Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

Primele mentiuni care ofera informatii despre romanitatea romanilor in Evul Mediu
timpuriu:
- in sec. VII: Strategikon, tratat military bizantin ce denumenste populatia de la nord de
Dunare cu termenul de romani
- in sec. XII : Gesta Hungarorum, este cronica notarului regelui Ungariei Bela al III-lea,
Anonymus, care ofera informatii despre romani si formatiunile politice prestatale
esxistente in secolul al IX-lea in spatiul intracarpatic; ii denumeste pe romani blachi
Cauzele abordarii romanitatii romanilor de catre umanisti :
aparitia curentului cultural al Renasterii si interesul umanistilor pentru Antichitate si
renasterea valorilor culturale greco-romane au atras atentia europenilor catre
cercetarea acestor urmasi ai Romei, romanii.
Incepand cu secolul al XIV-lea, datorita organizarii statale, romanii capata mai multa
vizibilitate in Europa. Interesul umanistilor sporeste o data cu declansarea cruciade
tarzii dar si cel al papalitatii in secolul al XVI-lea prin Reforma Protestanta.
In Tarile Romane, curentul umanist se dezvolta incepand cu secolul al XVII-lea, cand
primii cronicari (Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir) care vor pune bazele istografiei
romanesti, urmarind reconstituirea istoriei, afirmarea latinitatii limbii si romanitatii
poporului roman.
Cei mai importanti umanisti occidentali si romani care au abrdat problema rmanitatii
romanilor :
- sec. XV: Poggio Bracciolini, secretar al Papalitatii este printre primii umanisti italieni
care sustin cu dovezi originea latina a poporului roman, semnaland elemente comune
limbii latine si romane si constatand existenta la romanii nord-dunareni a unei traditii
referitoare la descendenta lor dintr-o colonie fondata de Traian.
- sec. XVI: Nicolaus Olahus, umanist transilvanean de origine romana, cu renume
european, in lucrarea sa Hungaria (1536), este primul care sustine unanumitatea de
neam, limba, obiceiuri si religie a romanilor.
Contextul politizarii ideii romanitaii romanilor :
- sec. XVII : stapanirea lui Mihai Viteazul in Transilvania a atras ostilitatea unora dintre
reprezentantii nobilimii maghiare, care considerau ca romanii ar ameninta puterea
natiunilor privilegiate
- sec. VIII : romanii, majoritari in Transilvania incep lupta pentru drepturile politice prin
elaborarea documentului Supplex Libellus Valachorum (1791), memoriu prezentat Curtii
de la Viena in care se subliniaza faptul ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai
Transilvaniei, fiind urmasi ai colonistilor lui Traian. In aceasta atmosfera sunt lansate
ideile imigrationiste, care contesta romanitatea romanilor, sustinand ca Dacia ar fi
devenit dupa retragerea aureliana un teritoriu nelocuit, poporul roman formandu-se la
sud de Dunare va patrunde catre mijlocul sec. Al XIII-lea, in Transilvania, unde i-au gasit
stabiliti pe unguri si pe sasi.
Teoria imigrationista in secolul al XIX-lea :
- teoria roesleriana (principalele idei) : dacii ar fi fost exterminati in urma razboaielor
purtate cu romanii; romanizarea nu ar fi fost posibila in doar 165 de ani de stapanire
romana; toti locuitorii ar fi parasit Dacia dupa retragerea aureliana
Teoria autohtoniei :
- A.D. Xenopol, in lucrarea sa Teoria lui Roesler (principalele idei) : elementul traco-
dacic, peste care se suprapune elementu; roman reprezinta baza etnica a poporului
roman; arheologia, toponimia si hidronimia aduc dovezi incontestabile ale continuitatii
dacilor (dupa 106) si daco-romanilor (dupa 271-275); poporul roman este o imbinare a
elemtelor tracic, roman si slav, dintre care cel roman este predominant si fundamental.
Romanitatea romanilor in perioada comunista exagerarea rolului slavilor in
etnogeneza
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand Romania devine stat-satelit al U.R.S.S.-ului,
capata amploare teoriile staliniste privind importanta civilizatoare a slavilor si a
caracterului imperialist al stapanirii sclavagiste romane . In perioada ceausista, se
impune accentul pe reinvierea sentimentului national al romanilor, astfel se sustine
continuitatea exclusiva dacica
Concluzie :
in conditiile actuale, cand Romania, si statele vecine, sunt partea a Uniunii Europene,
argumentul intaietatii istorice nu mai are valoare politica.