Acceseaz frecvena GENIU Biroul avocatei nu se mai vede de sub dosare, telefoanele zbrnie ntruna.

Lucreaz sub presiunea timpului. i spune secretarei s-i rein apelurile. Scoate din sertarul biroului un dispozitiv electronic mic, negru, de dimensiunea unei cri bro ate. Se ntinde pe spate, i aga o clam mic de lobul fiecrei urec!i, i pune o perec!e de c ti auditive i ceva ce seamn cu ni te oc!elari de soare opaci, nc!ide oc!ii i apas pe un buton de pe consol. "n rnd de luminie ncepe s plpie n interiorul lentilelor. Simte n lobii urec!ilor o furnictur plcut care i se rspnde te n tot creierul. #ude sunete !ipnotizante care pulseaz. $rin faa oc!ilor i se perind un vrte% caleidoscopic de culori strlucitoare, nepmnte ti i se cufund ntr-o stare de adnc rela&are i reverie. ncep s- i fac apariia imagini mentale intense' (up un sfert de or se ridic n capul oaselor, i scoate oc!elarii, c tile i agrafele de la urec!i. )reamt de energie, este nviorat i de un calm profund. Creierul i funcioneaz acum mult mai eficient dect nainte. *emoria i s-a mbuntit considerabil. #re un +, mai mare. +nteligena, creativitatea i capacitatea ei de a rezolva probleme i de a asimila noi informaii au crescut. -reierul su proceseaz mai repede, iar celulele sale nervoase au format intercone&iuni noi, mai ample. Corpul i este acum profund relaxat. .ensiunea arterial i ritmul cardiac i-au sczut. Sistemul su imunitar funcioneaz mai eficient. /ivelul adrenalinei i al altor substane asociate cu stresul s-a diminuat. 0ezistena sa la stres a crescut. Acum este mai inteligent i mai sntoas dect n urm cu un sfert de or. Sun a film science-fiction. (ar, n realitate, scena pe care v-am descris-o se repet zilnic n sute de mii de locuine, birouri i clinici. #paratele pentru stimularea capacitilor mentale par a fi ceva futurist, ns n cazul de fa viitorul este de%a aici. #stzi aceste instrumente ultramoderne pentru optimizarea activitii creierului e&ist, iar sute de studii tiinifice riguroase au dovedit fr urm de ndoial capacitatea lor de a mbunti funcionarea mental, de a dezvolta capacitile creierului i de a induce rapid stri care permit funcionarea creierului la cote nalte. /oi dovezi privind imensele posibiliti ale aparatelor pentru stimularea creierului apar n ritm accelerat. La aceast or muli oameni de tiin sunt anga%ai n cercetri inovatoare privind efectelor acestor sisteme te!nologice de stimulare cerebral, iar din rezultatele pe care le fac publice rzbat un entuziasm crescnd i impresia c te!nologia de optimizare a activitii creierului reprezint ceva cu adevrat fr precedent. n 0omnia, singurul productor de dispozitiv pentru stimulare mental prin semnale luminoase i sonore 1alternant stnga2dreapta3 4 *+/( S5/6075 4 este ec!ipa de cercetare tiinific AIM Group nfiinat nainte de 899:, care activeaz n domeniul parapsihologiei, terapiilor alternative i tiinelor de frontier. $n acum, studiile efectuate de psi!iatri, psi!ologi, educatori, terapeui, medici, antrenori sportivi, consultani i ali cercettori i clinicieni au demonstrat c aceste aparate pentru stimularea capacitilor mentale sunt capabile; S antreneze creierul, ajutndu-l s devin mai sntos i mai puternic. 0evoluia fitnessului, caracteristic ultimelor dou decenii, a dovedit c pentru a- i pstra sntatea corpul uman are nevoie de stimulare, provocare i mi care. (ovezile tiinifice arat ct se poate de clar c lipsa e&erciiilor fizice duce la deteriorarea i mbolnvirea organismului; trebuie s-l <folosim dac nu vrem s-l pierdem=. /umeroase studii asupra creierului ne dovedesc acum c, la fel ca organismul, creierul are nevoie de stimulare i provocare pentru a funciona optim; c <antrenndu-ne= creierul l facem de fapt mai puternic, a a cum i mu c!ii devin mai puternici n urma e&erciiilor fizice. (ovezile e&istente sugereaz c noile aparate pentru stimularea capacitilor mentale sunt capabile s ofere genul de stimulare, provocare i noutate care poate s fortifice creierul, s sporeasc efectiv dimensiunea i sntatea neuronilor i s duc la performan de vrf, inteligen crescut i o sntate mai bun. S diminueze stresul i s induc stri de rela are pro!und. 6&ist dovezi care arat c numeroase aparate pentru stimularea capacitilor mentale sunt capabile s diminueze nivelul substanelor neuroc!imice asociate cu stresul, s scad considerabil tensiunea

muscular, s reduc !ipertensiunea arterial, s ncetineasc ritmul inimii, s calmeze nervii iritai i s induc rapid la nivelul ntregului organism o stare de rela&are att de profund, nct un neurobiolog o caracterizeaz drept <cea mai profund rela&are e&perimentat vreodat=. S creasc nivelul I"-ului. n cadrul mai multor studii efectuate pe subieci cu dizabiliti de nvare s-a constatat o cre tere medie a +,-ului de peste >: de puncte? muli dintre subieci au a%uns c!iar la un +, mai mare cu peste @: de puncte. #lte studii sugereaz c prin intermediul acestor dispozitive se poate a%unge la o cre tere impresionant a coeficientului de inteligen la utilizatorii normali i snto i. S dezvolte creativitatea. 0ezultatele calculate n urma mai multor teste psi!ologice pentru msurarea creativitii evideniaz progresele semnificative nregistrate de utilizatorii diferitelor tipuri de te!nologie pentru stimularea capacitilor mentale. S accelereze procesul de #nv$are. -u aparatele reglate n diverse moduri, subiecii care au utilizat te!nologia de stimulare a capacitilor mentale au reu it s nvee mai mult i mai repede i s-au dovedit mult mai capabili dect subiecii obi nuii s asimileze materiale dificile i comple&e. S #m%unt$easc memoria. S-a dovedit c aparatele pentru stimularea capacitilor mentale mbuntesc att memoria de lung durat, ct i memoria de scurt durat. S intensi!ice plcerea se ual. $rin amplificarea i intensificarea acuitii senzoriale, mbuntirea flu&ului de substane bioc!imice naturale cu proprieti euforice i afrodisiace din organism i prin mbuntirea sincronizrii undelor cerebrale ntre parteneri, te!nologia de stimulare a capacitilor mentale poate transforma e&periena se&ual. S induc stri optime pentru per!orman$e de vr!. (ovezile obinute n urma cercetrilor de laborator i declaraiile atleilor profesioni ti, muzicienilor, arti tilor, agenilor de vnzri i directorilor de companii arat c aparatele pentru stimularea capacitilor mentale sunt capabile s induc strile <de flu&= caracteristice eficienei superioare pentru funcionarea la cote ma&ime. S elimine pro%lemele cauzate de a%uzul de su%stan$e. $rogresele uimitoare obinute prin utilizarea te!nologiei de stimulare a capacitilor mentale n domeniul tratrii dependenelor se traduc prin rate de vindecare fr precedent i sunt, se pare, pe punctul de a revoluiona metodele de tratament n cazul abuzului de substane. S #nvin& depresia i an ietatea. n diverse e&perimente, subiecii implicai au scpat complet de depresie cronic sau de an&ietate la scurt timp dup ce au nceput s foloseasc n mod regulat dispozitivele de stimulare cerebral. S aline durerile. .e!nologia de stimulare a capacitilor mentale si-a dovedit eficiena n eliminarea sau reducerea considerabil att a durerilor cronice, netratabile 1specifice unor boli cum sunt cancerul i artrita3, ct i a durerilor trectoare 1cum sunt durerile provocate de rni, durerile de cap, migrenele, angina3. S intensi!ice !unc$ia sistemului imunitar. -ercettorii studiaz efectele aparatelor pentru stimularea capacitilor mentale asupra subiecilor bolnavi 1printre care persoanele care sufer de S+(#, de sindromul de oboseal cronic datorat disfunciei imunitare i de diferite forme de cancer3 i asupra celor snto i, precum i asupra componentelor individuale ale sistemului imunitar. #u obinut astfel dovezi clare care atest c aceste dispozitive pot cre te capacitatea sistemului imunitar de a nvinge bolile care s-au declan at de%a n organism i i pot mri rezistena la infecii. S sc'im%e sau s #nlture o%iceiuri i atitudini nedorite. (ovezile clinice sugereaz c te!nologia de stimulare a capacitilor mentale poate provoca deopotriv sc!imbri profunde i rapide la nivel personal i transformri ale personalitii. Se pare c te!nologia reu e te s fac posibil acest lucru facilitnd eliberarea de amintirile dureroase i de e&perienele traumatizante i dezvoltnd capacitile utilizatorilor de a- i programa i <rescrie= subcon tientul pentru a nltura obiceiurile sau atitudinile negative ori duntoare i a le nlocui cu atitudini i comportamente pozitive. (rans!orm-i viaa cu ajutorul te'nolo&iei pentru stimulare mental Ai acesta nu este dect nceputul. #lte studii sugereaz c nici nu am nceput nc s nelegem amploarea e&traordinarelor beneficii aduse calitii vieii care ar putea deriva n ultim

instan din te!nologia de stimulare a creierului. *uli cred n acest moment c este posibil ca utilizarea aparatelor pentru stimularea capacitilor mentale s aib asupra civilizaiei noastre un efect mai profund dect dezvoltarea computerului personal. (e fapt, mult lume consider c i computerul personal este tot un tip de aparat pentru stimularea funciilor mentale, prin capacitatea sa de a dezvolta posibilitile creierului i a mbunti performana uman. Dormiti mai mult sensibilitatea la emotiile negative Stim edja ca somnul ne ajuta sa ne refacemn dupa o zi incarcat si de asemenea ca ne imbunatateste capacitatea de concentrare ajutand productivitatea activitatilor noastre. Pe langa toate acestea, se demnonstreaza si faptul ca este important pentru starea noastra de fericire. In NutureShock, Po Bronson si Ashley Merryman e plica cum somnul afecteaza atitudinea pozitiva a unei persoane! Stimulii negativi sunt procesati de catre amigdala: amintirile pozitive sau neutre sunt procesate de catre hipocamp. Deprivarea de somn loveste hipocampusul mai mult decat afecteaza amigdala. Rezultatul este acela ca persoanele deprivate de somn nu isi aduc aminte amintirile placute, insa isi pot aminti, lesne, amintirile neplacute. Intr-un experiment efectiat de alker, studenti la colegiu deprivati de somn au incercat sa tina minte o lista de cuvinte. !u putut sa isi aduca aminte "#$ idntre cuvintele cu conotatie negativa precum %cancer&, insa nu si-au putut aduce aminte decat '#$ dintre cuvintele pozitive sau neutre precum %lumina& sau %cos&. "evista BPS "esearch #igest e ploreaza un alt studiu ce demonstreaza ca somnul afecteaza sensibilitatea noastra la emotiile negative. $olosind un program de recunoastere a e presiilor faciale pe durata unei zile intregi, cercetatorii au studiat cat de sensibili sunt participantii la emotii pozitive si negative. %ei care au lucrat dupamasa fara o pauza de somn, au devenit mai sensibili mai tarziu in cursul zilei la emotii precum frica sau furia. (olosind un program de recunoastere a expresiilor faciale, am demonstrat o reactivitate amplificata la emotiile de furie si frica de-a lungul intregii zile, atunci cand nu exista somn. )otusi, o pauza de somn a *locat si chiar a rasturnat reactivitatea emotionala negativa la furie si frica si in acelasi timp a im*unatatit procentul expresiei emotiei pozitive +*ucuria,. #esigur, cat de bine si cat de mult dormiti, va afecta modul in care va treziti, ceea ce va poate schimba intreaga zi. &raficul de mai jos, ce arata cum activitatea cerebrala scade, ne demonstreaza cat de important este somnul suficient pentru productivitate si fericire! 'n alt studiu a cercetat starile de spirit ale angajatilor atunci cand acestia si(au inceput munca dimineata si cum le afecteaza intreaga zi de munca. -ercetatorii au descoperit ca starile sufletesti ale anga.atilor din momentul inceperii activitatii tinde sa afecteze modul in care se simt pe durata intregii zile. /rimele stari sufletesti ale zilei, au fost legate de felul in care acestia sunt perceputi de catre clienti si de felul in care au reactionat la starile sufletesti ale clientilor. -el mai important element pentru manageri este faptul ca starea sufleteasca a anga.atului a avut un impact clar asupra performantei atat cantitativ cat si calitativ. sursa! http!))blog.bufferapp.com)*+( scientifically(proven(,ays(to(ma-e(yourself(happier

!rticole similare In interiorul mintii visatorilor lucizi Matematica trecutului de Gary Kasparov partea 1 Universul electric partea 1 'niversul electric . partea * Introducere de Dan Eden Imaginea de deasupra este universul nostru. /imeni nu ar putea face o asemenea fotografie, pentru ca universul este atat de mare. %alea 0actee ce are apro imativ *1+,+++ de ani lumina, este doar un puncticel mic, aproape invizibil in aceasta imagine generata de calculator ce se bazeaza be observarile spatiului cosmic. %eea ce este interesant in legatura cu structura universului este ca acesta este construit din filamente ce sunt ca niste nenumarate fire, aranjate sub forma de linii paralele si cateodata intersectate la noduri ce inconjoara diverse goluri. 'nii cercetatori au descris universul ca fiind similar unui S,aitzer. /oua viziune in legatura cu modul in care este construit universul a suparat paradigma traditionala a stiintei. Aceasta contrazice modelul universului prezis de catre fizicianul secolului *2, Isaac /e,ton, in care gravitatia este baza tuturor lucrurilor. 3ste de asemenea greu de imaginat o teorie a Big Bang( ului avand o structura ca aceasta. 'nde este punctul central al e ploziei initiale4 #e ce avem aceasta structura stranie4 In acest moment, majoritatea cercetatorilor se straduiesc sa e plice modelul traditional in lumina acestor dovezi noi, insa e ista destul de multi care incearca sa gaseasca o e plicatie intr(o teorie numita 5universul electric6. Punctul central: plasma Stiinta se dezvolta incet si cu grija. 7echile idei si teorii . paradigme . sunt pazite cu incapatanare chiar si atunci cand apar noi descoperiri. %and Sir Isaac /e,ton a dezvoltat teoria gravitatiei in secolul 87II, electricitatea nu era inca inteleasa. Acum, 9++ de ani mai tarziu, am inceput sa intelegem natura electricitatii si a ceva foarte interesant numit plasma. Plasma a fost numita 5cea de(a patra stare a materiei6 dupa solide, lichide si gaze. area ma!oritate a materiei din univers este in stare de plasma" Plasma se formeaza daca niste electroni incarcati negativ se separa de atomii lor gazda intr(un gaz, lasand in urma atomii cu sarcina pozitiva. 3lectronii incarcati negativ si cei incarcati pozitiv :cunoscuti sub numele de ioni pozitivi; sunt liberi sa se miste separat sub influenta unui voltaj sau al unui camp magnetic aplicat. Miscarea lor propriuzisa constituie un curent electric. Asadar, una dintre cele mai importante proprietati ale plasmei, este ca poate conduce curentul electric. 3a face acest lucru, formand filamente de curent ce urmaresc liniile campului magnetic. Modelele filamentare sunt omniprezente in cosmos. Aceasta vedeti in imaginea generata de calculator. Modelul 'niversului electric s(a dezvoltat dintr(o abordare interdisciplinara a stiintei. Acesta nu este un model predat la universitati si se bazeaza mai mult pe observatii si e perimentare decat pe teorii abstracte. 3l recunoste legatura dintre diverse discipline si concluzioneaza ca cerinta mandatorie pentru intelegerea universului este sa iei in totalitate in calcul, natura electrica a atomilor si a interactiunilor dintre ei. %iudat, acesta nu este cazul cosmologiei conventionale unce magnetismul mai slab si fortele de gravitatie infinit mai slabe, guverneaza cosmosul. < asemenea simplificare se poate potrivi fizicii teoretice bazate pe neutralitatea electrica a materiei in laboratoarele de pe pamant, insa nu se aplica in spatiul unde domina plasma. 3 ista un loc unde teoria universului electric se impune pregnant asupra paradigmei creatiei si anume, in legatura cu formarea soarelui si planetei. =eoria ne,toniana a gravitatiei presupune formarea corpurilor gazoase datorita umflarilor si contractiilor soarelui. Acest fenomen este urmat de norii de praf mai reci ce inconjoara masa centrala si formeaza smocuri gravitationale de corpuri planetare acumulate. Insa modelul electric este mult mai dinamic permitand unor mari cantitati de plasma sa isi schimbe orbita si sa ejecteze globuri de plasma ce pot forma corpuri orbitale.

#aca luam in considerare faptul ca intreg universul este facut din plasma, atunci imensele gala ii se formeaza in acelasi mod cum se formeaza sorii si planetele. Acest model se potriveste perfect in acea ordine 5a macrocosmosului si microcosmosului6. %ei care propun modelul universului electric, observa diverse corpuri in sistemul nostru solar. 3i noteaza ca suprafata gaurita de asteroizi a lunii si a satelitilor din jurul celorlalte planete, insa isi inclina atentia actiunilor umane din legende, epici si mitologie. Acestea povestesc despre un timp cand planetele erau pe orbite e centrice, deseori ajungand foarte aproape de pamant, cauzand imense arce electrice ce se descarcau intre corpurile ceresti si cateodata si ciocniri intre ele. #upa parerea lor, craterele de pe luna sunt o dovada a cataclismului planetar ce sugereaza aceasta desfasurare in timp.

!rticole similare Ciudatul caz al femeii care simte masinile O noua solutie pentru Teoria unificata a campului a lui !instein "tiinta a ramas perple#a o statuie vec$e de %&''' de ani se roteste sin(ura Baiatul Buddha Ram Bomjon mediteaza zece luni fara intrerupere Un baiat din zona central-sudica a Nepalului carea meditat si a stat fara mancare sau apa 10 luni, a schimbat modul in care privim stiinta moderna si medicina pentru totdeauna. In 2006, o echipa de filmare a Discovery Channel a mers in Nepal pentru a stabili daca este posibil pentru o fiinta umana sa se priveze de absolut orice, inclusiv de apa, filmandu-l pe Baitul Buddha patru zile si nopti in continuu. Ram Bahadur Bomjon, cunoscut ca Buddha Bo!" #Baiatul Buddha$ a atras mii de vizitatori si atentia presei cand si-a inceput misterioasa meditatie fara mancare sau apa in 1% mai &00'. (ajoritatea oamenilor nu pot supravietui fara mancare cateva saptamani, timp in care corpul lor isi e)tra*e ener*ia din depozitele de proteine si *rasime. +nsa majoritatea oamenilor pot supravietui ma)im trei sau patru zile fara apa. ,chipa de filmare a putut sa il filmeze pe Ram continuu pentru -% de ore, zi si noapte, timp in care nu si-a schimbat pozitia, nu a baut niciun lichid si nici nu a mancat. ,chipa de filmare a concluzionat ca. /upa -% de ore de filmare, Ram a sfidat stiinta moderna continuandu-se meditatia si ramanand in viata." 0analul 12 Discovery Channel a produs un documentar cu titlul !he "oy #ith Divine $o%ers &"aitaul cu puteri divine'( pe care il puteti urmari mai jos #nota. din pacate traducerea este doar in limba en*leza, nu l-am *asit tradus in romana, insa, pentru cei care se ocupa de traduceri de documentare cred ca ar fi o sursa e)traordinara de informatii si izvor de credinta pentru cei care il vor viziona$ 0eea ce este incredibil in le*atura cu filmarea este faptul ca baiatul nu a prezentat niciun semn fizic cauzat de deshidratare. 3a o inspectie atenta a zonei din jurul copacului unde Ram a stat a confirmat faptul ca nu e)istau tevi cu apa sau surse de hrana. 4otrivit stiintei, in medie, o persoana poate sa moara din cauza blocajului rinichilor dupa patru zile fara apa sau alte fluide. 1otusi, se pare ca acest fapt nu este valabil pentru o persoana care atin*e un nivel profund de meditatie, astfel incat acesta poate e)tra*e ener*ie din alte surse precum soarele. /e fapt, se cunosc cateva cazuri de privare e)trema de mancare sau apa, precum cel al +ndianului care pretinde ca nu a mancat sau baut nimic de 50 de ani. (ulti au spus ca Ram Bahadur Bomjon este reincarnarea lui Buddha. 1otusi chiar Ram nea*a acest lucru, mai de*raba el declarand ca s-a iluminat" precum Buddha, dupa lun*a sa meditatie. +n anii ce au urmat documentarului, Bomjon a reaparut in public si a binecuvantat mii de pelerini doar ca sa dispara din nou si sa mediteze. sursa. http.66thedail!bleep.blo*spot.ro6&0176086scientific-communit!-puzzled-after9&.html

!rticole similare Procese cheie ale fotosintezei simulate la nivel cuantic Thich Nhat Hanh despre Frica

S-au identificat cateva Puncte ale lui Dumnezeu responsa ile pentru spiritualitate Procese cheie ale fotosintezei simulate la nivel cuantic Prin realizarea unui sistem cuantic artificial, fizicieni de la >eidelberg 'niversity au reusit sa simuleze procesele cheie ale fotosintezei la nivel cuantic, cu o rezolutie temporala si spatiala e traordinara. In e perimentul lor, in care au folosit atomi "ydberg, echipa condusa de Prof. #r. Matthias ?eidem@ller si #r. Shannon ?hitloc- a descoperit noi proprietati ale procesului de transport al energiei. Acesta este un pas e trem de important catre gasirea raspunsului la intrebarea cum poate contribui fizica cuantica la eficientizarea conversiei energiei in sistemele artificiale, precum celulele fotovoltaice de e emplu. Aceste noi descoperiri, facute la %enter for Auantum #ynamics si the Institute for Physics de la >eidelberg 'niversity, au fost publicate in revista Science. In cadrul cercetarilor lor, Prof. ?eidem@ller si echipa sa au inceputde la intrebarea cum poate fi colectata in mod eficient energia luminoasa si convertita intr(o alta parte intr(o alta forma de energie, de e emplu in energie chimica sau electrica. /atura are un mod e traordinar de eficient de a realiza acest proces prin fotosinteza. 3nergia luminoasa este initial absorbita in comple ele ce recolteaza lumina . o zona de membrane proteice . si apoi este transportata catre un centru de reactii moleculare prin structuri denumite nano(anteneB la centru de reactii, lumina este transformata secvential in energie chimica. 5Acest proces este foarte aproape de eficienta *++C. In ciuda cercetarilor intense, inca nu reusim sa intelegem ce mecanisme sunt responsabile pentru aceasta eficienta e traordinara6, spune Prof. ?eidem@ller. In urma ultimelor descoperiri rezultate din cercetare, oamenii de stiinta presupun ca efecte cuantice precum entanglementul, acolo unde obiecte separate de spatiu fizic se influenteaza unele pe celelalte, joaca un rol important. In cadrul e perimentului realizat, cercetatorii au folosit un gaz format din atomi raciti la o temperatura apropiata de zero absolut. 'nii atomi au fost e citati cu un laser, pentru a atinge o stare puternic incarcata electric. 3lectronul e citat ai acestori 5giganti de gaz6, cum mai sunt cunoscuti atomii "ydberg, este separat de o distanta macroscopica de apro imativ grosimea unui fir de par, de nucleul atomului. #e aceea, acesti atomi sunt sistemul ideal pentru a studia fenomenul tranzitiilor dintre nivelul macroscopic, al lumii clasice si zona micrscopica, cuantica. 0a fel ca in cazul comple elor de recoltare a luminii din procesul de fotosinteza, energia este transportat de la un atom "ydberg la un alt atom "ydberg, fiecare atom transmitand pachetele de energie catre atomii inconjuratori, similar unor transmisii de unde radio. 5Pentru a reusi observarea procesului de transport al energiei, a trebuit mai intai sa creem atomii "ydberg. In acel moment era imposibil sa detectam acesti atomi folosind un microscop6, e plica &eorg &@nter, student doctorand in echipa Prof. ?eidem@llerDs. 'n truc imprumutat din optica cuantica a asigurat faptul ca pana la 1+ de atomi dintr(o sfera cu raza caracteristica unui atom "ydberg au putut absorbi lumina laser. In acest fel, fiecare atom "ydberg creaza o foarte mica umbra in imaginea micrscopica, permitand cercetatorilor sa masoare pozitia acestor atomi "ydberg. $aptul ca aceasta tehnica ne(a permis sa observam si transportul energiei a fost o surpiza, dupa cum subliniaza studenta doctorand >anna Schempp. =otusi, investigatiile folosind 5gigantii atomici6 a relevat e citatiile "ydberg, care s(a difuzat intr(o mare de atomi, pornind de la pozitia lor originara catre vecinii lor atomici, in mod similar cu imprastierea unei cerneli in apa. Ajutati de catre un model matematic, echipa Prof. ?eidem@ller a demonstrat ca supa de atomi influenteaza in mod definitoriu transportul energiei de la un atom "ydberg catre altul. 5Acum suntem in postura favorabila de a putea controla sistemul cuantic si de a studia tranzitia de la transportul difuz catre transportul coerent la nivel cuantic. In aceasta forma speciala de transport al energiei, aceasta nu este localizata la nivelul unui singur atom ci catre mai multi atomi in acelasi timp6, e plica Prof. ?eidem@ller. Precum in cazul comple elor de recoltare al luminii din cadrul procesului de fotosinteza, intrebarea principala va fi cum influenteaza mediul eficienta transportului energiei si daca se poate imbunatati eficienta acestuia prin e ploatarea efectelor cuantice. 5In acest fel speram sa castigam noi intelegeri ale modului in care se poate optimiza transportul energiei in cadrul altor sisteme artificiale, precum in cazul celulelor fotovoltaice6, e plica fizicienii de la >eidelberg. sursa! http!)),,,.sciencedaily.com)releases)E+*F)**)*F**+G*E92FG.htm

!rticole similare T$ic$ )$at *an$ despre +rica Un puzzle vec$i se rezolva partial Matricea cuantica in fotosinteza si evolutie Matricea cuantica in fotosinteza si evolutie "ecent, discutii in mediul academic s(au invartit in jurul e istentei unui efect mecanic la nivel cuantic neobisnuit, in cadrul celor mai intalnite fenomene, inclusiv in cadrul fotosintezei, procesul prin care organismele trensforma lumina in energie chimica. In special, fizicienii au sugerat ca entaglementul :intercone iunea cuantica dintre doua sau mai multe obiecte precum fotoni, electroni sai atomi ce sunt separati in spatiul fizic; ar putea avea loc in procesele comple e de fotosinteza ale plantelor, mai ales in moleculele pigmentate sau cromofore. 3fectele cuantice ar putea e plica de ce structurile sunt atat de eficiente la conversia luminii in energie . avand un randament de H1C sau chiar mai mare. Intr(o lucrare prezentata in )he 0ournal of -hemical /h1sics, publicata de catre !merican Institute of /h1sics, aceste idei sunt testate intr(o simulare computerizata a transportului energiei in cadrul unui reactor fotosintetic. $olosind aceasta simulare, profesor Shaul Mu-amel si omul de stiinta #arius Abramavicius, in cadrul 2niversit1 of -alifornia, demonstreaza ca aceasta coerenta cuantica este 5un ingredient esential pentru ca informatia cuantica sa fie depozitata si manipulata6. 3ste posibil ca aceasta sa e iste intre cromofore, chiar si la temperatura camerei, spune Mu-amel si 5poate influenta puternic eficienta recoltarii luminii6. #aca s(ar putea reproduce in cadrul unor e perimente asemenea efecte, spune el, intelegerea noastra asupra transferului de energie la nivel cuantic si a cailor de separare a sarcinilorar putea conduce la proiectarea unor celule solare ce ar fi inspirate din natura. sursa! http!)),,,.sciencedaily.com)releases)E+*+)+2)*++2E**19EFI.htm !rticole similare Cum afecteaza mancarea mintea corpul si spiritul partea II Cinci proprietati ale soarelui de care nu ati auzit Cum afecteaza mancarea mintea corpul si spiritul partea I %inci proprietati ale soarelui de care nu ati auzit 0umina soarelui este cunoscuta pentru faptul ca ne aduce vitamina #, dar stiati ca elimina durerea, ne tine alerti noaptea, arde grasimile si multe altele4J %one iunea noastra biologica si dependenta de soare este atat de profunda incat variatiile coloraturii pielii de la africani cu pielea intunecata, saturata de melanina, la melanina depigmentata a pieii deschise la culoare a caucazienilor, este un produs secundar al urmasilor ultimului stramos comun din Africa :identificat dupa A#/(ul mitocondrial; ce a migrat catre latitudini mai inalte si mai putin luminoase, eveniment ce a avut loc acum circa I+ de mii de ani. Pentru a compensa cantitatea mai mica de lumina solara, corpul s(a ajustat rapid, in principiu eliminand protectia solara naturala a melaninei din piele care interfereaza cu productia de vitamina #B desigur ca vitamina # are rol in reglarea a peste E+++ de gene si in consecinta, este mai mult un hormon fara de care intreaga noastra infrastructura genetica devine destabilizata. #edesubt sunt deteliate 1 proprietati ale e punerii la soare, pe care merita sa le mentionam! #$ %umina solara are proprietati analgezice" 'n studiu din E++1, publicat in revista /s1chosomatic 3edicine intitulat, 5=he effect of sunlight on postoperative analgesic medication use! a prospective study of patients undergoing spinal surgery,6 a analizat pacienti care au stat in zona insorita a spitalului unde au fost e pusi la o intensitate solara cu 9IC mai mare decat media intalnita in spital. Pacientii e pusi la o intensitate solara crescuta au e perimentat mai putin stres perceput, au luat cu EEC mai putine analgezice pe ora si au avut costuri ce E+C mai mici la medicamente. &$ %umina solara arde grasimea! 'n studiu din E+** publicat in )he 0ournal of Investigative Dermatolog1 dezvaluie un lucru remarcabil in legatura cu metabolismul! e punerea pielii omului la radiatiile '7 rezulta intr(un metabolism subcutanat crescut al grasimilor. In timp ce

gresimea subcutanata precum cea viscerala nu este considerata un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, este cunoscut faptul ca deficienta unuia dintre cele mai cunoscute secundare benefice ale luminii soalre, vitamina #, este asociata cu cresterea grasimii viscerale. #e asemenea, e ista dovezi puternice care arata ca deficienta de vitamina # este legata de obezitate, e istand nu mai putin de H studii ce indica acest fapt. 'nul dintre ele intitulat 6Association of plasma vitamin # levels ,ith adiposity in >ispanic and African Americans,6 publicat in revista !nticancer Research in anul E++1, a descoperit ca nivelurile de vitamina # erau invers proportionale cu adipozitatea hispanicilor si afro( americanilor, inclusiv obezitatea abdominala. %oncluzia4 3 punerea la radiatii '7B, care este cea mai puternica cu E ore inainte si dupa pranzul solar si responsabila pentru producerea vitaminei #, poate fi o strategie esentiala pentru arderea grasimilor intr(un mod natural. '$ %umina solara din ciclurile solare poate regla direct durata de viata a oamenilor: Publicat in E+*+ in revista 3edical 41potheses si intitulat 5=he effect of solar cycles on human lifespan in the 1+ 'nited states! variation in light affects the human genome,6 cercetatorii au studiat posibilitatea ca ciclurile solare sa afecteze direct genomul uman. Potrivit cercetatorilor! 53 punerea la lumina solara, de aceea, poate afecta direct durata vietii noastre si poate chiar accelera schimbarile genetice ce ne pot oferi avantaje pentru supravietuire6. ($ E)punerea la lumina solara din timpul zilei imbunatateste prezenta din timpul serii: 'n studiu din anul E+*E, publicat in revista 5ehavioral Neuroscience intitulat 53ffects of prior light e posure on early evening performance, subjective sleepiness, and hormonal secretion,6 a descoperit ca subiectii s(au simtit semnificativ mai prezenti la inceputul serii, dupa ce au fost e pusi la I ore de lumina solara si au devenit mult mai somnorosi la sfarsitul serii dupa ce au fost e pusi la lumina artificiala. *$ %umina solara se poate converti in energie metabolica" #aca o ipoteza noua, pulicata in E++G in 0ournal of !lternative and -omplementar1 3edicine este corecta, o presupunere veche prin care animalele sunt incapabile sa utilizeze energia luminii direct, este pusa sub semnul intrebarii. %u alte cuvinte, pielea noastra poate contine echivalentul unor panouri solare din melanina si se poate sa fie posibil sa 5ingerezi6 energie e act cum procedeaza plantele, direct de la soare :nota! vezi breatharieni;. Melanina are diverse roluri in organisme diferite. #e la cerneala caracatitei, la culorile protectoare, bazate pe melanina, ale bacteriilor si ciupercilor, melanina ofera protectie impotriva unei game largi de amenintari! de la pradatori si amenintari similare de natura biochimica, lumina '7 si alte stresuri chimice :e emplu! metale grele si agenti o idanti;. %eea ce este in mod normal, trecut cu vederea este abilitatea melaninei de a converti radiatiile gama si ultraviolete in energie metabolica in interiorul sistemelor vii. sursa! http!)),,,.in1d.com)1(amazing(properties(of(sunlight.html

!rticole similare Matricea cuantica in fotosinteza si evolutie O noua descoperire sc$im,a teoriile le(ate de formarea -amantului Un mister vec$i de .' de ani al soarelui aproape de a fi descifrat