(((.re erat.

ro

Moara cu noroc Rezumat Capitolul I Soacra lui Ghita, mama Anei, isi spune parerea in legatura cu intentia de a lua in arenda o carciuma de langa Ineu, Moara cu noroc. Ea crede ca e mai bine sa ramana la locul lor, insa spune ca este decizia lor nu a ei. Dupa aceasta discutie Ghita hotaraste sa arendeze carciuma. Capitolul II Carciuma este un loc unde se castiga bine deoarece orice drumet ce trece prin zona se opreste acolo pentru a bea un pahar sau sa stea la vorba. Clientii carciumei erau oarte multumiti pentru ca nu erau tratati ca niste straini, ci ca membri ai unei amilii. Capitolul III Intro zi sosi la Moara cu noroc !ica Samadaul, "un om ca de treizeci si sase de ani, nalt, uscativ si supt la ata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mi#loc$. Samadaul era de apt o porecla, insemnand "cel ce are gri#a de turmele de porci date porcarilor$. Era un "om aspru si neindurat$. Ana este ascinate de !ica, iar Ghita ii cere sa%I spuna ce se intampla de obicei pe la carciuma. Capitolul I& In urma vizitei lui !ica, Ghita isi cumpara doua pistoale, ia o a doua sluga si doi caini pe care ii invata sa ie rai. 'ot din aceasta pricina el isi schimba si atitudinea, devenind mai rece, mai violent. !ica ii cere intr%una din zile, printr%un porcar sosit cu turma la Moara, sa dea mancare si bautura porcarilor sai, si sa%si opreasca drept rasplata cinci porci. Ghita il re uza la inceput dar cazu in inal de accord. Cand vru sa%si opreasca porcii porcarii ii spusera ca nu au primit ordin de la !ica sa ii dea. Capitolul & !ica Samadaul impreuna cu doi tovarasi se apropie intr%o seara de carciuma pe un drum laturalnic, insa este simtit de cei doi caini ai lui Ghita, pe care reuseste sa%i imblanzeasca. na trimite pe !aie, sluga, sa stea ascuns in spatele unor rachiti, pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau. Samadaul ii da lui Ghita insemnele turmelor de porci, bucati de piele pe care le prinde la urechile porcilor, deosebite ca orma. Ii cere sa observe deplasarile turmelor si sa%l in ormeze despre ele. Dupa care ii ia o parte din bani, amenintand ca daca nu ii da nu%l va lasa sa stea la Moara. Capitolul &I Ghita primeste de la !ica sase porci, niciunul purtand ionsemnele Samadaului. In timpul unei vizite la carciuma !ica il intreaba pe Ghita cand are sa vie

arendasul evreu dupa arenda. )ro itand de sosirea unor lautari, !ica ii pune sa aca ce stiu ei mai bine si danseaza cu Ana, acandu%l gelos pe Ghita. Capitolul &II Ghita se imprieteneste cu un #andarm de la Ineu, )intea, "om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii obra#ilor iesiti si cu alcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe runte, dar mai presus de toate om asezat si tacut la ire$. !ica ramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste a ara si vede apropiindu%se o emeie. 'rezit din nou de caini el priveste iarasi a ara si vede aceeasi emeie insotita de un barbat, departandu%se de Moara. Sosit la carciuma, )intea ii spune lui Ghita ca arendasul a ost batut de nu "se mai poate pune pe picioare$. 'otodata ii marturiseste ca si el a ost in gasca de talharii a lui !ica, inainte de a deveni #andarm. Dupa care pleaca cu Ghita si cele doua slugi ale sale, !aie si Marti, la Ineu pentru cercetari asupra #a ului. Capitolul &III In absenta lui Ghita la bar soseste o emeie alaturi de iul ei in varsta de cinci ani. Discurand cu eciorul Ana a la ca tatal acestuia se sinucisese in urma cu trei saptamani, si ca emeia ar avea turme de porci in padurile de pe langa Moara cu noroc. *eciorul discuta cu vizitiul si%i spune ca banuieste o legatura intre !ica si emeie, ca unul ura bi#uterii si ca celalalt le vinde. Capitolul I+ !a Ineu Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar, care a la de la Marti ca Ghita are insemnele turmelor lui !ica, ca a primit porci de la acestia si ca l%a vazut intr%o seara discutand cu !ica, Raut, ,uza%Rupta si Saila ,oarul despre arendasul ce usese #e uit. !e mai spune ca dupa aceea Saila si ,uza%Rupta au plecat spre Ineu, !ica ramanand la carciuma pana dimineata. )e la miezul noptii el auzii cainii si iesi sa vada cine e, a land apoi ca era Raut alaturi de o emeie. Dupa o vreme el auzi iar cainii si il vazu pe Raut plecand alaturi de emeie. Marturia lui Ghita di era de cea a slugii sale, el spune ca nu Ghita era alaturi de emei si ca cei doi au plecat la curt timp dupa ce sosisera, pe la miezul noptii. )intea ii aduce lui !ica o servitoare, pe -ta, ce primise ordin sa%l spioneze pe !ica. Intorcandu%se la Mara )intea, -ta si doi #andarmi descopera o caruta ara cal si un copil omorat de o lovitura in cap. *iind geloasa pe -ta, Ana il invinuieste pe Ghita de complicitate la #e uirea arendasului. Capitolul + )intea gaseste cadavrul unei emei, ce murise su ocata, si cu mainile legate cu un bici, al lui !ica. Dupa aceea il gaseste pe unul din #andarmi, .antl, impuscat si in#unghiat, dar inca in viata, pentru scurt timp. Cutitul ar i ost al lui Saila, iar la casa lui ,uza%Rupta au gasit o parte din argintaria ce usese urata de la arendas )intea il aresteaza pe !ica, iar acesta declara ca biciul era al sau, dar ca probabil il uitase la carciuma, si ca intradevar cutitul era al lui Saila. !ica a ost eliberat la interventia unui proprietar de turme de porci.

Capitolul +I ,uza%Rupta, Raut si Saila sunt prinsi, iar la procesul ce are loc in /radea !ica declara ca Raut a venit intradevar la carciuma, dar singur, pentru al instiinta cu privire la disparitia unor porci din padurea din *undureni. El spune ca nu%si aduce aminte sa i discutat vreodata despre arendas, si nici ca in noaptea #a ului Raut si Saila sa i plecat spre Ineu. Ii banuieste pe Saila si ,uza%Rupta ca iind autorii #a ului si a crimelor. )intea banuieste un complot si a irma in ata #udecatorului ca el crede ca argintaria a ost pusa de altii in casa lui ,uza%Rupta, si ca in trupul lui .antl cutitul lui Saila ar i ost intentionat lasat in rana. ,uza%Rupta spune ca in perioada #a urilor el nu a ost la Ineu ci la Salonta, alaturi de Raut si Saila. Saila declara ca se intelese cu Raut sa ure o turma de la *undureni si a plecat apoi in Salonta pentru a gasi comparator. Ghita a irma, ca si )intea, ca nu%i crede pe Saila si ,uza%Rupta vinovati. )rin decizia #udeatorului Ghita si !ica sunt gasiti nevinovati, iar Saila si ,uza%Rupta sunt condamnati la puscarie pe viata. Capitolul +II !ica ii inapoiaza lui Ghita banii imprumutati si raspunzand la intrebarea carciumarului, spune ca banii sunt din cei urati de la arendas si de la emeie. Capitolul +III Ana participa alaturi de Ghita la numaratoarea banilor, printre care recunoaste hartia cu un colt rupt si hartiile noi pe care emeia ce usese ucisa le avea asupra sa. Ana il intreaba pe Ghita de unde sunt banii, acesta spunadu%i ca intr%o zi va a la de provenienta acesotra, si pleca la Ineu unde ii vorbeste lui )intea despre bani. Acesta ii cere sa ia de la !ica, ce urma sa schimbe banii urati de la arendas, orice suma, si sa aca schimbul al arendasul #e uit, pana cand va reusi sa anunte #andarmii de prezenta lui !ica la carciuma, cu bani la el. Capitolul +I& Ghita isi vede sotia in prea#ma lui !ica, insa isi spune0 $1u2...de asta nu m%am temut niciodata si nu am sa ma tem nici acum$. )ro itand de sosirea unor lautari !ica organizeaza o petrecere, Ana #ucand de placere cu el. Ghita accepta ca #andarmii sa vina la carciuma si sa%l surprinda pe !ica cu banii de la #a uri la el. Dupa plecarea lui Ghita Ana ii spune Samadaului0 "'u esti om, !ica, iara Ghita nu%i decat o muiere imbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rau decat asa$. Capitolul +& !ica pleaca de la Moara si este rugat de Ana sa o ia cu el, acesta re uzand. )e drum !ica se adaposteste in biserica de la marginea satului *undureni, unde isi aduce aminte ca a pierdut chimirul cu bani, si ca impotriva sa se ace un complot. Capitolul +&I Ghita, )intea, Marti si inca doi #andarmi sosesc la Moara cu noroc si il vad pe !ica plecand. )ornesc toti dupa el, cu e3ceptia lui Ghita, care se duce la carciuma pentru a%si omora sotia. !a Moara sosesc !ica si Raut care il impusca pe Ghita. !ica pleaca apoi spre *undureni, spunandu%le lui Raut si lui )aun sa

dea oc carciumii. )e drum calul lui !ica oboseste, si !ica il paraseste. !ica este insa incon#urat de #andarmi si se sinucide izbindu%se cu capul de un pom. A#ungand la carciuma mama Anei isi spune ca totul se datoreaza unui ulger. Capitolul +&II Dupa ce este stins ocul, batrana pleaca alaturi de copii, spunand0 "Simteam eu ca nu are cum sa iasa bine4$. ,. !ocul si timpul des asurarii actiunii Actiunea se petrece la Moara cu noroc, o carciuma de la marginea Ineului, dar si prin apropierile acesteia. C. )arere personala )e parcursul operei Slavici acorda o mare atentie modului in care se e3prima persona#ele, din simplele dialoguri purtate intre persona#e putand i distinse di erite caracteristici psihice ale acestora. ")rin creatia lui Slavici proza romanesca dobandeste o consolidare a dimensiunii realiste si o remarcabila deschidere spre psihologic.$