TEMA:

1. Intretinerea si repararea motoarelor de curent continuu

CUPRINS

Pag.
Capitolul I . Constructia motoarelor de curent continuu 1
Capitolul II Exploatarea si intretinerea motoarelor de curent
continuu
Capitolul III e!ecte si cau"e la motoarele de curent continuu
1. e!ecte comune
#. e!ectele masinilor de curent continuu
Capitolul I$ Repararea motoarelor de curent continuu
%
&
1#
'i(liogra!ie
Constructia motoarelor de curent continuu
Masina de curent continuu, fie ca este motor sau generator, arre
indicatorul stator si indusul rotor.
Martile principale ale masinii de curent cotinuu sunt: statorul, rotorul cu
colctor, crucea portperii, scuturi, lagare, cutie de borne (fig. 1)
Statoru care produce fluxul magnetic inductor este format din carcasa,
poli, si bobine polare.
- Carcasa se executa din material magnetic (otel) in cele mai multe
cazuri de forma cilindrica.
- Polii care se fixeaza prin buloane de carcasa sunt polii principali
(numiti si poli de excitatie), iar la maoritatea masinilor sunt si polii
auxiliari (numiti su poli de comutatie).Polii principali se executa di
tole de otel cu grosimea de 1 ! 1," m stranse cu nituri.
- #obinele polare care se monteaza pe poli sunt bobinele de excitatie,
parcurse de curentul de excitatie si bobinele polilor auxiliari, parcurse
de curentul principal al masinii. #obinele se executa din conductor de
cupru izolat si sunt isolate fata de miezul si talpa rotorului si fata de
carcasa.
$otorul este format din arbore, pac%etul de tole ale rotorului,
colectorul, bobinaul indus, suporti de bobina, &entilator.
- Pac%etul de tole ale rotorului se executa din tabla silicioasa ci
grosime de '," mm, impac%etata pe arbore si stransa intre suportii de
bobina. (re la exterior crestaturi desc%ise sau semiinc%ise in care se
introduce bobinaul )ndus.
- Colectorul este format din lamele de cuoru de sectune trapezoidala,
isolate intre ele cu placi de micanita si isolate fata de piesele de
strangere.
- #obinaul )ndus este format din bobine executate din conductoare
izolate de cupru, introduce in crestaturile pac%etului de tole, capetele
fiind lipite la collector.
- *entilatorul este pre&azut la unele masini pentru a realize o circulatie
de aer necessara racirii masinii
Crucea portperii. Pe colector freaca periile pentru a face legatra
electrica intre bobinaul )ndus si cutia de borne. Periile se executa din
praf de carbine, grafit sau praf de cupru prin presare. Periile sunt
montate in casete metalice, numite portperii, caresunt fixate de o
poesa de fonta sau otel, denumita coierul sau crucea portperii.
Scuturile si lagarele au rolul de a oermite montarea rotorului in
interiorul statorului si rotirea lui. )n partea centrala a scuturilor sunt
montati rulmenti sau mai rar lagare de alunecare.
Cutia de borne este motata de regula pe carcasa si are in interiorul ei
placa de borne, pre&azuta cu borne de otel sau alama. +a aceste borne
se fac legaturile electrice din interiorul masinii si legaturile electrice
la reteaua electrica.
Capitolul II
Exploatarea si intretinerea motoarelor de curent continuu
Pentru a se asigura functionarea masinilor electrice, exploatarea,
intretinerea si repararea corecta a acestora sunt de o deosebita importanta.
)n general, problemele pri&itoare la intretinerea masinilor electrice sunt
comune diferitelor tipuri de masini, exista insa o serie de elemente specifice,
cum ar fi intretinerea colectoarelor la masinile de curent continuu sau la cele
de curent alternati& cu collector, intretinerea lagarelor la masiile mari si cu
turatie mare etc.
-unctionarea continua a aparatelor electrice este asigurata prin
organizarea supra&eg%erii lor, constand din re&izii curente si periodice,
inlocuirea la timp a partilor uzate, remedierea defectelor mici, iar in caz de
ne&oie darea in exploatare pro&izorie. $e&iziile ec%ipamentului electric se
impart in re&izii curente si periodice.
Re)i"ia curenta se efectueaza cu ocazia inspectarii locurilor unde este
instalat ec%ipamentulelectric si consta din :
- controlarea cu mana a incalzirii corpului palierelor,
- controlarea lipsei zgomotelor particulare intre masini,
- re&izuirea si curatirea suprafetei colectoare si a inelelor de contact
(asigurarea de lipsa scanteilor in timpul functionarii),
- controlare functionarii inelelor de ungere la lagare,
- controlarea ni&elului uleiului din camerele palierelor,
- re&izia si curatirea suprafetelor de contact ale aparaturii de conectare,
- controlarea strangerii bornelor de conectare a conductoarelor retelei
de alimentare.
Re)i"ia periodica are ca scop controlul mai amanuntit al starii masinilor
si aparatelor si stabilirea programului de reparatii sau inlocuiri de piese
defecte. Peiodiciatatea re&iziilor depinde de locul in care este instalata
masina si de tipul acesteai (inc%isa sau desc%isa). )n tabelul 1 se dau
termenele de efectuare a re&iziilor periodice, stabilite dupa practica de
exploatare a masinilor electrice. .e asemenea, in tabelul / este cuprins
planul de operatii minimale care trebuie efectuate la re&iziile periodice.
Periodicitatea re)i"iilor la masinile electrice
0abel 1
(teliere mecanice de prelucrare a .esc%isa 1 ori pe an
metalelor prin taiere si ateliere de presare )nc%isa / ori pe an
(reliere in care exista masini de slefuit .esc%isa 1/ ori pe an
)nc%isa 1 ori pe an
(teliere de fore si laminoare .esc%isa 1/ ori pe an
)nc%isa 2 ori pe an
(teliere de turnatorie .esc%isa /2 ori pe an
)nc%isa 1 ori pe an
0amplarii si sectii cu praf ale fabricilor .esc%isa 1' ori pe an
de ciment si produse c%imice )nc%isa 1 ori pe an
(teliere cu umiditate mare .esc%isa 1' ori pe an
Proteata 1/ ori pe an
)nc%isa 1 ori pe an
Sectii cu atmosfera acida Constructie 1/ ori pe an
speciala
Nomenclatura lucrarilor care se e!ectuea"a la re)i"ia periodica
0abel /
Curatirea masinii 1. Se curate plasele si orificiile de intrare a
aerului la &entilator si spatiile dintre
aripioarele de racire
/. Se curata colectorul, inelele de contact
si portperiile
Controlul si strangerea 1. *erificare suruburilor de strangere
pieselor de legatura pe fundatie
filetate ale mecanismelor
/. *erificare suruburilor la placile
palierelor
3. *erificare suruburilor si piulitelor de
ridicare a periilor
2. *erificarea legaturii la pamant de
protectie
Controlul transmisiei 1. Controlul fixarii cuplaelor (roata cu
curea, roata dintata discuri elastice etc.)
/. Controlul uzurii rotilor dintate si
inlocuirea lor
Controlul portperiilor si 1. Controlul si reglarea apasarii periilor pe
periilor colector sau pe inele
/. )nlocuirea periilor uzate
3. (ustarea periilor
2. $eglarea pozitiei portperii
Controlul lagarelor 1. Controlul functionarii inelelor de
ungere
/. Controlul ocului lagarelor si al starii
de ungere a rulmentilor
3. Controlul pri&ind zgomotele suspecte
sau incalzirea execi&a
Controlul clemelor 1. Controlul incalzirii contactelor
/. Strangerea piulitelor
3. )nlocuirea papucilor de cablu
a. Curatirea motorului de pra!. 4peratiunea se executa prin suflare cu
aer. Se atrage atentia ca aerul comprimat cuprinde de obicei picaturi de
apa, deci trebuie folosit numai aer comprimat uscat.
Capetele bobinaelor se curata, de asemenea, cu aer comprimat uscat
si se sterge e&entual cu o carpa fara scame. Se e&ita stergerea bobinaelor
cu benzina, terebentina, 5it%-spirt etc., care dizol&a lacul de acoperire a
capetelor de bobine. 6umai in cazul in care capetele de bobine sunt
murdare de unsoare, care de asemenea ataca lacul, se adminte stergerea
infasurarilor cu benzina.
b. Curatirea colectorului si a periilor. Se examineaza mai intai gradul
de santeie la colector pentru a se constata conditiile de functionare a masinii.
)n functie de gradul de scanteiere constatat se decie continuarea
functionarii sau inlaturarea cauzei prin curatire, austare sau inlocuire a
colectorului.
Cand masina este in functiune, austarea periilor se face direct la masina.
Pentru aceasta se aplica pe colector o banda de %artie sticlata fina si se
roteste de cate&a ori intr-un sens si altul pe sub perie.
Curatirea colectorului se efectueaza cu o scandura de lemn de specie tare,
pe care se fixeaza o bucata de posta& (fig. /)
)n ceea ce pri&este starea si forma suprafetei acti&e a colectorului, aceasta
trebuie &erificata cel putin o data la 3 luni in cazul unei explatari normale,
luandu-se apoi masuri de rectificare in functie de marimea nuniformitatilor
constatate:
- pentru neunifirmitatile sub ',1/mm rectificarea cu %artie sticlata cu
granulatie fina, pt aceasta %artia se fixeaza pe un support de
lemn(fig./.1) adaptat la forma colectorului, aceasta operatie se
efectueaza cu masina in rotatie, la turatie minima,
- in cazul unei neuniformitati cuprinse intre ','/ si '.'"mm rezultate
din defectiuni mecanice sau electrice locale, colectorul trebuie sa fie
rectificat cu pietre abrarazi&e sau prin strunire.
c. Inlocuirea periilor. Periile se inlocuiesc pe masura uzarii lor complete
care este permisa numai pana la 3 mm sub marginea aramita. (colo unde
periile nu sunt aramite sau unde nu exista limitator de cursa, utilizarea periei
nu mai este permisa, in cazul in care inaltimea ei este mai mica decat ',1 din
inaltimea initiala. 7ocul periei in caseta trebuie sa corespunda datelor din
tabelul 3.
Curatator de praf pentru colector Metoda de
1- nituri de prindere, /- lemn de specie tare slefuire a colectorului
3- posta& 1- colector, /- %artie
sticla, 3- lemn de
specie tare, 2- pasla
0abel 3
Clasa de
precizie
-elul ocului
.irec8ia de masurare, in mm
)n lungul circumferin8ei
colectorului
)n lungul lamelei
Pentru perie
cu lungimea
p9n: la /' mm
Pentru perie cu
lungimea peste
/' mm
Pentru perie cu
lungimea plna
la /' mm
Pentru perie cu
lungimea peste
/' mm
M:rit:
7oc minim
7oc maxim
'.''"
',1"'
','/"
',1"'
',''"
',1;'
','/'
',/1'
6ormal:
7oc minim
7oc maxim
'.'1'
',1;'
',1''
',/1'
','1'
',1;'
',11'
',/1'
Periile uzate se nlocuiesc cu perii noischimbadu-se n aceiai timp toate periile.
)nlocuirea par8ial: poale d:una. 0oate periile trebuie s: fie de aceea<i calitate <i
corespunz:toare prescrip8iilor uzinei produc:toare a ma<inii. 4dat: cu 9nlocuirea
periilor se &erific: presiunea de contact cu autorul dinamometrului. Presiunea
trebuie s: nu &arieze cu mai mult de 1'= fa8: de &aloarea prescris: pentru tipul
respecti& (fig 3)
d. Reglarea crucii portperii. Caseta portperiilor ma<inii electrice de curent
continuu trebuie sa fie pe axa neutr: a polilor. Pentru &erificarea pozi8iei casetei
se utilizeaz: metoda -ig. 3. *erificarea
induc8iei, ma<ina fiind 9n stare de repaus. 4pera8ia se presiunii periilor
9ncepe prin fixarea casetei 9n pozi8ia de miloc a
polilor principali. Se alimenteaz: apoi bobinaul de excita8ie E
x
<i E
z
de la o
surs: de curent continuu printr-un reostat R <i un 9ntreruptor ) (fig. 3.112).
*aloarea curentului 9n bobina trebuie s: nu dep:<easc: ">1'= din &aloarea
curentului nominal. (ceast: condi8ie trebuie respectat: 9n scopul pre&enirii
solicit:rii bobinaului datorit: curen8ilor de rupere din momentul deconect:rii.
+a bornele B
x
<i B
2
ale rotorului se conecteaz: un
rnili&oltmelru de 2">1' m*, cu zero la milocul sc:rii
gradate. Se deconecteaz: <i se conecteaz: bobinaul de
excita8ie, ceea ce produce o tensiune electromotoare de
induc8ie, iar acul mili&oltmetnilui de&iaz: 9ntr-o parte sau
alta 9n func8ie de pozi8ia periilor. Se mi<ca bra8ul portperiilor
p9n: 9n momentul 9n care la conectarea <i deconectarea
sursei la bobinaul de excita8ie acul mili&oltmetrului nu mai
de&iaz: sau de&iaz: foarte pu8in, ceea ce 9nseamn: c: s-a
g:sit pozi8ia corect: a periilor.
*. Controlul +nc,l"irii ma-inilor.
Controlul 9nc:lzirii ma<inilor electrice 9n timpul func8ion:rii
se face cu scopul de a se feri izola8ia de deteriorare. Se <tie
c: temperatura admisibil: depinde de clasa de izola8ie 9n
care se 9ncadreaz: materialul folosit la izolarea
9nf:<ur:rilor.

-ig. 3.1
$eglarea pozi8iei
periilor
Capitolul III
1. e!ecte comune tuturor tipurilor de ma-ini rotati)e
a. Ma-ina )i(rea", +n timpul !unc.ion,rii. .efectul se poate datora
urm:toarelor cauze:
>rotorul, cuplaul sau <aiba de transmisie s9tit dezec%ilibrate, 9n aceast:
situa8ie se ec%ilibreaz: rotorul separat, iar <aibele de transmisie la fel. se
ec%ilibreaz: separat,
>bobinaul rotorului s-a sl:bit din banda datorit: fix:rii insuficiente sau
banda:rii defectuoase, se elimin: bandaul &ec%i, se aplic: banda nou,
e&entual pe o l:8ime mai mare, <i se ec%ilibreaz: dinamic rotorul,
agregatul, care const: din c9te&a ma<ini, nu este bine centrat, se &erific:
centrarea arborilor <i e&entual se reec%ilibreaz:,
>portlag:rele, placa de funda8ie sau p:r8ile componente ale funda8iei
nu s9nl fixate suficient <i se produc &ibra8ii <i zgomote, se &erific: str9ngerea,
se str9ng <uruburile, iar dac: zgomotul persist:, se iau m:suri de consolidare.
(. /ag,rele eu alunecare se supra+nc,l"esc. 9nc:lzirea peste
temperatura admisibil: se poate datora urm:toarelor cauze:
>debilul de ulei este insuficient, 9n aceast: situa8ie se &erific: starea
instala8iei de ungere, conductele, filtrele <i pompa, se 9nlocuie<te uleiul
&ec%i cu ulei de calitatea indicat: de 9ntreprinderea produc:toare,
>ocul dintre fusul arborelui <i cuzine8i este prea mic sau cuzine8ii nu
s9nt austa8i suficient, se regleaz: ocul cuzine8ilor, iar dac: ace<tia prezint: o
stare necorespunz:toare, se 9nlocuiesc.
c. /ag,rele eu rostogolire 0rulmen.i1 se supra+nc,l"esc. Cauzele pot fi
urm:toarele:
>lag:rele s9nt murdare cu praf sau cu alte particule, unsoarea este
murdar:, se scoate unsoarea &ec%e, se spal: rulmen8ii <i se completeaz: cu
unsoare proasp:t:,
>piesele care formeaz: austaul (scutul sau arborele) s9nt uzate sau dis-
tinse, se 9nlocuiesc piesele uzate cu piese noi sau se adaug: prin asamblare
corespunz:toare o c:ma<: metalic: pentru a forma un nou austa care se
prelucreaz: corespunz:tor, fixarea se face fie prin sudare, fie prin presare la
cald, 9n cazul 9n care <i loca<ul de pe arbore este uzat se cromeaz: arborele
9n scopul depunerii stratului metalic necesar,
>tolerantele de prelucrare a loca<ului pe arbore <i a alezaului 9n scut nu
s9nt corecte, se &erific: dimensiunile: se prelucreaz: astfel 9nc9t austaul s:
se 9ncadreze 9n toleran8ele prescrise, e&entual se prelucreaz: la limitele infe-
rioare.
d.Inelele colectoare -i colectoarele se u"ea", intens -i neuni!orm.
Pot
fi urm:toarele cauze:
>marca periilor este necorespunz:toare (periile s9nt prea tari), se mon-
teaz: perii recomandate de fabrica produc:toare,
>presiunea periilor pe colector sau pe inelele de contact este prea mare,
se regleaz: presiunea la &aloarea indicat: de 9ntreprinderea produc:toare, cu
autorul aparatelor,
>periile utilizate s9nt de calit:8i diferite sau necorespunz:toare calitati&
form9nd <an8uri pe suprafa8a colectorului, se monteaz: perii de aceea<i
marc: pe 9ntregul colector, montarea se face astfel 9nc9t periile s: ocupe
pozi8ii decalate pe colector.
e. Periile se u"ea", !oarte intens. .efectul poate fi pro&ocat de urm:
toarele cauze:
>colectorul sau inelele colectoare s9nt 9mb9csite cu praf de la perii sau cu
pulbere metalic:, cu nisip sau ciment, se cur:8: colectorul <i se proteeaz:
9mpotri&a sursei de 9mb9csire:
>curentul este neuniform repartizat intre perii, se &erific: presiunea pe
perii <i rezisten8a de contact pe fiecare perie, prin metoda c:derii de
tensiune, se &erific: dac: periile s9nt de calitate corespunz:toare <i toate de
aceea<i marc:.
!. Se produc str,pungeri ale i"ola.iei. Str:pungerile s9nt pro&ocate de
urm:
toarele cauze:
>bobinaele s-au umezit ca urmare a 9ntreruperii func8ion:rii ma<inii o
&reme 9ndelungat:, a p:trunderii directe a apei 9n ma<in: de la conducte
sparte, de la abur din conducte neetan<e, se usuc: bobinaul, se 9nl:tur:
cauza umezirii sau se instaleaz: o ma<in: 9nc%is:, cu protec8ie )P22,
izola8ia ma<inii s-a degradat (a imb:tr9nit), defectul poate fi e&itat prin
efectuarea de controale minu8ioase, m:sur9ndu-se periodic rezisten8a de
izola8ie fa8: de carcas: <i, de asemenea, 9ntre bobinaele care nu s9nt legate
electric 9ntre ele obser&9ndu-se din timp defectele m:runte ale izola8iei care
pot fi 9ndep:rtate 9nainte ca ele s: capete propor8ii, dac: totu<i degradarea
izola8iei s-a produs, rezisten8a de izola8ie nu mai are &alorile prescrise, se
rebobineaz: ma<ina.

# e!ectele ma-inilor de curent continuu
a. Ma-ina !une.ion+nd ea generator nu se excit,. .efectul se poate
datora
pierderii magnetismului remanent al generatorului. Se remagnetizeaz: gene
ratorul, utiliz9ndu-se o surs: de curent din afar:.
(. 2eneratorul nu se excit, c*iar dup, remagneti"are. .efectul poate
fi
produs de urm:toarele cauze:
>periile nu s9nt bine amplasate, crucea portperiilor este deplasat:, se
fixeaz: din nou periile in axa neutr: a polilor,
>bobinaul de excita8ie este 9ntrerupt sau este pus la masa, se &erifica
punerea la mas: cu autorul unei l:mpi de control (fig. 2.1). ?n conductor al
l:mpii se conecteaz: la o surs: iar cel:lalt se aplic: pe colector. Cel:lalt pol
al sursei se pune 9n contact cu arborele, care 9nc%ide circuitul. .ac: lampa
se aprinde 9nseamn: c: bobinaul este pus la mas:. Se localizeaz: defectul <i
se 9nlocuie<te sec8ia defect:.
c. Tensiunea la (ornele genera torului este mai mic, dec+t cea
nominal,.
Sc:derea tensiunii se poate datora uneia dintre urm:toarele cauze:
> unele bobine polare sint conectate gre<it, se &erific: polaritatea poli-
lor principali <i dac: este necesar se refac conexiunile,
>tura8ia rotorului generatorului este mai mic: decil cea nominal:, se
&erific: tura8ia motorului primar,
>periile nu s9nt montate 9n axa neutr: a ma<inii, se rote<te crucea port-
perii,
>circuitul de excita8ie este 9ntrerupt sau are un contact imperfect, se
caut: locul 9ntreruperii, se cur:8: contactele, de cele mai multe ori defectul
pro&ine de la reostatul de excita8ie, care trebuie &erificat mai 9nt9i.
d. Ma-ina !une.ion+nd ca motor nu porne-te. 9n bobinaul indusului nu
circul: curent la conectarea reostatului de pornire. $efuzul 9n func8ionare
se poate datora urm:toarelor cauze:
>bobinaul rotorului sau circuitul rotoric exterior este 9ntrerupt, pentru
remediere se procedeaz: )a c:utarea locului de 9ntrerupere la conexiunile
periilor <i la bobinaul de excita8ie serie,
>s-a 9ntrerupt circuitul reostatului de pornire sau conductoarele de ali-
mentare, se caut: cu lampa de control sau cu mego%mmetrul locul defect <i
se remediaz:.
e. Motorul !unc.ionea", cu tura.ie anormal,3 periile seinteia",3
(o(ina
4ul rotorului se +nc,l"e-te local excesi). Modificarea tura8iei se poate
datora
uneia dintre cauzele:
fig. 2.1 fig. 2./
*erificarea punerii )a Sc%em: pentru depistarea
mas: a bobinaului rotoric. scurtcircuitelor 9ntre spirele bobina-
ului rotoric.
> 9ntr-una sau 9n c9t e& a dintre bobinele rotorului exist: scurtcircuite
9ntre
spire, pentru depistarea scurtcircuitelor se folose<te metoda c:derilor de ten
siune (fig. 2./), at9t pentru bobinaul buclat c9t <i pentru cel ondulat, dou:
lamele de colector al:turate 7 se alimenteaz: 9n curent continuu prin inter
mediul unei perec%i de sonde /, cu cea de a doua perec%e de sonde 3 se
m:soar:
c:derea de tensiune 9ntre lamele, c:derea de tensiune indicat: de mili&olt-
metrul 2 este mai mic: 9ntre lamelele corespunz:toare spirelor scurtcircui
tate, pentru remediere se 9nlocuiesc bobinele defecte cu altele noi, separarea
local: a bobinelor este inutil: deoarece supra9nc:lzirea produs: de scurt
circuitarea spirelor duce la deteriorarea 9ntregii izola8ii a bobinei defecte,
> unele lamele de colector al:turate s9nt scurtcircuitate 9ntre ele din
cauza ba&urilor r:mase de la strunire, dac: atingerile s9nt ne9nsemnate se
pot 9nl:tura folosindu-se un razuitor cu care se cur:8: muc%iile lamelelor,
opera8ie numit: canelare, 9n cazul atingerilor pronun8ate se demonteaz:
ma<ina <i se caneleaz: cu mult: aten8ie, la ateliere organizate se folosesc
ma<ini de cane-lat care asigur: o calitate corespunz:toare.
f. Periile se+ntcia",3 unele lamele de colector se +nnegresc3 iar dup,
!iecare strun4ire a colectorului sau cur,.ire se +nnegresc acelea-i lamele.
.efectul poate a&ea urm:toarele cauze:
>9n bobinaul rotorului exist: un contact nesatisf:c:tor, 9n maoritatea
cazurilor la lipiturile bobinaului rotoric la colector, se controleaz: lipiturile
folosindu-se metoda c:derii de tensiune (&. fig. 2./), se lipesc din nou toate
locurile de 9mbinare desf:cute sau suspecte,
>unele lamele ale colectorului s9nt ie<ite 9n afar: sau s9nt arse, se
demonteaz: ma<ina, se strunc.<te colectorul, se lustruie<te cu %9rtie sticlat:
<i se caneleaz: din nou,
>scurtcircuit 9n bobinaul rotorului, se remediaz: defectul ca )a punctul
e.
Capitolul I$
Motorul de curent continuu 05ig. 61 Succesiunea operatiilor
este urmatoarea:
> se demonteaz: &entilatorul independent 1 prin
desfacerea <uruburilor 2 (&entilator existent numai la motoarele
de mare putere),
> se demonteaz: ap:r:torile colectorului 3 prin de<urubarea
<uruburilor 4
> se desfac leg:turile electrice care &in din stator la portperii,
> se scoate c:p:celul exterior ! prin demontarea <uruburilor "
> se demonteaz: scutul #, prin de<urubarea <uruburilor
$ <i prin lo&irea cu un ciocan, prin intermediul unei piese din
metal moale, de ur 9mpreur,
se demonteaz: crucea portperiei % prin de<urubarea <uruburilor 1& <i apoi a
suporturilor portperiilor 11' prin desfacerea <uruburilor 12 (subansambluri
care 9n acest moment se afla pe scutul demontat anterior),
> se scoate pana 13 din nutul (canalul) de pan: de la cap:tul
arborelui ,
> se scot ap:r:torile 14 prin de<urubarea <uruburilor 1!,
> se demonteaz: c:p:celul exterior 1" prin desfacerea <uruburilor
1#
(se scoate scutul 1$ de la cap:tul de ac8ionare prin desfacerea
<urubului 1%' 9mpreun: cu c:ma<a rulmentului <i a rolelor dac: este un
rulment cu role, sau singur, dac: este un rulment cu bile,
> se scoate inelul exterior al rulmentului cu role din alezaul
scutului, batandu-se u<or cu ciocanul de ur 9mpreur, prin intermediul unei
piese din cupru sau bronz, pe suprafa8a laterala,
> se scoate rotorul 2& din stator, 9mpreun: cu rulmen8ii de la
capetele axelor c:p:celelor interioare, &entilatorul interior, colectorul <i se
a<aza pe capra,
> se demonteaz: rulmentul 22' dup: ce a fost scoas: siguran8a 21,
cu autorul unei piese de extras rulmen8i, demontare ce poate fi 9nso8it: <i de
extragerea c:p:celului interior 23
> se demonteaz: inelul de siguran8: 24 <i se extrage inelul
interior sau rulmentul cu bil: 2!' separat sau 9mpreun: cu c:p:ce9ul 2"
> se scoate inelul de siguran8: 2# <i se demonteaz: &entilatorul
2$ prin de<urubarea <urubului 2&
> se extrage colectorul 3& de pe arborele rotorului, dup: opera8ia
de dezlipire a bobinaului rotoric de la stegule8e, cu autorul unei prese care
se prinde de g:urile filetate ale butucului colectorului ,
7 %8 % 9 #8 14 16
-ig.". Sec8iune printr-un motor de curent continuu.
>se desfac leg:turile statorului,
>se demonteaz: polii principali 31 i polii auxiliari 33' prin
de<urubarea <uruburilor 32 <i 34.
)n cele de mai sus s-au prezentat toate opera8iile necesare unei
demont:ri complete. .e multe ori, remedierea defectului nu reclam:
decat o demontare par8ial:, 9n acest caz, succesiunea opera8iilor r:mane
aceea<i, p9n: la punctul unde se consider: necesar: demontarea.
.emontarea <i montarea motoarelor electrice au o influen8: foarte mare
asupra calit:8ii func8ion:rii motorului reparat, ceea ce impune o aten8ie
deosebit: <i o utilizare corect: <i corespunz:toare a sculelor pentru
fiecare opera8ie in parte.
+a remontarea motorului opera8iile se &or executa 9n sensul in&ers
demont:rii.
.$epararea p:r8ilor componente ale motorului electric
asincron
@ $epararea 9nf:<ur:rilor. #obinaele pot fi reparate fie prin
rebobinare completa' fie prin 9nlocuire par8ial:. $epararea prin 9nlocuire
par8ial: este economic: <i asigur: o bun: calitate, deoarece o mare parte a
bobinaului original este p:strat:. .e multe ori ins:, 9nlocuirea par8ial: nu
este posibil:, zona defect: fiind extins: <i atunci se impune refacerea 9n
9ntregime a bobinaului.
+a rebobinarea unei ma<ini electrice este ne&oie s: se stabileasc:
caracteristicile bobinaului &ec%i:
>felul <i sc%ema bobinaului,
>pasul si num:rul de crest:turi,
>num:rul de conductoare 9n crest:tur: ,
>num:rul de bobine <i de sec8ii pe bobin:,
>num:rul de spire pe sec8ie ,
>dimensiunile crest:turii, bobinei, conductorului ,
>forma <i dimensiunile penei ,
>izola8ia crest:turilor <i a p:r8ilor frontale,
>lungimea miezului de fier,
>izola8ia suportului. bobinaului,
>dimensiunile bandaelor, amplasarea lor <i num:rul de spire din
fiecare,
>izola8ia sub banda ,
>dimensiunile capetelor de bobin:.
9nainte de 9nceperea rebobin:ni, pac%etul de tole trebuie s: fie
examinat cu aten8ie, iar crest:turile s: fie deba&urate <i cur:8ate de praf.
#obinaele statorice <i cele rotorice se repar: 9n mod diferit, de la
caz la caz, dup: modul 9n care s-au executat de
9ntreprinderea,produc:toare <i in
ilunc8ie de posibilit:8ile de care dispune atelierul de repara8ii. Motoarele
de medie tensiune se recomand: s: fie trimise spre rebobinare la
9ntreprinderile produc:toare sau specializate 9n acest scop, deoarece
repararea 9nf:<ur:rilor de medie tensiune este foarte dificil:, 9n crest:turi
trebuind sa nu existe spa8ii
de aer 9ntre conductoare, ele fa&orizAnd str:pungerea izola8iei.
'o(ina4ul statoric. S9nt mai multe procedee de rebobinare,
depinz9nd de construc8ia crest:turilor la o tensiune a ma<inii de p9n: la
"'' *,
>procedeul tragerii sau coaserii (crest:turi 9nc%ise),
>procedeul a<ez:rii prin istm (crest:furi desc%ise sau
semidesc%ise).
Impregnarea -i uscarea (o(ina4elor. Bxist: mai multe procedee, dintre
care cit:m:
> impregnarea prin imersiune (cea mai larg r:sp9ndit: <i care este
prezentat: 9n continuare),
>impregnarea sub &id.
Modul de impregnare se alege 9n func8ie de clasa de izola8ie a motorului
<i de condi8iile de mediu 9n care &a func8iona acesta. )nainte de impregnare
se sufl: cu aer comprimat uscat, pentru a se 9ndep:rta orice urm: de
impurit:8i. .up: aceea, se execut: o opera8ie de preuscare p9n: la o
temperatur: de 1/'CC, timp de c9te&a ore, in func8ie de m:rimea pieselor,
9ntr-un cuptor special. (poi se las: s: se r:ceasc: pain: la 2' > 1'CC,
pentru e&itarea aprinderii lacului de impregnare. Se introduc statorul <i
rotorul 9n baia cu lac de impregnare, 9n a<a fel 9nc9t s: fie complet cufundate
9n lic%id. .up: timpul cerut de te%nologia impregn:rii se scot, se las: s: se
scurg: surplusul de lac <i apoi se introduc 9n cuptor.
?scarea in cuptor se face 9n doua etape:
> men8inerea la temperatura de ;'CC, timp de / > " ore pentru
e&aporarea sol&entului,
> uscarea propriu-zis: la temperatura 1/'>1D'C, timp de 1'>31
ore,
9n func8ie de izola8ia <i destina8ia motorului.
)mpregnarea sub &id este mai eficient: deoarece lacul p:trunde mai bine
9n intersti8ii, dar necesit: instala8ii de ob8inere a &idului, care sant
costisitoare <i cu care 9n general s9nt dotate 9ntreprinderile constructoare de
ma<ini (<i nu atelierele de repara8ii).
: Repararea inelelor colectoare3 a portperiilor -i a periilor
colectoare. )nelele colectoare ale motoarelor asincrone cu rotorul bobinat
pot prezenta urm:toarele defecte:
> suprafa8: rugoas:, murdar: sau o&alizat: ,
> inele scurtcircuitate din cauza murd:riei <i a prafului de
c:rbune depus pe butucul izolant ,
> contactele imperfecte 9ntre bobina <i barele de leg:tur: ale
inelelor,
> izola8ie distrus: prin conturnarea izola8iei <i punerea la mas: a
p:r8ilor conductoare.
Pentru 9nl:turarea defectelor se procedeaz: la:
> strunirea <i <lefuirea suprafe8ei de contact,
> refacerea contactelor, cu strangerea corect: a <uruburilor de
contact,
> sc%imbarea izola8iei dup: demontarea inelelor in cazul
conturn:ri acesteia sau cand se constat: o punere la mas:.
-ixarea portperiilor trebuie bine f:cut:, deoarece sl:birea lor d: na<tere
la &ibra8ia periilor, ce d:uneaz: bunei func8ion:ri a inelelor colectoare.
0rebuie 9nl:turat ocul dintre perie <i caset: (normal acest oc este de ',1 >
',2mm 9n, sensul rota8iei <i de ',/ > '," mm 9n sens trans&ersal).
Periile trebuie s: calce cu toat: suprafa8a pe inelul colector <i trebuie s:
fie <lefuite dup: curbura inelului colector cu autorul unei %9rtii sticlate, cu
marginile ei 9ndoite in os pentru e&itarea r:zuirii muc%iei periei.
. Presiunea periilor pe inele trebuie s: fie aceea<i la toate periile,
&erificarea f:c9ndu-se cu dinamometrul fixat pe degetul de ap:sare al
portperiei.
)n cazul degrad:rii mari a periei, aceasta se sc%imb: cu alta nou:, de
aceea<i marc:. (E F carbon grafitat, ) F grafit, E) F electrografit, * F
Fmetal grafitat).

Repararea ar(orilor.
Principalele defecte care apar
s9nt:

>9nco&oierea
arborilor,
> uzura
fusurilor,
> uzura
canalelor de pana,
> deteriorarea capetelor de
arbore,
( fisurile.
-ig. 1. )ndreptarea arborilor cu autorul
flacarii oxiacetilenice Indreptarea ar(orilor se face
cu autorul fl:c:rii oxiacetilenice 9n felul urm:tor: se a<azA.
rotorul cu capetele arborelui pe lag:re pro&izorii din lemn c:ptu<ite cu
cositor, 9n a<a fel 9nc9t sensul de 9ndoire s: fie 9n os . Se a<az: sub cap:tul
fusului un comparator cu acul indicator la zero. (poi, cu un brenner
(arz:tor) potri&it se 9nc:lze<te fusul ca in figura 1, pe o por8iune de /'>2'
mm, p9n: c9nd acesta cap:t: la locul 9nc:lzit o culoare &i<iniu desc%is.
.urata 9nc:lzirii nu trebuie s: dep:<easc: un minut. .atorit: 9nc:lzirii se
accentueaz: 9nco&oierea fusului, lucru constatat la comparator. (poi se las:
s: se r:ceasc: 9ncet, timp 9n care el se 9ndreapt:, lucru constatat la
comparator, al c:rui ac re&ine la zero, apoi trece de zero, indicad m:sura in
care fusul s-a stabilizat. .ac: nu s-a 9ndreptat suficient, se repet: opera8ia
de 9nc:lzire pe o por8iune &ecin:.
$epararea fusurilor uzate se poate face fie cu instala8ii speciale de
cromare, fie prin 9nc:rcare cu sudur: cu arc &ibrator, de c:tre un sudor
specializat 9n aceast: opera8ie.
Canalele de pan: se repar: prin 9nc:rcarea lor cu sudur: <i apoi prin
frezare, 9n atelierele mecanice ale 9ntreprinderii.
@ $epararea lag:relor, scuturilor <i carcaselor. Motoarele asincrone pot
a&ea lag:re cu rulmen8i sau lag:re de alunecare. $ulmen8ii cu bile se repar:
rar, indicat este ca ei s: fie 9nlocui8i cu al8ii noi, atunci c9nd ocul dintre
inele <i bile dep:<e<te ',1 > ',3 mm. +a 9nlocuire trebuie a&ute 9n &edere
urm:toarele considerente,
>montarea trebuie s: se fac: f:r: deterior:ri sau deform:ri ale c:ilor
de rulare, f:r: 9n8epenirea bilelor sau rolelor,
> trebuie s: se fac: cur:8irea tuturor suprafe8elor interioare ale
lag:rului <i ungerea lor corespunz:toare regimului de func8ionare,
>nu trebuie s: se lase ocuri axiale <i radiale peste &alorile indicate,
> fusurile pe care se monteaz: rulmen8ii trebuie prelucrate foarte
precis , dac: rulmentul se monteaz: pe un fus conic, o&al sau cu o str9ngere
prea mare, acesta se &a dilata, &a anula ocul de monta si &a produce, 9n
func8ionarea motorului, griparea iar dac: fusul are un diametru, prea mic,
rulmentul &a aluneca, conducind la o uzur: accelerat: a fusului, 9nso8it: de
o 9nc:lzire puternic: <i de distrugerea sa.
+a lag:rele cu alunecare se pot i&i urm:toarele defecte:
>m:rirea ocului dintre fus <i cuzinet, 9n care caz se 9nlocuie<te
compozi8ia cuzinetului,
> aruncarea uleiului din lag:r, datorit: inelelor de ungere prea
u<oare calit:8ii necorespunz:toare a garniturilor sau mont:rii incorecte
a lag:rului (ocuri prea mari).
Scuturile se pot sparge <i atunci, 9n func8ie de gra&itatea defectului,
ele
se sc%imb: sau. se repar: prin sudare.
Carcasele, 9n afara sp:rturilor, mai pot prezenta o&aliz:ri sau coniciz:ri,
care se 9nl:tur: prin strunire. @ Bc%ilibrarea rotoarelor $otorul unui motor
electric poate prezenta:
>un dezechilibru static' cand centrul, de greutate al rotorului 9n timpul
rota8iei este deplasat la o oarecare distan8: fa8: de axa sa de rota8ie 9n acest
caz, asupra rotorului ac8ioneaz: o for8: dezec%ilibrat: G' care tinde s: scoat:
rotorul din pozi8ia de ec%ilibru,
>un dezechilibru' dinamic' cand centrul de greutate se afl: pe axa de
rota8ie, dar 9n mi<care apare un cuplu de for8e (fig. H.1)
Pentru 9nl:turarea oric:rui dezec%ilibru. este necesar: ec%ilibrarea
rotorului.
Ec*ili(rarea static,. 9n figura H./ se indic:
dou: metode de ec%ilibrare. .ac: rotorul este
deplasat din pozi8ia de ec%ilibru static, dup:
cite&a oscil:ri el re&ine, indicand 9n acest fel
locul 9n care este dezec%ilibrat.
Ec*ili(rarea dinamic,. Se execut: cu
autorul dispoziti&elor mecanice sau electrice
de ec%ilibrat. 9n cazul
folosirii dispoziti&ului,electric, principiul
ec%ilibr:rii este urm:torul:
9n timpul rotirii, rotorul pro&oac: oscila8ii ale
reazemelor pe care sunt fixate lag:rele,
oscila8ii care sunt transmise unei bobine ce -ig H.1 0ipuri de de"ec*ili(ru
se afl: 9n campul magnetic al unui magnet permanent. b- dinamic a-static
Se produce astfel ot.e.m. care este
amplificat: <i transmis: unui &oltmetru <i unui dispoziti& stroboscopic.
*aloarea dezec%ilibrului este citit: la &oltmetru, iar locul
acestuia este indicat de dispoziti&ul stroboscopie.
Bc%ilibrarea se face fie prin 9ndep:rtarea
de material din corpul
rotorului, prin
g:urire (la rotoarele mici), fie
prin
aplicarea unor greut:8i de
ec%ilibrare 9n
locurile special
5ig. 7.# Metode de constatare a
dezec%ilibrarii statice
pre&:zute 9n acest scop, prinse 9n <uruburi sau a- pe rigle cutit b- pe discuri 1- rotor
prin sudare (la rotoarele mari). /- rigla cutit