*

".. , .

Indrumare metodologid apicol5 editat5 de Asociatia Cresdtorilor de Albine din Republiu

CUPRINS
A. MALAIU : Consideratii c u privire la depopu.larea unor farnilii d e albiae in anul 1986. N. BORCESCU: Combaterea fenomenului depopulBrii farniliilor d e albine.

R. DINCA : PregBtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesului de la salcim. St. POPESCU : Observatii stupului RA-1001. privind folosirea

V. DRAGOTA : Act,i,mi in scopul cresterii resurselor melifere.

T. VOLCINSCHI
Al.

Din multiplele utilizsri ale a

cerii d e albine. VARTOLOMEI : MetodB de obtinere lBpti$orului d e matcB.

D. HENEGAR : Dispozitiv pentru transportat stupii. E. SPULBER : Metodologie de aplicare local3 (prin pulverizatii) a 18pti$orului d e matcti liofilizat (LML) in afectiuni faringo-laringiene. Ernilia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCUDICULESCU : Universud apicol i n literatura femininB rombna. 0 . MILEA : Romgnia in lumea apirolB.
. .

* *

Un sat apicol.

DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE CALENDARUL APICULTORULUI

C o p e r t a I-a : Apicultorii asteaptc cu nei iibdare infloriren livezilor. (F o t o Pave1 TANJALA)

NlNSlDERATll CU PRlVlRE LA DEPOPULAREA

.
Ing. AUREL MALAIU Director a1 Institutului de cercetare $i productie pentru apiculturh

In prima parte a articolului am incercat sgSintervenim cit mai complet manifestgrile clinice care au insotit depopularea spre sfir~itulverii $i in loamnn anului 1986 a unui insemnat numi?r de familii de albine. precum $i cauzele care a r fi putut determina sau contribui la aceasta situatie. S-au norninalizat unii factori considerati favorizanti : - Secet5 indelungath : lipsa polenului. calamitarca culesurilor, carente nutrifi3nale (slgbirea vigorii biologice). lipsa apei (activizarea unor virugi) ; - ChldurS excesiv5 : cre~terea temperaturii in cuib (activizare a unor germeni patogeni), perturbarea biologiei familiei de albine (deshidratarea puietului) ; - Radioactivitatea rnai crescuth a mediului inconjurhtor : efect direct (poale stimulativ pentru v i r u ~ i$i varroa ~i destructiv pentru organismul albinelor), actiune mutagen5 ; Ca responsabiJi prnicipali a i fenomenului de depopulare $i mortalitate a familiilor de albine, f5rg a putea fi contestati d e cineva, s-au n3minalizat : - Poluarea cu pesticide, avfnd ca efect direct intoxicarea acat5 $i cronica a albinelo'r precum ~i o actiune sinergic5 Entre toxice pi germeni cu virulent5 slabg. obijnuiti . . sau patogeni. razitului .Varroa si amplificarea ciate varraozei.
I

'

- - 8

In articolul de fatti dorim sti insisttim mai mult asupra celor d ~ factori i principali. De la inceput, s-ar putea spune cB poluare am avut $i inainte, iar varroa o avem in tarti d e peste 10 ani. I n aceastg situatie, cu luciditatea $i spiritul de discerngmint necesare trebuie sti ne punem intrebarea : dar depopularea familiilor de albine, sub o formti rnai mult sau rnai putin grav5 a fost oare un fenomen unicat, care s-a manifestat numai in anul 1986? Consider cti exist2 un singur rtispuns : - de foarte multi ani un numtir tot rnai mare de familii nu au in sezonul activ o populatie abundentti de albine care sB valorifice resursele melifere $i, ca urmare. realizeaza produqii mici de miere. Apicultorii $tiu clte eforturi depun pentru creqterea a cit rnai mult puiet, cit timp $i citi biostimulatori consumti ppntru hrgpnirile d e stirnulare, eft5 ingrijire apecificfi fiecarui sezon se acorda familiilor de nlbine,

tocmai pentru a fi puternice in sezonul activ. -Atunci de ce puterea familiei de albine nu inregistreazti crevterile biologi'ce normale, cu fiecare serie de puiet eclozionat ? Sh exemplific8m : familiile de albine stinhtoase care pornesc la 10 aprilie cu 5 spatii albine (ram5 tip Dadant) $i au ocupate cu puiet de toate virstele (2/3 din suprafata ramei) in medie, 3 rame in perioada 10 aprilie - 1 mai, 6 rame in perioada I-2l'mai $i 7 rame In perioada 21 rnai 12 iunie, ~ itrebui . ca Pn jurul datei de 1 iulie sti aibti cca 6,4 kg albine, Pn conditiile in care albinele eclozionate nu tr5iesc decit 30 de zile. Aceasta lnseamna cEi familiile respective a r trebui sS ocupe cca 26 spatii de ramti tip Dadant sau peste 3 corpuri de stup multietajat, cu o astfel de densitatd pe fiecare 'fatti a fagurelui albinele sEi se afle pe intreaga suprafats stind lipite unele de altele. In stupinele noastre insti, famiIiile de al*) A;ticolul de fat5 continua pe eel p ~ - bine care cresc cantitatea amintitti de puiet blicat in nr. 211987 a1 revistei. nu ajung d aibX decIt jurnstate (sau chiar
I

.
I

*',;

::,:..:I

! .

.: . .. ,.

..:
,

mai putin) din albinele care trebuie normal existe. Obtinerea nivelului d e dezvoltare. mentionat se Poate realiza doar, prin ere$terea, unei cantitati duble de puiet. Unde este ,atunci albina crescuta, care a ca puiet $i dare, dupa eclozionare, trebuia sa ',existe ca Populatie de albine adulte ? Atunci cind nu este vorba de 0 intoxime acu* nu 0 gasim nici vie n i c i moarts in s t u ~ l .Se poate admite o singura explicatie - disparitia continua a albinelor din stup, in cantitsti mai mari decit nivelul biologic normal, din anumite cauze Pnca neclarificate. lnainte de a incerca o clarificare, s 3 vedem ce se f n t f m ~ l fin..dte i -4aI-i ? Cum ex--j-PficS apimltorii $i s p e d a l i ~ t i istrgini sterile anormale'de depopulare a familiilor de al- bine ? Pentru o mai bun2 fntelegere a f e n m e nului, dorim s 3 punem l a Endendna cltitori-.lor citeva informatii din publicatiile de specialitate str3ine. La-Simpozionul de la Zagreb (octombrie 1986) privind protectia s3n2tBtii albinelor, Joel S c h i r,o (Franta) precizeaz2 : ,,De m.ai multi ani, apicultorii semnaleaz5 E n mai multe t5ri pierderi sau reduoeri ale geptelu- lui apicol ; S-au f5cut anchete ; au avut loc experimentsri ; ..'

sa

de patolo'gie a albihelor $i animalelor mic[ , din Franta, autbrii nu pot da pici explicatie, in ciuda cercet&ilor exhaustive fntrePrinse, aSUPra cauzelor patologice posibile. Simptomele descrise sint asemsngtoare cu cele constatate la noi fntars : - depopulare.continu& a familiilor de albine ; - disproportia p~iet-albih?l;. - albine mortalitate mdusg , i n fata' stupulni ; ce se tirssc, incapabi!~ sa zboare, prinse de firele d+ iarb&. Aceste simptome amintesc pe cei+: ale aceriozei, ncsemozei, boala neagra. 'l>tuSi diagnosticul de laborator este nesatlv ; - albine care mor, pe spa_te, cu ~ r i i ~ c a r i dymdonate ale picioarelor ; inlocuirea exagerat de mare am8tcibr:; dificultati in dezvoltarea coloniilor :n primSvar3 ; , - mortalitate in cursul iernii, mai mare. decit cea normala. Nu sint nohnalizate dupa cum se observs, simptomele caracteristice pfectarii puietului. Autorii consider3 este vorba de intoxicatii cu produse fitosanitare pe bazs de piretroizi (Deltametrin-Decis), deSi analizele au PUS in evident2 numai in uncle cazuri Prezenta acestora. Pentru aceasta se consider5 necesaril stabilirea tehnicilor adecvate Pentru dozarea reziduurilor de pesticide si

jurul unei ipoteze, far2 dovezi." descriu *st,.1, ri apa pierderi.e de albine. la familiile din SUA atribuindu-i acestui fenomen, denumirea SUgestiva de ,,maladia dis~aritiei". I n cazul maladiei disparitiei nu a fost evidentiat nici reproun agent patogen $i evident nici dueere experimental^ a bolii nu a fast obtinuts. S-a acceptat ipoteza slsbirii familii]or de albine datorita produseloc fitmanitare (intoz;icatii). 1n revista La sante de f'abei'le* -Si colab. relanov. 1985, J. P. F a teaz3 : ,,De, 4d5 ani, multi apicultori semnaleazg anomalii i n dezvoltarea Stupilor lor: pierderi de coloriii. mai ridicate decit de obicei (800/,, neexplicabile pentru apicultori) familif de albine slabe, putin populate (uneori la nivel de nuclee,. stuDi slabi populati dezvoltare ierirea din iarns, ca urmare lent5 in prim5var5, in uncle .cazuri cu su.refete de puiet destul de (dispm portie puiet-albinel". StudiUl patologiei elasice meniioneaza cau71 obignuits. autorii, - nu relevs nici Deri specialirti ai ~ ~ b ~ national ~ ~

inte in Franta. in a n d 1981 au wprezentat din totalul pesticidelor folosite. Consecinta asupra stupilor a fost brutalii, apicultorii asistind la depopulsri masive $i durnbile. Practie nu avem albine moarte in fa?a stupilor - fiind vorba de un fenomen de .,depopulare prin intoxicare; filr5 mortalitate aparentl". Dup5 o activitate ce @rea normal5 in timpul verii, unii stupi se distrugeau in c u t s ~ l iernii. uneori pins la imposibilitatea' de a fi redresati. ca $i cunl produsul toxic a r f i fost pHstrat undeva in De fapt. ~ 2 n d i n luna martie ne gasim cu o m a t c a i 200-300 albine in 3urul pi, in ciuda proviziilor foarte abulldo11tr. c d e ilnposibil de refscut aceste colonii*. precizedzfi autorul. Joel S c h,i r o consider2 ca cea mai pLauzibiP ipotezl este aceea ca uncle Produse determin2 o pierdere a simtului de oricntare care ~ are d ~c t ~i n s e c i n t gmoar.~~ t ~ ~ l re~

mari

tea direct2 a albinei, ci incapacitates ei 'de a reveni la stup. .,Dar Se ~ o a t econsidera ne\;sffimltoare o dozl dintr-un oarecare Produs care provoac5 moartea a numai 2% din albinele atinse. dar impiedicl 60% din cele 'care supraviemiesc s H revin5 la stup ?" In final autorul concluzionea& : ,,hu trebuie ascuns c5 exist5 : o cauzH majors, poluarea cu substantc fitosanitare ; cauze accesorii sau complementare, cum sint lipsa de polen sau altele". . Pe baza observatiilor apicultorilor romini, corelate cu informatiile strjine, la intrebarea pus8 anterior, se poate rdspunde cd disparitia albinelor din stup, permanent $i in cantitali mai mari decit nivelul biologic normal, este determinatd de , urmdtoarele : moartea albinelor in r i m p ca urmart. a vizitdrii unor zone in care s-au electuat recent tratamente fitosanitare, sau exist2 substante cu remari"ent3 mare ; - acumularea in timp a substantelor toxice, in organismu1 albinelor ~i pieirea acestora in afara stupului ; - reducerea viefii. albinelor infestate cu varroa cu pin5 la 50% in functie de gradul de parazitare. 1 Sint cauze certe, responsabilc a Jrinjrii dezvoltdrii familiilor de albine .in sezoanele apicole, cauze care fac ca in ciuda cantitritilor mari de puiet pe care le cre+tem, s3 nu realizBm acea abundenta de albina cnlegatoare pe timpul culesurilor ; s5 aveln unele familii slabe in toamnii, sd inregistram mortalitati in iarna peste nivelul normal ; sB avem in primdvara o parte din farniliile de albine far5 vigoafea necesarri capacitatii de a relua dezvoltarea intr-un ritm care s 5 le transforme in unitBti biologice puternice $i bineinteles'productive. " Aceste fenomene se repeta an de an atit la noi cit $i In alte t3ri $i ele s-au manifestat cu precadere P n sezonul apicol trecut. Ceea ce s-a fntzmplat ins% i n anul 1986 a avut un caracter cu totul aparte. Amploarea $i duritatea depopul5rilor, caracterul malign, in intelesul real a1 cuvintuIui. adic5 boala ap&rutS a' condus. in majoritatea cazurilor la moarte ; evolutia impulsivil, in sensul' c2i fenomenul patologia o d a a declanp t , n o ' a putut. fi oprit, ne-a flCcut &i deducem c5 factorul. cauzal brincipal este un agent patogen foarte periculos. A$a cum reiese d i n prima parte a articolului, S-a suspicionat $i chiar confirmat, viparaliziei acute a albinelor, asociat parazitului Varroa. S g 'vedem din nou, cum se explica fenomenu1 in alte tflri. R e d h cfteva aprecieri din Revue fran~aise d'a~icultnre, dec. 1986, sub semnlitura

'

presedintelui Apimondiei, R. B o r n e c k : din sudul Frahtei desconerE Ence~End cu luna septembrie 1986, pierderi importante in yeptelul apicol, provocate de un colaps a1 familiilor de albinedatorat dezvolGrii lui Varroa. Apicultorii realizc:1z5 prea tirziu gravitatea situati~ei $i observatiile lor privind puielul anormal .- la cliz velul larvelor $i nimfelor - simptome de boli virale putin cunoscute (APV acute paralysis virus - in principal) sau accidente morfologice ale albinei adulte 7 fHrl aripi. picioare, etc., sint flcute cind parazitoza a Iuat deja o astfel de alurl incit tratamen-. tele de ultim moment nu reuvesc intotdeauna, s5 salveze familiile de albine. Atunci se inregistreazg pierderi mari de familii chiar in conditiile in care la scara unei t5ri se consider5 c l se stiipinevte parazitoza, prin utilizarea judicioasl a acaricidelor actuale. 0 situatie favorabil5 dezvult2rii lui Varroa poate surveni din nou, antrenind pierderi masive ale familiilor de aibine (cazul Iugoslaviei in 1986)". Iatd deci c2 depopularile .ji niortalit5tile familiilor de aibine au- condus is pierdcrj considerabile $i in alte tdri, precum Franta $i Iugoslavia. Este un argumellt in plus de a refine factorul comun Varroa-A.P.V. (sau asocieri de viruvi) drept cauz2 certd a mortalitiitilor $i depopuldrilor inregistrate. Raffaele B o z z i in revista Apitalia nr. 11 1987 dupd ce .define& varroow drept o ,,adev5ratH calamitate . nationalP, descrie simptomele care se reggsesc In fa~niliileparazitate de varroa ; puiet cu cdpacelele celulare perforate, pupe moarte, albine mutilate. larvele parazitate nu se dezvoltd normal, multe din ele dPnd albine subdimensionate, albine cu aripi deformate. Se poate spyne precizeazg autorul - c E i ne afldm in fata unei forme de ,,paraloc5" cu simptome vizibile. Iat5 deci cB, fat5 de cercetstorii din Anglia' $i R.F.G. care asociazd parazitului varroa un virus (virusul paraliziei acute), italianul B o z z i lanseaz5 asocierea ,,varroa bacterie" (Bacillus paraalvei). S-ar putea ins& ca in realitate sii actioneze concomitent cu ambele asocieri sau chiar $i cu , . alti agenti patogeni. Trebuie s B retinem douB aspecte: in orice asociere, elementui invariabil ramine: varroa ; indiferent d e natqra asocierii, efectul asupra familiei de albine afectate este dezastruos. I n aceste conditii este justificata scrisoirea de . l a ,Intermiel" sub semngtura pre~edinteluisau, m e n n e T r u b e r t publicaa P n revista L'AbeilJe d e m n c e nr. 1/1987

,,...apicnltorii

...

'

.,

din aare reproducem o singur5 fraz5 : ,,Varrooza este o calamitate care ameninti3 intreaga Franti3, in prezent este rlspindit5 doar In treimea de sud-est a t l r i i dar in aceasts regiune constituie la finele anului 1986 u catastrofs teribils care distruge un foarte mare numar de stupi, cn toate tratamentele care se aplicg". Am util~zaf diverse informatii din reviste striiine de specialitate, in dorinta de a completa observatiile facute in tara noastr5 privind fenomenul (de depopulare $i mortalitate a familiilor de albine in anul 1986. astfel incit' apicultorii s5 poat5 desprinde cu rnai mult5 claritate ceea ce au de facut fn viitor. I n acest sens reamintim unele lucriiri, descrise in toate cartile de apicultur5, de care trebuie s5 se tin3 cont in mai mare mAsur5 la inceputul acestui sezon apicol.
a) MASURI TEHNICE DE CRESTERE

Se va actiona prin toate mijloacele pentru a obfine' familii puternice, singurele In m5sur5 s5 opuni bolilor o rezistentg natural5 cit rnai mar?. Este Indeobvte cunoscut cii obtinerea'de famil~iputernice nu se poate realiza decit prin crevterea unei cantitsti cTt mai mari de puiet. Pentru a crevte cit mai mult puiet in aceast5 perioad5,- apicultorii trebuie s>g,intensifice impulsul natural de dezvoltare a familiilor de albine In prim5var5 prin urm5toarele lucr5ri : - asigurarea cgldurii in cuib. vtiut fiind c5 in aceast5 perioad5 cu variatii mari de temperatur5 de la o zi la alta sau de la zi la noapte, cre~tereapuietului nu se face decit in zona pe care albinele sint capabile s5 o incblzeasc5. f n acest scop, cuibul se va mentine strins, pe ramele efectiv $i total ocupate de albin5, iar lateral ~i'peste podi$or. cuibul se va proteja cu pernite sau materiale termoizolante. Familiile de albine afe'ctate de depopulare cu un numar redcs ce spalii, se vor unifica intre ele. Este cu totul contraindicats unificarea unor familii slabe cu familii puternice, pe motive lesne de inteles ; - hrgnirea corespunzgtoare este obligatorie intrucit -intensificarea activit5tii al6inelor $i ca urmare crevterea unor contitdti rnai mari de puiet se realizeaz5 pi-in obligarea albinelor de a consuma o ctinlitate sporit5 de hran3 energetic5 $i protbicti. Mijlocul cel rnai indicat este folosirea culesurilor timpurii de prim5var5 oferit de flora din lunci,. psduri, lixezile de pomi, suprafetele acoperite cu salcie, rapit5 $i oricare alt5 surs5 nectaro-polenifera.. I n lipsa

de culesuri naturale consistente, se vor administra hr5niri stimulente cu turte din $erbet de zahtir $i pe m5sura indilzirii timpului prin desctipgcirea fagurilor de rezenta plasati dup5 diafragmd sau prin administrarea de sirop. De o deosebita important5 sint turtele proteice $tiut fiind c i far5 proteina nu se poate creqte puiet. Nu se va folosi pentru hr5nirile de stimulare nici-un fel de hranii (miere sau phtur5) r h a d disponibil5 prin pieirea sau depopularea unor farnilii : asigu5area spatiului c o r e s ~ & ~ t apenr tru cresterea ~uietului.I n conditiile mentinerii cuibului ,.strins" se .va prodeda la lirgjrea periodic5 a acestuia, ori de cite ori este nevoie, p r i n introducerea unui fagure cu celule goale, dup5 ultimul fagure cu puiet a1 cuibului. Cind. vremea frumoas5 s-a statornicit miirirea spatiului pentru ouat se poate face prin. ,,spargerea cuibuluiu adicR introducerea fagurilor - goi intre fagurii cu puiet. In permanent5 se va urmi3ri ca fagurii din cuib s5 fie bine acoperiti cu albins. De retinut: crevterea intens5 a puietului trebuie s5 se fac5 in tot cursul anului, dac5 dorim s5 avem familii puternice pentru valorificarea' culesurilor, pentru a ierna in bune conditii, pentru a-~i , p5stra o bung stare de s5niitate. Trebuie s5 retinem c5 presiunea varroozei sau a'altor boli este cil atit rnai puternicR cu cit familiile de albine sint rnai slabe. Trebuie de asemenea s5 tinem cont de fAptul c3, in m5Sura in care vom crevte puiet rnai mult in tot cursul anului, vom putea inlocui albinele ce dispar ca urmare a intoxicatiilor cu pesticide. singura posibilitate a apicultorului de a mentine un echilibru biologic productiv al familiilor de albine. ,

Vom reaminti principalele mtisuri, prev2-, zute in Legea sanitar veterinar5, pe care apicultorii le cunosc din publicatiile apicole. dar pe care foarte multi le nesocotesc. In m'od deosebit in aceast5 primlvarg m5surile de mai jos devin obligatorii : - Stupii in care au fost adapostite familiile de albine, $i in mod cu totul special cei in care au iernat familiile afectate, vor fi dezinfectati imediat ce conditiile de prim&var5 permit acest lucru. Dezinfectia se va face prin cur5tirea mecanic5 $i imb5ierea in solut~ede form01 2-4010, in solufie fierbinte de sod5 caustic3 2-5010 sau de sod5 calcinat5 5010, dup5 rare stupii vur fi terisiti

timp de 24 ore, apoi spllafi abundent cu ap3 $i/ uscati. Se va utiilza de aseinenea flambarea lBzilor cu flacFir5 de la lampa de benzinii sau o alt5 s u r d . Dezinfectarea se va face incepind cu un num;ir de stupi din rezerv5, dup5 care prin transvazarea in acegtia a familiilor de albine, se va elibera 9 nou5 seiic pentru dezinfectare, operatiunea continuind pill5 cind intreg efectivul din st'npini va i i adapostit in stupi dezinfectati. Orice stup provrillt din alta stupin5 va fi in prealabil dezinfectat. , - Fagurii deveniti disponibili din familiile depopulate sau moarte din aceastd cauz5, se vor topi. Sub nici un motiv nu vor fi reutilizati in familiile r5mase in efectiv, chiar dac5 contin rezerve. apreciabile de miere. Mutarea de albine, de faguri cu miere 'sau goi, diafragme, hrdnitoare sau podivoare din stupii considerati infectati in stupi indemni, este cu des5virgire interzis5. Schimbul de material biologic sau a pieselor d e stup intre familiile s5nBtoase va fi redus la strictul necesar impus de tennnlngin folositr'l. - Fagurii eliberati dupB extractia mierii vor fi reintroduqi in stupii din care grovin. - Activitatea d e Ingrijire $i control s familiilor de albine se va inzepe cu familiile puternice $i s5n5toase, 15sindu-le la urm5 pe cele slabe, bolnave sau suspecte de imboin5viri. - Albinele moarte g5site pe fundul stupilor sau In fata acestora, orice fel de alte materii nefolositoare provenite de la familiile de albine afectate, vor fi adunate gi me. Apicultorul va lucra in halat sau salop e a , igi va sp5la $i dezinfecta mfinile ~i dalta apicola folosind pentru aceasta &pun (dekrgenti) $i alcool sanitar, In special dupa ce lucreazs la sltupii bolnavi. Se va preveni furti~agulprin toate m5surile recomandate, pentru a elimina p5trunderea albinelor dintr-un stup In altul.

L~sum rJEMRu
BOLILOR

CoMBA-rEmA
\

DU~S cum reiese din continutui ntticolului, la depopulBrile $i mortalitBtile inregistrate au contribdit boli parazitare pi infectocontagioase respectiv varrcloza asociai5 cu diferifi viruvi sau bacili patogeni. Pentru aceasta tratamentul medicamentos pentru combaterea bolilor parazitare $i infecto-contagioase trebuie d constituie o principal& preocupare a apicultorilor. Rbplndirea parazitului Varroa, este determinat5 de : folosirea de produse insuficient de eficiente, fie prin capacitatea acaricida redus5

a substantelor active, fie prin crdarea rezistentei la acarieni, urmare utilizsrii indelungate a m -aceluia~imedicament ; -, neaplicarea tratamentului In u n d e stupine ; - tratamente defectuoase care nu respect5 indicatiile de aplicare. Pentru a elimina obstacolul rezistentei acarianului, incepind din, acest an tratamentul varroozei In tara noastr5 se va face cu produsul Varachet, pe bazg de amitraz. Institutul de cercetare gi productie pentru apicultur5 va asigura uu numar de cel putin i O inilioane de doze, cec:J ce va permite tratarea eficientd a Pntregului efcctiv d e familii de albine din tars. Tratalr(en:ill se iace prin fumigatie. Ca s5 devin5 eficient tratamentul carroozei trebuie sFi se efectueze obligatoriu la intre-. gul efectiv din stupinl precum ~i la toate stupinele, indiferent de m5rimea lor. Din experienta altor t k i se pare c$i trebuie s B ne reconsideram orientarea in ceea ce privepte aplicarea radical5 a tratamentului numai primdvara $i toamna gi sa instituim tratamente radicale gi dup5 culesurile de la salcim $i de la floarea-soarelui. In plus de aceasta in unele focare de varrooz5 tratamentele se fac necesare 'ori d e cite ori apicultorul constats prezenfa unui num5r inai mare de paraziti varroa. De asemenea, pen-. tru a acoperi cit mai deplin cele 1 2 zile in care acarienii continu4 sii ias3 din celule, este necesar ca un tratament s5 reprezinte 4 fumigatii la intervale de 3 zile sau 3 fumigatii la idtervale de 4 zile. Este necesar ca tratamentelc sa sc. aplice la toate familiile din stupinh si' dc ascmenea la toate stupinele, inillferent de m8rimea lor. Tn acest sens apicultorii trebuie s5 ajute Ia instituirea unei discipline ferme ~i riguroase in foate zonele,tarii. Trebuie sB se respecte iilfrutotul dolele q i indicatiile de aplicare a incdicamentului conform prescriptiilor din prospectul ce il insotesc., Combaterea varroozei capst3 o importar~te , cu totul deosebit5 Pntrucit prin aceash corn-. batem $i bolile de asociere fie ele viioze sau bacterioze, -distrugind agentul de transmitere. In paralel Ins5 se impun $i tratamente pentru combaterea direct& a bolilor bacteriene (paraloca). $i In fine s& nu uit5rn c5 aglomeraqile de familii de albine constituie~unul din factorii care faciliteaza raspindirka bolilor. , Pentru aceasfa stuparjtul pastoral trebuie practicat cu respectarea tuturor prevederilor din regalamentul de stuparit pastoral.

0 sarcing prioritarg sub semnul urgcntei:

COMBATEREA FENOMENULUI DEPOPULARI~ FAMlLllLOR DE ALBlNE

Ing. Nicolae BORCESCU Inginer $ef a1 Institutului de cercetare $i productie pentru apiculturii ApBrarea ssndtiltii familiilor de albine Pepreeinta o sarcind de prim5 important5 ce st3 in fafa apicultorilor $i speciali~tilordin tara noastrs, cunoscind.cl inmultirea efectivelor $i realizarea de productii apicole sporite este strins legat5 de starea de sdntitate a acestora. Fenom,enul - d e depopulare a familiilor de albine, apBrut in anul 1986, conduce la pierderea .$i mai ales la sldbirea ,efectivelor prin depopulare $i poate determina compromiterea planului de Pnmultire $i productie a1 anului 1987. . Am evidentiat aceste aspecte pentru a intelege cu totii (apicultori $1 specialiyti) necesitatea imperioasa de a ne mobilizn fortele pentru a combate $i licl~idafenomenul amintit mai sus. La initiativa conducerii Academiei de Stiinte Agricole $i Silvice $ia Comtetiilui .Esecutiv a1 Asociatiei Cresc?itorilor de Albir*e s-a hotarit ca aceastil actiune sd fie de~britut5 de cfitre toate cadrele de api~ultorisi speciali~ti pentru a se cunoa~temai binc cauzele depopuldrii familiilor de albine vi a putea elabora rnijloacele eficiente de combatere $i eradicare . total2 a Imbolnlvirilor . semnalate. In ultimii ani s-a putut 'constata in unele stupine realizarea de productii scdzute de miere, ca o consecinta a unei st5ri de oarecare ,obosealdU a albinelor, o dereglare a activi46tii biologice a acestora $i chiar la unele mortalitgti rapide printr-o depopulare progresiva $i in unele cazuri totals. Sint specialisti strBini care vorbesc de o anurnits stare de .,colaps", iar subsemnatul, inca din anii trecuti o numeam, in mod figurat, ca o ,,apoplexie" inexplicabila a unor familii , de albine. Fenomenul patologic s-a prezentat cu totul izolat $i la foarte.putine familii de albine; dar a ridicat semne de intrebare neexplicate. In cursul anului 1985 au existat lenomene de depopulare a familiilor de albine, dar f l r l pondere mare $i nuirlai la unele stupine, Pncriminindu-se in m o d special o cauzalitate bazatd pe intoyicarca familiilor de albine cu substante organoclornrate SRU organofosforice. Anul 1986 $i In special a doua parte a sezonului apicol ne-a adgs surpriza nzp1Scut;i a , inmultirij fenomenului de depopuiarc a familiilor de albine, ,atragind pierderi important'e in efective, compromitind ,'realizarea planului de producfie $i in special a1 indicatorului principal : mierea. De data aceasta protilema a generat un interes deosebit $i a inceput s?L fie cercetata, studiet; ~i discutata de intreaga masa de apicultori $i specialivti. Abicultorii, indiferent de pregatirea profesionall, sint oameni pasionati pentru .aceastl indeletnicire $i au pornit hotarifi la munca de depistare a cauzelor depopularii familiilor de albine, aducindu-$i contributia in vederea elucidgrii situatiei. Consider c?i specalivtii in patologia apicol5 trebuic sd urmfireascd bine aceste pgreri, cunoscind cfi experienta tehnologilor $i biologior din apiculturd st8 la baza fntelegerii fenomenului patologic $i cu tofii impreuns trebuie sB contribuie la succesul actiunii de apsrare a sdnatatii familiilor de albine. Prin natura obligatiilor de servici am cercetat ienomenul de depopulare a familiilor de albine intr-un numar foarte mare de stapine din toate zonele tfirii $i am discutat cu foarte multi speciali~tigi apicultori, acumulind in acdastfi problem& o experients bcgatd, pe care doresc s2 o .prezint in acest articol. Factorii care a r putea coritrlbui la depopularea, familiilor de albine, fdr2. a respecta 'o ordine a importantei lor, sint de ordin direct $i gdjuvant. Numai cunoasterea lor poate duce la combaterea eficienta a cauzelor $i efectelor nocive. - Secetea prelungits 'manifestat5 in cursul anului 1986, in perioada iulie-septembrie, a determinat o secretie foarte redusri de nectar +i existents unor cantitBti. mici de polen. Evident cS In ~ c e s t econditii organismul alljfnei s-a debilitat avind o vitalitate mult mai redud. Ponta miltcilor s sc5zut simfitor $i a atras dupil sine o reducere mai accentuats a cuibului decft fn mod normal pentru perioada sflrgitului sezonului apicol. Factorul ,,secetBUpoate fi luat in consideratie ca favorizant pentru fenomenul de depoljulareal familiilor de albine, dar nu reprezinta un factor direct de cauzalitate. Radiatiile mai puternice constatate in tara noastrs, in special in lunile rnai yi iunie, au condus f n unele zone la crevterca nivelului de incdrcare cu particule radioactive la florile melifere $i implicit la polen aliment principal in llrana puietuiui larvar a1 albinelor. Se $tie c3 himenopterele sint deosebit de rezistente la iradieri.

,'

..

'

'

i
1
I!

.
.
'

dar consider c5 larvele, prin structura ~i evolatir* lor biologic5, sfnt mult rnai pUtip rezistente la aceastg implicatie. Este posibil ca iradierea s5 fi afectat direct 2-3 generatii de albine, dar studiind arealul geografic d e aparitie a depopulsii familiilor de albine, zonele afectate de acest fenomen nu coincid totdeauna cu zonele mai puternic contaminate radioactiv. De exemplu, in judetele I a ~ i , Boto~ani $i Suceava avem . mult rnai putine cazuri d e depopulare la familiile de albine. Factorul ,,iradiati@ poate fi luat in consideratie ca favorizant pentru fenomenul d e depopulare, dar el nu reprezint5 un factor direct de cauzalitate. Factorul ,,intoxi atie" a ,familiilor d e albine cu substante organocl6rUrate, organofosforice . ~ triazinice i folosite in combaterea diunitorilor In agricultur5 $i la erbicidsri. s-a constatat frecvent in provocar e a unor mortalitgti deosebite la familiile de albirie. I n zonele afectate cu aceste cubstante chimice albinele mor a#t In afara stupului $i in stup, iar in cazurile folosirii unor pesticide cu actiune puqnicfi, prin intermediul albinelor lucritoare sint introduse In stupi substantele respective, cauzind mortalitatea albinelor doici gi chiar a larvelor. Fagurii de ceara sint infestati gi devin otrfivitori pentru generatia de albine prezentri l a un moment dat $i in continuare $i pentru celelalte generatii d e , albine care urmeaz5 in ciclul biologic, determinind o intoxicare , de remanent5 insidioasa, cu caracter cronic gi nociv, contribuind la depopularea familiilor .de albine. Evident c5 aceasta situatie se poate aprecia ca factor de depopulare care actioneaz5 in mod direct, deci se impune luarea unor masuri severe de interzicere in folosirea pentru combaterea d5unAtorilor in agriculturs, a acelor substante care conduc la mortalitatea $i depopularea familiilor de albine. Pe viitor producerea $i folosirea acestui gen, de substante, trebuiesc insofite de avizul laboratoarelor. de specialtiate,/ care prin experimenari pot determina gradbl de nocivitate a substantelor respective. Aceask5 problema este pe cale de a fi solutionat5 datorit3 unei actiuni concrete intreprinse.;de h4inisterul Agriculturii. - Varrooza ca boa15 parazitara foarte periculoasa pentru via@ albinelor, con&ituie un factor direct de cauzalitate in depopularea familiilor de albine $i trebuie s5-i d5m o deosebitC atentie in actiunile -de combatere pe care le vom fhfaptui'.prin toate mijloacele de care dispunem. Vapoa jacobsoni paraziteazs albino adults gi larvele, copiind, un ciclu biologic de reproductie specific al-' binei. Este vorbzt de una din cele rnai reu$ite adaptari ale unui parazit ia biologia gazdei parazitate. Femela d e varroa f$i depune ouAle, d e preferinfg in celulele de trintori sau chiar de albin5 lucratoare $ In i paralel cu dezvoltarea larvei de albin5, in ciuda fenomenului d e consangvinitate, din ou5le fe-

'

melei iau navtere indifizi masculi $i ferneli, are loc fecundarea fernelelor de catre fra'vi lor consangvini, dt1p.3 care masculii mor, iar la cca 14 zile de la depunerea ouslor, deja in celulele de trIntori $i albi 5 1ucrBtoare existA 2-4 fkmele de varroa Aulte $i apte de parazitism. Porcesul, teoretic de Inmultire a lui Varroa jacobsoni este atit de intens incft un calculator poate indica imediat c5 dintr-o fernel% pot rezulta cca 50 000 paraziti P n numai 4 ldni de sezon apicol. De altfel, din studiile statistice pe care le-am filcut. a m constatat cB la fiecare femeli de Varroa observat5 in farnilia de al9ine rnai sint aproximativ 30 de femele nevazute, care se g5sesc fie in anumite piirti ale corpului chitinos a1 allsinei unde sint neobservablle, fie se afl5 deja in stadiul de adulte sub operculul celulelor de trfntori $i albin5 lucratoare Practic trebuie ttas5 concluzia foarte importan% c5 la 5-10 paraziti observabili trebuie declan~attratamentul cu Varachet pe care-1 vom repeta de fiecare data cfnd aceastri situafie s-a constatat in familia de albine. In ultimii 3-4 ani, In mod eronat s-a crezut c5 Varroa nu rnai reprezintg un pericol pentru efectivele noastre de farnilii de albine, s-a scris foarte Putin in revistele de specialitate gi s-a cercetat insuficient din punct de vedere biologic modul de psrazitism a1 acestui acarian. S-a crezut c5, se $tie totul iar Sineacarul ca medicament poate in continuare s5 indeplineasc5 conditiile terapeutice potentiale necesare. Din nefericire,' tocmai factorii favorizanti (secet5 si iradiatii) care au contribuit la 'debilitarea familii- , lor de albine. asociati cu anumit5 rezistents pe care Varroa a ' dobindit-o la Sineclcar -folosit d e circa 10 ani - au declanvat conditii favorabile pentru un $oc de reproductiz in exces a1 parazitului Varroa jacobsonl. $oc care s-a produs h vara anului 1986. Efectul simptomatic 1-am observat incepind la culesul de la tei $i floarea-soarelui, cfnd s-a evidentiat o depopulare progresiv5 a 'familiilor de albine, o dereglare a activitiitii biologice In comportamentul familiilor, prezentind o diminuare a Pnsugirii de ebune culegstoare de ncetar gi realizarea , unor productii mici d e rniere p3rrisirea stupului de catre albine, mutarea albinelor de pe a n u d t e rame din 'cuib rji chiar dupii diafragms, dac5 aveau spatiu $i rpai ales rame goale. Depozitarea pe fag u n a mierii +i a polenului se efectuau in mod dezordonat, iar concentrarea puletului s-a produs pe ramele escentrice cuibului. ' S-au rnai constatat: lipsri de aperare l a furti~agulefectuat d e albine straine +i In special de viespi, starea de apatie general8 $i prezent5 d e albinri stationara pe scindurelele de zbor $i urdiniqe In plin cules, iar o d a a cu aceste manifestari au apBrut pe fagurii din cuibul familiilor d e albine puietul pestrit. In mod normal puietul de pe

un fagure se afl5 depus In cercuri concentrice, bine incheiate, far5 celule goale $i avind in partea de sus un brfu d e miere. Prima impresie pe care au dat-o fagurii cu puiet pestrit a fost cea legat5 d e existenta locei americane. La examenele de laborator nu s-a confirmat aceastB boal5, iar marea majoritate a apicultorilor au dobindit un sentiment de urjurare, suspicionind de la caz la caz m3tci btitrine, cu pontii neordonat5.' st5ri de intoxicare sau consecinta procesului de iradiere. Fenomenul patologic a continuat cu aparitia unor albine tinere far5 vitalitate, cu aripi insuficient dezvoltate, unwri constatindu-se p5r5sirea definitiv5 a stupului de c5tre albine. AU fost observate albine epuizate pe scindurile de zbor, ele se tirau c5zind pe pamint $i mureau la oarecare depgrtare d e stup. I Tablou-1 simptomatologic descris mai sus a determinat o oareca e confuzie in stabilirea diagnosticului. DacSi5ins5 Varroa, In manifestsrile sale ca $i materialele qtiintifice ap5rute in revistele strhine s-ar fi studiat cu atentie, imediat s-ar fi putut trage-concluzia cil este vorba despre varrooz5 gene'ralizat5, la care, in multe.cazuri, s-a asociat $i prezenta unor intoxic5ri cu substante organoclorurate sau organofosforice. Fenomenu1 de depopulare a debutat In iulieaugust $i a continuat mai intens in septembrie, iar prin tratamentele executate succesiv cu Sineacar (in lunile august, septembrie $1 octombrie) nu s-a reu$it stiivilirea fenomenului ,de depopulare. Din observatiile subsemnatului $i a multor apicultori $i specialivti in apicultur5 s-au desprins urmiitoarele concluzii : a) Tratamentele familiilor 'de albine executate cu Sineacar de dou5 ori in toamna anului 1985, o data in prim5vara anului 1986 gi alt tratament dup5 culesul de la salcim a1 anului 1986, au condus la di.minuares numrirului de paraziti Varroa $i reducerea fenomenului de depopulare ~i diminuarea simptomatologiei ar5tate anterior. S-a constatat intotdeauna o eficacitate sigur5 a tratamentelor facute in momentul declan$5rii rjocului reproductiv a1 agentului patogen. b) Manifestarea varroozei prin dezvoltarea excesivii a num5rului de paraziti a determinat o mortalitate a pietului de toate virstele $i intrarea acestuia fn putrefactie. In aceast5 situatie cadavrele pietului mort contin o toxin5 foarte otr5vitoar-e pentru albinele care caut5 s 5 curete cu . ajutorul aparatului lor mandibular celulele purt5toare de cadavre. In acest mod albinele sint inoculate natural cu aceast5 toxin3 $i se fmboln5vesc. 0 parte din albine ingrijesc qi hr5nesc larvele s5n5toase, transmifinduJle astfel toxina respectiv5. Astfel boala se vehiculeazii $i se amplifica afectind cantit5ti tot mai mari de puiet $i un num5r
~

' sporit

de albine. adulte. ~?&ecin@: e s h depopularea familiilor de albine $i, b.azurile mai grave, pierderea acestora. Tratamentele cu Sineacar ~ s a u cu alt aCaricid, care sint efectuate dup5 aparitia..vehiculsrii toxinei Intre albine $i larve, + dovedesc ineficace. Prin tratament se kbuterjte omorirea majoritatii parazitilor existenfi in afara celulelor, dar acest tratament' este inofensiv pentru parazitii din celule, p o i procesul de intoxicare infectioad este deosebit de nociv. Trebuie s5 reconsider5m num5rul de tratamente pe care urmeaz5 s5 le administrim rji s5 dovedim rnai mult5 seriozitate In aplicared lor. Faptul c5 Sineacarul $i Varachetul utilizat de noi are actiune nociv5 numai asupra parazitilor existenti In afara celulelor $i actioneaz5 numai citeva zile dup5 tratamentul efectuat atest5 c5 nu se pot distruge $i: generatiile de varroa existente in celule sub opercul, fiind necesare o serie de tratamente succesive. In cazul sineacarului vom institui cel putin 5 tratamente (2 toamna, unul primiivara $i dou5 dup5 culesurile de la salcim rji floarea-soarelui) iaE in cazul . Varachetului (medicament pe care-1 vom folosi cu precidere In cursul- anului 1987) se ' vor efectua cel putin 7 tratamente. Revin la o afirmare anterioar5 $i subliniez cil ori de cite ori vom observa In familia de albine, cu ochiul liber, mai mult de 10 paraziti trebvie s3 intervenim cu tratamentul pe baz5 de fumigatii cu Varachet (amitraz5). Num5rul de 7 tratamente, indicat mai sus, reprezinta tratamentele preventive absolut obligatorii, in functie' de gradul de infestatie cu paraziti, num5rul acestora crescind la nevoile absolute cerute de omorirea parazitiilor in caz de infestare masivg. In Ungaria $i " ~ r a n t a fumigatiile cu amitraz5 (la noi Varachet) se fac in cazuri de infestatie periculoas5 cu Varroa jacobsoni, de 10-18 rji chiar de mai multe ori. De exemplu Raymond BORNEK, intr-0 revista franceza de apicultur5 ai-at5 c5 ,,apicultorii francezi .au fHcut ping la 40 de tratamente cu . amitraz5 pe a n ca sZ-~i pHstreze in productie familiile de albine" Consider cB sineacarul, i n formula actual&, prin folosirea lui indelungata (10 ani) a determinat, in mod normal, un grad spoiiit de rezistents a parazitozei la acest tratament. De asemeni prin components sa (pesticide de gr. I11 vi IV de periculozitate), ridic5 probleme negative la exportul de rniere prin prezenta brompropilatului si a amidonului rezultat din fain2 d e griu folosit5 ca suport a1 sineacarului. Aplicarea amitrazei in procesul de tratament (sub denumirea de Varachet) poate rezolva problema timp de citiva ani dup5 care. la tratamente repetate ca frecventa, se poate instala procesul de rezistent5 a1 parazitului. Tbcmai din aceast5 cauzti este bine s5 ex,
,

'

'.

periment5m lncB de pe acum o gams largii d e medicamente, gindind in special la acelea far& continut de pesticide, de ordin biologic s a u care activeazfi prin ingestie o r i la substante acaricide implantate in fagurii artificiali $i cu efect terapeutic de durats. Tratamentele cu Varachet prin fumigatie, trebuie executate intocmai prospectului care ins@e$te medicamentul. Orice depilvire a cantitfitilor precizate in umectarea benzilor fumigene. sau efectuarea tratamenlului la temperaturi sub 15C $i ffirfi soare, pot duce la accidente mortale pentru farniliile d e albine. De asemeni trebuie luate m k u r i d e protectie a muncii pentru apicultori in' sensul de a se feri sS inhaleze fumul eman a t de benzile fumigene umectate c u , pica. A 6". ;:r iia meGic;lment (amitraza), deoarece substanta este toxic5 pentru om. La aplicarea tratamentelor cu ~ a r a c h e fn t pavilioanele apicole, apicultorul va purta mascfi de gaze sau. din tifon umed aplicat pe nas $i pe gur5 $i se va feri sB inhaleze vaporii de medicament, dup5 administrarea gicfiturilor pe banda fumigenB fiind necesar s 3 inchids imediat stupul. Eliberarea urdinivurilor dupfi tratament se va face numai 3n partea exterioara a stupilor in afara pavilConului apicol. I n interiorul stupilor vom umbla numai dupa 10-12 ore de la tratamente. Deoarece s-au facut unele afirmatii c5 Id baza depopulfirii a r putea sta $i prezenta Vnei viroze deosebit de contagioase $i ncc&ve, consider cfi exiktenta unor virusi .patogeni in larvele moarte ca o consecintd a prezentei unui proces toxic infecfios, poate fi luat5 in consideratie, dar numai ca un rezultat a1 existenfei varroozei generalizate care, netratatfi rational, energic $i viguros, poate duce la aceastfi situatie. Virusul paraliziei acute la albine poate determina depopulari $i chiar mortalitsti. De altfel, orice fel de virozfi cu caracter letal pentru albine va trebui reprodus5 in laborator ~i demonstrats prin identificarea agentului 'patogen la microscopul electronic $i reproducerea balii i'n farniliile de albine. Consid e r cti odata indepartat pericolul varroozei, ; automat va dispare $i actiunea virozei sus.picionate la data actualti. Arealul geografic a1 raspindirii depopul5rii familiilor de albine, consider c5 este I n primul rind dictat de gradul de infestare cu varrooz8, calitatea $i numsrul de tratarnente 'aplicate, sezonul in care s-a facut tratamentul $i amploarea $ocului de reproductie in execs a1 agentilor patogeni ca urmare a conditiilr prielnice gasite. Este necesar ca P n sezonul apicol 1987. Inca de la inceput s H luHm urmStoarele mHsuri : . I Transvazarea obligatorie a familiilor de aIbine adfipbstite in actualii stupi, in al:i stupi bine curfitati $i dezinfectati. Recomand lflambarea cu lampa de benzina sau aragaz

cu arzstor a tuturor componentelor stupului in care, se va muta familia de albine. ofndepBrtarea ramelor cu faguri care contin puiet mort $i topirea lor. La toate familiile de albine la care s-au Indepartat acerti faguri, procesul de depopulare s-a oprit, iar aplicarea tratamentului a distrus parazitii care a r fi putut reproduce ccnditiile de baza pentru imbolnBvire. Este bine sfi precizfim cfi nu ,hemolimf8 albinelor suptiSI de acarian duce la mortalitate (aceasta reprezintfi o cantitate infima 2entlu fandliile de albine). ci toxina inoculata cn ocazia intepfiturii $i reprodusti de cadavrele puietului mort din celule. 01 Efectuarea tratamentelor cu Varachet, a$a cum s-a arfitat in articol (cel putin 7 tratamente preventive $i ori de cite ori se constatfi un minimum de prezenta a circa 10 paraziti observabili' cu ochiul liber). Se va respecta intocmai prospectul atasat medicamentului respectiv $i In timpul traiamentelar se vor lua mAsuri de proLectie a muncii pentru apicultori. e l Dupfi fndepfirtarea fagurilor (care au chiar numai citeva celule cu piet mort) so va proceda la restringerea cuiburilor, iar d cfi depopularea a redus familia de albine 3 intervale re vor face unificfiri, folosind mfitcile cele mai tinere $i cu pontfi normals. 01Fagurii care la examenul de laborator au fost identificati cB au un continut rldicat de substante organoclorurate sau organofosforice, vor fi topiti iar ceara va cgpilta o destinafie pentru ~ndustrie. 01Orice deplasare a familiildr de albine trebuie sfi fie fficuti numai dupfi ce aplcultorul a vizitat mai lnainte locul de amplasare $i a luat legatura cu centrul local de protectia plantdor $i serviciul de combatere a d5unfitorilor $i chimizare de ia . sediul intreprinderilor agricole $i si1vic.e din zonfi. In acest mod se vor preintimpina multe cazuri de intoxicatie $i mortalitsti la familiile de albine ca urmare a unor tratamente fitosanitare necorelate. In final vreau sfi subliniez c5 la indicatm expresil a conducerii Asociatiei ~rescfitoriilr de Albine din R.S.R., Institutul de cercetare $i productie pentru apicultur5 a luat ma.uri ca Iln cursul lunii martie sii se asigurc intregul necesar de Varachet pentru toate efectivele de familii de albine din fiecare judet. De asemenea, conducerile filialelor A.C.A. din cadrul fiecgrui judef pot do indrumsrile tehnologice $i idica modul cum urmeazfi sfi fie aplicate tratamentele. Avem convingerea ferma cfi folosindu-ne de mijloacele materiale ge care le avem la indeminfi, putem preinffmpina $i lichida fenomenul de depopulare a familiilor de albine $i s5 ne Incadram astfel, cu toate fortele in realizarea obiectivelor ,programului de dezvoltare a apiculturii pentru actualul cincinal.

se

Se apropie momentul inflorlrii unei principale specii melifere \

PREGATIREA FAMlLllLOR DE ALBINE PENTRU VALORIF~CAREA

CULESULUI DE LA SALClM
Radu DINCA
,
I

DorinH fiecirui apicultor este ca in prim8var5, la culesul de nectar de la ' pomii fructiferi si in special de la sald m , sa aib5 familii puternice. Acest lucru depinde de experienta si cunostirltele profesionale ale fiecarui apicultor. Atit practica cit ~i literatura de specialitate au demonstrat c5 anul apicol incepe inca din vara anului precedent. Lunile iulie ~i august ale anului sint luni care hot5rZsc soarta fiec5rei familii de albine, privind preg5tirea acestora pentru iernat, cit si pentru productia anului viitor. Zona unde locuiesc, BBriganul ~515r5~ean, zon5 de sud a tarn, favcrizeaz; o vegetatie timpurie, astfel c5 pomii fructiferi infloresc la 15-20 aprilie, iar salcimul T n jurul datei de 20-25 mai, g5sind de foarte multe ori ~i familii de albine mai putin dezvoltate. In ultimii 4 ani am reusit s5 valorific culesul de la salcim, procedind in felul urmitor : Spre sfirsitul lunii iulie sau inceputul lunii august, a anului precedent, in raport de incetarea culesului de la floarea-soarelui, incep verificarea stupilor, notind in fisa personala a fiec5rei familii lucr5rile pe care le vci efwtua. De regulfi acestea constau in : - schimbarea m5tcilor ; - unificarea familiilor care impun acest lucru ; - deblocarea cuibului in vederea cre5rii spatiului necesar m5tcii pentru ouat ; - stimularea tuturor familiilor pentru fortarea miitcii de a depune ou5. Familiile aduse din pastoral pe vatra de acasi beneficiaz5 de un q o r cules de intretinere de la bosthoase, avind la circa 1 km serele I.P.L. cu culturi cie dovleci, pepeni, castraveti de toamn5. Albinele d u c cantit5ti 4nsemnate dc.

polen, in unii ani pin2 aproape d e sfiqitul lunii octombrie, determinind astfel matca s5 insaminteze pin5 tirziu. Precizez c5 in perioada dup5 15-20 august, familiile au deja asigurat5 hrana pentru iarnii, prin hranirile d e completare efectuate anterior iar dup& 20 august le stimulez cu miere din ramele pe care le desc6p8cesc ~i le tree peste diafragmii, rame pe care le reformez sau le pun l a pastrat. Urm5toarea - etap5 incepe de la 15-20 februarie a anului in curs, in raport de starea timpului, cind administrez hranirile stimulente de prim5vara. Precizez c5 interventiile pe care le fac au scopul de a antrena matca ~i intreaga familie la reluarea progresiv5 a ritmului de dezvoltare, cu toate c& la aceasta data exist5 o generatie d e albin5 tin5r5. ASa cum am precizat, in jurul datei de 15 februarie sau chiar mai devreme, in raport de starea vremii, incep hr5nirile de stimulare care constau prin aplicarea a cite unei turte de 300500 g, avind in compozitie suc d e morcov si lamfie, zah5r pudr5, miere, ou proaspiit si lapte praf. AceastCi turtg o pun deasupra ramelor in dreptul sitei de la podisor, pe o hirtie perforat5 in 2-3 locuri. Operatia o repet cam din 2 in 2 siiptamini sau chiar mai des dac5 este cazul, in raport de puterea familiei care o consuma. Continui acest procedeu de hr5nire stirnulent5 pin5 la data de 10-15 aprilie cind timpul se inc5lze~te,se aduce polen din natur5 si incep hranirile CI+ sirop de zah5r. Pin5 atunci nu umblu in cuibul familiei de albine. 0 data cu inc5lzirea timpului, execut primul control a m h u n t i t a1 familiilorde albine. Procedez in raport de situa-

'

t 1 T , ! p e3!juole~ aaqnd 1-e nquad; 18 J O ~ U W ! ? ~l!ln ~ 'a!$ es pop ke ' ~ 3 ~ 8 .u!ld u -unlapuj ap qpe ypeolmd o ad aqnz~y~ a~!qae B ! aseolguEs 'aS!wqnd aurq 14 aseolnxqaur ~ylea~asqo ad plezeq -le ap !g!?ej "aae ,ys 'yqemp ~ y n s s .rep ' d q s ap d g q!umue :nun ea~rsoloj ap Jep Tuapunqe ap lnqsap ' w p ~ e seI nes ea3~sy.x d mquad rmuurapuj ap y31s ap ~nsalnsel es J E S ~ ~aU~ ~ e aqm oj . ~ j ~ ea~arur w By 21-01 a?w azazlr .dqa ~ e z p ~d eur.mj y q s e a 3 ~'yq!jurwe sns euoz u ~ p aln4rpuo3 el q e l d e p !B -eaf es s a p s ap al!z maw ul ! e ~ n u qnda3uos aulq ajleoj es sup ap qep ss apqedes 'qamd n3 aweJ L-9 a l p - a ~ d e'TOOT QX ~ndnqs asaso[oj ijuaxp ~ d n l su ! es ynpm531es ea~!~olju! n q e d ap pap 'quaza~dug guid IS 9 ~ 6 el~ e3 rue !!urg[n ur q ~ h a ure ~ aap p u e ydnp el 'q~e18-3uepea leur8r.10 -aa'o~dIS ppmnl al, qxaluo3 lsa3-e UI . q a a.r@u!!jsp 'am!j!un e1 1ndn3s 3lsoloj we 9$61--0~61 epeov -ad Q I es e a ~ e z p a ~n3 d 0~61 lnue uyp pulpa3o~d " e a ~ e l l o ~ z ay3?pa!dwl p ~JEQ '!aluaqunm ! S !a~uaqlo e pns ap eaqeq eznw eJjpsap e nJluad wou -1o~zapap l ~ W a ! J rnqsme ~ pundsax -?urn! ug p q ~ y d n q s -m nu a.1~3aI%!ared '!!geur ~e 3eno ap m ~ n ~ o q ~ q u e o 3 !leu ap ln!leds s s a ~ t gs ? ~ ~ T I ZL u ! L UIP e a q ~ g 8 a dap w n a a ~ d'sns e3 asaigur~n'qezpa~d urn3 ~ G v . .all~urej/a.~a!ur~ algzpa~d ap yureas urau!$ ys Jesamu ysa dnqs ap mlnda w ~ a z a ~ ele 93 a l p alpam u!' 8 ~ x a li?s l!k -gqo pour u g '~Snqq' p p l lns -na~ ure 'y~!s=xa emply3 aP alIz Z JOI ru~uad llqelea s u n d * ~ un q e -a3 e q ~ ~ o l e 'nrlq"I p euoz ui l ~ l l m e l e s aqsa ~ k a p' ~ e p &.gloqde ~ e) $so3 e p u r g ~ e s ~3 a ~ o n3 ? !$ au!qle a p p m qoq adrowxi as ynuguo3 ~ o l l q p e je a ~ q l o ~ ~ z a lp ~ o jes Pn3s agelax d w ~ un-~w! l e3 l ! h a ~ me ' ! ! m -nue o mquad ~ e ~ p leur u! -la? all!8a4!~ aqeq rn ' ~ 8 6 1 lnue UI mpdlq earlpqqs .aurqp 'ap !!l!urej OE ala3 zaCe.rn~l , es atnqay '~ajq[e a -!we ure~nSgsapau a m ys y ~ o o ~ y e u r r x o ~ du e ! x a h z eau!pn?!qle 'pajgaur eze napaao~dqsase u p 6 .au!qle ap erl~urej efue~ap ~ e u re y ~ e j p a p 'aaejsap tern aq6uo!l!pum surqs 'auyq ale aq8oloyq ~ o l p l ~ s p 1-e y ~ g '!np~oS!pod j e ~ W J I Sap ~3oCeur y$uanljur n3 u ~ lndoqs ~ d UJOL '1 g'o ap aqeqpedea au!qle ap alrIl!urej nJq o a-re a m '~01rue.q e m e ~ UE v a ~ ! p -wrs un ~ e u m u aqsa n zaqs!uIurpe lndo~rs zaz!aaJ,d 'aqu!eu~ y e a s o n 3 -uqS aqe3!zosn8!.1 le~eda~ aqsa d lndo~~ 'OO'LT s ap~o ednp ap ~ o + n aqsa nu lnsu -1qe ysease aqsa a ~ e 'n~eaS al!z u j cclp doqs n3 alelnurlls . la3 aqsa dnqs ap d g lugs a~!!l!wej ' a r ~ v d e GI-OT edna ' .qmo n.rquad a m q a p ~ a a rw - e ~ q~~tdnq un s aq3 !a3 aqy3 ap jeqa-~qu y w e ~o a ~ l a'larnd n3 ewe^ ew!l~n - r d ~@ua!~adxa eqp ~ 8 u g'-101 lnqIn3 "3 2z;ez;zi :;yz 2 u~ L u l a q e u o s ~ a d &yj U ! Zaqou a1 aunq ~ a ~ ~ s u alo p!nd a ns aureJ I-z n3 y e p eqsea3e al a~ysg8alnlrwej

g3S3dOd u e ~ '8u1 ~ s

! t u e q ap alaAJazaJ t z83 ydnp ~nlnqp ea~r?~g nes l ea~woqw~q s

- W O ~ aqednao awe^ ap! aulqle 1 n ~ yn3 .m 33ed ~ : ayaJeoqewJn ampah ur p u y e 'aglwe3 aJma!j el eq!s@ e!.j

In2nmiLs VZIXISO?Od CINIAIXd ~~Lv~xasao

'

!~oaln>!deo l ep !Jpp![aN

s i constituie in 'acela$ timp un ghid cu albine, din care 6-8 faguri, aprmpe de indrumare +i fonnare a tinerilor pe toat5 suprafata cu p a t e 85% puiet ciip5cit, umpleau complet magazinele stupari. fn perioada 1930-1946, avind ca cu miere fn timp de 7-10 zile, inclusiv fagurii din cuib. Stupul cu 10 rame sfetnic numai ,,Ciliuza stuparului" dc in cuib avind si volumul magazinului N i c o l a e s c u qi S t o e n e s c u , am mai mic contribuie la dezvoltarea rnai folosLt stupul Dadant-Blatt cu 12 rame energici a familiei de albine, iar in in cuib ~i magazine. Baza melifer5 desprezenta unui cules abundent sau lent tul de bogatii imi era asigurat5 de salcidar de duratg, albinele depoziteazh mu1 +i floarea-soarelui autohtoni foarte miere qi In a1 doilea magazin, aplicat mdiferii si cu durat5 de inflorire de sub primul. Deci, cu stupul RA 1 001 peste dou5 luni, precum si de miristile se poate lucra identic ca in cam1 stupubogate in multe plante melifere. Totusi lui multietajat, cu deosebirea c i numa3 familiile de albine, cu 12 rame in cuib, nu se dezvoltau pin6 la inflorirea cuibul r5mine neschimbat iar magai ridicg rnai q o r , salcimului, magazinele nu se umpleau zinele se aplic5 ' ~ se ceea ce nu este un neajuns. Fjind rnai cu miere iar recoltele de miere erau sub 10 kg. Mierea poliflorii de calitate mic. si rnai uqor se incarcii $i se desc a r d rnai repede ~i rnai ugor. De asesuperioar5 avea culoarea inchis5 dato- rit5 ~i faptului c5 fagurii din cuib in- meqea, in cazul familiilor de albine lnai puternice, strimtorarea $i protectia deplineau dou5 functii, respectiv atit cuibului in prezenw unor provizii supent& cre~terea puietului cit ~i pentru ficiente si de ~ a l i ~ t a t este e rnai putin depozitarea nectarului. fn 1945-1946 am vizitat o stupin2 exigent2 in comparatie cu stupul cu 12 faguri in cuib qi necesit5 d&i rnai din sectorul C.F.R., amplasat2 la putine materiale de protectie qi res, avea fami5-6 krn de D r i g i ~ a n i care pectiv munc5 rnai redus& Proviziile liile d e albine adapostite in stupi RA 1001. Vizitam des aceastti stupinii ' de iarni, briul de miere deasupra ghemului de iernare este rnai mare iar ~i datoriti rezultatelor superioare obconsurnul mai redus. Fagurii din cuib, tinute in conditii identice, am apreciat 7-8, pot f i folositi numai pentru ere$c i stupul RA 1001 este mai corespuntera ~uietului cu conditia s B avem zitor conditiilor din zona Dr5gg$anilor, m5tcia tinere, sti lirgim kational cuibul, s i nu practicim culesuri artifimotiv care m-a determinat ca din anul ciale si ultimii 2-3 faguri din cuib, 1946 ~i pin5 in prezent sg folosesc insemnati ~i de culoare deschisg, s Z i acest tip de stup. Cu obiectivB motifie introdu~i fn cuibul stupului o datB vatie voi cguta s5 expun observatiile cu aplicarea magazinelor. P m e d i n d mele facute cu privire la Pnbetinerea astfel ~i aplicind la timp ~i a1 doilea magazin, mai ales la salcimul 111 qi famililor de albine i n stupul RA 1 001. l5sPnd in magazin 9 in loc de 10 ,faAstfel, am observat cg farniliile de guri prevenim roitul -$i realizim cantialbine fntretinute in stupul Dadanttgti mai mari de miere ~i cear5. De aseBlatt cu 12 faguri in cuib, neavind pinil la inflorirea saldmului I rnai mult de men-, este impbrtant de retinut c Z i 5 - 4 faguri cu puiet de toate Sirstele, familiile de albine ceva mai slabe fnnu puteau valorifica din plin acest cutrei-nute in stupi RA 1001 sfnt reles iar magazinele nu era cazul s3 fie dresate rnai repede @ se dezvolt5 rnai aplicate. In schimb cele Intrewute P n energic datoritg regimului termic maE stupul RA 1 001, cu circa douG sGpt&- bun, in comparatie cu stupul Dadantmini inainte de a inflori saldrnul, avind Blatt iar magazinul se umple h scurt, cuibul plin cu 10 faguri, bine asoperiti timp cu miere.

0 familie de albine puternicii $i s5I

OPINII

.'

n5toasii constituie aspiratia $i bucuria tuturor apicultorilor. Dar ce inseamnd o familie pternicd ? Ne lu5m ing5duin$a si vrem s5 r5spundem cti puternic5 este acea familie de albine care cu aproximativ dou5 siipt5mini Pnainte de a inflori salcimul I are 6-8 faguri cu puiet, peste 850io c5p5cit $i toate intervalele din cuibul stupului compact ocupate cu albine. Atunci de ce 12 faguri ~i nu 10 in cuibul stupul u i ? De ce s?i avem 12 faguri in cuib cind cu rnai puvnii munc5, fntr-o perioadii rnai scurts se pot obtine productii de miere rnai ridicate de la un stup cu volum rnai redus cum este stupul RA 1 001. Practica apicolti indelungatii cu acest tip de stup mii fndeamn5 s5 fac unele propuneri cu privire la imbur&titirea constructiei acestui stup si anume :

CRESTERll RESURSELOR
Viorel DRAGOTA

O Fundul stupului s5 fie previizut cu un orificiu 65 X 15 cm acoperit cu plasii d e sirm5 ~i dpiicel glisant, orificiu care se las5 deschis atit in timpul transportului cit $i la culesul de la floareasoarelui. @ Scindura de zbor sti fie prins8' in douii balamale ~i folositii la inchiderea urdinisului. ' 8 Cuibul p5 fie prev5zut cu minere d e fier qi u r d i n i ~ superior. Magazinele sii fie prev5zute cu urdini9e.N.R.
MentionHrn CS in afara tlpului de stup folosit. recoltele mari de miere sint conditionate in princibal $i de : miitci tinere gi prolifice care4s5 dezvolte familii de albine puternice capabile s5 valorifice in conditii optirne ~ulesurile ; I asigurarea unor culesuri bogate de ncctar pe parcursul sezonului apicol ; mentinerea unei perfecte stiiri de 89ngtate a familiei de albine ; preggtirea, tehnicii corespunz5toare a apicultorului.

Pentru fiecare stupar, o data cu venirea primiiverii o problem5 de mare important5 este asigurarea familiilor de albine cu resurse melifere cit rnai apropiate de vatra stupinei, care s5 ofere un cules bun albinelor. Deplasiirile in pastoral, pe lingti faptul cB sint destul de costisitoare $i cu mult5 alergiitur5 pentru asigurarea mijloacelor de transport sau a combustibilului necesar au inconvenientul &, de multe ori culesurile nu oferti abundenfa a~teptat5.De aceea fiecare trebuie sii se str5duiascii pentru a rezolva problema resurselor melifere pe plan local, cel putin partial. , f In fiecare localitate sint dealuri neproductive, ripi,si alte terenuri degradate. Se $tie cii pentru asemenea terenuri, cel rnai bun mijloc de a le fertiliza sau a opri degradarea lor este plantarea de puieti de salcimi. ' Salcimul este ,arborele care prin florile sale creeaz5 cea rnai bun5 ~i de calitate sursii meliferti. Q'se prinde ~i c r g t e repede, prin ridgcinile sale pivotante opregte degradarea - terenului, iar lemnul siiu p a t e \fi folosit Si in constructii. Dealurile plantate cu salcimi pot deveni la rindul lor p5quni bune pentru hrana animalelor. Iat5 deci o sumedenie de foloase'care decurg din plantarea salcirnilor. Acum, in prag de primtivars, cu putinii bun5voinV ~i Inklegere se

poate declany o actiune de plant5ri in toate aceste locuri enumerate mai sus + ~i desigur, in fiecare localitate, se g5- ! ' sesc astfel de locuri. ! Practic, aceastii actiune p a t e fi or- ! ganizatfi pe judete de catre fiLialele f Ing. Traian VOLCINSCMI , Asociatiei Cresciitorilor de Albine- care f Seful Serviciului tehnic a1 Asocistiei la rindul lor s; ia leg5tura cu Inspec- + CrescAtorilor de Albine toratele silvice judetene pentru furni- i , zarea puietilor de salcim ~i cu i n s p ~ c -i Ceara :de albine, al doilea produs, toratele scolare judetene care. s2 ; dupi miere ca .important5 economic5, dispunii, ca in cadrul orelor de munci ; a fost apreciat5 si folosita de om din patriotic%, scolarii s% planteze a c e ~ t i+ cele mai vechi timpuri la impermeapuieti sub supravegherea ~i indrumarea f bilizarea diferitelor obiecte de uz casnic organelor silvice de specialitate. Bine- ! ~i a imbr&-gmintei, la confectionarea inteles & ' la aceastii actiune fruntasi ! tiblitelor &rate folosite instrumente s i fie insfisi apicultorii din localit5tile dc scris, la fabricarea figurinelor marespective. ; gice din domeniul credintelor populare, Deodati nu se va putea face totul, la iluminatul casnic, iar dup5 aparitia dar qalonat, pe parcunul a 2-3 ani, cregtinismului a fost falosit5 in cantls-ar putea planta toate aceste terenuri t5ti mari la prducerea lumin2rilor. care in prezent sfnt sterpe, neproduc- ! Ceara de albine a c5p5tat o larg5 utitive si chiar diunstoare. ! lizare in medicina popular5 fiind folofn a c e t mod, in demrs de citiva ani, ! sit5 la tfirniduirea multor boli. am putea avea suficiente surse meli- f Dup5 descoperirea ramei mobile SL f e w sdar putea cu mai mult5 u ~ u r i n t 5+ a presei de confectionat faguri artifis5 se fac5 si inmultirea familiilor de i ciali, cantiati din ce in ce mai mari albine, s-ar realiza mai F o r productia ; de cear5 au inceput s5 fie folosite la .de miere de calitate, asigurhdu-se ; producerea fagurilor artificiali, ceara necesarul de consum $i de export, s-ar + reintorcindu-se astfel in circuitul apiputea asigura qi o importanti econo- ! col. mie de combustibil folosit la transpor- ! cele mai vechi documente scrise, cutul in pastoral. ! noscute cu privire la folosirea cerii Bine ar fi ca a e a s t 8 ac$iune ~5 ae f provin de la strivechile civilizatii suinceap5 chiar din acest an si s i fie ! meriene din Asia Centrali, unde jn .continuati spre binele tuturor apicul- + anul 5000 i.e.n. se vorbea deja' limbs torilor $i spre asigurarea deplinfi a rg- ; sumerian5 care din anul 4000 i.e.n. a surselor melifere. inceput s5 fie s i scris5 pe t i b l i b d e ! argila. Un fragment scris in limba ! sumeriani care a rezistat timpurilor s e ! refer5 la o retet5 de leacuri 9 unsori ! pe baz5 de miere ~i cear5. Tilblita a ! fost descoperit5 in jurul anului 2000 ! i.e.n. in localitatea Nippur-Irak. ! Ceara al5turi de miere este citati ca ! medicament pe papirusurile (Georg + E b e r s qi Edwin S m i t h) care reprezentau surse importante pentru cu1990 = ALBASTRU i noaqterea medicinei egiptene. In Egip1991 = ALB tul antic cu citeva milenii fnainte .de ! era noastr5 se utiliza m u l a ceari ~i ! propolis la diferite ritualuri in special ! de sacerdoq, in miinile ciirsra erau con-

DIN MULTIPLE'LE UTILIZP\RI ALE CERlD DE ALBINE

4
+

centrate medicina, chimia $i arta mumifidrii cadavrelor unor personalitgti din acele vremuri. Egiptenii foloseau creme produse pe baz5 de cear5 pept r u protejarea pielii inlpotriva razelor solare. Grecii foloseau diferite creme in cosmetic5 precum qi emoliente pe baz5 de e a r 5 iar romanii utilizau creme pe baz5 de cearg pentru prevenirea usc5rii pielii provocat5 de abut u l cu sgpunuri. Marele savant grec A r i s t o t e 1 384-322 ' i.e.n. recornanda ceara ~i propolisul, pe care-1 considera o varietate de cear5 purificati, ca remediu pentru contuzii ~i pl5gi care supureaz5. De asemena, P l i n i u , cel mai de seam5 naturalist a1 romanilor precizeaz5 1 5ceara $i propolisul sint foarle, eficiente ca medicamente. ' fn secolele XVI-XVIII ceara ,valahgUsi ,,bogdanic8" cum era denurnit5 ceara din Tara Romaneasca si Moldova, a fost foarte c5utat5 pe piata Venetiei, fiind cea mai frunioas5 si apreciaG in Europa. La Triest era locul de intilnire a1 negustorilor de cear5 din Asia Mi&, Polonia, Rusia, Principatele RomAne etc. Pretul se stabilea in functie de sosirea cerii moldovene~tia c5rei calitate qi parfum servea ca termen de comparatie pentru stabilirea calititii privind ceara din alte t5ri. fn notele de c515torie ale abatelui italian Domenim Z a n e 11i se menfiona ,Ceara romcineascti are mare trecere in portul Triestului e atit de

C a n t e m i r arat5 P n lucrarea sa ,,Descrierea Moldovei", cum se recolteaz5 ceara neagr5 (propolisul).

. h a

acest scop pristicarii dacti pun un roi il borti- ' nou cu matcd intr-un ~t.tubei, lesc anume ~ i - fac i crtiptituri in multe locuri, albinele astupd acele deschi~tituri cu ceara aceea neagrti. Pristicarii scot la timpul potrivit aceastd cearii cu miros de chilimbar care la soare nu se t o p e ~ t e;i o uind cu un p e t mai mareu.
De asemenea, marele nostru prozator Mihail S a d o v e a n u, in cunoscuta sa trilogie ,,Fratii Jderi" mentioneaz5 : ,,Fairnu unui anume fel de

cearti, care nu se gtise~te nictieri pe lume, ci numai in Moldova, ~i rnai ales n pe valea Siretului, ajunsese pinii E palatul cel mare a1 dogslui ;i la sala sfatului celui mare a1 senatorilor venepeni care se fudulesc cind au in palatele lor fticlii din cearti v e r ~ u i e la cuZoare cu un prea pllicut miros. Asemenea cearti se pltite~te de doutizeci de ori mai mult ca cealaltti".
Pe timpul dominatiei otomane, @rile romane erau obligate s5 aprovizioneze curtea sultanului, printre altele, cu cear5 ~i miere. Aceste fobligatii apar ~i sub denumirea de ,,?-induiala mierii ~i cerii imptirtite~ti". La 1664, in timpul boierului dregstor ~i czrturar Eustratie, Moldova trimite sultanului 10 000 ocale cear5 (12 720 kg) plus inc5 1330 ocale cear5 pentru nwoile Arsenalului (C. G i ur e s c u - Istoria romanilor, vol. 111, ' partea a 11-a, 1947, pag. 462). Consu'lul francez la Ianina pe nume P a n q u e v i 1le, scria c5 anual se ' curnp5rau la Ianina 6 000 quintale (338 700 kg) de. cear5 provenind din Moldova, Tara ~omeneascgqi Bosnia, de unde se aducea cu caravanele. Faptul c5 ceara de albine este un produs natbral complex, plastic, fuzibil la temperaturi joase, inocuu, insolubil in ap5, saponificabil, miscibil cu nu-

abundentd incit pe fiecare a n se cornercializeazd cantittiti m r i " (circa

400 000 kg in unit5tile noastre de m5sur5). In Bucbvina, la Siret se g5seau cele rnai mari topitorii d e cear5 pentru in.treaga Moldov5, infiinwte inc5 de pe timpul voievodului Alexandru cel Bun, in 1404. Ceara verde aromat5 din aceast5 zon5 era mult apreciat5 in comefiul cu Viena, fiind considerat5 ca o specialitate a stuparilor din partea locului. Marele istoriograf Dimitrie

, meroase produse organice, foarte stabil, fac din' el un produs adecvat pentru multiple Intrebuintciri. Ceara 'contine 300 substante diferite unele inc5 insuficient studiate, avind o compozitie chimica complex& Trebuie mentionat c5 datorit5 propriet5tilor'sale ceara de albine a fost folosit5 din cele mai vechi timpuri de c5tre farmwiqti pentru a da consistent5 qi eficientii numeroaselor cerate, pomezi, unguente, paste, cataplasme, leucoplaste, lacuri, masti cosmetice, creme, alifii, 1 depilatoare, supozitoare, sgpunuri, rujuri, rimeluri, geluri, emulsii farmaceutice si altf vectori de diferite consistenw (emulsii fluide si viscoase ale diferitelor uleiuri cu efecte antisolare, demachiante, hrsnitoare, astringente, impermeabile etc.). Aceste propriet5ti ale cerii de albine au facut ca ,in cosmetologie s5 fie folosit5 intr-o mare gam5 sortimentali. Medicului grec G a 1 e n u s pe ale c5rui percepte se bazeaz5 toat5 medicina medieval5 i se datoreaz5 unguentul r2coritor care ajunge la noi cu numele dk. cold-crem5, a1 c5rui element esential este ceara d e albine. Prima farmacopee din lume, Re!etarul florentin, farmacopeele Catalan5 gi areonez5 din secolul XVI folosesc ceara care constituie partea esential5 a tuturor ceratelor ce se utilizeaz5 la elaborarea unguentelor qi cataplasmelor. Farmacopeea Hispana din 1817 recomandii ceara pentru prepararea a 17 unguente si 25 cerate. In 1905 se editeaza a saptea editie a Farmacopeei spaniole care dedicii un paragraf special cerii. Aici se mentioneaz2 ceara aLb5 si ceara galbeni si se prezints numeroase proprietati fizico-chimice si reactii analitice ale cerii care este folobit2i in 29 formule .magistraleu. Ceara are proprietati 'bactericide yi antiproteolitice ~i posed5 un bacterio-

static care a fost evidentiat ~i extras de P. Lavie. In prezent majoritatea tBrilor din lume au specifieatii, nmme interne, STAS-uri $i prevederi in Farmacopee, ce stipuleazs conditiile de calitate obligatorii pentru folosirea cerii: Normele \de puritate stabilite pentru calitatea cerii ce se folose~teE n farmacie sink foarte stricte. T n afar2 de indhstria farmaceuticg ~i cosmetics, ceara d e albine are numeroase intrebuintgri in industria chimici, optics, metalurgic5 etc. Este greu s5 enumerim gama larg5 de utilizare a acestui valoros produs a1 ~ t u p u l u i care-@ giise~teutilizare in rnai toate ramurile industriale. Astfel, ceara se foloseste in electrotehnic5 ~i electronics pentru fakicarea cablurilor ~i izolarea unor conductori, piese, ansamble si motoare electrice, la fabricarea aparatelor de radio, telvizoare si telefoane, in industria aparatelor de precizie in optic5 ~i in cercetarea qtiintific5. In industria automobilelor ceara de albine se folosqte pentru diferite lacuri si unsori de motoare, amestecuri folosite la frinele cgilor ferate, P n aeronautic5 pentru prepararea unor,aillsii cu care se asigur5 izolarea si impermeabilizarea unor ksgturi, iar in industria metalurgic5 la verificarea formelor turnate. Ceara se folose~tein 'pictur-5, sculpt u r i $i gravur5. Aceast5 materie p r i p 5 . permite s8 se realizeze picturi mai putin lucioase, dar mai durabile decft cele in ulei. Ea a fost utilizat5 pentru frescele de la P m p e i acum 2 000 de ani, iar in zilele noastre pentru cele de l a Saint Germain des PrPs la Paris. Din cear5 se mai fac busturi, statui, figurine, mulaje. Muzeele Tussaud de l a

I-

I-

~ o n d r a~i Amsterdam si ,GrPvin din Paris folosesc cantit5@ foarte mari de cear5 de albine pur5 albit5. Exist5 numeroase produse si retete pe baz5 de war5 care se folosesc la lustruirea yi intretinerea mobilei ' $i parch'etului. Ceara este mai bun5 decit uleiul de in pentru protejarea lemnului. De aceea este foarte des introdus5 in diferite vopsele, lacuri, unsori de parchet $i schi. Renumita vioar5 Stradivarius a fost, lustruit5 cu propolis si cear5 de albine. Ceara este folositi in industria textilri, in special in cea a mstgsii, In tAbiic%rie se f o l o q t e la lustruirea si colorarea .pieilor, in industria sticlqi, galvanoplastie, poligrafie, industria hirtiei, produse menajere ~i la fabricarea luminarilor superioare. In medicina uman5, ceara se folose$te la reali~areaunor numeroase preparate farmaceutice si cosmetice, mulaje dentare, lustruirea drajeurilor medicamentoase etc. In agriculturs se folose~te 1~ realizarea unor pomezi necesare la altoirea pomilor sau a unor produse medicamentoase , de uz veterinar. C important5 cantitate de cear5 este destinat: satisfacerii cererilor diferitelor sectoare industriale si farmaceuticc avind mai bine de 600 de intrebuint5ri diferite. P e ling5 aceste variate fntrebuintgri 'industriale circa 800/0 din ceara produs5 se reintoarce in apiculturi pentru confectionarea rfagurilor artificiali necesari dezvplarii Sectorirlui apicol. Din cele mentionate mai sus, rezult5 importanta deosebiti pe care o reprezint5 ceara de albine, a1 doilea produs principal a1 stupului, atit pentru apiculturri, prin producerea anual5 a necesarului de faguri artificiali, dar yi pentru atit d e diferitele ramuri industriale ce folosesc acest produs natural.

APlCU LTORI

Alexnndiu VARTOLOMEX

Recoltarea 15pti~orului de matc5, produs apicol atit de solicitat, este la indemina oricarui apicultor, cu stupi putini sau multi. ' Au fost prezentate o serie de metode de recoltare, toate avind In vedere producerea de 15pti~or cu matca in stup sau prin orfanizare. Prin metoda cu W c a in stup se scoate o cantitate mica de liiptisor, in schimb activitatea coloniei nu se dezorganizeaz5 ca in cazul orfanizgrii. Prin orfanizare, colonia poate fi considerat5 ca scoas5 din productie pe sezonul respectiv. fn ambele procedee productia de miere este mult diminuatg. fntr-o mare m5sur5 ~i modelul de stup are o importanti major%, in aceast5 productie. Stupul care inl5turB dezavantajele de mai sus, este cel orizontal cu dou5 colonii ~i etaj de recolt5, modificat de autor (revista ,,Apicultura Pn Rorn2niau nr. 9/1983). fn acest stup se lucreaz5 astfel : Imediat d u p i extractia de la salcim, buzunarele in care s-au Pnchis m5tcile se rt-esfiinteaz5, eliberindu-le in jumfitatea de corp artibuit5 fiecarei colonii, prin mutarea catre mijloc a ramelor din buzunare. h raport cu nub8rul acestora, :coloniile se formeazg numai din ramele extrase, care vor incadra pe cele din buzunare, de o parte qi de alta, plus un hrfinitor uluc ~i diafragma despiirtitoare a celor dou5 colonii. Deci, se poate .ca_numBrul ramelor acestor dou5 colonii s5 nu fie identic. Etajul de recolt5 se ridica o datil cu extractia si polietilena-podisor se coboar5 peste ramele din cuib.

Coloniile fiind in pLin5 dezvoltare, in cel mult 10 zile ambele corpuri vor fi pline cu puiet de toate virstele. fn acest moment, se formeaza intre cele. dou5 corpuri m p a r t i m e n t u l pentru 15ptiqor, care va cuprinde : o ram2 cu p%sturi si miere, o ram5 cu .puiet necgljicit, doui cu puiet cApgcit, un hr5nitor uluc (ram2 clsditoare) qi un loc 'liber peritru rama portbotci. Compartimentul acesta este incadrat fntre diafragmele etanq .ce vor limita cuiburile celor dou5 familii. Fiecare compartiment va avea podisor individual, pentru uqurarea manipularii ramelor, in fiecare din ele, separat, dup2 necesitate. Urdiniqele se vor separa intre ele introduse in deschiderea reprin ~ i p c i ductorultli de urdiniq, astfel fncit compartimentul de 18ptiqor s5 rgrni1-15 izolat de cele dou5 compartimente-colonii. 0 d9t5 cu aceste rame h a t e din ambele colonii, se aduce qi albina de pe ele, far5 mtitci $1 fara eventuale botci de roire. Pentru i n c e p t se mai milturi in compartimentul de 15ptiqor albina de pe 1-2 rame de puiet necipAcit, luate din ambele colonii. Ordinea aqeziirii ramelor i n , compartimentul de l5ptiqor este : la diafragm5 ci'te o ram5 cu puiet dpilcit, rama hr5nitor-clsditoare, rama cu pastur5, loc pentru rama port bokci apoi rama cu puiet nec8pZicit. Ordinea aceasta rimine permanent5, chiar ~i atunci cPnd albina tin5r5 va ecloziona, iar rama respectiv5 se inlo-

cuiqte cu altele luate din cele doua colonii, mutind in lucul lor ramele eclozionate de la l5ptiqor. Procedind astfel compartimentul de 15ptiqm va fi mereu bine populat cu albin5 tin5r5 prodgatoare de 15ptiqor. T n rama port botci se vor pune chiar qi 5 qipci a cite 25-30 inceputuri de botd. I Dac5 culesurile inceteaza, atit co orliile clt qi cele de kiptisor, se vor hr8ni cu sirop subtire, cu protein5 (drojdie fiarta sau zer de la brinza de v a d , lapte praf) 300-400 g zahfir si neap5rat cite o pastili de izoniazidi la 2 1 sirop, dizolvat5 separat in ap%fierbinte la 60C. Dac5 este cules, se pune zilnic a@ P n hrgnitor. Coloniile Yor furniza alternativ qi larvele pentru ins5mintarea botcilor pentru liiptbor. Prin acest aranjament productia de l2ptiqor poate continua pin5 la fnceputul lunii a u g ~ s t ,f5r5 ca prin aceasta vreuna din familii s5-3i intrerup5 activitatea qormal5. De asemenea, de la cele trei ranle - hrinitor - claditoare se recolteaz5 mereu o insemnatil cantitate de cear5 alb5. Cantitatea de 15ptisor recoltat5 astfel depgqeqte dublu sau chiar triplu cantit2itile ce s-ar obtine de la dou5 colonii din stupi separati, qi in paralel, recolta de miere, polen, propolis, nu este cu nim.ic diminuat2 deoarece coloniile nu sufer5 nici o perturbare in activitatea qi dezvoltarea lor, pe tot sezonul.

APICULTORI! Valorificati reziduurile de cearii (bo~tina) ~i faguri reformati prin filialele Asociaoei Cresciitorilor de Albine. .