1

Reforma luterana

Reforma luterana este un subiect extrem de controversat si de
fascinant.Putine sunt aspectele asupra carora exista o intelegere unanima.Reforma
este un termen folosit pentru a descrie un sir de enenimente datorita carora multi
locuitori ai Germaniei,Scandinaviei,Marii Britanii si Tarilor de Jos s-au dezlipit de
catolicism si au imbratisat o noua religie promovata de bisericile protestante
independente.Numerosi crestini incapabili sa mai accepte abuzurile Bisericii Catolice
isi formeaza propria lor religie,o religie purificata.
Initial s-a considerat ca Reforma a fost aproape in totalitate una religioasa
aceasta fiind formata din doua seturi de evenimente legate intre ele.Primul
eveniment poarta numele de reforma timpurie si are ca loc de desfasurare
Germania.Acesta este centrat pe activitatile si invataturile lui Martin Luther.Cel de-al
doilea ,Reforma tarzie,incepe in Elvetia dar are o mai larga raspandire si propaga
invataturile lui Jean Calvin.Insusi cuvantul Reforma explica schimbarile in bine ce
aveau sa fie infaptuite in sanul Bisericii Catolice.Deci, se subantelege ca apare un al
doilea set de credinte si oricine putea considera ca cel putin una dintre ele este
gresita.Multi incepeau sa se indoiasca de amandoua.Insa miscarea de reforma nu a
fost doar o miscare religioasa ci s-a propagat pe toate planurile.Unii istorici considera
ca Reforma a fost in esenta una politica,credintele religioase si stilurile culturii
trecand in plan secund, un exemplu de nationalism german timpuriu
1
.Acestia
considera ca Reforma a fost o miscare de iesire de sub controlul italienilor cei care de
la Roma conduceau multe aspecte ale vietii in Germania.Alti istorici cred ca Reforma
a fost una economica.Adica o perioada de inflatie ii facea pe oameni sa creada ca o
ruptura cu Roma ar fii o cale eficienta de a-si reduce poverile financiare.
Reforma ar putea fii privita si ca o schimbare a modului de gandire,o diferenta
intre tiparul medieval si cel modern.Tiparul medieval de gandire se bazeaza pe
certitudinea ca Dumnezeu a creat lumea,ca fiecare individ trebuie sa accepte sa
traiasca asa cum deja este planificat si ca autoritatile sunt loctiitorii lui Dumnezeu pe
pamant.Gandirea moderna este opusa si se bazeaza pe indoiala,indoiala ca toate
adevarurile sunt cunoscute,neincrederea in autoritati si indoiala ca omul este atat de
neajutorat in fata scopurilor lui Dumnezeu. Reforma ar putea fii privita ca o miscare
general europeana, provocata de progresul economic si social
2
.

1
Keith Randell, Luther siReforma in Germania, 1517-55, Bucuresti, Editura All, 1994, p.13.
2
Andrei Otetea, RnastereasiReforma, Bucuresti, EdituraStiintifica, 1968, p.252.

2

Initiatoarul acestei reforme a fost Martin Luther. Acesta era un calugar catolic
si profesor de exegeza la Universitatea din Wittenberg. Ca si data conventioanala de
inceput a Reformei avem 31 octombrie 1517 odata cu afisarea celor 95 de teze ale lui
Luther pe usa Catedralei din Wittenberg.Datorita actiunilor ulterioare ale calugarului
este normal sa-l consideram principalul responsabil pentru succesiunea de
evenimente.Este adevarat,el a avut un rol major dar mai exista multi alti factori la fel
de importanti.
Cauzele economice ale Reformei.
Pentru a intelege reforma trebuie sa intelegem modul de viata din societatea
in care aceasta a avut loc,adica o societate bazata pe religie.In sec. XVI societetile
europene se bazau foarte mult pe doctrina religioasa.Acest lucru aduce de la sine doi
suverani.Unul reprezentat de monarh,suveranul civil,celalalt,cel ecleziastic
reprezentat de Biserica, la randul ei condusa de papa de la Roma. Tot evul mediu a
fost o perioada in care aceste doua puteri s-au luptat sa castige intaietate, insa
niciuna nu a reusit sa o domine pe cealalta pentru mult timp acceptand intr-un final
sa se priveasca de pe pozitii de egalitate.Prin urmare omul obisnuit avea doi
stapani,capul statului si capul Bisericii.Ca majoritatea locuitorilor Europei
occidentale,germanul tipic din sec.XVI era profund interesat si de viata de
apoi.Mortalitatea ridicata si o viata mizerabil de scurta care rareori atingea 50 de
an,il facea pe omul din sec.XVI sa fie foarte preocupat de aspectele vietii care
asigurau accesul la vesnicie.Si daca pentru a imbuna sfintii existau rugaciuni adresate
acestora sau ofrande facute in numele lor atunci se considera ca si mantuirea ar
putea fii cumparata prin fapte bune.Se pare ca in 1500 majoritatea oamenilor
credeau ca din moment ce au fost botezati,frecventau biserica si erau miruiti cu
putin inainte de moarte le era garantata mantuirea cata vreme pacatele nu erau
foarte multe.Totusi nu toate pacatele erau marturisite preotului astfel ca dupa
moarte erau obligati sa petreaca o anumita perioada in purgatoriu inainte de a trece
in Rai
1
.Aceasta perioada din purgatoriu era neplacuta dar suportabila totusi,
purgatoriul era preferabil Iadului.Dar de ce ar merge cineva in purgatoriu cand ar
putea plati cu fapte bune pentru iertarea pacatelor?Iar un tip de fapte bune era
achizitionarea de indulgente.Acestea erau promisiuni de reducere a pedepsei din
purgatoriul care uneori ajungeau la cateva milioane de ani.Ele erau vandute in
numele papei si constituiau o sursa importanta de venituri pentru Biserica.Pentru
oamenii obisnuiti aceste indulgente pareau un targ bun insa pentru Martin
Luther,initiatorul Reformei,reprezenta un mod de a impinge lumea in pacat.De fapt

1
Funck-Brentano, Luther, Bucuresti, Editura LibrarieiPrincipele Mircea, f.a., passim.

3

aceasta vanzare a indulgenteleor a fost picatura care a umplut paharul pentru
Luther.
Una dintre nemultumirile populatiei germane era vis-a-vis de structura si
oraganizarea Bisericii.Aceasta era sub conrolul strainilor.Era condusa de papa care
locuia la Roma si care era ales de cardinali.Acestia la randul lor erau numiti de
papa.Majoritatea cardinalilor si aproape fiecare papa erau italieni.Biserica Catolica
fiind implicata intr-o lupta politica pentru dominarea Italiei cu francezii si habsburgii
avea nevoie de venituri suplimentare.Pentru aceste venituri se apela la Germania
care era singura tara catolica fara un puternic guvern central care sa reziste cererilor
financire ale papei.In fiecare,an din Germania,plecau spre Italia cantitati uriase de
aur si argint.Deci Reforma a fost o miscre indreptata impotriva Romei la care au
participat toate clasele sociale
1
. Din aceasta miscare si principii aveau de castigat. Ei
sperau sa puna punct crizei agrare prin exproprierea domeniilor bisericesti.
Intr-o perioada de progres,in timp ce economia devine industriala si
capitalista,Biserica ramane agrara si feudala aparand astfel ca o piedica in calea
emanciparii
2
.Toate fortele noi ivite pe urma dezvoltarii comertului si indusriei militau
pentru rasturnarea regimului feudal de care era legata Biserica.Adeziunea burgheziei
la miscarea de Reforma a facut din orasele Germaniei bastioanele
Reformei.Taranimea germana coplesita de dari si de numeroase taxe si impozite a
aderat la Reforma.Aceasta a dat miscarii o forta exploziva de o mare intensitate.Dar
taranimea era nemultumita nu atat de darile imense impuse de autoritati pentru a
recupera pierderile suferite in urma crizei agrare ci de trandavia si rolul de paraziti ai
calugarilor.Din aceste motive mediul rural a fost foarte receptiv propagandei
revolutionare,iar in 1524-1525 a izbugnitun mare razboi taranesc care a dezvaluit
inegala dezvoltare a societatii germane.
In tarile scandinave principala cauza a reformei a fost dorinta nobilimii si a
coroanei de a seculariza averile bisericesti
3
.Reforma a fost introdusa pe cale
legislativa,averile bisericesti au fost scularizate,jurisdictiile ecleziastice abolite,iar
episcopii au fost inlocuiti cu superintendenti.
In Polonia si Ungria miscarea luterana s-a dezvolatat in special in orasele cu
populatie germana.Ca peste tot Reforma a adus cu ea secularizarea averilor
bisericesti.In Polonia insa rivalitatea intre sectele protestante a impiedicat miscarea
sa devina o mare miscare nationala.In 1570 Sinodul de la Sandomir proclama un

1
Keith Randel, op. cit., pp.18-19.
2
Andrei Otetea, op. cit., pp.255-256.
3
Ibidem, p.258.

4

regim de toleranta pe fondul caruia iezuitii restabilesc suprematia Bisericii Catolice.
Situatia din Ungaria este favorabila Reformei datorita dezastrului de la Mohacs.In
Transilvania maghiarii au adoptat calvinismul iar sasii luteranismul.Odata cu acestea
s-a raspandit si unitarianismul mai alea in zona Clujului.Constitutia Transilvaniei a
recunoscut dupa multe lupte,patru confesiuni: catolica,luterana,calvinista si
unitariana.Acest regim de toleranta era contrar situatiei din restul Europei.
Luteranismul s-a raspandit si in Moldova mai precis in coloniile sasesti si
maghiare.Majoritate populatiei Moldovei era ortodoxa care respingea de asemenea
autoritatea papala.Luther vede in aceasta masa de oameni un aliat.Astfel Moldova
devine solicitata din doua parti una religiaoasa de a lupta alaturi de lutherani si alata
politica fiind solicitata in cruciada antiotomana.O consecinta a acestor actiuni este
crearea scolii latine de la Cotnari.Insa incercarea de a reforma Moldova a fost un
esec datorita conditiilor nefavorabile.Coloniile reformate nu erau suficient de
puternice pentru a lupta cu boierii si clerul.
In Franta protestantismul a aparut cu 10 ani inaintea celui din
Germania.Acesta a avut un caracter propriu pe care si l-a pastrat pana la final.Statul
francez era in acea vreme cel mai centralizat iar poporul sau cel mai coerent si mai
constient din Europa.In consecinta Franta era deja aparata de stoarcerile
pontificale.Deci regalitate si nobilimea nu erau interesate de secularizarea averilor
manastiresti mai ales dupa concordatul din 1516 care pune clerul si bogatiile lui la
dispozitia regelui.Cu toate acestea lacomia clerului superior si ignoranta si mizeria
clerului inferior,absenteismul si simonia provoaca si in Franta proteste si dorinte de
reinoire a vietii spirituale.Reforma a atras in primul rand meseriasii de la orase si
taranii. Acestia vroiau dreptate si egalitate sociala. In noaptea de 17-18
octombrie 1533 la Paris a izbucnit un amplu protest. Regele care pana atunci
avusese o atitudine toleranta fata de Reforma se simte amenintat, astfel
incepe persecutarea reformatilor.
Pana la interventia lui Calvin protestantismul francez nu a creat nicio
organizatie si nu a constituit niciun corp.Calvin creaza un program si o
organizatie, urmeaza crearea bisericilor care vor fii conduse de pastori trimisi
de la Geneva.
Reforma engleza scoate in evident cauzele economice ale acesteia.
Anglia era principalul izvor de venituri al papilor. Biserica engleza poseda o
treime din pamanturile Angliei. Principalele forte protestatare erau nobilimea
de la tara si negustorii. La aceasta se mai adaugau fortele rezultate din

5

dezvoltarea comertului si industriei. Miscarea de opozitie s-a manifestat prin
atacuri contra numirilor pontificale si contra fiscalismului ei. Parlamentul a
protestat si impotriva abuzurilor economice, abuzuri care prezentau doua
primejdii. Unul religios, acela ca turma credinciosilor ramanea fara pastor si cel
de-al doilea economic, veniturile Bisericii erau trimise peste granita.Reforma
engleza a luat fiinta printr-o serie de legi votate intre 1529 si 1536. Aceste legi
au secularizat averile manastiresti si au eliberat Anglia de sub jurisdictia
papala.
Putem spune deci ca situatia economica, criza prin care trecea Europa in
sec. XVI a fost un factor determinant al Reformei. Pe oriunde a trecut Reforma
s-a soldat cu un imens transfer de proprietati.

Cauze politice, morale si intelectuale.
Incepand cu sec. XIV statul incepe sa se impuna ca prima puterea in fata
autoritatii papale, iar religia tinde sa devina un simplu instrument de
guvernare
1
. Autoritatea politica urmarea sa scoata supusii de sub autoritatea
Bisericii Catolice. Totodata scopul statului era de a-si atribui controlul asupra
activitatilor de orice fel ale Bisericii. Aceasta era o mai veche idee a unui
contestatar, din sec. XIV al Bisericii pe nume Wyclif.
Pe de alta parte rolul Bisericii era de a face legatura intre oameni si
Dumnezeu si de a da oamenilor invatatura pe plan religios. In sec. XVI se
dovedeste ca Ea nu numai ca nu mai era capabila de acest lucru dar se
infatiseaza ca o piedica in fata schimbarilor care trebuiau infaptuite, iar aceasta
piedica trebuia inlaturata. Deci Reforma nu a fost determinata de viciile
clerului ci de noile forte care nu se puteau acomoda cu pozitia privilegiata a
Bisericii
2
.
La sfarsitul sec. XV inceputul sec. XVI umanismul, dupa ce descoperise
greseli de traducere in numeroase scrieri istorice si filozofice incearca o
traducere exacta a Bibliei. Acestia, in frunte cu Desiderius Erasmus dovedesc ca

1
Ibidem, pp.263-264.
2
Ibidem, p.265

6

traducerea Bibliei contine o multime de greseli
1
. Unele din dogmele
fundamentale ale religie catolice erau intemeiate pe baza unor greseli de
traducere. Astfel umanistii ofera protestantilor o importanta arma impotriva
Bisericii Catolice.Desi ideile lui Luther aveau la baza conceptul umanistilor, el
fiind de astfel un admirator al lui Erasmus, acestia au ales sa ramana in Biserica
militand pentru schimbarea acesteia din interior catalogand atitudinea
reformatorului drept una excesiva. Acesta este punctual in care Luther nu
numai ca isi pierde respectul fata de Erasmus ci admiratia lui se transforma in
ura.
Pana in acest punct putem spune ca Reforma si Renasterea s-au
confundat. Insa acum apare separarea si aceasta ia o forma spectaculoasa prin
calitatea si prestigiul reprezentantilor celor doua curente: Luther si Erasmus. In
1524 Erasmus publica scrierea De libero arbitro in care sustinea ca omul
dispune de puterea de a alege intre bine si rau, deci, de facultatea de a savarsi
tot ce-i poate asigura mantuirea de veci. Anul urmator Luther replica prin De
servo arbitro lucrare ce sustine ca omul nu poate face nimic prin el insusi
pentru a se mantui. Doar gratia lui Dumnezeu il poate mantuii si aceasta se
obtine prin credinta.Acesta a fost inceputul adversitatilor dintre cele doua
curente.Astfel Reforma si Renasterea s-au desprins una de cealalta desi aveau
origini comune si aceiasi dusmani.
Putem spune ca lucrarile umanistilor au creat un climat intelectual in
care ideile lui Luther au devenit acceptabile
2
. In concluzie afirmatia ca fara
scrierile lui Erasmus si ale altor umanisti Reforma probabil nu ar fii avut loc e
cat de poate de adevarata.
Doctrina protestanta
Ideea centrala a protestantismului este izbavirea prin credinta
3
. Izvorul
principal ramanea educatia si invatatura catolica. In viziunea lui Luther preotul
inceteaza a mai fii mijlocitorul omului cu Dumnezeu si pierde puterea de a lega si
dezlega faptele lui. Acesta pastreaza doar dreptul dobandit prin studiu de a explica



2
Keith Randel, op. cit., p.23.
3
Andrei Otetea, op. cit., p.252.

7

Evanghelia. Astfel proetul si omul normal din societate devin egali in fata lui
Dumnezeu.
Desfasurarea evenimentelor
In anul 1506 Papa Iuliu al II-lea se implica intr-un proiect pe termen lung ce consta in
construirea unei basilici marete cu scopul de a o inlocui pe cea a Sfantului Petru din
Roma. Nefiind finalizata inca, in anul 1515 Papa Leon al X-lea il insarcineaza pe
calugarul dominician Ioan Tetzel sa adune bani pentru terminarea basilicii. Fondurile
necesare urmau sa vina din vanzarea de indulgente in Germania. Desi actiunea lui
Tetzel nu s-a desfasurat sub nici o forma in ducatul de Saxa, Luther s-a vazut dator sa
ia atitudine deoarece aceasta practica contravenea doctrinei sale religioase. Astfel la
31 octombrie 1517 Luther lipeste pe usa catedralei din Wittenberg 95 de teze
profitand de valul de credinciosi care urmau sa vina pe data de 1 noiembrie cu ocazia
praznicului infiintarii acesteia. Aceste teze tratau negustoria indulgentelor si
cuprindeu articole considerate de reformator temelia credintei crestine. Luther inca
nu contesta autoritatea papei ci se revolta impotriva practicii indulgentelor
1
. In unele
dintre aceste propozitii reformatorul face chiar apel la papa informandu-l de
abuzurile infaptuite in numele sau, iar altele cuprindeau idei ce vor constitui temelia
doctrinei care va sta mai tarziu la baza luteranismului. De asemenea unele dintre
teze sunt stupide
2
. La scurta vreme aceste teze sunt tiparite oferindu-le astfel o
difuzare mult mai mare decat la nivelul populatiei din micutul oras Wittenberg.
Ulterior cele 95 de teze sunt modificate substantial in cele initiale strecurandu-se
numeroase greseli deoarece fusesera elaborate in graba.
Cu toate ca elaborase cele 95 de teze Luther nu vroia un conflict cu Biserica.
Insa papalitatea a vazut in tezele acestuia un atac la adresa sistemului finaciar si a
autoritatii sale. Tetzel, insarcinat cu contraatacul creaza la sfarsitul lui 1517, 156 de
propozitii pe care le tipareste si le duce la Wittenberg. Acestea sunt arse de
numerosii adepti ai lui Luther.
In primavara anului 1518 Luther prezinta in fata unei conventii a ordinului
augustinilor alte 28 de teze. Acestea enuntau mult mai clar decat precedentele ideile
reformatorului vis--vis de indulgente si mantuire contestand autoritatea papala.
Explicatia pe larg a celor 95 de teze este publicata in august 1518 sub numele de
Rezolutii ale Dezbaterii asupra Valorii Indulgentelor.

1
Predicatoriiindulgentelor se insealacand spun caprinindulgentelepapiloromul e dezlegat de
oricepedeapsasiizbavi(Teza 21). Oricecrestin care se caieste are drept la iertareapacatului, chiarsifarascrisori
de indulgenta(Teza 36).
2
In Teza 29 Luther se intreabadacatoatesufletele din purgatoriuvoiau cu adevaratsa fie eliberate.

8

Luther este acuzat de erezie insa incercarile papei de a-l aduce la Roma au fost
zadarnice datorita impotrivirii electorului Friedrich de Saxonia.
In 1519 are loc un eveniment de o importanta majora si anume disputa de la
Leipzig dintre Luther si Johann Eck. In aceste dezbateri care au durat 3 saptamani
Luther declara ca numai cuvantul lui Dumnezeu este infailibil si ca autoritatea bibliei
e mai presus de papi si de concilii
1
. In urma acestei afirmatii Luther se exclude din
sanul Bisericii. Cearta de la Leipzig a dus la adancirea rupturii dintre Roma si Martin
Luther. Ea se petrece in cea mai importanta perioada din viata acestuia (1517-1520).
Acum el isi definitizeaza ideile si atinge apogeul faimei si asta cu ajutorul protectiei
principelui sau.
In 1520 ruptura decisiva se petrece in special datorita a trei dintre scrierile lui
Luther: Manifest catre nobilimea crestina de natiune germana pentru imbunatatirea
credintei crestine care nu este nimic altceva decat un apel la autoritatile politice de
a prelua fraiele Reformei; Captivitatea babiloniana a Bisericii si Libertatea
crestinismului. In urma acestor scrieri reformatorul capata un statut de erou national
al tuturor claselor sociale din Germania.
Reforma prinsese avant si singura solutie a Bisericii ramane excomunicarea lui
Luther. Aceasta se petrece in iulie 1520. Data ta 2 iunie 1520, bula papala este
publicata la Roma in 15 iunie insa intra in vigoare dupa 60 de zile, timp in care
ereticul se poate dezice.In data de 20 decembrie papa cere autoritatilor germane
arestarea lui Luther ca urmare a bulei papale dar proaspatul imparat Carol Quintul nu
indrazneste sa pune in aplicare sentinta datorita opiniei publice germane care era in
majoritate adepta Reformei. Luther este convocat in fata dietei de la Worms dar
acesta refuza sa isi retraga acuzatiile si este scos in afara legii. Acum orice il putea
prinde si omor. Pe drumul de intoarcere spre Witteberg reformatorul este rapit de
catre o ceata de calareti ai lui Friedich cel intelept si dus in castelul de la Wartburg.
Aici este ascuns un an timp in care traduce Noul Testament in limba germana si
devine preocupat de turnura violenta a Reformei si rapiditatea cu care aceasta se
desfasura.
In lipsa lui Luther o serie de principate adera la Reforma. Aceasta adeziune a
atras toate clasele sociale in miscare. Mai intai in 1522 mica nobilime germana s-a
ridicat sub conducerea lui Franz von Sickingen si a incercat sa puna stapanire pe
mosiile arhiepiscopului de Trier, insa au fost infranti. Apoi in 1524 izbucneste marele
razboi taranesc. Cererile revoltatilor se bazau pe libertatea crestina, acestia vroiau

1
Funck-Brentano, op. cit., passim.

9

desfiintarea iobagiei si dijmelor si libertatea de a-si alege preotii. Luther le cere
rasculatilor supunere in fata principilor lor dar acestia nu tin seama de indemnul lui.
Furios reformatorul face apel catre partizanii ordinii cerandu-le sa-i trateze pe
rasculati cu violenta. Parasit de masele populare care il vedeau ca pe un tradator
Luther incredinteaza conducerea Bisericii lutherane principilor teritoriali. Astfel
Reforma proclamata in numele constiintei individuale devine un instrument de
guvernare absolutista
1
.
Spuneam ca la inceputul anilor 1520 o serie de orase ca Nurnberg, Strasbourg
sau Ulm au autorizat introducerea Reformei. In ceea ce priveste Reforma religioasa
conducerea orasului Nurnberg trebuia sa ia in seama si atitudinea catolica a
suzeranilor habsburgi. In 1524-1525, perioada cruciala a Reformei in Nurnberg,
consiliul de conducere raspunde presiunilor populare prin introducerea unor
schimbari linistind in acelasi timp furia habsburgilor. Astfel conducatorii oraselor isi
asumau o multime de riscuri prin introducerea schimbarilor religioase. In Augsburg si
Koln schimbarile religioase au fost restranse.
In momentul in care orasele germane (cele ce faceau parte din state) au
acceptat totusi Reforma au facut-o pentru a mentine consensul in comunitatile
urbane si pentru a evita tulburarile publice prin introducerea treptata de schimbari
religioase. Acestia vedea prin adoptarea Reformei un mod de a reinnoi societatea
urbana, de a promova invatamantul, moralitatea si ajutorul pentru saraci.
Reforma nu a fost adoptata in acelasi in mod in toate orasele. La Strasbourg,
sub conducerea lui Martin Bucer, Reforma a avut trasaturi lutherane conbinate cu
trasaturi ale reformei lui Ulrich Zwingli din Elvetia.
In toate orasele germane care au adoptat Reforma intre 1520 1530 mari
domenii aflate in proprietatea Bisericii au trecut in administrarea principilor. Toate
averile confiscate Bisericii au mers catre educatie, spitale, ajutoare pentru saraci si
alte directii asa cum considera idealul lutheran.
Dupa 10 ani de la aparitia religiei luterane ca o forta progresista moderata
multi din sustinatorii lui Luther se departeaza si urmeaza in mod pasiv inclinatiile
principilor lor
2
. Unii au fost atrasi de noi forme de radicalism religios cum ar fii
anabaptismul. Acum apar diverse diviziuni ale luteranismului. Aceste diviziuni aveau
tendinta de a slabi Reforma cu atat mai mult cu cat cauza catolica recastiga incredere
pe plan politic. In 1529 la Speyer se da o lege care desfiinteaza toleranta religioasa si

1
Andrei Otetea, op. cit., p. 270.
2
Ibidem, p.271.

10

reafirma Edictul de la Worms din 1521. O minoritate a membrilor luterani din
Reichstag a inaintat un protest impotriva acestui act(de unde si numele de
protestanti). Dorind sa rezolve aceasta problema in 1530 Carol Quintul care ajunsese
la apogeul puterii sale convoaca Reichstagul la Augsburg. Confesiunea expusa de
Melanchton ajutorul lui Luther, este respinsa iar deciziile impotriva luteranilor sunt
pastrate. Acest eveniment poarta numele de Confesiunea de la Augsburg. In
replica un grup de principi luterani formeaza o asociatie defensive numita Liga de la
Schmalkalden. Aceasta a dus la cresterea tensiunilor religioase in Germania insa in
1532 are loc o pace intre protestanti si catolici numita Armistitiul de la Nurnberg.
Aceasta pace are loc datorita nevoii de aliati a imparatului pentru a rezista
ofensivei turcilor. El era gata sa suspende orice actiune impotriva membrilor Ligii atat
timp cat primea la schimb oameni si bani. Dar adevaratul triumf avea sa vina in 1534.
Ducatul de Wurttemberg era condus de habsburgi inca din 1520 cand il inlaturasera
pe Ulrich pentru incalcarea legii imperiale. Fillip de Hesse conducatorul Ligii
considera ca reinstaurarea lui Ulrich care era un protestant convins ar fi un mare
sprijun pentru cauza luterana. Ulrich este instaurat cu ajutorul lui Fracis I de Franta
marele dusman al lui Carol, iar singura religie permisa in ducat devine luteranismul.
Se parea ca disparitia catolicismului din Germania era doar o chestiune de timp.
Dupa moartea conducatorilor lor in 1535 si 1539, Brandenburgul si Saxonia au
devenit protestante, Brandenburgul preferand o reforma moderata asemanatoare
celei introduse de Henric al VIII-lea in Anglia. Cu toate acestea protestantii erau intr-o
pozitie vulnerabila ei nefiind in niciun caz mai uniti decat catolicii. Multi dintre
principii protestanti aveau retineri in a intra in razboi cu imparatul astfel ca multe
state au refuzat sa intre in Liga iar unii membrii puneau interesul personal mai presus
de interesul grupului, in consecinta Liga era o alianta fragila.
Carol a decis in urma esecului dietei din Regensburg ca singura metoda de a le
impune lutheranilor sa se intoarca la vechea religie este forta militara. Acesta era
sustinut si de principii catolici care o vedeau ca pe o posibiltate de extindere. In
acelasi timp Filip de Hesse isi pierduse credibilitatea datorita unei casatorii bigame
aprobate in mod neinspirat de Luther si se afla la mila imparatului, bigamia fiind un
pacat capital in Germania. Dar protestantii au fost din nou norocosi deoarece
razboiul cu Franta reincepe in 1542 iar schisma religioasa din Germania cade in plan
secund pentru Carol. In 1544 Franta a fost infranta iar pana in 1546 Carol a rezolvat si
problema cu turcii astfel ca acum era in sfarsit liber sa se ocupe de problemele
religioase.

11

1546 este si anul in care Martin Luther a murit in timpul unei calatorii pentru a
aplana un conflict intre contii de Mansfeld, acesta avand grave probleme de
sanatate. Pe langa atentia sporita cu care imparatul trata problema schismei
religioase si moartea initiatorului reformei, Carol l-a atras de partea sa si pe ducele
Maurice de Saxonia, conducator protestant, crescand sansele de victorie ale
catolicilor. Maurice a invadat Saxonia electorala provocand astfel confuzie si
demoralizare in Liga. Infrangerea Ligii a survenit in 1547 la Muhlberg iar liderii ei au
fost capturati.
In septembrie 1547 mai 1548 la Augsburg a fost convocata o dieta in care Carol
propune planuri pentru o intarire a guvernului central si o asezare religioasa bazata
pe doctrina catolica putin modificata pentru a crea aparenta unui compromis cu
lutheranii. Planurile imparatului au fost respinse prin urmare victoria lui nu facuse
decat sa scoata in evidenta cele doua prioritati ale sale, sa-si asigure o crestere a
puterii si sa-i alunge pe protestanti. Carol nu cantarise bine situatia si isi fixase
scopuri nerealiste. Acum era intr-un moment in care luteranismul era practic
imposibil de distrus. Acest lucru a fost recunoscut in anul 1555. Intr-o dieta la
Augsburg s-a ajuns la o intelegere care accepta ca schisma religioasa este
permanenta si se faceau aranjamente pentru a se descurca cu ea in aceste conditii.
Aranjamentele au fost lasate in grija lui Frederic, fratele lui Carol, care trebuia sa-i
urmeze la domnie. Pacea de la Augsburg a fost recunoastere a realitatii politice si
religioase din Germania.Fiecare stat urma sa aiba o singura religie decizia apartinand
guvernantilor. Niciun stat nu avea voie sa se implice in politica interna a altuia iar
locuitorii se puteau muta in alt stat in functie de religie, fara sa piarda nimic din ceea
ce le apartinea.
Acest aranjament a fost pretuit aproape universal ca un exemplu de bun simt
luminat si de toleranta. Luther murise de aproape un deceniu, cei ce incepusera
Reforma erau batrani si obositi, iar Carol care 30 de ani facuse eforturi pentru a
impiedica schisma ajunsese la capatul puterilor sale. Pacea de la Augsburg marca
sfarsitul Reformei timpurii si a fost preferabila nesigurantei si continuarii luptei. Dar
batalia era abia la jumatatea drumului: Calvin si adeptii sai vor reaprinde curand
focul unui conflict sectarist.




12




Bibliografie
1. Funck-Brentano, Luther, Editura Librariei Principele Mircea, Bucuresti,
f.a.
2. Randell Keith, Luther si reforma in Germania, 1517-55, Bucuresti, Editura
All, 1994.
3. Otetea Andrei, Renasterea si Reforma, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1968.