Descrerea CIP a Bbotec Na[onae a Romne

SILVA, JOSE
Autocontrou prn metoda Sva: Un program revou[onar pentru ob[nerea echbruu
controuu menta / |ose Sva,
Philip Miele;
Trad.: ProI. dr. Adrian Olteanu, Magdalena Oana
Bucuret: Editura Memo, 2006
Bibliogr.
ISBN (10) 973-87871-0-6 ISBN (13) 978-973-87871-0-0
I. Miele, Philip
II. Olteanu, Adrian I. (trad.)
III. Oana, Magdalena (trad.)
159.9
THE SILVA MIND CONTROL METHOD
JOSE SILVA, PHILIP MIELE 1977 by Jose Silva
AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA:
un program revou[onar pentru ob[nerea
echbruu controuu menta
JOSE SILVA, PHILIP MIELE
ISBN (10) 973-87871-0-6 ISBN (13) 978-973-87871-0-0
2006 - EDITURA MEMO
Dstrbu[e Amatea Te./Fax 021-2104555 www.amaltea.ro / comenziamaltea.ro
!"#$%$&#'$("( *'+& ,-#$./ 0123!
Un program revou[onar pentru ob[nerea echbruu controuu menta
Jose Silva Philip Miele
www.metodasilva.ro
|ose Sva, ntemeetoru metode de contro menta -a nceput cercetare de
parapshooge n 1944 n orau Laredo, Texas. Autoru acestor cercetar, un autoddact, a
n[at experen[ee pe propr sa cop, dornd sa e mareasca coefcentu de ntegen[a
(IO), pentru a ob[ne rezutate coare ma bune. Dupa 28 de an de cercetar
expermentar, e a eaborat Metoda Sva de Contro Menta. Pentru prma data acest curs
a fost [nut n orau Amaro dn statu Tsxas, n anu 1966. De atunc Metoda Sva a
ob[nut un succes mens n ntreaga ume.
Philip Miele, expert, de asemenea in Controlul Mental, este att scrtor, ct profesor a Insttutu
de Tehnooge dn New York.
Mu[umr
Autor sunt dator sa aduca mu[umr a mut ma mu[ preten, coaborator crtc
deznteresa[ dect ce care sunt nru[ n cee ce urmeaza. Un dntre ei sunt: Ruth Aley,
Dr. Stephen Applebaum, Philip Chancellor, Dr. JeIIrey Chang, Dr. George De Sau, Dr. Erwin di Cyan, Dord
Fitz, Paul R. Fransella, Ray Glau, Pat Golbitz, Reynaldo Gonzales, Paul Grivas, sora Michele Guerin, Blaz
Gutierrez, Emilio Guzman, Dr. |. W. Hahn, Rchard Herro, |oanne Howe, Adee Hu, Kate
Lombard, Dck Mazza, Cancy McKenze, M. D., Harry McKnght, |m Needham, Aberto
Sanchez Vchs, M. D., Pate Tague, Dr. Andre Wetzenhoffer, Dr. N. E. West |m
Wams.
So[e mee Paua, frateu meu |uan tuturor copor me: |ose Sva |r., Isabe Sva de
Las Fuentes, Rcardo Sva, Margarta Sva Cantu, Tony Sva, Ana Mara Sva Martnez,
Hda Sva Gonzaez, Laura Sva Lares, Dea Dana Sva.
Jose Silva
Lui Marjorie Miee Grace B Owen
Phillip Miele
CUPRINS
Mu[umr..................................................................................7
Introducere..............................................................................11
Capitolul I. Cum sa-[ fooset mntea ntr-un
mod special.........................................................................17
Capitolul II. Sa-1 cunoatem pe |ose Sva...........................22
Captou III. Cum sa medtez..............................................29
Capitolul IV Medta[a dnamca..........................................34
Capitolul V mbunata[rea memore....................................40
Capitolul VI. nva[area rapda..............................................46
1
Capitolul VII. Somnul creativ...............................................50
Capitolul VIII. Cuvintele tale au putere...............................57
Capitolul IX. Puterea magna[e.........................................64
Capitolul X. Foosrea mn[ pentru mbunata[rea
sanata[..............................................................................71
Capitolul XI. Un exerc[u ntm pentru ndragost[.........81
Captou XII. Po[ tu practca ESP..................................86
Capitolul XIII. Formeaza propru tau grup de
exersare...............................................................................99
Captou XIV Cum sa a|utam ate persoane prn
Control Mental.................................................................104
Capitolul XV Cteva presupuneri.......................................110
Capitolul XVI. Lista de control...........................................115
Captou XVII. Un pshatru ucreaza cu
Controlul Mental.............................................................116
Captou XVIII. Stma de sne va crete............................131
T "
10 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Capitolul XIX. Controlul mental n lumea aIacerilor.......147
Capitolul XX. Care sunt perspectivele de viitor?
Mai departe ncotro ?.......................................................155
ANEXA I. Cursu de Contro Menta organza[a
care-1 patroneaza..............................................................164
ANEXA II. Metoda Sva de Contro Menta
bolnavul psihiatric...........................................................175
Anexa III.
Introducere............................................................................206
EEG n corea[e cu aten[a a oamen...............................209
Focalizarea interna ca o subgrupa a aten[e.....................216
BibliograIie............................................................................219
n oc de postfa[a. Un punct de vedere a unu fzoog.....225
INTRODUCERE
Et acum n fa[a unea dntre cee ma mar aventur a ve[ tae. Fecare rezutat pe care-
1 ve ob[ne va schmba magnea pe care a avut-o despre tne umea n care te-a
nascut. Cu noe tae apttudn ctgate ve deven responsab de utzarea or ,pentru
benefcu umanta[", aa cum men[oneaza una dn frazee utzate n Controu Menta.
Nu e ve putea foos n at mod, aa cum ve nva[a n cee ce urmeaza.
Un arhtect a unu ora dn vestu S.U.A. a nchs ua brouu, asndu- secretara
sngura nentta n camera de prmre. Cu pu[n tmp nante s-a constatat dspar[a,
fara urma, a proecteor centruu comerca. In zee urmatoare trebua sa aba oc
tratatve decsve cu ofcata[e orauu, n egatura cu acest centru comerca. Pentru o
greeaa mut ma mca au fost concedate ate persoane. Arhtectu nostru era totu
cam, de, n asemenea stua[ orcne s-ar f aertat.
S-a aezat ntt a brou sau, a nchs och s-a concentrat. Ne-am putea nchpu ca e
ncerca sa se adune n fa[a dezastruu care va urma.
Dupa zece mnute a deschs och, s-a rdcat ncet de pe scaun s-a dus a secretara.
,Cred ca e-am gast" - a spus e cam. ,Sa vedem chtan[ee de |oa trecuta, cnd am fost
a Hartford. La care restaurant am cnat?"
A dat teleIon la acel restaurant. Proiectele erau acolo.
Arhtectu partcpase a un curs de Contro Menta Sva, tocma n scopu de a trez
capacta[e care mocnesc n mntea noastra, care, a ce ma mu[ dntre no, nu sunt
utzate ncodata. Acoo a nva[at cum sa- retrezeasca amntre care s-au ascuns acoo
unde o mnte neexersata nu este n stare sa e gaseasca.
Aceste capacta[ redeteptate au dus a ucrur umtoare pentru ma mut de 500.000 de
barba[ feme care au termnat acest curs*.
Ce a facut exact arhtectu n cee zece mnute ct a stat tacut n brou sau? Dn reatarea
unu at absovent a cursuu de Contro Menta, ne putem amur:
,M s-a ntmpat un ucru de necrezut er n Bermuda. Ma aveam doar doua ore pna a
pecarea avonuu a New York nu-m gaseam ncaer betee. Tre persoane, tmp de
2
aproape o ora au cautat n ntreaga ocun[a. Ne-am utat sub covoare, dupa frgder,
peste tot. Pna vazee e-am got de tre or, dar ncaer nu am dat peste bete. Pna
a urma ra-am hotart sa-m caut un oc ntt acoo sa ntru n nveu meu (starea de
contro menta - vez ma departe n carte - n.tr.) Cum am a|uns n nveu meu am putut
sa vad betee de avon. Totu parea aa de evdent de car, ca cum eu a f fost n
mod rea n fa[a or. Betee erau (aa cum e vedeam n nveu meu) neobservate ntr-un
duap prntre car[. Am aergat a duap am gast betee, aa cum m e magnasem."
Pentru ce care nu sunt n[a[ n Controu Menta, aceasta reatare pare ncredba, dar
cnd ve a|unge sa parcurg captoee u |ose Sva, fondatoru Controuu Menta, ve
putea afa despre ate capacta[ umtoare pe care e are mntea ta. Probab ce ma
surprnzator este ca po[ nva[a uor repede aceasta metoda.
Domnu Sva -a dedcat cea ma mare parte a vrste sae adute cercetar moduu n
care ne putem cutva mntea. Rezutatee aceste cercetar au dus a reazarea unu curs
de 40-48 de ore, n care orcne poate nva[a cum sa- aduca amnte de stua[ aparent
utate, cum sa- controeze durerea, cum s- acceereze vndecarea, cum sa scape de
obceur nedorte, cum sa- trezeasca ntu[a, prn care ce de a aseea sm[ devne
creatv, rezovnd o parte dn probemee ve[ znce. Acestea sunt nso[te de o pace
nteroara agreaba, de un optmsm cam bazat pe remarca ca pentru prma data suntem
capab sa ne controam va[a ma mut dect ne-am f putut nchpu vreodata.
* La sfrtu anuu 1995 n ntreaga ume erau 4.000.000 de absoven[ a cursuu de
Contro Menta Sva (N.T.)
1&#'$."%-'-
Acum pentru prma data, exsta posbtatea ca cea ma mare parte a cursuu sa-1 putem
nva[a prn cuvnte scrse.
Domnul Silva a mprumutat n mod liber dn nva[atura orentaa occdentaa, dar produsu fna
este n mod esen[a amercan. Cursu, aa cum este fondatoru sau, este foarte practc.
Tot ce e te nva[a, te va a|uta sa a o va[a ma fercta, ma efcenta, ac acum.
In timp ce ve face exerc[e, unu dupa atu, dupa cum ndca Domnu Sva, ve ob[ne
succese tot ma mar, care-[ vor ntar ncrederea n tne ve ob[ne n cee dn urma
asemenea performan[e pe care nu e po[ crede posbe atta tmp ct nu et n[at n
Controu Menta, consderndu-e mposb de reazat acum. Aceste afrma[ sunt
sus[nute de dovez tn[fce dupa care mntea noastra este capaba sa reazeze
mracoe. De asemenea, trebue uata n consderare experen[a a moane de oamen a
caror va[a a fost schmbata de Controu Menta.
Imagneaza-[ ca mntea ta este utzata pentru a-[ mbunata[ vederea. ,Pe cnd faceam
prmu meu curs cu metoda Sva de Contro Menta, am observat ca m s-a schmbat
vederea, m s-a mbunata[t, devense ma puternca. n copare purtasem zece an
ochear pna a absovre. Ma trzu a vrsta de 38 de an, am nceput dn nou sa- port.
Ochu stng a fost ntotdeauna de tre or ma sab ca ceaat."
,Primii mei ochelari i-am avut n anul 1945, erau ochear pentru ctre. n '48 sau n '49 purtam
ente bfocae, pe care, n tmp, a trebut sa e schmb cu unee dn ce n ce ma
puternce. Dupa ce am urmat cursu, am observat ca, de nu puteam sa ctesc fara
ochear, totu vederea m s-a mbunata[t. Deoarece schmbarea se producea foarte
repede, un tmp am amnat sa-m examnez vederea. ntre tmp, pentru uurn[a, am
revent a ochear pe care -am purtat acum douazec de an. Cnd ocustu m-a
examnat och m-a recomandat ca, pna m vor confec[ona noe ente, sa e port ma
bne pe cee vech."
Acest ucru poate [ se pare ceva mstc, dar dupa ce ve ct captou a 10-ea a aceste
car[ ve constata cum absoven[ pun mntea n nteresu vndecar acceerate a
organsmuu. Tehnce sunt extrem de smpe, aa cum reese dn scrsoarea une
feme care a reut sa sabeasca 12 kg n patru un.
,Ma nt am vzuazat o rama de cuoare nchsa n care am vazut o masa cu muta
nghe[ata, ducur, etc. - ucrur de care tam ca produc ngraarea corpuu. Am desenat
un X de cuoare neagra peste masa m-am vazut n ognda care ma facea foarte ata
(cum sunt cee dn parcure de dstrac[e, care au capactatea de a deforma magnea).
Dupa aceea am vzuazat o scena mpre|muta de o umna aurta n care se gaseau doar
mncarur cu con[nut mare n protene, cum ar f petee ton, oua, carne saba. Am bfat
cu auru aceasta magne m-am vazut ntr-o ognda n care apaream nata zveta. M-
3
am spus ca-m doresc sa am doar mese cu con[nut mare n protene. De asemenea
auzeam cum to[ preten me m spun ca arat fantastc am vazut ca acest ucru se
ntmpa ntr-o anumta data, (acesta a fost ce ma mportant pas, deoarece m-am fxat
un scop concret). am reut! De nenumarate or, nante de aceasta, am ncercat cure
de sabre, dar aceasta dn urma a dat rezutatu dort."
Controu Menta nseamna sa a|ung a un nve de medta[e profund, unde tu a
posbtatea de a-[ exersa propra ta mnte sa prea comanda, utznd mba|u e
propru de magn, ntarnd acestea prn cuvnte, a|ungnd astfe a rezutate care devn
dn ce n ce ma spectacuoase, ar prntr-o exersare sstematca metoda descopera
posbta[ nemtate.
Dupa cum se poate remarca, aceasta carte nu este o carte obnuta. Ea te nva[a n
etape, ma nt cum sa medtez, apo [ face cunotn[a cu numeroase posbta[ de
utzare a medta[e, pna cnd ve a|unge a utma etapa, cnd ve putea face de rutna
ucruri care par imposibil de realizat pentru majoritatea oamenilor.
Este o carte n carte. Cartea exteroara (captoee 1 2 captoee 17-20) au fost scrse
de Php Mee n care facem cunotn[a cu raspndrea expozva a metode Controuu
Menta modu n care ea a su|t nteresee mutor m de cursan[. n cartea nteroara,
domnu Sva preznta o mare parte a tehncor care se nva[a a cursure de Contro
Menta. Deoarece casee sunt formate dn grupe conduse de nstructor expermenta[,
rezutatee ob[nute de acet cursan[ sunt ma rapde, ma spectacuoase dect cee pe
care e ve ob[ne ucrnd sngur. Totu daca urmaret cu exacttate ndca[e d-u Sva
execu[ exerc[e, n mod sgur, rezutatee ob[nute o sa-[ schmbe va[a n ma bne -
nu aa de repede, dar foarte sgur.
Aceasta carte trebue ctta ntr-un mod ma deosebt: prma data va f ctta ca orce
carte obnuta, de a nceput pna a sfrt. Totu, a prma ctre sa nu fac nc un
exerc[u. Pe urma ve rect cartea de a captou 3 a captou 14, pentru a avea o
magne ct ma cara, atotcuprnzatoare despre drumure pe care e ve parcurge. n
etapa urmatoare ve ct captou 3 ve executa exerc[e descrse acoo - numa
acestea - tmp de cteva saptamn. Cnd ve t ca et pregatt, trec ma departe a
captou 4, aa ma departe.
A|ungnd a captou 14 ve deven de|a un expermentat utzator a ma|orta[ dn ceea
ce au nva[at absoven[ cursuror de Contro Menta. Pentru a mboga[ experen[a poate
ve dor sa formez o grupa mca de preten care au exersat aceea exerc[. Captou a
13-ea descre modu n care se poate face asta.
4!5167282 1
!"# %&'() *+,+%-./) #)0/-1 20/3'"0 #+4 %5-!)1,
Inchipuete-[ ca v n egatura drecta actva cu o Integen[a Superoara,
atotcuprnzatoare s apo ntr-o cpa de fercre fantastca, [ da seama ca e de partea ta.
De asemenea nchpuete-[ ca acest contact -a facut att de uor, nct pentru tot
restu ve[ tae nu te ve ma sm[ fara speran[a. Este o ntegen[a gata sa te a|ute, care
[ da sentmentu ca nga tne este o putere mare care te ubete. Ce sentment crez ca
a avea?
Ar f o experen[a deosebta care nu s-ar deoseb prea mult - poate nu s-ar deosebi deloc - de o
stare de extaz spiritual.
Acest ucru se smte dupa patru ze de Contro Menta Sva. Pna acum au remarcat
acest ucru ma mut de |umatate de mon de oamen, fndca au sm[t prn exerc[e de
a curs, pe masura ce se obnuesc ma mut cu foosrea acestor metode care creeaza
asemenea sentmente, e sunt ma cam, ma ncrezator n foosrea noor capacta[
energ, devennd ma sanato, ma genero ma pu[n apasa[ de probeme.
Pe scurt Jose Sva va expca unee dn aceste metode, astfe nct sa pute[ ncepe sngur
sa e foos[.
Sa vedem cum ncepe programu une case de Contro Menta:
Se ncepe cu ntroducerea de aproxmatv o ora douazec de mnute. Instructoru
preznta esen[a Controuu Menta remarca munca de cercetare de doua decen care a
dus a dezvotarea aceste metode. Apo, pe scurt, e descre modu n care cursan[ vor
apca cee nva[ate pentru mbunata[rea sanata[, pentru rezovarea probemeor de z
cu z, pentru uurarea nva[ar pentru aprofundarea cunoater sprtuae. Urmeaza o
4
pauza de 20 de mnute. n tmpu pauze, cursan[ se vor cunoate ntre e. E provn dn
cee ma varate med: medc, secretare, ofer de tax, feme de servcu, studen[,
nva[ator, ceen, pshatr, der rego, pensonar, etc.
Dupa pauza urmeaza a doua parte de o ora douazec de mnute, care ncepe cu
ntrebar raspunsur, apo se trece a prmee exerc[, care vor conduce a nveu
medtatv a mn[. Instructoru expca, ca este o stare de reaxare adnca, ma adnca
dect starea de somn, urmata de o stare de contenta deosebta. De fapt aceasta este o
stare schmbata de contenta, care se foosete n aproape toate dscpnee medtatve
n rugacunea ntensva.
Nu sunt utzate nc medcamente, nc aparate bofeed-back (mecansme senztvo-
boogce). Instructor Controuu Menta denumesc atngerea aceste star ,ntrarea n
nve" sau uneor ,ntrarea n Afa". n tmpu unu exerc[u de trezec de mnute,
nstructor conduc n mod atent prudent pe cursan[ n aceasta stare, cu a|utoru unor
nstruc[un smpe care. Tot mba|u Controuu Menta este car pe n[eesu tuturor.
n acest mba| nu fgureaza nci cuvinte de specialitate, nici cuvinte din Extremul Orient.
Un dntre cursan[ au nva[at sa medteze nantea venr a curs, un foosnd metode
pentru care este nevoe de cteva saptamn, a[ au necestat efortur de cteva un de
ze. E sunt fascna[ de exerc[u smpu, care necesta doar trezec de mnute.
Unu dntre prmee ucrur pe care aud este: ,n momentu de fa[a, dumneavoastra
nva[a[ sa va foos[ ma mut mntea s-o foos[ ntr-un mod speca". O decara[e
smpa, pe care o fxeaza n ncontent. Semnfca[a e este nu ma pu[n dect umtoare.
Toata umea, fara nc o excep[e, dar absout toata umea, poseda o mnte care poate f
uor antrenata ca sa fooseasca puter n care ncepator nu cred. Numa cnd vor sm[
cu adevarat aceste puter, vor ncepe sa creada ca e au e.
O ata propoz[e care se spune cursan[or este: ,Proecta[-va menta n ocu
dumneavoastra dea de reaxare". Un exerc[u foarte pacut, nttor, care pe de o parte
ntarete puterea de magna[e, ar pe de ata parte duce a o ma adnca reaxare.
Sa ne oprm pentru un moment a semnfca[a cuvntuu medta[e. n n[eesu de toate
zee acest cuvnt nseamna a gnd despre ceva. Daca n acest moment a pus de-o
parte cartea, pentru cteva mnute ncep sa te gndet ce ve cna mne seara, n
ace moment tu medtez. n dferte dscpne medtatve termenu are un n[ees mut
ma specfc, marcnd un nve speca a mn[. n unee dscpne, atngerea acestu nve
este nsu scopu fna, care ar f cura[rea mn[ de toate gndure contente. Acest
ucru creeaza o stare de cam pacuta poate sa |oace un ro mportant pentru a natura
a preven unee bo cauzate de tensune nteroare, aa cum a Iost demonstrat prin numeroase
studii.
Numa ca aceasta medta[e este o medta[e pasva. Controu Menta merge mut ma
departe. E nva[a cum n ce fe sa utzam acest nve a mn[ pentru a ne putea
rezova probemee, fe cee marunte, fe dn cee ma grave. Aceasta medta[e este o
medta[e dnamca; puterea e fnd ntr-adevar spectacuoasa.
In zee noastre se vorbete tot ma mut de nveu Afa. Este un tp a undeor ae
creeruu, un fe de energe eectrca produsa de creer, poate f masurata cu
eectroencefaografu (EEG).
Rtmu aceste energ este masurat n cc pe secunda (sau CPS). n genera n|ur de 14
CPS s ma mut se numesc unde Beta; cee cuprnse ntre apte pasprezece se numesc
unde Afa; cee cuprnse ntre patru apte se numesc unde Teta; sub patru sunt
denumte unde Deta.
Cnd et perfect treaz, ucrez fac una sau ata n actvtatea de toate zee, atunc et
n Beta, sau utznd cuvntee Controuu Menta traet n ,contenta exteroara", n
tmp ce vsez cu och desch sau nante de adormre, sau cnd te trezet dar nca nu
te-a trezt de tot, te af n Afa. Specat Controuu Menta denumesc aceasta stare
,contenta nteroara". n tmpu somnuu et n Afa, Teta sau Deta, nu numa n Afa
cum mu[ cred. Cu a|utoru Controuu Menta, prn exerc[, po[ ntra n nveu Afa vot
n acea tmp sa te stapnet pe tne. Te po[ ntreba ce se smte cnd et a aceste
nvee ae mn[.
A Ii n Beta, sau fnd perfect treaz, nu produce nc un fe de sm[amnt speca. Po[ sa te
sm[ sgur pe tne sau poate sa-[ fe frca, po[ sa f ocupat sau nactv, po[ sa te
adncet ntr-o anumta probema sau sa te pctset - numaru posbta[or n Beta este
inIinit.
La nvee ma adnc, pentru ce ma mu[ oamen posbta[e sunt mtate. Va[a -a
5
nva[at sa func[oneze n Beta, nu n Afa sau n Teta. La aceste nvee ma adnc,
actvtatea or se mteaza, de obce doar a vsare, aproape de somn sau somnu nsu.
Dar cu a|utoru exerc[or de Contro Menta se poate mar a nfnt numaru posbta[or
utzate. Conform u Harry McKnght, unu dntre drector a Sva Mnd Contro,
,dmensunea Afa, a fe ca cea Beta poseda toata scaa posbta[or de percep[e". Cu
ate cuvnte, n Afa putem face ate ucrur dect ce putem face n Beta.
Acesta este conceptu chee a Controuu Menta. Odata ce ve cunoate aceste
capacta[ de percep[e ve nva[a sa e fooset, ve foos ma mut mntea ta ntr-un
mod speca.
De fapt ve func[ona ca un carvazator*(* Carvzunea este capactatea de a detecta
corecta probemee n dmensunea subectva) orcnd ve dor, ntrnd n egatura cu
Integen[a Superoara.
Ce ma mu[ care recurg a Contro Menta ca o modatate puntru a se reaxa, pentru a
scapa de nsomn, pentru a scapa de durere de cap sau sa nve[e sa faca ucrur care
cer o mare putere de von[a, cum ar f ncetarea fumatuu, scaderea n greutate,
mbunata[rea memore sau pentru a crete efcen[a nva[atur. Acestea sunt motve
pentru care vn marea ma|ortate a cursan[or; dar e nva[a mut, mut ma mut.
E nva[a ca cee cnc sm[ur: ppat, gust, mros, auz, vaz, sunt doar o parte a sm[uror
cu care s-au nascut. Exsta nsa ate sm[ur sau capacta[, care nante erau cunoscute
doar unor oamen prvega[ ceor mstc, care e-au dezvotat n cursu ve[ retra de
umea actva. Menrea Controuu Menta este sa ne nve[e sa trezm aceste capacta[.
Ce poate nsemna aceasta trezre a fost bne descrs de Nadne Bertn, redactoru revste
Mademosee, scrs n ed[a dn 1972:
,Cutura medcamenteor poate sa ne dea tabete, prafur sau n|ec[ care ne pot mar
capacta[e mentae. Eu utzez atceva.
Controu Menta marete capacta[e mentae. Va nva[a CUM sa e dezvota[. Este
corespunzator denumta pentru ca fa[a de medcamente sau hpnoza, VOI ave[
CONTROLUL.
Marrea capacta[or mentae, autocunoaterea a|utarea atora prn Contro Menta,
sunt mtate doar a mtee noastre. Orce este posb. Auz[ ca atora se ntmpa.
deodata vede[ ca v se ntmpa voua."
4!5167282 11
%&', !"0+1./-# 5- 6+%- %),71
|ose Sva s-a nascut a 11 august 1914 n orau Laredo, statu Texas. La patru an -a
murt tata. Dupa un scurt tmp, mama s-a recasatort. |ose, mpreuna cu sora sa ma
mare cu fratee ma mc, s-au mutat a bunca or. Dupa do an a nceput sa- ntre[na
ntreaga fame, vnznd zare, cura[nd pantof, facnd dferte trebur. Seara urmarea
sora fratee a pregatrea temeor pentru coaa, ar e -au a|utat sa nve[e sa scre sa
cteasca. Ncodata nu a mers a coaa, dect pentru a- nva[a pe a[.
Ridicarea u |ose dn sarace a nceput ntr-o z n care atepta rndu a frzer.
Ateptnd, a uat ceva sa cteasca. A pus mna pe un curs prn coresponden[a pentru
depanator rado. |ose -a cerut frzeruu mprumut acest caet. Frzeru 1-a dat numa
contra cost cu cond[a sa accepte, ca |ose sa competeze testu de pe verso, cu numee
frzeruu. |ose a patt pentru aceasta un doar saptamna, a ctt ec[a a competat
testu. Curnd, pe peretee frzere atrna o dpoma de absovre a cursuu de depanator
rado, ar |ose a vrsta de cncsprezece an, a nceput sa repare peste tot n ora
aparatee de rado. Dupa c[va an afacerea cu depanare a devent cea ma mare dn
zona, asgurnd ban pentru coarzarea sore frateu, m|oace pentru casatora u,
precum suma de aproxmatv |umatate de mon de doar pentru a fnan[a cercetarea
de douazec de an care a condus a Controu Menta.
Un at om cu dpome, ob[nute ntr-un mod mut ma contncos dect frzeru, 1-a a|utat
fara sa vrea n aceste cercetar. Ace om era un pshatru care chestona barba[ nroa[
n forma[e de transmsun n cursu ceu de a doea razbo monda.
,Obnu[ sa face[ pe dumneavoastra n pat?" |ose era uut.
,Va pac femee?" |ose care era atunc tata a tre cop predestnat ca ma trzu sa aba
zece, s-a mrat.
Cu sguran[a, gndea e, acest om te ma mut despre mntea omuu dect frzeru
despre rado. La ce bun aceste ntrebar stupde?
6
Aceasta umre 1-a determnat pe |ose sa porneasca ntr-o odsee de cercetar tn[fce,
prn care - fara a avea dpome sau certfcate - a devent unu dn ce ma creatv eev a
epoc sae. Prn screre or, nva[ator dn peroada de nceput -au fost Freud, |ung
Ader.
Intrebare stupde au ctgat sensur ma adnc n curnd |ose era pregatt sa puna
ntrebarea u: este posba marrea capacta[ de nva[are a omuu utznd hpnoza, de
fapt sa- marm I.O.? Pe acea vreme se sus[nea ca ndcee I.O. (ndcee de ntegen[a),
este ceva cu care ne natem, dar |ose nu era char att de sgur despre asta. Aceasta
ntrebare a trebut sa atepte, n tmp ce studa eectronca superoara ca sa devna
nstructor a Untatea de Transmsun. Cnd a fost demobzat, cu econome chetute
cu numa 200 de doar n buzunar, a nceput sa- dezvote dn nou propra u afacere. In
acea tmp, s-a anga|at cu |umatate de program a |unor Coege dn Laredo, unde e
supraveghea a[ tre profesor avea sarcna de a nfn[a aboratoru de eectronca a
co.
Dupa cnc an, odata cu apar[a teevzun, ateeru u de depanare a nceput sa
nforeasca |ose -a ncheat carera de profesor. Ateeru sau a devent dn nou ce ma
mare dn ora. n fecare z ucra pna a ora noua seara. Cnd venea acasa, dupa cna,
a|uta sa fe cuca[ cop dupa ce casa se ntea, se apuca sa nve[e nca aproxmatv
tre ore. Stude sae -au condus ma departe spre hpnoza. Cu ceea ce a nva[at despre
hpnoza, cu ceea ce ta despre eectronca, mpreuna cu notee sabe dn carnetee
copor sa, -au determnat sa- puna dn nou ntrebarea ma veche: poate f
mbunata[ta capactatea de nva[are, ndcee I.O., cu a|utoru unor exerc[ mentae?
|ose cunotea de asemenea, ca, creeru genereaza eectrctate - a ctt despre
experen[ee care au pus n evden[a rtmu Afa a nceputu secouu. e ta dn
actvtatea de eectronst ca crcutu eectrc dea este unu care are rezsten[a sau
mpedan[a cea ma mca, deoarece acest crcut utzeaza n masura ma mare energa sa
eectrca. Poate creeru sa func[oneze ma efcent daca mpedan[a sa este ma mca?
poate f mcorata mpedan[a sa?
|ose a nceput sa utzeze hpnoza pentru ntrea creeruu copor sa a descopert
ceea ce pentru mu[ parea a f ceva paradoxa. E a gast ca, creeru este ma energetc
cnd este ma pu[n actv. La frecven[e ma scazute, creeru prmea nmagazna ma
mute nforma[. Probema crucaa era sa men[ treaza mntea a aceste frecven[e care
sunt egate ma mut de starea de vsare de starea de somn, dect de actvtate
practca.
Hpnoza permtea receptvtatea mn[ pe care |ose o cauta, dar nu gndrea
ndependenta care duce a cugetarea ucruror, astfe nct sa fe n[eese. A avea capu
pn de fapte amntte nu este de a|uns; perceperea n[eegerea erau necesare tot a fe.
Curnd |ose a renun[at a hpnoza a nceput sa expermenteze asemenea exerc[ de
antrenament menta, care produceau ntrea creeruu care totu sa-1 men[na ma
ndependent treaz dect n hpnoza. n acest mod consdera ca se vor mbunata[
procesee de memorzare de n[eegere a ucruror n consecn[a un ndce I.O. ma
crescut. Aceste exerc[ dn care s-a dezvotat Controu Menta, cereau o concentrare
reaxata pentru vzuazarea mentaa ve ca mod de atngere a unor nvee ma adnc.
Odata ce a fost atns, acest nve s-a dovedt a f ma efcent n nva[are dect rtmu
Beta. Dovada pentru aceasta efcen[a au fost rezutatee ob[nute de cop sa a
nva[atura, care s-au mbunata[t permanent n ce tre an ct e -a dezvotat tehnce.
|ose a ob[nut astfe pentru prma data rezutate foarte semnfcatve, pe care a[
cercetator e-au confrmat prn bofeod-back. E a fost prma persoana care a demonstrat
ca no putem sa func[onam n stare de veghe, a frecven[ee Afa Teta ae creeruu.
O ata ,pentru prma data" a fe de surprnzatoare ca prma, urma sa vna n curnd.
Intr-o seara fca u |ose a ntrat n ,nveu" sau (foosnd termnooga utzata astaz n
Controu Menta) |ose a nceput sa puna ntrebar despre ec[a pe care o nva[ase. n
tmp ce ea dadea raspunsu, |ose formua n mnte urmatoarea ntrebare. Astfe
procedase pna atunc medta[a nu era dferta de cee cteva sute de medta[ de
pna acum. Dar deodata ntt, mersu obnut s-a schmbat. Fata a raspuns a o
ntrebare pe care tata sau nu a avut tmp sa o puna. Apo a o ata. a ata. Ea ctea
gndure!
Asta se ntmpa n anu 1953, cnd n urma pubca[or facute de Dr. |. B. Rhne, de a
Unverstatea Duke, percep[a extrasenzoraa (ESP: extrasensory percepton) era n
aten[a oamenor de tn[a. |ose -a scrs dr-u Rhne despre observa[e facute cu fca
7
sa, raporta ca a antrenat-o sa apce ESP-u, dar raspunsu profesoruu 1-a dezamagt.
Dr. Rhne punea probema posbta[ ca fata de a nceput avea aceste capacta[. Fara
testarea fete nante de antrenament, nu se putea doved. ntre tmp vecn u |ose au
constatat ca rezutatee ob[nute de cop sa a nva[atura s-au mbunata[t sm[tor. La
nceputu experen[eor e erau preocupa[ de cercetarea necunoscutuu, necunoscutu
care poate era prote|at de for[e n care e ma bne sa nu te amestec. Totu succesee
ob[nute de un om cu propr u cop nu puteau ramne neobservate. Oare |ose -ar
nstru pe cop or?
Dupa prmrea scrsor de a Dr. Rhne, |ose a avut n cee dn urma confrmarea de care
avea nevoe. Daca ceea ce a reut cu un cop ar reu cu a[, ar f avut un fe de
expermente repetabe, care stau a baza metodeor tn[fce. n urmator zece an a
nstrut nca 39 de cop dn Laredo, cu care a ob[nut rezutate char ma bune ca cee
dnante, fndca mbunata[ea metoda, cte pu[n cu fecare cop. Astfe a a|uns nca o
data a ,pentru prma data": a dezvotat prma metoda n store, prn care ESP-u putea f
utzat de orce persoana e a confrmat acest ucru prn cee 39 de experen[e perfect
reproductbe. Acum trebua perfec[onata metoda.
Nu s-a putut prm nc un mprumut pentru astfe de cercetar, dn partea unversta[or,
funda[or sau guvernuu. n urmator tre an, |ose a eaborat un curs de nstrure, care
astaz este standard. Trebue doar 40 sau 48 de ore, fnd a fe de efcent adu[or, ct
copor. Pna acum a fost vadat de aproxmatv 500.000 de astfe de ,experen[e", un
numar reproductb care nu poate f gnorat de nc un om de tn[a. Acet an ung, de
cercetar, au fost fnan[a[ de afacerea de eectronca, a u |ose. Astaz organza[a
Controuu Menta este o afacere de fame nfortoare, dn a caror proftur sunt
contnuate cercetare este fnan[ata dezvotarea sa acceerata. Lector sau centree
organza[e Controuu Menta, sunt n toate cee cnczec de state amercane, n
douazec noua de [ar strane. (Astaz cursu de baza se preda n 105 [ar de catre peste
1000 de nstructor; Romna este a 100-a [ara unde se predau astfe de cursur - n.ed.).
Cu toate aceste succese, |ose nu a devent un om ceebru, nc un guru sau un der
sprtua cu aderen[ sau dscpo. E este un om smpu, care vorbete cu voce cada, cu
accent fn mexcan-amercan. E este un barbat cu o consttu[e fzca robusta, ndesat, cu
o fa[a bnda, pretenoasa, brazdata de rdure zmbetuu.
Orcne ntreaba pe |ose ce a nsemnat succesu pentru e, va raspunde cu o muttudne
de fapte de succes. Sa vedem cteva exempe dn acestea:
O femee a trms o scrsoare a ,Herad Amercan" dn Boston, pentru a cere a|utor pentru
so[u sau, care suferea de durer de cap chnutoare, durer sub forma de mgrena. Scr-
soarea e a aparut n zar, ar a doua z ata scrsoare cerea a|utor tot pentru o astfe de
sufern[a.
Un medc a ctt aceste scrsor e-a raspuns ca ea a sufert toata va[a de asemenea
durer de cap. A partcpat nsa a un curs de Contro Menta de atunc -au dsparut
mgrenee. , nchpu[-va urmatoru curs ntroductv a fost asatat de o mu[me de
oamen. Absout o mu[me."
Un at medc, un pshatru ceebru, recomanda tuturor pacen[or sa Controu Menta
pentru ca acesta creeaza o asemenea stare pentru care ar Ii necesar un tratament de doi ani.
O ntreaga compane de marketng a fost organzata ca o frma cooperatsta de catre
absoven[ care fooseau cunotn[ee dn Contro Menta, sa nventeze no produse
modu de pasare a or pe pa[a. n a treea an compana avea de|a optsprezece astfe de
produse pe pa[a.
Un specast n domenu recameor avea nevoe de doua un pentru a organza o
compane de pubctate pentru un cent nou - ceea ce este meda n domenu u. Astaz
cu a|utoru Controuu Menta dee de baza se nasc n 20 de mnute, ar pentru restu
munc este nevoe de doua saptamn.
Pasprezece |ucator dn echpa ,Whte Sox" dn Chcago, au urmat cursu de Contro
Menta. Toate mede ndvduae or s-au mbunata[t mute ntr-o masura
extraordnara.
So[u une feme obeze -a sugerat acestea sa ncerce Controu Menta, deoarece toate
ncercare sae de cura de sabre s-au dovedt nute. Ea a fost de acord, cu cond[a ca
e sa o urmeze a cursur. E a nso[t-o, ea a sabt noua kograme n ase saptamn, ar
e s-a asat de fumat.
Un profesor a un coegu de farmace nva[a studen[ tehnce de Contro Menta. ,Notee
or s-au mbunata[t a toate cursure, ar n acea tmp e studau ma pu[n erau mut
8
ma cam...
Fecare ta de|a cum sa- fooseasca puterea de magna[e; eu doar mpusonam
studen[ sa practce ct ma mut aceste tehnc. Le aratam ca magna[a are vaoare
ca exsta o forma a reata[ n magna[e, pe care ei o pot utiliza."
De |ose zmbete uor, atunc cnd aude ,|ose tu m-a schmbat va[a!", zmbetu u
dspare e raspunde: ,Nu eu [-am schmbat-o. Tu [-a schmbat-o, mntea ta a facut-o".
Iar acum n urmatoaree captoe, char |ose [ va prezenta, cum po[ sa-[ fooset mntea
pentru a-[ schmba va[a.
4!5167282 111
!"# %& #-4)/-8)
(Nota: acest capto urmatoaree pna a captou 16 ncusv ae aceste car[, sunt
scrse de |ose Sva, pot f dntre cee ma mportante pe care e-a ctt vreodata. |ose te
va nva[a eementee de baza ae cursuu sau, Metoda Sva de Contro Menta. Pentru a
benefca n totatate de aceste captoe, trebue sa a n mod car n mnte, modu n care
e ve ct. Ve gas aceste sfatur n Introducere).
O sa te a|ut sa nve[ sa medtez. Cnd ve face acest ucru, te ve afa a un nve a mn[
de unde ve f capab sa-[ eberez magna[a, pentru a-[ rezova probemee. Dar acum
ne vom preocupa numa de medta[e; de rezovarea problemelor ne vom ocupa mai trziu.
Pentru ca ve nva[a fara a|utoru une persoane expermentate (nstructor), vo utza o
metoda pu[n dferta mut ma nceata dect cea foosta de no a cursure de predare
a Controuu Menta. Nu ve ntmpna nsa, nc o dfcutate. Daca ve nva[a cum sa
medtez te ve opr ac, ve putea sa-[ rezov orcum probemee. Ceva foarte frumos
se ntmpa n medta[e, frumuse[ea pe care o ve gas este ntea. Cu ct medtez
ma mut, ve patrunde ma adnc n nteroru tau sentmentu de pace auntrca va
deven dn ce n ce ma puternc, astfe nct nmc n va[a nu-1 va ma putea zdruncna.
corpu tau va benefca de aceasta medta[e. La nceput ve sesza ca ngr|orare
sentmentee de vnova[e sunt absente n tmp ce medtez. Una dn frumuse[e
medta[e n nveu Afa, o repreznta mposbtatea de a ua cu Tne sentmentee de
vnova[e suparare. Daca acestea vor patrunde, pur smpu ve e afara dn nveu
medtatv. Ee vor sta deoparte ma mut tmp, odata cu scurgerea tmpuu, pna ntr-o z
cnd vor dsparea defntv. Aceasta nseamna ca acee actvta[ ae mn[ care determna
mbonavrea corpuu, vor f neutrazate. Corpu omenesc este prn structura sa destnat
sa fe sanatos. Are propre u mecansme de vndecare. Acestea sunt bocate de catre
mn[e neantrenate n autocontro. Medta[a este prmu pas n Controu Menta; prn
aceasta, dupa un drum ung, corpuu vor f eberate putere de vndecare, energe
rspta ata data de stare de nervoztate. Iata tot ceea ce a de facut pentru a a|unge n
Afa, sau nveu medtatv a mn[: Cnd te trezet dmnea[a, du-te a bae daca este
nevoe, apo ntoarce-te n pat. Fxeaza ceasu sa sune peste 15 mnute, pentru cazu ca
ve adorm n tmpu exerc[uu. nchde och prvete n sus, dncoo de peoape, ntr-
un ungh de 20 de grade. Dn motve nca nen[eese, aceasta poz[e a ochor
decaneaza producerea undeor Afa, de catre creer. Acum ncet, a ntervae de
aproxmatv doua secunde, numara napo de a o suta a unu. n acest tmp
concentreaza-te asupra numarator ve a|unge a nveu Afa pentru prma oara.
Studen[ dn casee de Contro Menta, au reac[ dverse a prma or experen[a,
ncepnd de a ,A fost frumos!", pna a ,Nu am sm[t nmc". Dferen[a consta ma pu[n
n ceea ce a sm[t fecare, ct gradu de famarzare a mn[ fecarua cu acest nve. Va
f ma mut sau ma pu[n obnut pentru to[. Expca[a acestu fapt este ca dmnea[a,
cnd ne trezm, suntem adesea n nveu Afa pentru un tmp. Pentru a merge dn Teta,
nveu somnuu, n Beta, nveu trezr, trebue sa trecem prn Afa, adesea petrecem o
peroada ma ndeungata n aceasta stare, n tmpu actvta[or de dmnea[a devreme.
Daca sm[ ca nmc nu s-a ntmpat n tmpu acestu prm exerc[u, aceasta nseamna
pur smpu ca a fost n nveu Afa, de ma mute or nante, fara a f content de
aceasta. Reaxeaza-te, nu te gnd a acest ucru contnua exerc[e. Char daca ve
reu sa ntr n nveu Afa dn prma ncercare daca te concentrez, ma a nevoe de ase
saptamn de practca pentru a atnge nveee ma adnc n Afa, apo n Teta.
Foosete metoda numarar de a o suta a unu tmp de zece dmne[. Apo numara de a
cnczec a unu, douazec cnc a unu, zece pna a unu n fna, de a cnc a unu,
tmp de zece dmne[ pentru fecare numarat, ncepnd de a prma ntrare n Afa,
9
utzeaza o sngura metoda pentru a e de ac. Aceasta [ va asgura un grad ma mare
de contro mpotrva er dn nve, n mod spontan. Caea utzata de no n Controu
Menta este de a spune menta: ,O sa es ncet, numarnd de a unu a cnc, vo f
compet treaz, ma vo sm[ ma bne dect nante. Unu-do pregatete-te sa deschz
och, tre-patru-cnc och desch, sunt compet treaz, ma smt ma bne dect nante."
Ve stab dec doua rutne, una pentru a ntra n nve ceaata pentru a e dn e. Daca
ve schmba aceasta rutna va trebu sa nve[ sa fooset noua versune exact cum a
facut cu prma. Este nsa o munca fara sens. Odata ce a nva[at sa ntr n nve
dmnea[a, cu metoda de a cnc a unu, ve putea sa fac acest ucru a aegere, orcnd
n tmpu ze. Nu ve avea nevoe dect de zece sau cncsprezece mnute bere.
Deoarece atunc ntrarea n nve o ve face dn Beta, nu de a mta nveuu Afa, pentru
aceasta ve avea nevoe de un pc de antrenament supmentar. Aeaza-te confortab
ntr-un scaun, sau pe pat, cu pcoaree pe podea. Lasa-[ mne bere n poaa. Daca
prefer, sta cu pcoaree ncrucate, n poz[a otus. |ne-[ capu n echbru, nu-1 asa
sa cada. Acum concentreaza-te asupra une par[ a corpuu, apo asupra ceeate, pentru
a-1 reaxa content. ncepe cu aba pcoruu stng, pcoru stng, apo aba pcoruu
drept, aa ma departe, pna ve a|unge a gt, fa[a, och, cretetu capuu. Ve f
surprns sa consta[ ct de tensonat [-a fost corpu. Acum fxeaza un punct a 45 de
grade deasupra nveuu ochor, pe tavan sau pe peretee dn fa[a ta. Prvete-1 ntens
pna cnd peoapee [ devn gree, apo asa-e sa se nchda, ncepe sa numer de a
cnczec a unu. Fa acest ucru zece ze, apo numara de a zece a unu, dupa aceea de a
cnc a unu, de fecare data zece ze. Fndca exerc[u nu este mtat doar dmnea[a,
stabete-[ un program de medta[e de doua sau tre or pe z, cu o durata de
aproxmatv cncsprezece mnute.
Odata a|uns n nveu tau, ce fac? La ce te gndet?
Char de a nceput cnd a a|uns n nveu propru de medta[e, practca vzuazarea.
Acesta este punctu centra a Controuu Menta. Experen[a cu Controu Menta va f cu
att ma puternca cu ct vzuazarea va f ma buna. Prmu pas consta n crearea une
unete pentru vzuazare, un ecran menta. E va f asemenea unu ecran de
cnematograf, dar care nu-[ va umpe n totatate vzunea ta mentaa. Imagneaza-[-1
nu n spatee peoapeor, c a aproxmatv do metr n fa[a ta. Ve proecta pe acest
ecran, orce, asupra carea ve dor sa te concentrez. Ma trzu ve foos pentru ate u-
crur. Odata ce [-a construt acest ecran n mnte, proecteaza pe e ceva famar
smpu, o portocaa sau un mar, de exempu. De fecare data cnd ntr n nve, fxeaza-te
doar asupra une magn; o po[ schmba data vtoare. Concen-treaza-te sa o fac sa
devna dn ce n ce ma reaa - n tre dmensun, coorata, n toate detae. Nu te gnd a
nmc atceva.
Se spune ca creeru este o mamu[a beata; sare fara astmpar de a un obect a atu.
Este surprnzator ct de pu[n contro avem asupra propruu nostru creer, n cuda
munc fantastce pe care acesta o face uneor pentru no. Uneor, totu, opereaza n
spatee nostru reund sa ne creeze n mod perfd o durere de cap, apo o urtcare n
cee dn urma ucer. Acest creer este puternc, mut prea puternc, pentru a f asat fara
contro. Odata ce am nva[at sa foosm mntea ca sa-1 controeze, va face ucrur
surprnzatoare pentru no, aa cum ve vedea n curnd. Pna atunc f rabdator cu acest
exerc[u smpu. Foosndu-[ mntea, nva[-[ creeru sa ntre ntt n Afa sa se
ocupe n excusvtate doar de crearea une smpe magn, dn ce n ce ma reae. La
nceput daca apar ate gndur, erta[-1 cu tandre[e. ndeparteaza-e ncet ntoarce-te
a magnea pe care [-a propus-o. Daca ve deven nervos sau tensonat, ve e dn Afa.
Aceasta, dec, este medta[a care se practca pe scara arga peste tot n ume. Daca fac
asta nmc atceva, ve expermenta ceea ce Wam Wordsworth a denumt: ,O fercta
mobtate a mn[" , ma mut, o adnca duraba pace nteroara. O ve sm[ ca pe o
experen[a nctanta, pe masura ce ve atnge nvee ma adnc ae mn[; apo o ve
accepta ca un ucru norma, entuzasmu va dsparea. Cnd se ntmpa aceasta, mu[
renun[a. E uta ca aceasta nu este o ,caatore" ca un scop n sne, c prmu pas, n ce
poate deven cea ma mportanta caatore pe care am facut-o.
4!5167282 13
#-4)/1()1 4)01#)!&
Medta[a pasva, despre care tocma a ctt ( pe care sper ca o ve expermenta) se
10
poate ob[ne n ate modur. In afara concentrar pe o magne vzuaa, te po[
concentra pe un sunet, ca de exempu OM sau AMIN, rostt cu voce tare sau n gnd, sau
prn marrea propre respra[. Te po[ concentra asupra unu punct energetc a corpuu,
sau asupra rtmuu tobe n tmpu dansuu, sau cnd ascu[ un cntec Gregoran
maestuos rasunator n tmp ce urmaret un rtua regos cunoscut. Toate aceste
metode cteva combna[ ae or te vor aduce ntr-un nve medtatv menta, cam.
Pentru a te aduce acoo eu prefer numararea nversa, pentru ca nca de a nceput este
necesara concentrarea, ar concentrarea este chea succesuu. Odata ce a a|uns a
nveu tau de ma mute or prn aceasta metoda, n mntea ta, metoda va f coreata cu
rezutate de succes procesu va deven automat. In Controu Menta, fecare succes
devne ,punct de refern[a", content sau ncontent revenm a ace evenment,
repetam de ac mergem ma departe. Nu este sufcent sa atng nveu de medta[e,
sa sta acoo sa atep[ sa se ntmpe ceva. Este pacut, nttor contrbue a
mbunata[rea sanata[, dar comparnd cu ceea ce se poate reaza, este un succes
modest. Merg ma departe de medta[a pasva, nva[a-[ mntea catre o actvtate
dnamca, organzata - pentru care a fost creata, dupa cum cred eu - rezutatee te vor
cope.
Punctez ac pentru ca este momentu sa trecem peste tehnca medta[e pasve, despre
care tocma a ctt sa nve[ sa utzez medta[a n mod dnamc, pentru a rezova
unee probeme. Ve n[eege acum de ce exerc[u smpu de vzuazare a unu mar sau
atceva ce [-a aes pe ecranu menta, este aa de mportant.
Acum nante de a ntra n nveu tau, gndete-te a ceva pacut, ndferent ct de bana -
ceea ce s-a ntmpat er sau astaz. Anazeaza pe scurt n mntea ta, apo ntra temenc
n nveu tau proecteaza pe ecranu tau menta evenmentu n ntregme. Ce a vazut,
a mrost, a auzt sm[t atunc? Amntete-[ toate amanuntee. O sa f surprns de
dferen[a ntre amntrea evenmentuu n Afa memora evenmentuu n Beta. Este
aproape a fe de mare ca dferen[a ntre a spune cuvntu ,not" a nota efectv.
Care este valoarea tuturor acestora? Ma nt este o treapta catre ceva superor apo este
ceva foostor n sne. Iata cum po[ utza: Gndete-te a ceva ce-[ apar[ne, care nu s-
a perdut, dar care ar necesta ctva tmp de cautare pentru a f gast. De exempu,
gndete-te a chee man tae. Sunt pe brou, n buzunaru tau, n mana ta? Daca nu
et sgur, ntra n nveu tau, amntete-[ de utma data cnd e-a avut retraete
acea cpa. Acum merg nante n tmp e ve ocaza daca sunt acoo unde e-a asat.
(Daca cneva e-a uat de acoo, atunc ve avea de rezovat un at tp de probema, pentru
sou[onarea carea este nevoe de o tehnca ma avansata).
Imagneaza-[ un student, care -1 amntete pe profesor spunnd ca examenu va avea
oc mercuri, dar miercurea asta, sau miercurea viitoare? El poate rezolva aceasta n AlIa.
Acestea sunt probeme tpce, mc, de toate zee, pe care e po[ rezova prn aceasta
smpa tehnca de medta[e. Acum sa facem un pas ura nante. Vom ega un evenment
rea cu un evenment dort pe care [-1 ve magna, vom urmar ce se va ntmpa cu
ce pe care -a magnat. Daca ve ucra [nnd cont de cteva eg foarte smpe,
evenmentu magnar va deven rea.
Legea 1: Trebuie s doreti ca evenimentul s se mplineasc.
,Vreau ca prma persoana pe care o vo vedea mne pe trotuar sa sufe nasu" este un
proect att de nut nct mntea ta va respnge, dec nu va func[ona. efu tau sa fe
ma pretenos, un anumt cumparator sa fe ma receptv a ceea ce vnz, sa gaset
satsfac[e n sarcna pe care n mod obnut o gaset dezagreaba, acestea pot f
obectve care pot anga|a o canttate rezonaba de dorn[a.
Legea 2: Trebuie s crezi c evenimentul se poate realiza.
Daca cumparatoru tau este supra-aprovzonat cu ceea ce vnz, este rezonab sa crez ca
nu va f nerabdator sa cumpere. Daca nu po[ crede ca evenmentu poate sa se ntmpe,
atunc mntea ta va ucra mpotrva ndepnr acestu evenment.
Legea 3: Trebuie s atep]i ca evenimentul s se ntmple.
Aceasta este o ege subta. Prmee doua sunt smpe pasve, ar cea de-a trea
ntroduce o noua dnamca. Se poate dor un evenment, se poate crede ca va avea oc
totu sa nu ne ateptam sa aba oc. Vre ca mne efu tau sa fe amab, t ca poate sa
fe, dar totu sa exste dferen[a a ceea ce te atep[. Acesta este punctu n care apar
Controu Menta vzuazarea efectva, aa cum o sa vedem medat.
Legea 4: Nu po]i crea probleme.
Nu e vorba ca nu a voe, c nu po[. Aceasta este egea de baza atotstapntoare. N-ar f
11
grozav daca a putea sa fac ca efu meu sa se faca de rs, n aa fe nct sa fe dat
afara, ar eu sa- au ocu? Lucrnd dnamc n Afa, et n egatura cu Integen[a
Superoara, ar dn punctu de vedere a Integen[e Superoare nu ar f tocma grozav.
Po[ sa-1 sap pe efu tau, sa fe dat afara, dar aceasta o fac compet sngur - n
Beta. n Afa pur smpu nu va merge.
Daca, a nveu tau medtatv, ncerc sa e egatura cu un fe de ntegen[a care te va
assta ntr-un pan tcaos, aceasta ar f o ncercare nuta, aa cum a ncerca sa receptez
a rado o sta[e nexstenta.
Dn acest punct de vedere, un ma acuza ca sunt un fe de Poyanna*(*Poyanna - erou
prncpa a romanuu cu acea nume (1913), a u E. Porter, persoana de un optmsm
nestapnt, cu tendn[a ca n orce sa gaseasca un ucru bun)
M de oamen au zmbt cu ndugen[a cnd eu spuneam ca este mposb sa fac rau n
Afa, pna cnd s-au convns sngur. Pe paneta exsta foarte mut rau no oamen
suntem vnova[ pentru ma mut dect ar trebu sa fe partea noastra. Acesta este facut
n Beta, nu n Afa sau Teta probab nc n Deta. Cercetarea mea a demonstrat acest
ucru. Ncodata nu recomand rosrea tmpuu, dar daca trebue sa [-o dovedet sngur,
ntra n nveu tau ncearca sa fac pe cneva sa-1 doara capu. Daca ve vzuaza acest
,evenment" att de rea ct este necesar, ca sa se ntmpe ceva, va rezuta una sau
amndoua ntmpare care urmeaza: te va durea pe tne capu nu pe vctma ta, /sau
ve e dn Afa.
Acesta nu este un raspuns a toate ntrebare pe care a putea sa e pu n egatura cu
capacta[e bune ree ae mn[. Dar a aceste fapte vom reven ma trzu.
Deocamdata, aege un evenment care nseamna sou[a une probeme, pe care-1
doret, crez ca se va ntmpa cu a|utoru exerc[uu urmator, ve nva[a sa-1 atep[.
Iata ce este de facut:
Alege o probema reaa, curenta, care pna acum nu s-a rezovat. De exempu sa spunem
ca efu tau a fost morocanos n utmu tmp. Sunt tre pa care trebue urma[ dupa ce a
ntrat n nve:
!"#$% ': Pe ecranu tau menta creeaza dn nou n amanunt un evenment recent, care are
egatura cu probema. Retraete evenmentu tmp de o cpa.
!"#$% (: Da a o parte ncet aceasta scena de pe ecranu tau, depasnd-o spre dreapta.
Apo ntrodu aunecnd pe ecran, o ata scena care va avea oc mne. n aceasta scena
toata umea dn |uru efuu este vesea, ar efu tocma prmete vet bune. Acum este
n mod car ntr-o dspoz[e ma buna. Daca t concret cauza probeme, atunc
vzuazeaza sou[onarea e. Vzuazeaza sou[onarea e, tot att de vu, cum a facut cu
probema.
!"#$% ): Depaseaza apo aceasta scena de pe ecranu tau n partea dreapta, nocuete-
o cu ata n stnga. Acum efu e ferct, este un om pacut, aa cum t ca poate sa fe.
Att de vu trebue sa traet aceasta scena, aa cum daca s-ar ntmpa de|a n reatate.
Ram a aceasta scena un tmp smte-o n toata pentudnea e.
Acum numara pna a cnc, ve f compet treaz, sm[ndu-te ma bne ca nante. F sgur
ca a pus nte for[e sa ucreze pentru tne n drec[a crear evenmentuu dort. Va func-
[ona acest ucru permanent, nvarab, fara mpedmente? Nu.
Totu, ata ce ve sm[ daca ve persevera! Una dn prmee medta[ pentru rezovarea
probeme, va avea succes. Cnd se ntmpa, cne ar putea spune ca nu e vorba de
concden[a? La urma urmeor, evenmentu pe care -a aes trebue sa fe sufcent de
probab pentru a crede n materazarea u. Apo va f efcent a doua oara a trea oara.
,Concden[ee" se vor nmu[. Abandoneaza Controu tau Menta ve avea ma pu[ne
concden[e. Rea-1 concden[ee se vor nmu[. Ma trzu cnd ctg experen[a, ve
observa ca ve f capab sa crez sa te atep[ a evenmente care sunt dn ce n ce ma
pu[n probabe. Cu tmpu, prn exersare, rezutatee tae vor f dn ce n ce ma
surprnzatoare. In tmp ce ucrez a fecare probema, ncepe prn a retra pe scurt
experen[a anteroara cu succesu ce ma mare. Cnd ob[ un succes ma mare,
utzeaza-1 pe acesta ca punct de refern[a, aban-donndu-1 pe ceaat. n acest fe ve
deven ,ma bun ma bun", ca sa utzam o fraza cu n[ees speca de bogat pentru no
to[, n Controu Menta.
Tm Masters, student a Coegu Fort Lee dn New |ersey, ofer de tax, utzeaza
tmpu ber, ntre transportur, pentru medta[e. Cnd afacerea ocaa este saba, pune o
sou[e pe ecranu sau menta, - cneva cu baga|e care dorete sa a|unga a aeroportu
Kennedy. ,Am ncercat de cteva or... nmc. Apo s-a ntmpat, un om cu baga|e dorea
12
sa mearga a Kennedy. A doua oara am vzuazat pe acest om pe ecranu meu, anmnd
ace sentment, care apare cnd ucrure se mpnesc a vent o ata persoana pentru
Kennedy. Merge! Este o carre de succes, care nu se ntrerupe."
nante de a trece a ate exerc[ tehnc, sa-[ expc ceva a care probab te gndet:
de ce pe ecranu nostru menta mutam scenee de a stnga a dreapta? Acum, dau un
raspuns scurt a aceasta ntrebare, dar ma trzu o sa ne ocupam de e ma detaat.
Experen[ee mee au aratat ca nveee profunde ae mn[ noastre, percep trecerea
tmpuu de a stnga a dreapta. Cu ate cuvnte, vtoru este perceput ca fnd n stnga,
ar trecutu n dreapta. Este tentant sa tratez aceasta acum, dar sunt ate ucrur de facut
nante de toate.
9
4!5167282 3
2#9"0&/&()3-1 #-#+3)-)
Tehnce de memorare nva[ate n Controu Menta, vor reduce foosrea carnetuu de
teefoane, totodata umnd pe preten notr. Cnd doresc sa tu un numar de teefon,
caut. Poate un absoven[ utzeaza Controu Menta, pentru aducerea amnte a
numereor de teefon, dar dupa cum am amntt n captou anteror, cond[a
mportanta este dorn[a, pentru ca acest ucru sa se reazeze, ar dorn[a mea de a re[ne
numeree de teefon este foarte mca. Daca ar trebu sa traversez orau or de cte or
am nevoe de un numar de teefon, atunc dorn[a s-ar ntensfca.
Dn cauza troge: dorn[a-credn[a-ateptare, este nut sa utzez tehnce controuu
Menta pentru ucrur neesen[ae. Dar, oare c[ dntre no au memora att de efcenta
ct -o doresc? S-ar putea ca prn executarea ceor descrse n captoee anteroare, sa-[
mbunata[et memora ntr-un mod surprnzator. Capactatea ta noua de a vzuaza
recrea evenmente trecute, n tmp ce et n Afa, se transmte ntr-un fe n Beta, aa
nct, fara efortur deosebte, mntea ta poate ucra ntr-un mod nou pentru tne. Totu
exsta oc de mbunata[re n contnuare. La cursur de Contro Menta, avem exerc[
specae de vzuazare. n tmpu exerc[uu, nstructoru scre numere de a unu a
trezec pe o taba, apo cursan[ spun denumrea obecteor - bugare de zapada, patne
cu rote, dop pentru ureche - orce e vne n mnte. Instructoru scre fecare cuvnt nga
un numar, pe urma se ntoarce cu spatee catre taba, reproduce n ordne ceea ce a
scrs. Cursan[ numesc apo ucrure de pe taba, ar nstructoru spune numaru
corespunzator. Acesta nu este un numar de crc, c o ec[e de vzuazare. De|a
nstructoru a ataat a fecare numar cte un cuvnt; astfe fecare numar evoca o
magne vzuaa carea corespunde un cuvnt. No numm aceste magn ,chee de
memore". Cnd cursantu numete un obect, atunc nstructoru coreeaza ntr-un mod
n[eegator, sau fantezst cu magnea pe care a asocat-o cu numaru cuvntuu. Chea
de memore pentru numaru 10 este de exempu ,tuse", daca un cursant spune ,bugare
de zapada" a a zeceea cuvnt, magnea rezutata, poate f un barbat tund un bugare
de zapada. Acest fapt nu este dfc pentru o mnte care a exersat vzuazarea. Cursan[
ncep sa nve[e Chee de Memore, fnd n nveu or n tmp ce nstructoru e repeta
ncet. Ma trzu cnd ncep sa memorzeze n Beta, sarcna este mut ma uoara,
deoarece cuvntee sunt de|a cunoscute. Nu vo trata n aceasta carte Chee de Memore,
dn cauza ca este nevoe de prea mut tmp spa[u pentru a e nva[a. De atfe, tu dspu
de o tehnca efcenta pentru mbunata[rea vzuazar memore tae n acea tmp:
ecranu menta.
Fecare ucru pe care crez ca -a utat, este asocat cu un evenment. Daca este vorba de
un nume, evenmentu este ace moment n care -a auzt sau -a ctt. Odata ce a nva[at
de|a sa ucrez cu ecranu tau menta, atunc trebue sa vzuazez un evenment trecut,
mpre|urare n care a avut oc un ncdent pe care crez ca -a utat e o sa apara.
Vorbesc despre un ncdent pe care crez ca -a utat, dar pe care de fapt n -a utat de
oc. Smpu, nu-1 [ mnte. Aceasta este o dferen[a esen[aa. Lumea recameor ne ofera
o ustrare concudenta a dferen[e dntre memore evocare. Cu to[ ne utam a
recamee teevzun. Sunt aa de mute aa de scurte, ca daca ar trebu sa nram
cnc sau zece dn ee, pe care e-am vazut saptamna trecuta, am putea cta tre sau
patru ce mut. Recama marete vnzarea ntr-un mod deosebt, producnd ,aducerea
amnte" a unu produs sub nveu de contenta. Este ndoenc ca utam vreodata ceva.
Creeru nostru depozteaza magn despre evenmente dntre cee ma
nesemnfcatve. Cu ct este ma ve magnea, cu ct este ma mportanta pentru no, cu
13
att ma uor o putem evoca. Daca n tmpu une opera[ pe creer, se atnge foarte uor
cu un eectrod o por[une dn creer, va aparea un evenment utat ,de mut tmp", cu
toate detae, att de vu, nct sunetee, mrosure scenee, sunt efectv retrate.
Atunc, desgur, se atnge creeru nu mntea. Orct de reaa ar f amntrea pe care
creeru o ofera contn[e pacentuu, e va t - ceva spune - ca e nu a retrat n
reatate evenmentu. Aceasta este mntea n func[une care este un super-observator, un
nterpret - nc un eectrod n-a atns-o vreodata. Mntea, spre deosebre de vrfu
nasuu nostru, nu exsta ntr-un oc anume.
Sa ne ntoarcem a memore. Undeva, a o departare de m de kometr de ace oc unde
sta acum, o frunza cade dntr-un copac. Nu-[ ve amnt nc nu po[ sa evoc acest
evenment, dn cauza ca pe de o parte nu -a trat, pe de ata parte nu este mportant
pentru tne. Totu, creeru nostru, re[ne mut ma mute evenmente dect am crede.
Ctnd aceasta carte, trec prn m de experen[e, de care nu et content, n masura n
care te concentrez, acum nu et content de ee. Ac sunt sunete mrosur, magn
prnse cu coada ochuu, poate nconfortu datorat pantofor care te strng, atngerea
scaunuu, temperatura camere, - se pare ca nu exsta sfrt. No suntem conten[ de
aceste senza[, dar nu contentzam exsten[a or, fapt care pare contradctoru, pna nu
uam n consderare cazu une feme sub anesteze generaa.
In timpul perioadei de gravidtate aceasta femee a avut cu medcu sau o rea[e excep[onaa,
ntre e se crease pretene ncredere. A vent tmpu nater a trecut prntr-o
anesteze generaa de rutna, aducnd pe ume un cop sanatos. Ma trzu cnd doctoru
a vztat-o n camera de spta, ea a fost surprnzator de dstanta, char osta fa[a de
doctor. Nc unu dntre e nu a putut expca care ar f cauza schmbar de attudne
amndo doreau sa gaseasca o expca[e. E au hotart sa ncerce prn hpnoza, sa
descopere cteva amntr ascunse care ar putea expca aceasta schmbare brusca. Sub
hpnoza ea a fost condusa napo n tmp, prn experen[a cea ma recenta cu doctoru e
pna a cee dnante. Nu a trebmt sa mearga prea departe. In transa profunda, n oc sa
treaca peste peroada cnd era ,ncontenta" n camera de natere, ea a reatat tot ceea
ce au spus doctoru surore. Ceea ce spuneau n prezen[a pacentuu anestezat era
uneor cond[onat cnc, uneor umorstc, dn tmp n tmp exprmau pctseaa dn
cauza nater ncete. Pentru e ea reprezenta un ucru, nu o persoana; sentmentee e nu
au fost uate n consderare. n fond, ea nu era contenta, nu aa?
Eu m pun ntrebarea daca este posb vreodata sa fm nconten[. Fecare experen[a
pe care o avem, se mprma pe creeru nostru, ndferent daca aceasta experen[a poate
f evocata sau nu. Aceasta ar nsemna oare sa-[ amntet dupa zece an numaru aceste
pagn, foosnd tehnce de memore pe care e ve nva[a? Poate ca nu te-a utat, dar e
este acoo, sa spun aa, -a vazut de|a cu coada ochuu. S-ar putea s-1 t sau nu.
Acest ucru nu este mportant probab nu va deven ncodata mportant pentru tne.
Dar oare [ aduc amnte de numee acee persoane, pacute, cu care te-a ntnt
saptamna trecuta a cna? Cnd a auzt prma data numee e a fost un evenment. Ve
auz numee e dn nou, daca ve recrea mpre|urare evenmentuu pe Ecranu Menta,
dupa cee spuse nante. Reaxeaza-te, ntra n nveu tau, creeaza ecranu, traete
evenmentu. Aceasta va dura 15 sau 20 de mnute. Exsta nsa o ata cae, un fe de
metoda de urgen[a, care te va duce rapd a un asemenea nve a mn[, unde evocarea
nforma[e se va face ma uor.
Aceasta metoda ncude un mecansm smpu de decanare, care n cpa cnd [ -a
nsut, devne tot ma efcent prn utzare. Este nevoe de ma mute edn[e de
medta[e pentru nsurea acestu procedeu. Iata ct de smpu e: unete degetu mare cu
urmatoaree doua degete ae orcare mn mntea ta va ntra rapd a un nve ma
adnc. ncearca acum nmc nu se va ntmpa, deoarece nu este nca un mecansm
decanator. Pentru a reaza acest ucru, ntra n nveu tau spune[ (ncet sau tare):
,De cte or unesc astfe degetee - acum unete degetee -" pentru un scop seros, vo
atnge acest nve a mn[, pentru a reaza orce doresc.
Procedeaza astfe tmp de o saptamna, znc, utznd aceea cuvnte. n curnd se va
forma o egatura ferma n mntea ta ntre unrea degetuu mare cu ceeate doua
atngerea rapd a unu nve de medta[e efcent. Ma trzu ve dor sa evoc ceva - un
nume de exempu - dar numee nu va ven. Inssta cu o ma mare ncapa[nare nu va
ven. Dorn[a nu va f numa nefoostoare, dar va f deran|anta. Acum reaxeaza-te.
Amntete-[ ca a o metoda pentru decanarea amntr.
O nva[atoare a case a patra dn Denver, utzeaza Ecranu Menta Tehnca ceor Tre
14
Degete cnd nva[a eev sa cteasca tera cu tera. Saptamna se parcurg 20 de
cuvnte. Pentru a- testa, n oc sa mearga de a un cursant a atu cerndu-e sa cteasca
tera cu tera corect, ea e cere eevor sa scre toate cuvntee pe care e-au nva[at n
saptamna trecuta. E amntesc cuvntee cum se ctesc ee - prn unrea ceor tre
degete, e vad cuvntee pe ecranu or menta, nva[atoarea spune ca ,ce en[ reazeaza
testu n 15 mnute" . Utznd aceasta tehnca nva[atoarea nva[a pe cop case a
patra taba nmu[r pna a 12 noembre, ceea ce n cond[ obnute se nva[a tmp de
un an.
Tm Maters, studentu taxmetrst men[onat a captou anteror, gasete adesea
pasager, care doresc sa mearga a adresee dn oraee dn apropere, unde Tm a fost
demut, dar nu- ma aduce amnte traseu. Nu mu[ dn pasager grab[ ar n[eege
medta[a u nante de a peca, dar cu a|utoru ceor tre degete, Tm ,retraete" utmu
drum facut acoo. nante de a face Controu Menta Tm a avut a Insttutu de Tehnooge
dn New York, numa note de B un sngur A. ,Acum eu am note de A un sngur B". E
utzeaza nva[area Rapda - care va f tratata n captou urmator -ar a examen
utzeaza Tehnca ceor Tre Degete. Tehnca ceor Tre Degete are ate utzar, despre
care ve ct ma trzu. O utzam n nenumarate cazur neobnute. Top de secoe a fost
asocata cu ate dscpne medtatve. Daca n curnd ve vedea o pctura sau scuptura a
une persoane dn Extremu Orent, poate un yoghn, medtnd n ezut cu pcoaree
ncrucate, observa ca cee tre degete ae mn sunt unte n mod smar.
4!5167282 31
207&(13-1 315)4&
Dupa ce nve[ tehnce de memorare, descrse n captou anteror, et pregatt de a
trece a etapa urmatoare: nva[area Rapda. Pe scurt, ata cum ve proceda: Ve nva[a sa
ntr n nveu de medta[e; apo a ace nve ve crea ecranu menta, care este foost n
dverse scopur, unu dntre acestea fnd evocarea nforma[e. Apo ca o scurtatura, ve
nva[a Tehnca ceor Tre Degete, pentru o evocare rapda. Dupa ce a ndepnt toate
acestea, ve f pregatt pentru ob[nerea de nforma[ pe noe ca, facnd evocarea ma
uoara. La fe de mportant este ca aceste no ca de nva[are, nu numa ca fac
reamntrea ma uoara, dar vor duce a o acceerare aprofundare a ceea ce nve[.
Exsta doua tehnc de nva[are. Sa ncepem cu cea ma smpa, de ea nu este neaparat
cea ma uoara.
Tehnica celor Trei Degete, odata ce ntr-adevar o stapnet nct po[ uor sa a|ung a nveu
tau sa operez content, poate f utzata a auderea unu curs, sau a ctrea une car[.
Aceasta [ va mbunata[ ntr-o mare masura concentrarea, ar nforma[a va f fxata mut
ma puternc. Ma trzu, ve f capab sa-[ amntet cee nva[ate ma uor a nveu Beta
mut ma uor n nveu Afa. Un student care scre ucrarea, cu cee tre degete unte,
poate aproape sa vada cartea pe care a ctt-o sa auda vocea profesoruu, n tmp ce
expca ec[a n casa.
Ceaata tehnca nu este att de smpa, dar ve f pregatt pentru ea nante, n tmp ce
practc Controu Menta. Are toata efcen[a nva[ar n Afa un pus de ntensfcare a
nva[ar n Beta. Pentru aceasta vei avea nevoie de un case-toIon.
Sa presupunem ca a de nva[at un capto ma greu dntr-o carte; nu numa ca trebue sa-
1 [ mnte, dar sa-1 n[eeg. In prma faza nu ntra n Afa, c ram ntr-o stare
exteroara de contenta, n Beta. Ctete captou cu voce tare n case-tofon. Acum ntra
n nveu tau, pune caseta concentreaza-te pe vocea pe care a nregstrat-o pe caseta
ctnd materau.
In etapa de nceput n Controu Menta, ma aes daca nu et obnut cu aparatu pe care
fooset, po[ sa aunec n Beta, n momentu apasar butonuu, ar vocea pe care o
auz sa-[ ngreuneze trecerea napo n Afa. Pna ve reu sa trec napo ve scapa o
parte sau char toata ec[a. Prn exersare ve constata ca acest nea|uns se va produce dn
ce n ce ma rar. Iata cteva sfatur:
Intra n nveu tau [nnd degetu pe buton. n acest fe nu va trebu sa cau[ butonu
deschznd och.
Roaga pe cneva sa apese pe butonu casetofonuu, cnd ve face un semn.
Utilzeaza Tehnca ceor Tre Degete pentru a rentra ma rapd n Afa.
Probema poate sa para mut ma seroasa dect este. In reatate, poate sa fe un
ndcator a progresuu tau. Cnd te ve nstru ma bne, ve ncepe sa sm[ atfe nveu
15
Afa. E va f perceput dn ce n ce ma mut ca Beta, dn cauza ca ve nva[a sa-1 utzez
content. O caracterstca specaa a Controuu Menta consta n aceea ca et n stare
de veghe, cu efcen[a mentaa totaa, n tmp ce et n Afa.
Cnd vei progresa ve retra dn nou sm[amntee pe care e-a avut fnd n Afa, ve ntra
cu adevarat ntr-un nve ma adnc, probab n Teta. La cursure de Contro Menta am
vazut adesea cursan[ care ucrau efectv a nvee adnc cu och desch, erau tota n
stare de veghe cum et tu acum, vorbeau car, raspundeau a ntrebar e spuneam
gume.
Sa revenm a casetofon: Pentru consodarea supmentara, asa sa treaca tmpu, cteva
ze daca po[, apo ctete materau n Beta reascuta-1 n Afa. Acum [-a nsut cu
adevarat nforma[a.
Daca nve[ n Contro Menta cu a[ coeg, utznd aceasta carte, po[ face schmb de
casete cu cea[, pentru a economs tmp, ca un fe de dvzune a munc. Asta merge
perfect, de exsta un uor avanta| cnd [ ascu[ propra voce.
Prn apcarea nva[ar Rapde a Tehnc ceor Tre Degete, cursan[ de a Controu
Menta economsesc tmpu n numeroase domen: n speca n asgurar, vnzare, stud
unverstare, nva[amnt, drept arta ca sa amntesc doar cteva.
Un bun agent de asgurar de va[a dn Canada, nu- ma enerveaza cen[, scotocnd
prn geanta dpomat dupa acte pentru a da raspunsur egate de probeme mobare sau
de mpoztare. Prn apcarea nva[ar Rapde a Tehnc ceor Tre Degete, e dspune de
toate datee de care are nevoe.
Un avocat dn Detrot s-a ,eberat" de not[e, atunc cnd expune |ura[or un caz
compcat. E a nregstrat pedoara, ar seara a ascutat-o n Afa, apo dn nou a doua z
dmnea[a. Ma trzu sta n fa[a |ura[or pn de ncredere, men[nnd un contact vzua
nttor cu e. Datorta acestu fapt vorbete mut ma convngator dect daca -ar f
consutat not[ee, ar nmen nu observa ce face cu cee tre degete de a mna stnga.
Un umorst de a un cub de noapte dn New York schmba programu n fecare z: e
,face comentar" asupra tror. Cu o ora nante de program e ascuta mprmarea de pe
caseta facuta de e, apo este pregatt pentru un program de 20 mnute cu un umor
spontan de buna catate. ,Eu m [neam pumn spernd n ma bne. Acum eu m unesc
cee tre degete tu ce urmeaza - rsete n cascada".
Inva[area Rapda Tehnca ceor Tre Degete sunt deae pentru studen[. Acesta este
motvu pentru care Controu Menta a fost predat n 24 de coeg unversta[, 16 cee
8 co prmare. Datorta acestor tehnc, m de studen[ nva[a n ma pu[n tmp,
asmnd ma mut.
4!5167282 311
07,:82 4;<!613
Ct de liberi suntem cnd vsam! Bareree tmpuu, mtee spa[uu, regue ogc,
constrngere contn[e, toate se rspesc no devenm ze propror noastre crea[
trecatoare. Freud a consderat vsee noastre de o mportan[a centraa, dn cauza ca fnd
create de no, sunt unce. n[eege vsee omuu ve n[eege omu, pare sa spuna e.
In Controu Menta no uam n consderare n mod seros vsee, dar ntr-un mod dfert,
dn cauza ca nva[am sa foosm mntea noastra n modur dferte. Freud s-a ocupat de
vsee create de no spontan. Nu este aa n Controu Menta. Interesu nostru este de a
crea asemenea vse pentru rezovarea unor anumte probeme. Pentru ca programam
con[nutu teme or, nante, e nterpretam dfert - cu rezutate spectacuoase. Char
daca acest ucru mteaza spontanetatea mpresor vseor noastre, totu ctgam o
bertate consderaba: un contro ma mare asupra propre noastre ve[.
Cnd nterpretam un vs care a fost dnante programat, adaugnd patrunderea n
patooga pshcuu propru, gasm sou[ pentru probemee noastre znce.
Sunt tre etape pentru nva[area Controuu Vseor toate ncude un nve de medta[e
a mn[.
Prma este sa nva[am sa ne aducem amnte vsee propr. Mu[ spun: ,Eu nu vsez
deoc", dar acest ucru nu este adevarat. S-ar putea sa nu ne aducem amnte, dar to[
vsam. Daca se natura vsee, apar deregar mentae emo[onae n cteva ze.
Cnd am nceput cercetare n 1949, prvnd eventuaee utzar ae vseor pentru
rezovarea unor probeme, nu eram prea sgur de ceea ce vo gas. Am auzt a fe ca
vo, mute ntmpar de premon[ bazate pe vse. Cezar, cum bne tm, a fost prevent
16
prntr-un vs despre ,Idee u Marte", tocma n acea z a fost asasnat. Lncon a
vsat ca va f asasnat. Daca aceste vse mute atee ca ee sunt ntmpar care nu se
pot repeta, atunc m perdeam tmpu.
A exstat un moment cnd eram foarte convns ca m perd tmpu. Tmp de patru an am
studat pshooga u Freud, Ader, |ung cu ct studam ma mut, cu att tam ma
pu[n. Era n|ur de ora doua dmnea[a cnd am aruncat cartea pe |os m-am cucat n
pat, hotart sa nu ma rosesc tmpu pentru proecte nute, cum ar f studerea maror
sprte cu care nu au putut f de acord nc un nc a[. De acum ncoo ma vo ocupa de
afacerea cu eectronca nmc atceva. Am neg|at-o eram n crza de ban.
Aproxmatv doua ore ma trzu m-am trezt dntr-un vs. Nu era un r de ntmpar ca
ma|ortatea vseor, c pur smpu o umna. Lumna era foarte puternca, aure, avea
straucrea soareu a amaza. Am deschs och n |uru meu n dormtor, era ntunerc.
Am nchs och dn nou am vazut umna. Am repetat de ma mute or: och desch
-ntunerc; och nch - umna. Dupa ce am nchs och de tre sau patru or, am vazut
tre numere:3-7-3. Apo un at r de numere:3-4-3. Dupa aceea a aparut prmu r, apo a
doea r. Cee ase numere m-au nteresat ma pu[n dect umna, care devenea tot ma
pada, ncetu cu ncetu.
Ma ntrebam daca acesta este sfrtu ve[, asemanator unu bec eectrc care se stnge,
em[nd brusc o carre de umna. Cnd am n[ees ca nu vo mur, am ncercat sa readuc
umna ca sa o pot studa. Am modfcat rtmu respra[e, am schmbat poz[a corpuu n
pat, pe urma nveu de medta[e. Nu s-a ntmpat nmc. Lumna se stngea n
contnuare. In tota umna a durat aproxmatv cnc mnute.
Poate ca totu numeree aveau o semnfca[e. Am ramas treaz pna dmnea[a ncercnd
sa-m amntesc numere de teefon, adrese, numere de nmatrcuare, orce ar f putut da
un sens acestor numere.
In acee ze eram a nceputu cercetar asupra sensuu vseor, dar n prezent dspun de
o metoda efcenta. A doua z fnd foarte obost, dupa doua ore de somn am ncercat sa
coreez numeree cu ceva cunoscut.
Acum trebue sa reconsder cteva ntmpar banae care conduc a dezegarea engme,
prn aceasta a o parte mportanta a cursuu de Contro Menta.
Cu cncsprezece mnute nante de a nchde ateeru meu de eectronca, m-a vztat un
preten care m-a nvtat a o cafea. n tmp ce ma atepta, a vent so[a mea a spus:
,Daca tot te duc a cafea, de ce nu trec pe partea mexcana a straz cumpara pu[n
acoo de frec[e pentru mne". Lnga pod este o pravae unde acoou este ma eftn.
Pe drum -am povestt pretenuu meu ce am vsat n tmp ce povesteam m-a vent o
dee: poate ca acee numere repreznta numaru unu bet de otere. Am trecut pe nga
o pravae care era sedu centra pentru otera mexcana, dar era de|a nchs. Nu- nmc,
a fost o dee prosteasca orcum, ne-am dus un boc ma departe pentru a cumpara
acoou pentru so[a mea.
n tmp ce vnzatoru ambaa acoou, pretenu meu care era n ceaata parte a
magaznuu, m spune: ,Care erau numeree pe care e cauta"? ,Tre-apte-tre, Tre-
patru-tre" am raspuns.
,Vno te uta"!
Era |umatatea unu oz cu numeree 3-4-3. Pe tot cuprnsu Repubc Mexc, sute de m
de prava, ca aceasta mca pravae, prmeau unar ozur care au aceea prmee tre
cfre. Aceasta era sngura pravae n toata [ara care vndea numaru 343. Cee cu sera
373 s-au vndut n Mexico City.
Dupa cteva saptamn am afat ca, cu acea |umatate de oz, prmu dn va[a mea, am
ctgat 10.000 de doar, ban de care aveam mare nevoe. Aa de bucuros ct eram, am
cautat totu dn[ de ca darut, ar ceea ce am gast a fost mut ma vaoros dect cadou
prmt. Era baza une certtudn sode, ca stude mee aveau vaoare. Cumva am ntrat
n contact cu Integen[a Superoara. S-ar putea ca nante de ma mute or sa f uat
egatura cu ea fara a t; dar acum eu tam.
Uta[-va a ru evenmenteor aparent ntmpatoare care m-au condus pna ac. ntr-un
moment de deznade|de am vsat un numar ntr-un mod mpresonant - cu umna - de
care trebua sa-m aduc amnte. Pe urma a vent un preten care m-a nvtat a o cafea
de eram obost, am acceptat. So[a mea a vent apo m-a rugat sa- cumpar acoo
medcna astfe am a|uns a uncu oc dn Mexc, unde era de vnzare ace bet
ctgator.
Cne consdera ca toate acestea sunt smpe concden[e ar putea expca greu fapte
17
umtoare, care pot f verfcate uor: patru absoven[ de a Controu Menta dn Statee
Unte, au ctgat a otere utznd dferte metode, pe care e-am pus a punct ma
trzu. E sunt: Regna M. Fornecker dn Rock-ford, Inos, care a ctgat 300.000 de
doar, Davd Skch dn Chcago, care a ctgat 300.000 de doar; Frances Morron dn
Chcago, care a ctgat 50.000 de doar |ohn Femng dn Buffao New York, care a
ctgat 50.000 de doar.
No nu avem nc o obec[e mpotrva cuvntuu ,concden[a" n Controu Menta, dar
dam un n[ees speca. Daca un r de ntmpar, care nu pot f expcate uor, conduc a
un rezutat constructv, aceasta o denumm concden[a. Cnd se ob[ne un rezutat
dstructv, atunc acesta denumm accdent, n Controu Menta nva[am cum sa
decanam concden[ee. ,E doar o concden[a" este o exprese pe care no nu o foosm.
Vsu care m-a facut sa ctg a oto, m-a convns de exsten[a une Integen[e
Superoare de capactatea e de a comunca cu mne. Ca acest ucru s-a ntmpat n
tmp ce dormeam eram adnc nemu[umt de munca ve[ mee, nu este dect un ucru
remarcab cum vad eu astaz. M de oamen au prmt nforma[ prn vsee or, prntr-
un mod paranorma, cnd erau dspera[ sau n perco sau ntr-un punct cruca a ve[
or. In Bbe au fost reatate mute asemenea vse. Atunc nsa cnd acest ucru m s-a
ntmpat me, am sm[t ca este nu ma pu[n dect un mraco.
Mi-am adus aminte de cee ctte dn Freud, care spunea ca somnu creeaza cond[ favorabe
pentru teepate. Pentru expcarea vsuu meu, a trebut sa merg ma departe sa spun
ca somnu creeaza cond[ favorabe pentru receptarea nforma[or de a Integen[a
Superoara. Am mers apo ma departe m-am gndt ca nu trebue sa fu ca un care
ateapta pasv sa sune teefonu. Oare nu s-ar putea sa uam n[atva sa formam no
acest numar de teefon pentru a comunca cu Integen[a Superoara? Ca o persoana
regoasa, m-am gndt ca daca putem a|unge a Dumnezeu prn rugacune, cu sguran[a
putem dezvota o metoda pentru a a|unge a Integen[a Superoara. n captou XV unde
vorbesc de Dumnezeu Integen[a Superoara, vorbesc de doua ucrur dferte.
* **
Da, experen[ee mee au aratat ca putem a|unge a Integen[a Superoara n ma mute
feur. Unu dntre acestea care este foarte smpu uor de nva[at este Controu Vseor.
Ca sa-[ amntet vsee nu po[ conta pe umn strauctoare, c te po[ baza pe efectu
cumuatv a programar propr n tmp ce et a nveu tau, ca sa-[ aduc amnte. In
tmpu medta[e char nante de a adorm, spune: ,Vreau sa-m aduc amnte un vs, vo
[ne mnte un vs". Pune pe noptera un creon o hrte cuca-te. Cnd te trezet dm-
nea[a sau noaptea, noteaza tot ceea ce [ amntet despre vs. Seara de seara
exerseaza, astfe evocare vor f dn ce n ce ma care ma compete. Cnd ve f
mu[umt de mbunata[rea capacta[ tae, atunci vei Ii gata pentru al doilea pas.
Inante de a adorm n tmpu medta[e, gndete-te a o probema care poate f
rezovata pe baza de nforma[ sau sfatur. Aege o probema a care rezovare te
preocupa cu adevarat; ntrebar prostet evoca raspunsur prostet, Acum programeaza-
te cu aceste cuvnte: ,Doresc sa am un vs, care va con[ne nforma[a pentru a rezova
probema pe care o am n mnte. Vo avea un asemenea vs, pe care m-1 vo amnt -1
vo n[eege".
Cnd te ve trez dmnea[a sau noaptea, anazeaza vsu pe care [-1 amntet ce ma
vu ncearca sa-1 n[eeg.
Aa cum am men[onat anteror, metoda noastra de nterpretare a vseor trebue sa se
deosebeasca de cea Freudana, pentru ca produce n mod nten[onat vse. Astfe, daca
et sensbzat cu nterpretarea Freudan a vseor, este necesar sa o u[ pentru
scopure Controuu Menta.
Imagneaza-[ cum ar f nterpretat Freud acest vs: Un om era n |unga ncon|urat de
sabatc. E se apropau amenn[ator, au rdcat apo au cobort su[ee. Fecare su[a
avea o gaura n vrf. Dupa trezre, a n[ees ca acest vs este raspunsu a o probema
care nu- dadea pace: cum sa proecteze o mana de cusut. A reut sa mprme acuu
mcarea sus-|os, dar nu reuea sa coasa, pna ce vsu nu -a aratat ca n vrfu acuu
trebue facuta o gaura. Omu a fost Eas Howe, care a nventat prma mana de cusut.
Un absovent a Controuu Menta consdera ca Controu Vseor -a savat va[a. nante
de pecare e a programat un vs pentru a-1 avertza asupra orcaru perco care ar f
aparut n tmpu une excurs de apte ze cu motocceta. n tmpu excursor anteroare
a avut probeme mnore: odata s-a gaurt caucucu; ata data s-a nfundat carburatoru,
ar utma data a nceput sa nnga.
18
E a vsat ca este n casa unu preten. La cna mnca o farfure pna cu fasoe verde
cruda, n tmp ce cea[ savurau o budnca decoasa. Ar trebu ca n tmpu excurse sa
nu mannc fasoe verde cruda? Percou era mnor pentru ca nu- pacea fasoea verde
ma aes cruda. Sau ar putea nsemna ca nu ma este bne vent n casa pretenuu sau?
Nu, pentru ca era sgur de temenca aceste preten pentru ca nu avea nc o egatura
cu excursa cu motocceta.
Dupa doua ze, n zor gonea pe o autostrada dn New York. Era o dmnea[a mnunata,
autostrada era n stare perfecta, nu era nc un vehcu, n afara de camoneta dn fa[a u.
Apropndu-se a vazut ca era ncarcata cu fasoe verde cruda. -a adus amnte vsu a
mcorat vteza de a 65 me pe ora a 20 me pe ora. E a ruat apo cu 15 me pe ora,
cnd ntr-o curba, roata dn spate a aunecat pu[n pe cteva pasta de fasoe verde care
au cazut dn camoneta. La o vteza ma mare aunecarea putea produce urmar mut ma
seroase, char fatae.
Numa tu po[ nterpreta vsee pe care a decs sa e a. Dupa autoprogramarea
corespunzatoare dnante a vsuu, ve avea o presm[re a moduu cum trebue n[ees.
Subcontentu nostru fara gra comunca cu no prn ,presm[r". Exersnd ve avea dn
ce n ce ma muta ncredere n aceste ,presm[r" programate.
Cuvntee care sugerez sa e utzez pentru autoprogramare sunt aceea cu cee
utzate n casee de Contro Menta. ate cuvnte vor da rezutate, dar daca vreodata
ve partcpa a un curs de Contro Menta va f mut ma uor ve ob[ne o experen[a
mut ma bogata daca a fxat exact aceste cuvnte dnante cnd et n Afa.
Daca ve exersa rabdator Controu Vseor, ve descoper una dn cee ma mar resurse
mentae. Nu te po[ atepta sa ctg a oto; este n natura otere sa ctge foarte
pu[n oamen. Dar n natura ve[ este ca orcne poate sa ctge mut ma mut dect [
ofera otera.
4!5167282 3111
4831:6<2< 6!2< !8 586<;<
In ntroducere s-a propus ca a prma ectura sa nu execu[ nc un exerc[u. Ce care
urmeaza acum face nsa excep[e; pe acesta ncearca-1 char acum. Concentreaza-[
toata puterea ta de magna[e.
Sa vedem ce mpca[ cuprnde.
Inchipuete-[ ca et n bucatare [ n mna o ame, pe care char acum a scos-o dn
frgder. Sm[ raceaa n mna. Uta-te a exteroru e, a coa|a e gabena. Coa|a am
este gabena, cerata, ar a cee doua capete se termna prntr-o umfatura mca verde.
Apas-o apo ve sm[ durtatea greutatea e.
Acum rdca ama pna a nasu tau mroase-o. Nmc nu mroase ca o ame, nu-
aa? Tae-o n doua mroase-o dn nou. Mrosu este ma puternc. Acum muca dn ea
o bucata mare, asa ca zeama sa-[ umpe gura. Nmc nu are un gust ca o ame, nu-
aa?
In acest punct daca a utzat bne magna[a ta ncep sa savez.
Sa cercetam ma atent fenomenu.
Cuvntee, ,doar" cuvntee au nfuen[at func[a gande tae savare. Cuvntee nc n-au
refectat reatatea, c doar ceea ce [-a nchput. Cnd a ctt aceste cuvnte despre -
me, a transms creeruu tau, ca a o ame, de n reatate nu avea aceasta nten[e.
Creeru tau a uat ucrure n seros a spus gandeor savare: ,Acest om muca dntr-o
ame. Grab[-va spaa[ repede gura". Gandee savare s-au supus comenz.
Ce ma mu[ dntre no gndesc ca, cuvntee pe care e foosm refecta semnfca[, ar
sensu or poate f bun sau rau, adevarat sau gret, puternc sau sab. Toate acestea sunt
adevarate, dar aceasta este doar o |umatate de adevar. Cuvntee ogndesc nu numa
reatatea, c creeaza reatatea, ca de exempu stmuarea sava[e.
Creierul nostru nu este doar interpretu subt a nten[or noastre, e recep[oneaza nforma[a
o depozteaza are gr|a de organsmu nostru. Spune- de exempu: ,Eu mannc acum o
ame" medat ncepe sa ucreze.
Acum este tmpu pentru ceea ce n Contro Menta se numete ,cura[rea mentaa".
Pentru aceasta nu avem un exerc[u, doar o determnare, pentru a avea gr|a ce fe de
cuvnte utzam pentru punerea n func[une a creeruu nostru.
Exerc[u efectuat a fost unu neutru - fzc, nu a facut nc bne, nc rau. Dar cuvntee
fooste de tne pot face bne sau rau.
19
Mu[ cop fac un mc |oc a masa. E descru mncarea pe care o mannca prn termen
care produc repuse. Obectu |ocuu este sa se prefaca, ca nu e este grea[a de acest
nou mod de prezentare a mncar sa mpnga pe atcneva peste capactatea u de a
se preface. Untu este pure de gndac strv[ - ca sa aeg un termen ma pu[n ptoresc
de care m aduc amnte. Acest ucru reuete destu de des pofta de mncare dspare.
Ca adu[ |ucam destu de des acest |oc. Ne perdem pofta de va[a prn foosrea unor
cuvnte negatve, ar cuvntee, a caror putere crete prn repetare, creeaza n schmb o
va[a negatva, pentru care chefu este perdut.
,Ce mai Iaci"?
,A, n-a vrea sa ma png" sau ,N-are rost sa ma png" sau ,Nu e char rau"
Cum raspunde creeru a aceste raspunsur sumbre?
|-e ,ehamte" sa spe vasee, sa gatet? Lpsa banor [ da ,mar durer de cap"? [-e
,sa" de vremea rea? Sunt convns ca o mare parte dn ventur medc e datoreaza
cuvnteor pe care e foosm. Amntete-[: creeru nu este un nterpret subt. E spune:
,Acest om socta o durere de cap. n ordne. Iata vne durerea de cap".
Evident durerea nu apare imediat ce am adus vorba despre ea. In mod natura corpu nostru este
programat pentru o sanatate buna toate actvta[e u sunt ndreptate n acest scop.
Cu tmpu nsa, daca ac[onam prn aceste cuvnte, submnnd sstemu u de aparare, va
vra boaa pe care am comandat-o.
Doua ucrur ntaresc puterea cuvnteor pe care e foosm: nveu nostru de contenta
gradu nostru de mpcare emo[onaa cu care vorbm.
,Doamne, ce doare"! Spus cu toata convngerea aceasta, va da o caduroasa gazdure
durer. ,Eu ac nu pot sa fac absout nmc"! Enun[at cu o trare ntensa, devne un
adevar care da o nfa[are reaa acestu sentment.
Controu Menta ofera o protec[e efcenta fa[a de obceure noastre reae. n Afa n
Teta, cuvntee noastre au o putere extraordnara. Dupa cum a remarcat n captoee an-
teroare, po[ sa-[ comanz vsee utznd cuvnte umtor de smpe sa ntr n Afa
transfernd cuvntee n cee tre degete.
Ncodata n-am rs de Eme Coue, de astaz, n umea noastra sofstcata mu[ fac acest
ucru. E a devent ceebru prntr-o fraza, care astaz strnete rsu ca poanta unu
banc: ,Z de z, n orce prvn[a, eu sunt dn ce n ce ma bne". Aceste cuvnte au
vndecat m de oamen de boe or terb de seroase. Acestea nu sunt o guma; eu
aprecez aceste cuvnte ma gndesc cu stma respect a Dr. Coue, pentru ca am
nva[at ec[ fara de pre[ dn cartea sa ,Stapnrea de sne prn autosugeste". (Sef
Mastery Autosuggeston, New York: Samue Weser, 1974).
Dr. Coue a Iost Iarmacist aproape 30 de an n Troyes, Fran[a, unde s-a nascut. Dupa stud
experen[e cu hpnoza, a dezvotat o metoda propre de pshoterape, bazata pe autosu-
geste. In 1910 a deschs un sanatoru n Nancy, unde a tratat cu succes m de pacen[
care sufereau de reumatsm, cefaee severa, astm, paraza membreor, bbaa,
tubercuoza, tumor fbroase ucer - o varetate mare de afec[un. E afrma: ,Ncodata
nu am vndecat pe nmen, -am nva[at numa cum sa se vndece". Nu este nc un dubu
ca bonav s-au vndecat - fapt bne documentat, dar dn pacate metoda u Coue a
dsparut aproape n totatate odata cu moartea u n anu 1926. Daca aceasta metoda nu
ar f fost att de compexa nct doar c[va specat o puteau nva[a sa o practce, ea
ar f exstat astaz. Metoda este smpa fecare poate nva[a aceasta tehnca. Esen[a
e este n Controu Menta.
Exsta doua prncp de baza:
1. Noi ne gndim doar la un singur lucru la un moment dat.
2. Cnd ne concentram asupra unu gnd, gndu devne reatate, pentru ca trupu
nostru transforma n ac[une.
De aceea daca doret sa decanez procesee de vndecare ae trupuu tau, care pot f
bocate de gndur negatve (contente sau ncontente) trebue sa spu de 20 de or
succesv: ,Z de z, n toate prvn[ee, eu sunt dn ce n ce ma bne". Daca fac acest ucru
de doua or pe z, fooset metoda Coue.
Deoarece cercetare mee au aratat ca puterea cuvnteor este n mare masura
ampfcata a nveee medtatve, am facut cteva adaptar aceste metode. No spunem
a nveee Afa Teta: ,n fecare z, n orce prvn[a, eu sunt ma bun, ma bun ma
bun". No spunem acestea numa o sngura data n tmpu medta[e. No, de asemenea,
spunem - aceasta este nfuen[ata de Dr. Coue - ,gndure negatve sugeste
negatve, nu au nc o nfuen[a asupra mea, a orcare nve a mn[". Aceste doua
20
propoz[ prn ee nsee, au creat un numar mpresonant de rezutate concrete. Deosebt
de nteresant este cazu unu sodat care a partcpat a cursu de Contro Menta doar o
sngura z, pentru ca pe neateptate a fost trms n Indochna. E -a amntt cum sa
medteze, precum cee doua propoz[. E a a|uns n grupa unu sergent acooc, cu un
temperament aprns, care a aes pe nou vent drept [nta a cruzmor sae deosebte.
Dupa cteva saptamn, sodatu s-a trezt noaptea tund, apo au aparut crzee de astm,
boaa de care nu suferea nante. Un consut medca amanun[t a aratat ca e este perfect
sanatos. ntre tmp e era tot ma obost; ndepnea tot ma greu sarcne de servcu,
ceea ce a atras ma mut antpata sergentuu. A[ soda[ dn aceasta grupa au cautat
refugu n drogur, dar e a apeat a Controu Menta cee doua propoz[. A avut ansa
sa poata medta de tre or pe z. ,n tre ze am devent compet mun a rauta[e
sergentuu. Faceam ceea ce spunea, dar cuvntee u nu ma ma afectau. Dupa o
saptamna n-am ma tut n-am ma avut crze de astm".
Daca acest ucru ar f fost reatat de un absovent a Controuu Menta, m-a f bucurat,
aa cum ma bucur de orce succes ob[nut, dar nu a f fost aa de mpresonat. No avem
cteva tehnc de mare efcen[a, pentru autovndecare, pe care e ve[ nva[a n captoee
urmatoare. Cazu acestu tnar este deosebt de nteresant pentru ca e nu a cunoscut nc
o tehnca de acest gen a utzat numa cee doua propoz[, pe care e-a nva[at n
prma z de curs. Cuvntee au o putere covrtoare a nveee cee ma adnc ae
mn[, fa[a de cee utzate n Controu Menta.
Doamna |ean Mabrey, asstenta anestezst ( nstructor de Contro Menta) dn Okahoma,
foosete aceste de n nteresu bonavor sa. n tmp ce e sunt sub anesteze, o
anesteze profunda, ea e optete a ureche o sere de ndca[ care pot acceera
refacerea or, sau n cteva cazur char savarea ve[ or. Chrurgu a constatat cu
surprndere ca un pacent a sau are perder foarte mc de snge n tmpu opera[e, de
n mod obnut, n astfe de opera[ perdere de snge sunt mut ma mar. D-na Mabrey
-a optt bonavuu: ,Spune- corpuu tau sa nu sngereze". Ea -a optt acest ucru
bonavuu nante de prma ncze apo dn 10 n 10 mnute n tmpu opera[e.
In tmpu une ate opera[ ea -a optt bonave: ,Cnd te ve trez ve sm[ ca to[ te
ubesc tu nsa[ te ve ub". Chrurgu a acordat o aten[e specaa aceste pacente. Ea
era o femee mereu n tensune, se pngea tot tmpu, a fecare durere era o prevestre
de rau - o attudne care putea ngreuna recuperarea. Ma trzu cnd s-a trezt dn
anesteze, ea avea o noua exprese a fe[e, tre un ma trzu, chrurgu -a spus D-ne
Mabrey ca acea pacenta era tota ,transformata". A devent reaxata optmsta a fost
recuperata rapd dupa opera[e.
Munca D-ne Mabrey ustreaza tre ucrur pe care e nva[am n Controu Menta: Prmu,
cuvntee au putere specaa a nveee profunde ae mn[; a doea, mntea are putere
sa comande mut ma ferm asupra corpuu dect am crede no; a treea - ce am notat
n captou X no suntem ntotdeauna conten[.
Ct de mu[ parn[ ntra brusc n camera copuu, care doarme, aran|eaza pu[n papuma
peaca, cnd o pauza pentru cteva cuvnte cu sens poztv pne de dragoste -ar
a|uta ma mut sa se smta ma sgur sa fe ma cam n tmpu ze?
Foarte mu[ cursan[ de a Controu Menta au sm[t o mbunata[re a star de sanatate,
uneor char nante de termnarea cursuu, nct odata am avut char probeme cu
medc dn orau meu. C[va pacen[ e-au spus medcor or ca no -am vndecat, ar
medc au facut recama[e a procuroru dstrctua. E a nvestgat cazu a constatat ca
no nu practcam medcna, aa cum se temeau medc. Dn fercre nu este ega ca
Controu Menta sa fe bun pentru sanatate, atfe astaz nu ar f exstat organza[a
Controuu Menta.
4!5167282 1=
5"/-3-1 )#1:)01()-)
Puterea von[e are nevoe de un adversar pe care sa-1 nvnga nante de a- atnge
scopu. Ea ncearca sa fe tare de obce se face moae ca frca, cnd treaba devne
ntr-adevar grea. Exsta o cae ma uoara sa scap de obceure proaste - magna[a.
Imagna[a se repede n mod drect a [nta; ob[ne ce dorete.
Dn acest motv am accentuat att de mut n captoee anteroare nva[area vzuazar
v exacte a nveee adnc ae mn[. Daca ndemn magna[a cu convngere, dorn[a
ateptare o antrenez sa vzuazeze [ntee n aa fe nct sa e vez, sa e sm[, sa e
21
auz, sa e gut sa e atng, ve ob[ne ceea ce doret.
,Cnd von[a magna[a ntra n confct, ntotdeauna magna[a ctga", spunea Eme
Coue.
Daca crez ca doret sa scap de un obce prost, exsta posbtatea sa te ne. Daca
ntr-adevar vroa sa scap, atunc e ar f dsparut de a sne. Ceea ce ar trebu sa vre ma
mut dect naturarea obceuu n sne este benefcu pe care-1 ve ob[ne renun[nd a
acest obce. Odata ce a nva[at sa doret destu de puternc ace benefcu, ve scapa de
,nedortu" obce.
Refectnd asupra obceuu tau und hotarrea ferma sa te dezobnuet, te poate
ega ma puternc de aceasta. Este ca cum a ua hotarrea ferma sa adorm; cu ct
doret ma puternc sa adorm s-ar putea ca gndu sa te [na treaz.
Sa vedem acum cum toate acestea pot f facute ute pentru vo. Ca exempu vo foos
doua asemenea obceur pe care cursan[ Controuu Menta e rezova cu succes:
excesu amentar fumatu.
Daca doret sa sabet, prma etapa este de a anaza probema a nveu tau exteror.
Probema ta este ca mannc prea mut, fac prea pu[n efort fzc sau ambee cazur?
S-ar putea sa nu fe vorba de o canttate mare de mncare, c de amente
necorespunzatoare. Raspunsu poate f o deta amentara corespunzatoare pentru
necesta[e tae specfce. Medcu tau [-ar putea face recomandar n acest sens.
De ce vre sa sabet? Et att de gras nct [ nfuen[eaza starea de sanatate, sau crez
ca daca a f ma sab a deven ma atragator? Ambee stua[ repreznta bune motve
pentru a sab, dar trebue sa t dnante ce benefcu doret sa ob[ prn aceasta.
Daca de|a mannc amente corespunzatoare n cantta[ modeste, fac mcare n mod
rezonab a doar un mc surpus de greutate, sfatu meu ar f - n afara de cazu n care
medcu ar f de ata parere - as-o aa. Eu fac aa. Aternatva este o dversune nuta
pentru tne. Probab exsta probeme ma mar oportunta[ ma mportante n va[a ta
pentru a pune Controu Menta sa e rezove.
Daca et sgur ca vre sa sabet t de ce, atunc urmar toru pas va f sa anazez
toate avanta|ee care vor rezuta dn aceasta. Dar nu benefc generae ca ,vo arata ma
bne", c unee concrete, unee care ncude daca este posb toate cee cnc sm[ur.
Exempe:
Vazu: procura-[ o fotografe n care et sab(a) aa cum a dor sa f acum.
Ppatu: magneaza-[ cnd ve f sab(a) dn nou cum sm[ bra[u tau neted pupee
abdomenu cnd e ve ppa.
Gustu: magneaza-[ aroma amenteor care vor f ncuse n noua ta deta.
Mrosu: magneaza-[ mrosu amenteor pe care e ve mnca.
Auzu: magneaza-[ ce vor spune oamen care au conteaza pentru tne despre succesu
tau n reducerea greuta[!
Nc cee cnc sm[ur nu sunt sufcente pentru o vzuazare temenca. Emo[e sunt
mportante de asemenea.
Imagneaza-[ ct ve f de entuzasmata ncrezatoare n tne cnd ve a|unge a
greutatea a care doret sa a|ung.
Toate acestea fxeaza-e n mnte ntra n nveu tau. Creeaza-[ Ecranu Menta
proecteaza pe e o vzuazare a magn tae actuae. Acum fa sa dspara aceasta
magne dn stnga (dn drec[a vtoruu) adu o magne (poate de exempu vechea ta
fotografe), aa cum a dor sa ara[ cnd deta ta va reu.
n tmp ce examnez menta nou Eu, magneaza ct ma detaat posb, ce ve sm[
cnd ve f saba. Cum te ve sm[ cnd te ve apeca sa-[ eg retu? Cnd urc scare?
Cnd ve ncapea dn nou n veche hane? Cnd te ve pmba pe pa|a n costum de bae?
Gasete tmp smte toate aceste ucrur. Trec prn toate cee cnc sm[ur succesv,
dupa cum s-a descrs anteror. Ce attudne ve sm[ fa[a de tne nsa[ ca rezutat a
atnger acestu scop?
Acum anazeaza menta noua ta deta nu numa ce ve mnca, c ct seecteaza
cteva amente (cum ar f de exempu morcov sau atee) pentru a e mnca ntre mese.
Spune-[ ca aceasta este canttatea de mncare de care are nevoe corpu tau ca e nu-
[ va produce durer dn cauza foame pentru a prm ma mut.
Acesta este fnau medta[e tae. Repeta exerc[u de doua or pe z.
Fii atent ca niciodata n tmpu medta[e sa nu apara vreo magne sau vreun gnd refertor
a amente pe care nu trebue sa e mannc. Mannc prea mut dn acestea pentru ca [
pac; numa gndndu-te a ee, [ ve ndrepta magnea n drec[ nedorte. Actr[a Aexa
22
Smth, de a Hoywood, afrma n Mercury News dn San |ose (Octombre 13, 1974):
,Gndrea poztva ucreaza mnunat n cura de sabre. Ncodata sa nu te gndet a ce
renun[, c concentreaza-te a ce ve ctga". Adesea se spune ca arata mut ma bne
acum, dect atunc, cnd a |ucat n fmee facute pentru Warner Brothers, care acum
sunt dfuzate a teevzune. Acest ucru atrbue n mare parte Controuu Menta. Ea
spune: ,Deosebrea mare este ca acum sunt ma echbrata ma stapnesc mai bine".
In programu de sabre este mportant sa aeg un scop rezonab pentru reducerea
greuta[; n caz contrar ve dstruge credbtatea proectuu tau. n caz ca a 20 kg n
pus nu po[ sa te gndet n mod seros, ca saptamna vtoare ve arata ca Audrey
Hepburn sau Mark Sptz. Vzuazarea aceste dorn[e nu va avea nc un rezutat.
In prmee ze mesa|ee vech ae corpuu pot sa apara, reamntndu-[ de decu
ducuror. Daca n tmpu ze et ocupata nu a tmp sa medtez, atunc nspra
profund, unete cee tre degete, amntete-[ utznd aceea cuvnte dn tmpu
medta[e ca menu detetc este sufcent pentru corpu tau ca nu ve avea durer de
stomac dn cauza foame. De asemenea de un rea a|utor va f o examnare rapda a une
fotograf ma vech, n care et aa cum doret sa f dn nou.
In masura n care progresez n Controu tau Menta n acest domenu sau n atee, starea
mentaa se va mbunata[, ceea ce va contrbu n mod esen[a a buna func[onare a
corpuu tau. Cu un mc ,ghont" menta e va cauta cu pacere greutatea deaa.
Exsta un numar mare de varante a aceste tehnc, pe care e po[ foos. Ee se pot
ntmpa n tmpu medta[e. Un barbat, munctor ntr-o fabrca dn Omaha, a spus n
tmpu medta[e: ,Vreau sa mannc numa acee amente care sunt bune pentru corpu
meu". Dntr-o data a dort sa mannce saata sucur de egume a asat a o parte
amentee cu mute caor. Rezutatu: a sabt 18 kg n patru luni.
O femee dn Ames, Iowa, a utzat aceea tehnca. Cteva ze ma trzu, ea a cumparat
gogo - tre pentru cop tre pentru preten or. ,Pur smpu am utat sa cumpar
gogo pentru mne. Aproape am pns de bucure. Controu Menta a func[onat"!
Un fermer dn Mason Cty, Iowa, a cumparat cu 150 doar un costum care nu se
potrvea. Pantaon erau strm[, ar hana nu se putea nchea. E spunea: ,Vnzatoru a
crezut ca sunt nebun". Dar, utznd tehnca ecranuu menta e a perdut n patru un 20
kg. ,Acum costumu m vne perfect" Nu toate rezutatee sunt att de spectacuoase - de
fapt nc nu ar trebu sa fe. Carone de Sandre dn Denver |m Wams, care
controeaza actvta[e de Contro Menta dn Coorado, au ansat un program
expermenta care arata credbtatea tehncor de Contro Menta pentru acea care vor
sa sabeasca cu adevarat.
Ea a organzat ntnr, tmp de o una, o data pe saptamna, pentru 25 de cursan[ de
Contro Menta. Dntre aceta 15 au vent a toate edn[ee, ar perderea mede n
greutate a fost de 2, 2 kg. To[ au sabt!
O una ma trzu ea a examnat pe ce 15 cursan[ a constatat ca 7 dntre e au sabt n
contnuare, ar 8 -au men[nut greutatea. Nc unu nu s-a ngraat!
Carone a povestt ca pentru cursan[ expermentu nu a fost chnutor, ba char e-a facut
pacere. Nu numa ca au sabt fara sa smta o foame mstutoare sau ate nepacer, dar
de asemenea au ntart ate tehnc de Contro Menta.
Media scader n greutate a concs n mare masura cu cea care s-ar f ob[nut n cazu unu
curs de sabre cu rezutate bune. Carone a predat ca nstructor a unu dn aceste
cursur, tmp de un an |umatate; ea a fost asstenta Drectoruu denutr[e a Centruu
Medca Suedez dn Denver, este experta n probeme de nutr[e de contro a greuta[.
Ea dorete sa contnue cu acest program sa organzeze un curs pentru fumator.
Fumatu este un obce att de grav, nct daca et fumator, acum este tmpu sa ncep
sa dev un fost fumator. Aa cum am procedat pentru reducerea greuta[, n acest ca
vom parcurge pa ma mc, dnd astfe corpuu tau tmp sa nve[e sa se supuna
nstruc[unor compet no transmse de mntea ta.
Nu este nevoe sa anazez a nveu tau exteror motvee dezobnun[e; motvee de
meancoe sunt destu de famare. Lucru de care a nevoe este o sta cu avanta|ee pe
care e ve vzuaza ma trzu, ntr-un mod foarte vu, care te vor determna sa ntrerupi
Iumatul.
Ve avea o vtatate mut ma mare; organee de sm[ vor f ma ascu[te; ve savura
va[a dn pn. Tu t ma bne dect mne, ca nefumator, ce ve avea de ctgat.
Intra n nveu tau proecteaza-te pe ecranu tau menta n stua[a n care, n mod
norma, fumez prma ta [gara dn acea z. Vzuazeaza-te perfect ntt, dn ace
23
moment pna a scurgerea une ore, facnd tot ce n mod norma a face n afara de a
fuma. De exempu daca aceasta ora dureaza de a 7,30 a 8,30 spune n gnd: ,Acum
n vtor vo f nefumator de a 7,30 a 8,30 a.m. Savurez aceasta ora n care sunt nefu-
mator. Este uor de|a m-am obnut".
Contnua acest exerc[u pna cnd ntr-adevar et perfect ntt, a nveu tau exteror,
n prma ta ora de bertate de [gara. Dupa aceasta po[ sa contnu cu urmatoarea ora,
pe urma a trea ora, aa ma departe. Ia-o ncet, for[area note ar nsemna o pedeapsa
pentru corpu tau, ceea ce nu este bne, pentru ca de fapt n prmu rnd, mntea ta nu
corpu tau, -a ntrodus aceasta obnun[a. Lasa mntea ta sa rezove ce este de facut
prn ntermedu magna[e.
Iata cteva sfatur pentru a acceera venrea ze de eberare competa:
Schmba des marca [gar.
In tmpu aceor ore cnd nca nu te-a dezobnut de fumat, ntreaba-te nante de a
aprnde o [gara: ,ntr-adevar, doresc aceasta [gara acum?" Surprnzator, adesea
raspunsu este nu. Ateapta pna cnd ve dor cu adevarat.
Daca n tmpu ore n care et nefumator, corpu tau semnazeaza ca ,are nevoe" sa
fumeze, respra adnc, unete cee tre degete - utznd aceea cuvnte pe care e
utzez n tmpu medta[e - adu-[ amnte ca a aceasta ora et ve ramne
nefumator.
Pentru controu acestu obce, po[ foos ate tehnc ae aceste metode de baza. Un
barbat dn Omaha, care tmp de opt an a fumat znc un pachet |umatate de [gar, a
vzuazat n Afa magnea aceu munte de [gar - pe care-1 fumase pna atunc.
Pe urma a aruncat aceste [gar ntr-un ncnerator, unde au ars. Dupa aceea -a magnat
toate [gare pe care e-ar fuma n vtor daca nu s-ar asa de fumat - un at munte de
[gar - bucuros e-a ncnerat pe acestea. De mute or n trecut a ncercat sa se ase
de fumat, de aceasta data dupa o sngura medta[e, a reut sa renun[e a acest obce.
Nu a ma tn|t dupa [gar, nu a exagerat cu mncarea, nu a aparut nc un efect
secundar.
Nu pot reata, regret ca o spun, aa de mute succese prvnd fumatu comparatv cu
scaderea greuta[. Dar totu, cunosc destu cursan[, care s-au asat de fumat destu
care fumeaza ma pu[n, ca sa- ndemn pe ce care fumeaza, sa puna Controu Menta sa
ucreze asupra acestu obce.
4!5167282 =
*+,+%)3-1 #)0()) 5-0/3" 2#9"0&/&()3-1 %&0&/&())
|umatate dn tmpu meu petrec caatornd prn mute [ar ca sa ma adresez grupuror
de absoven[ a Controuu Menta. In decurs de un an m-am ntnt nu cu sute, c cu m
de oamen, care m-au reatat despre autovndecar ntr-adevar mnunate. Sunt acum
obnute pentru mne; cred ca ee sunt mnunate n at sens. Ma surprnde faptu ca nu
toata umea utzeaza aceasta posbtate a mn[ noastre de a avea putere asupra
propruu organsm. Mu[ consdera vndecarea pshca ca ceva cudat engmatc
(ezoterc) - totu ce poate f ma necunoscut ma engmatc ca admnstrarea
medcamenteor puternce n mod ntensv, cu efectee or secundare, care amenn[a
starea de sanatate? n toata experen[a mea cu vndecare pshce, nu am avut, nu am
vazut n-am auzt de nc un sngur efect secundar daunator.
Cercetare medcae descopera dn ce n ce ma mute ucrur despre rea[a dntre corp
mnte. n toate aceste cercetar, aparent ndependente, se remarca o trasatura comuna:
Mntea pare sa |oace un ro msteros, puternc.
Daca Controu Menta ar f perfect (e nu este; nca nva[am), eu cred ca to[ am avea
organsmu mereu sanatos. Dar astaz tm de|a, n mod cert, ca mntea noastra are
capactatea de a crete putere de regenerare ae corpuu astfe putem sa nvngem
boe cu ma mut succes. Pna metodee smpe a u Eme Coue au avut succes.
Tehnce de Contro Menta care ncud metoda u Coue, func[oneaza ma efcent.
Este de a sne n[ees ca, cu ct dezvo[ ma bne tehnce de autovndecare, cu att ve
apea ma pu[n a servce medcae. Dar, a nveu actua a care se afa Controu
Menta a nveu de stapnre atns de tne n ceea ce no am dezvotat, ar f prea
devreme pentru medc sa asa a pense. Este oportun sa te consu[ cu e, aa cum a
procedat pna acum sa urmez sfature or. Dar ce po[ face este sa- umet cu
vteza recuperar tae.
24
Mu[ absoven[ ne reateaza ca n cazu urgen[eor au apcat Controu Menta pentru a
reduce durere snge-rare. De exempu: d-na Donad Wdowsky mpreuna cu so[u e
au uat parte n Texas a un congres. Zaru ,Buetn" dn Norwch, Connectcut, reateaza
cum n momentu cnd ea s-a scufundat n baznu de not -a spart tmpanu.
,Ce ma apropat ora era a o departare de ma mute me n-am vrut ca so[u meu sa
pece n m|ocu congresuu , -o cteaza zaru. ,Aa ca am ntrat n starea Afa, am pus
mna pe urechea mea, m-am concentrat asupra zone dureroase am spus urmatoaree:
A trecut, a trecut a trecut"!
,Sngerarea s-a oprt medat a ncetat durerea. Cnd n sfrt am a|uns a un
doctor, acesta a ramas stupefat de cee auzte".
n autovndecare sunt ase pa uor de facut.
Primul pas este sa ncep - n Beta - sa te sm[ devennd o persoana ubtoare ( prn
urmare ertatoare) sa consder ubrea un scop fna n sne. Pentru aceasta, probab
este necesara o cura[ene mentaa temenca (vez captou VIII)
Al doilea pas - intra n nveu tau Afa. Acest pas este mportant catre autovndecare pentru
ca, aa cum am ma men[onat, toate actvta[e negatve ae mn[ a acest nve - toate
vnova[e suparare noastre - sunt neutrazate, corpu este ber sa faca ceea ce
trebue sa faca: sa se auto-repare. Po[ desgur, sa a un sm[ rea de vnova[e
suparare,dar no am observat ca acestea e tram doar a nveu exteror, n Beta, tnd
sa dspara practcnd Controu Menta.
A treea pas - sa-[ vorbet menta despre prmu pas: Exprma-[ dorn[a de a ob[ne o
cura[ene mentaa amanun[ta - sa fooset cuvnte poztve, sa gndet poztv, sa dev
o persoana ubtoare ertatoare.
A patruea pas - retraete-[ menta boaa de care sufer. Utzeaza ecranu menta,
trebue sa vez sa-[ sm[ boaa tmp de cteva cpe, scopu fnd concentrarea
energor de vndecare acoo unde este necesar.
A cncea pas - terge repede aceasta magne a bo tae smte-te compet vndecat.
Smte profund bertatea fercrea sanata[ perfecte. Ram a aceasta magne, zabo-
vete un tmp ac, bucura-te de ea, sa t ca o mer[ - t ca acum, n aceasta stare de
sanatate et n armone perfecta cu nten[e natur asupra ta.
A aseea pas - ntarete nca o data cura[ena ta mentaa sfrete prn a-[ spune: ,n
fecare z, n orce prvn[a, eu sunt ma bun, ma bun ma bun".
Ct tmp ve face aceasta ct de des?
Dupa experen[a mea, 15 mnute repreznta durata de tmp cea ma buna. Fa aceste
exerc[ ct po[ ct po[ de des, dar nu ma pu[n de o data pe z. Nu exsta ,prea mut"!
Da-m voe sa fac, pentru un moment, o paranteza. Poate a auzt ca medta[a este un
ucru pacut, dar ca trebue sa f atent sa nu dev prea ncntat de ea, ca s-o practc prea
mut. Se spune ca ne poate ndeparta de ume sub nfuen[a e, n mod nesanatos, ne
ocupam numa de no nne. Nu tu daca este adevarat sau nu. Acest ucru se spune
despre ate dscpne medtatve, dar nu pentru Controu Menta. Accentuarea noastra
este char mpcarea n ume, nu ndepartarea de ea - nu deparea sau gnorarea
probemeor practce - c sa ne confruntam cu ee e rezovam.
Revennd a autovndecare: Nu exsta ncodata sfrtu prmuu pas. Exerseaza aceasta
n Beta, Afa Teta. Traete evenmentu. Daca sm[ ca paet n tmpu ze, atunc
unete cee tre degete pentru rentarrea nstantanee.
Mute dn centree noastre de Contro Menta pubca |urnae pentru absoven[. Acestea
sunt pne cu reatar ae absoven[or, care descru ce au ob[nut cu a|utoru Controuu
Menta. Istorsesc cum controeaza durerea de cap, astmu, oboseaa tensunea
arteraa mute atee.
Iata unu dntre ee pe care -am aes dn cauza ca autorul lor este un medic practician.
,Aproxmatv a vrsta de 11 an am nceput sa am durer de cap sub forma unor mgrene.
La nceput apareau doar ocazona puteau f controate, dar pe masura ce am nantat n
vrsta stua[a s-a nrauta[t n fna au devent ,cefae chnutoare", care [neau tre sau
patru ze, cu nterva de numa doua ze ntre crze. Mgrene fumnante devastatoare...
de obce apar doar ntr-o |umatate a fe[e a capuu. Och pareau ca vor sa asa dn
orbte. Durerea ma strngea ca o menghna stomacu se ntorcea pe dos. Crza era
uneor uurata prntr-un preparat specfc, un medcament vasocon-strctor, care trebua
uat a nceputu crze, cnd durerea era toeraba. Odata ce durerea de cap a progresat
un tmp, atunc nmc nu o ma putea opr n afara trecer tmpuu. Am a|uns a acea
stua[e n care uam preparatu dn patru n patru ore, ar uurarea nu era dect par[aa.
25
Am mers la un specialist n dureri de cap, care m-a examinat temeinic pentru a se asgura ca nu am
tuburar fzce sau neuroogce. M-a dat un tratament pe care de|a fooseam; durere
de cap au contnuat ma departe.
Una dn pacentee mee era absoventa Controuu Menta tmp de un an m-a sugerat
sa merg cu ea a un
curs de Contro Menta. ntotdeauna spuneam ca nu cred n asemenea absurdta[. Cnd
ntr-o z ne-am revazut, n a patra z de durere de cap, probab eram verde de durere,
m-a spus: ,Nu crede[ ca a sost tmpu sa ncepe[ cu Controu Menta? Char n
saptamna vtoare ncepe un nou curs...de ce nu ven[ cu mne?"
M-am nscrs a curs am mers foarte contncos n fecare seara n mod sgur nu am
avut nc o crza de durer de cap n acea saptamna. Dar o saptamna dupa termnarea
cursuu m-am trezt cu o durere de cap terba cu aceasta ocaze vroam sa vad daca
programarea mea func[ona. Am parcurs un ccu am nvns. Nc o durere de cap... ma
sm[eam mnunat. Era un mraco! Cnc secunde ma trzu durerea de cap a revent
ma puternc. Nu am renun[at, am efectuat nca un ccu, durerea de cap a ncetat
pentru un moment, pe urma, dn nou, a revent. A fost necesar sa trec prn aproxmatv
zece ccur, dar nu am cedat, nu am uat medcamente contra mgrene. M-am spus ca
pot face acest ucru n fna durerea de cap a dsparut.
Nu am avut durer de cap pentru un tmp, dar cnd apareau, se anau n peroada
urmatoare dupa ce parcurgeam tre ccur. A ma revent uneor n urmatoaree tre un,
dar nu am ma uat nc macar o asprna. De cnd am nva[at Contro Menta nu am ma
uat nc o asprna. ntr-adevar este efcent"!
Urmatoarea ntmpare provne de a o caugar[a, sora Barbara Burns dn Detrot,
Mchgan. Am aes acest caz pentru ca sora Barbara a utzat ngenos un mecansm
propru de decanare.
Tmp de 27 de an ea a purtat ochear dn cauza une mop a unu astgmatsm. Dn
cauza accentuar mope sae a avut nevoe de ente dn ce n ce ma puternce care -au
redus vederea cara a dstan[a. nantea mbunata[r veder sae, avea nevoe de ente
bfocae. n ue 1974, s-a hotart sa utzeze Controu Menta. n cursu medta[e
profunde spunea: ,De fecare data cnd cpesc dn och vo focaza perfect, a fe ca
obectvu aparatuu de fotografat". In tmpu fecare medta[ a repetat aceasta
propoz[e dupa doua saptamn a nceput sa traasca fara ochear, foosea doar
pentru ctt. A consutat pe dr. Rchard Wodyga, un oftamoog ( e absovent a cursuu
de Contro Menta) care -a spus ca avea o uoara deformare a cornee. Sora Barbara -a
ntrodus corectura cornee n medta[e sae, n urmatoaree saptamn, pna cnd
trebua sa se preznte a o noua examnare a dr. Wodyga.
Ceea ce urmeaza este o parte a scrsor dr-uu Wodyga catre no, a cererea sore
Barbara:
,Sora Barbara Burns a fost examnata de mne pentru prma data n 20 august 1974...Am
examnat-o dn nou pe sora Barbara a 26 august 1975. Ea nu a ma purtat ochear de un
an...
Pacienta are o reducere a mope a un nve a care nu este necesar sa poarte ochear".
Desgur, doctoru cu mgrena sora Barbara Burns nu sufereau de ,bo
nspamntatoare" de care no ne temem. Poate Controu Menta sa a|ute n cazu acestor
bo, sau pur smpu, este necesar sa uam medcamente sa ateptam sa treaca
tmpu? ngadu[-m sa aruncam o prvre asupra une bo care probab este cea ma de
temut dntre toate, canceru.
Maryn Ferguson n cartea ,Revou[a creeruu" Grace Hase n artcou ,Mntea
mpotrva canceruu", pubcata n ,Preventon Magazne", n anuare 1976, cteaza
ucrare doctoruu O. Car Smonton, un specast n cancer, care -a nsut tehnce
Controuu Menta e-a apcat cu succes n tratarea bonavor sa.
Foosrea mn[ pentru mbunata[rea sanata[ / 77
Cnd doctoru O. Car Smonton s-a ocupat de radoterape a Baza Aerana Travs de
nga San Francsco, a studat cazure rare, dar unanm cunoscute: persoane care,
datorta unor cauze necunoscute pentru medcna s-au vndecat de cancer. Ee sunt
numte ,rems spontane" formeaza un numar foarte mc a bonavor de cancer.
Doctoru Smonton s-a gndt ca daca ar avea posbtatea sa expce de ce s-au vndecat
acet bonav, atunc ar avea posbtatea sa provoace cauzee responsabe de remse a
bo.
A gast ca acet pacen[ au cu to[ ceva mportant n comun: E erau oamen de cee ma
26
mute or poztv, optmt, hotar[. La Confern[a dn Boston a Controuu Mental din 1974,
el a spus:
,Cercetator au constatat ca ce ma mare factor emo[ona snguar n evou[a
canceruu, este, n genera suferrea une perder mportante cu 6-18 un nante de
punerea dagnostcuu bo.
Aceste observa[ au fost aratate n stud separate ndeungate facute de cercetator
ndependen[ cu grupur de contro...Observam ca nu numa aceasta perdere este un
factor semnfcatv, c modu n care perderea este recep[onata de ndvd. Vede[,
perderea trebue sa fe sufcenta pentru a produce un sentment de nea|utorare de
perdere a speran[e care perssta a o parte dn acet bonav. Astfe, se observa ca
rezsten[a or de baza se mcoreaza, perm[nd magnzarea evou[e cnce".
Intr-un at studu facut a Baza For[eor Aerene Travs pubcat n ,|ourna of
Transpersona Psychoogy, (vo. 17, nr. 1, 1975)", Dr. Smonton a casfcat attudne a
152 bonav de cancer n cnc grupe, de a puternc negatv, pna a puternc poztv.
Pentru 20 dn acet bonav rezutatee tratamentuu au fost exceente - de 14 dntre e
erau ntr-o stare att de grava nct aveau o ansa ma mca de 50% sa suprave[uasca
cnc an. Ce a rasturnat echbru era attudnea or poztva. La pou opus a scae, a 22
de bonav, tratamentu a dus a rezutate sabe; nc unu dntre e nu a avut o attudne
poztva.
Totu cnd un dntre ce ma poztv bonav s-au ntors acasa, s-a schmbat attudnea
or, , am observat ca boaa or se schmba n mod corespunzator". Este car, attudnea
or a avut un ro ma mportant dect gravtatea bo.
Dr. Emer Green de a Funda[a Mennnger era ctat de edtoru revste prn cuvntee:
,Car Stephane Smonton... ob[n rezutate remarcabe n controu canceruu prn
egarea vzuazar pentru autoregare fzoogca cu metodee radoogce trad[onae".
n cuvntarea sa de a Boston, dr. Smonton 1-a ctat pe preedntee Soceta[ Amercane
a Canceruu, Eugene Pen-dergrass, care a spus n 1959: ,Exsta unee dovez care de-
monstreaza ca evou[a bo, n genera, este nfuen[ata de un necaz emo[ona. Este
sncera mea speran[a sa putem extnde cercetarea pentru a ncude posbtatea dstncta
ca nauntru mn[ exsta o putere capaba sa exercte for[e care pot sa ntensfce sau sa
nhbe evou[a aceste bo".
Dr. Smonton este acum drectoru medca a Centruu de Consutan[a Cercetare a
Canceruu dn Forth Worth, unde e coaboratoarea sa Stephane Mathews-Smonton,
nva[a bonav sa participe mental la propriul lor tratament.
,Vede[, am nceput cu deea ca attudnea pacentuu |uca un ro n raspunsu sau a
orce fe de forma de tratament putea nfuen[a evou[a bo sae. n tmp ce exporam
acest ucru am gast ca, conceptee Controuu Menta - bofeed-back-u medta[a - m
dau un nstrument sa nva[ bonav cum sa- nceapa nterac[unea sa se mpce n
procesee or de vndecare. Pot sa spun ca aceasta este cea ma puternca arma pe care o
ofer dn punct de vedere emo[ona bonavor".
Unu dntre prm pa foos[ de Dr. Smonton n pregatrea pacen[or sa, consta n
aungarea frc. Odata ce aceasn pregatre ncepe, reazam ca, canceru este un proces
norma, care se desfaoara n fecare dntre no, ca tot tmpu avem ceue canceroase
care dezvota degenerar magne. Corpu e recunoate e dstruge pe aceea ca prn
care nactveaza protenee strane... Nu este vorba pur smpu sa scapam de toate
ceuee canceroase, dn cauza ca no producem aceste ceue tot tmpu. Este vorba ca
dn nou corpu sa fe nvngator, dr|ndu- propre procese".
Expunerea doctoruu Smonton a fost urmata de a doamne Smonton care a spus:
,Ce ma mu[ oamen...vzuazeaza o ceua canceroasa ca fnd ceva foarte urt, rau,
nsdos, care se poate strecura c-coo care este foarte puternca; care, odata
pornta, organsmu nu ma poate face nmc. n reatate, o ceua canceroasa este o
ceua normaa care a nnebunt... Este o ceua foarte proasta - reproducerea e este aa
de rapda ca de cee ma mute or bocheaza propra sa amentare cu snge astfe
se famnzete pe sne. E saba. Po[ sa o sec[onez, sa o radez sau sa o tratez chmc,
daca se mbonavete, nu se ma poate nsanato. Ea moare. Acum sa o comparam cu
o ceua sanatoasa. tm ca putem sa taem [esutu sanatos a degetuu, s daca nu facem
nmc atceva dect sa pm un eucopast, e se va vndeca. tm ca [esuture normae
pot sa se autorepare... ee nu- dstrug propra amentare cu snge. Totu sa prvm
magnea mentaa pe care o avem despre aceste ucrur. Pute[ vedea puterea atrbuta
bo prn frce noastre s magnea mentaa pe care o foosm n frce noastre".
27
ReIerindu-se la tehnicile de reaxare vzuazare utzate mpreuna cu radoterapa, doamna
Smonton a spus:
,Probab snguru ce ma vaab nstrument pe care-1 avem este tehnca magna[e
mentae.
Sunt tre ucrur de baza pe care e cerem bonavor sa e faca. Le cerem sa vzuazeze
boaa or, sa vzuazeze tratamentu or, sa vzuazeze mecansmu muntar a corpuu.
Ceea ce vorbm (a edn[ee noastre de grup) este despre magnea cara a ceea ce vrem
sa se ntmpe, nante de a crede ca se va ntmpa. Se pare ca este mportant sa ne
magnam n aceasta ordne.
Una dntre temee prncpae de dscu[e este medta[a. Ct de des medta[? Ce face[ n
tmpu medta[e"?
4!5167282 =1
"0 -;-3!)()" )0/)# 5-0/3" 2043&:+%/)()
In dscursu sau n fa[a grupuu de Contro Menta, doamna Smonton a atras aten[a
asupra nenumarateor tpur de stres dn va[a, care daca nu sunt tratate corespunzator,
pot duce a mbonavr.
,Foarte pu[n dntre bonav notr au o casnce reuta", a spus ea. ,Daca bonavu de
cancer are o casnce reuta, acesta este unu dn cee ma mportante ucrur de care
trebue sa ne ocupam, pentru ca repreznta motvu esen[a pentru care trebue sa
ramna n va[a".
Care este re[eta une casnc reute? Eu nu cunosc toate raspunsure. Casatora mea cu
Paua este extraordnara - a fost pacut nteresant tmp de 36 de an, dar n-am n[ees
de ce. Poate ca aceasta engma determna reuta une casnc. I[ spun aceste ucrur,
pentru ca trebue sa n[eeg ca nu am o experen[a de prma mna prvnd casnce
reute de aceea nu sunt expert cum poate f savata; sau daca trebue savata casnca,
care este n perco.
Cu toate acestea, eu cunosc cteva metode pentru a mboga[ mbunata[ o casnce,
daca mpreuna so[u so[a doresc acest ucru.
Te atep[ poate, sa vorbesc ma nante despre sex, pentru ca mu[ cred ca acesta ar f
ponu de baza a une casnc reute. Eu consder acest ucru, ma mut ca un rezutat a
une casnc reute vom dscuta despre acesta mai trziu.
Eu cred ca baza cea ma buna a une casnc este ntmtatea, nu genu de ntmtate care
seamana cu un secret, c care provne dn acceptarea n[eegerea profunda.
Vreau sa-[ propun ceva destu de cudat, dar trebue ma nt sa-[ preznt cteva fapte.
Am vorbt despre sentmentu de bucure care apare spre sfrtu cursuu de Contro
Menta.
De asemenea are oc ceva deosebt, subt, trat profund. Dupa medata termnare a
cursuu, studen[ smt ca au stabt o egatura ntma ntre e, aproape o atngere de
ubre. Vn a curs ca nte stran, ae caror drumur nu s-au ncrucat ncodata, n
curnd trebue sa pece sa- traasca propru destn. Dar acest sm[amnt de egatura
recproca apare dn nou, foarte uor, daca se rentnesc. Este arg raspndta credn[a ca
acest fapt s-ar datora une experen[e ntense, pe care au trat-o mpreuna o sngura data
n va[a. Soda[ au acea sentment dupa ce au mpar[t experen[e ntense n razbo. La
fe s-ar sm[ un grup de necunoscu[, care -ar petrece toata dupa amaza boca[ n
ft.
Aceasta este doar o mca parte a expca[e. Este partea seszata ce ma des, pentru ca
se observa foarte uor.
Vo ncerca sa expc ca se ntmpa atceva. In cursu medta[or adnc preungte
se nasc egatur - mntea este sensb receptva, ntra n contact fn cu ate mn[, ntr-un
mod atfe famar numa care au trat mpreuna o va[a ntreaga. Ma|ortatea ntmta[or
de o cpa sunt superfcae fase asa un sentment de nconfort. Ee dureaza pu[n.
Nu este cazu cu aceasta experen[a; ea se desfaoara a un nve pshc durab.
Pentru ca acest sm[amnt este subt nu unu copetor, sa nu te surprnda ca nu a
auzt nmc despre e, de a orce cursant de Contro Menta, cu care te-a ntnt. Dar
amn-tete- probab respectvu o sa-[ spuna: ,A, da, cu to[ am sm[t. A fost
mnunat"!
Acesta este un fe de produs secundar a Controuu Menta. Cursu nu -a propus sa
reazeze acest lucru.
28
Totu (aceasta este propunerea cudata, pe care am amntt-o) este posb sa utza[
ceea ce a[ nva[at mpreuna, ca so[ so[e n Controu Menta pentru a crea, n mod
deberat, o ntmtate profunda care se poate reaza numa dupa mu[ an de tra
mpreuna. Rezutatu va f ma puternc ma adnc dect ceea ce studen[ notr
reazeaza a curs.
Iata ce trebue facut:
1. Aege un oc, unde amndo va sm[[ foarte ferct: foarte reaxa[. Poate sa fe ocu
unde a[ petrecut o vacan[a mpreuna, sau orce oc de care va eaga amntr pacute. De
asemenea poate sa fe un oc pe care nu 1-a vazut nc unu dn vo. II pute[ crea
mpreuna. Dar sa nu aege[ un oc unde a fost numa unu dn vo. Atfe s-ar destrama
smetra experen[e, s-ar reduce sm[amntu de mpartare.
2. Aeza[-va comod, apropa[, fa[a n fa[a. Reaxa[-va nchde[ och.
3. Unu dn vo sa se adreseze ceuat spunndu- ceva de acest gen: ,Am sa numar
ncet de a 10 a 1 cu fecare numar ve sm[ ca ve ntra tot ma adnc a un nve
medtatv pacut. 10-9 sm[ ca merg ma adnc, 8-7-6- ma adnc ma adnc, 5-4- ma
adnc, 3-2-1. Acum et reaxat(a), a un nve a mn[ adnc pacut. Cu a|utoru tau,
ma vo aatura a tne".
4. Ceaat va spune: ,Vo numara ncet de a 10 a 1, cu fecare numar ne vom apropa
tot ma mut a un nve adnc a mn[. 10-9 sm[ cum merg ma adnc cu mne, 8-7-6-
ma adnc ma adnc mpreuna, 5-4- tot ma adnc ma aproape, 3-2-1. Acum
suntem amndo reaxa[ a un nve pacut a mn[. Sa mergem mpreuna ma adnc".
5. Prmu spune: ,Bne, sa mergem mpreuna foarte adnc. Sa facem mpreuna
cunotn[a cu ocu nostru de reaxare. Cu ct observam ma mut acest oc, cu att
a|ungem ma adnc. Observa ceru...".
6. ,Da... e senn, cu c[va nor care putesc". Fecare va descre apo ncet, spontan,
scena pe care o tra[ mpreuna -temperatura, cuore, sunetee, toate detae pacute.
7. Cnd amndo sunte[ a un nve adnc, nu va grab[ tra[ dn pn ocu vostru de
reaxare, unu dn vo va spune ceuat: ,Dorn[a mea cea ma mare este sa te fac pe tne
ferct() numa dupa aceea sa ma fac pe mne ferct(a)".
8. Ceaat spune: , eu doresc foarte mut sa te fac fer-ct(a) numa dupa aceea sa
ma fac pe mne ferct(a)".
9. Lasa[ sa treaca o peroada de tmp, ct vre[ vo, ntr-o mpartare tacuta, apo trez[-
va. Un pot tra mut ma a-dnc aceasta peroada tacuta prvnd adnc n och ceuat.
Este foarte posb ca un medtatv expermentat sa ramna n Afa Teta cu och
desch. Daca nu va sm[[ confortab astfe, atunc nu for[a[.
Aceasta este o experen[a de o putere mut ma mare dect va pute[ magna numa
ctnd. De prma data cnd ve[ ncerca asta, ve[ f convn, cu vara[e pe care e
pute[ dezvota, poate deven o parte permanenta a ve[ voastre comune.
Cteva aten[onar: frumuse[ea experen[e va f perduta daca este utzata eronat. Daca
unu dn ce do partcpan[ nu n[eege scopu nu e compet de acord fa[a de acest
scop, atunc sentmentu de mpartare ntma poate duce a o experen[a ma pu[n
pacuta. O recomand numa pentru barbatu femea care cauta o egatura ma adnca
ma tranca ma bogata.
Cu to[ avem o aura, pe care pu[n oamen o pot vedea ca pe un cmp energetc pad,
aba vzb care ncon|oara corpu. Putem nva[a sa vedem aceasta aura. De fapt ca un at
rezutat secundar a cursuu de Contro Menta, mu[ dn cursan[ notr spun ca vad aura
propre a ator persoane. Fecare, dferta, precum amprentee degeteor.
Cmpure energetce ae oamenor apropa[ fzc se suprapun. Forma, cuoarea,
ntenstatea vbra[e or se schmba. Acest ucru se ntmpa n agomera[a dn teatru,
dn autobuz, precum n patur cu doua persoane. Cu ct acest contact este ma des, cu
att ma duraba este schmbarea aureor.
Aceasta schmbare este buna n cazu so[uu so[e, pentru ca auree or se
competeaza ma bne. O separare fzca preungta va nversa procesu, ceea ce este
nut sa spun, nu este bne pentru compatbtatea casnce. Aproperea fzca este
esen[aa. Eu recomand pature dube.
acum despre sex: sexu nu este o experen[a unca. Exsta un spectru arg de
posbta[. Nu ma refer a tehnc sau a dverse poz[, ma refer a experen[e, a
catatea acestora, a dferte ntensta[ profunzm. Este o scaa arga de posbta[ ca
ntre pacer fercrea tranca.
Prea multe cupur ctesc manuae sexuae de genu ,cum se face" cred ca, cu o anumta
29
perfec[une tehnca, au o va[a sexuaa buna. Pentru a debera fecare pas, fecare
ducnd ogc a urmatoru, pastreaza ceea ce ar putea f o experen[a adnca, a nveu
superfca content Beta. Ma mportant este a se asa dus de experen[a, cu mntea
reaxata a un nve medtatv.
Devennd pshc sensb, poate mboga[ mbunata[ n mod consderab casnca.
Casatore fercte, de durata, pot f rezutatu une n[eeger pshce profunde ntre
partener fara aceste exerc[. De ce sa ateptam?
4!5167282 =11
5+() .< /" 531!/)!1 -%5
Exsta ESP n mod rea? n prezent aproxmatv to[ oamen nforma[ sunt de acord ca e
exsta. A fost demonstrat statstc pna a utma zecmaa, ca nforma[a a|unge a no
pe ate ca dect prn cee cnc sm[ur ae noastre. Informa[a poate ven dn trecut
prezent sau vtor. Poate sa vna de aproape sau de departe. Nc tmpu, nc spa[u, nc
cuca u Faraday nu sunt barere pentru orce ar f acea capactate ,extra-senzoraa"
care func[oneaza n ESP
ESP nseamna ,percep[e extrasenzoraa". Me nu-m pace aceasta termnooge.
,Extrasenzora" nseamna ceva afara, separat de aparatu nostru senzora. Aste
nseamna sa se nege exsten[a unu aparat senzora, dfert de cee cnc sm[ur, de
acesta exsta, deoarece ob[nem nforma[ fara a e utza. Nu este nmc extrasenzora
egat de ESP Cuvntu ,percep[e", este bun pentru expermentee conduse de |. B. Rhne
de a Unverstatea Duke, unde partcpan[ au ghct car[e de |oc specae, att de
precs, nct ntmparea era excusa, nsa n Controu Menta no nu percepem pur
smpu, c ne proectam aten[a acoo unde exsta nforma[a dorta. Percep[a este un
cuvnt prea pasv pentru ceea ce facem no. Dn acest motv n Controu Menta vorbm
de ,Proec[e Senzoraa Efcenta". In[aee sunt a fe, fndca n[eegem tot ce este ESP,
dar ma mut.
Pentru expermentarea ESP, cursan[ de Contro Menta, nu fac exerc[ cu car[ de |oc.
Acee exerc[ se utzeaza pentru a observa daca omu respectv este carvazator. Pentru
ca no cunoatem de|a aceste ucrur, ne fxam un [e mut ma mportant - sa- nva[am sa
se comporte ca carvazator n va[a de toate zee, ntr-un mod att de deosebt
nct sa cunoasca ,na[me" sprtuae, aa de ntens, nct va[a or nu ma este a fe
cum a fost. Acest ucru vne dupa aproape 40 de ore de nstrure exerc[.
Cu rutna sguran[a nstrum oamen sa func[oneze ca carvazator; am facut acest
ucru cu peste |umatate de mon de absoven[.
Dupa ce ve stapn toate tehnce descrse n aceasta carte, ve f gata n feu tau sa
practc ESP Ve putea sa ntr a nveee adnc ae mn[, sa ram tota content ve
f capab sa vzuazez ucrur evenmente ca cum ar f percepute prn cee cnc
sm[ur. Acestea sunt cee doua por[ catre umea carvzun.
Cursan[ dn cursure de Contro Menta, sunt ntr-un stadu apropat de starea de
carvazator de|a a sfrtu ze a doua, ar n zua a trea ntr-adevar opereaza prn
carvzune - proecteaza contn[a or n afara corpuu.
E ncep cu un exerc[u smpu n magna[a vzuaa. n medta[e profunda e se
proecteaza n fa[a propre or case, magnndu- ca sunt acoo. E observa atent tot
ceea ce vad nante de a ntra pe ua; se opresc n sufragere, n fa[a pereteu de sud.
Vad camera noaptea cu umne aprnse, pe urma n tmpu ze, umnata de soaree care
ntra prn ferestre studaza fecare detau pe care -1 pot amnt. Apo atng peretee
de sud ntra n perete. | se poate parea cudat, dar acest ucru este perfect natura
pentru ce care au trecut prn exerc[e ntensve ae vzuazar.
In perete sunt acoo, unde n-au ma fost ncodata, aa ca cerceteaza nou medu
observnd: umnoztatea, mrosure, temperatura durtatea materaeor prn
cocantur n nteroru pereteu. Ies apo dn perete, stau n fa[a u, schmba cuoarea
pereteu n negru, rou, verde, abastru voet, apo se rentorc a cuoarea n[aa. Apo
e rdca un scaun - care este fara greutate n aceasta dmensune - studaza n fa[a
pereteu, n tmp ce schmba dn nou cuoarea u. Acea ucru fac cu o uben[a, cu o
ame, cu o portocaa, cu tre banane, cu tre morcov cu o capa[na de saata.
Cnd s-a termnat acest exerc[u s-a facut prmu pas mportant n aezarea mn[ ogce
n ocu dn spate a mn[ magnatve n ocu dn fa[a, unde se afa mecansmu de
contro. In exerc[u pe care v-1 descru n contnuare, mntea ogca va spune
30
cursantuu: ,Sa nu-m spu ca et n nteroru pereteu sau n vreun at oc rea. t ca
este mposbil, tu stai aici".
nsa mntea magnatva, acum ntarta de o sere de exerc[ de vzuazare, este capaba
sa gnore aceasta. Cu ct devne ma puternca magna[a, cu att se ntaresc propre
noastre puter pshce. Mntea magnatva e sus[ne.
In urmatoru exerc[u, cursan[ se proecteaza menta n cubur sau cndr de meta - o[e
noxdab, cupru, aama, pumb - unde a fe ca atunc cnd au fost n nteroru pere-
teu, examneaza umna, mrosu, cuoarea, temperatura durtatea, facnd asta rapd,
pentru a mpedca mntea ogca sa ac[oneze.
Avansnd de a forme smpe ae matere pna a cee ma compexe, e ncep proec[a n
forme ae matere v, prntr-un pom fructfer. Examneaza pomu n cee patru
anotmpur, prn schmbarea succesva a cuoror de pe ecranu or menta, apo se
proecteaza n frunze fruct.
Acum un sat ura nante: proectarea ntr-un anma de casa. Cursan[ au avut pna
acum numeroase succese, nsa c[va pun ntrebarea: ,Pot sa fac acest ucru"? E
examneaza cu ncredere pe ecranu or menta care schmba cuoarea, anmau
preferat prvndu-1 dn exteror; apo a fe de ncrezator e ntra n cranu n creeru
vu. Dupa cteva mnute de contempare, n capu anmauu, e es n afara dn nou,
pentru a-1 examna dn exteror, concentrndu-se acum
asupra peptuu anmauu. Acum, n nteroru peptuu, examneaza cuta toracca, ra
spnar, nma, pamn, fcatu es dn nou afara, narma[ cu punctee de refern[a
pentru ceea ce va f probab cea ma cudata z dn va[a or, zua a patra, cnd vor ucra
cu oamen. Dar pna atunc trebue sa ne ma pregatm.
ntr-un nve de medta[e ma adnc, uneor adnc n Teta, cursan[ de a Controu
Menta, construesc aboratoare n magna[a or, care n preaab a fost bne
antrenata. E aeg forma, marmea, cuoarea aboratoruu, n aa fe nct sa se smta
bne n acest oc. Asta ncude un brou un scaun proectate de e, un ceas, un
caendar care con[ne toate datee dn trecut, prezent vtor un fer. Pna ac nmc
neobnut. Pentru a n[eege etapa urmatoare este necesar sa subnem ct de departe
este aparatu senztv pshc de mba| de ogca ct de apropat de magn
smbour. Am accentuat acest ucru dn cauza ca n etapa urmatoare aboratoru este
echpat cu ,nstrumente" pentru a corecta pshc anomae care vor f detectate a
oamen anaza[ n zua urmatoare. Mute dn aceste nstrumente nu se pot vedea n nc
un aborator. Acestea sunt smboure nstrumentae sau nstrumente smboce, cum
dor[.
Imagneaza-[ o sta fna pentru ftrarea mpurta[or dn snge; o pere moae pentru a
matura prafu ab (cacu) care poate f vazut pshc n cazu artrteor; o[un pentru
vndecare rapda; ba pentru spaarea vnova[e; aparatura cu muzca specaa pentru
camarea stresa[or. Fecare cursant va face propru u arsena; nu exsta doua setur
de unete dentce. Aceste unete provn dn ocu unde totu este posb, adca dn
nveee adnc ae mn[, mu[ cursan[ reazeaza ca munca executata cu aceste
unete are nfuen[a n aa numta ume obectva. n tmp ce cursan[ ucreaza cu
aceste unete, e ar putea avea nevoe de un sfat n[eept n momentee dfce, o ,voce
saba ntta" nteroara.
Pentru cursan[ de a Contro Menta totu, nu este o voce saba, c una puternca, nu
una, c doua. n aboratoru u, cursantu ntroduce do sfatutor, un barbat o femee.
nante de a ncepe acest exerc[u de medta[e, spune ca va face acest ucru daca e
ca ma|ortatea cursan[or, va avea o dee cara despre cne dorete sa- fe sfatutor.
Aceste dorn[e se mpnesc destu de rar; nsa nmen nu e dezamagt. Un cursant spera
sa se ntneasca cu Abert Ensten, dar n ocu u a gast un omue[, machat ca un
covn, cu nas dntr-o mnge de png-pong, coorata n roz acopert cu o apca cu un
pompon. Omue[u s-a dovedt a f o sursa de ncredere pentru sfaturle practice.
Un at cursant, Sam Merr care a scrs un artco despre Controu Menta n zaru New
Tmes, dn 2 ma 1975, a evocat doua persoane reae ca sfatutor, de comportamentu
or a fost tota dfert de comportamentu or rea. In aboratoru u, pe submarnu
Nautus, scre Merr, un om mc, mbracat cu o camaa de matase cu pantaon scur[,
a et dn camera de decomprese. E era sab, che, amab, cu och ca de caproara
adnc[ n orbte. Sfatutoru meu era Wam Shakespeare. I-am spus ,Buna", dar e nu
m-a raspuns, ,...o voce m-a anun[at ca no mergem pe [arm, W cu mne am sart
prntr-o deschzatura pe o pa|a puste..."
31
,Pe pa|a no am ntnt-o pe Sofa Loren, a doea sfatutor a meu. Char atunc eea dn
apa, ar trcou e de bumbac se pea ascv de rotun|me trupuu e. La nceput ea m-a
gnorat, dar era fercta de ntnrea cu Shakespeare. Ce do -au strns mne, au
schmbat amabta[, apo s-au aezat pe nsp -au nceput sa se bata, sa tremure, sa
mormae, sa cheaae".
A doua z cnd a vent tmpu pentru treaba seroasa, ucru a caz, ndrumatoru u Merr
-a dat acestua numee une feme dn Forda n vrsta de 62 de an. Ce do sfatutor au
examnat-o n |oaca fnd preocupa[ ma mut unu de ceaat, apo au pecat dupa
trebure or ma seroase. Au pecat sfatutor fara sa dea un sfat? Nu - abdomenu feme
a dsparut. ,n ocu abdomenuu", noteaza Merr, ,era un ntestn ung dn neon roz,
care umna suparator". E a afat de a ndrumatoru u ca femea este nternata n spta
cu o grava nfec[e ntestnaa.
Pentru absoven[ cursuu de Contro Menta, sfatutor pot f foarte rea. Ce sunt e? No
nu tm sgur - poate pasmur ae magna[e noastre, poate ntruchparea voc nte-
roare, poate ceva ma mut. Ceea ce tm este ca ndata ce neam ntnt cu sfatutor
notr am nva[at sa ucram cu e, rea[a va f respectuoasa de nepre[ut.
Socrate, un fozof grec, care a trat cu patru secoe nante de Hrstos, a avut un sfatutor,
care spre deosebre de sfatutor Controuu Menta, s-a mtat numa a aten[onar.
Socrate spunea conform ceor afrmate de Pato: ,nca dn copare ma vzteaza un
semzeu, a caru voce m atrage aten[a dn cnd n cnd, sa ma opresc sa fac ceva, dar
ncodata nu spune ce sa fac". Un at scrtor, Xenophon, cteaza pe Socrate: ,pna
acum vocea nu a gret ncodata".
Dupa cum ve vedea n curnd, un absovent a cursuu de Contro Menta, care n
aboratoru u menta consuta cu ncredere pe sfatutor u, este o persoana cu putere
uraa, de care benefcaza e nsu precum ate persoane. La acest nve de nva[are n
Controu Menta, se n[eeg aceste ucrur, dar nca nu au fost trate.
n zua urmatoare to[ ateapta cu nerabdare, aeru parca vbreaza. Char absoven[
care vn dn nou a curs, pentru mprospatarea cunotn[eor or, smt aceasta vbra[e.
Pna acum tot ce-a expermentat cursantu a fost aparent numa a u, n ntmtatea
propre sae mn[. Acum urmeaza momentu n care expermentu se desfaoara n vazu
tuturor.
Ma nt urmeaza doua exerc[ mentae de examnare a corpuu unu preten, a fe cum
s-a procedat cu anmau preferat ma nante, dar acum detae vor f mut ma func[o-
nae. Dupa termnarea exerc[uu cursan[ formeaza perech.
Un cursant este ,NDRUMATOR", ar ceaat este ,OPERATOR PSIHIC" sau
,CLARVAZATOR" (,NDRUMATORUL" derva de a ,PSIHOORIENTARE"; acest cuvnt
semnfca tot ceea ce facem no n Controu Menta; adca nseamna ndrumarea mn[).
ndrumatoru scre pe o hrte numee une persoane pe care o cunoate, vrsta, cteva
generata[ despre ea o descrere a unor afec[un fzce ma|ore. OPERATORUL PSIHIC,
carvazatoru, ntra n nveu u Afa, cu a|utoru ndrumatoruu, probab pentru prma
utma data, nefnd sgur ce va face.
Cnd semnazeaza ca este gata, a nveu u, n aboratoru u, n prezen[a sfatutoror
u, ndrumatoru spune numee vrsta sexu adresa persoane, a caru nume este
trecut pe hrte. Msunea carvazatoruu este sa gaseasca de ce boaa sufera persoana
pe care e n-a ntnt-o ncodata nu a auzt de ea, pna n acest moment. E
examneaza corpu persoane dn exteror nteror, aa cum a fost nva[at sa faca n
magna[a u ntr-un mod ntt, consutnd atunc cnd este nevoe pe sfatutor, uneor
,dscutnd" cu persoana.
ndrumatoru obga pe carvazator sa raporteze ce gasete pe parcursu nvestga[e,
,povestete tot, char daca sm[ ca nventez". n genera o edn[a s-ar desfaura astfe
(ceea ce urmeaza se bazeaza pe un caz rea):
ndrumatoru: ,Numee barbatuu scrs pe aceasta hrte este |ohn Summers. Are 48 de
an, traete n Ekhart, Indana. Unu, do tre - |ohn Summers dn Ekhart, Indana, este
acum pe ecranu tau. Percepe-1 smte-1, vzuazeaza-1, magneaza-[-1, creeaza-1,
contentzeaza ca este acoo, ca atare, faptu ca este acoo. Scaneaza corpu cu
ntegen[a ta, de a cap pna a pcoare, sus-|os, sus-|os, odata pe secunda".
,n tmp ce scanez corpu, n acest mod, asa magna[a sa aeaga tre zone care o atrag
ce ma mut. n contnuare, sa fac n aa fe, nct vteza de scanare a corpuu sa fe de o
trecere a ntreguu corp pe secunda, ar me comunca-m zonee de atrac[e aa cum [
se vor arata. Poate ve avea senza[a ca nventez, de aceea, sa-m spu tot ce-[ trece prn
32
mnte".
Carvazatoru: ,Umaru drept sta pu[n ma |os ma n fa[a... Restu este n ordne, cu
excep[a poate a gezne stng... Sa ne utam n nteroru peptuu... Totu este cad...
pu[n ma rece n dreapta... ma rece ma ntunecat... psete pamnu drept... Acum
despre acea gezna... Pare n ordne, doar o dunga aba pada... doare, cnd poua... pro-
bab cndva a fost o fractura. Cred ca nu ma e nmc de spus. Ateapta! Sfatutoru meu
femee, ntoarce cu spatee spre mne, -m arata n spatee urech... da, se vede o
ccatrce adnca... e a avut o opera[e foarte adnca, mastodta... asta- tot.
Indrumatoru: ,Foarte bne. psete pamnu drept are o ccatrce adnca n spatee
une urech. Nu am nc o nforma[e despre gezna. Trec n revsta senza[e pe care e-a
avut atunc cnd m-a vorbt despre pamnu drept despre ccatrcea dn spatee
urech utzeaza aceasta ca un punct de refern[a pentru data vtoare, cnd ve ucra
asupra atu caz".
Dupa o pauza de un mnut, carvazatoru revne n Beta, zmbnd. ,Oh! Ce nebune"!
Da, e o nebune. Contrazce toate experen[ee um noastre ra[onae. Totu nu e nmc
cudat n scena descrsa anteror. Rezutatee de carvzune nu se ob[n medat. Un
greesc pu[n a prma ncercare, a[ nu reuesc nc a doua nc a trea oara; dar, dupa
o z de ucru, aproape to[ au attea carvzun, nct a|ung a concuza ca nu sunt ,pur
smpu concden[e".
De mute or credem ca magna[a este un creator responsab de nonsensur. Adesea
aa este. Dar operee de arta sunt produsee magna[e cutvate; rezutatee
carvazatoare sunt de asemenea, produsu magna[e cutvate, ntr-un mod aparte. Cnd
cursantu Controuu Menta func[oneaza pentru prma data ca un carvazator, smte ca
, magneaza" ceea ce vede. Acesta este motvu pentru care ndrumatoru spune:
,povestete, char daca sm[ ca nventez". Daca e n-ar vorb, atunc mntea ogca s-ar
putea ndrepta spre ucrur ra[onae, nabund putere pshce ae omuu, ceea ce se
ntmpa n va[a de toate zilele.
Dupa prma u ncercare, cursantu de Contro Menta te ca nu este doar o nchpure. E
magneaza nva[a sa creada n prmu ucru care- vne n mnte. Astfe se reazeaza
taentu u de carvazator.
In ceea ce prvete munca, ea este guvernata de eg perfect naturae. Mntea noastra nu
se rezuma numa a capu nostru, ea se ntnde n afara. Ca sa se ntnda ma departe, ea
trebue sa fe motvata de dorn[a, de puterea credn[e, de straucrea ateptar.
La prmu sau caz, un cursant obnut nu are o ateptare prea mare. Daca este o
persoana deschsa cuta, atunc te foarte bne, ca exsta ucrur ca ESI? dar va[a -a
demonstrat ca nu are aceasta capactate. Cnd n[eege ca nu este aa, cnd reuete sa
ob[na prmu u succes, ateptarea u crete este pe drumu ce bun. Dupa cteva ore,
cnd a ucrat corect asupra a 8-9 cazur, e este de|a un absovent a cursuu de Contro
Menta.
,Adesea vedeam cursan[ dagnostcnd corect dferte bo...", nota Bud Thomas,
redactor a zaru Mdnght n artcou sau ,Cursure de Contro Menta [ dezvota
puterea ta mentaa". (Noembre 19, 1973). E descre un caz pe care-1 credea a f foarte
dfc de rezovat, deoarece nc e, nc ce de a curs nu tau de ce boaa sufera subectu
anazat.
n dmnea[a acee ze, e -a vztat a spta fu. n camera ma era un pacent. Domnu
Thomas nu ta nmc despre e dect numee.
Iata ce a gast carvazatoru: Pcoru drept era ,ntr-un fe parazat", bra[ee umer
erau n[epen[, cteva vertebre erau tasate dn cauza bo. n afara de aceasta, avea
gtu bonav o nfec[e a ntestn. Avea o na[me de 167 cm 48 kg greutate.
Cnd s-a ntors n spta, domnu Thomas a afat ca pacentu a sufert de poometa n
copare. E a cazut dn scaunu pe rote, -a rupt pcoru drept. Tot ceea ce a spus
cursantu de a Controu Menta a corespuns perfect, cu excep[a nfec[e a gt
ntestn. Acestea erau smptomee fuu sau.
Adesea, ceea ce pare a f o greeaa, ca n acest caz, este de fapt o ovtura corecta, dar a o
ata [nta. Exersnd, [nturea se mbunata[ete. Practcnd ntens aceste exerc[, carva-
zatoru poate ntra n contact nu numa cu obectee, dar cu persoanee.
Dick Mazza, un actor-cntare[ dn New York, supmenteaza ventu batnd a mana
manuscrse pentru scrtor redactor. ntr-o z a perdut un manuscrs , dsperat a
cerut a|utoru une cunotn[e, absovent a cursuu de Contro Menta. Manuscrsu 1-a
avut utma data cnd a ntrat ntr-o saa mca dn bserca, a repet[a une pese. Un grup
33
de tner antreprenor de pompe funebre, paraseau char atunc bserca; erau acoo
pentru exerc[e de absovre. Manuscrsu era ntr-un pc ab pe care erau scrse numee
u Dck, adresa cuvntu ,urgent".
Absoventu cursuu de Contro Menta avea ca sfatutoare o femee muta, n vrsta, cu
care comuncarea se mta a da nu, semnaata cu capu de un fe de mba| prn
gestur. Sfatutoru barbat a|uta ca nterpret doar rar venea cu un sfat propru.
Absoventu a vzuazat manuscrsu descrs de Dck. E a vazut pcu n m|ocu unu
madar mare de hrt, trntte pe brou. ,Este manuscrsu n sguran[a acoo?" a ntrebat-
o pe sfatutoare. Ea a facut semn cu capu ca da. ,Este a unu dntre antreprenor de
pompe funebre?"
,Nu".
,Brou este n bserca?"
,Nu".
,Va ajunge plicul napoi?"
,Da".
,La cine este?"
Ea a aratat char spre absoventu de Contro Menta. ,II am eu?", a ntrebat el.
,Nu".
Sfatutoru barbat a vent sa saveze stua[a. ,Vrea sa spuna ca este o persoana de vrsta
ta. E a rugat o femee tnara sa duca actee napo n brou sau, deoarece e va merge a
festvtate cu eev sa. Manuscrsu este pe brou sau. Nu te ngrijora, cnd va sesiza aceasta, l va
trimite lui Dick".
Dupa doua ze drectoru co antreprenoror de pompe funebre -a teefonat u Dck.
Dupa festvtate, a expcat e, a uat vrafu de hrt, n care era manuscrsu -a spus
secretare sae sa-1 puna pe brou, pentru ca e merge n ora sa bea un pahar cu no
absoven[.
Mu[ cred ca n studu nostru de caz no reazam numa un transfer a gnduror. (Numa
att? Ct de nencrezator sunt un oamen!)
Cazul pe care l-am Ioost ca exempu - a aceu barbat fara pamnu drept - este unu rea.
Amntete-[, era ceva care aparent era o greeaa, gezna fracturata. ndrumatoru poate
confrma (e ne-a descrs n preaab) opera[a pe masto-da psa pamnuu drept. Dar
tot ce a putut sa spuna despre fractura gezne a fost: ,Nu am nc o nforma[e despre
aceasta".
Ma trzu persoana de care era vorba a confrmat ca de fapt e -a fracturat gezna cu
an n urma, ca aceasta cauza durer pe vreme umeda. Transfer de gndur? No nu
n[eegem n acet termen; gndu nu a fost n mntea ndrumatoruu, pentru ca e nu a
tut nmc despre fractura gezne. Nu a fost probab nc n mntea cazuu anazat, n
ace moment.
Dar, tu po[ obecta ca, s-ar f putut sa fe n ace moment n mntea ta. Da, ar f putut sa
fe. Un at caz: Un cursant face un studu de caz arata ca o femee are o ccatrce a cot,
proventa de a o fractura. ndrumatoru nu a avut nforma[e despre aceasta a
conversat cu femea, care a spus ca ncodata nu s-a accdentat a cot. Apo, dupa cteva
ze femea a povestt aceasta mame sae. Mama e -a amntt ca ea s-a accdentat a
cot, cnd avea tre an! Este acesta un transfer de gnd?
Energa pshca pe care oamen o transmt este cea ma puternca, cnd suprave[urea
or este pusa n |oc. De aceea, n mute cazur ESP spontana este mpcata n accdente
n moarte subta.
Dn aceasta cauza, exerc[u nostru fna este un studu de caz, nva[a sa perceapa
semnaee pshce ma sabe, ma sabe pna cnd ntr-o z este capab pshc sa se
conecteze cu orcne, a care se gndete, char daca persoana nu este n dfcutate. Prn
practca no devenm dn ce n ce ma sensb.
In experen[ee mee ma vech am nva[at ca, cop demonstreaza capacta[ pshce ma
accentuate dect adu[. Cop sunt ma pu[n ngrad[ de Beta dect adu[ sensu
reata[ or nu s-a dezvotat att nct sa vorbeasca numa despre ceea ce pare ogc.
Dupa ce a fost dezvotata baza Controuu Menta, s-a proectat un experment pentru
perfec[onarea structur edn[eor studor de caz, descrse anteror. Aa cum se poate
vedea, tehnce mee ma vech dfera mut de cee de astaz.
Do cop, |mmy Tmmy au fost antrena[ n Controu Menta. I-am separat, punndu-
pe fecare n camere dferte, fecare cu cte un expermentator, premergator a ndruma-
toror de astaz. Un cop, |mmy, a fost soctat sa ntre n nveu sau Afa, sa creeze
34
ceva - orce - n magna[a sa. n acea tmp Tmmy, n ata camera a ntrat n nveu sau
Afa, a fost soctat sa descopere ceea ce |mmy facea. |mmy a spus
expermentatoruu sau ,Eu fac un camon mc. Are o cuoare verde ro[e ro".
Experimentatorul lui Timmy a ntrebat ,Ce Iace Jimmy acum? ,
,O - e face un camon mc, o |ucare".
,Bine, descrie-1".
,O, e este vopst n verde, ar ro[e sunt ro".
Acesta este un studu de caz a un nve mut ma subt dect cee pe care eu e-am
condus a adu[, n casee noastre. Trebue sa exersez pentru ,a deven ca cop mc".
4!5167282 =111
*+3#-18& 53+53)", /&" :3"5 4- -;-3%13-
A dor sa te a|ut ca, prn ctrea aceste car[, sa-[ dezvo[ capacta[e mentae, aa cum
facem no a cursure de Contro Menta. Exerc[e vor f ntense de durata, dar vor f
apca[ pacute. Exerc[e pe care v e ofer, pot f efectuate ndvdua. ntr-o una sau
doua cnd ve f capab sa prof[ de aceste exerc[, ve f gata de anaza cazuror de|a
descrse. In ace moment, ve avea necestatea a|utoruu atora, n cond[ controate cu
gr|a. Iata ceea ce trebue sa fac:
nante ca sa ncep prmu exerc[u dn aceasta carte, formeaza un grup de ce pu[n ase
ndvz compatb, care nva[a sa practce e exerc[e. Pastreaza egatura cu e n
tmp ce progresez cnd fecare dn grup este gata - cnd fecare a|unge sa-
nsueasca exerc[e - aduna[-va sa ucra[ asupra cazuror. Dedca[ o z ntreaga pentru
prmu exerc[u. Fecare va aduce ce pu[n patru fe, n care sa fe cuprnse numee,
vrsta, domcu une persoane grav bonave, pe o pagna, precum natura afec[un pe
ceaata. Totu va f descrs cu ux de amanunte - acestea te vor a|uta n momentu n care
va sos tmpu verfcaror.
ncepe prn a proecta menta ntr-un menta. Nu ve avea cubur cndr metac cum
avem a curs; tu po[ utza n schmb monede pentru argnt cupru, un ne de aur, un
magnet mcu[ pentru fer. To[ ve[ examna toate aceste obecte cu aten[e, apo ve[
ntra a nveu vostru va ve[ magna cte un obect a dstan[a de un metru n fa[a,
deasupra nveuu ochor. Imagna[-va obectu marndu-se pna aproape a marmea
camere, apo ntra[ n e face[ dferte teste.
Fa acea ucru cu fructe egume, n fna cu un anma de casa preferat. Po[
consdera acest exerc[u un succes, atunc cnd fecare a sm[t o dferen[a dstncta ntre
proec[e examnar ae unu obect sau ae atua. Nu este necesar ca rezutatee fecaru
test sa fe care detaate; numa ca experen[a totaa, a fecaru obect, sa fe dstncta
de experen[a ator obecte. Imprese tae pot f opuse n ntregme fa[a de atee.
Aceasta conteaza ma pu[n, ucru mportant este ceea ce tu a descopert; aceasta
devne punctu tau de refern[a.
Eu nu am dezvotat nca o modatate care sa te a|ute a nvocarea sfatutoror, utznd
pagne tparte. Daca et capab sa-[ da seama cum ucrez sngur, n fna, ve putea
foarte bne sa-[ atng [eu, fara e, dar toate acestea e ve reaza mut ma ent.
Pentru a ucra asupra cazuror aeza[-va do cte do, cum o facem a cursure de
Contro Menta. n captou XII ve gas cuvntee spuse de catre ndrumator
carvazatoruu cnd preznta cazu. Acestea sunt exact aceea pe care no e foosm a
curs pe care eu e sugerez grupuu tau sa e fooseasca de asemenea.
Am men[onat ca ar trebu sa fac aceasta n cond[ controate cu gr|a. Iata ce cred eu ca
trebue sa fac:
1. Aege un oc ntt unde nu ve f ntrerupt sau perturbat.
2. Sa f sgur ca fecare membru a grupuu a practcat toate exerc[e dn aceasta
carte, n ordnea corespunzatoare a avut succes cu ee.
3. Pune[-va de acord dnante ca nmen sa nu se ,auto-aude". Probab ca a nceput
cneva dn grupa va avea succese ma spectacuoase dect restu. Aceasta nu nseamna
ca e este ,ce ma bun" sau n nc un caz superor; e, pur smpu, a reut prmu.
Cneva poate sa nu nceapa sa opereze carvazator n prmee cnc sau ase ntnr, dar
adesea ce ma en[ se dovedesc a f ce ma bun carvazator.
4. Daca, poate cunot un absovent a cursuu de Contro Meta, roaga-1 sa coaboreze
cu vo. Daca e a contnuat exersarea Controuu Menta, e va va f de un mens a|utor.
Daca a asat cunotn[ee sa adoarma, o scurta remprospatare cu a|utoru aceste car[
35
sau o recaptuare cu cursan[ a cu-su de Contro Menta (repetarea cursuu nu se
patete) va readuce napoi.
5. Cnd tu et carvazatoru, debaraseaza-te de ndoee tae cufunda-te n ce fac.
Ascuta-[ sm[amntee - ntu[a - dar ma mut dect orce, sa nu ncerc sa cau[
expca[ pentru ce a gast. Sa nu spu, ,O, aceasta nu poate sa fe" sa atep[ o ata
mprese. Prmu gnd este adesea ma corect dect ceea ce se ntmpa a urmatoru
gnd.
Contnua sa vorbet! Scaneaza corpu de sus pna |os descre ceea ce vez.
6. Cnd et ndrumator nu ncerca sa sugerez. Tu doret mut ca e sa reueasca, dar
sa t ca nu-1 a|u[ daca- spu: ,Du-te napo a pept. Sgur nu vez nmc n ,neregua"?
Nu spune[ carvazatoruu ca greete. n prmee stad, cnd pot exsta ce ma mare
numar de gree, ceea ce se ntmpa adesea, de fapt se datoreaza faptuu ca,
carvazatoru abordeaza ate cazur dect ce pe care ucreaza. Eroarea este reatv
mnora poate f corectata cu pu[na practca. Cuvntee descura|atoare vente de a un
ndrumator pot duce a bocarea unu ndvd. Ce ma bne spune: ,Eu nu am nc o
nforma[e despre aceasta".
7. F rabdator. Daca ma mut de o |umatate de mon de oamen ca tne au avut succes,
sgur ve avea tu. Cnd exersez sngur sau cu o grupa ocazonaa, ucru va dura un
tmp ma ndeungat, dar nu vad de ce te-a grab!
8. Cnd toata umea ncepe sa aba succese de rutna cu ucru a caz, contnua[
mpreuna cu grupu vostru, contnua[ ntnre, contnua[ sa ucra[ a cazur mpreuna.
Ve[ deven ma bun ma bun, pna cnd ntr-o z ve[ f capab sa ucra[ cazure
sngur, devennd ma sensb a mesa|ee subte ae ve[ de toate zee, nu numa a
semnaee foarte puternce vente de a bo grave.
9. Nu foos ncodata ca caz persoanee de fa[a. Este o dstnc[e evdenta ntre aceste
persoane ucru asupra une persoane afata a dstan[a. In prma stua[e avem de-a
face cu un proces de dagnostcare, ceea ce este treaba medcor cen[a[ cadreor
medcae; n a doua stua[e este vorba de o detec[e carvazatoare, ceea ce este n acord
cu egea.
10. Cnd descoper ceva anorma, ntr-un caz pe care-1 ucrez, nu te grab sa- comunc
nouta[e. Aceasta ntra n sarcna medcuu. Sarcna ta este sa-[ dezvo[ capacta[e
carvazatoare, ca sa-1 po[ a|uta pe e pe a[ dn punct de vedere carvazator - ega.
Pur smpu corecteaza menta ceea ce a detectat. Detecteaza menta corecteaza
menta.
nca de a nceputu acestu capto [-am atras aten[a sa nu da prea mare mportan[a
cne va avea succes nca de prma data. Am nva[at aceasta ec[e n anu 1967, cnd am
predat a una dn prmee mee case. Unu dn cursan[ era |m Needham, nstructor de
zbor. Totu mergea bne pna n utma z a cursuu. Atunc nsa toate cazure ucrate
de e, au fost un eec tota. Dn grupu de 32 de persoane, nc unu cursant nu -a mers
aa de rau.
Cu toate acestea, |m a vazut ce bne e merge atora, succes dupa succes. Daca e pot va
putea e, aa ca -a facut un pan pentru a exersa cu so[a, care a facut cursu
mpreuna cu e. So[a u decupa dn zare storsr despre vctmee unor accdente. n
fecare seara |m cobora n nveu sau ncerca sa ucreze aceste cazur ea spunea
numee, vrsta, sexu domcu; ar e descra ezune pe care aceta e aveau. Apo
ea ctea nume dn cartea de teefoane, e ncerca sa ntuasca profesa or. Dupa ase
un de eecur totae, a aparut o strapungere, e a ob[nut prmu succes a caz. apo
atee
Formeaza propru tau grup de exersare / 103
atee. E este acum mpreuna cu mne n Laredo, responsab de pregatrea
nstructoror de Contro Menta, este unu dn ce ma de ncredere carvazator a
notr. Ma mut, |m poate opera carvazator fara sa ntre n nve. Aceasta capactate a
devent o componenta a ve[ u de toate zee.
Intr-o seara fnd n Beta, sau nveu exteror content, |m a|uta o casa sa- nvoce
sfatutor. A vazut un barbat negru ura, mbracat ntr-o hana neagra brodata cu aur
care purta o bra[ara groasa de aur cu petre pre[oase, apropndu-se de o cursanta.
Cursanta 1-a respns e s-a apropat de atu, cnd a dsparut n aura acestua.
Cnd exerc[u s-a termnat, prma cursanta a povestt ca a avut numa un sfatutor. A
aparut un a doea, dar acesta era Oteo; 1-a gast prea nspamntator. A doea cursant
a excamat: ,Eu -am prmt pe Oteo. Nu a vent medat, dar era acoo a sfrtu
36
exerc[uu".
Poate nu a nevoe sa perseverez aa de mut ca |m Needham - acesta este un ucru
foarte rar - dar succesu poate aparea ma ncet dect a vrea, aceasta nu nseamna ca nu
a capactate carvazatoare. nseamna ca ve avea succes ceva ma trzu.
4!5167282 =13
!"# %& 16"/&# 1,/- 5-3%+10- 53)0 !+0/;72 ,<:6!2
Detectarea boor a persoane necunoscute este ceva umtor, nsa ncodata nu a
reprezentat scopu fna a expermentuu. Catre corpu asupra carua ne proectam
aten[a, vom proecta vndecarea.
Este evdent ca exsta o energe ncusa n proectarea mentaa, o energe dr|ata de
nten[e mn[ noastre. Daca se schmba aceste nten[ de a coectarea nforma[or a
vndecare, vom schmba efectu energe.
Cum coream nten[e noastre cu aceasta energe, astfe sa se reazeze ceea ce dorm?
Inten[a, n sne, este ca von[a. Dupa cum am spus n captou despre controu
obnun[eor, von[a n sne, nu vaoreaza prea mut. In tmp ce detectam anormata[
prn vzuazarea or, vzuazam ceea ce dorm, adca organsmu respectv fara
anormata[. Aceasta este vndecarea carvazatoare. Este ceva smpu.
In cee ma mute cazur de vndecare, pe care vre sa e rezov, nu este necesar sa
stapnet tehnca de ucru a caz. Po[ deven uor un vndecator carvazator efcent prn
utzarea ecranuu tau menta, pe care-1 fooset pentru rezovarea probemeor. De
fapt, po[ ob[ne rezutate, char n faza n[aa de medta[e vzuazare.
Posbta[e ve[, de mute or, sunt ntr-un echbru nesgur. Un mc mpus poate
schmba acest echbru, n drec[a n care doret tu. Cteodata nsa, exsta stua[ cnd
s-a produs de|a un dezechbru pentru atngerea star de echbru este nevoe de un
carvazator cu ma muta experen[a - ceea ce ve deven. Daca, ma nt, atep[ sa f
foarte efcent n Controu Menta doar apo ncep vndecarea carvazatoare, atunc ve
perde posbta[ pre[oase de a a|uta.
Eu am nceput sa vndec cu mut tmp nante de a defntva Controu Menta; de fapt,
nc nu aveam o metodooge de vndecare bne stabta. Am ncercat metoda dupa
metoda, cu rezutate dferte. Ce ma mportant ucru este ca nu am ateptat ca am
avut un numar semnfcatv de vndecar, ceea ce m-a facut vestt ca vndecator n zona
de gran[a dntre S.U.A. Mexc. Mu[ au crezut ca am apttudn specae sau puter
supranaturae; nsa eu am ctt am expermentat pna am dezvotat sm[u.
Una dn prmee vndecar ae mee arata ct de dferte au fost metodee mee. n 1959
am auzt de un preot paroha, de nga Laredo, care de 15 an avea durer mar de
genunch. E era adesea mobzat a pat. Suferea dn cauza durer a pse de
mobtate, dar ceea ce-1 deran|a ce ma mut era ca n tmpu turghe nu putea sa
ngenuncheze. Epscopu -a dat dezegare, dar sarmanu om nu putea sa scape de
sentmentu ca, compromtea sfntu rtua.
Am mers a e s-1 vztez. ,Cred ca a putea sa va a|ut", -am spus. ,Nu sunt medc, dar
de 12 an ma ocup de parapshoogc am avut rezutate foarte asemanatoare cu cee
ob[nute de vndecare prn credn[a pe care Dumneavoastra e cunoate[".
ndata ce am spus cuvntee ,rezutate foarte asemanatoare cu cee ob[nute de
vndecare prn credn[a", preotu a devent ma ngr|orat pentru mne dect pentru e
nsu. Paraps-hooge?
,Ncodata n-am auzt de o asemenea tn[a. Sper sa nu face[ nmc care ar dezaproba
Sfnta Noastra Bserca".
I-am explicat, ct mai bine am putut, cteva din principiile parapsihologiei pe care le-am nva[at, cum
pot f decanate vndecare. Se pare ca ceea ce -am spus nu era n contradc[e cu
cunotn[ee u teoogce. A proms ca va refecta asupra acestor ucrur ca poate o sa
ma cheme n curnd. Prvrea u de compasune sunetu nencrezator a voc u nu m-
au dat mare speran[a ca vo auz de e dn nou. tam nsa ca e se va ruga pentru mne,
ca sa fu prote|at de acee percoe amenn[atoare, care, dupa parerea u, erau att de
seroase ca perctau ce...?
Dupa o una m-a chemat dn nou am stat pe margnea patuu sau.
,|ose, dupa cum t cae Domnuu sunt cudate. Dupa cteva ze de a vzta ta, am
prmt o crcuara cu rezumatu une car[ scrsa de un frate dn ordnu nostru. Am gast un
capto ntreg dedcat parapshooge, despre care m-a povestt atunc. Acum eu n[eeg
37
no[une pu[n ma bne sunt dspus sa te as sa ucrez asupra mea".
Am stat a e ma mut de o ora -am povestt despre ecture mee cteva aspecte
dn actvtatea mea. Cu ct am stat ma mut cu acest om cu att m-a pacut ma mut. La
sfrt, e a obost a fost tmpu sa pec.
,Este bine! Cnd ncepem tratamentul"?, a ntrebat el.
,Parnte de|a am nceput".
,Nu n[eeg".
,Acest ucru este de natura mentaa, parnte, n timp ce discutam am nceput lucrul".
n acea noapte, am facut restu ucruu. In dmnea[a urmatoare m-a sunat preotu, care
era surprns bucuros, ca starea u de sanatate s-a ameorat n tmpu nop[.
Dupa tre ze de a vzta mea, e putea sa se pmbe sa ngenuncheze, de atunc nu -
au ma durut genunch. Mraco? Nu, un fenomen absout natura. Iata ce am facut.
n tmpu dscu[e care a durat ma mut de o ora amndo eram tre| reaxa[, ar aceste
doua cond[ a|uta a vndecare. Tema dscu[e noastre a ntart ncrederea u n paraps-
hooge. n munca de carvazator, ncrederea are aceea mportan[a ca credn[a, n
rege. ntre tmp, am nceput sa-1 vzuazez sanatos ceea ce este a fe de mportant
am nva[at s-1 pac dn ce n ce ma mut. Iubrea este o for[a uraa am dort-o sa fe
de partea noastra.
Am facut nca ceva pentru pregatrea ucruu dn noaptea aceea. Ca sa-1 pot vzuaza
ma trzu, -am examnat pe preot - n fa[a u, senza[a avuta cnd strng mna,
dferte expres ae u manere, sunetu voc u, toate sentmentee trate n prezen[a
u. Acesta a fost ,ucru ntroductv".
Peste cteva ore cnd preotu dormea, ar eu eram acasa, am facut restu ucruu. Ce am
facut atunc, este cu totu dfert de ceea ce fac acum. Am nva[at ca energe pshce
sunt transferate mut ma efcent cnd suprave[urea este n perco cum am men[onat
n captou precedent. n oc sa ntru n nveu meu, cum a face acum, eu m-am [nut
respra[a, vzuazndu-1 pe preot compet vndecat. Au trecut cteva mnute pna ce
corpu meu a [pat dupa aer. Am contnuat sa ma [n de magnea preotuu fnd sanatos.
n acest tmp creeru meu zbucnea ntr-un [pat pshc, ar energa acestu [pat a
transms magnea une star de sanatate perfecta, acoo unde trebua sa se duca.
n sfrt am resprat, convns ca probema era rezovata. aa a fost. Metoda pe care o
predau pe care o foosesc acum este mut ma uor de efectuat pentru carvazator a
fe de efcenta. Smpu, nva[a sa utzez ecranu menta, car cu ncredere. Da[-m
voe sa va descru etapee acestu procedeu pas cu pas:
1. Este foostor, de nu este neaparat necesar, sa cunot starea persoane pe care
doret sa o vndec. Po[ afa aceasta fe pe cae carvazatoare, fe pe cae obectva este
ndferent.
2. Intra n nveu tau medtatv proecteaza aceasta persoana pe ecranu tau menta,
aa cum este ea, cu boe pe care e are. Paseaza o ata magne pe ecran a stnga,
aratnd ca ceva este facut pentru corectarea probeme. (Daca nu a cunoscut persoana
nca nu et pregatt pentru ucru cu cazure, atunc ncearca sa af cum arata n
reatate, ca vzuazarea ta sa fe ct ma exacta).
3. Acum proecteaza pe ecran - ma a stnga - magnea ve a persoane n stare
perfect sanatoasa pna de energe optmsm. n medta[e profunda et receptv pentru
ceea ce [ spu [e nsu[. Acest moment deosebt este esen[a daca reuet sa a
certtudnea ca magnea acestu om ferct este o magne reaa; nu ca va deven reaa, c
ca este reaa. Motvu acestu ucru este ca, a acest nve de medta[e n Afa Teta,
mntea ta este egata de cauze, ar n Beta ma mut de efecte. Prn vzuazare cu
convngere n Afa Teta, ,contez". Nu acorda aten[e faptuu ca a mpresa ca
manpuez tmpu foosnd ,este" n oc de ,va f". La acest nve tmpu este atceva.
Vzuazeaza rezutatee dorte ca cum ar f fost ob[nute.
Se pare ca prntre ege unversuu exsta o Carta a Drepturor, care garanteaza tuturor,
ndferent de nveu cunotn[eor, ndferent daca suntem detep[ sau prot, ca putem
ua parte n determnarea ucruror egate prn ntermedu dorn[eor, credn[eor
ateptaror noastre. Marcu arata n Nou Testament, ca acest ucru a fost spus mut ma
frumos, acum 2000 de an: ,Toate cte cere[, rugndu-va, sa crede[ ca e-a[ prmt e
ve[ avea".
In timp ce vzuazez aceasta persoana perfect sanatoasa. va aparea un moment foarte
pacut cnd ve sm[ ca a facut destu. Este pacut pentru ca este un sm[amnt de
mpnre. Numara de a unu a cnc ca sa a|ung n Beta; ,te ve sm[ treaz ma bne
38
dect nainte".
Cu ct ve exersa ma mut aceasta tehnca, vor avea oc ma mute concden[e mnunate
ve crede ma ntens, ceea ce n schmb va produce ma mute concden[e mnunate,
ndata ce a nva[at sa fooset ecranu tau menta, po[ ncepe decanarea aceste
reac[ n an[.
De tehnce de vndecare prn credn[a pe cae pshca pot f dferte, eu cred ca
prncpe or rezutatee or sunt aceea. Rtuaure vndecar prn credn[a dfera de
a o cutura a ata, dar au acea efect dubu: evoca un nve profund a mn[ ntarete
credn[a ateptarea.
Mu[ vndecator utzeaza metode extenuante. E perd energe uneor sabesc ntr-o
sngura edn[a. Asta nu este necesar. De fapt metodee Controuu Menta au efect opus.
Odata ce am sm[t sentmentu de mpnre, sm[m eanu -nu mc, c foarte puternc
ntr-adevar ne trezm ,sm[ndu-ne ma bne dect nante". Am gast ca vndecarea atora
este buna pentru vndecator.
Mu[ vndecator cred ca nu se pot autovndeca. Un cred ca daca ar ncerca -ar perde
putere. Am demonstrat ca acest ucru nu este adevarat, n repetate rndur. Mu[ cred
ca este necesar sa fe n prezen[a cu persoana pe care o vndeca pentru ,a-1 atnge cu
mna". Pentru ce dntre no care nu sunt nc medc cen[a[, nc persoane ofcae
bsercet, acest ucru este ega. Ma mportant este cnd e vorba de eg ma arg nu
este necesar. Vndecarea fara prezen[a bonavuu func[oneaza.
Cnd vorbm despre acest ucru, a cursure de Contro Menta, ctam adesea cazu unu
su|tor a unu Centuron, pe care Hrstos 1-a vndecat de a dstan[a. Hrstos nu 1-a vazut
pe su|tor, dar dn reatare Centuronuu a afat de sufern[a u. , su|toru u a fost
vndecat n acea ora".
O mca observa[e: Observa[ ca n credn[a popuara cnd avem o dorn[a - cnd vedem
stee cazatoare sau cnd stngem umnare pe tort - suntem ademen[ sa nu spunem
ceva despre dorn[a noastra. Aceasta tana este probab ceva ma mut dect un |oc
coparesc; cred ca ac se ascunde o mare n[eepcune. |nnd dorn[a noastra - sau ma
precs vzuazarea vndecar - secreta se pare ca evtam rsprea energe e poate ca o
ampfcam. Dn aceasta cauza eu mu[ dntre ce care predau sfatum cursan[ sa-
[na pentru e ucru or asupra vndecatoror. Cnd Hrstos spunea dupa o vndecare a sa:
,ave[ gr|a sa nu afe nmen", E nu dorea sa se ascunda. E avea motve mult mai adnci.
4!5167282 =3
4>6<3! 5;<0858:<;1
Materau prezentat n carte, de a captou III XV, ca cursu de Contro Menta au
drept scop sa te a|ute sa utzez ma bne propra ta mnte, ntr-un mod nou, pentru
rezovarea muttudn de probeme care copeesc pe fecare. Ceea ce am scrs, este
rezutatu ceor trezec de an de stud expermente. Aa cum vez, ntotdeauna am
ucrat ntr-un domenu foarte practc, poate pentru ca m-am nascut foarte sarac va[a
m-a prezentat probeme practce nca de a nceput.
De-a ungu acestu drum m s-a parut norma sa medtez asupra ceor ma mute
descoperr care m-au uut. Dn cauza ca am fost nfuen[at de o mu[me de ectur, de
coaborator me ma nstru[ poate ma aes de bogatee trad[ cretne, dee mee
sunt n mca masura orgnae.
Unu dn ucrure cee ma uutoare a fost ca ncodata descoperre mee care s-au
dovedt func[onae, nu au fost n confct cu convngere mee regoase. De-a ungu
secoeor a fost o rea[e ncordata ntre tn[a rege. Persona ncodata nu am sm[t
acest ucru. Ceea ce m-a uut ma mut a fost ca descoperre mee nu au vent
ncodata n confct cu nc una dn credn[e, sau ma mut, cu nc o concep[e recu-
noscuta despre ume. Prntre absoven[ notr entuzat, sunt ate, protestan[, catoc,
evre, musuman, budt hndu, mpreuna cu oamen de tn[a cen[a[ dn do-
men de dferte specata[.
Ar nsemna ca nu exsta vaor nerente n Controu Menta? Oare metodee pe care e-am
dezvotat, nu sunt nc bune nc ree, a fe ca taba nmu[r? Am spus ca vo refecta n
acest capto, dar despre ntrebare de ma sus am o convngere, ferma, pe care cred ca o
pot sus[ne ogc. Permte[-m sa o exprm ntr-un mc catehsm:
1. Are Unversu eg? Desgur - tn[a se ocupa cu descoperrea or.
2. Putem ncaca aceste eg? Nu. Putem sa sarm de pe acoperu une cadr sa
39
murm, sau sa ne ranm, dar ege nu sunt ncacate. Numa no ne-am rant.
3. Poate unversu gnd despre e nsu? tm ca o parte dn e poate refecta asupra
propre exsten[e: no nne. N-ar f ogc sa presupunem despre ntreg acea ucru?
4. Unversu este ndferent fa[a de no? Cum ar putea f? No suntem o parte a
unversuu, ar e ne raspunde.
5. Suntem n snea noastra bun sau ra? n medta[e cnd suntem n contact drect cu
no nne nu putem sa facem nc un rau, dar suntem n stare de multe Iapte bune.
Daca experen[ee mee n-ar f demonstrat vaabtatea punctuu 5, eu parere mee
despre reatate ar f fost cu totu atfe.
Cea ma buna defn[e pe care am auzt-o despre reatate: este ea un vs, pe care
mpar[m cu to[. Avem doar cea ma vaga dee ce este ntr-adevar. Ceea ce gndm, cum
vedem ucrure, este ma mut dect propre noastre convnger, ntr-adevar, ucrure
care sunt departe de no nu sunt ma mc; ar ucrure sode nu sunt cu adevarat sode.
Totu este doar energe. Dferen[a ntre cuoare sunet, ntre rada[a cosmca
magnea teevzoruu este frecven[a, sau ceea ce face energa ct de rapd. De
asemenea, matera este energe, dupa cum am nva[at dn formua E=mc2 - este o
energe care Iace altceva Iiind n ata stare. Un ucru nteresant despre energe - ntr-o ume a
contraror; sus - |os, negru -ab, rapd - ent, energa nu are opozant. Aceasta dn cauza
ca totu este energe, ncusv tu eu, precum ce gndm. Gndrea creeaza consuma
energe, sau ma precs transforma energa.
Acum po[ vedea de ce gasesc eu dferen[e ntre un gnd un ucru.
Pot gndure sa nfuen[eze ucrure? Desgur, energa poate. Pot gndure sa nfuen[eze
evenmentee? Desgur energa poate.
Tmpu este energe? Raspunsu a aceasta ntrebare este potetc, dn cauza ca tmpu
preznta pentru no att de mute nfa[ar. No credem ca cunoatem bne tmpu,
prvndu-1 ntr-un fe, dar daca-1 prvm atfe, pare dfert.
Ca sa ne egam reture de a pantof sau sa traversam strada, ar f bne sa percepem
tmpu ca o trecere n me dreapta dn trecut prn prezent spre vtor. Trebue sa gndm
n acest fe, pentru a trece znc prn va[a, a fe cum credem conven[ona, ca soaree
rasare apune, de parca teora u Copernc s-ar f dovedt a f greta. Dn aceasta
perspectva, putem sa ne amntm trecutu, sa tram prezentu sa prvm nesgur n
vtor.
Dn ata perspectva, ucrure stau atfe. n Afa Teta putem prv a fe de bne n trecut
ca n vtor. Lucrure care vor ven, proecteaza umbree nante, ar no putem nva[a
sa e vedem. Aceasta capactate este cunoscuta sub denumrea de ,premon[e".
Pe vremea cnd am ctgat a otera mexcana era mut ma pu[n recunoscuta. Daca n
Afa Teta vtoru poate f vazut ac acum, atunc e trebue sa transmta nante un fe
de energe, cu care putem sa ne acordam. Tmpu trebue sa fe e o forma de energe
pentru ca e trmte orunde orce fe de energe.
Acum c[va an cnd ma ocupam de hpnoza, am descopert ceva foarte cudat despre
modu n care percepem tmpu. Atunc -am condus pe do dn cop me prn regrese,
daca schmbarea se petrecea brusc dn prezent n trecut, e se ncnau spre dreapta. La
fe se ntmpa cu caator dntr-un autobuz care se oprete brusc caator auneca n
fa[a.
Cop au sm[t ca se ncna spre dreapta, atunc cnd au caatort n trecut. Cnd au
revent n prezent stua[a s-a schmbat e s-au ncnat a stnga. Mute dn experen[ee
mee cu dferte persoane au confrmat aceste fapte.
Ma trzu, cnd am trecut a medta[a dr|ata, renun[nd a hpnoza, am dort sa nva[
cum se poate reaza mcarea n tmp nante napo. M-am ntors catre est, pentru ca
dscpnee orentae ndca orentarea n acea drec[e, dar orentarea spre est nu a avut
nc o nfuen[a. Apo am presupus ca vo avea capactate de mcare mut ma mare n
tmp daca, und n consderare cee observate n experen[ee sub hpnoza, vo pune
vtoru n stnga mea ar trecutu n dreapta mea.
Pe aceasta paneta, soaree rasare a est apune a vest. Daca n tmpu medta[e ma
ntorc spre sud, atunc estu va f n stnga mea, vestu n dreapta, ar eu vo f orentat n
drec[a curger tmpuu pe paneta.
Eu nu tu daca am descopert sau nu drec[a n care trece tmpu pe pamnt; ceea ce
tu este ca orentarea spre sud ma face sa ma ghdez ma bne n tmp de asemenea,
pot sa ma mc ma uor n tmp.
Vom trece acum a o probema ma seroasa. n captoee anteroare, am amntt de
40
cteva or de Integen[a Superoara. Este oare un mod subt cu care ma refer a
Dumnezeu? Eu nu pot demonstra ceea ce vo spune. Trebue sa vorbesc cu credn[a.
Raspunsu este nu. Integen[a Superoara nu nseamna Dumnezeu. Scru cu ma|uscue
aceste cuvnte cu tot respectu, dar ea pentru mne nu este Dumnezeu.
Se pare ca unversu func[oneaza cu o efcactate ncredba fara cea ma mca perdere.
Atunc cnd pun un pcor n fa[a ceuat nu pot sa cred ca una dn preocupare u
Dumnezeu este sa aba gr|a sa nu cad, nu este nc gr|a Integen[e Superoare, este a
mea. Am fost programat genetc sa nva[ sa merg - aceasta este munca u Dumnezeu.
Acum reguartatea paor depnde numa de mne.
Totu n va[a apar stua[ ma aparte, cnd am nevoe de o nforma[e care nu poate f
ob[nuta prn cee cnc sm[ur, pentru a ua o decze. Atunc eu apeez a Integen[a
Superoara. Uneor am nevoe de un sfat de o mportan[a captaa. Atunc ma adresez u
Dumnezeu. Ma rog.
Eu n[eeg dfertee nvee de ntegen[a ca o contnutate, ncepnd de a matera
nensufe[ta, trecnd apo a vegetae, a anmae, a om, a Integen[a Superoara apo
a Dumnezeu. Am stabt tn[fc cae de comuncare cu fecare nve, de a matera
nensufe[ta a Integen[a Superoara. Am condus experen[ee n cond[ controate care
au fost verfcate, prn repetare; orcne urmeaza nstruc[une aceste car[ sau urmeaza
cursu de Contro Menta e poate reproduce. Iata ce n[eeg eu prn ,tn[fc". Toate
ceeate repreznta refectare credn[a; asta nu.
Inca o teore: Dn punct de vedere a evou[e, no, oamen am termnat recent o treapta
a evou[e dezvotarea creeruu uman. Aceasta etapa s-a ncheat: avem toate ceuee
dn creer pe care a trebut sa e prmm. Urmatoru stadu de dezvotare este de|a n
desfaurare: dezvotarea mn[ noastre. Capacta[e pshce specae care nca sunt
consderate neobnute, vor deven normae pentru to[ oamen, exact aa cum sunt
pentru absoven[ de Contro Menta pentru ce ce ctesc urmaresc ndrumare
aceste car[.
Dn toate aceste refec[ de ma sus se poate observa ca am o magne propre despre
ume, despre adevar reatate. Este ndrepta[t sa ntreb: ,Cursan[ de Contro Menta
a|ung pe baza experen[e or a un punct de vedere asemanator"? Nu, nc pe departe. Va
dau un exempu.
Un numar umtor de mare dn ce care practca Controu Menta devn vegetaren.
Coaboratoru meu apropat Harry McKnght, a devent recent vegetaran. Eu, nsa,
savurez cu | pacere o frptura buna.
4!5167282 =31
2106! ?< 47:6;72
O data ce [-a nsut toate tehnce descrse - daca et asemenea ma|orta[
absoven[or de Contro Menta - po[ sa utzez tehnce cu care ob[ rezutate ma
bune, ar pe ceeate po[ sa e neg|ez. Po[ sa-[ remprospatez uor cunotn[ee sa
ob[ rezutate bune, daca fac o scurta trecere n revsta a aceora pe care e-a neg|at.
Ca sa-[ economsesc tmpu, ata o sta a tuturor tehncor descrse n captoee III pna
a XIV:
1. Cum sa nva[am sa medtam dmnea[a 30
2. Cum sa paraset nveu tau de medta[e 31
3. Cum sa medtam n orce peroada a ze 31
4. Prma treapta a vzuazar: Ecranu tau Mental 32
5. Prmu pas n medta[a dnamca 34
6. Cum rezovam probemee prn medta[e 35
7. Cum sa utzam tehnca ceor Tre Degete pentru
a ne reaminti imediat 46
8. Trepte spre nva[area Rapda 47
9. Cum sa ne reamntm vsee 50
10. Cum sa vsam sou[e probemeor 52
11. Cum sa scapam de obceure ree:
Supraamenta[a 65
Fumatul 69
12. Cum sa func[onam dn punct de vedere carvazator 71
13. Cum se face vndecarea carvazatoare 72
41
14. Cum sa ne autovndecam 73
15. Cum sa mbunata[m casnca 81
115
4!5167282 =311
8: 501@1!6;8 284;-18& !" !+0/3+, #-0/1,
In captoee anteroare |ose a expcat Controu Menta a dat nstruc[un detaate cum
po[ pune n apcare. Tu vez n Controu Menta cum sunt utzate nveee foarte
adnc ae contn[e te po[ ntreba ca mu[ a[, daca nu cumva exsta un perco n
cercetarea ta - poate pentru prma data, a puteror adnc ae mn[ tae.
|ose coaborator u dn conducerea organza[e Controuu Menta, arata ca pe baza
experen[e de pna acum, se poate spune ca fa[a de avanta|ee antrenamentuu, nu au
fost evden[ate nc cee ma mc ,efecte negatve" coaterae ca sa foosm un termen
medca. Cu ate cuvnte, aceasta nseamna ca pna acum nu a a|uns a cunotn[a u
|ose coegor sa, dn partea absoven[or cursuu, a nc une probeme egate de
sanatate.
Un absovent a Controuu Menta, un medc specast, a examnat sguran[a Controuu
Menta pe baza de teste de acdtate. Este vorba de dr. Cancy D. Mc. Kenze, un pshatru
pshanast remarcab dn Phadepha, drector a Servcuu de Consuta[ pshatrce
dn Phadepha, membru a Centruu Pshatrc dn Phadepha un medc practcan
foarte actv. E se ocupa de asemenea de mut tmp de Yoga de ate dscpne care
utzeaza medta[a, bofeedback de par apshooge.
Ca o parte a studor sae, n acest domenu, e a partcpat n anu 1970 a cursu de
Contro Menta. ,Am dort sa vad daca e nva[a ntr-adevar carvzunea, aa cum au
sus[nut un numar dn pacen[ me care au benefcat de acest curs. M-am convns ca
ceva pshc se ntmpa de atunc m-am consacrat mut tmp efort pentru a nvestga
aceasta ma departe".
Interesul pentru Contro Menta a fost strnt de doua ucrur: un comentaru a u Sgmund
Freud facut spre sfrtu carere sae ceea ce s-a ntmpat a cursu de Contro Menta
Freud a spus ca cea ma prom[atoare drec[e pentru pshoterape n vtor este
mobzarea spre energe bonavor. Dr. McKenze a observat n modu ce ma car a
partcpan[ cursuu de Contro Menta, ca utzeaza energ despre a caror exsten[a
nu aveau cunotn[a pna acum.
Dar am ma observat n pus atceva a acest curs. ,Tre persoane dn trezec erau
agtate emo[ona, ar a a patra persoana starea de stabtate era sub semnu ntrebar.
Care putea f cauza? Ar putea cursu sa precpte o modfcare patoogca emo[onaa sau
e erau de|a bonav cnd au vent a curs? Erau un pacen[ a me tubura[ benefcau
de curs, avnd doar noroc?"
Cea ma practca cae de a raspunde a aceste ntrebar, consdera e, era testarea
oamenor nante dupa curs. Testu avea ca scop sa scoata n evden[a acee modfcar
ascunse care erau cee ma responsabe de vunerabtatea pshoogca. Au nceput
stude, mpreuna cu coegu sau Dr. Lance S. Wrght, profesor de pshatre a
Unverstatea Penn-syvana. In urmator patru an |umatate, 189 de bonav pshc au
partcpat n mod vountar a actvta[e cursuu de Contro Menta. Pentru a face teste ct
ma compete, e s-au concentrat pe un studu ma detaat pe ace bonav dn grup care
erau pshotc, care aveau pshoza a mta sau care erau recupera[ dn stare pshotca.
Erau n numar de 75 de bonav.
Conform observa[or or, efectu benefc a cursuror asupra sanata[ oamenor, prn
rezutatee ob[nute, nu 1-a surprns pe dr. McKenze dr. Wrght. Era o mbunata[re
consderaba a sanata[ mentae a acet bonav pshc.
Pentru ce nteresa[ n controu strct concuz precse ae studor tn[fce, nseram
cteva deta. Dn grupu de 75 de bonav, 66 erau pacen[ dr. McKenze. E reprezentau
100% totau bonavor pshotc pshotc a mta a sa care au dort sa partcpe a
curs.
La nceputu nvestga[or au fost trm a curs bonav, cu muta gr|a, unu cte unu,
pentru a putea f controa[ de aproape, urmarndu-se eventuaee nfuen[e nocve asupra
or sau asupra antura|uu cursan[or. De asemenea, e erau trm aa cum descre dr.
McKenze n ,peroada or ma staba". Ma trzu -au dat seama ca poate sa- trmta a
curs ntr-o stare ma pu[n staba; patru dntre e prezentau char derur patoogce Ma
42
trzu a putut sa trmta a curs ma mu[ bonav agta[ deodata; uneor au partcpat
ase sau char ma mu[ bonav.
Ca o parte dn stude sae, a testat 58 dn acet bonav nante dupa curs pentru a
putea sesza modfcare care s-au produs. Testu, Experenta Word Inventory, con[ne
400 de ntrebar care aprecaza percep[a personaa a reata[ -oarecum asemanator cu
vesttu test a peteor de cerneaa Roschach, dar n forma scrsa. Dferen[ee dntre
puncta|u ob[nut nante dupa curs au fost mpresonante: a 36 dntre bonav s-a
remarcat mbunata[rea spectacuoasa a percep[e reata[, a 21 dntre bonav ramne
aproxmatv aceea, doar a un sngur bonav s-a constatat o scadere.
Persoana a care puncta|u a scazut, era un barbat de 29 de an cu schzofrene catatonca
care - pentru prma data n va[a u - -a ntrerupt tratamentu medcamentos a
nceput sa mearga a ntnr cu fete. ,Dn punct de vedere cnc" - spunea dr. McKenze,
,e a avut ma muta energe emo[onaa a devent ma optmst n urma
antrenamentuu. Totu, ntnre -au aruncat ntr-un confct au nceput sa apara
tuburar a doua saptamn dupa curs. Nu a avut nsa nevoe de sptazare".
Acet bonav, desgur erau sub tratament pshoterape -mu[ de|a de un an sau char
ma mut - ceea ce a dat dr. McKenze o deosebta ansa sa observe schmbare cnce
aparute dupa curs. Iata unee dn remarce sae-
Un barbat schzofrenc de 30 de an, nchpua nante ca era sub comanda, trmsa
teepatc, sa ucda pe cneva. Dn fercre, ncodata nu a gast persoana corespunzatoare.
n tmpu edn[eor de tratament, dupa curs, a fost capab pentru prma data sa dscute
despre ,sstemu sau derant". Energa sa emo[onaa a devent mut ma mare, a prvt
ma car va[a. Curnd s-a rentors a stude sae coare a ob[nut char trepte de
doctorat. ,Capacta[e sae au fost drect egate de absovrea cursuu", a expcat dr.
McKenze.
Dntre ce 28 de bonav care sufereau de dferte tpur de deprese (de nvou[e,
pshotca, schzo-afectva manaco-depresva), 26 s-au sm[t mut ma bne dupa curs.
Cea[ do care prezentau o deprese accentuata au avut remsun nu numa conform
testuu, dar erau n stare a fe cu cea[ sa ucreze asemenea probeme, pe care nante
nu erau capab sa e rezove.
O femee de 21 de an, era hotarta sa se snucda, fnd ntr-un stadu n[a a une
pshoze acute. L-a asgurat pe dr. McKenze ca nu va putea sa o a|ute ca orcum ea se
va snucde. Doctoru -a propus sa partcpe a un curs. La sfrtu saptamn, doctoru
era ,absout surprns: femea a reac[onat ma bne dect mu[ a[ pacen[. A fost cea
ma spectacuoasa remse pe care am vazut-o vreodata".
Femea -a gast o noua nte, a devent ma ra[onaa, gndure e n-au ma uat-o
razna. De asemenea, subnez: a dsparut o mare parte dn pesmsmu sau adnc. Intr-un
raport cnc, doctor McKenze Wrght spun ,sptazarea dozee mar de
medcamente n-ar f putut-o cama ntr-o
I H 1W
,i i
1JI I I "'
`:, ;-
r~t 'i t '~' l"
120 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
asemenea masura. A repetat cursu dupa doua saptamn starea e s-a mbunata[t n
contnuare. Schmbare au fost spectacuoase; ,De-a ungu urmatoareor ase un
capactatea e de a- controa starea patoogca s-a mbunata[t contnuu". Dupa un an
dr. McKenze a consderat-o perfect recuperata dn faza acuta a bo sae.
Desgur, pshozee sunt tuburar mentae grave. Nevrozee sunt ma pu[n grave. Dntre
ce 189 de bonav, partcpan[ a cursu de Contro Menta, 114 sufereau de nevroza. To[
aceta au benefcat de asemenea de pe urma cursuu. Rezumnd observa[e or cnce
n ucrarea ma sus men[onata, doctor au scrs:
,Ce care au contnuat sa exerseze Controu Menta dupa termnarea cursuu au putut
sa- schmbe va[a n mod consderab, dar ce care n-au exersat n mod sstematc, au
putut sa utzeze tehnce n tmpu crzeor, atunc cnd erau obga[ sa faca fa[a
stresuu sau trebua sa a decz mportante. To[ au avut mpresa de expansune a
mn[, o revea[e ca pot sa- utzeze mntea pe ate ca. Entuzasmu grupuu a crescut
spre sfrtu cursuu mu[ dntre e au remarcat o cretere a energe emo[onae.
43
La grupu ceor agta[ s-a observat, de asemenea, o schmbare cnca mportanta. Numa
a unu s-a remarcat (bonavu de 29 de an care a nceput sa mearga a ntnr) o uoara
ndspoz[e. Cea[ au benefcat ma mut sau ma pu[n de aceste exerc[. Mute
persoane cu afect pat (cu raspuns emo[ona redus sau absent) au prezentat entuzasm
pentru prma data n va[a or. Parea ca exsta o schmbare n energa emo[onaa dupa
curs o mbunata[re a star afectve. E aveau o prvre ma poztva asupra vtoruu or,
un dn e au n[ees ma bne procesee or pshotce. Bonav cu derur patoogce
aveau n mod categorc ma pu[ne crze
Un pshatru ucreaza cu Controu Menta / 121
derante dupa exerc[. E erau ma reaxa[ s-a redus anxetatea. Bonav au nva[at sa
se bzue pe propre or resurse n n[eegerea probemeor or, n tratarea or n
rezovarea or, au fost capab de a- mar ncrederea n sne".
Fndca to[ pacen[ n afara de unu dn ce 189 au benefcat de curs, dr. McKenze a tras
concuza drept care cursu este ,ma mut dect sgur benefc pentru bonav; poate
deven o parte ntegranta a pshoterape". n prezent e recomanda tuturor pacen[or sa
sa urmeze cursu de Contro Menta. S-a observat ca a un pacen[ durata tratamentuu
a fost scurtata cu pna a do an prn tehnce Controuu Menta.
Una dm tehnc - Controu Vseor -, spunea e ,poate foarte bne sa se dovedeasca a f o
schmbare ma|ora n pshatre. Este o cae rapda de ncredere pentru n[eegerea
rezovarea probemeor".
Stapnnd anaza Freudana, dr. McKenze nu vede nc un confct ntre modu de
nterpretare freudan a vseor spontane modu n care absoven[ Controuu Menta
nterpreteaza vsee or programate. ,Dorn[a vsuu freudan devne dorn[a de a avea un
raspuns", expca e. nsa, avertzeaza ca ,este necesar sa ne asguram ca o anumta
dorn[a ncontenta dn vs nu va nocu dorn[a contenta de a avea raspunsu".
O bonava care a fost un tmp n observa[a doctoruu McKenze, -a teefonat ca dorete
sa fe sptazata dn cauza unor durer n torace stomac. I-a spus ca ar f ma bne sa se
nterneze ntr-o sec[e a sptauu de pshatre. Teefonu nu a fost o surprza; se atepta
sa-1 prmeasca. Starea e mentaa se nrauta[se.
La spitau de pshatre, dr. McKenze -a propus bonave sa- programeze vsee pentru a
prm raspunsur a urmatoaree patru ntrebar: Care este probema? Unde este? Care
este cauza? Cum poate sa scape de acestea?
Hi '
122 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Iata vsu bonave: Ea, so[u e ce tre cop a or, mergeau cu mana de-a ungu une
serpentne. A nceput sa nnga, ar mana a derapat de pe carosab. Nu dupa mut tmp,
mana a fost acoperta cu zapada. So[u -a propus sa opreasca motoru; au vent 8-10
oamen dn ora pentru a- scoate de sub zapada. Cnd au et dn mana ce tre cop
dsparusera.
Un pc ma departe drumu se termna brusc. Un at drum se termna ntr-un ungh drept,
care cotea uor ducnd de asemenea n at drum - o autostrada, stuata tot a un ungh
drept.
Ascutnd reconstturea acestu vs, dr. McKenze a suspectat-o ca descre traseu
tractuu ntestna a rugat-o sa deseneze o harta a acestu drum ntortocheat. Bonava
1-a desenat , desgur destu de bne, drumu urma destu de precs traseu tractuu
ntestna uman - toate n propor[e corespunzatoare. Ma mut, o examnare medcaa a
gast o obstruc[e care corespundea exact cu ocu unde mana derapase de pe drum -
ocu n care ntestnu sub[re patrunde n ce gros. Cu ate cuvnte, vsu aceste feme (ea
nu avea nc o cunotn[a de anatome, nu termnase cursure superoare ae co) a
ocazat exact obstruc[a n ace segment de 2,5 cm a tractuu de aproape ase metr a
tractului intestinal!
Anaznd ma departe: Conform sstemuu de smbour a vsuu e, zapada era un
produs actat care a provocat durere ntestnae a decanat obstruc[a.
Sfatu so[uu sau de a opr motoru man era - dn nou n sstemu de smbour - ce ma
bun sfat care se putea da: A nsemnat ,oprete amentarea cu combustb a corpuu;
stop mncar".
Ce 8-10 oamen care -au dezgropat dn zapada repreznta n mba|u vsuu, degetee
ceor doua mn. Aceasta ar putea reprezenta vndecarea ,punerea mn" sau opera[a.
Dspar[a copor reprezenta mpnrea dorn[e. Ea dorea sa- scoata dn caea e pentru
a determna pe so[u e sa- acorde ma muta aten[e.
44
Dr. McKenze a transferat-o a un at spta dn cauza ca norma, o obstruc[e ntestnaa
necesta o nterven[e
Un pshatru ucreaza cu Controu Menta / 123
chrurgcaa de urgen[a. Cu toate acestea - narmata cu n[eegerea vsuu sau cu
cunotn[ee ob[nute prn cursure de Contro Menta, a puter mn[ asupra corpuu,
pus antcparea opera[e - ea a nceput s- rezove obstruc[a. O ora dupa dagnostcu
pe baza vsuu doctoru McKenze, dagnostcu era confrmat medca n spta, dar
bonava -a eberat obstruc[a nterven[a chrurgcaa nu ma era necesara. Chrurgu
e era uut.
Dr. McKenze a afat ma trzu ca aceasta femee a ma fost operata de patru or pentru
ocuze ntestnaa, n utm 20 de an chrurg -au spus ca de fecare data obstruc[a
era ocazata n acea oc. Parea ca ea a nva[at sa- creeze boaa de fecare data cnd
avea o necestate pshoogca pentru a- crea boaa. Ma trzu a consutat-o pe fca e de
18 an, care avea o probema - era gravda, de nu era martata. ,Ce sa fac?", a ntrebat
ea. Dn nou e a recomandat un Contro a Vseor pentru gasrea raspunsuu. In vsu e a
aparut un barbat. I-a spus: ,Nate copu, ateapta tre an, marta-te pe urma muta-te
dn acest stat".
,Nu pot sa- dau un sfat ma bun", a spus dr. McKenze. Procenta|u dvor[uror a tner
de 20 de an este de 80%, aa ca o ateptare de tre an acasa este ndcata. Barbatu era
persoana potrvta pentru fata, dar pentru a reaza o casatore reuta, trebua sa pece
de acasa departe de parn[.
n alt caz Controu Vseor a condus a o tehnca terapeutca compet noua, care a scurtat
cu mu[ an durata terape. Bonava uxa artcua[e de a mn de fecare data cnd
so[u e ntrza ma mut de 10 mnute de a cna. Dr. McKenze a ncercat un de ze sa-
expce bonave ca atunc cnd ea se gndea ca raspunde a ntrzerea so[uu e, ea
traa acum experen[a unu sm[amnt vech dn copare, cnd tata e acooc nu venea
acasa. Daca ar f n[ees acest ucru, femea nu -ar ma f uxat artcua[e de a mn,
dar dr. McKenze nu reuea sa o amureasca. Femea trebua sa faca un tratament
pshoterape nca do an, de doua or pe saptamna. Dr. McKenze -a sugerat sa-
programeze un vs.
' Islj 'I UI 1 "n"'!Ii
u I IJ "PI '
"tjtp-ll
124 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Vsu e a fost un vs deosebt de creatv probema e s-a rezovat peste noapte.
Ea a vsat ca dr. McKenze a nregstrat pe o caseta decara[ foarte rtante. Ea ascuta
aceasta caseta acasa nregstra propre e reac[ pe o a doua caseta. Apo dadea cea
de-a doua caseta a dr. McKenze pentru nterpretare. La fecare dn nterpretare u ea
excama: ,O, ce proasta sunt!" Interpretarea medcuu a aratat ca ea confunda cee doua
reata[ dferte: trecut prezent. Vsu e a facut-o sa n[eeaga acest ucru pentru prma
data; ncodata nu -a ma uxat artcua[e.
,Acest remarcab vs programat a vndecat-o tota pe pacenta. Un contro efectuat dupa
tre an a confrmat ca ea se smte bine n continuare"a raportat dr. McKenzie.
Un at pacent suferea de caustrofobe se chnua de aproape un an sa a|unga a cauza
bo. Cazu s-a dovedt a f foarte nteresant. ntr-un vs programat, e ate tre persoane
erau ntr-un dreptungh sch[at pe pamnt de o sfoara. In exteroru acestu dreptungh, a
unu dm co[ur era un at dreptungh, ma mc, de asemenea sch[at de o sfoara. Fecare
a ncercat sa asa dn dreptunghu ma mare prn dreptunghu ma mc.
Semnfca[a acestu vs devne cara cnd zona ma mare este prvta ca uteru mame ar
cea ma mca ca cou utern. La exteror era o paune verde cu vac (sn).
Unu dn coeg pacentuu a fugt spre dreptunghu ma mc dar a fost oprt de o barera
nvzba (peretee uteruu). De catarama curee u era egata o coarda cu cut de
conserve (cordonu ombca).
Pacentu ta ca trebue sa asa cumva de acoo dar s-a hotart sa- ase sa asa ma nt
pe cea[. Acest ucru a determnat un sentment de enervare de scurta durata, ca atunc
cnd trebue [nuta o cuvntare - ceva care trebue facut, char daca va deven stresant
sau anxos (trauma a natere) - dar atepta reaxarea, o data ce se va termna totu.
Ceeate tre persoane dn dreptungh erau fra[ sora sa. Acest vs unc -a ofert
patrunderea pshoogca de care
Un pshatru ucreaza cu Controu Menta / 125
45
avea nevoe pentru amurrea cauzeor caustrofobe. Ceea ce face n mod partcuar
nteresant acest vs, nu este faptu ca duce persoana respectva n peroada anteroara
nater -acest ucru este reatv frecvent - c faptu ca face referre a o ,barera
nvzba". ,Oare aceasta ar putea sa nsemne" se ntreaba dr. McKenze - ,ca exsta
posbtatea carvzum nante de natere?" Dr. McKenze sfatuete pacen[ sa
utzeze Controu Menta; de asemenea e utzeaza Controu Menta pentru tratarea
pacen[or sa. ,O n[eepcune covrtoare ma cuprnde cnd utzez Controu Vseor".
Intr-o noapte el a programat un vs despre un pacent a sau, un om de 27 de an, care nu ese
de do an cu o fata. Femee erau mpotrva u, ,de atfe nu erau bune de nmc". In vsu
sau, dr. McKenze s-a auzt spunnd: ,Pentru mme e n regua daca tu nu a avut ncodata
rea[ heterosexuae". Data urmatoare cnd pacentu s-a pns de feme, dr. McKenze -a
spus exact aceea cuvnte.
A mers. Pacentu era ocat. Evtarea femeor a fost modu u de a se opune
tratamentuu; dar acum nu ma mergea. Pe deasupra, e a ntrat n panca a gndu ca
ncodata nu va ma avea rea[ normae cu o femee.
In acea noapte a avut-o.
Dr. McKenze, care a devent consutant pentru metoda de Contro Menta Sva, contnua
sa cerceteze no modur de utzare ae Controuu Menta, pentru mbunata[rea acce-
erarea tratamentuu pshatrc. n acea tmp, e cauta ca de utzare ae Controuu
Menta n domen ma arg ae practc medcae - dagnostcarea boor.
Prmu pas a cercetar sae este de a gas modu de masurare a credbta[ tehncor de
Contro Menta n ucru pe cazur. Dupa tre an de cercetare e crede ca este aproape de
ceea ce e numete ,panu de cercetare absout", care emna toate varantee
dentfca numa parametru care trebue masurat. Scopul lui este de a pune lucrul asupra cazurilor
n scop medical.
126 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Cteodata pentru stabrea dagnostcuu medca este nevoe de exporar chrurgcae
sau de medcamente, ceea ce produce dsconfort, sau este percuos pentru bonav; nc
o tehnca de dagnostc nu este precsa n toate cazure. Dagnoza carvazatoare nu este
percuoasa pentru pacent, presupunnd ca poate f demonstrata acurate[ea e. La acest
ucru ucreaza dr. McKenze
Mai nti el a ncercat nou pan de cercetare a Cursu de absoven[ a Controuu Menta, o
casa de 30 de persoane. Precza rezutateor a fost de doua sute de or ma mare dect
daca s-ar f produs dm ntmpare. A fost mu[umt, dar a dort s perfec[oneze metoda n
contnuare sa aran|eze datee pentru preucrare pe cacuator.
Panure u au fost verfcate de departamentu de statstca de Unverstatea
Pennsyvana a a|uns a concuza ca trebue emnate varabee care ngreuneaza
cercetare carvazatoare astfe masuratore u vor f exacte.
In crcuara de a cursu de Contro Menta, erau desenate doua corpur umane (vez
pagna 127-128) cu cercur, pe care cttor trebue sa e bfeze L s-a dat apo, ca n
ucru pe caz, numee vrsta sexu domcu a doua persoane care erau bonave Nu s-a
comuncat natura bo de care sufereau cee doua persoane, nc dr. McKenze nu ta
acest ucru. Doctoru dm Forda, care e-a dat aceste cazur, a comuncat aceasta
nforma[e numa dupa ce a aIlat rezultatele.
In nou program de cercetare este esen[a sa se dea doua cazur nu numa un caz.
Acest ucru permte dr. McKenze sa emne presupunere. De exempu daca pacentu A
a avut o ezune pe gezna stnga, ar pacentu B nu a avut, atunc orce semn care a
a|uns a gezna stnga a pacentuu B ar putea f socott doar o presupunere. Daca cmc
cttor bfeaza gezna stnga a corpuu B, atunc este |ustfcata afrma[a ca tot attea
semne vor f presupuse ne|ustfcat n cazu A. Acum sa consderam ca 50 de cttor
marcheaza gezna stnga a cazuu A. Dr. McKenze scade dn acest numar cee cnc
tai
Un pshatru ucreaza tu Controu Menta / 127
CAZUL A
IMPORTAN|I Scopu acestu experment este detectarea corecta a ocazar anomae
sau afec[un Lmta[-va actvtatea a detec[e nu a nfuen[area bo pe parcursu
expermentuu
Instruc[un
1 Debbe Vecco are 23 an ocuete n Mam, Forda Are o probema de natura
46
medcaa ar tu a putea sa o a|u[ Intra n nveu tau de Contro Menta magneaza-[-o
pe Debbe mpreuna cu dorn[a ta de a- ocaza boaa Atunc cnd crez ca a ocazat
boaa, marcheaza UN SINGUR cerc dn dagrama aaturata, ce ma apropat de zona pe
care a sm[t-o sau ghct-o
Important: Daca marchez
ma mut de un cercue[,
raspunsu tau nu va f uat n
considerare
Ateapta ce pu[n 10 mnute
nainte de a trece la cazul B
128 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
2 CynthaCohenare21 an ocuete n Mam, Forda Are o probema de natura medcaa
ar tu a putea sa o a|u[ Intra n nveu tau de Contro Menta magneaza-[-o pe
Cyntha mpreuna cu dorn[a ta de a- ocaza boaa Atunc cnd crez ca a ocazat
boaa, marcheaza UN SINGUR cerc dn dagrama B, ce ma apropat de zona pe care a
sm[t-o sau ghct-o Deoarece acest exerc[u este destnat excusv detec[e, nu ncerca
sa corectez boaa.
Un pshatru ucreaza cu Controu Menta / 129
care repreznta pe ce care au presupus a nmereaa va consdera ca 45 erau reevante
dn punct de vedere carvazator. Cu a|utoru computeruu a fost aprecata semnfca[a
statstca a rezutateor.
Pentru acest ucru, cee doua cazur trebue sa fe dferte. Daca cee doua cazur au
ezun a gezna stnga, atunc aceasta metoda de emnare a raspunsuror non pshce
nu se poate utza.
Doctoru dn Forda a gret fara voe a dat doua cazur care ntmpator aveau ezun n
aceea zona a corpuu. Dr. McKenze -a schmbat panu rezutatee e-a nterpretat
prn ata metoda. n oc sa compare cazu A cu cazu B a comparat ce ma mare numar de
raspunsur corecte cu ce ma mare numar urmator de raspunsur. De cacuatoru -a
spus ca rezutatee pot f ntmpatoare n propor[e de aba unu a un mard, e totu nu
consdera expermentu sau reevant dn cauza ca panu sau de cercetare nu a putut f
urmat
Panu sau de cercetare cuprnde mut ma mute aspecte dect e-am amntt ac a
efectuat mute ate experen[e care au condus aa cum afrma e a ,rezutate
semnfcatve dn punct de vedere statstc". Proectu sau compet este n masura aa de
semnfcatv nct n mod sgur vom auz de e ma mut atunc cnd va perfec[ona
tehnca n contnuare. In ocu unor smpe cercur fooste, pentru nsemnarea ocuu une
bo, e va da absoven[or Controuu Menta ste ae boor; n feu acesta pot sa a|unga
a un dagnostc specfc.
,Aceste stud premergatoare" - spune e - ,nseamna un grad mare de semnfca[e
statstca. Eu sunt pregatt cred, sa trag concuz dn ee. Este nsa foarte muta munca de
detau. Daca nvestga[e uteroare se vor nchea cu rezutate asemanatoare, atunc
va f posb ca medc sa fe a|uta[ de carvazator n stabrea dagnostcuu or ntr-un
mod mut ma de ncredere. De asemenea aceste cercetar vor avea un mare mpact
asupra medcn. Este nsa prematur sa vorbm cu certtudne acum, dar tnd spre acest
[e".
130 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Drectoru cercetaror a Controuu Menta, Wfrd Hahn, un bochmst fost preednte
a Mnd Scence Fundaton, mpartaete speran[a dr. McKenze. ,Dn secou a XX-ea de
cnd cercetare pshce se efectueaza cu metode tn[fce, ntotdeauna au pus sub
semnu ntrebar factor necontroa[ (uneor necunoscu[). Char daca dr. McKenze
ob[ne un mpact medca, aa cum afrma, eu consder ca este necesar sa se faca
cercetar supmentare. Eu cred ca e va ob[ne ntr-adevar un mpact medca utznd
metodee u de cercetare. E trebue sa- concentreze aten[a numa asupra
raspunsuror pshce - emnnd factor perturbator; aa cum un chmst care cauta n
apa urmee unu eement poate sa emne apa toate ceeate eemente, exceptnd
doar pe acea pe care-1 studaza".
CAPITOLUL XVin
STIMA DE SINE VA CRETE
,n cea ma mare parte a tmpuu petrecut n aceasta va[a, ne subaprecem. Daca am
petrece numa |umate dn acest tmp gndndu-ne cum sa brum n va[a, atunc ne-am
47
da seama ca suntem ma puternc dect credem" - ctat dn revsta Chcago Trbune dupa
actr[a-cntarea[a Caro Lawrence. Ea s-a nscrs a cursu de Contro Menta a
recomandarea une ate cntare[e Marguerte Pazza, absoventa a acestu curs.
ntr-adevar mu[ dntre no sunt ega[ de de mtate refertor a cne suntem ce
suntem n stare. n curnd ve tra bucura dstruger acestor mte ve gas o noua
bertate. Cnd vez de ce et capab, ncrederea n tne va crete, n acest domenu s-au
facut mute stud. Ee se refera a grupur mar de persoane fara probeme specae
precum a grupur cu probeme de subaprecere a propre persoane -studen[, acooc,
droga[, przoner sarac.
Ma nt sa anazam studen[. Cursure de Contro Menta s-au predat n 24 de
unversta[, 16 cee 8 co generae, adesea fgurnd n panu de nva[amnt.
Am putea atepta ca rezutatee ob[nute sa fe dferte, pentru ca acea curs este predat
n dferte co, a studen[ eev de dferte vrste dferte cond[ socae cuturae.
Dar nu este aa - rezutatee sunt att de unforme, nct acum putem afrma cu sguran[a
ca ee se pot prevedea. Daca se ntroduce Controu Menta n coaa, atunc eev devn
ma hotar[, ma ndependen[, pentru ca e au acum o capacitate
131
liJ-rI.Jj.il~!,) 1.1 I 1
!u/: a
)" "' I ' 'it?
132 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
ma mare de rezovare a probemeor ntr-un mod propru. Cu ate cuvnte crete puterea
propruu EU (ego). Acest fapt a fost cuantfcat tn[fc de Dr. George De Sau, fost
Drector a Educa[ona Researce for Sva Mnd Contro fost Drector a Counseng and
Testng de a Wamsport (Pennsyvana), Area Communty Coege.
Prmu test s-a desfaurat n anu 1973 a ceu Haahan dn Phadepha, pe un numar de
2000 de eev, care au partcpat a curs. Au fost ae a ntmpare 220 de eev, care au
competat Formuaree de Personatate pentru Lceu, nante de curs cu o saptamna
apo dupa doua saptamn de a termnarea cursuu. Formuaru cuprndea 140 de ntre-
bar, pe baza carora se poate cuantfca cu precze magnea propruu EU.
Aceasta magne competa a propruu EU poate f apo conturata ca un fe de portret cu
14 caracterstc - aventuros, pn de verva, sgur de sne, etc. Testu este des utzat n
cercetare n consere personaa. Portretee magn propruu EU a ceor 220 de eev
au fost combnate ntr-un sngur prof de grup, fnd apo comparate nante dupa curs.
Rezutatee: schmbare ma|ora n drec[a creter puter ego-uu, a sguran[e de sne, a
camuu ndepartarea de nerabdare, nesguran[a ndferen[a. n anumte prvn[e
studen[ nu s-au schmbat - de exempu n raporture de domnare , supunere
nfuen[abtate ncapa[nare. Dupa cursu d| Contro Menta, eev au avut ma mut
respect fa[a de e n.
Prn trecerea ccuror ve[, se schmba magnea noas tra despre no nne de a o z
a ata, n mod norma. Daca ar face un test pe un grup aes a ntmpare pe care -am
repe tre saptamn ma trzu am putea evden[a o schmbar Ce care au eaborat testu
au studat acest ucru. Schm bare ntmpatoare care ar putea avea oc accdenta au
dstrbu[e normaa. Ee au fost cuantfcate. Pentru evauar rezutateor a ceu Haahan
a fost necesar sa se determn daca numaru schmbaror observate depaete pe acea
d
Stma de sne va crete / 133
de schmbare ntmpatoare care s-ar putea produce. Iata ce s-a gast:
Pentru a se produce dn ntmpare schmbar poztve n fa[a personata[ de aceea
ampoare ca cee aparute dupa Controu Menta a Lceu Haahan, ar f trebut sa se dea
ace test de o me de or pe un grup aes aeator, pentru a avea o sngura ansa de a se
suprapune rezutatee.
Cauza schmbaror nu este ntmpatoare se datoreaza Controuu Menta. |oe Carck, un
zarst a pubca[a ,Phadepha Day News" a ntervevat c[va eev, care urmau
cursu, n tmpu pauze de masa. ntr-un artco care a aparut m 27 septembre 1972, e o
cteaza pe Kathy Brady n vrsta de 13 an, care rodea unghe de a opt an:
,ntotdeauna m rod unghe cnd sunt nervoasa. n aceasta dmnea[a cnd eram n saa
de curs am dort sa-m rod unghe, dar nu e-am ros. M-am spus: ,Nu-[ roade unghe!"
Am nchs och @ m-am reaxat".
48
Pat Esenohr I-a spus ca nu se ma bate cu fratee u ma mc, ceea ce nu s-a ma
ntmpat pna acum. ,M-am spus nu are rost sa te nfur. De ce sa ma bat? nu m-am
batut. n aceasta dmnea[a am scapat de o durere de cap spunndu-m ca durerea de
cap va trece. tu ca pare cudat dar totu este adevarat".
Sa comparam acum rezutatee aceste co cu cee ob[nute n ate doua co: un ceu
catoc dn Lawrenceve, Pttsburg, cea de-a doua a St. Fdes, un semnar catoc.
La Lawrenceve St. Fdes ca a Haahan, cea ma mare schmbare a fost puterea
ego-uu cursan[or. Este de subnat ca aceasta schmbare a fost unforma - n fecare
coaa profu grupuu s-a mbunata[t n aa masura, nct daca ar f avut oc prn
ntmpar snguare s-ar f reazat doar n propor[e de 1 a 1000. Aceea schmbare s-a
reazat pentru cam n cadru a doua co: Haahan Lawrenceve una ma mca a
St. Fdes. n toate cee tre nsttu[ sguran[a de sne a crescut semnfcatv, dar
dferen[at ca marme.
N"!
y - HrI"H"V,Nl'
| '[
134 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Rezutatee gaste, dn care cee prezentate sunt numa o parte, nu -au mu[umt pe De
Sau. De era mu[umt de rezutatee poztve era satsfacut de unformtatea
avanta|eor prn Contro Menta, totu psea ceva. Testarea unu grup nante apo dupa
doua saptamn dupa cursu de Contro, Menta nu arata daca aceste avanta|e sunt de
durata. Testarea dupa patru un arata nsa acest ucru.
Dr. De Sau a facut aceste teste a Lawrenceve St. Fdes a fost surprns de cee
constatate. Pentru toate caracterstce - puterea ego-uu, sguran[a de sne, camu -
eev de a ambee co prezentau acum mbunata[r mut ma mar dect dupa doua
saptamn de curs de a termnarea exerc[or. n referatu u, dr. De Sau conchde:
Probab schmbare observate a studen[ pot f ce ma bne evauate prn perspectva d-
u |ohn Hot, educator autor. E consdera ca procesu educa[ona preda nva[area
proste prn creterea anxeta[, vne dependen[e fa[a de medu extern pentru
aprobare sau dezaprobare - cond[ pentru a produce conformsm, nevroze, comportare
robopatca, neg|nd dezvotarea umana mbunata[rea educa[e. Credem ca ate
nsttu[ socae se gasesc n aceea cond[.
Datee studuu men[onat ma sus semnaeaza ce pu[n dn punct de vedere educa[ona,
o aternatva proaspata, vaba. Schmbarea n drec[a unu punct de refern[a nteror,
este un factor a ntmpar care este persstent puternc dupa cursu de Contro Menta
-un at mod de a spune: recunoaterea de catre ndvd a propre u vaor un pas
mportant n drec[a autocontrouu, ceea ce este opus exsten[e dn afara de catre a[.
n cee ma mute co unde se preda cursu de Contre Menta profesor sunt obga[ e
sa partcpe a acest
Stma de sne va crete / 135
Cauzee sunt destu de evdente, daca ne gndm a avanta|ee antrenamentuu -
profesor devn ma cam, ma rabdator studen[or e este ma uor sa petreaca tmpu
a cursure or.
Este cunoscut ca un profesor care ateapta ma pu[m de a un eev prmete ma pu[n,
ar unu care ateapta ma mut prmete ma mut. Profesor care au partcpat a cursu
de Contro Menta au afat n mod drect despre ,Carta Legor Cosmce", prezentata de
|ose n captou XIV, care este vaab pentru ntreaga omenre. Dupa curs, nc un
profesor nu- poate bate |oc de nc un ,echpament menta" - e cunoate prea bne
capacta[e mense ae fecare mn[ omenet. n aceasta stua[e poate sa devna un
profesor ma bun, char daca eev u n-au auzit de Controlul Mental.
Dar cnd eev profesor sunt absoven[ cursuu de Contro Menta, n casa au oc
mute ucrur deosebte.
O profesoara dn Buffao nva[a pe studen[ sa se ,acorde" cu George Washngton ate
personata[ ae trecutuu, a|u-tndu- astfe sa studeze stora, utznd tehnca ucruu
asupra cazuror, tehnca nva[ata n utmee ore ae cursuu de Contro Menta. n acest
fe e traesc stora. Ma trzu, n tmpu exameneor, eev se ,acorda" cu ea gasesc
confrmarea raspunsuror or.
O ata profesoara, de coegu, propune studen[or sa sa se ,acorde" cu fozof pentru
expcarea unor probeme care nu sunt care n screre or. ,Metoda func[oneaza", spune
ea.
49
Doamna Joe Lytle, o instructoare de Contro Menta dn Vrgna Beach este ncntata sa ucreze
cu tner ntre 7 17 an. O parte dn experen[ee e au aparut n zaru ,Ledger-Star" dn
Norfok n 16 ue 1975, sub ttu: ,Eev exceeaza dupa cursu de Contro Menta". Unu
dn cursan[ e urma un tratament medcamentos pentru hperkneze. Mama acestu cop
hperactv povestea urmatoaree: ,Dupa curs, schmbare au fost pur smpu fantastce.
Baatu meu a renun[at a medcamente, ar notee au crescut de a nota 6-7 a 9 10.
Ii tUU It 11 tu I
,, ,, ,r
136 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Controu Menta 1-a facut sa perceapa ca e are puterea sa se schmbe".
At eev de ceu a trecut de a nota 7 a 10 dupa termnarea cursuu. Ata eeva a avut
probeme cu testee de ctre, dar dupa curs a ob[nut note de 10 a toate testee. Dupa un
an abtatea e de ctre a crescut de a casa a IV-a a a IX-a.
Practc nu a exstat posbtatea de a face compara[e ntre rezutatee eevor care au
fost a curs a ceor care nu au fost, sau sa se masoare dferen[ee ntre doua grupur
dupa aceea, dn cauza ca n toate cee tre cee unde Dr. De Sau a facut observa[e,
aproape to[ eev au partcpat a cursu de Contro Menta.
Aceasta posbtate a aparut Ia Unverstatea dn Scranton, Pennsyvana. Profesoru
Donad L. Ange de a Departamentu Resurse Umane a propus absoven[or a
Consutan[a de Reabtare sa faca cursu de Contro Menta. O parte sufcenta dn
studen[ nu au dort sa urmeze cursu, ceea ce -a perms u Dr. De Sau sa studeze
aceste dferen[e. Am dat un test smar cu ce dat n ceu - acesta a fost pentru adu[;
pentru 35 de studen[ care au facut cursu pentru 35 de studen[ care nu -au facut.
Dferen[ee ntre cee doua grupur s-au vazut nante de nceperea cursuu. Ce care au
vrut sa partcpe a curs conform testuu, erau ma receptv a nou mut ma
drec[ona[ spre e n. Ce care nu au vrut sa urmeze cursu respectau ma mut
trad[e reguamentee erau ma practc.
Dupa o una de a termnarea cursuu cee doua grupur au fost testate dn nou pe
nga dferen[ee remarcate de|a, au aparut ate dferen[e semnfcatve. Grupu de
Contro Menta era ma matur ma stab dn punct de vedere emo[ona, ma sgur de
sne, ma reaxat dect ceaat.
Pe scurt acest studu arata ca ce care au urmat cursu de Contro Menta se dferen[aza
de ce care nu au urmat cursu ca aceasta aegere a fost n foosu or.
Stma de sne va crete / 137
Creterea ncreder n propra persoana este mportanta pentru orce om; acest fapt
poate f mportant pentru savarea ve[ droga[or, care ncearca sa se ebereze de sub
nfuen[a droguror. Controu Menta are pu[na experen[a cu droga[, dar experen[a
ob[nuta s-a dovedt a f nstructva.
Pau Grvas, Drectoru ad|unct a Centruu de Contro Menta dm Manhattan, a vrut sa
vada ce ar putea sa faca Controu Menta pentru narcoman. E a nceput sa ucreze cu
patru vountar: do dn e uau metadona, ar cea[ do herona. Prm do au gast cursu
ut, dar n-au renun[at a metadona. Metadona creeaza o dependen[a puternca; ea este
utzata n mute programe de dezntoxcare a herona. Renun[area a metadona este
fzc foarte dureroasa durere sunt att de mar, nct spun narcoman ca nu s-au putut
concentra a exerc[e de Contro Menta.
Un bonav care ua herona a avut un scanda n fame n prma z a cursuu s-a retras.
Ce care a ramas a curs a reut sa se dezntoxce - sa se ebereze de drogur cteva un
dupa curs. Ma trzu, e -a teefonat domnuu Grvas spu-nndu- ca dn nou a herona.
E a dort sa rea cursu. Domnu Grvas a petrecut o z mpreuna cu e, pentru a-
mprospata cunotn[ee de Contro Menta dn nou a renun[at a herona. E nu a ma
fost dependent de drog un de ze; apo s-a mutat n ata ocatate egatura s-a
ntrerupt.
A doua ncercare de a a|uta droga[ prn Contro Menta s-a facut n cadru unu program
speca n Bronx, cu 18 oamen to[ droga[; un dn e ucrau a proect sau erau organ-
zator. E au reatat ca se stapnesc mut ma bne dect nante; un dn e, dupa cteva
un au reut sa transmta famor or o parte dn cunotn[ee or de a curs. Testee de
nante dupa curs nu s-au putut efectua dn cauza ca dupa tre un mu[ dntre ce 18
droga[ nu ma erau dsponb.
Se poate nva[a ceva dn aceste doua experen[e? Da, spune Pau Grvas. De nu exsta
nca dovez statstce, experen[ee u ndca doua ucrur:
50
138 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Prmu, n cazu droga[or, nu este ndcat a se ntra n va[a droga[or numa prntr-un
curs de Contro Menta de 48 de ore, asndu- apo sa ucreze sngur. Pentru ce ma
mu[ dntre no este o experen[a de transformare permanenta, n tmp ce e, droga[,
care trebue sa upte cu obnun[a de un an sau de o va[a ntreaga, precum cu roba
pshca mentaa au nevoe de ma mut tmp de ntarr frecvente ae cunotn[eor.
Grvas spune: ,Da[-m un program de reabtare a droga[or unde pot sa fac astfe
sunt sgur ca vo ob[ne rezutate".
A doea, droga[ executa Controu Menta mut ma uor dect cea[ oamen. Domnu
Grvas crede ca motvu este ca Controu Menta ncude o stare schmbata a contn[e;
n tmp ce ma|ortatea oamenor nu a sm[t starea schmbata a contn[e, droga[ o fac
adesea. nsa pna acum e n-au a|uns a un nve de contenta ut unde au contro n oc
sa parda controu. n acest mod, Controu Menta nseamna o promsune specaa
pentru e.
In acest domenu nu exsta stud de anvergura, dar desee storsr de succes ae
absoven[or cursuu de Contro Menta sugereaza ca ncercarea domnuu Grvas este
bne fondata.
Iata cazu unu cursant care s-a dezntoxcat sngur n anu 1971. De atunc e este nca
,curat".
,tam ca am o probema grava: dependen[a a herona. Nu am putut n[eege modu n
care m-a a|utat un curs numt Contro Menta, care sus[nea prntre ate ucrur ca a|uta
oamen sa scape de obceure ree; de atfe nante am ncercat ma|ortatea metodeor
de reabtare. Eram sceptc, dupa ce am fost a pshatr, pshote-rapeu[, n sptae, am
urmat tratament cu metadona, dar doream sa ncerc totu. Eram convns ca nu vo tra
nca tre an, ca nu vo putea sarbator zua mea de natere, a vrsta de 30 de an daca
nu renun[ a herona
Stma de sne va crete / 139
a chetuee mar pe care e faceam (200 de doar pe z) pentru drog".
,Un obce este o amprenta pe ceuee creeruu care este ntarta prn repet[e" - spune
nstructoru de Contro Menta. ,Schmba programarea a nve de cauza n subcontent",
contnua e, , ve schmba comportarea a nve de efect, n dmensunea contente
exteroare". Aceasta era ogc, dar nveu meu emo[ona m spunea ca am nevoe de
drogur pentru a deven nsensb a va[a a sentmentee negatve, pe care e aveam
fa[a de mne nsum. Apo nstructoru m-a dat o tehnca pentru schmbarea magn de
sne dntr-o persoana nencrezatoare fara von[a, neputncoasa, ntr-ata ncrezatoare, cu
von[a sgura pe sne, un portret uman sanatos.
Eram sceptc, dar cu o raza de speran[a; am nceput sa ma schmb pe mne nsum, n
magna[a mea a nveu Afa. Ma programam de tre or pe z - dmnea[a, seara
noaptea, ca pe 20 ue a 30 de ze de a prma programare, va dsparea pentru
totdeauna nevoa de drogur. Am contnuat sa au drogur, n tmpu ceor 30 de ze, dar
n doze dn ce n ce ma mc, astfe nct a data panfcata sa emn compet dependen[a
de drogur.
In ue a fost acea z extraordnara n care n-am ma uat drogur, de atunc nu m-am
ma atns de ee. Era cu totu atfe dect nante, cnd renun[am a drogur, ar dupa
cteva ze sau saptamn reveneam a vechu obce. De data asta sm[eam cu tot
sufetu ca ntr-adevar nu ma am pacere pentru drog. Fara un efort de von[a fara
nocutor, fara reprmarea sentmenteor sau dorn[eor. A func[onat! In sfrt, ber"!
Acoosmu, o ata patma, este mut ma raspndt dect patma droguror ntuneca
foarte mute exsten[e - n SUA sunt moane de acooc. Vctmee acoouu doresc de
[ w
140 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
asemenea cu ardoare, sa nvnga sentmente de neputn[a, nsucces cupabtate sa-
construasca sentmente de ncredere n sne cam pentru a facta ntoarcerea or spre
sanatate.
Aceasta dorn[a a fost reazata de 15 acooc cnd au partcpat a cursu de Contro
Menta, n 1973 n cadru unu program de cercetare; cursu s-a [nut n aproperea ocuu
unde e erau trata[. Rezutatee au fost cuantfcate de Dr. De Sau. E a utzat acea
test de personatate pe care 1-a foost nante, a studen[ de a Unverstatea Ser anton
a fe ca n studu anteror a foost testu prma data nante de curs, a doua oara o
una dupa curs.
51
Ce ma mare contrast s-a ob[nut n comportamentu dnamc. A exstat o schmbare n
profu de grup, ar dr|area s-a facut catre sncertate deschdere pentru atngerea sco-
puu, ntmparea ar putea produce aceasta schmbare doar n procenta| de 1% Ate
schmbar au fost asemanatoare cu cee ob[nute de ceen studen[, aa cum e-am
descrs ma nante. E aveau o putere a ego-uu ma mare, o ncredere de sne ma
puternca, erau ma reaxa[ ma desch a experen[e no - toate caracterstce
vaoror pre[oase ae ceu care se upta mpotrva acoouu.
Una din cele mai importante schmbar a fost reducerea anxeta[ sau ,frc". Dr. De Sau nota:
,Domenu frc caracterzat prn tensun neurovegetatve mar prn hperac-tvtate,
poate f foarte mportant n n[eegerea comportamentuu acoocuu. Este posb ca
acooc sa bea pentru a echbra smptomee or fzce mentae. n stua[ de frca,
acoou produce atngerea echbruu fzc/pshc mcoreaza frca. O magne ma buna
despre sne capactatea de a manevra frca, poate sa ofere a aternatva mportanta
fa[a de acoo". Iata ma |os rapoartee de ncredere a ase un de a cursu de Contro
Menta pentru ce 15 subec[:
Subectu 1. Dupa un program de reabtare de 90 de ze, nu a recdvat. Cursu de
Contro Menta 1-a transformat dintr-un
Stma de sne va crete / 141
om foarte pasv, nchs, ntr-un om amab pn de va[a, cu mut umor sec.
Subectu 2. Dupa cursu de Contro Menta nu a ma baut, nu a recdvat a parast
nsttutu programu de tratament. Se pare ca a avut o stare generaa buna -a capatat
ncredere n sne.
Subectu 3. De a tratamentu de reabtare facut n cadru programuu de sptazare nu
a recdvat. Dupa cursu' de Contro Menta a ob[nut un progres nsemnat n programu
antacoo.
Subiectu 4. Nc o recdva, de cnd era n spta, nante de a urma cursu de Contro
Menta. Cursu de Contro Menta -a ntart programu de tratament.
Subectu 5. Nc o recdva de a termnarea programuu de tratament dn spta.
Subiectul 6. Nu a recdvat. Starea u generaa s-a mbunata[t, fapt refectat asupra
fame u, care s-a stabzat. De asemenea a uat note mar a coegu.
Subectu 7. Nu a recdvat. Dupa cursu de Contro Menta a ntrerupt programu
antacoo. Este evdent totu ca traete conform programuu antacoo. Rea[e
famae s-au mbunata[t vzb.
Subectu 8. Nc o recdva, de a cursu de Contro Menta. Rea[e de fame s-au
mbunata[t foarte mut. S-a facut un om deosebt de pacut, a devent amab, cu
mentatatea ,Iubete-[ aproapee".
Subectu 9. Persoana este o femee, n-a recdvat acum ucreaza.
Subectu 10. Nu a recdvat. Urmarete content scopu, -a schmbat hotart mtee
auto mpuse cauta posbta[ pentru un randament mai bun.
Subectu 11. Dupa curs va[a u a devent ma buna, ceea ce reese dn starea generaa
buna, a fame u caracterzarea de a ocu de munca. Nu a recdvat.
142 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Subectu 12. Partcpa de 12 an a programu antacoo. De a curs a avut o scurta
recdva, ma pu[n de o ora. Nu a avut ata recdva.
Subectu 13. De a erea dn spta unde a urmat programu de reabtare, nu a ma avut
recdve. De a Controu Menta este tot ma mut atras de socetate. Se observa o
mbunata[re a servcu, n fame, etc.
Subectu 14. De a cursu de Contro Menta a recdvat de ma mute or, dar a reut sa
se refaca n propre u for[e. E n-a ma fost sptazat pentru nc o recdva; ceea ce se
ntmpla nainte de cursul de Control Mental.
Subiectul 15. Timp de opt ani a participat cu unele ntreruperi la programul antialcool. nainte de cursul de
Control Mental a Iost spitalizat de patru ori. In acest timp a recidivat de cteva ori. De la cursu de Contro
Menta a recdvat de patru or, n doua cazur a fost nternat n spta pe o peroada
scurta.
Controu Menta a ntart consderab putere ceor care uptau mpotrva acoouu, cu
excep[a une sngure persoane dn cee cncsprezece.
Acest mc studu este destu de mtat pentru a doved ca, cursu de Contro Menta ar
trebu acceptat ca o parte ntegranta a tratamentuu antacooc. Starea generaa buna a
ceor care au urmat cursu, fapt stabt prn teste efectuate, au sugerat ceor care cauta
ca de a|utorare ma efcente pentru acooc ca ar putea ncerca cu Controu Menta.
52
Exsta o ata stua[e mut ma raspndta - saraca, care duce a perderea respectuu fa[a
de propra persoana. In aceasta stua[e nu este vorba de o op[une ca n cazu acoocor
sau droga[or. Cauzee sarace remede mpotrva e se dezbat de mut tmp de cnd
exsta socetatea umana. Controu Menta nu ntra n aceasta dezbatere dar poate sa
ofere un a|utor deosebt de mare, convngndu-1 pe omu sarac sa- mobzeze toate
putere sa se a|ute pe e nsu.
Stma de sne va crete / 143
S-ar parea ca am ntrat n aceasta dezbatere, spunnd ca oamen sarac trebue convn
sa se a|ute pe e n, ceea ce ar demonstra ca e sunt vnova[ de propra or sarace.
Acest ucru nu este adevarat totu, fecare om sarac poate sa se a|ute sngur, poate sa se
ebereze dn nchsoarea u pentru ca gasete n Controu Menta acea ucru ca a[
oamen, adca o capactate de contro sporta asupra propre ve[.
De aceea am ncercat sa gasm modu n care Controu Menta ar putea f o parte a
programuu de reabtare n asstenva socaa efectund un studu pe 41 de persoane,
barba[ feme, care prmeau assten[a socaa.
Este cunoscut faptu ca o persoana care -a perdut servcu va nregstra o scadere a
respectuu fa[a de ea nsa. Dn aceasta cauza va f ma greu sa caute sou[ sa
ac[oneze pentru a nvnge greuta[e. Un om nvns, un om care se dspre[uete, are un
comportament nesgur, cnd se preznta pentru un ntervu a ob[nerea une no su|be,
de aceea nu va f anga|at. Respectu pentru e nsu va scadea ma mut. S-ar putea ca
acest om sa aba nevoe de ocrotre socaa. Daca s-ar putea ntrerupe acest cerc vcos
s-ar da un mpus rea respectuu fa[a de e nsu, atunc ndvdu ar putea sa a|unga n
stua[a de a se a|uta pe sne.
In mare, acesta a fost ra[onamentu u Larry Hdore, Drectoru Assten[e Socae de a
Ottawa County Department dn Mchgan. E a facut cursu ta ce rezutate poate sa
ob[na. Nu ta sgur daca rezutatee ar putea f masurate cum s-ar prezenta aceste
masurator.
Pentru proectarea programuu de cercetare pentru testare s-a adresat mpreuna cu
Dr. De Sau, doctoruu |ames Motff de a catedra de pshooge de a Unverstatea Hope,
Mchgan. Pentru testare au utzat ,Tennessee Sef-Concept Test", test care se utzeaza
n mute domen care consta n ase pagn cu sute de ntrebar care masoara cnc
aspecte de aprecere a propre persoane: fzc, mora/etc, persona, fama, soca.
Testu s-a dat de doua or, nante dupa curs.
h-H.i-
144 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Testarea n sine ar putea duce la rezultate bune, aa cum s-a ntmpat prn ,efectu Hawthorne".
La |umatatea anor '20 nceputu anor '30. Western Eectrc Company a nceput un
mare program de cercetare pentru a studa nfuen[a cond[or de munca asupra
morauu munctoror dn ntreprnderea Hawthorne dn Chcago. Orce se schmba n
ntreprndere, morau oamenor cretea. Introduceau o noua masura - morau cretea; o
scoteau - morau cretea ara. Au tras concuza ca oamen se bucura ca se acorda
aten[e de aceea morau or cretea.
Pentru masurarea acestu posb ,efect Hawthorne", dr. Montff a testat un at grup care
traa dn assten[a socaa care nu au facut cursu de Contro Menta. E au fost testa[
de doua or, dar nu s-au remarcat dferen[e ntre rezultate ca la grupul ce a urmat cursul de Control
Mental. Nu s-a creat ,eIectul Hawthorne".
Ce care au absovt cursu -au schmbat radca parerea despre e n - schmbare care
daca s-ar f datorat une ntmpar ar f aparut o data a un mon. Schmbare au fost
dramatce sub toate aspectee. No absoven[ s-au consderat oamen mut ma bun
dect nante au sm[t ca sunt n stare sa- rezove probemee personae.
Vaznd aceste schmbar, dr. Motff a excamat: ,Acestea sunt cee ma semnfcatve
schmbar pe care e-am vazut vreodata"!
ntr-unui din reIeratele despre studiul lui el spunea:
,Am avut ngr|orar asupra moduu cum va recepta o mama (sub assten[a socaa), care
traete a mta sarace, mpactu brusc Controu Menta cu fozofa u optmsta care
spune ,ma bne ma bne". ndoee au dsparut n a doea weekend. Prezen[a a curs
a fost totaa de a nceput pna a sfrt. Tacerea |enanta de a nceput a fost nocuta cu
dscu[ v care apo au degenerat n vacarm ngrozitor transIormnd cursul ntr-o ntlnire destul de vie.
Stma de sne va crete / 145
Aproape fecare a avut ceva de spus... despre o noua apropere de cop or... de
53
dspar[a une durer de cap... de scaderea frustraror... despre scaderea n greutate. O
mama tnara care rada de bucure a utzat tehnca Ognda Mn[ pentru a gas un
raspuns n egatura cu un oc de munca pentru ea. Ea a vazut o mna care competa un
cerc. A doua z a prmt ocu de munca pe care 1-a dorit ntotdeauna".
O anumta stare pshca, o magne propre aterata, sunt aceea care-1 mpng pe om n
nchsoare -1 determna sa devna grosoan tcaos; n repetate rndur aceasta stare
pshca garanteaza ,dupa eberare" ntoarcerea napo n nchsoare. Controu Menta
poate sa dea de[nutuu aceea bertate pe care ne-o da noua tuturor: darmarea aceor
barere mentae care se preznta pentru mu[ dn no ,ce de afara" sub forma de durer
de cap, ucer, nsomn, nsuccese n va[a, ar pentru de[nu[ ca zdure ceue grat.
Controu Menta a fost apcat ma pu[n n nchsor, ar n cazure n care s-a utzat pe
de[nu[ s-a constatat ca poate sa creeze un medu ma pu[n dur. Tmpu petrecut n
nchsoare nu nseamna doar ore ung pust pe care egea e-a furat dn va[a
ndvduu, c o parte mbeugata a ve[ nsa ore de dezvotare de descoperre a
propre persoane. Con-t rou Menta nu poate schmba nchsoarea ntr-un aca ferct,
dar poate transforma ntr-un oc ma cvzat n care se poate tra.
De nu au fost facute stud statstce, experen[ee personae ae de[nu[or ae
nstructoror or sunt foarte eocvente. Cnd Lee Lozowck era coordonatoru tertora de
Contro Menta n New |ersey a [nut apte cursur n nchsoarea de stat Rahway - patru
cursur pentru 60 de de[nu[ tre cursur pentru personau nchsor.
,Nu se pune ntrebarea ce avanta|e au avut przoner personau dupa curs" spune e,
,pute[ sa e vede[ pe fe[ee
). -1 1
,\
4 1,
IFW[
146 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
or". Ofca care admnstrau nchsoarea au fost aa de mpresona[ de rezutate ca au
acordat credte unverstare ceor care studau pentru ob[nerea une dpome de coegu
au participat la cursul de Control Mental.
Ronad Garayeb, care 1-a nocut pe domnu Lozowck, s-a ofert sa [na cursu a 10
de[nu[ dn nchsoarea dstrctuu Passac dn New |ersey. Un om a ntrerupt cursu, cnd
a fost eberat dn nchsoare; cnd a vrut sa rea cursu n nchsoare, nu a putut f asat sa
ntre. Dupa curs, un at przoner a cerut sa ramna sngur n ceua pentru a medta ma
bne, cererea -a fost aprobata. At de[nut a utzat tehnca Ecranuu Menta a
programat un oc de munca n afara nchsor. L-a gast, era ceea ce trebua pentru a f
eberat cond[onat.
CAPITOLUL XIX
CONTROLUL MENTAL N LUMEA AFACERILOR
Sa presupunem ca da crezare eg u Murphy - ,daca ceva poate sa se strce atunc se
va strca n momentu ce ma nepotrvt" - cnd pe neateptate descoper ca nu exsta
aceasta ege, dar n schmb exsta Carta Legor Cosmce pe care a eaborat-o |ose. Te
sm[ norocos pentru ca et ma norocos.
Mu[ absoven[ a cursuu de Contro Menta spun ca aceasta este ceea ce se ntmpa
n actvtatea or znca. Vnzator descopera ca cumparator or sunt ma desch fa[a
de e; omu de tn[a descopera medat raspunsu a probemee compexe; atetu
profesonst ob[ne rezutate ma bune; omeru gasete de ucru; anga|atu gasete n
munca u ma mute satsfac[.
,Cnd ma ntnesc cu absoven[ a cursuu de Contro Menta n ncnta frme", spune
Mchae Hggns de 44 de an drectoru Servcuu Dezvotare a frme Hoffmann La
Roche, Inc., dn Nutey, New |ersey, ,observ o attudne puternc po/-tva o buna
dspoz[e care este refectata de acet oamen aceasta este o stare contnua".
Hoffmann La Roche este unu dn ce ma mar producator de medcamente dn ume.
,Poate va surprnde ca vorbesc n numee une fabrc care produce tranchzante", spune
Hggns> ,dar no suntem desch a metodee aternatve de ob[nere a une sanata[
mentae ma bune, aceasta este unu dn
147
4' , l t-
148 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
motvee n[ae de exporare a metode de Contro Menta Sva n anu 1973".
54
Un at motv care 1-a determnat pe d-nu Hggns sa fe nteresat de curs este ca dn ce
ma efcen[ func[onar, doar foarte pu[n pot sa dea maxmu capacta[ or. Ceea ce a
gast a Controu Menta 1-a condus a panu unu proect pot care ar determna n[a
un program cu a|utoru frme dupa ob[nerea succesuu ar deven ndependent. A
anun[at panu ,nscrnd peste noapte 50 de oamen", -a ndreptat aten[a spre
reverendu Abert Gorayeb, pastor a une bserc dn vecnatatea ocata[ Patterson,
care este unu dntre ce ma carsmatc nstructor a Controuu Menta.
Panu a avut succes. Acum, dupa tre an, n fabrca sunt ma mut de 300 de absoven[ a
cursuu - manager de vrf, cercetator tn[fc, secretare, ngner, assten[ de
aborator personau admnstratv. Pentru un cursu a fost sponsorzat de frma, a[ -
au achtat ndvdua.
,Eram curos sa observ reac[a cercetatoror fa[a de curs. La nceput e bateau |oc
foarte tare, dar ma trzu au devent ce ma entuzat dntre to[", spune d-nu Hggns.
Iata cteva comentar ae absoven[or cursuu de Contro Menta de a frma Hoffmann
Le Roche, care au aparut n pubca[a ,Insde Roche" - pubca[a compane.
De a un drector comerca: ,Sub nfuen[a cursuu, m-am raportat atfe fa[a de mne
nsum fa[a de mportan[a ac[un munc cu cea[ func[onar. Foosesc cee
nva[ate pentru a-m dezvota capactatea n dr|area nteresuu randamentuu meu,
nct sa rspesc ct ma pu[n tmp mcare".
De a un bochmst asstent: ,Toata attudnea mea mentaa s-a schmbat; ca un rezutat
a acestu fapt, sunt convns ca ntr-adevar se ntmpa ucrur bune cnd prvm va[a
ntr-un mod poztv. Este uutor ct de muta cadura se dega|a ntre do oamen daca
sunt amab rabdator unu cu ceaat".
Controlul Mental n lumea aIacerilor / 149
De la un administrator de persona: ,Este unu dn evenmentee cee ma mnunate care m-au
facut ferct consder ca este un prvegu ca am putut partcpa. Cursu, care a
accentuat gndrea poztva, m-a a|utat sa-m construesc o pace nteroara ncrederea
n mne".
De la un revzor a servcuu fabrc: ,Dn punct de vedere menta ma smt ma bne - nu
ma sunt att de ngr|orat nu ma tratez fecare probema ca o crza am nva[at sa
ma reaxez sa-m controez durere de cap. Chea succesuu este credn[a".
De a un senor anast a sstemuu de cacu: ,Creterea ncreder de sne reazarea
une star generae bune, sunt rezutatu cursuu, care ne nva[a cum sa recunoatem
par[ ae natur noastre pe care de cee ma mute or nu e uam n consderare. De
exempu programu ne marete sensbtatea fa[a de a[ oamen ne marcheaza ma
bne experen[ee ntutve pe care mntea ra[onaa ncna sa e nege".
Banca de Ide dn Chcago, o afacere nascuta excusv cu tehnce Controuu Menta -
coopteaza absoven[ Controuu Menta pentru crearea de nven[ ce pot f vndute.
Aceasta a nceput cnd Rchard Herro, care este coordonatoru actvta[ Controuu
Menta dn zona Chcago, a supus anaze un compex de probeme de marketng,
anume daca ntu[a crescuta n nveu Afa Teta poate a|uta a rezovarea probemeor
practce. Domnu Herro, cu o experen[a de zece an n marketng, a eaborat un raspuns
perfect - dar ca rezutat a ceor zece an de actvtate. Absoven[ cursuu de Contro
Menta au vent cu un raspuns de asemenea perfect - dar n zece mnute.
,M-am ateptat a aa ceva, dar ceea ce m-a surprns S fost ca oamen care nu aveau
cunotn[e tehnce au rezovat mut ma bne probemee tehnce dect exper[. E nu
s&|W ega[ de ogca astfe pot expora ma mute posbta[ @
150 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
,Am fost obgat sa trag concuza" - spune e - ,ca ntegen[a combnata a 20 de oamen
a nveu or, abordnd magna[a or creatva, este ma efcenta de aproxmatv 1000 de
or fa[a de 20 de oamen care ncearca sa deduca sou[a pe cae ra[onaa".
Utznd tot aceste tehnc de rezovare a probemeor, au nventat brevetat o noua
cae a fabrcar betoaneor prefabrcate. Apo absoven[ cursuu de Contro Menta au
vent cu dee or propr au cerut consutan[a pentru marketng. ,Astfe, s-a nascut
Banca de Ide", a expcat e.
Banca de Ide, acum se afa n a doea an are 18 nven[ gata pentru pa[a
aproxmatv 20 n ucru. Una este ,ngh-[toru de frunze" un accesoru pentru mana de
tuns arba care face un ,covor" de frunze. Frma care paseaza aceste produse prn
ntermedu teevzun a cumparat doua moane cnc sute de m de acet
,ngh[tor". Un at produs este petecu coorat pentru [esature rupte. In oc sa fe nv-
55
zb acesta atrage aten[a. ,Gza prza" e coorata are forma de gza.
Grupu se aduna o data pe una pentru rezovarea probemeor prn medta[e. Membr sa
sunt acea care au de cu un poten[a de proft. Patesc o taxa n[aa o cotza[e mca
unara proftu -1 mpart.
Un at grup de afacer format de absoven[ cursuu de Contro Menta dn zona Chcago,
este sau era un cub de nvest[. Un agent de bursa s-a gndt ca -ar putea foos noua
sa capactate de a merge n tmp nante sau napo pentru a-1 avanta|a n seectarea
ac[unor. Daca n cursu medta[e | sae vede ca, cursu ac[un crete n vtor, va
cumpara acum | e va vnde n vtor. Domnuu Herro -a pacut panu | cubu s-a
nfn[at. D. Herro, agentu de bursa cea[ membr erau entuzasma[, dar nu char aa
de sgur. Controu Menta ncude un spectru arg de probeme, dar ncodata dupa ct
tu nu a prevazut n mod rguros probema creter sau scader pre[uror pe Wa Street.
Controlul Mental n lumea aIacerilor / 151
Cu acest sceptcsm sanatos, membr s-au adunat saptamna tmp de ase saptamn,
dar nu -au nvestt nca ban.
In Iiecare saptamna agentu a prezentat numee a zece ac[un. Membr afa[ n Afa, au
vzuazat stua[a n vtoaree 30 de ze. Se vedeau n brou agentuu sau ctnd zaru,
nformndu-se de cursu ac[unor. Cnd se rentorceau n prezent n Beta, comparau
rezutatee. Cnd votu era 1 |umatate a 1 n favoarea une ac[un o cumparau - pe
hrte.
De a bun nceput a aparut o probema. Membr cubuu au trebut sa nve[e ca
optmsmu vo - o caracterstca a absoven[or cursuu de Contro Menta, de cee ma
mute or este un ghd prost pentru pa[a ac[unor. La nceput au vazut ca vaoarea
fecare ac[un crete. Totu au nva[at repede acest ucru curnd au nceput sa ,dea
ovtur". Portofou grupuu a nceput sa fe ma bun ca meda pe[e.
A aparut o ata probema. Cu entuzasmu crescut, nvesttor carvazator au nceput sa
se documenteze ma bne despre ac[une aese, devennd ma bne nforma[. Cu aceasta
nforma[e obectva, au ntrat n medta[e or proftu or pe hrte a scazut.
Raspunsu a aceasta probema era sa dea fecare ac[un un numar de cod, n aa fe ca
nmen sa nu te care ac[une a studat-o dn punct de vedere carvazator. Rezutatee s-
au mbunata[t dn nou, depand meda pe[e. Acum dupa ase un de verfcare a
dateor, dovednd ca, carvazatoru poate f superor a bursa, a sost tmpu sa puna n |oc
ban adevara[.
Trecerea de a experment a nvest[a reaa s-a facut n. Membr cubuu au uat
proftur reae bune. Cnd pa[a scadea, atunc ac[une or scadeau, dar nu aa de mut
ca meda pe[e. Cnd marcau creterea, atunc ac[une or erau ma mar dect meda
pe[e. Dupa aproxmatv un an a aparut o pedca. Pa[a a cobort ma mut dect a urcat.
Dsponbtatea grupuu a cobort de asemenea, dar nu aa de brusc. Totu era o
scadere orgou grupuu s-a resm[t n nsuccesu pe[e, fnd temperat de perdere
or.
l't
,Tt,n
J -1
152 / AUTOCONTTROLUL PRIN METODA SILVA
Orice investitor raIinat va putea sa spuna ca ban pot f facu[ atunc cnd pa[a burse
coboara. Trebue doar sa vnz. Vnde ac[une acum char daca nu e a, apo cumpara
ofera ma trzu cnd pre[u a cobort. Este perfect ega -dar aa se ob[ne un proft dn
perdere atora cu ate cuvnte ve f nteresat n vet proaste, dar asta nu este pentru
absoven[ cursuu de Contro Menta. Cubu a fost suspendat.
Acum, n tmp ce cartea se scre, pa[a este n cretere d. Herro a ntn[at pe membr
cubuu ca pot ncepe dn nou.
Interesu u n utzarea Controuu Menta n afacer se extnde a sport, care este
char o afacere, ca vnzarea produseor no nvest[ n ac[un spune e. Poate a
auzt ca c[va |ucator de a ,Chcago Whte Sox" au partcpat a cursu de Contro
Menta. Anun[u a fost facut pubc n vara anuu 1975 a CBS-TV a emsunea ,60 de
mnute" a NBC-TV ,Today". Aceasta s-a datorat ma mut actvta[ d-u Herro.
La sfrtu sezonuu de baseba, e a comparat performan[ee ndvduae ae |ucatoror
nante (1974) dupa (1975) cursu de Contro Menta. toate erau ma bune, ar unee
dn ee char spectacuos.
Prntre ce ma entuzat absoven[ a cursuu sunt vnzator. Intru n nve m
56
magnez un ape de succes. Rezutatee sunt remarcabe. n fecare una m spun: vo
produce X doar, apo fxez o suma de ban ma mare reazez acest ucru". Astfe a
vorbt un comercant de a una dn cee t ma prestgoase frme de pe Wa Street. Un
vcepreednte a une mc compan de o[e spunea: ,m spun me nsum: ,Eu vo vnde
acestu ndvd" se reazeaza. Acum eu recomand Controu Menta vnzatoror me,
parteneror me char copor me. Eu cred ca to[ pot benefca prn Contro Menta n
munca or precum n va[a or personaa".
n numeroase povestr ae absoven[or, cee ma mpresonante rezutate se ob[n cnd
se cauta no ocur de munca.
Controlul Mental n lumea aIacerilor / 153
ncrederea n sine, calmul, care se datoreaza Controuu Menta |oaca probab un ro mportant
ca a[ factor: sguran[a de sne necesara pentru a gas un oc de munca ma bun,
uurn[a aratata de absoven[ n tmpu ntervuu, - sunt destue pentru a produce o
uraa schmbare n carera omuu. Un fotograf care are o so[e do cop a ramas fara
servcu a scrs o scrsoare nstructoruu sau:
,Daca acest ucru s-ar f ntmpat acum cnc an, a? f ntrat n prma crcuma cu
toate |ustfcare dn ume pentru o be[e crunta... a f pns n berea omeruu de nga
mne.
ACUM, cu a|utoru Controuu Menta... care aunga nor pentru a putea face fotograf
aerene, fara ca pamntu sa fe umbrt, care vndeca medat o duzna de taetur sau
|utur, care te a|uta sa gaset o duzna de obecte perdute, doar prntr-o proectare pe
ecranu menta... n-am sm[t nc cea ma mca ngr|orare nu m-am ndot nc o cpa ca
vo gas un at oc de munca.
Tot ce am facut era sa ntru n nveu meu Afa m-am vazut mergnd a un coegu, dar
credeam ca era o nebune cac absovsem de|a unu... Interesndu-ma, am constatat nsa
ca am posbtatea sa fac nca unu pe chetuaa guvernuu pentru acest efort sa
prmesc 400 de doar n pus 300 de doar a|utor de oma| n contnuare, ceea ce
nsemna ca aduc acasa 700 de doar. Suma repreznta cu 200 de doar n pus fa[a de
ctgu meu anteror. Trebue adaugat ca acum pot ucra pentru AP, PI revste".
Ata persoana care a fost data afara de a ocu de munca era un proaspat absovent dn
New York. A dat teefon suparat u |ose -a spus: ,Acum povestete-m despre Controu
Menta"! |ose 1-a sfatut pe un ton cam sa ucreze ma departe cu ecranu sau menta
cu ceeate tehnc. Dupa tre ze
**!
1 [|.
L Li
154 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
-a dat dn nou teefon u |ose ntr-o cu totu ata stare de sprt. Char atunc a gast de
ucru, cu un saaru de tre or ma mare dect ce anteror.
Poate despre cea mai interesanta experen[a n egatura cu Controu Menta a reatat-o un
barbat so[a sa care deschdeau sefure ator oamen. Ce fac e de fapt: unu dntre e,
n aboratoru u, evoca o magne mentaa ve a sefuu pe propretaru u, dupa aceea
da ceasu napo se uta cnd acesta deschde sefu. Ceaat ac[onnd ca ndrumator
noteaza numeree cfruu care -au fost spuse. Ma trzu n Beta, carvazatoru da un
teefon n Beta, deschde sefu spre umrea mu[umrea propretaruu Carvazatoru
este un specast acatu dm vestu S.U.A., este adesea chemat de ce care vor sa-
deschda sefu, dar au utat combna[a numereor cfruu
CAPITOLUL XX
CARE SUNT PERSPECTIVELE DE VIITOR? MAI DEPARTE NCOTRO ?
De a prmu tau succes datorta Controuu Menta te-a ansat pe drumu ung a
descoperr propre persoane. Ve afa numa ucrur bune despre tne. La sfrt, cnd ve
efectua toate exerc[e, dupa cum au fost descrse de |ose n carte, [ se vor deschde
cteva ca pentru vtoarea dezvotare. Po[ sa ncerc ate tehnc urmnd ate cursur
sau consutnd car[ sau preten; n acest fe unetee mentae care stau a dspoz[a ta
vor spor.
Pe de ata parte, po[ constata ca mracoee repetate mereu devn obnute emo[a
noor descoperr scade treptat ve auneca acoo de unde a pornt. Sau poate gaset o
tehnca de Contro Menta care [ da rezutate ma bune dect atee te po[ specaza
ntr-una sngura care va deven o parte ntegranta a ve[ tale.
Nc una dn aceste ca nu este cea ma buna pentru tne.
57
Daca ncep sa cau[ ate tehnc, ve gas ma mute care se pot utza. Exsta posbtatea
sa gaset o tehnca ce a fost de|a studata de |ose care a fost asata de-o parte n
favoarea aceora care se predau a cursu u. Cne devne coec[onar de tehnc nu va
avea tmp sa dezvote cteva tehnc ute a nve de maestru. Dar despre acest ucru
vom vorb ma trzu.
Daca observ ca nteresu tau scade renun[ a practca Controuu Menta, sa t ca nu
ve ramne zoat. Ma mut, experen[a ta nu se va rsp n ntregme. |ose a observat ca
155
,r, ,,
156 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
experen[a ob[nuta prn acest curs nu se perde n totatate ncodata n cazur urgente
exsta posbtatea de reactuazare de utzare.
Mu[ dntre absoven[ de Contro Menta se stabesc a tehnca care a dat rezutatee
cee ma bune pentru e. Cu ct se utzeaza ma mut aceasta tehnca, cu att ve ob[ne
rezutate ma bune. Totu exsta o a patra cae, care este mut ma buna ca ceeate.
Controu Menta este seec[a efectuata cu foarte mare gr|a a tehncor exerc[or
mentae practce, care se ntaresc recproc. Daca gnor una dn ee pentru ca nu da
rezutate a fe de bune ca ata tehnca, s-ar putea sa perz posbtatea une dezvotar
compete. Controu Vseor [ ntarete capactatea de ac[une prn ecranu menta.
Ecranu Menta face ma sgur ma vu Controu Vseor. Cursu, precum captoee u
|ose dn aceasta carte este o parte, ar ntregu este mut ma mut dect par[e uate
separat. Daca a exersat a ob[nut rezutate bune, n contnuare po[ refecta asupra
etapeor care vor urma.
,Nu este sufcent doar sa fooset Controu Menta sa func[oneze". n fa[a ta stau
permanent no no trepte ae controuu experen[e subte.
Odata un cursant 1-a ntrebat pe |ose: ,Cnd poate o persoana sa smta ca a expoatat
tot ceea ce este posb n Controu Menta?"
,Cnd po[ transforma toate probemee tae n proecte apo fac aceste proecte sa se
reazeze aa cum doret tu", a raspuns. Apo, s-a oprt un moment a adaugat: ,Nu...
este ma mut dect att. Cnd ve reaza cu ce puter enorme ne-am nascut, cnd ve
vedea pe baza propre tae experen[e ca aceste puter se pot utza numa n mod
constructv, ve reaza ca exsten[a noastra pe aceasta paneta este demna are un
scop. Dupa opna mea, scopu pe care trebue sa-1 urmarm este evou[a aceasta
evou[e este acum responsabtatea noastra propre. Cred ca ce ma mu[ oamen smt
acest ucru. Cu ct
Care sunt perspectivele de viitor? Mai departe ncotro? / 157
mai mult vei practica Controlul Mental, acest sentiment va deveni tot mai puternc, pna cnd va deven
o certtudne bne ntemeata".
Exsta o profunzme a experen[e care sta n fa[a ta - ,certtudnea bne ntemeata" ca
exsta un scop bana n spatee fecaru ucru. n Controu Menta acest ucru nu apare ca
un fuger mstc dupa an de renun[ar n va[a medta[e, c mut ma repede, departe
de afacere znce ae ve[ trepdante - dn deta banae ae ve[, precum dn
evenmentee sch[ate de soarta.
Sa anazam un evenment foarte marunt pe care poate sa-1 remarce un ncepator
vom vedea cum acesta va deven o etapa catre ,certtudnea bne ntemeata". Prmu
ucru pe care 1-a facut un absovent proaspat a cursuu, care s-a ntors acasa dn
concedu, este de a scoate dn aparatu de fotografat fmu de a cauta n baga|e
ceaat fm care a fost expus anteror. Dar nu-1 gasea. De fapt perderea fmuu, nu era
o probema; dar era suparat pentru ca pe fm erau magn dn prma saptamna dn
concedu.
A ntrat n nveu u Afa a retrat cpa cnd a pus fmu n aparat utma data; dar pe
ecranu menta e a vazut numa aparatu de fotografat pe masu[a de cafea, pe care a
pus prmu fm, nu a doea. A ramas n nveu u a mers n tmp de a o magne a
ata, dar nu a vazut scena n care ar f pus fmu n aparat. Obsedant, ar ar aparea
masu[a de cafea.
A avut convngerea ca ecranu u menta nu ma func[oneaza a dat fmu a deveopat.
Dupa deveopare a constatat ca toate fotografe facute n concedu sunt pe acest fm.
Ncodata nu a exstat un a doea fm.
Acest ncdent att de mc -a dat ma muta ncredere n mntea u propre; 1-a dus pe
absovent n fa[a prmuu scop concret pe care 1-a ntnt dupa curs. Un numar ma mare
58
de ncdente ca acesta, apo atee ma mar, n care e e a|uta pe e nsu dar pe a[,
vor schmba magnea despre sne
4, i
l - I
158 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
precum despre umea ncon|uratoare. Va[a u se va schmba pentru ca.se aprope tot
ma mut de certtudnea bne ntemeata.
n acest drum ve ntn evenmente asemanatoare cu ce ce urmeaza: Un absovent a
cursuu de Contro Menta care exersa de cteva un, avea o fca ce era aergca a cee
doua psc ae fame. Cnd se |uca cu ee, respra dn ce n ce ma greu ntrerupea
brusc |oaca. Pe ecranu sau menta tata a pus probema, a magnat sou[a a medtat
tmp de o saptamna. Sou[a magnata era ca fca u se |uca cu psce or respra uor
fara ntreruper brute. ntr-o z a vazut n va[a reaa ceea ce -a magnat. Fet[a u nu
ma era aergca a psc.
In ambee cazur a fost nevoe doar de Ecranu Menta. Amndoua au avut succes. A
putea sa-[ pu ntrebarea: de ce este nevoe sa ne ocupam de ate tehnici?
n prmu caz, daca absoventu n-ar f nva[at dect apcarea Ecranuu Menta este
posb ca e sa f ob[nut aceea rezutate presupunnd ca -a reamntt un fapt utat
ca Integen[a Superoara nu a ntrat n |oc, ceea ce nu este prea sigur.
Totu, ce de a doea caz ncude o scaa ma arga a antrenamentuu de Contro Menta
- ntrarea n nve, exerc[u de vzuazare, Proec[e Senzoraa Efcenta pentru transmsa
teepatca a vndecar, Controu Vseor ucru asupra cazuu n acest fe e a putut sa
adauge o ma mare masura de ateptare dorn[e credn[e u.
Prntr-o practca consecventa, mntea ta va ncepe sa fooseasca scurtatur. Va deven ma
sensba a semnae ma sabe, egate de probeme mportante va a|unge a tne fara sa
fe nevoe sa e cau[. Va[a une absovente a cursuu a fost savata n acest fe. Ea a
medtat ntr-o dmnea[a, char nante de a merge a servcu, utznd Ecranu e Menta
pentru a corecta o mca probema de servciu, cnd un X mare, negru, a
Care sunt perspectivele de viitor7 Mai departe ncotro7 / 159
bocat scena pe care ncerca sa -o creeze. Apo, acest X a bocat toate magne egate
de brou e. O presm[re prea puternca pentru a f gnorata -a spus sa nu mearga n zua
aceea a servcu dn fercre a ramas acasa. Ma trzu a afat ca n aceea z a ocu e
de munca s-a desfaurat un |af armat n care ma mute persoane au fost grav rante.
Acest fe de nforma[ de obce se ob[n prn Controu Vseor, dar atunc ea a foost
Ecranu Menta, ar nforma[a a prmt-o prn ntermedu acestua.
Iata un at caz unde mntea este antrenata astfe nct n stua[ de urgen[a un absovent
controeaza mntea fara a perde tmp pentru a ntra n Afa. Mute dn ntmpare
descrse n scrsoarea urmatoare au fost confrmate de noua martor.
Mercur ma ntorceam acasa de a cumparatur s mne m erau ocupate cu pachete
Am deschs ua exteroara care m-a zbt, nante sa pot deschde ua nteroara.
Nerabdator am mpns tare ua. Spre spama mea, ua m-a zbt pe neateptate can[a
ascu[ta a ntrat n bra[u meu, sub cot. Am aruncat baga|ee am scos ncet can[a dn
bra[u meu. Prn ma mute stratur de [esut se vedea o gaura adnca.
Apo a nceput sa curga sngee care a umput rana s-a prens n afara. N-am avut tmp
sa en. M-am concentrat ntens pentru a opr sngerarea. Am fost nundata de o bucure
mensa cnd am vazut ca s-a oprt sngee -nu m-a vent sa cred ochilor.
Prmee durer au nceput sa apara n tmp ce am cura[at am spaat rana. M-am aezat,
am ntrat n nveu meu am ncercat sa au o decze: sa renun[ a un drum a Boston ca
sa pot auda pe Ma|or Thompson a o ntnre de Contro Menta sau sa merg a doctor.
Am sm[t un ndemn puternc sa merg a Boston am vrut sa verfc cee nva[ate despre
controu durer.
160 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
n drumul meu spre Boston am lucrat permanent asupra durerii mele. Dar n timpul preleger durerea a
devent att de puternca degetee mee au amor[t nct char n nveu meu cu greu am
putut s-o suport. Am avut remucar ca nu sunt n stare sa fu atenta a curs de a doua z
am putut sa repet ceea ce s-a predat aproape cuvnt cu cuvnt.
In tmpu acestor durer mar am cerut a|utor carvazator o data nca o data. Probab
Marta a auzt ,strgatu" meu dn cauza ca dupa preegere cnd cea[ s-au dus a cafea
ea a nsstat sa se ute a taetura mea. Cnd am scos banda|u am vazut ca rana mea era
nca deschsa. Cnd am scos can[a dn bra[u meu, o bucata de carne s-a dsocat
59
peea dn |ur a devent vne[e -neagra. Ea a vrut sa ma a|ute; a descopert care era
sptau ce ma apropat, s-a ntors cu Denns Storn. Am spus ca nu vreau sa ma duc a
spta. L-am rugat pe Denns sa ucreze pe rana ne-am retras ntr-un co[ ntt unde
Denns a ntrat n nveu sau.
ndata ce a nceput sa ucreze pe rana mea durerea a devent att de ntensa nct a
trebut sa ntru n nveu meu sa ucrez asupra e. n tmp ce e a nceput sa repuna
[esutu ezat bucata cu bucata, degetee u parca ar f creat unde urae de durere. Rana
era att de sensba nct aba ma stapneam sa nu uru. Am ncercat sa ma concentrez
sa-m treaca durerea sa transmt a|utor u Denns me nsum nca odata nca o
data nca o data dn nou - nvngnd cu succes dorn[a mea conceputa fara ndoaa n
Beta, sa- spun sa se opreasca sa mergem a servcu de urgen[a.
Am dort arzator ca opera[unea sa reueasca dupa cteva ore am sm[t ca se reduce
durerea prma data cu 10%, apo cu 15%. Cnd Denns m-a ntrebat cum suport a trecut
aproxmatv un sfert dn durere.
Care sunt perspectivele de viitor7 Mai departe ncotro7 / 161
Am contnuat vndecarea [esuturor a nceput dn profunzme. Apo cnd stratu
exteror ncepea sa se vndece, durerea a devent ma ntensa. Cu toate ca ma
concentram asupra vndecar, eram perfect contenta de oamen care se mcau n |uru
meu - n speca n spatee meu stateau c[va - care au uat o parte dn durerea mea
exact atunc cnd aveam ma mare nevoe. Am fost foarte recunoscatoare.
Apo au nceput no durer a trebut sa ma concentrez foarte tare ca sa e nvng.
Dupa aceea am ucrat a nchderea par[ profunde a ran. Am sm[t ca oamen formeaza
un cerc n |uru nostru pentru a ne da puter. Am reazat cum trecea energa prn mne -
parca ma rdca dn scaun.
Denns a sm[t a fe cu a|utoru ceora[ vndecarea a progresat mut ma mut. Un
dn ce ce erau n cerc m-au spus ma trzu ca vedeau cum se nchde rana, cum scade
umfatura, cum se schmba cuoarea pe dn vnat nesanatos n vnat rou, rou, roz
n fna cum cee doua margn ae pe se mbnau ca buca[e bne taate dntr-un puzze.
Ne-am dus a mana mea preten me au dort sa ma conduca a Warwck, pentru ca
vroau sa ma a|ute ca ba nu m se deschda rana n tmp ce schmbam vteza. Am refuzat.
tam ca vo a|unge acasa n sguran[a. aa s-a ntmpat. N-am sm[t nc cea ma
mca durere.
A doua z m-am trezt ma bne dspusa. n bra[ am sm[t ca cum n zua anteroara m-
a f batut - ncodata nu am fost batuta dar presupun ca seamana cu acest sentment.
Dar n-am sm[t nc o durere bra[u meu arata foarte bne. Stateam n pat vedeam
umea noastra frumoasa scadata ntr-o umna strauctoare. Am sm[t ca am renascut.
ttfm|w[f
**
162 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Dupa cum vez daca contnu sa exporez poten[aee mn[ tae, acest fapt se va
revana ntr-un mod nestmab. n acest context spune dr. Wfrd Hahn, drectoru de
cercetare a Controuu Menta fecare absovent devne propru sau conducator a
cercetar n Controu Menta.
,In ce alt domenu de cercetare nu sunt necesare aboratoare fara preten[ fara
echpamente sofstcate"? ntreaba e. ,Ce ma sofstcat nstrument de cercetare ob[nut
vreodata care este att de remarcat ca te umete ntotdeauna, este a dspoz[a ta a
mea 24 de ore pe z: mntea noastra. De aceea no to[ suntem conducator a cercetar".
|
Pentru prma data n stora tn[e moderne cercetarea pshca este recunoscuta - ceea
ce repreznta un avanta| deosebt. Percou ca un cercetator seros sa fe consderat un
mpostor 5 reproab, cum 1 s-a ntmpat u |ose a nceput, este acum mut dmnuat
|
Acest perco a scazut n mare masura acum dar n-a dsparut I compet. Exsta medc
care apca Controu Menta n munca
or, cercetator dn ndustre care utzeaza Controu Vseor |
,1
pentru a crea no produse, barba[ feme de toate vrstee - pe un dn e -am amntt
fara a e spune numee - care spun: ,Num spune numee! Preten me vor crede ca sunt
nebun".
Acest ucru nsa este dn ce n ce ma rar. Mute sute de m de absoven[ a cursuu de
60
Contro Menta reateaza cu mn-1 dre despre rezutatee ob[nute prn exersare. |urnae
medcae de prestgu pubca artcoe tn[fce cnce despre vndecar carvazatoare
despre nterac[une dntre mnte; corp. Barba[ feme persoane pubce, |ucator a
Chcago Whte Sox artt ceebr cum ar f Caro Lawrence Margue-rte Pazza
(men[onate anteror), Larry Byden, Ceeste Hom Loretta Swt, Aexs Smth Vck Carr
au reatat n pub despre experen[ee or n Controu Menta.
Care sunt perspectivele de viitor? Mai departe ncotro7 / 163
Care sunt perspectvee de vtor? O unga cae pasonata a descoperr de sne. Cu fecare
rezutat nou, te aprop de scopu fna a proectuu pe care Wam Bake 1-a conceput
astfe:
Sa vez o ume ntr-un fr de nsp paradsu ntr-o foare sabatca, Sa [ nfntu n
pama venca ntr-o ora.
J u*
ANEXA I
CURSUL DE CONTROL MENTAL ORGANIZA|IA CARE-L PATRONEAZA
Jose Silva
Acum t ce este Controu Menta ce reazeaza prn e sute de m de barba[ feme.
Dn cauza mcar ce se raspndete crete rapd este evdent ca nu este posb sa va
pot spune totu despre ce a ctgat fecare absovent dn acest antrenament.
Daca cunot c[va absoven[ a cursuu de Contro Menta, atunc probab a auzt o
mu[me de reatar despre benefce pe care e-au avut. Un foosesc pentru sanatate,
un sa- a|ute pentru stude or, a[ n actvtatea de afacer n rea[e or famae
mu[ care vorbesc ma pu[n despre e utzeaza pentru a|utorarea atora.
Ascutnd aceste reatar varate po[ sa te ntreb daca cursu dfera n func[e de
nstructoru care-1 conduce. Nu, cursu este acea n ntreaga ume. Orct de dfer[ ar f
nstructor, de exempu un preot un vech agent de bursa care preznta cursu foarte
ber, n stu or persona, antrenamentu menta, exerc[e rezutatee sunt aceea.
Dferen[a este ntre nevoe personae ae ceor care partcpa a curs. Oamen au
probeme nevo dferte. Fecare persoana dupa absovre, tnde sa se concentreze pe
acee par[
164
Anexa 1/165
ae antrenamentuu care se confunda ma drect cu probemee u cee ma mportante,
care trebue rezovate.
Ma trzu cnd apar no probeme se pot reua par[ neut-hzate ae cursuu. Tehnce
odata nva[ate nu vor f utate ncodata a nevoe pot f reamntte uor. Ve descoper
aceasta cnd ve rect exersa exerc[e descrse n captoee de a III a XIV ma
trzu e ve repeta. Cu toate acestea po[ sa f tentat sa gndet astfe: ,E bme,
probema este aceasta aceasta, de aceea ma vo concentra numa a aceasta". Cursu
par[e men[onate n captoee amntte formeaza mpreuna o sngura untate competa,
care a fost testata prn cercetar experen[e ndeungate. O parte care pare nde-
pendenta, a prma vedere, ntarete restu par[or ncuznd orcare parte care te
ntereseaza ma mut acum.
Am asat afara dn captoee mee cteva ucrur pe care e ve prm a cursu condus de
un nstructor specazat. De ac [-a putea pune ntrebarea daca asta schmba cursu? E-
xsta doua aspecte care schmba cursu. In prmu rnd dferen[a esen[aa consta n
vteza de nva[are - cu a|utoru car[ nva[area dureaza saptamn de ze, ntr-o casa de
Contro Menta aceasta dureaza 48 de ore. In a doea rnd ntre membr grupuu se
reazeaza un transfer de energe care consttue o parte deosebt de mportanta a
experen[e de vrf sau a ,na[ar" despre care a ctt ma nante. Totu cnd vo nva[a
contncos toate exerc[e prn care te-am condus, ve f capab sa e execu[ a fe ca
orcare absovent a cursuu de Contro Menta.
Am oms cteva par[ dn curs n mod deberat, nu pentru a ascunde ceva, dar acee par[
necesta un nstructor specializat.
Mu[ absoven[ au observat ca exerc[e antrenam!*1" menta sunt ntarte, daca
repeta cursu dupa o peroada tga de tmp de a efectuarea u. E sunt ncura|a[ sa faca
|mm`
Iilu
166 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
(repetarea cursuu este gratuta) ca un rezutat a acestu fapt 10-20% dntr-o casa tpca
61
de Contro Menta este formata dn ce care repeta. Mu[ spun ca experen[a este char
ma ntensa a doua oara. Daca te-a hotart sa partcp a curs, ve avea mpres ma
puternce dect daca a exersa tehnce dn aceasta carte de unu sngur.
In contnuare vo descre prn ce trec cursan[ Controuu Menta n casee or:
Prma z, dmnea[a
9:00 Zua ncepe cu o preegere facuta cursan[or prvnd nforma[ generale asupra cursului
10:20 Pauza de cafea
10:40 ntrebar raspunsur dscu[, pe urma trecerea n revsta n mod detaat a prme
medta[
11:30 Instructoru conduce cursan[ pentru prma data a nveu medtatv a mn[, sau
nveu Afa. S-ar putea sa se foasca sau sa se scarpne, de a acest nve corpu devne
ma reaxat necestnd ma pu[na aten[e ma aes cnd se exerseaza ,ocu dea de
reaxare".
12:00 Pauza de cafea
12:20 Instructoru conduce cursan[ dn nou n medta[e, a un nve ma adnc de nca
n zona Afa.
12:50 ntrebar raspunsur o dscu[e generaa a experen[e trate de cursan[
13:00 Pauza de masa.
Prma z, dupa masa
14:00 Instructoru dscuta organzarea eementara a matere - a nve atomc moecuar
ceuar - evo-
Anexal / 167
u[a creeruu uman. Dscuta n detau despre necestatea ,cura[r mentae" (vez cap.
VIII)
15:20 Pauza de cafea
15:40 Este expcata detaat a trea medta[e ca o metoda rapda de ntrare n nivelul
AlIa.
16:10 Cursan[ ntra a un nve ma adnc ob[n o ma mare reaxare fzca
16 40 Pauza de cafea
17 00 Cea de a patra medta[e ntarete ceeate tre
pregatete pentru urmatoarea, care va f o medta[e dnamca cu tehnce pentru rezolvarea
problemelor
17:30 Cursan[ (mu[ dntre e acum sunt mut ma reaxa[ dect au fost vreodata),
mpartaesc dn experen[a or pun ntrebar
18:00 Pauza de cna
Prima zi, seara
19:00 Sunt descrise cele trei tehnici pentru rezolvarea probemeor: cum sa adorm fara somnfere,
cum sa ne trezm a o ora fxa fara ceas deteptator cum sa ne nvngem somnoen[a
oboseaa Urmeaza apo dscu[.
20:20 Pauza de cafea
20:40 n tmpu cee de a cncea medta[, nstructoru a|uta cursan[ sa nve[e aceste
tehnc n tmp ce sunt a nveu or Afa Teta
21:10 Instructoru preznta pe scurt programu cee de a doua ze. Pe urma descre
tehnce Controuu Menta pentru programarea vseor controu durer de cap de tp
mgrena cee cauzate de tensune. Urmeaza ntrebar dscu[.
22:10 Pauza de cafea
.!*u>
4*u
168 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
22:30 Prma z se termna cu cea de a asea medta[e n care cursan[ vor nva[a sa
medteze a nvee ma adnc ae mn[ sa utzeze aceste nvee pentru reaxare
rezovarea probemeor.
A doua z dmnea[a
9 00 Instructoru preznta pe scurt programu ze expca cum se utzeaza creeaza
Ecranu Menta (cap. III). Apo e demonstreaza utzarea cheilor de memorie (cap. V)
10:20 Pauza de cafea
10:40 Sunt expcate Exerc[e de Memore se preznta detaat medta[a urmatoare
11:00 Medta[a a aptea n cursu carea - prn nva[are Rapda (cap. VI) - cursan[ ncep
sa memoreze Chee de Memore sa creeze Ecranu or Menta.
11:40 Pauza de cafea
62
12.00 n tmpu une prezentar scurte cursan[ nva[a despre Tehnca Ceor Tre Degete
cum se utzeaza ee pentru mbunata[rea memore (cap. V), pentru nva[area Rapda
(cap. VI).
12:15 Medta[a a opta obnuete pe cursan[ cu Tehnca Ceor Tre Degete nva[a
sa o utzeze. A doua dmnea[a se termna cu ntrebar raspunsur o dscu[e
generaa despre ceea ce au dobndt pna acum.
13:00 Pauza de masa
A doua zi, dupa masa
14:00 A doua dupa amaza ncepe cu expcarea une tehnc chee pentru rezovarea
probemeor prn Medta[a | Dnamca, Ognda Mn[ - un rafnament a Ecra-, nuu
Menta. n pus se vorbete despre un exerc[u
Anexai / 169
de cuIundare - Levta[a Mm despre o tehnca pentru controu durer - Anesteza
Manu. Pe urma au oc ntrebar.
15:20 Pauza de cafea
15:40 Dm nou ntrebar raspunsur care sunt urmate de o noua medta[e n tmpu
carea cursan[ nva[a Ognda Mn[. Urmeaza dscu[
16 40 Pauza de cafea
17 00 Medta[a a zecea este cea ma adnca dntre toate.
La acest nve adnc se ntaresc Chee de Memore cursan[ exerseaza Levta[a Mn
Anesteza Manu. Peroada de dscu[ se axeaza pe dferte mpres ae experen[eor.
18 00 Pauza de cma. A doua z, seara
19:00 Preeger dscu[ expornd dferte convnger unee cercetar egate de
rencarnare. Este expcata tehnca Paharuu cu Apa ca metoda de decanare a ,vsuu
care rezova probeme"
20:20 Pauza de cafea
20:40 Dupa o peroada scurta pentru ntrebar cursan[ nva[a Tehnca Paharuu cu Apa.
21.10 Instructoru expca cum este utzat Controu Menta pentru a scapa de obceure
nedorte (cap. LX).
21:40 Pauza de caIea
22:00 Instructoru prefgureaza evenmentee cee de a trea ze o scurta peroada de
ntrebar raspunsur dupa care ncepe cea de a unsprezecea medta[e pentru Controu
Obnun[eor. n fna, cu a|utoru unu absovent, e poate demonstra cum vom ucra
asupra cazuror n a patra z. Cursan[ peaca reaxa[ smt ca starea or generaa s-a
mbunata[t.
'' I i
170 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
A frea z, dmnea[a
9:00 Aceasta z pna de evenmente ncepe cu o dscu[e asupra dferen[eor ntre
Controu Menta hpnoza, ma aes referndu-se a acee dmensun sprtuae a care
foarte curnd cursan[ vor func[ona, ntrebar raspunsur.
10:20 Pauza de cafea
10:40 Instructoru e spune cursan[or ca n curnd vor func[ona carvazator ca un prm
pas se vor proecta menta de a ocu unde se afa n propra sufragere pe urma n
peretee de sud a aceste camere (cap. XII)
10:55 ntr-o medta[e deosebt de adnca cursan[ vor observa ca prn proec[e
senzoraa efcenta a|ung n sufragera or n peretee de sud a acestea.
11:40 Pauza de cafea, n cursu carea cursan[ cu receptvtate mare se vor famarza cu
cndr de meta (cap. XII)
12:00 Instructoru expca ca se vor proecta menta n cndr de meta pentru a stab
puncte de refern[a, n cea de a tresprezecea medta[e e descopera cuoarea metauu,
temperatura, mrosu zgomotu u cnd cocanesc uor. Aceasta este urmata de o
mpartare reveatoare a experen[e trate.
13:00 Pauza de prnz.
A trea z, dupa masa
14:00 Instructoru vorbete despre doua no experen[e pentru cursan[: proec[a n
pantee v mcarea deberata a tmpuu nante napo. Aceasta este urmata de
exporar ma adnc n mpca[iile Controlului Mental.
Anexai / 171
15:20 Pauza de cafea.
63
15:40 Este expcata medta[a a pasprezecea. n cursu aceste medta[ cursan[
vzuazeaza un pom fructfer n dferte anotmpur apo se proecteaza menta n frunze.
Pe urma mpartaesc mprese trate.
16:40 Pauza de cafea.
17:00 Instructoru pregatete urmatoru pas mportant: proec[a ntr-un anma vu.
17:15 n cea de a cncsprezecea medta[e cursan[ vzuazeaza un anma domestc
preferat menta se proecteaza n e. Senza[e or cnd vor ntra n organee anmauu
domestc preferat vor f foostoare ca puncte de refern[a n cazu cnd se va ucra asupra
oamenor. Dscu[a care urmeaza pare cea ma anmata de pna acum.
18:00 Pauza de cna.
A treia zi, seara
19:00 O preegere pregatete cursan[ pentru func[onarea carvzun verfcaba
obectv, pe care o vor efectua mne. Prmu crteru este un aborator bne echpat (cap.
XII).
20:20 Pauza de cafea.
20:40 Cursan[ sunt ndemna[ sa exerseze n bertate magna[e crearea aboratoruu
a nstrumenteor, n tmpu cee de a asprezecea medta[ se creeaza aboratoru. n
cee ma mute cazur acesta ramne neschmbat an de ze va deven att de famar
absoventuu ca propra u camera. Urmeaza o dscu[e anmata a experen[eor
aboratoruu construt.
21:40 Pauza de cafea.
U i U (, ktk ! I I
172 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
22:00 nainte de ziua cea mai mare, cursan[ care curnd vor deven carvazator vor avea nevoe
de sfatutor pentru consutare n aborator. Instructoru expca cum sa- evoce sau sa-
creeze, apo raspunde a ntrebare cursan[or.
22:15 Medta[a a aptesprezecea este memoraba: do sfatutor apar n aborator unde
e vor f a dspoz[a cursantuu cnd va avea nevoe de e.
22:45 Dscu[a fnaa a ze este gaagoasa, cu excama[ a care cursan[ au parte,
mpartandu- mprese or coorate. Mu[ sunt surprn de ce care au devent
sfatutor or; a[ vor avea experen[e carvazatoare orgnae.
A patra z, dmnea[a
9:00 Zua ncepe cu o preegere despre vndecarea carvazatoare sau prn rugacun
despre urmatoaree evenmente o dscu[e generaa.
10:20 Pauza de caIea
10:40 In medta[e adnca cursan[ cu a|utoru sfatutoror or examneaza por[un ae
corpuu unu preten sau une rude pentru stabrea pentru prma data a puncteor de
refern[a n corpu uman.
11:40 Pauza de cafea
12:00 In cursul cele de a nouasprezecea cea dn urma medta[e n grup, cursan[ termna
examnarea carvazatoare a pretenuu sau a rude.
13:00 Pauza de masa.
A patra z, dupa masa seara
14:00 Instructoru da cursan[or nstruc[un detaate cum sa ucreze cu cazure, pe urma
n perech ncep sa ucreze - a nceput sceptc pe urma tot ma sgur
Anexa I / 173
pna a urma entuzasma[ reazeaza ca au fost nstru[ cu succes putnd chema
Integen[a Superoara func[ona carvazator orcnd doresc.
Ctnd programu expus ma nante, po[ sa f surprns de numaru mare de pauze de
cafea. De fapt se bea foarte pu[na cafea. Aceste pauze au ma mute func[ n
antrenament. Prma este ca sa permta cursan[or sa refecteze asupra mpresor or. A
doua - ca sa aba ma mut tmp ber sa faca cunotn[a ntre e. Aceasta este o parte a
drumuu n dezvotarea puternca a sprtuu de grup o energe carvazatoare coectva
care crete odata ce cursu nanteaza aducnd tuturor ncredere succes. De asemenea,
asa pe cursan[ sa se mte sa mearga a toaeta. n sfrt de asemenea, un fapt
mportant, asa pe cursan[ sa se ntoarca n nveu Beta -ceea ce marete profunzmea
urmatoareor medta[. De aceea mu[ nstructor numesc pauza de caIea ,pauza Beta".
n mare masura materau cursuror este preucrat de nstructor pe baza scheme prmte
de a Laredo. E au n consderare cunotn[ee or, educa[a experen[a. Totu toate
exerc[e nstruc[une pe care e aud cursan[ n medta[e se transmt cuvnt cu
64
cuvnt aa cum eu e-am pregatt.
Dupa termnarea cursuu se deschde posbtatea de perfec[onare, tmp de tre ze;
cursu este predat de dr. Wfrd Hahn (Drector de cercetare), Harry McKnght (Drector
ad|unct), |ames Needham (Drectoru antrenamentuu absoven[or) de mne. Acest
curs se ocupa de fundamentarea nteectuaa a antrenamentuu Controuu Menta
preznta ate tehnc.
Mute centre de Contro Menta ofera semnar (ateere) de concep[e propre. Unee se
concentreaza pe ucru asupra cazuror, atee pe mbunata[rea memore, comuncarea
subectva, vndecarea stmuarea creatvta[.
I I Il
174 / AUTOCOsnrROLUL PRIN METODA SILVA
Un absoven[ formeaza organza[ propr - aa numte grupur de casa - se ntnesc
reguat acasa a unu dn e pentru exporar n tehnc medtatve.
Organza[a de Contro Menta este destu de smpa. La baza organza[e este Insttutu
de Pshoorentooge (Insttute of Psychorentoogy, Inc). Cursu este predat de Sva Mnd
Contro Internatona Inc., n 34 de [ar. O dvze este Sva Sensor Systems, care face
mprmar pe banda de casetofon, materae ddactce echpament de cercetare pentru
cursan[ studen[. De asemenea, admnstreaza brara pentru dezvotarea Controuu
Menta. Insttutu de Pshoorentooge edteaza revsta pentru absoven[, organzeaza
ntrunr cursur de perfec[onare, semnar, ateere. Cercetarea de Contro Menta este
condusa de Psychorentoogy Studes Internatona Inc., o organza[e nonproft. SMCI
Programs Inc., se ocupa de popuarzarea semnaror de reaxare; unee dn ee utzeaza
efectu bofeedback n nstrurea executvor.
ANEXAU
METODA SILVA DE CONTROL MENTAL BOLNAVUL PSIHIATRIC
Cancy D. McKenze, M.D.* Lance S. Wrght M.D.*
n noembre 1970 am urmat cursu de Contro Menta Sva, n Phadepha pentru ca
unee afrma[ ne-au trezt curoztatea. Prntre cursan[ erau tre persoane care pre-
zentau ndvdua tuburar emo[onae o a patra persoana a care stabtate emo[onaa
era pusa sub semnu ntrebar. Care sa fe motvu? Ar putea cumva acest curs sa
precpte probemee emo[onae? Erau e cumva de|a bonav cnd au vent? Sunt oare
persoane cu tuburari atrase de curs?
Am dscutat despre aceste probeme cu coeg notr un dntre e au fost de parere ca
acest curs ar putea precpta nstaarea une pshoze acute a ndvz nstab. Parea a f
pauzba aceasta opne. Este, n genera, acceptat ca orce factor care favorzeaza n
genera regresa pshca poate dezvota o pshoza acuta a ce care au o predspoz[e
pentru aceasta. Deprvarea senzoraa drogure haucnogene pot determna un
comportament asemanator ceu ntnt n pshoze, a fe, unee tehnc de bofeedback
hpnoza pot modfca asemanator pshcu. Ma|ortatea pshanat01" nu recomanda
pshanaza formaa pe canapea a bonav pshotc pentru ca aceasta produce o
accentuare a regrese. Kamane nca neamurt ct de mare este acest factor de rsc, dar
sunt afrma[ ca toate aceste procedee se termna n pshoze.
175
Il\
176 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
In 1972 doua m de eev de a un ceu dn Phadepha au urnat cursu Sva de Contro
Menta nu au prezentat nc o afec[une pshca conform decara[or unor ofca a
co. Un sus[n ca, deoarece a vrsta adoescen[e exsta o stare de nstabtate a eu-
u, aceasta ar putea percta stua[a ndvzor nstab, dar aceasta supoz[e este
contrazsa de observa[e de ma sus. Dema noastra s-a accentuat ma mut. Am
ntnt tre cazur de tuburar ndvduae dntr-un grup de 30 nu tam daca exerc[e
e-au ameorat stua[a, sau dn contra, e-au facut rau Un membr a soceta[ tn[fce
afrma ca un numar mare de pacen[ cu tuburar pshce devn pshotc. Datee de a
ceu contrazc aceasta observa[e de fapt pacen[ notr ua[ ndvdua au benefcat
de acest curs. O trecere n revsta a teratur de specatate reeva ma mute opn
dect cercetare actuae.
Este evdent ca sngura cae prm care puteam proceda era sa evauam sa testam
ndvz nante dupa tratament. Un numar de 189 de bonav pshatrc au mers n mod
vountar a edn[ee Sva de Contro Menta n tmp ce erau sub tratament pentru
afec[une or. O aten[e deosebta a fost acordata unu grup de 75 de bonav care aveau
65
dagnostce ca pshoza, pshoza de mta sau pshoza n remse nantea nceper
cursuu. Acesta a fost consderat ca fnd grupu cu tuburar severe. n acea tmp, n
cursu ve[ or 60 dntre e au avut epsoade pshotce sau au fost sptaza[.
Dntre ce 75 de pacen[, 66 s-au afat n utm 4 an sub controu dr. McKenze, ar 9 sub
ce a dr. Wrght. Au exstat apte pacen[ cu modfcar severe care au refuzat sa
partcpe a acest curs, char cnd s-a ofert ntrarea bera. E nu au avut tuburar ma
marcante dect ce care au partcpat a cursur. ntre partcpan[ I-am ncus pe ce cu
tuburare cee ma pronun[ate; care refuzau sa fe ma rgz ma nfexb n
gndrea or. Probab ca e nu reprezentau persoanee care erau puse n dfcutate n
tmpu cursuu deoarece nu puneau cursu pe primul plan.
Anexai) / 177
In[a, bonav cu tuburar severe erau trm a curs unu cte unu cu foarte muta
precau[e. n prma etapa a studuu pacen[ au frecventat edn[ee n cursu remse
bo. Pe parcursu evou[e studuu am trms pacen[ n peroade ma pu[n stabe ae
bo or. Spre sfrtu studuu dupa ce aproape patru an, 17 dntre e au fost trm a
curs n tmp ce au prezentat derur patoogce pshoze actve uneor zece sau ma
mu[ au urmat cursu mpreuna.
n afara de tratamentu evou[a pshatrca, 58 dutre ce 75 au fost testa[ prn
chestonaru ,Expermenta Word Inventory" (EWI), nante dupa termnarea cursuu.
EWI este un chestonar format dn 400 de ntrebar care evaueaza verdctatea
percep[or. Doctor E-Meg Osmond, autor chestonaruu, au ncercat sa transpuna
testu Roschach sub forma de ntrebar raspunsur au reazat un test sensb pentru
ndvduata[ margnae.
Primul obiectiv al studiului a fost sa gasm a care dntre bonav se va accentua
smptomatooga dupa antrenament. Dn acest punct de vedere rezutatee au fost
surprnzatoare pentru ca doar un pacent a fost mut ma tuburat pshc dupa curs. Avea
29 de an prezenta o schzofrene catatonca care d debutat a doua saptamn dupa
nceperea cursuu cnd a ncetat sa- ma a medcamentee pentru prma data n
a[a u ese cu o fata. A fost snguru bonav a caru puncta| s-a nrauta[t consderab a
testu EWI dupa curs, dar nu a fost nevoe sa fe nternat n spta.
A[ do bonav, unu cu o deprese pshotca atu cu o deprese de nvou[e au
prezentat o exacerbare a deprese dupa curs, n contrast cu starea or dn tmpu
antrenamenteor. Sm[amntee or dn tmpu cursuu au fost deosebte fa[a de starea
depresva, ar experen[a or se poate asemana cu dspar[a mgrene pe care o persoana
a avut-o n tot cursu ve[. Acet bonav au avut un puncta| EWI ma bun dupa curs au
fost capab sa- fooseasca antrenamentu. Pacentu cu
.| \ u I *
1")t
178 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
deprese de nvou[e a putut utza programarea Controuu Menta dupa cteva
saptamn dn momentu n care a dmnuat anxetatea a ucru; ar persoana cu
dagnostcu de pshoza depresva a fost capaba sa faca anumte ucrur pe care nu e
putea face nante.
A[ 26 de pacen[ depresv, ncuzndu- pe ce cu deprese de nvou[e, pshotca,
schzo-afectv, de tp manaco-depresv, au fost ma pu[n deprma[ dupa termnarea
cursuu, neprezentnd efecte nocve.
O femee a reatat apar[a brusca a une senza[ de trste[e pe parcursu une edn[e de
reaxare. Un barbat care nu facea parte dn grupu ceor 75, a renun[at dupa a doua
edn[a deoarece I-au aparut amntr nepacute egate de experen[a u de va[a dn
Vetnam. Cu toate acestea, starea u nu s-a nrauta[t fa[a de momentu dnantea
nceper cursuu, dar e nu s-a ma rentors pentru ate evauar. (Reaxarea face pe
oamen sa- contentzeze sentmentee. De regua pentru ca dspoz[a grupuu este
buna focazata poztv, senza[e erau fxate pe cadura dragoste, dar n rare ocaz
unee persoane evocau amntr trste nepacute).
A ma fost un pacent (nencus n grupu ceor cu tuburar), carua -a fost frca de ceea ce
urma sa se faca n utma z a cursuu dupa un comar n vs nu a ma urmat utma z
de curs.
Un barbat cu schzofrene paranoda n vrsta de 30 de an a aratat o mare exuberan[a
care s-a apropat de caracteru une ccotm dupa curs. E a ncercat dferte tehnc de
Contro Menta pentru a stab ce are de facut n restu ve[ sae - petrecea mute ore
66
anazndu- posbta[e date de vsee programate. S-a putut remarca o cretere a
aparar compusve. Cu toate acestea, datorta actvsmuu sau rdcat, a fost capab sa
se ntoarca a coaa sa- termne teza de doctorat. E a fost de asemenea capab sa-
puna n dscu[e sstemu sau derant pe care 1-a expermentat cu c[va an| nante
cnd credea ca este dr|at prn teepate sa ucda pe|
Anexa II / 179
cneva. Daca n-ar f frecventat, cursu acest ucru nu s-ar f evden[at nu s-ar f
rezovat.
In compara[e cu reatv raree mnoree efecte negatve ae cursuu, efectee poztve
rezutatee favorabe ar necesta screrea une ntreg car[. Cee ma mar reazar au fost
cee a care nu ne-am ateptat nu ne-am gndt. n genera, a aparut o cretere a
capacta[ de percep[e a reauu. Dntre 58 de subec[ care au fost testa[ cu EWI, doar
unu dntre e a evouat ma rau, 21 au ramas a fe, ar 36 au reevat o mpresonanta
cretere a percep[e reauu. Dntre ce 21 care au ramas 15 au avut puncta|e care au
evouat n drec[a sanatoasa.
Scorure med ae prmeor 20 de feme care au urmat cursure au fost trmse a dr. E-
Meg - coautor a EWI. E a remarcat modfcare spectacuoase care au avut oc dupa
apcarea metode Sva de Contro Menta a comparat puncta|ee EWI nante dupa
curs cu ceea ce se ntmpa cu o persoana n tmpu dupa o experen[a negatva cu LSD
(vez grafcu A B). La fecare dn cee 11 categor au aparut ameorar constante.
Puncta|ee ndvduae au fost ma mpresonante (grafcu E, F G). Puncta|ee compuse
ae 50% dntre barba[ femee care au prezentat ameorar semnfcatve sunt redate
n grafcu C D. S-a consderat ca nc o pshoterape conven[onaa nu poate sa produca
aa modfcar ntr-o saptamna; ntr-adevar ar f necesar un sau an de terape.
La o femee cu paranoa de nvou[e puncta|u s-a modfcat comparab dupa o
saptamna de curs cu ceea ce s-a reazat dupa 11 eectroocur 12 saptamn de
sptazare care s-au apcat ntr-o stua[e anteroara. Dupa o saptamna de curs ea a fost
capaba sa a sngura autobuzu pentru prma data dupa patru an.
O ata femee cu schzofrene paranoda cu der acut a prezentat n contnuare aceste
crze dupa curs, dar a fost capaba sa atnga ,nveu de Contro Menta" sa e
controeze prn de ra[onae.
'V,|
ii Ut
180 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
O ata femee cu o reac[e schzofrenca acuta nedferen[ata era prea tuburata pentru a f
capaba de a- competa testu EWI. Avea de aes ntre: tratamentu cu eectroocur sau
Controu Menta. La sfrtu cursuu a aparut totu o ameorare cnca nu numa ca a
fost capaba sa competeze testu EWI, dar a ob[nut un rezutat bun.
O Iemeie ipohondra cu un storc de 20 de opera[, era pe cae sa ma efectueze nca una.
Cnd specastu nternst I-a examnat nma rnch ea a utzat tehnca Controuu
Menta pentru programarea unu vs prn care -a dagnostcat o obstruc[e ntestnaa a
nveu |onc[un deocecae. Ea a descopert prn acea vs ca ea a produs obstruc[a
de asemenea cum cnd s-a produs. Controu Menta I-a perms reevarea ntr-o cpa
a dagnostcuu obstruc[e care apo a fost confrmat a sptau de chrurge.
Locazarea exacta a obstruc[e a fost confrmata prn documenta[e provente de a o
nterven[e precedenta.
O ata femee, n vrsta de 21 de an avea mar tuburar cu tendn[e puternce de
snucdere era ntr-o faza de debut a une pshoze acute. Ea ne-a asgurat ca nmen
nmc nu o ma poate a|uta ca probab va a|unge sa se snucda ntr-o z. Am trms-o a
cursure de Contro Menta fund foarte atent supravegheata. Spre surprnderea noastra, a
devent extrem de cama, ra[onaa mut ma pu[n pesmsta. Sptazarea sau unee
doze mar de medcamente nu ar f camat-o n aa masura. Ea a repetat cursu doua
saptamn ma trzu s-a camat ma mut. Ea s-a schmbat ncredb de mut n bne.
Un alt bolnav care prezenta derur ndvduae, convns ca poate mcora pe oamen, a
urmat cursu n tmpu sptazar, revennd a spta n fecare z. E a contnuat sa creada
ca poate mcora pe oamen, dar s-a camat mut, afectvtatea s-a ameorat
semnfcatv, o parte dn sstemu sau uzona a sabt n ntenstate nu a ma petrecut
aa de mut tmp cu obsese znce asupra unor smpe paraboe.
Anexa II / 181
E a urmat cursu n tmpu cee de a asea saptamn de sptazare, ar ameorarea a
67
fost foarte semnfcatva n compara[e cu cee cnc saptamn anteroare (grafcu E).
O femee cu paranoa de nvou[e -a revent compet a feu e de a f dupa curs. Mu[
a[ -au n[ees ma bne boaa ca rezutat a dferteor faze ae cursului.
Dn punct de vedere cnc, grupu ceor cu tubura severe a demonstrat o schmbare
mpresonanta. Numa unu a prezentat o tuburare ma puternca. Cea[ au benefcat
ma mut sau ma pu[n dupa antrenament. E au remarcat o cretere a energe
emo[onae dupa curs o ameorare a afectvta[. Unee persoane cu afect apatzat au
manfestat entuzasm pentru prma data. E au devent mut ma optmt cu prvre a
vtoru or au avut o ma buna n[eegere a procesuu pshotc. Char ce a care au
persstat uze a ,nveu de Contro Menta" au reut sa e carfce sa e n[eeaga.
Apare o mare reaxare o scadere marcata a anxeta[. Pacen[ au nva[at sa se bzue
pe propre or resurse sa- rezove sngur probemee sa devna capab sa aba n-
credere n sne.
Un dntre pacen[ pshotc -au dat seama ca boaa or e mbunata[ete abtatea or
de a func[ona ntr-o stare schmbata de contenta, ceea ce a ntrodus un sens pentru
va[a or boaa or preungta. Pacen[ nevrotc (114 dntre e) nu au prezentat cnc
efecte negatve. ase dntre e au fost testa[ cu EWI. Puncta|ee or s-au mbunata[t, dar
nu att de mut ca a bonav cu mar tuburar pshce deoarece puncta|u or n[a a
fost foarte aproape de scaa sanata[. n mod nvarab pacen[ nevrotc au marcat o
ameorare dupa antrenamentu Sva de Contro Menta. Ce care au contnuat exersarea
dupa termnarea cursuu au fost capab sa apce tehnce n tmpu unor crze
personae; cnd aveau probeme de stres maxm sau atunc cnd aveau de uat decz
mportante. Pentru to[ se pare ca a fost o experen[a
182 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
buna, o adevarata revea[e ca e pot sa- utzeze mntea ntr-o noua modatate.
Entuzasmu grupuu a crescut spre sfrtu cursuu cnd ma|ortatea persoaneor au
expermentat o cretere marcanta a nveuu emo[or poztve.
n genera att grupu de neurotc ct ce de pshotc au nregstrat o ameorare dupa
curs, demonstrat att cnc ct pshoogc. Numa unu dn 189 de bonav s-a sm[t
mut ma rau dect nante.
II
Datee orcare cercetar trebue evauate n umna tuturor cond[or prezentate testeor
crteror utzate n tmpu studuu. Am ncercat sa punctam to[ factor care pot nfu-
en[a rezutatee.
Dn punct de vedere a cercetar am ncercat sa afam care sunt efectee
antrenamenteor Sva de Contro Menta asupra ndvzor cu tuburar mentae. Ca
medc am dort ca to[ pacen[ notr sa evoueze bne. Este ndubtab ca orce referre
a rezutate ne sensbzeaza. Credem ca optmsmu nostru -am transms or - e face
parte ntegranta dn eforture noastre terapeutce znce.
In[a am ateptat ca o parte dn bonav pshotc sa se stabzeze nante de a- trmte
a curs, dar un bonav au urmat antrenamentu char n fazee acute ae pshoze.
Testu EWI s-a dovedt a f un ndcator sensb a percep[e reata[ am gast ca
puncta|u u concorda cu starea cnca. Dr. E-Meg ne-a confrmat ca observa[e
noastre cnce sunt concordante cu schmbare refectate de scaa EWI. Snguru bonav
care s-a decompensat ma mut dupa curs, a prezentat de asemenea o scadere
aprecaba a puncta|uu. Ce care au nregstrat o cretere aprecaba a puncta|uu EWI,
au reprezentat o remarcaba ameorare cnca.
Autor testuu EWI consdera ca acest test este reproduc-tb se poate apca or de
cte or este necesar. Noi nu am
,4,1
AnexaH / 183
cercetat daca orce schmbare este cond[onata de factoru repetabta[. Am ncercat
sa- testam cu o saptamna nante una dupa antrenament dar nu a fost ntotdeauna
posb. n pus, recent, n apte cazur testu a fost apcat de doua or n saptamna
dnante dupa o saptamna de a termnarea cursuu. Propor[a raspunsuror grete a
cee tre teste a fost de 100: 92. 65. De ac rezuta dferen[a dntre prmee doua teste
care erau comparate cu modfcare produse dupa antrenamentu Sva de Contro
Menta.
Contrabaansarea orcaru factor care se repeta rezuta dn faptu ca a mute raspunsur
ne-am ateptat dupa, dar nu necesar nantea antrenamentuu ar f adus puncte
68
negatve. De exempu doua dntre ntrebar ,Po[ ct gndure ate persoane"9 ,A avut
recent o experen[a regoasa"? Un raspuns afrmatv a aceste ntrebar aduce un punct
negatv. Cursu nva[a persoanee sa func[oneze dn punct de vedere pshc mu[ a|ung
sa fe convn de ESP pentru un experen[a se aseamana mut cu una regoasa. Dec,
ne-am putut atepta a rezutate proaste dupa curs n ocu ceor bune.
Concuzonnd sguran[a testuu EWI, un factor de repetabtate este nesemnfcatv
era contrabaansat de a[ factor care a determnat o nrauta[re a puncta|uu Testu este
consderat a f sensb de ncredere rezutatee corespund cu evou[a cnca, precum
cu starea subectva a bonavor.
Dn punct de vedere a examnar, ne-am propus ca orcare perturba[e aparuta n
peroada de tre saptamn dupa curs sa fe consderata o cauzatate ndferent daca au
fost sau nu a[ factor care au contrbut a mbonavre.
n urmatoaree tre saptamn ne-am putut atepta ca unu sau ma mu[ dn grupu ceor
75 de bonav foarte tubura[, sa preznte o tuburare. Acest ucru se poate produce char
daca sunt n tratament nu sunt expu a experen[a regresva. Faptu ca to[ bonav
erau n tratament n cursu acestu studu ntre tmp au prmt ndrumar ncura|ar,
I'I p
..ulU 1 * I, , i I i
184 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
probab a prevent mbonavrea or n aceasta peroada. Dar no consderam ca aceasta
terape de spr|n nu a putut prn ea nsa sa aduca schmbare att de poztve care s-au
produs.
III
Conform experen[e noastre reese ca o pshoza acuta are o orgne tmpure, cu o rea[e
patoogca mama - cop n prm do an de va[a, adesea rentrta de o trauma uteroa-
ra. Aceasta predspoz[e necesta un factor precptant dm va[a actuaa a persoane care
cauzeaza regresu sau retrarea sm[amnteor reata[ dn trecutu ndepartat. De
obce factoru precptant este un refuz sever sau despar[rea de o persoana mportanta.
Cauza este nsa n trecut. Factoru precptant este contemporan. In afara de aceasta
poate f vorba s de un mecansm favorzant, cum ar f drogure haucnogene, egatura cu
fama dm care provne ate procese care favorzeaza regresa. Astfe facem dstnc[e
ntre (1) sursa, orgne sau predspoz[e, (2| factor precptant (3) mecansme
favorzante. Pshoza poate f asemanata cu ma mute procese naturae care au o orgne,
un mecansm decanator mecansme favorzante.
To[ pshotc care au urmat cursu au nceput boaa ca un rezutat a unu refuz a une
separar a une perder amenn[atoare (reaa sau magnara), a une aten[ scazute, etc,
care au decanat frca ncontenta de abandon. Dntre mute sute de pacen[ observa[
n utm zece an, autor n-au putut sa- amnteasca de nc unu care nu a trat cteva
nvee reatve de perdere sau separare, char daca bonav nu sunt mpca[ n mod
evdent. Bonavu catatonc de 29 de an a caru stare s-a nrauta[t n cursu studuu, a
avut un confct cu mama u care a crezut ca mama u s-ar f opus ca e sa mearga a o
ntnre cu o fata. Acest ncdent a servt ca factor precptant decanator a regrese
pna a vrsta de un an, cnd e a asocat dezacordu cu amenn[area de abandon
moarte.
Anexa II / 185
Daca cursu Sva de Contro Menta ar produce pshoza a un ndvd, e ar avea rou unu
mecansm favorzant care ar trebu sa fe combnat cu o cauza precptanta a o persoana
predspusa a mbonavre. No nu ne amntm de nc un bonav a care procesu pshotc
era produs prntr-un sngur mecansm favorzant. De nu ne ndom ca aceasta ar f
posb, e trebue, sa fe reatv rar.
IV
Ce este Controlul Mental Silva?
Controu Menta Sva este un curs de 40 de ore, avnd 30 de ore de preeger zece ore
de exerc[ mentae. Exerc[e mentae nva[a persoanee nu numa cum sa- reaxeze
mntea corpu, ceea ce poate ob[ne prn ata abordare, cum ar f bofeedback-u sau
Medta[a Transcedentaa, dar e depaete facnd un pas nante. Ac ndvdu nva[a
cum sa fooseasca mntea cnd se afa a acest nve de reaxare.
ntregu curs consta dn tehnc pentru utzarea mn[ n drec[e benefca. Pe baza
propror observa[ a experen[eor trate, un numar mare de oamen nu aveau nc o
ndoaa ca ntr-o stare de veghe reaxata, apcnd tehnc specfce, mntea umana
69
poseda capacta[ deosebte. Aceasta este asemanator cu starea descrsa de Sgmund
Freud n artcou sau despre aten[e; a acea stare a care se ducea Brahms cnd crea
compoz[e sae sau a acea stare descrsa de Thomas Edson cnd veneau dee.
Cursu nva[a o metoda rapda uoara pentru a ntra orcnd a acest nve a reaxar.
Practca antrenamentuu vzuazar magna[e gndr a acest nve a contente se
face pna cnd cursan[ nva[a sa func[oneze acoo menta. E capteaza un cerc ma arg
a actvta[ creeruu pentru a-1 utza content. Au o cretere a are contente. In oc
s vseze cu och desch cnd sunt reaxa[, pot s utzeze efectv mntea a acest nve.
n oc sa vsez put p etmpu,
l hIc AU IOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
po[ foos starea de vs pentru rezovarea probemeor sa a|ung a raspunsur a care
mntea nu este capaba n ate cond[.
Cnd persoanee nva[a sa func[oneze menta a nveee cee ma adnc ae reaxar
mn[ corpuu, creatvtatea se ntensfca. Memora se mbunata[ete persoanee
sunt ma capabe sa rezove probemee. De a starea modfcata n care se afa e, sunt
capab sa- dr|eze mntea catre ceea ce doresc, astfe controu fecare obnute
cum ar f fumatu se reazeaza ma uor.
Exersarea contnua a nveu reaxar are un efect asupra procesuu de gndre n va[a
de toate zee - adca persoanee au acces a nveu or orcnd doresc, ca muzcanu
care seszeaza o nota fasa char daca nu se concentreaza asupra muzicii.
Mntea are capacta[ mar, dar a nveu sau norma de func[onare este n mod constant
bombardata de numero stmu smutan: gndur, dorn[e, necesta[, zgomote, umn,
presun, confcte, stresur de tot feu; astfe ea nu este bera sa-s concentreze ma mut
de 10% dn aten[a e asupra unu ucru dntr-o data. La nveu reaxat acest ucru este
posb. Dar n mod obnut persoanee sunt a acest nve numa n cursu somnuu e
nu au exersat sa utzeze acest nve. n cee ma mute cazur, nc nu tu ca acest nve
exsta ca-1 pot utza.
Cnd o persoana remarca rezutatee ob[nute a acest nve a contente, atunc nu va
ua nc o decze mportanta sau ca nu va ma ncerca sa- rezove probemee fara a e
utiliza.
Rou ce ma mportant a cursuu este ca nva[a o persoana sa utzeze acest nve a
mn[. Pe nga faptu ca persoanee nva[a cum sa gndeasca n aceasta stare reaxata,
cursu nva[a tehnce specae de contro a obceuror, de rezovare a probemeor, de
atngere a scopuu, memorzar, de mbunata[re a sanata[, de contro a durer, de
contro a somnuu a vseor, etc.
Anexa II / 187
Controu Menta nu este hpnoza; este ma apropat de autohpnoza. Persoanee nva[a
sa- reazeze o concentrare competa a aten[e mn[, care este reaxata pentru ca nu
ma este bombardata de muttudnea de stmu extern. Cu aceasta aten[e competa, e
sunt ma capab s- dr|eze drect mntea catre scopu dort.
O mare parte a cursuu consta n nva[area de fraze benefce, prn repetarea a acest nve
reaxat a mn[ a corpuu. Acestea sunt consderate a avea un efect puternc.
Gndrea poztva este uta ntotdeauna, dar gndrea poztva ntr-o stare reaxata este
ncomensurabil mai mare.
Utma parte a cursuu se ocupa cu parapshooga; aproape toate persoanee reateaza
ca au experen[a ESP n tmpu cursuu. Aceasta este un ucru aa de comun, nct
Controu Menta garanteaza restturea ntegraa a taxe daca nu traete carvzune n
utma z.
De ce a|uta Controu Menta bonav pshc?
La nceputu studor noastre am renun[at a specua[a prn care Controu Menta ar
putea dauna bonavor pshc ne-am ndreptat aten[a de ce a|uta.
Nu cunoatem toate raspunsure, dar credem ca suntem ntr-o poz[e ma buna daca
refectam asupra or, dect ce care nu au examnat temenc bonav nante dupa
antrenament.
Mobilizarea energiei poate Ii un Iactor important. Freud spunea n ,Analizele ncheate netermnate" ca
efcen[a une terap n vtor poate depnde n prmu rnd de mobzarea energe.
Persoanee sunt mut ma energzate spre sfrtu cursuu.
Attudnea poztva optmsmu generat n tmpu cursuu trebue sa aba un eIect beneIic
asupra bolnavilor. Probabil repetarea pentru sine a Irazelor beneIice la un nivel relaxat
70
uuIlIl'H
*iH6iB8ii*ii
188 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
reazeaza o programare efcenta a mn[, ceea ce este ma mut dect o smpa gndre
poztva.
Reaxarea dmnueaza anxetatea astfe reduce smptomatooga. O persoana nu poate
f ntr-o stare reaxata a mn[ corpuu n acea tmp sa fe deosebt de anxoasa sau
confctuaa. Func[onarea a acest nve este acea ucru cu producerea unor efecte
asemanatoare cu reaxarea n tmpu ze observat n Medta[a Transcedentaa.
Dspoz[a grupuu de Contro Menta este exceenta persoanee a nveu reaxat
traesc un sentment ma puternc de cadura ubre. Probab energa de ubre |oaca un
ro mportant. Persoanee ubtoare sunt n genera netuburate de gndure care atfe e-
ar deran|a.
Pentru ca a nveu reaxat persoanee nu au aa mute confcte, nu este nevoe de
protec[a de dstan[are emotva, n acest fe dspoz[a se mbunata[ete. Sunt n egatura
drecta cu sm[amntee or cu reatatea.
E au captat o are arga a actvta[ creeruu pentru examnarea reata[. Percep[a este
mbunata[ta a nveu reaxat a mn[ corpuu gndrea cara |udecarea sunt .
ampfcate.
Tehnce specae a|uta pe bonav sa rezove unee probeme e sunt capab sa-
programeze reaxarea buna dspoz[e pentru toata zua. Capactatea de a reaza o
ncredere ma mare n resursee nterne e da o ncredere ma mare. Medc terapeu[
acorda aten[e raspunsuror ceor bonav n stare schmbata, astfe se marete
ncrederea de sne a pacen[or.
S-a evden[at un efect de grup. Sentmentee bune, emo[onae ae grupuu, sunt
contagoase se transfera a ce ma bonav.
Partea de parapshooge a cursuu a a|utat c[va bonav ntr-un mod neateptat. Mu[
care erau mpn catre margnea percep[e exteroare a mn[ reateaza experen[e
paranormae frecvente care pshoterape nu s-au putut expca. Acest
I
Anexa II I 189
au gast sens doar n partea parapshoogca a cursuu. Un scop propus a pshoterape
adnc este contentzarea ncontentuu. Extnderea gran[eor contentuu
exporarea aspecteor parapshoogce ae mn[ servesc acestu scop propus. Bonav au
fost uura[ spectacuos cnd au descopert ca aceste aspecte ae proceseor or mentae
sunt normae e-au gast reae acceptabe.
Dn cauza ca boaa emo[onaa -a a|utat sa smta fenomenee paranormae, aceasta a
adus un n[ees supmentar bo or cronce sensuu ve[ or.
Terapeutu a nva[at sa apce tehnc de Contro Menta n scop psihoterapeutic ajutndu-i pe
bolnavi pe viitor.
VI
Rezumat concuz:
S-au trms a cursu de Contro Menta 75 extrem de bonav cu dferte tuburar pshce,
pentru a determna daca survn compca[. Numa un sngur bonav a prezentat tuburar
ma mar. Fenomenu ce ma consecvent care a aparut era creterea spectacuoasa a
percep[e reata[, care a fost determnata att cnc, ct prn teste obectve
pshoogce
Este mportant de men[onat ca to[ bonav cu tuburar proven[ de a un specast
pshatru erau ruga[ sa partcpe a curs, ceea ce a nsemnat ca aceta reprezentau un
eanton compet a une popua[ pshatrce. Nu a fost utata cneva, dec rezutatee nu
se refera numa a grupu de ndvz seec[ona[. Controu Menta Sva nu este o
pshoterape. Se poate apca ca un nstrument pshoterape ma aes atunc cnd
terapeutu cunoate cursu nu are aversune fa[a de concep[e sae. A|uta bonavu sa-
poata foos ma bne mntea sa -o utzeze a oricare terapie.
Bonav pshotc au fost a|uta[ n aa mare masura (ce pu[n cnd bonav sunt sub
tratament pshatru n[eege cursu), nct dr. McKenze n prezent propune tuturor
bona-
u**.
, -,.h, I ,
TI ""*""u
71
190 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
vor sa sa frecventeze cursu n tmp ce sunt sub controu supravegherea sa.
Dn cauza ameoraror spectacuoase a ce ma mu[ ndvz cu tuburar pentru ca
antrenamentu poate f apcat deodata unor grupe mar, autor ntrevad o apcare ca o
forma auxara a tratamentuu sptacesc.
Cursu s-a gast a f n afara de orce prme|de poten[a benefc pentru nevrotc. Era
reatv n afara orcaru perco n mod precs benefc ndvzor cu mar tuburar cnd
erau supraveghea[ de un pshatru famarzat cu programu. Att obectvee cnce ct
cee pshoogce arata ca benefce depaesc cu mut orce efecte negatve.
Anexa 11 / 191
GRAFICUL A:
Grafcu con[ne urmator factor care au fost testa[:
1. Percep[a senzoraa se compune dn eemente care descru umea exteroara prn
experen[a senztva drecta utznd toate sm[ure.
2. Percep[a tmpuu mparte fenomenee egate de tmpu subectv n patru categor:
schmbare n observarea curger tmpuu; dscontnutate temporaa; orentare, se refera
a modu de ncadrare n trecut prezent vtor; vrsta observa[e sau contentzarea
vrste respectvuu dentfcarea cu o genera[e, respectv separarea de o genera[e.
3. Percep[a corpuu a n consderare tre aspecte ae observar propruu corp: aspecte
emo[onae, boaa pohon-drca, aspecte de percep[e.
4. Autopercep[a ncude tendn[ee emotve n drec[a de exprmare propre a
autoaprecer a probemelor de identitate.
5. Percep[a ceora[ este reprezentata de cnc categor dferte: dezumanzarea
oamenor, atrburea unor puter neobnute oamenor, sm[u schmbaror, de de
refern[a, tendn[e antropomorfce n rea[e cu anmaee.
6. Idea[a se concentreaza pe patooge pentru ca refecta experen[a ndvduu asupra
propruu proces de gndre sau a con[nutuu acestua se ocupa de dferte categor
cum sunt: defct n procesu de gndre, dezorganzare, schmbarea gndr sau
deooge, omnpoten[a nteectuaa, schmbarea graduu de gndre prezen[a deor
bzare.
7. Dsfora sondeaza tre nvee ae afectuu dsforc: somatc, emo[ona nteectua. Pe
nga acestea e con[ne de asemenea eemente comune cu dorn[a de moarte tendn[e
de autodstrugere.
8. Regarea mpusuu con[ne acee eemente care accentueaza defcen[ee de von[a
sau hotarre ca o experen[a dect perder efectve a controuu. Cee tre grupe ae
fenomenuu
I'
192 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
reprezentat sunt: manfestarea hpertoncta[ (une actvta[ ma ntense), oprrea munc
probemee de decz, constrnger suspendarea competa a ac[un; mpusur
asocae, antsocae sau bzare.
SCALA PRINCIPALA
T12345B78T Scor Sens Timp Corp Sell Altele Idee Dys Imp Scor
Anexa II / 193
Primul test
Al doilea test
Al treilea test
SCALA SECUNDARA
Sco Hip
e
r Hipo Eupti
Scor
80 ,
Z
75-
70-
65-
72
60- -
55- -55
/
50- -50
45- -
40- -
35- -35
30- -Io
25- - -25
20
-
-20
194 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
GRAFICUL B:
SCALA PRINCIPALA
T 1 2345678T Scor Sens Timp Corp SeiI Altele Idee Dys Imp Scor
Anexa 11 / 195
Dferen[a mede a scoruror T pentru 20 de barba[ nante dupa CM dn grupu cu
tuburar
majore.
SCALA SECUNDARA
Primul test
Al doilea testZZZ
Al treilea test
T Sco T Hiper Hipo Euph
Scor
80- z
75-
70-
65-
60-
55-
\ \
73
-50
45- -
40-
35-
30-
-
25-
-
-25
20- - -20
196 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA GRAFICUL C:
dn grupu cu tuburar ma|ore, ae caror ce ma mut.
Anexa II / 197
'8 de Iemei scoruri s-au modiIicat
SCALA PRINCIPALA
SCALA SECUNDARA
Sco
12 3 4
Sens Timp Corp
Sel
5 6
Altele
Idee
7
Dy
s
8
Im
p
T
Scor
8Q -
75- -
-80
70- -
-75
65-
6"0-
-70
-65
55- -60
50- \ \ / / -55
45- -50
40- -45
35- -40
n -35
25-
-
II
Mg
20-
-
-25
-20
Primul test
Al doilea testZZZZ
Al treilea test -
T Sco T Hiper Hipo Euph
74
Scor
z
75-
70-
65- -65
60- -60
"\
55- Z.
\
45- -45
40- -40
35- -35
Z
-25
-20
,
wsMmm
198 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
GRAFICUL D
SCALA PRINCIPALA
T12345678T Scor Sens Timp Corp SeiI Altele Idee Dys Imp Scor
80-
75-
70-
65-
60-
55-
50-
45-
r-
C5"
30-
25-
20-
i -80
-I5
-70
-60
-55
-50
-45
-40
-3`
-30
-25
-20
75
----
----
-
.
..
uu
*,
- ,---
--*
.
`~
*---
--
"---
-
Anexa II I 199
Dferen[a mede a scoruror T pentru 10 dn cee 20 de feme dn grupu cu tuburar
ma|ore, ae caror scorur s-au modfcat ce ma mut.
SCALA SECUNDARA
T T
Scor Hiper Hipo Euph Scor
Primul test Al doilea test Al treilea test
80-75-70-65-60-55-
p-
45-40-35-30-25-20-
-80
-71 -70
-Cs
-60 -55
-5|0 -45 -40 -35
-20
-'uu*~, !.-.,--
200 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
GRAFICUL E:
SCALA PRINCIPALA
T12345678T Scor Sens Timp Corp SeiI Altele Idee Dys Imp Scor
Anexai! / 201
Un pacent pshotc acut testat de doua or n saptamna dnante o data n saptamna
dupa Controu Menta. Observa[ smaratea scoruror anteroare CM comparatv cu
scoru dupa CM.
SCALA SECUNDARA
Primul test
Al doilea test
T
Scor
Hip
e
Hip
e
Eup
r
T
Scor
~ -
-Ip
75-
70- -
76
A
65- // Z
// l
60-
55-
V
A H[
t
V,
-55
/
o- / \ -
45 Z
40- -40
35-30

-35
oh
or\
202 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
GRAFICUL F:
SCALA PRINCIPALA
T12345678T Scor Sens Timp Corp SeiI Altele Idee Dys Imp Scor
80-
75-
70-
65-
c-
55-
P
-
45-
30-
25-
20-
-80
-75
?M
1
li!
.....
.
-60
r " \ -50
-45
\/ V
77
V
S"
i i
"i
?i i
i ij
-25
Primul test . Al doilea test. Al treilea test.
Anexa 11 / 203
Unu dntre grupure cu tuburar grave testat cu o saptamna nante una dupa
Controu Menta prn metoda Sva.
SCALA SECUNDARA
T T
Scor Hiper Hipo Euph Scor
80-
75-
70-
65-
60-
55-
5V
45-
40-
35-
3J~-
25-
20-
-80
-75
-70
-65
-K)
1
1
\ \ -50
-45
\ \
V
l 1
1 1`
-3?
-25
' Tf [
78
204 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
GRAFICUL G:
SCALA PRINCIPALA
T
Sco
1 2
r Sens
Timp
3
Co
rp
4 5
SeiI
Altele
6
id
et
7 '
Dy
s
8
Im
p
T
Scor
80- -
-
-80
75- -
-75
70- -
/ ** ******* -70
65- I * -
/ \ -65
60- -
-60
55- y--------
v
-
-55
50- \ / \ -
\ 1 -50
45- \-t v -45
40- \ '
ri
\ -40
- u
.
35- U -
V -35
30- -
-30
25-------
-----
-
-25
20-
-
-
-20
Anexa II / 205
Unu dntre grupure cu tuburar grave testat cu o saptamna nante una dupa
Controu Menta prn metoda Sva.
Pnmul test . Al doilea test. Al treilea test.
SCALA SECUNDARA
T
Scor
Hip
e
Hip
o
Eup
h
T
ScoI
Co- z
75- -
-75
70
65- -65
79
60- 1 -60
/
55- '. -55
u
``
'/
50-
u
Z
V
35- -35
30- -30
25 Z
oh
ANEXA III
INTRODUCERE
J. W. Hahn, Ph. D., Director de cercetare Silva Mind Control International
Pna acum c[va an, oamen de tn[a au prvt foarte crtc o sere de reatar, conform
carora Yoghn au nva[at sa- regeze content batae nm, temperatura corpuu
ate procese dn nteroru organsmuu care n mod norma erau consderate a f
ndependente de von[a omuu. De asemenea au gnorat observa[e care aratau ca n
stare de hpnoza adnca (o stare modfcata a contente) un oamen pot f sugestona[
sa faca schmbar efcente ae parametror fzoogc care n mod norma erau consdera[
ndependen[ de controu vountar; de exempu erup[ pe pee sau regarea pusuu.
Prin introducerea tehnicilor de (bio)Ieedback, oamen de tn[a au recunoscut n utm an ca
aproape toate procesee nterne dn organsm pot f puse sub contro. Tehnce de
bofeedback se bazeaza pe prncpu ca no nva[am sa reac[onam corect daca suntem
nforma[ medat (bofeedback) asupra corecttudn reac[e sau ct de aproape suntem
de reac[a corecta.
Utznd recompensa ca o uneata feedback a anmae, pshoogu dr. Nea Mer, acum
a Unverstatea Rockfeer, a demonstrat ca poate f ob[nuta schmbarea pusuu prn
contro vountar. Dr. Emer Green de a Funda[a Mennnger a aratat ca prn utzarea
bofeedback-uu omu este capab sa- nfuen[eze temperatura mnor: o mna este
cada n tmp ce ceaata este rece.
206
AnexalU / 207
La nceputul experimentelor bofeedback cu undee cerebrae efectuate de dr. Kamya de a
Langey Porter Neuro-psychatrc Insttute, au aratat ca aceste metode pot nva[a n
mod efcent pe oamen sa- controeze vountar rtmu Afa a undeor creeruu propru
(8-13 Hz).
S-au utzat ate tehnc ma pu[n orentate spre aborator pentru controu organeor
nterne ae corpuu. De exempu tehnca medta[e transcedentae ncearca sa produca
reaxarea organeor nterne, ncusv a creeruu.
Controlul Mental de tip Silva este un at sstem cu a|utoru carua se poate ob[ne reaxarea
controu asupra undeor cerebrae. Persoanee care au facut cursu de Contro Menta
Sva au reatat ca smt o senza[e de reaxare profunda cred ca- pot controa undee
creeruu. Aceste afrma[ au fost certfcate n anu 1971 de dr. |. F. Bremner, pshoog a
Trnty Unversty dn San Antono, Texas. A reut ca oamen astfe nstru[ sa- poata
controa ntr-adevar undee creeruu sa- produca rtmu Afa cum doresc. La aceasta
80
experen[a care urmarea controu undeor dn creer au fost atra 20 de studen[ care n-
au urmat antrenamente care s-au ofert vountar. |umatate dn studen[ au fost
cond[ona[ cu o metoda smara cu metoda u Pavov. Cnd subec[ auzeau un zgomot
uor (cck) frecven[a Afa de pe EEG este semnaata cu modfcarea frecven[e osca[or
umn unu stroboscop. Curnd acest ,cck" determna e nsu apar[a frecven[e Afa
pe EEG.
Cea[ zece studen[ au facut antrenament cu d. Sva cu metoda de Contro Menta. La
cee doua grupur s-au observat schmbar conform ateptaror: s-a mart procenta|u
frecven[e Afa pe EEG-u or.
Ma trzu, au facut ate expermente a care au partcpat persoane care au avut o
practca nsemnata n metoda Sva. Acet subec[ puteau orcnd sa porneasca sau sa
opreasca raspunsu frecven[e Afa puteau conversa n tmp ce produceau rtm Afa. Un
at test a fost facut pe acet subec[ cu ma muta practca. Pentru ca acet subec[
aveau o experen[a mare n exerc[ ESP (ucru a caz), s-a facut EEG-u or n
208 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
tmp ce e exersau ESP-u. Pe aceste EEG apareau foarte des unde Afa.
Dn aceste stud reese ca prn antrenament omu poate sa exercte n mare masura
controu vountar asupra organeor u nterne. Acest fapt este vaab pentru creer
daca acceptam raspunsu eectrc ca ndcator de func[onare a acestu organ. Aceasta
sugereaza ca este nevoe de mut ma mute cercetar pentru a determna corea[e
dntre stare fzoogce menta-emo[onae a proceseor de antrenament necesare
pentru a reaza maxmu autoregar pshofzoogce vountare.
Dr. Rodger E. Sperry coeg u neuroboog dn Los Angees consdera ca cercetarea
fzooge creeruu poate sa ne a|ute sa n[eegem ma bne mportan[a antrenamentuu
de Contro Menta Sva. Acet cercetator precum a[ au dovedt cnc n aborator
ca n creeru uman func[oneaza doua tpur de contente ndependente una de ata dar
n acea tmp smutane. Un tp de contenta se ocupa cu actvta[ de gndre
dependente ogc, secven[ae - cum sunt matematca vorbrea. Dn punct de vedere
func[ona, ea este un produs a cortexuu emsfere stng.
Ceaat tp de contenta este egata de cortexu emsfere drepte raspunde de
gndrea ntutv-creatoare, spontana hostca cu o ncnare catre spa[atate
muzca. n va[a noastra obnuta de z cu z, domna ma mut contenta emsfere
stng. Sstemu nostru de nva[amnt precum va[a socaa a um occdentae
favorzeaza de asemenea acest tp de contenta. Ea este orentata obectv de obce
este asocata cu generarea une actvta[ ntense de unde Beta n creer. Contn[a
emsfere drepte pare sa fe ma aes subectva, are un ro secundar n educa[a noastra,
exprmndu-se ce ma bne n arta. n genera, ea se eaga de emterea undeor Afa sau
Teta cerebrae.
Controu Menta Sva antreneaza oamen sa vorbeasca sau sa faca ate actvta[ Beta de
gndre a nveu Afa, sa efectueze a fe de bne n Afa procese de gndre de natura
ntutv-creatoare astfe are oc o dstrbu[e mut ma un-
AnexalU / 209
forma a func[or ntre emsfera stnga cea dreapta. La rezovarea probemeor ea a|uta
a echbrarea preocupar de atfe negae a func[e emsfere stng. S-ar parea ca se
reazeaza o utzare ma efcenta a poten[auu creeruu prn antrenarea une
func[onata[ vote a emsfere drepte.
EEG IN CORELA|IE CU ATEN|IA LA OAMENI
Frederick J. Bremner, V. Bengnus F. Mortz Trnty Unversty, San Antono, Texas
Acest studu s-a facut cu spr|nu Mnd Scence Fundaton dn Los Angees, Caforna.
Autor mu[umesc D-u |ose Sva pentru ca a partcpat a experment u Davd L.
Carson pentru a|utoru dat a redactarea ucrar.
Bremner coaborator u au eaborat un mode de studu a aten[e care utzeaza
schmbare EEG-uu ca varaba dependenta (Bremner, 1970; Ford, Morrs Bremner,
1968; Eddy, Bremner Thomas 1971;Hurwtz Bremner 1972). Conform acestu mode
aten[a are dferte case sau subgrupe, dar cu toate ca aceste subgrupe sunt octogonae
ee nu se aeaza erarhc. Subgrupee sunt: ateptare, contra-ateptare, orentare,
vgen[a, psa de concentrare (Hurwtz Bremner, 1972).
Uttatea modeuu men[onat ma sus va crete daca acesta se va generaza. Studu
prezent ncearca sa extnda generatatea modeuu de a observa[e pe anmae utzate
a eaborarea conceptuu orgna a date care prvesc starea de aten[e umana. Studu
81
de fa[a preznta doua aspecte de generazare ae modeuu. Unu dn aceste aspecte era
de a stab daca EEG uman era sensb a schmbare reatve ae orcare subgrupe
men[onate anteror. Ceaat aspect era de a determna daca aceasta subgrupa este
unca numa pentru om nu este prezenta sau nu poate f testata a anmae. Dn cauza
ca mute dn experen[ee efectuate a testarea modeuu au fost drec[onate spre
subgrupa ateptare, no am aes
wl. .1
210 / ALTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
aceasta subgrupa pentru a testa aten[a a oamen. Amntm cttoruu ca ateptarea este
utzata ac n sensu ca subectu (S) a nva[at o corea[e conform carea dupa stmuu A
urmeaza stmuu B. ntruct detae examnar sunt descrse amanun[t n partea de
metodooge, este sufcent sa spun ca a fost creat prn modeu casc de paradgma
cond[onar. Aceasta paradgma se aprope foarte mut de aceea utzata n experen[ee
pe anmae. In experen[ee pe anmae am expoatat faptu ca se poate provoca uor
rtmu Teta. Pe de ata parte, traseu EEG uman se caracterzeaza cu o mare probabtate
prn rtm Afa. De aceea rtmu Afa s-a utzat ca varaba dependenta. Ceaat aspect a
studuu este ma nteresant. Pshoog au dscutat foarte mut despre exsten[a une
contente umane nterne. Modeu de fa[a se ocupa de aceasta probema consdera
focazarea nterna ca o subgrupa a aten[e. Subgrupa de focazare nterna se
caracterzeaza prn absen[a stmuor exteroceptv este specfca numa pentru om. S-a
propus ca aceasta subgrupa poate f masurata prn vbra[e EEG, care au oc n tmpu
urmarr reac[e a subectuu (S) n tmpu medta[e star de reaxare adnca.
METODA
Subec[: Subec[ (S) erau reprezenta[ de 20 de barba[ vountar, studen[ n anu I a
pshooge, n vrsta de a 19 a 25 de an. Le-am spus ca expermentu era egat de
autocontrou undeor dn creer I-am mpar[t a ntmpare n doua grupe de zece
persoane.
Aparatura: S-a utzat un eectroencefaograf Beckman de tp T. Eectroz care erau dn
nox I-am apcat subcutanat pe cretetu capuu n regunea cefe. Datee dn EEG s-au
nregstrat grafc pe banda de magnetofon. Prntr-un sstem bogenc audtv undee dn
creer cuprnse n nveu Afa (8-13 Hz) au putut f ftrate de pe EEG, dn zona cefe au
fost percepute audtv de S n casca, ca semna anaog a frecven[e
Anexa III
211
Afa. Un programator ogc a Dgta Eupment Corporaton a fost fxat sa ndce un
numar bnar pe banda sa cupeze un stmu cond[onat pe |umatate de secunda (CS)
dupa zece secunde sa se cupeze cu stmuu necond[onat de zece secunde (NCS). CS
era un zgomot uor ,cck", care se auzea n casca de catre S consta n deschderea
nchderea reeuu conectat a o batere de 6 V NCS era o umna oscanta emsa de un
.troboscop Grass PS2?Photostmuator, pus pe o frecven[a Afa a S cu och nch. Toate
datee au fost nregstrate pe un magnetofon cu opt canae Ampex Sp 300 Anaog
datee de pe benze de magnetofon nregstrate au fost trecute prmtr-un convertor AD a
un cacuator IBM 360/44, nante de anaza
Procedeu: Planul experen[e a fost verfcat aprobat de ,Unversty Commttee for Humane
Treatment of Humans as Expermenta Sub|ects". Fecare S a competat un formuar
protocoar ce cuprnde ntrebar de feu: cnd a baut sau a uat medcamente utma
data, daca a avut epepse experen[e anteroare prvnd hpnoza, Yoga sau cond[onar
Afa. Pe nga asta a nceput cnd era prma data n aborator, S a semnat o decara[e n
care se arata ca partcpa vountar a experen[e a prmt nforma[ despre natura i
scopul procedurii.
S-a efectuat EEG baza pentru fecare S, fara feedback. S-a dat nstruc[unea ,nchde
och" ca stmu. Grafcu a fost marcat ca un numar bnar ar undee creeruu ftrate
neftrate au fost nregstrate separat pe cabure EEG. Acest procedeu a fost apo repetat
cu nstruc[unea ,deschde och". Fa[a subectuu era observata pe un teevzor ntr-un
crcut nchs. Tmpu petrecut n camera pentru nregstrare bazae a fost de aproxmatv
30 de mnute pentru fecare S.
Daca nregstrarea bazaa a EEG-uu nu a fost corespunzatoare, aceasta s-a repetat pna
cnd s-au ob[nut date corecte, n func[e de nregstrare bazae subec[ au fost
mpar[[ n doua grupe de cte zece persoane. Un grup (Sva) a partcpat 14 ore a
sfrt de saptamna a cursu de antrenament
82
I
212 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
de Contro Menta Sva (Shah 1971). Tehnca de Contro Menta Sva este unca prn ea
nsa pentru ca vaorfca doua procedee: reaxarea adnca procedee smare hpnoze
de grup. O parte de tmp este consacrat exerc[or ESP La nceputu saptamn
urmatoare S a vent n aborator s-a facut EEG tmp de 20 de mnute. nregstrarea s-a
facut cu och nch cu och desch n tmp ce S practca tehnca Sva. Ata data s-a
facut EEG pe acea S cu bofeedback audtv, cnd a prmt nstruc[un asemanatoare.
A doea grup (CC| de zece subec[, a urmat un mode casc de cond[onare care a
constat dn 50 de probe de edn[a. Fecare proba a constat dntr-un zgomot uor de o
|umatate de secunda pentru un stmu cond[onat (CS), urmat de un nterva nterstmu
de zece secunde (ISI), urmat de un stmu necond[onat (NCS), dat de o umna oscanta
stroboscopca tmp de zece secunde, emsa pe frecven[a Afa corespunzatoare pentru S
cu och nch. Intervau de tmp ntre cond[onar a fost dfert deoarece
expermentatoru ncepea masuratore numa cnd S era reaxat. Pentru acest set de
experen[e nu s-a efectuat feedback. O edn[a de 50 de probe dura 20-30 mnute, ar
edn[ee au fost repetate pna ce S era cond[onat sa genereze unde Afa sau pna ce
expermentatoru a fost convns ca S nu poate produce unde Afa sufcent. Utma edn[a
de 50 de probe, grupu SS a executat bofeedback. Toate probee de cond[onare casca
prezentate au fost facute pe S cu och desch.
PRELUCRAREA REZULTATELOR
Pentru anaza dateor prvnd EEG, am mpar[t datee n etape, o etapa fnd de zece
secunde. Pentru datee bazae, pentru fecare S s-a stabt o etapa cu och nch o
etapa cu och desch. Pentru S Sva s-a uat cte o etapa cu och nch respectv och
desch, fara feedback dupa 14 ore de antrenament. Etape cu och nch, respectv
och desch, s-au stabt de asemenea pentru grupu de S Sva cu feedback. Pentru
grupu CC s-a facut o proba char a nceput (proba a trea s-a efectuat
Anexa IU / 213
pentru a se vedea daca recotarea se reaza perfect dn punct de vedere tehnc), ar
etapa a fost de zece secunde ISI. O etapa smara s-a uat pentru utma proba nante de
bofeedback o etapa fnaa dupa decanarea feedback-uu.
Fecare etapa a fost convertta A-D anazata spectra astfe am observat
randamentu a dferte frecven[e EEG (Water, 1968). In acest artco raportam numa
datee pentru subec[ cu och desch.
REZULTATE
Figurile I II (pag. 168-169) preznta rezutatee grupuu CC, respectv ae grupuu Sva.
Efectu bofeedback poate f observat dn fecare fgura Ce tre parametr urmar[ n
experment s-au nscrs pe aceea axa - n acest fe se poate face o compara[e ntre
ctre bazae, mbunata[rea n generarea frecven[e Afa prn fecare procedeu
expermenta nfuen[a bofeedback-uu pentru grupee examnate.
Examinnd ma nt grupu CC (fg. I| se observa un maxm a m|ocu ne a frecven[a 8-
9 Hz. Datee bazae nu ndca o produc[e mare de rtm Afa, ceea ce se vede dn spectru
arg destu de pat. Creterea puter med exprmata procentua, se observa pentru
frecven[ee ma mc. O schmbare supmentara se observa n banda Afa cnd se
ntroduce bofeed-back-u ceea ce duce a ngustarea spectreor. Adca, ntroducerea
bofeedback-uu conduce a nca o schmbare de frecven[a, observa[ smare se pot face
pe datee grupuu Sva (fg. II), dar n compararea grafceor pentru cee doua grupur
trebue sa fm pruden[.
Totu dn studu fgur reese ca S Sva au putut sa produca rtm Afa, dupa
antrenament, dar totu n canttate ma mca dect CC - S (Iig. II). Dn nou a aparut o
schmbare a frecven[e cu tendn[a de scadere care pare a f ma mare dect a grupu
CC. Aceasta concuze este par[a corecta pentru ca vaore bazae (EEG) ae grupuu
Sva, comparatv cu cee ae grupuu CC a avut o produc[e ma mare a
214 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
frecven[eor ma rdcate, ntre 10-12 Hz. Dn aceasta cauza este dfc a trage o concuze
cu prvre a marmea schmbar reatve ntre cee doua grupur. Trebue men[onat totu
faptu ca schmbarea frecven[e s-a facut n aceea drec[e, a ambee grupur ca
bofeedback-u are aceea efecte n ambee cazur (fg. II).
DISCU|II
83
Datee prezentate ma sus ar putea spr|n aparent modeu de aten[e a u Bremner, n
speca ateptarea subgrupa de focazare nterna. Este char nteresant sa se compare
datee pe om ob[nute n acest studu datee pe anmae care au fost fooste pentru
defntvarea subgrupe de ateptare (fg. III). Prn compararea fgur I cu III apar cteva
asemanar evdente. Cee doua curbe, bazaa CS, sunt pate extnse, n tmp ce
curbee de cond[onare sunt ascu[te. In ambee fgur se observa o schmbare a
frecven[e. Autor arata ca schmbarea de frecven[a este n drec[e opusa. Expca[a este
ca datee de a anmae provn dn zona hpocampca, ar a om ma mut dn zona
cortexuu occpta. Se poate vedea dec, ca ateptarea n concep[a modeuu este
coreata cu forma spectruu cu schmbarea frecven[e. a[ autor au reatat despre
schmbarea frecven[e n rtmu uman Afa, ceea ce ar spr|n o subgrupa de ateptare
(Knott Henry, 1941; Wams, 1940) sau ce pu[n o corea[e ntre rtmu Afa aten[e
(|asper Smagass, 1940).
Autor sus[n ca subgrupa focazar nterne este demonstrata prn fg. II. Acet S,
antrena[ n controu Menta Sva nu foosesc stmu extern pentru ob[nerea rezutateor
amntte ma sus, c numa ceea ce s-ar putea num magn mentae, n cadru modeuu
Bremner, ceea ce repreznta un ucru vaoros, este faptu ca prn defnrea subgrupe
,focazare nterna" nu se ma foosesc termen ca ,magne mentaa" sau ,contenta".
Focazarea nterna depnde de cond[e n[ae; de exempu de nstruc[une date
subectuu sau de schmbare observate pe EEG. Consderam ca este nevoe de
Anexa III / 215
vaorfcar supmentare pentru a testa exacttatea semnfca[a pentru subgrupa
focazar nterne. n egatura cu acest fapt sunt crtce u Harts (1968) care arata ca S
asat sngur ntr-o ncapere ntta, n ntunerc cteva mnute, va determna creterea
produc[e de unde Afa. Cercetare noastre precum cee ae u Brown (1970) rezsta a
aceste crtc pentru t-a uam n consderare schmbarea frecven[e forma spectrau,
pre deosebre de stude care se bazeaza pe canttatea amptudnea undeor Afa
(Kamya, 1968). n orce caz, este nteresant sa ne gndm ca prn ntroducerea
bofeedback-uu se ob[me o schmbare supmentara a frecven[e. La grupu CC ea va
face ca NCS CS sa fe ma evdente, schmbnd astfe modeu casc de cond[onare
ntr-o stua[e cond[onata nstrumenta cu un CS cu o vaoare mare de stmuare. Pe de
ata parte, pentru grupa antrenata Sva, bofeedback-u poate sa a|ute S sa carfce
corearea focazar nterne care nu este subectva
FOCALIZAREA INTERNA CA O SUBGRUPA A ATEN|IEI
Frederck |. Bremner F. Mortz Trnty Unversty, San Antono, Texas
Acest studu a fost sus[nut de Mnd Scence Fondaton dn Los Angees Caforna. Autor
preznta mu[umr d-u |ose Sva pentru partcparea a experment.
REZUMAT
n acest raport trecem n revsta o sere de dovez prvnd focazarea nterna a aten[e a
om. Modeu teoretc utzat se bazeaza pe schmbare traseuu EEG, care este varaba
dependenta comanda verbaa a conducatoruu expermentuu pentru a ncepe
generarea undeor Afa, ca varaba ndependenta n scopu preczar focazar nterne a
aten[e.
216 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
ntr-o ucrare anteroara (Bremner coab., 1972) au propus ca focazarea nterna este o
subgrupa a aten[e aceasta subgrupa este defntva prn anumte cond[ anteroare
anumte schmbar specfce a EEG. Schmbare EEG erau generate de rtmu Afa, care
era decanat de stmu. Stmu erau varabe ndependente. Acest studu putea f
crtcat, dn cauza ca Hart a raportat n 1968 ca un subec[ (S) asa[ sngur ntr-o
camera nchsa n ntunerc cteva mnute vor crete produc[a or de unde Afa. Insa daca
S ar putea sa nceapa sa opreasca generarea frecven[eor Afa smutan cu semnau
conducatoruu expermentuu, acesta ar raspunde a ntrebarea cu apar[a fasa a
frecven[eor Afa, conform reataror u Hart. Daca aceasta n[ere a rtmuu Afa este
subnata de S prn cuvnte, prn care arata c este focazat ntern, ar putea f o dovada
n pus a exsten[e une subgrupe de focazare nterna.
METODA
Subec[: Zece barba[ feme care au fost antrena[ anteror sa produca rtm Afa. Un
dntre e au partcpat a expermentu anteror (Bremner coab., 1972). To[ subec[
au reatat ca au avut o experen[a remarcaba n nducerea undeor Afa a reaxar
adnc cond[onate avnd totodata experen[a cu exerc[ pshce.
84
Aparatura: S-a utzat un eectroencefaograf Beckman de tp T. Eectroz care erau dn
o[e noxdab s-au pus subcutanat pe cretetu capuu n regunea cefe. EEG s-a
nregstrat grafc pe banda de magnetofon. n pus, un mcrofon cupat a magnetofon -
a dat posbtatea u S sa poata sa- nregstreze mprese n cursu expermentuu. Un
programator ogc (Dgta Eupment Corporaton) a fost fxat sa ndce un numar bnar pe
nregstrare. Fa[a partea superoara a corpuu au fost urmarte prntr-un crcut nchs
de teevzune. Toate datee s-au nregstrat pe un magnetofon cu opt canae Ampex Sp
300 anaog.
Anexa IU / 217
Procedeu: Fiecare S a completat un Iormular protocolar care cuprindea ntrebar de feu: cnd a baut sau
a uat medcamente utma data, daca a avut epepse experen[e anteroare prvnd
hpnoza sau tehnc de reaxare adnca. Pe de ata parte a nceput fecare S a semnat o
decara[e n care se arata ca partcpa vountar a experment a prmt nforma[ despre
natura scopu expermentuu. Fecare S a fost rugat s genereze unde Afa, prn orcare
dn metodee tute de e. Datee bazae s-au ob[nut n aproxmatv cnc mnute pe S cu
och nch. Exerc[e ESP au durat n |ur de zece mnute (Sva Method; McKnght, 1972)
care au scopu de a stab pentru S un punct de refern[a pentru generarea undeor Afa.
Apo n tmp ce subec[ aveau och nch, conducatoru expermentuu e-a comandat
verba sa genereze unde Afa. Cnd conducatoru a consderat ca subectu a generat ntr-
adevar rtmu Afa, fapt observat pe traseu EEG, atunc aproxmatv 30 de secunde ma
trzu s-a prmt comanda ,stop Afa". Comanda ,ncepe - stop" s-a dat atunc cnd
conducatoru s-a convns ca S era pregatt corespunzator, ar nregstrarea a fost sufcent
de buna. Apo S a prmt nstruc[unea ,och desch" procedeu ,ncepe - stop" a
contnuat. Nc un subect nu a avut dfcuta[ n generarea rtmuu Afa, dar un nu au
putut ntotdeauna sa se opreasca n producerea rtmuu Afa a comanda, n speca cnd
[neau och nch. n tota au petrecut n camera 45 de mnute pentru ntreg procedeu.
REZULTATE
Rezultatele studiului sunt prezentate n Iigurile IV V In[a studu a prevazut ca datee sa fe
anazate spectra dar dferen[a ntre rtmu Afa non Afa a fost aa de evdenta nct
conducator experen[e au consderat nuta anaza spectraa. Fgura IV con[ne date de
a patru subec[ cu och nch. Smbou S pe nregstrare ndca comanda de nceput n
tmp ce T ndca comanda de oprre. Se observa dferen[a ntre structura de tp dn[ de
ferastrau pentru undee Afa
itr i i -
218 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
apo scaderea amptudn nregstrar dupa comanda de oprre. Fgura V con[ne
rezutate de a cnc subec[ dn care tre S (S5, G6, F7) cu och nch do S (P8, T9) cu
och desch. Este nteresant de observat ca subectu T9 cu och desch, a comanda
,ncepe" a ntrzat cteva secunde nante de a ncepe sa genereze rtm Afa. Acest S a
prezentat ntrzer n toate experen[ee facute cu och desch. Acea ucru s-a
observat pentru S5 cu och nch, aceasta fnd caracterstc pentru e. Ocazona au
aparut asemenea fenomene a a[ S.
Raportu verba a acestor subec[ a aratat ca e erau ntr-o stare de aten[e specfca
recunoscuta. To[ n afara de unu au putut s spuna cnd genereaza cnd nu
genereaza rtm Afa. Cu ate cuvnte S, ar putea spune ,ncepe" ,stop" ar nregstrarea
ar putea sa arate exact ca n fgure IV V
DISCU|II
Rezutatee ob[nute arata ca pentru acest grup de S generarea rtmuu Afa nu este fas.
Astfe acest grup este ma pu[n expus a eror de tpu ceor semnaate de Hart(1968).
Tmpu de aten[a pentru un S este foarte nteresant dar autor nu pot gas o expca[e
de ce pregatrea unor S dureaza att de mut. Cu toate acestea exsta o rea[e ntre
apar[a rtmuu Afa pe EEG sm[amntee subectve unce ae subectuu raspunsu
verba a acestua ca a fost ntr-o stare specfca de aten[e pe care no o numm subgrupa
focazar nterne a aten[e.
i 'rl.
BIBLIOGRAFIE
Bremner, F. J., ,The eIIect oI habituation and conditioning
tnals on hippocampal EE", Psychonomic Science, 1970, 18,
181-83. Brown, B. B., ,Recognition oI aspects oI consciousness through
asociation with alpha activity represented by a light rignal"
85
Psychophysiology, 1970, 6, 442-52. Eddy, D. R.. F. J. Bremner, and A. A. Thomas, ,IdentiIication
oI the precursors oI hippocampal theta rhythm - a replica-
tion and extension", Neuropsychologia, 1971, 9, 43-50. Ford, J. G., M. D. Morris and E J. Bremner, ,The eIIect
oI drive
on attention", Psychonomic Science, 1968, 11, 156-57 Hart J. T., ,Autocontrol oI EEG alpha",
Psychophysiology,
1968, 4, 506. Hurwitz, S. L. and F. J. Bremner, ,Hippocampal correlates oI a
conditioned sniIIing response", Neurophychologia, 1972. Jasper, H. D. and C. Shagass, ,Conditioning the
occipital alpha
rhythm in man", Journal oI Experimental Psychology, 1941,
28(5), 383-87. Kamiya, J., ,Conscious control oI brain waves", Psychology
Today, 1968, l(April), 57-60. Knott, J. and C. Henry, ,The conditioning oI the blocking oI
alpha rhythm oI the human electroencephalogram", Journal oI Experimental. McKnight, H., Silva Mind Control
Through Psychorientology,
Laredo, Tx.: Institute oI Psycorientology, Inc., 1972.
219
.M
220 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
Shah, D. O., ,The alpha state lats the mind take wings", The National Observer, 1971, 34, 1, 16.
Walter, D. O., ,Spectral analysis Ior electroencephalogram: mathematical determination oI neurophysiological
relation-ship Irom records oI limited duration", Experimental Neurology, 1963, 8, 155-81.
Williams, A. C, ,Facilitation oI the alpha rhythm oI the electroencephalogram", Journal oI Experimental
Psychology, 1940, 26, 413-22.
Bbografe / 221 CORELAREA EEG A ATEN|IEI LA OAMENI
CC-I
Momentu n[a
4 5 6 7 8 910111213
FRECVEN|A n Hz FIGURA I
Spectrele de putere pentru grupu casc de cond[onare, cu observarea momentuu n[a
(contro), cond[onarea (CC), feedback-u bogenc (CC-f).
UJ LX
LU
Q X
-------Silva - I
Silva - 1 Control
5 6 7 8 9 10 11 12 131415 FRECVEN|A n Hz
FIGURA II
Spectree de putere pentru grupu Sva, cu observarea momentuu n[a (contro), n
tmpu pregatr Sva (Sva 1), feedback-u bogenc (Sva-f).
! r u I
222 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
LU DC
LU
,
7
-
6
-
CC
Ii Vus
5
-
\
A ~ -.-CS
t-. V
3
-
1 1 1 1
T
4 5 6 7 8 9 FRECVEN|A -?
FIGURA III
Spectree de putere pentru datee cuese a nveu hpocampuu a oboan n cursu
cond[onam casce (CC) cond[onarea a umna de o anumta ungme de unda (CS)
86
BibliograIie / 223
IU
*u Ii
Jir- u~
224 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
N LOC DE POSTFA|A
UN PUNCT DE VEDERE AL UNUI FIZIOLOG
Neurofzooga opereaza cu date ob[nute fe expermenta pe anmae, fe prn observa[
cnce asupra unor bonav neuropshc, date ob[nute cu a|utoru unor aparate sofstcate
a unor anaze de aborator sau prn utzarea unor teste. Aceste date sunt masurabe,
ar aprecerea or este facuta n urma unor evauar matematco-statstce extrem de
riguroase.
Pshofzooga cauta sa expce manfestare pshce n genera pshcu uman, cu a|utoru
dateor fzoogce. Func[a pshca a omuu fnd un produs n cea ma mare parte a
creeruu, este de a sne n[ees ca neurofzooga gasete expresia n psihoIiziologie.
Cercetare neuro-fzoogce au cunoscut n utma |umatate de seco progrese umtoare,
datorta pe de o parte dezvotar eectronc de ac a aparatur de nvestgare
obectva a creeruu, ar pe de ata parte prn progresu bochme egat de aceasta a
studuu medatoror chmc a neuro-endocrnooge. Cu toate aceste progrese urae,
ma sunt extrem de mute probeme nerezovate n aceasta ramura a fzooge. Dar
actvtatea pshca este ma pu[n cunoscuta dn punct de vedere fzoogc, dn punct de
vedere neuropshoogc.
ntrebare pe care n e punem sunt cu mut ma mute dect raspunsure pe care e
avem. Aa ca dn acest punct de vedere a senza[a ca te af de fapt pe un teren vran,
care
225
226 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
ateapta sa fe des[eent. Cercetarea neuro pshofzoogca este ngreunata cu att ma
mut cu ct n aceste cercetar nu putem apea, sau doar n foarte mca masura a
expermentu pe anma. Datee expermentae sunt foarte pu[n reproductbe a om.
Sunt totu cunoscute o sere de func[ ae organsmuu cu mpca[ n actvtatea
pshca, dar reversu este vaab, respectv modu n care actvtatea pshca umana
este rasfrnta asupra actvta[ organsmuu. Sunt cunoscute efectee negatve nduse de
stare emo[onae, afectve, motva[onae negatve asupra func[e organsmuu sau
efectee benefce ae staror pshce poztve.
Doresc sa ma opresc doar asupra une stua[. In utma peroada de tmp s-a dezvotat o
ramura a munooge (tn[a care se ocupa cu mecansmee de aparare ae organsmuu
mpotrva agresun factoror patogen extern sau a factoror ntern deturna[) -
neuromunomoduarea. Aceasta noua tn[a cerceteaza mpca[e sstemuu nervos n
aceste reac[ muntare ae organsmuu.
Datee ob[nute -pna acum (aceasta tn[a este de data foarte recenta) atesta o arga
partcpare a sstemuu nervos a moduarea reac[or de aparare mune ae organsmuu.
Ma nou, s-a dezvotat o ramura a neuromunomoduar -pshoneuromunomoduarea. Ea
nvestgheaza modu n care starea pshca a ndvduu nfuen[eaza aceste reac[ de
aparare ae organsmuu. Este cunoscut ca anumte star pshce agresve (anxetatea,
rtabtatea, nervoztate, stres) care apar n cond[ de medu agresv (caamta[,
catastrofe), sau autontre[nute de fecare dntre no, nduc star de a mc ndspoz[
(cefae, nsomn, anorex) termnnd cu bo care amenn[a va[a (hpertensune
arteraa, ucer gastrontestna, nfarct).
Astaz se te ca aproxmatv 80% dn boe noastre sunt provocate de stres. Stresu
excesv sau persstent, care nu poate f naturat, duce a aterarea organsmuu. Dar n
anumta doza stresu este mportant pentru ndvd pentru ca e da sens ve[ noastre.
i t t
n oc de postfa[a / 227
Monotona ve[, psa de fnatate, poate f perceputa a fe n sens negatv. Pe de ata
parte cond[ star pshce agreabe (star motva[onae emo[ona afectve poztve)
au mpca[ saogenetce, grabesc vndecarea organsmuu. De ce apar aceste stua[?
Cum pot f ee expcate? Datee ob[nute pna acum de tn[a sunt pu[n ncura|atoare,
fund necesare mute ate cercetar pentru amurrea or. De ac ne putem ntreba: Cum
putem sa ne prote|am mpotrva acestor star pshce agresve? Ee pot f ob[nute de
87
fecare ndvd prn reazarea une anumte autonom, ceea ce nseamna bertatea de a-[
dr|a va[a adaptarea efcenta a vara[e aparute n medu nostru de va[a.
Ce ce- controeaza va[a dn punct de vedere emo[ona, au n[atva ac[oneaza n
genera nu ateapta anumte ,anse", c cauta sa e creeze. Aceste cond[ creatoare
asupra ve[ noastre n e putem reaza prntr-un autocontro rguros asupra ve[ noastre
pshce.
De ac ntrebarea: Cum putem sa ne mpunem acest autocontro? De-a ungu tmpuu s-
au dezvotat o mu[me de metode care ne pot ntar autocontrou neuropshc. De a
tranngu autogen, metode de reaxare, yoga, medta[e transcedentaa, etc.
Prn cartea care v-o preznt doresc sa va famarzez cu una dntre metodee cee ma arg
raspndte astaz n ume. Este metoda de Contro Menta, eaborata de |ose Sva, prntr-o
observa[e expermentare de acum ma bne de 50 de an.
Metoda are Ia baza exerc[ extrem de practce uor de nva[at prn care se reazeaza o
reaxare prn medta[e dnamca profunda nducerea unu nve foarte efcent de
func[onare a creeruu - nveu Afa Teta.
Aceste exerc[ creeaza o stare benefca pshca mentaa, spornd magna[a,
creatvtatea n genera efcen[a ve[, prote|ndu-ne de mpactu agresv a meduu
extern, dar a ceu ntern. Starea func[onaa a creeruu este crescuta, exerc[e de
Contro Menta punnd n func[e ntregu creer
Ii"
4,1
228 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA
nu doar mc zone, aa cum e foosm n mod curent. Intrarea n func[e a cortexuu
emsfere nedomnante, cea dreapta, stmueaza magna[a, vzuazarea, percep[a ma
efcenta a tmpuu spa[uu n genera crete bucura dorn[a de va[a.
nva[nd tehnce Controuu Menta Sva, ve n[eege astfe dmensune gnduu
efectee acestua asupra ta asupra ceor dn |uru tau.
Avem posbtatea sa percepem anumte mesa|e dn afara noastra, pe ate ca dect prn
sm[ure noastre? Putem sa nfuen[am pe ce de nga no n sensu bun a cuvntuu9
Aa-numtee fenomene parapshoogce sau cum ee sunt numte astaz fenomenee Psy,
sunt reae? Foarte mu[ e consdera ca rou magna[e unor ndvz.
Dar cred ca astaz am uat a cunotn[a de foarte mute aspecte prvnd aceasta sfera a
,reata[". Ee nu pot f negate tota. Nu pot f expcate dn punct de vedere tn[fc,
ceea ce nu nseamna ca nu va ven odata tmpu cnd ee vor f expcate. Oare cte
fenomene pe care astaz n e expcam nu erau consderate ,paranormae", cu mut tmp
n urma?
Consder ca o buna parte a func[or sstemuu nervos centra ma aes cee egate de
actvtatea pshca umana, nu numa ca nu e putem pune n evden[a prn metodee
actuae de nvestgare, dar nc nu e putem expca a nve potetc, bnen[ees dn
punctu de vedere a omuu de tn[a. Dn aceste motve, putem afrma ca ee pur
smpu nu exsta? Ca ee sunt doar produsu unor magna[ hpertrofate? Nu. Cred ca dn
punct de vedere a omuu de tn[a, ee nu pot f expcate acum. Dar mne? Dar ma
trzu?
n metoda sa de Contro Menta, |ose Sva ne arata ca fecare dn no avem aceste capacta[.
De aceea, n aceasta carte se arata ca nu este vorba de o Percep[e Extrasenzora, c de
o Percep[e Senzoraa Efcenta. Aceasta consdera[e dorete sa ne arate ca prn exerc[
sstemee perceptve de emse ae creeruu nostru exsta, ar exerc[e de Contro
In oc de postfa[a / 229
Menta sunt chemate sa ne mareasca aceasta percep[e, facnd-o ma efcenta.
n cartea de fa[a a cursure de Contro Menta, fecare dntre no poate nva[a apo
exersa aceste no capacta[, despre care credem ca apar[n doar unor n[a[ sau unor
ndvz nascu[ cu anumte cata[. Absoven[ cursuu de Contro Menta reateaza
numeroase astfe de stua[: de comuncare extrasenzorial, de clarviziune, de autovmdecare sau
chiar mai mult, de eIecte beneIice, de vindecare asupra altor persoane.
n utm an n [ara noastra s-a nfn[at dezvotat o faa a Sva Internatona Inc.,
Laredo, Texas, USA. Este cea de-a 100-a [ara care a dezvotat o astfe de faa. Cursure
de Contro Menta Sva se [n reguat n ma mute orae dn [ara (Bucuret, Tmoara,
Cu|) de un nstructor specazat n Controu Menta, n persoana domnuu Ra|ko Kuzma-
novc. Dm aceste motve, am consderat ca traducerea car[ u |ose Sva, n care sunt
tratate exerc[e cursuu de baza a Controuu Menta ar f bne venta.
88
La reazarea aceste traducer a contrbut doamna Ing. Magdaena Oana, carea aduc
mu[umr.
Domnuu Ra|ko Kuzmanovc aduc mu[umr pentru amabtatea cu care ne-a pus a
dspoz[e materaee necesare aceste traducer a asgurat reazarea edtar aceste
car[.
ProI. Dr. Adrian OLTEANU
Unverstatea de Medcna Farmace ,Iuu Ha[ieganu",
Cluj-Napoca.
r DRAGA PRIETENE,
aceasta carte [-a deschs accesu catre un nou st de va[a, acea a autocontrouu Aa
cum [ dezvaue aceasta carte, n 1966 |ose Sva a descopert ca adu[ pot ,redeven
cop" cu mute avanta|e, dar n prncpa cu avanta|u de a benefca content de
,frecven[a Afa".
Cartea sta a baza cursuror a metodooge de autocontro Sva Method Inc . cursur ce
au schmbat va[a a peste 12,5 moane de oamen Catoc, ortodoc, budt, hndu,
musuman, batrn, tner, feme, barba[, cu stud sau anafabe[, medc, profesor,
actor, pentru ca to[ suntem ega ,constru[" att fzc, ct pshc dupa acea tpar
O parte dm curs po[ nva[a studnd aceasta carte, n care regaset tehnc ca Tehnca
Ceor Tre Degete, Controu Vseor etc , dar va dura ceva tmp sa nve[ sngur (mnm 6
un dupa experen[a u |ose Sva), sau po[ sa benefcez de tot char ma mut dm
ceea ce te nva[a aceasta carte, n doar patru ze, parcurgnd sub ndrumarea une
persoane autorzate ,Sena Lec[or de Baza", curs ce s-a dezvotat n 25 de an de
cercetar tn[fce efectuate n Amerca, pe care |ose Sva, o persoana mnunata care
a fost, propus Ia premu Nobe pentru Pace de 2 or, e-a asat n urma sa pentru a f
accesbe tuturor ceor ce doresc sa- fooseasca ma mut dm capacta[e mentae ntr-
un mod controat benefc, att pentru sanatate, dar pentru dragoste sau profese
-pentru toate provoeare ve[ Aceste cursur se [n n Romna, exstnd de|a peste 4
000 de absoven[ care pun n practca z de z, tehnc dn aceasta carte nu numa,
care benefcaza de o dpoma un certfcat acredtate de Sva Method Inc , ce e
permte partcparea a cursure superoare, unde se dezvota no tehnc, precum
Ctrea Rapda, Love Mnd, Succes Mnd, Lege Succesuu, Boga[a este Dreptu Tau
Natura, ABeCedaruI Sanata[
89