Dr.

Nick Begich

feane Manning

RETEAUAHAARP
Arma secreti a "Iluminafilor" pentru controlul mental al maselor gi manipularea climatericd

sofieirneleshelly I. slabe,prietenilor carteestededicatS Aceastd gi familiilor care au f5cut posibilS publicarea acesteicdrli. Dedic lui Harlan Girard' in speciai cartegi ,,compilatorilor", aceastd
Muilumiri speciale lui James Roderick, pentru grija acordati editirii, gi sistenrului Bibliotecii Mtinicipale Anchorage, pentru asistenta oferiti in cercetare'.

Despreautori
Dr. Nick Begich este fiul cel mare al regretatului congresman arnerican de Alaska, Nick Begich Senior, 9i al activistei Pegge Bcgich. El este bine cunoscut in Alaska pentru activitdfile sale politice..A fost ales de doud ori Pregedinte al Federaliei Profesorilor .1in Alrlsku gi al Consiliului Educa{iei din Anchorage. El a fdcut cercetiri independente in domeniul qtiinfei gi politicii, in cea mai n.rareparte a vielii de adult. Begich gi-a luat doctoratul in medicini tradi[ionalS de la Universitatea Internalionald Deschisd pentru Mc.dicina Complementard, in noiembrie 1994. Este coautor al cirfii ,,Earth Rising - The Revolution: Toward a Thousarrd Years of Peace", apXruti in ianuarie 2000, aldturi de James Iloderick. Mai este editor al Earthpulse Flashpoints, o colecfie de cdrfi despre ultimele descoperiri ale qtiinlei. Begich a publicat articole din domeniul gtiinlei, politicii gi educa{iei gi este binecunoscut pentru conferirrfeie {inute in SUA gi in alte nouisprezece fdri. El a fost invitat ia mii de emisiuni radio, pentru a relata despre activitdfile sale de cercetare, inclusiv cele legate de noile tehnologii, sdndtate gi geogtiinte. A mai apirut in nenumdrate documentare televizate gi in alte emisiuni, in toatX lumea, inclusiv la BBC-TV CBC-TV TeieMr-rndo gi altele. Begich a apdrut ca orator gi martor expert in fala Parlamentului European. El a vorbit pe diverse teme pentru grupuri reprezentAnd interesccetd{eneqti,oameni de stat gi oficiali alegi, oameni de gtiinfd qi ai{ii. Este editorul gi coproprietarul editurii Earthpulse Press gi are contract ca ,,tribal planner" pentru Consiliul Chickaloon Village, un trib amerindian recunoscut federal, al naliunii indiene Athabascan. Dr. Begich este cisdtorit cu Shelah Begich-Slade gi are cinci copii. El locuieqte la nord de Anchorage, in comunitatea Eagle River, Alaska, SUA. Jeane IV{anning este o jurnalistd de revisti cu experienfd, reporterd de ziare qi fost editor al unui ziar al comunitdfii. Un deceniu de cercetare in domeniul tehnologiilor neconvenlionale

pentnr oblinerea energiei electrice a culminat in cartea sa ,,The coming energy Revolution" (Avery Publishing Group, NY 1996)' Ea coautoare la O carte publicatd in1994 de Auckland Instifute inai e-ste of Techr-roiogyPress, Noua Zeelandi, ,,Suppressed Inventions and other Discoveries". Nascutd in Cordova, Alaska, ea a urmdrit cu mult interes proiectul F{AAlLP. Acum. ea locuiegte in vancouver, Canada.

CAPITOTT CU HAARP iruTAI'OAMENIISETREZESC PARTEA ........"..............22 vriiitorului. t. Ucenicii ......30 Stelelor la Rdzboiul l. De la Tesla acolosus?... llN.Cc sepetrece sub iV. Skybuster-ele secretizare". pe cer......".".... V. Srrs nordului Vt. lradierea vll. in silbiticie.... ".............38 '.......50 -.--.--62 ...----72 ....'........78

PARTEA A DOUA:OAMENIIDE$TllNTASUNTiNCRUORATI Vltl. Cine-lpoateopri pe ,,Marele Bombardier"?......................".89 ..........98 !X. Vremea ucenicilorlui Tesla 111 .............. X. Presiuni MameiTerra.......... asupra PARTEA PECER A TREIA: PICTURI ILECTRICE Xl. Compilatorii ............123 ........."....... Xll. Cuvinterisucite,RizboiulStelelor gi PokerFlats...........126 -,,controlul Xlll. RizboiulStelelor 131 companiei"..................... XlV. ,,Proiectul 137 .................. nu a fostclasificat"... XV. Celedouisprezecebreveteale APTI - din punct de vedere ............142 tehnicale lui Tes|a........... Xvl. Cum si aprinziun miliardde wa(i ...............158 XVll. Curnsi excavezi ..............160 un golf prin exploziinucleare XVllt. Armeletermonucleare 164 inlocuiteprin etectropuls............

Aceasti ilustralie arati relafia ionosferei cu pimAntul' mediului, particule incircate..............169 ploii de criticd a XlX. Omisiunea Ilustra{ia a aparut in Declarafia de impact asupra II' volumul 10-125 din paginile la ......................172 pentru HAAIiR a Armatei incefogati XX. Vederea ....................186 cu rugii XXl. intrecerea ....191 ................ creierafectat? XXll. Creierantrenat, ..................199 psihocivilizati CIA XXtll.Societatea 9i XXIV. Bombardamentul ,,neletal"..... ......................216

OPRITI,,MUZICX' A PATRA: PARTEA ....244 XXV. Cum secdntdla HAARPA..... de lmpact prin recomandiri,Declaralia XXVI. Vdnzarea inconjuritor........................'...........'..246 Mediului asupra ......'...250 gi mareatentalie....... XXVll.Cutia Pandorei ....254 gi controlul- sfirgitulliberti{ii XXVlll. Puterea XXIX. O noti limpede...... Glosar tlustrafii Actualizdri HAARP....... .................260 ...........27'l ........272 ....286
f

I
(rl
= r \ tYi il
r-l r*a Ir.: !#ft 2

tJ z

2 a{

u
n Y
\, E

r-

r*

J4

z n

4*-=

7.I

?!'1 | zl
2l 't

ll

Jz

E9

*4
o. '1 3t'r1
4':' ? a

AUAHAAryP

CRONOLOGIE
MAMA TERRA PENTRU NECAZURT $l COP|lt SAi P R INU N D E L E E L E C T ROMACNETICE.

Van Allen' l,,.'l*a'""in centura

rsroRrr A EVENIMENTTLOR scuRTA $l

DESCOPERIRILOR
1886-1888: Nikola Tesla inventeaz; sistemul cle generatoare gi sistemul de transmisie la distantd a curentuiui alternativ (CA). Pe mlsurd ce refeiele energetice de CA, cu 60 de impulsuri pc'secundi (Hertzi) se rdspAndesc pe suprafala pimAntului, Mama Terra va ajunge sd danseze probabil la un moment dat pe un alt ritm decAt pe frecvenla obiqnuiti de 7-8 Hertzi. 1900: Teslasolicitd brevetul pentru un dispozitiv care,,transmite energia electricd prin mediile naturale". 1,905: Este emis brevetul SUA t 787.472, pentru dispozitivul menlionat anterior. 1924: Se confirmd faptul ci undele radio revia djn ionosferdl (stratul inc5rcat electric incepAnd la altitudinea de 50 km.) 1938: Uir om de gtiin{d propune si se ilurnineze cerul noaptea prin incdlzirea cu ul1 girotron clectronic, de la un emifitor puternic. 1940: Tesla anunld inventarea ,,razei mortale". 1945: incep testdrile bombei atomice - urmeazi impulsuri electromagnetice. 1952: W. O. Schuman identifici frecvenia de rezonantFrde7-83 Hertzi a PdmAntului. 1958: Sunt dc'scoperitecenturile de radia[ii Van Allen (zone de particule incdrcate electric, refinute de cAmpul magnetic al planetei), de la 3200 de km in sus. Au fost dislocate violent in acelagi an. 1958: Proiectul Argus: Marina SUA cieclangeazdtrei bombe
I Victor A. Schmidt, Planeta PdmAnt noua geogiiinld. Kendall/Hunt,Iowd' 9i 1986, p9.428.

1958: Consilierr"rl Casei Albe pe probleme meteo (legate de vremii) afirrni cX Ministerul de Apdrare studiazd cdi _"chimbarea cie pe pdmAnt qi din cer, afectand rle a 'rsnipula sarcinile electrice,, n5ii.lrrrttmea". 1960: Incep dezastrele meteorologice2. 1961?: Sttnt desc6rcate in ionosferd ace de cupru, ca ,,scut 3. nttu teiecomunicalii" r.rc 1961: Oameirii de gtiin{d propull experimente cu nori artificiali '60, incepe descircarea de substan{e chimice (praf de clin ioni. in anii bariu etc.)din satelili/rachetea. 1961-19622 URSS gi SUA creeazd numeroase impulsuri cl:ctromagnt.tice (EMP) in atmosferd; 300 de megatone de dispozitive nucleare sirdcesc stratul de ozon cu aproximativ 4o/"5. 1962: Lansarea satelililor canaclieni gi inceputul stimuldrji rczonantelor plasmatice de cdtre antenele din plasrna spafiald6. 1966: Gordon J. F. MacDonald publicd ideile armatei cu privire la ingineria mediuiuiT. Anii 1960: in Wisconsin, prin Proiectul Sanguine al Marinei SUA sunt arnplasate antene de frecven{e cxtrem de joase (ELF). 19b8: Oamenii de gtiintd de la Moscova comunicd OccidenLrlui ci au reuqit si indice cu precizie care dintre frecvenfele c6mpr-rrilor magnetice pulsatorii sunt benefice gi care sunt nocive3 pentru funcliile mentale gi fiziologice. 1972: Primele rapoarte cu privire la experimentele cu ,,incdlzitorul ionosferic", cu unde radio de inaltd frecven!5, la ' I'agirra editorului,,,lVlodifi careavremii", SaturdayReview21511977. ' Keesings HistorischArchief,prin bunivoin{a lui Nigel Harle, Olanda. ' N{anircd Scl.roler, ,,Despre deplasareanorilor artificiali din ioni, in magnetosferd", Planet Space Sci. 1970, vol. 18 pg.977-1004.Tipdrit ?n
lrlanda cleNorcl. rrcademia Nationald de $tiin!e, ,,Efectele pe termen lung ale exploziilor nticlearcrn ul tiple,,, 1975 pg. 6_7. J. Rycrott, ,,Expei.imente active iu plasmele spa{iale". Nature vol. "\4ichael zxz, 4 scf.t. 198r),pg..7. I'ontc, Riclrea. prentice-Ifall, NJ, 1976, pg.166-767. . lj'1:1, ()strarrder Lynn Schroeder Super Memoria: Revolu[ia. Carroll & Ei -"n:iLo t,raf,Ny, pg.3t)3.

40 000 de

HAARP construit Arecibo'. Un incilzitor de 100 megawafi din Norvegia, in a doua jurndtate a deceniului, poate schimba conductivitatea i onosfelei auroralelo. L973: Se confirmS prin documente faptul ci lar.rsareaSkylab a fdcutsSfie,,injumdtSfitconlinutultotaldeelectronidinionosferi timp de trei ore,, (clin cauza gazelor de evacuare ale.rachetei)t1't'. 1973: Recomanddrile de a se studia efectele biologice ale Proiectului Sanguine, ignorate de Marindr3' L974: Adunarea Generald a Nafiunilor Unite interzice rdzboiul biologic. Experimentele de inaltd frecvenld de la Platesville, Wales Colorado; Arecibo, Puerto Rico 9i Armidale, Irlew South ]a' incSlzesc,,partea inferioard a ionosferei" L974 1974: Experimente - iu urma lovirii atomilor de oxigen din ionosferd cu electroni accelerafi apare o lumind difuzd a atmosferei' 1975: Profesorul Robert Helliu'ell, de la stanford, raporteaza faptul cd frecvenla foarte joasd (vLF) de la liniile electrice modifici ionosferal5. L975: Senatorul american Gaylord Nelson fot\eazd Marina de sd publice cercetdrile care aratd cd emisiile de frecvent5 extrem sAngelui a chimicd in compozifia loasa lElf ;pot produce modificdri umanlt'. 1975: Subcomitetul Pell din senat solicitd ca lucririle privind
t W E.G..d-t incdlzire de la Arecibo", ,t H.C. Carlson, ,,Experimentelcde -7, Radio Science,vol.9, nr.11,pg.1041 nov' 1974' r0Michaei Rycroft, ,,Experimente active in plasmele spaliale" , Nature vol. J.

modificdrile meteorologice igr-rorata'

gi climatice sdfie supervizate de o agenfie

in fala Congresului american. Solicitarea a fost civild r5spunzd,toare

1975: Sovieticii incep sd emiti ,,Woodpecker", unde de frecvenfd extrem de joasd (ELF), la ritmurile armonice ale curentilor Eugene, Oregon, este una dintre localiile in care oamenii cerebrali.lT au fost foarte afectafi. 1976: Doctorii Susan Bawin & W. Ross Adey prezinti afectate de cAmpurile ELF.18 lle.rvoase celule

1979: Lansarea celui de-al treilea Observator Astrofizic de Mare Energie al NASA provoacd o sdrdcire artificiald a ionosferei, pe scari largd. Apare o gauri in plasmi, provocatd de ,,procesele chimice rapide" intre gazele de evacuare ale rachetei gi stratul de ozon.re,,Ionosfera a fost epuizatd semnificativ pentru cAteva ore pe o distan{i de 300 km pe orizontal6.." 1985: Bernard J. Eastlund solicitd brevetul,,Metoda gi aparatura pentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera gi/sau magnetosfera PdmAntului" (primul dintre cele trei brevete Eastlund acordate firmei ARCO Power Technologies Inc.). 1986: Proiectul Henhouse al Marinei SUA reproduce experimentul Delgado (Madrid) - cAmpurile magnetice pulsatorii cie frecven{5 foarte joas5, de intensitate foarte micd, dduneazd. embrionilor de gdind.20 1980: in a doua jumdtate a deceniului, SUA incep re{eaua turnurilor GWEN (Ground Wave Emergency Network - Re{eaua de urge'nfd a undelor terestre), pentru ca acestea sd genereze unde de frecventi foarte ioasd (VLF) in scopuri de apdrare. Snlta Ostrander Lynn Schroeder, Super Memoria: Revolufia.Carol & 9i f u r a t l ' t r b l i s h e rN s ,y 1 9 9 1p , g.299. Ilobert O. Becker, Curentii transversali: Pericolele electropoludrii; ,-ur. r,,rumrstrr neaelectromedicinii, JeremyTarcherLA1990, pg. 233. Lvtlchael Mendillo, Donaid Rote,PaulA. Bemhardf ,,Raportulpreliminar -, fl Siurii produse de HEAO (observatorastrofizic de mare energie)ir-r rono-sferi", American Geophysical Union, EOS,vol. 6'1,, nr.28,8 iulie 1980, p8.529.
llt

287,sept.1980, P9.7. in ionosferS"' de motorul de rachetd " MichaeiT.nycr6ft, ,,Gauraprovocatd Nature vo|.297,iunie 1982,Pg.537. 12 Michael Mendiilo, Gerald3' Hawkins, John A' Klobuchar, ,,Disparifia bruscd a regiunii F din ionosferd,datoratS lansdrii satelitului skylab", ' vol. 80 nr' 16,1 iunie 1975'pg' 2217 of Giophysical Research, ,-, Jor.rrnal pg'201-3' 1990, LA it RobertO. Becker, Tarcher transversali. Curen[ii Jeremy trecut, ionosferei: ir G. Meltz, F.w. Perkins,,,Teoria la modificarea referitoare vol. 9, nr'11,nov'1974' gi viitor", RadioScience, prezent i' Lowell Ponte,Rdcirea. pg. 769' NJ.1976, Prentice-Hall, '6Ibid.,pg. 168.

l(ob*.1 O. Becker. Curenfii transversali: Pericolele electropoluirii; ,,.^t_t' t' rom i sirrnea electromedicinii, Jeremy Tarcher, L A,7g90.

Power 1987-T992: Alli oameni de gtiinld de la APTI (Arco Eastlund brevetelor baza Technologies Incorporated) creeazi pe pentru a dezvolta noi capacitifi de armament' E-Systems cumpdrd APTI' militar 1994: Antreprenorul celui defindtorul brevetelor Eastlund qi contracteazi executarea mai mare incdlzitor ionosferic din lume, Programul de Cercetare Aurorald Activi cie inaltd Frecvenfd (HAARP)' 1994: Congresul inghea!5 subvenlionarea HAARP pAnd cdnd planificatorii vor putea pune accentul pe utiliziirile in tomografia de penetrare a solului, pentru eforturile contra prolifer5rii nucleare' 1995:RaytheoncumpdrdbrevetelevechialeAPTIqiE-Systems. Tehnologia este acum ascunsi printre miile de brevete dintr-unul din cele mai mari portofolii de antreprenori ai apdririi' 1995: Congresul alocd din buget 10 milioane $ pentru eforturile din\996 de ,,neproliferare nucleard" pentru proiectul HAARP' L994-1996:Continud tcstarea echipamentului I IAARP la prima etapd, cu toate cd finan{area a fost inghefatd' L996: Planificatorii HAARP testeazd aplicafiile tomografiei de penetrare a solului, prin modularea electrojehrlui la frecvenle ELF' 1998: Subcomitetul Parlamentului European pentru securitate gi Dezarmare organizeazd o audiere cu privire la HAARP pe 5 februarie 1998.Coautorul Begich prezinta HAAI1P 9i noile iehnologii de artnament. z Perioacla proiectatX pentru operaliunile HAARP' 2O01r-2A1r7 in Sistemul prototip de dezvoltare HAARP, pe deplin operativ prima parte a acestei Perioade.

PREFATA
2001 Actualiziri - Septembrie
in februarie 1998, depunAnd mirturie in fala Parlamentului European, am ariiat c5 Statele Unite vor incilca tratatul referitor la racheteie anti-balistice (ABM), incheiat cu fosta Uniune Sovieticd. Am afirmat cd SUA vor susfine punctul de vedere conform cdruia, intrucdt Uniunea Sovieticd s-a dizolvat, infelegerea n-u mai este valabili. Asupra acesbui punct, membrii comitetului n-au fost de acord cu noi, deoarece majoritatea credeau ca Statele Unite vor respecta infelep;erea, recunoscAnd tratatul ca un document de stabilizare pentru inkeaga lume. in mai pulin de zece luni de la declaratia noastrd, Statele Unite au anun{at noua lor inigiativd cu privire la un sistem de apirare antiracheti, in afara Tiatatului. Senatorul american Ted Stevens a argumentat aceastd decizie aga cum prevdzusem. 'fratatul origi;-ral i\BM permitea existenfa doar a unui silgur sistem de apdrare in ilecare {ard - Statele Unite qi Uniunea Sovieticd. Argrrmentul nostru a iost acela ci HAARP reprezenta cercetdri care puteau duce la o eventuald implementare a unui nou sistem de apdrare antirachetd ih Alaska. Am mai aritat in mod clar ci Statele Unite avansau cu noile tehnologii, in timp ce dddeau lumii gi aliafilor nogtri impresia cI exista un efort real in curs pentru reducerea armamentului. in realitate, gi timpul o va demonstra, incepuse o noui cursd spre noua tehnologie.

Ce s-aintimplat de fapt cu Rizboiul Stelelor?

Vi mai amintiti de,,Rdzboiul Stelelor", conceptul care urma sd mute in spatiu teatrul de rdzboi? in1995,s-a anunlat cd subvenfionarea Rdzboiului Steielor a fost inghefatd cle Congresul SLrA. Cu toate acestea, Rdzboiul Stelelor nu a luat sfArgit, ci - aga cum se intAmpls cu numeroase programe nepopulare - a fost doar redenumit. ,,r\nul acesta,Organizafia pentru Apdrarea impotriva rachetelor _ balistice(numitd inainte Iniliativa pentru Apirare Strategicd)a primit 3'7 miliarde $. Suma a crescut fa!5 de Z8 miliarde g in 1995 qi se

t Dr. Nick apropie mult de vArful cheltuielilor din timpul Rdzboiului Rece'"2r Problema era cd SUA nu erau complet acoperite de sistemul unic ABM, Alaska gi Hawaii rdmAnAnd fdrd proteclie. Alaska produce cam 22"h din necesarul de petrol pentru SUA, define toate cele 33 de minerale strategice in cantitdli comerciale gi imense cantitali de resursenaturale. Hawaii reprezinti un punct strategic pentru prezenla in oceanul Pacific a armatei suA. Conform estimxrii conducdtorilor militari, trebuia ca acestedoud zone si fie protejate. suntem congtienfi cd este nevoie de un sistem care se protejeze Alaska qi Hawaii 9i suntem de acord cd acesteregiuni trebuie si fie protejate. Credem insi cd acestlucru ar putea fi realizat intr-un mod mai deschis qi mai onest, mai ales cand aceastaii afecteazdpe alialii nogtri gi publicul american. lnteresant este cd miliardele investite in sisteinele Rizboiului Stelelor, aga cum au devenit acestea cunoscute, erau doar pentru ,,cercetare", conform declarafiilor armatei. Tehnologia se dezvoltd in speranfa cd se va Putea pune la punct un sistem la inceputul secolului urmdtor. Amenin{drile externe sunt acum caracterizate drept ,,statebanditeqti 9i organizalii teroriste", care ar putea realiza tehnologii de produclie a armelor nucleare. Ameninldrile sunt reale gi trebuie sd li se rdspundd, dar nu este un gest responsabil acela de a crea iocuri de cuvinte care pun capdt controverselor publice 9i permit continuarea sistemeior aparent stoPate. in altd ,,ramificalie a Inifiativei Strategice pentru Apdrare, din adrninistra{ia Reagan", au fost construite lasere anti-satelit. La sfArgitul anului \997 , a fost efectuatun test la mai pulin decAt puterea maximd, pentru a demonstra abilitatea sistemului de a-gi lovi linta. Demonstra[ia a fost un succes,iar acum mult-i sunt ingriiora[i cd acest lucru ar putea provoca o cursd a inarmdrii in spa!iu.22 Adevenit astfel clar cd ceeace SUAIe spun cetdfenilor americani, prietenilor gi adversarilor, tinde si fie mereu o variafiune a aceloragi dezinformdri gi manipuldri ale faptelor.
21 Fox, Aclrienne. "Rdzboiul Stelelor: Forla nu este cu noi. SUA rdmAn neprotejate in fala atacurilor cu rachete". Investor's Business Dally, 25 aug.1997.EPI150. 22 Richter, Paul, "Laserul militar doboari satelitul", Anchorage Daily News, 27 oct.1997. EPI 426

HAARP
Aici a inceput povestea noastrS. HAARP - Proiectul de - este un proiect Cercetare Aurorald Activd de lnaltd Frecventd comlrn al Forfelor Aeriene gi al Marinei SUA, cubaza in Alaska. proicctul este un program de cercetare a ionosferei, cu scopul de a elabora o noud tehnologie de armament. Sistemul HAARP este proiectat pentru a manipula ionosfera, un strat care incepe cam la 50 de km deasupra solului. Emitdtorul sau dispozitivul HAARP de la sol, este un sistem de antene comandate infaz.i - un cAmp mare de antene proiectate pentru a conlucra in vedc.reafocalizdrii energiei de radiofrecvenld, pentru manipularea ionosferei. Energia de radiofrecvenf5 poate fi pulsatS, modelatd gi modificatd in moduri niciodatd posibile cu alte emifitoare sau la nivelul de energie al acestui nou dispozitiv. Dispozitivul va avea o putere efectivd a radiafiei de un miliard de wafi la incheierea primei faze a proiectului. Va fi utilizat pentru ,,tomografia de penetrare a solului" (cdutarea prin straturile pdn"rAntului pentru a localiza minerale sau instalalii subterane), comunicarea cu submarinele, pentru a manipula comunicarea altora, ca radar de suprafafd cu bdtaie peste orizont, pentru transferuri de energie dintr-o parte intr-alta a lumii, pentru crearea unor straturi sau a Lrnorzone (energetice)de plasmd artificiali in ionosferd, pentru a modifica starea vremii gi ca armd anti-satelit. Istoria proiectului HAARP gi a tehnologiei implicate este o parte din puzzle-ul unei ,,revolutii in domeniul militar", urmdrite de guvernul SUA, dar este doar o micd parte. ,,Miiioane de dolari au plecat spre universitdfile din Alaska pentru a valorifica energia aurorei boreale, energia electricd ce pAlp6ie pe cerul nordic... Printre altele, s-au alocat fonduri gi petrtru un (super-computer la nord de Cercul Arctic>, fdrd a se numi Universitatea din Alaska Fairbanks ca beneficiar."z3La inceputul proiectului HAARP, exista destuld confuzie in ce privegte ,,valorificarea energiei aurorei" (luminile nordice) in scopuri militare. Adev5rata utilizare pare a fi pentru radarul cu bdtaie

---n

W " i n " t , T i m . , , U n i v e r s i t i [ i l ea t i n g buzunarele adAnci ale Congresului" /lnchorage Daill, News, 24 aug. 1999.EPI 563.

+Dr.Nick peste orizon! comunicafii gi cercetarea ABM cu privire la apirare' Universitatea din Alaska este din nou beneficiarul unui supercomputer pentru cercetdri ,,academice". inci o dat6, realitatea este cd Universitatea este folositi pentru efectuarea unor experimente militare pentru sisteme avansate de armament, fdri dezbateri sau dezvdluiri publice. Materialul actualizat de mai sus este citat din cartea ,,Earth Rising - The Revolution: Toward a thousand Years of Peace" de Nick Begich gi James Roderick. !-ansare imediati editurii farthpulse Press9i coautoml fondatorul Dr. Nick Begich, cdrlilor ,,I-a aceastd HAAITPA nu cAntd ingerii" 9i ,,Earth Rising The Revolution" a finut o conferinld cu privire la problemele din zona arcticd gi la HAARP, la Bruxelles, in Parlamentul European, pe 5-7 rnai 7997,la cea de-a douisprezecea Adunare Generali Globe Intemational. ln public s-au aflat gi cAfiva membri ai Dumei din Rusia, inclusiv Vitali Sevastianor.i unul din delegalii menfiona{i rnai jos. Cartea dr. Begich, un expozeu publicat in septembrie 1996, a dat startul investigafiei intemalionale in chestiunile privind HAARP. Semnificalia acestui salt calitativ ar putea fi comparatd cu tranzilia de la olelul rece la armele de foc, sau de la armele convenfionale la armele nucleare. Acest nou tip de armament diferd de cele anterioare, prin faptul cd mediul din apropierea PdmAntului devine dintr-o datd obiectul influenlei sale directe gi in acelaqi timp un cornPonental s5u. Aceste concluzii au fost trase de Comisia comitetelor de apdrare qi relalii exteme de la Duma de Stat; iati declaratia: "Comitetele au rapertat cd SUA planificd testarea a trei instalalii de acest fel. Una dintre ele este localizatd pe terenul de testiri militare din Alaska, iar testarea sa la scard mare urmeazi sd inceapd in prima parte a anului 2003" A doua se afl5 in Groenlanda, iar a treia in Norvegia. Cand aceste capaciti$ vor fi lansate in spaiiu din Norvegia, Alaska gi Groenlanda, se va crea un contur inchis, cu un potenlial integral de-a dreptui fantastic de a influenla mediul din apropierea PdmAntului", a declarat Duma de Stat. SUA planificd sd efectueze experimente gtiinlifice pe scard iarg6, prin programul HAARP, care, dacd nu vor fi controlate de cornunitatea internationalS, vor crea arme capabile sd intrerupd ciile de comunicare radio gi echipamentul instalat pe navete spafiale gi pe rachete, vor provoca accidente grave in refelele de electricitate ;i in conductele de petrol qi de gaz, gi vor avea un impact negativ asupra sdnitdlii mintale a populafiei din intreaga regiune, au spus delegafii. Acegtia au solicitat o interdicfie international5 asupra experimentelor geofizice pe scard atAt de mare. Apeluf semnat de 90 de delegali, a fost trimis pregedintelui Vladimir Putin, Natiunilor Unite qi altor organizatii internafionale, parlamentelor gi liderilor din firile membre ONU, publicului gtiintific emisarilor presei. Ai Printre semnatarii apelului se numdri Tatiana Astrahanina, Nicolai Haritonor.i lgor Ligacev, Serghei Regulschi, Vitaiie Sevastianov Victor Cerevcov Valentin Zorcaller, gi Alexei Mitrofanov.,,

Proiectulde armamentHAARPal SUA ingriioreazi Duma din Rusia Agenliade $tiri lnterfax - 9 august20O2
,,MOSCOVA (Interfax) - Duma de Stat din Rusia gi-a exprimat ingrijorarea cu privire la programul SUA pentru dezvoltarea unui nou tip de armament Sub egida Programului de Cercetare Aurorald Activi de inaltd Frecvenfd (HAARP) [adresa website : http://server5550.itd.nrl.navy. mil/projects fhaarplf, SUA creeazi noi arme geofizice complete care ar putea influenla mediul din apropierea Pim6ntului cu unde radio de inalti frecvenfd, a afirmat Duma de Stat intr-'.m apel ficut joi, 8 august.

INTRODUCERE lumii Cum se ridici acoPerigul deasupra Un copil de patru ani,in cutia sa cu nisip,privegte ii pune Mama incredere. lui, sprecerul albastru,cu ochii plini de solari pe pe capo pdldriuldde paie,ii intinde cremede proteclie
ndsucul cAm gi crede cd, odatd ce l-a protejat de razele UV, copilul ei este la addpost de radialiile nocive. Aga si fie oare? AtAt planet4 cAt gi trupul lui, sunt strdbdtute de un amestec fdrd precedent de radiatii provocate de om, iar acum armata SUA face planuri sd agite gi mai mult acest amestec. De data aceasta, s-ar putea si meargd prea departe. Aceastd carte este despre oamenii care caute adev5rul despre proiectul Pentagonului, care se dezvoltd negtiut intr-un avanpost indepdrtat din Alaska. Proiectul de 30 de milioane $, denumit eufemistic HAARP (Programul de Cercetare Aurorald Activd de inaltd Frecvenld) este menit sd radieze mai mult de 7,7 gigawali (miliard de wa!i) de energie in ionosferd - stratul ir:rcdrcatelectric care se afld deasupra atmosferei terestre. in termeni simpli, aparatul este un radiotelescop inversat, doar ci emite in loc si recepteze, giva,,aduce la fierbere partea superioard Dupd perturbarea ionosferei, radialiile vor reveni la a atmosferel" .2a sol sub formd de unde lungi, care vor pdtrunde in trupurile noastre, in sol gi in oceane. Oare invazia radialiilor ar putea sd afecteze plantele 9i viala animald de pe PdmAnt? Un tehnician/cercetdtor a declarat postului de radio KCHU, afiliat la Radioul Public Nalional: ,,Cu greu ag putea gdsi un expert care sd gtie ceva in acest sens, deoarece toli lucteazd pentru guvern, sau pentru o universitate imputerniciti de guvern, deoarece fondurile sunt acordate fie prin contracte (subcontracte de apdrare), fie prin subvenlii de la Ministerul de Apdrare." ,,A lucra pentru guvern" poate fi, desigur, o situafie onorabili' Dar in cazul gtiinfei, aceastaimpiedicb obiectivitatea 9i curajul de a 2aTehnicianulelectronistEric Nashlund descriind HAARP pentru postul nationalde radio KCHU, 27 apr.'1.994.

I*plo.u. De-a lungul acestuisecol,oamenii de gtiinfd au devenit tot

intreprinde cercetdri libere in afara specialitilii lor. mai ezitanli in a prea congtienli de faptul cd un complex militar/ mult Sunt cu tolii industrial/academic decide cine primegte subventia avantajoasd, consultanfa sau rangul academic. Cu toate acestea, existd experli independenfi cum sunt cei care au studiat HAARP. Ei vorbesc deschisin paginile acestei cirfi. Acegti cercetitori au aflat cd HAARP reprezinti o tehnologie care ar putea conduce la o noud clasd de armament ce ar putea schimba - un instrument militar multifunclional. fundamental lumea intrebuinlat gregit, acest instrument ar putea da vremea peste cap. Ar putea fi folosit impotriva omenirii intr-un fel care ar putea schimba ceea ce cred, gAndesc Ai simt oamenii. Ar putea fi folosit tn scopuri bune sau rele, tot aga cum se poate interpreta la harpi muzica lui Mozart sau un marq funebru. Experimentele militare de genul HAARP ar putea atinge mai ,,note" tehnologice. Ele ar putea: si manipuleze vremea pe glob sii deterioreze ecosistemele si distrugi comunicafiile electronice sd ne modifice dispozifia gi starea mintali. Ultima mentiune ii va surprinde pe cercetitorii care au acordat atentie numai posibilelor efecte asupra mediului inconjuritor, pe care le pot avea tehnolop;iile de tipul HAARP. Cu toate acestea, autorii considerd cd nicio persoand rationald nu doregte sd fie manipulatd gi sd i se induci artificial dispozilii gi acfiuni, gi cd aceste posibiliteF sunt reale. Dupi cum veti vedea in cercetdrile citate in aceasti carte, factorii de decizie ai SUA propun pentru prima oard sd se combine resursele poliliei civile gi militare sub drapelul armamenfului ,,neletal", pentru controlul mullimii gi alte scopuri. in aceastd carte se aratd ce se poate face cu radiofrecventele modulate - adicd ceea ce se folosegte in experimentele HAARp - gi ce efecte asupra mediului ar putea avea acesteexperimente. Intentia acestei cdrti este aceea de inilia a un moratoriu in ce . p^rivegtefolosirea incdlzitoarelor ionosferice de mare putere, pAnd cAnd oamenii de gtiin{d independenli qi alfi factori de decizie multe . . . .

I Dr.Nick nemilitari vor putea avea o viziune avizatd asupra a ceea ce ar pu'e. cieclanga experimentele. Simplu spus, nimeni nu-i controleazd pe biie{ii rnari care delin jucdriile mari gi portmoneele negre gi pline. in ciuda termindrii Rdzboiului Rece, indemnizafiile lor suntincd de invidiat. Chiar qi cu unele reduceri de cheltuieli, armata primegte rr(ai mult decAt celelalte sectoare. De exemplu, administralia Clinton a planificat, in mai 1995, sd cheltuiasci cel pufin 15 miliarde $ pe sisteme de ,,rachete de apdrare", in urmdtorii qapte ani.5 Noi afirmdm cX este vremea ca publicul si ia la cunogtin!5 felul cum ss foiosesc acegti bani. Se folosesc pentru a ridica acoperigui lumii. Scopul autorilor nu este acela de a vd speria, ci de a vi informg in legdturi cu chestiuni esenfiale, prea pulin cunoscute publicutui" qi de a oferi surse pentru mai multe informa{ii: HAARP a fos!* reprezentat fals, atAt de armatd/antreprenori, cAt qi de adversarii sdi. Este vremea sd deschidem dezbaterea pentru informarea publicului. in aceste pagini vefi intAlni cAliva dintre oamenii - din linutul Bush din Alaska (n. tr.: l3ush denumirea pentru zonele din releaua de drumuri a Americii de Nord; Alaska fdrd leg5turi cu native din Alaska locuiesc in acest finuf zona este caracterizatd de pdduri gi de terenuri necultivate) p6ni la laboratorul de qtiinfi de la Princeton - care au fdcut cercetfui in aceastd problemd gi, in acest proceE au mobilizat numerogi al$ majoritatea populaliilor oameni.

muzicale cu instrumentele nu areniciolegdturd ncestn .,proiecttLl ssucu auroranatwnld." Clare Zickuhr, fost contabil la ARCO qi cercetitor al proiectului HAARP

INTAI PARTEA CU HAARP OAMENIISETREZESC

6 Pilita Clark, ,,Australia, Tranzacliacu rachetepentru Rdzboiul Stelelorn", Sydney Moming Herald, 19 mai1995.

pdrea nfi un adeodrat magicinn, ,,Tesla aaknd... tslenttl de a imbl1nzimisterionsele nttturale, fenomene gi riea le subordonn aoin[ei speciei un1one." Dr. Marc J. Seifer

UAHAARP -ttr,trltti lr)t'.genittl in domeniul electricitdlii, l"likola Tbsla. Cercetdnd rt'hno!ogiile neconvenlionale penh"u producerea energiei. ea gdsise trrtti nrullc ciirli despre Tesla,Si s-a gandit cd este ciudat ccro asemenea oficiale. in secolul lietrrti i,slttricdsdfie ignoratd etecdr1ite de specialitate trtttriisltrc:ece,el a brevetcttsistemtrl de cttrent alternativ (CA), utilizat in prezenlpentru a genera Si a transntite energia electricd tnfiecare casd de-a Ittngtrl mugistralei, infiecare clddire din campusul de acolo Si infabricile Jin toatti ltttnea. insd geniul sdtt nu s-a oprit aici, Si inainte de moartea sa, el a descoperit mai multe invenlii radicale - separe cd mai multe in 191-1. iaca! ptrteau accepto magnalii din primii ani ai secolului doudzeci. ,\,lunningera curioasii in ce priveSte cele ce se povesteau. Oare Tesla u reuSit, intr-adevdr, sd transmitd electricitate lo mai mult de doudzeci de ntile, /drci Jir? Mai era ;i legenda potrivit cdreia ksla a inventat un ..receptorde energiespaliald" Si a aclionat o masind Pierce-Arrow',pentru u proba receptontl. Cu loate acestea,el a murit in sdrdcie in 1943. Ea se astepta ca aceastd conferinld ,sd prezinte o imagine mai tletaliatii u lui Tesla decat impresia pe care o avea ea despre acesta, ca trscr-zis Zeu al Fulgerelor, imagine care ii rdmdsese in minte dupd ce virzuse.fitlograJii ale lui ksla cu sdgeli de lumind ieSinddin degetelesale. in labortttor, infala unui public./brmat din elita culturald a New York-ului, cl lii,soseca sute de mii de volyi sd treacd pe,stecorpul sdu, sd aprindd ldnpi. sii tctpeascdmetalul s;i sd explodeze mici becuri electrice. Era o scendgen ,,nu incerca{iasta acctsd",zveltul inventator.fiind pulverizat cu c'urenlelet'tric care trosnea in tintp ce el stdtea ca uncocosldrc, in puntofi izolatnri. Manning era fascinatd de imaginea elegantului Tesla ddndu-se in spec'tctt'ol pentru prietenii sdi cultivayi. in laboratorul sdu luminat de 28 trrtdelttntinoctse orbitoare, pulscttorii, in nuanle nepdmdntescde calde.27 La t'olegiul unde se linea conferinla, ea a primit o legitima{ie de .ittrnalist. upoi s-a aldturat celor aprorimativ doud sute de spectatori ditt Arrditrtriul Armstrong. Pe scend,.fitlgerele artificiale sfardiau in aer, desendncl zig-zaguri ce porneau de la un dispozitiv electric gigantic numit ,,Liol-'irrd cle it'rductie Dentru curenti alternatir.i de inalti frecventS" -_-, -' Lercetare condusdde dr. Marc J. Seifer, pg. 1-33,LucrdrileSimpozionului 'Iesla rrlterrrational Tesladin 1988,disponibile Ia International Society, PO ut't 5616, ColoradoSprings, CO 80931. .inventii suprimate", editat; de Jon Eisen, Auckland Institute of ., rechnology Press, 1994.

Capitolul I

ucENrcil vRA,tToRULUl
Fulgerele scAnteiau, iar tunetele trosneau in aerul montan ca gi cAnd s-ar fi aliniat ca sd deschidd simpozionul din 7986 alsocietitii Internafionale Tesla. O femeie admira fulgerelein timp ce mergea dinspre centrul oragului Colorado Springs inspre Coilege of the Canyon. Des/tisurarea de sunete Ei lumini pdrea sd aibd o vialii proprie Si te ducea ut gandul la strahrile care protejeazd viala pe pdmdnt. straturile p(rr enorm de groase unui om care priveSte in susde pe trotuar. Dar cele cdteva sute de mile de addncime ale straturilor atmosferice sunt pentru planetd ca stratul subyire de vopseope globul terestnt de pe biroul unui student.26 Cu toate acestea,spre deosebirede straturile de vopsea,voalurile atmosJbrice se rotesc, circtild qi interctclioneuzir. Femeia se alina cu gdndul cd nimeni nu poate imbldnzi atmosfera dinomicd a Piimdntului. Fdrd indoiald, nahtru se afld peste tot subasediu. Inginerii indreaptd cursul rduriloa.forldndu-le sd curgd prin cctnale de regttlarizare a viiturilor. Ei rad pddurile de pe./ityapamdntului qi dreneazd mlustinile clezordonate.Dar cine este atiit de orogant sd spunti cii poate tJominacerul'? Dupd o sc'trrtdaversii, cortinafurtunii s-a deschis,descoperinrlun cer tle un albastru electric, iar aenrl sciinteia de t,italitate. ,,Nu e de mirqre cd Tbslaqi-a efectuat aici experimentelecele mai specta.uloase", reflecta Jeane Manning. in calitate de jttrnalist independent, ect a mers in Colorado pentru a rlfla mai multe despre lucrdrile catorva ingineri nonconformisti Ei ale Lugt., ,,Curgereaturbionardin naturi qi in tehnologie", pg. 150, -' luT, I. John \{iley and Sons,NY 192.

t Dr. Nick

AARP RETEAI]AH
,

25
, v f w e

(bobina Tesla), pe lingi care cei trei tc.hnicieni pareau piiici. O jr-rmini albastrb irasa o linie dr-a lungr_rlcXilor de acl.incins, iar nrembrii asistr.ntei gi-au act'lpr:rit urechilc' peniru a se proteja ds zunrzetirl eiectric asurzitor. P5reaun experiment letal, dar prezentatorul a explicat ci, clegi Tesia folosea curc.t de inaltd tensiune, acesta era ile o frecven{i atat dc inalia, incit, in ioc si-i clistrugd organeie interne, doar dirnsa pesterpielt:a sa. t) persoani s-a aiiezat pe partea superioard ir aparatului inaintc ca bobina de inducfie sd fie declangatd cu un zgtxnot asurzitor, apoi ciin degetele sale au iagnit scarrtei alungiie. in ceielalte s.lli, pretingi Zei ai Frrlgereior povesteau despre cercetirile ior. Unul dintre aceJetia era Rolrert Golka, trn bdrbat robrrst, ialrlog ca un averlturier singuratic. El sb m6ndrea cu fapful cii putea producc frrlgere globulare prirr orice mijioace - driar qi de Ia un ciisjunctor dc locomotivi, cancl schinrba brusc irr nrargarier. Fulgerul glc,bular este o sfc'ri incandescentd format5 elin ceva cu aslrect de gaz. Vclrbitorul spunea cd txp-rsdrngnteleiui Nikola Tesla legate de ,,energia fdri iir" , de lAngd Colorado Springs, au produs ir-r1899 fulgere globulare de miriinea une'i min;;i de golt, cu durata de 30 de secunde. De' ce ar vrc'a cinerra si se joace cu fulgerele, suh orice formd? Colka explicS: tuigerul globular ar pr11[613 conline in el secretele l'uziunii termontrcleare gi chiar ale ene.rgiei ieftine'. El inchiriase un hangar gol la Wendove-r,in Uial"r- hangartrl de unde boilba atomicd a fost incircati intr-un bombardier pentru debutlrl sju ucigaq - 9i a construit o bobind Tesla (bobinb de inducfie pentru curenf alternativi de inalti frecvenffi), crr o lilime de 77 metri pentru i:xperimenie. Golka a vrlrbit clespre voltaje de 15 miiioane de volti g;idespre descircdri r.krctriceasemdndtt'rarefulgerelor, cu c lungime de i2 rnetri. El a mai ardiat cd aceastXtehnoiogie putea fi tolositd ca ,,sursi de ultra-inaltd frecr.entS, de megavolti pentru armamentul cLrfascicul de particule". * sX I\4anning se intreba ce clorea de' faprt inginerul derpe sce,n5 trimit5 energie erlectrjci firi fir sau sd primeasch o subventie din partea armatei. Sau gi una, gi alta. Ca ;i cum ar fi vn:t s5-i rdspundd, (jolka a inceput s.l vorbeascd despre transmiterea ent.rgiei idri hr. i

cd putea sd transmitd energie electricl fira fil,.,lu l-eslir afirmase secolului Llrrrr;tor, 9i ii vizuaiiza pe oame'ii inceputul de iir, inaintc infigAnd L'aghete in pamAnt irentru a t'xtrage acea tij* t.ati lumea (,tlcrgie - gratr.rit.Tirfuqi, el nu a reuqit sa trimit5 etret:gieoamenilor. -Icsla a recunoscut in fata rnagnatului J. P. I\{organ ci Dtrpil ce Islapd avea sd trjmiti Ir' turl erperinental amplasat pe Long De;i a continuat luat iui publicd a sfirgit. cariera c,nergie9i mesaje, sii in..rentt:zt' gi sd inr.efe, el a fost scos din luminil re'flectoarelor. \iogulii corporatigti care aveau interesul de a crea rronopoturi gi de a contoriza errergia electrici i-au boicotat' Cc'lka a vorbit despre propriul siu ,,Proit'ct Tesia", care ctlnstruirea unui turn rc'zonant cu inSllimea de 37 metri, presu!-runea sus in murrti. \,{anning a itrcercat sd in{eleagf, ce vroia el sd spuna Ea putea prin efotttirile sale de a prinde ,,rttzonanla Fimintului". si-;i irnagineze rezonanla mai familiari in cazul instrumentelor nrtrzicale, iar aceasta a ajutat-o sd-gi imagineze' PimArrtul vibrAnd ca qi cr-rmal fi fost atinsl nota sa. Daci cineva iovt'gte o clapd de pian pe aceeagi iniillime a sunetului ca qi a unei coarde a viorii ciin apropierc, de exemprlq, coarcla va vibra. inaltinrea unt'i irote inseamni numirul de vibrafii pe secundi ale sunetului. In moci asemilritor, I'inrAntul ar putea avea o frecven{i rezonantd; daci oscilaiiile r:ict:trice lovesc Pim6ntul ctr o anumiti frecven{i de.stul de mult timp, un mic impuls aplicat periodic ar putea provoca L) i'ibrafr' mare. C)are crrr:rogtinfelelui Tesla cr-rprivire la rezonan{d puteau li utilizate pentru tehnologiile avansate? ,,Pierdem in fa!a japonezilor", insista Golka. ,,Averr"r tehnologia 5i taraganarn krcrurile.,, Un ait orator energic, profesor de inginerie, afinrra cd existi ',clovezi evidente cI Nikola Tesla a excitat cavitatea Schumann in 1.999,,. (Aceastd cavitate este zona dintre pbmint gi ionosfera incircati de electricitate). Un bdrbat din Albr-rquerqu.,Nerv Mexico, a readus di*scutia 'd ructlrrl ntai... pimintene, prezentind o piesd turtiti, numiti tjscilakrrr.rl Tesla pentru Cutrernure. MingAindu-9i barbiqonul tngrijit' el i-at asigurat pe spectatori cd osciiatorui nu va fi cuplat la Parlilri Pe Lrarcursul demonstratiei si de aceeanu va provoca vrelur

cutrenllrr. Dispozitirrr-ri nrcc.-lllic avea un piston iari frt'cart itrtr-s grea.,,Act'stoscilatorlovegtepiurAntul qi ii impliml vibraliile cal'casA ritmice alc unor frt:cvenlecontrolabiie", sputreael. Vibratiiie sonore vor sEriin;rinte qi inapcli ,,intr-un rnodel sinretr:iccarr:produce noduri, sarl supraF)Lrneri de unde stationare, care se comportd ca nigte lentile, undeie ce stabiksc o stare de rt'zonarrf5." spre a Lrr()paga lJin nor-rapirea cuvAntul ,,rezonanti". lnginerii eiectricieni au vorbit de.sprc dezvoltarea dc electe qi mai putetnice. {'robabil cd Manning arlta foarte nr.durlcriti, deoarecr.un birrbat s-a intors citre ea qi s-a oferit sa-i explice rczonan{a mai pe iarg. I-a dat exemplul lrnui copil eare impiugc o persoana mai urarc intr-un icagdn. Impulsurile lnici, aplicater la momentui potrir,ii, mdresc clistanla .iEi prrin care leaginr-rl maregte rziteza. Cu alte c:nvinte, irr:rpulsurile mici, aplicatc-'la inten'ale regulate, pot avea efecte mari. ilezonanfa s-ar dovecli a fi un concept inrportant, folosit deiilrer:atsarr necugetat de oarnenii care incearci si imblAnzeasci cerlrl, iar in ace'stproces interferd accidental cu vremea, sdnitatea gi mintea noastr5. Dar Manning nu avea si intAlneascd conceptul de ,,Skybuster" (bombardeazi-cerul) decAt cinci ani mai tirziu. in alti saiS de corrft'rirrte,un absolvent de la Montana State University, Kvle Klickerr,vorbea despre'ipotczarlui tVilliam F{opper, care a clat noi interpretiri teorieri rnagnetismuiui. Pe la inceputul '70, llcsaper arlta c.l nu toate cAmptrr:ile'electrice sunt la arriitrr fel. Ceea ce ei nlrmea ,,cAmp electric in migcare" e.ra diferit de Lrilecunoscu tele cAmpuri r:lectrostatice; cin-rpul electric in migcare produce o lclr{ii care trece prin plumtr. Cu alte cuvinte, ur.r existd proteclic imp'rotriva acestui fel de cimp. Eleciricitate de o calitate diferitd? Mannirrg nll era pregdtitd pentru act'asta; ea ir-rci studia cirti pentru incepitori, cu privire la clectricitateastandard, de fiecare datd cAnclmersea Ia bibliotecd. In ultimii ciiiva ani, ea igi ddduse seama cd nu prrease gdsr:atrjurnaliqti care si se ()clrpe de ac'est strbiect. Conferinfele de inginerie erau cer.a foarte inclcpartat de studiile ei universitare ca asistent social lucru ca reporter, dar privea inapoi citre aceasti e1e 9i cle exprcrierrta corrferin!. din 1986gi la nrai bine de o duzirri de alte conferin{e care an unrral, pe terna enr:rgiei, ca la o introducerc a ei pe aceasti scen6'

domeuittl clestudii ce c-'ttnogtea 9 dezr.oltarc' .ilstea o introduceauin Chiar energii neconventionale". pL'ntru tehnologii rapici), nrtnit,, patentui William Hopper urma sd apard din nou in viala ei mai intr-un document ,,Skybuster" de naturd si ii iArrirr, fiind citat prennii oameni de qtiinfi, altfei imperturbabili. sper.ie La conferinta din 1986, ins5, ea a incercat si restrAngi ceea ce un sens.Istoria: putea sd infeleagi irr'ite. pr:rrtrtta da arlsamblr.rlni isttlria. Urmltorul in prr1rg13*nfi'eslaa fost un barlrat cu rrSrrrirrta cr-r rigicii a unui ofiler rnilitar'.flr. Biil Jotresclin Los dur gi !inr-rta ciriprrri er;r u!'r iiziciau, ofiter narrai la pensie 5i fost pikrt lop Cttn, Arrg,ejes in istorit'al iui Nikola Tesla.Din fericire, clcs;rrelocr-ri 1,p1'L-.it ..,,.,;-, 'irrtr-Lttr mi-rlt rnai incet decat viteza unui N4ach2, ritnr forrcsi'olbc.r litc.e.ii,r .-.rrl piit)taseel avioane tie lupti. Acest fizicjan a explicat cd fie reinstalatiarloc de cinstein istorie. De eremplu, ca Ti:sl.tsei r-1ort:4tt pr-:trtri-t spLureir lones, l)uglie;no Marcorri Ei-a primit rt'cttntlaqterea la N{adisotrSquare o lrarci tclecotrlattclati r.rcli,r. iiar Terl;rprt-zerttase (l.rrr-lcr', iir ciiiva anj inainte dc anutrtul lui NJarconi.l)r. Jrlnr'sa mai vorbii iitsprc cr,'enirnente pr1s611* tlomentui clin 1911, cAnd T'eslar it iiescris irLrrl poate functiona raclartrl.'Ibsla sc afla ci-rprea mult inaintea timprlllli scill,peutnl a fi auzit. $asc ani mai tArziti,'I'csla oft'rist'invr.niia sa, o arnri cir fascicui de partictrle, Mii-tisterr-riui c1e liiztloi ai SijA si l'r-isese era L)rea expediat in ]rohote dt ris, Din r"rou, tlt:r'rc.r,tsii fic crczut, in secoltrlsiu. Cu obicr:ilrl reprrlrtericesc de a lua rroti{e, lv{anning qi-a notat iutr-un caurctel cuvjntele vorhitoru|.rj: ,,Ce gtirn noi cle fapt clespre nlagneti"rrn? ... C-ie electrostatir.:i?" Stit'r cteiapt c-lespre ilr. joncs a vorlrit,,lesprt ct:v;rclt-scrisca trrr ,,potentiai trrergt titt tlratliiestai pritr tctrsiune, gi nu neaplrat in prezeuta lrasei". Unii ct'rcetatori au consickrrat acest potenfial cnergetic ca fiind ,,clct-trutni:canic;r st:a1ar5". Clt'rcetdttrrij clin curentul principal eziti sit atceptt: acc$trriclei nr-li,trvolutionare, spllnea dr. Jones, clar iilt,ile frritmit o tcirnoItlgir. pentrn energie,cr-rratd. In r.rltinra zi a conferintei, in timp ce lumea se re-,,irsa cliu attditoriu, o nrul(irne de oanrcni se inghesuia in jurul unui birbat zveit .i ntusculos, cam de 35-40 rle ani, c[r o voce puternici gi asprd, co putca fi auziti ir-rcelilajt capit al s5lii.

* 's,

.,Obiectez fatd Ce aceasti iucercare de a construi un cult pent1l -I'esla - in legittrrd cu lucruri pt: care el niciodatX uu le-a inventat sau gtiin{d a hij Tesla"l" spl-ls,?<ca Agitatorul ave'aun efect negativ asupra celor care ?l contraziceau cu privire la invenfiile pentru fcscalizareaenergieri.Ei pir:ea si guste clin plin enervarea ior. i\4ai tArziri ilr cursul acelei clupi-amiezi, .intr-o pauzd, cu ktanning a iegit Cin nou din sala de conferinfe, puiernic5, vocea slr bhrbat Acelaqi pe noi. nofiuni capul v3jAind de care-l r.om nurni firegory ]ones, vorbea ctt un altui, iar cci cioi au atras-o in discufie. Grege'rryar.ea atituclinea umri om care cauti atAt un prilej derrfrs, cAt gi un pr:iiej de disput5. intrebat de ce ii insulti pc Nikola Tcsla,intr-un ,impoziotr dt'sprc lesla, cl a rdsptrns' ,,imi placc' si darim i,loliil" Acest iconoclast era un cercetdtor cu normS- intreaga tn clomeniul ft c!crce spunea cd este o energie dinamicb subtili, puiernicS dar prrea pulin cunoscuti, care rezicl5 in atmosfer5 gi aprroape orittnde. El spunea cd tur trum6r de experimente au demonstrat cE in toate fornrele de viatd exist5 o energie dinamicS, israteriaid. 'zi atdtea noliuni Ltri Manning ii ei'ari de ajuns pentru o siirgurd in sinea ei igi d5dea seama cE este rreobignuite. Cr-r toate ac-stea, arlerrirat. Oamt'nii, animalele, planteie 9i chiar atmosfera par sd itadieze un tipr de electricitate sau de vitalitate, ahlnci cind nu sunt afectate cle boli sau de poiuare. Oare era posibil ca gtiinla oficiali chiar sI nlr Stie prea rrrulte rJespre ceva at6t de irnp-rortant,doar pentru cd inci nu au fclst inveniate instrumentele de nr5suraret cate l-ar puteradetecta? Gregrtrv mai atirma cd fc'rma brutd de eilectricitate folosita trt tel-nalogia secole'lor nouisprezece gi doudzeci este iritant6 pentru forma prim.ard de energie din aer. Conform cu aceasti vizitine a s& Tesla ar fi putut trimite electricitate fdri fir in toati lumea ar fi <1ac5 f,)st ur.tdt'zartru c'ct.tlugic. .,Oarnenii. Specia pe care eu o inclrhgesc cel nrai putin!" strrga jenaiX spre-' uga ce dhriea in sah de Gregory urm6nd-o pe j-urrr,alista conferinfe. ,,$tii, era cAt pe ce sd fiti dat afarS de la inirunire cf,nd rrr-ail dlls spre vorbitt-rr; ai auzit ce spunea?"

29 RP BE'TEAI]AHAA -lrr"f"r.,rul de inE;inerie electricd, cu titlul de doctor, pe care il Cregorl', pirea a fi foarte respectat de audienia. Omul rrt)nletllsL, mai rnulte experimente' in scopul de a repeta llc ltiirrti facr-rse 'Iesla cu privire 1a elelctricitateafiri fir. El vorbise experimentele lui a face sd ,,rezoneze cavitatea Scirumann". Dar .l".rpr,, clorinla de titluriiel unir.ersitare; se pare chiar cd el rerspectaprea Gregorr, nu provocase alti agita{ie pe culoar, infrunt.lndu-l pe profescJr',,}-am prorroca cel mai .p,.,, ca riacl incearcd sI fie un nou Tesla, ar putela iimpurile'" din toate nrare clezastru ecc'logic in opinia lui Gregory', faptui cb turnul lui Tesia, pe Long Island - menit sd transmitd energie in toatd lumea - nu fusese tinalizat fusese un ir{,roc pentru planet5. Dupd ce bancherui J.P. Morgan qi-a retras sponsorizarea, niciun alt finanlist nu s-a mai interesat de
proiec-t.Era r:umai bine; proiectul era nebunesc, insista Gregory. Fie ci energia electricd s-ar fi transmis prin aer, he prin pimAnt, spunea el, acegti oameni de giiinld s-ar juca pur gi simplu cu planeta noastrd. ,,$i ce-a spus prcrfesilrul?" ,,A splrrs:"Ei bi:'ie, \,orn incerca qi vom vedeao." Auzind aceasta, L4anning a rimas f5rd cuvinte. Grija lui Gregory pentru sistemele naturale ale planetei pdrea sincer5. El i-a cerut cartea de vizit6. Spre surprinderea ei, el i-a telefonat periodic timp de gaseani, gi s-a dovedit a fi un om extraordinar de inteligent, gi cel mai asiduu cdutdtor de informalii pe care avea s5-1mai intAh:reascd in anii ce au urmat, de cdldtorii intreprinse pentru a participa la conf-erinte ale unor inventatori gi cercetdtori din domeniul energiei. Ea avea griji s5-i tra.nsmiti doar informalii neconfidenliale care tuseserddeja publicate, fdrd sd aibd o'incredere cieplin5'rn Gregory, din cauza extremismului acest.ria.Dar a apreciat mult convorbirile la distan!5 ciin anii urmdtori, care a1l instruit-o in ceea ce ei numea .,gtiintanebur-rX,,.

ngacum a ardtatechipa de la Stanford, efectele rezonan[ei ,,Dacd, pot produce studiate de Tesls energii imense, prin mici semnale declangatoare, atunci... cu o aroganfd dezei,intr-o zi s-arputeasd?ndrumdm stelele depecer."2e Frederic Juenemary 1974.

31 AHAARP RE'IEAU din laboratorul dtn fr.,Ic e^perimentelor,,antigravitafionale"

t ' I I r I I '

V.t rlt'trUV('f'

Capitolul ll DE LA TESLA LA RAZBOIUL STELELOR

Dupd ce s-a intors acasd in Vancouver, Canada, Manning i-a povestit cele auzite unui prieten care era interesat de conferinfa despre Tesla. Acesta era John Hutchison, un inventator care descoperise un efect ,,antigravitafionai" anormal, cAliva ani mai devreme, pe cAnd recondifiona echipamente electrice foarte vechi qi construia bobine Tesia (bobine de indr,rctiepc.ntru curenli alternativi de inaltd frecventd). in anii preceden{i, laboratorul sdu fusese vizitat de nigte delegatii neoficiale din partea armatt'i Canadei gi SUA, care doreau si vadd ,,efectul Hutchison". Acum lucra singur; se pare cd vizitatorii aflaserd tot ce doreau si gtie. CAnd a solicitat copiile filmdrilor pe care ei le efectuaserd in laboratorul siu, i s-a rdspuns: ,,Ne pare rdu, am distrus toate aceste filme., deoarece nu era nimic pe ele." El nu crezuse acest lucru. John Hutchison i-a povestit lui Manning despre uneleintorsdturi amuzante in cdutdrile sale de rapoarte cu privire la experienlele sale. ,,Am sunat la Pentagon gi am intrebat de "John South', deoarece aga se recomandase unul dintre tipii care au venit la laborator. Am avut noroc Ai un secretar mi-a fdcut lc.gdtura cu omul pe care l-am descris, care s-a dovedit cd se numea de fapt coJ.John Alexander." Acestnume avea si reapard maibine de cinci ani, cAnd Maruring a allat treptat ce alte lucruri se pot face cu aiutorul ,,tehnologiei Tesla" - aga-numitul armament neletal. John Hutchison il descria pe col. Alexander ca pe un bdrbat chipeg, o companie plicuti in
2e Frederic Jueneman, ,,AgendX inovatoare", Industrial Research magazine' februarie 1974.

Hutchison avea timp liber pentru a sta de vorbd cu Manning era linigtit. I-a impdrtdgit cunogtinlele intr-un laborator care acum gi i-a spus ci Uniunea salc cu privire la armamentul de focalizare semnale de radiofrecvente, secrete cu experienle So',,icticdfXcea i n s p r e A m e r i c a d e N o r d . i n c e p A n dp e l a s f A r g i t u ll u i ftrcalizinclu-le 1976,el fusese unul dintre numeroqii radioamatori care au inceput si receptioneze frecvenle de pAnd la 10 Hertzi (cicluri, ,,be$i" satr impulsuri pe secundi) pe receptoarele radio. Radioamatorii numeau aceste semnale ,,Ciocdnitoarea Sovieticilor", din cauza ciocdniturilor pdtrunzdtoare pe care le auzeau de la undele de frecventd extrem de joasd (ELF). Unii cercetdtori au speculat cd sernnalul Ciocdnitorii era o armd de tip Tesla, pentru controlul mintii, deoarece era la o frecven!5 care putea rezona cu neuronii din creierul umary iar transmisia putea fi o undd purtitoare care era modulatd (varia in amplitudine, frecvenld sau fazd) pentru a purta un efect ascuns. ,,Fantomatic", a glumit ea, respingAnd ceea ce pdrea a fi o speculafie paranoicd. Manning a aflat mai multe lucruri despre Tesla doi ani mai tdrziu, dupd alt simpozion la Colorado Springs. Una dintre lucrdrile prezentatein cadrul aceleiintruniri era scrisi de un istoric Aiprofesor de psihologie, dr. Marc Seifer. Ea gi-a amintit de aceasta cAtiva ani mai tArziu, cAnd a auzit despre experienfele nepublicate, care aveau ca obiect iluminarea pdrfii superioare a atmosferei. Seifer ii acorda lui Tesla credit pentru inventarea luminii fluorescente, aga cum respectaful thomas Edison este inventatorul becului incandescent. Biograful noteazd cd Tesla qi Edison au intrat in dezacord la insistenfa lui Edison ce tara ar trebui sd rimAnd la tehnologiile sale de curent continuu (CC) pentru iluminatul etectric qi clistribulia de energie. Sistemul CA al lui Tesla era mai deoat..ce electricitatea CA poate cdldtori sute de kilometri prin lun, l:--.. rurrr(rlectricL, Ia voltaj inalt, in timp ce un CC transmis prin fire n-ar putea se aprindd becuri la o distantd de un kilometru cle la statia Seneratoare.

In mod straniu, Edison a fost cel transformat in vedetd in cdrtile istorie de americand. Una dintre istoriile povestite gi repovestite, ds exenplu, este cea in care el qi-a trirnis oamenii pe Amazon pentru a cduta materiale pentru cel rnai bun filament de bec. Perseverenfa lqi Edison este foarte ldudatX. Cu toate acestea,astizi cei mai mulfi nu gtiu ci de'monstra{iile lui Tesla au ardtat cd filamentul este de prisos pentru lumina electricd. Folosind frecvente foarte inalte (vibratiile crescute ale curentului electrlc), el a ardtat cd actiunea aerului era mai importanth decAt filamenturl. Astfel, el a fost mai Edison decAt Edison insugi, spunea dr. Seifer. Seifer a pus cap la cap pdr{i ciin 53 de lucriri de referintd, in prezentarea sa ,,Nikola Tesia - Istoria laserului gi a armei cu fascicul de particule'/30. Pentru o mostrd a cercetirilor iui Tesla, doi fra$, ambii oameni de giiinf5, au mers la Muzeul Tesla din iugoslavia gi au citit materiale care nu se gdseau irr Arnerica de Nord. in acestea se sugera cd opera lui Tesla privind fasciculul de particule a inceput de la experienfele sale de pionierat cu raze X, ca qi de la ideea sa de a lurnina cerul cu ,,emitdtorul ampiificator", focaliz|nd energia electricd in sus spre stratosferi (un nivel al atmosferei aflat deasupra norilor, cam de la7 pind la 50 de km deasupra solului). ,,Asta da iluminarel", s-a gAndit Manning, in timp ce citea articolul. Totugi, ea se intreba dacd era intelept sd tratezi partea superioari a atmosferei ca gi cum ar fi vorba doar de gazele dintr-un uriaq bec fluorescent. Ea a tresdrit cAnd a citit o list5 de utilizdri militare pentru numeroasele inventii ale lui Tesla: dispozitive pentru provocarea cutremurelor, radarul universal, armele cu fascicul de particule qi manipularea undelor cerebrale. ,,Unul sau mai multe emildtoare ar.plificatoare ar putea, teoretic, si transmitd impulsuri distructive in toati lumea, spre orice locatie", spunea Seifer. ,,De exemplu, un goc de mai multe milioane de volli ar putea, teoretic, sd distrugi reteaua de comunicafii a oricdrui orag.,' Seifer fusese intrigat de unele chestiuni apdrute in cursul cercetdrilor sale:
3{rDr. Marc J. Seifea ,,Nikola Tesla: Istoria laserelor gi a armelor cu fascicul cie particule", Lucririle simpsTisnului Interna{ional resla din 19gg.

ni'ei ascuns proiectele tehnice vitale, de cdtre birocratia CIA gi ,,i s-.rr,r afirma{iilor lui George Keegan, fost qef al Air Force (conform DIA" lntt'lligence); - Era mcntionati baza aeriani Wright - Patterson din Dayton, Llhio, in legiturl cu angajarea de tinere genii care sd utilizezebaza aeriani pentru a incerca perfectionarea tehnologiei Tesla. BazAndu-se pe dosarele FBl, ca gi pe alte documente, Seifer a concluzionat: ,,Muite lucruri conduc la ipoteza cd lucrdrile gi documentele lui Tesla au fost ascunse sistemafic publicului, pentru a se pierde urma acestui proiect confidenfial in cel mai inalt grad, carcazi este cunoscut sub numele de Rizboiul Stelelor". Era un paraCox. Numele lui Nikola Tesla era intr-adevlr invocat ir-r legiturd cu tehnologiile propuse care sutrt in aceeagi mdsurd purificatoare pentru planet5, cAt qi generatoare nepoluante de t'ne.rgieliber5. Pe de alti parte, el a fost creditat pentru inventarea armr.lor care puteau fi utilizate pentru Inifiativa Strategicd de Apdrare (SDI) - cnnoscutd publicului ca Rizboiul Stelelor. Iar experientele sale tehnologice pentru ,,energia ffud fir,, ar fi putut conclucela un dezastru in Siberia, a aflat Ntanning mai tArziu de la omul de gtiinf5 oliver Nichelson. pasiunea lui resla pentru naturd pdreasd fie in contradictie cu dorinta sa de a o manipula cu aroganta - dc a iiumina cerul. in urmdtorii noud ani, ea a avut caterraocazii de a reflecta mai mult la adAnca frustrare din ochii lui Gregory, la conferinla despre Tesla,in timp ce descria atitudinea acelui prctfesor de: ,,Ei bine, vom incerca vom vedea,,. si ;' in acest timp, un aqa-zis zeu al elementelor nu triga deloc. Un tt'xan, dr. Bernard Eastlund, gi-a ridicat privirile sus de tot, cEtre ionosferS. in 1990, Gregory i-a trimis lui Manning o copie dupi un brevr:t din 1987, care il mentiona pe Nikola Tesla la capitolul ,,artd de avangarcl5". El i-a sugerat si solicite caseta audio cu un interviu acordatde Eastlund Radioului public National. M a n n i n g a f o s t u i m i t i c A n d a c i t i t b r e v e t u li n t i t u l a t , , M e t o d a gi .. aparatura pentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera vt magnetosfera Pim6ntului". Din orice unghi ar fi privit, focalizarea

- Armamentul cu fascicul de particule era confiden{ial la un at6t de irralt, incAt pregedintelui Jimmy Carter, de exe'mplu,

.-fr^TI|

HAARP

5J

de mare putere a energiei de radiofrecvenfe in partea superioard a atmosferei pdrea un proiect nebunesc. De exemplu, brevetul afirma cd aceastd tehnoktgie ar putea manipula vremea la nivel global. Gregory ii trimisese articole care ardtau cd forfele electrice afecteazd vremea, deci nu era nimic surprinzdtor aici' incd qi mai groaznic, ea gi-a amintit de ceea ce scrisese un strdlucit fizician pe nume Walter Richmond, cu privire la o posibild tehnologie care semdna mult cu conceptul lui Eastlund. Regretatul walter Richmond gi antropologul Leigh Richmond scriseseri o carte intitulati ,,Mileniul pierdut", folosind forma de roman pentru a transmite lumii ideile lor. o tehnologie dezastruoasa descrisi in carte ca ,,robinet solar" sembna izbitor cu unele aspecte din breveful lui Eastlund.3l Cu toate cd inc5lzitoarele ionosferice radiazd energie de la antenele de pe sol spre ionosferd, iar conceptul lui Richmond de ,,robinet solar,, rrrmeazd cealalti direclie, ambele implicd conectarea pdmAntului cu ionosfera. Romanul descria un ,,robinet solar" care nu s-a mai inchis. Totul incepea de la o tehnologie de la sol, din care inginerii trasau in sus o traiectorie Pe care sd revind o Parte din electricitatea ionosfericS. Acest scurtcircuit planetar exploda de obicei intr-o fracfiune cie secundd, dar intr-o zi, inginerii fictivi au ficut o gregealdfatali. Ei au linut deschis un,,robinet solar", in timp ce o eruplie solard se scurgea in ionosferd, apoi pe sol, pe traiectoria ionizatd a jetului de la robinet. O ,,lar scurgerea energiei cle la robinet s-a lransformat in avalanSd' avalan$d la pot, in ptanul vertical al cdtnpului magnetic al planetei' unde de vdtturile magnetice nu se ridicau spre a o stinge. O mie cle miliarde wali pe secundd de energie qi-au tlezldnlttit furia asupra calotei polare de in prima explozie... Chiar clacd se descdrca, ionosfera se reincdrca care la cttptorttl solar. Primu explozie a devenit o pttternicd bubttiturd, scurlcircuitul prin revdrsa un torent ntai mare, actrm stabil ..- cle energie, ucum stabilizat. Kilometru rlupd kilometru pdtrat de deSert ingheyat' rnereu' .fierbea. Watt dupd watt rJe energie' intr-o avalan'Sdcare sporea lumina calotapolard cu o strdlucire nicioclatdvitzutit..."
Sciences 31Walter 9i Leigh Richmond. Mileniul oierdut. Interdimensional Inc., Lakemont, Georgia 1967.

-Our"

in via[a reald ar putea avea loc un asemenea dezastru? recitit introducerea la ,,The Lost Millenium"' Acolo Manning a Walter Richmond cerceta electricitatea atmosfericd scrla cd in 7962, ce frafii Richmond au numit ,,robinetul .i ,. d"zroltut teoria a ceea de energie de la curentul electric care sursd .ni.-,." o abundenti intre sol gi ionosferd. ,,Fizica este exacte. Existd existd ca ,,potenfial" energie ce Poate fi caPtatd'" lceste cantitdfi enorme de energie ar fi distribuite prin ci este posibil, inainte transmisie, ,,ceea ce Nikola Tesla a dovedit fabricile qi automobilele, ci considerau d.e 1911',.Cei doi savanli aparatele casele puteau fi acordate la energia transmisd, aqa cum cd, daci rea era Vestea frecvenfe. anumite pe radio sunt acordate rezoneze sd putea ar cu atenfie, energia transmisi nu se proced eaz6, otel a cladirilor, intr-un mod distructiv, spunea din cu structura Richmond. Lui Nlanning i-a atras atenlia Povestea vielii celor doi savanti' in 1963, fratii Richmond au prezentat documentele cu cercetdrile lor referitoare la ,,robinetul solar", consilierului pe teme de gtiinld al preqedintelui de atunci, john F. Kennedy. Ei igi propuseser6 de asemeneasd prezinte documentele qi in fala Comitetului Consultativ pentru $tiintd al Naliunilor Unite. Dar in loc de aceasta,ei au primit o veste gocantd din partea guvernului. ,,HArtiile noastre au fost etichetate cu .Secret' (Secrecy Act Legea Secretizdrii) gi ni s-a oferit un contract cu guvernul pentru cercetare,pe care l-am refuzat. Acesta ne-ar fi plasat sub Sindromul Secretizirii, la care noi refuzam de ani de zile si ludm parte, scria Leigh. Ni s-a spus sd stdm la locul nostru gi sd ne linem gura, in t e r m e n if 6 r a e c h i v o c " . Imaginea robinetului solar fictiv a rdmasin mintea lui Manning. Cartea descria un experiment nereugit, care declangd o avalangd nestdviliti de electroni. Un personaj din carte spunea ,,Energia e acolo. Destuld pentru a arunca PdmAntul in aer dacd este greqit folositd.,, Oare acesteasunt lucrurile pe care le cunogtea regretatul Walter Richmond, gi care au fost secretizate? Dacd energia electricd a tonosferei s-ar revArsa asupra PlmAntului intr-o continui avalangd,

36
splrnea personaiul din carte, aceasta ,,ar transforma intr-un iad de ioc locul uncle ar atinge PdmAntul. Ar goli condensatorul (electric) numit ionosferd gi s-ar alimenta direct de la vAntul solar. PdmAnlul este un fel de motor electric... Atunci cAnd motorui n-ar mai avea nicio opreliqte, viteza sa de rota[ie ar creqte...' in cele din urmi, PdmAntul ar exploda din cauza tensiunii mirite cauzate de for{a centrifrrgd." Manning a citit ceea ce in roman era descris ca distrugere a planetei, in zgomot, aburi qi fl5cdri. ,,O undi de goc, cdl5torind cu viteza luminii... punAnd la pimAnt oraqe mari .'." Distrugerea a continuat timp de zile intregi, iar planeta ,,se rotea in iurul axei sale, parcd sub tortura". Romanul fra{ilor Richrnond ridica iretrebdri serioase, cum ar fi aceea dacd este infelept s6 se emiti intr-un mod puisatoriu un fascicul de unde radio care putea sd creeze un canal ionizat (gi deci, conducitor de electricitate) intre pdmAnt gi ionosferi. Chiar dacX nu exista pericolul de a ,,gduri" centrala energeticd ionosfericX gi de fi prdiili in schimb, insigi ruperea violenti a echilibrului unei pdr{i din atmosfera superioard era un experiment a aflat ea ulterior de la savanfi independenfi32' incilzitoarele ionosferice nu erau ceva nou, aflase Manning din articoleie trimise de Gregory. Cu toate acestea,invenfia lui Eastlund ardta c6 este posibil sX se perforeze atmosfera cu un fascicul mult periculos, mai puternic qi mai concentrat. CAliva ani mai tdrziu, Gregory a sunat-o qi i-a spus, cu o voce sugrumatd: ,,Nebunii dgtia chiar au de gAnd sd o fac5. in Alaska'" Se pSrea cd For{ele Aeriene qi Marina SUA urmau sd pldteascd un antreprenor, firma Arco Power Technologies Inc., Pentnr a construi un incdlzitor ionosferic super-puternic - o refea de antene - in Jinutul Bush din Alaska, in apropierea oragului Ancllorage' ln urmdtorul an, Gregory i-a trimis articole cu privire la furcSlzitoarele ionosferice gi la alte aspecte corelate, gdsite in revistele gtiin$fice pAnd in anli 7970. El i-a dat numirul de telefon al unui anume Chre Zickthr, din Anchorage. Gregory era tot mai supirat 9i pesimist tot in ce priveqte sindtatea planetei, iar in cele din urmd i-a trimis
32Dr. Ilichard Williams: Fizica gi societatea, qi un interviu cs flzicianul Adam Trombly.

A']A TiAARP

ffit'r" 'R.,..,'.t,

care-l alcituise cu privire la incdlzitoareleioncsferice. la carem-am putut gAndi.Eqti arn scristuturor oarne.nilor

t u c c v a c u t t l a t ea s t e a " ' i u r r r a l i *a f; fi ;i (lirvintelt' lui 9i gSndul la ceea ce el numea ,,qtiinta nebuni nu-i dideau pace, dar ea era din nou angajata clt, l.r. ccrul nostru" ziar din oragul British Columbia, qi nu mai ave'a ca r.'porter la un vreo campanie. Intr-o zi, ea a fotocopiat extrase tirnp sir porneasci qi a preclat pachetui dir.r ciosar, a scris o pagind de introducere, acelui ziar. El l-a trimis editorialishrlui din Ottawa <iirectorr_rlr-ii cle la acciasi ziar, dar omul acela nu a publicat un cuvAnt despre expe'rien {eie i onosferice' inceprutul anultri 7994, ea i-a telefonat unui rePorter la l-c de la ziarui din Anchorage; Gregory ii spusese cd omul acela scria Lln ;rrticcll cu privire la proiectul care urma sX emiti atAta energic' spre ionosferi, pentru experimente militare. Pe un ton reporterul i-a spus ci editorul sdu nu era interesat de de-"ctrrajat, vreo inr.estigafie de profunzime in acest sens; punctul de vedere al ziarului era ci investilia ot-eritEde armatd asigura locuri de muncd. Manning a iotocopiat dosarul sdu care era acum tot mai gros cu privirc la incllzitoarele ionosferice gi la electricitatea atmosfericd 9i l-a trimis tof.rgi reporterului. Urmdtortrl ei apel a fost cdtre Clare Zickuhr. Un an mai tArziu, ea se afla in Alaska, intervievAndu-l pe el gi pe al1ii care erau ingrijorafi din cauza ,,Skvbtrster-ului", aga cum numise dr. Richard Williams de la Princeton incdlzitorul super-puternic proiectat. Succesiunea de cvenimente care au dus-o la Anchorage a inceput atunci cAnd Dennis Specht, un activist anti-nuclear care locuia pe atunci in Alaska, a trimis o qtire unei reviste australiene.

39 demarigrupuri ,,(HAARP)ar trebuisdfie studintar atenlie " decercetdtori independenti... Dr. patrick Flanagan
,,Au ieqit la lumind niqte revelafii uimitoare, cu ocazia unor aveau ca obiect un proiect sponsorizat de armati, care cercetirrice in Cakona ... Instalalia HAARP va fi utilizatd construclie este in gi a controla procesele ionosferice rre'tru a in[elege, a stimula modifica eficienla comunica{iilor gi a sistemelor de putea .ur,, ot unei fige informative cu privire la HAARP. supravegirere, conform Declara{ia de impact asupra mediului, pentru proiectul HAARP, prctiirde ci impactul ionosferic este neglijabil 9i cd nu existd impact asupra climei, stdrii vremii sau stratului de ozon. O companie ARCO a cAgtigat licitatia pentru contractul de construire arlFIAARP: ARCO Power Technologies Inc. APTI deline un brevet (# 4.686.605,Metoda gi aparatura pentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera gi/sau magnetosfera PdmAntului, inventator: Bernard J. Eastlund; cesionar: APTI Inc., Los Angeles), care se potrivegte foarte bine cu ceea ce igi propune HAARP in leghturl cu transmiterea de cantitdli extrem de mari de energie de radiofrecvenle in ionosferd. Este evident cd HAARP va testa, cel pu{in, dac5 nu va pune in aplicare pe deplin, capacitdlile brevetului. Brevetul # 4.686.605afirmd cd acesta are urmStoarele utilizXri: <a provoca... intreruperea totald a comunicaliilor pe o porfiune foarte mare de pe PdmAnt...intreruperea nu numai a comunicafiilor terestre, dar gi a comunicatiilor aeriene qi maritime (atAt cele de suprafati, cAt gi cele submarine)... confuzia, devierea sau distrugerea rachetelor sau aeronavelor... schimbarea vrenii... prin modificarea absorbtiei solare... concentra{iile de azot, ozon etc. ar putea fi mdrite in mod .rrtificial>.,, Indiferent dacd APTI a utilizat sau nu acest brevet special Pentru HAARP, Begich a pus la indoiali intelepciunea intregului erort. ,,Daci aceastd tehnologie funcfioneazd, este oare in interesul omenirii ca o birocratie secretoasdsd controleze ceva care ar putea opri toate comunica{iile electronice sau ar putea modifica clima la nivcl plarretar?,, Biblioteca avea brevetul sub formd de microfise. Rezumatul sdu suna astfel: ',Metoda gi aparatura pentru modificarea cel pufin a unei _ regiuni selectate, care existd in mod normal deasupra suprafetei

lll Capitolul CESEPETRECE ACOTOSUS?

Nu pofi sd-i pui o etichetd lui Nick Begich doar pentru pdrul lung, pe care-l poartd prins in coadd de cal, gi pentru aspecful juvenil; gi-a inceput prima afacere in 7974, la vArsta de 16 ani, gi a lucrat in minerit, in construcfii, in afaceri iriobiliare gi, mai recent, intr-un post de conducere de nivel mediu, la Circumscriplia $colard Anchorage. Serviciul prestat in politica statului Alaska, cit gi organizarca sindicatului, i-au adus premii pentru serviciul public, cAtevanumiri in Consiliul Statului Alaska pentru Studii Economice qi doui mandate ca preqedinte al Federafiei Profesorilor din Alaska (AFT). Dar numai interesul s5u de duratd pentru gtiinle i-a adus lui Begich titlul neoficial de ,,eclecticin evolu[ie". Viafa lui a luat o altd intorsdturd cAnd, rdsfoind numdrul din aprilie 7994 al unei reviste australiene pe care i-o sugerase Patrick Flanagan, i-a sdrit in ochi numele ziarului din oragul sdu. ,,Ciudat, Nexus sd publice un articol din Anchorage Daily News", i-a spus el soliei sale Shelah. Confinutul articolului l-a fdcut sd tresari - guvernul federal era pe punctul de a amplasa o instalatiebizard. chiar in curtea lor/ metaforic vorbind. Nick a copiat datele gi s-aindreptat spre Biblioteca Municipald din Anchorage, pentru a gdsi povestea originald, o scrisoare citre Anchorage Daily News de la Eric Nashlund, din 20 noiembrie 1994. Se vorbea despre un proiect subvenfionat de armatd, numit HAARP - Programul de Cercetare AuroralS Activd de inaltl Frecvenfi - care avea menirea de a ,,perturba" ionosfera pentru experimentele Ministerului de Apdrare. Scrisoarea lui Nashlund spunea:

40

t Dr. Nick

EAI]A HAARP

plmAntului. Regiunea este excitatd prin incdlzirea cu rezonante de ciclotron de electroni pentru a-i cregte astfel densitatea de particule incSrcate. intr-o varianti de realizare, radialia electromagnetici polarizatl circular este transmisi ascendent intr-o directie paraleli cu o Iinie de for!5 a cAmpului qi de-a lungul acesteia,care se extinde prin regiunea plasmatici ce urmeazd a fi modificat5. Radiafia este transmisd la o frecventd care excitd rezonanta dc ciclotron de electroni pentru a incilzi gi a accelera particulele incircate. Aceastd cregterede energie poate provoca ionizarea particulelor treutre, care sunt apoi absorbite, ca parte a regiunii, sporind astfel densitatea de particule incdrcate din regiune." CAnd Begich a examinat secfiunea de brevet intitulat5 ,,stadiul tehnicii", a fost surprins sd vadd trimiteri la drticole despre Nikola Tesla. Desenele lui Eastlund pdreau a fi similare brevetelor de invenlie eliberate lui Nikola Tesla la sfArgitul secolului 19 giinceputul secolului 20! Numele lui Tesla fusese asociat cu nigte planuri fantastice, iar Begich a vrut si afle de ce pretingii ingineri planetari il citau incd .Iesla pe inventatorul decedat. Begich gtia cI era creditat pextru _ cd putea sd provoace un cutremur, sd genereze ,,rr.ingi de enelgie electromagneticd" gi alte minuni. Spre sfArpitul vielii sale, Tesla pretindea cd define cheile pentru crearea unui scut in atmosJ.era"superioard, care ar putea sd distrugd orice aeronavd care ar veni. Un fior rece l-a trecut pe Begich dupd ce a citit articolele citate. Primul a fost in New York Times din 8 decembrie 1915: ,,Nikola Tesla, inventatorul, a depus cereri de brevet pentru pdr{ile esenfiale ale unei magini, posibilitdfi care pun la incercare imaginafia unui profan qi promii o paraleld la felul cum Thor arunca din cer trdsnetele ca sd-i pedepseascd pe cei care ii supdraserd pe zei... Este suficient si spunem ci invenfia va merge prin spaqiu cu c.rvitezi de 500 km pe secundd, o navd fdrd echipaj, fird aripi sau motor de propulsie, trimisd prin energie electricd in orice punct de pe glob, intr-o misiune de distrugere, in cazul in care distrugerea estc'ceea ce-gi doregte manipulatorul." Nu este momentul, a declarat dr. Tesla ieri, .sd se intre in amdnunte cu privire la acest lucru. El se bazeazd pe un principiu

lucruri mari Pe timP de pacegi poatefi folosit pentm 1... inseamnd in n-rari rizboi' Dar repet, nu este momentul sd vorbim lr"rcruri de lucrttri'" astfel .lt':pre
,,Estc perfect posibil sd se transmitd energie electrici fdrd fir gi *i se producS efecte distrugtive la distanfd. Eu am construit deja un emi{itor fdri fir care face posibil acest lucru, 9i l-am descris in nublica{iiie mele tc'hnice, printre care menlionez brevetul meu ctt lr. 7.i19.732. acor:dat recen-t.Cu emildtoare de acest fel putenr sd proiectdm energie electrici in orice cantitate, la orice distan{d gi si o folosim in nenumdrate scopuri, atAt in rdzboi, cAt 9i pe timp de pace. prin adoptare'auniversald a acestui sistem, vor fi realizate condi{iile ideale pentru rnenlinerea iegii qi a ordinii publice, pentru cd atunci cnergia necesard pentru punerea in aplicare a dreptului gi justifiei va fi in mod normal productivi, degi potenfiald gi disponibild in orice moment, atat pentru atac cAt qi pentru apdrare. Energia transrnisd nu trebuie sd fie neapdrat distructivd, deoarece, daci distanfa ajunge sd depindd de ea, retragerca sau furnizarea ei va aduce aproximativ aceleagi rezultate ca gi cele realizate acum prin forla armelor." Begich a observat cd urmdtorul articoi menfionat in brevet era tot din New York Times, 22 septembrie 1940 gi a citit: ,,Nikola Tesla, unul dintre inverrtatorii cu adevdrat mari, care qi-asdrbXtorit a optzecea aniversare pe 10 iulie, ii spune reporterului ca este gata sd divulge Guvernului SUA secretul sale "teleforfei' care/ splrnea el, ar putea topi motoarele avioanelor aflate pe o distanli de 400 km, constituind astfel un invizibil Zid Chinezesc al Apdrdrii in jurul fdrii...,, ,,Aceast5 "teleforti", a spus el, se bazeazd. pe un principiu complet nou al fizicii, la care .nimeni nu a visat vreodatd>, diferit de principiul cuprins in inventiile sale precedente referitoare la rransmiterea energiei electrice de la distanfd, pentru care el a primit o serie de brevete de baz5. Acest nou tip de forfd, a declarat dl. Tesla, ar opera printr-un fascicul cu un diametru de a suta-milionime dintr-un centimetru pdtrat, gi ar putea fi generat de o instala{ie speciald, a clrei constructie ar dura cel mult trei luni. costr-rrile realizirii fiind de aproximativ 2 milioane de clolari.,,

42

nne Ma

I Dr. Nick

+)

,,Fasciculul, declara el, implicd patru noi invenfii, dintre care doui deja au fost testate. Una dintre acestea cuprinde metoda gi aparatLlra pentru producerea de raze gi de "alte manifestdri de energie" in aer liber, eliminAnd nevoia de vid inaintat; a doua cuprinde metoda gi procedeul pentru producerea unei (forte electrice foarte mari"; a treia este o metodd de amplificare q acestei forle, iar a patra este o noud metodd pentru producerea <unei extraordinare forle electrice de respingere". Aceasta ar fi proiectorul sau arma sistemului. Tensiunea electrici pentru propulsarea fasciculului in directia obiectivului sdu, conform afirmaliilor inventatorului, va atinge 50 milioane de vol1i." ,,Cu aceast5 tensiune euormd, a spus el, se vor catapulta particule electrice microscopice de matbrie, intr-o misiune de distrugere a defensivei. El a addugat cd lucra de mulfi ani la aceasth invenlie qi cd fdcuse recent o serie de imbundtdliri." Mai exista o a treia menliune, aparent scrisd de Tesla, pe care Begich nu a ptrtut-o obfine. Ideile lui Tesla din aceste articole au ridicat mai multe intrebdri in mintea lui Begich in legdturd cu versiunea unei ,,legi gi ordini" care ar putea apdrea din partea oricdrei organizalii militare ce ar controla o asemenea tehnologie. El credea c5, dacd aceasti tehnologie ar fi pusdin aplicare undeva, acest lucru ar trebui sd fie ficut in mod deschis qi sincer, gi numai atunci cAnd ea poate sd fie sigurd 9i utild pentru imbundtdfirea condifiei umane. Ideea declangdrii unei asemeneaenergii in ionosfera planetei il tulbura profund. Begich a dat telefoane, a citit mai multe lucrdri qi a auzit reac{ia cAtorva oameni de gtiin{d independenti fald de proiectul finanfat de armatd in legdturd cu cerul. Cererea lor fald de armatd ar putea suna rdspicat, cam aga, ,,inapoi, Charlie, planeta aceasta este 9i a noastrd." Mai era un aspect care-l ingrijora, in afard de efectul pe care HAARP putea sd-l aibd asupra vremii sau al comunicaliilor de urgen!6 din Jinutul Bush din Alaska. De-a lungul anilor, elvdzuse studii impresionante care aretau cX pAnd gi nivelurile reduse de impulsuri hziologiei, minlii 9i dispoziliei omului. El a decis si afle mai mult, mult mai mult, din pe frecvenle radio puteau diuna

ililr"rp".tabile.

butonul de alarmdrn Ar fi fost o prostie si apese

HAARP' fdri a fi sigur' legiturd cu O preocupare a fost in mod clar speculativd. Unul dintre HAARP33 afirma: ,,Au fost detectate tulburdri ale clocumentele au fost puse pe Seama cutremurelor, cum ar fi iorrosferei, care din data de 28 martie 1964." El s-a intrebat cutrenurul din Alaska ipoteza inversa - anume, dacd tulburdrile fi adevdratd dacdn-ar putea lezona cu materiale din ionosferice provocate deliberat ar putea trimAnt gi si declanqezeun cutremur' Chestiunea cutremurului era doar una dintre cele care-i sAcAiau De cercetetorii independenli. Begich nu gtia aceasta la momentul respectiv, dar cercetlrile urmau sd ii concentreze energiile intr-un .nod .u." avea sd atragdoameni ce gAndeau ca el. in cele din urmd, energiile lor direcfionate aveau sd ,,tulbure" ceva mai mare decAt ei

ingigi. Poate cd viala lui il condusese la acest lucru. Nick Begich ]r. a crescut intr-o famiiie politicd in care,,a schimba Iucrurile" era un mod de via{d. Tat5l sdu, Nick Begich Sr., a deservit ca senator al statului, iar mai tArziu ca reprezentant in Congresul Statelor Unite, iar mama sa, Pegge, a fost activd politic in Alaska timp de mai mult de 30 de ani. Dupd disparitia avionului in care se aflau tatil sdu qi Hale Boggs, liderul majoritdlii din Camera Reprezentanlilor a SUA, in 7972, ciLnd Nick Jr. era adolescent, viala lui s-a schimbat in mod irevocabil. Cu toate acestea, ideea de baz6. pe care i-au insuflat-o pirinfii s5i a fost cea de serviciu gi perseveren{d. El gi cei cinci frafi ai sdi au adunat o experien{d politicd de o via{d intreagd. Dar un fir la fel de puternic in viala lui Nick a fost interesul Pentru gtiin{i. Ca urmare a cercetSrilor sale timpurii, el a fost invitat la conferinta Asociatiei lnternationale pentru Cercetarea Bioritmului, de la Atlanta, ca tAndr ,,arnator", prirr,r" cincizeci de savanti consacrali veni{i din intreaga lume. Cei mai mul}i erau specialigtiin gtiinlele viefii. TAnXrul cercetdtor a prezentat o lrrcrare srmpl5,, ideea principald fiind aceeacd cercetdtorii super-specializafi

:-r-----Na fionald pentru Telecomunica{ii gi Informafii, Evaluare r^^'"'t'ttrdra a tnstrumentului de cercetdriionosfericeefectuatede Forlele ",ll:l-"tt:t"fia r\etlene, etapaa doua, 1 oct.1993.

44

& Dr. Nick

'G

UAHAARP

45

din lara sagi echipelemultidisciplinare puteau si faci mari progrese in qtiinfd. Asocierile sale din experienlele timpurii au dus la un interes de duratd in electrofiziologie 9i gtiinlele vietii. Studiile sale au devenit pentru el o supapd creatoarein perioada cAnd lucra la lumeascd' locurilesalede muncdadministrativS,
Aceste cunoqtinle l-au ajutat sd pund in ordine documentele tehnice privitoare la proiectul HAARP 9i sd inleleagi implicafiile interferenfei ionosferice a acestuia. Dupi cum vedea eI, guvernul infelesese riscurile. Ca qi Clare Zickuht, tot din Alaska, dar ca qi ceilalfi, el a trimis ,,teancuri de dosare" prietenilor din intreaga lume, qi a fost coplegit de informaliile primite ca rdspuns' in ,rara anului 7994, Begtrch a scris un articol despre HAARP, pentru revista Nexus, ca sd poatd publica povestea' El menfiona brevetrrl Eastlund, dar recunoqtea ci existau controverse' de-a face ,,Armata SUAneagi cd proiectul HAARP ar avea ceva cu aceste brevete. Cu toate acestea, o analizd atentd a docrrmentelor grvemului, ce au condus la contractul cu APTI, duce la concluzia cd... armata incearcd si inducd in eroare in mod deliberat'" in construclie nu va ,,Degi este adevdrat cd dispozitivul produce toate efectele descrise in brevet este un Pas necesar pentru a dovedi eficacitatea tehnologiei, inaintea unei relele mai mari de antene..." ,,,.. brevetul cu numdrul 4.686-605,eliberat pe 11 august1987 ... este unul dintre cele trei brevete din aceeaqi serie, ale aceluiaqi de inventator, dintre care unul a fost pus sub cheie, printr-un Ordin Na{ionali al Marinei, la sfArEitul anilor 1980'" Siguranfd in articolul sdu pentru Nexus, Begich a spus cd brevetele Eastlund depigesc cererile visate de Tesla. Brevetul Eastlund afirma ci oarnenii de gtiinli incercau inca din anii anteriori sd invele despre centurile de ioni gi electrorri captali de deasupra pimAntului, Pentru a controla gi folosi benefic fenomenele: 1960' ,,De exemplu, la sfArgitul anilor 1950 9i inceputul anilor ..' atat suA cet si URSS au detonat o serie de dispozitive nucleare pentru a gelrera un numdr mare <ie particule incdrcate la diverse altitudini...."3a v BrevetulSUA cu nr. 4.686.605, 1987' emis pe 11 augr'rst

^devirat cd acest lucru poate provoca confuzie, sau chiarintreruperea completd a sistemelorde ghidare interferentd

gi de cele mai sofisticate avioane gi rachete."3s uirrrru* chiar utiliza gi de a transmite pe arii foarte largi de ,,Capaatatea de a de diferite frecvenle ... oferd .o pamart ... undele electromagnetice de a interfera cu toate modurile de comunicare'' | .upu.itat" unici gi/sau aeriene, in acelaqi ti^P'"* terestre, maritime posibilitatea de a plasa cantitdli de ,,... aceasti invenlie oferd Pamantului, in locafii strategice, energie f5r5 precedent in atmosfera nivelul injectdrii de energie, in special dacd se 6 de a menline mod mult mai precis 9i folo."r. impulsurile neregulate, intr-un in stadiul anterior al rnai bine controlat decAt pAnd acum, realizat nucleare"""37 tehnicii, prin detonarea de dispozitive comunica{iile strdine ,,... ceea ce se foloseqte pentru a perturba invenfii, poate fi folosit in acelagi timp, de un cunoscdtor al acestei ca relea de comunicare. in plus, odatd ce este stabilitd o refea proprie de ccrmunicare, efectele acestei invenlii ar putea fi folosite pentru a recepliona comunic;rfile str5ine, pentru spionaj'"38 ,,Eastlund a explicat pas flr pas alte posibile evolufii ale superincilzitorului siu pe cer: <... ar putea duce la distrugerea, devierea sau conlqzia rachetelor Sau aeronavelor, in special atunci cAld sunt folosite particule relativiste>." ,,De asemenea, mari regiuni din atmosferi ar putea fi ridicate la o altitudine neagteptat de mare, incAt rachetele sd intAlneascd forle de antrenare ... neagteptate ... avAnd ca rezuitat distrugerea sau devierea..."3e ,,schimbarea vremii este posibil5, de exemplu, prin modificarea vAntuiui din atmosfera superioari, prin formarea unuia sau mai multor nori din particule atmosferice, care vor ac{iona ca o lentil5 sau un dispozitiv de focalizare."a0 -* Ibid,
36 lbid.

v Brevetul SUA cu nr. 4.686.605, emis pe 11 august1987. orevetulSUA cu nr. 4.686.605, emis pe 11 august1987. " Ibid.
40 Ibid.

leanneManning & Dr. Nick Begich ,,De asemenea ... poate avea loc modificarea moleculard din atmosferd, astfel incAt se pot obline efecte pozitive asupra mediului. Pe lAngd schimbarea compozifiei moleculare a unei

46

din mai-iunie 7994 al revistei Microwave News, unde Eastlund descria un ,,scut complet, la nivel global" alcdtuit din electroni accelera{i,creafi cu emi{dtoare de radiofrecven{e (RF). Proiectul HAARP,,in mod evident, aratd ca un prim Pas spre ace.stlucru", i-a spus Eastlund editorului. Cu toate acestea, el a remarcat faptul cd utilizdrile Pe care el le-a descris ar avea nevoie de un dispozitiv mult mai puternic, cu o anteni rnult mai mare decAt reteaua HAARP. in timp ce controversa Eastlund continua, Begich a scris cd un document din 1990 de la Marind gi de la Forlele Aerienea3preciza ci obiectivul proiectului este de a invdla cum si se manipuleze icnosfera la o scard mai mare decAt putea face Uniunea Sovieticd pe atunci, cu instalaliile sale similare. HAARP ar fi cel mai mare incdlzitor ionosferic din lume, situat la o latitudine foarte potrivitd pentru punerea in practicd a invenliei lui Eastlund. Obiectivul proiectului HAARP nu era studierea aurorei boreale. Begich cita din ,,ROD (Record of decision - inregistrare de decizie), Programul de CercetareAurorald Activd de inaltd Frecvenfd (HAARP), Declarafia finald cu privire la impactul asuPra mediului" din 18 octombrie 1993: ,,Datele obfinute din cercetarea propusd ar fi utilizate pentru a arraliza proprietdlile de bazd ale ionosferei gi pentru a evalua potentialul de dezvoltare al tehnologiei de amplificare a ionosferei pentru comunicalii gi sisteme de supraveghere... O posibild aplica{ie a cercetdrii, pentru Ministerul Apdrdrii al SUA (DoD), este de a oferi comunicatii submarinelor scufundate. Este de agteptat ca acestea 9i mr-rltealte aplicalii de cercetare sd sporeasci foarte mult actuala tc'hnologie DoD." ,,Fortele Aeriene gi Marina propun sd se construiascd qi si se utilizeze cea mai versatild gi capabil5 instalalie de cercetare ionosfericd din lume. Guvernul intenlioneazd sd utilizeze locafia nefolositi a ,.radarului de imprdqtiere retrogradd cu bdtaie peste orizont" de lAngd Gakona, Alaska, pentru acestprogram ... Cerinlele cercetdrii stipulau ci locul ales trebuie sd fie intre latitudinea de 61 qi cea de 65 de grade, nord sau sud. Limitele locafiei ardtau cd locul trebtrie sd fie: pe teritoriul SUA, in zona DoD, ca intindere maxim5." --.',,1'larrr,rrile i 990. februarie gi activitdlile asociate", serviciilor

RETEAIL{HAARP Begich cita numirul

A'7 a/

regiuni atmosferice, poate fi aleasd o anumitd moleculd sau mai multe, pentru prezen{a sporit6. De exemplu, concentrafiile din atmosferd ale ozonului, azotului etc. ar putea fi mdrite artificial. in mod similar, ameliorarea mediului inconjurdtor se poate realiza prin provocarea dezagregdrii diferitelor entitdli chimice, cum ar fi dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxizii de azot etc. ... ,,41 Begich a subliniat pentru cititorii lui Nexus cd dispozitivul HAARP construit la acea vreme nu era suficient de mare pentru a testa toate ideile lui Eastlund. Dar cu siguranfi armata pdrea interesatd de brevetele sale. Begich avea experien{d in ,,achizitlr"termenul birocratic pentru oblinerea contractelor cu guvernul - qi lucrase odatd in inima ldrii antreprenorului de apdrare pentru Texas.Faptele din acest caz ii sdreau in ochi. in data de 3 noiemb rie 7993,Forlele Aerie'ne ale SUA au anuntat cd primul antreprenor in prima faz6, a proiectului HAARP va fi ARCO Power Technologies Inc (APTI). in mt mentulin care proiectul a fost scos la licitafie, APTI era o filiald a Atlantic Richfield Oil Company (ARCO) qi delinea drepturile de brevet pentru planurile de modificare a ionosferei, ale lui Eastlund. Begich a cdutat APTI in lista de corpora{ii{2 a Dun & Bradstreet qi a aflat ci APTI avea un pregedinte in Los Angeles gi un personal de 25 de angajali din Washington DC, cu vdnzdri de doar 5 milioane dolari pe an. Cum a oblinut o filiald micd un contract militar pentru un proiect atAt de mare? Potrivit inregistrdrii, a cAgtigat dreptul de a construi proiectul prin scutiri in procesul de achizilie militard. Contractul HAARP cu APTI a fost de peste cinci ori mai mare decAt vAnz5rile anuale ale APTI. Aga cum vedea Begich problema, singura cale prin care o companie practic necunoscuti pe scena achizifiiior militare ar putea primi un astfel de contract este in cazul in care ar dispune de informatiile necesitate de proiect. Cdrarea ducea inapoi la brevetele Eastlund.
41Ibid. a2America's

Corporate

Families 7993, l, pg.756.

JeanneManning {s Dr.NiekBegich Reactia la articolul din Nexus a aritat cd erau interesate de HAARP mai multe persoane decAt s-ar fi aqteptat iniFal cercetitorii

4B

RETEAIIAIIAARP

49

dinAlaska. Begich a observatcdmulli dintre cercetitorii independenli se temeau sX se identifice gi ,,sd lupte impotriva guvemului". Un grup de indivizi la care Begich - respect6nd dorinla lor de a rirnAne anonimi - a inceput si se refere ca la ,,biielii din Jinutul Bush" i-a trimis grimezi de dosare pe care le vedeau ca avAnd o legituri cu HAARP. Cdrfi, documente, tdieturi din ziare gi articole de pe Internet soseau in fiecare sdptdmAnd, ca qi inregistrdrile guvernamentale ocazionale. El dddea mai pufind atenfie articolelor de pe Internet, cu exceplia cazului in care se menfionau cdrfi, articole sau brevete pe care el le putea verifica direct de la surs5. Tntr-o zi, acasi la familia Begich a sosit un pachet de aproximativ noi. 50 crn grosime cu dosare

in timp ce el se afla in Finlanda, singurui eveniment nelinigtitor a fost ci dosarele in legdturi cu HAARF pe care i le trimisese lui Reijo Makela dispiruserd in mod misterios din biroul lui Reijo. Cei doi bdrbali au discutat totugi despre proiect 9i au concluzionat cd FIAARP era un afront la adresa bunului-simf gi o ameninfare la adresa siguranfei. Aceastd concluzie se baza pe proftrnda intelegere pe care Makela o avea referitor la efecteie produse de undele radio asupra oamenilor. La Anchorage, la inceputul anului 1995, familia Begich i-a trimis un bilet de avion lui Jeane Manning iar fiul lor de noud ani s-a mutat in dormitorul surorilor sale pentm doud sbptirnAni, cAnd a sosit ea. Nick gi-a luat iiber de la serviciu gi au imprdqtiat dosarele despre HAARP pe covor, pe o suprafa!5 de 6 metri, in biroul sdu, in timp ce scriau la calculatorul lui gi la un laptop imprumutat. Shelah i-a insotit intr-o vizitd la activistul NO HAARP Ciare Zickuhr qi la sofia acestuia gi au condus ore intregi prin linutul Bush pentru a discuta gi cu alfi activigti. Dar cele mai revelatoare interviuri au fost cele telefonice. tn timp ce se afla in Alaska, |eane a sunat la Houston, Texas, gi a intervievat un om care se pdrea ci fusese eliminat din cercul iniliafilor ce proiectau incilzitoare ci vorbea prea mult cu presa? de gigawafi. Oare pentru

Cam in acelaqi timp, Sir Anton Jayasuriya de la Universitatea Internationald Deschisd pentru Medicind Complementari l-a invitat pe Begich sd prezinte o lucrare la Congresul Mondial de Medicind ca sd primeascd o diplomd de doctorat in medicina tradilional5. Onoarea a fost cu totul neagteptat5, iar el qi-a fdcut bagajele pentru cdldtorie. DupX cum s-a dovedit, circumstanlele nu-i permiteau si cdldtoreascd in Sri Lanka, aga c5, in schimb, a planificat o excursie in Finlanda. in Finlanda, cel pufin, igi putea vedea vechiul prieten (de la conferinla dtr. 1978 qi din coresponden!5) dr. Reijo Makela, in scopul de a vorbi despre promovarea qtiinlifice ale lui Makela in electrofiziologie. descoperirilor Alternativd,

intre timp, unul dintre cercetdtori HAARP din Canada i-a scris ca sd-i mullumeascd pentru articolul din Nexus. Jeane Manning era o scriitoare care tocmai finalizase un manuscris, ,,The Coming Energy Evolution". Ea a sugerat sd colaboreze la un articol pentru o publicalie americand. Begich a rispuns telefon6ndu-i la Vancouver. Ei au inteles ci fiecare avea prea multe in{ormafii presante in dosare, ca sd le poat5 comprima intr-un articol. Era nevoie de o carte. in timpul escalei din aeroportul Seattle, inainte de zborul spre Finlanda, Begich s-a intAlnit cu Manning timp de cAteva ore qi au constatat cd aveau preocupdri comune. Ei au hotirAt si incerce o colaborare de la distantd, ca autori.

HAAKP

gi binerenlizstd."* jucdrii. Aceasta e o iucdriemare ,,saasntiiconstruiesc Dr. Bernard Eastlund, vorbind despre HAARP ireaersibile'4s daune de acest ,,Experimentele fel nr puteaproaoca Dr. Richard Williams' 1988

lV Capitolul SUBSECRTTIZARE SKYBUSTER-ELE

Dr. Bemard Eastlund rAdea pe infundate povestind despre momentul cAnd "s-a aprins beculetul" intre mintea lui 9i a dr' Simon Rarno. ,,E o mare figurd in qtiinla militard",'i-a explicat Eastlund iui Manning, in cursul unui interviu telefonic. ,,A fost fondatorul TRW gi al marilor companii de genul dsta, mari antreprenori de apdrare. La acea vreme, el era membru al consiliului ARCO (Atlantic Richfield oil Company)." CAnd Eastlund a intrat in sala de gedinla in acea zi din anii 1980, pentru a face o prezentare, el era congtient de prezenla cercetdtorilor consacrali. Eastlund pregdtise o serie de folii transparente pentru ilustrarea noului sdu concept de focalizare a unui fascicul puternic de joasd frecvenfi sau de energie de microunde asupra ionosferei. Avea cAteva motive pentru a se agtepta sd primeascd aprobarea. Unul era cd oricine ar fi aprins generatoarele electrice pentru a acfiona emi{dtorul gigant pe care-l propunea el, ar fi fost un client mare pentru cAmpurile de gaze naturale ale ARCO, de pe Versantul Nordic din Alaska' ,,Mi-am adus diapozitivele", igi aminteqte Eastlund' ,,Am prezentat unul cu locafia de pe Versantul Nordic din Alaska. Acolo unde se afld cAmpui magnetic al PdmAntului, unde se afld Rusia 9i aqa mai departe. Apoi, pe o altd folie, am ardtat cum se ia gazul, se pune o antend gi se focalizeazd in sus." N-a mai fost nevoie ca Eastlund sd prezinte urmdtoarea folie' Ideea a prins, iar antreprenorul militar pdrea cd vrea sI se gAndeascd aa Manning doctorului Bemard Eastlundpe 20 feb. Interviul luat de Jeane 7995. asDr. Richard Wiiliams, ,,Ameninlareaatmosfericd",Physicsand Society, apr. 1988.

un minut la ea. ,,Practig (Ramo) mi-a spus sd tac din gurd; stdteaacolo gi spunea idee grozavd!". N-a trebuit sd mai prezint alte detalii,,, "Ce a spus Eastlund cu o mandrie evidentd. ,,E genul dsta de concept. De fapt, avand de-a face cu oameni bine informafi, n-a trebuit niciodatd si trec de a treia folie. Apoi incepeau si inventeze chiar ei.,, savantul consacrat pe care I-a impresionat Eastlund este un inventator care define brevete pentru tehnologia microundelor, optica electronicd gi rachetele ghidate. f;.amo este coautor al cdrlii ,,CAmpuri gi unde in radioul modern" dn 1944, gi in general el este un inginer foarte capabil. Eastlund a fost descris ca o persoand cu voceajoasd, fizician de inaltd reputafie, preqedinte al unei companii tehnologice din Houston. ,,Eastlund nu este unul dintre fizicienii aceia trdsniti, cu pdrul valvoi, s-a spus odatd in revista omnia6, amintind titlurile obtinute de el de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts gi de la Universitatea Columbia. De exemplu, lucrand vreme de opt ani la programul de fuziune al Comisiei pentru Energia Atomicd, la inceputul anilor 7970, el a inventat o ,,flacdrd de fuziune,,, care avea sd utilizeze resturile de plasmd de la reactoarc'le termonucleare, recicland degeurile solide. La ceva vreme dupd intrunirea la care Ramo a auzit ideile lui Eastlund cu privire la focalizarea unui fascicul (de electroni), cei doi au lucrat impreund la un brevet pe care l-au inregistrat la inceputul anului 19g5. ,,Metoda gi aparatura pentru crearea unui ciclotron artificial de electroni pentru incdlzirea unei regiuni a plasmei" a fost al doilea dintr-o serie de brevete pe care Eastlund le-a cedat unei filiale a companiei ARCO Arco Povser Technologies Inc. (AprI). Contribufia lui Ramo la concept a fost ideea de a se utiliza o bobind supraconductoare mare pe sol pentru a schimba campul magnetic al pimantului ra o artitudine tnare/ spunea Eastlund. Fuseserd vremuri bune pentru Eastlund. Controversa cu privire la ,,brevetele Eastlund,, nu incepuse incd. Niciun fizician incd nu avertizase ci experimentarea brevetelor sale s-ar putea transforma intr-un ,,act de vandalism global,,.

Eastlundfusese angajat deARCo pe postde consultant, pentru a gasiidei pentru utilizareamiliardelor de metri cubi de gazenaturale, din rezerveleARCo de pe versantul Nordic din Alaska. problema
1o Bill Lawren, ,,Redescoperindul pe Tesla,,,revista Omni, martie 19gg.

Mann

I Dr.Nick Construirea

AIIAHAARP

companiei ARCO era locafia indepirtatd a gazului unei conducte qi derivarea gazului spre centrele industriale, nu era o solufie; acel megaproiect de conducti fusese pe agenda industriei petroliere de mai bine de doudzeci de ani, firl sd fi progresat. Compania ar fi obfinut maximum de profit dacd se descoperea"o utilizare a produsului sdu, chiar acolo, pe Versantul Nordic. In acea zonl, abia populatd, de proprietifi imobiliare blocate de ghefari, care puteau fi clientii pentru mari cantitdfi de energie? Studiind problema, in ideea de a folosi gazul la fala locului pentru a alimenta un generator uriag gi pentru a produce electricitate4 Eastlund gi-a dat searna cd era vorba de miiiarde de wali de electricitate, nu doar de milioaneie de wati produse de o centrald electricd de megawati dintr-un oraq. Ce ar putea face qeful s5u cu cAliva gigawati? El a respins orice idee care presupunea cantitdfi mai mici de energie. in cele din urm5, Eastlund a venit cu un plan remarcabil - si se u|rlizeze toatd energia, pentru a alimenta cel mai nrqlg ,}ncdlzitor ionosferic" din lume. Instalafia de la sol ar urma si focalizeze energie concentratd in direcfia ionosferei, iar acolo undele de radiofrecvenfe (RF) radiate ar interacfiona puternic cu -r

StateleUnite aveau deia antene mici in cAtevalocafii, pentru

legate de reflectarea undelor radio inapoi din cxpcrimentele unui instrument mai mare decAt al celorlalfi, ionosferd. Cu ajutorul concentra fasciculul acestuia, armata SUA ar de a si crr capacitatea rachetele apirute, sd intrerupi comunicatiile putca si ,,prijeascd" ia nivel rnondial, sd modifice compozitia chimicd a atmosferei superioare qi chiar sd faci inginerie climatici, prin redirecf,onarea vAnrririlor de altitr-rdine foarte mare (curen!i-jet). Alte artificii inlesnite de invenfia sa aveau sd fie dezbdtute cAfva ani rnai tArziu. ,,Tomografia de penetrare a pimAntului" - ir esenfd, (scanarea pdmAntului cu radiat-ii reflectate din cer radiografierea solului in cdutarea de tuneluri gi depozite secrete) este o aplicafie care urma si apard in Actul de Autorizare Pentru Apdrarea Nalionald, pgntru anul 1995. $i existd utilizf,6 posibiie care sunt mai futuriste decAt tomografia. Cu toate acestea, in anii 1980 nu era ugor de vAndut ceva cdtre oficiul de brevete. CAnd el a solicitat primul din cele cAteva brevete ale invenliei sale, incdlzitorul ionosferic, examinatorul de la brevete i-a spus lui Eastlund cd invenfia sa era pur SF. Eastlund a rdspuns ci tehnologia era cunoscuti in intregime. Pas ru pas, el qi-a susfinut pretentiile cu documente care dovedeau ci tehnologia era posibild. Apoi, oficialii guvemamentali au fost impresiona$. Dar inainte ca documentul si ajungd la cunoqtinfa publicului in 1991, Marina a pus mai intAi un Ordin de Secretizare (Secrery Order) asupra brevehrlui sau SUA, cu nr. 5.038.664, pentru un an. Acest brevet ardta cum se poate face un ,,inveliq de particule relativiste" sus pe cer. Particulele ,,relativiste" cilitoresc aproape cu viteza luminii. CAnd Eastlund a atras atenfia Armatei, Pentagonul gi-a deschis agenda qi a cheituit sute de mii de dolari cu studiul inifial al afirmaFilor sale. Eastlund a declarat intr-un interviu la radio in 1988 cd Ministerul Apirdrii al SUA a lucrat foarte mult la proiectele sale, t5 nu are libertatea de a da detalii. El i-a spus mai tirziu lui ::t Manning cd clupd ce a lucrat pentru ARCO timp cle un an gi a solicitat orevetele, DARP,A (Defense Advanced Research project Agency pentru proiecte de cercetare avansati in domeniul apdririi) :9:Il!" exarninase amdnunlit teoriile sale, apoi emisese un contract care

particulele incircate care sunt intotdeauna captate acolo. E-{gc-#l t de incdlzire al fasciculului concentrat ar impinge cu putere sPr.e :
exterior o mare zond aionosferei. Dupd cum s-a dovedit mai tArziu, marele incilzitor ionosferic din Alaska avea sd fie situat departe de

cAmpurile de gaze de pe Versantul Nordic. Dar provocarea fusese I scAnteiapentru inventivitatea lui Eastlund. Cineva din afara complexului militar-industrial-academic, care ar urmiri cercetdrile lui Eastlund din istoria ir:rcilzitoarelor atmosferice,s-ar putea intreba: de ce ar vrea cineva si incilzeascd9i sd ridice o parte din atmosferasuperioari? Oare scopul era acelade a permite fdrii sale si facdun salt pentru depigirea Uniunii Sovietice, care experimenta tehnologii similare? Doar ei o gtiu cu siguranfi. p* parte din cercetdrile lui Eastlund au fost sprijinite de Agenfia Pentru cu titlul de proiect proiectede cercetareavansatd a apdrdrii (DARPA)a? Nordic din Alaska". electric antiracheti Versantul de pe ,,Scutul a7 Cb"t actul DARPA nr. DAAHDT-86-C-0420 ,,Scutulelectricantiracheti
pentru versanful nordic din Alaska"

leanneManning I Dr. Nick Begich stipula ca el sd studieze modalitilile prin care se pot genera electroni el a fost scos de pe statul de plati relativigti in ionosferd. Dupd 1,986, al ARCO, inainte ca invenfia sd provoace prea multe atacuri din

54

IIAHAARP

55

presd. Primul val de publicitate de proporlii a apdrut in 1988, dupd ce a fost publicat unul dintre brevetele sale, pentru sistemul prin care sd se focalizeze imense cantitdfi de energie electromagneticd irspre regiunile selectate din atmosfera superioard.as Brevetul publicat era intitulat ooMetodagi aparatura pentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera gi/sau magnetosfera PlmAntului". Eastlund i-a spus lui Alex Chadwick de la Radioul Public Na{ional ci ar fi trebuit ca brevetul si fie plstrat sub secretul guvernamental. El spunea cI a fost nemulfumit de faptul ci brevetul a fost emis public, dar, dupi cum infelegea e[ ohciul de brevete nu pistreazl sub secret ,rinformafiile fundamentalett de baz5. ,,Nu po{i obfine un brevet daci nu descrii unei alte persoane,in detaliu, cum sl-l rltilizeze", spunea el. Aplicafiile militare ale brevetului siiu riimin un secret al definitorului, a adiugat el. Intervievatorul de la radio, Chadwick, l-a confruntat pe Eastlund cu aspectecare-l deranjau pe intervievator-in principal, enormitatea a ceea ce inventatorul pretindea cI poate face invenfia sa. Efecte cum ar fi modificarea atmosferei planetei sunau ca dintr-un roman de Jules Verne. PIrAnd dupl voce mdndru de realizlrile sale, Eastlund a rlspuns cI nimic din brevet nu era SF; se baza pe combinarea unor tehnologii cunoscute. ,,Multe dintre aplica(iile de aici sunt proiectate pentru efectebenefice.n' Oare sunt benefice efectele petelor solare artificiale? Chadwick ficea referire la pagina unsprezecea brevetului, unde Eastlund afirma ci invenfia sa putea perturba comunicatiile din intreaga lume. Cu un ris scurt, inventatorul gi-a recunoscut afirmafia. ,,$i evident, asta nu suni prea benefic, apa ci imi contrazic rlspunsul la ultima afirma{ie. Petele solare sau erupfiile .gg"!a{e vor perturba grav comunicatiile. Aceasta s-ar realizanin esenfi, prin acelagimecanism." Entuziasmul lui Eastlund pentru ipgineria la scari planetari a fost mirturisit la fel de clar gi intr-un interviu acordat revistei Omni.
a8 Bill Lawren, "Redescoperindu-l pe Tesla", revista Omni, martie 1988.

Recunoscand ctr multe dintre utitiztrrile sale sunt rizboinice, el a vorbit gi despre utilizirile ,,mai benigne". Ideea lui de benign inQludea utilizarea tehnologiei pentru a redirija.curentul-iet de mare altitudine' care are un rol important in modelarea climei la nivel mondial. un alt mod de a controla clima cu ajutorul tehnologiei sale ar fi si se formeze sau un o,nori de particule atmosferice, care sii aclioneze ca o lentiH ctispozitivde focalizare" pentru lumina soarelui, a declarat el pentru omni. ctr ajutorul acesteia,cei care controleazl antenele ar putea finti in aqa fel, incit fasciculul care se intoarce a,r lovi o anumiti parte a pimffntului. Cu capacitateade incllzire, ei ar putea experimenta pflni cind ar putea controla caracteristicile vintului intr-un anumit loc. cI prin controlul in articotul d inOmniseexplica: ,rAceastainseamnii ploaia in Etiopia aduci putea si se s-ar modelelor climatice locale, sau sI se modifice modelul furtunii de varii din caraibe. Dispozitivul epuizat de ozon, si astupe gaura ar putea chiar str-.legenereze-stratul de ozon de deasupra Antarcticii sau s5 separe poluan{ii atmosferici de origine industriali, cum ar fi monoxidul de carbon sau oxidul de Nu tofi cercetitorii au implrtiqit dorinfa lui Eastlund de a face azot.oo experimente implicind ionosfera. Dr. Richard Williams' un fizician de la Centrul de Cercetiiri David Sarnoff din Princeton, New Jersey' a trimis unei reviste de ltiinti o scrisoare in care ?uertiza cI invenfia lui Eastlund ar putea deveni o amenin{are serioasl pentru atmosfera Pimintuluiae. Williams rezuma confinutul brevetului Eastlund/APTI pentru modificarea atmosferei, ionosferei gilsau magnetosferei: ,,Ideeu invenliei este de s geners un fascicul de unde rsdio de o intensitqte enormd gi de aJ direcliona spre atmosfera superioard- La anumite sltitudini, incdlzires prin rezonan{a ciclotronului ur cauzu o ionizare a particulelor neutrc din atmosferd. Printre utilizdrile proiectate ale invenliei, msi este Si aceea de a ,,perturba transmisiile cu tnicroande de Ia sateti{i" sau de a provoca ,,chiur intreruperea totuld a comunicaliilor, pe o msre psrte a Pdmdntului". Alte utilizdri proiectute inclatl modificdrite vremii, ridicareu unor mari regiuni ale atmosferei Si interceptarea rachetelor care epar. " --1'Richard Physicsand Societyvol.17 atmosfericd", Wiliiams,,,Ameninlarea nr.2 aprilie1988, pg.l6.

leanne Manning I Dr. Nick Begich Williams aducea o descriere concisd a conceptului, printr-un singur cuvAnt: ,rskybusting" (bombardarea cerului). Acest concept de ,,skybustingtt poate ci sunl ca un lucru greu de flcutr dar iatl nivelurile de energie care vor fi utilizate (109' p6ni la l01l wafi)! Aceasta ar echivala cu energia produsi de l0 pAnI la 100 de centrale electrice. Experimentele de mare energie reprezinti un pericol pentru atmosfera superioari, spunea Williams. Apoi' el s-a referit la declarafia lui Eastlund din interviul la radio - cI exista deja un proiect militar secret cu.gcopul de a studia qi a implementa invengia. Williams a fiicut o avertizare deprimanti: ,,Experimentele de acestgen ar putea provoca. daune ireversibile.l' Williams le-a reamintit colegilor fizicieni cd gi modificiril3 giq in atmosfera superioarS, cum ar fi simplele urme de substanfe create de om, pot avea un efect profund. Un exemplu ar.fi efectele distructive asupra stratului de ozon, un strat protector din atmosfera Pim6ntului, care absoarbe radiafiile ultraviolete nocive. Aretand ci stratul de ozon gi ionosfera sunt separate, fizicienii mai spun cd aceste straturi sunt qi interconectate. in ceea ce priveqte stratul de ozon, Williams a spus: ,,Dupi iungi negocieri, guvernul federal s-a aldturat unui tratat intemafional pentru prote;'area stratului de ozon. CAteva testhri ale invenfiei lui Eastlund ar putea anula tot ce am realizat prin tratat.'" Efecteie din atmosfera superioard nu pot fi delimitate, remarca Williams. Se pare ci publicitatea nu era agreati de ARCO Power Technologies tnc. in august 1992, leane Manning se confruntase cu pregedintele APTL dr. Ramy Shanny, dupd un seminar cu privire la focalizarea de energie, la Conferin{a Intema$onald pentru Ingineria Conversiei Energiei. Ea venise Ia IECEC pentru a se mai instnri cu privire la energiile altemative, dar un punct din proffam a indepdrtat-o pentru o diminea!5 intreagi de sesiunile p_entru,,sisteme avansate gi inovatoare". Programul prevedea ci un reprezentant al APTI va fine un discurs despre focalizare_a energiei, iar ea vroia sd-l intrebe dacd APTI avea de gAnd sd pund in practici inventia lui Eastlund. Manning s-a strecuratin sald fdrd si mai arate legitimafia de jurnalist de pe sacou. Seminarul era de fapt o intrunire destul de intimd, a unor colegi de la laboratoarele nafionale, de la

RETEAI/,AHAARP

57

departamentul federal pentru energie gi de la universitifi; in sala de intrunire nu se aflau nici treizeci de persoane. Mai exista o femeie acolo, tot cu un aspect grav, profesional, aga cum ii std bine unui cercetdtor marcant de la un laborator nafional. Discufia a sirit de la un subiect la altul ca gi cum participan{ii s-ar fi grdbit si incheie intrunirea oficialh, ca sd poatd trece la o reuniune neoiiciald. Canada era implicatd intr-un proiect de avion experimental. care*in-L98/- zbura p6nd la o distanld de 230 km, cu energie de microun4g, iradiatd de la sol, a aflat Manrring. Savanfii de la ARCO Raytheon, |et Propulsion Laboratory qi cei iaponezi au ' ficut istorie in focalizarea de energ[g de microunde" Aceste proiecte de avioane sau de sateliti pot fi folosite pentru supraveghere, se ldudau vorbitorii. Sau pentru a transmite energie in vederea ,,exploatirii resurselor naturale aflate la distan!6". Un bdrbat bine imbrdcat s-a ridicat gi a cerut o cooperare intre apdritorii fasciculelor laser gi susfinitorii fasciculului de microunde. ,, ...pentru a afla ce se poate face cu toate acestea. Haidefi sd formhm o echipi gi sd cerem bani de la tipii g-uagende". Un inginer proiectant de la Centrul pentru Energia Spafiald al unei mari universitdfi a fost intrebat despre efectele pe care le pot avea asupra mediului fasciculele de energie de microunde. El a rdspuns cd cea mai mare provocare pentru oamenii din saii era perceptia publicului cu privire la impactul asupra mediului. El a subliniat ci in anii tOZQ_g!.j-!!Q s-au fdcut studii cu privire la energia de microunde gi la cuptoarele cu microunde, dar de atunci, cea mai mare parte a studiilor de mediu s-au axat pe liniile de transmisie de 60 Hz. ,,Dar cred cd, cu datele existente, se poate demonstra cd la densitdlile de energie folosite pentru operare, sigur nu vor exista efecte termice, iar densitdfile de energie acolo unde oamenii vor fi aproape de fascicul vor fi flrd probleme." Spre surprinderea lui Manning, el a recunoscut ci: ,,Marea intrebare este: <care sunt efectele - cAnd oamenii sunt expug-i la focalizarea energiei de densitifi joase - pe termen lung?" Nu s-a fdcut niciun fel de studiu in acest sens, iar acesta ar fi un studiu atAt dc'intensiv gi detaliat, incAt nu va fi ficutin cd nu existd niciun mandat." viitorul apropiat. Pentru

f eanneManning fi Dr. Nick Begich Manning a bombinit incetigor in reportofon. ,,Atunci, de ce mai cer bani ca sd-gi construiascd jucdriile inainte sd se facd studiul?" Nu a intrebat cu voce tare, deoarece vroia sd audd cAt mai mult de la urmdtorul vorbitor - pregedintele APTI. Poate avea sd afle cd

5B

experimentul cu focalizarea inspre ionosferd a fost anulat. Dr. Shanny era un bdrbat destul de oacheg gi masiv, imbrdcat intr-un costum negru bine croit. Prezentarea lui a fost scurtd, despre experimentul efectuat de ARCO in focalizarea de energie de microunde, spre un avion in Canada, gi cAteva comentarii. Poate ci prezenla lui acolo era mai importantd decAt un raport detaliat. Dupd aceea, Manning l-a agteptat in curtea interioari scdldatd de soare, lAngd uga silii de intruniri, gi l-a oprit pe Shanny la iegire. I-a prezentat cartea ei de vizitd de la revista Explore!, apoi l-a intrebat despre stadiul tehnologiei brevetate de Bernard Eastlund. Shanny a dat inapoi, ardtAnd prin mimicd gi gesturi impresia lui cd Eastlund este nebun, iar compania nu avea si se mai implice in brevetul futuristic al lui Eastlund. Asiguratd pentru mornent cd APTI nu va construi megainstrumentul, Manning l-a ldsat sd se aldture grupului sau, care pornea spre restaurant. Apoi, gi-a reconstituit mental scena gi a realizat cd el nu scosese o singurd propozitie completi pe care ea ar fi putut sd o citeze. Mesajul - care dezaproba proiectul lui Eastlund gi o asigura cd APTI nu va construi un asemenea proiect - fusese exprimat in mod inteligent, incAt nu fusese nevoie ca Shanny sd spund ceva. CAqiva ani mai tdrziu, gigantul antreprenor pentru apirare E-Systems a cumpdrat APTI, compania lui Sharrry. Traseul urmat de la planurile lui Eastlund a fost ingropat in 7995, dupi ce corporalia Raytheon a cumpdrat contractul HAARP - gi totodati brevetele APTI - de la E-Systems. Chiar dacd antreprenorii refuzau categoric sd recunoascd brevetul controversat al lui Eastlund, cu nr. 4.686.6A5, APTI era cesionarul unei duzini de alte brevete cu tehnologii asemindtoare. APTI gi antreprenorii mai mari pentru apirare, care au inghitit mai tArziu aceastd companie, impreund cu brevetele sale, probabil au abandonats0 controversatele brevete ale so Brevetul Eastlund/APTI #4.686.605 ,,Metoda gi aparatura pentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera gi magnetosfera

59 lui Bernard Eastlund, pe cAnd ei accelerau tehnologia lor pentru focalizareade energie. Pgr-rlrg.llgvetgle nepublcale - tot cesionate cdtre APTI Inc. - pe care le-a descoperit Nick Begich, erau gi urmetoarele: t 5.068.669,,Sistemul de focalizarea energiei"; o 5.041.834,,OgIinda artificiald ionosfericd, compusddintr-un stratde plasmi"; o 4.999.637 ,,Creareade nori de ionizare artificiali deasupra pimAntului"; c 4.817.495,,Sistem de apdrare pentru a distinge intre obiectele spafiu"; din . 4.873.928 ,,Explozii de puterea celor nuc-le_Are fdri emisie de radiafii". in interviul acordat lui Manning Eastlund a explicat de ce metoda lui de a crea un scut antiracheti de mare energie era o imbundtdlire fafi de actualul tip de focalizare a particulelor de la satelili, pentru a acceleraelectroni in ionosferi. La altitudini foarte mari, efecteles-ar multiplica dacd s-ar utiliza un nivel suficient de inalt de energie. ,,Amdus un operandcam de un milion defaze (creStere) de energie t:ctre s-arputeaelibera,sd spunem, la 100de km altitudine.L-am dusmult dincolode ceeace era stadiultehniciila acel moment... Aceasta a deschis perspective noLDupdcuminleleg, acestq este unuldintrepunctele atractive dinpunct de vedere comercial,ale HAARP-dacdai aceastd energie/ putere multmaimare, poliface mult mai multelucruri interesante. in esentd, ceea ('eamspusin brevete. " Oare este posibil ca cercetdtorii HAARp sd fi miniaturizat tehnologiaastfel incAt sd nu mai aibd nevoie de o zond atat de mare gi de atAta energie electricd, aqacum se cereain brevetele lui Eastlund? l-a intrebat Manning. ,,Estefoarte posibil", a rispuns el. ,,De ceva vreme, o multime . de ingrneribuni lucreazdla asta.Sperc6 au fdcut imbundtdfiri.,,
s unur australlar care era preocupat Pd.ant,,,l,riii rEp387Z? ,,Metoda pentru a produce un invelig de particule 'vo.uvlSt", brevet refinut timp de un an de un ordin de secretizare din partea

IIAHAARP

Marinei; 9i # 4.7"t2.15S,,Metoda aparatura pentru crearea unui 9i L'Lrolron artificial de electroni".

RETEAIIAHAAKP

61

de impactul proiectului HAARP asupra Noii Zeeiande qi asupra ,,Dupd cum am discutat, aceastdanteni Australiei, David 14rhite51. (HAARP) ar putea fi un prim pas pentru a stabili daci unele dintre aplicafiile discutate in brevetele mele ar putea fi realizate. Cele mai de electronr relativigti multe aplicafii militare necesitd ggnerarea. in ionosferd. DupS cate iirgeleg eu, unul dintre scopurile antenei HAARP esteacelade a studia generareade electroni relativigti." de-a lrog"l liniilor Electronii accelerafiar urma sd cdldtoreasca de cAmp magnetic ale PimAntului 9i, fie ar ,,sdrt" pe o linie de forli a cAmpului peste Australia 9i ar reveni spre nord, fie ,,s-arpierde 9i se ar cddeain atmosferi". ,,Nu vd panicafi", scria Eastlund, ,,aceasta intAmpli foarte susin atmosferi". ,,Sunt ... ani in viitor pAni cAnd s-ar putea genera suficienfi in emisferasudicx,9i numai dacd glectronipentru a meritaingrijorar.ea sepoate dovedi cd acegtielectrorj pot fi creali cu ajutorul antenei." it tre timp, Easilund spunea: ,,de cAnd am oprit lucrul pentru ARCO, am petrecut ceva timp cercetAndutilizdrile antenei, pentru o posibili urnplere a gdurilor din ozon qi pentru dirijarea curenSlorjet in scopui modificirii c[imei." ,,Cend fasciculele ionizante creeazdozon printr-o dispersie in atmosferi, ii spunea el ulterior lui Manninp se irrmultesc acolo 9i compuSii azotici. Froblema este c5 trebuie multi energie pentru a crea mult ozort." Cercetdtorul qi-a planificat s5-9icontinue lucrul la aceasti problern-i. Ei gi-ar dori recunoaqtereapentru partea lui din inventarea incilzitorului ioncsferic avansat din proiectul HAARP' ,,Ei il au, dar nu li se poate recunoaqtemeritul Pentru el", spunea eL',,M-am supirat pentru ci "politica interni" este rnotivul pentru care ar4 fost eliminat. M-am dus la avocatul meu pentru brevete, iar el mi-a spus .Ben, nu-fi face griji pentru asta. E o idee de milioane"' Daci func$oneazi, guvernul SUA va spune cd tu ai inventat-o' F'i mt pot si-!i ia asta!'," Ca dovadi a faptului cd proiectul HAARP avea la bazi de propunere) teirnologialui Eastlund,spuneaef ,,in RFP-ul(cererea
51 martie 1994, scrisoare trimis5 de Bemard Eastlund lui David White de ?6 la Production Technologies Inc., citata cu permisiunea doctorului Eastlund.

de proiect, de exemplu, seafirma ci generareade electroni relativiqti era ung.l dintre obiectivele programului." Eastlund a prezentat o imagine vie despre cAt de energetici sunt acegtielectroni. ,,Eleg!1onr{care atinge ecranul televizorului se migci la 25 000 de electron-volfi." Brevetul pe care el l-a scris impreun5 cu Simon Ramo se referea la instrucfiunile elementare:,,Cum sd pomifi butoanele de pe antene, sd focalizafi gi sd acfionafi". tntrucit cAmpul magnetic al PimAntului abia daci este destul de putemic pentru a intoarce acul unei busole, Ramo a adiugat conceptul de utilizare a unei bobine supraconductoare foarte marl g$q7a."J1.:gl .pentru a modi$ca valoarea cAmpului magnetic al PimAntului la o anurnili altitudine, i-a spus Eastlund lui Manning. ,,Pentru a da pufin mai multd capacitate dg a controla lucrurile... Ar da posibilitatea de a facelucrurile mai eficient la altitudine mare." Reporterul a intrebat ,,S-agAndit cineva ci lucrurile ar putea scdpade sub control?" Eastlund nu a p6iut si observeindignarea din spateleintrebdrii ei gi i-a dat un entuziast rispuns tehnic. ,,Nu md gAndescia control in acest sens", a spus el. ,,Si zicem ci vrei si incingi electronii. Trimifi undele gi ei se incing, dar folosescdoar un procent din ce trimiti... Deci trebuie si folosegti o antenduriagd...Controf adici sd faci ceeace vrei." Fizicianul a subliniat cd este in favoarea proiectului HAARP. .,Daci zece procente din oricare dintre acestelucruri funcfioneazd, I'a ti un lucru bine realizat." Un numir tot mai mare de oameni nu sunt de acord. inainte de a-i intAlrri pe Clare Zickuhr gi pe ,,tipii din finutul Bush", urmitorul capitol va face o trecere in revistd a incercirilor de a face ,,lucruri bine realizate" in atmosferasuperioari.

n[

sd-Ei a prins aiald,el a inceput ,,AtuncicLndPdmhntul de a scopul in membrand, propria fltra formeze miraculoasd."sz o realizare Ceruleste Soarele... Lewis Thomas,1973

De eoni, electrojetul s-a scurs sub forma unui curent electric direct, in regiunile polare ale PdmAntului. Cine ar vrea si schimbe electrojetul? Calea spre un gigaproiect intr-un fel, totul a inceput cu cAliva ascultdtori de radio nedumeriti. in 1933,un bdrbat din Eindhovery Olimda, a incercat si asculte un post de radio din Beromunster, Elvefia. Deodati, s-a pomenit cd ascultd doud posturi. Puternicul Radio Luxemburg n-ar fi trebuit sd emitd pe aceastdfrecventd; emitea la o frecvenfi indepdrtatdpe cadran,dar aici se suprapuneapestepostul elvefian. Efectul Luxemburg, aga cum a fost numit mai tArziu, nu a rimas un mister prea mult timp. Omul de gtiinld olandez Tellegen gi-adat seamaci intermodulatiasemnalelor radio era o interacfiune a undelor provocatd de caracteristicilenelineare ale ionosfereisa. Ce inseamni acestlucru pentru profani estecd reacfiile ionosferei sunt imprevizibile. Ulterior, gi al{i cercetitori au rcalizat ci undele radio de mare putere au modificat temperatura gi densitateaelectronilor din ionosferd gi ci erau influenfate gi alte semnaleradio caretreceau prin regiunea ,,modificatd". Ei au experimentat cu interacfiunea undelor timp de treizeci de ani gi, in cele din urmd, au fost siguri cd dirijarea undelor de mare putere inspre ionosferi producea instabilitdfi. Dispozitivul utilizat de ei era un emifdtor - o retea de antene - numit incdlzitor ionosferic. (Comunicatele de presd il numescacum ,,Instrumentde cercetare ionosferici,,,dar in aceastd carte vom numi incdlzitorul, doar incilzitor). in ceamai mare parte, incdlzitoarele ionosferice erau acfionate de universitdfi gi institute de cercetare.Institutul de Cercetarestanford (sRI) Internalional a dezvoltat o mare parte din programele pentru transmisiuni de inarti frecvenfd,cu fonduri de la Agenqia Nucleard pentru Apdrare55. Cu toate acestea, cel mai nou dispozitiv multifuncfional construit pentru HAARP estecontrolatde la BazaAeriani phillips. " RuyI LulneryJr.giAnthonyJ.Ferraro, de Cercetare Aurorald ,,programul

CapitolulV SUSPECER
Nenumdrafi sori din alte galaxii aruncd radiafii cosmice, in toate direcfiile, continuu. Mai aproape de casi, soarelenostru emite raze gamma, raze X gi lumind ultravioleti de lungimi de undd mai mici. CAnd lovesc straturile exterioare ale atmosferei PdmAntului, acesteradia{ii cosmicesunt absorbite de atomi, dar in acestproces, electronii sunt scogi din atomi. De aceea,existd un flux constant de electroni la aceasti altitudine, iar atomii se transformd in ioni Degiionizarea incircafi pozitiv.Acestprocesa dat numeleionosferei. are loc la indllimi intre 1000gi 50 de km deasuprapdmAntului, ionii incdrcali pozitiv gi ionii negativi au densitateamaximd la altitudinile de 80 pAndla 400 de km. Ionosferaincepe la o altitudine de aprox. 50 km gi cregtepAnd la aprox. 480 km sau mai mult. Acest scutincdrcat de electricitatenaturald din jurul PdmAntului filtreazi lungimile de undd nocive ale radiafiilor solare, protejAnd suprafala Pim6ntului de un bombardament important'3. Suflate de vAntul solar inspre PdmAnt, particulele incdrcate De-alungul liniile cAmpuluide for{d al PdmAntului. electricurmdresc cdilor de rezistenldminimi, particulele de mare energiemerg inspre polii magnetici ai PimAntului, converg intr-un curent in direcfia polului, numit electrojet gi sunt aruncate irspre pdmAnt. Uneori, dar alteori o eruplie solardinundd sistemul electrojetulsemicqoreazd, iar cerui se lumineazi in perdelele mare energie, cu particule de La polul sud, aceasta gi seschimbdnecontenit. aurorei,caredanseazd rtord, aurora borealis. iar la polul aurora australis, numegte se
s2 Lewis Thomas,,,Ceamai mare membranddin lume, Viafa unei celule", Medical Society,1.973. Massachusetts 53 Macmilian NY 1992. Robert W. Christopherson,Geosystems.

Actrvd de Inaltd Frecven[5", publicaqiaproprie a universiti[ii l)ennsylvania State. " Memorandum al Administrafiei Nalionale pentru Telecomunicafii gi Informatii, ,,Evaluare preliminari a instrumentului de cercetdri ionosferice etectuate de ForfeleAeriene", 1 oct.1993.

nr

64

JeanneManning & Dr. NickBegich

de Statdin Pennsylvania), PennState(Universitatea incilzitoarelor ini{iatoarea Dr. Anthony Ferraro este profesor de inginerie electricdla
Universitatea de Stat din Pennsylvania, universitate care a fost un deschizitor cledrumuriin aceasti qtiinte. in 1966,inginerii electricieni atr construit un incilzitor ionosferic de 500 de kw, intr-o localie din apropierea campusului, cu o energie radiatd utiid de 14 megawafi. Ferraro a dezvoltat o tehnicX de focalizare a energiei cu doud emifdtoare in aceiagi timp, ca mod de testare. Un emildtor de mare putere urma si incilzeasci o regiune din ionosfera inferioard, in timp ce un emi!5tor mai slab emitea pulsatoriu. Astfel, experimentatorii puteau studia interacfiunea undelors. Universitatea de Stat din Pennsylvania a fost subvenfonatd permanerit pentru cercetlri de ionosferice, timp de 30 de ani. a Degi det-inut un incdlzitor inainte de Alaska sau de Norvegia, universitatea a trebuit sd renunle la operarea cu propriul dispozitiv, dupd ce vecinii au fdcut reclamafii. De exemplu, pompierii din nord-estul Canadei aveau radiouri de inalti frecvenld la bordul avioanelor lor. Degi incdlzitorul ionosferic de la Penn State nu era Pe aceeagifrecvenfd, el era atAt de putemic, incAt radiourile din avioane modificiri ,,cumva se irtrerupeau", igi amintegte Ferraro. ,,Noi am elaborat tehnici de cooperare; inchideam de cAte ori ne cereau aceasta, dar a devenit atat de dificil, ci a trebuit sd renunfdm. incilzitoarele au plecat in zone indepirtate, ca Puerto Rico."s7 Primul mare incdlzitor ionosferic din SUA a fost construit la Plattesville, Colorado, fur anii 1960. in 1983, emilitorul qi releaua de antene au fost mutate de la Colorado'intr-o localie la 40 de km est de Fairbanks, Alaska. Echipa de cercetdtori de la Perur State se numdra printre cAgtigdtorii de contracte cu Marina, pentru experimente in care se utiliza instala{ia de stimulare aurorald de inaltd frecvenld de acolo. ,,Ideea inifiald, fdrd legdturd cu munca mea, a fost aceea de a crea o aurori boreali arf.hcial6", spunea Tony Ferraro. ,,Nu era desfuld energie pentru a face aceasta."
s de electrotehnicd, lnterviu cu John D. Matthews, departamentul universitatea Penn State, s7Lnterviul luat de jeane Manning in mai L995 lui Tony Ferraro.

RETEAIIAIIAARP De ce si se realizeze o aurori boreal5 artificiali? El a rispuns specialigtii in fizica plasmei vroiau sd controleze aurora boreali cd pentru a afla mai multe despre fizica ce se afli la originea acesteia. in loc de aceasta, Ferraro a venit gi a utilizat instalafia pentru a modula eleckojetul. ,,Aceqti curenfi pot fi modulafi de emifdtoare de mare putere, ca sd se poatd comporta ca niqte mici antene." Ferraro'a explicat cd fir stare naturald, curenf,i ionosferici sunt de curent continuu (CC), cum este electricitatea bateriei. ,,Prin modularea acelei regiuni atmosferice din aceste emildtoare de mare puterg putem converti (curentul electrojet) intr-un volum mic, in curenfi alternativi. Un fir prin care curge curent alternativ este o antend. Acum, aceqti curenli nu curg in fire; ei curg in spaliu. Dar e acelagi principiu. Putem crea o micd anteni." Experimentatorii vroiau si genereze unde de frecvenfd foarte ioasd (VLF) 9i de frecventi extrem de joasi (ELF), de la acea antend din partea superioard a cerului, deoarece undele VLF gi ELF pot clldtori aproape in toatd lumea, cu pierderi foarte mici. Ei au generat undele ,,... dar nu suficient de putemice pentru a fi de interes practic... Aceasta a fdcut ca Marina gi Forlele Aeriene sd subvenfioneze un modificator ionosferic Ai mai mare - HAARP." HAARP nu este proiectat doar pentru a genera frecvenle joase care ar apdrea la un electrojet puternic, spunea Ferraro. ,,Are o gami largd de utilizdri diverse." Operatorii care se afli la consola de monitorizare a dispozitivului HAARP au intr-adevdr la irdemAnd un instrument versatil. El include un generator de semnale, capabil si trimitd o mare varietate de semnale modulate la releaua de antene. Apoi, operatorii pot roti fasciculul ingust de energie de radiofrecvente (RF) pe cer, dupd voie. Un articol din publicafia Penn State spunea: ,,controlul relelei permite rotirea fasciculului spre locafii arbitrare in conul aerian de 30 de grade, in zece microsecunde." Afiqajele vizuale le aratd operatorilor cum progreseazd experimentul, iar senzorii locali gi de la distanli - radarul cu impriqtiere incoerenti, riometrele qi sondele ionosferice gi alte aparate misterioase - monitorizeazd ionosfera. Articolul din publicalia Penn State adaugd ci, dupd ce pirfile importante din HAARP vor fi evaluate pe terery ,,se va efectua

66 o serie cuprinzitoare (Instrumentul pentru utilizatorilor. stadiului tehnicii

JeanneManning I Dr. Nick Begich de teste, ca demonstratie a capacitdfii IRI cercetdri ionosferice) pentru comunitatea

Obiectivele HAARP sunt ambifioase; capacitatea acest putemic ne va permite sd realizim instrument de cercetare gtiinlificd, ce va sonda cerul de deasupra statului Alaska." Cu mult timp inainte de conceperea HAARP, fosta Uniune Sovietici a construit incilzitoare mai puternice decAt cele ale Occidentului (de un gigawatt la Zelenongradscaia, lAngi Moscova), gi a implicat mai mulfi oameni de gtiinli ir:r experimentele de modificare a ionosferei decAt Occidentul. Mai recent, Institutul Max Planck din Cermania a construit un incilzitor]a Tromso, Norvegia. in 1991, europenii i-au ajuns din urmd pe rugi, focalizAnd un gigawatt de putere radiatd utila de la Tromso. Limbajul unor documente sugereazd. cd o competifie gen,,piesa mea e mai mare ca a ta" i-a stimulat pe americani sd construiascd o instalafie de trei ori mai puternicd decAt orice au ruqii sau germanii. Aici trebuie sd clarificdm: un incdlzitor ionosferic nu este judecat dupi indlfime. Poate arita ca un cAmp de 2-4 ha, de cruci cu o indlfime de 15 metri (denumirea tehnicd este ,,dipoli incrucigali") intr-o dispunere pdtratd. Cu cAt este mai mare aria acoperitd de antene, cu atAt dispozitivul este mai puternic. Degi nu deline un incdlzitor ionosferig Penn State are totugi un departament de o mirime respectabild, implicat in modificdrile ionosferei -,,Cam zece studenti gi poate 20 de absolvenfi". Numit anterior ,,laborator de cercetare ionosfericd", acesta a devenit Departamentul de Comunicalii gi $tiinfe Spafiale. era foarte mare gi interdisciplinar, ,,Pe vremuri, cu matematicieni, chimigti gi fizicieni. Acum se face in primul rAnd inginerie electricd", spunea Ferraro. John D. Matthews este un fizician care se afld la Departamentul de inginerie electricd de la Penn State, ca urmare a fuziunii departamentelor. Specialitatea lui este zona din ionosferd de la altitudinea de 100 de km in jos. in cursul unui interviu telefonic, el a remarcat faptul cd radarul principal (pentru experimentele de incdlzire a ionosferei de inalti frecvenld) de la Arecibo, Puerto Rico,

RETEAIIAHAARP 67 poateincdlzi semnificativ ionosferainferioarS,cagi pe ceasuperioari. incilzirea este rezultatul unui ,,instrument de diagnosticare" de mare putere. Dispozitivul de la Arecibo estein prezent modemizat. Cea mai mare parte a incdlzirii se face la altitudinea de aproximativ 200 de km - numiti regiunea F inferioard a ionosferei - deoareceestemai uqor sd seincilzeascd la maximum acearegiune mai inalti. Penn Stategi-a asigurat intAietateaasupra proiectului HAARP. cAteva departamente de la universitate - Laboratorul de in L991,, CercetareAplicati, Ingineria Computerelor gi Servicii de Proiectare Electronicdgi Inginerie - gi-au combinat resurselepentru a urmiri un contract dezirabil. Ele s-au numdrat printre cAgtigdtori. Penn State,APTI gi Corporafia Raytheon au primit contracte individuale pentru a studia modul de proiectare al instalafiei HAARP. Dupd APTI a invitat Penn State sd i se aliture in echipd, impreund aceea, cu SRI International gi Ahtna Inc., o corporafie din Alaska. Biroul de Cercetdri Navale a ales echipa lor pentru a construi gi proba puternicul incdlzitor ionosferic de lAngd Gakona, Alaska. ,,Capacitateava fi extinsd in continuare, pAnd la capacitateasa de performantd finald, de talie mondiald, in1996."58

HAARP: Duete gi triouri secrete? incdlzitoarele ionosferice sunt un domeniu foarte specializat de cercetare. ,,Existi doud grupuri in Uniunea Sovietici, cAteva persoane in Europa gi poate zecepersoanein StateleUnite. Cam asta ar h", a declarat SachaKoustov un savant canadiano-russpecializat in ionosferd, de la Universitatea Saskatchewan. Ca majoritatea specialigtilor in atmosferd intervievafi, el nu prea cunogteastudiile referitoare la HAARP. Singurul mod prin cares-arputea produce amplificareaundelor electromagnetice,odatd ce ele ajung la ionosferd, in opinia sa, ar fi printr-un experiment special ir care s-ar utiliza doud emilitoare focalizate in acelagi loc. Interacfiunile undelor radio pot provoca amplificdri, a spus Koustov. Aceste reactii de mare energie pot crea Aurorald deCercetare " HuyI. Lunnery ,,Programul Jr.giAnthony|. Ferraro, Activdde inalti Frecvenfi",publicafia propriea univ.Pennsylvania State.

68

leanneManninx t Dt. NickBexich

chiar aga-numitele valuri de gravitafie, spunea el. Aceasta inseamni intrarea intr-o zond avansatd a gtiintei, care depigeqte aceastd carte. Coautor al cdrfii ,,Reteaua HAARP", dr. Nick Begich a descoperit recent cd proiectantii HAARP intenfioneazi sd aprindi mai multe incilzitoare ionosferice odatd gi si le faci sd acfioneze impreund. Acest test urmeazd sd se desfigoare intre 11 septembrie 1995 9i 22 septembrie 1995, folosind insialafiile HIPAS 9i HAARP reglate la micd putere. Ceea ce se va petrece chiar qi la aceste niveluri scdzute de putere, nu se poate gti.

lstoria unei gtiin{enebune

Alaska, statul de origine al lui Begic[ a atras oameni de gtiinli ambifiogi. Unul dintre ei poate cd avea acreditiri academice, influenld gi farmec,ir mai mare mdsurd decAtbun-simt. Dr. Edward Teller,cunoscut ca ,,Pdrintelebombei cu hidrogen", a mersin Alaska in 1958,cu propunerea de a gtergede pe harti, prin explozie, o parte din litoralul acestui stat. Ca reprezentant al institusei nucleare, el dorea sd dovedeascdfaptul cd exploziile nucleare ar putea fi un instrument pentru ingineria geografic5. Teller a fost adesea citat spunAnd celor din Alaska: ,,Dacd muntele dvs. nu se afli in locul potrivit apelafi la noi". Colegii lui Teller de la Laboratorul de RadiaFi Lawrence au venit cu Proiectul Chariot, ca o parte a Proiectului Plowshare.Planul lor era sd detonezegase bombe termonucleare,sub pim6nt, la Cape Thompson, Alaska, pentru a crea un port. Tehnofilii lipsifi de spirit critic erau gata si accepteplanul. Cartea ,,The Firecracker Boys", de Dan O'Neill, dezvdluie subiectele recurente in istoria propunerilor avAnd ca obiect megaproiecte discutabile. intr-unul din cazuri, inifiatorul igi prezenta proiectul ca oportunitate de dezvoltare economicd- adici locuri de muncd. Aceastd reclami a convins legislatorii, grupurile de afaceri qi presa. Un alt susfinitor, ca gi in cazul HAARP, a fost administra{ia Universitd{ii din Alaska. Din nou, atracfiile au fost perspectivabanilor gi a locurilor de munci pentru cetdfenii stahrlui. O'Neill subliniazd faptul ci in stadiul de planificare, oamenii de gtiinld nu i-au luat in considerarepe eschimogiiinuifi care trdiau

69 aproape de locul propus pentru detondrile de bombe nucleare - 50 km de la centrul exploziei. intr-o recenzie a cdrfii ,,The Firecracker Boys",sespunea:,,O'Neillincd semai mird de hotirArea eschimogilor care au vizut ce se ascundea in spatele promisiunilor goale gi al minciunilor sfruntate ale guvernului."se in final, nu s-a mai realizat aceaexplozie ce urma sd perforeze zona de coastd.Datodtd opozi.tieiferme a localrricilor gi a trei savanfi curaiogicare s-au ridicat qi au spus cd esteo idee proastd,nu s-amai intAmplat nimic. Ca gi cum s-ar fi dorit si se dea un exemplu a ceea ce li se petrececadrelor universitare care exprimi opinii independente, cei trei savanfi curajogicares-au opus Proiectului Chariot gi-au pierdut locurile de munci de la Universitate gi au fost eliminafi din mediul academic.Unul dintre ei a fost nevoit sd pdrdseascdlara ca sd-gi gdseascd de lucm. O'Neill ii spunea ulterior unui reporter de ziar ci, atunci cAndfdceacercetdripentru carteasa,,,irrci mai erau multe persoane in campus foarte sensibile in legiturd cu acest subiect gi caren-au discutat despre acestade ani de zile sau chiar decenii."o
RETEAIIAHAARP

Distrugerea unei centuri de radialii Printre momentele marcante din istoria qtiinlei arogante se numdrd qi cele trei explozii ir spafiul cosmic, din Proiectul Argul al armatei SUA, din 1958.Fiecare explozie amnca particule atomice in cAmpul magnetic al Pemantului, unde ele erau captate gi spiralate inainte qi inapoi, la viteze mari. ,,in esenti", se spunea in New York Times,,,experimentele Argus au produs centuri artificiale comparabile cu centura naturali de radia$i Van Allen (regiuni de particuleincdrcate cu mare energie,in jurul PimAntului, la altitudini cuprinse intre 3 000 9i 20 000 km). Astfel dupi fiecare explozie, o perdea de radiafii - adici de particule cu o vitezi extrem de ridicatd - s-a risp6ndit in jurul lumii."6r s' MarileeEnge,,,Basmul Daily News, nuclear,dat in vileag",Anchorage 25dec.1994.
d) Marilee Enge, ,,Basmul nuclear, dat in vileag", Anchorage Daily News, 25 dec.1994. "r Walter Sullivan, ,,Explozia ar putea distruge centura de radiatii", New York Times,30 apr. 1952.

ManningI Dr. Nick Begich Jeanne in opinia autorilor acestei cdrli, ar trebui sd fie invitali gi psihiatri in grupurile consultative de experli unde se iau deciziile de a,,modifica" unul dintre straturile de protecfie din jurul PdmAntului. La scurt timp dupd ce dr. |ames A. Van Allen a descoperit cele doud centuri de radiafie din jurul PdmAntului - in Anul Geofizic Internafional (IGY) din 1958, doi fizicieni de la Universitatea Minnesota au propus sd se detoneze o bombi cu hidrogen in interiorul acelei centuri de radialii. Potrivit publicafiei New York Times,cei doi fizicieni scriau: ,,Ar putea fi amuzant sd se incheie IGY prin distrugerea unei pdrfi din cAmpul de radialie descoperit in timpul IGY." 70 Conductori de cupru pe cer Zicala populard,,Cine seamdndvAnt, culege furtund" se aplicd la ceeace au fdcut experimentatorii cAnd au injectat ace de cupru intr-un curent-jet de altitudine joas6,precum gi in centura Van Allen. La inceputul anilor 1960,nigte persoane din armata americand au decit se pare, cd ionosfera trebuie sd fie inlocuitd, pentru ci este imprevizibild(dinamicd, plind deviafd - danseazd cufluxulgirefluxul particulelor incdrcate). Au decretat cd ea trebuie sd fie controlatd. in conceptia lor, telecomunicafiile erau oare mai importante decAt integritatea circuitului electric natural al Pdmantului? Inginerii la scard planetard au incercat sd inlocuiasci o suprafald de zece pe patruzeci de km din ionosferd cu un,,scut de telecomunicafii" alcdtuit din 350 000 de ace de cupru aruncate pe orbitd.62 Armata americani nu gtia care va fi rezultatul la inceputul anilor 1960,cAnd a planificat un asalt asupra cAmpului magnetic al PdmAntului cu ace de cupru (fiecare cu lungimea de 2-4 cm). Ei pldnuiau si creascdvolumul de ace aruncate in spaliu ,,dacd proiectul se dovedegtea fi un succes".Se pare cd a fost un egec;a fost muqamalizatgi ascunsde mass-media. O altd cercetdtoare independentd, Leigh Richmond Donahue63,
52Nigel Harle of Holland, ,,Vandalizarea centurilor Van Allen", iama 198889, Earth Island journal pg. 11. 63 Comunicare particulard cu Leigh Richmond Donahue de la Centric Foundatiory Maggie Valley, North Carolina.

a urmerit evenimenteledin perioada postbelicXpAni in 1977,aLd1:.tri de un geniu al fizicii, regretatul ei so!, Walter Richmond. Ea scria: ,,... c6nd armata a trimis o fAgiede mici fire de cupru in ionosferi pentru a orbita in jurul planetei, astfelincAt <sdreflecteundele radio s-aprodus cutremurul de 8,5gradedin qi si facdmai clardreceptia>, Alaska, iar Chile a pierdut o mare parte din coasti. AceastdfAgiede fire de cupru a interferat cu cAmpul magnetic planetar." Orice insensibilitate ecologicd a inginerilor din SUA a fost intrecutd de ceaa colegilor lor din alte 1dri.Doar cd, deseori,oamenii de gtiinld din America de Nord au avut subvenlii mai mari 9i, prin urmare, au putut Provoca daune mai mari. Potrivit relatdrilor, fosta Uniune Sovietici se pregdtea sd schimbe climatul inainte de anul 1970.Directorul serviciului Hidrometeorologic al acesteildri a descris unele propuneri de a face din Rusia un loc mai pldcut pentru trai - cel pulin pAndla declinul ecologiccare l-ar fi putut lovi <iupi aceea. Propunerile includeau eliminarea banchizei arctice, indiguirea StrAmtorii Bering gi redirectionareafluviilor siberiene.a Dacd oamenii obignuifi, cu bun-sim!, ar fi invitafi in grupurile proiecte, ce le-ar spune militare de experli pentru a vota asemenea ei biiefilor mari cu jucdrii mari?

6a Lowell Ponte,Ricirea. Prentice-Hall Inc, NJ, 1976.

RETEAIIAHAARP

73

ionosferei ,,Armataaredegdndsddeaun ghiont zdraadn gi sdoaddcesepetrece." Clare Zickuhr, din Anchorage, Alaska, fondatorul NO HAARP caregdsesc un urs adormit gi-l tmpung ,,Suntca niEtebdie[andri tn fund cu un bd!asculit,sdaaddcesepetrece." Barbara Zickuhr

CapitolulVl IRADIEREA NORDULUI

Cam pe la vArsta de cincizeci de ani, Ctu." Zi"n f,t gi-a rezervat un timp pentru evaluare gi a fost multurnit uit6ndu-se in jurul siu, pe la inceputul anilor 1990. El lucrase de-a lungul carierei sale in posturi de gestionare a datelor, ajung6nd in postul de contabil la o companie petroliferi multinaSonalS, care se ruunea ARCO. Una dintre bucuriile sale era si primeascd prieteni intr-o casi de270 m2, aflati pe faleza de la Anchorage, cu un perete de geam cu vedere spre Cook Inlet. De asemenea, ii plicea si priveasci balenele Beluga in golfulef sau si contemple in ticere, impreund cu sofia sa, Barbara, un apus panoramic deasupra unui lan! mrmtos furdepirtat. Barbara era mulfumiti cu propria ei gamd de interese, de la colecfionrea obiectelor de artd, p6nd la studiul antropologiei medicale. Era greu de crezut cd so$i Zickuhr ar putea deveni activigti intr-un grup eclectic de ecologigti. Cu toate acestea, vizita unui vecin in octombrie 1993,Ie-a schimbat viala liniqtitd. |im, pilot la Alaska Airlines, a venit la ei intr-o seari gi le-a povestit cd la o intrunire a pilo$lor auzise despre un proiect guvemamental, numit HAARIT, care se dezvolta in Jinutul ,,Bush" la nord-est de Anchorage. iim gtia cd Clare era radioamator, ci petrecea cAteva nopfi pe sdptimAni inchis cu echipamenhrl sdu de unde scurte gi coordona trei refele de amatori. fim i-a inmAnat un fluturag in care se spunea cd HAARP, un acronim ales de agenfiile militare ca nume al proiectului lor - care urma sd includd o mare re,tea de antene pe sof focalizAnd in sus, prin atmosfer5, un miliard de wafi de energie electromagneticl la zbenguindu-se

radiofrecvenfe -, urma si fie cel mai mare bombardier din lume! Chiar daci nu va depigi stadiul de megawatt (milioane de wafi), un astfel de emifitor sigur avea sd interfereze cu comunicafiile din linutul ,,Bush". Oamenii din zonele indepdrtate din Alaska se bazeazdperadio pentru apeluri de viafd qi de moarte, cum ar fi citre un aparat de zbor Medivac pentru a salva viala unui copil. ]im se intreba ce interferenfe electronice ar putea provoca HAARP sistemelor de pe avioanele cu reacfie pe care le pilota. Clare i-a ascultat mirturisindu-qi'ingrijorarea pentru aparatele de zbor care sunt controlate de la distanli, in loc sd aibi cirme acSonate prin cabluri gi alte echipamente. Un asffel de aparat ar putea fi mai sensibil la o explozie mare de energie ceirear putea si-l blochezepe pozifie sau sd depigeascdcomanda de la distanfi. Asigurdrile venite de la Administra$a Federali a Avia$ei, raportate in mass-media,nu puteau fi ultimul cuvAnt in ce-i privea pe pilo$. it ac*a noapte, cAndZickuhr s-a aqezatin fala aparatului sdu 9i a intrat in emisie, el i-a intrebat pe ceilalF radioamatori daci au auzit gi ei despre emilitorul HAARP. Nu auziseri, dar woiau sd gtie mai multe despre cel mai mare ,,incdlzitor ionosferic" din lume. Ei au aflat cd antenelesimilare din alte [5ri focalizau energie electromagneticd in experimente la nivel inalt de ani de zile, dar HAARP avea si fie cel mai puternic, bombard6nd atmosfera superioari cu un nivel de putere fdrd precedent de particule energetice.Ingineria asuPra Mamei Naturi - mediul planetar - ar putea deveni un nou joc cu mingea. Unii radioamatori trdiau in zonele in care cei de la Relafii cu publicul, din cadrul proiectului HAARP, Sneaunigte gedinfe publice, iar acegtioperatori relatauin direct. Pentagonulcdutasesd cumpere o locafie, deoarece interferenlele radio ale instalafei HAARP aveau sd fie prea puternice pentru a fi amplasati lAngi ciidirile militare. ,,Atunci, de ce cred ei cd noi vrem agacevain cur,tilenoastre?" intrebau unele persoane ale ciror comuniti$ erau avute in vedere ca posibile locafii. Cdnd s-a alessi se construiasci lAngd Gakona,un sdtuc la aproximativ 225 |,fi. nord de StrAmtoarea Prince William Sound, o parte dintre posturile in emisie s-au intrerupt. Deoarecemai avea ceva timp si steain fafa focului din qemineul pentru o lecturd de plicere, Clare a terminat o carte intitulatd,,Miles

f eanneManning {t Dr. Nick Begich from Nowhete". Era vorba despre oamenii care trdiesc in ,,cele 48 de state de mai jos" in locuri unde se aflau mai pufin de doi oameni pe km2. Armata, desigur, alesese astfel de zone pentru testdri periculoase, cum ar fi exploziile nucleare. ,,Gakonaimi amintegte de subiectul din "Miles from Nowherer", i-a spus el Barbarei. ,,Sunt prea pulini oameni acolo, ca sd reclame." Degi ii compdtimea pe locuitorii din Jinutul Bush, ingrijorafi de apropierea radialiilor electromagnetice provenite de la HAARP, principala lui intrebare era mai mult de nivel mondial. ,,Cum va influenla toati treaba aceastaatmosfera superioard?" Foaia informativi pentru relalii publice, referitoare la HAARP, descria proiectul ca fiind puri cercetare gtiin$ificd asupra aurorei boreale gi cercetare a capacitilii ionosferei de a afecta comunicafiile. For{ele Aeriene gi Marina SUA subvenlionau proiectuf dar afirmau cd nu este un sistem de armament. Mai tdrziu, Clare Zickuhr avea sd afle cd acea tehnologie ar putea fi cu siguranldutllizatdin scopuri militare. El se intreba dacd nu cumva mai sunt gi alte lucruri in legdturd cu HAARP, care nu li se spuneau contribuabililor. Cunogtinfele lui de contabilitate l-au fdcut sd se intrebe despre plefi qi echilibre, in situafia in care planificatorii HAARP ar regiza experimente in inveliqul critic de particule incdrcate care inconjurau planeta - adicd ionosfera, care-i protejeazd pe locuitorii PdmAntului, ca o umbreld sfericd, de radiafiile cosmice. Ce oameni de gtiinfd independenti -nesubvenlionafiin niciun fel de armati - monitofizau acest proiect? El n-a reuqit sd gdseascd niciunul. Absenlele notabile erau biologii gi specialigtii independenti in fizica atmosferei, in cazul in care existd astfel de independenfi. ,,Practic", a concluzionat el, ,,armata are de gAnd sd dea un ghiont zdravdn ionosferei gi sd vadd ce se petrece. Grija mea cea mai mare este ce au de gAnd sd facd, perforAnd ionosfera, sau incdlzind-o. Vor fi reactii pe care ei nu pot sd le prevadi. Uitd-te la trecut - ei au declangat explozii nucleare in atmosferd, inainte sd-gi dea seama ce de-aici or sd iasd probleme, gi au schimbat tiparele vAnturilor pentru ani de zile." Barbara ii impdrtdqea punctul de vedere gi l-a exprimat printr-o observalie cu bunul-simf de Alaska: ,,sunt ca niqte biiefandri care gdsesc un urs adormit gi-l impung in fund cu un bd! ascutit, sd

/) RETEAIIAHAAKP vadi cesepetrece."Clare a comandat o copie a Declarafiei de Impact asupra Mediului (EIS)pentru HAARP, din care a luat numele altor persoane care puseserd la indoiald proiectul HAARP. El a folosit aceaprimi hsti de destinatari pentru a-i contactape cei carevroiau sd gtie mai multe gi a incercat si formeze un grup care se meargd la Anchorage. Spre sfArgitul anului 1993, solii Zickuhr au gdzduit o serie de intruniri la ei acasd.La prima intrunire, cAnd cetdlenii din Alaska qi-au exprimat opiniile, Barbara gi-a dat seamaci ea gi Clare porfile pentru nigte oameni Pe care probabil nu i-ar fi deschiseserd intAlnit ir:rnicio situafie sociald. Era oarecumgocant.De la confortul unui cdmin de clasdmijlocie superioari qi indepdrta{i de stilul de viald rural de subzistenfd,sau alternativ urban, lumea solilor Zickuhr se schimbasedestul de lin. Ea a glumit ci este o liberald slabi de inimd, iar Clare avea opinii oaspelii lor se aflau pe toatd gama mai de centru. Cu toate acestea, de extreme,de la ,,sd-iimpugcdm pe oamenii guvemului" ,la ,,aici sunt implicafi strdinii." IJneori, ea se simlea ca intr-un roman slab, de suspans. inainte de aceasta,niciunul dintre solii Zickuhr nu la vederi politice extreme despre,bundoard, ,,proiectelede ajunsese buget negru", despre carenu gtiu nici mdcar legislatorii. Ulterior, Barbara reflecta: ,,pentru mine, a fost un exerci{iu de diplomafie sociald, ceea ce nu-mi std in fire. Dar am ajuns sd-i accept cu adevirat pe acegtioameni aga cum sunt gi am lucrat cu ei. Gama de opinii a fost uluitor de bogatd, dar in final am i-nfeles ci s-a realizat ceva." PAnd la urmdtoarea intrunire, s-au implicat mai multe persoane in incercarea hotdrAtd de a obline rdspunsuri despre HAARP. Cineva a subliniat cd,,Declaralia de Impact asupra Mediului minimaliza reacliile din ionosferd". Altcineva de la intrunire lua in considerare un posibil efect care ar fi mai vizlbll pentru cei din Alaska, gi anume, pdsdrile de vAnat. Efectul asupra pds5rilor de apd migratoare era de asemeneaminimalizat in EIS, mentiona cineva, degi acordAnd credit cercetitorilor guvernului, se admisesecd ,,de fapt, nu gtim care va fi efectul". Prima listd de destinatari, cam de cincisprezece nume/ a crescut la o sutd cincizeci, care au primit informalii actualizate * fiqa informativd pentru HAARP, documentele de decizie de la

leanne Monning t Dr.NickBegich Forlele Aeriene, apoi, cele mai valoroase din punct de vedere al

76

RETEAIIAHAARP

77

informafiilor, documentele din Cererea de Ofertd. Cu experienfa sa in contabilitate, Zckuhr putea si o infeleagi. Documentele HAARP pe care ei le primeau la acea vreme limitau in general discutarea militare la categoria ,,consolidarea sistemelor C3", ceea ce pdrea si insemne depistarea submarinelor gi a ceea ce se poate intAmpla intr-o lupti. ,,Pentru aceasta, se folosesc undele ELF", a subliniat Clare, ,,undele de frecventiextrem deioasi, pe carele-au combdtut oamenii din cele patruzeci qi opt de state de mai jog din cauza riscurilor pentru sdnitate, dar aici suntem la <miles from nowhere" (la mile intregi depirtare de nicdieri) qi nimeni nu va reacliona la aceasta." Dac6 nimeni altcineva nu avea de g6nd si reziste tehnologiei el va trebui si facd ceea ce poate. Cine altcineva se va ridica? El s-a lovit de un zid de apatie: Localnicii ajunseseri si vadd proiectul HAARP ca pe o ocazie de a transporta pietrig sau o sursd a citorva locuri de munci pentru intrefinerea locafiei. Un reporter de la ziarul dinAnchorage a contribuit la,,biblioteca" NO HAARP, transmifAnd informaliile pe care le prirnise. Cu toate acestea, se pare ci qefii lui nu l-au sustinut in dorin{a de a scrie un articol amplu cu privire la acest proiect. Dupi ce Clare Zickuhr a ldsat un pachet de informagii la postul TV al oragului, nu a primit niciun rdspuns. Un grup ecologist ,,rlJral" s-a ardtat interesaf dar n-a ficut nimic. NO HAARP de api versus HAARP societatea nu a rispuns. la pisirile Dupi ce grupul a trimis informalii la sediul Societifii cu privire Auduboru intruzive, planurilor

imposibili. Acest lucm a blocat tipirirea articolului, pAnI cAnd un alt colaborator neobosit, Remy Chevalier din Connecticut, l-a convins pe Gar si reconsiderechestiunea.Clare a trimis mai multe informafii, iar in cele din urmd articolul co-autorat publicat a fost inclus pe lista cu,,Cele mai nepublicate gtiri din1994", pentru cartea' ,,Proiectcenzurat". s APTI, definea Deoarecelucra pentru ARCO, iar filiala acesteia, contractul pentru construirea HAARP, Clare a depus o declara$e interni de conflict de interese,la inceputul anului 1994,astfel incAt angajatorii sdi si gtie ci el lucreazd impotriva unui proiect la care lucra o alte fliaH a companiei. inci de la inceputul implicdrii sale,Clare a devenit frustrat ci nu putea obfine ceea ce simlea cd ar fi rdspunsuri oneste de la guvem, cu privire la HAARP. in cele din urmi, Barbara s-a descurajatgi ea. ,,Simt ci suntem ca nigte fAnfari care zumzdie, tratafi ca gi cum n-am merita atenfle." Dupi cum s-a dovedit, sacrificiile familiei Zickuhr au jucat un rol major - anume, rnenfinerea in viald a rezistenlei p6ni c6nd impulsul NO FIAAP-S a devenit mai putemic, in anul 1995,cAnd mass-media a observat statutul s6u de ,,Proiect cenzurat". CAnd Clare s-a retras din slujba sa de la ARCO, in timpul reducerilor de personal din companie, iar el gi Barbara gi-au vAndut casapentru a cilStori prin ,,cele48 de state de mai;'os", tipii din finutul Bush au continuat. Era martie 1995.

Sofii Zickuhr au cheltuit aproximativ 3.000 $ pe facturile de telefon 9i pe poqti, fur actiunea lor de opozi$e fald de HAARP. itttre tin p, unul dintre ,,tipii din linutul Bush" ii incuraia pe al$ activigti sd scrie cAteva mii de cuvinte despre HAARP, iar Clare a incercat qi el. El a scris un articol intitulat ,,Monstrul din pustiu" gi l-a trimis lui Gar Smith la San Francisco editor la Earth Island Journal. Un consultant tehnic a spus ziarului ci tehnologia ar fi

r['
6 Proiect cenzurat, Four Walls Eight Window+ NY 1995.

RETEAIIAHAARP

79

,,ProiectulHAARP esteaclionat de psihologia fricii - pregdtireaunui Armagedon nuclear. Aceastd urmdtor." calenu oa ducespresecolul David Yarrow6

Vll Capitolul

iNr sAlsAncrE
Casa de bArne se afli intr-o intindere defrigati dintr-una din micile tundre cu arbugti care acoperd o mare parte din Alaska suprafelele acoperite cu molid, in general linigtite, numite ,,Bush". Cdsufa se afla la o aruncdturd de bd1 de un drtrrn pavat, cu doud benzi. in acea zi de februarie, cAnd au ajuns acolo Nick Begich gi JeaneManning rdmdgifeleunui scheletde ren dominau aleea. UmblAnd ir:r jurul unui snowmobil parcat in fata casei, proprietarul, un birbat zdravdn,le-a strAnsmAna cu c5ldur5. Wally purta o gapcdde la Asociatia Nafionald a Trdgdtorilor, o cdmagddin flanel ecosezpestepantalonii de trening, gogonidescheiafigi un mic zAmbet de bun-venit. PAni in acestmoment, cei doi scriitori il gtiau doar ca pe un om cu diverse aptitudini - de la camionaj pAndla flora gi fauna sdlbatici - 9i carecheltuia pAndla 500$ pe luni cu telefonul, pentru a se opune proiectului HAARP. Odatd intrafi in casd, gi-au ldsat in bucdtdrie hanoracele gi cizmele, apoi cei trei s-au mutat intr-o camerd mai mare. Pe masa de lucru in jurul cdreia s-au agezat,se afla un computer Mac, cu modem gi imprimantd. in celdlalt capdt al camerei, un ecran mare de televizor domina o zond, de relaxare cu fafa la un cuptor in care ardeau lemne. Mai mulli bugteni cojifi de pini susfineau tavanul. inchizAnd televizorul, Wally a fdcut nigte comentarii despre cum se schimbaseviala din Bush in doar doudzeci de ani. O antend parabolici din curtea lui primea o lume intreagi de semnale ale canalelor de comunicafii de pe cer. Adesea, el prindea gtiri de la un post de limbd englezd din Moscova gi asculta in mod regulat emisiunile radio din Australia gi Noua Zeelandi. Lunile de iamd
6 David Yarrow, autor al lucririi ,,intoarcerea magnetismului artificial" Albany, N.Y. Dragonului: Riscurile

petrecute in caband le dideau localnicilor destul timp si asculte la gi,in plus, le-a spus el. Cu acestea radio pe unde scurte gi sd citeascd, cu Internetul, ei puteau deveni mai informafi decAt unii ordgeni. Totuqi, el gisea ci nu toate gtirile sunt linigtitoare. El umbla agitaf cu ciorapii lungi de lAnd, apoi le-a sugerat musafirilor sii si seurce in camionul shu cu tracliune integrali ca sd meargi pAnd la locafia HAARP de lAngd Gakona. Pe drum, puteau sd-i punh intrebdri. Wally gi-aamintit cum diduse pestecontroversa in legdturd cu HAARP. La cursurile de stingere a incendiilor forestiere, el il cunoscusepe un alt protestatar din Bus[ pe nume Ed. Wally. A recunoscut numele acelui om in scrisorile cdtre presa Daily News. RiverJournalgi Anchorage locali, Copper Cea mai mare ingrijorare a acestoractivigti locali era in legdturd cu documenteleHAARP careindicau in mod clar cd acestproiect era destinat pentru a afla cum s-ar putea exploata ionosfera ftr scopuri militare, gi nu era vorba doar de o puri cercetarein legdturd cu aurora. Ei mai erau suspiciogigi in legdturi cu Declarafia de Impact asupra Mediului pentru HAARR in care se afirma cd nu va exista niciun impact asupra climei, stratului de ozon sau vremii. in timp ce Wally vorbea despre ezitarea sa in a se implica ire campaniaNO HAARP, feaneManning gi-aamintit de o scrisoaredin 7994,primitd de la un colonist care conduceao afacerecu comenzi in buzunar, cu intenfia de a-i telefona prin pogt6;ea purta scrisoarea expeditorului, in timp ce se va afla in Nord. ,,Cei mai mulfi dintre cetXlenii Alaskii sunt anti-ecologiqti", scria Howard. ,,Aceastaare legdturd cu mentalitatea de frontierd gi cu faptul cd aproape tofi banii nogtri vin din industria petrolului gi a extracfiei de minereu." Apoi, el a lintit direct spre HAARP. ,,EIS gi diverse comunicate din presd din partea Departamentului pentru Forfele Aeriene au descris proiectul intr-un mod nesincer, ca pe un stragnic proiect internafional de cercetare,in cadrul ciruia - cu detalii savuroasechiar gi elevii liceelor locale vor putea si utilizeze instalalia pentru a efectua proiecte de cercetare gtiinfificd in legdturi cu aurora borealX! Desigur, este vorba pur gi simplu de Rizboiul Stelelor gi vizeazdmdrirea capacitilii de a intrerupe comunicaliile inamicului, perturbAnd ionosfera."

BO

ManningA Dt a:g!:B$rh Jeanne

Doud grupuri principale se opuneau proiectului HAARP, spunea el: pe de o parte, vAndtorii, minerii gi alfi oameni din Bush care se bazeazd pe comunicaliile radio, deoarece nu au servicii de telefonie, iar pe de altd parte, pilotii. ,,Sunt sigur cd proiectantii militari, ca majoritatea americanilor, au considerat cd Alaska este destul de nelocuitd, incAt un vAndtor ici gi colo sau vreo pasdre ghinionistd vor avea o importanld minord, gi probabil au fost surpringi de amploarea opozi{iei locale.67Wally gi Nick pdldvrigeau in timp ce vehiculul inainta intr-un peisaj alb, pe un drum curdlat cu plugul de zdpadd. Disculia a revenit la HAARP. Deoarece experienfa sa includea computerele gi contractele cu guvernul, Wally incercase si lucreze pentru APTI, societate care definea contractul pentru construirea instalaliei HAARP la acel moment. Efortul de a gdsi de lucru nu a dat niciun rezultat, dar Wally a aruncat o privire asupra contractului HAARP. ,,Am vdzut cd locafia trebuia sd fie deschisd pentru inspecfii, conform Tratatului pentru Forla Intermediard de Apirare Nucleari, sau aga ceva. Am vdzut nigte lucruri printre clauzele contractuale... Modulin care informafiile erau manevrate nu avea nicionormd. Totul trebuia sd treacd pe la (John) Heckscher (directorul de proiect pentru HAARP) din Massachusetts; oamenii de aici n-au gtiut nimic." ,,Cu cAt sipam mai mult, dupi ce am vdzut contractul, gtiam ci este un proiect secret; se petrecea un hocus-pocus pe care guvernul nu avea de gAnd sd-l dezvdluie. Unele clauze din contract mi-au declangat semnalul de alarmS. <Antreprenorii nu pot dezvdlui daci este ceva nocivo... clauze de genul acesta." Wally spunea cd atunci a telefonat la doui persoane care se opuneau in mod public proiectului I{AARP. Clare Zickuhr, care la acel moment incd era contabil la ARCO in Anchorage, i-a spus lui Wally cd, din motive ecologice, el doregte sd vadi acea localie inchisd. Ed a fost de acord gi a addugat cd, in calitate de radioamator, se ingrijorase in legdturd cu modul in care acea focalizare de unde radio de mare putere ar putea interfera cu situaliile de viald qi de moarte din Bush.
6? ,lfipii din Tinutul Bush" apar in carte sub pseudonim, la sugestia a trei dintre ei, care au dorit sd-gi pdstreze anonimatul in comunitifile lor.

81 m-a indemnat fac cdutdri sd pe hrternet in Biblioteca ,,Ed Congresului gi in diverse baze de date. Imediat ce am inceput si caut informafii, asta a fost tot ce scria acolo. in cele din urmi, unii dintre noi au format o re[ea." Unele persoaneerauingrijoratein legiturd cu posibilele aplicafii militare ale unei tehnologii care putea si scoati din competifie. Intemetul, sau sd intrerupd refeaua energeticd.Mai la indem6nd, giau inchipuit ei, ceeace urci trebuie si gi coboare,mai ales daci radiafiile ricogeazdin atmosfer5.Wally s-a ingrijorat atunci cAnd a auzit despre planul tehnicienilor HAARP de a instala filtre pe radio gi pe anteneleparabolice de pe l6ngi fiecare casddin zond. Filtrele aveau si sorteze interferenfa undelor radio primite, i s-a spus. El s-a aliturat unui expert in electronic5, ce locuia la o fermd gi mai indepdrtati, pentru a studia propunerea de focalizare de mare putere. ingrijorali pentru sinitatea familiilor lor, ei au ajuns Ia o concluzie: ,,Nu esteinofensiv." Nu era inofensivd nici propusa invadare a sistemului electric atmosferic al PdmAntului, sprmea el. ,,A!i citit despre o uriagi coloand incins6, ce va ridica odat[ cu ea gi o parte din atmosfera superioarS,gi ci aceastaar putea schimba stareavremii, iar efectele pot fi intensificate. Apoi (reprezentantul HAARP) revine 9i spune .nu vi facefi griji"." Dar el igi ficea griji - pentru familia sa, care va primi radiafii reflectatepe pemant apoi pentru lebede,ra!e,gAgte gi alte zburitoare careputeau fi prijite in iradierea intensd de unde radio de deasupra localiei proiectului. incilzitorul ionosferig curn au fost numite anteneleHAARP, va focaliza ascendent,pe un coridor principal al pdsdrilor migratoare de apd. Un alt tip din Bush seingrijora ci somonul migrator gi-ar putea pierde direcfi4 intrucAt el folosegte cAmpul geomagnetic ca pe o Parte a hirfii sale de drum pentru a se intoarce in locurile pentru depunereaicrelor. Magnetita, material sensibil magnetic, se gisegte in somon, ca gi in creierul uman. De aceea, modificirile din cAmpul magnetic ar putea crea confuzie, spunea el. Un incilzitor ionosferic putemic, cum ar fi HAARP, ar putea creao furtund electromagnetici artificiali deasupra pdmAntului.
RETEAIIAHAARP

JeanneManning & Dr. Nick Begich ,,Nu avem decAt comentariile lui John Heckscher, cd nu vor fi mai multe perturbdri magnetice decAt cele care aparin mod natural", 82 spunea sceptic Wally. Locuitorii din Bush gi consilierii lor qtiinlifici, pe de alti parte, susfineau cd chiar gi perturbdrile apdrute in mod natural, provocate de furtunile solare, distrug sistemele vii. Un psiholog de la Universitatea din Alaska a fdcut un studiu, incercAnd sd faci legdtura intre rata mare de sinucideri din Alaska qi perturbirile provocate de furtunile geomagnetice, generate la rAndul lor, de aurora boreald. 68 Iar articolele qtiinlifice despre sensibilitatea celulelor vii gi a sistemelor nervoase afirmau cd nu numai cArnpurile magnetice puternice le puteau afecta; chiar fluctuatiile unor cAmpuri foarte slabe pot afecta grav via{a la nivel celular. Rezemat de geamul de pe partea pasagerului, in camion, Nick a dat din cap aprobator la adresa cercetdtorului NO HAARP. Anii sii de cercethri descoperiserd studii care dovedeau acest lucru. Pe cAnd autocamioneta se legdna in rafalele puternice ale viscolului, Wally igi amintea de primele zile ale b;tdliei lor. ,,Am incercat sd gdsim modalitdli de a aduce chestiunea in atenlia publicului. Dar ziarele pur gi simplu ne-au blocat; nu vroiau sd aibd de-a face cu aceasta.Credeam cX avem o relatie bunS (cu un mare ziar din Alaska), dar reporterul mi-a spus cd povestea a fost indbugiti." Re{eauanu prea inchegatd a activigtilor a incercat sd-gi pdstreze avAntul, in ciuda lipsei de publicitate. ,,Ne lineam intrunirile prin apel la conferinle. Se pdrea cd de fiecare dati cAnd ne intorceam, mai aduceam nigte informa{ii noi... Joe gtia multe despre chestia asta regizatl. pentru armament. Pe de altd parte, Ed cunogtea foarte bine partea tehnicd. El a fdcut toate calculele, iar acesteanu se potriveau cu rapoartele emise de Corpora{ia Mitre." Wally a aruncat o privire ascultdtorilor sdi, ca sd vadd dacd sunt atenli la partea aceasta.,,Corporatia Mitre face toatd munca pentru NSA (Agenlia Nafionald pentru Securitate). Aceastd corporalie este definut5, actionati, semnatd, gtampilatd gi livratd de NSA. Corporalia Mitre este principalul antreprenor de comunicalii de
68 Publicalia Vancouver Province, ,,Impulsul electric", 4 aprilie 1995.

RETEAI/"AHAARP

83

apdrare pentru guvernul SUA. S-a aprins un alt semnal de alarmd. Despre ce vorbim aici? Despre comunicafii prin satelit, despre arma (satelit) ASAT, sau ce?" Membrii grupului rural NO HAARP au studiat diverse aspecte alepuzzle-ului, fiecare pe o laturd diferitd. Ei nu s-au aqezat niciodati impreund in aceeagiincdpere, dar au colaborat de la distan!5. Wally l-a intAlnit pe Clare Zickuhr odatd in Anchorage gi a primit copiile documentelor pe care Clare le gdsise la bibliotecd. CAnd Wally s-a intors acasd, la computerul sdu, el a depus o ,,cerere speciald" de mai multe informatii cu privire la HAARP. ,,Credeam cd o sd ajungd la Heckscher, dar a fost transmisd la Baza Aeriani Kirtland. C6nd aceastas-a petrecut, mi-am amintit cd Kirtland gdzduiegte Comandamentul Spafial al Fortelor Aeriene gi cd are in depozit arme atomice. $i tot ei fac chestiile negre (bugetul ascuns)pentru Los Alamos. A fost un adevdrat goc pentru mine faptul cd cerereamea s-a intors de Ia Baza Aeriand Kirtland. Atunci am gtiut cd acest proiect conline probabil o mulfime de chestii clasificate." Wally s-a incruntat nelinigtit. ,,$i-!i faci un examen de congtiinfd: <oare pun in pericol siguranla nafionald?" Ed gi cu mine am intors asta pe toate fefele la telefon, punAnd mereu la indoiald ceea ce facem." in ciuda dorinfei lor de a fi patriofi, spunea el, simteau mereu cd au dreptate sd se opund proiectului HAARP. Aga incAt n-au precupetit nicio cheltuiald. Wally estima cd cele cAteva persoane au cheltuit intre cinci gi zece mii de dolari cu fotocopierea gi expedierea pachetelor de informalii. .,Ultimul pachet pe care l-am f5cut noi, impreuni cu Clare, a fost trimis unui scriitor din New York, care lucra la un serviciu national pentru gtiri legate de mediu. Ne-am spus cd ar putea face o treabd bund. Am condus pAnd in orag qi i-am trimis materiale prin FedEx. Mda, e un drum cam de qapte-opt ore dus-intors. Cum sd apreciezi costul timpului nostru?" TrecAnd neatent prin valurile de zipadd care se migcau pe gosea, Wally gi-a amintit de intAlnirea avuti de el qi Ed in oragul Fairbanks, cu Paul Brodeur, autorul unor cdrfi cum ar fi ,,The Zapping of America". ,,El ne-a povestit despre o situalie in care o

B4 leanne Manning fi Dr. Nick Begich comunitate s-a impotrivit unui proiect propus, dar (protestul lor) a eguat.Au obtinut chiar o hotdrArejudecdtoreascide suspendare,dar Forlele Aeriene n-au renuntat. Era vorba despre un sistem similar, progresiv...El ne-a spus despre riscurile implicate de HAARP." Waliy a iegit abrupt de pe gosea, pe un drum curdfat cu plugul de zdpadd.Camiomrl s-aoprit la o poartd incuiati, iar pe plasa de sArmd erau agdlatesemnecare avertizau cd acolo esteo ,,Zond controlat5". Comandantului ilegalsi seintre in aceast:i zonl frrI permisiunea ,,Este (Actul de SecuritateInternii) Instalafiei. Sec.21 Internal SecurityAct din 1950USC 797.At6ta timp cAt in zonl se affii acesteinstalatri, tot personalulgi toate bunurile sunt supuse verificiirii." LAngduna dintre avertizdri era agdfatun semnalnegru cu ,,Intrarea interzisi". Cei trei au sdrit din camion pentru a cerc0ta locatia din care antenele aveau si bombardeze cerul cu mai multd putere decAt fusesein stare rasa umani pAndatunci. in spateleunui qir de molizi, o clddire cu aspectde cutie, cam de mdrimea unui depozit industrial sau a unui siloz de cereale,se contura intre acegtiaqi terenul acoperit cu pietrig, pentru antene. Manning qi-a amintit ci Clare Zickuhr propusese odatd un nume melodramatic pentru aceastdinstalalie aparent inofensivi: Monstrul din Pustiu. Ea igi mai amintea cd un om de gtiinfi din Princetory New ]ersey,dr. Richard Williams de la laboratorul pentru cercetdriDavid Samoff, a inventat un nume mai simplu pentru incdlzitoareleionosfericede tipul HAARP: Skybusters. El spunea cd experimentele de mare putere reprezinti un pericol pentru atmosferasuperioard gi ar putea provoca daune ireversibile intr-o perioadi scurti de timp. Efecteles-ar putea extinde in intreaga lume. ,,Ceea ce gtim", addugase fizicianul, ,,este ci secretizarea intotdeauna coboardstandardelede responsabilitate ecologicd." in felul prudent al unui om de gtiint4 Williams iqi prezentase preocupirile in revista ,,Fizica gi Societatea",in loc si se adreseze mass-media. Un rispuns la fel de politicos publicat in numdrul urmdtor a venit din partea Carolinei Herzenberg, de la Laboratorul Nafional Argonne, care scria in calitate de persoani particulard, in 1988,apoi in aprilie 1994.8a avertiza cd tipul avansat de incdlzitor ionosferic ar putea fi utilizat ca sistem de armament, iar aceastaar fi o incdlcare a Convenliei pentru Modificarea Mediului ratificati

B5 qi ionosfera in 7970. Atmosfera, apropierea SUA spafiul din de PemantuIui sunt incluse convenfiei. Herzenberg a apelat la comunitatea fizicienilor pentru a studia critic tehnologia HAARP. Aceasti analizd nu a fost realizati. Manning a fdcut o fotografie cu Nick tremurAnd in vAntul de februarie dar Wally nu a vrut sd fie fotografiat. Ei au glumit fird tragere de inimd despre perspectiva de a urca pe gard gi de a fi arestafi.Pirea o idee mai buni si seurce inapoi in cabinacamionetei. Pe drumul de intoarcere, Wally a spus ci se i:rdoiegte de beneficiile economiceetalate localnicilor, socotind dupi banii cheltuili de antreprenorii care vin sd construiasci acolo. ,,E o afacere pe termen scurt - o vard, doud gi locurile de munci in construcfii. Ne-au promis mareacu sarea;spuneaucd vor fi o mulfime de foloasepentru localnici preflrm gi oameni de gtiinli invitafi. Dar pe contract se afirmi ci aceasti instaiafie este construitd pentru a fi acfionatd de la distanfi. "Ac{ionati de la distan{d"?Singura persoandcareva profita de aici va fi comerciantul de combustibil, din milioanele de galoane de combustibilcarevor arde aici. Ne-au v6ndut o multime de aiureli." 9a lisat de cAtevaori o tdcerelungi pe drumul de intoarcere,ca gi cum tofi trei ar fi reflectat la modul cum grijile prozaice ale viefii din Jinutul Bush contrastau cu fasciculul multi-gigawatt care se va ridica din acel loc pustiu. Focalizarea de mare energie ar putea avea consecin{eglobale, potrivit cAtorva oameni de gtiinld independenfi. Ca gi cum ar fi simlit ci tovarigilor sii de drum din camioneta izbiti de v6nt le-ar fi prins bine o porfe de rAs, Nick le-a povestit despre un telefon primit de la un reporter de la un ziar mare care auzise cd Nick ficea cercetlri in legituri cu HAARP. ,,Reporterulspunea ci a vorbit cu cei de la E-Systems (corporafia antreprenoare pentru apirare care a cumpirat APTI), iar ei auziserd cd in Alaska se zvonea despre elicoptere negre gi extrateregtri qi magini negire, care-i hdr,tuiau pe oameni... oameni betufl de nigte birba$ imbrdcaS in negru! Eu i-am spus: e ciudat sd auzi "$tii, zvonuri din astea la Washington, D.C. c6nd eu n-am auzit nimic de genul ista in Alaska. $i locuiesc aici." Am rAs de el; n-aveam de gAnd sd-i dau apd la moard in povesteaasta." Nick a lisat deoparte incercirile reporterului de a provoca un
RETEAIIAIIAARP

leanneManning & Dr.Nick Begich rispuns din paranoia rurald. ,,El fdcea un joc, imi dau seama acum, cd-mi amintesc de asta." CAnd articolul reporterului a fost publicat, cercetitorii din Alaska s-au revoltat citind propoziliile de fond: ,,Pe Internet umbli de hzicd al Pentagonului, de pe un teritoriu din Alaska al Fortelor Aeriene ale SUA, dintr-o regiune betute de v6nturi, ar avea un scop secret - sd gdseascd trupuri de extrateregtri. Alt zvon spune cd oamenii in costume negre... sar dintr-o berlind neagri ca si-i batd pe adversarii din Alaska ai proiectului. Combaterea acestor speculalii ciudate nu este nimic neobignuit pentru Ramy Shanny..."6e Fdcea jocuri. Expresia s-a blocat in mintea lui Manning. Oare asta fac antreprenorii de apdrare gi tipii de la'relafii cu publicul, de la armatd? Tipul de la PR ii spune unui reporter cd nu, n-avem de gAnd sd facem experimente ambitioase in atmosfera superioard. Doar nigte chestii de megawafi. Cu toate acestea, dacd reporterul ar mai sdpa pufin, ar gisi o hArtie de la Penn State, de exemplu. Aceasta arati un grafic cu ierarhia pragurilor pe care implicarea tot mai mare de putere de radiofrecvenle (RF) le face in ionosferh. IntAi apare incilzirea, apoi ,,instabilitigi parametrice gi radialii electromagnetice stimulate". Mai pompali ceva energie RF gi veli accelera electronii, pAnd c6nd aerul se lumineazd. Urmdtorul prag este ,,frontul de goc Ai ionizare stimulatd". Experimentatorii de la Penn State spun flr mAndrie cd nu gtiu ce se va intAmpla atunci cAnd HAARP, noul instrument ionosferic superputernic, efectele dincolo de un nou Otut. * * * va impinge zvonuri cd un experiment

86

RETEAIIAHAARP

87

CAnd cei trei s-au intors acasd la Wally, sofia acestuia gedea pe canapea/ ardtAnd ca o profesoard care se odihnegte dupi o zi la clasd. Trei adolescenfi i s-au aldturat gi au urmdrit cu tofii un buletin de qtiri la televizor. CAnd Nick i-a telefonat editorului de la ziarul local pentru a cere o fotografie a locatiei HAARP, Jeane l-a intrebat pe Wally u'Iohn Mintz,,,Pentagonulcombate speculafiile cu privire la un scenariu secretpentru anteneledin Alaska", Washinton post, 17 aprilie lgg1, A3.

dacd proiectul incd este controversat printre localnici. El a rdspuns cd mulli dintre vecinii sdi imprdgtiali prin Copper River Valley participaserdla intruniri publice. ,Xeneauunul dupd altul, spunAnd ci sunt ingrijorafi. Apoi (organizatorii HAARP) au iegit in fafd 9i au spus ci deja au rdspuns tuturor preocuplrilor gi au inceput sd construiascdproiectul. Oamenii incd se simt neputinciogi." Ei ascultau cu o ureche gi discufia lui Nick. Se pare cd editorul local era impresionat de farmecul directorului HAARP gi al asociafiloracestuia. Wally a scotocitprin cdrlile de pe masd gi a gisit una scrisi in 1993de jurnalistul de gtiin!6 Bill SweetmanT0, carte pe careo primise de la unul dintre tipii din Bush. Wally a subliniat un paragraf despre un manual ciudat, despre cum sd minfi, gi a citit cu voce tare: ,,Credibilitatea Forfelor Aeriene ale SUA este in continuare subminatdde faptul cd Ministerul Apdrdrii al SUA (DoD) autorizeazl, in mod explicit difuzarea de informaqii careinduc in eroare,pentru a proteja programe clasificate. intr-un supliment al manualului pentru Programul Nalional pentru Siguranla Industriald, lansat sub formd de proiect in martie 7992,DoD le spunea antreprenorilor cum sd conceapd povegti de acoperirecare sd fie credibile gi sd nu dezvdluie niciun fel de informalii cu privire la adevdratanaturd a contractului." Wally a subliniatcdurmdtorul paragrafconfineaun comentariu al lui Steven Aftergood de la Federalia Oamenilor de $tiinfd Americani: ,,Dupd cevom gti cdDoD practicdacesttip de ingeldciune, va fi tot mai greu si discernemintre ce esteadevdrat gi ce nq."zt inchizAnd carteacu zgomof Wally a spuscddeja aveasuspiciuni in legdturd cu anumite persoane care lasd mesaje pe figiere din Internet, ca gi cum le-ar planta acolo pentru creduli, gi nu avea incredere in declaraliile PR de la Ministerul Apdrdrii. Comentariile lui Aftergood nu fdceaudecAtsi confirme ceeace simlea deja. in ce poatesd creaddun om? Dincolo de fereastrd,vAntul ciocdneain perelii de bArne.Nu a durat mult si-gi ia rdmasbun.
Sweetman. Aurora: Skyplane supersonic secret pentru Pentagon. Motor BooksIntemational ,WL 1993. Ibid. " t0 Bill

ir i{

vlll Capirolul oPRl PE BOMBARDTER"? ctNE-t poATE "MARILE

,,Credcd HAAKP ar putea f un dezastru" Dr" Phillip S. Callahan

ic r e ""-"H,1".:::::: ilTffil:"!

PARTEA A DOUA

oAMENrrDESrnNrA SUNr /NGRTIORATT

William van Bise din Nevada este un om de gtiinfe O.uo*Ou, de siguranfa copiilor gi a nepofilor sii gi nu poate inlelege de ce, se pare, unii planificatori militari de nivelinalt nu simt la fei. ConJorm documentelor cu privire la HAARP, lipsa de respect a militarilor pentru sistemele naturale dinamice nu s-a schimbat prea mult de cAnd bombele nucleare erau instrurnentul favorit de cercetare, pentru studierea c6mpului geomagnetic al Piminhrlui. Van Bise, inginer in electronicd gi biomedicind, spune fdrd ocoliquri: ,,sunt sinucigagi!". El a ficut acest comentariu dupd ce a citit despre HAARP, planul armatei de a pompa niveluri fdrd precedent de unde radio prin atmosfera superioari pentru a i:rcdlzi per,ti din imprevizibila ionosferi. El se ingrijoreazi de faptul cd experimentatorii recunosc cd nu gtiu care ar putea fi consecinfele.z in mod surprinzdtor, pufni oameni de gtiinfd au cunogtinli despre incdlzitoarele ionosferice. ,,De ce naiba ar vrea cineva si ftrcdlzeascdionosfera? E deja destul de fierbinte", spunea un gef al Departamentului de Fizici al unei mari universitiS. Coautoarea Manning l-a scosdin cauz6., dar agacum s-a dovedit, nu era o glumd. qefi alF de departamente ale universitdtilol, departamente de fizicd $i atmosfericd de mdrime considerabild, auziserd despre incilzitoarele ionosferice, dar au spus cd aveau cunoqtin,tevagr ire acestsens. La departamentul de geofizicd al Universiti$i din Alaska, se gtie ce este un instrument de cercetare ionosfericd, deoarece universitatea este implicati direct in subven$onarea proiectului HAARP. Degi implicarea in ,,cercetarea aurorei" a Universitdfii din Alaska este exagerati in comunicatele de presi, documentele interne ale proiectului HAARP #irmi ci scopul experimentelor este acela de a controla procesele ionosferice ca si poati fi exploatate de
2 Discu!ile telefonice dintre William FIAARP", feane Manning rnat1995. van Bise gi coautoarea cirlii ,,Refeaua

Manning& Dr. Nick Begich leanne N{irristerul Apir5rii. Oamenii de gtiin{5 ingrijora[i, ca van Bise, sunt cle doud ori descurajati, deoarece persoanele care vor sd controleze

90

RETEATMHAARP

91

sau ele'ctrojetulsau se provoace ,,explozii de dimensiuni nucleare"T3 un ,,ciclotron artificial"Tain atmosfera superioard sunt cel mai greu de oprit. in mod tradifional, ei au avut in mAnd cea mai mare parte din banii contribuabililor. Baza puterii lor ii include pe antreprenorii ap.lr5rii din rnega-corpora{ii gi pe lobbyqtii acestora. Prea pufini fizicieni sunt dispugi si-gi rigte mijloacele de eristenfl (contractele cu guvernul), contrazicAndu-i pe acegtia.

dar se incheia cu un avertisment ferm. PimAntul gi formele sale de via{i vibreazd gi rezoneazd in armonie, au observat ei; energia radiatd de Soare,materia gi vibraliile PimAntului sustin viafa. ,,Oare existd o simbiozd intre PdmAnt gi formele de viali care sdldgluiesc pe acesta?" Dupd menlionarea poludrii chimice gi radioactive a sistemelor de suslinere a vielii, ei au insuflat o ingrijorare mai pulin mediatizati, ,,unele unde electromagnetice generate de om ar putea avea un impact global..."

DITERIORAREA IONOSFEREI INFORMATORII

Elisabeth impresionantd reviste Rauscher are un doctorat gi o carierd iungi gi in fizica de mare energie, gi a'publicat de prestigiu.Ts Totugi, atenfiondrile De exemplu, in cdrli gi ei nu sunt, la Pentagon gi de

gtiinlifice

se pare, luate in considerare. nigte descoperiri mediu.

in 1984 ea a prezentat

gtiinfifice intr-o gedin!5 informativd sd rdspundd la intrebarea dvs.?"

a incercat sd-i abordeze pe colonei gi pe generali, in probleme Ei au refuzat facefi griji pentru copiii gi nepofii Acum

ei direct5: ,,Nu vd van Bise, cAmpului

Lucrarea trata despre sursele naturale de unde electromagnetice, cum ar fi rotafia mecanicd a PimAntului, cutremurele gi activitdfile vulcanice, vAntul solar gi activitatea solard de ,,zgomot pe bandd largd" . Sursele artificiale, spuneau cei doi experli, perturbd armonia. ,,Unele dintre aceste emisii pot provoca daune ireparabile pentru ionosferd qi pentru pimAnt, daune care la rAndul lor amenintd insigi existenta noastre." Societdfile gi na{iunile trebuie sd examineze ceea ce facem gi si dezvolte o noue congtientizare, au avertizat cei doi oameni de qtiinfd, altfel va rezulta in mod inevitabil distrugerea vietii. Ca qi cum ar fi prevdzut obiectivele HAARP, ei au observat cd cele mai recente tehnologii au avut ca scop protejarea oamenilor in fala naturii - ,,de a o <cuceri> gi a o controla -, in timp ce proiecteazd sisteme de armament tot mai periculoase, cu care sd se elimine mai cficient toatd viafa de pe planetd." Rauscher gi van Bise incheiau lucrarea sugerAnd ca societatea sd examineze de ce ne-am indreptat spre o motivafie atAt de nebuneascd, apoi si avanseze spre a urmdri din nou echilibrul si imbundtdfirea vielii tuturor oamenilor.

qapte ani, Rauscher gi partenerul

ei, William

au scris o lucrare75 in care se vorbea despre emanatiile

rnagnetic al PdmAntului. Cartea era scrisd intr-un limbaj tehnic, '3 Brevetul SUA nr. 4.873928 ,,Explozii fdrd radialii, de amploarea celor nucleare". 71Brevetul SUA nr. 4.712.755 ,,Metoda gi aparatura pentru crearea unui ciclotron artificial de electroni", printre brevetele acordate APTI. 7' Printre publicafiile relevante se numdri: ,,Aplicabilitatea fizicii soliton la plasma MHD gi superconductivitatea BCS: Implicafiile teoretice pentru energia primard", raport pregdtit pentru Primary Energy Technology LA;,,CAmpurile electromagnetice inconjurbtoare ca posibili precursori seisrnici qi vulcanici", de W.L. Van Bise gi E.A. Rauscher, in Fenomenele electromagnetice asociate cu anticiparea cutremurelor, editati de M. Hayakawa gi Y. Fujinawa, Terra Scientific Publishing Co. Tokyo; ,,Semndturi ELF care igi au originea in perturbirile ionosferice produse de navele spaliate", de E.A. Rauscher 9i W.L. Van Bise, lucrare nepublicatd de la Electromap;neticSignal Laboratorv Golden Valley, N.V. 7n ,,Modele fundamentale de excita[ie a PdmAntului gi a cavit6{ii rezonante a ionosferei PimAntului" de dr. Elizabeth A. Rauscher gi William L. Van Bise de la Technic Research Laboratories, Reno, Nevada, articol publicat in Lucririle Simpozionului Internafional Tesla din 1988.

BALONUL DE PARTICULE TTECTRICE

in mai 7995, dr. Rauscher a fost invitati si comenteze in mod special cu privire la HAARP. ,,Vbiveli pompa o energie extraordinard intr-o configuratie moleculard extrem de delicatd, care alc5tuieqte structura multistratificatd cu numele de ionosferd", a rdspuns ea. Ionosfera este predispusd la reaclii catalizatoare, cu alte cuvinre,

IeanneManning I Dr.NickBegieh ea, a explicat dacd este modificati o mici parte, poate avea loc o schimbare majori in ionosferd.u Descriind ionosfera ca pe un sistem cu un echilibru fragil, drRauscher a prezentat imaginea proprie despre aceasta: o sfer5 ca un balon de sipun, care inconjoard atmosfera Pim6ntului, cu vArtejuri

92

pe suprafafa balonagului. ,,Daci afi privit vreodati cu atenfie un balon mare, se vid nigte modele asemdndtoare curcubeului, curg6nd peste el. Apoi se vede o patd neagrS" unde lungimile de undd ale luminii sunt atAt de mici, incAt ele nu se pot vedea pe balon. Dar incd n-a explodat. Apoi se formeazd o gaurd gi pocnegte." Planificatorii proiectului, care experimenteazd cu ionosfera, nu sunt de acord cu aceasid imagine asupra celor ce s-hr putea int6mpla, a spus Rauscher. ,,Dar eu cred cu tdrie cd ionosfera funcfioneazi in acest fel." Atunci cAnd activititile umane fac giuri mari in ionosfera reali, giurile de la Polul Nord gi de la Polul Sud migreazd asemenea formelor de pe balonul de sdpun. Aqa se explicd, de exemplu, aparifia unei pierderi grave in stratul de ozon, deasupra Australiei. Au existat avertismente de gduri in stratul de ozon gi deasupra unor state ca Nevada, unde trdiesc Rauscher gi van Bise. ,,(Factorii de decizie) cunosc cauza - SST(transportul supersonic) gi navetele spafiale gi echivalentul lor rusesc. Am raporhrl rusesc in care se calculeazd de cAte navete spaFale va fi nevoie pentru a distruge ionosfera." intr-o situafie corespunzitoare, la o altitudine mai mici, in timp ce orice om care a folosit vreodati un spray este ficut si se simtd vinovat pentru giurile din stratul de ozon, oamenii de gtiinli continud sd trimiti rachete gi si lanseze satelif pentm a studia stratul de ozon! Fiecare ardere de combustibil de rachetd distruge incd un procent din stratul de ozon.

93 persoane,in afara specialitdlii lor, citesc lucrdri pe teme cum ar fi: astrofizice de mare energie perforeazdionosfera".Ts ,,Observatoarele De exemplu, lansarea unuia dintre observatoarele astrofizice de mare energie ale NASA, pe 20 septembrie 1979,de pe o rachetd Atlas-Centaur ,,a creat o extraordinari ocazie de a monitoriza o sdrdcire pe scari largi, indusd artificial, a ionosferei PdmAntului", triumfau oamenii de gtiinfd. Ei erau pHtifi pentru a studia impactul activitdfii repetate de evacuare a gazelor de rachetd in ionosfer5. Informatiile au aritat cd ,,Gaura HEAO a urmat dAra de la sol a rachetei,intinsi pe cel pufu 2000de km - gi probabil3000 de km - la est de Cape Canaveral. Esteintinderea nord-sud, mdsuratd la 600 1000km; astfel,regiunea perturbati a totalizat 1 - 3 milioane de km2 de suprafali efectivi". Timp de trei ore, zonaepuizatd s-a centrat pe calearachetei,apoi s-adeplasatspre nord. in cAtevaore, urma giurii a dispirut din ,,regiuneaafectatd". FE!-IEREA IONOSFEREI David Yarrow ciin Albany, New York, este un cercetitor cu experienfdin electronici gi gi-a petrecut nenumdrate ore schimbAnd idei cu fizicianul dr. Daniel Winter, in prezent din Waynesville, Carolina de Nord. Yarrow exprimi intuifiile lui Winter in termeni mai simpli: ,,Dan Winter... a explicat ci emisiile de frecvente inalte ale HAARP pot cupla (heterodina,in termeni tehnici) cu impulsuri de undi lungi (frewenfe joasesau ELF) pe care le folosegtereleaua magnetici a PimAntului, pentru a distribui informafii sub formd de vibratii, pentru a sincroniza dansul viefii din biosferd.Dan numeqte aceastdacfiune geomagnetici <circuitul sanguin de informafii al Pdm6ntului". in mod asemindtor, cuplarea HAARP HF (frecvenfe inalte) cu ELF (frewenfe extrem de joase) naturale poate provoca efectesecundarenebdnuite Eineplar,ificate." Cu propriile sale cuvinte, David Yarrow a descris posibile interac$uni ale radiafiilor HAARP cu ionosfera gi cu refeaua magnetici a Pdm6ntului:
78Michael Mendilio, Donald Rote gi Paul Bernhardt, ,,Raport preliminar al gdurii produse de HEAO (observator astrofizic de mare energie) in ionosferi", The American Geophysical Union, 1980.

RETEAIIAHAARP

UI:II SELAUDACU PERFONANIII

Revenind la altitudini mai mari, vedem cd revistele gtiin$fice de la i'nceputul anilor 1980 relatau deschis despre perturharea ionosfericd provocati chiar de oamenii de gtiinfi. Dar cAt de multe z [nten'iul luat de ]eane Manr,ing ir mai 1995dr. ElizabethRauschergi lui William van Bise.

Manning & Dr. Nick Begich Jeanne ,,HAARP nu va <<gduri> ionos-fera. Acesta este un periculos adevdr spus doar pe jumdtate despre ceea ce va face fasciculul urias de gigawali al HAARP. Pdmdntul se rote$te tn raport cu invelisurile electrice subliri ale membranei stratificate a ionosferei,care absorb Siprotejeazd suprofaya Pdmdntului de radialiile solare intense, inclusiv de furtunile de particule incdrcate, provocate de vdnturile solare. Rotalia pdmdntului va face ca HAARP, intr-o explozie care dureazd ceva mai mult de cdteva minute, sd felieze ionosfera ca un culit de microunde. Aceasta produce, nu o <<gaurd>>, ci o tdieturd alungitd - o incizie. "7e ,O problemd acutd aici este invelisul subsire de oxigen molecular ionizat, din jurul Pdmdntului * stratul de ozon..."8o

94

RETEAIIAHAARP

95

CUVINTELE ,,CORECTE"
Care este starea ionosferei, dupd ce specialigtii in rachete au strlbdtut-o timp de peste cincisprezece ani cu gaze de evacuare de la rachete qi cu prima generalie a incdlzitoarelor ionosferice, firave prin comparafie? Este deterioratd? Manning a constatat cd oamenilor de gtiinld le displace cuvAntul ,,deteriorat"; e prea dur, a spus un specialist in fizicd ionosferici. ,,Noi spunem "deranjat>.... gtii cd-gi va reveni. Dacd-li pierzi piciorul, asta este o deteriorare, dar dacd este doar r5nit, asta nu este o deteriorare." $eful departamentului sdu dddea tonul pentru aceastd atitudine. Cu toate cd avea in echipd specialigti in ionosferd, el i-a spus lui Manning ci nu are nici interesul, nici timpul sd se implice prea multin subiectul incdlzitoarelor ionosferice. ,,De ce te intereseazi (HAARP)?" Jumalista a rdspuns cd are nigte intrebdri in legiturd cu un efect de multiplicare care a fost relatat, provenit de la noul instrument ionosferic, iar tonul rdspunsului a fost amuzat gi dispretuitor. ,,Dacd te ir:rgrijorezi ci dispare ionosfera deasupra oraqului Vancouver..." ,,Nu sunt o alarmisti..." ,,Aga a pdrut", a spus el. Nu e de mirare cd mass-media nu aprofundeazd ecologice, s-a g6ndit reportera.

CIUPIREA BRUTALA A CORZITOR

,,Al doilea concept: in timpul rotaliei pdmdntului, HAARp va felia peste fluxul geomagnetic... o bobind toroidald alcdtuitd din corzi magnetice asemdndtoare meridianelor. poate cd HAAR? nu va <<tdia> aceste corzi de pe mantia magneticd a Geei, dar va impulsiona fiecare fir cufrecvenle inalte, stridente. Aceste impulsuri zgomotoase vorface sd vibreze liniile de flux geomagnetic, trimildnd vibralii prin toatd releaua geomagneticd, asa cum fulgerele unei singure furtuni emit impulsuri receptate global de senzorii sensibili."81 ,,Aceasta evocd imaginea unui pdianjen asezat pe plasa lui. o insectd aterizeazd, iar vibraliile plasei il anunld pe pdianjen cu privire la posibila pradd. HAAR? vafi ca un deget artifcial de microunde, care impunge releaua, chiar dacd nu o rupe, Si tr im it e semnal e confuzs. "ez ,,Efectele acestei interferenle cu simfoniile produse de harpa geomagneticd a Geei sunt necunoscute si, bdnuiesc eu, nici mdcar luate in calcul. Chiar dacd arf fost luate in considerare, intenlia (programului HAARP) este de a lnvdla sd se exploateze orice efecte, nu de a cdnta tn armonie cu simfoniile globale."83 7e scrisoaretrimisd de David yarrow lui Gar smith, Earth Island joumal, 1g august 1995.

subiectele

ALARMISTUL IMPENITENT
Acel gef de departament nu agrea opiniile lui Paul Schaefer, care a tras un semnal de alarmd. Acesta din urmi este specializat in inginerie electronicd gi a petrecut patru ani construind arme nucleare. ,,Dar majoritatea teoriilor pe care le-am invdfat de la oamenii de gtiinld par si se ndruie", spunea el. 8a intr-o publicalie intitulatd ,,Energia gi planeta noastr5", el sintetizeazd cercetdrile in legdturd cu dezechilibrele provocate de era industriald gi atomici, in special prin iradierea de mari cantitdfi de particule minuscule de mare vitez6,,,,ca nigte pendule giroscopice foarte mici, in mediul nostru. Aceste particule de mare energie radiazd in pim6nt gi in atmosferX, perturbAnd echilibrul natural, na Scrisoaretrimisd jeanei Manning de cdtre Paul Schaefer, feb.1.995.

80 Ibid. 8' Ibid. 82 Ibid. 83Ibid.

I Dt.Nick

intr-o reactie in lan! cdut6nd cu disperare un echilibru in mediur inconjurdtor." Acesteparticure se acumureazi in regiunea porard in timpul iernii. ,,CAndvine primivara polard, efectul de respingere a energiei solarefaceca toati masade particule incircate negativ si se migte inspre pdmAnt, creAndo gauri in strahrl de ozon." Nivelurile nefiregti de migcarea particulelor de mare energiein atmosferdgi in cordoanere de radiafii din jurul pdmantului corrrtitoi" geniul riu in perturbdrile vremii, potrivit acestuimodel care descrie un Pdmant ce-gidescarcdacurnulareade cildurd, se detensioneazd gi recAgtigdun echilibru prin cutremure gi activitifi vulcanice.s Printre tehnologiile care produc nori de particure - cu incircdturd nefuescde mare - senumdrd liniile de transmisie,sistemele electrice de rizboi, sistemele de comandd, control gi comunicare pentru zborurile spaliale gi testareasistemerorde armament din Rizboiul Stelelor.

IIAHAARP

,,Ei aprind aurora boreali (artificial), dar cAnd o vor aprinde complet atunci sevor distruge strafurile ionosferice, unul dupd alhrl.,, tntre timp armata construiegte cel mai mare incdlzitor ionosferic de pani acum, pentru a creain mod deliberat mai murte instabilitig intr-un strat uriaq de plasmi - ionosfera- gi pentru a mdri nivelul de energie al particulelor incircate.

pAT*AruTuL,,cUPRINs DEFEBRA"
,,Starea energeticd anormald a pdm6ntului gi a atmosferei s-ar putea compara cu cea a unei baterii de magini care a devenit supraincdrcati deoarece fluxul normal de energie este blocat, provocand puncte fierbinfi, arcuri electrice, fisuri fizice gi turbulenfd generald,iar energiaindbuqitd incearcdsd giseasci o cale de iegire.,, Intr-o a doua analogie,Schaefer spune:,,Daci nu dorim moartea planetei noastre, trebuie sd punem capit producerii de particure instabile, care genereazi febra pimAnfului. prima prioritate pentru a preveni dezastrur ar fi s5 inchidem toate uzinele de energie nucleardgi si punem capdttestdrilor de arme atomice, de armament electronic Ai "Rizboiului Stelelorrr.,, william van Bise gi Elisabeth Rauscher au observat ce este elogiat echipamentul solid orbital ca mod de a studia stratul de ozory dar de fiecare datd cand o navetd spafiald provoaci arsuri in calea sa spre cer, ea distruge un alt strat al ionosferei, aga cum face fiecare meteorit. Apoi, ca gi cum gazelede evacuare de la racheti n-ar fi fdcut destul, capsulere spafialeau emis substanlechimice care interactioneazd spectaculos cu particuleleincdrcate. s hrformaEii de la PaulSchaefer, Kansas City,MO 4110.

,,Putem influenI a artifi cial aurora Pdmin t ului, ut ilizin d o cantitatemicddeenergie, gi gtim cderup[iile Iuminilornordice tiparele deareme." chiarmodificd Gary Lockhart, autor al The Weather Companion.e este puternicperturbatd, atmosfera dededesubt ,,Dacdionosfera aafi gi enperturbatd, consecinld." in Charles A. YosfT

99 particule precipitate pot sd producd ionizarea secundari, sd emiti razeX gi si provoaceperturbiri semnificativein ionosferainferioari." inlgf4, dr. RobertHelliwell 9i john Katsufrakisde la Laboratorul de $tiinfe Radio al Universitilii Stanford au ardtat cd undele radio de frecvenfefoarte joasepot facesd vibreze magnetosfera. in Antarctica, cu o antend de 20 de km gi cu un transmifdtor de 5 V,hz,ei au aflat ci magnetosfera poate fi modulatd pentru a face particulele de mare energie sd se reverse in atmosfera PdmAntului. DeschizAnd sau inchizAndsemnalul,acegtia ar puteaopri fluxul de particuleenergetice. CONTROLULVREMII Avalangelede energie dislocate de astfel de unde radio ne-ar putea lovi putemic. ,,Implicatia teoreticd sugerati de lucrarea lor este cd se poate obfine controlul vremii globale prin trimiterea de .semnale>relativ redusein centurile Van Allen (centurile de radiafii din jurul PdmAntului) - ceva in genul unui efect super-tranzistor", a spus Frederic Jueneman. Cronicarul revistei Industrial Research speculain continuare: ,,Dacdefectelerezonan{eilui Tesl4 aga cum le prezintd echipa de la Stanford, pot controla energii enorme prin semnaleminuscule, atunci prin extensiaacestuiprincipiu ar trebui sd fim in staresi afectdmchiar gi cAmpul magnetical stelelor de pe cer... Cu aroganld divini, ir:rtr-ozi poate ci vom indruma stelelepe cer.-8e intrebarea este daci acestecunogtinfe vor fi folosite de oamenii de gtiinfi in interesul rdzboiului sau in interesul biosferei? Un editorial din Saturday Review,din1977, aveftiza cu privire la rizboiul climatic Ai l-a numit problemd moral6, spunAnd: ,,Daci lumea este pe cale si deterioreze vremea pentru o lungd perioadd, atunci suntem nigte nebuni gi nigte mongtri dacd nu ne adundm pentru a obline un rdspuns, ca gi cum viata noastrd ar depinde de acesta- gi chiar agaeste."eo O serie de dezastre naturale a inceput in \960, conform unui raport CIA menlionat in editorial, dar la aceavreme climatologii nu puteau sd priveascddrept inainte gi sd vadd cd perioadele de seceti, inundatiile gi temperaturile anormale vor continua dincolo de acea 8eFredericJueneman,revistalndustrialResearctr, feb.lgT4,citatdeMargaret - Omul caregi-adepdgitepoca, Cheney: Tesla pg.287. n ,,Modificarea vremii",editorial nesemna! Saturday Review 2 5 77,pg.4.

RETEAIIAHAARP

CapitolullX VREMEA UCENICITOR tUI TESTA

Arhimede (287-272i.Hr.) a inifiat o i.,a"f.r.,gati tradilie a inginerilor ambitioqi care doresc sd-gi lase amprenta asupra lumii. ,,Dafi-mi o pArghie destul de lungd qi un punct de sprijin, 9i voi migca Pdmantul", a spus Arhimede. Din fericire, n-a gisit un instrument atat de mare. Mai mult de doudzecide secolemaitirziu, spiritul sdu continud sd trdiascdprin inginerii armatei. Ei ar dori sd aibd cel pulin posibilitatea de a deplasa curentul-jet al atmosferei superioare,modificAnd vremea globald in avantajul unei !dri. Oare electromagnetismuleste acel instrument? Doi oameni de gtiinli de la Laboratorul de $tiinle Radio al Universitdfii Stanford, H.C. Chang gi U.S.Iman senumdrd printre experlii careoferd dovezi a ceeace poate face tehnologia noastrd ca sd afectezecerul, fdcAnd valuri pe pim6nt. Ei au publicat lucrdri despre precipitafia de electronidin magnetosferd (centurileexterioarede particule incdrcate care curg inspre polii magnetici ai PdmAntului),provocatd de unde electromagnetice artificiale de frecven{d foarte joasd.88,,Aceste
,,Radioamatoriide pe vremuri". The WeatherCompaniory pg. 199,Wiley & SonsInc. NY. 87 Charles A. Yos! ,,Forfele electrice aplicate principalelor fenomene meteorologice", lucrare prezentatd la Conferinfa intemalionali pentru spafiul aerian gi terestru, cu privire la fulgere gi electricitatestatici, din1992 88 H.C.Chang 9i U.S.Imary ,,Precipitalia de electroni cvasi-relativigti datorati interac{iunilor cu undele VLF coerentein magnetosferd,,, }oumal of GeophysicalResearch,1 ian. 1983. e Gary Lockhart,

1OO leanne Manning +Dr. Nick Begich decadi. Ca gi cum dezastrele naturale n-ar fi destul de rele, CIA a raportat cd guvernele nafionale erau deja pregdtite si manipuleze vremea in scopuri militare. Editorialistul a avut un gAnd obraznic: ,,E greu sd citegti raportul CIA fdri sd te intrebi dacd unele dintre anomaliile climatice din ultimii ani n-au fost cumva parte din programele de experimente militare." Un editorial din1977 al revistei Saturday Revrewa folosit cuvinte dure pentru a descrie desensibilizarea publicului gi a factorilor de decizie - o diminuare a indigndrii moraie care apdrea la vederea procesiunii nesfArqite de super-arme. Acel proces a fost descris ca fiind o nebunie in masd. ,,in cazul in care congtiinfa colectivd nu rdspunde acum/ atunci toati filosofi4 religia gi educalia noastrd au fost abstracte, irelevante, inutile." Cu toate acestea, congtiinla colectivd a ticut, iar in 1995 armata avea deja 18 ani de lucru la metodele de rizboi climatic, pe care le numeqte eufemistic ,,modificarea vremii". De exemplu, tehnologia de provocare a ploii a fost testatd de cAteva ori in Vietr:ram. Ministerul Apiririi a incercat nigte studii cu privire la manipularea fulgerului gi a uraganului in Proiectul Skyfare qi Proiectul Stormfury. Ei au cdutat tehnologii complicate care ar putea sd producd efecte mari. Lowell Ponte, autorul cdrfii ,,The Cooling", spune cd armata a studiat atAt laserele, cAt gi substanlele chimice despre care ei s-au gAndit cd ar putea deteriora stratul de ozon de deasupra inamicului. Cercetarea modalitdfilor de a provoca gi de a detecta cutremurele a constituit o parte a unui proiect denumit Prime Argus, in urmd cu cAteva decenii. Fondurile pentru acest proiect veneau de la Agenlia pentru Proiecie de Cercetare Avansatd a Apdrdrii (DARPA, aflun cu acronimul ARPA). in tggZ, $eful Statului Major al Forfelor Aeriene, generalul Merrill McPeak a spus la o intmnire a Fundatiei Spafiale a SUA ci cei care se opun unui rol mai mare al armatei in spafiu, trebuie si-gi reconsidere punctul de vedere. El a subliniat cd lara trebuie si dezvolte noi sisteme pentru a putea controla spafiul in viitor. El gi alfi oficiali de la Forlele Aeriene nu vroiau sd spund ce intenfii au, dar au afirmat ci noile sisteme sunt mai curAnd o chestiune potiticd decAt o provocare tehnologici.el e' Neff Hudson gi Andrew Lawler, ,,Comandantul USAF (Forfele Aeriene ale SUA) solicitd modemiziri ale apdrdrii spafiului", SpaceNews 19-25apr.

KETEAIIAHAARP

101

in anul urmitor, Forlele Aeriene au dezvlluit ceva in plus, 2O2O include controlul Si anume, faphrl cd proiectul lor Spacecast vremii ca o posibili iniliativd de armament. DefenceNewsa publicai un extras din raport. La ,,controlul vremii", articolul spunea cd oamenii de gtiinfi au ficut experimente implicAnd controlul vremii inci din anii 1940,dar Spacecast 2020 observa ce ,,esteinterzis sX se utilizeze tehnici de modificare a mediului pentru a distruge deteriora sau leza un alt stat." Acesteafiind spuse, For,tele Aeriene susfineau cd progresele tehnologiei ,,obligi la o reexaminare a acesteiteme sensibilegi potenfial riscante".e2 Ce-ar putea face noua tehnologie? Mai intai, forfeie militare ar putea avea instrumentul pentru a impuqca o gauri printr-un nor pentru a-gi depista inamicul. Ar putea fi costisitor gi riscant dar ,,beneficiile potenliale pentru siguranla nalionali ar putea fi chiar maimari". Oficialii de la Forfele Aeriene au spus cd secliunea despre controlul vremii din raportul lor esteclasificati 9i nu va fi publicatS. 40 DE ANI DE BOMBARDAREA CERUTUI inci din 1958,consilierul qefal CaseiAlbe pe teme de modificiri ale vremii cdpitanul Howard T. Orvi[e spunea ci Ministerul Apirdrii al SUA (DoD) studiazi ,,modalitifi de a manipula incdrcdturile pim6nhrlui qi ale cerului pentru a influenfa vremea" utilizAnd un fascicul electronic pentru a iorrjza sau deioniza atmosfera deasupra unei anumite zone.e3 in 1966,Profesorul Gordon J. F. MacDonald, director asociat al lnstituhrlui de Geofizicd gi Fizici Planetari de la Universitatea din California, LosAngeles, era membru al Comitetului Consultativ pentru $tiinte al Pregedintelui, apoi membru al Consiliului Prezidenfial pentru Calitatea Mediului. El a publicat lucrdri cu privire la utilizarea tehnologiilor de control al mediului, in scopuri militare. M?cDonald a fdcut un comentariu revelator: 1993. e2 controlul ,,Masterplan-ulpentru spaliu ai Forlelor Aerienepreconizeazd vremii", Defense News,26sept.-2 oct.1994.
n3 ,,intre doui epoci: rolul Americii in era tehnotronici", Brzezinski, Penguin Books, Mass. 1976. de Zbigniew

JeanneManning I Dt. Nick Begich ,,Cheia pentru rdzboiul geofizic este identificarea instabilitdlilor mediului, astfel incdt dacd s-ar adduga o cantitate micd de energie, s-ar 1O2 elibera cantitdli de energie mult mai mari.'ea MacDonald avea o serie de idei pentru utilizarea mediului ca pe un sistem de armament gi a contribuit la ceea ce, in acel momenf era un vis futurist. CAnd a scris capitolul sdu ,,Cum si distrugem mediul", din cartea ,,Unless Peace Comes"es, el nu glumea. in text, el descrie manipularea vremii, modificarea climatului, dislocarea sau topirea calotei polare, tehnicile de epuizare a ozonului, ingineria cutremurelor, controlul valurilor oceanice gi manipularea undelor cerebrale, prin utilizarea cAmpurilor de energie ale planetei. El mai spunea cd aceste tipuri de arme vor fi dezvqltate gi, cAnd vor fi lutilizate, vor fi practic nedetectabile de cdtre victimele lor. El nu era vreun fanatic cu pirul vAlvoi, cAnd a fdcut aceste observalii in1966, ci avea creditirile unui om de gtiinfd recunoscut pe plan mondial. Ce au devenit conceptele sale futuriste, sunt lucrurile din care se creeazd proiecte ca HAARP... Audierile subcomitetului din Congresul SUA cu privire la mediul oceanic Ai intemafional, au abordat modificdrile vremii gi ale climei, de cdtre armat6, efectuate pe la inceputul anilor 1970. ,,A apdrut o imagine coplegitoare de variate cercetiri gi experimente efectuate de DoD pentru a deveni modalitdfi prin care manipularea mediului ar putea fi folositd ca arme.", spunea Lowell Ponte.e6 Secretele dezvdluite i-au surprins pe legislatori. Oare o anchetd a stadiului tehnic al manipulSrii electromagnetice i-ar surprinde pe legiuitorii de astizi? Ei ar putea afla cd tehnologiile dezvoltate din experimentele HAARP in Alaska s-ar putea ridica la inillimea viziunii lui Gordon MacDonald, pentru cd savanfii de elitd descriu vremea globald, nu numai fur termeni de presiune a aerului gi ca sistem termic, dar gi ca un sistem electric.
ea

RETEAUAHAARP

103

MIC, EFECT MARE" ,,IMPULS

O idee demni de re{inut ar fi aceeacd ionosfera este un scut electric activ, care protejeazdplaneta de bombardamentul constant de particule de mare energiedin spafiu. Aceasti plasmd conductoare, impreund cu cAmpul magnetic al Pdm6ntului, capteazd plasma electricd din spaflu qi o impiedicd sd ajungd direct cdtre suprafa{a PdmAntului, spune Charles Yost, de la Dynamic Systems,Leicester, Carolina de Nord. HAARP bombardeazd ionosfera acolo unde aceasta esterelativ instabili. ,,Dacdionosfera estemult perturbatd, atmosferade mai jos este gi ea perturb ate."e7 Este ralional sd te agtepfi ca atmosfera relativ subfire a PdmAntului, de gaz izolant (vapori de apd) sd fie impinsl gi trasd mecanic de forlele electrice inconjurdtoare, spune Yost. Curenlii electrici din ionosferd sunt, se spune, de 100 de ori mai mari decAt cei produqi mai jos, in orice moment de furtunile din intreaga lume. Yost conchide cd forfele electrice ar trebui si fie incluse, impreund cu termodinamica, undele gravitationale gi efectele rotaliei PdmAntului, printre cauzele variafiilor vremii. Conform experimentelor gi analizelor sale, curenlii ionosferici gi cAmpurile magneticeschimbdtoaredin atmosferdtrebuie sdproducd ,,inclindri oscilatorii globale" care coboardpAni la sol. O corelafieintre vreme gi forlele electromagneticecreatede om esterealizatdintr-o lucrare scrisl de Yost despre fulgere gi oscilaliile PdmAntului. Interacliunea globald aparenti a furtunilor electricel-a determinat pe Yost sd mai studieze o datd modulir:r careseformeazi norii. El a descoperit cd forfele electrostaticepot influenla dinamica norilor cumulus. Pe o copie a lucrdrii sale, pe care Yost i-a trimis-o lui |eane Manning, el a scris: ,,omul poate crea artificial aceste niveluri de for!d". in stadiile incipiente, stratul de tranzifie al norului cumulonimbus se afld intr-un echilibru fragil al presiunii, temperaturii
e7 Charles A. Yost, ,,Forlele electrice aplicate principalelor fenomene meteorologice", lucrare prezentati la Conferinla Intemalionald pentru spafiul aerian gi terestru, cu privire la fulgere gi electricitate staticd, din 7992. Atlantic City, 1992. Documentul este disponibil Ia Nat'l Technical Information Service,Springfield, Yirginia, 22161,.

,,Dacd pacea nu vine. O anticipare gtiinfificd a noilor arme", de Nigel Calder. ,,Rizboiul geohzic, sau cum sd te rizbuni pe mediu", de Gordon J. F. MacDonald, pg. 1,81-205, 1968. (furnizat de Comitetul Internafional pentru Conven{ia impotriva Armelor Ofensive cu Microunde). e5lbid. e6,,Rdcirea", de Lowell Ponte. Prentice-Hall inc. N] 1976.

IeanneManning & Dr.NickBegich qi confinutului de vapori de apa conform lui Yost, ,,astfel incAt o modificare minori declangeazi condensarea. O partic.uli de radiafie, un cAmp electric tranzitoriu sau o ugoard perturbare termicd localS

104

RETEAIIAHAARP

l0s

ar putea declanga schimbarea de stare", spunea Yost. Primii doi factori ar putea aiuta la explicarea extremelor stranii ale vremii din America de Nord, continent supraindustiahzat/ electromagnetice intAi, fluctuafiile nefuegti, de 60 Hz de la refeaua densd de linii electrice, au antrenat vibrafiile ionosferei in cAteva locuri. Din nou, fenomenul preferat al lui Tesla - rezonanfa - explicd modul in care o forld relativ mici poate avea efecte mari. Dr. Robert O. Becker arati cum un efect electric artificial rezonanla armonici in reteaua electricd - provohcd desprinderea de particule incircate electric din centurile (de radiafie) Van Allen, gi cum cdderea ionilor produce cristale de gheafd (care precipitd norii de ploaie).e8 Dar ce este HAARP? Energia trimisi in sus de la un incdlzitor ionosferic nu e mre, comparatd cu totalul energiei din ionosferd, dar documentele HAARP admit cd se pot etbera in ionosferi cantitifi inmiit mai mari decAt cele iniectate. Ca gi in cazul ,,cheii rizboiului geofizic" al lui MacDonald, efectele,,neliniare" (descrise in documentele despre incdlzitorul ionosferic) inseamnd impuls iniFal mic Ai efect mare. La o conferinti pe teme de qtiinfd din 1993, in Atlanta, una dintre prezentdri confinea indicii cu privire la obiectivul pe care-l aveau inginerii gi fizicienii cu acel ,,impuls initial mic/ efect mare".e E.E. Richards a vorbit despre experimentul menfionat mai sus al Universitilii Stanford, cu focalizarea de unde radio VLF inspre magnetosferd. Semnalele au urmat curbele cAmpului magnetic Ai s-au trtors pe PimAnt. Ele au fost detectate la jumitatea drumului in jurul lumii, departe de originea lor din California. tn unele cazuri, semnalele au fost amplificate de o mie de ori. e8 Robert O. Becker,,,Corpul electric", William Morrow NY, 1985.. e E.E. Richards, ,,Funqtia spectrald a Pim5ntului", Lucrdrile celui de-al doilea simpozion intemalional cu privire la tehnologia pentru energie neconventionalS, pg. 135, Cadake Publishing, PO Box 1490, Claytorl Georgia 30525 electrificat/nuclearizat. Mai

Ce face ca acestesemnale de radio sd devindirrmiit mai puternice? Conform cercetdrilor lui Richards, semnalele adund energie de la electronii din centurile de radiafie VanAllerL careinconjoari atmosfera PdmAntului. De fiecare datd cAnd unul dintre cele aproximativ VLF (3 p6nd la 30 de kHz) igi transmite semnaluf curenfii de particule excitate din regiunile ultraperiferice ale magnetosferei se revarsd fur atmosfera noastrd. ,,Chiar gi undele radio de frecvenfe joase (LF: 30-300 kHz) se scurg in straturile superioare, cincizeci de emifitoare provocAnd acelaqi fenomen. Trimiterea de semnale miciincenturile de energie creeazd un fel de efect super-tranzistor, modificAnd migcarea electronilor liberi la mii de mile depdrtare de suprafafa Pimdntului. Acest amplificator Tesla al rezonanlei poate controla energii enonne prin semnale minuscule de declangare." Ca 9i Nikola Tesla, Richards lucreazd cu principiul rezonanfei. recentlm, Richards a explicat efectul supertranzistor pe care algi il descriu, de asemenea, ca pe o avalangd de electroni. La anurrite frecvenle gi la un anumit prag energetic, existd un mare transfer de energie intre nivelurile superioari. din atmosfera intr-un interviu

EFECTETE AfUNG rA SOL

CAt de departe in josul magnetosferei sau ionosferei, prin atmosferd,poate veni o asemenea in mod surprinzitor, ,,avalang6"? in diferite locafii, Richards a constatat cd efecteleajung la pnmAnt. Prima oard cAnd a vdzut acest fapt inregistrat cu instrumente gtiinfifice, el locuia la 2500 m deasupra nivelului mirii in partea central-vesticd din New Mexico, unde aerul era limpede qi linigtit din punct de vedere electromagnetic.in aceazi, in atmosferdexista o mare acumulare de energie electrici, foarte aproape de suprafafa Pemantului, dar nu o stare de furtuni. i" ti*p ce starea electricd non-fulger traversa zona, Richards gi asociafii sdi au monitorizat oscilafii (vibrafii) surprinzitor de mari pe refeaua de antene gi au aflat la ce frecvente vibreazi ugor atmosfera locali. Vibraliile au incdrcat condensatoarele electrice(unitefi de stocarea energiei) la o tensiune destul de mare.
tm E.E. Richards, disculie cu |eane Manning mai 1995.

106 IeanneManning t+ Dn Nick Begich intr-o zi linigtitd de martie, in timp ce monitorizau transmisiile ELF ale rugilor qi ale americanilor,ei au incercat si ruleze pe pdmAnt o relea de antene (conductor cablat) pe distanla de 1600 metri gi au primit semnale neagteptat de puternice gi continue. Pe scurt, constatdrile gi monitorizarea ulterioari au constituit o rampd de lansare pentru descoperireade corelalii cu interacliunile armonice dintre planete.Ei au mai aflat cum natura indrumd afluxul de energie cosmicd inspre suprafafa PdmAntului prin vibrafiile aurorale. Cercetdtorii au vdzut cum se pot stoca energiile in magnetosferd, concluzionAnd ci ,,avem un mecanism care si confirme teoriile lui Tesla, pentru atragerea acestei energii in cavitatea atmosferei inferioare."

RETEAIIAHAARP

107

DTNTRE |ONOSFIRA ,,cuPLAREA" $t VREME

in timp ce scopul lui Richards era acela de a descoperi o sursd utilizabild de energie curati pentru locuitorii PimAntului, fizicienii de la Universitatea Stanford lucrau la un proiect finanfat de guvem. Ei voiau si amplifice undele din magnetosferd in scopul comunicirii globale la frecvenle mai joase.101 Autorii acestei cdrli au un alt scop - acela de a ir:rgelege ramificaliile experimentelor la nivel inalt. Ar putea acestea sd afecteze vremea? Specialigtiii:r fizica atmosfericd cu care am discutat noi au dat rdspunsuri vagi. Lucrarea lui Richards oferd indicii importante. Dovezile gtiinlifice recente sugereazd cd existi o cuplare electricd puternici intre ionosferd gi atmosfera inferioard, spunea el. CAmpurile electrice orizontale pe scard mare coboard din magnetosferi gi ionosferi, cu pierderi mici de amplitudine, cam la zece km deasupra pdmAntului, mai spunea el. ,,Tensiunea electricd potenfiali totald scade in regiuni cum ar fi calotele polare gi ionosfera aurorali poate fi o fracliune semnificativi a potenfialului ionosferic mediu raportat la pimAnt..." Pentru noi, acest lucru inseamni cd existd o puternici legdturi electricdintre ionosferd qi partea din atmosf-erdunde apar fenomenele meteo - atmosfera inferioard. Mai mult, teoriile gtiinlifice descriu 101 particulelor", Science News, 18 gi 25 dec. 1982,pg.392. ,,VLF:,,Excitarea

modul in care nivelurile de energie electricd din atmosferi sunt in legiturd cu proceselede formare a norilor.1o2 E.E.Richards a raportat urmdtoarele concluzii dupd ce a cercetat literatura de specialitate. ,,Ionosfera conductoare poate afecta instabilitatea prin scurtcircuitarea pdrtii electrostatice din cAmpul electric al PimAntului, necesitAndastfel mai pufini energie pentru a elibera incdrcdtura din straturile superioare.Aceste arcuri aurorale dau naqtereaga-numifilor curenfi circulari, carese dezvoltd de-a lungul liniilor de cAmpmagnetic, ce leagdcapitul magnetic de ionosferd.Aceastaestesursaprincipald de energie pentru aurore..." El explicd cum undele electrostatice stimuleazd ionosfera, permilAnd radialiilor putemice descrise mai sus sd se scurgX din spafiu. El adaugd cd observaliile din sateliqi 9i de la sol tind sd confirme afirmafiile lui Nikola Tesla,cu privire la experimentele de la Colorado Springs. ,,Cu ajutorul oscilatorului sdu, el a fost capabil sd stimuleze ionosfera prin inaltd tensiune, iar apoi si permitd revdrsareacurenlilor din stratul superior, stimulAnd astfel acfiunea natural5 a aurorei gi a fulgerelor." Tesla a fost unul dintre cei cAliva inventatori citali de E.E. Richardscareau fost pe calede autlliza,,abundenta sursi de energie care ne inconjoard in fiecare clipi". Omenirea trdiegtein interiorul balonului stimulat cosmic, al magnetosferei,a spus ef gi deasupra generatorului sferic care se rotegte, adicd PdmAntul. in spiritul generafiilor anterioare de oameni de gtiinld numili filosofi ai naturii, el este coplegit de frumuselea sistemului. Din experienfa noastrd, aceastdaprecierea proceselordin univers le aparfine cercetitorilor independenfi care-gi doresc si lucreze in armonie cu natura. Cu alte cuvinte, rezonanta pare o modalitate mai blAndd de a transfera energia decAtbombardamentul direct. Vremea poate fi modificatd prin folosirea electrostaticii. O descoperire care permite manipularea vremii a fost fdcuti la Elate Intelligent Technologies,Incorporated, o companie micd ruseascd. Ei au descoperit o modalitate de a regla fin modelele de vreme pe o intindere de 320 km. ,,Sistemul consti in zeci de antene, fiecare
102 Ralph Markson qi Michael Muir, ,,Cum controleazi vAntul solar cAmpul electric al PdmAntului", Science, 30 mai 1980,vol. 208 nr. 4447.

SDr.Nick 108 cu inil$mea de 8 metri, care descarci energie electrici in direcfie Aceste antene ascendenti, pentru a reactiona cu ionii din aer'"1m sunt conectatela un sistem inforrnatic ai la o sursi de energie care se afld sub controlul unui operator pentru a crea efecteledorite' Lev Pohmelnik este fondatorul companiei 9i un fizician respecta! specializat in ,,electrostatici". Pohmelnik a prezentat sistemul unui reporter de la wall street Journal, an rezultate uimitoare. El a folosit sistemul pentru a alunga norii, intr-o zi pAni atunci mohorAti. Tehnologia sa ne arati cAt de pufin cunoagtem despre astfel de efecte, cAt gi despre modul in care oamenii pot

RETEAIIAIIAARP

109

FocAuzARE cu ARMA rlrcrntcA A LUt rEstA

Cercetdtorii din domeniul armamentului, pe de alti parte, sunt foarte interesafi de allg aspecte, mai invazive, ale qtiin,tei lui Tesla decAtrezonanfa,cum ar h ,,canalizarea exploziviaaendgi" ,pe care, se spune, el ar fi aflat-o cAnd injecta impulsuri succesivede energie de-a lungul aceluiaqi canal. Conform dr. J.F.X.Daum,Ken Corum qi dr. ]ames Corum, lesla a experimentat strdpungerea atmosferei. in anii 193Q Tesla inventase un ,,fascicul c4lalkat compus dintr-o explozie coerenti de particule materiale incircate electric", .car.e circuld cu viteza luminii. Cei trei oameni de gtiinld au calculat ci un astfel de fascicul de particule ar stripunge cu ugurinfi vehicule blindate.los

manipula vremea.

irurcn Fruvil
Amai fost o descoperireneagteptati a unui fenomen atmosferic, a PdmAntrrtuiconfine intgriga-1a b,1223. S-a constatat ci-atmosfell in mirimea Amazonul cu rivaliza ,,$gyli de vapori de api, care Pot fluxului."lu Reginald E. Newell de la hstitutul de Tehnologie din Massachusettsa raportat cd acestefluvii de vapori sunt ryrecani,smul pentru deplasarea apei din zonele ecuatoriale ale prgrc-r.gqlel nu seaqteptasd constate PimAntului, inspre poli. Cu toate acestea, inguste de 420-480 de benzile de ci vaporii de apd erau confinufi mile litime qi de pAnd la 4800 de mile lungime. Aceste berui se afl5 la aproximativ 1,9 mile deasupra Pim6ntului qi au un flux de 165 milioane kg apd pe secundi. -olseryatorii au constatatci existd cinci Emisfera [g1'-1i atmosferice in Emisfera de \Iord 9i cinci fluvii in fiecare cu acestedebite tipice. S3rdicd, Speculim cd dacd HAARP ar fi amplasat la,locui potrivit el ar putea fi utilizat pentru abaterea acestor fluxuri intr-un mod care sd godifigg.ggdgtg.tg 4" vjemg. Aceastaeste o alti preo(rpare care ar trebui sd fie luati in considerarein operareaHAARP - un fapt care nu se cunogteainainte de planificarea HAARP.
ro3 Adi Ignatius, ,,Du-te, ploaie-n lumea mare, s-o usuci la buzunare; o firmd moscoo.iti oferi .vreme fdcuti la comand6o; omul nostru are nevoie de trei zile", The Wall Street Joumal, 2 octombrie 1992' pg' ,A1 & A11. rM Kathy Sawyer, ,,Climatologie: datele spafiale indic5 existenfa unor fluvii in atmosferi", The Washington Post, Science Notebook, ?5 ian.1993.

OARE AR PUTEA SASCUNTCTRCUITEZE PATVIAruTUII

PimAntul ca sistem electric sferic este un model destul de bine acceptat. Cu toate acestea, experimentatorii care doresc si faci legdturi nefiregti de energie intre pdr,tile din acest sistem, poate cd nu se gAndesc la consecinlele posibile. Generatoarele gi motoarele electrice se pot destabiliza cAnd le sunt afectate circuitele. Oare activitdfile umane ar putea determina o schimbare semnificativl in circuitul sau in cAmpul electric al planetei? Un citat extras dintr-o lucrare interminabili din respectata revistd Science se referi la ionizarea artificiald produsd de materialul radioactiv dar ar putea fi studiat gi cu gAndul la skybuster-ele de tipul HAARP: ,,De exemplu, tr timp ce schimbirile din cAmpul electric al Pim6ntului, provocate de o eruplie solard, care moduleazi conductivitatea, ar putea avea un efect abia detectabil asupra meteorologiei, situatia poate fi diferitd in ce priveqte modificirile de cAmp electric provocate de ionizarea artificial6..."1ft Meteorologia este, desigur, studiul atmosferei gi al vremii. Ionizarea este ceea ce se petrece cAnd un nivel mai mare de energie este transnris forlat atomilor gi scoate electronii din atomi. 10s ,,Reflecfiiasupra fasciculului cu particule inventat de Tesla", prezentare realizatd de dr. ].F.X. Daum, Ken Corum qi dr. james Corum pentru Intemational TeslaSociety. 16Ralph Markson gi Michael Muir, ,,Cum controleazi vAntul solar cAmpul electric al PimAntului", Science, 30 mai 198Qvol. 208 nr. aA47,pg.989

110 leanne Manning I Dr.NickBegich Particulele incdrcate ce rezultd sunt strAns legate de HAARP. ,,O singuri examinare a vremii ar trebui sd ne arate cd suntem pe inginer electrician,comentAnd drumul gregit", spune Paul Schaefer, tehnologiile de tip HAARP. Un administrator de la Administralia Nafionali Oceanicdgi Atmosferici a spus odatd: ,,Nu esteposibil sd qi dezvoltareatehnologici setrasezedemarcafii clareintre cercetarea in domeniul modificirii vremii in scopuri ostile gi neostile."

cu ,,Mediul nostruplanetardeuinetot mai energetic, o actiaitateneobignuitd, cum arfi uneleactiaitdfimisterioase, precumdetectareain atmosferd deexploziideenergie, careimitd undeleradioceurmeazd exploziiloratomice..." Paul Schaefer, inginer gi cercetitor, Kansas City MO. deaine oplanetd deranjatd, iar omuleste acela care oderanjeazd." ,,Pdmkntul Acres USA

CapitolulX PRESIUNI ASUPRA MAMEITERRA

Cdldtoria irtreprinsd pentru intelegerea,,tehnologiei Tesla" a purtat-o pe feane Manning la doui conferinfe qtiintifice, una in Germania, in 1987 gi cealalti in Elvefia doi ani mai tArziu. La ambele intruniri, ea l-a auzit pe un astrofizician american, Adam Trombly, linAnd discursuri elocventepe teme de mediu. Un protejat al regretatului Buckminster Fuller, Trombly, fondase proiectul non-profit ,,Pemantul", in cadrul ciruia el a lucrat impreund cu alfi oameni de qtiinfi pentru inlelegerea ecosistemelorglobale - o imagine de ansamblu. in iulie 1995, Manning i-a telefonat lui Trombly la Institutul pentru Studii Avansate din Aspen, Colorado, ca si irtrebe despre posibileleefectealeexperimentelorde tip HAARP, carear creafurtuni electromagnetice artificiale deasupra pdmAntului, experimente care ar ridica pdrfi din ionosferi gi ar extinde literalmente aceste zone,in timp ce accelereazimai multe particule de mare energiein atmosferadeja energizati. HAARP ar adduga mai multi energie la un sistem global care este deja intins, a rdspuns omul de gtiinld. Prin ,,intins", el vroia sd spund hiperstimulat de fluxurile de particule de la Soare.Pentru a avea o imagine de ansamblu, gAndili-vd la planeta noastrd ca la un dinam oarecum instabil, migcAndu-sein jurul Soarelui. Soarele nostru esteo steacareimbdtrAnegtegi devine tot mai nesiguri, ca si

leanne Manni"g I D!4i"klrgr"h 112 spunem doar atAt. Prin telescop,oamenii au tot vdzut petele solare inci din vxemealui Galileo Galilei gi au aflat ci furtunile magnetice de deasupra pimAntutui gi aurora boreali au o legiturd cu aceste pete intunecate de pe Soare.in ultimele decenii, soarele nostru a avut izbucniri majore, expulzAnd cantitili mai mari decAtde obicei de particule de mare energie, inspre sistemeleplanetei noastre' O parte din aceasti hiperactivitate a inceput inainte ca oamenii si provoace explozii nucleare. Cu un efect similar erupfiilor solare, radiafiile artificiale provocate de tehnologiile atomice se adaugd la focurile incrucigate ale particulelor super-rapide,intre care trdim. E greu de spus de cAt timp Soarele trece printr-un ciclu hiperactiv, deoarece instrumentele gtiinfifice sensibile care sd misoare ,,activitatea giurii coronare" de pe Soare sunt destul de noi. Un studiu aprofundat a fost posibil doar i:r ultimele decenii (corona estehaloul supra-incins de plasmd din jurul Soarelui). dupd creqterea,,zgomotului"geomagnetic(perturbdri JudecAnd in cAmpul magnetic al PimAntului) auzit pe PimAnt, unii oameni de gtiinfd speculeazd cd Soarele s-ar apropia de un moment de schimbare.Indiferent dacd Soareleva trece sau nu printr-o perioadd valuri de cildurd, in viitorul apropiat, qi va arunca de spectaculoase chiar mai multe particule pe PimAnf adevdrul estecd PimAntul este afectatchiar acum.

RETEAIIAIIAARP

113

pAtrlANruL sEiNclNcE
,,Cu unsprezeceani in urmi, noi prevedeamincilzirea la sol", a spus Trombly, ,,... de fapt, PimAntul se incinge inductiv." (Pentru a infelege despre ce vorbea el, Manning a trebuit si recurgd mai tArziu la un dicfionar de gtiinln. incdlzirea prin induc$e inseamnd cXmaterialul conductor de electricitate- in acest caz, materialele din pimAnt - se incinge ca rezultat al curentului electric indus in ele de un cAmp magnetic altemativ, ca urmare a interacfiunii cu Soarelegi chiar cu Luna). Ea a inceput si inleleagi cum cAmpul magnetic al PdmAnhrlui ar putea fifuepericol de a intra in colapsgi de a deschidecaleacitre inversareapolilor. Cildura este un inamic pentru forla unui magnet. (Faptul ci PimAntul devine in 1991.Articolul tot mai fierbinte a fost relatatin New YorkTimes,

spuneaci gheafadin regiunea arctici a schzutcu2% intr-o perioadd de doar noud ani.)ro7 Trombly spunea cd, inainte ca oamenii sd detoneze bombe nucleare subterane, experimental, sau sd facd orice altd actiune in forli invazivi fafd de starea de echilibru a sistemelor Pemantului ne aflam deja pe o planeti instabild. CAnd va fi PdmAntul saturat. electrodinamic de o ,,sarcini de energie" de la Soare?,,Sistemuleste deja aproape de limita capaciti$i", a spus Trombly. Apoi vine HAARP... ,,un proiect cear putea destabilizamai mult planeta Pemant care este deja un mediu instabil", curn a formulat Tiombly. GAndul la o planetd ale cirei sisteme sunt supraincdrcate gi care ar putea ajunge curAnd in punctul in care nu va mai suporta alte particule de mare energie era de naturd sd te dezmeticeascd. Manning se g6ndea la atitudinea entuziasti a oamenilor de gtiinfd gi a antreprenorilor militari pe care grupul NO HAARP ii numea ,,bdie$i mari cu jucdrii mari". Aceqti experimentatori aflafi in culmea succesului recunosc ci nu gtiu ce se va petrece atunci cAnd vor impinge experimentele de incilzire a ionosferei la urmdtorul nivel de efecte. Ei par a fi entuziasmafi de aventura macho de a trece pesteurmitorul ,,prag de efecte"ir ionosferi gi nu ezitd si pompeze gigawaS de energie in acea direcfie, accelerAndin mod intenfionat particulele din ionosferi la viteze ,,relativiste" - aproape de viteza luminii. De ce ar fi ei atAt de iresponsabili? Tiombly a rlspuns cu un cuvAnt - negarea.Factorii de decizie nu sunt rduvoitori, spunea Tiombly; doar cd refuzd. si faci fafd situafiei de fapt, adici fragilitiFi fesdturii viefii de pe PimAnt. ,,Noi nu wem sd recunoa$tem cd suntemintr-o sifuafie precari, ctr procese (planetare) graduale care sunt punctate de fenomene catastrofale." Specialigtii au tendinfa si priveasci propriile experimente ca pe nigte incidente izolate, firi si vadd efectele pe termen lung asupra sistemelor mai mari, a remarcat Trombly. Cand Manningl-a auzit vorbind despre lipsa de respect pentru sistemele PimAntului, ea s-a gAndit la un profesor pe care-l intervievase in legituri cu HAARP. Entuziasmul profesorului cuprindea posibilitatea ca HAARP si
1@,,Retragerea ghe{arilor din Marea Arcticd indici incdlzirea globalS" de William K. Stevens, New York Times,4 iulie 1991, pg. A11.

114 JeanneMannins I Dr, I,lick !$ch creeze o lumind difuzd noctumd i:r ionosferd gi posibilitatea de a da doctoranzilor sdi nigte provocdri tehnice pentru ca ei si-gi poatd primi doctoratul. Cercetdrile o catasdrof5? Oareexperimentelelor ar putea declanga Institutului pentru Studii Avansate au in vedere astfel de intrebdri. De exemplu, monitorizarea PdmAntului cu instrumente sensibile a evidenfiat o legdturi intre testelenuclearesubterane9i cutremure. in timp ce exploziile nucleare introduc forlat mai multe particule de energie in mediul nostru globaf HAARP di o loviturd puternicd ionosferei. Trombly esteingrijorat ir legdturd cu furtunile atmosferice.,,Odatd ce creezi o diferenld de potenfial, punctiformi ... Ce va facefurce privegte separareaafluxului de particule, dinspre magnetosferdin jos? ... deja avem probleme seri6asecu afluxul de particule spre aceasti planetd, acum." Inversareapolilor Sovieticii au luat in considerare impactul ,,smogului" electromagneticasupra organismelor vii. Ei au aiuns la concluzia cd, deoareceorganismele vii au evoluat sub influenfa micropulsafiilor PdmAntului in cAmpul magnetic, schimbdrile acestor pulsalii ar putea modifica ritmurile fundamentale ale organismelor, inclusiv rata de copiereaADN-ului. Din perspectivasovieticilor, impulsurile pot influenla totul, de la sdndtatela comportament. electromagnetice Oamenii de gtiinfi rugi sunt de asemeneaingrijorali de faptul cd cregtereacontinui a radiafiilor electromagneticear putea contribui sau la schimbareade pozifie la o inversareprematurd gi cataclismicd, Pim6ntului.lo8 a polilor Oamenii de gtiinld occidentali au remarcat faptul cd apar modificiri chimice care pot explica unele efecte ale impulsurilor electromagnetice asupra sistemelor vii. fames D. Hays, de la Universitatea Columbia, a constatatextincfia unor microorganisme, corespunzAndinversirii polilor. El considerd ci, intr-un fel, aceste creaturi vii utilizau cAmpurile magnetice ale PimAntului. C6nd cAmpurile au fost modificate prin inversare, aceste creaturi au
r08 Curenfii Pericolele transversali: electromedicinii, de dr. Robert O. Becker. electropoluirii; Promisiunea

RETEAIIAHAARP

115

'10lbid. r11 ,,Cu intermitenle, rotafia PdmAntuluiincetinegte",de john Noble Wilford, The New York Timet 9 august L991 .

murit.r@Aceasti problemi a fost studiatd gi de unul dintre liderii nafionali in bioelectricitate, Robert O. Becker, doctor in medicini. Rezultatele cercetirilor sale au prezenta! de asemenea,constatdri similare celor ale sovieticilor - extinclii animale.110 Posibilitatea ca poluarea electromagneticXsi aducd schimbdri care ar putea provoca inversarea polilor este alarmanti. Cu toate' acestea,relafa dintre migcarea Pim6ntului qi efectele atmosferice a fost discutatd intr-un articol din 1991111. Este cunoscut faptul cd PdmAntul incetinegte cam cu 1,4 milisecunde la fiecare secol, dar oamenii de gtiinli au descoperit recent ci aceastapoate avea loc Ai in salturi. Ei gtiau deja ci forlele mareice provenind de la efectele gravitationale ale Lunii, Soarelui gi altor corpuri ceregti contribuie la incetinirea rotafiei PimAntului. Noua descoperireeste cd vAntul, topirea ghefii polare, curenfii oceanici gi migcdrile din miezul topit al PimAntului provoacd o incetinire mdritd. Forfele generate de migcarea atmosferici au impactul cel mai semnificativ, fie asupra acceleririi, fie asupra incetinirii vitezei de rotafie. in articol, dr. Jean Dickey de la Laboratorul Jet Propulsion a spus c5: ,,Noudzeci la sutd din acestevariafii sunt provocate de schimbdri ale vAntului", descriind schimbdrile din masa atmosferici, cum ar fi cele asociate cu El Nino (El Nino esteo schimbareperiodicd a curenlilor oceanici care a modificat modelele de vreme). Dr. Dickey spunea: ,,Dac6. atmosferaaccelereaz5, PimAntul incetinegte." Migcareamasei atmosfericeadaugi tensiunein noi porfiuni ale pim6ntului gi reduce tensiunea din alte pirfi. Aceasti schimbare a presiunii sau a forlelor de pe planetd poate cregte frecventa cutremurelor in toate zonele in care au loc schimbdri ale presiunii atmosfericecreateartificial. Acest lucru poate fi legat de tehnologiile HAARP, deoarece modificarea echilibrului ionosferic ar putea schimba modelele de vreme care contribuie deja la instabilitifile planetei. Cate tensiune estenecesard sau creati de acesttip de experimentare,nu se qtie. Se 'D,,CAmpurile min!ii", deKathleen McAuliffe,revista Omni,februarie 1985.

116 JeanneManning I Dr. Nick Begich gtie doar cd PdmAntul este un organism echilibrat care este tot mai afectat de experimentele neglijente fie deliberat, fie din ignoranfd.
Ideea cd aceste tipuri de sisteme de armament ar putea fi folosite pentru modificarea vremii, nu este noui. Adev6ratele lucrdri care conduc in zona rdzboiului geofizic incep inci din 195& cAnd consilierul gef de la Casa Albi pe teme de modificdri ale vremii, cdpitanul Howard T. Orville, a spus ci Ministerul Apdrnrii studiazd ,,moduri de a manipula schimbiri pe pimAnt gi in cer, gi de a modifica astfel vremea", pnn utilizarea ,,unui fascicul electronic pentru ionizarea sau deionizarea atmosferei pe o anunriti zor.e."112 incd din 7977, oarrrerii de gtiinld au observat ci singurd localia grupurilor de uzine electrice ar putea sd afecteze vremea la fel de mult ca gi injectarea intentionati de energrle in atmosferS. Ei au descoperit ci atunci c6nd uzinele electrice formeazi un grup, ele modificd modeiele locale ale vremii. La 10 - 20 km in direcfia vAntului de la aceste instalafii, precipitafiile ar putea cregte pAni la 25 de procente peste normal, iar precipitafile la distanfe mai mari s-ar putea diminua. Ei au concluzionat cd modificirile au fost o urmare a cdldurii eliberate.il3 Simpla energie termici eliberatd prin tehnologie poate avea un efect dezechilibrant asupra modelelor de weme! Echilibrul PimAntului trece prin alte schimbiri deconcertante. Acest lucru aratd din nou kpsa noastrd de in,telegere a proceselor complexe aie planetei. Un articol din ^Mew York Times #irma ci inil{imea valurilor din Atlanticul de nord-est a crescut cu pAnd la doudzeci de procente din anii 1960. Studiul raportat a durat mai rnult de doud decenii, trcAt efectul nu putea fi explicat prin variafiile sezoniere.lla Articolul arita cd aceste schimbdri de indtlime ar putea fi provocate de schimbirile sistemului meteo, la 1600 km depirtare. Modificdrile via HAARP vor exagera doar aceste anomalii in atmosfera superioard gi vor putea survenite declanga o reactie in lan!.
1i2 ,,Rdcirea", de Lowell Ponte,1976, pg.169. ttu ,,5-a descoperit cd un grup de uzine electrice poate modifica vremea", The New York Times, 5iurtte1977. rra ,,Oamenii de gtiinli descoperS, nedumeriti, cd valurile care ajung la !5rmul Marii Britanii sunt tot mai mari", The New York Times, 19 aprilie

RETEAI//HAARP

1't7

Cenerarea de energie electricd qi utilizarea energiei in nordestul SUA au crescut in mod constant in aceleagidoui decenii. Ar fi oare cu putinli ca efectele ,,in direcfia vAntului" ale vremii, descriseanterior, si influenfeze aceasti indlfime a valurilor? Oare ajungem la un nou nivel unde instabilitdfile pot rdstuma vreun prag necunoscut provocAnd astfel reac$i fizice neagteptate? PUNCTELE DE ACUPUNCTURA Existd moduri mai simple de a privi sistemul electric natural al Mamei Terra. De exemplu, Adam Trombly spunea cd este relevant modelul acupuncturii. ,,Ce se intAmplX cAnd suprastimulezi un punct de acupuncturd? Pogi provoca foarte uqor unui om un atac de inimd, printr-o stimulare de amplitudine foarte mic6... Apasd unul din acestepuncte de acupuncturi ale ionosferei din matricea dinamici a ionosferei ca un ghid de r:ndd - care va fi efectul?" El provoacd oamenii de gtiin!5 ai HAARP si rispundd la o mare intrebare trainte de a trimite irnpulsuri de gigawafi pane in ionosferd:,,Caresunt parametrii de saturalie pentru ionosferS?" Manning l-a intrebat despre avertizarea sugeratd in cartea ,,Lost Millenirm", de Walter gi Leigh Richmond. in acel roman, tehnologia ,,avarrsatd"exploata ionosfera cu succes/pAni intr-o zi cAnd momentul a fost nefericit ales. O erupfie solari a declangato avalangi de neoprit de electroni, care au coborAtirapoi pe fasciculul tehnicienilor gi au prdjit o planetd. Ar putea oamenii de gtiinli de astdzi,caremodificd ionosfera,sd faci o gregealdsimilard? ,,Despreastavorbesc", a spus linigtit Trombly. Din punct de vedere tehnic, el a explicat ce s-ar putea petrece intr-o situafie de saturare electrodinamicd.Dacd o sursd naturali solard - hiperstimuleazi intregul sistem, ar putea provoca ,,migcdri haotice disipative". Evenimentele din ionosferi ar putea atunci sd se intindd mult dincolo de limitele normale ale legilor fizicii, de conservare a energiei. ,,Aceasta nu inseamnd ci energia nu este conservatdin"cele din urmi; inseamni doar cd mediul initial este pdtruns de mult mai multd energiedecAtam luat noi in considerare." Pentru a risipi aceastd energig sedezvoltd o turbulenfi extraordinard in ionosferd gi magnetosferi.

a valurilor

198& pg.C4.

118 feanneManning t Dr. Nick Begich Manning a meditat la ceeace aflasela conferinlele New Energy Science.Oare gtiinfa de specialitate a secolului doudzeci are o imagine incompletd asupraa ceeaceseafld in ,,spafiul vid"? Ar putea fi interacfiunile cu marea de fond a radiafiilor electromagneticepoate de la steleleindepdrtate - ceeace licireqte prin tot spafiul? Ea gi-aamintit de lucrdri din revistele gtiinlifice de prestigiu careardtau cd mai sunt multe de aflat despre natura energeticda spafiului care
ne inCOnjOare.lls' 116'117'118''t7e

RETEAIIAHAARP

119

sau celulele vii pe care le-a cercetat dr. Nick Begich. in ce privegte g{n".fg_zonggd nu poate fi sistemele globale, igeJd,gpgn-{-eltq_ negat5, spunea Trombly; ,,Am observat ce, atunci cAnd un sistem esteaproape de saturafie,4fr gtil c6nd se va depdgilimita." LA SCARAMARE ELECTROMAGNETICA Interdependenla dintre ionosferi qi litosferd (scoarla PdmAntului) sau dintre ionosferd qi miezul PdmAntului este parfial o relafie inductivd, a spus el. Ce vrea sd spund Trombly, folosind un termen electric cum este ,,induct-rv", in legdturd cu straturile PimAntului? El admite cd ,,unii oameni care se autointituleazi geofizicieni ar fi pugi in incurciturd; ei n-ar inlelege despre ce vorbesc.Dar sunt mulli allii care snnt destul de buni in domeniul sistemelor electromagneticepe o scari largd, care micar ar ezita inainte sd facd ceva atAt de stupid ca trimiterea de impulsuri de multigigawali in ionosferd. Deoarece este cunoscut faptul ce glltlg-m11lelgdetermini ionosfera sd reaclioneze electromagnetic- Manning a intrebat dacd s-ar putea petrece gi invers - oare perturbirile din ionosferS, provocate de impulsuri, ar putea sd declangeze cutremure? El a rispuns ce n-ar fi atAt de naiv incAt sd spuni ,,da, dacd se stimuleazi ionosfera i1 aces!fel atunci se vor declangacutremure. eu n-ag fi atAt de nesdbuit incAt sd spun cd daci se Cu toate acestea, intAmpld ca ei sd stimuleze ionosfera intr-un moment cAnd aceasta este deja saturatd, sau aproape saturat5,nu s-ar putea declansaun qveniment care sa provoace haos - moment in care ar putea apdrea un fel de furtund magneticd,aproape o ambalareacolo sus." in documentele pe care planificatorii HAARP le-au pus laolaltd in 1,990, se spune ci ei nu intenfionau s6.oblini un efect dg in ,,instabilitate" ionosferd.Acest efect era nou qi ar reprezenta un prag energeticcareincd nu a fost atins cu aceste tipuri de instrumente militare. in document sespunea cd:,,...1a energiile celemaiinalte HF (de inaltd frecvenli) disponibile in Occident, instabilitilile frecvent studiate se apropie de capacitatealor maximd de disipalie a energiei RF (radiofrecvenfe), dincolo de care proceseleplasmatice vor fi in

Trombly spunea cd de ani de zile oamenii de gtiinld rugi au documentat efecteneobignuite care contrazic agteptdrilefizicienilor - ,,efecte nelineare, netermodinamice, care incalci entropia, i:r sistemul rezonant al atmosferei." in lumina acestor descoperiri de efecteenergeticeneagteptate, el a mai ridicat cAt'eva intrebdri pentru experimentatorii de tip Skybusting ai HAARP: ,,De unde provin aceleenergii? Spuneli-mi care estepunctul in care ajungeti la instabilitate! Spunefi-mi care sunt punctele voastre critice de tensiune,inainte de a face asta!" Ionosfera existd la un anumit nivel de ,,ordine magnetoplasmodinamic|". La diferite niveluri de energie existi anumite gaze sau elemente.Dacd nivelul de energie este schimbat radical, sistemul parcurge o tranzitie haotici inainte de a se reconstitui la un alt nivel de ordine. Laureatul premiului Nobel Ilia Prigogin a documentat acest proces auto-reglator din sistemul chimic. De atunci, Trombly gi mulli alfii continud sd studieze proceseleatmosfericein lumina acesteiinqelegeride fond. ,Rezonanta- un fenomen legat de frecvenla naturald a fieclrei pirfi dintr-un sistem - joacd un rol important in tehnologia.Tesla, ca gi in interactiunile dintre electromagnetismgi proceselementale
lrs Daniel C. Cole gi Harold E. Puthoff, ,,Extragereaenergiei gi cdldurii din vid", Physical Review E, vol. 48 nr.2, aug.1993. 116 Bemard Haisctu Alfonso Rueda gi Harold Puthoff, ,,Dincolo de E=mc2,,, The Sciences, noiembrie/decembrie1994,pg 25-31,. 117Flarold Puthoff, ,,Starea fundamentald a hidrogenului, ca stare determinatd de fluctuafia in jurul punctului zerc",Phys. Rev.D, vol. 33, nr. 10, 15 mai 1987,p93266-3269. 118 Harold Puthoff, ,,Sursade energie electromagneticddin vid, la punctul -4862. Zero", Phy srcalReview A, vol. 40,nr. 9, 1 nov. 1989,pg. 4857 "e Puthoff, Harold, ,jlotul pentru nimic", New Scientist,23iulie 1990.

120

feanneManning I Dr. Nick Begich

ambalare pAni c6nd se ajunge la urmdtorul factor limitator."l2o Ce se va intAmpla atunci cAnd acest eveniment de instabilitate va avea loc? Trombly a subliniat q simiiitudine intre decizia de a impulsiona cAfiva gigawafi in ionosferd (HAARP), fdrd a se gti ce se va intAmpla, gi prirna testare a armei atomice. La ani de zile dupd acel test, fizi_cianu! Robert Oppenheimer a recunoscut cd oamenii de gtiinfd nu gtiuserd ce se va intAmpla, atunci cAnd vor declanga bomba daci reacfia in lanf avea sd se opreasci sau sd continue. ,,Guvemul gtia cd oamenii de gtiinfi nu gtiu!" Mai recenf analiza spectral5, in special in partea frecventelor ultrajoase (ULF) a spectrului electromagnetic, a aritat in mod clar cAt de nelineare erau efectele testirii nucleare subterane, a spus Trombly. (Nelinear inseamnd sd ai un efect care nu este direct proporfional <ruimpulsul. Cu alte cuvinte, neagteptat sau imprevizibil.) Oamenii de gtiinfd au fost complet surpringi de aceste rezultate - acestea reprezentau de mult mai multe ori efectul scontat.

12'l KETEAIIAHAAW consideraeforturile lor o pierdere de vreme in cazul in care oamenii cu portmonee mari n-ar aveade gAnd si facd cevaconstructiv pentru situafia mediului global. ,,Sunt lucruri elementarepe care le-am putea face dacdvrem si vindecim stratosfera.$tim deja ci acestelucruri vor fi eficiente..." Oare sumele mari vor continua sd susfind experimentele diqtructive, in locul celor constructive?

HAARP:EXPERIMENT PERICULOS Manning a comentatci dr. BernardEastlun4 inventatorulunei

tehnologii bazate pe un incdlzitor ionosferic, care ar putea fi un precursor al HAARP, a6rm[ c[ abordarea incdlzitorului ionosferic ar putea schimba chi:rria atmosfereiin mod benefic. Trombly ardta cd existd moduri mai sigure de a spori confinutul de ozon. -Reacfia mea spontand este inci aceeagi",spunea el. ,,Cu un sistem atAtde aproape de saturare,dece l-aq crede.petipul ista cAnd spune cd focalizAnd aceasta in ionosferi vom putea si o vindecim? Nu vreau nici si fiu dogmatic Aisd spun cd nu poate funcfion4 dacd se faceir:rmod corespunzitor. Dar mie chiar nu mi se pare un lucru i:rfelept gi prudent." Trombly pirea descurajat.El gi colegii sdi de la Institutul nonprofit pentru Studii Avansate folosesc tofi banii pe care-i primesc de la clienfi pentru a continua cercetdrile. Cu toate acestea,el ar
120 HA ARP - Programul de Cercetare Aurorald Activi de inaltd Frecven{d, Planuri gi activititi comune, Laboratorul de Geofizicd al Forfelor Aeriene, Biroul de cercetdri navale al Marinei. februarie 1990.

CapitolulXl
a-i prindepe tipii dgtia e cagi cum ,,Sdtncerci ai batein cuiejeleulpeperete."

COMPILATORII
Grupul NO HAARP n-a fost chiar un grup in sensul strict al cuvAntului. Eforturile cercetdtorilor independenti curgeau mereu spre ,,bibliotecd". Acesta era un set volant de documente, care a depdgit numdrul de trei sute de elemente sursd. Biblioteca a fost periodic copiatd gi trimisi la ,,compilatori" de incredere de pe tot globul; de asemenea, a fost deplasatd de la o persoand la alt4 in funcfie de cine dezvolta majoritatea datelor gi care avea cea mai mare nevoie de informalii la indemAnd la un moment dat. S-ar putea spune cd membrii NO HAARP, fiecare acfionAnd ca puncte independente de colectare, constituiau un Intemet viu. Fiecare persoand putea continua sd acfioneze chiar dacd unii cercetdtori abandonau proiectul. Armata a reprezentat o provocare pentru cercetdtori, prin in care manipuleazi documentele pentru proiectele de dezvoltare a armamentului. De la inceputul dezvoltdrii informafiei, pAnd la scrierea acestor cuvinte, datele despre HAARR adunate de compilatori, au continuat sd sporeascd. Noi am recunoscut ci s-ar putea descoperi informafii suplimentare gi dupd prima tipdrire a acestei cdrfi, dar acestea ar putea fi addugate ulterior, deoarece informaliile colectate reclami publicarea urgentd. A trebuit sd incepem sd dezvdluim posibilitdlile acestui nou sistem de armament qi riscurile asociate cu acesta. A fost o adevdratd provocare sd se oblind informa{ii de la armati, din cauza modului in care manipuleazd ei informafiile legate de proiectele de armament. Armata SUA gi serviciile de informafii lucreazi. cu anumite principii. Printre acestea se numdrd ,,compartimentarea" gi,,need-to-know" (,,trebuie sd qtie" - acordarea de acces la informaiiile strict necesare, in interes de serviciu). Compartimentarea este ideea de a lua un proiect mare, cu multe aspecte, gi de aJ segmenta in pirfi componente care pot fi cercetate qi dezvoltate independent de celelalte. Prin compartimentare se dezvoltd conceptul de ,,need-to-know", in care doar partea de modul

PARTEA A TREIA: PICTURIELECTRICE PECER

leanne Manning t Dr. Nick Begich care trebuie sd fie congtient fiecare individ implicat este transmisi

124

acelei persoane. Ceea ce aceste doud concepte permit armatei este ,,containment" (restricfionarea), un al treilea principiuin serviciile de informafii. Un serviciu de informatii menline proiectul in derulare, dar intr-un mod care mascheazd planul global (al guvernului). cazul proiectului in HAARP, Baza Aeriand Hanscom conduce efortul public pentm program, Baza Aeriand Kirtland (centrul sistemeior de armament de inaltd tehnologie) conduce procesul de distribuire a informafiilor, Baza Aeriand Maxwell dezvoltd doctrina gi politica pentru sistemele de armamentneletaf iar Baza AerianS Brooks aduni cercetdrile asupra efectelor biologice ale radialiilor de frecvenle radio. UCLA, Universitatea StanJord, Penn State qi Universitatea din Alaska, toate lucreazd la proiect. Sd nu uitdin, mai sunt contributii din industrie, de la Atlantic Richfield Company (ARCO) prinARCO Power Technologies Incorporated (APTI), filiala acesteia. E-Systems a cumpdrat APTI gi a format o noud filiald APTI. Aceastd companie a fost apoi achizifionatd de Raytheon Corporation in cadrul unei achizilii uria9e.121 Existd multe alte organizafii implicate in proiect, iar unele dintre ele apar in urmdtoarele capitole din aceastd carte. dintr-o lucrare mai mare a Strategice pentru Apirare (,,Rdzboiul Stelelor"), un program prezentat in timpul Administraliei Reagan. Suntem siguri, de asemenea, cd mulli dintre cei asociati cu acest proiect nu sunt congtienfi de alte modalitdli in care ar putea fi tehnologiilor Inifiativei utilizate emitdtoarele HAARP. Oamenii de gtiinld care lucreazd la Institutul de Geofizicd din cadrul Universitdt-ii din Alaska Fairbanks sunt specialigti gi lideri sclipitori in domeniile lor. Dar disciplinele lor nu se intAlnesc cu gtiinfele biologiei suficient pentru a lua in considerare efectele activit5lii lor asupra fiinfelor vii, iar activitatea lor nici nu ia in considerare utilizdrile radiafiilor de frecven{e radio avute in vedere de serviciile de informafii gi diversele agenlii ale guvernului SUA. _ Partea a treia ia in considerare riscurile pentru populatie, dacd r2r The Wall Street foumal, ,,Raytheon achizifioneazd E-Systemsia 64$ acfiunea,sau 2,3 miiiarde $, oferta-premiude ,11% la inchidereade vineri; este improbabil sd se liciteze impotriva lor", de Steven Lipin 9i jeff Cole, pagina 1 coloana2 gi A3 coloana1 gi A16 ccloana1, luni, 3 aprilie 1995. Proiectul HAARP face parte

RETEAIIAHAARP D5 aceste ,,incllzitoare ionosferice,, sunt utilizatu i" *oJlU,rffi aceasti parte se cerceteazi utilizarea radiofrecvenfelor ca sistem de armament pentru manipularea minfii, ca gi celelalte aplicafii DoD descrise in documentele FIAARp. sperim ci informaliile prezentate in aceastd carte vor stimura oamenii si abordeze proiectele guvernului lor cu acelagi scepticjsm sindtos dovedit de,,tipii din Bush,, gi de toti ceilalfi care au co.,tribrrlt la acest efort de cercetare. Oamenii ale ciror po'eqti au fost spuse in prima parte a cdrtii sunt oameni de qtiinfa, cercetdtori gi oameni foarte obiqnuifi care au al'ut vointa de a schimba ceva in lume. Aceasti parte a cirfii este opera ,,compilatorilor,, de a crea un tablou din informafii dezvortate de-a ruog.rl unor ani de efort din partea multor oameni. Aceasta este povestea din spatele povegtii HAARP.

IMHAARP

'127

curent cu cele mai recentecercetdriir multe domenii. Iarna, timpul trece greu gi noile tehnologii au adus uqurare gi stimulare pentru STELETOR cuvlNTEnAsuclft, RAZBOIUL mintea multora din acestezone indepdrtate din America de Nord. FLATS POKER oamenii dinAlaska tind, de asemenea, $r sd aibd spirite independente; pentru cd au fost nevoiti sd-gifaci un addpost in condigii de mediu cum aibatein cuiejeleul dintre cele mai dificile din lume, oamenii din Alaska sunt pufin ,,Siincercisi-i prinzi pe tipii dqtiae ca9i HAARP"eforturile membru un sceptici. Pentru mulfi, intrunirile EIS au ridicat mai multe intrebdri p" p"r"t"." in acest?ela descris "NO cu proiectul' legdturi in armatei al decAt publicul cele la cares-ardspuns. cu relafii de Oficiului electrice picturile cu face de-a nimic mai Guvernul urr"u n, pirea sd incerce a crea iluzia cd proiectul este Proiectul HAARP era proiectului Numele boreald' independent, cAnd, de fapt, acesta era legat de o serie de alte naturale de pe cer, adici cu aurora din Universitilii cerut a cand armata, experimente gi sisteme.Proiectul necesitdalte echipamentepentru ascuns s-a masca sub care in fruntea treacd si Geofizicd' de a se derula cu instalalia HAARP, iar unele din ele au fost descrise Alaska, Fairbanks, prin Institutul de cercetarece efort uh pe ca in propagandistic documente ale armatei gi ale Universitdlii din Alaska, Fairbanks. etalAndu-l proiectului, economicd' Poker Flat Research Rangeesteinstalatia de cercetare va contribui la dezvoltarea amplasatd dezinformarea revelat au pe cel mai mare teren din lume (2077ha12a) Cele mai recenteadiugiri la cercetare gi singurul poligon de fost descoperit tragere a rachetelor aflat la mare latitudine, din sUA. Este singurul din partea guvernului. Primul element nou a poligon din lari administrat de o universitate. poker Flat Research inbibliotecalnstitutuluideGeofizicdl22giarevelatadevaratele HAARP qi pentru lung' termen pe Range planificate, a fost finanlatd in anii trecuti cu subvenfii NASA in valoare aplicare de domenii de 1,5 milioane $ pe an. Locatia a primit de asemeneao finan{are tehnologiileutilizatedeacesta.Alteelementeinrportantedescoperite alocate suplimentard de 30 milioane $, ca parte a unui proiect de lege pentru recentau fost celenoud breveterdmasedin celedoudsprezece (APTI)1x' apdrare nationali, care a trecut prin Congres la inceputul anilor inilial pentru ARCO, Power TechnologiesIncorporated al brevete de portofoliul in urmd 1990125, atunci cAnd dr. Syun-Ichi Akasofu a declarat: ,,pldnuim .ur" ut"u.l sd ajungd ir cele din din lume' companii mari mai cele dintre una construirea celei mai mari instalafii din lume pentru cercetdri in Corporation, Raytheon a parte ca armati de adunate domeniul atmosfereisuperioare."126 intrunirile gi in{ormaliile (EIS) Comunicirile PR despre HAARP, din cursul anilor 1993gir994, procesului pentru Declaralia de Impact asupra Mediului destul erau oameni cAliva degi mul1i, mai negau cei faptul cd proiectul ar fi fost legat de poker Flat Research pereuui,r r"gul6 pentru Range in mod oficial. in timpul anului 7992, Forlele Aeriene au debineinfornraficuprivirelaposibileleefectenocivealeradialiilor de nivel acest ale zone multe mai subventionat, cele lirii' in printr-un program separat, lansareaunei rachete de de radiofrecvenld. Alaska' Bush"' in dar ,ifinutul 7777 kg, purtAnd o sarcind utili de 803 kg. Rachetaspirit II a fost cunoagtere ar fi fost neobignuit, legdtura utilizatd pentru trimiterea unui telescop de inaltd tehnologie cam radioul este un mod cle viafd. $i mai multe persoane lin a fi la la 325 km deasupra PdmAntului, pentru a mdsura emisiile de la cu lumea prin antena satelit 9i conexiuneala Internet pentru aurord. Institutul de Geofizicd a dezvdluit faptul cd ,,Cercetdtoriide ffid"-;ltehnicPL/GPnr.195;,,PrezentdridelaSeminarul la BazaAeriand Hanscom din Massachusetts pldnuiesc sd foloseascd HAARPcuprivireladiagnozaincdlziriiiono-sferei,30aprilie-2mai.1'997' Maior Editor' 01731-5000"; MA' AFB, Hanscom ffrittips faUtratory (AFS6), '2a GeophysicalQuarterly, vol. 10,nr. 1 & 2, Winter 1992,pg. L |991' octombrie DrewFisher,22 4954709; 4873928; 495; Quarterly,vol. B, nr.1 & 2, Winter 1990,pgl2. 4817 123 47:12155; SUAcu numerele4685605; ,j]$eopnysical Brevetele '"'Ibid. 6' qi 4; 529317 521837 5202689 ; 5068669 5041834; ; 4999637 : 5038664;

CapitolulXll

RETEAIIAHAARP

129

misurdtorile ca parte dintr-un studiu mai mare al Organizapet pentru initiativa Strategicd de Apirare (cunoscutd sub numele de Rdzboiul Stelelor) cu privire la perturbirile atmosferice' Este important sd se studieze lumina infrarogie, deoareceaceastapoate impiedica unii satelifi ai Forlelor Aeriene sd depisteze linta al$ sateliti, sau ecourile parazitedin spatiu, la fel cum luminile oraqului Publicafiile ii pot impiedica pe oameni si vadi stelele de pe cet."127 militare proiecte de alte raportat o serie au de Geofizicd Institutului care, degi erau finanlate separa! aduceau informagii esenfiale cu privire la utilizirile planificate pentru HAARP- Multe dintre aceste carte. proiecte sunt revelatein aceastd in acelagitimp in careincepea proiectul HAARP gi se finanlau suplimentiri de buget la Poker Flat, Univettitatea a primif de asemenea,din nou, prin finanlare separatX,din partea Congresului, 25 de milioane de $ pentm r:n Super-computer Cray, despre care armata afirma cd nu este,nici el, legat,,in mod oficial" de HAARP.Ia dupd investigafii, s-a stabilit ci acestcalculator va Cu toate acestea, fi angajat in proporfie de 30% in utilizdri ale Ministerului Apdrbrii; in timp ce armata se exprima in moduri care abdteau interesul de la acestelucruri, inregistrdrile erau clare. Mai pufin clar era motivul pentru careei nu spuneau pur gi simplu ci da, au de g6nd si utilizeze toate acestesisteme, da, acestesisteme erau strAns legate de acest echipament, in timp ce erau finanlate prin programe separatelT, aga cum se ardta chiar pe documentele pentru planificarea lor. Pur gi simplu n-aveanicio noimd; oricum, ce mare lucru? intr-o scrisoare cdtre unul dintre legislatorii din Alaska, PR-ul pentru Alaska, John Heckscher, #irma ci ,,programul HAARP nu Range,9i nici de noul estelegat in mod oficial de Poker Flat Research super-computer de la Universitatea din Alaska... Cu toate acestea, capacitilile de cercetareasociatecu acesteinstala$i excelentevor
'27 GeophysicalQuarterly, vol. LO nr. 1 & 2, Winter 1992,pg.1" 128 din ceruri", AnchorageDaily News, WeAlaskan+ 15decembrie ,,Rdsplata 1991,pg.9-14. 12e Memorandumul tehnic PL/GP ru. 195; ,,Prezentiri de la Seminarul HAARP cu privire Ia diagnoza incilzirii ionosferei,30 aprilie - 2 rnat 199l, Editor, Major Phillips Laboratory (AFSC) Hanscom AFB, MA. 01731-5000"; Drew Fisher.22 octombrie 1991.

h, fdr6, indoialS, spre interesul gi folosul oamenilor de gtiinfd ce ar utiliza instalaf,a HAAI{P130." John Heckcscher a fost la sesiunile de planificare militar6, care descriau fur mod clar utilizarea celorlalte instalafii. Rezumatul acestor intruniri, in 1990 gi 1991, confinea ur:mitoarele: radarul cu imprdqtiere incoerenti proiectat pentru HF planificat este in prezent finanfat printr-un program al Ministerului ApdrSrii (DoD) separat, ca parte a unei suplimentdri la Poker Flat ResearchRange,in Alaska." in acelagi timp s-a dovedit c6.30% din timpul cie utilizare al computerului era destinat Ministerului Apdririi (DoD). Ce s-ar putea cAgtiga din ingelitorie, qi cAt de multe alte informalii mai erau ascunse in spatele programelor de la Universitatea din Alaska? Rapoartele continud de ,,instrumente purtate de racheti", chestiure care a fost de asemenea eludatd in rdspunsurile din Alaska, ce intrebau de acest proiect. La o trecere in revistd a subvenfiilor unui singur an pentru Universitatea din Alaska se observi zeci de proiecte fird o legdturd ,,directd sau oficiali" cu HAARP, dar care completeazi cercetirile ce vor duce mai departe, firi indoiald, obiectivele programului.l3l 9a constatat ci programul PR al armatei era menit si minimalizeze factori semnificativi in ce privegte tehnologia interactivitatea cu alte proiecte gi adevlrahrl control, adevSrata direclie a proiectului. Documentele ardtau cd HAARP ficea parte dintr-un efort de cooperre la nivel mondial care includea URSS, Canada, Japoni4 Groenlanda, Norvegia, Finlanda, Noua Zeelandi gi altele.132 Membrii NO HAARP se intrebau cAt de mult din informalii se impirtigea fbrilor neimplicate in proiect, av6nd in vedere ci toate ar putea fi afectate in mod negativ de HAARP. Is Departamentul pentru Fortele Aeriene, Phillips Laboratory, ]ohn Heckschef. Director de program pentru HAARP, scrisoare citre reprezentantul statului Alaska, ]eannette james, 12 noiembfie 1993. 131 Universitatea din Alaska Fairbanks, Centralizator al subvenfiilor din 1993194 pentru kstitutul de Geofizici. ts2 Memorandumul tehnic PL/GP nr. 195; ,,Prezentdri de la Seminarul FIAARP cu privire la diagnoza incdlzirii ionosferei, 30 aprilie - 2 r,:.ai1991,, Phillips Laboratory (AFSC), Hanscom AFB, MA. 07731-5000" ; Editor, Major Drew Fisher,22 octombrie 1991. date de Heckscher oamenilor sd descrie necesitdfile suplimentare Atunci de ce dezinformarea? a completa noul incilzitor

leanne Manning t Dt' Nick Begich Universitatea din Alaska Fairbanks incepe sd-qi construiascd o reputalie de lider in domeniul cercetdrii geofizice gi al modeldrii sistemului planetar. Institutul de Geofizicd continud sd atragi 130 cercetdtori, dar cea mai mare sursd a lor de bani sunt agenliile guvernamentale federale, legate de armatd. Proiectul HAARP este in totalitate controlat de armatd, cu aceleagi semne de avertizare in lurul instalaliei ca gi la celelalte instalalii militare din intreaga !ard. lnstala{ia HAARP este una militari. Se pare cd Universitatea este tot mai ,,marginalizatd" in acest proiect. in acest moment, HAARP este ,,Un efort iniliat de Congres, HAARP este administrat de cdtre Forlele Aeriene gi Marind, in HAARP nu este un proiect de cercetare universitard; cooperare."r33 este un proiect pilot (proof-of-concept) pentrti armat6. Un proiect pilot este unul in care experimentele de cercetare avansatd sunt proiectate pentru a testa la o scard redusd aplicafii specifice de cercetare. Aceste testdri permit experimentatorilor sd extrapoleze apoi rezultatele pentru a construi sisteme de implementare a tehnologiei in mirime naturald. Cu alte cuvinte, aceasta este chiar etapa dinainte de dezvoltarea completd a sistemelor de armament. Armata a ascuns cu grijd interacfiunea brevetelor acordate inilial APTI gi utilizate pentru conceptualizarea HAARP. Aceste doudsprezece brevete sunt descrise intr-un alt capitol al acestei cdrli gi aratd modul in care sistemul HAARP va fi efectiv utilizat ca armd. Riscurile asociate sistemului sunt, de asemenea, discutate. Documentul cel mai revelator a fost unul pe care guvemul il pdstra confidenfial: Memorandumul Tehnic PL/GO nr. 195. Acest document care explicd aplicaliile militare ale proiectului urma sd fie retugat inainte de lansarea publicd. Autorul a avut noroc sd gdseascd acest document care a ajuns din gregeald intr-o bibliotecd; acest lucru se discutd in alt capitol. Acest document demonstreazd foarte eficient dezinformarea PR" practicati de armat6.

Capitolul Xlll - CoNTRotUL RAZBoIUL sTEtELoR ,,coMPANIEI"

Companiile implicate in proiectul HAARP sunt atAt interesante, cAt gi misterioase. Evolutia contractului HAARP este in sine o poveste in poveste. Atlantic Richfield Company (ARCO) a creat o filiali numiti ARCO Power Technologies lncorporated (APTI), care avea sediul ir:r Washingtoru D.C. Compania raportase vAnzdri anuale de 5 milioane $ gi avea 25 de angajaliin1992.13a ARCO, compania-mamd, este al doilea mare angajator privat din Alaska implicat in principal in cAmpurile petrolifere de pe Versantul de Nord, unde controleazd miliarde de metri cubi de gaze naturale gi miliarde de barili de petrol. Gazele naturale de pe Versantul Nordic au fost mai degrabd reinjectate in pdmAnt, decAt,,arse" sau exploatate in starea in care se afld, aga cum se procedeazd in cele mai multe pdrli ale lumii. Gazele naturale au fost reinjectate spre a menline presiunea cAmpului petrolifer pentru sporirea productiei, in timp ce se pompau pAnd la 2 milioane de barili de fifei pe zi din pimAnt. in prezent, nu existd o piald pentru aceste gaze naturale, degi o conducti de 20 de miliarde de dolari rimAne pe plangetele de proiectare. Descoperirea unei piefe pentru gaze este in interesul ARCO. Locatia unde a fost construit proiectul HAARP este aproape de un drept de trecere deja acordat pentru o viitoare Conductd de Gaze TransAlaska. S-au depigit toate obstacolele semnificative de reglementare, pentru construirea conductei de gaz, in cazul cd s-ar gdsi piefe de desfacere.HAARP, in stadiul sdu actual, nu reprezintd un mare consumator de energie, din punct de vedere al puterii de alimentare. Primele doud faze ale proiectului ar putea si nu consume mai mult de unul pAnd la zece megawafi de energie. Cu toate acestea,in viitor, dacd proiectul continud sd creascd aga cum doresc planificatorii de proiec! sau se extinde prin a implica alte instalafii, nevoile energetice ar creqte brusc. hrifial, ARCO spera sd gdseascd un mare consumator pentru gazele naturale in prezent necomercializabile. Aceastd cdutare de piafd l-a adus pe dr. Eastlund la ARCO, pe la mijlocul anilor 1980, iar geniul sdu inventiv a creat APTI.

13 Figa informativd HAARR Biroul de cercetdri navale, Phillips Laboratory 4 noiembrie 1993.

la

,,America'sCorporate Families", 1993,voLI, pg. 156.

Manning t Dr. Nick Begich Jeanne in cele din urmd, ARCO a fost capabil si adune doudsprezece brevete care sd asigure baza pentru noi piele de desfacerepentru gazele naturale de pe Versantul Nordic. Posibilitatea driar de a nu trebui sd transporte gazele departe de sursi era irci gi mai promifdtoare - o posibilitate care ar implica ARCO in afacerile cu Rdzboiul Stelelor.Cum reuqegte o micd filiali ca APTI sd obf,ni un contract cu armata pentru un astfel de proiect? Contractul cu APTI depdgeade pestecinci ori vffnzlrile anualeproiectatede companie.ls Noi nu credem cd singura modalitate prin care o companie practic necunoscuti in domeniul contractirii militare ar putea obtine un contract ca acesta, decAtin cazul in care ea define secretulcomercial pentru proiect (adicd cele doudsprezece brevete AP'rI). Acest fapt a fost confirmat recent de cdtre dr. Eastlund care a fost intervievat de JeaneManning. El a spus ci APTI s-a format la un an dupd ce el a fdcut descoperirea,in timp ce avea contract cu ARCO pentru a gisi o cale pentru utilizarea gazelor lor. Compania a fost formatd pentru a dezvolta brevetul sdu, incurajAnd armata sd testeze gi evenfual sd construiasci sistemul. Armata a continuat sd nege legitura dintre Eastlund,APTI gi HAARP, pe parcursul proiectului. Cu toate acestea, celetrei breveteEastlundau fost toate atribuite APTI.1% Celelaltenoui brevete, conform inregistrdrilor de la Oficiul pentru Brevete, au fost gi ele atribuite APTI de citre inventatorii lor. Acest lucm incepe sd destramefesitura de dezinformaredin parteaplanificatorilor FIAARP APTI a cAgtigat contractul pentru construirea HAARP, licitand impotriva unui antreprenor experimentat al guvemului, cu succes recunoscut- Raytheon.Raytheon aveanumdrul 52 de pe lista Fortune 500 pentru anul 1993gi esteunul dintre cei mai mari antreprenori de apirare din lume. in licita;ia cu armata, singurul lucm in favoarea lui APTI a fost un set de douisprezece brevete convingdtoare. Cele doudsprezece brevete APTI sunt discutate in alt capitol. Aceste brevete au fost utilizate in proiectul HAARP, iar cAf,va dintre inventatorii lor au fost enumerafi ca ,,personal-cheie" in contracbl HAARP cu APTI. De asemenea,conform contractului, dacd APTI schimba vreuna dintre persoanele-cheie,putea pierde tot proiectul. Dupi ce contractul a fost atribuit, APTI a fost vAnduti lui E-Svstems din Dallas, Texas. VAnzarea din 10 iunie 1994 a fost 132
135 Ibid.

REIF-ATIAHAARP

r33

tranzagtionati in condifi confidentiale. APTI nu prezentase niciun venit net, de la desdriderea sa pe la sfArgiflrl anilor 1980, c-eea ce a ficut vAnzarea deosebitde interesantd.l3TS-a raportat cdAPTI era implicatd in cercetSri finanfate prin subventii guvemamentale. E-Systems a schimbat numele companiei in APTI gi a preluat controlul breveteior qi al proiectului HAARPI$ E-Systems raporta vAnzdri anuale de 7,9 miliarde $ avea 78-6f'2 angajaf,ls (1992) 9i este unul dintre cei mai mari antreprenori din domeniul informafiilor, din SUA. Deci de ce ar cumpdra E-Systems o companie cu niciun venit net gi fdrd active importante in afard de cele douisprezece brevete APTI gi de faza secundard a unui contract de constructie nefinantat? Singura valoare real5 era contractul gi tehnologia din pachetul de brevete. E-Systerns a constituit subiectul unui articol amplu din lYashington Posl, scris de ziaristul John Mintz. Ei a dezvdluit faptul ci tehnologiile E-Systems constituiau o ,,parte a sistemului nervos central pentru comunitatea de informafii a nafiunii." 1,8 miliarde $ din ceie 2,1 miliarde $ din vAnziri erau pentru proiecte clasificate. O mare parte a proiectelor venea de la Agenfia Nalionald pentru Securitate (NSA) qi de la Agenfia Centrald de Informafii (CIA), precum qi de la alte organisme de informafii. Mulli dintre angajafii companiei sunt fogti angajafl de la NSA, CIA gi persoane retrase din armati. Persoanele cu o inalti pregdtire tehnicd gi cu o experienld de lucru in cercurile de informafii ale guvemului sunt angajate de companie, aproape automat, potrivit articolului din WashingtonPost. Amiralul de marini retras Wiliam Rabom, director CIAin timpul lui Lyndon B. Johnson, a servit ani de zile in consiliul de administrafie.la E-Systems a fost gi subiectul uneia dintre povestirile prezentate la CBS, in emisiunea ,,60 Minutes", difuzati, pe 26 februarie 1995. Raportul a repetat afirmaliile fdcute in articolul din WashingtonPost. Compania a fost descrisd ca o organizafie care acfioneazdin,,lumea neagri", o zond atAt de secretS, incAt angajafilor le este interzis prin lege si discute cu cineva despre activitatea lor, cu excepfia persoanelor 137,,E-Systems cumpiri tehnologiile energeticeale ARCO", lhe New York Times, 30 iunie 1994.
r38 lbid. r3 ,,America's Corporate Families",199.3, vol. I, pg. 552. 'a0,,Secretul s-a aflahAcoperita societate E-Systems Inc. rAvnegte la vAnzdrile comerciale", ,A10. de |ohn Mintz, Washington Post, 24 octombrie1994, pg. 41,,

rs BreveteleSUA cu numerele 4.86.605; 4.712.155; 5.038.664.

leanneManning fi Dr. Nick Begich clasificate oficial cu ,,trebuie si gtie". Din vAnzdrile anuale ale companie, 85 de procente erau pentru lucrdri clasificate, cu o sumi estimatd la 800 milioane $, implicatd in proiecte atAt de sensibile incAt

134

RETEAUAHAARP transmise prin fax, apeluri telefonice, transferuri modem

135
qi

guvemul neagd insdqi existenta lor. Povestirea continua prin a realiza imaginea unei organizalli care prosperd pebaza contractelor emise de cdtre CIA, NSA gi serviciile de informafii ale armatei.lal La CBS, in emisiunea ,,60 Minutes", relalia secretd cu guvernul SUA a fost ilustrati prin descrierea unuia dintre procesele mai mediatizate ale E-Systems. in cursul procesului, s-a emis o hotdrAre judecdtoreasci prin care se interzicea dezviluirea relafiei clasificate a E-Systems cu guvernul SUA. Cea mai neobignuitd parte a hotdrArii era cd niciuna dintre pdrlile din proces nu putea si dezviluie chiar existenfa hotdrArii, sau faptul cd guvernul solicitase o asemenea hotdrAre. Chiar mai revoltdtor in legdturd cu aceastd organizafie obscurd era faptul cd nimdnui nu i s-a permis sd primeascd o copie a documentului. Ei au putut sd o vadd doar timp de cAteva momente, la biroul Procurorului General al SUA. N-au avut voie sd ia notile sau sd inregistreze cumva comentariile lor cu privire la hotdrAre gi li s-a interzis chiar gi sd vorbeascd despre existenfa documentului, sub ameninfarea inchisorii. HotdrArea era atat de secretd, incAt nici chiar judecdtorul nu a putut primi o copie gi putea si o vadi doar cu o cerere speciald. Secretizarea documentului a fost atacati pAnd la Curtea Supremd a SUA, unde a fost emisd o decizie judecitoreascd care le permitea pdrfilor sd vorbeascd despre hotdrAre. Chiar gi acum, nimeni nu poate obfine o copie a documentului in sine.1a2 Conform raportului anual al E-Systems din 1994 pentru aclionari, misiunea lor de afaceri este clar5. ,,Activitdtile noastre de afaceri continud sd se axeze pe informatii, . .. a supraveghere." In raport sunt descrise o serie din cele mai promildtoare pentru cregtereaprofiturilor. achizitionarea APTI de la ARCO, degi nu se indicd recunoaqtere gi perspectivele lor Se mai descrie gi

transmisii video pe un singur sistem de interceptar'e de cdtre guvern. Tehnologiile lor Global Positioning System (GPS) (bazate pe satelit) pot localiza obiecte, oriunde in lume, pe distanfd de 30 cm de la localia reald a obiectului. Reutilarea aeronavelor pentru monitorizarea frontierelor gi in scopuri de apdrare se prezintd de asemenea in raport. Activitdfile companiei sunt in cea mai mare parte ascunse, iar rapoartele anuale par a fi una dintre pulinele surse de informafii cu privire la organizalie.1a La finalul scrierii acestei cdrfi, a avut loc o altd intorsiturd in incurcdtura corporativd. Corporafia Raytheon a cumpdrat E-Systems intregul comitet director de la E-Systems a fost cu 2,3 miliarde $.las pdstrat pe posturi de consilier pe timp de cinci ani, cu plata integrald' Articolul continua prin a descrie activitdlile principale ale companiei ca proiecte ultrasecrete aclionate din Pentagon. Profiturile Raytheon veneau in cea mai mare parte de la contractele cu guvernul, potrivit aceluiagi articol. Deci cine este Raytheon, gi de ce ar achiziliona E-Systems? Ei sunt o organizafie de 10 miliarde $ pe an, clasatd pe locul52 in topul Fortune 500, cu mai mult de 60 000 de angajali. Raytheon a mai fost gi unul dintre primii ofertanfi pentru proiectul HAARP, iar acum ei delin brevetele gi contractul pentru faza a doua a proiectului. Cumpdrarea E-systems va oferi lui Raytheon o cregtere semnificativd a vAnzirilor anuale gi va anula concurenta intr-un mediu de bugete pentru apdrare in scddere. Combinarea resurselor acestor doud organizalii va crea unul dintre cei mai putemici antreprenori de informafii din lume. Sistemele Pe care le vor putea dezvolta acum aceste companii, ca o singurd organizafie, vor face ca vechile poveqti ale lui Jules Verne sd arate ca Mama GAsci. Aceste frAnturi de informafii cu privire Ia E-Systems, care apar in rapoartele lor anuale, vor inceta sd mai existe, deoarece existenfa lor este ingropatd in adAncurile identitdlii corporative a noului proprietar.
,n4 Ibid. las t,3 miliarde $, ,,Raytheon achiziEioneazd E-Systems la 64$ acliunea, sau oferta-premiu de 4l% la inchiderea de vineri; este improbabil si se liciteze impotriva lor", de Steven Lipin 9i Jeff Cole, The Wall Street Joumal, 3 aprilie 1995, pg. .\1, A3 9i A16.

').
ill

r42 lbid. ra3 ,,E-Systems, Inc. Raportul anual pentru aclionari, din 7994", 10 martie 1995.

suma pl5tit5.143 Tehnologiile dezvoltate de cdtre E-Systems sunt uimitoare. Ele includ sisteme de impunere a legii, care pot intercepta mesaje Ial,,E-Systems", 60 Minutes,CBSNews, N.Y.,N.Y.,26 februarie1995.

136
APTf urmdrif

pe cAnd era definutd deoarece era o companie mici. inregistririle de brevete gi datele din jurul proprietSlii puteau fi urmirite. Achizifionarea sa de citre E-Systems a trezit mirare gi a inceput si mascheze activele din spatele unei structuri corporative opace. Odati cu preluarea, se pirea cd proiectul HAARP va ajunge in lumeaneagri a programelor secrete. HAARP era acum pe tundul mdrii structurii corporative a uneia dintre cele mai mari companii private din lume. Fe lAngi contractul lor pentru HAARP, recent dob6ndit, E-Systems dezvoltase gi o serie de alte tehnologii. Ei au dezvoltat retele de calculatoare grupate (de tip cluster) cu numele de sisteme EMAST care pot stoca cinci mii de miliarde de pagini de text - un teanc cle fiqiere care ar putea ajunge la iniltimea de 230 km de ia suprafala PdmAnfului, drept in ionosferd. Computerul lor poate sorta date cu viteza fulgerului qi are aplicafii in industria petrolului pentru depozitarea gi sortarea de informalii seismice.lfi Se controleazi de asemenea echipamentele de teiedetectie, cAndva secrete, capabile sd cartografieze formatiunile subterane ale P5lrrentului.laT Aceste tehnologii, impreund cu ceea ce APTI a reunit in brevetele sale, au format un incredibil pachet de tehnologie pentru unul dintre cele mai profunde sisteme de armament concepute pAnd acum. Oare mariajul tehnologiilor din aceste companii ar putea crea posibilitatea ca aceste tipuri de utilizdri sd fie studiate in cercurile de inforn-ratii" ca fiind necesare pentru controlul suprem al omenirii, prin rbzboi fird l'drsare de sAnge gi prin manipularea funcfiondrii minfii? E-Systems adunase enorme capacit5li pentru cele mai secrete organizafii din lard 9i cAgtigase controiul tehnologiilor HAARp. Acum, controlind acliunile E-Sysiems gi ApTt Raytheon poate dezvolta chiar gi ideile cele mai bizare ale armatei gi ale comunitdtilor de informafii. lntegrarea brevetelor" resurselor gi capacitdfilor ir:r aceasti uriagd organiza{ie poate transfonna acurn in realitate chiar gi visurile cele mai machiavelice are gAnditorilor ,,securitdtii nationale"...
,,secretul s-a aflat: Acoperita societate E-systems Inc. rdvnegte la vinzirile comerciale", de john Mintz, Washington Post, 24 octombriel994" pg. A1, A10. 147 Ibid. lat

feanne MnnninX & Dt. Nick&egich de ARCO, era relativ uqor de

CapitolulXIV NU ESTE CLASIFICAT" "PROTECTUL

armatei susfin cd HAARP nu este clasificat gi cd toate in{ormafile se pun la dispozi$a publicuiui. in aprilie Tehnic PL/GP nr. 195 a ajuns in mAinile 1995, Memorandumui Reprezentantii cu toate cI nu era destinat sd fie pus la dispozilia publicului.ls Documentul era dezvoltat din notele de prezentare qi din documentele trimise la Baza Aeriand Hanscom intre 30 autorului, aprilie gi 1 mai 1991 gi avea 613 pagini. La intrunire s-au dezvoltat specificaliile HAARP gi s-au oferit nigte aspecte din speranfele proiectanf,lor. Tehnic PL/GP nr. Armata a lirnitat difuzarea Memorandumului note: apare cu 195. Pe pagina II a documentului, ,,Prefata" ,,Seria Memorandzrm khnic PL/GP este destinatd spre a face disponibile rapid rezultatele eforturilor Stiinlifice interne ale PL (Laboratorul Phillips) anumitor grupuri Si persoane despre cqre se Stie cd ag an interes imediat pentru rezultatele oblinute... Un Memorandum Tbhnic nu paatefi menlionqt tn literatura deschisd de specialitate; cu toate aceslea, rezultotele prezentate acolo pol fi menlionate ca o <comunicare privatd> cu consimldmdntul scris al biroului de origine." Acest paragraf revelator explicd modul in care guvernul ar putea spune, intr-un abil joc de cuvinte, ce nu existi nicio inregistrare sau ce nu existd niciun document publicat, disponibil atunci cAnd acestea erau solicitate. Ei considerau documentul ,,comunicare privati" de gemrl care nu ar fi disponibil pe baza unei cereri in temeiul Libertdtii de Informafie. in ,,CuvAnt inainte" (pagina III), intentia de a ascunde acest document devine mai clard. ,,Raportul este destinat utilizdrii de cdtre participanlii la seminar, PL (Laboratorul Phillips) qi ANR (Biroul pentru Cercetdri Navale)... Conlinutul raportului nu esle la dispozilia publicului larg. Prin urmare, aparilia oricdrui material din acesta nu constituie publicare."
ls Memorandumul tehnic PL/GP nr. 195; ,,Prezentdri de la Seminarul ionosferei, 30 aprilie - 2 mai 1991, HAARP cu privire la diagnoza incilzirii Plrillips Laboratory (AFSC), Hanscom AFB, MA. 01731-5000"; Editor, Major Drew Fisher,22 octombrie 1991.

JeanneManning t Dr. Nick Begich Cum sd tipiregti un teanc de documente gros de 613 pagini, gi sd spui cd ,,nu constituie publicare"? Materialul ,,nepublicat" nu existd, incAt el nu va fi prezentat, spre deosebire de un document 138 clasificat, despre care guvernul trebuie cel pufin sd recunoascd faptul ci nu este disponibil pentru publicare. insdgi existenfa acestui document ar putea fi negatd gi niciodati n-ar putea fi prezentat pe canalele obignuite. Devine evident, la citirea documentului, de ce nu au vrut sd-l facd public. Acest document a creat cumva nigte fisuri in publice ale planificatorilor de program. $tim ci existd Memorandumuri Tehnice suplimentare pe proiect. Poate cd aceste documente vor iegi la lumind. Dar ce descria Memorandumul Tehnic? Mai intAi, un sistem de incdlzitoare ionosferice, care, dupd cum'sunt descrise aceste emifdtoare radio de citre guverrL binuiau Begich qi Manning, ar urma sd fie conectat intr-o relea de cooperare ce ar permite sd fie utilizate impreun5. Dacd aceste incdlzitoare ionosferice ar putea fi utilizate in rezonanfd, s-ar putea realiza un efect semnificativ mai mare, concentrAndu-se energiile lor colective irtr-un punct sifuat cu mult deasupra PdmAntului. Acest Memorandum special a ardtat cd tocmai aceasta intentionase armata. Era de asemenea evident cd armata lucrase atAt cu sistemele din URSS, cAt gi cu cele din Occident in ultimii ani. Noi am descoperit cd hdrlile emise de directorii programului HAARP neglijau sd inregistreze o serie de localii de emisie din intreaga lume, inclusiv sisteme din Groenlanda, Pacificul de Sud, Japonia gi Europa (Eiscat) printre altele. Memorandumul Tehnic a ardtat cd aceste programe ar derula o serie de experimente tapajul fdcut de guvem in intrunirile

RETEAIIAHAARP

r39

super-computerul gi instalafiile de lansare construite in apropiere de Fairbanks erau in realitate aspecte separate de HAARP, dar ar putea fi, cumva ca un fel de idee ulterioard, utile. Aceste instalafii nu erau doar suplimente la indemAnd; ele erau necesare pentru a face din proiecte un program complet gi au fost specificate de la bun inceput. Acest lucru este clar in Memorandumul Tehnic, dar armata l-a negatl in documentelsl era descris un aspect esenfial - trei emifitoare de frecven{e radio au fost amplasate la citeva sute de km distan{tr,cu energia axatii asupra aceluiagipunct din ionosfertr.Aceasta ar permite o cregtere semnificativi a densiti{ii energiei, cu mult peste ce era posibil, cu un singur emifitor. Conceptul de scut global previzut de Eastlund ainceput si capetemult mai mult senso finAnd seamade aceste sistemeutilizate impreuni. Dactr acesteemi{itoare ar putea fi reglate in rezonan{i intre ele, s-ar putea ob{ine un efect foarte mare. Daci cele pozi{ionate in jurul latitudinilor nordice ar fi pornite gi acordate intocmai, ele ar energiza o porfiune foarte mare din ionosferii, creind multe dintre efectele descrise in brevete gi dorite de armati. Utilizarea sistemului pentru generarea de semnale ELF era de asemenea bine ilustratdls2. Era evident cd aceste semnale ELF vor fi trimise prin atmosferd gi litosferd (partea de la suprafala PdmAntului) in vederea comunicdrii cu submarinele. Aceste semnale ar trece prin fiecare creaturX vie din zonele iradiate, care ar acoperi cea mai mare parte din Alaska, Vestul Canadei gi eventual restul lumii, odati ce este dezvoltat un scut complet din instalalii legate intre ele. Aceste tipuri de radiafii gi efectele lor asupra organismelor vii, inclusiv omul, sunt discutate intr-o altd secfiune a acestei cdrfi. Aceste radialii ELF specifice sunt cele care au, potenfial, efectele cele mai devastatoare asupra oamenilor gi animalelor. O alti secfiune interesantd din raport153 discutd utilizarea satelililor controlati de ,,Echipa Blackbeard" de la Laboratorul Nalional Los Alamos. ,,Blackbeard esteun experiment cu satelit RF,conceput pentru a studia distorsionarea gi discriminarea semnalelor VLF transionosferice cu originea la sol." Blackbeard este o parte a satelitului Alexis. Acesta a fost un alt proiect foarte scump, finanlat separat de HAARP. Ar mai IsiIbid., pg.lA. rs2Ibid., pg.256-261. r53Ibid, pg.352-355.

impreund cu aceste emildtoare gi instrumente de diagnosticare. Documentele specificau nevoia de computere puternicetnt gi nevoia de instalalii pentru lansarea rachetelorls0. Reutildrile de la Poker Flat Research Range au fost discutate pe larg, iar aceste reutiliri au fost fdcute in cea mai mare parte prin finantare separatd. Armata a continuat chiar gi dupd aceasti conferinfd sd insiste cd raeMemorandumul tehnic PL/GP nr. 195; ,,Prezentiri de la Seminarul HAARP cu privire la diagnoza incdlzirii ionosferei,30 aprilie - 2 mai 1991, Phillips Laboratory (AFSC),Hanscom AFB, MA. 01731-5000"; Editor, Maior Drew Fisher, 22 octombrie1991, pg.55. rsoIbid., pg.145-152.

feanne llfianning tt Dt. Nick Begich fi de amintit cd Los Alamos este centrul cAtorva dintre cele mai secrete sisteme de apdrare din lume, incluzAnd armele,,neletale" cu radiatii RF, care sunt analizate in alt capitol al acestei cdrS. Activitatea Echipei Blackbeard a fost descrisi par,tial intr-un

140

provenind

articol publicat in 19941s4. Articolul descria,,fulgere de raze gamma", de la unele furtuni. Aceste firlgere erau neobiqnuite

prin faptul cd mergeau irr sus, spre ionosferi, spre deosebire de majoritatea fulgerelor, care coboard spre sol. ,,Un satelit lansat anul trecut pentru a testa modaliteF de monitorizare a exploziilor nucleare a detectat fulgere radio de o microsecundi, aparent legate de furLrni, care sunt de 10 000 de ori mai intense decAt zgomotele radio pe care le genereazd, in mod normal, furtunile", aga era descrisd in articol una din noile desc6periri. Aceste fulgere nu pot fi explicate in termenii gtiinfei cunoscute. Ele au o duratd extrem de scurti, motiv pentru care nu au fost detectate cu ani in urmd. Chiar razele gamma se gdsesc la peste 30 - pAnn h 100 km deasupra norilor. Aceste cunoqtinle au fost confirmate ulterior de alte investigalii efectuate la Instituhrl de Geofizici al Universititii din Alaska, Fairbanks. Aceastd ultimi descoperire a fost neagteptati, gi demonstreazi Iipsa generali de cunogtinfe despre atmosfera superioari. Este un motiv in plus sd ne ingrijordm pentru manipularea suplimentari Tehnic PL/GP nr. 795, scoate la iveali legdturile proiectului cu unele direcfii din programul HAARP. Cercetdrile guvemului, care dateazd de mai mulfi ani, au contribuit la perceperea necesitifii unui incilzitor controlabil mai versatil. Dr. Bernard Eastlund de{inea veriga lipsi prin intermediul brevetelor sale, care descriu qn sistem capabil si adune densitifi de energie nemaiauzite in ionosferi, nil'eluri care ar putea pqrf.orq scutul natural care ne protejeazd pe toli de bombardamentul de radiafii cosmice aducitoare de moarte. Posibilitifle prezentatein celelalte brevete controlate de APTI au transmis conceptul debazd al lui Eastlund inspre aplicafii anticipate incd din 1950. Este incert
tv ,,Specialigtii in fizica atmosferei incearcd sd limureascd chestiunea fulgerelor la mare altitudine", Science, vot.264,27 ma:.199{ pg.12SO-I2SL.

KETEAIIAHAARP 141 daci Eastlund a inleles ce raz6.de acfiune ar putea avea dispozitir..ul sdu, sau stadiul tehnologiilor pe care invenfia lui le-a aiutat sd se dezvolte. Pentru armati, dr. Eastlund era doar un strdin, necunoscut planificatorilor militari, gi o persoand prea deschisd in privinfa gtiinfei sale. Ei au luat ceea ce le-a fost Recesar,prin cercetitorii lor surogat de la APTI gi din cadrul centrelor de cercetare dih Universitate, qi au mers mai departe fdri acegtia.

planificatd de citre directorii HAARP. intregul raport nepublicat, Memorandumul

RETEAUAHAARP

143

CapitolulXV BREVETE ALEAPTICELE DOUASPNTZTCE EE HNIC DIN PUNCT D EV E D E RT ALELUITESLA

APTI delinea doudsprezecebrevete, toate legate de sistemele de apdrare tip Rdzboiul Stelelor.APTI era principalul antreprenor la prima fazd. a proiectului HAARP. Aceste brevete reprezentau tehnologii care erau in contradiclie cu activitSlile obignuite de la ARCQ organizafia-mamda luiAPTI. ln raportul anual aIARCO din 1994nu se gdseanicio mentiune cu privire la APTI sau Ia contractul HAARP. Aparent, ARCO nu era implicatd in, tipul de afacere cu tehnologie gi construclia militard sugeratd de aceastdtehnologie. APTI era o filiald atipici a ARCO deoarece ARCO nu aveaexpertiza reald,in afard de APTI, pentru dezvoltarea acestortipuri de brevete. AutorulconsiderdcdARCOnuavrutsiseimplicein dezvoltarea, in cadrul industriei apdrdrii, a acestor brevete. La urma urmei, ei erau doar in cdutareaunei piele pentru gazele naturale. Problema ARCO erau gazele de pe versantul Nordic din Alaska. Costurile unei conducte gi ale instalatiilor aferente necesare transportdrii gazelor cdtre sudul Alaskdi erau estimate la peste 20 miliarde $, iar preful gazelor ar face sdnu se mai gdseascd cumpdrdtori, incat APTI a dobAndit cele doudsprezece brevete gi o piald cu potenlial lucrativ. Breveteledelinute inifial de APTI sunt descrisemai jos: 1) BrevetulSUA cu +.OSA.6O5 "r. Eliberatpe: 11 augustl987 Inventatorul: Bernard J. Eastlund Titlul: ,,Metoda gi aparatura pentru modificarea unei regiuni din atmosfera,ionosfera gi/saumagnetosferaPdmAntului" Acestbrevet a fost depuspe 10 ianuarie1985. Pe11 aprilie 1986, Biroul pentru Cercetiri Navale, cod 308 din Arlington, Virginia, a sigilat cerereade brevet cu un ,,Ordin de Secretizare"careinterzicea continuarealucrdrilor sau orice divulgare de informalii cu privire la brevet.Fdrdindoiald, acestlucru i-a fu:rgrijorat atAtpe dr. Eastlund,cAt

gi pe APTI.155Ordinul era o scrisoare standard, in care se specificau dispozifiile din Actul pentru Securitatea Na{ional5, care p-ermiteau Ministerului Apdrdrii sd sigileze informaliile. Sancfiunile in caz de nesupunere erau specificate in acest document qi includeau amenzi gi pedepse grele cu inchisoarea. Inspectorul de brevete Salvatore Cangialosi de la Oficiul pentru Brevete SUA a respins cererea pe 28 noiembrie 1986. Conform Sumarului de Acfiune, ,,Cererile 1-38 sunt respinse prin 35 U.S.C. 101 deoarece invenfia, aga cum hgureazd, este inoperantd gi prin urmare/ lipsitd de utilitate." Pe 9 decembrie 7986, dr. Eastlund qi avocatul sdu s-au intAlnit cu inspectorul de brevete pentru a discuta argumentele din spatele deciziei de respingere. Pe 14 ianuarie 7987, s-a depus un amendament care reducea numirul de cereri gi oferea documenta{ia care sI dovedeascd faptul ci invenfia poate funcfiona. Notele din dosar arati cd a avut loc o revizuire la inceputul lui febntarie 1987. La sfArgitul lui martie, Ordinul de Secretizare a fost ridicat. Brevetul Eastlund era diferit de tehnologia incdlzitoarelor ionosferice, deja in exploatare in intreaga lume. Prima diferenld semnificativd era modul in care era concentratd radialia RF. Energia era focalizati intr-un punct din ionosferd, cubaza mare a energiei in locatia emif5torului. Modelele celorlalte antene exploatate in intreaga lume iradiau RF in sens opus, ca un con cu vArful la emi!5tor gi cu baza mare in ionosferd. Cu alte cuvinte, invenlia lui Eastlund concentra energia in ionosferd, pe cAnd celelalte o rispAndeau pe o suprafatd din ce irr ce mai mare, pe mdsurd ce energia se indepirta de emildtor. Aceastd diferenld permitea o concentrare semnificativd a energiei in ionosferd. Dispozitivul Eastlund ar permite o concentralie de un watt pe cm3, in comparafie cu altele, capabile si elibereze doar aproximativ o milionime dintr-un watt. Aceasta era o diferen!5 uriagi, ,,suficienti pentru a provoca miqcarea unei regiuni plasmatice de-a lungul liniilor de cAmp magnetic divergente menlionate, spre o altitudine mai mare decAt cea la care excitarea men{ionatd a fost ini{iat5."156Aceasta inseamnd 1ss (SCl Registrul principal al Oficiului SUA pentru brevete 061690.333 numdr de ordine) pentru brevetul nr.4.686.605. 156 Amendamentul din ianuarie L987,la aplicalia originali de brevet a lui

'144

leanne Manning tt Dt. NiekBegich

RETEAIIAHAARP

145

cd ionosfera ar fi ridicatd, iar calitateasa ar fi modificatd in modurile necesare pentru a crea efecteledescrisein brevet. Eastlund a explicatin continuare efectul de rezonanfi-ciclotron in formarea densitdfii de energie pe o zond mare din ionosferi. Armata avea sd utllizeze aceste cunogtinfe mai tArziu, descriind ,,pictarea" ionosferei, motiv pentru care ei doreau un sistem care si scanezeo zoni destul de mare. Cu aceastdnoui tehnologie ei ar putea concentra energia qi si acopere o suprafafd mare pentru efectelelor. Trei publicafii citate in brevet formau baza pentru cercetarea tehnologiei. Aceste trimiteri au declangat ancheta inigiali care a condus la aceastdcarte. Articolele referitoare la activitatea lui Nikola Tesla pe la inceputul anilor 1900 gi articolele din New York Timesdin 8 decembrie 1915 gi 22 septembrie 1940 au fost citate mai inainte in aceasti carte. Ce valoare ar avea aceasti tehnologie pentru ARCO? Profiturile pe care le-ar putea genera, transmiland energie de la punctul de producfie la punctele de consum, fdr6,hte, erau enonne. Prin transmisia obignuitd, prin linii electrice, acest lucru nu era posibil, din cauza pierderilor de energie pe distanfe mari. Ce le-ar putea oferi transferul fird fir de energie electric5, prin echipamentul adecvat, ar putea fi uluitor. Gazele naturale ar putea fi transformate in energie transferabili gi iradiate la modul propriu in orice direcfie doriti. intre mai 1994gi aprilie 1995,nu s-a gEsitniciun indiciu clar al acesteiaplicalii pentru HAARP, p6ni c6nd nu s-au descoperit gi conectat celelalte brevete enumerate in aceasti sectiune, precum gi lista ,,personalului-cheie" pentru APTL LT arficolele menfionate de Eastlund i:r brevetul siu se afla alt brevet Tesla (Brevetul SUA 1..1.19.732). Acest brevet conducea la (787.412 gi altele, care erau inrudite 685.956,printre altele). Unele dintre acestenoi brevete APTI erau exact ceea ce se bdnuia - un sistem de transmisie a energiei fdrd hr. Brevetul cu numirul 4.686.605,eliberat pe 11 august 198| pentru Bemard f. Eastlund gi atribuit APTI, este unul din cele trei brevete asociate,ale aceluiagiinventator citat in acestcapitol. Aceste brevete revizuiesc Ai depdgesc aplicafiile tehnice prevdzute de Tesla. Citdm din brevetul lui Eastlund:
Bemard Eastlund pentru brevetul emis ulterior, cu nr. 4.686.605.

,,in ultimii ani, s-au Jdcut eforturi substanliale pentru a se explica .fenomenele implicate in centurile de ioni Si electroni captivi $i pentru a explora posibilele modalitdgi de a controla Ei utiliza aceste fenomene in scopuri benefice.De exemplu, la sfdrSitul anilor 1950 Si tnceputul anilor 1969, atdt SUA cdt {i URSS au detonat o serie de dispozitive nucleare de randamente diferite, pentru a generq mari cantitdli de particule incdrcatg la diferite altitudini, de exemplu 200 km sau mai mult." ,,Acest lucru poate genera confuzia sau interferen{a ori chiar distrugerea completd a sistemelor de orientarefolosile chiar qi de cele mai softsticate avioane Si rachete. Capacitatea de afolosi Si de a transmite pe suprafepefoarte mari de pdmdnt o mullime de unde electromagnetice de diferite frecvenle Si de q le schimba pe acestea arbitrar oferd o capacitate unicd de a interfera cu toate modurile de comunicare, terestre, maritime sau aeriene in acelasi timp. Datoritd juxtapunerii remarcabile a unei surse utilizabile de combustibil la punctul tn care se intersecteazd liniile de cdmp necesere cu suprafala Pdmdntului se pot obline tntr-o perioadd de timp destul de scurtd o mare rdspdndire Si o interferenld completd a comunicaliilor.. Astfel, invenlia oferd capacitatea de o transmite cantitdli Jdrd precedent de energie in atmosfera Pdmdntului, tn localii strategice, Si de a men{ine nivelul de injeclie deputere, mai ales dacd sefolosesc impulsuri neregulate. tntr-o manierd mult mai precisd Si mai bine controlatd decdt cea realizatd pdnd acum de stadiul tehnicii existente, in special prin detonarea de dispozitive nucleare de diferite randamente, la dferite altitudini... in p lus, prin cunoasterea frecvenlelor divers elor fasc icule electromagnet ice utilizate tn practica qcestei invenfii, esteposibil nu numai sd se interfereze cu comunicaliile unei terle pdrSi, dar Si sd se profite de unul sau mai multe astfel defascicule, care ar putea realiza o r4ea de comunicalii, chiar dacd sunt perturbate comunicaliile restului lumii. Cu alte cuvinte, ceea ce se foloseStepentru a perturba comunicaliile strdine sepoatefolosi tn acelasi timp de cdtre un cunoscdtor al acestei invenlii ca rEeo de comunicalii. in plus, odatd ce este stabilitd propria reSeade comunicalii a unei pdrli, efecteleprofunde ale ocestei invenlii ar puteafifolosite pentru a intercepta semnalele strdine de comunicalii, in scopuri de spionaj. " ,,Aceastd inven{ie are o diversitatefenomenald de posibile ramificalii posibile evolulii viitoare. ASa cum s-a menlionat mqi deweme, ar putea Si rezulta confuzia, deviereq sau distrugerea avioanelor sau rachetelor, in

RETEAIIAHAARP special atunci cdnd sunt utilizate particule relativiste. De asemenea,mari regiuni ale atmosfereiar puteafiridicate la o altitudine neasteptatde mare, si neplanificate, tncdt rachetelesdintdlneascdforle de antrenarenea$teptate care le vor distruge sau abate din drum. Este posibild modificarea vremii, de exempluprin modificarea tipurilor de curenyidin atmosfera superioard, prin construirea unuia sau mai multor nori din particule atmosferice care vor acliona ca o lentild squ cct dispozitiv de focalizare. Tbt asa cum s-a menlionat mai devreme,pot avea loc modificdri moleculare ale atmosferei, incdt sd se oblind efecte pozitive asupra mediului. Pe ldngd modificdrile compoziliei moleculare a unei regiuni atmosferice, una sau mai multe tipuri de moleculepotfi alesepentru a li se mdri concentralia. De exemplu, concentraliile de ozon, azot etc.potf mdrite artificial. in mod similar, s-ar putea imbundtdli mediul tnconjurdtor prin descdmpunereaunor entitdli chimice diferite cum arfi dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxizii de azot Si altele asemenea." Dispozitivul HAARP care se construiegte in prezent in Alaska s-ar putea sd nu fie suficient de mare pentlu a crea toate aceste efecte, dar el ar putea totugi sd testeze ideile exprimate de dr. Eastlund. Armata neagd faptul cX ar folosi vreuna dintre ideile lui Eastlund; cu toate acestea, examinarea atentd a materialelor duce la concluzia ci armata induce publicul ir eroare. Mai mult, dr. Eastlund, intr-o emisiune la radioul public nalional, in 1988, a raportat faptul cd armata a testat deja cAteva dintre ideile prezentate fir brevete. 2) Brevetul SUAnr. 5.098.66; Eliberat pe: 13 august 1991 brventator: Bernard J. Eastlund ,,Metoda pentru a produce un irvelig de particule relativiste la o altitudine deasupra PimAntului" Descriind condifiile invenliei sale dinbrevet, dr. Eastlund descrie dezvoltarea de arme cu fascicul de particule pentru distrugerea rachetelor ostile. Problema cu fasciculele de particule este cd au nevoie de o orientare perfectd, incAt obiectivul sd poatd fi lovit qi Titlul: distrus. Noua invenlie elimina necesitatea preciziei, prin faptul ci se crea literalmente un ,,inveliq" de particule care s-ar deplasa in jurul planetei, distrugAnd componentele electrice ale obiectelor care trec

't47

prin ,,inveliq". Conform brevefului, ,,lnveligul astfel format poate fi utilizat ca scut antirachetd. Particulele relativiste de mare energie, carealcifuiescinvehgul, sevor ciocni cu orice rachetdcare treceprin ele eliberAnd energia care,la r6ndul ei, va deteriora sau va distruge racheta." Nivelul de energie descris in brevet este extrem de mare, iar efectele sale asupra mediului gi mai ales asupra vremii sunt necunoscute.Se gtie doar cd acest tip de manipulare a energiei ar destabilizain mod semnificativ sistemelenaturale ale ionosferei. Un alt aspect important al acestei invenfii este ci necesiti mari alimentiri cu energie, trebuind sd se afle aproape de zona in care liniile magnetice de forli din jurul planetei intersecteazdcu Pemantul. Versantul Nordic din Alaska este descris ca o locafie ideald. 3) BrevetulSUAnr. 4.71,2J,5: Emis pe: 8 decembrie 1987 Inventatori: Bemard J. Eastlund gi Simon Ramo Titlul: ,,Metoda gi aparatura pentru creareaunui ciclotron de electroni artificial pentru incdlzirea unei regiuni plasmatice" Aceleagi articole citate anterior din New YorkTimes,cu.privire la activitatea lui Tesla,au fost menlionate in acestbrevet cu acelagi accent pe faptul ci Versantul Nordic din Alaska ar fi locul ideal. Alaska define cantitatea potrivitd de gaze naturale gi este situath in locul potrivit in raport cu liniile magnetice naturale de forfd. Aceastdinvenfie ar putea h utilizatd in sistemelede comunicare gi poate pentru transferurile de energie, prin ionosferd, spre puncte indepdrtate. Cele trei brevete ale lui Eastlund reprezintd progreselepe care pe care s-au bazat planificatorii HAARP atunci c6nd au prezentat proiectul. 4) BreveftrlSUAnr. 5.068.66; Emis pe: 26 noiembrie199'1. Inventatori: Peter Koert gi james T. Cha Titlul ,,Sistemulde focalizare a energiei"

leanne Manning t Dn Nick Begich Peter Koert se afla pe lista oamenilor-cheie din proiectul HAARP, din contractul guvernului cu APTI.157Focalizarea energiei era o tehnologie pe care Nikola Tesla o dezvoltase prin seria sa 148 de brevete, citatd in lucrarea lui Eastlund. Ideea ca Peter Koert si devind o persoani-cheie in programul HAARP se explici, av6nd in vedere experienla sa in tehnologiile de concentrare a energiei. Tehnologia ,,Rdzboiul Stelelor" dezvoltati de ARCO Power Technologies lncorporated a fost utilizatd la un avion actionat de microunde. S-a raportat cd avionul putea si r5mAnd in aer pAnd la 10.000 de ore, ia altitudini de 2.700 metri intr-o singurd misiune. Aparatul a fost conceput ca o platformd de supraveghere. Aparatul nu avea nevoie de realimentare, deoarece se focaliza energie asupra lui, iar aceasta era transformatd in energie elettricS, spre a hutrhzatd de avion. Au fost efectuate teste de zbor la Aeroportul Tyendinga de lAngd Kingston, Ontarion, Canada, la inceputul anilor 1990.1s8 Aceasti testare efectuatd de APTI a implicat cei mai probabil acest brevet qi brevetul cu nr. 5.218.374, care este descris in acest capitol. Conform brevetului, ,,Invenfia de fald se referf in general, la transferul de energie, prin intermediul undelor electromagnetice pentru alimentarea unui dispozitiv aflat la distanfd - mai precis, invenf,a de fafd se referd la un sistem pentru .,focalizarea energiei> de la o sursd de frecvenle inalte gi conversia acestei energii intr-o sursd de curent continuu unui dispozitiv aflat la distanld". Brevetul continua prin a descrie ircercirile ficute de-a lungul anilor pentru a crea un dispozitiv ce putea fi folosit qi era practic. Secliunea de fundal afirmi: ,,... conceptul de propulsie a unui satelit sau a unei aeronave in zbor liber prin focalizarea de energie a beneficiat de multd atentie. Avantajele unui astfel de sistem sunt evidente; de exemplu, un avion ar putea fi menflnut pe stafie, la nesfArgit, pentru a acfiona ca de recunoagtere sau de comunicalii la costuri scdztJte." Ideea este de a converti microundelein curent continuu, ceea ce se poate face foarte eficient qi foarte convenabil cu ajutorul tipului potrivit de sistem de transmisie, capabil si concentreze energia 157 ARCO Biroul de cercetdri navale, contractul cu nr. N00014-92-C-0210, Power TechnologiesIncorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie 1992,ctt amendamentelede pAndin 19 octombrie 1993. ls Aviation Week, vol. 135,nr.22o platformd

RETEAIIAHAARP intr-un fascicul ingust. Sistemul HAARP oferi

149
un mrjloc pentru

transferul acestei energii cu maximd eficienfi. in cadrul brevetului, Acesta se referi la de ,,girotron". apare utilizarea termenului rezonanfa ciclotronicS, un concept gi o parte principali a brevetelor Eastlund, preflrm gi un atribut al emifitorului HAARP, potrivit documentelor guvemului. Aceasti tehnologie a fost deja testati de APTI. 5) Brevetul SUAnr. 5.21ffi7; Emis pe: 8 iunie 1993 Inventatori: Peter Koert and James T. Cha Titlul: ,,Sistem de focalizare a energiei" cu eiemente radiante cu circuit imprimat, care au cavitdfi rezonante" era menSonat ca fiind una dintre HAARP de citre APTI, persoanele-cheie atribuite proiectului con{orm contractului cu guvernul.ls Tot important de notat pentru raportului acest brevet gi pentru cel anterior este menfonarea NASA nr. CR 779558, i1 martie 1987, de citre William C. Brown de la compania Raytheon. Raytheon a executat lucririle de bazd care au condus la acest brevet. William C. Brown se afli acum la Universitatea din Alaska Fairbank+ unde el continud dezvoltarea acestor tehnologii. Proiectul s5u curent de la UAF se numeqte SABE& adici acronimul pentru ,,Semi-Autonomous Beam Rider/ vehicul semi-autonom ghidat cu fascicul"- Principiul este acela de a focaliza energie de radiofrecvenfe citre un elicopter, pentru a-l suspenda in aer, fdrd o sursi de combustibil la bord. Proiectul ,,este destinat sd promoveze interesul public, prefl.rm gi infelegerea fafd de transmisia de energie de microunde."ln transmisia fdrd fir a energiei pentru a propulsa nava va fi de la un fascicul de2,45 GHz. Acesta va finaliza o serie de teste pe care el le-a inceput in 1965. Transmisia gi conversia Sistemul utilizat de Brownir acestei energii este acum posibil5 prin brevetele APTI gi prin HAARP. r5eBiroul de cercetdri navale, contrach.rl cu nr. N0001+92-C-U10, ARCO Power Tectrnologies Incorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie 1992, cLtamendamentele de p6nd in 19 octombrie 193. 'o Copia din Intemet ob{inuti de la http://asgp.uafsoe.alaska.edu/saber. html. Din nou, Peter Koert

r50

JeanneManning & Dr. Nick Begich

RETEAIIAHAAKP {.**

151

Raytheon, vechiul angajator al lui Brown gi noul posesor al brevetelor APTI a fost unul dintre cei trei ofertanli pentru proiectul HAARP. in cele din urmd, printr-o serie de preluiri de corporafii, Raytheon avea sd ajungd sd delini toate brevetele descrisein acest capitof preflrm gi contractele pentru faza a doua a construcfiei HAARP. in brevet seclarifica fapful ci aceasta era o ,,continuarein parte" a brevetului anterior de citre Koert gi Cha. Acest brevet descrie un sistem pentru convertirea radiafiilor de radiofrecvenfe (RF) in curent continuu, prin folosirea unei ,,antenecu dipoli incrucigafi", care urmeazd a h utilizati pentru a primi energia RF inainte de conversiain curent continuu. Acest brevet duce mai departe ideile de concentrare a energiei pAni la punctul in care acesteapot fi utilizate. Anterior, astfel de sisteme erau impracticabile din cauza limitirilor tehnice. 6) BrevetulSUAnr. 5.293.17: Emis pe: 8 martie 1994 Inventator: Paul G. Elliot Titlul: ,,Elementantend repliat, cu retea de dipoli incrucigafi" Degi nu se gtie dacd acest brevet a fost folosit in programul HAARP, se gtie cd inventatorul, Paul Elliot, fdcea parte din echipa identificati in documentele guvernului. Evident, el a adus proiectului un nivel ridicat de cunoaqterea refelelor de antene gi a tehnologiei aferente.Nu se gtie dacd aceasti anteni era destinati utilizirii pentru trimiterea energiei, primirea energiei sau pentru ambele. Aceastd tehnologie este utild in sistemele de focalizare a energiei, precum qi in aplicaliile descrisein alte brevete din acest capitol. Specullm cd aceastdanteni oferea un sistem mai eficient de transfer al energiei pentru utilizarea in aplicafiile Eastlund. Este posibil ca, prin factorul de amplificare al antenei realizate prin acestproiect sd se poatd trimite o cantitate mai mare de energie h ionosferd.Acest lucru ar fi posibil dintr-un cAmpde antenemult mai mic decAtcel avut in vedere initial de Eastlund.

7) Brevetul SUAnr. 5.202.689 Emis pe: 13 aprilie 1993 Inventatori: Robert W. Bussard qi Thomas H. Wallace Tit1ul: ,,Reflector de focalizare, de greutate redusd, pentru utilizarea in spafiu" Reflectorul este destinat si completeze sistemelede focalizare a energiei, descrise anterior in acest capitol. Conform brevetului, ,,reflectoarele mari au numeroase aplicafii importante in spafiu. Reflectoarelepot fi folosite, de exemplu, pentru a reflecta lumina solari cdtre un colectorsolar,sau pentru a redirecfiona un fasciculde energiede microunde..." Sistemul de focalizarea energiei,descrisin acestbrevet, a fost proiectat pentru a trimite 10 gigawali de energie. Sistemul de transmitere, reflectare gi recepfie este masiv iar costurile pentru construcfia gi utilizarea sa sunt enorme. Cu toate acestea, conform brevefului: poatefi utilizatdpentru a transmiteenergie la costuri ,,Invenlia curentd mai mici decdtpentru utilizareq microundelor tn otmosferaPdmdntului. Este de a$teptat ca pe mdsurdce costulde amplasare a echipamentului tn spaliu scade,costul de utilizare a invenliei curentepentru a transmite prinutilizarea energia sddevindmaimic decdt costultransmiterii deenergie liniilor convenlionalede transport. S-a efectuato analizd a costurilorl cu ajutorul previziunilorpentru perioada 2000 - 2010.Aceastdanalizdde cost sugereazd cd un factor limitator este efrcienlaSi costul surselor de radiofrecvenle, nu costuldefabricare Si lansarea refectorului." Emildtorul de radiofrecvente HAARP, utilizAnd un fascicul concentraL se adreseazdin mare mdsurd factorilor limitatori ai emilitorului, descrigiin brevet. Breveful continud prin a descrieideea de a generaenergieacolo unde aceasta esteieftind gi de a o focaliza spre zonele unde costurile energiei sunt ridicate. Este prezentati viabilitatea economic5, degi dimensiunea proiectului este destul de mare. Construcfia conductei de gazenaturale TransAlaska a fost estimati la peste 20 de miliarde $, firn sd se ia in considerarecosturile navelor speciale, ale instalaliilor de descircare qi apoi ale uzinelor generatoare de energie,pe lAngi cosfurile de operare.Producereade energiela sursd

1s2

IeanneManning I Dr.NickBegich

RETEAIIAHAARP

153

gi redirecfionarea costurilor de capital ale sistemelor altemative la sistemelede iradiere a energiei pare a h fezabll din punct de vedere economic. Dar, ar exista un risc semnificativ pentru orice ar zbura in calea fasciculului de 10 gigawaf, sau daci reflectorul ar fi deviat, reflect6nd energia inspre locafia gregiti de destinafie, posibil irtr-o zond populatd. Acest risc nu estetratat in mod adecvatin brevet. 8) Brevetul SUA nr. 5.041.$; Emis pe: 20 august 1991 Inventator: Peter Koert Titlul: ,,Oglinda ionosferici artificiali compusd dintr-un strat de plasmi care poate fi inclinat" Competenfa pe care Peter Koert a adus-o proiectului HAARP este cAt se poate de evidenti in aceasti aplicafie. Aceastd aplica$e era programati pentru testare in septembrie 1995. Aceasti testare se va efectun stilizdnd emifdtoare HAARP gi HIPAS. Oglinda Ionosfericd Artificiali, sau AIM, cum este numitl in inregistrdrile guvemului, va fi foarte utild armatei. Acest brevet se mai referi qi la doud din brevetele Eastlund.161 Aceasti inven$e creeazd o Oglinda Ionosfericd Artificiali (AIM), prin crearea unui strat de plasmd in ionosferd, care va permite unei sta$i de emisie sd reflecte energia de radiofrecvenle din AIM pentru diverse utiliziri. Aceastd invenfie prevede radarul ,,cu bitaie peste orizont" gi capacitdfi de comunicare pentru armatd, pe distanfe mari. Ea va permite armatei si trimitd comunicafii qi sd localizeze obiectele care virl cu o eficienfi gi un control imbundtdfite semnificativ. Lainceputul planificdrii, Oglinda Ionosferici Artificial5 (AIM) a fost una dintre zonele considerate foarte importante pentru program gi a fost primiti de armatd cu mare entuziasm. 9) BrevetulSUAnr. 4.g99.$; Emis pe: 12 martie 1991 Inventator: Ronald M. Bass Titlul ,,Crearea de nori de ionizare artificiali Pim6nhrlui"
16r BreveteleEastlund nr.4.686.505 si 4.772.155.

Aceasti invenfie gi-a avut originea tot in brevetele Eastlund care au fost citate in documentul brevetului eliberat. Ea este aseminitoare cu invenfiile anterioarg dar utilizeazi doui sisteme de antene care trimit energie citre acelagipunct, creAnd astfel printr-un set complex de interacfiuni ionosferice, lln ,,nor de plasmi". Norul poate fi creat gi cu o anteni. Norul este creat cu minimum de energie gi permite un sistem radar de suprafali ,,cu bitaie peste orizont" (OTH) mult imbuneteFt, in ceea ce priveqte detectarea de obiectg atAtla distanfi, cAtgi aproape. O parte interesanti a sistemului de radar OTH pe care HAARP o reprezinti par,tial este cd emifitorul HAARP este amplasat pe locul in construcfie incompleti al sistemului original de radar OTH, finanlat de Congresul SUA. Loca$a era abandonati deoarece armata a sugerat cd odatd ce Rizboiul Reces-a incheiat, nu mai era necesard. Rezultd ci motivul pentru care vechiul sistem OTH a fost abandonat este acela cd era invechit - comparativ cu aceastdnoui tehnologie. Proiectul de radar OTH nu a fost niciodatd incheiat in aceastd locatie; a fost doar transformat intr-un instrument multifuncfional mult mai versatil, emilitorul HAARP Un alt considerent a fost acela ci a construi un sistem HAARP pentru emisia de radiofrecvenfe, era un lucru mult mai rapid gi mai rentabil. 10)BrevetulSUAnr. 4.954.; Emis pe: 4 septembrie1990 Inventatori: ArieZigle4 Yossef Elsen din Rishon Le ZorL Israel Titlul: ,,Detectorde raze gamma direc,tionaf curezoluSeinaltd" Acest dispozitl a fost proiectat sd funqtioneze impreund cu unele din celelaltebrevete. El este destinat si distingi,,semndtura" (caracteristicile unice ale obiectului, care permit ca el sd fie identificat de la distanfi) unor obiecte aeriene care vin, pentru a determina daci acestea transporti dispozitive nucleare, printre altele. Dispozitivul permite operatorului si vadi direcfia din care vin obiectele, eliminAnd direcliile care nu prezinti motive de ingrijorare. in termenii brevetului: 162 gi 4.712.155. Brevetele Eastlund nr. 4.686.505

deasupra

leanneManning & Dr. Nick Begich ,,Aceastd invenlie se referd la detectarea tazelor gamma. Mai precis, invenfia se referd la detectorii direclionali de greutate mici

154

RETEAIIAHAARP

155

pentru raze gamma, cu un grad inalt de rezolulie unghiulari, cu randament ridicat, precum qi o capacitate de a discrimina taze gamma de micd putere." Inventia este capabili si acfioneze eficient in zonele care au un ,,mare numdr de raze gamma de fond de micd putere." Detectarea razelor gamma de acest tip este necesard pentru a acfiona sistemul din brevetul descris. Ea mai este utild in alte tehnologii descrise in acest capitol. Detectarea razelor gamma ii spune mult operatorului, in legdturd cu obiectul care vine, gi este deosebit de util5 pentru identificarea obiectelor care transportd focoase nucleare.

,,In prezent, scenariul previzibil pentru orice atac cu rachete balistice intercontinentale, pe scard mare, include desJdsurareaunui maye numdr de capcane Si de mijloace auxiliare de penetrare intr-un <nor de ameninfare> injurul uneia sau mai multor rachetepurtdtoare defocoase, tn tncercarea de a perturba Si dezorienta orice sisteme de apdrare instituite pentru a contracqra rachetele tncdrcate cu focoase... Deoarece numdrul total de obiecte presupuse a se afla intr-un nor de ameninlare tipic poate depdsi cu mult o sutd de mii, orice sistem de apdrare cu adevdrat efirient trebuie sd includd un sistem capabil de a <interogo) toate obiectele din norul de ameninlare Si de a discrimina rapid intre tncdrcdturile multiple letale Si capcanele inofensive Si mijloace auxiliare de pdtrundere. " De asemenea, in brevet se pune accentul pe valoarea unui sistem cubaza la sol spre deosebire de alte sisteme tip Rizboiul Stelelor care se bazeazd foarte mult pe echipament ce orbiteazd Pdmantul din spaliu. Sistemele spafiale nu sunt atat de ugor de intrelinut gi pot fi mai ugor incapacitate de cdtre inamic. Aceasti invenfie reduce semnificativ nevoile de calcul ale sistemelor de apirare. Reducerea numdrului de obiecte urmdrite doar la cele care prezintd o adevdratd ameninlare permite ca resursele de direcfionare gi contramisurile sd fie axate pe ele in mod special. Locafia ideald pentru acest sistem este de asemenea identificatd ca fiind pe Versantul Nordic din Alaska calea cea mai probabild pentru rachetele nucleare de peste Polul Nord. Aceeagi locatie este cea unde ar putea fi utilizate mari rezerve de gaze pentru a crea sistemul necesar pentru emisia de radiafii de radiofrecvenfi. Sunt mentionate aceleagi generatoare magnetohidrodinamice mentionate de c6tre Eastlund, impreund cu acelagi tip de relele de antene. Brevetul descrie conceptul in acelagi mod general ca gi Eastlund, dar definegte modul in care componentele de apirare ar interacfiona cel mai eficient cu sistemul. Este descrisd o altd aplicafie a acestei tehnologii: ,,DeSiaceastdinvenlie afost descrisd ca discrimindnd tntre vehiculele armqte Si cele netnarmate, tntr-un nor de ameninlare in timpul unui atac iminent, ea poate fi folositd Si pentru a <interogaDsatelilii care orbiteazd pentru q constata dacd vreunul dintre acegtia ar puteo transporta arme nucleare, pentru o viitoare lansare. Din nou, un nor de electroni relativiSti

11)BrevetulSUAnr. +.etZ.+lS Emis pe: 4 aprilie 1989 Inventator: Adam T. Drobot Titlul: ,,Sistem defensiv pentru discriminarea obiectelor in spa!iu" Acest brevet se referi la brevetul anterior al lui Eastlund cu nr. 4.686.605, precum gi la alte documente despre sistemelede ,,Arme cu fascicul de particule" gi ,,Apdrare antirachetl, cubazain spatiu", numite de obicei Rdzboiul Stelelor.Aceastd invenfie este destinatd si lucreze cu detectoarede raze gamma gi a fost descrisdca: ,,Un sistemde apdrareSi o metoddde discriminareintre vehicule purtdtoarede armament care se afld la micd distanld Si cele netnarmate unele de celelalte. Vehiculeletnarmate Si cele neinarmatesunt scdldate intr-un nor de electroni relativisti, semndturileobiectelorgrele, adicd ale vehiculelor inarmate,fiind vizualizate direct. Detectorii simt localia Si identitateavehiculelor inarmateSi transmit informalia la o platformd de qrmament, " pentru urmdrire Si interceptare. Citind acestea,facem legitura cu celelalte brevete descrisein acestcapitol, gi putem vedea cum acesteutilizdri variate ale ideilor originale ale lui Eastlund vor avea efecte de anverguri asupra felului in care se duc rdzboaiele. Importanfa acestei invenlii pentru armatd este descrisd in brevet:

JeanneManning t Dr.NickBegich jurul satelitului de interes, pentru a interacliona cu ocesta s-er crea tn qi a produce o semndturd a acestuia cqre, analizatd, ar revela naturq materialelor con{imtte de satelit. " Aceastd invenfie este demonstratS, in formi de prototip, de proiectul HAARP HAARP poate fi folosit in acest fel gi este destinat 156 sX fie utilizat in acest scop. :F * * 12) Brevetul SUAnr. 4.873.928 Emis pe: lToctombrie 1989 Inventator: Frank E. Lowther Titlul: ,,Explozii fdri radia$i, de amploarea celor nucleare" Acest dispozitiv a fost proiectat pentru,,Producerea de explozii dintr-un arnestec de gaze explozive, care are un randament de Soc, comparabil cu o explozie nucleard, dar care nu produce cdderi radioactive." Brevetul descria istoricul invent-iei: ,,intre anii 1945Si 1960,SUA au detonat dispozitive nucleare care au avut un randament total echivalent cu aproximativ 200 de megatone (MT) de trinitrotoluen (TliT). Tbstdrile efectuate de alte ldri tn aceastd perioadd au adus randamentul total al exploziilor nucleare la aproximativ 400 MT. S-a recunoscut repede cd astfel de testdri nu pot continua, deenrecefiecare explozie nucleard producea radioactivitate care amenin{a grav mediul tnconjurdtor. Pentru a protejo mediul de astfel de cdderi radioactive, majoritatea puterilor nucleare ale lumii au semnat TTatatul de Interzicere Tbtald a Experienyelor Nucleare tn 1963, core interzicea exploziile nucleare tn atmosferd, ln apd Si in spaliu... Interdiclia necesard impotriva testdrilor supraterane de explozivi nucleari a creat, cu toate acestea, situa{ii tn care sunt necesare alternative la acesle explozii. De exemplu, toate sistemele softsticate de comunicqre, sistemele de apdrare, sistemele de armament etc., ce au fost proiectate $i construite pentru qrmatd din 1963, n-au fost niciodatd testate tn mediile lor de operare finald, adicd tn condi;ii de explozie nucleard. Dozele de iradiere Si impulsurile electromagnetice care le simuleazd pe cele din exploziile nucleare aufost produse tn laborqtoare protejate, dar energiile extreme de qoc care potfiprevdzute dupd exploziile nucleare, de exemplu de o kilotand (KT) sau mai mari, n-aufast reproduse tn mod satisJdcdtor..."

IIAHAAW

157

Astfel APTI a umplut un alt vid tehnologic pentru proiectanfii militari, dezvoltAnd o modalitate de a testa efectele unei unde de goc de dimensiuni nucleare asuPra pdr$i electronice a sistemelor de apirare. Invenfia eludeazi tratatul cu privire la experimentele nucleare in atmosferd, ceea ce permite armatei si-gi testeze echipamentele flri a incdlca aceste acorduri internafionale. Aga curn este cunoscut, aceasti invenfie speciali nu face parte din programul HAARP, dar este ultimul dintre brevetele APTI. Localia ideald a acestei invenfii, ca 9i a celorlaite, a fost identificatd in brevet ca fiind versantul Nordic din Alaska. ,,De preferinld, gazul combustibil sdfie cel care se gdseStetn stare naturald in mari cantitdli Eipoatef transpottat utor in condisii de siguranld la locul de testare. De exemplu, mari cantitdli de gaze naturale, adicd metan, se gdsescproductiv in cdteva zone geografice. Deosebit de atractive sunt cantitdlile uriase de metan din zona Versantului Nordic din Alaska, deoarece se gdsesc in apropiere zone adecvate pentru testdri- Metanul poate fi extras Si transportat in siguranld la locul de testare printr-o conductd obisnuitd. Cu toqte acestea, locul de testare nu trebuie sdfte tn imediata apropiere a zonei unde se exploateazd metanul, deoarece metanul poatefi colectat qi transportat tn siguranld, pe distanle mari, aqa cum se face acum, frecvent, pentru furnizarea de energie, tn zone indepdrtate de zona de exploatare. " Ideea de a folosi Versantul Nordic pentru testarea armelor de dimensiuni nucleare nu este noui. Existi un mit cd Versantul Nordic este o mare zond pirisitd, potrivit[ doar ca si se creeze cratere cu niqte dispozitive de dimensiuni nucleare. Aceasta este ciminul a 8.000 de localnici din Alaska' de mii de ani. Aceasti zon5, de asemenea, sprijind in mod semnificativ via{a animalelor, pe care SUA au decis sd o pistreze, reglementAnd cu griji dezvoltare4 dar echilibrul este fragil. in opinia autorilor, Versantul de Nord nu este locul potrivit pentru explozii de mirimea celor avute in vedere aproximativ in acest brevet.

RETTAIIAIIAARP

159

CapitolulXVI CUM SANPRIIVZI UN MILIARDDE WATI ,

Instrumentul real HAARP, ,,incilzitorul ionosferic", aga cum este descris de armatd, a fost conceput ca o unitate modulard ca sd poatd fi crescut in dimensiuni, utilizAnd pe deplin toate piesele construite anterior. Cu alte cuvinte, ei ar putea sd-l facd din ce in ce mai mare, fdri sd renunte la pdrfile deja instalate. Etapa de prototip din program s-ar putea transforma cu ugurinfd intr-o etapi de sistem complet de armament. in plus, intregul sistem ar putea fi relocat oriunde in lume, in cAtevaluni. Acesta esteun factor important pentruextinderea sau relocarea instalafiei. Prima fazd din construcfia incilzitorului HAARP este incheiatd gi s-a inceput testarea,tr decembrie 7994,existAnd programdri pentru testiri pAndin 1995.Adoua etapd a contractului estestabiliti pentru cregterea pragurilor de energiealeincilzitorului, de mai multe ori. Faza intAi a proiectului va produce o putere radiatd utild de un gigawatt, conform inregistririlor, iar a douafazd. a proiectului ar avea o putere radiati utild de ,,cel putin 100 dbw", ceeace echivaleazi 10 miliarde de wafi de energie.153 Acest concept a fost ilustrat de fizicianul de la Princeton, New Jersey,dr. Richard Williams. ComentAndcu privire la proiectul HAARP, el spunea: deHAARPeste ,,Principala meaobiecliefayd aceea cdseintenlioneazd sd se descarce radiasii electromagneticetn atmosfera superioard, la niveluri foarte inalte de energie...Nivelul de putere radiatd se va situa intre <90dbWSi 100dbVr... La un moment dat, ei sereferdla necesitatea funcyiondrii la celpulin 100dbw: o modalitatede a vizualizaacestnivel de energieestecd un generatorde l0 miliarde de wali, funcliondnd continuu timp de o ord, ar elibera o cantitatede energieegald cu ceaa unei bombe atomice de mdrimeaceleide la Hiroshima."l@ Aceastaeste o cantitatesemnificativddeenergie,atunci cAndeste
163 HAARP Programul de CercetareAurorali Activi de inaltd Frecven{d, Planuri gi activit5li comune, Laboratorul de Geofizicd al Forfelor Aeriene, Biroul de cercetdrinavale al Marinei. februarie 1990. @ scrisoarecdtre Ryan Ross,Nafural Resources News service din partea dr. Richard Williams, hzictan, Universitatea Princetory 7 noiembrie 1994.

iradiati intr-o porfiune dinamici a atmosferei superioare a planetei, pentru a crea interacfiuni de mare energie controlate artificial. in documentul cel mai eyaziv, speranfa viitoare a proiectanfilor era prezentati ca fiind de ordinul a 100 de gigawali (100 de miliarde de wa!i) de putere radiati uti1i.16sAcest lucru pare nerealist, deoarece la aceastd localie nu existd surse care sd ofere energia necesatd pentru a obfine acest efect. Puterea radiati utili, intr-un fascicul concentrat, produsi de HAARP, poate fi modulatd in diverse feluri, oferind operatorului o armi incredibil de versatild. Versatilitatea sistemului este prezentati atat in brevetele APTI, cAt gi in alte documente ale guvernului. A existat intotdeauna o anumitii confuzie din partea mai multor adversari ai HAARP, cu privire la energia folositl pentru ,,incilzitorul" HAARP. Guvernul a explicat acest lucru ca ooo diferenfi intre <puterea radiattr totalb> 9i <<puterearadiati utilb (ERP). Diferen{a este dati de amplificarea antenei, care in cazul lui HAARP este un factor de aproape 1000 (la 10 MHz)."r66Aceastainseamni cii, pentru a ajunge la un gigawatt de putere produsi este nevoie de un megawatt de energie absorbitii, care poate fi eliberati de generatoarele de la fafa locului. Un alt mod de a spune aceastaar fi: un megawatt de energie absorbitii echivaleazl un milion de wa{i, inmutfifi cu o mie amplificarea antenei. Aceasta ar produce un miliard de wa{i de putere radiattr utilii - un gigawatt. I megawatt x 1000 = I gigawatt: I miliard de wafi ERP.

16s Memorandumul tehnic PL/GP nr. L95; ,,Prezentdri de la Seminarul HAARP cu privire la diagnoza incilzirii ionosferei,30 aprilie - 2 mai 1991, Phillips Laboratory (AFSC),Hanscom AFB, MA. 01731-5000"; Editor, Major Drew Fisher,22 octombrie 1991. tu6Scrisoarede la john Heckscher, Director de program pentru HAARR Departamentul pentru Forlele Aeriene, Phillips Laboratory citre dr. Arther Grey, secretar,Subcomitetul pentru planificarea spectrului, Administralia nalionali de telecomunicalii gi informare, Ministerul comerfului al SUA" 17 noiembrie 1994.

RETEAIIAHAARP

161

CapitolulXVll UN GOLFPRINEXPLOZII CUM SA EXCAVEZI NUCLEARE

Universitatea din Alaska, Fairbanks, in zelul sdu pentru a fi recunoscuti ca lider in geofizicd gi inginerie, are o istorie agitati. ,,Proiectui Chariot" a fost un program propus ca parte a ,,Proiectului Plowshare", care a fost proiectat pentru a descoperi utilizf,li pagnice pentru energia nucleari. Acest proiect a fost cercetatde citre Dan O'Neill gi raportat in cartea acestuia din 1994, ,,The Firecracker Boys". Proiectul a fost promovat in Laboratorul pentru Radiafii Lawrence, care planifica si detoneze subteran gase bombe termonucleare pentru a crea prin excavareun port la Cape Thompson, Alaska. Planul organizatorilor de proiect era acela ci dacd aceastdaplicafie a tehnologiei nucleare ar putea fi testatd pe teritoriul SUA, aceastdtehnologie ar putea fi ugor de promovat in alte liri prietene. Acest lucru ar permite, de exemplu, excavarea ugoari a unui nou Canal de Suez sau Panama, care se aflau in mintea programatorilor. Proiectul Plowshare era o altd poveste JulesVeme, dar care era prea reald. Ideea ci o mAni de activigti ar putea opri aceste tipuri de experimente, chiar in perioada de vArf a Rizboiului Rece, era uluitoare. La fel de remarcabile sunt eforturile in curs de desfdgurareale membrilor NO HAARP pentru incetinirea gi poate chiar prevenireavandalizirii mediului, avutd in vedere de acegtinoi planificatori militari. Oare proiectul FIAARPeste o altd eroare de judecati a armatei, utilizAnd Universitatea, precum gi alte pdrfi din Alaska? Se joacd ei oare cu acelaqiincredibil nivel de putere pe care Edward Teller a incercat si-l v6ndi Alaskdi in trecut, prin proiectul Plowshare? Dr. Teller s-a intors in Alaska in7987 pentru a promova inifiativa pentru apdrare Rizboiul Stelelor. El propunea si se instaleze o armi tip laser pe Versantul Nordic din Alaska. Detaliile acestui nou sistem n-au fost discutate deschis, deoarece sistemele Rdzboiul Stelelor sunt clasificate.Cu toate aceste4 din tonul gi din

confinutul prezentirilor sale, deducem cd ceea ce el promova in 1987ar h putut fi un nou gi complex sistem de armament, proiectul HAARP CAnd dr. Bemard Eastlund, inventatorul tehnologiei HAARP, atAt de inovatoare, gi-a descris ideile, ele semdnau foarte mult cu Rizboiul Stelelor. El spunea cd inventia lui ar permite multe din aceleagiefecte care sunt realizate cu sisteme instalate prin satelif dar de la sol. Folosirea solului, mai degrabi decAt sistemele prin satelit, a fost explicati de citre Eastlund intr-un interviu recent, cAnd el a spus: ,,Cu alte cuvinte, se focalizeazi energia verticaf in aga fel incAt se accelereazd electronii, fdrd a se folosi acolo un dispozitiv. Acesta este avantajul."l6TAcest lucru permite dirijarea, concentrarea,modularea gi alte manipuliri la voinfa operatorului, cu condifia ca operatorul sd cunoasci frecvenlelegi formele de undi necesare pentru a modifica structura electromagneticda condiliilor gi substanfelor chimice ale ionosferei. Capacitatea de a manipula ionosfera este esen$aldpentru un scut planetar, care constifuia una dintre aplicafiile definite de dr. Eastlund gi menfionate in brevetele sale,precum gi in celelaltebrevete atribuite APTI. Avantajul unui sistem cu baza la sol este vulnerabilitatea sa limitati la atacuri. Pozifionareaunui sistem de tip Rdzboiul Stelelor cubaza la sol, in interiorul SUA, ar insemna cd o fari care doreqte sd-l distrugi ar trebui sd intre pe teritoriul SUA" ceeace ar constitui un act fd[ig de rdzboi. Utilizarea acestui sistem va avea posibile ramificafii in intreaga lume. Unii au raportat cd emitdtoarele aflate deja in functiune ar aveaefectenegative dincolo de granifele ldrilor carele utilizeazd,.l6'16e Cu toate ci pomirea acestornoi incdlzitoare ar incdlca intereselemajoritilii oamenilor de pe planeti, av6nd efecte asupraunor spafii libere recunoscutela nivel internafional, proiectul avanseazi in interesul ,,gtiinfei" gi al securitdfii ,,nafionale" a unei singure !iri. Pe cheltuielile cui gi sub al cui control este vandalizat scuhrl natural al lumii - ionosfera?
t67 Interviu luat dr. Eastlund de cdtre JeaneManning, 20 februarie 1995. '* ,,Pemantul pArjolit Asaltul armatei asupra meJiului inconjuritor", de William Thomas,New SocietyPublishers,capitolul 11. t6e,,Super-memoria: Revolulia", de SheilaOstrander gi Lynn Schroeder,pg. 292-3M.

162

IeanneManning & Dr. Nick Begich

RETEAIIAHAAKP

163

Eastlund a continuat prin a vorbi desprebrevetelesalegi despre ceeace prevdzuse el prin transmiterea in ionosferd a unei cantitdli atAtde mari de energie.El a discutat creareaunei ,,oglinzi" gi despre reflectareadin ea a undelor radio pentru a obline o serie de efecte. Acestea sunt aceleagiefecte descrise in documentul HAARP din februarie 7990170 emis de armatd gi intr-un raport ulterior, drr.7991, ingropat de acegtia.171 in aceste doud rapoarte sedivulga dezvoltarea unei ,,Oglinzi Artificiale Ionosferice (AIM)". De fapt, la o citire atentd a brevetelor Eastlund gi a celorlalte noud brevete descoperite in cercetirile noastre, pe de o parte, gi a documentelor HAARP, pe de altd parte, constatim cd ele aratd ca gi cum ar fi fost scrise de aceeagimAnd. Dupi cum spunea Eastlund: ,,daci citifi brevetul meu, unul din lucrurile pe care le fac este si provoc o explozie gi sd creez oglinda, gi existXo modalitate de a face o mullime de lucruri cu ajutorul unui sistem cubaza la sol. La aceavreme, SDI (Inifiativa Strategicd pentru Apirare, Rdzboiul Stelelor) era un program foarte mare. Toatd lumea dorea sd plasezeobiecte in spafiu pentru a face acestelucruri, pe cAnd aceastaa fost o adevdratd abordare alternativd, un sistem bazatla so1."172 Sistemul dr. Eastlund era Rizboiul Stelelorfiri vulnerabilitatea satelifilor, dar cu o mullime de alte implicafii. in august 1991,lui Peter Koert i s-a acordat brevetul pentru un sistem care putea produce o Oglindd Ionosfericd Artificiali, compusi dintr-un strat de plasmi ce putea fi inclinat. in brevetul sdu, el citeazl,lucrarea anterioard a dr. Eastlund.173 Koert a fost, de asemenea,printre membrii,,personalului-cheie" identificat in contracteledintre APTI gi armata SUA pentru construirea emifdtorului HAARP.174 Sistemul HAARP oferd un prototip pentru demonstrarea acesteitehnologii.
170 HAARP Programul de Cercetare Aurorald Activd de inaltd Frecvenfd, Planuri gi activitifi comune, Laboratorul de Geofizici al Forfelor Aeriene, Biroul de cercetdri navale al Marinei, februarie 1990. r7r Memorandumul tehnic PL/GP nr. 195; ,,Prezentdri de la Seminarul HAARP cu privire la diagnoza incilzirii ionosferei, 30 aprilie - 2 mai 1991, Philf ips Laboratory (AFSC), HanscomAFB, MA. 01731-5000"; Editor, Major Drew Fisher, 22 octombrie 1991. 172 Interviu luat dr. Eastlund de cdtre Jeane Manning 20 februarie 1995. 173 Brevet SUA nr. 5.041.834. 174 Biroul de cercetdri navale, contractul cu nr. N00014-92-C-0210.

Brevetul emis lui Koert a fost unul dintre celecAtevabrevete ale sale utile proiectului HAARR toate fiind atribuite APTI, dupd.cum se arati chiar in inregistririle guvernului SUA. ln februarie 1995, scutul antirachetd Rdzboiul Stelelor ar fi trebuit si fie inactiv. Camera Reprezentanfilor din SUA a votat cu pentru a inchide programul.lTsTotugi, HAARP' 218 voturi la 2'1,2 continui, in timp ce scopurile armatei sunt ascunselumii. io tg6Z, Proiectul Plowshare a fost oprit, deoarece a fost consideratprea riscant gi inutil. El a fost intrerupt deoareceoamenii de gtiinfd au putut si-qi efectuezeexperimentele,,pilot" in Nevada (unde populafia nu a obiectat, iar prejudiciile n-au fost dezvbluite de guvern, decAt cAtevadecenii mai tArziu). S-a admis in cele din urmi de cdtre guvem cd acesteutilizdri erau periculoasegi trebuiau abandonate, fur cele din urmd, dupi cum s-a stabilit in cursul negocierilor pentru dezarmarea intemafionald, din anii 1960-1970. Aga s-ai:rcheiat conceptul de excavarenucleari gi utilizare ,,sigar6" a energiei nucleare,suslinute de citre dr. Teller.PoatecI estetimpul sd ne uitdm mai criticinspre HAARP?

't5Reutilarea armatei de citre GOP (Partidul Republican) se poticnegtede ,,Rizboiul Stelelor", de David Hess, Knight-Ridder Newspapers, relatat in AnchorageDaily News, 16 februarie 1995,pg. A3.

RETEAIIAHAARP

165

Capitolul xVill ARMELE TERMON UCTEARE iruIOCUIrr PRINELECTROPULS

Brevetul otm.4.686.605, emis pe 11 august 1982 pentru Bernard Eastlund gi atribuit APTI, este unul dintre cele trei brevete din J. aceeagi serie, apartin6nd aceluiagi inventator. Principalul brevet, odatd ce s-a demonstrat eficienta lui, mulqumindu-l pe inspectorul de brer,'ete, a fost sigilat printr-un Ordin pentru Securitatea Nafionald, timp de un an, la sfArgitul anilor 1980. Brevetul este citat dupd cum urmeazd: ,,in ultimii ani, s-au Jdcut eforturi sub'stanpiale pentru a explica fenomenele implicate tn centurile de ioni Si electroni captivi Si pentru a explora posibilele modalitdli de a controla si utiliza aceste fenomene tn scopuri benefice. De exemplu, la sfdrSitul anilor 1950 Ei inceputul anilor 1960, atdt SUA cdt qi URSS au detonat o serie de dispozitive nucleare de randamente diferite, pentru a genera mari cantitdli de particule incdrcate la diferite altitudini, de ex. 200 de km sau mai muh. "176 Tehnologia brevetatd de Eastlund inlocuia eficient efectele pulsului electromagnetic, efecte care anterior erau create de termonucleare atmosferice. Aceastd aplicafie speciatl Eastlund pentru incllzitorul ionosferic a dus conceptul la un nou nivel de control gi manipulare, care nu era posibil anterior. Obfnerea capacitdfii de a ,,controla" procesele cu o tehnologie neradioactivd, apare extrem de favorabild pentru planificatorii militari. Radiafiile de radiofrecvenld (RFR) pot produceefecte negative asupra sinitifi, mecanismul prin care apar aceste efecte nu este suficient de bine inleles, fapt suficient pentru a ridica i:rgrijorarea la acelaqi nivel cum o fSceau cdderile radioactive (termonucleare) la un moment dat. Cu toate acestea, efectele RFR pot avea urmdri grave asupra senititii, dupi cum se aratd in numeroase studii efectuate de armati. Aceste efecte asupra sdndtdfii nu au fost niciodatd dezviluite in mod adecvat publicului american sau comunitdlii intemafionale, de citre proiectanfii HAARP. 176 Brevetul SUA #4.686.605. exploziile

Brevetul Eastlund continua astfel: ,,Acest lucru poate genera confuzia sau interferenla. ori chiar distrugerea completd a sistemelor de orientare folosite chiar Si de cele mai sofsticate avioane Si rachete. Capacitatea de a folosi Si de a transmite pe suprafelefoarte mari ale Pdmdntului o multitudine de unde electromagnetice de diferite frecvenle Si de a le schimba pe acestea dupd dorinld, oferd'o capacitate unicd de a interfera cu toate modurile de comunicare, terestre, maritime sau aeriene tn acelasi timp. Datoritd juxtapunerii remarcabile a uneisurse utilizabile de combustibil la punctul tn care se intersecteazd liniile de cdmp magnetic necesarecu suprafaya Pdmdntului, sepoate obyine tntr-o perioadd de timp destul de scurtd o interferenld completd a comunicaliilor pe distanle mari... Astfel, invenlia oferd capacitatea de a transmite cantitdli fird precedent de energie in atmosfera Pdmdntului, in localii strategice, Si de a menline nivelul de injeclie de putere, tn special dacd seJblosesc impulsuri neregulare,tntr-o manierd mult mai precisd Si mai bine controlatd decdt cea realizatd pdnd acum prin stadiul tehnicii anterior, in special prin detonarea de dispozitive nucleare de randamente diferite, la diferite altitudini... in plus, prin cunoasterea frecve nleI or diver selor fas cicule electromagnetice utilizate tn practica acestei invenfii, esteposibil nu numai sd se interfereze cu comunicaliile unei terle pdrfi, dar Si sd se profite de unul sau mai multe astfel defascicule, care ar putea realiza o relea de comunicafii, chiar dacd sunt perturbate comunicaliile din restul lumii. Cu alte cuvinte, ceea ce se foloseSte pentru a perturba comunicaliile strdine se poate folosi de cdtre un cunoscdtor al acestei inven[ii ca relea de comunicare in acela;i timp. in plus, odatd ce este stabilitd propria relea de comunicare a unei pdrli, efecteleprofunde ale acestei invenlii ar puteafifolosite pentru a intercepta semnalelede comunicalii strdine, in scopuri de spionaj."lT .,Aceastdinvenlie are o diversitatefenomenald de posibile ramificalii qi posibile evolulii viitoare. Aqa cum s-a menlionat mai devreme,ar putea rezulta confuzia, devierea sau distugerea avioanelor sau rachetelo4 tn special atunci aind sunt utilizate particule relativiste. De asemenea, mari regiuni ale atmosferei ar putea fi ridicate la o altitudine nea;teptot de mare, incdt rachetele sd tntdlneascd forpe de antrenare neo;teptate Si neplanfficate, care le vor distruge sau abate din drum. Este posibild moddrcarea vremii, de exemplu prin modifcarea traseelor curentilor de '' 8.""""r1 SUA #4.686.605.

166 feanneManning I Dr. Nick Bexich aer din atmosferasuperioard,prin construireaunuia sau mai multor nori departicule atmosferice care vor acliona ca o lentild sau un dispozitivde focalizare. "178 Ar trebui sd se precizeze cd dispozitivul inventat de Eastlund urma si fie folosit in mod ideal acolo unde se aflau mari resurse de gazenaturale gi cd el trebuia sd fie construit la cele mai nordice latitudini posibile, pentru a se profita de locafia unde liniile de forfd magnetice naturale ale PdmAntului intersecteazl,planeta. in brevete, el recomanda Versanful Nordic din Alaska, unde se gisesc cele mai mari rezerve de gaze naturale din SUA gi unde acestelinii intersecteazdplaneta. in plus, Atlantic Richfield Company (ARCO) era compania-mami a lui APTI, proprietarul cdruia i s-au acordat brevetele APTI, brevetele Eastlund gi distribuitorul a miliarde de metri cubi de gaze naturale de pe Versantul Nordic.lTeAPTI a devenit antreprenorul inifial pentru HAARP. in 1987, dr. Edward Teller a descris o noui componentd a tehnologiei Rdzboiul Stelelor,o armd asemdnitoarelaserului, pentru Versantul Nordic din Alaska. Oare HAARP putea face parte din sistemul de armament Rizboiul Stelelor promovat in 1987de cdtre dr. Teller? Noi credem cd aga stau lucrurile gi ci ceeace reprezinti HAARP este o experimentare pe prototip care, daci se dovedegte valabild, se va extinde la un program militar pe deplin dezvoltat. Ideea unui scut cu bazala sol fafd de unul bazat pe satelifi este un aspect important, deoarece satelifii sunt mult mai vulnerabili gi costisitor de reparat odatd lansaqipe orbiti. in plus, oprirea unui sistem bazatla sol al SUA ar implica un atac terorist sau o invazie. Acesta ar fi un act fdlig de rdzboi din partea inamicului. Dacd este desfdguratde la locafiile de la sol din SUAsau din interiorul limitelor teritoriale ale alialilor nogtri, scutul prezinti avantajemilitare clare. Degi sistemul HAARP construit in prezent, ca gi viitoarea sa extindere planificatd, s-ar putea sd nu fie suficient de mare pentru a creatoate efecteleEastlund, el estesuficient de mare pentru testarea a numeroase idei din brevete.lm Reprezentanlii armatei neagd
lD Brevetul SUAnr. 4.686.605 emis pe 11 august 1987pe numele lui Bemard ]. Eastlund gi acordat APTI, Inc. re Interviul luat dr. Eastlund de cdtre JeaneManning, 20 februarie 1995.
17E lbid.

RETEAIIAHAARP

'167

faptul ci ar folosi vreuna dintre ideile lui Eastlund; cu toate acestea, revizuirea atentd a materialelor duce la concluzia inevitabild ci armata induce publicul din nou in eroare. Mai mult, dr. Eastlund a relatat intr-o emisiune de Ia Radioul Public Nafionaf in 1988181 ci armata testase cAteva dintre ideile din brevete, inainte de a retrage ordinele de secretizare. intr-un interviu mai recent, acest fapt a fost din nou confirmat de dr. Eastlund.182O analizd a celorlalte noud brevete definute inilial de APTL comparatd cu planurile armatei, ajuti cercetdtorii si inleleagd cd este vorba de un experiment al unui nou sistem de armament - combitAnd in mod clar declaratiile Norman H. Ruotaneru din Forfele Aeriene ale SUA, a scris o lucrare care a devenit un capitol dintr-o publicafie extrem de interesantd: ,,Rdzboiul nuclear gi electromagnetic i:r conflictele de micd intensitate". Capitolul lua in considerare utilizarea de arme nucleare pentru crearea de impulsuri electromagnetice (EMP), pentru a dezactiva sistemele electronice ale inamicului. Maiorul continua prin a discuta o metodd mai pulin intruzivi gi poate o metodi care ar putea fi mai bine controlatd. El descrie sistemul: ,,Dispozitive le nucleare EMP nu constituie singura modalitate de a crea impulsuri electromagnetice nocive. Tehnologiile de alimentare cu energie electricd, de condilionarea energiei Si cele cu dispoziti,r:e generatoare de microunde - au avansat pdnd la punctul tn care se pot genera impulsuri electromagnetice in regim de radiofrecvenle, prin mijloace convenlionale, care sunt suficient de puternice pentru a perturba, deteriora sau distruge sistemelecare utilizeazd componenteelectrice exlrem de sensibile."l83 ,,O armd EMP convenlionald ar semdna oarecum cu un sistem radar foarte puternic. Ea ar putea fi amplasatd pe o platfurmd spasiald, la bordul unei aeronave,pe un camion sau pe o navd. Spre deosebire de dispozitivele EMP nucleare, care iradiazd zone tntinse cu EW nocive, sistemul convenlional ar urma sdfiefolosit tmpotriva unor anumitepuncte 181 Interviul luat dr. Eastlund de cdtre postul nafional de radio, 1988. r82 Interviul luat dr. Eastlund de cdtreJeaneManning, 20 februarie 1995. 183 ,,Conflictul de mici intensitate gi tehnologia modemd", lt. col. David j. Dean USAR editor, Air University Presg Center for AerospaceDoctrine, Research, and EducatiorLMaxwell Air ForceBase,Alabam4 iunie 1986. publice din partea armatei. incd din 1984, maiorul

leanneManning E Dr.NickBegich lintd. La distanle mai mari, EMP ar putea perturba sistemele electrice lintd. La micd distanld, componentele electrice ale lintei ar fi orse Si

168

CapitolulXIX

deteriorate definititt. Atdt agresorul, cdt Si apdrdtorul, tn conflictul de micd intensitate, ar avea la dispozilie multe utilizdri pentru aceste arme EMP convenlionale. Acest tip de rdzboi electromagnetic este unul Jdrd vdrsare de sdnge Si de aceea estefoarte avantajos atunci cdnd sunt luate tn considerare opiniile internafionale... DeSi acest rdzboi electromagnetic este o.formd de luptd relativ benignd, cqre ucide in general sistemele, nu oamenii, se iau in considerare tn prezent Si unele aplicalii anti-personal, cum ar fi utilizarea dispozitivelor de microunde, foarte puternice, pentru a dentta, a incapacita sau chiar de a ucide inamicul. Se speculeazd chiar utilizarea acestor tehnologii avansate pentru colectarea de informalii, p entru dezinform area Si in terogare a in amicu la i... "18a Planificatorii gi strategii militari de la inceputul 9i pAnd la mijlocul anilor 1980 erau convinqi de posibilitilile trdelung anticipate ale sistemelor de arme cu radialii de radiofrecvenfe. Dat fiind acest intereg devine evident de ce armata s-a grdbit atAt de mult sd dezvolte tehnologia Eastlund. Ideile acestuia constituiau veriga lipsd care a stimulat seria celorlalte brevete necesare HAARP. Sistemul HAARP, cu colecfia sa de realiziri tehnologice, ar oferi un instrument pentru indeplinirea misiunilor sale perturbatoare pe o arie geograficd largd qi poate, in cele din urmd, pe intreaga planetd. in mod evidenf aceste concepte erau deja bine inlelese de armatd in 1984. Sistemul HAARP este cel mai mare sistem ,,p7lot" construit vreodatd de armatd pentru aceasti tehnologie. Despre folosirea HAARP pentru aceste aplicalii se discutd in documentele utilizirile impotriva oamenilor. Aici informarea gi dezinformarea militard devin confuze. Ceea ce este clar este cd HAARP poate fi utilizat in aceste scopuri. intte ti*p, este inci prezentat fals de cdtre armati ca fiind doar un instrument de cercetare gtiinfificd. guvernului, excluz6nd programului

oMrsruNEA cRtTtcA n ploll or PARTTCUTT iruCAnCnrr

Un articol din Science News, in 1982, anunla cd o cercetare efectuati ir comun de cdtre oamenii de gtiinld de la Laboratorul pentru $tiinte Spafiale Lockheed din Palo Alto, Califomia gi de la Universitatea Stanford a dat la iveald faptul cX emilItoarele de frecvenle foarte joase (HAARP va produce emisii in aceste game in unele aplicaFi) produc fluxuri de particule dinspre regiunile inalte ale atmosferei. Cercetirile au fost finanlate de cdtre Biroul pentru Cercetdri Navale (unul dintre inspectorii de proiect pentru HAARP). Experimentele au confirmat faptul cd ,,chiar qi undele radio de joasd frecven!5 pdtrund in magnetosferd, provocAnd acest fenomen. Acolo, semnalele radio sunt amplificate de o mie de ori, modific6nd migcarea electronilor liberi, la mii de km depdrtare in spatiu".rss Degi unul dintre oamenii de gtiinfd implicali in HAARP, dr. Amran Iman, era citat in articol, niciuna dintre aceste informafii nu se gisea in Declarafia de Impact asupra Mediului, cu privire la HAARP. Implicarea acestor oameni de gtiinfd in proiectul curent a fost confirmatd de cdtre John Heckscher, Director de Program la HAARP, intr-o scrisoare care rdspundea unei cereri de informagii.l86 Dr. Iman, pe vremea cercetirilor de laUniversitatea Stanford, avdzut acest lucru ca pe o oportunitate de a utiliza liniile magnetice de forfd, in atmosfera superioarE, pentru a imbundtdfi comunicafiile gi pentru a putea efectua experimente controlate in ionosferd (care a devenit ulterior o zone de interes recunoscuti pentru programul HAARP). Dupi cum s-a menlionat in Capitolul Di activitatea Universitdfii Stanford dateazd chiar de mai demult, de la cercetdrile lui Robert Helliwell care a dezvdluit in 1975 cd noi deia modificim in mod necugetat ionosfera cu unde radio, de Frecvenfe Foarte Joase (VLF) provenind de la liniile electrice. in timp ce lucra in Antarctica, el a tts pg.392. particulelor",Science News, 18 gi 25 dec. 7982, ,,VLF:,,Excitarea 'e Scrisoare ile la Heckscher, Director de program HAARP, |ohn Departamenful pentru ForfeleAeriene, Phillips Laboratory,cdtre dr. Arther Grey, secretar,Subcomitetul pentru planifi carea spectrului, Administraf ia rtafionaldde telecomunicafii9i informare, Ministerul comerfului al SUA, t7 noiembrie 1994.

184lbid.p9.245-246.

Mon in&9 2r.l,ll!! l$ch 170 Jeanne descoperit cd acestesemnale de energie puteau fi multiplicate de pAndla o mie de ori printr-o interacfiune coerentdcu particulele din ploaie electronicd centurile de radialie.Acesteunde radio provoacS,,o in ionosferd,iar acestlucru modificd inevitabil tiparele climatice din S-a dovedit cd Ministerul Apdrdrii (DoD) atmosfera inferioard."187 Folosireade ,,VLFcoerente" lucra la acestconceptdinainte de 1976.188 a fost de asemenea discutati cu John Heckscher,Manager de Proiect referitor la sondarea geofizicd pentru aplicaliile pentru HAARP18e, HAARP in tomografia de penetrare a PdmAntului. in aceadiscufie, el n-a menfionat acest factor de multiplicare (care se manifesti atunci cAnd semnalul din intervalul VLF ajungein ionosferd).Acest factor de multiplicare de 1000 de ori creeazdo uriagd intrebare, o gaurd mare in Declaralia de Impact adupra Mediului gi, poate, perturbiri ale tiparelor climatice normale. Acest ,,semnal coerent" este de asemeneamentionat intr-un comunicat din partea lui Paul C. RoosaJr., Pregedinteal Departamentului pentru Comer! al SUA, al Administrafiei Nafionale pentru Telecomunicaf,i gi Informafii, al Comitetului Consultativ Interdepartamental pentru Radio, al Comitetului de Planificare Spectrald,care supravegheazdatribuirea benzilor de frecvenld qi analizeazd interacfiunile emifStoarelor. Acest factor de multiplicare, fie a fost ignorat de grupul lui Roosa,fie acegtianu aveau cunogtinfelegate de aceasti interactiune din atmosferasuperioarS.le0 Cercetarea ,,ploii de particule incdrcate" a furceputin Antarctica, s-a mutat la Stanford, apoi ir:rAlaska - din partea de jos a globului pAnd in partea de sus. Aceasti omisiune din documentele HAARP reprezintd o problemd, deoareceaceste interacfiuni atmosferice/energetice, la nivelurile actuale ale radiafiilor, induse artificial" reprezintd deja posibile riscuri penffu vreme gi mediu. Cregterea energiei transferatedeliberatin atmosfera superioari, prin intermediul incdlzitoarelor ionosferice, devine un actffiordtor de judecatdgregiti. De fapt, pe lainceputul anilor 199O
187 ,,Rdcirea",de Lowell Ponte,1976,pg.169. 188 Ibid. 18e Interviul luat lui fohn Heckscher de citre feane Manning 21 februarie 1995. ls Scrisoare trimisd domnului Larry D. Gondek de Paul C, Roosa, jr., Pregedinteal Departamentului SUA pentru Comerf Administralia nalionali de telecomunicafii gi informare, Comitetul consultativ interdepartamental de radio, Subcomiteful pentru planificarea spectrului, 15 decembrie1994.

171 dr. W. Volkrodt din Bad Neustadt, Germania de Vest, a raportat cd acesteradiafii de frecvenfe joase ar putea fi responsabilb atAt pentru probleme de mediu, cAtqi pentru probleme ale sdnitdlii umane.rel In toate comunicatelede presd gi,,figele informative" emise de reprezentanfii armatei in legituri cu proiectul, accenful se pune pe teme de cercetare academice/gtiinfifice inofensive, efectuate prin intermediul HAARP. Aceasta este o ingeldciune, ca gi abatereade la adevdrata ,,inimd" a programului, aga cum a fost descrisd in sesiunile inifiale de planificare a proiectului. A fost publicatd o listi completd a participanlilor la sesiunile de planificare, iar aceastaii includea pe tofi factorii principali de la universitifi, de la APTI gi de la armat5. Aceiagi indivizi au lucrat impreund, in urmdtorii cAfiva ani, qi au distras atenfia publici de la proiect. CAt de mult cunogtea fiecare dintre acegti oameni despre intenfiile reale ale proiectului, nu se gtie. Urmirind abordarea militarl standard a acestor tipuri de eforturi, presupunem ci participanfii au primit doar informafiile de care aveau nevoie pentru a-gi face munca. Studiul aratd cd APTI era o filiali pentru Rizboiul Stelelor, a Atlantic Richfield Corporation (ARCO), iar unii oameni din ,,personalul-cheie" atribuit proiectului de cdtre APTI erau inventatorii unor brevete discutate,la un moment dat, in documentelearmatei cu privire la proiectul HAARP. Sistemul HAARP este un instrument, un emilitor de radiofrecvenle gi un sistem de transmisie, de o putere imensi. Din perspectivageofizicianului, el are anumite aplicafii, dar fiziologului gi behavioristului poate ci ii oferd un set de posibilitdfi mult diferit. Indiferent de declarafiile PR din partea lui Heckscher gi a altora, inregistrarea spune totul: ,,Inima programului va fi dezvoltareaunei capacitdli unice de incdlzire ionosfericd pentru a efectua experimente deschizdtoarede drumuri,necesare pentru a determinacorect potenlialul pentru exploatarea tehnologieide intensiftcare pentru scopuri militare. " a ionosferei Oare acestescopuri ale MinisteruluiApiririi vizeazd cercetarea gtiinEificdinofensivd?Sau viziunea cuiva asupra echipamentului de inalti tehnologie pentru cregterea capacitdfii de rizboi a SUA?1e2
RETEAIIAHAARP rer Revista americano/europeani Raum & Zeit, v oI. 1"nt. 2, 1989,pg. 52-57 . re2 HAARP Programul de CercetareAurorald Activd de Inaltd Frecvenfi, Planuri gi activitdli comune, Laboratorul pentru Geofizicd al Forlelor Aeriene,Biroul de cercetiri navale al Marinei, februarie 1990.

RETEAIIAHAARP

173

CapitolulXX

irucrrosnrA n nRnnnrn vEDEREA

intr-o figd informativi emisX de Biroul pentru Cercetdri Navale qi de Laboratorul Phillips cu privire la HAARP, din data de 4 noiembrie 1993, sunt scrise urmdtoarele: ,,Cercetdrile propuse vor fi realizate prin utilizarea de emildtoare radio de mdre putere pentru a sonda ionosfera, in combinalie cu instrumente Stiinliftce moderne de diagnosticare pentru a cercetqrezultatele interacyiunilor "1e3 ,, trIAARP vafi construit la latitudini aurorale, in Alaska. Carqcteristica esenliald a instalaliei de cercetare ar constd dintr-un radio emildtor de inaltd frecvenyd de mare putere, avdnd capacilatea de a dirtja rapid un fascicui tngust de energie tnspre o regiune indicatd de pe cer (Aceastd inava{ie a brevetului Eastlund face din el cel mai remarcabil tncdlzitor ionosferic din lume.) Astdzi existd instalalii de cercetare similare. deSi mai pulin performanle, tn numeroase localii din tntreaga lume, aclionate tn mod curent in scopul investigaliei Stiinlifice a ionosferei. in StlA, se gdsesc asemeneasisteme in Arecibo, Puerto Rico, gi Fairbanks, Alaska. Alte instalalii se gdsesc in Tromso, Norvegia; Moscova, Nizhny Novgorod Ei Apatity, Rusia; Kharkov, Ucraina qi Dushanbe, Tadjikistan. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste sisteme existente nu deline combina{ia dintre gama de frecvenle Si agilitatea de dirijare a fasciculului, necesare pentru efectuarea experimentelor planificate pentru HAARJa "le4 O diferenld semnificativi fall de capacitdfile celorlalte instalalii este cd HAARP a fost proiectat sd concentreze emisia de radiofrecvente intr-un fascicul ingust.les La momenful in care Eastlund a inventat aceasti metod5, anurne prin refea comandatd in fazd, de concentrare a radia$ilor de frecvenfe radio, cel mai bun rezultat care putea fi obfinut in alt mod, de la sol la altitudini de 100 de km, era cam de o milionime din 1 Wcm3. Prin utilizarea unui incdlzitor ionosferic de tip Eastlund la dimensiune nominald, s-ar putea obfine niveluri de putere de 1 Wcm3, ceea ce inseamnd
1e3 Figa informativd HAARP, 4 noiembrie 1993, emisd de Phillips Laboratory. 1e4 Ibid. 1e5 Fiqa informativd HAARP, 2 martie 1995, emisd de Phillips Laboratory.

o cregterede un milion de ori a energiei eliberate. Chiar qi o refea mai micd, corespunzdtoareprimei faze a HAARR ar avea de mai multe ori mai multd putere decAt orice altd instalalie care existd acum in lume h ce priveqte energia eliberati in ionosfer5.Celelalte incilzitoare ionosferice disperseazi radiafiile, pe cAnd emilitorul a26.1% HAARP le concentre Modul in care se concentreazd energia se poate vizuahza pfin folosirea uneia dintre diagramele pe care Eastlund le-a prezentat inspectorului de brevete atunci cAnd a depus primul brevet. Diagrama aratd cum vechea tehnologie focalizeazd energia spre ionosferi intr-un con de putere cu baza conului in ionosferd. Noua tehnologie utilizeazd abordareaopusd: energia iradiati este focalizalfl cdtre un punct din ionosferd. Acest concept diferenliazd conceptul lui Eastlund de ale celorlalte emifdtoare radio existente, utilizate pentru incdlzirea ionosfericd. Spre acest concept se indreaptd armata la localia HAARR degi in acest moment nu se utihzeazd un sistem Eastlund la mirimea nominali. A doua gi fazd planhcatd pentru HAARP va avea intre 4.700.000.000 10.000.000.000 de wali de energie radiatd utild (ERP),provenind de la antenele aflate pe sol. Aceste valori au fost planificate conform contractului de construcfielv, care specifica nivelurile ERP de ,,cel pu$n" 10 miliarde de wati. Cu toate acestea,nu acest lucm era ,,doi('in ce privegte pragurile superioare de niveluri ale energiei. Ceea ce ,dorea" echipa de planificare insemna 100 de miliarde de wafl de ERP,conform inregistrdrii, de zece ori nivelul fazei a doua a proiectului.les ,,Un aspect interesant Si provocator al intensifcdrii ionosferei estepoten{ialul de a controla procesele ionosferice,tn aSafel tncdt sd imbundtdleascdconsiderabil performanla sistemelor Cj (sistemeleC3
1% Interviul luat dr. Eastlund de citre ]eane Manning 20 februarie 1995. It Biroul pentru cercetiri navale, contractul cu nr. N00014-92-C-0210, ARCO Power Technologies Incorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie 7992,cu ameridamentele de pAni in 19 octombrie 1993. lq Memorandumul tehnic PL/GP nr. 195; ,,Prezentdri de la Seminarul HAARP cu privire la diagnoza incdlzirii ionosferei,30 aprilie -2mai1991', Phillips Laboratory (AISC), Hanscom AFD MA. 01731-5000" ; Editor, Major Drew Fisher, 22 octombrie 1991,p9.182.

leanne Manning & Dr. NickBegich sunt sistemede Comunicalii, Control Si Comandd.Armata le numeSteC3. Acestea sunt de obicei legate de serviciile de informalii ca sistem C3l.) Un obiectiv-cheie al programului este identificarea Si investigarea acestor procese ionosferice Si fenomene care pot fi exploatate in scopurile DoD, cum arf cele prezentate mai jos... Generarea de unde ELE.. Cercetarea geofaicd... Generarea de lentile ionosferice... Accelerarea electronilor.. Generarea de ionizare aliniatd la cdmpul geo-magnetic... tncdlzirea oblicd... Generareade straturi de ionizare sub 90 km... cel mai interesantSi provocator aspect al intensificdrii ionosferei esteposibilitatea de a controla procesele ionosferice in aqa fel incdt sd sporeascd in mod semnifcativ performanlele sistemelor C3 (sau de a refuza accesul unui inamic)."le Armata continud prin a-gi descrie entuziasmul cu privire la posibilitatea de a ,,pune mAna pe" tontrolul ionosferei gi de a o modela in forma care servegte scopurilor lor. Acestea sunt declaraliile din rapoartele guvernamentale, care rezoneazd cel mai bine cu inflexiunile lui Eastlund, inventatorul brevetelor inifial atribuite APTI. Urmeazd o privire asupra capacitdlilor pretinse de guvern, gi mai multe explicafii in alte capitole din aceastd carte.

'174

Cercetarea geofizici in rezumatul intrunirii de planificare din 1990, proiectanfii HAARP dedicau cAteva cuvinte cercetirii geofizice. Ei spun cd aceasta esteun ,,produs secundar" al altor aplicafii ale incilzitorului ionosferic, emifitorul HAARP. Cu toate acestea, pe misurd ce anii au trecut, aceastd utilizare devine tot mai importantl pentru proiect. Ideea ci acestinstrument, HAARP, ar putea fi utilizat in scopuri de cercetare a PdmAntului nu este niciodatd analizati fur Declarafia federaldde Impact asupraMediului, pentru proiect. Acest document afirmd cd radiafiile de radiofrecvente provenind de la HAARP vor fi direcfionate vertical gi nu vor avea efect asupra suprafefelor, in timp ce celelaltedocumenteHAARP descriu un efect la sol. Cu toate acestea,tocmai aceasti utilizare ar putea avea cele mai profunde efecteasupra rutelor de migrafie animald gi a sindtifii umane.
199 HAARP Programul de CercetareAurorald Activd de inaltd Frecvenfd, Planuri qi activitili comune, Laboratorul de Geofizici al Fortelor Aeriene, Biroul de cercetdrinavale al Marinei. februarie 1990.

175 Pentru a inlelege mai bine aceasti utilizare a HAARP tomografia de penetrare a pemantului - trebuie sd analizim cAteva documente diferite. In primul rAnd, sd ne uitdm din nou la acel care include secfiuneace rezumat din 1990 cu privire la HAARP, 2m se refere h generareade unde de frecvenle extrem de joasegi foarte joase (ELF qi VLF). Aceste unde de energie sunt trimise vertical de la refeaua de antene (HAARP), in aga fel incAt se ,,produce o anteni virtuali in ionosferi pentru trimiterea de unde radio" inapoi la sol. Antena creati in ionosferd radiazd apoi, sau retrimite, pulsuri de frecvenld care se deplaseazd prin pimAnt, oferind armatei posibilitatea de a localiza anomalii subterane, cum ar fi addposturile, instalafiile nucleare, cAmpurile petrolifere, tunelurile gi alte formafiuni naturale gi artificiale. Al doilea document care explicd aceste aplicafii apare abia mult mai tArziu in program. in Actul de Autorizare a Apdrdrii Nafionale pentru anul fiscal 1995,Senatul SUA opregte cheltuielile suplimentare pentru proiect, pAni c6nd armata va schifa un plan care include un program complet pentru tomografia de penetrare a pdmAntului. RaportuI precizeaz6: ,,Acest emildtor din Alaska, pe ldngd faptul cd oferd o instalalie de cercetare de talie mondiald in faica ionosfericd, ar putea permite partedin emisfera pe ceamaimare tomografierea depenetrare apdmdntului precisd permite detectarea localizarea nordicd.O astfel de capacitatear Si a tuneluriloriaddposturilor Sialtorformaliuni subterane...'201 prin a critica armata pentru a nu fi prezentatun Senatulcontinua capacitdli plan complet al propunerilor pentru implementareaacestei deosebiteca parte din programul HAARP. Ei au spus armatei si revind cu un plan mai cuprinzdtor inainte si mai poatd primi bani.
RETEAIIAHAARP '?00 HAARP Programul de CercetareAurorald Activi de inaltd Frecvenfd, Planuri gi activitdfi comune, Laboratorul Pentru Geofizici al Forlelor Aeriene, Biroul de cercetiri navale al Marinei, februarie 1990. 201 Legea siguranfei nafionale pentru anul fiscal 1995, cel de-al 103-lea lista de gedinlenr' 459,raportul congres,a doua sesiune,raportul # 103-282, insotegte5.2182, Comitetul Serviciilor Armate din cadrul Senatului SUA, 14 iunie, ziua legislativd 7 iunie (o ,,zi legislativS" incepe atunci cAnd Senatul seintrunegte dupd o suspendaregi seincheie atunci cAnd Senafulsuspendi iar gedinfa; de aceea,o ,,zi legislativd" se poate intinde pe durata cAtorva zile calendaristice,sau chiar siptdm6ni ori luni - n. tr.).

176

r Dr. Nick

RETEAIIAIIAAW

177

A treia informafie din aceasti parte de puzzle a apdrut intr-un interviu la radio din 23 decembrie 1994, ruat de Linda Moulton Howe, directorului de prograrn pentru HAARP, John Heckscher. Heckschergi-a exprimat frustrarea de a nu fi capabil sd avanseze pe proiect, din cauza acfi'nii senatului. El a clarificat faptul ci HAARp nu putea continua decAt daci ,,oamenii neproliferirii,, prezentau documente care ar explica tomografia de penetrare a pimanturui, ca misiune a proiectului HAARP. oamenii neproliferdrii menfionafl de Heckschersunt cei de la pentagon gi din alte pdrfi, care dezvoltd planurile pentru localizarea instalafiilor militare subterane, in specialinstalafiile pentru cercetaregi dezvoltare nucleari. cercetdrile noastre qi criticile aduse de oamenii de gtiinfd independenfi au ridicat intrebdri, curfi il fi, daci aplicafa tomografiei de penetrare a pdmantuiui ar funcsona irtr-un mediu de ,,rd,zboipropriu-zis". pentru ca aceastasd funcfioneze, trebuie sd existe instrumente amplasatepe sof sau care traverseazi solul la altitudini foarte joase.Analiza noastri tehnicd a aritat ci ar fi dificit sd se faci acest lucru in lupti. Dar s-ar putea folosi in alte situafii. s-ar putea folosi pentru a verifica acordurile de neproliferare gi alte acorduri de pace, in care fara cercetatdpermitea armatei SUA si instalezesenzori la sol. Tomografia de penetrare a pdmAntului ar mai putea fi folositi pentru cdutarea de minerare gi de petrof aga cum se mentiona in Anchorage Daily News: ,,cercetdtorii UAF au ptanuri pentru undereradio emisede HAAR7 atunci cdnd ele revin la pdmdnt.Ei sperdsd exproateze underede energie dupd ce ating solul, cu o antendmicd anexatdunui ericopter.Ei putea ar folosi undele radio pentru a sonda dupd depozitede minerare si chiar
petrol...'202

Cdutarea petrolului esteunul dintre numeroasereexperimente HAARP care nu fac parte din bugetul estimat ra 175 milioane $ pentru primele doud etape ale proiectului. Pentru a afla mai multe despre cartografiereaprin penetrarea pdmantului, autorii l-au contactatpe directorur de program HAARp, ,o',,iltfi"r*" transmilitor nerinigtegte publicul", Anchorage Daily News,pg. B-19i""ui B-3.

Heckschel,pe la sfArqitullunii februarie1995.El a spus ci s-arutiliza ,,frewenfe de circa 10 sau 20 Hefizi (impulsuri pe secundd) sau poate un Hertz, adicd unde de tipul un ciclu pe secund6.r/203 Q366 de frecvenle reprezintd un aspectfoarte important. Aceste frecvente sunt frecvenfeledominante in care activeazdin mod normal creierul uman! Acest posibil impact asupra oamenilor va fi aprofundat in alt capitol. Ideea de a folosi HAARP pentru tomografia de penetrare a pim6ntului a fost anticipatd chiar de la inceputul proiectului F{AARP. Faptul ci acest instrument ar putea fi folosit pentru a se obfine acest ,,produs secundar" a fost cunoscut tot timpuf dar minimalizat in documente. Cu toate acestea,utilizarea trebuie sd fi fost promovatd atunci cAnd proiectul a fost prezentat in fa{a Senatului SUA. Rezultatul neagteptata fost cdSenatula dat prioritate acesfuiaspect. Faptul ci sistemul va trimite o cantitate uriagd de energie in ionosferd gi va retuma o mare parte din acea energie la sol, cu posibile amplificiri ale ionosferei, sau cu ploaie indusl de particule incdrcate, este alarmant. Posibile implicalii de mediu nu au fost pe deplin dezvdluite gi cel mai probabil nu sunt nici bine infelese. Aceste utilizdri n-au fost descoperitede opozanlii proiectului HAARP pAndla sfArgitulanului 1994qi au fost confirmate doar de o analizda Documentelor Congresului de la aceavreme. S-audepus la diverseagenfii guvemamentaleobieclii oficiale fa!6 de nedezvdluirea efectelorbiologicealeELFasuprafiinlelor vii, ale aplicafieitehnologiei de tomografie de penetrare a pdmAntului, dar fdri efect. Noi n-am putut afla in mod clar faptele pAni la sfArgitullui ianuarie 1995,mult timp dupd ce autoritdfile de reglementareddduseri deja undi verde pentru testareaHAARP. Singura piedicd rdmasd din calea HAARR ridicatd de SenatulSUA, era problema finanlirii. Aceastdproblemd a fost rezolvatdpar,tialprin finanfareapentru bugetul apdrdrii drn1996, care includea 10 milioane de $ pentru HAARR adic6.20o/o din totalui alocatpentru proiectelede non-proliferare.
203 Interviul 1995.

luat lui fohn Heckscher de cdtre Jeane Manning, 21 februarie

178

Manni

I Dr.Nick

Generarea de unde EtF/VtF (frecvenfi extrem de joasilfrecven[d foarte joasi) Aceste tipuri de unde sunt utilizate pentru sistemele de comunicafie ale Ministerului Apdrdrii al SUA (DoD). in prezent, undele sunt produse ,,de sistemelede antene existente ale Marinei, din wisconsin gi Michigan. Deoareceaceasti zond de cercetare pare deosebit de promifdtoare, cat gi din cauza necesitdfilor existente de ELF gi VLF din partea DoD, ea este deja motorul principal al programului de cercetareHAARp propus.,, ,,Motorul principal" aratd din nou cd proiectul este important pentru armatd, in ce privegte aplicaliile din punct de vedere al Ministerului Apirdrii (DoD). Dincolo de posibilitilile de comunicare, aceste tipuri de radiofrecvenfe ar putea fi utilizate pentru a manipula centurile de radialie din ionosferd intr-o manierd care sd permitd funcfionarea satelifilor in condifii de siguranfd in acesteregiuni, fdrd afectareapdrfilor electronice.Aceastd utilizare a fost discutati in brevetele Eastlund, precum gi in documentele HAARP. Posibilitateade a utiliza HAARppentru acestescopuri multiple este deosebit de tentantd pentru armati, intr-un moment in care finanlarea este o problemd din ce in ce mai mare pentru toate agenfiile guvernamentale din suA. sistemul HAARp ar putea contopi costurile prin combinarea lor intr-un singur instrument. Un alt argument care nu apare in Declarafia de Impact asupra Mediului, intr-un grad semnificativ este controversa gtiinfifici dezldnpitd la nivel mondial privitor la efectelefrecventelor extrem de joase (ELF) asupra organismelor vii, inclusiv asupra fiinlelor umane. Reprezentantul armatei, dr. Klaunenber, in timpul unei audieri cu privire la proiecf a evidenfiat un punct referindu-se la un dosar masiv, confinand materiale cu privire la diversereradiafii emise de HAARP, apoi a declarat ,,Toateacestean_au ajuns in Declarafia de Impact asupra Mediului (EIS); de fapt, aceastas-a redus la cAtevarAnduri. $i eu gtiu ce suntefi dvs., de unde venifi, gi vi impirtdqesc ingrijora rea."2M
20a Declaratia finald de impact asupra mediurui, vol. II, la programul propus ' pentru Cercetare Aurorald Activi de inaltd Frecvenfd, iulie l99Z,"pg. tO_i2..

179 RETEAIIAHAARP Armata, in special Forlele Aeriene gi Marin4 defin cercethri aufostbine ample cu privire laefectelenegativeale ELF.Acesteefecte volum in care anual cresc ca fundamentale, de cercetiri documentate progresiegeometrici. Guvernul a indepdrtat cu ugurinld ingrijoririle exprimate in audierile publice din Alaska, minimalizAnd rezultatele cercetirii, precum gi riscurile. in acelagifel, guvernul a promovat alte sisteme militare, in timp ce abitea ingrijorarea publicului cu privire la experimentele de testare nucleari,2ot2trexperimentele cu 20E, gi la multe caren-au fost inJormate2oT' LSD asupra unor persou:re zto Nationals.zoe' Securitifii sub pretextul aspecte, alte Accelerarea electronilor Acest artificiu HAARP ar permite armatei si modifice ionosfera intr-un mod care ar bloca eficient observareadin satelit a zonelor aflate sub o porfiune selectatda ionosferei. Astfel, armata ar putea mai ugor ,,sd condilioneze ionosfera, astfel tncAt ea sd permiti propagarea HF (frecvenle inalte) in perioadele ir care ionosfera naturald ar fi deosebit de slabi. Acest aspectar putea fi exploatat in HF pe mari distanfe (cu bitaie scopuri de supraveghere/comunicare pesteorizont)." Aceastdutilizare a fost previzuti anterior de cdtre Eastlund gi alfii. Instalafia HAARP a fost localizatdftr locul destinat inifial pentru dupi instalatia orizont", carea fostabandonatd ..Radar cubdtaiepeste 20s Notd intemi, Personalulcomitetului consultativ pentru membrul
comitetului consultativ prezidenlial pe teme de experimente de iradiere efectuate asupra fiinlelor umane, 27 iurie 1994, (furnizat de: Comiteful intemafional pentru conven{iaimpotriva armelor ofensive cu microunde) 206 National ]oumal, vol. 27, nr.18, ,,Razeleterorii" de Margaret Kritz,6 mai 1995,pg.1099-1109. (fumizat de: Comitetul intemafional pentru convenfia impotriva armelor ofensive cu microunde). 'ot i{aport pentru Pregedinte,realizat de Comisia pentru activitdlile CIA in interiorul SUA, iunie 1975,pg.225-231. 'ot Nota intem6, Personalul comitetului consultativ pentru membrul comitetului consultativ prezidenfial pe teme de experimente de iradiere efectuate asupra fiinlelor umane, 27 iunie 1994, (furnizat de: Comitetul intemafional pentru convenfiaimpotriva armelor ofensive cu microunde). ,0e Ibid. 2t0 National ]oumal, vol. 27, nr. l8,,,Razele terorii" de Margaret Kritz 6 mai 1995,pg.1099-1109. (fumizat de: Comitetul intemafional pentru convenlia impotriva armelor ofensive cu microunde).

1BO ManningI Dt. NickBegich Jeanne terminarea Rhzboiului Rece, conform documentelor guvernului. Instalafia HAARP va permite guvernului si inlocuiasci ,,Radarul de imprigtiere retrogradd" cu o instalatie noui, mai versatili, intr-o aplicafiemai rentabilS. Mai erau cAteva brevete controlate de ApTI, care-gi aveau originea in brevetele Eastlund, ce puteau fi utilizate in aceasti aplicafie. Acestea sunt brevetele SUA, cu numerele 4.999.657gi 5.441.834, care reprezinti tocmai ce pdrea sd caute guvernul qi acum s-a realizat prin HAARP. Armata a pretins ci nu utilizeazi brevetele Eastlund pentru aceastdutilizare speciald, dar nu a putut nega cd brevetele pe care le folosegteerau rezultate ale conceptelor lui Eastlund. Aceste doud brevete :ut.,.lizeazd in special rezultatele lui Eastlund, in dezvoltarea lor conceptuali.iprogramul HAARp oferi armatei capacitateade radar cu bitaie peste orizonf demonstrdnd din nou tipul de instrument multifunclional pe care HAARp este conceput si-l reprezinte. Proiectelepe carele inlocuiegtetehnologiaHAARp fac din acesta unul dintre cele mai putemice gi convenabilesisteme de armament dezvoltat p6nd in prezent de armatd, put6nd fi in acelagitimp ur,.ul dintre cele mai periculoasede la aparilia armelor nucleare.

IIAHAARP

18'l

incitzirea oblici cu HF (unde de inalti frecvenli) Acest domeniu implici proiectarea fasciculului pentru a modifica ionosfera la distanfa de pAni la 1000 de km sau mai mult, de la incdlzitor. Aceasta este o capacitate interesantd, avAnd in vedere faptul ci armata - prin eforturile ei PR - a afirmat cd regiunea afectati de incSlzitor s-ar afla in principal chiar deasupra instalatiei HAARP Ideea ci fascicolul ar putea fi direcfionat intr-un mod in care sd ajungd la acestedistanle laterale nu a fost pe deplin dezwdluiti in Declarafiile de Impact asupra Mediului. Esenfaestecd dispozitivul poate manipula ionosfera pe o arie extinsd gi nu doar deasuprainci lzitorului. incdlzirea oblici prin FIF este utild pentru radarul cu bitaie pesteorizon! prefl.rrnqi pentru multe alte utilizdri dorite de armatd. Este vorba despre dirijarea in alti parte, cAnd se discutl utilizarea emititorului HAARP ca vechi deziderat al armatei, de a avea o armi cu radiaSi de radiofrecvenfe. Acest tip de utilizare a fost dezvdluit public pentru prima oard de cdtre un cipitan din Forfele Aeriene care raporta cu privire la noile tehnologii in cadrul unei conferinle O astfel de armi ar putea afectaoamenii gi le-ar militare din 19&1.211 putea perturba funcSile mentale, printre altele. Cenerarea de straturi de ionizare sub 90 de km Aceasti utilizare a fost deja dovediti, conform sintezei HAARP realizatd.de Forfele Aeriene Ei Marini. ,,in special Forlele Aeriene au dus conceptul numit Oglindd IonosfericdArtfrciald (AIM) pii.nd la punctul de a demonstraviabilitatea de tip sa tehnicdqi de a proptne o noud iniliativd de a efectuaexperimente nstrolie defezabilitate ". ,,demo Acest concept va conduce la o serie de alte utilizdri, respectiv scopuri de supraveghere HFAy'FIF/UFIFcu betaie peste orizont, la distanfe mari, incluzAnd detectareade proiectile teleghidate gi de alte echipamente greu detectabile." Aceasta bste aplicaFa militari mar convenabild care la prima
2r' ,,Conflictul de mici intensitate gi tehnologia modemi", lt. col. David j. Dean USAF, editor, Air University Press, Center for Aerospace Doctrine, Research, and Educatiory Maxwell Air Force Base, Alabama, iunie 1986.

Generarea de ionizarealiniati pe direclia liniilor de cimp magnetic

in aceasti sectiune a documentelor armatei care descriu HAARP, controlul proceselor ionosferice ar permite armatei si menfind comunicareadeasupra unei regiuni ionosferice perturbate nuclear gi ar permite detectarearachetelor de la o distanfd foarte mare. Documentul mai menfiona un experiment prin satelit din 1992,carea testat aceastd teorie folosind un,,incilzitor din Alaska,,. Singurul alt incilzitor cunoscut din Alaska este HIpAS, de la instalafiile universitdfii din Alaska, de langd Fairbanks (cu toate ci acest lucru nu a fost numit in mod special); HAARP i'cd nu era construit in1992. Aceastd utilizare are de-a face cu controlul gi manipularea ionosfereiin scopuri militare. Tehnologiacareproduce acesteefecte estementionati in mai multe brevete detinute de ApTL

ManningI Dr. Nick Begich leanne vedere aratd bine pentru cei mai mulfi contribuabili americani. Ideea ci un instrument poate fi utilizat pentru a realiza toate aceste capacitifi esteuluitoare. Ideea cd atAtde multe sistemede armament alepresupusuluiinamic ar putea fipercepute cadepigite estevastdin implicaliile sale.Cu toate acestea, riscurile nu sunt incd bine definite ftr documentele emise de guvern cu privire la HAARP. Proiectul nu a fost revizuit din cauza limitdrii informaliilor publicate, care au refuzat observatorilor mai obiectivi gi altor oameni de gtiinld ocazia de a examina sistemul HAARP. Problema fundamentald, rimasd incd fdrd rispuns, sau chiar ignoratd, se referd la riscurile asociate cu energizareaacesteiporfiuni critice din atmosferasuperioard. Brevetele dezvoltate de APTI, care descriu acestesisteme, au fost descoperitein cursul cercetdrilor pentru aceastd carte,in aprilie 7995.A apdrut atunci evident de ce experfii militari incluseserdo parte din ,,personalul-cheie"in contractul cu APTI. Faptul cd a avut la dispozifie inventatorii gi inovatorii tehnologiei a fdcut proiectul mult mai viabil. Contractul cu armata avea un limbaj clar care necesitafolosirea acestoroameni-cheie.Contracful mentiona cd nu se permite inlocuirea lor fdrd acordul guvernului. ln plus, armata a addugat ci dacd nu se reugeaasociereaacestoroameni la proiec! contracful era integral periclitat.2l2 Prin ascundereabrevetelor p6nd cAndprima faz6 a HAARp era construitd gi testatS,sereduceaposibilitatea opririi proiectului. Ceea ce a reugit sd dovedeascd descoperireaacestora era faptul cd HAARP nu era doar un proiect universitar de cercetare, ci chiar instrumentul militarbdnuit dintotdeauna de compilatorii NO HAARP. Comunicatele de presi gi informafiile din partea armatei cu privire la- acest proiect au minimalizat permanent posibilitdlile acestuia. in sinteza HAARP, guvernul discutd necesitatea unui incilzitor de mare putere. intre timp, in documentele publice gi in scrisorile trimise congresmenilor,legislatorilor, precum qi altora, se insistd asupra faptului ci proiectul HAARP nu diferd de celelalte incdlzitoare care functioneazi in condilii de siguranfi in intreaga
212 Biroul de cercetiri navale, contractul cu nr. N00014-g2-C-021,0, ARCO Power TechnologiesIncorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie 1992cu amendamentelede pAni in 19 octombrie 1993.

'182

RETEAIIAHAARP

183

lume. In documentele din 1990,guvernul spune: ,,... cd la cele mai inalte energii HF existente in Occident, lor maximd instabititilile studiate de obicei seapropie de capacitatea de disipare a energiei RF, dincolo de care proceseleplasmatice se vor ..ambala" pAnd cAndse ajunge la urmdtorul factor limitator." Ceea ce continui si spuni planificatorii HAARP, atunci cAnd se referd la incilzirea ionosferei, este faptul cd sunt siguri cd pot ,,modifica drastic caracterul sdu termic de refracfie, de imprdgtiere gi de emisie pe un larg spectru electromagnetic (radiofrecvenfe) Diferenla in cazul HAARP se referd la capacitateade gi optic."213 focalizare a fasciculului de energie a emifitorului, spre deosebire de orice dispozitiv, oriunde ar funcfiona. Capacitateade focalizare a energiei intr-un punct estetocmai acel aspectcare i-a entuziasmat atat de mult pe planificatori. ln rezumat, conform documentelor armatei cu privire la HAARP, avem un proiect destinat demonstririi conceptelor discutateinilial in februarie 1990gi pregdtite cu ani de zile in urmi. Direcfia spre care se indreptau cercetirile armatei era in sfArgit posibild prin inventareaincdlzitorului ionosferic Eastlund - ceamai puternici armd multifuncf,onald cu energie direcfionatd, conceputi pAndatunci. Conform armatei, dispozitivul aveacel mai mare set de utiliziri posibile. Acestea sunt utilizdrile dovedite deja de citre Eastlund spre mullumirea Oficiului de Brevete al SUA gi testate de armati. Era clar ci dacd armata, ir cooperare cu Universitatea din Alaska Fairbanks, putea dovedi cd aceastd noui tehnologie ,,Rdzboiul Stelelor" cubaza la sol era sigur6, ambele pirfi ar avea de cAgtigat. Armata ar dobAndi un scut sigur gi relativ necostisitor,accesibildin punct de vedere economic planificatorilor sii, iar Universitatea ar fi recunoscutd pentru cea mai remarcabild manipulare geohzicd artificiald, de la detonirile in atmosferi ale bombelor nucleare. Ce ar urma succesului testdrii ar fi megaproiectemilitare pentru viitor gi piefe uriage.pentru gazelenaturale de pe Versantul Nordic.
213 HAARP Programul de CercetareAurorali Activi de Inalti FrecventS, Planuri gi activitdli comune, Laboratorul de Geofizicd al Forlelor Aeriene, Biroul de cercetdrinavale al Marinei, februarie 1990.

184

feanneManninx I Dr.NickBesich

lBs
noi care sunt ingrijorafi pentru sumele mari din produsul nafional care se chelfuiesc pe sisteme de armament din ce in ce mai scumpe, intr-un moment in care cheltuielile guvemului sunt scipate de sub control. Cu toate acestea, modalitdfile de utilizare posibile, pe care documentafia referitoare la HAARP nu le explici gi care pot fi gdsite doar in arhivele Forlelor Aeriene, ale Armatei" ale Marinei, precum qi in dosarele altor agenfi federale, sunt alarmante. Mai mult decAt atAt, efectele folosirii abuzive ale acestor nir,'eluri de intensitate i-n scuhrl nostru natural, ionosfera, care ne-ar putea afecta pe to!i, pot fi catastrofale. Ceea ce armata omite si spuni este faptul ci nici ei nu gtiu exact ce se va intAnpla. Ar trebui sd ne amintim ci acest proiect reprezintd cele mai inalte niveluri de energie cu care s-au jucat vreodatd ,,biiefii mari" cr.l noile lor jucdrii. Acest proiect este un experiment, iar experimentele se efectueazi atunci c6nd vrem si afldm ceva ce ircd nu gtim. Deci ce se va intAmpla de fapt? C6nd vom gdsi rispunsul, s-ar putea sd nu mai avem nici timp, nici soluSi.

Dacd ne uitdm la celelalte brevete care se bazeazdpe lucririle lui Eastlund, devine mai clar modul in care armata intentioneazi sd utilizeze emi{5torul HAARP. Acest lucru micqoreazi gi credibilitatea negdrilor guvernamentale. Armata gtie cum inten{ioneazi sd utl.lizeze aceasti tehnologie gi a ardtat acest lucru in mod clar in documentele sale. Armata a indus in eroare in mod deliberat publicuf prin jocuri de cuvinte sofisticate, prin irqeliciune gi prin dezinformare evidenti. Sistemul HAARP ar putea si ofere armatei un instrument pentru a inlocui efectul de puls electromagnetic al dispozitivelor termonucleare atmosferice, cuue au fost luate in calcul de armatd ca opfiune viabild, cel pufin p6ni in anul 1996.214 - Ar putea si inlocuiasci printr-o tdhnologie noui gi mai compactd uriaqul sistem de comunicare submarind pri. frecvenfe extrem de joase (ELF) care opereazd in Michigan gi Wisconsin; - Ar putea fi folosit pentru a inlocui sistemul de radare cu bitaie peste orizont, sistem care fusese pHnuit cAndva pentru acfuala locatie a lui HAARP, cu un sistem mai flexibil gi mai precis; - Ar putea sd ofere o modalitate de distrugere a comunicafiilor pe o arie extrem de largd, menfinAnd in acelagi timp in func$une propriul sistem de comunicafii; - Ar putea si ofere o tomografie de penetrare a pimAntului pe suprafete intinse, care combinatd cu abilitdtile de procesare a computerelor EMASS gi Cray, ar face posibild verificarea multor puncte ale tratatelor de pace gi neproliferare a armarnentului nuclear; - Ar putea sd fie un instrument de cercetare geofizicd pentru identificarea depozitelor d epetr.ol, gazegi minerale pe suprafefe mari; - Ar putea fi folosit pentru a detecta avioane care zboari la micd inilfime, precum gi proiectile teleghidate, fic6nd astfel ca orice altd tehnologie sd fie depdqiti. Posibilitdfile de mai sus pot pirea o idee excelenti tuturor celor dintre noi care cred intr-un sistem de apirare nafionali sigur gi intr-o lume siguri. Aceste progrese par rezonabile acelora dintre
21a ,,Conflictul de micd intensitate gi tehnologia moderni,,, lt. col. David J. Dean USAF, editor, Air University press, Center for Aerospace Doctrine, Researcll and Education, Maxwell Air Force Base,Alabama, iunie 19g6.

RETEAIIAHAARP

187

Capitolul XXI

iNrnrcrnEA cu RUgu
,,Astdzi existi instalagii de cercetaresimilare, degi mai pufin performante, in numeroase locafii din intreaga lume, acfionate in mod curent in scopul investigirii gtiinfifice a ionosferei. ... Cu toate aceste4 niciunul dintre aceste sisteme existente nu define combinalia dintre domeniul de frecvenlegi agilitatea de direclionare a fasciculului, necesare pentru efectuareaexperimentelor planificate pentru HAARP.z2ls Manipulatorii programului au continuat sdvorbeasci publicului ca gi cum acestincilzitor ionosferic nu ar diferi prea mult de celelalte din intreaga lume. Totugi, in timp ce promovau proiectul, precum gi in comunicdrile interne, ei n-au putut rezista sd discute despre HAARP ca desprecel mai mare,,incdlzitor" din lume - mai putemic decAt orice altceva. Aceastd tehnologie reprezinti mai mult decAt nivelul de putere radiatd utili, sau variabilitatea formei de undd, sau capacitateade dirijare. Factorul cel mai important este acela cd, in combinatie cu acestefuncfii, dispozitivul focalizeazd, energiai_r:rtr-un mod care produce mult mai multi energie emisd in ionosferd decAt orice alt dispozitiv de pe PdmAnf asemdnitor cu acesta. Acest dispozitiv constituie un salt inainte al tehnologiei, dincolo de orice altceva. Este ca qi cum ai compara o pugcd cu api, cu o piesd de artilerie, iar efectelesunt, intr-o mare mdsuri, necunoscute odati ce energia este eliberatd dincolo de anumite praguri. Totugi, rdspunzAnd intrebirilor din partea Congresului, plAngerilor venite de la cetifeni gi cererilor de informafii inter-agenfii, directorul de proiect Heckscher neagd in continuare faptul ci sistemul ar diferi de alte instalafii existente, aga cum au afirmat anterior el gi alte persorne.El furnizeazd aceste informafii ir:r forma unor sofisticate jocuri de cuvinte. Mdiestria birocraticd a guvemului ajunge la noi culmi, prin promotorii HAARP. intr-o reuniune din 1990216 la care a participat Heckscher, 2ts phillips Laboratory, FigainformativdHAARP, Biroul de cercetirinavale, 4 noiembrie 1993.

inregistrarea afirma ci: ,,PAni in prezent (doar) Uniunea Sovietici a construit un incdlzitor HF (inalte frecvenfe) atat de puternic. Cea mai mare ERP(putere radiatd utild) realizatd de instala$ile SUAeste cam de o pdtrime din acesta. in prezent, un incilzitor din Norvegia, activat de Institutul Max Planck din Republica Federali Germania, este in curs de reconfigurare pentru a reahza 1 gigawatt de ERP la o singurd frecvenfi HF. HAARP este destinat a avea in cele din urmi unincillzitor HF cu un ERPmult peste 1 gigawatt (cam de 95100dbW);pe scurt ceamai puternicd instalafie din lurne...z2l7 Oare cursa cu sovieticii a fost o parte a imaginii gi justificarea pentru a cheltui banii? Rugii fuseseri implicafi mai multd vreme gi aveau cunogtinle mai ample despre incdlzitoarele ionosferice. Din nou, accenfulpus doar pe mirimea efectului nu estesuficient pentru a descrie tehnologia. Doar combinatia dintre mdrime, focalizarea energiei concentrate, manevrabilitatea fasciculului, generarea de forme de undd gi frecvenli - intre o serie de alte capacitifi remarcabile- face acestsistem atat de puternic. Problemaenergiei a fost mereu pufin confuzi pentru cei careau incercat sd descifrezeexact ce va genera acestdispozitiv ca energia de iegire,prin releauade antene,gi cAtdenergiein pulsuri ar trebui ca sdseajungd acolo.Aceastdproblemi a fostin celedin urmi limuritd intr-o scrisoarea lui John Heckscher,in care acestaspunea: ,,Existd o diferenfi intre (puterea radiatd totali> gi <puterea radiati utili". Aceastddiferenfi estedati de amplificarea antenei,carein cazul lui HAARP esteun factor de aproape 1000(la l0MF{z.)"zt8 Deci ce era nou la aceastdinvenfie a lui Eastlund era cd aceastaputea focaliza niveluri uriage de energieintr-un singur punct din ionosferd.Pentru prima oari, institulia armatei occidentale putea incepe sd utilizeze capacitdfileacesteinoi arme.
Planuri gi activitifi comune, Laboratorul de Geofizici al Forlelor Aeriene, Biroul de cercetiri navale al Marinei, februarie 1990.
217 Ibid.

216 HAARP Programul de Cercetare Aurorald Activd de lnaltd Frecvenfi,

2r8Scrisoare dte la |ohn Heckscher, Director al programului HAARP, Departamentul pentru ForteleAeriene, Phillips Laboratory,citre dr. Arther Grey, secretar, Subcomiteful pentru planificarea spectrului, Administrafia nalionald de telecomunicafii gi informare, Departamenful pentru comerf al SUA. 17noiembrie1994.

1BB feanneManning I Dt. NickBegich Sovieticii se jucau cu juciriile lor cu ELF qi VLF deia de doua decenii, la momentul cAnd s-a construit emil5torul FIAARP. Ei iqi testau ideile gi teoriile pentru utilizarea radiofrecvenfelor in noi sisteme de armament in timpul acelor ani. Emifdtoarele sovietice de radiofrecvenfe fuseserd sursa a nurneroase controverse din Occident. Unele persoane din SUA gi din Canada diduserd vina pentru lucruri flxn ar fi manipularea vremii, controlul mintii, interferentele radio gi alte evenimente atnnosfericeinexplicabile 21e, pe emilitoarele sovietice care creau ceeace a devenit cunoscut ca semnalul,,ciocdnitoareaf'.m Prezentarea promo$onali pentru finanlarea HAARP le-a revenit cadrelor de la Institutul de Geofizici al Universitd,ri din Alaska Fairbanks, iar ei aveau un prieten in Ted Stevens,putemicul senator de Alaska. Nu se poate gti cu siguranfi dacd Stevens a fost informat pe deplin de acegti profesori; inregistrarea aratd cd el ar fi fost convins prin ingeiSciune si vorbeascd in numele lor in sdlile Congresului. Senatorul Stevens a fost citat intr-un articol de gtiri, apirAnd finanfarea programului HAARP. Din raport rezulti cd s-ar putea ca senatorul sd fi fost informat incomplet de cdtre promotorii proiectului. Valorificarea aurord? Pela mijlocul anilor 199Qsenatorul Stevensgi-a apirat proiectul intr-o reuninne a comitefului, spun6nd: ,,V-agputea vorbi despre momentul cAnd cei de la Universitatea dinAlaska au venit la mine gi mi-au spus cd ar fi posibil sd se aduci aurora pe Pim6nt. Am putea si valorificdm energia aurorei..." El a continuat prin a spune ci: ,,Nimeni de la MinisterulApirdrii, nimeni de la Ministerul Energiei, nimeni din ramura executivi nu a fost interesat, deloc, in acest sens. De ce?Deoareceideea nu provenea de la unul din gagcalor. incat am fdcut ceea ce spunef, voi ci ar trebui si fac. Am convins Congresul sd aloce fonduri iar experimentul este acumin desfigurare. Va costa 10 pAni la 20 milioane $. Dacd va avea succes,el va schimba istoria
21e ,,Super Memoria - Revolufia", de Sheila Ostrander gi Lynn Schroeder, p9.292-344.
220 Ibid.

RETEAIIAIIAAW

189

lumii..." Costurile directe reale pentru prima fazi HAARP au fost cam de 25 de milioane $, cu o a douafazdestimatd la 150de milioane $. Nu sunt incluse celelalteproiecte numeroase,conexeproiectului HAARP sau careil completeazi. Senatorul Stevenss-a dus la Senatpe la sfArgitulverii lui 1990gi a declarat:,,Avem in Alaska ceeace cred c5 esteunul dintre celemai de caream auzit vreodat5." El a mai interesanteproiecte de cercetare incearci stabileascd dacd se poate valorifica si spus: ,,Experimentele energiaelectrojetului ir folosul omenirii." El a mai spus cd proiectul ,,arepotenlialul de a folosi un fascicul laser pe post de conductor al acesteienergii, intoarse pe PdmAnt...Esteun experiment care,atunci cAnd am auzit prima oard despre el, m-a ficut si cred cd cineva a rescrisun nou capitol din JulesVeme."z1 ,,Instala{ia de cercetareer urme sd fe folositd pentru a tnlelege, eleionosferic ecareqrputeamodifcapedormqnla stimulaS i controlaproces Printre posibilele aplicalii de comunicare sistemelor Si supraveghere... ale cercetdrilor HAARP se numdrd dezvoltareatehnologiei DoD pentru detectareade aeronaveSi proiectile teleghidateSi pentru comunicarea cu submarinele.Deqi HAARP este administrat de Forlele Aeriene Si de Marind, el este doar un centru de cercetare$tiinltficd, ce nu reprezintd nicio ameninlarepentru eventualii inamici Si,prin urmare, nu ar avea nicio valoareca obiectivmilitar"D2 Din nou se pare cI ceea ce se spune de fapt este ci acesta nu este un sistem operafional de armament, ci doar un sistem cu demonstralie de fezabiktate. El este proiectat pentru a oferi o mai buni ingelegerea viitoarelor utilizdri ca sistem de armament. Aceasta este o declarafie scandaloasd,care speculeazi ignoranfa celor care citesc documentele HAARP gi ar putea fi echivalatd cu neg.rea faptului ci centrele de elaborare a bombei atomice din timpul Celui de-al Doilea Rizboi Mondial au constituit posibile obiective militare. ,,Ca urmare a unei achizilii concurenfiale, Forlele Aeriene si Marina alr acordat un contract companiei ARCO Power 2t ,,Risplata 15decembrie Daily News,WeAlaskans, din ceruri",Anchorage T991 pg.9-14. * Figuinformativd HAARP,Biroul de cercetiri navale,Phillips Laboratory 4 noiembrie 1993.

190 t Dr.Nick Technologies,Inc. (APTI) pentru proiectarea gi construirea IRI gi a infrastructurii asociate. " 223 APTL,potrivit declaraliilor lui Eastlund, a fost infiinlatd pentru a face un singur lucru - sd dezvolte ideile salein tehnologii vandabile. APTI nu a fost infiinfatd ca o companie de construclii sau ca organizafie pentru cercetdri ionosferice. Ea a fost infiinfati pentru a exploata energiaintr-un mod caremaximiza revenireala unul dintre giganfii petrolieri ai lumii, Atlantic Richfield Company. Contribufia lui Eastlund a fost aceeade a implica ARCO in afacerilecu Rdzboiul Stelelor,pAndcAndseputea gisi o companie mai potriviti proiectului, care sd le cumpere in intregime interesele. Acea companie a fost E-systems.Tiecutul gi controverselelegate de E-Systemsau fost documentate de CBS,in ,,60 Minutes,,, ca gi de Washington Post,gi sunt discutate gi in acdastd carte. ofertanlii inifiali pentru proiectul HAARp au fost universitatea Penn state, Raytheon gi APTI.22a Lanful evenimentelor corporative a fost discutat anterior. in iunie 1994, compania ApTI a fost cumpdratd de corporafia Raytheon. Astfel, ir:r cele din urmi, unul dintre ofertanfii necagtigdtoriai proiectului, Raytheon - unul dintre cei mai mari antreprenori de apdrare din lume - a ajuns sd defind tehnologia gi contractul.

CapitolulXXll CREIER ANTRENAICREIER AFECTAT?

Noile tehnologii au posibilitili incredibile de imbundtifire a potenfialului creierului uman. Aceste tehnologii sunt utilizate pentru a imbunitili invdfarea, memorarea gi pentru modificarea comportamentului uman. Instrumentele de i:raltd tehnologie ale viitorului sunt acum aici gi sunt introduse pe piafd. Un scriitor de frunte in domeniul tehnologiilor creierului, Michael Hutchisor; a deschisacestdomeniu pentru publicul larg. Dupi cum descrie HutchisorL creierul funclioneazd cu o gami relativ ingusti de frecventepredominante.Frecvenlele predominante ale undelor creierului indicd tipul de activitdfi care au loc in creier. Existd patru grupe de bazd.ale frecvenfelor de unde cerebralecare sunt asociatecu activitatea mentald obignuitd. Primele, undele beta (13-35Hertzi sau impulsuri pe secundd),sunt asociatecu activitatea cotidiand, cAndatenfia subiectului esteindreptatd spre exterior, spre activitdfile obignuite. ParteasuperioarXa acesteigame este asociatd cu stresul sau stdrile de agitatie care pot afecta abilitdlile cognitive gi de rationare. Cel de-al doilea grup, undele alfa (8-12 Hertzi) pot indica relaxarea. Frecvenfele alfa sunt ideale pentru invdlare gi pentru concentrarea mentald.Cel de-al treilea grup, undele theta (4-7 Hertzi), indicd imaginile mentale, accesulla amintiri gi concentrarea mintali internd. Aceastd stare este adeseaasociatd cu copiii mici, modificarea de comportament gi stdrile de somn/vis. Ultimele, undele delta, ultralente (0,5-3 Hertzi), apar atunci cAnd subiectul doarme profund. Regula generald este ci frecvenfa predominantd a undelor cerebraleva fi la nivelul cel mai scdzut,in impulsuri pe secundi, atunci cAnd subiectul este relaxat, iar la nivelul cel mai ridicat, atunci cAnd subiectul estecel mai alert gi mai agitat.22s Stimularea externi a creierului prin mijloace electromagnetice poate determina creierul str fie antrenat sau blocat in fazl cu un generatorextern de semnale. Undele cerebralepredominante pot fi
tt',,Mega-creierul. Noile instrumente 9i tehnici pentru cre$tereacreierului gi dezvoltarea mintii", de Michael Hutchisoru 1986.

22a lnterviu cu John Heckscher,Director de program pentru HAARp gi feane Maruring 21 februarie 1995.

223 Ibid.

192 impinse sauatraseinnoimodele de frecvenfd,prin stimulareexterni. Cu alte cuvinte, generatorul de semnaleexterne sau generatorul de impulsuri antreneazd creierul, suprapuna'du-se peste frecventele normale, fapt ce provoacd modificdri ale undelor cerebrale, care la rAndul lor provoaci modificiri in chimia creierurui; acestea,la randul lor provoaci modificdri are capacitd{ilor creierului, sub forma gandurilor, emotiilor sau a stdrii fizice. Dupi cum egticonduso agaajungi - manipularea creierurui poate fi beneficdsau diunitoare individului afectat. in combinatie cu forme specifice de undd, diversele frecvenle declangeazd rdspunsuri chimice precisein creier. Eriberareaacestor substanfe neuro-chimice provoacd reactii specifice la nivelul creierului, care conduc la sentimente de'teami" dorinfd, depresie, iubire etc. Toateacestea gi intreaga gamd de rdspunsuri emoftnare/ intelectuale sunt provocate de combinafii foarte precise are acestor substanfechimice din creier,caresunt eliberatede impulsuri electrice, cu frecvente specifice. ,,Anumite amestecuri din aceste substanle pot provoca stdri mintale extrem de specifice,cum ar fi teama de intuneric sau concentrarea intensd." n6 Actwitateadin acestdomeniu progreseazd foarte rapid, prin noi descoperiri care ap;u in mod regulat' Prin descoperireaacestor frecvenfe specifice se vor rcariza progrese semnificativein in,telegerea sdnStdlii urnane. Radiafiile de radiofrecvente acfiondnd ca un suport pentru frecvenfeleextrem de joase (ELF) pot fi utilizate pentru a acfiona f6rd hr asupra undelor cerebrale'Aceasta este ceeace ar putea face HAARP prin anumite aplicafii ale sale;cu toate acestea, efectere secundareasupra omului nu sunt studiate in inregistrdrile HAARP, dar apar in alte documente ale guvemului, mengionate irr aceastd carte. Domnul Light, cercetdtor gi proprietar al Biomedical Instruments [rc., o organizafie care comer ciakzeazd, dispozitive electromedicale utilizate pentru controlarea gi *unipula.ea activitdfii cerebrale, a fost citat pe larg in cartea lui Hutchison.zT Nivelul de energie necesarpentru a obfine intr-o anumiti mdsurd
22,6 ,,Mega-creierul.Noile instrume_nteSi tehnici pentru cregterea creierului gi dezvoltareamin1ii", de Michael Hutchisory 1-9d6, pg. tt+. 227,,Puterea mega-creierului,,,de Michael Hutchison, 1994.

193 controlul asupra activitdfii creierului estefoarte mic de la 5la 200 microamperi - adici de mii de ori mai pulin decAtenergia necesari pentru a activa un bec de 60 de wa!i. Este vorba despre niveluri de energie extrem de mici. Secretulinfluenfirii activitdfii creierului constd in combinalia dintre frecvenld, nivelul de energie gi forma de undd. Ceea ce s-a realizat in ultimele doud decenii, dar mai ales in ultimii cAliva ani, reprezintd un progres uriag. Cercetdrile internalionale au descoperit cd creierul poate fi antrenat cu ugurinld sau poate fi influenlat pentru a-gi schimba stirile prin cAmpuri electromagneticeexterne. Aceste descoperiri au oferit noi instrumente atAt oamenilor de gtiinld, cAt gi profanilor. Noile instrumente includ dispozitive electrice pentru stimularea cranianS,sistemede sunet, sistemede impulsuri optice, ca gi o mare varietate de alte dispozitive pentru antrenareacreierului gi pentru t'eedback. Progresele tehnologice s-au aplicat gi dispozitivelor specialede monitorizare gi control, care permit oamenilor sd invele cum sd-gicontroleze gi s5-gimanipuleze propria activitate cerebrald pentru rezultate favorabile.Rapoartelesereferdla relaxare,controlul 2x durerii, invdfare rapidd gi imbunitdlirea memoriei.ns'ne' Cea mai recentd lucrare a lui Hutchison oferd cele mai bune descrieri ale tehnologiilor minfii, adunate pAni acum. Lltima sa carte,Mega Brain Power,pune cititorii la curent cu un domeniu care se afld intr-o schimbare atAt de rapidd, incAt qtiinga avanseazi mai repede decAt pot fi recunoscute pe deplin aplicat-iile.Ca rezultat, el publici de cAliva ani incoace ultimele cercetdri intr-un buletin informativ. Numerele recente23l au discutat tehnologiile pentru vindecarea tulburdrilor de sistem nervos, corectarea deficihrlui de atenfie gi a tulburirilor hiperactive la copii gi despre tratarea dependenfelor de droguri qi alcool, printre altele. Electromedicina de acesttip se evidenliazd ca fiind unul dintre cele mai interesante domenii de cercetaremedicald.
RETEAUAHAARP 4,,Super-invdlarea", de SheilaOstrander Lynn Schroeder,1.982. 9i ao,,Putereamga-creierului", de Michael Hutchisoru 1994. e',,Mega-creierul. Noile instrumente gi tehnici pentru cregterea creierului gi dezvoltareaminfii", de Michael Hutchisory 1986. 23t ,,Raportul mega-creierului", The journal of Optimal Performance,vol. 2, nr.4,1994.

194

Cercetirile din ultimii medicinii 9i al psihologiei cu uimitoare rezultate pozitive. Unele dintre aceste rezultate au fost recunoscute de Fortele Aeriene ale SUA, dupi cum veti vedea in capitolul urmdtor. Din pdcate, continud sd considere aceste tehnologii mai ca sisteme de armament, decAt ca instrumente pentru consolidarea potenlialului uman. degrabi Unul dintre cei mai talentafi inventatori ai Americii, dr. Patrick Flanagan, a prezis in 1962 cd medicina se va schimba. El a spus: ,,Cred cd intr-o zi intregul concept de practici medicald va fi schimbat de electronicd. Oamenii vor fi tratafi mai mult prin electronici decAt prin medicini."B2 La acea vreme, dr. Flanagan tocmai fusese recunoscut pentru inventdrea a ceea ce era cel mai avansat dispozitiv pentru antrenarea creierului gi eventual interfafi om - computer de pe planetd: Neurofonul. Dupd cum nota Flanagan intr-un interviu recenf proiectul HAARP putea fi nu doar cel mai mare ,,incilzitor ionosferic" din lume, ci gi cel mai mare dispozitiv de influenfare a creierului, conceput vreodati. Conform inregistrdrilor HAARP, atunci cAnd dispozitivul este construit la putere maximd, el poate trimite unde VLF gi ELF utilizAnd numeroase forme de und5, la niveluri de energie suficiente pentru a afecta populaliile unor regiuni ir:rtregi. Proiectanfii HAARP n-au discutat niciodatd vreuna dintre aceste cercetiri, degi For{ele Aeriene gi Marina au lucrat in acest domeniu de la inceputul anilor 1960. Folosind conceptul de ,,compartimentare" gi de ,,need to know", discutate mai inainte in aceastd carte, este foarte probabil cd cei mai mulgi, dacd nu tofi cei implicafi ir:r construirea gi gestionarea proiectului HAARp la acest stadiu incipient, nu sunt congtienfi de aceste posibile aplicafii. Dr. Robert O. Becker a experimentat la inceputul anilor 1960 cu ELF (frecvenfe extrem de joase), aplicate pe un curent continuu, cu rol de purtdtor. Cu alte cuvinte, ELF cdldtoreau ca un pasager dintr-un autobuz, menqinAndu-gi propria identitate, dar fiind transportat spre destinafia sa specificd. Dr. Becker a testat acest concept prin utilizarea unui semnal ELF de 1-10 Hertzi (cicluri sau impulsuri pe secundd) 232 ,,Arivistul sclipitor", Life Magazine, 14 septembrie1962. cercetdrile militare

JeanneManning I Dr. Nick Begich ani s-au extins la aplicafii in domeniul

RETEAI,/IIAARP

195

asupraoamenilor, rezultatul fiind o cregterea efectului de pierdere a cunogtinlei,in rAndul subiecfilor testdrii.Undele ELF slabeaplicateca atarenu aveau niciun efect,iar curentul continuu avea de asemenea un efect semnificativ redus in afara combinatiei. La frecvenle peste 10 Hertzi aplicate pe un curent continuu, efectul a scdzut din ce in ce mai mulf pAnd cAnd a ajuns la nivelul corespunzdtorcurentului frecvenfe lucru a demonstratcd ELF,aceste continuu ca atare.233Acest care afecteazd cel mai mult funcliile creierului uman, ar putea fi manipulate din exterior, cu rezultate profunde. Instrumentul cerebral al lui Flanagan in 1958,cAnd dr. Patrick Flanagan avea vArsta de 14 ani, el a intemafionald ca inventat Neurofonul, care i-a adus recunoagterea fiind unul dintre cei mai strdlucifi inventatori ai timpului nostru. Dispozitivul Neurofon poate converti sunetul (cum ar fi cuvintele gi muzica) in impulsuri electricecarepot fi transferateprin orice punct de pe corp, direct in creier, ocolind in intregime atAt urechea,cAt gi mecanismele asociateauzului. Timp de mai bine de gaseani, Oficiul SUA pentru Brevete a refuzat si emitd un brevet pentru dispozitiv, in timp ce se dezbiteau punctele sensibileale tehnologiei. in celedin urmd, guvemul a declarat cd Neurofonul nu va funcfiona niciodatd gi a refuzat brevetul. Patrick gi avocatul sdu au mers atunci la WashingtonD.C. cu un model funclional al dispozitivului pentru a-l ardtainspectorului de brevete.Inspectorul le-a spus celor doi cd dacd dispozitivul putea si-l facdsd audd, pe unul dintre angajafii de acolo, careera surd, el va redeschidecazul gi va emite brevetul. Dispozitivul a fost testat,angajatul ,,a alzit" , iar brevetul a fost acordat. Ulterior, dr. Flanagan a plecat sd lucreze pentru Universitatea Tufts gi gi-a inceput urmdtorul stadiu de cercetareal Neurofonului. in calitate de om de gtiinli care cercetapentru Tuft+ el a inceput si lucreze la un sistem de vorbire intre om qi delfin, pentru Marind. Aceste cercetdri au dus la dezvoltarea unui sistem de sunet holografic 3D, care putea amplasa sunetele in orice locafie din spatiu, ca percepute de un ascultdtor.
233 electropoluirii. Pericolele transversali: ,,Curenfii electromedicinii", de dr. Robert O. Becker, p9.227 . Promisiunea

ManningI Dr.NickBegich leanne Cercetirile suplimentare au condus la un Neurofon digrtal, imbunitdfit considerabil, pentru care s-a depus o cerere de brevet. Imediat, Agenfia de Informafii pentru Apdrare a SUA l-a plasat sub un ordin de secretizare,ca problemd de securitate nafionali. Doctorului Flanagani s-ainterzis si efectueze cercetdrisuplimentare, sau chiar si vorbeascddespre tehnologia sa, timp de patru ani. Aceasti tehnologie a fost irlocuitd acum cu o tehnologie superioard, elaborati tr Europa in anul 2001.Tehnologia depigegte cu mult performanfele invenfiei lui Flanagan in toate aplicafile, reunind schemele de circuite moderne cu ingineria secolului 21. Noua tehnologie are o eficienfi semnificativ mai mare de transmitere a energiei printr-un semnal mai compqfibil din punct de vedere biologic. Aceastd tehnologie va fi disponibild pe la sfArgitul anului 2001, sau pe la inceputul lui 2002, pentru aplicafiile de invilare acceleratS, pentru echilibrarea sistemelor din organism qi pentru incercirile aplicafiilor de imbundtdfire a auzului. in anii ce au urmaf dr. Flanagan a cochetat periodic cu noul conceptgi cu progreselede proiectarepentru tehnologia Neurofonici. Acest dispozitl ar putea fi utilizat ca interfali computer - creier gi este luat in considerare pentru introducerea pe piafd. Ideea ci mari cantitdli de informatii corect configurate pot fi transferate in memoria de lungl duratd ar revoluliona educafia, scof6nd din uz modelul actual. Educafia ar pune accentul pe resurse gi strategii de invifare, mai cur6nd decAtpe acumulareade date. Acesteschimbiri ar aduceposibilit5li mai mari pentru progresul creativitifii qi pentru auto-realizareprin stipAnirea potenfialelor intelectuale. Neurofonul a fost unul dintre cele mai putemice dispozitive dezvoltate pentru antrenarea creierului, pAni la noile progrese ale gtiintei in Europa din 2001. tn ultimii ani, acegti noi cercetitori au dezvoltat tehnologia gi au continuat si lucreze la posibiliCi$le pe care aceastale ofer5, cu accent pe alte moduri de transmisie. Dat fiind interesul Agenfiei pentru Informafii ale Apdririi pentru dispozitivul anterior, este foarte probabil ca gi ei si fi continuat si lucreze pentru a-l imbundtifi. Disculiile cu cAfiva inventatori, pe parcursul ultimilor ani, cu privire la proiectul HAARR au aritat ci acestemifdtor radio, incilzitorul ionosferic, ar putea fi folosit ca un

'196

IIAHAARP

197

dispozitiv fXrd fir pentru influenfarea creierului. Aceastd utilizare are un mare potenfial invaziv.e Biofeedback-ul creierului Biofeedback-ul cerebral in timp real este un alt domeniu al cercetirii creierului, care incepe si ofere mari posibilitili pentru numerogi indivizi. Acest domeniu a produs noi abordiri pentru a obtine controlul min,d.Prin tehnologii interactive Pe comPuter,este posibil acum sd se monitorizeze undele cerebralein timp real, astfel incAt persoana care ut-lizeazd aceste instrumente si poatd vedea forma gr#ici a undelor cerebrale,pe un monitor de computer, in timp Acum existi pe pia!5 mai multe sisteme,unul ce persoanag6ndegte. dintre cele mai bune fiind produs in SUA de cdtre American Biotech Corporation. Utiliz6nd acestesisteme,o persoand poate invila sigi manipuleze propriile unde cerebrale,in moduri profunde. Unele dintre lucmrile care au fost realizate includ atingerea de inalte stiri de medita[ie (stiri de conEtiinld la care in mod normal nu se ajunge fird ratelor de recuperareindisfuncliile cerebrale ani de practici), cregterea saude accidente, provocatede atacuricerebrale 9i ameliordrilela copiii care suferi de deficit de atenfie gi de alte tulburiri. Noile tehnologii cerebrale sunt folosite curent pentru a aiuta oameni cu diverse probleme.O seriede cercetitori au demonstrateficienlabiofeedbackului in tratarea dependenfelor de droguri gi alcool. Acesteinstrumente gi tehnici sunt utilizate pentru vindecarea unei serii de tulburiri mintale prin a invila o persoani cum sd-gicreezemodele cerebrale, la voin$, pentru a-gi schimba starea de congtiinld. Cercetitorii au descoperit cd,in termen de 30 pAni la 60 de zile, cei mai mulfi oameni potinvi.ta cum sd creezeo serie de stdri mintale specifice,dupi voinfd, flri a continua si utilizeze acesteaParate.Aparatele servescca punte interfafa cu c5trenoi niveluri de control mintal. Tehnicilecarefolosesc a invdfa cum pentru computerul pot fi explicate simplu ca un sistem sd-f controlezi propria g6ndire, intr-un fel personal, pentru a obline anumite rezultate dorite. Imaginea este aceeaa unui copil mic care inva!5 sd-gicontrolezepicioarele,mergAndde-abugilea,apoi umblAnd ':gDisculiiledr. Patrick dr. GaelCrystalFlanagan pAni cu dr. Nick Begich 9i in 1994-1995.

198 <Dr. Nick gi apoi alergand. Noi, ca adulti, suntem incd in faza mersului de-a bugile4 cand e vorba de controlul mintal. Acestetehnologii ne aduc oportunitdfi de a detine un mai mare control asupranoastrdprintr-un control mai bun al minlii noastre. valoarea acestor tehnologii nu trebuie subestimatd. Schimbarea modului in care gAndim, dacd noi definem controlul acestei schimbdri, este un lucru sdndtos. Ceea ce este ingrijordtor este si nu ne ddm seama cd guvernele sunt interesate de acestetehnologii, nu pentru utilizdrile individuale benefice,.ci in scopul de a obline un control sporit asupra populaliilor pgl.are le considerdpericuloase.Acestetehnologii ofer6 atat mari pr6misiuni, cat gi un mare potenfial de abuz. Tehnologiile fiind utilizabile acum, aici, toati activitatea din acest domeniu ai trebui sd fie deschisa controlului public. Acest lucru ne-ar asigura pistrarea celui mai fundamental drept al omenirii, dreptul de a g6ndi in felul propriu. Activitatea desfdguratiin aceste domenii areimplicalii profunde pentru noi tofi. Cunogtinfele definute de agenfiile guvernamentare, sub pretextul securitrlii nationale, ar accelerainlelegerea acestor tehnologii gi a implicatiilor acestora. Daci cercetXrileguvernului ar fi publicate, am avea un av;rns semnificativ intr-unul dintre cele mai importante domenii ale dezvoltirii umane. Cregtereaeficientei utilizdrii creierului uman ar face mult mai probabil ca noi sd putem rezolva problemele foarte complexe existente in lume, pe lAnga imbundtdlirea calitdlii viefii pentru numerogi oameni. Acest capitol prezintd cititorilor catevadintre conceptele pe care noi le-am analizat gi ii indrumd pe cititori, care devin ,,compilatori,, in interesul lor propriu de cercetare,spre noi surse. Acesl capitol amplific5, de asemenea,cunogtinlele despre energie in diverse forme de undd gi frecvenlecarepot mai curand sd sporeascd decatsd distrugd potenlialul uman. utilizarea gi dezvoltareaacestoraplicafii nu trebuie sd fie impuse oamenilor prin manipularea de cdtre armati a ionosfereisau prin alte mijloaceexteme.Acesteinovalii tehnologice ar trebui sd fie alese de indivizi pe baza propriilor lor decizii. in urmdtorul capitof vom incepe sd analizdm nivelul de cunogtinfe qi utilizdrile de cdtre armatd a acesteitehnologii, pebaza cercetdrilor Forlelor Aeriene, a principarelor universitdli gi a industriei private.

Capitolul XXlll PSIHOCIVILIZATA SOCIETATEA SI CIN

Acest capitol exploreazd un subiect complex: utilizarea undelor electromagnetice pentru manipularea minlii. Materialul este tradus in concepte mai simple gi poate fi i:rleles fdri prea multe cunogtinle tehnice. Unul dintre principalele obiective ale autorilor a fost acela de a face aceste concepte inteligibile pentru un profan. Ideea sistemului HAARP ca sistem de manipulare a minfii, vor spune unii, este un mare salt de la aplicafia privind ionosfera. Pentru planificatorii militari de la nivele joase, s-ar putea sd fie aga. Cu toate acestea, dupd o revizuire atentd a posibilitdlilor descrise in documentele contractului HAARP gi in figierele de planificare, impreund cu gama de materiale de la Forlele Aeriene, adunatd de autori, posibilitdgile sunt evidente. Sistemul emifdtor HAARP ar putea fi folosit din gregeald sau intenfionat pentru modificarea funcfiilor mintale. Urmdtoarele capitole il vor informa pe cititor gi vor ridica probleme serioase cu privire la cea ce s-ar putea ascunde in spatele proiectului HAARP. ,,Prevdd momentul cAnd vom avea mijloacele - prin urmare gi tentatia - de a manipula comportamentul gi funclionarea intelectuald a tuturor oamenilor, prin manipularea biochimicd gi de mediu."23s Articolul din New York Times din 1968 il cita pe dr. David Krech de la UC Berkeley, care a prezis o noud tehnologie ce a devenit intre timp realitate. Activitatea din acest domeniu a avansat cu mult dincolo de ceea ce ar fi putut crede cineva cd este posibil, acum cAtiva ani. Aceste evolulii ridicd intrebdri profunde care ar trebui sd fie tratate precis gi deschis, luAnd in considerare implicaliile lor majore. in plus, utilizarea ionosferei ca antend de cdtre SUA, sau orice alti !ard, pentru a manipula, in egocentrica manierd militard, constituie probabil incdlcarea tratatelor internalionale gi ar trebui si fie interzisd de'organizaliile internalionale. '"" The New York Times, ,,Un cercetdtor afirmd cd este posibil controlul inteligen{ei", de Harold M. Schmeck}r., miercuri, 3 aprilie 1968,citAndu-l Pe dr. David Krectr, UC Berkeley.

leanne Manning I Dr.NickBegich Dr. Jose M. R. Delgado, doctor ?n medicini, a cercetat creierul Llman gi a publicat rezultatele in lucrdri profesionale inci din 1952. El a studiat in Spania gi a venit in SUA pentru a lucra la Universitatea Yale, in 1950. El a devenit profesor de Fiziologie la Yale, unde qi-a continuat munca de cercetare, cu accent pe controlul min{ii. Activitatea sa timpurie a deschis calea pentru cunogtinlele noastre in privinla creierului uman gi a fost rezumatd pdni in 1969 intr-o carte pe care a scris-o, intitulati ,,Controlul fizic al minFi; spre o societate psihocivilizatd".236 Aceastd activitate timpurie consta in principal in cercetiri efectuate pe animale qi includea introducerea de electrozi in creierul animalelor. El a descoperit cd prin inducerea de curent electric in creierul subiectului, putea si influenleze comportamentul. Delgado a descoperit ci poate crea o serie de efecte, de la somn pAni la stiri foarte agitate ale congtiinfei. Activitatea sa ulterioard a fost reallz,atd fdrl. ht, iar eforturile sale cele mai avansate au fost dezvoltate firi vreun fel de implanturi de electrozi. Formulat altfel, el a obfinut efecte de manipulare a creierului, de la distanli, ffud contact hzic sau dispozitive atagate la creatura vie care era manipulatd. Dr. Delgado a descoperit ci schimbAnd frecvenla gi forma de undd, el putea sd schimbe complet g6ndirea gi starea emofionald a subiectului. lui dr. Delgado a pus bazele pentru mulfi alfi cercetdtori, deschizAnd in acelaqi timp posibihtefle de abuz din partea guvernului. La pagina 229 dincartea dr. Delgado, el folosegte un citat din Constitutia UNESCO care in contextul operei sale gi al acestei cdrfi este premonitoriu: ,,Din moment ce rdzboiul i:rcepe in mintea oamenilor, tot in mintea oamenilor trebuie sd se proiecteze apdrarea pdcii."zszEste un gan4 in contextul activitdlii lui Delgado, care amintegte de cartea lui Orwell, ,,7984'. intr-o carte despre obiectivul Central lntelligence Agency (CIA) de a define o tehnologie pentru controlul mintii este discutatd gi opera dr. Delgado.2s Cercetirile dr. Delgado au fost revizute in 236 ,,Controlul hzic al min{ii: Spre o societatepsihocivilizatd", de dr. }ose M.R. Delgado,1969. 237 Constitutia Organizaliei Nafiunilor Unite pentru Educafie, $tiinfd 9i Culturd (UNESCO). 238 ,,Cii5torie inspre nebunie. Versiunea adevdratd sau controlul mintii si Activitatea

201
1969 de citre dr. Gottlieb, care lucra la Oficiul CIA pentru Cercetare qi Dezvoltare (OR), ciutAnd posibile utilizdri ale acestei tehnologii. La acea vreme, lucrarea era incd nefinisati, degi CIA impdrtdgea viziunea dr. Delgado in legdturi cu tehnicile care ar permite ,,o societate psihocivilizati". in aceeagi perioadd, dr. Robert G. Heath, un neurochirurg de Tulane, a adus aceastd perspectivd mai aproape Universitatea la de realitate prin activitatea sa in domeniul stimuldrii electrice a creierului. Dupi cum a formulat recent un autor: ,,Ca gi dr. I)elgado, neurochirurgul a concluzionat c[ ESB (stimularea electricd a creierului) ar putea provoca halucinafii, preflrm qi teama sau plicerea. Prin aceasta s-ar putea manipula, literalmente, voinla umane dupi dorin!5." Be CIA pentru controlul min$i a inceput odatd cu Rizboiul din Coreea, in tirnpul cdruia nord-coreenii au demonstrat minfii, niciodatd vizute in in domeniul controlului abilitifi semnificativ de cercetare in acest Occident. CIA a depus un efort lnteresul domeniu, care a sfArgit in numeroase fiasco-uri. Unele dintre acestea au fost descoperite in scandaloase revelafii ulterioare, printre care s-a numdrat manipularea mental5 a cetdlenilor canadieni, fdrd consim{lm6ntul acestora, tratarea a mii de studenli gi persoane din armati cu LSD etc.2ao Pentru CIA, efectele ,,firi fu" aie dr. Delgado au fost incitante. El a descoperit ci animalele ar putea fi piasate in interiorul unui cAmp electromagnetic (EMF) gi manipulate fird contact fizic. Mai mult, ,,intensitatea cAmpurilor pe care le utilizeazd Delgado reprezintd doar o cincime din puterea cAmpului magnetic al P5mAntului. Cu toate acestea, atunci cAnd semnalul este reglat la frecvenle precise, Delgado poate face mult mai mult decAt si adoarmd o maimu!i."'o' Aceste tehnologii flrnt reflrnoscute tot mai mult de alli cercetdtori, abuzul medical exercitatein secretde CIA", de Gordon Thomas. 1989,pg. 276-279. 'zsIbid. 2a0 Raport pentru Preqedinte, realizat de Comisia pentru activitdfile efA in rnteriorul SUA, iunie 1975,pg. 225-231. 'o' ,,C6mpurilemin[ii", clekittrleen McAuliffe, Omni Magazine,februarie 1985_

202 leanne Manning t Dr. Nick Begich iarbaza de date a atins un nivel de certitudine mai inalt decAtacum zeceani. Astdzi o serie de instrumente pentru antrenareacreierului sunt chiar comercializate.Au fost dezvoltate, de asemenea,dispozitive foarte sofisticate pentru biofeedback, care sunt utilizate pentru a invdla oamenii sd-gi modifice propria activitate cerebrald spre stdri mai dezirabile. Aceste dispozitive sunt utilizate pentru a ajuta oamenii care au diverse disfunclii mentale gi pe al{ii care doresc sd atingd stdri mentale de performanli mai inalte. Aceste dispozitive pot fi asimilate echipamentelor din sala de gimnasticd, proiectate pentru a crea programe de exercitii controlate individuaf pentru creier/rezultatul fi ind imbundtdlirea func$ondrii mentale. Trebuie sd avem in vedere faptul cd Jdhn Heckscher,directorul programului HAARP, a explicat intr-un interviu ci frecvenlele gi energiile utilizate in HAARP erau controlabile, iar in unele aplicatii, puteau fi pulsate in gama 1-20 Hertzi. Gamele de frecvenfe gi de niveluri de energie, a mai spus el, erau mici, dar se puteau distinge de pulsafiile proprii ale PdmAntului.2a2 Acest aspecta fost dezvoltat de Heckscheratunci cAnda spus: ,,Undele ELFffLF ce ar fi generate de HAARP prin interacliunea cu electrojetul polar vor aveaniveluri de putere atAt de mici, comparate cu cele existente pe fond, incAt va trebui sd se utilizeze receptoarespecialede integrare pentru a le
detecta."2a3 Problema este una a semnalelor coerente, controlate, care dupd cum am afirmat mai sus, pot constitui o cincime din nivelul de energie al cAmpurilor naturale ale PimAntului gi ircd sd aibi efecte profunde asupra activitdfii creierului. Sistemul HAARP creeazd un uriag cAmp electromagnetic, controlabil gi coerent, care ar putea fi comparat cu un EMF al lui Delgado, cu excepfia faptului ci HAARP nu acoperd doar suprafala unei camere, ci ar putea acoperi o regiune de mirimea unui stat occidental mare gi poate 242 lntervievarea lui ]ohn Heckscher,Director de program pentru HAARP, luat de JeaneManning, 2-21-1995. 243 Scrisoarecdtre Arther Grey, secretar la Ministerul comerlului al SUA, Administralia nationald de telecomunica{ii gi informare, Comitetul consultativ interdepartamental al radioului, Subcomitetul pentru planificarea spectrului, 8 noiembrie 1994.

RETEAIIAHAARP

203

o emisferd. In esenfi, emildtorul HAARP din aceasti aplicafie va emite energie la acelaqi nivel cu cea a PimAntului, care este de 50 de ori mai mare decAt era necesar in experimentele firi fir ale dr. Delgado. Aceasta ar insemna cd dacd HAARP este reglat la frecvenfa corectd, folosind doar formele corecte de und5, s-ar putea provoca intenfionat o perturbare mentald intr-o intreag5 regiune, sau ar putea apirea ca efect secundar al emisiilor de radiofrecvenfi. Un alt factor important neaprofundat in documentele HAARP este rezonanfa ciclotronici. Semnalul HAARP utilizeazd acest concept in energia iradiatd. Efectul rezonanfei ciclotronici este o cregtere importantd a reacfiilor din ionosferd gi din organismele vii de pe sol in anumite condifii. Numeroase activitSli din celulele vii implicd particule incdrcate, iar rezonanla ciclotronicd permite transferului de energie sd provoace o migcare mai rapidd a ionilor. Rezonanfa ciclotronicd permite cAmpurilor electromagnetice de putere foarte mic5, impreund cu cAmpul magnetic al PdmAntului, sd producd efecte biologice semnificative. Aceasta se intAmpld deoarece efectul total are un impact asupra unor particule foarte specifice, atunci cAnd se regleazl,la frecvenla corectd. in combinagie cu cAmpurile magnetice normale ale PdmAntului, este important de refinut, doar frecvenlele ELF (1-100 Hz, impulsuri pe secundX) par a provoca acesteefecte biologice. Rezonanfa ciclotronici poate fi vizualizatd ca risucirea unei particule ca un arc elicoidal, apoi infiletarea ei prin peretele celulei. Acest efect este un considerent maior din electromedicind. intr-o anumitd mdsuri, acest lucru explicd de ce nivelurile neionizante ale radiafiilor produc efectele respective.2aaCu alte cuvinte, rezonanfa ciclotronicd provoacd o stare in care poate avea loc o interactiune semnificativd, provocAnd reacfii chimice sau alte efecte fiziologice. Manipularea energiei, atunci cAnd este aplicatd sistemelor vii, poate fi folositi pentru imbunitifirea potenfialelor oamenilor, sau pentru a le aduce prejirdicii acestora. Aici apar reacliile care duc la efecte fie pozitive, fie neutre sau negative asupra sdndtifii. "l Curenfii transversali: Pericolele electropoludrii, electromedicinii,de dr. Robert O. Becker,pg.238-237 . Promisiunea

leanne Manning fi Dr. Nick Begich Conceptul de rezonantd ciclotronicd a fost aplicat in cercetirile efectuate de Centrul pentru Cercetdri Medicale al Marinei SUA. Ei au fost in mdsurd sd aplice cAmpuri externe, astfel incAt sd afecteze chimia creierului la qobolani.2asAceieaqi efecte pot fi create la om. Cercetdrile Marinei au aritat cd se poate influen{a ionul de litiu care apare in mod natural in creier, ca si se creeze acelagi efect ca gi cum animalul ar fi fost tratat prin administrarea chimicd de litiu (litiul este folosit ca un puternic antidepresiv).2a6Formulat altfel se poate spune cd prin armonizarea sau rezonarea cu frecvenlele substan{elor chimice care apar natural, se poate amplifica eficacitatea lor in organismul animalului, creAnd astfel aceleagi modificdri chimice care ar fi apirut la administrarea unei doze mari din substanta t chimicd respectivd. O aplicalie militard a acestor cunogtin{e ar fi sd se introducd adversarilor de pe cAmpul de luptd o cantitate minusculd dintr-un compus chimic, in sursa lor de apfl in sursa lor de aer sau prin alte mijioace, iar apoi (dupd ce ei consumi contaminatul), sd se transmiti asupra lor frecvenlele create pentru a activa substan{ele chimice care sunt in mod normal benigne. Aceasta ar provoca efecte debilitante. Administr6rile de substanfe chimice s-ar afla sub nivelurile general acceptate pentru efectele toxice gi totugi efectele toxice ar apdrea. Aceasta este o modalitate prin care o lard ar putea sd eludeze acordurile internationale, referitoare la rizboiul chimic. Aceastd tehnici nu s-a pierdut pentru armatd. Ea este in mod clar ingeleasd gi descrisd in documentele Forfelor Aeriene.2az 24 Aceste documente oferd un exemplu clar al medicinii,,electrice" anticipate de dr. Patrick Flanagan in septembrie 7962. Din pdcate, aplicafiile armatei sunt dezvoltate ir scopuri gregite. Baza de cercetare controiatd de guvernul SUA gi de allii este exclusd dintre cele angajate in dezvoltarea umand gi in vindecare, o situatie nefericiti, avAnd in vedere starea curenti a lumii gi a sdnitdfii umane.
24s Jbid. 246lbid, pg.236-240. ry Raport final cu privire la cerinfele de cercetare in biotehnologie, pentru sistemele aeronautice, pand in anul 2000. volumul L southwest Research Instifute, San Antonio, Texas, 1982. 248 Ibid.

204

aplicalie a acestei tehnologii ar fi reechilibrarea utilizAndu-se o combinatie de niveluri scdzute ale oamenilor, chimiei substan{elor chimice, cu emildtoare reglate in mod corespunzdtor. Aceastd tehnicd este aplicati in tratament in Europa qi Asia, prin tehnici de acupuncturd cu electrolaser, perfeclionate de cercetitorii din acele zone. Dr. Reijo Makela a dezvoltat un sistem de tratament pentru modificarea nivelurilor energetice ale organismului, astfel ?ncAt sd induci modificdri chimice care sd conducd la vindecarea unor tulburdri considerate pAni atunci nevindecabile. Activitatea dr" Makela constd in tratarea cancerului, a diabeiului gi a altor boli debilitante. El a predat in toatd Europa gi Asia metodele pe care le O mai buni ut:iljLzeazdqi este recunoscut ca lider in medicina altemativd. Ei a instruit o serie de tehnicieni din Europa gi administreazl clinici in Spania gi Finlanda. Ca rezultat al succesului sdu in cazul a peste 12.000 de pacienfi in doisprezece ani, mai mult de 600 de fogti pacien$ s-au unit pentru a {orma o organizalie de sprijin pentru cercetbrile dr. Makela. Ideea ci un grup de paciengi s-ar reuni pentru un astfel de scop este de neconceput in SUA. Pulsurile de energie emise de HAARR precum qi formele de undh menfionate in documentele contractului se situeazd printre cele mai citate de cercetdtori ca fiind responsabile pentru controlarea gi manipularea minfii gi a corpului. Acesta este un factor important pe care armata nu-l prezinti niciodati in documentele sale asociate cu proiectul HAARR mai ales in Declaralia de Impact asupra Mediului. Efectele pe care le studiazd echipele din Spania ale lui Delgado includ modificiri comportamentale la animale, inhibarea creqterii bacteriene, modificarea migcirilor migratorii la melci gi vindecarea fracturiior osoase la gobolani. CAmpurile electromagnetice (EMF) au produs unele efecte cu semnificative ramificalii negative, inclusiv mutatii genetice la drosofile gi deformlri masive la embrionii de giini.2az 250Implicalia este cd aceste efecte de nivel scizut modificd unitilile structurale ale celulelor, ceea ce modifici apoi 'on,,CAmpurile minfii", de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie 1985. 2s0 ,,Curentii transversali: Pericolele electropoluirii, Promisiunea electromedicinii", de dr. Robert O. Becker,pg.2l0.

206 leanneManning& Dr. NickBegich componentele corpului. Ea se traduce in probleme mari atunci c6nd se apiicd fiziologiei umane. Oamenii de gtiinfd gtiu de ceva vreme cd nivelurile ridicate ale acestui tip de radiafii (radiatiile ionizante) pot incdlzi corpul, dar au presupus ci nivelurile scizute nu ar fi o problemS. Cu toate acestea,cercetirile curente, inclusiv cele militare, aratdcd lucrurile nu stau aga.,,Cdestebine sau riu, campurile electromagneticeslabeapar ca o puternicd forld biologici - o descoperire cu implicafii cutremuritoare pentru viitorul medicinii, gtiinfei, industriei gi poate chiar al armatei... ExistXo tot mai mare i:rgrijorare in r6ndul experfilor, cd EMF-urile au fost deja sau urmeazi sd fie ,,utilizate ca arme invizibile pentru perturbarea slndtdfii gi func{iondrii creierului."2sl Activitatea lui Delgado nu ar fi in'mod deosebit alarmanti dacd ar h izolatd. Cu toate acestea,,,animalele expuse la radiafii de la undele radio prezintd modificdri subtile in numdrul celulelor sanguine, imunitate, sistemul nervos gi comportamenf conform unui document EPAdin 7984."252Majoritatea acestorefecteobservate proveneau din expuneri care se aflau in limitele de siguranli aprobate de guvern. kr acestpuncf reintrd in scendBiroul pentru Cercetiri Navale, ,,bunii nogtri vecini" din proiectul HAARP. Ei sunt aceiagioameni care insistd asupra faptului cd proiectul HAARP este sigur gi opereazd in limitele de siguranfi pe care guvernul le-a stabilit pentru oameni. Cu toate acestea, limitele de siguranfi din SUA sunt de o mie de ori MAI PUTIN stricte decat ale sovieticilor, ceea ce ridicd intrebarea de ce standardelesuA sunt atat de scdzutegi ce au constatatsovieticii, pentru a-i convinge ci sunt necesarestandarde mai ir:ralte. Marina a sprijinit un efort internafional de cercetare pentru a reproduce experimentele lui Delgado cu embrionii de giina inifiind Proiectul Henhouse, care implica gase laboratoare. in 198& rezultatele au fost raportate la o reuniune a societdfii de Bioelectromagnetici, iar cinci din cele gaselaboratoare au raportat
2il ,,CAmpurile minfii", 1985.
252 Ibid.

RETEAI/,AIIAARP

207

cd: ,,cAmpurile magnetice pulsatorii, de nivel gi frecvenld foarte scdzule,contribuie la o incidenld sporitd a anomaliilor in embrionii Acest studiu, care a fost pldtit din resursele timpurii de gdin6."253 nivelurile scdzutede radiafii ar Provoca probleme Marinei, ardta ci de sdndtate. Marina este congtienti de toate cercetirile la nivel mondial din domeniul radialiilor neionizante (neproducdtoare de cildurd). Biroul pentru Cercetiri Navale a colectatrapoartegtiinfifice publicate cu privire la efectele biologice ale radialiilor electromagnetice, neionizante,gi a publicat un set compilat de rezumate incd din 1974. Acest set de rezumate, sub formd de compendiu, a crescut pAnd la punctul irr care se listeazi anual peste o mie de lucriri.2saAceste lucrdri gtiin{ifice prezintd rezultate diferite gi pot fi utilizate selectiv pentru a demonstra orice argument care ar putea h pozitl, neutru sau negativ.Argumentul demonstrat aici este cd tipii de la HAARP au redus uriaga masd de cercetarela cAtevarAnduri in Declarafia de Impact asupra Mediului, ceeace este total necorespunzdtor,luAnd in considerarenivelurile de energie care ar urma sd fie utilizate de ..incdlzitorulionosferic". Se poate face analogia cu vechea poveste cd un avocat bun poate argumenta orice punct de vedere, din orice parte 9i poate se cAgtigealegAnd citatele potrivite. Lucrurile nu stau altfel in cazul planificatorilor HAARP. Ei pot alege dupd plac cercetareanecesard pentru a demonstra cd emi!5torul lor de radiofrecvenle nu produce efecte nocive, iar apoi strebdtand lara in alt proiect sd aleagd cercetarea pe care o doresc pentru a demonstra efectul opug ca si ob$ne finanlarea unei noi arme. in cazul HAARP, existi potenfiale efectenegative, carenu sunt dir,'ulgate. Un neurolog de la Loma Linda, Californi4 Spitalul Administrafiei Veteranilor, Dr. RossAdey, a demonstrat cd undele cerebraleale animalelor pot fi manipulate. El a ardtat cd acestea pot fi sincronizatein fazd cu unde pulsatorii externe, ceeace determind modificiri subtile in comportament, inclusiv tnvdfarea de calitate
2s3 ,,Curenfii transversali: Pericolele electropoludrii, electromedicinii", de dr. Robert O. Becker,pg.210. '"0 Ibid, p 21.4 Promisiunea

de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie

208 nne Mann +Dr.Nick ridicati. El a mai demonstrat,lucrand cu dr. suzanne Bawin, cd acere cAmpuri care sunt prea slabe pentru a declangaun impuls nervos pot schimba modul in care ionii de calciu se prind de suprafala celulelor, provocand o serie de reactii chimice chiar in interiorul celulei.2ss Aceasta inseamnd ci tipul de reacfii chimice necesare pentru a provoca modificdri ale gAndirii sau sinitdfii poate fi declangatcu ajutorul unor cantitifi foarte mici de energie controlati prin mijloace intelese gi manipulabile. Acest aspect este extrem de important cAnd se studiazd tehnologiile HAARP. Adey este, de asemenea, singurul om de gtiinfd american care a testat un aparat rusesc ce genereazdradiofrecven{e pulsate. in combinafie cu alfi stimuli, s-a raportat despre acestaci ar induce somnul profund. CAnd a fost intervievat, Adey a recunoscut cd dispozitivul funcfioneazd, dar a rcfuzat si comentezecu privire la utilizarea acesteitehnologii de cdtre armata SIJA.256,2s7 un articol amplu din wall streetJournal discuta tendinfa armatei in dezvoltarea a ceeace ei numeau la aceavreme arme ,,neletale,,. Articolul aprofunda utilizarea unei noi clase de arrne care puteau perturba comunicatiile, radarele gi alte echipamente electronice. In articol, generalul-locotenentpensionat Richard rrefry, consilier militar al pregedintelui Bush, a declarat c6: ,,Totul este real.,,,apoi a qldugat ,,Dar aici ve intahifi cu lucruri clasificate.,,2s Articolul descria o serie de noi dezvolthri, conducand la aceste noi tehnologii, care nu existau cu zece ani in urmd. programele pentru dezvoltarea acestor tehnologii fuseserd stabilite in Lggz, sistemele fiind programate sd fie gata de utilizare de la inceputul pAnr la jumdtatea anilor 1gg0.2se Unul dintre principalii participanf,
2s,,CAmpurile mintii", 1985. 2s,,CAmpurile minfii", de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie 1985. 57 Rezonanta, buletin informativ al Bioerectromagnetics sIG nr. zg, o.ar 1995,judy Wall, Editor, 684 C.R. 535, Sumterviltel Florida, USA. (Acesta esteun grup specialde intereseal M.E.N.S.A.). H The wall street journal, ,,Armere neretare, noua crasdde arme ar putea si incapacitezeinamicuf dar gi sd limiteze pierderile", de Thomas E.'Ricks,a ianuarie 1993,pg. A1 .A.4. 5l ,,Rapyrt final cu 9i privire la cerinfele de cercetarein biotehnologie, pentru "So.rin*."t sistemele aeronautice pAni in anul 2000,,. Volumele I 9i II,

209 in ta efortul pentru ,,neletale" a fost John Alexander, menlionat dejaun articol pentru revista Military Review capitolut If carescrisese despre,,noul cAmp de luptd mental". Articolul descria tehnologiile in progres pentru utilizarea in sisteme qi arme telepatice care ulr interfera cu funcfionarea electricd a creierului. Acest articol a atras atenfia armatei, care a inceput sd faci cercetdriin acestdomeniu. in John Alexander a fost unul dintre motoarele principale elaborarea avansatd de sisteme neletale, din biroul sdu de la Laboratoarele Nalionale Los Alamos. El gi-a urmdrit intereselein qtiinlele ezotericegiin parapsihologie,in colaborarecuJanet Morris, impreuni cu care el a scris o carte despre tehnicile de antrenare a AsamblAnd cartea,ea l-a recrutat pe Ray Cline, fost director min{ii.2m adjunct la CIA, care i-a deschis uqile la Casa Albi 9i la Pentagorl Folosireatehnologiilor Journal.26l conform unui articol din WallStreet era aparent cunoscutdde Alexander ca fiind problematicd, deoarece unele sistemede armament arincilca acordurile internafionale. Mai mult, unele persozrneau inceput sd ridice probleme, sugerAnd cd utilizarea armelor ,,neletale" ar Provoca mai degrabd escaladarea conflictelor ugoare,decAtcontrolarea acestora.
HAARP Grupul de studiu al Pentagonului pentru arme neletale a ajuns la concluzia cd ar trebui sd se depund un efort important pentru dezvoltarea acestei tehnologii gi a sugerat ca pregedintele Bush s5 anunle o noud initiativd ir acest domeniu, similar cu anunful fdcut de preqedintele Reagan cu privire la Inifiativa Strategicd pentru Apirare (,,Rizboiul Stelelor").262 Oficialii militari au obiectat cd un astfel de anun! al unei ,,noi iniliative" ar putea avea efectul de a stimula alte guverne 9i posibilii adversari si-gi dezvolte propriile sisteme noi 9i cd ar putea provoca politicienii si inceapd ,,intervenfia politicd" in acest domeniu promititor din punct de vedere militar. Aceste obiectii ale armatei au condus programulin qi mai multe straturi de secretizare, iarJanet Research Institute, SanAntonio, Texas,1982. t* The Wall StreetJoumal, ,,Armele neletale,noua clasdde arme ar putea sd incapacitezeinamicul, dar gi si limiteze pierderile", de Thomas E' Ricks, 4 ianuarie1993,pg. ,A.1 qi ,{4. ^'Ibid 'a Ibid.

210

Y":::

9iRayClineaurorti'd"ffi

Ug;nning I Dr. Nick

IIAHAARP

211

efecte semnificative

standardere americane,in 1g50 (standardele au fost adoptate urterior de citre autorit,file civ'e de regrementare). Moderur termic recunoagte doar efectele incdlzirii ni.,a p"r*tr ddunStoare gineglijeazi radiafiile denivel mai "u mig careau de as",,.ur,.l
atunci cAnd interactione azd, cu cAmpurile

detectat e"fectebio,logrca la niveluri ignorate de Occident.254, 2G5 au abandonat modelul termic p" armata SUA gi l_a at "uru atunci cand a stab'it

considerat sigur in fosta URSS.Motivul pentru care sovieticii gi stabilit standardele de siguranfa atAt ae sus, a fost acela ci ei

dezvoltarea de noi sisteme de armament. Limitete pentru micro au fost stabilite in SUA de 1000 de ori mai ridicate decAt ni

intrecerea pentru noua tehnologie incepuse deja, gi se pdrea ,,adversarii" Americii ar fi pufut face deia progrese semnificative

in termeni mai inofensivi, cum ar "ht"I;;;;;;"t;;; fi ,,sisteme .e qe de rncapacltare".r63 incanac irArp,, 263

dincolo de descoperirile din zona cercetdrii de elit5, a fost bariera inseamnd cd carea stat in fala recunoaqteriiriscurilor. Toateacestea poateaduce un prejudiciu real fiinlelor vii, inclusiv oamenilor, prin ttllizarea emildtoarelor ca HAARP. in timp ce pe de altd parte, dacd am dobAndi o mai bund inlelegere a acestorniveluri non-termice de energie,aplicafiile pozitive ar putea fi utilizate pe o scari mai largd. Echipafasciculului Din anii 7960, pAnd in anii 1970, au existat rapoarte in gtiri gi in domeniul spionajului cu privire lq fasciculele de microunde indreptate asupra Ambasadei SUA din Moscova. Existi indicii cd iradiereaAmbasadei a mai fost realizatbgi ulterior, in 1983.Aceastd iradiere a fdcut obiectul multor speculafii de-a lungul anilor. Guvemul nu a publicat intreaga poveste gi, in cea mai mare parte, Efectele presupuse ale radialiilor aceastarimAne clasificat6.26z268 includ deteriorarea sinitdlii gi manipularea min!ii.26eincepAnd din 1965,guvernul a testat personalul ambasadei pentru daunele geneticecare ar fi putut fi provocate de iradierea cu microunde. in acelagitimp, ei au lansat operaliunea Pandora, in cursul cdreia maimulele au fost expuse la acelagi tip de semnale pentru a se misura efectele. in timp ce reprezentanfii guvernului au susfinut inexistenla efectelornocive ale microundelor, rezultatele testdrii personalului de la ambasadi, ca gi rezultatele operaliunii Pandora, rdmAn clasificate.27o Chiar dacd impactul iradierii cu microunde provocate de rugi esteneclar,sedovedeqtecdestefoarte posibil sdfi existatnigte efecte. Atunci cAnd dr. Gottlieb, directorul programului MKULTRA pentru CIA, a depus mirturie in fafa Congresului SUA, el a spus cd atunci cAndpregedinteleNixon a mers in URSSin 1971,unii membri ai partidului sdu au manifestat un comportament anormaf inclusiv
t67 Promisiunea electropoludrii, Pericolele transversali: ,,Curenfii eiectromedicinll", de dr. Robert O. Becker. bt ',Super Memoria - Revolufia", de Sheila Ostrander 9i Lynn Schroeder, 1991. 26e lbid. 2'0,,CAmpurile min{ii", de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie i985.

"i*;; pAnd la stdri de excitafie ajungAnd ";;Jilil;"r; la epilepsie.,,26 presman a continuat

prin a discuta impactul negativ pronunfat

la animale (inducand orice) de rastdr'e

de ,,siguranid,,ale SUA ar putea perturba ritmul cardiag tensiuneaarteriari gi metabolis-.rr. ir, pr,rr, i-"t^," gtiinfd sovietic A's. presman a afirmat cd aceste campuri pot produce acusticegi tactile la o1n,precum gi stdri emofionale ;::Y!t:,:t7.uale'

au.ardtatcdcAmpurile electromagnetice carese ItT:i:l :lSovieticii incadreazd in standardele

ll^ti,:iit:t^:lly:, problema posibititdfii modifi cdriloi genetice ;r;;;;;;;-"u'*"n electromagnetice de nivel scdzut,.a.e""or,drrcIa deformar"u, d"."r.ri
sebilitante.Lipsadein!elegereinmediulmedical, 263

pand laincep"r.,tur *utu.itd{ii sexuale. s_a pus

asupra fiinfelor,

The Wall StreetJournal,,,Armele neletale,noua clasdde arrne ar putea sd incapacitezeinamicul, dar gi si limiteze pf"J".ff"", de Thomas g..niG + ianuarie1993,pg. Al 9i A,4. minfii,,, de KathleenMcAuliffe, Omni Magazine,februarie ilr;Ca-nrrile 26s "Conflictul de micd intensitate gi tehnorogia moderni,,, lt. col. David Dean USAF, editoc Air Untversiry f. .;;;,;il". for Aerospace Doctrine, Research, and Education,MaxweliAi. F;-;;;", Alabama, iunie 19g6. 2*,,CAmpu rile min[ii,,, de KathteenM;;l;ff";b_ni Magazine,februarie

212

+Dr. Nick

.pJelU"! gi depresia. Comunitatea de spionaj gtia deja ,*[G "a dezvoltaseri tehnologii de iradiere cu microunde care pot afecta

IIAHAARP

213

mintea, memoria gi sdndtatea. cercetdrile sovieticilor ardtaseri cieja, cd era, de asemenea, posibir sd se creeze halucinafii gi modificdri are perceptiei, semnificative la oameni.27l

utilizarea de citre CIA a tehnologiilor de modificare mintari nu este ceva nou. prin MKULTRA, CIA a efectuat experimente privitoare la memorie pe mii de oameni neprevenifi din intreaga" {ard (sUA), in 180 de spitale, centre de cercetaregi inchisori. cIA a folosit LSD gi alte drop;uri, spilarea creierului, privarea senzoriali, hipnoza qi numeroase alte tehnici pentru controlul minlii, pAnn in 7976,cAnd Senatul SUA a investigat aceste 273. 274 practici. 2zz, % pare cd numele programelor gi aborddrile lor au fost schimbatg dar programele ar fi putut continua gi dupi 7976.27s Intre timp, sovieticii o ruaserd cu murt inaintea suA irr dezvoltarea tehnologiilor pentru rdzboiur minfii. Ei au perfectionat un dispozitiv numit Lida, care producea un cAmp pulsatoriu, de frecvente extrem de joase (ELF). Dispozitivul Lida a fost folosit pentru a a{uqe in transr prizonierii de rdzboi, astfel incat secretele sd poati fi obfinute de la ei mai ugor. Dupd cum s_amentionat mai acest dispozitiv a fost testat de dr. RossAdey in SUA, la fevrlme Spitalul Loma Linda VA. Sovieticii au descoperit apoi cd printr_o manipulare ugoard - ptin inversarea polaritdtii cieierut.ri qp.in trecereade curent de tensiune foarte joasd dinspre partea frontald a creierului spre spate) - se putea induce somnul profr.rnd.Dovezile au mai ardtat cd ei au_perfec,tionat ,,hipnozatelefatici,,, ce putea fi gtlUzatd de la sute de km distanfd fafd de persoana-fintd.2z6 271 "super Memoria- Revolufia",de she*a ostrandergi Lynn schroeoer, 799I, p9.298-299. 22 versiuneaadevdratrsau controlurmintii gi "cildtorie inspre nebunie. abuzulmedicalexercitate in secret de cra", i" c"rd"" T#;;, ;fi;. 273,,Super Memoria 199L,pg.292-304. Revolufia,,, de Sheila Ostrander gi Lynn Schroeder, L'i\ur."rtp-""truPregedinte,rearizatlpregiititdeComisiapentruactivitdtile rqqllrvr'!.' CrAin_interiorulSUA,,,iuniet97S,p,[.zis_zst. 2ru "Cdlitorie inspre nebunie. versi,iea adevirati sau controrul minsi gi
276 ,,Super Memoria - Revolufia,,, de Sheila Ostrander gi Lynn Schroeder,

Sovieticii au progresat imens in tehnologiile lor, pAni in 1975' in acel an, ei au inceput sd utilizeze gapte emifdtoare radio uriaqe, pentru a emite unde pulsatorii ELF in gama 3,36 pdnd la 17,54 rnegahertzi. Aceste unde au fost emise la frecvenle intre 6 qi 11 Hertzi - frecvenfe armonice ale undelor cerebrale 9i au devenit cunoscuteradioamatorilor sub numele de semnalul ,,ciocdnitoafea". Legendade acoperirea emildtoarelor sovietice,ca qi ceaa proiectului HAARP, a ardtat cd acesteaerau utilizate pentru comunicarea cu submarinele, dar mulfi cred ci efectelesecundarenegative au fost intemaSonale.2n S-a speculat cd aceste ,,efecte secundare" ar fi provocat interferenfa comunicaliilor, pene de curent, modificiri aie dispozifiei pe distanle semnificative, afectAndun mare procent din populafie gi pro-rocAndmodificdri ale vremii, care au avut un efect devastatorasupra producfiei alimentare incepAnd cu anii 7970'278 Un genial electrofizician, dt. Makela a studiat fizica 9i chimia intre 1953qi 1959,urmAndun studiu de doi ani in psihologie qi studii suplimentare in electrofiziologie. El gi-a continuat pregdtirea cu studii avansatein acupuncturi gi in medicina chinezd qi occidentalS, gi a practicat medicina ca cercetdtorsau ca medic pe o perioadd de pestepatruzecidc ani. in timpul unei vizite din 19941adr' Makela, dr. Nick Begich a- discutat proiectul HAARP. A fost studiatS ideea cd sistemul HAARP ar putea fi folosit ca sistem de transmisie pentru antlenarea creierului, ceeace i-a amintit dr. Makela de o serie de dispozitive ale ciror caracteristici ii erau cunoscute. Ideea ci HAARP ar putea crea diverse forme de undd in cadrui unui mare segment al spectrului electromagnetic,era un motiv de ingrijorare, avAnd in vedere riscurile pentru sbnitate. Acest sistem putea fi utilizat in mod abuziv iar riscurile nu erau bine definite. Din neatenlie, mai puteau apdrea efecte negative asupra sdndtdlii, ciaci operatorii nu emise,?n erau congtienfi de co..nsecinfele radiafiilor electrornagnetice formele de undi pe carele utilizau, unde care erau reflectateinapoi -spre pimAnt dinspre ionosferd. ljei, pg. 2e2-304.
ttt ,,Super Memoria - Revolulia",

;rt:-;t:'oal

exercitate in secret deCIA", a" i*a." i#;.

iri#r.

de Sheila Ostrander 9i Lynn Schroedet

pg.2es-302. ]_?e1 '^

Ibid.

214

t Dr, Nick

amintit de un anumit dispozitiv care a fost comercializat pentru o scurtd perioadd de timp in Japonia.Acest dispozitiv era un emifdtor radio care producea o undd pulsatorie (6_72Heftzi). Impulsurile erau in rezonanfd cu undere radio, astfer incat undele radio ac{ionau ca o undd purtdtoare pentru a ob{ine efectul dorit. Acest dispozitiv era folosit pentru a reraxasau a concentraaten{ia. Efectul era perceput gi la distantd, fdrd hr.27e Trebuie si reamintim cd un reprezentantal armatei suA a recunoscutdeja cd seintenfion eazd.s6, se utilizeze HAARP pentru a se transmite radiafii de radiofrecvenle in pulsuri (care,afirmdm noi, daci sunt modulate in modul potrivit gi in forma potriviti de undd, ar putea pro-voca grave efectenegative asupra sdndtdfii oamenilor gi a animarerir). specificafiile gaanp impun un set foarte versatil de parametri 2s0 care pot face ceeace s-a demonstrat doar in laborator, sau in alte condilii controlate, sd perturbe min{ile gi sd creezeefectenegative asupra sdnitdfii. Armata SUA este foarte familiarizatd cu aceste tehnologii. Cdpitanul Paul Tyler a fost directorul proiectului pentru radiafii electromagneticeal Marinei suA intre 1970qi 1972.Er a fost citat intr-un articol din februarie 1970,din revista omni, cu privire ra efectele radialiilor electromagnetice.El a concluzionat cd efectele carear putea fi stimulate chimic ar putea fi stimulate gi electric.,,Cu ajutorul cAmpului electromagneticadecvat,de exemplu, s_arputea produce aceleagiefecte ca gi cu drogurire psihoacrive."2,lprimele idei aruncate la intamplare de cdtre CIA qi de primii cercetdtori erau acum urmdrite de armatd pentru a fi utilizate in controlur comportamentului uman _ o perspectivdcu implicalii profunde. Un alt jucdtor din acestgrup aparentneinchegateraArthur Guy. Prin contract cu forfele Aeriene ale sUA" er a aptat la compilarea cdrfii ,,Manualul de dozimetrie a radiofrecventeror,,. Aceasti carte
27e Yizltele gi conversafiile dr. Nick Begich cu dr. Reijo Makela in Finlanda, noiembrie 1994. 40Biroul pentru cercetdri navare,contracturcu nr. N00014-92-c-0210, ARCO Power TechnologiesIncorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie q 1992 amendamentelede pAndin 19 octombrielgg3. 2&,,CAmpurile mintii,,, de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie 1985.

IRPEM"keffi;

o serie de domenii necesare estesingura de acestfel care anaLizeaz| Dentru dezvoltarea sistemelor de armament. in acestepublicalii se iescria activitatea lui Guy de la Universitatea din Washington. La Universitateadin Washington,el a expus gobolaniila niveluri scdzute de radialii electromagnetice.Printre efecteleacesteiexpuneri, erau incluse stresul imunologic Ai dezvoltarea mai rapidd a tumorilor de patru ori rata animalelor neexpuse.Acest studiu a produs efecte negative la niveluri de radiafii de douizeci de ori mai mici decit nivelul de siguranfi termici stabilit pentru SI-J4tzsz Aceastd cercetare a efectelor netermice se desfSgoard in intreaga lume; in Germania, Deutsche Forschungsgemeinschaft echivalentulAcademiei Americane de $tiinle a anunlat rezultatele cercetdrii sale cu privire la ELF. Ei au concluzionat cd ,,efectele in celulele netermice datorate expunerilor ta EMF pot fi declangate domenii in aceste lor cd cercetirile Se pare speciale". in condilii vii
ar continua.283 Acest capitol a ardtat cd tehnologia implicatd in inlelegerea fiziologiei umane continud sd avanseze intr-un ritm foarte rapid. Rezultatul a fost descoperirea de efecte necunoscute sau neinlelese anterior. Controversa care inconjoard incd aceste zone nu este atAt de genul ,,oare funclioneazi sau nu", ci mai mult in legdturi cu ignoranta rispAnditd in ce privegte impactul cAmpurilor de energie care inconjoard toate formele de viald. Oamenii de gtiinld din diverse domenii tind si se specializeze. in plus, cercetdrile debazd intArzie - uneori timp de decenii - a fi integrate in tehnologiile aplicate. Aceasta se intAmpld in mare m5sur5 deoarece vechile standarde dispar fl1 greu, iar noile realiz{ri in domeniul cunoagterii sunt aplicate foarte i:rcet. Noile cercetiri au nevoie de mulfi ani pentru a migra din laboratoarele pentru apdrarea de inaltd tehnologie, la medicul practicant. intre timp, armata are frAu liber pentru a utlliza aceste noi tehnologii pentru sisteme de armament, mai curAnd decAt pentru sisteme de vindecare. " 282 ,,Curenlii transversali: Pericolele electropoludrii, Promisiunea electromedicinii", de dr. Robert O. Becker,pg. 1,94-197. 2tt Seminarul German cu privire la mecanismele interac{iuniior EMF, Microwave 1991. News,noiembrie /decembrie

CapitolulXXIV BOMBARDAMENTU t,,N ELETAL"

Domeniul tehnologiilor ,,neletale" a dobandit in urtimii ani o atentie tot mai mare din partea publicului. Diversere agenfii ale guvernului federal au sporit gradat difuzarea in presda materialelor legate de aceasti tehnologie. ,,sensibilizarea" oamenilor in vederea acceptdrii acestei noi arme 9i-a sipat incet calea p6nd la o bund vizibilitate. Introducerea acestor tehnologii a fost atent orchestratd pentru a evita ,,goculschimbdrii,, gi pentru a spori posibihtegile de acceptaredin partea publicului. Posibilitilile oferite comunitdfilcrr apirdrii, justiliei qi informa,tiilor in dezvoltareade sisteme,,neretale"au fost imbrdfiqate cu entuziasm de diverse agenfii. Eldon Boyd de la Centrul pentru armede suprafatdal Marinei a fostimputernicitin 19g1 gi 19g2 pentru a cerceta potenfiaiul de a dezvolta dispozitive electromagnetice care puteau fi folosite ca arme ,,neletale,, pentru combaterea dezordinilor publice, pentru transferarea ostaticilor, pentru

IIAHAARP solutii pentru ceea ce se credea a fi o zonh cu posibilitdfi semnificative i1 viitor. S-a raportat ci mai multe domenii ofereau noi oportunitdli pentru Ministerul fustifiei. Raportul Ministerului |ustiliei dezvdluia faptul c6: ,,Participan{ii au mai discutat utilizarea de diverse lungimi de undd 0 ;i forme de administrare a energiei electromagnetice ca armd neletald' domeniu. .. in acest preliminare s-a efectuat parte a cercetdrilor substanliald Linparticipant la conferinld a notat cd cunoStinlelespecifice in domeniul posibil, curdnd, fiziologiei umaneprogreseazdpdnd la punctul tn care arf ale radiayiilor specifice sistemefaiologice specifice,cufrecvet{e siise vizeze pentru a produce efecte mult mai subtile Si atmonizate electromagnetice, decdt celeproduse prin adaptarea creierului la stimularea stroboscopicd." Adaptarea creierului la stimularea stroboscopici este utilizarea vtzibild, pulsati la frecvenle despre care s-a ardtat cd au iumini de impact asupra creierului. La unele Persoane/ acestea pot provoca atacuri de epilepsie. Raportul continua astfel: ,,Existd unele dovezi (Si multe presupuneri) care suslin cd radialiile de frecvenle extrem de joase (ELF) pot produce greald sau dezorientare. Un cercetdtor a,tupus animalele la radialii electromagnetice (ELF) prin implanturi de electrozi Si crede cd s-ar putea produce rezultate similare de la distan{d,fird electrozi. Un participant a sugerat cd, tn mod ideal, cineva ar dori sd dezvolte capacitatea de a proiecta aceste cdmpuri electromagnetice pentru utilizarea de specialitate, de exemplu pentru a prociucesomn sau confuzie. Se Stie cd somnul poatefi indus prin electrozi tn creier Si cercetdtorii ruSi pretind cd sunt in mdsurd sd producd somn de la d istan[d (electrosomn). "286 Acegti participanti la conJerinld se refereau la activitatea desfdgurati de citre dr. |ose Delgado de la Universitatea Yale qi la aparatul rusesc Lida, testat de cdtre dr. Adey, citat mai devreme.

securitatea ambasadelor qi pentru alte operatiuni clandestine. noya a concluzionat cd manipularea de la distanli a minlii era posibili. Finantarea a fost intreruptd in 79g2, dupd cum gtie publicul. Este mai probabil ca acest tip de cercetare a fost crasificat gi mutat la alte instalafii, cu noi cercetdtori2& din lumea ,,neagr|,,aproiectelor de cercetare secrete- Acest tip de tehnologie nu ar avansa dincoro de Iaza de concept dacd nu ar deveni un proiect ,,negtt),, datoritd afirmatiilor armatei privind,,securitatea nafionald,,.

mai pufin letale,de sherrisweetman, martie19gzMinisti*r i" j"ru,i" SUA,InstitutulNafionalal ]ustitiei. "r

la elaborarea acestor noi arme de inaltd tehnologie. Conferinla a fost gqletizatd in anul urmdtor2ss intr-un raport care trata probreme gi 2&,,CAmpurile minfii,,, de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie 1985. 2s Raport cu privire ra Conferinla procurorurui Generar pe tema armeror

Conferin{apentru rrneletale, inlg86,procurorulgeneral al SUAalinut o conferinfd cuprivire

LosAlamosgi Prietenii a MinisteruluiJustiliei Raportulcu privire la conferinfa din 1986 mai nota: ,,Naturaarmelor ce urmeazea fi testate9i necesitatea
2& Raport cu privire la Conferinfa Procurorului General Pe tema armelor mai pu{in letale, de Sherri Sweetman, martie 1987,Ministerul Justifiei al >UA,lnstitutulna{ional al Justifiei.

HAARP

219

testdrilor nu trebuie sd fie un secretde tipul celor a ciror <scurgere>) ar duce la o expunere exagerati qi la un protest zgomotos din
partea publicului." Raportul continua prin a recunoaqte cd armata fdcuse o serie de progrese in aceste domenii, dar aceste progrese erau clasificate. se mai recomanda ca armata sd dezvolte tehnologii arme mai pufin decat retare, deoarece contractere din domeniul apdrdrii erau destul de mari gi sofisticate din punct de vedere tehnic pentru a putea realizaacest lucru. ingrijorarea cu privire la ancheta deschisd trebuie s6 fi fost ldsata deoparte atunci cand in cele din urmd s-a realizatadevdratul grad al progreselor militare. Ideea unei disculii deschise cu privire la acest domeniu in curs de dezvoltare a fost abandonatd in favoarea lumii infunecate a secretizdrii gi a agendelo, ur.rrrrr". Urmdtoarea conferintd importantd in care armata a prezentat noile sale tehnologii Ministerului Justiliei a fost clasificatd gi nu a fost deschisd pentru presd sau public.2sT pentru

287 The wall street Joumal, ,,Armele neletale,noua crasdde arme ar putea si incapacitezeinamicul, dar gi sd limiteze pierderile,,, de Thomas E.hicks, + ianuarie L993,pg. ,{1 44. 2sMicrowave News 9i noiembrie/decembrie1993, Armata cu privire la armele neletale:,,O opfiune foarte interesantd,,.

Ceeace trebuia si fie deschisfuseseingropat in secretizare de cdtre unii dintre aceiagioameni carelimitau in trecut accesur ra cunogtinle. Protesfulpublicului, pe caredoreau sd-revite, esteacum fdcut in mod justificat de cdtremulli opozanti ai acestorarme. in noiembrie 199i, cam 400 de cercetdtori s-au adunat la Laboratorul pentru FizicdAplicati de la universitatea John Hopkins pentru a-gidiscuta activitateain ceprivegtedezvoltareade tehnologii, de armament neletal, incluz6nd radialiile de radiofrecvente (RF), impulsul electromagnetic (EMp), cAmpurile ELF, laserele gi produsele chimice. intrunirea a fost clasificatd gi nu au fost publicate niciun fel de rapoarte detaliate.2ss Conform declaratiilor de presd gi agendei conferintei (care a fost publicatd), programele care dezvoltau tehnologiile fdcuserd progrese semnificative. s-au fdcut mari eforturi pentru a se ldsa un vdl de secretizaregi pentru a se clasifica acea conferinld. Aceasti conferinld a dus intregul program pentru arme neletalecu un pas inainte, adunAndu_ipentru acesteveniment pe experlii de varf. Conferinta a fost sponsiizat|

de Laboratorul Nafional Los Alamos 9i s-a axat atAt pe utilizdrile rnilitare, cAt gi pe cele pentru aplicarea legii, ale acestortehnologii. Dr. Edward Teller gi Procurorul General al SUA, JanetReno,au fost programati ca vorbitori debazd'pentru conferinli, cu toate cXReno (Acelagi dr. Teller, ,,pdrintele bombei cu nu a putut sd participe.28e hidrogen", carepropuseseutilizarea de arme termonuclearepenttu a crea porturi cu apd adAncdin Alaska, pe la inceputul anilor 1960, care a promovat un sistem de armament Rdzboiul Stelelor pentru Versantul Nordic al Alaskdi, pe la sfArgitul anilor 1980 qi care deveniseacum un suporter entuziast al electromagneticiineletale.) Dr. Clay Easterly de la Laboratoarele Nafionale Oak Ridge a condus o conferinld cu privire la ELF/EMF-uri. ,,Argumentul meu de bazd a fost cd par sd existe unele sensibilitdli, sau rispunsuri biologice la cAmpurile ELF, ce ar putea fi utile pentru tehnologia neletal5." El n-a putut discuta aplicaliile specifice, deoatece afirmaliile au fost clasificatede armatS.El a continuat prin a spune cd armataera interesatdde utilizarea radiafiilor neionizarrte(netermice) care puteau fi utilizate pentru dezactivarea sistemelor electronice ale inamicului, cu toate cd prezentarea sa se referi la utiliziri care Din nou, aceastademonstreazd nivelul puteau afecta oamenii.2eo de cunogtinfe pe care armata il evitd in prezentdrile de informalii pentru public cu privire la HAARP - posibilele utilizdri sau riscurile asociatecu generareade radiafii ELF asupra unor zone intinse din Alaska gi chiar de pe planetd. La aceastd conferinld au fost prezentateo seriede lucrdri careau oferit cele mai noi informalii cu privire la tehnologiile aplicate din acest domeniu. Dr. Henry Brisker de la Laboratorul pentru Cercetdri al Armatei SUA a prezentat lucrdri care se ocupd cu tehnologia cu microunde de inaltd putere, in timp ce dr' George Baker de la Agenlia pentru Apirare Nucleari a prezentat o lucrare intitulatS: ,,Armele RF: O opliune neletald foarte tentantd". Ceea ce este evident din numdrul de participanli qi din domeniul de aplicare al subiectului este faptul cd evolufia acestor idei intr-o noud formd de armament nu a apirut recent in sceni, ci
'?8' Ibid. ,e0 Ibid.

- versus - convingere prin ra!iune,,. r Aceste tehnologii se extind dincolo de Fortele Aeriene, CIA gi Marin5.,, Armata suA deyine propriur sduprodus - o armd cu radiofrecvenle (RF). in nuntdrul din 24 august tgBT al Defense News,John Rosada de ra Laboratoarele Harry Diamond din Adephy, doctor in medicind, este citat spundnd cd ,,natnra rdzboiului vafi cornplet schimbatdprin utilizarea de arme (RF)." Rosado mai observa cd ratriapiireRF ar puteafi utirizate pe un cdmp de luptd intins, cu anrene comandate tn IJn sistem de fazd... "2e2 antene comandate in fazd este ceea ce utirizeaz|HAARp pentru a-gi trimite semnalele in ionosferd.

220 Manninx I Dr.Nick mai curand seafla de cevavreme pe agendaarmatei.Accentul pus in prezent pe aceste tehnologii reflectdnivehrl de interes al guvernului, iar vizibilitatea sporitd pe care guvemur o acordi acestordomenii, indicd inten{ia de a utiliza acestesistemeintr-un mod mai cleschis.2el Este o practicd obignuitd aceeade a permite lucrurilor, cum ar fi acestetipuri de progrese tehnologice, sd iasd la iveald cAte pufin, pentru a ,,incerca apele" opiniei publice. in acest fef populafia poate fi cooptatd spre a acceptaniveluri mai inalte de intruziune din partea agenfiilor guvernamentare.Ideea este de a indoctrina oamenii invdlandu-i sd creadd, mai curand decat dandu-le toate informatiile, incat o persoandprudentd sdpoatd gandi gi si ia decizii rafionale. Contrastul poate fi formulat mai bine astfel: ,,propagandi

221 ," gisegte in naturd." O a doua testare a fost planificatd ir" program similar ametican, de energie pulsatorie", nentflr,,singurul 'cu
f ,. a 1-,--?gq r---l^-::l^

localizarea la Laboratorul Nafional Los Alamos.2e3 Exploziile care erau odati utilizate pentru nucleare din atmosfera superioara, puteau fi acum create prin a crea impulsuri electromagnetice, Eastlund' in brevetele dezvoltate utlhzarca tehnologiei Armele cu pulsuri eiectromagnetice sunt gi ele obiectul Aceste cercetdrilor in curs referitoare la noile sisteme ,,neletale". qi riscuri provoc5ri mari mai tipuri de sisteme prezinti cele dispozitiv pentru sdnitate. HAARP reprezintd mai mult decat un potentialul de{ine El atmosfericd. fizica pentru experimental pentru efecte vaste prin eliberarea de impulsuri electromagnetice ruseqti ,'neletale" sau mai precis, igVtpl periculoase. Tehnologiile intr-un articol din 1993. Acesta discutate fost tehnologiile letale, au dezvaluie dezvoitarea din timpul Rizboiului Rece a unui dispozitiv numit ,,girotrort" , care a fost conceput pentru a ,,mdtura cerul de avioanele occidentale de rdzboi", prin utilizarea de microunde de mare energie. Articolul descria aceastd armd ca fiind capabila s5 cure{e atmosfera de substanfele chimice care Provoacd epuizarea stratului de ozon. DezvoltAnd sistemul de armament, rugii au descoperit ci aceastd tehnologie putea fi folcsitd pentru a ajuta in problema ozonului sau pentru a modifica compozifia chimici a atmosferei superioare.2ea Tehnologia conceputi pentru a mdtura cerul de avioanele de rdzboi are aceeagi utilizare prevdzutd de Nikola Tesla, in anii L940, cAnd el gi-a oferit tehnologia guvernului SUA. Mai tdrzht, Eastlund a descris cum ar putea fi utilizate brevetele sale, pentru a modifica compozifia chimicd a ionosferei, inclusiv adiugarea de ozon, sau distrugerea altor produse chimice selectate. Girotronul descris in articol a fost dezvoltat ca unul dintre emititoarele radio tip ,,ciocdnitoare" 9i funcfioneazd pe aceleaqi principii ca gi dispozitivele occidentale. In timpul Rizboiului Rece, activitatea ruqilor era mult mai avansatd decAt cea din SUA. Oamenii -at ,,Din Rusia cu dragoste ... la Los Alamos?" Raport Secret,ParadeSpecial 1993. ]uPplement, '* utilizareade tehnologie ,,La Livermore,California,se ia in considerare ruseasc6", de Tom Schmitz,The Joumal of Commerce,8 aprilie 1993.

Din adversari, aliali

Acum cdRdzboiul Reces-aterminat qi existdo cooperaresporitd intre superputeri gi fogtii inamici, cercetitorii rugi gi cei americani au inceput sd cooperezeintr-o serie de eforfuri de cercetare,incrusiv electromagnetica.Echivalentul sovietic al Laboratorului Nafional Los Alamos, Arzamas-16 situat la est de Moscova, a hceput si colaborezecu SUA. Pe la inceputul anilor 1990,cele doud raboratoareau colaborat la cercetarea cu privire la ,,un supergenerator electromagnetic capabil si creeze ur impuls de energie electrici mai mare decat
2e1 Mijloacele defensive neletale, conferinfd clasificati, sponsorizati de LaboratorulNafional Los Alamos National,16-17 noiembrie1993. 2e2 Microwave News, mai/iunie 19gg.

222 fi Dr. Nick de gtiinfi din Rusia colaboreazi acum cu Laboratorul Nati Lawrence Livermore pe aceste proiecte.

UAHAARP

223

Acest lucru permite utilizarea armatei in acfiuni indreptate

ei ar trebui si o protejeze. Aceastd irrrpotriva cetdlenilor ldrii pe care intrebirii: cine sunt inamicii angajali declaralie de politicd d5 nagtere le stopeze? Care sunt acele activitdli, si ei doresc in activitili pe care gi cine va lua decizia pentm stoParea acestora? Un aspect important al sistemului de armament neletal esfe in eroare. faptul cd termenul de neletal induce ir mod intenlionat inleleagd Strategia mai precize azd: ,,Este important ca publicul sd nici armele perfecti, c6 aqa cum armele letale nu ating letalitatea uneletale> nu vor fi intotdeauna capabile de a evita dezastrul 9i nedoritele daune colaterale."2es Cu alte cuvinte, se pot distruge proprietifi qi ucide oameni prin utilizarea acestor noi arme. Oficialii de la Pentagon au declarat cd ar dori sd oblind 41 de milioane de $ in 1995, pentru dezvoltarea acestor arme care includ sistemele lor cu pulsuri electromagnetice.2eeAceastd sum6 ..modestd" are o mare intindere, deoarece ea este destinati punerii in aplicare a unei tehnologii deja cunoscute pentru construirea de arme prototip din piese ,,autonome". Singura provocare ar fi asamblarea lor. Cercetdrile de bazd pentru aceste tehnologii s-au efectuat cu bani de la ,,bugetul negru". (Acestea sunt fonduri atAt de secrete, incAt nici micar Congresul nu gtie cum vor fi cheltuili banii, in spatele cdrora igi ascund programele organizafii precum CIA, laboratoarele guvernamentale administrate de armatl 9i alte organiza{ii de informafii. Pentagonul a primit de fapt 50 de milioane d" $ p"trttu utilizarea in comun cu Ministerul de fustifie pentru elaborarea acestor arme,,neletale/'.300 ln declarafiile de presi, guvernul continu[ si minimalizeze riscurile asociate cu astfel de sisteme, chiar daci potentialul letal este descris chiar in contextul politicilor proprii de utilizare a acestora. in Secretarului Asistent al Apdririi, schila, 21 iulie 1994.
2r8 Ibid.

directivd pentru Ministerul Apiririi, care ar stabili o politicd pentr armele neletale. Strategia era programatd si intre in vigoare pe ianuarie 1995gi stabilea o legdturi oficiald intre cercetdJ" ,," ale armatei gi agenliile civile pentru aplicarealegii.
Planul guvemului de a uttliza sistemele cu electromagnetice gi de radiofrecvenle ca tehnorogie neletald pen uzul intem al Ministerului de Justilie reprezintd un semnal

De la apirarea na{ionali la Ministerulde fustitie Pe 27 iulie 7994, dr. Christopher Lamb, Director Departamentului pentru Strategiipolitice, a emis un proiect

acestui document, armele neletale sunt destinate spre a fi utiliza impotriva,,adversarilor,, interni ai guvernului. Definitia cuvAntul

agenfii qi nu erau supuse vreunui procesde analizi p.rUU"a. In forma sa actuald de proiect, strategia acordd cea mai prioritate elabordrii tehnologiilor care sunt cermai probabile sd a o dubli utilizare, adici apricarealegii aplicafiile militare. 9i Confo

cu misiunile militare extinse este chiar mai deranianti. misiune combinatd ridicd intrebiri constitufionale supli pentru americani, in ceea ce privegte puterile guvernului federal. in interviurile cu membrii de la Ministerul Apdrdrii, r confirmat elaborarea acestei strategii.2e5in discufiile din febr 7995, s-a descoperit ci aceste strategii erau inteme pentru a

alarmd pentru observatorii atenfi. Cu toate acestea,planul p integrarea acestor sisteme avanseazd. Combinarea acestoruti

incluzdndu-i pe qceia care nu sunt inamici declarali, dar sunt angajayi activitdli pe care dorim sd le stdrpim. Aceastdpoliticd nu exclude utilizar autorizatd in mod legal, cu caracter intern, a armelor neletale, de catrl forlele militare ate SUA, tn sprijinul aplicdrii legii.,,zsz , 2es Directiva Ministerurui Apirdrii, politica pentru arme neletale, SecretaruluiAsistent al Apdrlrii, schifi, 21 iulie 1994. D6Interviuri la sfArgitullui februarie, cu Nick Begich. 2e7 Directiva Ministerului Apirdrii, politica penrn: arme neretare,

,,adversar" a fost extinsi in mod semnificativ in cadrur strategiei: <.adversar>> ,,Tbrmenul esteutilizat mai susin sensulcel mai Ia;

2nn The Wall StreetJoumaf ,,Armele neletale,noua clasi de arme ar putea si incapaciteze inamicul, dar qi si limiteze pierderile", de Thomas E' Ricks, 4 tanuarie 7993 pe. A1 ri 44. 's WarrenHougf,, ,,Controlul civil alinaltei tehnologii,in studiu; Pentagonul secret- Memoiandum de inlelegere al Ministerului de justifie, Armele "neletale'in progres,sunt addugatela arsenalulguvernului in rdzboiulsiu rrnpotrivapropriilor cetdleni", The Spotlight, 31 iulie 1995.

,tanne Manninp I Dr.Nick

HAARP

225

dublul limbaj orwellian, ceeace esteneletal poate fi letal. Elaborarea acestor tehnologii este gestionati in comun Comitetul pentru dirijarea armelor neletale, care este de Subsecretarul apdririi pentru achizifii gi tehnologie qi bi Secretaruluiadjunct al apdrdrii pentru opera{iuni specialegi
de micd intensitate.3OlAcest lucru pecetluiegte noua alianld din

fuplica pe acestea activitdli cum ar fi elaborarea, producerea, stocarea vor deveni ilegale, au exceplia cazului in care scctpul lor este Si ililizarea nu a core fost interzis in temeiul Convenliei. Un.qCtlpl de scop 9s-t9 unul Din pdcate, raplicarea legii, inclusiv cgrnhqlg!:gg.JleVod,llt-|l-.ot-publker.'03 <<aplicarea legii> (A gyi.!gge.?,9"9il9y! Convenlianu defineSte 4plk*eo

Ministerul de Justife gi Ministerul de Apdrare, pentru viitoa initiative militare gi pentru aplicarealegii in SUA. lnhegesereamisiunilor Ministerului de Apirare cu cele civ ale Ministerului de Justifie este fdrd precedent. De la Rdzboi
Civil incoace, maginiria militard nu a mai tbst intoarsd imnotri

cetdtenilor SUA, cu excepfia unor acliuni foarte limitate combatereadezordinilor publice. Ideea'de a utiliza acest periculos gi intruziv estein contradicfie cu o bun6 politici public
Acest fapt ridici intrebdri serioase privind utilizarea Mini Apirdrii pentru acfiuni interne polifienegti, ceea ce poate consti

o incilcare a dreptului constitufional fiind in conflict cu u

federald, definitd restrictiv a armatei .pentru apdrarea nafional6,,.

Alarmeleinternafionale incep sAsune

sunt ridicate inhebdri nu numai de citre autorii acestei cdrgi, ci

de citre Comitetul lrtemafional al Crucii Rogii. in raportul acestor de pe la jumitatea-anului Lgg4J,2 au fost ridicate o serie de problemr de_-,rA4bo1 rlqarte" nu era noud, ci a inceput in ldggq fdri 195Qpotrivit raportului. Interesul armatei pentru acestesisteme referea la armele chimice, avansAndulterior la qg-_Iedle elng_!-e_ Raportul lua in considerareramificaliile legisrafieiintema{ionale privire la utilizarea acestornoi tehnologii. se subliniau punctele
din convenliile internationalg cu privire la utilizarea de arme ,,Prin urmare, atunci cdnd Convenlia (ConvenSia privind armelor chimice) va intra tn vigoare in anul urmdtor, activitdlile care sr Perry pldnuiegtesi lanseze efortul de rizboi neletal, DefenseNews septembrie1994. m2,,Intrunire a experfilor cu privire la anumite sisteme de armament cu privire la mecanismelede implementare in legislafia intemafionali Raportul Comitetului Intemafionil al Crucii Roqii,"Geneva, Elvefia, 30 - 1 iunie 1994.Emis in iulie 1994.

qggql pentru controlatea De gdtre cinq?),cu toate cd defineSte ttnde? ceproducerapid publice>,si anume,<o2c3;1y!_s_tq4g^g!Utukd dezordinilor sau efecte de incapacitare la oameni senzoriald fuicd ce dispar la iriture ale Conven;iei Statelorsemnatare expunerii>. scurttimp dupd incheierea li secerea nufolosi Mondial,a UNESCO, Patrimoniului privindProtejarea publiceca mijloacede rdzboi".w pentrucombaterea dezordinii ugenlii Cu alte cuvinte, putem folosi pe cet5lenii proprii ceea ce nu putem folosi in rdzbo| pe adevdralii inamici care constituie amenin{dri la adresa securitdfii nationale. Aceasta explici de ce elaborarea armelor neletale s-a mutat de la Ministerul Apdrdrii la Ministerul de justilie. Pentru Ministerul Apirdrii continuarea dezvoltdrii acestorarme, ca instrumente de rdzboi, esteacum ilegald conform legislafiei internafionale. Raportul Crucii Rogii a continuat prin a discuta despre trcc.ersade-la.arree de rizboi la instrumentele polit-ienegti-pe c;ue le-a numit,,agenti de combaterea dezordinilor publice". Ce inseamni acest lucru pentru americani? Ac-gC!--.1u-cru il plaseazdpe americani gi pe cetd{enii altor ldri intr-o clasd mai pufu prqtejati decAtcea a persoanelor care doresc sd distrugi lara noastrd- adevdrafii nogtri adversari. ASgqt*limbajreprezinti o cale pentru diverse liri de a continua sd dezvolte acestearme. Aceasta reprezintd o.=po1!rJi de scdparein acord. Astfel, in timp ce tratatul aratdbine la exterior, dedesubt se afld.frazeologiegoali. intr-o alti secliune a raportului sunt discutate pe larg ,,Armele viitorului care utilizeazi r-nicrounde de mare putere". Aceastd secfiune descriefrecvenlelede microunde, elaboratepentru HAARP, pentru utilizare in armamentul impotriva maginilor gi a oamenilor. ---R Convenqia privind interzicereaarmelor chimice, art. Il 9(d). * ,,int ,rnir" a experfilor cu privire la anumite sisteme de armament gi cu Privire la mecanismeie de implementare in legislalia intemalionald", rtaporful Comitetului lntema{ional al Crucii Rogii, Geneva,Elvefia, 30 mai - 1 iunie 1994. Emis in iulie 1994.

226

leanneManninx tt Dr. Nick

Una dintre utilizdrile descrise este o arme cu (EMp) careoferdoperatoruluiaceeaqi capacitate electromagnetice a distruge circuitele electroniceca gi o explozie nucleari. Princi
diferenfd este cd aceastd noud tehnologie este controlabild gi poate utilizatd fdrd a incdlca tratatele privitoare la armele nucleare.

Aceastdsecliune a raportului descria apoi nivelurile de la carepot apdreaurmdtoarele: ,,Supraincilzire qi deteriorare a lesutului animal." ,,Esteposibil sd afectezesistemul nervos." ,,Constituie un prag pentru efectul Frey." ,,Provoaci erori de bit la computerele neprotejate." ,,Arde diodele receptor neprotejatede la antene."
Efectele se bazeazd pe radialiild de radiofrecvenfe, av

,,intre 10 gi 100 de impulsuri pe secundi". Raportul confirma

erau cercetate efectele netermice. Aceste efecte netermice includ daunele produse sdnitifli ulnanel atunci cAnd efectele apireau ,, cadrul aga-numitelor benzi spectrale de frecvenle de modulare (1 Hertzi irrseamnd un astfel de domeniu30s) sau benzi spectrale densitate a energiei.36"

Modulin carefuncfioneazl.acestearme a fost descrisfoarte atunci cAnd raportul nota efectelelor asupra maginilor: (microunde de mare putere) utllizeazd -O_AI4!-HPM [ascicul de microunde, in pufq14 lap_td3 de mare putere, peneJryg46componentele electronice. Acliunea pulsatople e intern compo.4entelg,generAnd rapid o incilzire intensd care topegte,distrugAnd astfel circuitul." a descris sistemul sdu care, acfionAnd cu viteza I !e.sl1r
era capabil sd topeasci aeronavele de la sute de km depd Raportul Crucii Rogii repetb ideile lui Tesla:

Cu alte cuvinte, lg acesttip dearmd nu existd nicio magind care trece de aceqfzirl invizihil deSnersiedfuecfionati. HAARP putea ar pune in migcare ifrcepuful-urUi-sistem care ar putea si aibi aceste in intreaga lume. efecte in ultima secfiune a raportului, nivelurile de putere pe care le anticipeazi Crucea RogiepAnd la sfArgitul deceniului sunt stabilite de wafi't - acelaginivel de 100de gigawafi ,,dorit" la 100.000.000.000 de planifi catorii HAARP.mS Un qlt raport cu privire la tehnologiile neletale, emis de subliniazd ci: ,,Convenfia Consilirl pgntrq Relatii.Externe.(CFR) de la Nairobi, la care gi SUA este semnatare,interzice difuzarea de semnaleelectroniceasupra umri stat suveran fdrd acordul acestuia, in timp de pace."3m Acest raport deschide discufia despre utilizarea acestor arme impotriva terorigtilor gi a traficanfilor de droguri.31o Raportul CER incAt victimele recomandi ca acestlucru sd-fiefecu|in seffet, as_tfel si nu gtie de unde vine atacqf sgl.1 chiar dacd este vorbade un atac.Existd o problemd in legdturd cu aceastdabordare. Utilizarea acestorarme, chiar gi impotriva acestor tipuri de persoane, poate fi o incdlcare a legislafiei SUA, prin faptul ci qr.qse respectd prezumfia de nevinovdfie. Cu alte cuvinte, pgliti?_9-l4rlPlA_Ea:r alte organizefli dS aplicare a legii ar deveni ju,{qcdtorul, juriul gi cildul. -

,,(Armele) HPM atacdlaviteza luminil fdcAndastfel imposibi e_vitarea fasciculului, anulAnd in consecinfdavantajul sist_eme_loa armament cum ar fi racheteletactice de mare vitezd."
ms Disculie cu dr. Patrick Flanaganpe 2 august 1995(cu coautorul Begich s6 ,,Intrunire a experfilor cu privire la anumite sisteme de armament cu privire Ia mecanismele de implementare in legislafia internalioni Raportul Comitetului Intemafional al Crucii Rogii, Geneva,Elvefia, 30 - L iunie 1994. Emisin iulie 1994.

307 ,,intrunire a experlilor cu privire la anumite sisteme de armament gi cu privire la mecanismelede implementare in legislafia intema{ionali", Raportul Comitetului Intemafionil al Crucii Rogii, Geneva,Elvefia 30 mai - 1 iunie 1994. Emis in iulie 1994. tot Memorandumul tehnic PL/GP nr. L91;,,Prezentdri de Ia Seminarul HAARP cu privire la diagnoza incdlzirii ionosferei,30 aprilie - 2 mai 199'1., PhillipsLaboratory (AFSC),Hanscom AFB, MA. 01731-5000"; Editor, Major u^ rew Fishet 22 octombrie1991 . * ,,Tehnologii neletale; implicafiilegi opliunile militare", raportul unui grup operatiVindependent sponsorizatde Consiliul pentru Relafii Externe, H. Weiner,Pregedinte,emis pe 22iunie 1,995. iYiut:o* "' ,,Tehnologii neletale;implicafiile 9i opfiunile militare", raportul unui o'up operativ independent sponsorizat de Consiliul pentru Relafii Exteme, lvraf com H. Weiner,Pregedinte, emis pe 22 iunie 1995.

228

I Dr.Nick

Instrumentuluniversal- HAARP
intr-un document sintezd prezentat la Baza Forlelor Aeri Maxwell, sunt descrise potenlialele reale ale acestor aplica$i armament pentru instrumentul militar universal HAARP. Cu toa
cd documentafia HAARP emisi de armatd omite si

despre temele discutate mai jos, Forlele Aeriene au aritat

aceastd publicare cd sunt pe deplin conqtiente de potenfiala u a unui sistem de emisie ca HAARP. Mai importantd din punct vedere politic este ,,Propaganda lui Newt Gingrich", plasati

aplicarea legii interne. Mai exact, spune el, comentAnd aceste tehnologii, ,,acestea "sunt dividendul nostru real pentru pace> gi vor pdstra baza industriei apiririi, vor stimula ocuparea forlei de rnuncd in industria de inaltd tehnologie qi vor oferi noile op[iuni necesare polifiei locale gi autoritdfilor de aplicare alegii."3r2 'a Un alt aspect interesant de studiat este noua politici Ministerului ApXririi cu privire la sistemele de armament neletal, fost definifi mai pe in care termenii de,,adversar" gi,,inamic" a1). larg aga cum este aici utilizarea unor astfel de sisteme, impotriva cetSlenilor americani. Ideea cd aceste sisteme pot fi folosite aproape fdrd a fi detectate, pentru a manipula comportamentul gi gAndirea oamenilor, ridicd probleme rnorale. Aceasti utilizare pare sd fie, de asem-enea,in conflict cu drepturile constitufionale, privind libera exprimare gi vorbire. Faptul cd armata, impreund cu Ministerul de Jtrstilie al SUA pot folosi acum aceste tehnologii, in conformitate cu definifiile lor extinse, ar trebui sd tragd un semnal de alarmd pentru toatd lumea, nu doar pentru americani.313 in opinia noastrd, singura discr,rfie compensatorie din ,,Conflictul de micd intensitate gi tehnologia modemd" (o compilalie de lucriri prezentate in 1984) a apdrut datoritd faptului cd unii participanfi la intrunire vedeau ,,noile" tehnologii chiar aga cum erau gi au inceput disculii infierbAntate cu privire la moralitatea tttiUzdrii acestor sisteme de armament. Pe pagina de inchidere din prezentarea generali a tehnologiei erau scrise urmdtoarele: ,,Paul Tyler discutd, de asemenea, aplicarea de radiasii electromagnetice (EMR) in confiictul de micd intensitate. El trece in revistd cerceidrile $tiinlifice in curs asupra efectelor biologice ale radia\iilor electromagnetice. Tyler ne spune cd dovezile actuale aratd cd se pot realiza anumite efecte biologice prin controlarea perimetrelor de radiayii electromagnetice,direclionate asupra subiecyilor umani. Astfel, existd posibilitatea de a utiliza EMR pentru a controla comportqmentul uman squ chiar pentru a mulila sau ucide adversarii. Tyler insistd ca SUA sd aloce explordrii posibilitdlilor de a dezvolta tehnologia de iWtWonsiaeratile "t ,,Armagedonulcare ucide cu blAndefe" de RussellShorto,GQ, martie I 995. l' Directiva Ministerului Apiririi, Politica pentru arme neletale, Biroul cecretarului Asistent al Apdririi, schi[6,21 iulie 1994.

cdtre actualul preqedinte al Camerei Reprezentanfilor in raportului armatei pe aceastd temi.

Prefala cirlii inainte ,,Conflictul de micd intensitate gi

modernd" a fost scrisd de congresmanril Newt Gingrich in 1

al Camerei Reprezentan Aceasti funcfie face din el actualmente a treia persoand ca din SUA. Opiniile lui Gingrich cu privire la ,,conflictele de intensitate" devin relevante atunci cAnd sunt luate in in contextul dezvoltdrii tehnologiei neletale. El se concentreazi crearea de aborddri ale conflictului ce se pot dispensa de radi care, in cuvintele sale, ,,se angajeazd pe tdcute in mici murdare, in locuri indepirtate, aproape fdri sd tini seama scrupulozitatea legald sau de aspectele tehnice ale intemationale.'/311 Capacitatea SUA de a rdspunde acestei provocdri este asemenea discutatd in prefafd, Gingrich scriind: ,,Organizarea puterii tn Ministerul de Stat Si Ministerul Si relaliile dintre Congres, mass-media Si administralie sunt pentru a lupta in mod eficient impotrivo confictelor de micd intensitate. " El continui prin a descrie limitele armatei i:r abordarea de a deveni pregedinte

tipuri de conflicte qi felicitd armata pentru elaborarea doctri

strategice qi a noilor direcfii de tehnologie ale Fortelor Aeri

prezentate in carte. Se pare ci Newt Gingrich rdmAne un fan

armelor neletale, pe care el le vede ca tehnologie utild
31r ,,Conflictul de mici intensitate gi tehnologia modemd", lt. col. David

Dean USAF, editor, Air University Press,Center for Aerospace Doctri Research, and EducatiorLMaxwell Air ForceBase,Alabama, iunie 1986.

230

& Dr.Nick

HAARP

231

armament EMR, care ar putea fi de o deosebitd valoare tn scenariile micd intensitate."314

Devine tot mai evident cd cercul initiatilor de la Minis Apirdrii a depus o dozd substanfiald de efort gi de concentrare acestedomenii. Scriitorul a continuat:
,,Atdt lucrdrile lui Tylea cdt Si ale lui Ruotanen (un alt la Conflictul de micd intensitate Si tehnologia modernd) au dqt la discuyii aprinse. Unii membri ai comisiei consultative au pus tndoiald oportunitatea utilizdrii de arme nucleare, EMP ( electromagnetice) Si EMR (radiafii electromagnetice). Ei simleau pericolul omniprezent de escaladare ar anula orice avantaj cqre ar fi obYinut tn medicind sau din exploziile nuoleare "curate" de la sol din atmosferd. Unii membri ai comisiei qu considerat cd articolul lui frizeazd erezia morald. Este acceptabil sd ai armele Si strategiile pentru transforma un corp inJdrdme sau pentru a-lface scrum, dar nu sd util, cercetdrile Si tehnicile medicalepentru a elabora modalitdli mqi subtile a elimina sau controla inamicii. Exista sentimentul cd orice beneficiu ar puteafi oblinut din cercetarea efectelor EMR - periculoase in sine puteafi umbrit complet de protestele indignate tmpotriva utilizdrii de EMR asuprafiinyelor umane."315

inpnsitate, n-qr trebui sd depindd de controversa dintre sistemelesimple flu avqnsate,sau dintre tehnologiile inaltefa\d de celejoase.'. Cheia este recunoaritereacerinlelor specifice Si aplicarea de tehnologii Si sisteme decvate, conform e cer inyelor. "316 cr Formulat altfel, mijloacele militare justifici (Pentru comentariile lui Ruotanen cu privire electromagnetice, vedeli capitolul nostru,,Armele scopul militar. la impulsurile termonucleare

inlocuite de electroPuls".) in mod evident, aceste concepte au fost bine inlelese de armatd inl984, cAnd a fost prezentati lucrarea originald, ceea ce a 9i dus la publicarea acestei cdrfi, ir 1986. Elaborarea sistemului a evoluat - cel mai probabil prin ,,bugetele negre" - incepAnd din 1984. HAARP este cel mai mare sistem construit vreodatd de armati pentru realizare unui concept care ar putea crea efectele descrise in 1984. Urmdtorul capitol din cartea ,,Conflictul de mici intensitate gi tehnologia modemi" este cel scris de cipitanul Paul Tyler. Tyler discutd, intr-o oarecare mhsur6, aplicarea radiafiilor neionizante radialiile cu prin utilizarea de cAmpuri externe, incluzlnd radiofrecvenfe, precum gi alte radiafii electromagnetice. El discutd unele efecte benefice ale acestei energii, pentru vindecarea rdnilor, regenerarea osoasd in fracturi, electroanestezie, acupuncturi gi ameliorarea durerii. Apoi, el sare direct la aplicafiile militare ale acestei tehnologii: ,,Aplicaliile potenliale ale cdmpurilor electromagnetice artificiale sunt nnmeroqseSi pot fi utilizate in numeroasesituayii militare sau cvasimilitare. (Jnele dintre aceste posibile utilizdri includ tratarea grupdrilor teroriste, combaterea dezordinilor publice, controlarea breqelor de secltritate de la instalaliile militare Si tehnicile anti-personal in tqcticile de luptd. in toate aceste cazuri, sistemele EM ar urma sd fie utilizate pentru a provoca fie disfunclionalitd1ifiziologice, de la ugoare la grave, -fie dezorientarea sau deteriorarea percepliilor in plus, capacitatea de a funcliona a indivizilor ar puteafi degradatdpdnd la punctul in care aceStia ----*,,Conflictul de micd intensitateqi tehnologiamoderni", lt. col. David t. USef, editor, Air University Press,Center for Aerospace Doctrine, Yuun treseatch, and Education,Maxwell Air ForceBase,Alabama, iunie 1986.

Elaborareaacestornoi arme ajutd la demonstrareaimorali generale a rdzboiului, in special atunci cAnd institulia arma prezintd manipularea mintii ca pe un rezultat preferabil
Autorii cdr{ii ,,Releaua HAARP" considerd cd este nevoie de

multe dezbateri cu privire la acestetipuri de arme. Acestedisculii trebui sd fie similare dezbaterilor pe tema armelor nucleare. Un alt capitol revelator din aceastdcarte compilati de a
apela, aparent, la un rafionament care ar avea sens in mi

planificatorilor apdririi gi i-ar ajuta sd trateze aspectelemorale: qu generat ,,Articolele Si disculiile din comisiile tehnologice
cdldurd Si ceva lumind. Cel mai important dintre conceptele la lumind a fost acela cd aplicarea tehnologiei, in conflictul de
314 ,,Conflictul de micd intensitate gi tehnologia modemi", lt. col. David

Dean USAF, editor, Air University Press,Center for Aerospace Doctri Research, and Education, Maxwell Air Force Base,Alabama, iunie 1986. nsIbid.

232

nne Manning & Dr. Nick

233
in medii oPera\ionale."3ls Acest raport din 1982 reclama cercetiri

ar deveni incapabili de luptd. Un alt avantaj al sistemelor este ace.lacd ele pot oferi acoperire pe zone extinse, cu un singur s Ele sunt silenlioase Ei elaborarea contramdsurilor ar putea fi dificild Un ultim domeniu tn care radialiile electromagnetices-ar putea do valoroase tntrucdtva este imbundtdlirea abilitdlilor unor persoane fenomene I e anormaIe... "3'7

pentru dezvoltarea

Comentariile lui Tyler subliniazd aplicaliile care ar putea fi

oarecum dezvoltate. El se referd la un document anterior al Fo

je echipamente care ar putea emite radia{ii prin arme noi, pentru ForteleAeriene. O revistd de cercetareacreditati de Forfele Aeriene -,,Manualul de dozimetrie a radiofrecvenfelor" - descria aceste modele in aga fel incAt sd se potriveascd programirilor pe care ei le prezentaseri in I982.31eCartea oferd metodele matematice de calcul pentru dozajele (dozimetria) radialiilor de radiofrecvenfe, necesare pentru a provoca modificdri la animale gi oameni. Cartea compila cercetdri acoperind cinci decenii gi confinea o bibliografie de 29 de pagini. Este singura carte de acest gen disponibild pe subiect, din lume. Aceasti carte gi, in special, cercetdrile din spatele ei formeazd baza de gAndire gi teorie pentru cele mai bune dispozitive electromedicale pentru vindecare preconizate pAnd acum. Cu toate acestea, aceasti cercetaremilitard nu este folositd in mod curent pentru a vindeca; ea estefolositd pentru a dezvolta metode mai bune de a ucide. Unul dintre principalii comentatori ai ,,Manualului de dozirnetrie a radiofrecventelor" pentru Forlele Aeriene a fost dr. Herman P. Schwan. Dr. Schwan a fost gi cel mai important colaborator al clrtii, in bibliografie fiind citate doud pagini fi:rtregi doar din opera sa. Principala lui cercetare este folositd pentru dezvoltarea de echipament militar pentru uzul Occidentului. Recrutarea lui pentru acestlucru este incd un caz de ,,mijloace militare justificAnd scopuri militare". O mentiune interesante din trecutul acestei persoane include activitatea sa in Germania Nazisti, in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, unde el a lucrat in laboratoare qtiinfifice. Ulterior, el a fost primitin SUA, printr-o operafiune militard spcciali, numitd ,,Proiectul Paperclip"320, un program conceput pentru a >^ ,,Raportfinal cu privire la cerin{elede cercetare in biotehnologie, pentru Drstemele aeronauticepAni in anul 2000". Volumul I, Southwest Research tnstifute, SanAntonio, Texas, 1982.pg.44. pentru dozimetria radiaflilor de radiofrecvente", United a.,,lvlanual Fbrce School of Aerospace Medicine, Brooks Air Force it^1*"t*air uase,Texas, octombrie 1986. r-roiectulPaperclip, de dr. ClarenceRasby,Athenaeum Press,1975.

Aeriene, cu privire la utilizdrile radiafiilor de radiofrecvente, situalii de lupti. (Se noteazd cd HAARP este cel mai versatil cel mai mare emifdtor de radiafii de radiofrecvenle din lume.)
mai subliniazd faptal cd utilizirile ar putea include intensi ,,fenomenelor anormale" la indivizi. Fenomenele anormale

acele lucruri care nu sunt ugor de explicat. S-ar putea spune acestea sunt ciudSleniile potenfialelor um.rne. Ele ar putea
numite fenomene extrasenzoriale sau paranormale. Acest semnificativ este examinat cu aten{ie in lucrare. El se referd cercetdrile din Europa de Est gi la activitatea sovieticilor, fdri dezvilui ce amrne fdceau ei cu aceastd tehnologie.

Un alt document pregdtit pentru Forlele Aeriene in7982, ramurd a serviciilor armate a dus tehno direc(ia in care aceastd ComentAnd utilizdrile radiatiilor de radiofrecvenfd, in raport afirma:
,,Cercetdrile din biotehnolosie trebuie sd ia in consi progresele semnificative care ar putea.fi Jdcute in armamentul cu electromagnetice Si in mijloacele de apdrare ce ar putea fi utili pdnd in anul 2000... Cercetarea este in primul rdnd necesardpentru dezvolta Si aplica metodele pentru evaluarea efectelor de RFR (radiafii radiofrecvenld) pulsatorii. Este nevoie de tehnici pentru direclionarea spre organele selectate. Trebuie elaborate capacitdli de mdsurarefuicd modele matematice pentru a urmdri, in timp real, distribuliile de RFR in interiorul acestor organe cafunclie a proceselorfiziologice cum fi difuzia Sifluxul sanguin. Aceste studii vor necesitaextrapolarea
317 ,,Conflictul de micd intensitate 9i tehnologia modernd", lt. col. Dav

Dean USAF, editor, Air University Press,Center for AerospaceDoctri Researcfu and Education, Maxwell Air ForceBase, Alabama, iunie ].985, 249-25t.

& Dr.Nick

duce in SUA oameni de qtiinfi importanfi ce fuseserd angajafi laboratoarele naziste in timpul rdzboiului.32tin 7957, dr. lucra pentru Laboratoarelepentru Arme Biologice de la Fort Detri Maryland, unde armata SUA i-a acordat o autorizafle de securita
,,Top Secret" .32 Dr. Schwan lucreazd in prezent la Universitatea Pennsvlvania.

Revenind pentru un moment la raportul din 1982 al

radialiilor menfionat mai devreme, utilizarea radiofrecvenle pentru noile sisteme de armamenf preconizate For{ele Aeriene, era menitd sd afecteze sistemul nervos centr Aeriene,

sistemul cardiovascularqi sistemul respirator. Ne-a supdrat sd citi

despre ideea de a utiliza aceasti tehnologie pentru a modifica mod in care gAndesc oamenii, pentru al facle pe ,,inamicul" guvernul Acest tip de utilizare a unui incapabil sd poarte r6,zboi.323 tehnologic este in mod inerent nefast, in opinia autorilor

cdrfi. GAndirea este un drept fundamental al tuturor oa

Niciun individ gi niciun guvern n-ar trebui sd se amestece in

fel in liberul arbitru al indivizilor. in plus, faptul cd aceste sunt clasificate- gi ascunsecomunitdlii medicale - refuzl. omeni ocazia de a studia acestezone pentru vindecarea oamenilor, curAnd, decAtpentru scopuri distructive. Raportul vorbeqte despre utilizarea acestor tehnologii in
mod care ar putea interac{iona cu agenfii biologici sau chimi

Raportul afirmd: ,,ar fi posibil sd se sensibilizeze mari g militare cu cantitdli extrem de dispersate de agenfi biologici chimici. Ar trebui notat faptul ci acest lucru ar necesitaun ni
relativ scizut de RFR.'/324 Ideea exprimati
321 Memorandum, Biroul Directorului

aici este cd depozi

al Serviciilor

Adiunct

235 cantitdfi mici de produse chimice in sistemul fiziologic al snor unei persoane, sub limitele peste care se gtie cd apar efecte fizice negative,va asigura ci acesteanu au un efect perceptibil, inainte de introducerearadiatiilor de radiofrecvenli (RFR).Odati introdus, RFR creeazd reactii fiziologice nocive pentru organismul gazd6. Aceastaar permite indivizilor care nu au fost expuqi la substanlele chimice respective si intre in zona RFR fdri ca acest lucru sd fie nociv pentru ei. Atunci cAnd operatorul regleazi RFR in modul potrivit, sunt provocate schimbdri ale stirii de energie a atomilor, care provoacd reactii chimice in organisme, care la rAndul lor se manifestdca schimbdri fiziologice sau psihologice. Introducerea unor cantitdli mici de substanle chimice este un conceptfoarte important, atunci cAndseia in considerarerezonanla ciclotronicd. Emildtorul HAARP utilizeazd rezonanla ciclotronici in emisiile sale de energie in ionosferd. Acest lucru provoaci o cregteremasivi a reactiilor din ionosferd gi din organismele vii. Rezonanta ciclotronicd seproduce cAnd,ca rezultat al interactiunilor electromagnetice complexe,o particuli incdrcatl sau un ion incircat incepesd facd o miqcareorbitale. Yitezade orbitare estedeterminatd de raportul dintre sarcina gi greutatea particulei, gi intensitatea cAmpuluiaplicat.Odatd ceseintAmpldacestlucru,qi estedeterminati frecvenlaspecificd a particulei incdrcate, daci se adaugd un cAmp electriccare se afli in armonie cu aceastdfrecvenfi perpendicular pe directia cAmpului magnetic,energiaestetransferatdde la cAmpul electric la particula incdrcatd. Multe activitili din celulele vii implicd particule incdrcate. Rezonan{a ciclotronicd permite transferul de energie pentru a face ionii sd se deplasezemai rapid. Rezonanlaciclotronici este cea

Cartierul General al Comandamentului Fortelor Statelor Unite in Eu (furnizat de: Comitetul intemafional pentru con 30 octombrie 1,947 impotriva armelor ofensive cu microunde). 322 Memorandum, Cartierul Generalal Armatei a Doua a StatelorUnite, (furnizat de: Comitetul internali Meade, Maryland,5 septembrie 1.957 pentru convenfia impotriva armelor ofensive cu microunde). 323 in biotehnologie, ,,Raport final cu privire la cerinfele de cercetare sistemele aeronautice p6nd in anul 2000". Volumele I gi II, Sou ResearchInstitute, SanAntonio, Texas,1.982. 32a in biotehnologie, ,,Raport final cu privire la cerinlele de cercetare

Abbglee-ea;o1c. Aceasta se petrece deoarece efectul total are trnpactasupra unor particule specificec6nd se acordeazi frecvenfa potrivite. intr-o anumitd mdsurd, acestlucru explicd de ce nivelurile
sisten ele aeronautice aeronautice pAnd pAni in anul anul 2000". 2000". Volumele I gi IL Southwest ;::ctiteie 'resedrch
tnstifute, San Antonio, Texas, 19g2.

236

Mannins I Dr.Nick

IIAHAARP

237

Sistemul potri neionizante ale radia{iilor igi produc efectele.32s de armament ar putea fi literalmente reglat ca un aparat de

de cdtre un operator pentru a se obline efectul negativ

s-ar mai putea aplica in scopuri de vindecare, iar domeniu este cercetat in unele locuri. Rezonanla ciclotronicd poate fi vizualizatd ca o Principiul

acestfel a HAARP ar putea fi intentionatd sau accidentala in funclie de nivelul de cunogtinle definute de operatorii echiparnentului. Raportul dir. 1982,,,Raport final cu privire la cerinlele de cercetare in biotehnologie pentru sistemele aeronautice pAnd in anul 2000", conhnua prin a descrie grafic eforturile de cercetare, despirtindule in fiei domenii principale. Domeniul ,,Efectele RFR pulsatorll", care acoperea o perioadh de cercetare din 1980 p6nd in 1995, sublinia ,,eforturi considerabil sporite" in aceasti zon5. Domeniul ,,Mecanismele RFR cu sistemele vii" a fost menfionat ca o ,,continuare a cercetdrilor in curs", incepAnd din 1980 gi p revdzut sd se incheie in jurul anului 1997. Ultima zond de interes a fost ,,Fenomenele distructive forlate de RFR", care au fost considerate ,,o noui initiativi majord". lJrma si inceapi in jurul anului 1996 gi sd continue pane in 2010. Acest ultim domeniu ar putea fi caracterizat ca o tehnologie aplicatd, planificatd sd inceapd in acelagi timp in care se finaliza,,Manualul de dozimetrie a radialiilor de radiofrecvente". Manualul oferea informa$ile de bazd, necesare pentru a se concepe sisteme de armament noi gi puternice, care ar avea un efect negativ asupra oamenilor gi asupra sistemelor electronice, dar ar ldsa intacte alte proprietdfi.3zT Pe la mijlocul anilor 1990, planificarea elaboririi se derula conform graficului sau chiar il depdgea. Raportul de mai sus a evoluat intr-un al doilea volum, care oferea o descriere mai detaliatd a nivelului de cunogtinfe din 1982 al Fortelor Aeriene, cu privire la impactul radiafiilor de radiofrecvente (RFR) asupra oamenilor. Acest raport spune: ,,Pe mdsurd ce continud intrecerea tehnologicd, cunoagterea mecanismelor acfiunii RFR asupra sistemelor vii gi evaluarea efectelor RFR pulsatorii va demonstra vulnerabilitatea oamenilor la cAmpurile de radialii electromagnetice pulsatorii complexe in combinalie cu alte forle."3B

rdsucitd ca un arc elicoidal, apoi infiletati prin peretele celulei. Ai

apar reacfiile care duc la efecte pozitive, neutre sau negative asu sdnitdfii. Acest efect implicd unul dintre considerentele majore electromedicind. de remarcat cd doar frecventele ELF (1-1 Hertzi) pot provoca in combinafie cu cAmpurile magnetice Este irnportant

ale PdmAntului efecte negative asupra'sdndtifii, controlate accidentale.Dupd cAt se gtie in general, acest lucru este a pAndcAndputerea radialiei escaladeazd pAni la nivelul de ioni
Conceptul de rezonanld ciclotronicd a fost aplicat in ce desfdgurate la Centrul pentru Cercetiri Medicale al Marinei SUA.

au reugit si aplice cAmpuri externe intr-un mod care afecta chi creierului la animale. Ei au reusit sd afecteze ionul de litiu
organism pentru a crea acelagi efect ca gi cAnd ar fi tratat ani

cu un compus al litiului chirnic (litiul este utilizat ca pu antidepresiv)."uCu alte cuvinte, influenfAnd o substanfdchimicd
se afla deja in organism, sau una care este introdusd in organisrn,

persoandar putea literalmente sdamplifice efectulsubstanleichi p6nd la puncful fur care este provocat un efect foarte semni sau chiar decesul.Numeroase substante chimice care apar in natural nu sunt periculoase, in cantitilile prezente in corp.
toate acestea, dacd aceste substante chimice sunt afectate de

potenlialul lor cregtepAndla punctul de pericol. Introducereade

provoaci o schimbare a stirii energetice, care duce la reaclii chimi rezultatele depind de forma de undd, de frecvenla gi de ni

325,,Curenfii

energiei introduse. HAARP ar putea fi folosit pentru a fumiza ti de radiaHi<leradiofrecvenfe, descrisde Tyler 9i de alfii. Utili
transversali: electromedicinii", de dr. Robert 326 transversali: ,,Curenfii electromedicinii", de dr. Robert Pericolele electropoluirii, O. Becker, p9.236-237. Pericolele electropoludrii, O. Becker, pg.236-240. Promisi Promisi

> -" _ -

,,Raportfinal cu privire la cerinlele de cercetare in biotehnologie, pentru ustemele ue.onarrti"e p6nd in anul 2000". Volumele I 9i II, 3ouihwest Institute, San Antonio, Texas. ffYt"h ',xaport final cu privire la cerinlele de cercetare in biotehnologie, pentru ^. -Souihwest srstemele aeronaut'icepAnI in anul 2000". Volumele I gi II, nesearch Institute,SanAntonio, Texas, 1982. pg. 181-188.

238

nne Manning fi Dr. Nick

HAARP

239

Documentul de la Forfele Aeriene prevedea obiectivele aborddrile pentru dezvoltarea de expertizi tehnologici pen a-i face pe adversari neajutorafi. Utilizarea tehnologiilor a c5
o formd definitivd in ,,Manualul de dozimetrie a radiafiilor radiofrecvenfe", citat anterior. Intenfia cercetdtorilor a fost aceea a monitoriza efectele radiafiilor de radiofrecvenle la nivel chi

di, urrrrior. Aceasta, in scopul unei capacitdli revolulionare de apdrare inpotriva unor acliuni ostile Si de adunare de informalii, inainte de debutul "3zo confictului' Acestlucru pirea si spunl ci obiectivul cercetirii arfi manipularea nin{ii de la distan{Io caz in care armata ar putea modifica ceea ce g6ndescoamenii gi in acelagi timp ar putea qti ce gflndesc acegfa. Semina prea mult cu un roman SF. Cum sd fie posibil un astfel de efect?CAt de mult timp s-a cercetat, incAt armata sd aibi indrdzneala de a publica acest tip de material intr-un document neclasificat? Era posibil ca ei sd-gi fi condus cercetXrile in vederea acestor tehnologii sub un vdl de secretizare? Pe de altd parte, tehnologia Neurofonului fusese disponibiH din anii 1960. Acesta fusese temeinic cercetat gi, cel mai probabil, utilizat in formarea bazei pentru arme noi. La urma urmei, armata confiscase qi controlase tehnologia printr-un ordin de sec(etizare/cu cAteva decenii in urmd (vedefi Capitolul XXII). Raportul continua prin a descrie un sistem care din nou indica proiectul HAARP. Raportul cerea elaborarea: ,,Unui sistem RFRde scanarerapidd (care) ar putea oferi o capacitate pe o arie extinsd.Eficacitatea sistemului eficientdde a ameli-lqU.dea uclQp vafi in funcyie de formq de ury-QQ, g.,intensitdlii cdmpului, q.!.eli(ALor de puls, a frecvenJei de repetilie ;i Sfrecvenlei purtdtoare. Sistemulpoate fi elaborat prin.folosirea de studii experimentale, pe lesut Sipe animale intregi, combinatecu cercetareaefectelorformei de undd Si a mecanismelor " Aceasta inseamnd HAARP, printre alte lucruri. Pagina V din ,,HAARP Programul de Cercetare Aurorald Activd de inalt5 Frecvenld, Planurile gi Activitilile Programului Colectiv" precizeaz5 faptul cd incdlzitorul RFR trebuie sd aibd o capacitate rapidd de scanare. Alte documente HAARP definesc caracteristicile de frecvenfd ale formei de und6, ca qi cum toate documentele ar fi tost scrise de aceeaqimane.331 Este noul instrument pentru ca armata sd-$ionoreze provocarea autoimpusd, intr-o,,intrecere tehnologicd." HAARP este instrumentul universal RFR. reg"tabild a acestui tip de experimentare este modul Ibid 331 , rnstrumentul de Cercetare Ionosferici (HAARP), 6 martie 1992, ^ anexi la contractul PR. nr. N00014-92-C-0210 emis pentru ARCO Power rechnologies, Inc. pg. 15-19. ;$ '*

molecular gi atomic. in document se afirma: ,,Datele disponibileln prezentpermit anticiparea faptului

cdruia cdmpurile de radialii de radiofrecvenye (RFR) generate special reprezenta ameninldri militare anti-personal. puternice Si revolul Tbrapia prin electroSocuri aratd capacitatea curentului electric indus a intrerupe complet funclionarea mintald, pe scurte perioade de t pentru a obline cognilie pentru perioade mai lungi Sipentru a rdspunsurile emolionale pe per ioade prelungite. Experienla cu electroSocuri,experimenteleRFRSi inlelegereatot mai mare a ca organ mediat electric, sugereazdposibilitatea gravd ca aceste cd electromagnetice imprimate sd perturbe comportamentul constient qi fie capabile de a indruma Si/sau interoga un astfel de comportament. mult, trecerea a aproximativ 100 de miliamperi prin miocard poate la stop cardiac Si la deces, indicdnd din nou un efect al armelor cu vi,
luminii. "32e

Progreselein transmisia fldrdhr a energiei pentru acesteti

de arme au atins stadiul in care le-am putea vedea in funcfiune d

anul2010. Este probabil cd cercetdrilevor oferi tehnicienilor tot mai versatile gi controlate. Documentul se constituia apoi intr-un plan fantastic,
la prima lecfur5, scdpa atentiei noastre de cercetare. Nu

inlelege ce vroiau sd spund Forlele Aeriene prin ,,intero gare',,

cum s-ar potrivi acest termen cu imaginea echipamentului cu radiatii de radiofrecvenfe. a

Lucrurile s-au clarificat atunci c6nd am citit urmdtoarele: ,,Inifial, atenlia ar trebui sd se indrepte spre degradarea capaci, omului, cauzatdde tncdrcareatermicdsi de efectelecdmpuluimagnetic. activitatea ulterioard ar trebui sd abordezeposibilitdtrile de direc qi interogare a funcliondrii mentale, prin utilizarea de cdmpuri
32e lbid.

24O

feanne Mannint t Dn Nick

IIAARP

241

cum se ut:.lizeazd.Inopinia noastri, utilizarea RIR gi a altor pentru a distruge viata oamenilor, opusd dezvoltirii
este imorald. Noile direcfii ale gtiinfelor energetice in vind oamenilor gi in imbunitd{irea sdndtdtii nu sunt luate in consi de cdtre armatd - o batjocuri gi un deserviciu adus noud intr-un moment in care costurile asistentei medicale suntin iar ameninfdrile conllictelor majore sunt in scidere, nostru continud sd cheltuiascd miliarde pentru ucidere, mai

decAt pentru imbogdfirea experientei umane. Aceste domenii importante gi ar trebui sd existe cercetare incAt si poati fi dezvol utilizdri mai sigure. Dacd aceastas-ar petrece, noi credem cd
accelera dezvoltdrile pozitive urmdrite de aceia care au energie gi creativitate, dar resurse limitaie. Din pdcate, ideea de a utiliza RFR in scopuri di anuleazd intreaga zon6, a aplicafiilor pozitive ir-r qtiinfele din domeniul gtiintelor vietii care utthzeazd electromagnetice (EMR) avanseazd dincolo de curentul princi ai institufiilor medicale, dar incepe sd fie folositd gi acolo. cercetdtori din domeniul ingineriei genetice, de exemplu, incep sd utilizeze aceste cunogtin{e in activitatea lor. Cercetirile

specificd pentru stabilirea Dozimetriei (dozelor) de Trota de absorblie Rata de absorbSie spectficd este .intensitatea radialii electromagnetice. cantitatea de energie absorbitd... Cu toate sau intern ctimpului electric clqsice de electrodinamicd nu explicd a(:esrca.utilizarea acestor concepte De exemplu, conform unele rezultate experimentale Si observaliile clinice. 'fizicii clasice, frecvenla luminii vizibile ar indica faptul cd este refectila de {esut Si, prin sau absorbitd in totalitate tn primii cdliva milimetri prin semnifcative de cantitdli urmare, nicio lumind n-ar trebui sd treacd cd rcsfi. Dar acest lucru se intdmpld. De asemenea, teoria clasicd aratd ale dejoase exlrem lafrecvenle invizibil complet un corp ar trebui sdfie luminii, unde o singurd wtdd are a lungime de mii de km. Cu toqte acestea, lumina vizibild afost utilizatd in medicina clinicd pentru a lumina puternic si in profunzime diverse lesuturi din organism-"332 Cu alte cuvinte, teo-riile, 6lngics sunt parfial eronate Prln faptul cd ng elplice pe deplin toate reacfiile care sunt observate in organism. Maf+a a conspectat peste o mie de lucrdri profesionale internafionale, scrise de cercetitori din mediul particular 9i guvemamental, care exploreazd aceste probleme. Marina este foarte congtienti de cercetirile actuale, care prezinti ef"gstg*rfejggnjEe ale diferitelor radiafii electromagnetice atunci cAnd ele interacSoneaze c':-fesutul viu. Tyler continuai ,,O a doua zond unde teoria clasicd nu reu$e$te sd furnizeze o explicalie adecvatd pentru efectele obsertate este tn utilizarea clinicd a cdmpurilor electromagnetice de frecven|e extrem de ioase (ELF). Cercetdtorii au descoperit cd acele cdmpuri magnetice externepulsatorii, cufrecven1esub 100 de Hertzi (impulsuri pe secundd). pol stimula vindecare,a fracturilor cu dizlocalie, a pseudoortrozelor congenitale Si pseudoartrozelor Efectele dcestor cdmpuri magnetice pulsatorii s-au dovedit a extrem de impresionante, iar utilizarea lor in fi problemeleortopedice a fost aprobatd de Administralia pentru Alimente Si Medicamente (FD11. "tzz Chiar FDA, una dintre cele mai puternice autoritdfi de Leetementarg_d$ !ard, accepti aceste efecte netermice. a" -icd intensitate 9i tehnologia modemi", lt- col. David |' 1'C."nGrf Dean USAF, editor, Air University Prest C-enterfor Aerospace Doctrine, K^esearch, Base,Alabam4 iunie 1986. -, Ibid. and Education, Maxwell Air Force

Revenind la textul scris de cdpitanul Paul Tvler, putem

disputa dintre teoriile clasice gi cercetirile recente. Existd un

imens intre acestedoui gcoli de gAndire.Disputa se axeazi pe i

cd doar radiafiile ionizante (adicd cele care genereazd cildurd

fesut) pot provoca reactii in organism,in timp ce noile cercetiri

cd niqte cantitdfi mici, subtile, de energie, pot cauza gi ele

Cgle scrise de Tyler in 798!, ca ofi1er al Forfelor Aerierrc, prezi simplu disputa. El a spus: ,,Chiar dacdorganismul estein esenld un sistem electrochimic,
modernd a studiat aproape exclusiv aspectele chimice ale acestuie, pdnd in prezent qJregltiat tn mare mdsurd aspectele electrice. Cu acestea, tn ultimul deceniu, cercetdtorii au conceput mai multe matematice pentru a se aproxima cdmpurile interne ale ani, Si oamenilor Unele dintre modelele recente sunt in acord general mdsurdtorile experimentale, Jdcute pe modelele-fantomd Si pe in prezent, majoritatea cercetdtorilor din domeniu utilizeazd

242

I DnNick

sau copierea informayiilor din ADN, un proces i, pentru viayd)' Lq celdlart capdt ar spectrurui neionizant, rapoartere cercetare prezintd de asemeneQefecte biorogice care nu sunt prevdzute teoriile clasice. De exemplu, Kremer atlii au publicat mqi multe lucn ;i care aratd cd undele milimetrice de intensitate scdzutd produc ebiologice, efectele sunt vdzute nu numai la putereJbarte scdzutd, dar qi dependente defrecvenle. "

Tyler adduga:,,Recent s-aroportatcumcdmpurile pulsatorii ar induce transcrierea cerurard (acest "l""rri@, lucru or" de-a?a"e duplicarea

ad instrui[i comunitateainmodadecuat, ae{i descoperi ,,Dacd cdEipoliticienii seaor strdduisddeaind mai instruili." Helen Caldicoft, doctor in medicini, ,,Missile Enuy"

referitoare la material a continuat sd creascd, degi multe d sursele citate in aceste pagini au o distribufie limitati. Subiectele din aceastd sectiune ar putea provoca o controve cu privire la tehnologi'e militare. Ce vor produce aceste zone cercetare? Oare cetitenii ar trebui sd aiba un interes mai in treburile publice gi sd inldture straturile de secretizare mascheazd aceste eforturi de cercetare? Acestea sunt problen cu care acum ne confruntdm tofi gi cu care vom continua si confruntdm pe misurd ce inaintdm pe calea noii tehnologii.

pe cercetdri susfinute gi pe cunoagterea aprofundati a subi acoperit. in deceniul scurs de la publicarea sa, controversa r

este acum deschisd. lJrmarea va fi viafa sau moartea? Lucrarea lui Tyler a provocat multe controverse, dar s_a

Tyler continud prin a discuta rezultatele acesteigAndiri noi posibilele efecte ale acestor radiafii de energie scdzutd in ceea privegte lransferul gi depozitarea informafiilor gi efecteleacesl asupra sistemului nervos. Cercetirile au ardtat cd frecvenfespeci provoacd reacfii specificpgi odati ce s_a depdgit t l p*g S:j-{Sui tgacfii negative.3ilS-a rdsucit cheia de la cutia pandorei, iar cu

PARTEA A PATRA: OPRITI ,,MUZICA'

334 Ibid.

IIAHAARP

245

Capitolul xXv CUM SECANTALA HA,ARPA

Finanfarea programului HAARP a fost temporal inghefati 1995,de SenatulSUA. Crr toate acestea, proiectul a ava4sat, surse necunoscute. Activitatea a, respectat graficul in cea ,d-il
gpre parte, gi a inclus tipurile normale de activitate de dema Programul era dupd cum urmeazi:

de km deasupra pdmAntului. leste.incilzirea va avealoc la 250-300 Alaska, la instalaliile de la se vor monta instrumente sensibile in de Anchorage,Glenallen gi din apropiere Fairbanks'3s
anului 1996. Ya incepe testarea tomografiei Iama/primivara pentru penetrarea pdm6ntului.337 Aceastd testare face parte dintr-o HAARP.338Aceasta sum5 alocat6in1996, de 10 milioane de $ pentru pentru Sprijinul secfiunii intermediul prin fumizatd finanfare a fost limitarea gi neproliferarii, din bugetul federal suA, folosit pentru rnonitorizarea dezvoltdrii armelor nucleare in alte fbri' Antenele HAARP sunt estimate pentru cate 10.000 de wali fiecare la putere maximd. ?l a doua etapd, planificatd pentru HAARP, reteaua va cregte in dimensiuni pentru a asigura 4.700.000.000pAnd la 10.000.000.000de wafi de putere radiati util6. FIAARP merge inainte, dar incl mai existf, unele probleme mecanice care interzic progresul. Aceste intArzieri sunt rezultatul unor probleme cu nivelurile de putere venite de la relea. CAqtigul de energie este provocat de un efect menfionat ca ,,impedanfd Efectul a fost descris ca,,mai multd energie care revine negativa". 33e la emifdtor decAt energia proveniti de la antenele adiacente"" in loc de potrivirea nivelului de energie cu 10.000 de wafi la ieqire 9i 10.000de wafi la revenire - la 12.000 de wafi revin 18.000 de wali de energie. Ce inseamnd acest lucru? Este un rezultat neagteptat care apare la testarea nivelului scdzut de energie. Ce se va intAmpla la nivelurile mai mari de energie planificate pentru viitor, nu se gtie' Oare HAARP acfioneazi ca un harpon - existd oare o gregeald in constructia lui?

pe care l-a lisat pe firele de izolare, atunci cAnd a dispdrut.

18-22decembne 1994Aceasti perioadd a fost forositi pentru integra sistemul printr-un numdr de testdri. 18-25ianuarie 1995.Faza de integrare a sistemului de testare r continuat. 21 februarie - 2 martie 1995.pe sistem au fost derulate o serie testiri ale performanfei. 21 rnartie - 13 aprilie 7995. Afost efectuatd testarea oficiali dispozitivului. 25 iulie - 10 august 1995.$au efectuatevaludri de imbundti pentru a corecta problemele cu emitdtorul. s-a efectuat testarea micd putere, irr cursul cdreia armata ,,a parcurs 5.000de baleiaje de 3,2 secunde,intre 2,g gi 10 megahertzi,,. S_au d trei -rezonante in faZd' care, afunci cAnd erau atinse, provocau defecfune a dispozitivului. intre reteaua de antene gi paratrdsne a apdrut arcul electrig provocAnd evaporarea unui dop de al de 10 cm. Singurul lucru rimas din dop, a fost un strat de ah

rnteresantal acesteiprobreme a fost ci s-a intamprat cu doar ioQ waF energie de la fiecare din ceretreizeci gi gasede antene acuv! Ce lucruri neagteptatese vor irtAmpla atunci cAnd refeaua va energizatd complet? 11-22 septembrie 1995. Sistemul va fi utilizat pentru I brevetului cu m. 5.041.934. Lrstalafia HIPAS de lAngd Fai Alaska, va h utilizatd impreund cu HAARp. Ambele incdlzi vor trimite energie in acelagi punct din ionosferd, in cursul
s Memorandum de la Eric Nashlund, membru al Comitefului interferen{a de radiofrecvenfd,pentru HAARP datat2august 1995.

-.*,-;337 Figainformativi HAARP, Phillips Laboratory 17 irlJie1995. ts Lege financiari pentru Ministerul Apdrdrii, 1995, iucrdri conduse de SenatorulSUATed StevensR-Alaska"raportul104-124,pg. 190.(furnizat de Steven Oamenilor de $tiin{d Americani,lVashingtory Aftergood, Federafia D.C.). b Discugie telefonicd intre Nick Begich gi Eric Nashlund, membru al comitetului pentru interferen{a de radiofrecvenfd, pentru HAARR 2 august1995.

UAHAARP

247

CapitolulXXVI vAruznnrApRtNREcoMANoARl, DEcLARATTA DE rMpAcT ASUpRA MEDrU[Ut iNCONlUnArOn

Declaratia de Impact asupra Mediului (EIS) qi audi publice ale acesteiaau fost finalizate cu mult timp in urmi. existd o monitorizare independentd a proiectului HAARp sau experimentelor universitare conexe.Odatd cu finalizarea EI$ obstacolul ,,supravegherii" a fost inldturat pentru juci HAARP gi nimeni nu seuitd pesteumirul lor. Ei lucreazd acum un control public semnificativ. Acest tip de proiect este foarte difeiit de proiectele care
monitorizate continuu de inspectorii independenfi, cu obiective program diferite de cele ale armatei gi ale cercetitorilor universitari

Ionosfera aparline intregii lumi. Zona imediatd apartine din Alask4 ce ar trebui sd monitorizeze HAARp, independent personalul acestuia. Autorii acestei cdrfi considerd cd activitatea HAARP trebui sd fie monitorizath de o comisie alcdtuitd din cercetitori multidisciplinari, fdrd. conflicte de interes, care sd examineze permanent activitatea sub supraveghereaDepartamentului ConservareaMediului din Alaska. in plus, ar trebui sd se dea
care sd ofere instrumente celor care efectueazd monitorizarea.

lucru s-ar putea face dAndu-se comisiei de supraveghere pu de a inghe{a toate sumele alocate de stat pentru Universitate, d proiectul prezintd riscuri semnificative care n-au fost dezvdluite armatd sau de Universitate.Acest lucru ar putea opri proiectul, universitatea nu ar dori sd urmeze recomanddrile comitetului supraveghere.in plus, atata vreme cat compania locald de generare,
a energiei ar fi controlatd gi gestionati ca o cooperativd delinutd

6r,grru modalitate reali de a opri acest proiect 9i altele presiunii internalionqle' Aceste asemenea,este prin intermediul ir componenld un supraveghetor oroiectemilitare ar trebui si aibi cd acestep4ggrame ar Putea faptul vedere internalional, avAnd in care nu sunt duqmani avea un impact negativ asupra altor {gi de siguranfd pentru orice declarali ai SUA. Care sunt dispozitivele modificd sistemeleatmosferice,pe care ne bazdm cu tofii luri .ur" a trii? oentru ' pro."r,rl de analizi a mediului ar trebui s5 evalueze toate omisiunea unei analize riscurile gi efectele unui anumit proiect. in legdturi cu internalionale semnificative a condus la dispute mirii 9i in testareatermonucleari, cu deversareade deqeuri largul o dovadd de aroganla alte probleme internationale de mediu' ,Egt-ein energia de neiertat, ca.o lari si creadi cd poate crea dezordine fdrd dezv5luirea completd 9i fird acordul din atmo-gfggagllPerioari celorlalte firi care s-ar putea sd pldteasci la urmd preful acestor programe. Degiarputeaexistauneleefectepozitivealeacestortehnologii, posibilitXlile negative sunt uriaqe. ingelegereaplanetei nu poate fi o urmare a disecliei atmosferei, aceastafiind o parte din sistemul nostru de viat6. Declarafiile de Impact asuPraMediului ar trebui s5 fie cuprinzdtoare gi si dezviluie toate riscurile. Aceste documente qi audieri nu sunt doar nigte obstacole formale care trebuie si fie depigite de armata, de Universitate 9i de antreprenorii lor' in urmdrirea constanti a misiunilor lor de program' Acestea sunt regulile menite sd inforrneze publicul 9i si protejeze mediul de pericole foarte reale. Care sunt riscurile de mediu care au fost sfudiategi dezvoltate in mod inadecvat,in documentele publice cu privire la proiect? Marina, Forfele Aeriene 9i Universitatea nu au definit in mod adecvaturmdtoarele riscuri, nici nu au oferit ocaziipentru mlrturii publiceulterioare. Chestiunile carelipsescdin EISinclud eventualul impact asupra atmosferei superioare. Armata 9i Universitatea ar trebui sd descrie efectele de amplificare care au loc in ionosferd atunci cAnd radiatiile de frecvenle foarte joase (VLF) lovesc rnagnetosfera, creAndo ploaie de particule incdrcate (dupd cum se

membrii sdi, cu un consiliu de conducereales,ei ar putea literalmente HAARR dacd acestaestepus in legiturd, la un dat, cu refeaua energeticd regionali. Acest lucru ar putea opri temporar proiectul, i. ti-p ce guvemul federal ar pleda la C cerinlele privind energ-ia.

248

Mannins tr Dr.Nick

IIAHAARP

249

descrie in cercetdrile Marinei, efectuate de Lockheed gi Stanford menfionate in aceastd carte). Chestiunea radiatiilor ionizante nu a fost dezvdluiti, chiar

Marina a catalogat gi studiat mai mult de 1.000 de lucrdri de din intreaga lume, pe acestsubiect. Riscurile efectelor acestuitip sistemeau fost sfudiate de armatd, Marind, Forlele Aeriene, CIA
alfii, dar totugi cercetdrile lor nu au fost menlionate deloc in arhi HAARP. Alte note de la aceste organizalii sunt discutate

in aceastdcarte gi vor prezenta riscurile substanliale gi

probleme ale radia$ilor electromagnetice emise de aceste sisteme.

\&f!ggL a intreprins cercetSri internafionale, modelate du activitatea fiziologului de la Yale, Iose M.R. Delgado, doctor
medicind, care au demonstrat in mod clar cd undele de lrecvenle Extrem de |oase (ELF) provoacd cregteri semnifilative modificdrilor gi mutaliilor genetice in embrionii animali. cercetare poate fi extrapolatd pentru a induce acelagi tip de la embrionii umani. {Jtilizarea de ELF in tomografia de

a.pdmAntului a fost recunoscuti de cdtre John Heckscher,di

HAARP, degi nici el, nici altcineva asociat proiect nu discut{ despre aceastd cercetare. Potenfialul i al programului

asupra vielii animalelor gi asupra oamenilor nu este niciod prezentat ir:rEIS.De fapt, acestaspectesteevitaf in afari de rAnduri in care planificatorii HAARP afirmd ci nu existi nici
efect. Atunci cdnd se pune in discufie aceastd problemi, ei cd energia este iradiatd in sus gi nu in jos, eliminAnd in aplicaliile tomografiei de penetrare a pimAntului. Este

sd activezein spafiul ocupat anterior de aceastdsecfiune ffiifot acestlucru? Seface o gauri prin caresunt a ionosferei.Ce inseamnd vji aflate sub aceasta'in loc si fie protejate lradiate t93!9 crgafqglq umbrela noastrd naturald' care lasd in ,nod natural. Ionosfera este sd treacd 9i reflectd ,ri.tlt" bune ale spectrului electromagnetic gduri firi a descrieacesteriscuri, reprezinti iroi".o,t" nocive. 4 ?1ce grosolandde responsabilitatedin partea profesorilor nogtri o "rou." in care americanii 9i toli universitari gi a apiritorilor pxcii, oameni cetdteniilumii ar trebui si poati aveaincredere Brevetele Eastlund discuti, de asemenea, panipularea inierzise moleculard gi. manipularea vremii. Aceste aplicalii Eult HAARP' in documentele qunt evitate qi prin acorduri internafionale men{ionate Ele sunt clar descrise in brevetele Eastlund 9i sunt aluziv in alte acte guvernamentale.Acesteasunt cele mai eviden[e riscuri care necesiti clarificari suplimentare din partea guvemului fie american.Este important ca acesteriscuri qi altele posibile s5 obiqnuita decAt mai complet evaluateindependent printr-un Proces nu este bunul Declaralie de Impact asuPra Mediului' Jsrlgqler-g' na{ional al vreunei !dri; este un bql intemafional gi nu trebuie sd fie modificat decat daci toate tirile iau parte la deciziile care altfel ar putea provoca disparifia noastri. Oare suntem o lard atAt de aroganti incAt sd credem ci suntem zeii atmosferei superioare 9i pdstrdtoriicheilor viefii 9i morfii de pe PimAnt?

cd atunci cAnd vor fi chestionafi pe acestsubiect, ei vor spune, cum a fdcut guvernul, cd nivelul de energie este scizut qi nu
nociv. Ei au spus cd este cam acelagi care apare in pdmAnt in natural. Chiar dacd acest lucru ar fi adevirat, cercetirile au ardtat gnergia de q cincizgcjme din puterea naturald a Pimdntului -

cAndesteimpulsionati !1form3 potrivitd de undd - provoacd tziologice gi psihologice nocive. $rmata 4u divulgi cercetdrile in acestdomeniu foarte important. Un alt artificiu HAARP descris de armatd (vezi capi
urmdtor) este de a deplasa ionosfera in aga fel incAt sd

Capitolul XXVII cuTtA PANDORET TENTATTE $t MAREA

Unii vor spune ci guvemul nu ar face genul de lucruri
in aceste pagini. Compilatorii acestui material igi doresc ca aga fi stat lucrurile. Cu toate acestea, istoria americand este plin6

251 pentru rtrzboiul geofiziceste f cahtate de geofizician a fost: ,,Cheia instabilitlfilor mediului, care la adiugarea unei cantitifi identificarea ar provoca eliberarea unor cantitifi de energie cu energie, rnici de Pe cAnd geofizicienii de ieri au prezis progresele rnult mai mari."3a1 in de astdzi,directorii programului HAARP transformi viziunea realitate.
IIAHAARP Geofizicienii recunoqteau ci addugarea de energie la umezeala mediului ar putea avea mari efecte. Ceea ce nu s-a luat in considerare este faptul ci omenirea a adaugat deja cantitili substanliale de energie electromagnetici in mediul nostru, fSrd si inleleagd care ar fi masa critic6. Se nasc intrebdrile... oare aceste adaosuri au rimas fdrd efec! sau existi o cantitate cumulativd dincolo de care se poate produce un prejudiciu ireparabil? Este HAARP un alt pas intr-o cilitorie din care si nu ne putem intoarce? Suntem oare pe cale de a ne angaja intr-un alt experiment de energie care ar elibera alli demoni din cutia Pandorei? Brzezinski, ulterior Consilier de incd din 1970, hignrew Securitate Na{ionali al Pregedintelui Jimmy Carter, aptezis aparilia ,,unei societdli mai controlate gi dirijate", in legdturd cu tehnologia' Aceasti societate ar urma sd fie dominatd de un grup de eliti care igi impresioneazd alegitorii prin nigte cunoqtinfe gtiinlifice pretins superioare. ,,Nestdnienitd de constrdngerile valorilor tradilionale liberqle, aceastdelitd n-ar ezita sd-qiatingd obiectivelepolitice prin utilizarea celor mai noi tehnici modernepentru infiuenlarea comportamentului public Si mentinerea societdlii sub o atentd supraveghereSi control. Impulsul tehnic a Si Stiinlific s-ar alimenta apoi din situalia pe care el o exploateaz-."342, prezis Brzezinski. Previziunile lui s-au dovedit cotecte, peste aqteptirile celor mai mulli. Astizi sunt in curs de dezvoltare o serie de noi instrumente pentru ,,eliId", iar tentalia de a le folosi creqte constant. Politicile care sd permitd utilizarea lor sunt deja pregdtite. Ne afl6m la uqa cdtre ,,minunata lume noui". -'r Rdci rea,de Lowell Ponte,197 6, pg. 1.65-1.69. '"' ,,Intre doud epoci: Rolul Americii in era tehnotronici", Zbigniew Brzezinski,Penguin Books,Mass. 1975.

ruinele tehnologiilor prost conceputegi ale gtiinfei nocive. in ary in fiecare lun5, se pare cd cetdlenii din toate {drile lumii noi scandaluri legate de abuzurile din partea guvernului, din
serviciilor de ,,informafii" gi ale armatei. Ispita, cons qi dependenta de mai multd putere gi mai mult control asu oamenilor sunt primele rele iegite din Cutia pandorei, cu

,,gadget"-urilor. Autorii nu sunt impotriva progresului tehnologi dar sperd cd gtiinfa poate fi urmdriti la lumina zilei gi poate duce condifii imbunbtdfite pentru oameni.
,,Strategii politici sunt tenta{i sd exploatezecercetdrile in creierului Si al comportamentului uman. Geofizicianul J.E Mac - specialist in probleme de rdzboi - afrmd cd impulsurile provocate artificial, temporizate corect, ar putea conduce la un model oscilalii care produc nivehri de energie relativ tnalte, tn anumite regiuni Pdmdntului. In acestfel, s-ar putea demolta un sistem care ar afecta performanlele creierului la populayii foarte mari din regiunile pentru o perioadd extinsd... Indiferent cdt i-ar deranja de mult pe ideea de a utiliza mediul pentru a manipula comportamentul tn nalional, tehnologia care permite o astfel de utilizare se va dezvolta probabil in urmdtoarele decenii. "Yo Aceastd afirmafie a fost ficutd acum mai bine de doudzeci cinci de ani gi a prevestit ceea ce a devenit realitate in 1995.

in1966, MacDonald a fost membru al Comitetului Consul pentru $tiinfd al Pregedintelui, iar ulterior membru al Consiliul Prezidenfial pentru Calitatea Mediului. El a publicat cu privire la utilizarea de tehnologii pentru controlul mediului, scopuri militare. Cel mai profund comentariu pe care el l-a
s0 ,,intre doud epoci: Rolul Americii in era tehnotronicd,,, Brzezinski,Penguin Books,Mass. 1926.

252

f eanneManning I Dt. Nick

Cum ar urma sd se schimbe SUA, puSn cAte pu$n, tehnosocietatea extrem de controlatd gi anticipatd? Prin
,,catalizatorii" publicului.a3 Se pare cd Brzezinski a vizut cd atAt conservatorii, cAt la care se agtepta Brzezinski, erau crizele

persistente gi utilizarea mass-media pentru a cAgtigai

,,doctrinarii de stAnga" ar putea fi inclinafi sd iustifice tacti dure. StAnga ar putea afirma cd aceasta servegte progresu iar conservatorii ,,preocupati de ordinea publici gi fascinati gadget-urile la modd ar fi tentafi sd foloseasci noile tehnici
rdspuns la nelinigti, deoarece ei nu vor recunoaqte faptul cd con

prin liderii armatei qi ai spionaiului, sunt ,1-tromoveazd.secretizarea, 'f de a fi utilizate in mod r'du*untul gregite.Ele sunt prea susceptibile ce s-ademonstrat din plinin sistemeleguvernamentale' abtziv,ceea si fie o reflectare integral5 Lr'u"*.rl provine din popor gi ar trebui ale poporului, qi nu o umbri a sistemelor de valori gi de credinld care se ascund in camerele a vointei celor cu agende secrete, guvernul si intunecoase ale paranoiei. Noi trebuie si indemnim echilibratd' mai o lume reflecte opiniile noastre colective, pentru bunele imbriligAnd gi ideile fundamentale pe care * bazeaz| guverndri.

socialnu estesingurul mod de a trata schimbdrile socialerapide. cuvi Chiar gi astdzi,25februarie 1995,pe iAnd scriem aceste NBC Nightly News anunld supraveghereainternd pe scari I
gi pitrunderea a americanilor gi a altora, prin monitoizarea Intei-net la nivel mondial, din partea CIA gi NSA. CAnd se va

proliferarea puterii qi cAndva incepe o noui inlelegere cu libertatea

Viziunea lui Brzezinski, exprimatd acum 25 de ani ir cartea era o imagine profeticd a statelor lumii. Ea prezicea o directie care

dovedit corectdin timp, in ce privegte rezultatul. Acele predicf,i urmeazd a fi realizate sunt profunde qi ar putea conduce la o I
foarte diferitd gi mai pufin dezirabild. Ideea cii gtiinfa este o pentru politicieni este o realitate pe care oamenii nu o pot Guvernul ar trebui sii ia in considerare o schimbare - de la rlzboi pace - pentru utilizarea acestor eforturi de cercetare, foarte Posibilithlile acestor inovatii oferl tuturor oamenilor ocazia

a excelain domeniul sdnitilii gi al inteligenlei. Tof birbalii qi femeile ar trebui sd insiste pentru deschiderea acestor cdtre scopuri pozitive qi constructive,mai degrabi decAtdistructi Ce anume impinge acesteprogrese in direcfii gregite?Sunt pldtite de cdtre americanii negtiutori. Sistemul care poate promova folosirea qtiinfei, adeviratul progres al omenirii, este un sistem deschis cu pe oportunitilile individuale de auto-realizare. Sistemele
343 Ibid. 344 Ibid.

Capitolul XXVilI gt CONTROLUT _ SFAR$|TUL PUTEREA LtBERTATTI

Proiectul Manhattaru care a elaborat prima bombi atomici, inceput in anul 1942.Prima bombd atomici a fost detonati pe iulie 1945,in urmi cu peste 50 de ani. Acel proiect a incepui cu finanlare de 6.000de $, din partea Comitetului pentru Uraniu gi incheiat p6ni in 1945,cu 1,2 miliarde $ (astdzi 20 de miliarde Costul total al programului pentru arme nucleare, din SUA, de

Ceeace prezinti aceasti carte estec6:

,,in sensul sdu cel mai pur, revolulia aduce schimbdri care sunt Premisa de bazd a revoluliei tn perfianenle' fundamentale Si rapide. (RMA) de-a lungul istoriei, rdzboiul s-a simpld: este militar domeniul s-au combinat rlezvoltatde obicei evolutiv, dqr ocazional ideile Si invenliile penftu a stimula schimbarea bruscd qi decisivd. Aceasta nu a afectat dpar in aplicarea forlei militare, ci a modifcat adesea echilibrul geopolitic celor care stdpdneaunouaformd de rdzboi." favoarea Cartea ,,Revolu{ia in Domeniul Militar" descrie ,sdzboaiele popoarelor", pe care le limiteazi la ideologiile marxiste. Expresia ar putea fi aplicatd la fel de bine la ceea ce a avut loc in Filipine 9i in revolufiile populare din Europa de Est la sfArgitul anilor 1980. Scriitorii militari afirmi cd existi o schimbare cdtre insurgenfe ,,spirituale" gi ,,comerciale", pe care ei nu le definesc bine. Ei sugereazd cd aceste tipuri de ,,insurgenle" teptezintd riscuri pentru securitatea nafionald, care trebuiesc combdtute. S-ar putea ca acesta si fie cazul, dar cine va decide ce este corect din punct de vedere ,,spiritual" sau,,comercial" ? Scriitorii militari discuti tehnologiile in curs de dezvoltare, care s-ar putea opune credinlei americanilor in lucruri cum ar fi prezumlia de nevinovdfie, dreptul de a nu fi de acord cu guvernul, 9i dreptul la libera exprimare gi deplasare prin toat6 lumea. La un moment dat, in document, se discutd necesitatea de a se utiliza noua tehnologie pentru a-i urmdri pe americanii care cdldtoresc in afara SUA. ,,in timp ceprogresele din roboticd Si din alte tehnologii de informalii ar putea face posibild tndeplinirea q numeroase activitdli comerciale cu mai pulini angajali in zonele periculoase, americanii care se afld peste hotarevorf mai izolali Simai dispersaYi. Acest lucru complicdprincipalele probleme ale NEO (operaliuni de evacuare a necombatanlilor) idenfificarea Si anunlarea persoanelor care urmeqzd a "fi evacuote, idenfificarea traseelor sigure Si evaluarea riscurilor pentru evacuare. Tehnologia ar putea diminua acesteprobleme. in viitorul apropiat, fiecare qmerican afiat in pericol ar putea f echipat cu un dispozitiv electronic de localizare a poziliei individuale (IPLD). Dispozitivul, derivat de la brdlara electronicd utilizatd pentru a controla unii infractori sau delinuli

intr-un iureg de dirAm6turi gi de nenorbcire umand?

Proiectul Manhattan incoace, a fost de 4 000 de miliarde - adici $ din datoria nafionald totald, din evidenta contabili a guvernulu! 7995.usOare HAARP este un alt program pe cale de a arunca lurn

Rizboiul impotriva democrafiei ,,Expresia la modd care b6ntuie astilzi pentagonul

<revolufia in domeniul militaro. Ideea, exprimatd simplu, este aceleagi tehnologii care au transformat locul de munci imerican putea avea un efect la fel de profund asupra modului american a purta rezboiul."346 Acest concept, ,,revolufia ir:r domeniul militar,, (RMA) ap5rut mai intai intr-un document emis de Colegiul de Rizboi

armatei SUA in iulie 7994 - ,,Revolufia i_nDomeniul Militar,,.l Acest document afirma ci o filosofie ,,a conflictului fdrX r (,,terorismul, insurgenfa sau violenfa asociatd traficului
narcotice") necesitd arme noi gi o schimbare a opiniei publi El afirmd cd aceast5 schimbare de opinie nu trebuie neapdrat -gur evolueze natural, ci poate fi modelatd deliberat de cdtre Ideea este cd sistemul de credingd al americanilor poate ri *lai

3a6Eliot A. Cohery ,,Vine revolufia,,, Chestiune tehnologicd qi defensi National Review, 31 iulie 1995, vol. XLVII, nr.14.

lent pentru a permite armatei si introduca o noud tehnicd armament, carein acestmoment ar intAmpina rezistenld din pa celor mai multi dintre americani. 34s U.S.News& WorldReport,,,Outlook, Database,,, 17 iuIie1,99l.

17,,Revolufiein domeniul mlritar", de steven Metz gi JamesKievit, 25 i 1-994, Tipografia guvemamentald a SUA: 1994_50 4_111/000g9.

Msnning eDr. Nick elibera{i condilionot, ar informa permanent o borrd r"rftoid dnt. privire la localiile persoanelor. in cele din urmd un astfel de dkpoz ar putea fi implantat permanent sub piele, cu activare automatd, de distansd.fie la ieSirea de pe teritoriul SUA (de exemplu la trecerea p, sistemul de securitate de Ia aeroport), fe ra ftansmisia unui cod olertd NEO spre zonele cle confict. Implantcvea ar ajuta la exclude elimindrii dispozitivalui (cu toate cd, rlesigur, unii teroristi ar fi sd elimine o parte din corpul ostaticului, dacd ar Eti unde a fost in dispozititul). Dispozitivul IpLD ar mai putea acgiana Si co o formd IFFN (identificarea ea prieten, duSman saa neutru) ducd persona militor SUA arfi echipat eu dispozitivele corespanzdtoare de rdspuns.'

256

UAHAAW

257

Cei de la E-Systems au dezvoltat tehnologii Global Positioning (bazate pe satelit), care pot localiza obiecte oriunde Svstem (GPS)348 in iume la distanfe de cAteva zeci de cm de locafla reald abbiectului. Ei au mai elaborat sisteme pentru aplicarea legii, prin care se pot intercepta mesaje transmise pe fax, apel telefonic, transfer modem gi transmisie video pe un singur sistem. Ei au creat computerele EMAST care sunt suficient de puternice pentru a sorta valorile de irrformalii, necesare pentru urmirirea a miliarde de oameni. Ei au fost proprietarii HAARR prin compania lor de control, Raytheon. in scenariul lor nefictiv, scriitorii militari spun: ,,De exemplu, monitorizarea intruzivd de la distanld a relelelor Jinanciare pe computer a bdncilor extrateritoriqle ar putea identffica depozitele asociate cu spdlarea de bani. Dacd se doreSte, astfel de conturi ar puteafi golite pe cale electronicd." intr-o altd sec{iune, documentul subliniazi modificarea de comportament gi de atitudine. Aceasta este chiar esenla unui RMA. mult ,,Procesul de colectare gi procesare de informalii imbundtdfit reprezinti o componentd primard a RMA, iarpotenlialul armelor informationale propuse ar putea fi perfect potrivit pentru dezvoltarea emofiilor, atitudinilor gi comportamentelor preconizate." Textul complet al acestei cdrticele ii va face pe cititori sd se intrebe: daci armata publicd acest gen de informafii, oare ce se ascunde in spatele ,,bugetelor negre" de miliarde de dolari SUA? in altd sectiune, ,,Revolufia in Domeniul Militar" discutd realitdfile cu privire la RMA: ,,in pofida tuturor constrdngerilor qi contramdsurilor existd valoare in aplicarea tehnologiei in curs de dezvoltare, utilizdnd strategia, doctrina, organizarea, structura de for\d, obiectivele, conceptele, atitudinile Si notmele. Dqr existd o alternativd: am putea proiecta deliberat o revolulie cuprinzdtoare, urmdrind transformarea completd, mai curdnd decdt o utilizare promptd a noii tehnologii. Oricdt de tentant ar fi, un astfel de program esteplin depericole ascunseqi consecinlenedorite. Spredeosebire de proiectul "Manhattan.nu suntem obligali ,sdurmdrim revolulia Jdrd a :-''o ,,E-Svrt"*s, Inc. Raportul anual pentru acfionari, pe anul 7994', 10 rnartie1995.

interventia

un plan pentru a desensibiliza"r," populafia fald de un control qi introducerea noii tehnologii prln dezinformare qi mani sistematici din partea guvernului. Ceea ce u prezentat ei ar pu fi chiarin a. desfdgurare "ur"

iluzia cdaiest gen deconrrol ."""ru.It:ffii":iff:"ff;

aceasti etapd, ei stabilesc un scenariu ^ fictir

viafa privatd a persoanelor, chiar vor face acest lucru, gi fdrl cauzd dreapti? Oare defindtorii puterii vor beneficia de i reshrlui populafiei? planfficatorii militari anticipeazd un rdsur ! De aceea,ei propun o serie de evenimente pentru a schi :,NU" in cealalti extremd opinia publici. Ei propun o revolufior a societifi, care va permite o revolufie in domeniul militar.

trebuie si aibi loc. Cu toate acestea, metodele ar in vedere sunt extreme. Oare cei ce vor avea puterea de a inv

Constitufle pe c.rreau jurat sI o apere? O alte tehnologie menf,onati este o rnetoda de intervenfie activitifle pe care guvernul le consideri a fi delicte. i'u*urrrf date, cei mai mulf dintre noi ar fi de acord cd ra un anumit ni

la salvarea lol, dacd vor fi capturafi. Ei ar putea fi primii, pregatinr calea pentru restul tirii. oare personalur nostru militar va obiecta oare apiritorii nogtri vor recunoagte ci aceasta constituie o incdlcax de citre guvern, a drepturilor garantate de Constitufia noastri _ c

Oamenii cei mai susceptibili de a prini implantul sunt cei di personalul militar, cdrora li se va spune ci dispozitivul va contribt

nneMnnnins & Dr.Nick

259 gi economice se Solesctot lorporatista. Politicile noastre militare democratice 6ai mult de valorile carestau la baza formelor noastre de guvemare. Daci ne uitim la documentele HAARP, vedem ce armata, fi indus in antreprenorii gi Universitatea din Alaska Par cu tolii sd gi aleqi' pe oficialii cAt eroare,inmod deliberat, atAt publicul, in cazul altor proiecte - cum ar fi excavareanucleari discutati mai inainte - au obiectat biologii de la Universitate. in proiectul HAARR gtiinlele mediului gi biologia sunt desconsiderate' Dat fiind consecinlele sale potenfiale, proiectul ar trebui si fie supus unui riguros control independent, continuu, efectuat de specialigtii din domeniul gtiinlelor vielii qi al gtiinlelor atmosferice.Cei care-gi primesc veniturile gi poziliile lor viitoare din proiectele de tip HAARP,nu ar trebui si fie chemali ca pdzitori ai intereselor restului lumii. Este imposibil ca acegti geofizicieni s5 fi dobandit toati instruirea necesarepentru a evalua toate riscurile. Nu intenliondm si spunem cd cercetdtorii de la Institut ar fi nesibuifl in abordarea lor, dar oare sunt ei pe deplin congtienfi de posibilele riscuri pentru mediu gi pentru sdndtate? Este HAARP ireceputul pentru ,,Minunata Lume Noud"? Este timpul sd ne gAndim la o schimbare a modului in care permitem guvemului nostru sd se dezvolte - ca oPresormai degrabi decAtca servitor. Sistemul nostru democratic a fost infiinfat pentru a servi gi a inlesni via[a, libertatea gi c[utarea fericirii. Sunt acesteanigte conceptemoarte? Noi credem ci nu, este timpul sd ne ridicim din cenuga apatiei noastregi sd facem un Paspentru a imbundtdli lumea in caretrdim.

avea in vedere implicafiile. in conflictul /drd rdzboi, RMA este o cutie Pandorei, inaintea deschiderii cdreia se impune categoric o atentd. " Articolul din National Review, citat mai devreme in

capitol, afirmi ci aceasti cutie a fost deja deschisi, iar conceptul RMA ocupd deja cele mai bune minli din Pentagon (,,Revolufia Domeniul Militar" a fost reeditatd gi estedisponibild).

Noua gindire
Rdzboiul Rece nu s-a incheiat, ci s-a schimbat. Stim cd

preocupdri pe care/ ca popor liber, le putem aborda gi aduce atentia altora. Noi considerdm cd cea mai mare amenintare adresa libertdfii este un guvern supra-opresiv gi din ce in ce secretoman.Pentru multd lume, guvernul s-a schimbat de la ,,din popoa aldturi de popor gi pentru popor" intr-un gu ,,cu interese speciale, pentru propriul beneficiu gi pe cheltui poporului". Ce n-a mers bine, unde n-a mers bine, in mare esteoare acestaprodusul birocrafiilor serviciilor de informatii, prosperd de la o administrafie la alta, intr-o cregtereneingrddi Aceste birocrafii ascund tot mai multe din secretelelor sub manti
,,securitdfii nafionale", in timp ce se abat in continuare tot mai de la principiile care au permis ca SUA sd existe, timp de doud sute de ani. Politica secretd a guvernului nu este

de voinla liberi a populaliei gi ameninld convingerile de baz6 i libertate, guvemare onestdgi responsabilitatepubticd.
Oamenii cu adevdrat liberi sunt doar aceia care trdiesc intr4 societate deschisS, o societate care pretuiegte mai presus de

dreptul bdrbafilor gi al femeilor de a controla gi stabili valorile care ar trebui sd le reflecte guvernarea 1or.Acestea sunt val stabilite de popor, care trebuie sd fie imprimate in filosofia tu proiectelor, politicilor gi programelor pe care guvernul incearcd sd le proiecteze in realitate. N-ar trebui sd se pe
ca guvemele democratice si elaboreze vreun program care reflectd valorile gi voinla celor guvernafi. Au fost prea mu

scandaluri Watergate, Irangate gi prea multe rizboaie politi

care i-au servit doar pe politicieni gi au protejat doar

HAARP

261

esteun factor unifcator, careleagdtntre elefenomenele ,,Magnetismul toate formelede aiald depepdm6nt.,, Reteauainternaf ionali urgentele Pimintul ,,Tbate cdte existd sunt legate intre ele, mai ales prin spec electromagnetic." Dr. Phillip S. Callahan, autor, (frecvenfe extrem de o nebunie ,,Este sd impingem atmosfera, de ceea cetn prim folosindu-ne rfrndo men{ine aproape deplanetd.', , Dr. Daniel W

16ateacestea,igi diduse setrmade puterea care rezulti din legitura

lnei refele de oameni care'i innpirtigesc preocuplrile. foe a aflat ca oamenii Pot schimba lucrurile. Citind primul manuscris in proiect pentru aceastd carte, foe a observat cd oamenii de gtiingd independenli exprimau mult din ceea ce nutrea el. De exemplu, dr. Elisabeth Rauscher 9i William van Bise au finalizat o lucrare gtiinlificd subliniind cd majoritatea teirnologiilor recente au despdr,tit oamenii de naturd.3s Prea mulli tehnologi par sd aibd ca obiectiv ,,si ne protejeze de naturd, qi sd o ..cucereascd' gi sd o controleze, in timp ce se proiecteazd permanent tot mai multe sisteme periculoase de armament cu care si inliture mai eficient tot ce este viafd pe PdmAnt", spuneau ei. Cei doi oameni de qtiinli ingrijorafi adiugaseri cd ,,trebuie sd cercetim de ce omul a ajuns sPre o asemenea motivafie nebuneascd, spre distrugere reciproci..." Ei au aiuns la concluzia ci trebuie si intrebim daci societatea va decide sau nu sd urmdreascd scopuri nobile..." in acest timp persoanele ca activigtii din Alaska fac tot ce pot face. Clare Zckuhr i-a predat lui Joe misiunea de a coordona campania NO HAARP, inainte ca Barbara gi Clare sd-gi vAndd casa gi sd plece in cdl5torie. (Angajamenhrl lui se incheiase, odati cu reducerile de personal qi pensiondrile anticipate de la ARCO, Ia inceputul anului 1994.) Ideile dr. Bernard Eastlund au continuat si fie menfionate, dar nu in presa pe care o prefera. Reporterii publicaliilor mici 9i cei de la talk-show-urile radio au observat legitura dintre brevetele sale si HAARP, dar din picate multe dintre aceste rapoarte au fost inexacte in unele detalii. Cu toate acestea, rapoartele exacte au ridicat cAteva intrebdri simple. Oare acegti oameni de gtiinld care perforeazi ionosfera cu impulsuri de gigawati vor rdmAne in istorie ca adevirafi oameni de gtiinfi nebuni ai secolului? Spiritul ucenicilor wdjitorului este viu ?n cei care primesc subvenlii de la Funda$a Na$onali pentru $tii{A pentru a ,,activa aurora boreald --h Elizabeth Rauscherqi Wm. van Bise,,,Modelelefundamentalede excitalie a.PimAntului gi a cavititii rezonante a ionosferei Pim6ntului", Lucrdrile )tmpozionului Intema$onal Tesladin 1988Colorado Springs.

CapitolulXX|X O NOTA TIMPEDE

Investigafia lui Nick Begich asupra protestului fafi de p HAARP l-a dus literalmente in celilalt capit al fdrii. ln iulie 1
Nick gi Shelah gi-au dus copiii la Homer, comunitatea di locafie pe care cei din Alaska o numesc Land's End (Capdt de

AgezAndu-gitabdra pe plajd, ei au fost intAmpinafi cu imbri

calde ale celor din Alaska, de cdtre unul din activigtii cu ca

Nick coresponda deja. Ca gi alfii ttin linutul Bush, care au anonimatul pentru activitifile lor NO HAARP, el va fi cunoscut pseudonimul Joe.Joes-a dovedit a fi un bdrbat robust, a
se de vArsta mijlocie, ciruia in mod evident ii pas6 de planeta pe locuiegte. Poate chiar prea mult. Degi triia dintr-un venit mor

el cheltuise prea mult pentru campania NO HAARP, se epu gi se recuperaseabia de cur6nd. sentimentul rui cle izorareh o provocare emofionald, in cursul anului precedent, deoarece preofl.rpasepersonal de problemele prezentateftr aceastdcarte.
3e Dr. Daniel Winter gi prietenii, Refeaua intemafionald pentru urge Waynesville NC 28786, E-mail: danwinter@aot.com; qi jr. l.amanlulyi,

Wee,World ResearchInformation Center,22 White House park, 1025;tel. 65-323-2032; fax 65-235-9862.

262

feanneMannins I Dr. Nick

prin incdlzirea ionosferei cu unde radio" gi stAmesc,,sub-fu magnetosferice//.351 In timp ce sofii Begich discutau acesteprobleme cu colegii Alaska, coautoareaJeane Manning a dat un telefon unuia dinhe generaligtii tot mai rari cu un doctorat in gtiinfd, Philip Cal expert in sisteme radioelectronici, dar gi in biologie. El a rez situafla in cAtevacuvinte simple: ,,Fiecarefiin1d umani vie este un burete intr-un castron cu jeleu. Atunci cAnd jeleul atmosferic clatind - undele ELF - atunci gi jeleul din burete se clatind cu a frecventd./352
Callahan a avut nigte cuvinte dure cu privire la oamenii

vroiau si gtie ce cred eu cAse va intAmpla cu insectele.Le-am spus: uProbabilci le veli da peste cap pe unele din ele, deoareceaceasta seintAmpld sub liniile electrice.Am vdzut fluturi de noapte zburAnd bezmeticAihrinindu-se ziua, atunci cAndse afld sub liniile electrice. sub liniile electricehrdnindu-se pAnd I-am mai vdzut, de asemenea, cAndse umfld gi plesnesc.lncAt, in linii mari, este ca atunci cAnd au apdnttinsecticidele- nu gtiu ce se va intAmpla."" in ciuda avertizdrii cu HAARP progreseazdcu toate acestea, a addugat: ,,Nimeni Callahan biologice. efecte privire la posibilele nu studiazi acest lucru; pur 9i simplu stau acolo 9i spun: oNu e nimic rdu in asta". Hoful neprins e negustor cinstit." UNDETECENTIMETRICE! TNTERZICETI Dr. Wolfgang Volkrodt din Germania de Vest gi-a asumat o pozi[ie extremd pentru aceastd provocare cu care se confruntd oamenii de pe PdmAnt.3s3 ,,Tehnologiacu unde centimetrice trebuie Avem nevoie de un statut ONU nostru! mediul sd dispard din (Organizafia Nafiunilor Unite) care sd interzicd intregul domeniu care provoacd o rezonanld al tehnologiei cu unde electromagnetice, dezastruoasd in sistemelebiologice", insisti Volkrodt. El cerecentre de monitorizare care pot detecta utilizarea de lungimi de undd interzise peste tot, chiar gi lungimile de undd care snnt emise de sateli!i. Degi autorii considerd cd o interzicere totali a tehnologiei cu frecvenleradio gi a releelor cu microunde ar fi nerealisti, noi suntem de acordcu Volkrodt ci seneagi pe scari largd riscurile' Dr. Volkrodt spune:,,caleapare lungi gi dificilS pAni cAnd politicienii nogtri vor inlelege ce seintAmpld in institutele de cercetareale superputerilor, qi cu ce descoperiri explozive sevor confrunta locuitorii acesteilumi pusein pericol, inainte de sfArgitul secolului. Si sperim ci cei aflali in pozilii de rispundere se vor degteptainainte sd fie prea ldtziu." Autorii au intervievat gi algi experfi, ale ciror avertismente erau mai rnoderate. De exemplu, James Beale din Louisiana, a cdrui carierd a evoluat in numeroasecercetdridin electromagneticd, nu existd mulli experli in biomagnetici, qi sunt W_""#_cd "' Raum pg.57. & Zeit,vol.l, 2nov.1989,

construiesc HAARP: ,,... vorbesc despre gdurirea ionosferei. Ei gtiu despre ionosferd nici cAt o ceapddegeiatd! Nu e nimic rdu in studia despre Mama Naturd gi in a incerca apoi sd o copiezi. Dar incearcdsd blochezesistemul, asta esteproblema.,,
Callahan cunoagte sistemele de frecventd scdzutX; el

instalat in Japonia pentru Ministerul Apdrdrii al SUA inainte sd

intoarci la studii gi sd devini entomolog gi biofizician. (AvAnd

interese multidisciplinare, el a aflat cd este posibil s6 sin

insectele nedorite, cunoscand frecven{a de rezonanfi a antenei unei insecte. Datoritd acestor cunogtin{e, el a combitut insecticidele 35 de ani i::rcoace. Pe de altd parte, alternativa netoxicd b sistemul radiofar de aterizare al insectelor cu energie s electromagneticd.)

Manning l-a intrebat daci HAARp constituie o amenin Jeane Ia adresainsectelor lumii, iar Callahan i-a rispuns: ,,Da. Trebuie
fie, deoarece antenele lor sunt reglate pe unele frecven{e care se reflecta in urma modificdrii ionosferei, produse de HAARp.,,

El lucra la o organizafie guvemamentald atunci cAndplanul modificare a ionosferei a prins viafd. ,,Am primit un telefon de la
3s1Neil M. Brice, ,,Metoda gi aparatura pentru inifierea unei modi importante a caracteristicilor Pdmantului gi pentru mdsurarea modifici

PimAntului", brevetul SUA nr. 4.042.196. $2 Cdrfile recente ale dr. Philip Callahan, ,,Explorarea spectrului,, ,,Paramagnetismul" se gdsescla Acres USA" pO Box gg0[ Metairie, 70011, tel. 504-889-2100.

264

I Dt.Nick

incd mai pulini cei independenfi de contractele cu armata. Mai

IIAHAARP

265

spunea Beale, experlii respectivi preferi si vorbeasci intre ei, in

sd vorbeascd cu publicul. ,,Aici este nevoie de o <gtiinfl adicd ceea ce va apirea din discu$ile pe Internet." Construind pun,ti atAt intre specializiri, cit gi intre de gtiinld qi public, este una dintre necesitit'le cele mai descoperite de cercetarea noastri. Nu este greu de ficut. Ingi de astdzi pot sh intre intr-o biblioteci sau, prin c6unpus, departamentele pentru qtiinfe biologice, gi si gfrseasci stive inforrnalii despre interdependenfa sistemelor electric, ma gi biologic ale Pim6ntului. Dar in ce misuri se deranjeazd ei priveascd dincolo de specialitatea lor?

Ce s-a int6mplat cu ideile lui Tesla, de a trimite fdrd fir mari

de energie electricd? Ideile sunt dep5gite acum, c6nd 6ventatorii fac progrese rapide in utilizarea energiei libere in tpaliu, despre care Tesla a profeFt ci s-ar putea utiliza. (Subiectul cantitiF es1edincolo de domeniul acestei c5rf, dar noi vom menliona cd in anul 1995 John HutchisorU menlionat in primul capitol, a fost - un unul dintre cei care au construit cu succes o astfel de invenfie dispozitiv pentru generarea de electricitate, pe scari redusd, care putea face ca sta$a central5 de energie sd fie invechitd.) Cu toate acestea, se pare cd inginerii sunt incd fascinafi de conceptul wireless. O lucrare prezentati unei societdf de inginerie3sa vorbegte despre ideea lui Tesla de a folosi straturile conducdtoare de electricitate din atmosfera superioard ca pe o cale conductoare, precum gi alte posibiliti$ pentru focalizarea energiei. Extragem un comentariu din seqtiunea despre modificarea vremii: ,,intn-,cat potenlialul electrosferei este de aproximativ 300 de KV fafh de pdmAnt, iar sistemul wireless, aga cum a fost propus de Tesla, era proiectat sd funcFoneze la 30-100 MV, existE un semnificativ potenfial de a perturba electric atmosfera. Nu se stie dacd acest lucru ar fi benefic

$tiinfele vietii, cum ar fibiologia studiazi releaua de conexi

gi sistemele naturale ale Pim6n $tiinfele care se ocupi cu ceea ce este mort sau mecanic sunt dintre organismeie vii

reprezentate ir:r silile de gedinle unde sunt concepute,

gi v6ndute proiectele militare. De exemplu, un inginer comenta privire la studiile col. John A. Alexander, principalul purtdtor cuvAnt al campaniei pentru armamentul ,,neletal" a armatei SU ,,El este singura persoand pe care am intAlnit-o care se laudd cd o diplomd in tanatologie, studierea mortii." in timp ce ne uitdm in urmd la dezordinea pe cure a omenirea, industrializAnd aceastd lume, g6ndirea avansati a dincolo de lelul dominafei asupra naturii. In scfrimU, s-a format perspectivd care respectd fiecare formi de viafi ca avAnd propria integritate, fiind ir acelagi timp interconectatd cu toate speciile. GAndirea lui Nikola Tesla a fost un produs al timpuriior sale, prin urmare, geniul sdu a fost limitat de un punct de vedere mecanicist. Tesla igi dorea ca inventiile sale si fie de ajutor omenirii.

poate fi scuzat pentru a nu fi mentionat ecologra,deoarecein v sa cuvAntul nu fusese inventat- in calitate de tehnofil de drumuri, el a crezut cd ar fi interesant sd se manipuleze
gi sd lumineze ionosfera, ca gi cum ai incdrca un bec fluorescent. gi-a imaginat atmosfera superioari strilucind deasupra unei regi selectate din orage, pentru a ilumina cerul noaptea. Aceasti de megaproiect continud sd existe, un secol mai tirziu.

saunociv-" Sub titlul de Viabilitate Economicd, h lucrare se observi: ,,Este de presuplls ci emifdtoarele multiple ar putea fi aduse tr concordanli de fazd pentru a controla locafia ventrelor din care s-ar putea extrage energia." (Apropo, cele76 de note de subsol ale documentntruiindud brevetul EastlundlRano 4.712.155,,,Metoda gi aparatura pentru a crea un cidotron artificial de electroni pentm incilzirea unei regiuni plasmatice", citat sub titlul Cuplarea Liniilor de Transmisie. Brevetele adeseacitate...) in autobiograha sa,Teslaspunea cd impulsul care l-a dominat a fost acela de ,,a valorifica energiile naturii in slujba omului." IJn sentiment nobil, dar care poate fi dus prea departe, atunci cAnd Ucenicii Vrijitoruluiincearci si valorifice fluviile electrice de pe cer, !@HAARP 'e Kurt L. VanVoorhies, gi P.E., 9i famesE. Smith,Ph.D., ,,Promisiunile
Perspectivele transferului de energie, ffud hr, la nivel mondial: Privire cle ansamblu", Lucririle Conferintei intersocietare pentru tehnologia de conversie a energiei, din 1991.

266

feanneManninx t Dr. Nick

IMHAARP

267

Tonurile vocilor care vorbesc despre HAARP se intind pe gamd de la furia neajutoratd la hotdrArea calmi. Omul pe nu Gregory,pe care l-a{i intAlnit in Capitolul I, pe de o parte, strigase ,,Cercetdtoriinebuni serdfuiesccu toate aiurelile cu careau fost sd se acomodezecAnderau copii gi cAnderau adolescenfitocilari, vor si ne ucidd planeta!" Pe de altd parte, cu obiceiul omului de gtiinld de a face afirm moderate, dr. Rosalie Bertell, spunea: ,,$i eu sunt ingrijoratd. La aceavreme, ea scria o carte pentru Womenb Pressde la Lond Anglia, pe un subiect mai larg, dar conex militarismul gi inconjurdtor.

cuMo iNronnctmr
Dr. Bertell afirmi cd femeile pot ajuta la inversarea tendin
distructive. Bertell, care are un doctorat in biometrie 9i lucreazi decenii intregi in cercetarea cancerului gi a defectelor congeni

documenteazi impactul pregitirilor inconiuritor.3s

de rdzboi asupra

,,AvAnd in vedere tendintele nonviolente ale femeilor aptitudinile lor interpersonale, deja dezvoltate, este imperios ca femeile sd-gi ia locul de dreptin lumea deciziilor. Acest lucru

valabil, mai ales pentru participarea in ,,grupurile consultative experli" strategici,in posturile de comandi din cadrul armatei gi zonele dreptului intemafional." Ea subliniazd in continuare faptul ci rezolvarea fdrd daune excesiveaduse sistemului nostru de suport al viefii
este exclusiv o insugire feminind, gi nici nu o au toate femeile. primirea femeilor in cercurile de putere ar putea deschide ugile.

Dr. Bertell sugereazi orientiri pentru recuperarea di dependenfa noastri de violenfi. Iati o listd prescurtatd recomanddrilor ei: ,.Acceptati faptul cd rizboiul nu este o trhs5turd naturali
ssDintr-o scrisoaredatati 2 iunie 1994,cdtre |eaneMarrning de la dr. Bertell, Intemational Institute of Concem for Public Health, 830 St.,Toronto, Ont. M5R 3G1.
356Rosalie Bertell, "Agenda institutiei Ecodecision. militare, dezviluitd", sept. 1

omului, ci mai cur6nd un comportamentinvifat..." ,,Adoptafi justitia gi echitateaintemafionali ca o calespre pace." ,,Solicitafi audieri cu privire la impactul asupra mediului, pentru toate intreprinderile militare, inclusiv programele spafiale. Demascafitendinlele autodistructive de rilzboi. lnghelali bugetele militare la nivelul actual gi reducefiJe in fiecarean cu 20 de procente, adunAndeconomiile in contul ONU, iar acesteasd poatl fi folosite doar pentru nevoile umane." (Curifarea mediului inconjurltor este inclus6') ,,invd!a!i si iubifi gi sd apreciafi organismelebiologice...precum gi caracterulcomplex al fesdturii vie!ii." ,,inv5!afi-vd copiii sd facd pace, sd renunle la obiceiurile violente." ,,Vedefi-vdpe voi inqivi ca fiind una cu planeta care vi este cdmin, un copil al universului, care poate simli lovitura in orice parte a sistemului de viafd, oriunde in univers. fesdtura vielii este complicatdgi fragild. Daci o fisurati, cu tofii vom fi condamnafi." Autorii acesteicdrfi nu se agteaptdca in jurul meselor de la Pentagon sd apari dintr-o dati specialigtii in gtiinfele viefii, sau femeile in numdr semnificativ. Cu toate acestea,speranfa noastrd estecd se vor face auzite tot mai multe feluri de voci, atunci cAnd se iau decizii care implicd incilcarea integritifii unui uriag sistem natural, aga cum este ionosfera PdmAntului. Sau incilcarea chiar a congtiinlei oamenilor de pe aceastdplanet5. AtAta vreme cAt prevaleazi atifudinea ,,macho", oamenii care au in buzunare banii contribuabililor vor incerca sd ,,proiecteze" sistemeplanetare. Pe mdsurd ce tot mai mulfi oameni obignui$ igi dau seamacd armata SUA doregte sd facd experimente ce implicd scutul electric , ei exprimd sentimente asemdnitoare cu cele pe care omul de gtiinfn Dr. Malcolm le-a descristr filmul JurassicPark. El a spuscd estedescumpdnit de lipsa de respectin fala naturii - bdrbafi exercitAndo putere uimitoare, ,,caun copil care a gdsit arma tatdlui sdu." Nu tofi inginerii sunt entuziagti cu privire la mAnuirea de arme rnari,desigur.Un inginer din Europa i-a spus lui Manning ci nu vrea sa tragd concluzii pripite, dar igi poate inchipui cum emanaliile de

I Dt. Nick

IIAIIAARP

269

la aparatul HAARP creeazanoduri in atrrosfera superioarS, ,, ele se suprapun gi produc un efect de rezonanli gi amplificare." intreabd: ,,Cum am putea avea ceamai vagi idee despre ceeace provoca acestlucru in mediul planetar?" Editorul de la Acres USA" comenta fere menajamente scrisoarecu privire la HAARP: ,,Ne-amslturat de oamenii de Etii
care acfioneazi nechibzuit."

In acesttimp, dr. Robert Beckerigi exprima opinia ci,,insti

incd mai crede ci supraviefuirea organismului meritd sacrificiul vielii gi sdndtif,i unor mari segmente din american6." militar6 mili

Autorii acestei cdrfi nu sunt nici tehnofili, nici antimilitari. toate acestea, tehnologiilor finanlate de'armati li s-a permis sI

cu tivdlugul peste planeti. Oare nu estevremea ca cetitenii i sd reducd banii de buzunar ai biieflor mari gi sd-i supravegheze
acegtia mai i:rdeaproape? Oare nu este wemea ca gAndirea de teamd sd fie inlocuitd de o politicd mai evoluatl a iubirii respectului? gi

Acest lucru ar putea suna abstract Ei negtiin!fic, p6ni scepticul ar avea un diaiog serios cu oamenii de Etiin-ti de fron cum ar fi dr. Daniel Winter, autorul lucrdrii Alfabetul Inimii cofondatorul Relelei pentru Urgenfe Earth Grid.3s? intr-o scri cdtre Manning, el spunea: ,,concephrl-cheie pentru a ingelege va submina HAARP planeta noastri este principiut cE ir:rcircirii - sau incorporuea fractali maximi posibill in sisteme rotatie - esteceeace creeazdgravita$a in primul rdnd."
Recursivitatea este repetarea modelelor in interiorul

din naturd. Fie ci cititorul in,telege sau nu discutiile sale

disciplinare - despre simetria fractali a naturii, seria armonicd,

platonicd la nivel atomic, geometria spinoidali, rezonanfa,

gi copacii ca antene -, gtiinfa emergenti despre care scrie

aruncd o lumind puternici de speranfd gi prevenire. Existe de a stabiliza atAtscoartaPim6ntului, cAtqiatrrosfera.Winter ci experimente care par a dovedi principiut ci ,,fractalitatea
s7Daniel Winter gi prietenii, Alfabeful inimii: Geometria sarr6,l37 Drive, Waynesville NC 28786.E-nail DanWinter@aol.com.

Dan Winter a concluzionat ,,HAARP este gata si facd o incizie uriagd in fractalul magnetosferei deasupra Alaskii.-PimAntul va simfi aceastdschimbare de sarcini, ca Pe o rand sfAqiati care nu se va vindeca..." Autorii sugereazdca orice persoani ingrijoratd in legituri cu HAARP si contactezeun legislator federal pentru a protest4 gi sd insiste ca gtiinfele vietii sd primeascd o finanlare semnificativd gi puterea de decizie. $i ca tehnologiile avansateemergentesi se afle in mAinile celor mai intelepti oameni ai nogtri, nu in ale celor mai agresivi sau ale celor mai protejafi de celemai mari bugete. Noi sperdm cd cercetitorii independenli se vor intAlni fafi in fald,ca gi pe lntemet, in legituri cu subiectul HAARP. Estenecesar sI se organizeze urgent un simpozion internafional. Filantropii ar putea sd ajute in legiturd cu finanfarea cilitoriilor gi cercetdrilor oamenilor de qtiinfd, deoarece g6nditorii independenfi au fost $nufi departe de slujbele bine pldtite. De exemplu, consultangiicu probleme financiare nu pot nici mdcar si-gi permitd taxele anuale impuse acum pentru accesareadatelor Administratiei Nationale pentru Ocean giAtmosfere NASA). Cercetdtorii care eviti lumea ,,de buget negru" a programelor militare au nevoie de un ,,buget alb". Proiectele de buget alb ar putea include imprigtierea de roci vulcanici mdcinati pentru restabilireaparamagnetismului PimAntului.l Dr. Callahan spune ci agricultura chimizatd gi tiierea pidurilor au fdcut ca componentele paramagneticeale solului si se schimbe sau si fie spdlate de api. Astfel de proiecte constructive ar putea fi efectuate de oamenii obignuifi din toatd lumea, inlocuind teama cu incredereain sine. Aldous Huxley spunea, in ,,Mir,.rnata Lume Noui RevizTtatd", in anul 1958: ,,lntre timp, incd mai existd cevalibertate in lume... Unii dintre noi cred ci fdrd libertate o fiinld umand nu poate deveni pe deplin uman5, gi ci libertatea are de aceeao valoare supremi. Poate cd forlele care acum ameninfi libertatea sunt prea puternice ca sd li se -t Pentru ca parte a adezivului carementine studiul paramagnetismului atmosfera aledr. Philip Callahaodisponibile la loculei, vezicirtile recente la Acres Fax50488g-t777. LA 70011-8800. Metairie, USA,PObox 880O

27O

leanneManninc aDr. Nick

opuni rezistenld prea mult timp. Este totugi de datoria noastri facem tot ce putem pentru ale rezista." Pe calea citre acest obiectiv alfi gAnditori indicd o barieri artificiald. Ei se intreabd dacd un mediu electromagnetic mai stresant interfereazi cu gAndirea limpede, pe scari largd. agastau lucrurile, atunci problema este ignorarea de cdtre a acestui turbulent invizibil. Omenirea detine resurselepentru
schimba tehnologiile, dacd avem voinfa politicd de a face acest

GLOSAR
(cfrmpEM). Un cAmpde forfd careiradiazd Cflmp electromagnetic electricd 9i in din orice curent electric migcare.Are o componentd curentului-electric. opusi in direclia ,nu Inugr,"tici gi se deplaseazd Impuls electromagnetic(IEM). Un impuls sau o explozie de Impulsurile de acesttip sunt provocate de energieelectromagneticd. electric. expl6ziinuclearegi pot fi createcu ajutorul unui dispozitiv Impulsurile createpot provoca arderea circuitelor electrice. spectrul electromagnetic.Este vorba despre ansamblul care orgaiizeaze campurile electromagnetice pe baza numirului lor ,"i-utinde oscilaliiiau frecvenle.Porfiunile neionizante ale spectrului electromagneticincep de la zero (fdrd oscilafii), extinzandu-se ca lumind viiiUita cu mii de miliarde de oscilalii pe secundi. Despre pe cele ale luminii vizibile se spune c6 frecvenfelecare le depdgesc sunt ionizante. Frecvenfele ionizante includ razele X 9i radialiile printre altele. spectrul esteimpirlit in pdrfi diferite, dupi cosmice, utilizareiacestora, inclusiv ELF, microundele, undele radio etc' Frecven{eleextrem de joase (ELF). 0 - 1000 Hz (cicluri sau pe secundi). impulsuri CAmp. Zona din jurul unei surse de energie electricd sau magnetica,unde existi o forfd masurabili. se mai numegteradiat-ie, deoareceiradiazl, de la sursd. Hertz (Hz). Unitatea de mdsurd a frecvenlei - numdrul de impulsuri, cicluri sau oscilalii pe secundd. O mie de cicluri pe secundi inseamnd un kiloHertz (wlz); un milion irseamna un megaHertz (MHz); iar un miliard inseamnd un gigaHertz (GH!' Ion. Atom cu sarcini pozinvd'saunegativi, deoarecea dobAndit saua pierdut un electron. Ionizare. Producerea de ioni din atomi, prin expunerea la radiatii cu destuld energie pentru a disloca electronii' Microundi. Partea din spectrul electromagnetic, de la 500 milioane Hz la frecvenleleluminii vizibile. Parteadin spectrul electromagnetic,de la 0 Radiafii neionizate. Hz la frecvenlele luminii vizibile. Radiofrecventa(RF). Partea din spectrul electromagnetic,de la 5 milioane de cicluri pe secundi pAni la 500 de milioane de cicluri pe secundi. Frecven{e foartejoase(vLF). Parteadin spectrulelectromagnetic, de la 1000 de cicluri pe secundd pAni la 5 milioane de cicluri pe secundi.

Profanii trebuie si se instruiascd in acestechestiuni gi si deschis; gtiinla ca sistern autoreglator pare sd fi suferit un Scindareagtiinlelor in specialitdfi tot mai ir:rgustea ficut ca specialigti sd fie dificil si sintetizeze o gamd largd de informafii privire la planeta noastri gi si se impund'prin inlelepciune.

Diagrama a fost preluati din ,,Raportul bienal 1991-92, Institutul de Geofizici, Universitatea din Alaska Fairbanks". Ea prezinti legiturile dintre diverse Programe administrate de Universitate.
Satelitul m agnetosferic

K:-'
\ \ .

-sv,F ens.tos $( /l
i-

Instalatia de lansare a rachtelor

ILUSTRATII

.'

\*+*+_n \++'+*+\ \++*++*\ \++++*--:5

,si

'lr\

Obsenrlorull,. L'SGVGI

t(\\
I

utanr "'
\

{9,

STATIADE CERCETARE POKER FL.{T

\. t. .)

HAARP

"',oo*nout\/a\ l\s
\-'

-rG@ (-^ _-\:qfiH,:'

Sistemul de afi$re pentru gGDalirl mediul gecDtlial

,t rt
it i ,;i ,i I I rl ll !

\ ,-'l 1{l
l\, I V i A ln It !J li ,n.l

u.s.Parksenice CorporatitBattell( de Geofizici lldilutul NationalParkscruice SeniciuldeProspectareCeologicial statelorUnite de Meteorologie sericiul American Centrulde CerceririEnergetice
Biroul NSF pentru Carotaiul Ghe{ii Polare Instalaliile penrru Datle Satcli{ilor NASA Ageniia pentru Protecfia Mediului NASAAlaska Space Gmnt Program

An"*ffitEiiilTIi"v '

Clidirer

Ehey

sec{iunea din Alaska pentru Geologice Prcspectiuni li Ceolizice

274 Mannins & Dr. Nick Aceasti diagrami a apdrut in Declaratia de tmpact asup6 Mediului cu privire la HAARP, la pagina 10-127, volumul II. f,q prezinti locafia altor ,,incilzitoare ionosferice,, care sunt active i, in prezent. Aceste ,,alte incilzitoare" sunt mult mai mici gi mai ,' versatile decAtnoul emifitor HAARP.

Aceasti ilustrafie a fost preluati din Declarafia de Impact asupraMediului, pagina 10 - 26, volumul II. Ea prezinti o serie de aplicafii ale tehnologiei, recunoscutede planificatorii militari.

g
Fl

-. i'.D-.R,:

H a H
o
H

t
&

a t
6
3 fi
4

# a

H s

276 +Dr. Nick Diagrama de mai ios (preluati din guvernamentale) prezinti puterea de focalizare a i ionosferic HAARP. Aceasti diagrami prezinti remarcabili a ideii lui Eastlund - de a focaliza energia asupra punct din ionosferi. Celelalte incilzitoare ionosferice p energia in sens invers, adici fasciculul de energie devine tot mai larg pe misuri ce urci in ionosferi. Noul incilzitor concen energia, in timp ce atunci cAnd se folosegte tehnologia energia se risipegte odati cu cregtereaaltitudinii.

Aceasti diagrami a fost, de asemenea,desenati de Eastlund penhu a arita efectele incilzitorului siu la mirimea naturali. piagrana prezinti miEcarea particulelor incircate in CAmpul Geomagnetic al Pnmintului.

F H J
!{

z
Fl

FA I -l
CENTRALAELEC
ttt

F
Q

/
a

tl|lt';'''}
CENTRULDE OPERA uuNI
DESENUL l: Schi{a instrumentului pentru cercetari ionosferice

t Dr. Nick

IIAHAARP

Aceasti diagrami a fost desenati de Eastlund pentru ilustra conceptul de scut global.

Aceastddiagrami a fost preluati din Brevetul primar SUA al lui Eastlund (4.686.605).

iNvelrsul MAGNETtc
L =5 MI$CAREA CICLOTRONIC

VALORILE B
IN Gauss

t\
.I'RANSMITATORUL

VALORILE L

\l t"i
DERIVA ELECTRONI ERIVA PROTONILOR NIACAMPULUI
MAGNI'TIC

CENTURAEXTERIOA DE ELECTRONI CENTURAINTERIOA DE ELECTRONI

Migcarea particulelor inclrcate, in c6mpul geomagnetical PimAntului

;i

SDr.Nick

IIAHAARP

Aceasti diagrami prezinti aplicafiile de radal cu bitaie pests l' orizont, ale tehnologiei HAARP. A fost preluati din brevetul suA in parte, pe brevetele lui Eastlund cu numerele # 4.gg9.6g7,bazat, qi 4.712.155. 6.686.605

Diagramele de mai jos apar in brevetele SUA # 5'038'664qi gi descriu efectele de ecranare qi de discriminare ale t 4.817.495 incilzitorului HAARP tn mirime naturald.
Brevetul SUA 4 aprilie1989
{.8t 7.495

/--\J
I I
I
t

f/,:1

282 JeanneManning I Dr. Nick Begich Aceste diagrame au fost preluate din brevetul # 4.817.495. Ele prezinti utilizarea sistemului HAARR pentru a localiza qi a distinge intre obiectele care sosescdin spafiu. Aceasti aplicalie a sistemului ar urma si fie utilizati pentru a se stabili categoria sarcinii utile a unor nave/pentru a le depista pe celepurtitoare de focoasenucleare.
Brevetul SUA 4 aprilie 1989 4.817.495

283 qi Aceasti diagrami a fost preluati din brevetul SUA # 5.041.834 prezintdaplicafiile de radar cu bitaie peste orizont, ale tehnologiei HAARP. 1. este incilzitorul HAARP. 2. este o oglindi creati artificial in atmosferi, care este folositi pentru a reflecta semnalul, in comunicafii, qi pentru a distinge intre obiectele carevin.
UAHAARP

- ]\r o ta
g to I ra

Lo- -

,.d/i WPT

f,

284 lemmeManning & Dr. Nick Besich Aceasti diagrami prezinti o parte din sistemele care iradiazi energie, descrisein brevete. Ilushalia arati un fascicul de energie, proiectatde la PimAnt in spaliu gi reflectatintr-olocatiela distanti, asigurAnd energia intr-un punct unde altfel ea nu ar fi disponibili.

RETEA'IAHAARP

2Bs

Brevetul SUA

13apritie1993

5.202.689

Aceasti ilustrafie a fost preluati din prezentirile realizate la Seminarul HAARP cu privire la diagnosticarea incilzirii ionosferice, care a avut loc in perioada 30 aprilie - 2 mai 1991,, la Laboratorul Phillips (AFSC) Hanscom AFB, Massachusefts. Ilustralia arati grafic cum va fi folositi ionosfera pentru a reflecta unde defrecvenfeextremde joase(ELF)insprepimAntqi atmosferd. Undele din aceasti imagine sunt folosite pentru comunicareacu submarinele. Aceste unde ELF pot perturba funcliile mentale qi pot afectamodelele de migrafie ale faunei sdlbatice.

IONOSF.ERA

EMITATORUL

ELE

LITOSFE,RA

(electromagnetice) creeazd gravitalie." Aceste trdsdturi ale retelei magnetice menlin o atmosferi amplasati in jurul unei planete. Pe de altd parte, avertismentele sale le includ pe acestea: ,,Planeta Marte Si-apierdut atmosfera,noi ne-opierdem pe a noastrfi; haideli sd inlelegem de ce coerenla de microunde din jurul domeniilor magnetice de undd lungd creeazci microclimate, inainte sd ne hotdrdm sd agravdm starea Pdmdntului prin gigawali toxici de energie cqre sd inghionteascd atmosfera. Chestiunea pe termen lung a supravieluirii genomului depinde de puterea noastrd de a tnvdsa cum sd menlinem atmosfera. HAARP este un inceput foarte prost pentru a demonstra cd genomul nostru are insuSireade aface inginerie planetard." ,,Mai ales acum, cdnd polul orbital al Pdmdntului (ecliptic) se migcd mult in afara inclindrii - odatd cu destabilizarea orbitei lunare - Ei cdnd atmosfera Si ozonul sldbesc,in special la poli, planeta estefoarte sensibild la impingerea inainte Si inapoi a atmosferei, in scopul ,,probelor de gigawali" ale cercetdtorilor. "

lit:estia, pe 2 aprilie 7993. Articolul dezvdluia o intreagd zona noLrda gtiinlei gi invita SUA sd participe la dezvoltarea in comun a acestei noi tehnologii, intr-un program de armament ,,Rdzboiul Stelelor". Iniliativa ardta cX rugii erau foarte avansali in multe zone importante pentru dezvoltarea acestei tehnologii (,,Rdzboiul Stelelor"). Una din componentele-cheie ale tehnologiei rusegti e.ramai buna lor in{elegere a proceselor ,,nelineare" implicate in generarea, propagarea gi absorbirea impulsurilor puternice de raclialii electromagnetice. Ce sunt procesele,,nelineare"? Este vorba despre ideea cd un mic impuls de energie suplimentard poate crea un efect disproporlionat de mare. Cercetdtorul Al. Zielinsky ne-a trimis recent urmdtorul exemplu de efecte nelineare:

#1 Experimentul
Imaginali-v5 cd am avea o cantitate nelimitatd de piese de domino, gi le-am alinia de aici pAnd la Paris, sd spunem. Apoi, am putea sd incdrclm prima piesd cu 10 grame; aceasta va cddea 9i va face ca gi cea de-a doua piesd sd cadd etc. Prima ac{iune a celor 10 grame va face ca toate piesele de domino sd cadd, pAnd la ultima piesd din Paris. Din acest experiment, ar trebui sd inlelegem cd nu acfiunea celor 10 grame este cauza ciderii tuturor pieselor, dar aceastd acliune creeazdun dezechilibru al primei piese. Cu toate acestea,gravitafia face ca toate piesele sd cadd. Cu alte cuvinte: este necesard doar o actiune de 10 grame pentru a declanga o activitate gravitalionald de aici la Paris.

lllllr

Actualiziri HAARP
HAARP continud sd atragd in mare mdsuri atenfia noastrd gi a rdmas in centrul unei bune pdrli din activitatea noastrd in prezent. Noi am avut ocazia de a vorbi despre acest proiect in numeroase emisiuni de radio gi televiziune. in plus, o serie de articole au inceput sd fie publicate in ziare din toatd tara, pe acest subiect foarte important. Suntem recunoscdtori oamenilor din mass-media care ne-au acordat timp pentru a ne prezenta lucrdrile in fafa cetdfenilor. Interesul general pentru subiect n-a scbzut intre timp. Povestea a servit ca un catalizator pentru implicarea in chestiunile publice 9i guvernamentale pentru numeroase persoane. Am primit o serie de articole qi de tdieturi din ziare din toatl tara, care au oferit o mare cantitate de material ce a putut h fiilizat in aceasti carte. Una dintre cele mai interesante informafii a apdrtt chiar dupd publicarea cdrtii. in ,rara lui 7993, in revista 2lst Century, a apdrut un articol intitulat: ,,in spatele ofertei rusegti SDI: O revolulie gtiintifict tehnologici gi strategici". Articolul avea la bazd. o poveste de prima pagind care a apirut intr-un ziar al guvernului sovietio

#2 Experimentul
Imaginafi-vd cd am avea o cantitate nelimitatd de piese de clomino, gi numai prima pe care o aliniem aici este de mirime normald, iar celelalte piese pe care le aliniem din nou de aici pAnd la Paris sunt de mdrimi crescetoare.CAnd se ajunge la Paris, ultima piesd de domino ar avea indllimea de 1000 de metri gi ar cAntiri rnilioane de tone. Din nou, incdrcdm cu 10 grame prima piesi, iar aceastaar cddea, fdcAnd sd cadd toate piesele care urmeazd. CAnd acFunea gravitalionald ajunge la Paris, ultima piesd de la Paris va

RETEAIIAHAARP distmge Turnul Eiffel. Din acest experirnent, ar trebui sd intelegem ci nu acfiunea celor 10 grame va zdrobi'Iurnul Eiffel din Paris, ci energia gravitationali care s-a acumulat in drum spre Paris. Cu alte cuvinte: este nevoie doar de o acliune de 10 grame pentru a declanga o activitate gravitalionalS nelineari care va provoca distrugerea Turnului Eiffel. AvAnd in vedere exemplele de mai sus, imaginali-vi efectele nelineare a unui miliard de wali de putere radiatd utild, direclionatd inspre ionosferd de emititorul HAARP. Aceasta este capacitatea faz6. a proiectului. A doua fazd va ridica nivelurile de putere radiatd utilS pAnd la 4,7 rnrriliardede wa!i! in carte, noi subliniem faptul cd energia la anumitb frecvenfe, atunci cAnd ajunge la porliunile extreme ale ionosferei, poate fi amplificati de p6nX la 1000 de ori, prin procese naturale. Acest fenomen a fost inregistrat de cercetdtorii de la UCLA, care au observat rezultatele acestor amplificdri de putere la o parte din nivelul de putere pe care HAARP il va transfera in aceastE regiune. Acest aspect este extrem de important, atunci cAnd se ia in considerare ce s-ar putea intAmpla la acest nivel de energie. Rezultatul ar putea fi un dezastru ecologic. Articolul men{ionat mai sus, din revista 2Ist Century, continui prin a descrie implicaliile utilizdrii de re[ele de antene comandatein {azd qi posibilitdfile acestora la niveluri de energie de 1 miliard de wa,ti. Aceasta este reteaua de antene utilizatd de HAARP gi nivelul de putere pe care acesta este proiectat sd-l emitd. Ceea ce descrie articolul este un sistem care poate fi folosjt pentru a dobori rachete gi aeronave, afectAndu-le sistemul de ghidare gi creAnd perturbiri atmosferice care provoacd prdbuqirea lor. Se mai vorbegte despre capacitatea, la niveluri scizute de putere, de a prir.'i in jos din ionosferd gi de a detecta rachetele de croazierd, precum gi alte obiecte care vin, prin utilizarea a ceea ce a fost descris ca o formd avansatd de radar. Din nou, este exact ceea ce s-a descris in brevetele HAARP. Plasma este un termen pentru starea conducitoare de electricitate a materiei generate intr-un gaz.Ea poate fi creatd prin acfiunea cdldurii extreme, prin cea a cAmpurilor electromagnetice puternice gi prin niveluri ridicate de energie de radiofrecvenfe, cuf,r de primd

289

ar fi energia creati cu ajutorul instrumentului HAARP. Revista 21st tlentury sugereazd c5 ,,Termenul <plasmoid" se referd la faptul ci ?n anumite condifii plasma poate dezvolta o structurd autonom5, autostabilizatoate, bazatd pe efectele magneLice gi pe alte efecte aie configuraliilor interne ale curen{ilor electrici din interiorul plasn-rei." Acest concept anume este important in referirile la conceptul ,de ,,r'opsire a ionosferei" , cate a fost descris de armatd irr documentele I-IAARP- De fapt, acest lucru il va face armata cu HAARP, pentru anurnite aplica{ii. Aceste plasme sunt mult diferite de cele descrise in cercetirile din domeniul termonuclear, prin faptul cd implicd energii electronice foarte scizute. Se gtie doar ci degi ele sunt ,,reci" in comparatie cu plasmele termonucleare, ele au o via{i lungd gi sunt foarte puternice, cAnd sunt generate de anumite gaze. Printre aceste gaze se numird azotul gi oxigenuf componentele majore ale atmosferei PimAntului! Deci cum se traduc toate acestea? Conform articoiului, se sugereazi cd aceasti tel-rnologie poate fi utilizatd pentru modificarea ionosferei pe zone foarte intinse, pentru perturbarea telecomunicafiilor prin radarele ,,cu bdtaie peste orizont", creAnd erori de computer gi poate chiar efecte biologice negative. Se gtie din alte documente ale guvernului, din documentele pentru planificarea HAARP gi din documentele Crucii Rogii Internalionale cd toate aceste lucruri sunt posibile cu aceste sisteme noi. Ce se mai gtie acum este ci un singur sistem complex poate combina urmdrirea prin radar cu un mijloc de distrugere la viteza luminii - plasmoidul. Este doar o aplicalie HAARP. Autorii articolului din 21st Centurynu erau familiarizati cu brevetele privitoare ta HAARR altfel ei ar fi recunoscut cd armata SUA nu era interesatd de propunerea oficiald tle colaborare din partea rugilor, deoarece definea deja mijloacele necesare pentru a produce aceste efecte. Ceea ce se mai aratd in articol ne readuce in punchrl unde ne-am inceput cercetdrile cu privire la sistemul HAARP, acum doi ani - la ideea lui Nikola Tesia. Un articol din I'eia, York Times,de pe 8 decembrie 1915, spunea: ,,|,/ikola Tesla, inventatorul, a depus cereri de brevet pentn! pdrlile esenyiale ale unei maqini, cu posibilitcili care pwt la incercare imagina;ia ttnuiprofan Sipromit o paraleld lafelul cum Thor arwnca din cer trdsnetele

290

t Dr. Nick

RETEAIIAHAARP

291

pe cei t:are ii supdrnserdpe zei ... Este sufc'ientsfi ca sd-ipedepseascd spunemcd invenlia va mergeprin spalitr ctt o viteza de 500 km pe secundd, o navd/drii echipa.i,./drdaripi sau motor de propulsie. trimisd prin energie electricd in orice punct de pe glob intr-o ruisiune de distrugere, in cazul tn c'aredistrugerea este ceea ce-Sidoreqtemanipulatorul." ,,Nu esle momentul.a declarat dr. Tesluieti, sd se intre in amdnuntecu pe un principiu care inseamndlucruri privire la acest lucru. El se bazeazd mari pe timp de pace Si poate.fifolosit pentru lucruri mari in rdzboi. Dar repet, nlr este momentul sd se vorbeascddespreas(bl cielucntri." ,,Este perfect posibil sd se transmitd energie electricd Jdrd /ir Si sd se producd eJbctedistructive la distanld. Ett am constrttit deia un emildtor .fdrdfir careface posibil acest lucru, Ei l-am descris in publicaliile mele tehnice.printre care men(ionezbrevetttl mei ctt nr- 1.119.732,acordat recent. Cu emi(dtoare de acestfel putent sd proiet'ldnt energie electricd in orice cantitate, la orice distanld Si sd o.folosim in nenumdrate scopuri, afit in rdzboi, cdt Sipe timp de pace. Prin adoptarea universald a acestui sistem, tor fi realizate conditriile ideale pentrtr men{inerea legii Si ordinii publice, pentru cd atunc'i energia necesarapentru punereq tn aplicare a dreptului qijustiliei vafi productivd in mod normal, dar va.fi Si disponibild in orice moment pentru atac Si apdrare. Energia transmisd nu trebuie sd fie neapdrat clistructivd, deoarece,dacd distanla aiunge sd depindd de ea' retragerea sau furnizarea ei va adttce aproximativ aceleasi rezultate ca Ei cele realizate acum prinforla armelor. " Tot in A?u' YorkTimesa aperut pe 22 septembrie 1940 un al doilea articol, in care se spunea: ,,Nikota Tesla, trnul dintre inventatorii cu adevdrat mari, care Si'a sdrbdtorit a optzeci Sipatru aniversarepe I 0 iulie, ii spune reporterului cd estegata sd diwlge guvernului SUA secretul <teleforlei> sale, care' spunea el, ar putea topi motoarele avioanelor pe o distanld de 38Akm, constituird al Apdrdrii iniurul ldrii '.." as(bl un invizibil Zid Chinezesc pe un principiu completnou ,,Aceastd<teleforld>, a spusel, se bazeazd alfizicii, la care <nimeni nu a visat vreodatd>,diferit de principiul cuprins in inventriilesale prececlentereferitoare la transmiterea energiei electrfue tle la tlistan{d, pentru care el a primit o serie de brevetede bazd. Acest nou tip deforld, a rieclarat dt. Tesla,ar opera printr-tmJitscicttl cu un dianetflt o clea suta-milictnintedintr-un centimetru pdtrat, Si ar puteafi generat de

instala[ie speciald, a cdrei construclie ar dura cel mult trei luni, costurile realizdriifiind de aproximativ 2 milioane de dolari." ,,Fasciculul, declara el, implicd patru noi invenlii, dintre care doud deia au fost testate. Una dintre acestea cuprinde metoda Si aparatura pentru producerea de raze Si de <alte manifestdri de energie> in aer liber elintinand nevoia de vid inaintat: a doua cuprinde metoda Si procedeul pentru producerea de <for1delectricd foarte marer; a treia este o metodd de amplificare a acestei forfe, iar a patra este o noud metodd pentru <unei extraordinareforle electrice de respingere>.Aceastaarf Ttrodtrcerea pentnr propulsareafasciculului proiectorul salt arme sistentului. Tensiunea in direclia obieclivului sdu, conform afirmayiilor inventatorului, va atinge un potenlial de 50 milioane de vol1i." ,,Cu aceastdtensiuneenormd, a spltsel, se vor catapultaparticule electrice microscopice de materie, at o misiune de distrugere defensivd. El a addugat cd lucra de nulyi ani la aceastd inven{ie Si cdfiicuse recent o serie de imbundtdliri. " Pe mdsurd ce ideile reverbereazdin mintea mea, nu pot sd nu simt ci din nou mergem pe calea intunecati a distrugerii. Ne afl5m iar pe un drum care ar putea, de fapt, sd conducd Ia probleme mai mari decAt celepe care incercSm sd le rezolvdm prin modificarea ionosferei. In martie 7996, armata incepe sd demonstreze aplicalia tomografiei pentru penetrarea pdmAntului, inclusd acesteitehnologii - ideea de a ,,radiograha" pdmAntul, prin utilizarea undelor ELF generate de HAARP. Aceste unde ar trece prin fiecare fiin!5 vie din calea lor gi ar putea avea efecte perceptibile asupra sindtdfii oamenilor. Demonstrarea acestei capacitdli este decisivd pentru ca armata sd obfini finan{are suplimentard pentru a doua fazd a acestui proiect. Acea fazd a fost estimatd inilial la 175 de milioane de dolari gi va oferi armatei niveluri de putere de 4,7 miliarde de wati de putereradiati utila. Din punct de vedere politic, lucrurile abia incep sd se migte, in timp ce opozilia fatd de acest proiect continui sd creascd. in toatd Itlfilo, cercetdtorii, oamenii de gtiinld independenti gi, cel mai irnportant, oamenii obignuili, incep sd-gi impuni ideile cu privire la aceastdchestiune importantd. in alti parte, in aceastdmicrocarte se atld un eseu cu privire la crearea de realitdli politice. Le cerem tuturor

JeanneManning r Dr.NickBegich cititorilor noqtri si se gAndeascd la o mdsuri pentru schimbare ,sisd pund in practicd unele idei con{inute de eseu.

292

RETEAIIAHAARP

293

cAmpul vizual al celorlalfi, sd zicem la 400 metri depdrtare, qi nu puteam comunica peste cAmpul petrolifer. Exista o fisuri magnetici provocati de un seism sau de o ugoard migcare tectonicd, in structura petroliferi de sub picioarele noastre. Semnalul radio era efectir, guntat ?n sof ceea ce reducea la ticere aparatele radio navale in bandi de qase metri. Raportul evident semnal/zgomot era foarte ridicat in aceste condifii. Aceste deplasdri magnetice sunt ceea ce prospectorii detecteazd cu ajutorui baghetei bifurcate sau cu tije nretalice linute lejer in mAn5. Am hotdrAt imediat sd cuantific scdderea puterii de radiofrecvent5 (RF). Aveam o pereche de unitd{i debazdvechi Yaestr HAM, capabile sd emitd o undd constantd de doi metri. Unitatea de emisie era cam de cinci wafi, trimigi printr-o antend cu undd rectangulard, cu patru elernente, cu un sfert de lungime de undd, indreptatd direct cdtre sol; exact zero grade. Unitatea de receplie a fost deplasatd la o distanfd cel pulin egald cu adAncimea formatiunii petrolifere. Aceasta ar insemna ci pompa submersibild avea ad6ncimea cam de 255 metri, incAi noi am mutat receptorul cam la 270 metri distanfl fald de unitatea de err,isie. Antena de recepfie era rectangulard din patru elemente, cu un sfert de lungirne de undd montatd pe un suport cu inclinometru de precizie. Ambele unitdfi erau mobile. Unitatea de emisie a fost montat5 pe un ATV Yamaha cu patru roti motoare, de 25C cc, echipat gi cu o statie radio bidirecfional5. Unitatea de receplie se afla in interiorul unei furgonete Chevy cu patru roli motoare qi era conectatd ia un analizor spectrografic care putea citi in treimi de octav5. Puterea semnalului era monitorizatd pe un apalat analcg de mdsurat in dB cu scard multipld. Fenomenul s-a verificat atunci cAnd unitatea mobild de emisie a trecut peste fisurX. Semnalul a scdzut cu peste 50 dB, pAnd la o ticere aproape absolutS. Spun ,,aproape", deoarece spectrograful inci indica in mod clar ceva. Atunci cAnd unitatea de transmisie era linutd fix in direclia centrului PdmAntului, exact deasupra fisurii petrolifere, urftatea de receplie putea scana de la linia paraleli cu solul pAnd Ia aproximativ 50 de grade sub paralel5, in linie cu unitatea de emisie. Spectrul se schimba pe mdsurd ce antena de recep(ie scana prin straturile de

PRINPAIUAruT PATRUNDE CARE O PRIVIRT

radio a straturilorgeologiceTomografia de BrooksA. Agnew
C6nd criza energeticd din 7970 pdrea suficient de reatrd ca si atecteze preful lileiului gi si determine forarea pe plan intem, se pdrea cd toati lumea vrea sd investeasci in petroi gi in gaze naturale. Sondorii au reinviat turlele de foraj abandonate, de la vechile ag5regate Ingersoll Rand la ciocanele perforatoare chiar mai vechi. Specularea perimetrelor petroliere era foarte profitabild. Chiar qi proprietarii cAmpurilor de pelin sau cu pdiuq de Kentucky au fdcut milioane de Colari din forajul de inaltb densitate - numit ,,tabld de gah" de sondori -, indiferent dacS gdseau petrol sau nu. Cei care au piitit p6nd la urm5, pe terrr.en lung, au fost contribuabilii. Una dintre ademenirile pentru a se investi in speculaliile cu petrol a fost scutirea de impozit. in aceste irnprejurdri, a existat de multe ori finanlare pentru noile tehnologii ce puteau oferi un avantaj, peste qansele normale de zece procente, de a locaiiza o sond6 de explorare. Acesta a fost 9i cazul unei aborddri vizionare a explorbrii petrolului gi gazelor. Teoria mea era cd orice legituri chimicd are o frecven!5 de rezonan!5 care putea fi detectatd gi trecutd pe hartd dacd era sensibilizati cu lungimi de undd armonice de radialii, la niveluri scdzute de putere. Acest lucru se realiza deja cu ajutorul spectrometrelcr cu infrarog4 la unele instrumente rie laborator, dar nimeni nu a incercat vreodatl cu unde armonice radio, difuzate in pdmint. Obstacolul major pentru testarea de laborator cu unde radio s-a dovedit a fi raportul semnal/zgomot. Ceea ce m-a inspirat sd incerc a dezvolta aceastd tehnologie in vara lui 1993 a fost un fenomen care a avut loc ?n timp ce i-nspectam un cAmp pekolifer binecunoscut, in ciutarea unei noi localii de sondd. Eu gi echipa rnea foloseart stafii radio de bord de doudzeci gi cinci de rvafi, cu antene-vergea ir:rjumitate de lungime de undd. in mod normal, aceste stalii radio acoperi 15 pAnri ia 23 km fird probleme. Noi ne aflam, hecxe in

294

nne Ma

I Dr.NickB

RETEAUAHAARP

295

roce, marne, ape, gaze, petrol sau pegteri deschise care se af-lausub suprafafd. Acest fapt era suficient de interesant pentru a fi inregistrat. Ceea ce s-a descoperit in urmdtorii trei ani avea sd confirme teoria menfionatd mai sus, dincolo de orice indoiald rafionalS. AdAncimea realS a diferitelor formafiuni a fost evaluatd prin triangulalie simpld. Prin inmulfirea tangentei unghiului de recepfie cu distanta de la unitatea emi{dtoare s-a obfinut adAncimea formafiunii scanate. Un telemetru cu laser qi un inclinometru supradimensionat s-au dovedit a fi foarte precise. in fiecare zi, echipa noastri a cercetat cAmpurile petrolifere din zona West Kentucky. Staliile de emisie gi de receplie erau dispuse altemativ in jurul unei anumite localii.de sondd. Informatiile spectrografice au fost comparate cu mostrele reale de detritus de foraj, obfinute la fiecare segment de 1,5 metri atunci cAnd s-a forat inilial gaura. Dupi gase luni petrecute la aceste locafii, noi am fost in misurd si identificdm pozitiv formatiunile de rocd, interpretAnd spectrele. Variabilele petelor solare raportate, radialiile electromagnetice de la liniile de transmisie de inaltd tensiune gi toate tipurile de vreme au fost observate cu atenfie. Fiabilitatea gi repetabilitatea tehnicii au fost surprinzdtor de ridicate. in anul urmitor, am dus echipamentul pe teren ca unitate inchiriati pentru cercetare. M-am convins cd metoda este foarte eficientd, dupd ce a fost descoperitd a cincea sondd de explorare. Un exemplu de pe lAngd Burkesville, Kentucky azdpd,cit cAteva capete din industria locald a petrolului gi a gazelor. Echipa mea a fost solicitatd sd ,,prospecteze"un perimetru petrolier despre care se pretindea cd ar avea deja gasesonde active. La sosire, la orele 7:30 AM, am observat qase pompe bine intrelinute, distanlate la cei 120 metri obligatorii, pe un teren agricol bine intretinut. Dupd ce am colindat zona, ne-an hotdrAt si examindm chiar centrul cAmpului, incAt unitatea de receplie a fost amplasatd cam la 300 metri distanfd de proprietate. in Kentucky, zilele de vard sunt lungi, fierbinti gi umede. Pann la 8:00 PM, a doua zi, ii cerusem goferului care conducea emildtorul mobil si se invArteasci pe aproximativ 100km pe acestteren, unde am fdcut cam 100de inregistriri spectrale.Nu apdrea vreo urmd de petrol sau de gaze pe aceastd proprietate. intreaga echipd era incinsd de

cdldurd gi obositS.Cum se putea sd existe gasesonde active pe aceastd proprietate, fdrd sd apard vreo indica{ie de la aparate? M-am uitat chiar eu in fiecare din cele gase rezervoare de petrol gi mi-am vdzut imaginea oglinditd in petrolul brut. Unde era gregeala? Noi eram pl5ti{i sd raportdm ce descoperim, gi ceeace vedeam md neliniqtea. $tiam, dupd miile de ore de utilizare a acestui echipamerrt, cd acesta nu minte. M-am hotdrAt sd-mi fac raportul dupi datele adunate. Proprietarul terenului gi concesionarii perimetrului petrolier erau furiogi. Contaserd pe rezultatele obtinute de mine pentru a vinde aceastd proprietate unui alt grup de investitori. Flu mi-am sus{inut raportul. Nu exista niciun indiciu cd s-ar gdsi petrol pe aceastdproprietate. Clien{ii nogtri au pl6tit, fird tragere de inimd, qi noi am plecat. Cam zece zile mai tdrziu, ii relatam aceastd experien{i unui geolog local. El a rAs gi gi-a exprimat increderea in echipamentul nostru. Mi-a mai spus cd acele sonde erau nigte falsuri. Nici mdcar nu existau pompe la capdtul de o1el. Gdurile de la acea fermd aveau o adAncime de doar 15 metri. intregul decor era montat pentru a atrage strdinii sd investeascdin forarea altei giuri, care putea fi, desigur, tot sterild. Am scos un lung suspin de ugurare gi am invilat sd cred in ceea ce aratd spectrele. Dupd localizarea altor gapte sonde in formatiunile Coniferous, Warsaw gi Cyprus din Kentucky, cu 150 pAnd la 400 metri adAncime, noi am acceptat contracte pentru a face prospecliuni in San Marcus, Texas. Formatiunile din aceastd regiune sunt hornurile vulcanice, foarte greu de localizat prin metode seismografice. in locurile inspectate de noi existau numeroase gduri unde se utilizase dinamitd pentru provocarea undelor de goc care reverbereazd, in geofon. Aceste vibrafii pot fi cartografiate pentru a se descoperi cavitdti in substraturi. Uneori, aceste cavitdli conlin petrol sau gaz. Aceste hornuri petrolifere au uneori un diametru de doar cAliva metri gi sunt practic verticale. Acest tip de formafiune nu rdspunde bine la cartografierea seismograficd. Noi am prospectat sute de hectare timp de aproximativ trei sdptdmAni. Singura formatiune localizatd fusese deja exploatati cam cu treizeci de ani inainte qi era epuizati. Explica[ia pe care le-am oferit-o concesionarilor perimetrului petrolifer a fost: ,,Petrolul se afld acolo unde-l gdsim."

ll
l

leanneManning & Dr.lliclc Begtch Urrnitoarea provocare a apdrut in zona de gariaj din Wyoming de pe lAngd Evanston. Localia exploratd acoperea terenul din jurul unui parc na{ional. Congtiinla noastre ecologici ne permite sd facem explordri oriunde poate ajunge un vehicul pe patru roti, dotat gu

296

RETEAI/,1.HAARP

297

infiltra prin orice structurd geologicd, in afard de zonele petrolifere. Ca o ploaie in sens invers, gazul radon migreazi spre marg;inile acestor zone gi apoi igi croiegte drum spre suprafafd. Halourile rezultate pot fi detectate prin cartografierea cu raze gamma. ,,Zolele moarte" indicd prezenta petrolului. Viteza interac{iunii dintre radiafiile gamma gi detectorul cu cristal este direct proportionalh cu Frorozitatearocii. Este foarte important sd se gtie acest lucru. Pompa de petrol nu face altceva decAt sd curefe sonda de petrolul care a curs in gauri. Daci formafiunile sunt prea compacte, petroh,rl nu va curge in gaur5. Nici chiar prin procedeul numit ,,fracking", adicd injectarea de acid sulfuric la presiune ridicatS, in formaliunea de rocl vizatd; nu se pot crea suficiente cdi pentru a permite curgerea petrolului, dacd formatiunea este prea compactd. Noi am adunat suficiente date pentru a putea prevedea porozitatea formafirrniilintd chiar inainte de forare. Diagramele carotajului gamma neutronic, realizate la locatia de lAngd Haliburton, au confirmat de rnai multe ori capacitatea noastrd de a prevedea porozitatea,in0,5"/o din mdsurdtorile lor. Tehnicile de tomografie radio pe care eu le-am dezvoltat sunt cele mai corecte qi mai sigure din lume. Atunci cAnd cererea de rezerve de api sau de petrol greu de gisit va cregte din nou, poate aceastd tehnologie va fi valoroasi. AtAta vreme cAt lara noastri doregte sd-gi menlind dependenla de petrol brut strdin, cei care fac bani din forarea sondelor sterile vor fi interesafi doar de folosirea acestei tehnologii ca de un dispozitiv de marketing. Atunci cAnd lumea va fi preg5titd sd gdseascd petrol, ap6,, gaze naturale, marnd, cirbuni sau chiar argint - odat5, noi am explorat o mind de argint din Rosenburg, Oregon -,aceastd tehnologie va fi disponibil5.

stingitor de scAntei. N-am incurajat aceastdcompanie petrolieri si foreze. Ei ne-au ascultat sfatul gi cred c5 au evitat pierderea unui milion de dolari. Cealaltd sondi pe care am cercetat-o era una forati de Quazar. Turla de foraj avea deja adAncimea de 5000 metri. Acest tip de turld de foraj utilizeazd diverse greutdfi de noroi de foraj, pentru a colecta descdrcdrile subterane de inaltd presiune gi pentru a purta detritusul de foraj pAnd la suprafafd. Noroiul de foraj este pornpat prin prijina de foraj gi impins spre suprafald de-a lungul intervaiului dintre garnitura de foraj gi marginea giurii. Acest noroi este anaiizat cu atenlie de cdtre inregistratorii de date cu privire la noroi, care cartografiazi structurile gi descoperirile. Avertizoarele pentru hidrogen sulfurat plasate in jurul tijei pitrate - elemenhrl care rotegte garnitura de foraj - protejeazd echipa de o expunere bruscd. A fost prima oard cAnd s-a testat tehnoiogia pe formaliuni atAt de adAnci. Ne-am petrecut o zi intreagd examinAnd localia. O alti zi ne-am petrecut-o pregdtind o hartd radio-tomograficd a straturilor aflate sub turla de foraj. Rezultatele oblinute de noi au fost comparate cu cele ale jurnalului de foraj. Degi nu ni s-a permis sd pdstrdm o copie a jurnalului de foraj, deoarece i-a costat pe investitori peste un milion de dolari, vd pot spune cd fiecare modificare din formaliune s-a potrivit perfect. Vi mai pot spune ci sonda era steril5. Locaf,a fusese aleasd prin utilizarea de fotografii ale suprafe{ei PdmAnhrlui realizate de satelitul Landsat care ilumineazl fractsrile gi fisurile subterane, precum qi prin scanarea la suprafa!5 crrraze gamma. Cea mai bund estimare pe care au putut sd o treacd in revisti experfii in petrol a fost cea de sondb sterild de un milion de dolari. La intoarcerea in Kentucky, m-am hotdrAt sd inteugrez cartografierea cu raze gamma, cliagramei culegerii de date. Dupi cum s-a dovedit, un cristal de 10 cm amplasat la cAliva cm deasupra p5m6ntului, pe vetriculul cu patru roti, dddea rezultate bune. Gazul radon migreazd ascendent prin pdm6nt de cine gtie unde gi se poate

Noliuni corelate cu privire la HAARP

Am dezvoltat cele mai corecte gi mai sensibile tehnici de scanare tomograficd din lume, folosind mai pu{in de 30 de wali de energie. Energia rezonantd cumulativd provenitd din legdturile moleculare in sute de metri cubi de material simiiar a putui fi detectatd gi descifratd pentru a revela o sonoritate distincti a acestor compugi. Encrsia absorbita de aceqticompuEi ntr a fost cletectata. in scirimb,

leanne Manning I Dr. Nick Begich energia transmisd prin intermediul acestor compugi, sau odatd cu ei, ca rezultat al radiafiei subtile qi precise, a fost interpretati gtiinfific.

298

RETEAUAHAARP

299

Extrapolirile sunt intotdeauna foarte interesante.in contabilitate sau in afaceri, ne place si ne imaginim viitoarele cAgtiguri sau profituri, cAnd introducem numere pe o foaie imaginard de calcul. in gtiinfa nucleard, tehnologia de armament imaginati de Fermi, Oppenheimer gi Einstein erau matematic posibile. Efectele reale ale eliberirii de energie de la masa criticd n-au putut fi imaginate sau calculate. Aclevdrul inspdimAntdtor este cd guvernul nostru a fost dornic, intr-un mod nebunesc, si experimenteze ecuafia. Iar problema s-a pus din nou. Din punct de vedere maternatic, estg posibil sd se dispuni antenele exact, intr-un anutnit mod, pentru a amplifica in mod eficient un semnal radio, de mii de ori puterea sursei sale originale. Frecvenfele difuzate, aqa cum am dovedit de mai bine de 15 ani, au efecte precise qi imecliate asupra legdturilor moleculare. Atunci cAnd legitura molecular5 nu mai poate absorbi alti energie, sau o transformi in lucru mecanic, cdldura cregte in cAteva milisecunde. Dacd aceastd cSldurd este suficient de intensd, legdtura se desface. Dacd particulele se desfac cu suficientd energie, gi existd in apropiere suficientd materie cu care sI se' ciocneascd,incepe o reaclie in lan!. Odatd ce s-a oblinut energia de activare, ca gi la aprinderea unui chibrit, reaclia continud singur5, pAnd cAnd sursa materiei este transformatd in intregime in energie purd. Programul de Cercetare Aurorald Activd cle inaltd Frecvenfi (HAARP) este proiectat si testeze efectele miliardelor de wa{i de energie radio concentratd asupra ionosferei planetei noastre. Se vtllizeazd lentile de altitudine extrem de mare, formate cu miliarde de rn3de particule atmosferice ionice, pentru a focaliza undele (radio) purtdtoare asupra suprafefei planetei noastre, in scopuri militare. Din cercetdrile mele, gtiu cd dacd armonica corectd a frecvenfelor pentru acea purtdtoare este aleasd la int6mplare, rezultatul va h o eliberare de energie purd, absolut catastrofald. Cerul ar pdrea, Iiteralmente, cd arde. Ceea ce nu se poate calcula sau imagina este intensitatea focului, sau durata arderii, sau ce elemente sau izotopi ar rdmAne dupd ce reactia s-a incheiat.

Simplul fapt cd riscul de a arde fiecare moleculi organicd din mai multe state in cAteva momente, doar pentru a testa o armd noui, este inacceptabil pentru lume. Doar cAfiva oameni de gtiinfd din lume ar gti ce face armata suA cu aiutorul HAARP. Exaltarea gi zelul acestor militari-copii nu sunt controlate de intelepciunea gi experienta vreunei comunitdti gtiintifice civile. Experimentele lor sunt realizate gi finantate in secret. Nu cred cd cetdlenii acestei lumi gi-ar dori sd aibi surpriza ca jumdtate din atmosfera superioard sd ia foc, deoarece tehnicienii HAARP nu s-au oprit pentru a se gAndi ce s-ar putea petrece dacd vreo cateva miliarde de wafi la frecventele potrivite ar h focalizate inspre ionosferd in timpul unei furtuni solare. Tara noastri a fost binecuvAntatd cu libertate in mare misurd deoarece avem dreptul de a ridica glasul impotriva nedreptdlii sau corupfiei. Se pare ci cea mai mare parte a presei a fost cumpiratd 9i pldtitd de grupurile care doresc sd rimand la putere indiferent de ceea ce gandesc sau spun oamenii. Aceastd lucrare este menitd sd vd informeze cd planeta voastri se afld sub asaltul puterii absolute. Trebuie si oblinem un control gtiinlific civil gi publicarea rezultateior experimentelor HAARP, inainte sd se efectueze orice alte emisii.