Vous êtes sur la page 1sur 35

.

,
I

R e v i d lunar% da rchimb de experfan@ qi rtndrumrrra matodologM apicoli editati da A8o~iatiaC r d t o r i l o r de. Albine din Republic8 Socialisti Romania

CUPRINS
ltina ma1

*:

Evenimente d e mare fnsemniitate din

V . ALIEXABfDRU : MAsuri energice pentru denoltarea $eptelului apicol Maria DRAGAN : Ce trebuie sll gtie crescatorul
d e miitci I .FtECEANU : Cum se lucr& lesului $i In timpul verii fn perioada cu-

I. BALANA. Elena GROSU: Sporirea productiei d e fructe la v i ~ i n $i cirev p i n polenizarea cu albine 2 . VOICULESCU : S p5strBm cu grijii caliUtile polenului V1. HUMENI : Curatirea rapid5 a polenului Tr. VOLCINSCHI : Cum se poate realiza o importana economie prin folosirea fagurilor artificiali perforati M. MARIN : Combaterea varroozei cu preparatul ,Varachetn

D. PITIGOI: M h u r i privind recoltarea $i expedierea probelor pentru diagnosticul d e laborator a1 boliior la albine

R LUNGU

Dreptatea ~ i - a spus cpvintul! vizitii la apicultori~ cehos-

E. TARTA: In lovaci (11)

* A1 XXXI-lea Congres International d e ApiculturB, Varvovia-Polonia. ' Apicultura in Polonia


CALENDARUL APICULTORULUI PROGNOZA INFLORIRII SALCIMULUI

C o p e r t a I : Rolul mereu mat important a1 albinelor i n sporirea producfitlor agropomzcole cste cu prisoszntc5 demonstrat intr-o serie de lucrdri de cercetare ~tiinftficd. Polenizarea dirijatd cu albine a liveztlor de v i ~ i n $i c i r e ~conduce la spectaculoase cre$teri de recolte $i importante f m b u ~ t d t z r t a callt&ii fructelq. Ctfifi articolul din pag. 13. (f o t o : Pave1 TANJALA)

EVENIMENTE DE MARE ~.HSEMN~\TATE DIN LUNA MA1


;,~iecare1 Mai reprezkna o n o d treapa pe care mmrul nostru, liber gi stiipin ge destinele sale, o urcil pe drumd progresului, a1 b u n w r i i qi fericirii".

Silrbiltoarea revolufionarB a muncii gi solidaritafii celur ce muncesc


Sirbatorirea traditionalei zile dc 1 Mai, zi a muncii qi solidariatii internationale a celor ce muncesc, constituie de fiecare dat5, pentru toti cetitenii patriei - d e nationalitate rom h i , maghiar5, german5 ~i de alte nafianalititi - un nou moment cu sernnificatii deosebite, prilej de a aduce un fierbinte omagiu Partidului Comunist Roman, continuatorul celor mai inalte traditii revolutionare din tara noastr5, care a ficut din implinirea aspiratiilor fundamentale ale poporvlui romin, suprema ratiune a existentei sale, c5liuzind destinele natiunii pe drumul glorios $i lurninos a1 libert*i, demnit5tii $i progresului, a1 edifidrii noii orinduiri, socialiste. Pentru poporul nostru, ziua de 1 Mai are str5vechi semnificatii. S i r batorit5 din adincuri de vreme, ca semn a1 bucuriei pentru biruinta primsverii, pentru reinvierea natiunii. ziua de 1 Mai ~ i - aadiugat, incepfnd cu anul 1890, noi intelesuri ~i sensuri. In bogata cronid a sirbitorilor proletare, ziua de 1 Mai 1939 are o semnifica$ie aparte. M5re?ia zi de lupti de la 1 Mai 1939 rsmine in istorie deopotriv3, ca o ilustrare a spiritului revdutionar $i a patriotismului fierbint e a1 militantilor partidului coinunist, care in pofida conditiilor lgrele qi a prigonirilor indreptate impotriva lor, au actionat cu dGruire, cu neb5nuit5 consecventi pentru realizarea unititii dasei muncitowe, pentru mobilizarea mmcitorimii capitalei la demonstratiile de 1 Mai.

,cati revolutionari se num5r5 tovarri~ul


NICOLAE CEAUSESCU ~i tinsra militant2i ELENA CEAUSESCU (Petrescu), care au avut un rol de seam5 in organizarea demonstratiei de la 1hfai 1939,. mobilizind la actiune tineretul antifascist ~i masele de muncitori si imprimind un puternic spirit combativ demonstratiei. In ~ i r u laniversirilor prilejuite de aceasti s5rbitoare, in conditiile in care poporul romin a trecut la construirea noii societiti, anul acesta ziua de 1 Mai capAt5 semnificatii deosebite. lnsufletiti de mobilizatoarde hoGriri si prevederi ale documentelor celui de-a1 XIII-lea Congres a1 partidului ~i apicultorii din patria noastrj. desf5~oar5 o amp15 activitate pentru traducerea in fapt a acestor obiective, pentru a dovedi in acest mod profundul lor a t a ~ a m e n t fat5 de lucrsrile msrelui forum a1 comuni~tilor din tarn noastr5.

In ~ i r a g u lacestor dirzi $i neinfri-

9 Mai

- Ziua independenfei,
ziua victoriei

Printr-o fericiti coincident& aceasti5 zi de mai adun5 in istoria rominilor dou5 momente de adinc5 semnificatie, dou5 -date aniversare care ne prilejuiesc de fiecare dat5 intoarcerea fecuno~tinteinoastre spre acei fii ai acestvi psmlnt care s-au jertfit pentru li-

'

bertatea ~i indepefidenta ' pakriei lBr, pentru eliberarea altor popoare ap5sate de asuprirea str5in5. La 9 Mai 1877, prin vocea marelui patriot qi revolutionar Mihail Kogfilniceanu, omul care participase cu fapta la realizarea primului pas crucial pentru infgptuirea unirii tuturor romhnilor (1859), poporul nostru, dupi aproape o jdm5tate de mileniu de dominatie otomang, proclama in fata Adun5rii Deputatilor c5 ,sintern independenti, sintem natiune de sine st& tgtoare ... sintem o natiune liberg independentiiU. In jurul cl5dirii Adunririi Nationale de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti s-au adunat spontan mii de studenti, meseria~i,negustori S? alti org~eni,care purtind torte ~i drapele tricolore, cintau ,DegteaptS-te romaneu. Independents a fost cuceritg pe cimpul de lupt5, prin legendarele fapte de eroism de la Vidin,.Rahova, Smirdan, Plevna, Grivita, ~i Orehovo, unde peste -10 000 de fii ai patriei au r b a s pentru totdeauna sB pecetluiasc5 cu singele lor implinirea unui ideal visat de mai multe veacuri. ACELASI 9 MA1 AVEA SA MARCHEZE A DOUA OARA ISTORIA NOASTRA NATIONALA fN ANUL 1 9 4 5 : prin victoria obtinut5 de fortele aliate ale coalitiei antihitleriste impotriva Germaniei naziste, victorie la care poporul nostru si-a adus contributia sa materials ~i de singe. S5rb5torirea Zilei victoriei asupra fascismului este totodatB prilej pentru poporul nostru liber, angajat ferm pe drurnul construirii societiltii socialistc multilateral dezvoltate, de a omagia jertfele f i r 5 seam% ale popoarelor Uniunii Sovietice care au dus pe umerii lor greul acestui rzzboi, sacrificiile tuturor celorlalte popoare ale coalitiei antihitleriste, prilej de a le adresa acestora, tuturor popoarelor-lumii fierbintea sa chemare la intelegere si pace. Dup3 siivir~irea Marii Uniri clasa muncitoare a fost cea dintii fort5 socia13 care ~ i - a pus problema cre3rii unui partid politic unic a1 proletariatului Romdniei intregite. Referindu-se

la perioada In decursul 'cg&iAx-a.fo<mat ~i maturizat politic mtlmitorhea romdns, secretarul general 'a1 P.C.R., tovar5~ulNICOLAE CE;AU$ESCU.sublinia c i : ,,Mi$carea revolu@?aczr2i rornifneassli ~i partidul nostru s-au railscut o datli cu aparitia clasei muncitoare +5 p&trunderea ideilor socialismului ~tiinfific in tara ftoastrti, dar rilddeinile sale, ca ale unui s t e w seculai., sint ancorate adinc in pilmintul stylimofesc, in istoria de peste 2 500 de ani a dacilor".

, --.

'

-..

8 Mai 1921'

a Partidulvi Comunist Rom8n


'

Prin acest mare$ eveniment au fost ridicate pe o -treaptS superioarg traditiile revolu$ionare al&rni@irii rnuncitoreqti din R o m h i a , -s-a inf5ptuit trecerea intr-o nou5 etapi, atit pe plan ideologic cit ~i organizatoric, super:oars a miqcsrii revolutionare de la noi. h acela~i timp s-au dat noi ~i puternice impulsuri luptei politice ~i sociale, pentru preluarea in miinile poporului a puterii de stat. De asemenea, sub conducerea P.C.R., tara noastrs a str5bZtut numai ih patru decenii mai multe etape istorice de dezvoltare economic5, social3 si cultu: ral5, devenind intr-un interval de timp scurt, un stat industrial-agrar, cu o industrie puternica, cu o agriculturs socialist3 in plin progres.

i n rindurile apicultorilor, constituind un in-

Aceste trei evenimente au un larg ecou

demn de a munci cu si mai muItd rfvnii si abnegafie, pentru trawpunerea Zn ozapi a politicii partidului $i pentru a contribui cu cantitciti sporite de produse apicole la fondul de stat. Apicultorii romdni sint mindri de increderea acordatii si asigurd conducerea de partid si de stat cii vor face dtn pasiunea lor o fort& activd pentru progresul apiculturii din tara noastril, pentru Entiirirea rolului $i ponderii ei Z n baknta economiei nationale, prin intensificarea gi diversificarea productzei, a realiziirii unor produse de calitate.

Situatia impune in continuare

MASURIENERGICE PENTRU DEZVOLTAREA SEPTELULUl APlCOL


,

fig. VasiIe ALEXANDRU Institutu1 de cercetare $i procldctie pentru apicultura

0 serie de materiale ap5rute anterior in paginile revistei noastre au descris amiinuntit situatia deosebit5 in care se afI5 apicultura tiirii incepind cu luna iulie a anului trecut, cind intr-o serie de zone ale tiirii, la unele efective de familii de albine s-au constatat depopulgri, inregistrindu-se chiar pierderea intregii populatii de albine. Din p5cate acest fenomen a continuat ~i in perioada prelungitA de iernare, iar prim5vara rece ~i ploioas5 a impiedicat in bun5 miisurii dezvoltarea normal5 a familiilor de albine. Din aceste considerente o mare parte din familii vor ajunge la culesul de salcim cu populafii reduse de albin5 culeggtoare, iar pierderile suferite in decursul ierniirii ~i a1 primgverii impun mgsuri deosebit de energice pentru ~efacerea~i sporirea numkului de familii de albine, conform celor stabilite prin Programul de dezvoltare a1 apiculturii. Dat.5 fiind @versi&tea mare a stgrii ,familiilo~de albine din punct de vedere al puterii acestora, in acest sezon va fi necesarii abordarea unei tehnologii diferenfiate de ingrijire si de pregZitire, in scopul valorificilrii culesului de la salcim. - 0 ateintie deosebit5 se va acorda familiilor slabe la care s-a constatat continuarea procesului de depopulare. fn special la acestea se impune continuarea aplicArii unui complex de'

m5suri care sii includ5 igienizarea stupilor prin dezinfectie repetatti in caz de necesitate, sortarea si rebutarea fagurilor vechi, cu puiet pestrit sau murdgriti puternic, cu pete de diaree rimase din iarn5 sau apiirute in cursul pri.mgverii, eliminarea rezervelor de hranH poluate si inlocuirea lor cu rame cu miere de la familiile normale sau cu sirop de zah5r. C o n c o m i h t se vor aplica tratamente cu Varachet, Micocidin qi Locamicina pentru prevenirea si combaterea bolilor specifice ~i in special a varroozei. Este absolut necesar ca in toate hr5nirile de stimulare $5 se administreze dozele de Protofil indicate in prospectul produsului care, pe ling5 rolul de combatere a nosemozei are ~i o actiune activii de stimulare sustinut5 a cresterii puterii familiilor de albine. Atit. pentru familiile depopulate cit ~i pentru cele normale este de asemenea foarte important2 aplicarea lucr5rilor specifice din perioada de prim% varii in care se include : asigurarea regimului termic a1 cuiburilor, (avind P n vedere c5 in luna mai, apar frecvent diferente de temperaturil intre zi ~i noapte), asigurarea unui regim de hran6 complet - proteic ~i hidrocarbonat, prin valorificarea culesurilor timpurii (salcie, flori de psduri, pomi fructiferi etc.) sau prin administrarea de sirop de zahHr ~qi inlocuitori de polen (lapte praf degresat qi drojdie

'

+ . ,

de bere inactivau) in zonele qi in perioadele lipsite de polen, dirijarea dezvolt5rii accelerate a cnlbubui in functie de cantitatea de puiet si indeosebi a celei de albine. De ranarcat c5 in conditiile acestui an, in care multe familii de albine la ieqirea din iarn5 au f a t slabe, iar timpul rece prelungit a impiedicat in multe zone nmmal5 a puietului, ale P r i i cre~terea un rol deosebit il are in continuare mentinerea cit mai strins5 a cuiburilor. In aceast5 perioad5, la familiile inc5 slabe la carezalbina n u ajunge s5 acopere qi s5 inc5lzeasc5 puietul este indicat ca in scopul mentinerii unigtii biologice, chiar dac5 nu va fl" productiv5 la salcim, familia respectiv5 s5 fie ajutat5 cu albilii de la celelalte familii normale din stupin&. Pentru aceasta, dup5 verificarea m5tcii. fami-liei donatoare, rarna cu albine (fiii-2 puiet) luat2 d e la familiile donatoare se- amplaseazB in familia slab5 dup5 diafragm5 far5 a s e scutura, astfel incit - unificarea albinei cu noua f amilie s5 se fac5 treptat In lini~te. Pentru protejarea mgtcii familiei slabe este indicat ca. aceasta s5 fie izolat5 intr-o C U S C ~din plas5 de s i m 5 (obturatii cu o buc5tic5 de foaie de fagure artificial sau o bucat3 de hirtie de ziar) ~i amplasat5 pe o zon2 de fagure cu miere in imediata apropiere a puietului. 0 m5sura care se impune in cazul altor familii a caror dezvoltare nu asiguri certitudinea ca acestea vor atinge puterea care s5 le perrnita valorificarea normal5 a culesurilor de la salcim, este int5rirea lor pe seama altor familii puternic dezvoltak. lntsrirea se face prin unirea unei H r t i - albin5 qi puiet - din familia donlatoare sau prin unificarea total5 a dou5 familii. fn toate cazurile se vor lua m5surile de protectie a' m5tcii familiei receptoare.

fn cazul cedsrii de dbin5 qi puiet unificarea se face din timp, dAhdu-se doar rame cu puiet c5p5cit gata de eclozionare asbfel & d t albina i 3 ~ r 5 'n5scut5 cu 5-6 zile inainte de inceperm culesului s5 poatii participa la stringerea qi prelucrarea nectanilui. f n caz contrar, introducerea puietului in perioada inceperii culesului si mai ales a puietului nec5pScit poate avea rezultate negative, o parte din culeggtoare fiind mobilizate pentru ingrijirea puietului. Toate aceste procedee duc Pns5 la reducerea uneori considerabil5 a num5rului farniliilor de albine in stupin;, ingreunfnd intr-o oarecare m5sur5 sarcina de refacere a efectivului $i a realiz5rii productiei de roi. Pentru rezolvarea in carrditii mai bune a acestei p~obleme: se p6t folosi cite duu2 familii htr-un-stup, d ~ p 5 4 i t print-o e gratie Hanemann. Acest sistem de unificare se poate aplica chiar ime&aB dup5 iqirea de la iernat, albinele creindu-qi in acest mod conditii mai bune de crqtere a puietului ~i de dezvoltare a puterii. Pentru preintimpinarea ~oculuiprodus de unirea familiilor, in momentul amplas5rii acestora in acela~i stup este indicat ca peste gratia Hanemann s5 se aqeze ~i o foaie de ziar. fn fehd acesta contopirea albinelor din & l e dou5 familii se face h p t a t , f5rg incidente neplkute. 0 conditie important5 este de asemmea aceea ea mBtcile relor dou5 familii sri fie cit mai apropiate ca vfrstB $i stare fiziologic5. D u g declan~area culesului, In cazul in care cuiburile celor douri f m i l i i ajung s5 ocupe 7-8 faguri cu puiet fiecare, intre cele dou5 familii, pestt? gratia Hanemann se introduce un corp (magazin) la stupii vertioali, cu faguri cl5diti ~i artificiali, sau faguri pentru strinsur5 la cei orizontali.

'

Dup5 terminarea culesului, in cazul P n care familiile respective gi-au p5strat m5kcile gi au ajuns la dezvoltare norrnal5, pot f i introduse in stupi separati pentru a-si continua activitatea de sine striGtor. Pentru valorificarea corespunz5toare a salc?mului, angajarea unei cantiGti cit rnai mare de albinii la aativitatea de cules este deosebit de importantii, fapt pentru care agliciirii m&urilor mentionate trebuie sii i se acorde o important5 deosebit2. h acela~iscop, pentru mobilimea unui num5r cit rnai mare de culeg5toare in timpul culesului se asigur5 spatiu suplimentar in stup ~i necesarul de faguri pentru prelucrarea neotarului qi depozitarea mierii, se m5rgte ventilatia in stup prin deschiderea complet5 a urdiniyarilor ~i prin introducerea de pene intre corpuri (migazine) la stupi verticali, se asigurg umbrirea stuplior dac5 este necesar etc. Pentru obtinerea unei mieri de calitate superioarg, in mod special pentru culesul de la salcim, pentru stringerea mierii se folosesc doar faguri albi sau foarte deschi~i la culoare care s5 nu influenteze indicele colorimetric al mierii extrase. Din fagurii mai*inchi~i la culoare, piistura qi mierea provenit5 de la alte culesuri (pomi fructiferi, m u ~ t a r ,rapip etc.j se extrage separat pentru a nu degrada prin impurificare mierea superioar5 de saldim. In timpul culesului, in functie de pcmderea aportului de nectar, pe m5sura umplerii fagurilor p u ~ ianterior se adaugii faguri noi cl5diti gi artificiali la stupii orizontali in imediata apropiere a puietului, iar la cei verticali prin adiiugiri de corpuri (magazine). Acestea se qazii de regul5 sub cele deja existente pe stup, astfel

inclt s5 se creeze un spatiu go1 intre cuib ~i carpul de strinsur5, pe care albinele se grsbesc s5-1 urnple cu nectarul proaspiit adus sau cu cel ridicat din cuib. Este indicat s5 se foloseasc5 culesul de la salcfm pentru cliiditul unui numgr cit rnai mare de faguri noi, intensitatea acestui cules qi prezenp unei cantitiiti mari de albini tiniir5 asigurind conditiile necesare cliidirii intensive a fagurilor. Pentru sprirea randarnentului la cules, fagurii din corpurile pentru strinsura se pot pune rnai distanpti. In unna acestei m%uri albinele lungesc peretii celulelor acumulind o cantitate rnai mare de miere fntr-un numiir rnai mic _de faguri, in acela~i . tirmp se evitii ocuparea fagurilor respectivi cu puiet, celulele astfelalungite impiedicind m5tcile s5 depunii ouii fn gcqti f aguri., Nu se recomandti extragerea mierii in timpul culesului, in special a celei neciipiicite. Fagurii trebuie l5sati in stupi pin5 sint c5p5citi pe minimum o treime din suprafa@, in felul aceski mierea se va obtine in limitele normale de umiditate. .

0 problem5 deosebit - de important5 pentru aceast5 perioadii este gi aceea a form&ii de roi necesari recuperkii

pierderilor din iarn5 gi form5rl.rii efectivelor noi planificate. Este indicat ca acQunea de formare de roi s5 se porneasdi chiar din perioada de cules a salcimului, spre sffrgitul acestuia, astfel incit acceptarea miitcilor $i hceputul dezvolfirii roilor s5 aib-2 loc Pn condifii de cules natural. In cazul in care roii se preconizeaz5 a se-form2 cu htci cgpgcite, a6iunea

cre~terii acestora ,trebuie pornit5 cu 9-10 zile inainte, astfel incit in momentul form5rii roilor, m5tcile 6 fie gata de eclozionare. 111 functie de num5rul de botci necesare ~i de califi: carea personalului apicol, pentru ere$terea m5tcilor se vor folosi metodele adecvate de crestere prin transvazarea de larve ~i creterea in familii cresc5toare, prin decuparea de 'celule cu larve tinere si montarea lor in farnilii orfanizate, prin Gierea unui fagure cu larve tinere etc. Pentru crestere se vor lua larve doar din familii s5n5toase bine dezvoltate, ~i care au realizat productiile cele rnai ridicate in anii anteriori. Se va evita folosirea de botci de salvare qi chiar de roire luate intimplitor de la familii obi~nuitedin stupinZ2 scsc~pulcrgterii dirijate fiind, pe++, - -. ., Bng5 obtinkria n a z r d u i neeesar- dd-1 " rn5tci realizarea tmor rnkii_de calitate .superioad care s5 asigure unit& tilor biologice nou create o capacitate productiv5 maxim2. Dat fiind nivelul in general rnai sc5zut a1 puterii familiilor in aceast5 perioad5 este indicat a se folosi metode de roire care s i necesite o cantitate rnai redus5 de puiet ~i de albine, urmind ca in continuare, printr-o ingrijire atent5 ~i prin compleSri cu faguri cu puiet, roii s5 se dezvolte la puterea normal5 astfel incit s5 poat5 valorifica culesurile rnai tirzii ca ~i pe cele din toamn5 ~i s2 ierneze normal,' f5r5 pierderi mari de albin5. I n aceast5 idee este indicat5 metoda nucleelor conform c5reia roiul se for-. m-eaz5 cu o ram5 de piet gata de eclozionare ~i doi faguri de acoperire altoindu-se o botc5 matur5. Folosind aceast5 metod5, din familiik rnai puternice se pot forma 2-3 roil in functie de cantitatea de piet ~i de intensitatea culesului' in acea perioad5.

De asemeni, o metud5 care solicit5 o cantitate rnai redus5 de material biologic din partea familiilor donatoare este cea prin stolonare colectiv5. Prin aceast5 m e t d 5 roii se formeaz5 din 2-3 faguri cu puiet de la familii diferite, roiul formindu-se cu botc5 matur5 sau cu matc5 imperecheas. In cazul fainiliilor normale ca putere se- vor folosi metodele prin divizare simp12 - prin care kfamilia respectivii se imparte in dou5 p5rti (egale sau de puteri diferite) sau prin mutare in care familia de baz5 se amplaseazii pe un alt lw in stupin5 cu toti fagurii de puiet qi albin5 tin5x-5, iar matca pe 1-2 faguri de puiet rimine pe loc cu albina zbur5toare. Cuibul se reface de regulZt din faguri artificiali, care in conditi? de cules intens sint cl2diti.in 2-3-zib, fanib.-mmportfndu-se asem^&&&-unuf rol -mtural. gri cazul acestor ultime dou5 metode este indicat5 folosirea de m5tci imprecheate, pentru a nu prejudicia cantitaka rnai mare de puiet ~i albini cu care se formeaz5 roii. In scurt timp acqtia vor atinge nivelul de dezvoltare a unei familii normale ~i valorificind in conditii satisf5cZtoare urm5toarele culesuri din sezonul activ. Important in toat5 aceast5 activitate este dezvoltarea roilor dup5 formare. De aceea se va urmiri in mod deosebit acceptarea ~i inceputul activietii de ouat a mZtcilor, asigurarea roilor cu hrana necesar5, in special in cazul lipsei culesului natural, asigurarea necesarului de faguri cl2diti ~i artificiali. Se va urm5ri de asemenea starea sanitar5 a familiilor nou formate administrindu-se - preventiv tratamente cu locarnicinii qi micocidin, e f m n du-se la timp tratamentele cu varachet, pentru, evitarea ~i c o m b a t m infestatiei cu parazitul Varroa Jacobsoni.

reputata' specialists' ne face citeva preciza'ri utile

CE TREBUIE

SA STIE CRESCATORUL DE MATCI


de Jfamilii de albine, a obiectivelor reclams $3 fie utilizate atit la

Biolog Maria DRAGAN $ef Colcctiv Genetica $i ameliorarea albinelor din Institutul de cercetare $1 productie pentru apiculturB

e in sarcina pepinierelor aferente institutului, care $it& $i imbunatstirea permanents a'procesului de $i calitatea mgtcilor difazate in teritoriu pe ecode institut, un n u m b tot mai mare de apicultori lor o ocupatie. predind la filialele Asociatiei Cres-

Desigur. s-a scris mult despre calitatea unei mZitci, atit din punct de ve-

Rfndurile de fa@ i ~ propun i s i aminteas& uncle gre~eli care pot f i comise pe fluxul de cre~terea mitcilor (cre~terea mMcilor prin etapele care se deruleazi de la transvazare pins la livrare constituie In sine un flux tellnologic), gre~elicare dac5 sint eliminate sau evitate asiguril obtinerea unor m5tci de calitate din punct de vedere a1 cre~terii. Pe ling5 calitatea din punct de vedere genetic care se asigur5 prin familiile donatoare de larve, obtinerea * Apicultura fn Romgnia nr. 8/1985, P. 6 $i nr. 911985, p: 2. * Apicultura In Romgnia nr. 6/1985, p. 3: nr. 6/1986, p. 3 ; nr. 7/1986,, p. 6 ; nr. 811986 p. 10.

IJnOr mitci corespunz5toare este asigurat5 in primul rind de calitatea familiei de albine cresclitoare. In crestere, produciltoriide matci pot folosi de la inceput familii cu mat&, atunci cind numgrul propus a fi realizat este mic sau familii pornitoare orfanizate (starteri) pentru fnceputul cre~terii(26, h), dup5 care botcile cu larve se trec i n familii cu matc5 pentru continuarea cre~teriipin5 la eclozionarea m5tcilor. Se eliminri de la inceput ideea c5 apicultorul va .folosi P n creqtere familii slabe, incornpatibile cu scopul Propus. D ~ T de fapt ce 'inseam& 0 familie b u d de erefiere ? Se considera o familie bunij crescii-

toare aceea care ia in c r g t e ~ e fepede qi foarte bine larvele date In ingrijire. In aeeste familii trebuie asigurat un echilibru in ceea ce privqte populatia de albine doici qi cujeggtoare. S-a observat cii, atit in cazul existentei unui numiir prea mare de albine h i c i in detrimentul albinei culegiitoare, dar qi invers, procentul de larve luate In crqtere este mai redus iar hrana administratii acestora este in cantitate mai mic5. Se pot evita aceste pierderi cantitative si calitative de la inceput, printr-o bun5 alegere a familiilor cresciitoare cu matcii, dar mai ales printr-o organizare corespunziitmre a familiei pornitoare. Familia se formeaz5 dupii tehnicile descrise (Manualul apicultorului qi articolele citate), dar avind grij5 s5 scutur5m albine de pe ramele cu puiet f oarte tin&, culeg5toarele fiind asigurate prin intoarcerea in cuib dup5 formare. In felul acesta familia pornifoare va avea suficiente albine tinere in virst5 de 1-9 zile, parte din ele fiind doici, parte in devenire. 0 astfel de familie pornitoare temporarli nu poate fi %losit5 decit pentru maximum 6 cre~teri consecutive, cind se schimb5 cu alta nou format5, deoarece prin fnaintarea fn virst5 a albinelor se stric5 echilibrul, disp5rind capacitatea de a fi doici (glandele faringiene dezvoltate, apte pentru a lua in creqtere larvele de m5tci). Se- observii deseori c5 spre sfirqitul intervalului de folosire, procentul de cre~terescade simtitor, iar cantitatea de llptisor este deja mult redusii. In cazul familiei pornitoare permcinente, prin introducerea periodici, la - 5 zile, a unei rame cu puiet c5p5cit gata de eclozionare, se asigur5 pe tot parcursul sezonului un procent ridicat de acceptiiri qi laptipr sufkient in botci:. In general, crescatorii de miitci amatori declanqeazii aceasts actiune dup5 cuIesul de la salcim, d n d in majoritatatea cazurilor se instaleaz3 in stupin3 o q o a r 5 pregiitire fn, , vederea roirii. In aceast3 situatie se remmand3 ca s3

fie folosite in cre~terearngtcilor acele familii de albine, unde s-a pornit instalarea fenomenului de roire, deoarece ele posed5 mult5 albinii doic5, care asigut-5 un procent foarte ridicat- cle luare in creqtere, o cantitate de 15pt.iqor deosebit de abundent5, fenomenc care determinii obtinerea - unor m5tci foarte frumoase ~i calitativ superioare. f n cazul in care se practicil creqterea m5t~ilor in familii cu matcti-(newfanizate) este recornandat ca acestea SA fie alese dintre cele foarte puternice, cu mult5 albinii doid. Compartimentul de cre@ere va fi asigurat permanent cu puiet foarte tfngr, care va atrage in exces albina doicii din compartimentul cuibului, luarea In crestere a botcilor cu larve' fiind optim5. Mentinerea in stare activ5 a acestui compartiment de cre~tereSF realizead prin schimb periodic de rame cu puiet Pntre cele 2 compartimente, compartimentul cuibului reprimind ramele cu puiet crescut qi cedind pe cele cu puiet foarte tfn8r. MBtcile crescute qi obti' nute in prezenta puietului tin5r larvar au de la inceput a'sigurat liiptiqor din + abundent5, fapt ce le confer5 in final o greutate sporit3 qi un num5r mai mare de ovariole. Se pare c5 albinele doici sint stimulate de depunerea l l p ti~oruluisi ingrijirea larvelor din care se vor forma viitoarele m3tci, tocmai de puietul foarte tin5r, amplasat de 3 parte si alta a ramei de creqtere. h familia crescstoare trebuie con3 ditionat ~i num2ul de larve introduse. Se vor obtine m5tci de' calitate atmci cind num5rul de botci introduse nu va depiiqi 30, in cazul familiei cu mate5 si 50-60, in c a p 1 familiei f3r5' matc5. Oricare ar fi genul de familie folosit3 in crevtere se asigur5 o stare activii prin hr5niri permanente, fn mici cantitgti, cu sirop 1 : 1, cu adaos de protofil (17 ml/l sirop) sau extract de pelin ori ceaiuri de plante. Cantitstile administrate trebuie s5 fie mici, pentru a nu ocupa,albina doic5 cu prelucrarea siropului in detrimentul activit5tii sale de bazii : hrlinirea ~i in-

Qrijirea larvelor de rniltci. Aceste hr5niri, pe ling5 m i s e a ~i pgstura asigurati in rame, confers albinelor doici o vigurozitate, activitatea glandelor faringiene fiind deosebit de stimulat5. S e I-ecomand5 s5 fie fiicute 2 hriiniri a 200 ml sirop, administrate una dimineata (la scoaterea botcilor) ~i una la prinz (la introducerea botcilor unei noi serii de crestere). Odatii botcile crescute in familie, cHpAcite ~i ajunse in apropierea eclozion5rii m5tcii apicultol-ii cresdtori trebuie s5 intervin5 cu unele manipuliiri determinate de fazele fluxului (transferarea in c u ~ t i in vederea eclozion5rii1 implantarea in roi sau nuclee in vederea eclozioniirii $i imperecherii). De multe ori, acestea nefiind facute la timpul optim au repercusiuni asupra viitoarei mitci, cel mai adesea, dup5 atita munc5, neinregistrindu-se eclozionarea ei. Cel rnai frecvent insucces soldat cu botci nceclozionate se explic5 prin r5cirea acestora dar tot atit de mult le cauzeaz5 qi zdruncin5turile produse de mi~ciirile bruste in timpul manipulBrilor, efectuate in ziua a 10-12-a de la depunerea oului, cind viitoarele miitci sint extrem de sensibile. Deci nu trebuie s5 , n e gr5bim niciodat5 cu izolarea botcilor si transportul acestora, deoarece cu graba sciidem procentul de eclozionare. Se recomandii ca lucr5rile s 5 fie efectuate cu 1-2 zile inaintea eclozion5rii1 cind nu se mai poate produce nici o 'transformare negativii Ireversibil5. Dac5 botcile mature necesitg un transport mai lung se recornand: a f j a ~ e z a t eP n cutii tapetate cu vat5 sau introduse in buret, cu orificii special confeeionate. Odat.5 eclozionate miitcile, cresc5torul trebuie s5 aib5 grij5 in continuare S A asigure condifii optirne penlrzt Nstrarea calitdtii acestora. Nu trebuie s 5 ne fie deloc indiferente conditiile in care sint mentinute miitcile pin5 la fnceperea ponteii mai ales c5 in primele zile de la eclozionare are loc maturizarea organelor reproduclitoare ale acestora care se termin5 odat5 cu de-

punerea ou5lor. In aceast5 perioada' In organismul m5tcii au loc toate acele fenomene de transformare care in continuare, intr-o mare misur5, asiguri evolutia proceselor fiziologice care imprim5 caracterul pontei. Tocmai de aceea se reclam5 conditii optime de vietuire in primele zile dup5 eclozionare. Din pscate, de multe ori, n u se d5 atentie acestui deziderat, matca fiind tinutii fn conditii care nu-i asigur5 in continuare dezvoltarea $i maturizarea normal:. Astfel, se fntilnesc cazuri de mentinere' a tinerei m5tci in cugca de eclozionare cu hran5 insuficientii ~i de proast5 calitate sau f5r5 albin5 insotitoare. In cuSca de eclozionare (cel mai adesea cuSca tip Zander) se asigur5 hran5 de bun5 calitate (serbet din zah5r pudr5 gi miere de bun5 calitate, miere de salcim intr-o botci) .rji totdeauna 5-7 albine insotitoare, luate de obicei din familia pornitoare (orfane). In astfel de c u ~ t i se poate realiza ~i maturizarea i n vederea imperecherii (cca 5 zile), evitind ocuparea nejustificatg a nucleelor. Custile se pot stoca in acest scop deasupra unei familii puternice, a ~ e z a t e in hriinitorul tdv5. Uneori se fac greqeIi ~i atunci eind botca sau tinira mat& proaspst eclozionat5 se introduce fntr-un nucleu cle proastil calitate, cu albin5 insuficients (citeva zeci de albine), intr-un spatiu ce nu asigur5 temperatura optirnii dar si lipsit de hrana necesar5. Din start, in aceste nuclee necorespunz5tor constituite matca n u eclozioneaz4 din botc5, sau dac5 eclozioneaz5, nu va iegi ori va i e ~ greu i la fmperechere sau va fi prost Ymperecheati. Discrepanta flagrant5 ce spareuneori intre conditiile de crestere in familii si cele asigurate dup5 eclozionarea mitcilor pin5 la depunerea outilor, explic5 de cele mai multe ori viata scurt5 a acestora, schimbarea inainte de vreme (nu se situeaz5 la acelagi nivel biofiziologic cu familia in care a fost introdusg). Un alt aspect care trebuie atent urm5rit in cre~tereamlitcilor este alege-

rea nucleului de imperechere. De fo- (ram5 ME imp6rtit2 in 3 sectiuni lonlosirea unui m u m i t nucleu pentru Pm- gitudinale pliante) care, bine organiperecherea unei mitci depinde efi- zate, asiguri imperecherea mai multor cienta economicA a actiunii. Un nu-' serii de m5tci in timpul sezonului (45 m5tci pe nucleu). Gantitatea de alcleu de dimensiuni mari, cu populatie suficient5, care de fapt dup5 impere- bin5 folositi la formare este de ccs cherea mstcii va deveni, in cele ~ n a i 200 g si se recomandi formarea nurnai multe cazuri, un roi $i apoi o viitoare cu puiet ciipicit. fn aceeagi m5sur5 cu familie asiguri rapid m5tcii toate con- cantitatea de albin5 folosit5 intereseaz i calitatea ~i sinitatea acesteia. Multi ditiile pentru maturizare, imperechere crescitori sint tentati s2 scape, prin ~i inceperea pontei acesteia, dar i n caformarea nucleelor, de familiile din zul cind matca se pierde la imperechere pagubele inregistrate de apicul- stupin5 care au ramas in u r m i gi care tor sint mari. fn cazul folosirii unor nu au participat activ la cules. Pierderile sint mari in acest caz, deternuclee de wici dimensiuni se face emnomie de albini, ins5 in conditii ne- minate de calitatea necorespunzlitoure fayorabile asemenea nuclee se auto- a albinelor care ingrijesc mdtcile. Mai distrug sau se depopuleazg masiv (clirng grav este faptul c i aceste albine, de multe ori fiind bolnave de nosem5, nefavorabils, lips5 de hrani sau surplus de hran;, suprapopulare cu albilii imbolnivesc mitcile, scurtindu-le viata. Aceste mAtci au timp suficient s i ~ m virstnici etc). De altfel, aceste microbolnZveascA familiile sau roiurile f n nuclee sint reutilizabile intr-un numgr care au f a t introduse, creindu-se in redus, in majoritatea cazurilor fiind felul acesta un cerc vicios. folosite de c5tre crescstorii care produc un nurnir mic de m5tci. Pentru Odati mitcile imperecheate, multe crescitorii ce produc peste 100 m5tri ,din ele sint transportate la distarite se recornand; nucleul de dimensiuni mai mici sau mai mari, in c u ~ t is p e medii, ca cel din reteaua magazinelor ciale de transport (la noi cuqca tip apicde, SG'AS-2 (112 ram; ME) ~i FOTA Benton). In timpul transportului, de multe ori, din cauza neasiguririi conditiilor .optime, se inregistreazg u n procent ridicat de pierderi prin moartea mitcilor. 0 cauzi a mo?talitiitii, des intilniti, este infonzetarea in CUTtile in care hrana a fost prost pregitit5 ~i s-a uscat. Se observ5 c5 intii mor albinele insotitoare qi apoi mitcile (de multe ori la destinatie supravietuieqte matca; care introdus5 rapid intr-un r o i ~ o rcu albine tinere ~i puiet i 0 altii de diferite virste i ~ revine). cauz5 importanti a mortalititii este temperatura, care, ori prea sc5zuti ori prea ridicati, are aceea~iacvune nefast5 asupra m5tcilor. 0 alt5 cauz3, combinati cu temperaturi ridicate in timpul transportului, este Mcltiiraa prin lichefiere a ~erbetului folosit. Nuclee de imperechere a miltcilor din. PeDe aceea, se recomanda ca acesta s i piniera Blineasa I1 a I.C.P.A., condusri de tellfie preparat cu cca 2 luni inainte (trenicianul Nicolae Iancovescu, unde anul trecut buie s i aibi un aspect tare, maleabil s-au produs 6423 mlitci de cea mai bun3 dar nu lipicios) si administrat in comcalitate. (f o t o t E.T.) partimeniul de' hran5 a1 cuqtii, imediat

inaintea espedierii, pentru c6 Iemnul ii absoarbe din umiditate. Acdlo unde sint posibilit5ti, se recornand6 paralinarea acestui compartiment. Suprafata ~erbetuluise acoper6 obligatoriu cu o buc5tic5 de celofan, pergament sau folie de plastic, tocmai pentru a evita uscarea. Calitatea albineEor insotitoare are foarte mare important5 in supravletuirea matcilor in timpul transportului. fn primul rind acestea trebuie s5 fie s6ntitoase, s5 aib5 virsta d2 3-10 zile ~i s6 fie bine orfahizak. Se inregistreaz6 pierderi de m5tci in cu+ti!e d e transport (mai ales la transporturile masive facute de c5tre pepinierc), prin inteparea mtitcilor de c6tre albinele insotitoare slab orfanizate sau de virst5 inaintaa. Pentru asigurarea albinelor necesare cuqtilor se recornand5 folosirea compartirnentelor - speciale, despaoite de cuib prin gratie Hanemann, in care sint puse rame cu puiet .-la . . - eclozionare. Desigur m a i s f i t si '.alte came care produc mortalit6ti la mstci, dintre ele amintind diversele mirosuri tozice (benzina, insecticidele de orice fel) ~i chiar .expunerea direct5 la soare (atentie la cei ce transports mgtcile cu ma~ i n personale). i
~

fn ajutorul apicultorului incepritor

PERIOADA CULESULUI
Ing. Ion RECEANU

Este deosebit de prigubitor faptul c2 d u p i o activitate atit de mig3loasi. dcterminat5 insigi de produsul delicat care se obtine, ocazie cu care s-au depus intense eforturi dc munci $1 atentie, sB avem pierderi tocmai la s f i r ~ i t ,in momentul valorificsrii mitcii. Consider c i prin dele relatate am reugit sf! contribui la explicarea unor fenomene ne,dorite care apar datoriti gre~elilor ce se fac pe parcursul fluxului tehnologic de cre~te1.e a mitcilor. De multe ori evecurile datorate gregelilor demobilizeazri pe unii apicultori $i 9 i determin5 s i p5rAreasci aceasti frumoaG activitate In stupina proprie. Creterea mitcilor d i apicultorului atlt satisfactia de a-$i asigura smgur rnaterialul biologic reproducitor, valoros, dorit, cit $i posibilitatea d e a dobindi un prestigiu apicol deosebit.

0 d a t j cu primele zile cjlduroase de var5 incepe cea mai intensi activitate a familiei de albine. 111 aceasta perioadii familia atinge dezvoltarea sa maxims. Numirul de albine lucratoare este foarte mare, in prisaci e un du-te-vino neobi~nuit,in naturi sint tot mai multe flori, P n stup toate ramele sInt acoperite bine cu albine $i puiet. partea superioar2 a acestora fiind plin5 cu miere. Acuin incep actisitafile necesare pregritiril culesului mare de la salcim, preggtiri care se lac de altfel $i cu ocazia celorlalte culesuri, pentru asigural'ea spatiului necesar prelucrcirii. nectarului ~i depozitiirii mierii. Pentru ncedsta, !a stupii orizontali inainte de inceperea culesului, de o park $i de alta a cuibului se introduc cel putin cPte 3-4 faguri clidifi, in care albinele pot depune gi prelucra nectarul iar la stupii verticali se pune corpul. sau magazinul pentru recolta. In cazuri de c ~ l e s u r ifoarte abundente se adaugii co.rpuri $i magazine suplimentare. G r ~ j a principals a apicultorului, in tot timpul culesnlui, cit $i in perioada de dupri cules, este dc a h intrctine la familiile de albine o stare activ:l. adica de .a preveni prin toate mijloaceie roirea natura'ld. Este gtiut . c i In perioada dinaintea roirii, familia f$i pierde hsrnicia ; albinelc nu mai culeg gi intrri intr-un fcl de mole$eali. . Apicultorul poate im.piedica prin diferite lucrari ca familia s i intre In frigurile roitului, manifestare care apare de obicei dupil terminarea culesului d e ~ la sa'lcim, deci pe la inceputul lunii iunie. Roirea se datorevte lipsei de spatiu din stup, crildurii excesive din cuib, lipsei de ventilatie a stupului. Inmultirii trintorilor ~i mai ales inmultirii exagerate a albinelortinere, care produc un.-exces de l&ti$or.~i hranesc cU el timp mai hdelungat larvele (in loc de 3 zile, le hrinesc 6 zile): Acestea. sub influenta lLipti$orului care constituie o hrana foarte concentrati, se transforma i n lame de mate5 ,$i frigurile roitulai apar. In asemenea situatie, apicultorul trebu* sB previnii roirea naturald prin asigurarea spatiului suficient de lucru pentru albine. Astfel, el trebuie s i l5rgeasci la timp cuibul cu faguri In I n t r e g h e sau pe julnfitate clriditi $i sri extragH fagurii imediat ce ace$-

'

'

tia s-au umplut cu miere, pentru ca apoi, spre sear&, d - i pun& la locul lor in stup. Nu trebuie uitaEi n i d rama cldditoara care eontribuie la prevenirea roirii, dcoarece oferl albinelor posibilitatea de a lucra. fn acela~itimp, p r h folosirea ei este IrtgrBdit5 pr5sirea trintorilor, a caror prezent; in num i r exagerat de mare, duce de asemenea la aparitia frigurilor roitului. Trebuie micsoratd $i cdldura din stup, ceea ce se poate realiza prin instalarea stupilor in locuri umbrite sau prin a$ezarea unor ramuri. a unor rogojini sau a unui alt material izolator peste capacul stupilor. Lipsa unei ventilatii suficiente a cuibului duce la ridicarea temperaturii, fapt care favorizeaz3 roirea. In stupul insuficient aerisit, pe fundul sau pe scindura de zbor se pot observa foarte multe albine ventilatoare. Acestea bat pui ternic din aripioare pentru a ventila aerul din cuib, Lipsind astfel de la cules. Acrisiren stupului se face prin deschiderea larg5 a urdini~ului, prin folosirea sclndurii de podi~or cu plas5, cu care se Inlocuie$te una din scindurelele podivorului sau prin desch~derca obloanelor de aerisire din capac la stup11 orizontali. Oprirea prasirii trfntortlor nu se face num i prin folosirea fagurilor artific~ali,prin scoaterea din cuib a fagurilor cu multe celule de trintor $i folosirea ramei cl8ditoare. TrPntoritul este $i el un mijloc de preintfmpinare a inmultirii trintorilor. La aceast5 lucrare se taie adlnc, cu un cutit bine ascutit, cBpiicelele de cearB bombate care acoper5 celulele cu larve de trintor. Ceara rrcultatg din desclipBcire se spa15 cu ap8 de reoturile larvelor de trintor, iar apoi se stringe in minB in cocoloa$e, care se p3streaza pentru topit. Resturile de larve t5iate, rBmase in celule, sPnt cBrate de catre albine in afara stupului. Trebuie acordata teal rnai mare atentie prevenirli sau eventual combaterii jurtisngului, in perioadele lipsite de cules. Tot vara cInd temperatura de afar5 este foarte ridicati, se alimenteaza continuu topitorul de cearii. care este agezat pe un loc Pnsorft 'in stupin5. In topitor se introduce ceara de culoare deschisii, recoltat5 In special din ramele cliiditoare, Razele solare o topesc $i se obtine cearB de calitate superioarl. Revenind asupra roitului, apicultorul Pncep5tor trebuie s5 $tie cB aceeaqi farnilie de albine poate roi odat5. de dou5 sau chiar de rnai multe ori. Si, cu fiecare roi, familia, sl5bevte, de aceea se recomandl ca roitul natural s l fie impiedicat. Pentru aceastal trebuie ca toate albinele sB fie o c u p t e cu diferite munci. , Matca trebuie s5 aib5 Pntoldeaul~a eelule gata cl3dite pentru ouat, iar albinele -doici s5 aib5 un numlIr suficient de larve pe care s5 le creasd. Albinele clilditoare trebuie s l aibli loc pentru cliidirea fagurilor, iar cele culegatoare

faguri goi pentru depozitarea nectarului qt polenului. Roitul natural prezinfg dezavantaje,datoritii faptului c l albinele intrate In frigur~le roitdui Ynceteaza lucrul sau depun o activitate foarte redusa. Familiile ce vor roi in timpul culesului mare nu vor mai putea stringe provizii, nici mBcar pena acoperi nevoile lor de hran5 din timpul lerngrii, nicidecum s5 rnai produca ceva pentru stupar. Apicultorul, cunoscind acest instinct a1 albinelor, a cButat sB-l foloseas& pentru i?tmultirea rapid6 a familiei. f a i l pierdere de miere, formind din timp $i atunci clnd era cazul, roiuri artificiale. Este bine ca roiurile artificiale sB se formeze 'inainte d e inflorirea masivii a plantelor, pentru ca, Iolosind ,culesul mareu, roiurile 55 se int&reasc&$i chiar s3 inceapii sii string5 nectar. Roirea artificiala se voate face chiar ping la inceputul lunii rnai $; bineinteles lucrarea este indicals si rnai tirziu inaintea culesurilor de la t e l sau floarea-soarelui. In tara noastr8, in afar& de culesurile tippurii, care sint de scurta durat4, rnai s h t $i altele cu o duratB ceva rnai IwntngB, ca cele de la : salcim, tei, floarea-soarelui, finete de deal $i munte, zmeur5, zburBtoare etc.. culesuri abundente care in funciie d e anumiti factori permit realizarea unor importante productii de miere marfB. De aceea, pentru a obtine cit rnai mult5 miere, este necesar ca familiile de albine sii fie transportate in mijlocul acestor flori, deci s& practicam stupbrztul pastoral. O data cu stringerea nectarului $i polenului, albinele ajutii $i la polenizarea florilor, fBr5 de care nu este posibila fecundarea $i, ca atare, nici producerea de semintg. fructe sau legume. PrivitA din acest punct de vedere, albinek, fat5 de celelalte inseCk, aduc un mare folos agriculturii, datoritii faptului c3 ele ajut5 efectiv la ridicarea productiei culturilor agricole. Pl5cut5 $i mult avteptata este lucrarea d e extragere a mteril. Fagurii cu miere CAP&ciG, care au fost tra$i treptat catre rnarginca cuibului, pe m5sur6 ce albinele $i-au depozitat mierea in ei. ,se scot din cuib $i x Inlocuiesc cu alti faguri cliiditi. Scoaterea fiecBrui fagure se face dup5 ce acesta a fost examinat atent, pentru ca nu cumva SA fi ramas matca pe el. Apoi, fagurele se scutura de albine, care cad fn interiorul cuibului. Albinele rcimase pe fagure se matur5 uvor. Fagurii se introduc in ladita special5 pentru transportat faguri, care se fnchide imcdiat cu capacul ei pentru a evita furtiwgul. Trebuie avut In vedere cB dintre Pagwii recoltati de la primele culesuri se p5streazg la rezerv5 cei care nu slnt prea vechi $I au miere in intregime c5p5citB. Restul se trece la extra< Extractia mierii se face cu centri(continuare tn pag. 24)

Albina

- aliatul cel mai stafornic qi leal al agricultwrii

SPURIREA PRODUCTIEI DE FRUCTE 1A VIJIN $ Cl@ I P H V POL ENIZARFA M ALBI$E


Ing. nie BALANA, biol. Elena GROSU Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturH

Obtinerea unor productii rentabile de fructe este conditionat5 la majoritatea speciijor pomicole de asigurarea polenizirii livezilor cu ajutorul albinelor. Necesitatea polenizgrii cu albine a crescut considerabil, impunindu-se ca o rn5sur5 agrotehnid obligatorie, deoarece lupta dusi impotriva bolilor ~i diiuniitorilor plantelor ,prin folosirea substantelor chimice, a deterrninat reducerea simtitoare a insectelor s5lbatice polenizatoare. - V i p i n u 1 (Cerasus vulgaris) si c i r e g u 1 (Cerasus avium), sint spccii pomicole autosterile, ceea ce insearnn5 3, pentru a fructifica, ele trebuie s5 fie fecundate de un polen strgin', dints-o a l t i varieta'te, transportul polenului ~i In acest caz fiind asigurat de insectele golenizatoare. Studiul fructificirii acestor specii ~ s t s5'1~ e 6e%'ssve <kiqj\ $ \ ui=$.nxAnu a u prezentat probleme de fructificare, ca de pildi m5rul yi pirul. In ultima vrem e insii, v i ~ i n u a l inceput s3 ridice pro'bleme deosebite, ajungind s l se- vorbeasci' de Un ,,fenomen de nerodire", fenomen care constituie principals cauz?i a limitArii dezvoltArii acestei culturi. Suprafeple acoperite cu livezi de visin pe rod insumeadi abia 4.256 ha, dezvoltarea acestei specii pomicole neatingfnd ritrnul irnpus d e necesit5tile economiei nationale. Pe plan mandial, s-au intreprins numeroase cercetiiri in scopul stabilirii conditiilor necesare unei bune fructif iciiri a speciilor pomicole. Astfel,

M. G a n t i e r (1971) stabile~te factorii care contribuie la realizarea fructificirii, R. R. W i 11 i a m (l.973) v0rbin.d de polenizare ~i fertilitate aratii c i acest . proces implica producerea yi eliberarea de polen viabil, transportul polenului unui soi compatibil pe organele receptive ale soiului polenipat yi germinarea polenului, fenomene care depind de conditiile climatice favorabile ~i prezenta insectelor polenizatoare. Prin studii intreprinse la noi si P n diferite t i r i s-a stabilit c5 dintre insecte, albinele iau parte la transportul polenului in proportie de 76,6%, bondarii 7,6910, furnicile, 3,6010, clir2ibugii 3,50/0, mugtele, viespile ~i cttte insecte 8,7OlO. De altfel, din cele mai vechi timpuri s-a constatat c5 in livezile in care in perioada infloririi pomilor exist5 albine se obtin de obicei productii rnai mari de fructe s.i de calitate mai bu~15, de aceea stupinele se plasau mai mult printre pomi, iar ca urmare, cei mai multi pornicultori erau\yi apicultori. Pol enizarea livezilor cu ajutorul albinelor nu t r e k i e sil se fac& la-intimplare, reuplta acestei actiuni fiind de.terminat& de cunoapterea obiceiurilor albinei, de cerinple plantelor gi de diver~i factori externi care influenputli acest proces. CercetEirile efectuate de Laboratorul florg melifer5 si polenizare din cadrul au ar5tat c H I.O.P.A. la viqin ~i c i r e ~ , eficienw activit5tii albinelor in procesul polenizirii depinde in mare m5sura de distan$a ce exist4 intre stupin5 +i li-

vad& Astfel la viqin procentktL.de legare a fost de 9,1% in cazul amplasiIrii familiilor de albine la 1000 m clistanfE de livadi cu o productie pe pom de 1 4 kg, 10,20/0 cind. familiile de albine au fost amplasate la 400 m cu o productie de 17,7 kglpom .$i de 17,5010 prin aducerea f limiliilor de ' albine in h a d 5 , si mplasarea a 4 famif+i cle albinellza,. productia de fructe ajzlngind la 38 kg/ pom. Sport11 de productie o b t i ~ u t in cazul antplasirii a 4 familii de albine la hectar livadi, comparativ cu amplasarea familiilor de albine la 1000 m. de livadi a fost de 171%. In afara c r e ~ t e r i icantititii de fructe se constati si o imbunititire a calit5tii lor, astfel c6 acestea prezints 4,96 g per fruct, fat2 de 3 g/fruct in cazul fructelor obtinute sub izolator. Pentru c i r e S, necesitatea unui num i r adecvat de albine a fost de asemenea clar demonstrat. f n timp ce la pomii izolati florile au legat in propoytie de 2010, la pomii neizolati nu legat E n proporpie de 36010, iar productia de fructe a fost de 2 kqlpom la prima categorie si de 35 kglpom la ultima. Datele obtinute au condus l a elaborarea u ~ e tehn~logii i de polenizare .cu albine a livezilor de c i r e ~ ~i visin care vizeazi norma de polenizare, puterea familiilor de albine, deplasarea farniliilor si amplasarea lor in livadz. Norma de polenizare, (numi1-ul de stupi/ha livad5) este necesar sfi se stabileasc6 anual'in h n c t i e de abundenta florali, puterea familiilor de albine, conditiile atmosferice, flora concul.ent5. si distributia varietitilor polenizatoare. fnfr-o livadd clasicCi de v i ~ i n cu 16.5 milioane flori la hectar, norma de polenizare este de 5 familii albine la ha. Norma de polenizare s-a stabilit +tiifid c6 la 0,5 milioane flori este necesara o familie de albine $i luind in calcul durata unei flori, nurn2rul de vizite necesar unei polenizgri complete, numi-, rul de vizite executate de albine pe

'

minut, precum ~i puterea familiilor de albine folosite in procesul polenizgrii. - fn ceea ce p r i v e ~ t e puterea fnrniliilor de albine, se consider5 c6 pentru re.alizarea polenizirii sint necesare familii bine dezvoltate, pe 6-8 raine d e albine si 4-6 rame cu puiet care cret a d ,,foamea t i e polen" $i implfcit L1n nurnir repetet de viaite pe f1oare;asigurind astfel o polenizare completg. Familiile de cllbine destinate poleniziirii trebziiesc clezvoltate prin l5rgirea cuiburilor ~i asigurarea primivara de. vreme a hr5nirilor stimulente pe baz5 de miere si polen, hriniri care trebuiesc continuate chiar pe timpul cit familiile se aflb in livadi, la polenizare. - Deplasarea farniliilor de albine pentrri polenizarea livezilor trebuie f5cuti Pi1 mome;tul cind 5--103/0 din flori sint deschise pentru a da posibilitatea albinelor s i treaci imediat la cules. In cazul in care albinele sint aduse in livad5 inaintea infloririi pomilor, albinele se orienteazi spre alte surse de cules. - Amplasarea stupilor se recornand5 $5 fie fficut5 cit mai aproape de plantele de polenizat, pentru cfi, dac5 timpul este nefavorabil albinele au o raz2 de zbor limitat5, de aceea stupii se dispun in interiorul livezii. Daci sint a ~ e z a t i dispersati in interiorul livezii sau in grupuri de 4-5 stupi la distante de 150 m., se asigur6 o polenizare complet5 ~i uniform5 jar albinele deplasindu-se pe distante mici nu se uzeazi si realizeazi productii mai mari de miere. Geaeralizarea E n toate zonele ponlicolecn normelor de polenizme cu albine a tit-ezilor de cire; gi visin trebuic sb devinti o mtiszirti agrotehnicti obligcltorie asigurind astfel sporirea cantitativ6 si calitativti a recoltelor de fructe. Consider5m totodat.3 c6 datele prezentate vor ajuta celor interesati - pomicultori qi apicultori - sli dobindcascti o mai bun6 cunoastere gi intelegere n rolultti albinei melifere e n satisfacerea cerintelor agriculturii, respectiv ale pomiculturii.

Zaharia VOICULESCU

Polenul, acest minunat dar a1 naturii, este un produs bogat in principii active care se pot degrada usor dac5, din neglijenti, apicultorul nu respect5 anumite conditii. Prima m5sur5 care trebuie luat5 de tov apicultorii care folosesc colectoare de polen la urdiniq este de a le proteja cu o copertind impotriva r a ~ e l o r soarelui si a ploii. Razele ultraviolete din spectrul solar degradeaz5 polenul - precizeazii Alin B a i 11a s in lucrarea sa ,,PolenulC6,la pagina 41 iar apa de ploaie pitruns5 in sertar i1 transform5 fntr-o masi apoas5 in care gr5uncioarele se desfac. fn acest scop, personal am construit copertine din P.F.L., cu dimensiunile de 500X 250x4-5 mm, iar pe marginile lor am fixat n i ~ t e sipci de la ramele reformate, pentru a evita deformarea lor din cauza ploii. Locul de fi-. xare este in functie de tipul stupului si de unghiul de zbor a1 albinelor, cind vin la urdiniq. Pentru stupul multietajat care la pomii fructiferi este pe 2 corpuri, procedez d u p i cum urmeaz5 : intre cele 2 corpuri, pe latura frontal5 bat 2 cuie la distant5 de 300 mm unul de altul. Pe ele sprijin copertina care pe latura exterioari, in mijloc, este prevHzut5 cu o bucat5 d e sirmi p e care o leg de un cuisor fixat P n scoica de prindere a corpului superior. Cu awast5 sirm5 obtin ~i fnclinarea copertinei. Folosesc asemenea copertine de -foarte multi ani si niciodat2 ploaia nu a pitruns in sertar. Cind incepe culesul de la salcim, ridic placa activ5 $i cobor copertina, pe care o asez in prelungirea colectorului. Astfel. obtin o s u ~ r a f a t 5 destul de mare, pe care albinile, obosite din c ~ u z a greutgtii din gu$g, se opresc ss se neasc5 putin, pentru ca apoi s5 intre
7 .

'

gr5bite in stup-si s5 depunii pretioasa inc5rcAtur5. DaC5 n u ar fi aceasti puntk multe dintre ele ar c5dea linif5 stup ~i ar pierde timp prea mult pin5 ~ i - a r reface fortele de care au nevoie pentru a zbura spre urdinis. De multe ori nu mai ajung la urdini~,fiind atacate de vreo broasci sau qopirlii ascuns5 sub stup. Polenul odat5 recoltat trebuie uscat. Celor ce n u au usc5toare le recomand s5 usuce polenul, folosind energia solar6, aqa cum am aritat in articolul publicat fn nr. 611984 a1 revistei moastre. Dup6 uscare, polenul trebuie conservat impotriva diun5torilor. Pentru a- . ceasta se poate proceda in ma;l multe feluri : folosind bioxidul de carbon dill rapsulele de autosifon, care se introduce in recipientul respectiv, dup5 care se pnne polenul ~i apoi se inchide bine. Se folosesc- 2 capsule la 1 kg polen. piistrarea polenului in jrigider, conform recomandirilor lui Octavio Aguar M o n d e r d e din Spania, in lucrarea ,,Criterii pentru aprecierea polenuluiu, prezentat5 la Simpozionul de apiterapie de la Madrid din 1974 '. Polenul se introduce in pungi de hirtie, apoi in pungi din plastic care se lipesc la guri, dup5 care se pistreaz5 in frigider. conservarea cu zahdr i r u miere, in care caz polenul nu se mai usuc5. Imediat ce se ia din colectoare, se curat5 de impuritsti, apoi se intinde pe o hirtie peste care se cerne zah5r pudr5 in cantitate de 0,500 kg la 1 kg polen. Dupi omogenizare, se asaG un strat subtire de zahiir pe fundul reci* : ,,Produsele stupului, brad, sanatate ~i frumusete", Simpozionul de .apiterapie, Madrid, 1974, ~ d Apimondia. .

'

-pientului,'du@ care se pune polenul, presind foarte uvor pentru a nu sfil*ima, griuncioarele. Se inchide bine recipientul ~i se pistreaz5 la loc r8coros, in.cimar5 sau in beci. Daci se lolose$e . miere pentru conservare, polenul, dup5 ce a fost curiitat de impuritgti, se asjazi intr-o cratie peste care se toarni mierea lichefiati in prealabil in bain-marie. Pentru a nu distruge elementele valoroase t i n miere, borcanul cu miere se q a d fn vasul respectiv cu a*, pe un gritar. Cit timp stA vasul respectiv pe foc, cu ajutorul unei linguri se \ a amesteca continuu, pentru ca mierea s i nu se incillzeasci peste 45OC. Cu o ling u r i de lemn se freaci polenul cu mie-

rea, pin2 ce se obtine o past5 de consistenw mqtarului. Pasta respectiv5 se pune in borcan, care se leagi bine la guri ~i apoi se introduce in frigider, pe raftul de jos. Polenul conservat cu miere pistreazil aromele florilor din care a fost cules cji este consumat cu piicere de albine qi de om. Recomand insistent, mai ales incepitorilor, s5 recolteze polen, si-1 conserve sji si-1 foloseasci in compozitia turtelor pentru albine, in proportie d c ping la 150/0 din greutatea lor. Consider c i -se poate renunta la retetele cu inlocuitori de polen, deoarece tara noastrz este bogat.2 fn plante bune produciitoare de polen.
'

t
I

Un cunoscut apicultor ne recomandb cum sb realizbm

rapid& a polenului
prof. Vladimir HUMENI
. Curtifirea polenului recoltat de albine este o lucrare miadloasti caw cere - mult timp ;i rtibdarue. Aceastli lucrare se poate face repede ~i bine cu ajutorul unui ventilator electric de birou. Ventilate?-ul se asazii in interiorul unui tune1 prismatic, confectionat din carton sau P.F.L. care dirijeazti curentul de aer suflat. In curentul de aer llistint s L i curgti cite putin polen intr-o tnvii (de aragaz). Corpurile strtiine u~oa7-e . ca: aripile, picioru~elealbinelor, scamele etc. sint antrenate de czirentul cle aer ~i cad pe o coal& de hirtie a~ternutdlingti tavti. tllbinele moarte si alte corpuri m i grele, cad pe polenul din tavti dar ele sint usor evizibile ~i_se pot culege ~i Zndepdrta. Intr-o ord se pot curtita astfel 5-6 kg de polen atit cel uscat, cit ~i cel TOU US@^.
L

Ceara. - o problemv rnereu actual&

CUM SE POATE REALIZA 0 IMPORTAW& ECONOMZE PRIN FOLOSIREA - FAGURILOR ARTIFICIAL1 PERFORATI
Ing. Traian VOLCINSCHI

$eful Serviciuiui tehnic a1 A.C.A.

/-/m/m/-/-4

i , ( '

In literatura de specialitate a fost popularizati5 de mai multe orl aceasti5 metodl de decupa're sau perforare a fagurilor artificiali care contribuie la economisirea ri obtinerea unor cantitlti suplimentare de rear3 $i care merit2 o atentie mai mare din partea apicultorilor. Metoda este foarte simp15 $i la indemina oricgrui a~icultor.Practic ea consti3 in d e c u ~ a r e a snu perforarea cu o $tan@ _ a foilor de faguri artificiali cu orificii mai mici sau mai mari, mai multe sau mai putine 91 care sint apoi clldite de albine cind construiesc in totalitate fagurele respectiv. Decuplrile realirate in fagurele artificial in funcrie de num5rul $i m2iimea lor, mai mare sau mai micl, reprezintSi economia de cear5 pe care o . reali~2rn./~ceast?i metods a fost aplicatl yi popularizatil la inceput de apicultorul Erwin Heinrich din R. D. German2 care in anul 1954 a dat familiilor salt! faguri artificiali decupafi pentru a f i cllditi $i a constatat e l ei au fost accepLati f l r l greutate. A rezultat de aici o economic de cearP care justificl experimentarea procedalui.

5 6
\

i i 6

'

Personal am pr8cticat aceasti metodti cu rezultate bune prin decuparea din foaia de fagure artifical a unui numar de 6-9 orificii circulare cu diametrul de 4-5 cm %a cum se vede din imagine. Decuparea am fticut-o cu gura unui pahar din sticli. Prin folosirei acestor faguri artificiali decupati in timpul culesului principal la familiile de albine bune, rezultatele au fost irepro?a_bile. Metoda a fost practicati qi de alti apicultori care au obtinut de asemenea rezultate bune. Astfel, in revista ,Apicultura in Rom5niau dill aprilie 1969, apicultorul Durnitru Pop din judetul Alba, care a practicat decupari trapezoidale in partea superiear5 a fagurihr artificiali impirtti~e+te din experienta sa ~i o recomandi cu cillduri pentru a fi aplicati in practic5 qi de alti apicultori. In anul 1956, Foerle din R. S. Cehoslovacia prezint5 un referat despre aceeasi problemi, la Congresul intera avut lot national- de a~icultura la m ~ n a . a experimentat procedeul ~i a $tanfat fagurii artificiali

' '

* ramZ cu h i a de fagurc arttfi&l tzuni circulate decupate. Se introduce


RI

Cp

stup peniru cladit.

Acceasi foaie d e fagure artificial decupatii $i cl6tlztd de albine dupd 4 zile.

cu orificii de 3 cm, constatind cti albinele au cl5dit aceste orifidii fir5 greutate, realizind importante economii de cear5. De asemenea, prof. R. Jordan din Viena a fticut Pncerctiri similare cu aceleasi rezultate, ajungind chiar la concluzia cti fagurii artificiali perforati sint primiti mai bine fat5 de cei neperforati. In 1957, G. Meyerhoff de la Universitatea Humboldt-Berlin in baza unor experimentari asupra acestui procedeu a pornit de la citeva aspecte practice care intereseazti pe apicultori ctiutind sti elucideze $i s i r5spundti prin revista Leipziger Bienenzeitung nr. 7 din 1957 la trei probleme principale $i anume : 1. Cum se comportti albinele fapl de jagurii artificiali perforati ? 2 . Cit de mare este econo~nia de cearii ? 3. Cum se poate aplica. cel mai bine acest procedeu ? La prima intrebare s-a ajuns la concluzia c5 fagurii artificiali perforati primiti $i completati nu se deosebesc sau se deosebesc prea putin de ceilalti faguri. T o t u ~ iaceasta cl5dire a fagurilor depinde de components farniliei. Daci instinctul de cltidire este bun, familia normal5 $i culesul indestulAtor, atunci se pot introduce f5r5 grij5 faguri artificiali decupati. La familiile slabe, rele claditoare si cind culesul este slab trebuie sti ne a$teptAm la o cl5dire defectuoas5 $i incompletb. La intrebarea a doua, se precizeaz5 +H fn experienta efectuatb s-a practicat pe o foaie de fagure artificial, un num5r de 21 orificii cu diametrul de 26

mm qi s-a realizat o economie de cear5 intre 16-210/0 in functie de dimensiunea fagurilor folositi. Cantitatea de ceari economisitti, poate sti fie majorat4 dac5 se ~tanteaz5 in fagurele artificial mai mult de 21 orificii. Aceasta este posibil ~i cornpletarea de c5tre albine reu$este. Autorul ajurge la concluzia cti la aplicarea procedeului se poate economisi o treime din cantitatea de cear5. Astfel dac5 la 1 kg de faguri artificiali de tip multietajat intr5 15 bucgti, la 1 kg faguri artificiali perforati intr5 20 buc5ti. La Intrebarea a treia se precizeaza cti fagurii artificiali perforati sint bine veniti acolo unde se pune problema extinderii considerabile a stupinei. In multe cazuri cantitatea de cear5 este insuficienta in special in cazul stupinelor noi infiintate. Metoda prezint5 interes si are important5 pentru orice stupini cu conditia s i fie aplicaa de un apicultor experimentat deoarece nu in toate cazurile un apicultor incepgtor poate aprecia care fafnilie suportA faguri perforati $i care nu suport5 ~i dac5 culesul permite sau nu aplicarea unui asemenea procedeu. Utilizarea fagurilor artificiali perforati este o metodti nlai bun5 decit introducerea de f i ~ i de i fagure artifical, metod5 care se practic5 atunci cind apar cazuri de lips5 de cear5 si care intotdeauna aduce necazuri prin aceea c5 in' majoritatea cazurilor fagurii sint cl5diti cu celule de trintori. Considergm ci fagurii artificiali perforati pot fi folositi la roiuri si pot fi luati in consideratie la infiintarea noilor stupine din cadrul unit% tilor agricole socialiste care au sarcini mari de dezvoltare in actualul cincinal. Astfel d a d aceast5 metodi de folosire a fagurilor artificiali perforati ar fi generalizat? fn sectorul apicol socialist, care detine nurnai 15% din totalul familiilor de albine din tara noastrti - calculind necesarul de faguri artificiali numai pentru roii realizati la o inmultire de 30% din efectivul existent si un necesar de 0,8 kg faguri artificiali pentru fiecare roi - s-ar realiza o economie anuall de 16 800 kg cear5.

SA CUNOASTEM CIT MA1 BlNE $I SA APLI~AM,IN:TlMP . UTlC TOATE MASURILE PRIVIND: >* A

Dr. Mircea MARIX $ef de laborator . Institutul de cercetare $i productic pentru apicultura

Varrooza este o parazitozii a albinelor tr-o perioad5 de timp variabil3, de la citeva zeci de minute pin5 la 3-4 zile. ce se combate anual pentru a realiza un parazitism foarte slab a1 familiilor Aceast5 actiune ce se manifest5 dide albine. ferit de la un parazit la altul este in functie de cantitatea dc substant5 acfn conditiile ~i cu mijloacele actuale tiv5 cu care a venit in contact, viteza maladia nu poate fi eradicatii niciiieri de piitrundere in corpul parazitului si in lume, dar poate fi controlat5 cu mult succes asa cum s-a realizat In @ra noas- 'a acfiunii substanfei asupra centrilor nervosi ~i a sistemelbr enzimatice ale tr5 inci din anul 1975. Pentru aceasta parazitului. este necesar sii se intervinii in mod orDoza recomandati are efect atynci ganizat cu preparate acaricide de inaltri cind se iau miisuri de etan~eizare a stuspecificitate. Ping in prezent, in tara noastri s-au utilizat cu mare eficienf5 pilor in timpul tratamentului. Dac5 acest lucru nu este realizat, o parte din medicamentele SINEACAR si ARAFINOL. Fiind vorba de o parazitozi, in substanta activzi volatilizati piir5se+te repede stupul prin fisuri, alte defecte conduita de tratament trebuie s5 intersau Pnchiderea necorespundtoare a stuvin5 perioade de timp cfnd medicatia pului prin podisor ~i u r d i n i ~ . se gchimb5 pentru a combate fenomenu1 de selectare a unor paraziti. rezistenti si de acumulare a substan~elor P R E Z E N T A R E active in stup si prodtusele stupului. Cutie de carton (fig. 1 a) continind Pentru aceasta f n tratamentul varroo- o sticlu~ii cu 5 ml substant5 activg (fig. 1 b), 60 benzi din h'irtie fuinigenii zei la noi in tar5 nu se va mai utiliza medicamentul SINEACAR, ci un nou (fig. 1 c), pipetii piciitor (fig 1 d) $i preparat cu numele de VARACHET si prospect privind modul de folosire a medicamentului. preparatul ARAHNOL d n d se vor asigura substantele componente pentru Medicamentul se piistreazii in cutia a-1 fabrica. . original3 la loc uscat si ricoros; ferit Medicamentul VARACHET are in de surse cu' foc deschis (fiind inflamacompozitia lui substanta amitraz bil) si de accesul copiilor si a persoane(2Wh) ; bis N,N-(dimetil-2,4-fenilimino- lor neavizate. meti1)N-metilamini. Aceasti substant5 MOD DE ADMINISTRARE se utilizeazi in combaterea varroozei si in alte @ri fiind administrat5 sub Se indep5rteaz5 de la marginea skuformi de furnigatii sau aerosoli. pului o rams fiirii albine, sau hr5nitoC Substanta activi actioneazi asupra rul. Se'scoate din cutie o bandii de hfrparazitilor prin contact molecular ~i tie furnigeni si la unul din capete se pri'n inhalatie, r e q i n d s i omoare painfige un ac cu giimilie. Cu ajutoruT razitii liberi de pe corpul albinelor, inpipetei se ia din sticlutg substanta ~i s e

o bucaM de plasd de sirm& pentru a evita eventuala aprindere a stupului

p i n contactul benzii fumigene cu resturi de cearii $i lemnul fztndului d e stup. Atragem atentia c5 la nivelul de ar- dere se Pn'registreazi o temperaturi de citeva sute de grade. Ca si in cazul aplicsrii primului procedeu, dl~ratade Inchidere a urdini~uluieste de 15 minute. Pentru familii de albine adipostite in pavilioane, administrarea se face numai prin urdiniq, protejind astfel apicultorul de a inhala din interiorul pavilionului vapori de substant5 activ5. Tratamentul familiilor de albine d i n pa-

Fig. 1. hfodul d e prezentare a1 medicamenlvlui V A R A C H E T : a. cutia de carton ; b. sticult3 cu 5 ml substant2 activ8 ; c. benzile din hlrtie fumigen8 ; d. pipeta pic3tor. ( F o t o : Dr. Paul ACACHE)

picuri pe hirtie in urmitoarele doze : 2 pidturi pentru u n corp de stup multietajat, 3 pictituri pentru u n stup Dudant si 4 pictituri pentru u n stup m i zontal. Dac? in stupul orizontal exist2 2 familii, se va trata fieccire familie cu cite 2 picitturi. incendiu. Incendiul nu se poate proPentru a proteja pe apicultor fat5 de duce decit din gre~elileapicultorului. actiunea substantei active, piciturile se Administrarea VARACHET-ului se .agazli pe jurnitatea superioar5 a 'h9rface primiivara cfnd albinele au incetiei, astfel cB pin5 la introducerea in put activitatea normalti Si ghemul .nu stup qi ardere, fumul ce se degaji sB se mai constituie $i numai atunci cind nu contini substanta activB. Imediat, temperatura mediului exterior este cle cu ajutorul unui chibrit, brichet5 sau peste +15OC. Tratamentul este bine s5 cirbune arzind, se aprinde hirtia la se efectueze dupi-amiaz2, cind majoripartea inferioari, dar arderea trebuie .tatea albinelor este prezenta in stup sii fie mocnitii (nu cu flactirii). D a d si se repetii Encti odatd la interval de banda se aprinde cu flacir5, se suflti 7 zile. A1 treilea tratament poat fi asupra ei pentru a o stinge qi a proefectuat dup2 recoltarea mierii de la duce o ardere mocnitli. salcini. Se mai recomandi un tratamenb Cu ajutorul acului cu gimilie se inin luna august dupi recoltarea mierii de la floarea-soarelui sau de la o a l t i fige banda fumigeni in peretele interior a1 stupului, in a$a fel ca distanta sursi de cules qi dou8 tratamente dintre banda de hirtie $i pexvte s i fie toamna in lunile septembrie $i octmtde minimum 1 cm. Imediat se a ~ a z 5 brie, in functie de zona geografici, atunci cind in stup n u mai existti pupodiqorul $i capacul stupului, iar urdziet sau &xistit foarte putin. nip1 se inchide timp de 15 nzinute. Atragem atentia cd mitrirea cantit& 0 a l t i modalitate de administrare fii de medicament snu administrmea este pin urdinQ. AceastB administrare se face indoind in prealabil hirtia fu- . ntai freeventti la fantezia apicultorilor migenZ in zig-zag, pentru a asigura cusau la recomandarea persoanelor m a vizate conduce la intoxicarea de diferentii de aer fn timpul ,arderii. fntotrtte grade (r familiilor de albine si la deauna banda fumigenii se afazdi pe

vilioane se face cu o deosebitii atenpe, a ~ e d n d benzile fumigene numai pe plase de sirmi? sau buciiti de tabl2i pentru a nu incendia pavilionul. DatoritZ faptului d se lucreaztl cu foc, posesorii de pavilioane apicole trebuie sB dispuns in timpul tratarnentelor de extinctoare sau cantitti$ suficiente de apii, necesare stingerii unui eventual

'

pduarea stupului $i a produselor lui cu substan@ acaricidii. Orice abatere de la aceste recomandari sau de la cele ale prospectului, reprezint.5 gre~eli fiicute de apicultori. In cazul E n care intensitatea parazitismului a devenit foarte redus5 se pot face numai cele 3 tratamente de var6toarnng. Aqa cum am mai arltat, in cursul efectu5rii tratamentelor apicultorul nu trebuie sd tnhaleze fum continind substanti5 activli. Dup5 terminarea tratamentelor, apicultorul i ~ va i sp5la cu ap5 ~i sipun, miinile si fata. In cazul in care, din gre~eal5,apicultorul a v5rsat continutul sticlutei ~i lichidul a venit E n contact cu mlnile sau a fost stropit pe fati, se va sp5la imediat cu a p i ~i s5pun. Este obligatoriu ca in timpul tratarnentelor apicultorul s i poarte halal sau salopetti de protectie ~iochelari lip moto. Dzcpti terminarea lichidului din slic l u $ ~ urestea . se distrug pentru a nu fi refolosite in alte scopuri. De asemenea, dup5 terminarea tratamentelor pip t e l e se distrug. Tinind seama de faptul c5 este vorba de combaterea unei parazitoze, mentinerea In stare puternici, productiv5 ~i repfoductivii a familiilor de albme se realizeaz5 nu numai prin tratament? judicios si la timp aplicate, ci si prin asigurarea conditiilor optime de hrcinire ~i ingrijire a acestora. In permanents, in orice anotimp a1 anului, familiile de albine au nevoie de cantitiiti suficiente de miere de cea mai buni calitate qi polen. Exploatarea excesivs a familiilor de albine, stressurile frecvente datorate transporturilor qi aglomerarea efectivelor peste normele recomandate la sursele melifere, conduc la sdderea rezistentei organismului albinelor la faetorii de agresie, la contamin&-i ~i reinfest.5ri. Aceste st5ri de lucruri nu pot fi remediate numai prin administrarea dc medicamente.

M~SURIPRIVIND RECOLTAREA 2jI EXPEDIEREA PROBELOR PENTRU DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL BOLILOR \A A\B\NE
Dr. Dumitru PITIGOI Servic~ultehnic a1 Asociatiei Crescatorilor de Albine

fn vederea obtinerii unor productii sporite de miere ~i alte produse apicole, se va acorda o atentie deosebig mentinerii st5rii de sinitate a familiilor de albine. Pentru asigurarea sanititii familiilor de albine ~i evitarea riispindirii bolilor infecto-contagioase qi parazitare, apicultorilor le revin sarcina sb urmdreascd in permanenfd euolufiia stdrii de sdntitate a acestora impreung cu personalul sanitar-veterinar din localitatea unde se aflg amplasatii stupina. Aceast5 supraveghere continu5 trebuie s5 fie completati In caz de dubiu cu examene de laborator, in care scop facem unele precizilri in conformitate cu prevederile legii sanitare vetehnu- , re nr. 6011974 cu privire la recoltarea, anzbalarea $i expedierea probelor de laborator, evitind in acest sens unele neajunsuri care se pot ivi ca urmare a nerespecgrii legii. Probele se pot trimite fie laboratoarelor din cadrul inspectoratelor sanitare veterinare judepne, laboratolui de specialitate din cadrul Institutului central, sanitar-veterinar de diagnostic Bucure~ti. Probele vor consta din portiuni de faguri cu puiet, miere si p5stur5, avind dirnensiunea de 10/15 cm, E n cazul bolilor puietului : 40-50 albine cu semne evidente de boal5, vii sau P n agonie, faguri cu puiet si albine in cazul incrimin5rii unor boll mixte. La recoltarea probelor pentru stabilirea diagnosticului prin examen de laborator trebuie respectate urmstoarele reguli generale :
%

probg recoltatti trebuie sti fie reRecoltarea probelor in scopul expedipezentativti ; erii lor pentru examen toxicologic de - se va recatta o'cantitate sufici- laborator se va face in cel mult 24 ore entti de material patologic care sti per- 'de la aparitia primelor suspiciuni de mitti efectuarea unui examen complex. intoxicatie, de egtre medicul veterinar a deAlljinele bolnave sau moarte se vor in prezenta apicultorului ~ i - unui trimite in recipiente sau borcane cu legat neutru. fn cazul suspiciunii de intoxicatie la eapacul perforat pentru a piitrunde albine probele vor fi constituite din aer. albine in agonie sau moarte. circa Probele de fagure cu puiet ~i alt 100-150 g, probe de miere, de faguri conlinut se ambaleazii in hirtie curat5 gi se vor trimite in cutii de carcu pgsturii, faguri cu puiet ciipiicit ~i ton sau lemn. Pe fundul si pe capa- necspiicit, e~antioane din hrana de cul cutiei se fixeazg cite douii qipcu- stirnulare, plante, frunze, floi-i ~i apii lite de grosimea unui creion pentru care constituie sursa de apiirare pentru albine, suspectate de a contine a tine fagurel'e usor Pndepktat evitind substante toxice. mucegiiirea acestuia $i pentru a-i p5stra forma pe timpul transportului. . Jumiitate din probele recoltate vor Probele astfel arnbalate qi sigilate vor fi sigilate ~i pgstrate timp de 90 zile fi trimis? la laboratorul de speciali- 'de medicul veterinar, in vederea unor eventuale expertize. tate prin delegat, >impreunii cu notele de insotire intocmite de organele saniNotele de ensotire pentru aceste probe vor mai contine ~i toate detalitare-veterinare, prin care se va menile legate de observatiile clinice, cite tiona : - detiniitorul familiilor de albine familii de albine din stupinii au fost bolmve ; afertate si 4n ce proportie, modificii- adresa : rile anatomopatologice constatate, imnumdrul familiilor de albine din prejurarile in care s-a produs intoxistupinti : catia, rezultatul primelor investigatii - data aparitiei bolii ; pentru stabilirea sursei probabile de - numiirul familiilor de albine afec- intoxjcatie etc. fate de boalti ~i procentul de msrbidiIn felul acesta apicultorii vor avea tate sau mortalitate ; intotdeauna la indeming posibilitatea -- semnele clinice ;i modificiirile sii urmiireasch evolutia stgrii de siinzanatomopatologice constatate ; tate a familiilor de albine ~i s Z i interdata recolttirii materialului patovinii operativ .ji eficient in aparitia Eogic. bolilor ori de cite ori va fi cazul.
j

',

A P I C U L; T 0 R 1 !
? ?

.......................................

Valorificind prin Iilialele judefene ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine cantitgti cit mai mari de miere, Igptiyor, cear5 ~i propolis, contribui!l in mod direct la realizarea obiectivelor economice ale asociatiei noastre, contribuifi la intirirea economic5 a fgrii, la ridicarea necontenitg

! ! - ? ! ?

a nivelului de trai a1 poporului nostru !

! ! ! ! ! ! ! ! !

~*~*~4*4*4***********4*4*4*4'e**4~4*4******~*4***4~**4*4***4***4~*~

Legea ne ap5r5

- s5 o cunoa~temfi s-o respec*:

DREPTATEA sl-A SPUS CUV~N'TUL!


Ing. Remus LUNGU . Prevedintele Filialei A.C.A. municipiul Bucurevti $i Sectorul Agricol Ilfov Apicultorul Gheorghe Petrescu din municipinl Craiova judetul Dolj avea stupina proprietate, format5 din 40 familii de albine, amplasata In comuna Terpezita diq judetul Dolj, in curtea tat5lui s8u. In aceeavi cornun5 mai aveau amplasate stupinele $i alti apicultori locuitori ai comunei. C.A.P.-ul din localitate, a1 c l r u i pre~edinteera in anul apicyltorului 1983 fratele Gheorghe Petrescu, a aplicat prin organele tehnice de spe. cialitate, in preajma zilei de 18 mai 1983. tratamente chimice cu pesticide pentru erbicidarea porumbului $i distrugerea d5un5torilor din li-. vada situat5 in apropierea comunei, producPnd prin aceasta mortalitatea albinelor culeggtoare, cit $i alte pagube legate de dezvoltarea lamiliilor de albine $i nerealizarea productiei de miere. Aplicarea tratamentelor ohimice, s-a Idcut fdrd respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 76-1163-32/1980 a1 Ministerului Agriculturii, Ministerului Silvtculturii si Comitetului pentru problemele Consiliibor Populare (ordin care se g5se$te $i la filialele , A.C.A. judetene). In conformitate ou prevederile ordinului enuntat, apicultorul Gheorghe . Petrescu (singurul dintre apicultorii care au fost psgubiti) s-a adresat la circurnscriptia sanitar-veterihari pentru constatarea tratamentului chimic neanuntat, evaluarea pagubelor $i stabilirea persoanelor vinovate. Comisia intrunits in acest. scop de c&tre medicul veterinar a stabilit . prin proces-verbal cg 70% din .albina culeadtoare a murit prin intoxicare, creIndu-se prin aceasta gi alte pagube ca distrugerea putetului $i in final sldbirea familiilor de albine. fn baza acestui proces-verbal, apicultorul Gheorghe Petrescu s-a adrest in anul 1953 Judecritoriei din Craiova, solicitind despagubiri in valoare de 48 125 lei din partea C.A.P.-ului, pentru considerentul c5 n-a anuntat tratamentele chimice efectuate. Prin sentint5 civil5 Judcc5toria Craiova. in decembrle 1983, a admis in parte actiunea, C.A.P.-ul fiind obligat s5 pl5teasc8 reclamantului daune $i cheltuieli de judecat5. Ins8 C.A.P.-ul rji procuratura au fjcut recurs gi sentinfa a fost casat5 $i retinut6 cauza pentru rejudecare. Dup5 administrarea de probe noi, acelavi tribunal judetean a admis in parte actiunea $i a obligat CAP.-ul sB plateasc5 daune $i cheltuieli de judecat5. fmpotriva acestei ultime 11ot5riri, procurorul general a1 R. S. Romgnia a declarat recurs extraordinar care a fost admis de Tribunalul Suprem $i dccizia a fost casat5 cu trimiterea cauzei ,pentru rejudecare la Tribunalul jddetean Dolj. Din anul 1983 pin5 in anul 1986, pentru elucidarea cauzei s-au fntocmit expertize de c8tre dr. Ilie Ogradli, Marla Corbu $i altii. h s 5 , o dat5 cu casarea deciziei, Tribunalul Suprem a dispus refacerea raportului de expertizg $i a solicitat Cornitetului Executiv a1 Asociatiei CrescZitorilor de Albine s5 numeas& un expert care s& efectueze o nou5 expertizs. Astfel, subsemnatul, la propunerea conducerii Asociatiei, am fost desernnat de Tribunal s& nib deplasez la fata locului $i sa intocmesc o nou5 expertiztl. Din piesele de la dosar +i in mod special din procesulverbal incheiat de comisia convocat5 de c5tre medicul veterinar a1 circumscriptiei a reie$it clar c5 in luna ma1 1983, C.A.P.-ul a f5cut tratamente cu pesticide. f&r5 s5 le anunfe la Consiliul popular comunal, pentru ca acesta s8-i anunte pe apicultorii care au stupi cu albine amplasati In curti sau In cimp, s5 ia m5suri de protecfie Tmpotriva intoxicatiilor familiilor de albine. Dovezile de la fata locului $i din dosar au ar5tat c5 in ziua de 6 aprilie 1983 ferma pomicol5 a C.A.P.-ului a ridicat de la magazie 200 kg carbetox, 150 kg clorofos $i 1.50 kg danex. In ziua de 22 aprilje 1983 s-a primit l a C.A.P., direct de la Centrul de protectia plantelor teritorial, 200 kg sinoratox, cU aviz de expeditie, apoi s-au facut avize de expeditie intre ferme, in final dovezile cele mai elocvente au fost fi$ele de pontaj ale muncitorilor care au f8cut tratamente, cit $i procesele-verbale pentru lucrgrile de aplicare a tratamentelor, incheiate intre C.A.P. $i statia de mecanizare teritorialg. In procesul-verbal fntocmit de c5tre medicul veterinar nu se precizase puterea familiilor de albine $i a fost necesar s5 stabilesc acest lucru, pentru ca pe baza procentului mentionat la pierderi s& concretizez paguba. Din acest motiv am solicitat judecigtoriei reaudierea martorilor. Pe aceastB bazg s-a dovedit ci Inainte de efec-

tuarea tratalitentului cele 40 familii de albine pe rame de stup STAS (orizontale) aveau o dezvoltare normal5, -a, ce P n conformitate cu Norma intern8 ' a Asociatiei Cresc5torilor de Albine in vigoare (nr. 8/1981) reprezenta la data respectivg 2,2 kg albins, 6 faguri cu puiet 81 10 rame cu faguri STAS clBditi, bine ocupati de albine. 'In aceste condifii familiile de albine respective puteau realiza produeii . normale de miere (alte productii apicultor u l respectiv nu era preg8tit -sB realizeze). Dup5 etectuarea tratamentului cu pesticide am stabilit c5 situatia s-a prezentat duph cum urmeaz5 : din cantitatea de 2,2 kg albing existent5 In fiecare stup inainte de tratament in perioada respcctiv5, 50% era albinii cnlegatoare, ceea ce inseamnti 1,l kg albin5 de fiecare familie. Din aceasta cantilate se stabilise prin procesulverbal a1 medicului vderinar .c5 7.0% a murit prin Intoxicare, ceea ce inseamn5 .0,770 kg X 40 famiili de albine = 30,8 kg albina moartg. Am stabilit c5 a fost necesar s5 fie eliminati vi reformati din cele 40 famllii de albine un total de cel putin 80 faguri cu puiet. Prin reformarea acestor 80 faguri care contineau In medie o suprafata de 8 dm2 cu puiet fiecare, a rezultat o pierdere total5 de 8 dm2 X 80 faguri cu puiet = 640 dm2 puiet.

Din suprafata de 640 d d puiet X 400 celule/dm2 rezulta un numrir de 256 000 celule din care urmau s8 eclozioneze un num5r egal de albine. Stiut fiind c5 10 000 albine formeaza 1 kg a rezultat o paguba de 25,6 kg albine. Prin neparticiparea la cules' a 30,8 kg albin5 culegstoare, moarta prin intoxicare, cit $i prln neparticiparea la culesurile urm2toare a 25,6 kg albin8 ce urma sri eclozioneze din ramele . cu puiet reformate, am stabilit cB apicultorul respectiv a pierdut intreaga productie de miere marf5 ce o putea realiza in anul 1983, producrie pe care am evaluat-o l a 16,6 kg miere/ falnilia de slbine, pentru c5 aceasta a fost pe anul 1983 cifra oficialg a producfiei medii de miere extras5 pe familia de albine comunicata $i inscrisd la Directia central5 de Statistics pentru judetul Dolj, la sectorul gospodariilor populatiei. Recapitulind cele mentzonate rezultd cd : - albinele calegiitoare 30,8 kg (700,/0 din culeggtoare) 25,6 kg albind nceclozionati? din fagurii cu puiet reformat totalizeazB 56,4 kg albin5 X 100 lei/kg = 5 640 lei ; - producfia de miere coinpromisd ca urmare a intoxic5rii farniliilor de albine, 40 familii de albine X 16,6 kg miere = 664 kg mtere, din care 300 era contractat5 prin Asociatia Cresc5torilor de Albine pentru fondul de stat

cu pretul de 22 lei/kg, totalizind 6 600 lei iar 364 kg apicultorul putea s5 o vinda pe piata liber5 (Tribunalul a luat In. considerare numai mierea contractat8 pentru fondul de stat). Tribunalul judetean . Dolf, in ~ e d i n t apublic5 din 29 decefibrie 1986.a judecat procesul, a luat In consideratie calculele concluzionate in expertizg - (in afara contravalorii mierii care putea fi valorificat5 pe piata libera), cit $i alte cheltuieli fricute pentru redresarea famihilor d e albine. obligind C.A.P.-ul. prin decizie definitiv5, d pl5teascri apicultorului Gheorghe Petrescu suma de 18 415 lei ca prejudWu +! suma de 5 000 lei chell-uielr de judecatii. De asemenea, prirr competenta deosebit: a completului de judecat5, In sentinta civil5 din $edin@ public8 de la 29 decembrie 198G, s-a mentionat cii expertiza tehnic5 dellaonstreaz5, pe tingii prejudiciile aduse apicultorilor prin moartea albinelor, cii C.A.P.-ul a avu) ~i o pagubd de 30% la recolta de fruqte, deoarece albinele n-au putut realiza o poleltizare saturatd a pomilor fructiferi. Procesul a durat mai mult de 3 ani, deoarece persoanele de la C;A.P. care a u efectuat tratamentele chimice neanunrate, au c5utat sd se apere, escamotPnd adevarul prin justific5ri f5ra temei, Ins5 in final justitia $i-a spus pe bung dreptate cuvintul.

'

/continuarc din pug. 12)

fuga fntr-o Incapere P n care albinele nu pot sB intre. Dac5 a r intra, ele ar n5v5li in numar mare in Incapere $i a r Pncepe furli$ a y l . Inainte de extragere, fagurii sint sortati dup8 greutate $i dupa culoare. In extractor se introduc numai fagurii de a c e e a ~ i greutate. Mierca din .fagurii vechi, innegriti, este de culoare mai Inchis5 $i de calitate mai putin. bun5 decit aceea din fagurii noi claditi, care are o culoare mai deschis5, albg5lbuie $i a n aspect cristalin. De aceea, extragerea mierii din fagurii vechi $i din fagurii noi trebuie, s5 se fac5 separat. Dupa extragere, fagurii se introduc din nou in

stup, peritril ca albinele sB ling5 mierea care a mai r5mas. Se atrage atentia la rarneleca rniere apoas5. prea lichid5, adicd mierea necoaptll, cll nu trebuie scoad, deoarece din ea nu s-a evaporat fnca cantitatea de ap5 respectiv5 $i aceast5 miere se poate acri. Trebuie retinut faptul c5, cu cit agicultorul v a ingriji albinele cu mai multii dragoste qi pricepere si le va d a posibflitatea sau le va indruma sd cerceteze florile cu secrefia cea mni abundentd de nectar, cu alit mat mare va fi bel~ugulde miere $i de alte produse apicole.

IN VIZIT~~ LA APICUL'
1ng. Elise
Un domeniu in care cercetarea apicold .din Cehoslovacia a reuvit sB, se impuna pe plan international este $i cel a1 geneticii $i ameliorcirii albinelor. Poate nu este lipsit d~e important& s2 not5m c i Statiunea de apzculturii d m Kjvalka - la circa 250 km de Praga - este situatd foarte aproape de Brno orav in care in urmd r u 100 de ani a tr%t vi lucrat Gregor M e n d e L (1822-1884), parintele inteineietor a1 geneticii clasice, precursor a1 apliddrii statisticii $i introducerii metodelor matematice in biologie. Aici la Kjvalka (una dintre cele 7 statii apicole ale Tnstitatului din Dole unde se practicii insimintriri instrumentale la miitci) lucreazi inginerul Josef J a n o i e k cu sotia sa Jana tehnician apicol. Cu prilejul vizitirii statiunii ne-au fost prezentate : schemele de incrucirjare d u p i care,se produc anual citeva mii de miitci d i n care circa 200 capete de linie Pnsimfntate artificial ; metoda clasicd de combatere a varroozei cu ~ a k t i c (pe bazd de 12,50/0 amitraz) prin funligatii ca $i metoda qi aparatul de administrare a medicamentului prin aerosoli. Afirmam c i la Praga am putut eonstata o adevZrati veneratie pentru vestigiile istorice. Acest ales sentiment de conservare a trecutului 1-am vizut materializat iii Moravia la Rosice unde membrii cercului apical din acest orivel cu aproximativ 10 000 de locuitori au construit un frumos centru de perfectionare a apicultorilor. Aici fn moderna

Foto 2 : Stupi primitivi in parcul expozitional din Rosice. dridire (foto 1) a centrului functioneazii $i un interesant muzeu apicol. Pe frontonul clridirii principale un bazorelief 1 1 reprezintA pe dr. Frantifek Z i v a n s k y (1817-1873). personalitate de seam& a stupiritului cehoslovac, militant activ pentru modernizarea apiculturii, socotit ptrrintele apiculturii din Moravia. In jurul clddirii centrului se giseau amplasati intr-o adevilrat3 expozwe (foto 2) mai multi stupi pridtivi, unii avind o vechime mai mare de 100 de ani. Muzeul apicol, amenajat intr-o frumoas5 saltr pe doud nivele, cuprindea o multime de atilaje apicole vechi : afumdtoare, centrifuge, prese de ceari. topitorie, matrice pentru faguri artificiali (foto 3). Tot aici o serie de dscumente atestd vechimea $i continuitatea apiculturii pe aceste meleagth-i. Cea mai veche carte de apiculturi dateazd din anul 1790, in lnuzcu existind facsimile sau volume ale unor lucr8ri 'de apiculturi avind drept autori pe : FrantiHek Vogl (1795-1866), Jean Nepomuk (1801-1866), Jan Wunder (18111899), Frantigek Hru$ca (1819-1888), toti aflati la loc de cinste In panteonul apicol local. Cliidirea centrului din Rojice este dotat5 $i cu o incip5toare sal2 de cursuri c a anexe $i utilititi corespunzitoare. In continuarea vizitei am fost oaspeti ai Asociafiei apicultorilor d i n . Republfca Slova&, asociatie care este format5 din 143
'

, .

Foto 1 :'ClBdirea principald a Centrului de perfectionare a~picolidm Rosice (Moravia).

Foto 3 : Interior din muzeul apicol a1 Centrului de perfectionare Rosice. cercuri apicole cu 37 000 de membri. Patrimoniul apicol slovac cuprinde 420 000 familii de albine din care 95010 apartin gospodtiriilor populatiei $i restul de 5010 apiculturii de stat $i cooperatiste. La sediul central a1 asociatiei am purtat discutii (foto 4) cu ing. Marian K a n d r i k, secretar a1 asociatiei, Ludovit P a r t 1, yeful seotorului politico-organizatoric ; Renata Stefurkovci, contabil $ef $i Matej F r a n R o, redactor $ef a1 revistei ,,Vleldr" (Apicultorul). Gazdele ne-au prezentat in amanunt situatia apicultnrii slovace subliniid cti pins la data vizitei noastre au fost achizitionate 4 500 tone de miere marfH din care 1200 tone au fost destinate exportului (in R. F. Germania, Austria, R. S. F. Iugoslavia). Alte produse apicole au fost achizitionate in cantittifi mici dupfi afirmatiile inerlocutorilor no~tri. Astfel ltiptivor de matcti s-a achizitionat doar 260 kg (s-ar fi putut prelua chiar 1000 kg), polen 70 tone, pro-polis doar 40 kg. Aceste produse nu sPnt preluate fntruclt pentru ele incti nu exisa capacittiti de prelucrare. . ,,Dacd Zn 1983 la intrarea tn iarnd efectivul de famflfi eya'de 370000. acum avem 420 000 ceea ce consideram cd reprezintif o cre$ere bunii", ne spunea ing. Marian K a n -d r t k precizlnd cti ,fintnd cont de densitatea de 10 familii pe km2 nu preconizdm sd ajungem la mai mult de 450 000 farnilii O n anul 2 000". Legat de calitatea materialului biologic am fost informati c i T n Republica Slovacia se produc anual 5 000 de m5tci (1200 numai P n Statiunpa Slatina unde se practica Snsgrdnttiri instrumentale $i c3 exist5 40 dee apicultori autorizati ~4produc5 mBtci selec-

'

tionate $1 verificate. In cursul discutiilor, conducerea apicultorilor din Slovacia a manifestat un real interes pentru amplificarea $i adincirea colabortirii cu asociatia noastra pe multiple planuri (schimburi de publicatii apicole, schimburi de speciali$i, utilaje, medicamente, produse apicole p e bazB de reciprocitate) h folosul ambelor piirti. Parte dintre aceste puncte au $i fost realizate pfn2 la data aparitiei prezentului artircol urmfnd ca acfiunile sfi fie continuate. $i In Slovacia problema n u d r u l 1 a apiculturii o reprezenta lupta Smpotriva varroozei. Strategia ~i tactica in aceastti lupt2 era asemhatoare cu cea din-Cehia, toti apicultorii membri ai asociatiei bucurhdu-se de acelea~iavantaje atit P n ,actiunile de diagnostic $i combatere a bolilor cEt $i ln c a d r d sistemului de achizitie ~i contracuri a produselor apicole. Dac5, aya cum ne spuneau gazdele, procentul de infestare cu varroa este destul de mare totuqi boala este ,tinut5 h friu" $i cea mai bun& dovad5 sPnt tocmai cre~terilede efective de familii de albine $i cantitatile importante de rniere achizitionate la fondul de stat. A$a cum relatam, la fnceputul vizitei noastre, Praga ne-a fndemnat la unele incursiuni partiale fn istoria ei - prin periplul scurt dar destul de incfircat de sensuri - acelavi Endemn 1-au simtit $i ln Bmtislava capitala Slovaciei, renurnit port la Dungre. Mentionat docurnentar, din secolul 10, o r a ~ u lcuprinde mai multe edificii .istorice care materializeazfi iscusinta multor generatii.' La loc de cinste se cuvin amintite Catedrala goticii $i Castelul (sec. 17-18) Aici ca $i la Praga mocare domint5 ora~ul. numentele istorice se fmbind armonios cu inft5ptuirile prezentului socialist iar restaurEirile $i fngrijitele lntretineri ale vestigiilor trecutului f i preocupH Endeaproape $i pe edilii Bratislavei. Realizare a ultirnilor ani, Podul, qnsureetiei Nationale Slovace din ~ o i e m b h e este o certB reu$it5 arhiteetonicil $i constructiv5 care leagB cele douA maluri ale Duniirii. Construit dupB planurile profesorilor Arpad T e s S a r $i Jozef L a c k o (terminat fn 1974) suplu, cu mai multe benzi de circulatie, far8 piloni, podul are o deschidere generoasii, suspendat prin cabluri ce ancoread constructia in cEteva puncte. La un capat, un turn

Foto 4 : Aspect din timpul discutiilor la Comitetul Executiv a1 Asociatiei apicultorilor slovaci din Bratislava. ' In dreapta imaginii (prin plan ing. Marian Kandrik, secretarul asociatiei, avind in fat5 delegatia apicultorilor yomBni (de la stiuga la dreapta) : Ion Popescu, prof. Costache Paiu, ing. Elisei Tarta, jng. Doina SZvescu).

jnalt, in care la aproape 90 m de sol se afl5 un c ~ c h e treitaurant circular cu peretii din sticl5 de unde se poate admira o splendid5 panora~nli$i bineinteles panglica alb2 a poclului. Am urcat cu un ascensor rapid $i privind 'de la insltime ora7ul cu noile $i vechile cartiere am crezut c5 - din cauza emotiei sau oboselii - avem ru totii senzatia de u50r tangaj. Contrariati ne-am fntrebat gi a m Entrebat : ce se intimpli? De necrezut, dar chiar a$a gi era. Fiind o zi cu vint foarte pa&rnic constructia se balansa,ugor spre inslntarea gazdelor noastre care ne-au afigurat c5 nu e nici un pericol de p r i b u ~ i r e , totul

a fost rriguros calculat $i corect realizat de talentatii ~ o n s t r u ~ t o ra ii podulul. Atunct


ne-am explicat de ce ceilalti vizitatori prlveau linistitf prin f e r e s k l e imense la peisajul ct: ne Inconjura generos. Stagiul nostru de documentare In Cehoslovacia ne-a oferit $i alte momente instructive qi pliicute -5i f5r5 indoiala c5 prin aceast5 viz~tiibunele relatii de colaborare gi cooperare Tntre apicultorii celor dou5 tari . vor cunoa~tenei dezvoltiri. Este $i concluzia pe care ne-au nGrturisit-o la plecdre, atit la Praga cit $i la Bratislava, prietenii n o ~ t r icehoslovaci.

(23) VIND pavilion apicol exceptional, Briila. Telef. 946112175 VIND pavilion apicol capacitate 52 familii (far8 stupi) posibilitate tractare ARO(24) 244. Moldovan Gheorghe, FBgEira~. Telef. 920114902 -. VIND stupi multietajati pe, 4 corpuri In falturi, armati, tije metalice transport, stare noui. Telef. 45.94.52. Avtept provincia (25) VlND pavilion apicol pentru 66 familii, cu sau flir5 albine, lfizile 19 rarne, pat cald, se afli in Dolj. Telef. 921/7l107 Bravov. (26) VIND vagon-remorci transport stupi, locuibil, cu banc de lucru, 47 stupi, 10 biboane, Constants, telef. 916/49061. (27)

- !

! ! ! ! !

0 4 0 4 ~ 4 0 4 e 4 e + 0 4 0 4 e 4 0 4 0 + 0 4 e 4 0 4 0 4 0 4 e 4 0 4 e 4 e 4 e 4 e ~ 4 0 4 e 4 ~ 4 0 4 0 4 0 4 * 4 ~ 4 ~ ~

27

A t XXXI-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE APICULTURA - VARSOVIA-POLONIA


19-25

aqgust 1987.

Pentru k m e a afilcol2 anul 1987 este marni6uri suplimentare si stupine profesionale.. cat prin cel de a1 XXXI-lea Congres interStupinel? amatorilor sPnt tinute in gr5dinational a1 Apimondiei. De aceastEi data, niIe proprii $i rnai mult de placere. Ele nu gazda este Polonia, tara care ni 1-a dat pe ocup5 un loc important in producerea de Jan D z i e r z o n, unul dintre initiatorii apimiere pe scar5 industrialg, ci acoper8 .dear cuiturii moderne. necesitAti1e proprii. A doua categorie de stupine sint formate din peste 20 de faCa un preludiu la acest eveniment. revista riiilii de albine. Ele practic5 de regull, stuAphcta g5zduie~tein primul- numar a1 anupiiritul pastoral . ~ prezinti i un nivel tehnic h i in curs un amplu articol despre apiculdestul de ridicat, atit P n ce prive~testupii tura polonez2, scris de H. 0 s t a c h $i inticit $i echipamentul auxiliar. Toti apitulat : ,,De la copacii cu albine In apzcultura cultor,ii sint interesati in sporirea cnno~tinmodernii". Conform acestui articol, cele rnai telor, pentru a evita eventualele pierderi $i vechi informatii despre albinele autohtone dateazi de la formarea statului polon~2, a obtine o cit rnai mare productie peiltru acum (1000 de ani. Primele informat~iaparvinzare. In sfir~it,stupinele profesionale- apartin in general tot particularilor, foarte tin arheologiei care demonstreazi cB slavii pufine dintre ele fiind de stat sau coopeaveau cuno$tintS de apicultura de la inceputul existentei lor nationale ; mai apoi croratiste. La nivelul tehnic actual, un bun apicultor poate sB minuiasc5 eficient I'ntre 10 nicariior, ce povestesc cB ,,emu aici ierburi foarte dulcz $2 mari pdduri de tei, aclevciratii ~i 120 familii de albine, el urmind ca P n petncfntare pentru albtne. rioadele de cules intens sau de roit s& Pie ajutat de familie sau ming de lucru plltitii. Cu timpul stupinele s-au apropiat de colectivit5tile umane, iar stupgritul a devenit 0 surs8 suplimenarii de venituri pentru o disciplin5 $tiintifie5 modern5. Actualmenapicultori este polenizarea cornercialii a cutte, in toate $colile agritole din Polonia exist5 turilor agricole $ pretul obiqnuit plgtifr @ ' catedre de apiculturii. In Kluczbork >i agricultor echivalind cu valoarea a 6,s kg Pszczela Wola functioneazs $coli tehnice de miere de colonie, pentru Pntreaga perioadi de Pnflorire. AtPt stupinele de stat eft $1 apicultur5, iar In Institutul de horticulturg $i arboricultur5 din Pulawy (ling5 Lublin) cele cooperatiste sint conduse de apicultorj $i P n cel din Skierniewice, fn apropierea Varprofesioni~ti. Ele sint rentabile $i ocupa voviei, sPnt incluse $i departamente apicolc. un IQC important. In polenizarea culturilor. Pi-in cercettiri ~tiintifice s-a demonstrat c5 Exist4 de asemenea, un centru apiml la Siejnik (provincia Olsztyn) $i un departament recolta de hri~cii.obtinut5 pe terenuri sipentru bolile abinelor P n cadrul Institutului tuate la 2-3 km de stupin5 a fost de trei ori rnai mica dccEt cea obtinut5 la o distant5 veterinar din Swarzedz. de 500 m. Se consider5 c5 albina este sinPolonia detine I n prezent un nuln5r de guru1 polenizator a1 rapitei (cultivat5 pe 208 350 stupine, cu un total de 2,l-2,5 rni500000 ha) $i a1 napuluL salbatic, ridicinlioane stupi ; in medie, 12 colonii pe stupina. du-le randamentul cu pIn5 la 50%. Ea este CunoscPnd c5 in ahul 1976 existau nurnai totodatii principalul agent polenizator a1 po1248 659 colonii, ne putem da seama de promilor fructiferi &port de 75-90%). Institugresul ~ e a l i z a t I n ultimii zece ani. tul de horticulturti $i arboricultur5 din In Polonia, apicultura este practicat5 rnai Pulawy a publicat un studiu din care reares de pk-ticulari, profesiile acestora flind zultil cti o livadil de meri f i r & albine a dat foarte diverse. Murnai 0,2% din stupine $1 0,910 din colonii apartin statului sau secton timp ce alta o productie de 2,5 t la lia, E rului cooperatist, o stupins' socialistA, fiind polenizatii intens cu albine, a 0 canformat2 din peste 52 fcolonii de albine. Ca titate de 36,7 t la ha. $i P n tara noastrg, stupinele s h t de trei categorii 1 stupine a p a r f i n t d amatorilor, In afar2 de stupinele rnai sus argtate, StuPine exploatate pentru obfinerea de vemai exist5 trei categorFi $i anume: de ,En-

'

fI '

1.
L

viiflimint (pe ling5 ~colile de apicdtura), de s e l e q i ~ experimentale. h ce prive~te selectia, Polonia posed2 un program central de crestere dirijat5, bazat pe indtnintarea insfrumentalri a matcilor. Studiile morfologice Pntreprinse Intre anii 1959-1961 araG existents a trei rase de albine: albina centroeuropeanii (Apis mellifica melliflca), albina asemtinlitoare cu carnica (Apis .mellifica carnica) $i albina de pirdure (Apis mellifica sllvarum). Pin2 de curind, eforturile de selecpe s-au limitat la aceste rase. Ulterior s-au produs schimbsri, clatorit8 patrunderii unor rase noi, cu deosebire albina caucaziand, foarte apreciatri de apicultorii polonezi, mai ales in inCruci$Arile ei cu albina centroeuropean5. fn consecintg, caucazica a fost admis5 In stupinele de selectie, $i carnica de asemenca. Ca rezultat al mai multor ani de, selectie, actualmcnte sint oferite in Polonia linii de albine de inalts productivitate, care diferci in mare 1n5sur5 de populat~ileinitia!e. Prin obtinerea cle hibrizi intre aceste llnli, se prevede ca aceast8 productivitate s5 creasc2 $1 mai mult. fn acest sens, studiile intreprinse de Centrul de seleqie anirnaller5, In cooperare cu Asociaiia Polonez2 de Aplrultur2, i ~ i propune s5 obfink hibrizi cu caracteristlci s ecifice pentru fiecare zon5 neetariferd. fn plus, programul national prevede $i protejarea albinei locale, ca rnaterial initial de selectie. In acest scop, Asociatia Polonez5 de Apicultura, impreunP cu autoritgtile poloneze, au stabilit rezervatli pentru albina local5 (de minimum 700 kmz), in care introducerea altor rase este interzis5. Asociatia Polonez5 de Apiculturg reprezinG interesele economice ale membrilor ei 51 ale tuturor apicultorilor. Ea lupt5 pent r u dezvoltarea apiculturii $i protectia albinelor prmtr-o legislatie adecvat3. Pe plan extern ea este hembr5 a Api~aondiei, organizatfe cal?? tonteaz5 pe sprijinul apicultorilor polonezi. concretizat prin schimbul constant de specialiqti $i publicatii, pe o larg5 participare- la IntPlniri internationale, congrese $i simpozioane. Prof. dr. Leon B o r n u s, prof. dr. Ryszard K os t e,c k i , prof. dr. Zofia W a r a k d m s ka $i prof. dr. Jerzy. W o y k e au sarcini in organismele de conducere ale Apimondiei. Prof. dr. J. W o y k e $i dr. C. Z m a r l i c k i s i n t experti FA0 S n apicultur8. Asociatia Polorreza de Apicultur5 intretine relatii cu mnlte orgafiizatii apicole, atit din @rile 16dustrializate, cit $i cu cele in curs de dezvaltare. Faptul c A ea a fost desemnatk pentru organizarea celui d e al XXXI-leaCongres International de -ApiculturA constituie o recunoqtere a activitritii sale atit peplan national, c'rt $i in cadrul Apimondiei. Traducere gi prelucrare de dr. I. 0.

Lucrarl apicole fn luna iunie


Calendarul lunii iunie este plin pin5 la refuz, apicultorii fiind nevoiti s5 aleag5 Lntre multiplele optiuni ce li se ofer5. Ei extrag mierea de la primul salcim, i$i deplasea25 stupina la salcimul 11, la tei, corlandru sau alte culesuri. Tot acum ei pot pune la stupi colectoare de polen, rame cltiditoare de cear8, pl8ci de recoltat venin sau rame portbotci pentru adunat lripti$or de matcd. Pro~olisulse cade s5 fie $i el adunat, cel putin pentru valoarea intrinsecB, dac5 nu pentru cea comercial8. Cit priveyte inmultirea familiilor de albine, ea se impune in mod obligatoriu, c5ci dacri nu o n facem noi o fac albinele singure, ins5 i detrimentul nostru. PFntru toate aceste productii, conditiile lunii iunie sint optime, din moment ce dezvoltarea familiilor este maxim5, resursele melifere abund5, iar mstcile f.ii desfAyoar8 ponta la superlativ. Din pacate, este greu, daca nu chiar imposibil s5 le abordtim pz toate, motivele fiind multiple : lipsa de timp, de experientd, de gatire ri curaj a apicultorului, d i r t g c mare pin8 la stupink numarul mic de stupi etc. Oricare fnsA a r fi situatia, dacd in cele 30 de zile de care ne ocupriln o stupin5 nu valorificA cel putin unul din culesurile mai sus amintite, dac5 nu produce roiuri prin care s8-$i inmulteasca fainiliile sau sil le amelioreze calitatea $i dac2 nu recolteazi cearri, polen $i propolis, asta Inseamnri c3 proprietarul ei este putin inteiesat in rentabilizarea albin5ritului. Procedeele pentru obtinerea producti~lor respective sint indeob~tecunoscute, ele situindu-se in prim-planul atentiei celor interesati. ExistA ins8 o serie de fenomene ~i lucr5ri specifice acestui anotimp care nu se bucurri de o atentie similar& d g i iele pot driuna masiv $i uneori brutal integrikltli potentialului productiv a1 stupinei. Mil refer la roit, la intoxicatiile chimice, l a fagurii vechi $i la minus variantele din stupins.

EVlTAREA ROITULUI NATURAL


La. sflr$itul primului culcs la salcim, stupii sPnt plini cu miere $i albine, doicile tinere nu a u . de lucru din lipsa puietului necSpScit, ceresek $i ele se afl8 In j m a j tehnic, neavind ce construi, afar5 este cald iar ventilatia din stup, precaril. Toate aces-

te cauze laolalti ($i altele inc5 necunoscute) conduc la roit $i, implicit, la depopularea masiv5 $i brusca a stupilor. Fenomenul m a t e fi evitat in mare mSsur5 prin urmitoarele precautiuni : - la producerea de roiuri artificiale s5 nu se foloseascB familii roitoare : - mitcile din stupini s2 fie tinere; - cuibul cu puiet sti fie largit la timp, astfel ca matca s 5 nu inceteze ouatul ; toate catcgoriile de albine, cu deoscbire ceresele $i tinerele doici sii a i b i in pernanentti de lucru, prin introducerea de faguri necrescuti $i raine clgditoare de c e a ~ 5 ; ventilatia sa fie suficient8, prin deschiderea larg5 a urdiniqului, folosirea fantelor cle aerisire din capacul stupilor orizontali ~i mentinerea sitelor de ventilafie la cei verticali ; - stupii s i fie umbriti, mai ales in orele de ziduf ale zilei ; - fn cazul unui a1 doilea cules la salcim, d u p i prima extractie cuibul va fi Smpsnat cu faguri necrescuti, iar restul stupului (la cel orizontal rnai ales) cu faguri extravi, In numhr suficient pentru mobilizarea la lucru a lntregii populatii. La stupul vertical, in rnijlocul cuibului cu puiet >e o r introduce 2-3 faguri necrescuti (in locul celor extravi sau cedafi altor familii dacB sint cu ptistur5), iar peste corp se va aplica corpul 11 sau catui, ambele prevrizute atPt cu faguri extra$ cit $i necrescuti. In cazul cind lntre prilnul salcim $i urm5torul cules exist5 un interval, suprapopularea va fi frEnat5 prin scoaterea de faguri cu pitiet $i albin5 $I formarea de roi suficient de puternici (pe 5-6 rame) pentru a intra fn i a r n i $i a demara, bine in primSvar2, f5rh nici un alt ajutor ; folosind .fie mtitci Emperecheate, fie botci crescute prln mhsuri h a t e fnainte de Inceperea pri-mului salcim, fie botci de schimbare lini$titti a mitcilor. Fagurii sco$i vor fi inlocuiti cu faguri necrescuti, iar la nevoie (la familii foarte populate) cubajul necesar sti fie asigurat prin ad5ugare de corpuri sau mag3zine. Si dacH familia a intrat in frigurile roitillui ? Trebuie vtiut cti nici o metod5 nu-i va opri evolufia spre roit, q q c5 cel rnai bine este s-o ajutim s5-$i creases in bune conditii botcile, distrughdu-le pe cele proaste $i oprind pe cele bune, luind in fine mlisuri pentru a impiedica ievirea roiului. Pentru aceasta : facem un roi cu matca bAtrIni, trei rame cu puiet cliplicit (crirora le rupem eventualele botci), dou& cu provizii $i snficientB albinh ; tragem stupul vechi l n spate $i 11 inlocuim cu cel putm doi stupi goi, fn care impirtim in mod egal ramele cu botci, provizii $i albine ; oprim in fiecare din a c e ~ t i a 2-3 botci din cele rnai frumoase $i le punem in cugcli ; e2bersm dup3 ce iese matca cea

mai frumoasti $i distrugem sau formhm cU celelalfe alte roiuri. Si dac5 roiul a ie$it? Experienta ne Invat5 c2 trebuie s5-1 a v z i m in locul SOpului din care a plecat, $tiut fiind c5 marea lui putere de lucru, combinat5 cu a tuturor culepBtoarelor ce i se vor adsuga, ii va permite ca ulterior s5 fac8- o recolth apreciabilg. Cit despre stupul bazg? El va f i mutat fie in alt loc din stupins - 12slndu-i matca bhtrln5 sau iniocuind-o cu cfteva din botcile existente fle a$ezindu-1 deasupra roiului, cu care va fi unit atunci cind matca tfnSr5 a acestuia va Incepe s5 ouri.

PREVENIREA INTOXICA~ILOW CHIMICE

Considerate chiar de la fnceputul lor ca un r5u necesar, pesticidele au devenit In timpurile noastre moderne o adevarats calamitate intrucit, abstractie ficind de actiunea lor benefic5 pentru agriculturg, ele polueazti mediul Enconjurtitor $i omoara Insectele utile. Pentru aplirarea albinelor impotriva acestor chimicale, tara noastr5 beneficiaza de o legislatie foarte bun&, Ins2 nu intotdeauna prevederile ei sint respectate. Cele rnai frecvente abateri d e la continutul ordinului comun nr. 76/1163/32 din 1980 se constat5 la executarea erbicidSrilor, a caror anuntare este neglijat5 pe considerentul slabei toxicitati a chimicalelor folosite ; dar care, atunci cfnd este vorba de erbicidul 2.4'~, PmprB$tiat din avion, ocazioneaz5 multiple intoxicatii la albine in luna aprilie. De asernenea, e x i s a abateri notabile la amplasarea culturilor sub raportul epocii lor de stropire $i a apropierli de resursele melifere, ceea ce ocazioneaz3 executarea unor frecvente aviotratamente la rnai putin de 3 km de resursele melifere (agricole sau silvice) aflate E n faza de fnflorire, precum $i survolarea acestora de c2tre avioanele care particip5 la actiunile respective. Abstractie f5cind de aceste cauze subiective, luna iunie este cea rnai periculoas5 perioadti pentru albine in privinta intoxicatiilor. Acum se procedeadi la fito-protectia intinsqlor suprafete de griu, folos~nclu-se categoria cea ma4 toxi& de pesticideinsecticide, pe care temptratura ridicatri le transform& in aerosoli, capabili s5 atingri distante apreciabile. Aceste tratamente gasesc stupii suprapopulati, cutiile de rezervg ocupate cu roi, iar stupina In multe cazuri expus5 tot timpul zilei la soare; astfe1 fncit, chiar $i in cazul cfnd stuparul este avertizat, el se g g s e ~ t e In imposibilitate d e a-$i proteja albinele, crici dach le-ar Pnchide, ele risc5 s5 piar& prin sufocare. Pentru a fi evitatti aceast5 situatie, este necesar s5 se ia cu mult timp inainte urmgtoarele mBsuri :

'\

sau daci golurile preexistente nu au progresat. Tot acum ne asigul'5m $i de axistenla mgtcilor, in care sens prezenta oualorsau, din contrzi, a botcilor, ne dau indicatii sigure pro sau contra ; - Pn cazul c5 puietul este lntrerupt,respectiv cind golurile din masa lui se ?nmultesc, aceasta denot5 cii in stupi S-a acun~ulat'o mare cantitate de polen toxic (situafie produs5 In special de pesticidele pe bazzi de arsenic). Una din mssurile .i11di-~ ~ a t ein acest caz este periatul albine!or y e rame goale, sfingtoase, $i gruparca puletului ciipicit. Dupg eliberarea de puiet, aceste rame vor fi tinute In apzi 24-48 ore, centrifugate apoi qi puse la uscat. Acest tratament face polenul de neconsumat $i il contract& astfel incit albinele I1 pot scoate uqor din faguri $i far5 risc. Atft pentru luna iunie. Din lips5 de spatiu, riimine ca problema fagurilor vechi s i a minus variantelor din stupin5 s5 fie abordatzi In luna viitoare. Dr. Ilie OGRADA

Stupina s5 fie amplasatk in# apa fel incit s5 fie umbrita. in perioada cea mai c5lduroaszi a zilei. 0 Stupii s5 fie prev5zuti cu site de aerisire, iar cei orizontali .cu fante de ventilatie in capac. Pentru inchiderea urdinipelor s5 nu se foloseasc5 biocuri compacte, .ci rame cu sitti metalic5. Idealul a r fi ca soclurile sii fie grevizute cu decup5ri de cel putin 10 cm , acoperite cu sit5 metaliczi $i capac culisant. S i existe P n permanenfzi un numsr suplimentar de corpuri sau caturi d e rezerv5, cu care sii poat5 fi majorat la nevoie spatiul din stup. Apicultorul s5 anunte consiliul popular c2 are stupina amplasaa .pe teritoriul lui ~i s3 tin3 legzitura cu uniutile agricole din zon5, pentru a fi informat despre eventualele stropiri. I n cazul c5 tratamentul chimic este iminent, idealul a r fi ca stupina sii fie mutatA la un cules aflat In curs de desfiipurare7 sau care va incepe In curind. Dacg aceast5 posibilitate este exclus5, se va proceda la inchiderea stupilor, operatia care necesit5 urmzitoarele m b u r i : s5 se ia legatura cu unitatea beneficiar5 de trataient,,pentru a cunoaqte exact ziua Pnceperii acestuia - Ln seara premergiitoare acestei zile sA ae suplimenteze cubajul stupilor prin adiugarea de corpuri sau magazine, precum qi prin permiterea accesului sub capac la cel ofiz6ntali ; - s5 se pun5 hrinitoare '(sau faguri) cu a p l ~i sii se asfgure c5 exist5 hranzi suficiena in stupi ; SB se inlocuiasri podi~orul stupilor verticali cu sita de aerisire, urdinipul s5 fie Pnchis cu rarna prev5zut5 cu sit5, iar eventualele deschideri praeticate la fundul 'tsoclul) stupilor, sii fie pi ele puse & stare de funcfiune ; l a . hcetarea d a m e i se testeze fn prealabil absenta pericolt~lui, prin desclliderea mai intii a unui stup puternic pi nurnai dacZ in r5stimp de 4-5 ore de cules nu se constat5 albine bolnave in fata lui, atunci s5 fie deschipi ~i ceilalti stupi. $i dacli intosicatia s-a produs? In cazul clnd ea a fost deosebit de sever5 este necesar : - s5 curatam din stup albinele n i o a r k ; - s& restrlngem cuiburile, ca puietul r i mas neacoperit de albine s i nu &ceascA ; - s5 ne convingem cii exista hran5 suficienEi pi, rnai ales, c i puietul nu a fost si el. atins de intoxicatie, examinind suprafata, densitatea $i aspectul lui ; -s 5 repetam acest control dup5 0 s5ptAmlnii, d n d verific5m dac5 nu au intervenit goluri in masa puietului (celule cu ? a w e moarte care nu au mai fost cgpgcite)

*-

Prognoza meteorologica pentru luna iunie


Urmirind valorile medii lunare climatice de cantit5ti de precipitatii, numirul de zile cu ploi avlnd caracter de avers%, frecventa lunar5 a descirc5rilor electrice pi a ciiderilor de grinding, constatAm c5 in iunie se atinge o culme anualdi a instabilitditii atmosferice. b e de a l t i parte, luna lui cirepar, calendaristic, este prima lun5 de varii, anotimp caracterizat h zonele de mica altitudine de arpit5 $i usc5ciune. Se a~teaptiica in acest an s5 se realizeze un echilibru intre perioadele ciilduroase $i deficitare in precipitatii $i intervalele rdicoroase cu instabilitate atmosfericdi acce7tuatd. fn jum5tate din zilele lunii tn zonele de $es dtn sudul $i vestul tLlrii se vor inregistra zlle tropicale (temperaturi maxime de 30C) fiind probabila o valoare maxim5 a temperaturii in jur de 35C ce s5 se Pnregistreze i n Cimpia Romdndi. In restul zilelor P n care vremea va fi riicoroasil $i instabil5, se vor produce intensificiiri ale vhtului care pe alocuri vor avea caracter de vijelie pi totodatii se vor semnala clideri de grinding pe un fond de ploi cu caracter de avers3 $i de frecvente desc5rcari electrice.

Temperaturile minirne nocturne se vor si-tua In general Pntre 7 g i 17OC coborSnd.Pnsii In depresiuni pin5 la 1-ZC $i Pnregistrind valori rnai ridicate Pndeosebi in Banat si pe titoral, unde se a ~ t e a p t aca unele nopti s5 fie tropicale (minime de 20C). In conformitate cu regimul precipitatiilor .din. grupul de ani selectionati drept analogi

pentru prognoza acestei luni sInt de a$teptat valori dgficitare in Oltenia $i excedente ift Moldova, pentru restul teritoriului anticiplndu-se cantitsti de ap5 In jurul mediilor multianuale ale lunii. P e areale restrinse ploi torentiale pot conduce la depitgirea normelor $i in Muntenia $i Dobrogea.

P n g n a r a infleririi salcirnului fn and 1987


Condqiile agrometeorologice din anul acesta s-au caracterizat prin iarn5 instabil5, desprirngvgrare tirzie ~i precipitafii neuniform repartizate pe teritoriu. Cele mai joase ternperaturi ale iernii s-au produs in cursul lunii ianuarie, cind tempe-raturile minime au coborPt pin5 la -24.;. -30% in partea oentral5 ~i nordica a Moldovei. vestul Banatului $i P n Inare parte din zonele centrale ale t5rii. Luna februarie a fost ugor rnai c5lduroas5 dm? in m d obi~nuit.Astfel pe parcursul lunii, temperaturile m x i m e au atins h sudul $i sud-vestul @rii 13-16"C , $ 9-12"C in restul teritoriului. In ultimele zile ale lunii februarie ins5, vremea s-a r5cit simtitor, atinend -10 - -11C in zonele centrale $i nardice. Un fenomen deosebit de rar pentru zonele noastre I-a constituit extinderea conditiilor de l'iarnd in prima jumdtate a lunii martie. Ternperaturile minime din iarn& au coborit de regul5 pin5 la -14 --20C. iar f n zona. Dealurilor Subcarpatice, P o d i ~ u lGetic 6i fn zonele centrale ale t5rii valorile termice an s c k u t piha la -23--25C. Id aceste conditii solul a reinghetat ping la adfncimi specifice lunii ianuarie. fri a doua iumRtate a lunii martie s-a prod w o fncglzit-e brusc5, de scud5 duratg, cind temperaturilc maxime in orele de amiaz& au atins 20-26C in zonele din sudul tgrii si 16-20C in vest ; .aceasta a favorizat reluarea.~rmeselor de vegetatie la flora spontana $i curtivatb., Prenpitatiile cazute fn sezonul de acumua r e . a apei in sol (1 octombrie-31 martie) au fast abundente in majoritatea zonelor din sudul* vestul $i centrul teritoriului (150-200 & m 'e . ) In partea central2 $i sudicii a Moldovei; precum $i Iln nordul BSriiganului precipitatiile aU fost mai reduse cantitativ (5075 Ilm2). Cele mai. mari cantititi de apii @este 200 urn7 s-au Inregistrat in estul Ba.
.

natului $i a1 ~ r i ~ a n e precum i, ~i in vestul zonelor centrale ale t5rii. In consecint5. rezerve de urniditate i n sol pe orizontul de 0-100 cm optime $i .apropiate de optim (1 100-1 900 m31ha), se setnnaleazs in cea rnai mare parte a zonelor sudice Si vestice ale tdrii, precum ~i in estul zonelor centTale, astfel cii, speciile melifere, atit. ce!e arborescene cit ~i cele ierboase perene vor avea o bun5 aprovizionare. cu ap8 precum $i premise favorabile secretiei . d e nectar. Doar II? JumZtatea d e sud a Moldovei, continutul de ap5 En sol este rnai sc5zut, situindu-se Sntre 700-900 m"a. In intervalul 1 febharie-31 martie potentialul termic a1 desprimdvitrdrii, in general pe Gritoriu, a fost mai sC&zut fats de mediile multianuale. Avind in vedere $i evolutia factorilor de timp . hperspectiv5, s e prevede ca faza de inflorire L a salctm in , trnul 1987, sEi se-producd rnai tfrziu cu 4-7 zile decit in mod obQriuit, in majoritatea Zonelor. fnflorikea cea mai timpurie este de q t e p tat sii se producii in sud-vestut Banatului ~i sudul Cinzpiei Romdne (12-15 rnai). In jumiitatea de'nord a dmpiilor din oestul tiirii si cea mai mare parte a Cimpiei Rbmcine faza de inflorire a salcimului se va declansa intre 16 si 19 ntai. f n Dobrogea, faza se va produce mai tbziu, pe mfis~rfiC e ne apmpiem de librat. fn nord-estul Podisului Getic. nordul Cimpiei ~ ~ Cimpia c siretului ~ Inferior ~ ~i , nord-vestul Dobrogei, partial Cimpia Somesului, piemonturiie vestice si pe edioa a Carpatilor Apuseni, faza se va declansa in; tre 20 Ji 23 mai. tfrriu se va sentnola in mrd-vestul ,,,,ooldovei, pi estul zonelor tentrale ale fdrii (28-31 mai).
,

..

PROGNOZA A FOST ELABORATA DE INSTITUTUL DE M E T ~ R Q L O G I E qf HIDROLOGIE

Tipard mecutat la- I. P. ,I3 Decembrie 19f8" mb cornan& nr. c. 4/37

I UTlLAJE APICOLE SI MOOUL

LOR ' DE I