Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
Functiunea planseelor este de a separa pe verticala etajele succesive ale unei cldiri, avand in acest caz pozitie orizontala, sau de a realiza acoperiul ultimului nivel, situatie in care se poate prevedea in poziie orizontal, sau cu o oarecare nclinare fa de planul orizontal, pentru asigurarea pantei necesare scurgerii apelor din precipitaii. Rolurile structurale ale planseelor sunt: - preluarea incarcarilor verticale aplicate pe suprafata lor si transmiterea la elementele structurale verticale, - asigurarea conlucrarii elementelor verticale in preluarea incarcarilor orizontale (vant, seism). Dupa modul de realizare, planseele se impart in doua categorii: - plansee din beton armat prefabricat, - plansee din beton armat monolit. In functie de tipul structurii lor, planseele din beton armat monolit se clasifica in urmatoarele categorii: - planee din plci i grinzi, - planee cu nervuri dese, - planee casetate, - planee-ciuperci, - planee-dal, - planee cu alctuire special. Alegerea tipului de planeu se face pe criterii de eficien tehnico-economic si de funcionalitate a constructiei. Planseele din beton armat sunt alcatuite din placi rezemate pe grinzi, pereti sau stalpi. Termenul de planseu defineste subansamblul format de elementele plane (placi) si elementele liniare de rezemare a acestora (grinzi sau centuri din beton armat).
7.2. PLANSEE CU PLACI SI GRINZI DIN BETON ARMAT 7.2.1. REZEMAREA PLACILOR PE CONTUR
Planseele cu placi si grinzi din beton armat se intalnesc la urmatoarele tipuri de structuri ale cladirilor: - structuri in cadre din beton armat, avand placile planseelor reazemate pe toate laturile pe grinzi, - structuri duale, alcatuite din pereti structurali conlucrand cu cadre din beton armat, avand placile planseelor reazemate partial pe grinzi si partial pe pereti.
1/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
Forma in plan a panourilor de placa este, de cele mai multe ori, dreptunghiulara sau asimilabila acesteia. In functie de raportul laturilor, panourile de placa lucreaza pe ambele directii, sau pe o singura directie (v. pct. 6.3.2.). Funcie de raportul laturilor panourilor, plcile pot rezulta cu armtura de rezisten pe una sau dou direcii. In functie de modul in care se realizeaza legatura dintre placa si grinda, aceasta se apropie, mai mult sau mai putin de situatiile de rezemare teoretica de tip reazem simpu sau incastrare perfecta. De cele mai multe ori, se realizeaza o incastrare partiala. Dintre situatiile posibile, fac parte urmatoarele: - planseu din beton monolit cu turnarea grinzilor si placilor intr-o singura etapa, - planseu cu grinzi din beton armat turnate monolit, cu placa din predala prefabricata si suprabetonare monolita, turnata odata cu grinzile; avantajul sistemului consta in economia de cofraj, predalele necesitand doar sustineri care se mentin pana la intarirea suprabetonarii; conlucrarea predalei cu suprabetonarea se - planseu din grinzi prefabricate si placa prefabricata, cu turnarea monolitizarii pe santier; avantajul consta in reducerea consumului de cofraj (fiind necesare doar sustineri) si in reducerea cantitatii de beton turnat pe santier. imbinare suprabetonare monolit monolit placa monolit grinda monolit predala prefabricata grinda monolit placa prefabricata grinda prefabricata
Legatura cea mai buna se obtine cand planseul se realizeaza integral monolit. In cazul prefabricarii grinzilor si placilor, legatura se apropie mai mult de simpla rezemare. Modul de rezemare a placii prefabricate pe grinda prefabricata are o influenta foarte importanta asupra continuitatii imbinarii. Dintre tipurile de rezolvari posibile, se enumera: - rezemarea placii pe grinda pe reazeme continue (realizand placa mai lata decat distanta dintre grinzi); avantajul consta in reducerea rezemarilor provizorii, iar dezavantajul, in lipsa de conlucrare a grinzii cu placa, - rezemarea placii pe grinda prin intermediul unor bucle de otel intarite - avantajul consta in reducerea rezemarilor provizorii si in conlucrarea grinzii cu placa (betonul placii nu mai rezema pe betonul grinzii), iar dezavantajul, in cresterea consumului de otel, datorita buclelor speciale,
2/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
- rezemarea provizorie a placii pe popi, care se mentin pana la intarirea monolitizarilor; avantajul consta in simplificarea imbinarilor (care nu necesita piese speciale de rezemare) si in posibilitatea de a realiza imbinari cu un grad de continuitate acceptabil, daca se prevede o armatura de legatura corespunzatoare si o betonare deosebit de ingrijita. bucle de imbinare otel intarite monolit placa prefabricata rezemare continua grinda prefabricata rezemari provizorii
Cand nu se poate realiza legatura grinzii cu placa prin intermediul unor armaturi "de coasere", se considera grinda fara conlucrarea cu placa, adica inaltimea grinzii nu include placa. Daca se prevad armaturi "de coasere" dimensionate sa preia lunecarea dintre grinda si placa, inaltimea grinzii se va considera ca incluzand si inaltimea placii. A doua solutie permite reducerea inaltimii constructiei. rost fara armatura de coasere
hgr
hgr
armatura de coasere
Observatie: Probleme asemanatoare apar si in cazul rezemarii placilor pe peretii structurali de zidarie sau din beton armat. Dimensiunile minime ale sectiunii peretilor structurali pe care reazema plansee din beton armat sunt: - 25 cm, in cazul peretilor structurali din zidarie, - 15 cm, in cazul peretilor structurali din beton armat. Teoretic, rezemarea planseelor pe peretii structurali, poate fi: - legatura de simpla rezemare, - legatura de continuitate. Datorita particularitatilor de zona seismica ale teritoriului tarii noastre, situatiile de prevedere a planseelor simplu rezemate sunt restranse, in majoritatea cazurilor asigurandu-se legatura de continuitate. Continuitatea se realizeaza prin urmatoarele metode: - prevederea solutiei de planseu din beton armat turnat monolit,
3/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
- imbinarea monolita a panourilor prefabricate de planseu, asigurand continuitatea pe reazeme. In cazul rezemarii pe peretii de zidarie, elementele prefabricate pot rezema continuu pe pereti. "dinti" rezemare placa prefabricata planseu monolit placa prefabricata rezemare continua perete zidarie perete monolit
In cazul rezemarii pe peretii structurali din beton armat, elementele prefabricate nu pot fi rezemate continuu, deoarece ar intrerupe continuitatea armaturii verticale a peretelui. Continuitatea se realizeaza prin urmatoarele metode: - rezemarea placii pe perete prin intermediul unor reazeme discontinue ("dinti") sau continue, - rezemarea placii pe perete prin intermediul unor bucle de otel, - rezemarea provizorie a placii pe popi. Pentru ultimele doua cazuri, detaliile sunt similare celor de la rezemarea placii prefabricate pe grinzi din beton.
2 f1
=0
f2
4/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
Prin efectul de continuitate se reduc atat momentele din campul placilor cat si sagetile placilor. Realizarea continuitatii inseamna asigurarea preluarii momentelor negative, necesitand prevederea armarii la partea superioara pe reazeme. Barele respective se numesc "calareti". sus
jos
jos
In cazul unui panou de placa de forma dreptunghiulara, rezemat pe contur, dimensionarea grosimii placii se poate face cu relatiile de la pct. 6.3.5.. La panourile avand suprafata mai mare de 35-40 m2, rezolvarea planseului ca un singur panou de placa devine neeconomica, datorita grosimii mari necesare care antreneaza consumuri ridicate de beton si greutate proprie mare. Analiza distributiei eforturilor unitare de compresiune in placa arata ca numai o mica parte a sectiunii de beton este comprimata, restul fiind zona intinsa in care lucreaza numai armatura (fig. 7.1.a).
fig. 7.1
Aceasta constatare a permis sa se indeparteze o parte din betonul din zona intinsa, pe baza unui calcul de optimizare, pastrand numai atat cat este necesar (fig. 7.1.b) . In acest mod se obtine planseul cu placi si grinzi. Zonele din care s-a eliminat betonul intins formeaza placa, iar zonele in care s-a pastrat formeaza grinzile. Cand grinzile reazema pe elementele verticale ale structurii se numesc grinzi principale. Pntru reducerea dimensiunilor panourilor de placa se prevad si grinzi care nu reazema pe elementele verticale, ci pe grinzile principale, si se numesc grinzi secundare sau nervuri.
5/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
Planeul cu grinzi principale i secundare (ca de altfel, orice tip de planeu cu nervuri dese sau rare, pe o direcie sau dou) poate fi considerat ca fiind rezultat dintro plac groas din care s-a nlturat betonul inutil din zona ntins. Betonul ntins dei nu particip la preluarea eforturilor la ncovoiere, el mpiedic lunecarea zonei comprimate n raport cu cea ntins, deci el servete la preluarea eforturilor de lunecare produse de fora tietoare. Prin eliminarea betonului din zona ntins apar dou probleme: a) necesitatea transmiterii sarcinilor prin efect de plac ncovoiat pe deschiderea d (fig. 7.1 b) b) preluarea lunecrilor care apar ntre armtura din nervur i plac. Pentru preluarea eforturilor produse de efectul de plac de la punctul a) este necesar armtura de plac dispus ca n figura 7.1 c iar pentru preluarea lunecrilor de la punctul b) este necesar o anumit lime, b, a nervurii i o armtur transversal n grind (etrieri sau bare nclinate) cum se arat n figura 7.1 c.
Mc2=0.85*M2 Mr2=0.50*M2
L1
L1
L1
L1 6/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
- M1, M2 = momentele incovoietoare pe cele doua directii ale placii considerata ca simplu rezemata pe contur Predimensionarea armaturii placilor se face pe baza calculului la rupere al sectiunilor incovoiate din beton armat, folosind relatia:
Aa = cM 0.75h p c
L2
L2
L1
L1
Mr1= (p*L12)/11 Mr3=(p*L12)/14 Mr2=(p*L22)/11 Predimensionarea armaturii longitudinale a grinzilor se face pe baza calculului la rupere al sectiunilor incovoiate din beton armat, folosind relatia:
Aa = cM 0.75hg c
7/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
Numarul maxim de bare recomandat, in camp si pe reazem: 12 bare/ml, Se recomanda ca numarul de bare sa fie stabilit astfel incat distantele intre bare sa rezullte ordonate, pentru simlificarea montajului, Armaturile de la partea superioara a placii, pentru preluarea momentelor negative se prelungesc in deschiderile placii, de fiecare parte a reazemului cate L0/4 din valoarea maxima a luminii pe directia scurta a celor doua panouri vecine pe reazemul respectiv, Grosimea maxima a armaturilor este (hp/10) + 2 (mm)
8/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
9/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
GS GP GP
GS GP
GP
10/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
Cand nu exista conditii functionale impuse, grinzile secundare se pot orienta alternant, de la un panou la altul, dispunandu-se "in sah" si asigurand incarcarea grinzilor principale de pe ambele directii. GS GS GP GS GP GS GP GP
Prin introducerea grinzilor secundare, se modifica schema de transport a fortelor fata de situatia planseului cu placa rezemata, numai, pe grinzi principale. Planseu cu placa rezemata pe Planseu cu o grinda secundara grinzile principale rezemata pe grinzile principale
1 1 b gp = h gp 2 3
h gs =
L 10 15
1 1 b gp = h gp 3 4
11/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
L1= 918m Nervuri dese (placi nervurate) L2 > 2L1 Prin realizarea placii nervurate se distribuie materialul in sectiunea transversala, intr-un mod avantajos, departe de axa neutra, ceea ce confera rigiditate la incovoiere. Sectiunea placii nervurate este mai judicios alcatuita decat placa dreapta, avand fata de aceasta un randament superior in privinta utilizarii materialului. Aspectele tehnico-economice se caracterizeaza prin urmatoarele: - consumurile de beton si otel sunt moderate, - consumurile de cofraj si manopera sunt ridicate, - se impune o executie ingrijita pentru a evita lucrarile de rectificare. Referitor la dimensiunile sectiunii transversale, se precizeaza urmatoarele: - distantele dintre nervuri se stabilesc pe considerente structurale si de arhitectura, necesitand "negocierea" intre proiectantii celor doua specialitati, hp 60 120cm 60 120cm 1-2cm hn
12/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
- pentru a inlesni decofrarea, forma sectiunii transversale a nervurilor se alege cu fetele laterale usor inclinate, - in mod obisnuit, distantele intre axele nervurilor se iau de 0.601.20m, - distanta redusa intre nervuri permite realizarea placii cu grosime mica, la limita minima constructiva (46cm),. - grosimea redusa a placii determina, in cazul cerintelor de izolare fonica, adoptarea unor masuri constructive speciale, - inaltimea nervurilor se predimensioneaza cu relatia:
hn = L 15 20
Posibilitati tehnologice de executie: - solutia integral monolit: - consum mare de cofraj si manopera, - solutia integral prefabricat:
element
nervuri si placi
L1 pn e e e Incarcarea pe nervura: pn=gn + pp*e unde: gn = greutatea nervurii pp = incarcarea pe placa Momentul incovoietor:
Mn = p n *L2 1 8
13/7+8
L1
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
pn
Exemple de rezemare a nervurii la capete: Pe grinda principala monolit Pe grinda principala prefabricata
Nervura GP GP
Nervura
Pentru deschideri mari, definite prin conditiile: L > 12 m Lmax = 30 36 m (18 m, pentru Romania) se recomanda utilizarea elementelor din beton precomprimat, cu sectiunea in forma de T, sau cheson, realizate, de obicei, cu extradosul curb. Relatia de dimensionare a inaltimii elementelor secundare precomprimate:
hn = L 25 30
T L=9;12;15;18m
Cheson
14/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
L1
L2<2L1
Indicatii privind configurarea geometrica a planseului: - distantele intre nervuri, grosimea nervurilor, grosimea placii - se iau conform prevederilor corespunzatoare planseelor cu nervuri dese, - predimensionarea inaltimii nervurilor:
hn = L1 20 30
Sistemul necesita sa se asigure acuratetea executiei. Printre alte conditii, sunt necesare: cofraje metalice, din plastic sau din armociment. Conditii privind rezemarea pe contur: este necesara asigurarea de reazeme (ziduri sau grinzi) cat mai rigide in plan vertical. Rezolvarea acoperirii cu planseu casetat a celulelor dreptunghiulare ce depasesc raportul laturilor corespunzator lucrului pe doua directii se realizeaza prin dispunerea nervurilor inclinat cu (cat mai aproape de 450, respectiv 1350) fata de directiile reazemelor. Pentru inclinari mai mari de 600 apar probleme la cofrarea unghiurilor ascutite. -predimensionarea inaltimii nervurilor: L1
hn = L1 20 25
L2>2L1
15/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
L1
L1
L1
Solutii de realizare a dalei: -(a) dala simpla, -(b) dala cu nervuri incrucisate, -(c) dala chesonata Particularitati pentru dala simpla: - se utilizeaza pentru trame < 6.0 x 6.0 m,
hd
- problema principala: rezistenta dalei la strapungere (poansonare) Calculul simplificat la strapungere: - forta de strapungere: P = p*L1*L2 Pcap = 2*(a+b)*hd*f f = 10 kgf/cm2 - pentru trama patrata si stalp patrat: L1=L2=L - rezulta:
hd = pL2 4a f
si
b=a
16/7+8
STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA
Pentru a evita ingrosarea intregii dale se localizeaza zonele ingrosate in jurul stalpilor, rezultand capiteluri sau ciuperci:
hd b
hc
hd b
hc
Predimensionarea grosimii dalei: hd = 1.5 hp unde: hd = grosimea placii rezemate pe grinzi la aceeasi trama. Referiri asupra capitelurilor din punct de vedere arhitectural - structural: - pot crea expresie plastica, - in cazul in care nu se armonizeaza cu plastica arhitecturala, pot fi evitate prin prevederea de profile metalice, dar solutia obtinuta este scumpa. Evitarea poansonarii la dala cu nervuri incrucisate se realizeaza prin prevederea masiva a planseului zonei dintre nervurile adiacente stalpului:
nervuri
zona masiva
stalp Dala chesonata, cu nervuri pe doua directii, prezinta avantajul tavanului neted (cerut de unele functiuni), iar in zona rezemarii pe stalpi, se prevede masiva. placa superioara placa inferioara nervura cofraj pierdut
17/7+8