Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Page 1 of 4
Pagina maestra
prupositu di Wikipedia
Indice
Arti cultura Architettura - Arte - Ballu - Cinem Disegnu - Fotografia - Litteratura Musica - Pintura - Scultura Pulitica, drittu societ Cummerciu - Difesa sicurit - Drittu Educazione - Economia - Ambiente Pulitica - Urbanisimu Religione credenze Agnosticisimu - Ateisimu Buddisimu - Cristianisimu Esoterisimu - Induisimu - Islamu Ghjudaisimu - Misticisimu Mitologia - Religione Scenze umane Scenze esatte naturale Astronomia - Biologia - Chimica Geologia - Logica - Matematica Medicina - Fisica Tennologie scenze applicate Aerospaziale - Agronomia Communicazione - Design Elettronica - Informatica - Ingenieria Management - Farmacia - Robotica Telecommunicazione Vita quotidiana distrazzione Automobile - Bricolage - Cucina Divertimentu - Giardinu - Ghjocu Nutrizione - Salute - Sessualit Sport - Televisione - Turisimu Trasportu Ricerca navigazione
file:///C:/Users/Kit/AppData/Local/Temp/Low/TM7YSMQN.htm
2/26/2014
Wikipedia
Page 2 of 4
Antropologia - Archeologia Ecologia - Geografia - Geopulitica Storia - Linguistica - Musicologia Filosofia - Psicologia - Scenze cognitive - Scenze di l'informazione di e biblioteche - Sociologia
Articuli di qualit - Indice alfabeticu Indice tematicu - Pagine nuvelle Radica di e categurie
Prugettu di u mese
Sete tutti invitati particip u prugettu di 'ssu mese: scrive i toponimi di tutte e cumune di Corsica in wikipedia in lingua corsa. Quelle ch s dighj abbastanza cumplette: Frassetu, Ghjunchetu, Laretu di Tall, Pedicorti di Gaghju. Scrivite qu i toponimi di u vostru paese o a vostra cit.
U pruverbiu di u ghjornu
Ci chi n tomba ingrassa.
L'articulu di a sittimana
U Milvu (Milvus milvus) h un aceddu ch faci partita di a famiglia di l' Accipitridae. H un tipu d'aceddu ch h cumunu in Auropa. A coda di u milvu h furcata. U so culori h russicciu. U milvu p camp sin' 25 anni. U pesu di u milvu masciu varieghja tr 700
file:///C:/Users/Kit/AppData/Local/Temp/Low/TM7YSMQN.htm
2/26/2014
Wikipedia
Page 3 of 4
Ultimi articuli
Sambucu - Ascensione - Aluetu di Sudafrica - Induisimu - India - Aleria - Scupinu Tarrori Fantasia - Ghjumenta di preti Seppia - Ghjuncu marinu - San'Petru di Panicala - Scrizzula - Burra cascistretta Scali di u r d'Aragona - Ghjuvan Petru Gaffori - Lon Walras - Scurpionu neru Nannara - Cardalina - Ghjallina (Arisarum vulgare) - Tafonu di u Cumpuleddu - Museu d'Aleria - Vechju marinu - Stella tramuntana - Torra di a Parata - Lepru corsu - Sempre vivu - Curu - Mari Tirrenu - Un pezzu di petra nera - Passerottu - Ventu in Corsica Arburi di Ghjuda - Margonu - Munimentu di a Terra Sacra in Vignola - Cignali - Acula marina corsa - Acula marina - Pavonu corsu - Michael J. Fox - Isulottu di Gargalu Acula codibianca - Filetta sischese - Ditonu (Bonifaziu) - Lavu di Crena - Wapedia Sprissioni corsi - Ruzunu - Alpana - Carlu Bonaparte - Paulina Bonaparte - Meridiana Pichjarina - Tiadoru di Neuhoff - Taravu (fiumu) - Altore barbutu - Ufridi neru Ciuvodda (tipugrafia) - Sambula Puppusgiula - Catinacciu di Sart Acertulone - Torra d'Erbalunga - Alchimia Cuccuruzzu - Cuppulata d'Hermann - Ferula - Etruschi - Capraia Isula - Alzachena Gadduresu - Pilonu - Cuccu - Paglia Orba Viaghju in Ascu - Paradossu di l'ovu di a ghjaddina - Ponziu Pilatu - a Fica fiurunaghja - Capitala (fenu) - u Frati a Sora - Ugu Francescu Peretti della Rocca A Pian' d'Avretu - Marcu Biancarelli Cuccu - Malmignattu - Farfalla ferulaghja Farfalla finuchjaghja -
1000 grammi, quiddu di a femina varieghja tr 900 1300 grammi. Mangna topa, aciartuli, ruspa ranochji, mignoculi. U milvu si cunnosci da u buzaiu ch u milvu h codisfurcatu, inveci u buzaiu t'h a coda ronda. In Corsica ci si trova a pi impurtanta pupulazioni di milvi d'Auropa. Ma h raru d'ossirv lu sopra 1400 metri. U milvu h pi cumunu in Pumonti ca in Cismonti. Fraquenta piuttostu i rigioni piaghjinchi a machja bassa. Par quissa, n si scontra micca in i furesti di l'interiori di l'isula n menu in i machjona. A pi impurtanta pupulazioni di milvu in Corsica st in Balagna.
Da leghje
Uni pochi di testi di a litteratura in lingua corsa (in u duminiu publicu): A versione di Wikipedia in corsu per i telefunini: http://co.wikipedia.7val.com/wiki/
file:///C:/Users/Kit/AppData/Local/Temp/Low/TM7YSMQN.htm
2/26/2014
Wikipedia
Page 4 of 4
u Serenatu di Scappinu: Salvatore Viale (1787-1861) I Versi di Sagra: Ugu Peretti (17471838) U Viaghju in Ascu: Antone Leonardu Massiani (1816-1888) Langunia di un paisolu corsu : Antone Bonifacio (1866-1933) U Scupatu : Antone Bonifacio (18661933) Saremu soli... o pattunate : Antone Bonifacio (1866-1933) i cummenti di i testi muderni: Un pezzu di petra nera: Anghjulu Canarelli
Prugettu Wikifratillanza
E Wikipedia surelle: Alemannisch - Arpitan - Boarish - Catal - Corsu - Emilin e Rumagnl Furlan - Italiano - Latina - Lguru - Lumbaart - Malti - Nnapulitano - Occitan - Piemontis Rumantsch - Sardu - Sicilianu - Slovenina - Tarandne - Vneto - Sassaresu (prugettu di prova) (https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc) Ricacciatu da "http://co.wikipedia.org/w/index.php?title=Pagina_maestra&oldid=151611" Ultima mudifica di a pagina: u 23 dic 2008, 12:01. U testu h dispunibile sicondu a licenzia Creative Commons Attribuzione-Cundivide listessu modu; cundizione ulteriore ponu applic si din. Vedi e cundizione d'usu per i dittagli.
file:///C:/Users/Kit/AppData/Local/Temp/Low/TM7YSMQN.htm
2/26/2014