Adam Sl eva de tudor arghezi, poezie interbelica poezie lirica lirism obiectiv

- tema: Joc, joaca Tudor Arghezi (1880-l !"#, $criitor interbelic, e$te un inotor al limbajului arti$tic in poezie% &ornind de la 'orta cuntului, el creeaza o alta maniera literara, cuno$cuta $ub denumirea de (e$tetica uratului(% )notia $tili$tica argheziana con$ta in relori'icarea cuvintelor, carora le da noi $en$uri, in ideea ca ace$tea $unt atotputernice, pot $chimba e$enta univer$ului, conceptie care con$tituie arta poetica a lui Tudor Arghezi% *irica religioa$a e$te ilu$trata de (&$almi( $i de alte poezii in$pirate din (+echiul Te$tament(% ,a p$almi$t, Tudor Arghezi a 'o$t de'init ca poet a'lat (intre credinta $i tagada(, cei 1! p$almi publicati intre anii 1 -" -l !" 'ac parte din mai multe volume de poezii: p$almi apartin volumului de debut, (,uvinte potrivite(, iar ceilalti volumelor (.runze(, (&oeme noi(, (Silabe(, (/oapte(% )n$pirandu-$e din (+echiul Te$tament(, Tudor Arghezi publica in (0evi$ta .undatiilor 0egale( (1 11# ciclul de poezii (louri biblice (+er$uri de Abecedar#(, alcatuit din cinci poezii: (Adam $i 2(, (&aradi$ul(, (&orunca(, (&acatul(, (&edeap$a(%)ntreaga perioada a creatiei $i activitatii literare dovede$te, a$adar, preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica 'ilozo'ica a relatiei omului cu 3umnezeu, conceptie mani'e$tata in poezia religioa$a, de'inita de 4eorge ,aline$cu ca (o poezie monumentala $i grea a zborului $u'lete$c catre lumina(% Sur$ele de in$piratie ale liricii religioa$e pot 'i identi'icate in cei 1-5 ani petrecuti de Arghezi ca monah la mana$tirea ,ernica $i ca $ecretar al epi$copului de 6untenia, prilej cu care intra in contact direct cu &$almii lui 3avid, cu te7tele religioa$e cre$tine$ti, ceea ce 1-a determinat $a mediteze in permanenta la relatia $pirituala dintre om $i 3umnezeu%)n ciclul de poezii (TA8*9:0) 8)8*),2 (+er$uri de Abecedar#( $e remarca $piritul ludic de care Tudor Arghezi a 'o$t 'a$cinat mereu, vocatie pe care nu $i-a putut-o reprima $i care pre$upune o redobandire a ingenuitatii , in'antile, poetul con$truind un aderat univer$ al (inventivitatii $i gratuitatii jocului(, deoarece (nimeni nu $-a ;copilarit< cu atata aplicatie voioa$a ca el%( (9v%S%,rohmalniceanu#% Titlul ciclului (louri biblice( incadreaza poeziile in lirica religioa$a, $ugerand ideea ca $ur$a de in$piratie o con$tituie te7tele din (+echiul Te$tament(% Subtitlul (+er$uri de Abecedar( trimite la inceputul ,reatiei, titlul 'iecarei poezii 'iind $emni'icativ pentru etapele pove$tii biblice: (Adam $i 2(, (&aradi$ul(, (&orunca(, (&acatul(, (&edeap$a(% 3umnezeu a 'acut primii oameni, pe Adam $i pe 2, in &aradi$, apoi le-a dat-porunca de a nu $e in'rupta din pomul vietii, pentru ca ace$ta e$te un pacat ce avea ca e'ect pedeap$a alungarii lor din 2den% Tema% &oezia (Adam $i 2( e$te un te7t 'ictional original, un joc al ,reatiei, in care poetul pa$treaza coordonatele te7tului biblic $i anume (.acerea lumii( de catre 3umnezeu, dar viziunea argheziana e$te ludica $i incarcata de ironie $i amuzament% Titlul e$te $uge$tiv pentru zami$lirea primilor oameni in &aradi$ul 3ivin, Adam $i 2%)n $piritmodern, imaginarul poetic arghezian tran$ureaza pove$tea bilblica intr-o viziune arti$tica ludica, ilu$trand .acerea 9mului in:niver$ $i and ca 'undament +echiul Te$tament% (Structura $i compozitia te7tului poetic# &oezia e$te $tructurata in trei $ecvente lirice inegale ca marime $i un di$tih, toate 'iind dominate de un ton amuzant $i u$or per$i'lant de$pre aparitia primilor oameni in univer$, prezentata in maniera ludica% &rima $ecventa lirica% )ncipitul il con$tituie $tarea divina, e7primata printr-un inedit gerunziu re'le7iv: (urandu-i-$e(% 3umnezeu, plicti$it $a $tea ($ingur in $tihii(, cunt ce $ugereaza elementele de baza ale univer$ului ($tihii = 'oc, apa, aer, pamant#, ar dori $a $e di$treze $i $e gande$te ($a aiba-ri cer copii(: (:randu-i-$e $ingur in $tihii, A vrut $i 3umnezeu $a aiba-n cer copii Si $-a gandit din ce $a-i 'aca, 3in borangic, argint $au promoroaca, .rumo$i, cin$titi, nevinoti% Se pu$e-a$ezamantul dintre 'rati%( 3umnezeu re'lecteaza $a-i 'aca pe copii din (borangic(, (argint( $au (promoroaca(, componente delicate, tran$parente $i pretioa$e, e7primate printr-o enumeratta de $ub$tantive% &rincipalele tra$aturi ale copiilor, redate prin epitete in enumeratie, de'ine$c primele 'iinte umane aproape de per'ectiune, create dupa chipul $i a$emanarea *ui: (.rumo$i, cin$titi, nevinoti(% Secventa a doua ilu$treaza (.acerea( omului $i incepe cu o nuanta adver$ati, (dar(, imprejurarile potrivnice concepandu-l pe (trandavul( $i (nara$ul( Adam, in ipo$taza de copil% &entru a-l zami$li pe $tramo$ul omului, 3umnezeu a incercat o 'ormula $peciala, ame$tecand pra'ul cu (tritelu$ $cuipat(, pe care a dorit, apoi, $a o innobileze cu (un altoi de $tea( care ($a prinda pe noroi(% 3emer$ul divin e$ueaza, raza luminoa$a a a$trilor nu are niciun e'ect miraculo$, intrucat primul barbat creat in &aradi$ a ie$it (cam $omnoro$ $i cam> Trandav $i nara$(% 3i$pretul eului liric potenteaza ironia utilizand $inecdoca ($tramo$ul meu Adam(, prin care poetul $e $ub$tituie $peciei umane, ca un aderat reprezentant al intregii omeniri ($inecdoca = ura de $til prin care $e $ub$tituie denumirea intregului prin denumirea unui element component al ace$tuia $i inver$#: (3ar i-a ie$it cam $omnoro$ $i cam Trandav $i nara$ $tramo$ul meu Adam? ,a 1-a 'acut, cum am a'lat, ,u pra' $i nitelu$ $cuipat? ,a $a incerce daca un altoi 3e $tea putea $a prinda pe noroi,

,ai de urat, $cuipand in patru zari, $tingher, .acu$e $i luminile din cer%( 4e$tul divin e$te preluat din te7tul biblic al (.acerii(, in$emnand ca a dorit $a-i dea lui Adam $tralucire dumnezeia$ca: (Si a zi$ 3umnezeu: ;Sa 'acem om dupa chipul $i dupa a$emanarea /oa$tra< @A% Atunci, luand 3omnul 3umnezeu tarana din pamant, a 'acut pe om $i a $u'lat in 'ata lui $u'lare de viata $i $-a 'acut omul 'iinta vie(% )deea $ugerati e$te aceea ca 3umnezeu a pu$ in 'iecare om o parte din Sine%)n poezie, in$a, .orta ,reatoare gre$e$te compozitia aluatului $i, din acea$ta cauza, intaiul Sau 'iu, Adam, (ie$i$e, parca, $i zbanghiu( (care $e uita cruci$, $a$iu -B n%n%#, a$a cum reie$e din $ecventa a treia a poeziei: (3ar iata ca 1-a nimerit, 3in pricina aluatului gre$it, Si ca Adam, intaiul 'iu Al 3omnului, ie$i$e, parca, $i zbanghiu% /u-i vorba, nici-o poza nu ne-nta i ,um ar 'i 'o$t omul dintai la 'ata% /ici unda lacului nu 1-a pa$trat, ,)n care $e-oglindea la $capatat%()n'ati$area lui Adam e$te amuzanta, de$i po$teritatea nu a pa$trat niciunde imaginea primului om din univer$: (/u-i vorba, nicio poza nu ne-nta> ,um ar 'i 'o$t omul dintai la 'ata%> /ici unda lacului nu 1-a pa$trat,> in care $e-oglindea la $capatat%( Tra$aturile lui Adam $unt conturate cu umor $i ze'lemea, eul liric apeland la epitete cu tenta ironica: ($omnoro$(, (trandav(, (nara$( $i (zbanghiu(% Cami$lirea 2vei are ca punct de plecare viziunea biblica: (Atunci a adu$ 3omnul 3umnezeu a$upra lui Adam $omn greu? $i, daca a adormit, a luat una din coa$tele lui $i a plinit locul ei cu carne% )ar coa$ta luata din Adam a 'acut-o 3omnul 3umnezeu 'emeie $i a adu$-o la Adam(% )n poezie, per$i'larea lirica domina $i (.acerea( 2vei: (&uterea lui dumnezeia$ca, 3ormind mereu, cata $a-l mai trezea$ca: )-a rupt un o$ din coa$te, ce, Si-a zami$lit-o $i pe 2% 6ai poti ca$ca de lene, iara$, ,and ai o $ora $i-un tora$D S-au luat de maini $i aii cutreierat 4radina toata-n lung $i-n lat%( Adam e$te $omnoro$ $i lene$, de aceea puterea dumnezeia$ca, $traduindu-$e $a-l trezea$ca, ()-a rupt un o$ din coa$te, ce,> Si-a zami$lit-o $i pe 2(% Accentul pronumelui nehotarat (ce(, a$ezat ne'ire$c pe prima $ilaba, are rol $tili$tic: pe de o parte pentru a accentua oralitatea $tilului $i regi$trul popular, iar pe de alta parte pentru a minimaliza in$emnatatea elementului 1 din care $-a na$cut 'emeia% Acea$ta $ubtilitate prozodica rezol, de a$emenea, corectitudinea ritmului iambic $i a rimei imperecheate, prin accentuarea arbitrara a primei $ilabe din cuntul (ce(% )ronia 'ina a eului liric $e ampli'ica in 'inalul ace$tei $ecvente, $ugerandu-$e ca acum, and (o $ora $i-un tora$(, Adam nu-$i mai permite $a lenevea$ca, ci e$te nevoit $a cutreiere impreuna cu 2 (4radina toata-n lung $i-n lat(% Aluzia eului poetic vizeaza $i ideea ca omul $imte nevoia de prieteni, de tora$i de viata, care-l dinamizeaza $i-l energizeaza% :ltima $ecventa lirica e$te alcatuita dintr-un di$tih ($tro'a alcatuita din doua ver$uri - n%n%# re'eritor la cuplul Adam $i 2% ,ei doi $oie, $unt pro'ani $i (mici(, epitetul $ugerand, cu di$pret, ignoranta lor% &rimele 'iinte umane zami$lite $e dovede$c e$ecuri jenante ale ,reatiei, deoarece $e comporta in'antil $i nu e de mirare ca-$i jule$c (a $e juli - a $e jupui, a $e zdreli# ($i na$ul prin urzici(, aidoma copiilor natangi, $tangaci $i neghiobi: (Sa nu te miri ca, $oind $i mici, *i $e julea $i na$ul prin urzici%()ntreaga poezie e$te un joc al imaginatiei poetice, plecand de la prete7tul biblic al (.acerii( omului% )ronia e$te principala modalitate arti$tica, dominanta in poezie 'iind atitudinea ze'lemi$ta $i amuzata totodata a eului liric, cu certe note ludice% (*imbajul $i e7pre$ivitatea te7tului poetic# Suge$tia moderna a te7tului liric e$te $u$tinuta, in principal, prin viziunea ludica de$pre .acerea 9mului, decelata (dezluita# printr-o 'ictiune amuzanta $i per$i'lanta a eului poetic% 0egi$trele $tili$tice $unt riate $i comple7e, particularizand originalitatea arti$tica argheziana, in primulErand prin cuvinte biblice: (3umnezeu(, (Adam(, (2(, (puterea dumnezeia$ca(, (a zami$li(, ($tihii(% 0egi$trul popular $i oralitatea $tilului $unt relete prin cuvinte $i e7pre$ii $peci'ice vorbirii cotidiene: (urandu-i-$e(, (i-a ie$it(, (nitelu$ $cuipat(, ($a nu te miri(, (cata(, (zbanghiu(, ($capatat(, (nu-i vorba(, (1-a nimerit(, (au cutreierat(, ($-au luat de maini(, (li $e julea $i na$ul prin urzici(% Speci'ica moderni$mului interbelic e$te $i diminuarea urilor de $til in lirica, in$a $e accentueaza $emni'icatia ace$tora% A$t'el, meta'ora (un altoi de $tea( $ugereaza $tralucirea atotputernica a a$trilor cere$ti care au menirea de a mangaia $olitudinea lui 3umnezeu, ilu$trata prin epitetul ($tingher(% 2numeratia de epitete (cam $omnoro$ $i cam trandav $i nara$( $i epitetul (zbanghiu( compun portretul etic al primului om, Adam, in antiteza cu enumeratia

epitetelor care compun tra$aturile ideale nazuite de 3umnezeu pentru copin &aradi$ului: (.rumo$i, cin$titi, nevinoti(% 27pre$ivitatea poeziei (Adam $i 2( $e de'ine$te prin liri$mul obiectiv, deoarece nu $unt prezente marcile le7icogramaticale ale eului liric, ace$tea 'iind reprezentate de verbele $i pronumele la per$oana a )))-a: (urandu-i-$e(, (a vrut(, ($a aiba(, ($-a gandit(, ($a-i 'aca(, (a ie$it(, ($a incerce( etc% ,u toate ace$tea, e7i$ta in poezie verbul la per$oana ) $ingular, (am a'lat(, care $ugereaza, cu $u'icienta tran$parenta, trimiterea e7plicita la pove$tea biblica% Se rega$e$c, de a$emenea, in di$cur$ul liric, pronume de per$oana ) $ingular $i plural, care au rol de $inecdoca -($tramo$ul meu(: (nu ne-nta( - poetul $i cititorul $ub$tituindu-$e intregii omeniri% Se remarca in$a, in mod cu totul neobi$nuit, prezenta verbelor la per$oana a F-a, $ugerand, cu ironie, generalizarea comportamentului per$onajului biblic, Adam, care, odata cu zami$lirea 2vei, $e umanizeaza, devenind barbatul dependent de 'emeie: (6ai poti ca$ca de lene, iara$,> ,and ai o $ora $i-un tora$D(% in acela$i timp, eul liric accentueaza ideea ca omul nu poate trai $ingur, ci are nevoie de prieteni, de 'amilie, de $ocietate% :ltimul verb la per$oana a )J-a $ingular, ($a mi te miri( e$te o adre$are directa catre cititorulEreprezentativ pentru orice om care i$i poate imagina pove$tea biblica a (.acerii lumii( in viziunea ludica a lui Arghezi% &rozodia% 0itmul e$te iambic, ver$urile and -l0 $ilabe% 0ima e$te imperecheata $i $urprinzatoare prin potrivirea celor mai diver$e categorii gramaticale: adverb cu $ub$tantiv ((iara$>tora$(? (cam>Adam(#, adjectiv cu verb ((dumnezeia$ca>$a-l mai trezea$ca(? (cutreierat>lat(#, verb cu $ub$tantiv (($a-i 'aca>promoroaca(#%)n concluzie, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce $e di$tinge printr-o noutate izbitoare atat in teme, cat $i in limbajul poetic, $ar$ind o revolutie in poezia romanea$ca% (in poezia argheziana intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a $patiului $i a co$mo$ului, un alt $entiment al timpului decat acelea cu care eram obi$nuiti din poezia anterioara, dar mai ale$ un alt $pirit% :niver$ul nu e$te, totu$i, cu mult mai $t decat ni-l de$coperi$e 2mine$cu, dar e$te e$entialmente altul(