Malpraxis-ul si infraciunile contra vieii si sntii persoanelor.

In meseria pe care o desfurai va vei ntlni poate, cu mprejurri in care va vor fi aduse cu drept sau fr drept, anumite nvinuiri legate de activitatea sau inactivitatea dvs. In consecin putem afirma c o buna cunoatere a legilor care guverneaz sistemul medical romanesc ar fi spre folosul fiecreia dintre dvs., ce anume vi se poate imputa si ce anume poate fi considerat eroare profesional. Cum putem defini malpraxisul Cat mai sintetic, malpraxisului este acea eroare profesional generatoare de pagube in detrimentul !de regula" ambelor pri. #l pacientului pe de o parte si respectiv personalului medical implicat in litigiul ce va urma. $entru a face aceasta distincie mprim erorile in% - erori subiective si erori obiective. Cele subiective constau in reprezentarea greit a realitii medicale determinat de slaba pregtire profesional, implicit punerea defectuoas in practic a te&nicilor si manevrelor de specialitate. $utem spune ca in aceleai condiii de lucru, oricare alt medic era in msura s evite prejudiciul datorat nepriceperii, ndoielii omisive, aprecierii superficiale a cazului sau a inaptitudinii. Erorile de diagnostic se pot datora% - necunoaterii trecutului medical al pacientului, - examinrii greite, - interpretrii eronate a simptomelor, - neefecturii unor teste, - netrimiterii pacientului pentru un consult de specialitate sau nesc&imbrii diagnosticului in cazul unui tratament care nu da rezultate. Erorile subiective angajeaz rspunderea !penala". #cestea se deosebesc de erorile obiective legate de boal, de reactivitatea bolnavului, de complexitatea bolii, de informaiile false date de bolnav, de srcia bolilor in simptome sau caracterul lor nespecific. Eroarea obiectiva se datorete, cel mai frecvent% - unei imperfeciuni a tiinei medicale la un moment dat, - unei reactiviti particulare a bolnavului sau unor particulariti ale bolii. 'e afl in eroare cu caracter obiectiv orice medic care in aceleai condiii ar fi procedat la fel. In acest domeniu trebuie fcuta precizarea privind eroarea de fapt, cauza ce nltura rspunderea penala% - art. () Cod pen. *nu constituie infraciune fapta prevzuta de legea penala cnd fptuitorul, in momentul svririi acesteia nu cunotea existenta unei stri, situaii sau mprejurri de care depindea caracterul penal al faptei+!ex.% pacientul nu sa declara suferind de anumite boli" - *necunoaterea sau cunoaterea greita a legii penale nu nltur caracterul penal al faptei+ si eroare comis este astfel imputabil !ex.% nu este nlturat caracterul penal al faptei in cazul eutanasiei prin invocarea necunoaterii de ctre medic a legislaiei in acest domeniu" ,iferenierea erorii obiective de cea subiectiv impune analiza condiiilor de lucru concrete pe care medicul le-a avut la indemn. 'e investig&eaz daca medicul a fcut, apelnd la contiinciozitate si rigurozitate in aplicarea cunotinelor sale profesionale, tot ce era posibil in acele condiii, pentru a pune cel mai exact diagnostic si a alege cea mai buna metod de tratament in interesul bolnavului. ,aca el a respectat cerintele unei atitudini profesionale ireproabile, neconcordanta diagnosticului cu realitatea va fi o eroare obiectiv , deoarece orice medic ar fi ajuns la aceleai concluzii in aceleai condiii. ,aca neconcordanta diagnosticului apare prin folosirea prejudiciabila, fr diligenta si contiinciozitate a cunotinelor medicului in condiiile concrete de lucru atunci exista eroarea subiectiva, imputabil. $entru o reprezentare cat mai bun a noiunii de malpraxis trebuie mai nti a ne interesa poziia de pe care medicul se raporteaz fata de pacient. .elaia dintre medic si pacient este una contractual. /bligaia medicului de a-l vindeca pe pacient este o obligaie de diligen (de mijloace), obligaie care consta in ndatorirea debitorului !medic" de a depune toata strduin

pentru atingerea unui anumit rezultat, fr a se obliga el nsui la rezultat. #cest tip de raport contractual l protejeaz pe medic, in cazurile in care s-au efectuat intervenii c&irurgicale sau tratamente, corecte din punct de vedere profesional, dar vindecarea sau ameliorarea strii pacientului nu s-a produs, de eventualele despgubiri materiale solicitate de pacient. 0xista ns riscul erorilor ce pot interveni in efectuarea actului medical, erori care, in cazul medicinii, spre deosebire de cele mai multe profesii pot avea implicaii dintre cele mai grave culminnd cu sc&ilodirea sau moartea pacientului. ,in perspectiva juridic erorile profesionale !medicale" generatoare de pagube mbrac forma culpei. 'unt cunoscute in acest domeniu culpa de tehnic medical si culpa de omisiune. Culpa de tehnic medical sau culpa profesional medical consta in nerespectarea regulilor privind exercitarea profesiunii medicale prin nepricepere sau abateri de la reguli ndeobte recunoscute si recomandate in practicarea acestei profesiuni, provenite din neglijent, nepsare sau nerespectarea unor metode si procedee specifice . #ceasta mai poarta denumirea de impruden. 1a rndul ei culpa de te&nic medical se mparte in% - culpa profesional prin nepregtire !incompetenta" - culpa profesionala prin neprevedere2 este forma simpl a culpei profesionale2 imposibilitatea de prevedere constituie un caz fortuit, ca si neputina in fata unor riscuri inerente medicinii2 - culpa profesional prin neglijena2 in aceasta categorie se includ nesolicitarea consultului interdisciplinar, privarea de ans, trimiterea tardiv a bolnavului la un specialist2 neglijena sau neatenia in practic medical ia forma grabei i a superficialitii, ndeplinirii necontiincioase a obligaiilor2 concret neglijena poate lua forma nelurii corecte a anamnezei, neexecutrii unui examen clinic corect, neefectuarea unor examene paraclinice de rutin, nelurii tuturor masurilor de asepsie in vederea unei intervenii2 sunt considerate neglijente grave nedescoperirea unor boli sau tare anterioare iniierii unui tratament a crui aplicare poate genera o agravare a bolii iniiale sau c&iar decesul bolnavului, neizolarea bolnavului contagios, neefectuarea terapiei antitetanice in cazul plgilor tetanogene, injectarea de medicamente cu perioada de utilizare depita, injectarea unei alte substane, dect cea dorita, prin confuzie. - culpa profesionala prin uurin !nepsare"2 frecvent, uurina profesionala rezid in neexaminarea clinic i competent a bolnavului, ignorarea riscurilor la care este expus pacientul, imobilizarea neadecvat a fracturii, efectuarea necorespunztoare a unor injecii sau puncii, pierderea auzului unui copil prin tratarea mamei cu streptomicina, apariia de efecte nedorite notorii !trecute in prospectul medicamentului" prin nerespectarea dozelor maxime, arsuri dup antiseptice sau radioterapie, ignorarea condiiilor precare de lucru, mizerie, sterilizarea necorespunztoare2 culpa prin uurin este favorizat de subestimarea riscului aciunii medicale sau de supraestimarea posibilitii de aciune. Culpa de omisiune. Cadrul medical este deopotriv responsabil, atunci cnd acioneaz ct si cnd nu acioneaz2 cu alte cuvinte el rspunde de tot ceea ce face si de tot ce refuza s fac. Culpa de omisiune se prezint sub urmtoarele forme% - refuzul de a rspunde la solicitarea pacientului2 - refuzul interveniei !neasumarea de riscuri"2 - refuzul trimiterii pacientului la un eantion superior !privarea de ans"2 - refuzul de a continua tratamentul unui pacient2 - neacordarea dreptului pacientului la a doua opinie in aceeai cauza medical. ,up cum se poate observa ntreaga responsabilitate civil se bazeaz pe principiul culpei !greelii". 1a origine responsabilitatea medicala a fost de natur delictual% medicul nu putea fi condamnat dec t daca se demonstreaz ca a provocat in mod voluntar vtmarea pacientului . /dat neleas latura juridic a noiunii de malpraxis cea economic se contureaz ca o msura de protecie menit sa acopere, daca nu toata, atunci ct mai mult posibil din plaja erorilor profesionale medicale. Casa de asigurri se angajeaz s plteasc, n limita sumei asigurate, despgubirile si c&eltuielile de judecat pe care medicul asigurat poate fi obligat printr-o &otrre judectoreasca definitiv si irevocabil, s le plteasc unei tere persoane !pacientului", pentru un prejudiciu de natur material, vtmare corporal, afectarea sntii

sau deces, survenite ca urmare a urmtoarelor acte svrite n timpul exercitrii legale a obligaiilor sale profesionale% - diagnosticri eronate2 - tratamente prescrise, recomandate n mod eronat pacienilor2 - erori sau neglijente n efectuarea interveniilor medicale n scop diagnostic sau terapeutic2 - neglijenta, ntrziere, superficialitate si omisiune n ndeplinirea sarcinilor proprii de serviciu. Cuantumul despgubirii se stabilete pe baza evalurii daunelor si stabilirii rspunderii medicului asigurat. 0valuarea daunelor si stabilirea rspunderii medicului asigurat se face pe baza unei &otrri judectoreti definitive si irevocabile. 3edicul trebuie sa solicite consimmntul scris din partea pacientului sau reprezentanilor legali prin asumarea rspunderii pentru acele intervenii sau acte medicale cu risc n producerea de pagube materiale, vtmare corporal, afectarea sntii sau deces. 3edicul asigurat este acoperit pentru actele medicale efectuate de urgent pentru situaia n care este ameninat viata pacientului, n condiiile n care acesta este n stare de incontient sau n incapacitate de a-i exprima consimmntul si este nensoit de reprezentani legali. ,e reinut ca asigurarea de malpraxis nu este un scut absolut, ea protejnd medicul asigurat numai din punct de vedere civil !financiar, pecuniar" fa de pacient. .esponsabilitatea administrativ fata de angajator4 adic de instituia sanitar, presupune respectarea regulilor impuse de aceasta, in caz contrar existnd diverse sanciuni de ordin administrativ, printre care se numr si desfacerea contractului de munc. .esponsabilitatea penal n faa legii pentru culpele medicale svrite in desfurarea actului medical, de care se ocupa parc&etul. Infraciunile contra vieii si sntii persoanelor. 5n lumina unor articole prevzute n legea fundamental a rii noastre, Constituia .omanei, se contureaz responsabilitatea actului medical ca origine. 6iaa i sntatea persoanelor este garantat prin lege. Capitolul II intitulat - ,repturile si libertile fundamentale, art. 77 - ,reptul la via i la integritate fizic si psi&ic, continund cu art. 78 - 6iaa intim, familial ii privat, art. 9: -,reptul la ocrotirea sntii, art. :) - 3unca si protecia social a muncii i n cele din urm art. :8 - ,reptul la motenire. Infraciunile care pot fi comise de ctre personalul angrenat n nfptuirea actului medical vizeaz exact drepturile garantate prin constituie. 6om analiza pentru nceput infraciunile contra vieii. Obiectul juridic al acestor infraciuni l constituie dreptul la via al fiinei umane, legea penal, ca expresie a voinei societii, nu ca un bun individual ci ca un bun social ocrotind viaa persoanei nc din momentul concepiei !de la natere spun unii autori" i pana n momentul morii. Obiectul material al acestor infraciuni cost in corpul unui om n via, al unui om viu, corp aparinnd altei persoane dect fptuitorului. Subiect activ poate fi orice persoan, de regul, persoan responsabil penal. !atura obiectiv ; infraciunile de acest tip se svresc de regul prin aciuni i n mod excepional prin inaciuni. Latura subiectiv ; infraciunile contra vieii sunt cu o singur excepie ; infraciunea de ucidere din culp ; infraciuni svrite cu intenie. #ceste infraciuni sunt% omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culp, determinare sau nlesnirea sinuciderii . ,intre acestea, pe noi ne intereseaz n special, doar uciderea din culp, si eventual determinare sau nlesnirea sinuciderii.

Uciderea din culpa ; prevzut de art. )<= Cod penal se contureaz ca o variant atenuat a omuciderii, legea penal pedepsind mai blnd acest omor svrit din culp sau din greal avnd n vedere lipsa inteniei, fptuitorul nu urmrete anume moartea victimei aceasta producndu-se datorit nedibciei, uurinei, nerespectrii unor reguli etc. ,istingem uciderea din culp, forma tip sau simpl2 uciderea din culp profesional sau special i unele agravante ale acestor forme infracionale. Subiect activ " orice persoan responsabil penal. !atura obiectiv # se svresc de regul prin aciuni i n mod excepional prin inaciuni. /biectul de interes l reprezint uciderea din culp profesional sau special prevzut de aliniatul 7 al art. )<= Cod penal constnd n uciderea din culp ca urmarea nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exercitarea unor profesii sau meserii, ori prin efectuarea unei anumite activiti. Latura obiectiv ; are anumite trsturi eseniale% - aciunile prin care se svrete fapta sunt ndeplinite in mod defectuos, fr a se ine seama de dispoziiile legale sau masurile de prevedere pentru exercitarea profesiei sau meserie2 - inaciunile prin care se svrete fapta se manifest prin nendeplinirea, neefectuarea sau neexecutarea unui act care era impus ca obligatoriu prin msurile de prevedere sau dispoziiile legale referitoare la executarea profesiei2 - trebuie s existe un raport de cauzalitate ntre fapta svrit !aciune ori inaciune" ca urmare a nerespectrii dipozitiilor legale referitoare la exercitarea profesiei si rezultatul produs, adic moartea victimei2 - fapta s fie svrit n exerciiul profesiei. Latura subiectiv ; fapta se produce din culpa (gresala) profesional sau special, adic, fptuitorul are cunotin de dispoziiile legii ori prevederile ce privesc exercitarea profesiei, prevede posibilitatea survenirii urmrilor mortale ale faptei sale ca urmare a nerespectrii dispoziiilor ori prevederilor, nu dorete i nu accept acele urmri, dar sper, n mod uuratic, ca ele nu se vor produce, dei avea obligaia si posibilitatea de a le prevedea. Subiect activ # poate fi numai profesionistul sau persoana care ndeplinete o anumita activitate # fapta medicului sau a moaei care proced nd n cazul unei nateri la extragerea ftului, si d nd dovad de lipsa de ndem nare, a cauzat moartea mamei i a ftului. $ubiect pasiv ; orice persoan n afar de fptuitor. .egim sancionator ; pedeapsa cu nc&isoare de la 7 la < ani. Determinarea sau inlesnire sinuciderii ; prevazuta de art. )<> Cod penal are in principiu aceleai caracteristici specifice infraciunilor contra vieii i const n fapta persoanei care a determinat alt persoan s se sinucid sau care a inlesnit sinuciderea altei persoane, dac sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc. %rin inlesnire inelegem orice aciune de sprijinire a victimei n realizare hotr rii sale de a se sinucide spre ex. procurarea de otrav sau alte substane care ar putea provoca moartea. ?iind o infraciune intenionat credem ca nu are o aplicare foarte larg n studiul n cauz. tmarea corporala din culp ; prevzut de art. )=: Cod penal. 'pre deosebire de loviri sau alte violene svrite din culp, care nu se pedepsesc, faptele de vtmare corporal svrite din culp se pedepsesc, dar mai blnd dect cele svrite cu intenie. 0xista forma tip si forma special, aceasta din urma fcnd obiectul nostru de studiu. &orma simpl a vtmrii corporale din culpa prevzuta de art. )=: Cod penal alin. 9 si : ; fapta prin care s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale !nu concediu medical" mai mari de )@ zile svrit din culp !culpa simpl si culpa cu previziune", se pedepsete cu nc&isoare de la o luna la 9 luni sau cu amenda. 5ntre fapt si rezultatul prevzut de lege trebuie s existe un raport de cauzalitate. ?orma profesional !sau special" se pliaz pe condiiile prevzute mai sus ; dar vtmarea s-a produs ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau msurilor de prevedere n exerciiul unei profesii ori ndeplinirea unor activiti ! a se vedea similaritate cu uciderea din culpa". .egim sancionator ; pentru forma special alin. 7 nc&isoare de la 9 luni la 7 ani sau amenda, alin. 9 aceeai pedeapsa iar pentru alin. : nc&isoare de la 8 luni la 9 ani. !rovocarea ilegala a avortului " art. )=( ; )== au fost abrogate prin decretul Ar. ) din 78 decembrie )>=> iar prin 1egea nr. ):@ s-a reintrodus art. )=( cu actuala reglementare.

$otrivit acestui articol, ntreruperea cursului sarcinii constituie infraciune daca a fost comis n afara instituiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate n acest scop !lit. a", ori de ctre o person care nu are calitate de medic de specialitate !lit. b" sau daca vrsta sarcinii a depit ): sptmni !lit. c". 'e pedepsete ntreruperea cursului sarcini svrit n orice condiii, fr consimmntul femeii nsrcinate !ali. 7". Obiectul juridic ; valorile sociale ocrotite de legiuitor ; viaa, sntatea si integritatea corporala a femei nsrcinate precum si viaa intrauterina !spes &omini ; specia umana". Au intereseaz daca ftul era sau nu viabil. 0xista infraciune i dac intervenia s-a fcut n timpul travaliului dar va fi infraciune contra vieii dac s-a realizat dup expulzarea ftului. Subiect activ # poate fi orice persoana. Infraciune este mai grava daca este svrit de un medic. Au se pedepsete ntreruperea cursului sarcinii efectuat de medic n doar trei cazuri% - stare de necesitate ; pentru a salva viaa, sntatea sau integritatea corporala a femeii nsrcinate, de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi nlturat altfel2 - daca ntreruperea cursului sarcinii se impune din motive terapeutice, potrivit dispoziiilor legale !sub ): saptamani" - in cazul prevazut de alin.7 !fara consimmantul femeii" fiind n imposibilitate de a-i exprima voina, iar intreruperea se impune din motive terapeutice potrivit dispozitiilor legale. Bn aspect interesant l reprezint latura subiectiv ; infraciunea se produce cu intenie n forma simpl i cu praeterintentie !suprapunerea culpei pe intenia direct, putea i trebuia s prevad" n cazul n care s-a produs vtmarea cosporal grav sau moartea femeii nsarcinate. ,aca produsul de concepie nu exist !eroare" sau ftul era mort la realizarea manoperei avortice, fapta este ucidere din culp i nu provocare ilegal a avortului n forma agravant. .egim sancionator ; pentru forma simpl, nc&isoare de la 8 luni la 9 ani2 pentru prima forma agravant% de la 7-< ani2 pentru a doua agravant% de la 9-)@ani !dac s-a produs vtmarea corporala grav a femeii nsrcinate" si de la (-)( ani i interzicerea unor drepturi dac fapta a avut ca urmare moarte femeii nsrcinate. ,aca fapta prevzut la alin. 7 si 9 a fost svrit de un medic, pe lng pedeapsa nc&isorii se va aplica si interdicia exercitrii profesiei. Exercitare fr drept a unei profesii ; art. 7=) Cod penal ; constituie infraciune exercitarea fr drept a unei profesii sau a oricrei activiti pentru care legea cere autorizaie, ori exercitarea acestora n alte condiii dect cele legale, dac legea special prevede c svrirea unor astfel de fapte se sancioneaz potrivit legii penale.