INTRODUCERE

Presa creeaz un mod de via care este definit n funcie de valorile,

interesele, aspiraiile celor implicai n viaa public. A transmite informaii, a
rspndi cunotine, a crea i pune n circulaie divertismentul au devenit aciuni
obinuite fr de care nu ne mai putem imagina viaa noastr cotidian. Mass-
media prezint evenimentele ntr-o anumit lumin, la fel cum nu toate
evenimentele aung s devin tiri. !electarea informaiilor face din mass-media un
instrument de influenare social, iar deci aici transpare i ideea de moguli
mediatici. "ert este c nu mai putem astzi s ignorm mass-media, ci doar s i
acord m sau nu atenie sporit. Aa fel cum e#ist dependeni de media, la polul
opus gsim persoane ve$emente sau care refuz informaiile de pe surse pe motiv
c nu sunt adevrate. %rganiznd agenda informaiilor mass media realizeaz un
tablou al actualitii stabilind prioritile sociale. Actualitatea este ceea ce se
ntmpl aici i acum i ceea ce conteaz apare n prim-plan c$iar i pentru un
numr limitat de zile.
%bsesia pentru actualitate, dorina de a ti mereu ceea ce se ntmpl ne
transform n consumatori dependeni de pres. Anunul cu privire la anularea unui
urnal de tiri pe motiv c nu e#ist nimic nou ar produce panic, nesiguran,
nelinite. &venimentele care se deruleaz n ritm rapid capt o importan
disproporionat n detrimentul celor care se soluioneaz mai lent. &venimentele
sunt considerate depite atunci cnd apar noi evenimente, c$iar dac n planul
realitii sociale nc nu i-au consumat importana.
Actualitatea este neleas e#clusiv n termenii a ceea ce s-a ntmplat n
ultimul minut, iar durata nu mai nseamn dct o succesiune de momente prezente.
'iecare societate poate fi analizat prin prisma milocului de comunicare dominant.
(
Miloacele, te$nologiile dominante creeaz monopoluri ale cunoaterii, care la
rndul lor se vor roda n timp i vor fi nlocuite de alte noi miloace de comunicare.
)elevizorul i computerul dincolo de funcia de a ne ancora n realitatea cotidian,
ne confer un mod de gndire diferit al acesteia. Media clasific realitatea pentru
noi, o ncadreaz, o lrgesc i o definesc. *in aceast perspectiv realitatea
cotidian nu concide cu cea mediatic, ns ea devine important n msura n care
ea poate deveni mediatizat. )eleviziunea nu mai trateaz evenimentele separat i
discret, ci e#ist un adevrat flu# informaional continuu astfel nct diferenierea
ntre tirile despre revolte, greve, inundaii, crime, dezastre intr alturi de
divorurile vedetelor, lansri de cri sau tiri sportive. Percepia noastr asupra
realitii este modificat fundamental sub impactul media i putem afirma c n
fond mass media ne nva cum s gndim, percepem i interpretm evenimentele
care se succed.
"ercettorul +arold ,nnis a introdus conceptul de predilecie temporal i
predilecie spaial ale mass-media. 'iecare societate poate fi analizat din prisma
milocului de comunicare dominant. Media care pun accentul pe timp sunt acela
care folosesc pergamentul, piatra, iar cele care pun accentul pe spaiu folosesc
papirusul i $rtia. Miloacele, te$nologiile dominante creeaz monopoluri ale
cunoaterii care n final se dezec$ilibreaz i se prbuesc. Astfel, o tendin o va
nlocui pe cealalta n timp i invers. Miloacele prin care comunic oamenii
alctuiesc un mediu la fel de real i de influent precum aerul pe care l respir, iar
orice modificare n ceea ce privete structura mediului comunicaional atrage
deopotriv sc$imbri n organizarea social, predispoziiile intelectuale, definirea
realitii i a valorilor. !c$imbrile te$nologice antreneaz sc$imbri de natur
epistemologic, influenteaz concepiile unei societi cu privire la adevr,
cunoatere, realitate. )iparul, computerul, televiziunea nu sunt numai simple
maini care produc informaie, ci i modaliti prin care conceptualizm realitatea.
-
&le clasific lumea pentru noi, o ealoneazn timp, o ncadreaz, o lrgesc, o
definesc.
*iversele forme de comunicare coe#ist, ns cele noi le pun n pericol pe
cele vec$i. )eleviziunea a devenit milocul de comunicare dominant i a reuit s
sc$imbe gndirea i raportarea la lume. &#ist dou teorii diferite n ceea ce
privete rolul comunicrii i relaia pe care o stabilim cu realitatea la care ne
raportm.
Modelul informaional, abordeaz societatea din perspectiva raporturilor de
putere, administrare i control, guvernatde ordinea politic. .n cadrul acestui
model, comunicarea este un proces de transmitere a mesaelor n spaiu, pe distane
mari, cu scopul de a menine sub control audienele. /a acest nivel, comunicarea
nseamn persuasiune, sc$imbare de atitudine, modificare a comportamentului,
socializare prin intermediul transmiterii informaiilor. 0olul mass-media este acela
de a media ntre o realitate accesibil i public. .n condiii de profesionalism din
partea urnalistului i n condiii te$nice perforamnte nu intervin distorsionri sau
pierderi de mesa. 1iarul reprezint un miloc de rspndire a tirilor, informaiilor
i divertismentului.
2tirile ncep s fie rspndite ntr-un volum din ce n ce mai mare, la distane
considerabile, unor audiene din ce n ce mai dispersate. Astfel se pune ntrebarea3
ce efecte au tirile asupra audienelor4 Aut la descifrarea realitii sau
distorsioneaz mesaul4 .n perspectiva modelului informaional, urnalismul este o
e#tensie a tiinei, ceea ce conteaz fiind faptele, adevrul gol-golu i reflectarea
realitii.
.n modelul ritual, comunicarea nseamn participare, negociere, comunitate,
mprtire a nelesurilor. "omunicarea este un proces prin care realitatea este
produs, creat i modelat. 5o$n *e6e7 subliniaz potenialul pe care mass-media
l prezint pentru multiplicarea dezbaterilor, articularea semnelor i simbolurilor
8
comune fr de care comunicarea i interaciunile sociale nu ar fi posibile. .n al
doilea model, citirea unui ziar reprezint un ritual i o confirmare a unei
perspective asupra lumii. "eea ce conteaz este implicarea mesaelor media n
structurarea vieii i a timpului cititorului.
.n dezbaterea problemelor privind efectele mass-media se impun, de la
nceput, cteva precizri, unele conceptuale, altele legate de perspectivele de
abordare. "ercetrileasupra efectelor au oscilat ntre dou opiuni privind
importana i puterea de a influena media, capacitatea lor de a produce anumite
efecte. Astfel, aprecierile s-au articulat fie sub ideea 9efectelor atotputernice: ale
media, fie sub ideea 9efectelor minore: ;limitate<. Analiza efectelor se situeaz n
centrul studiilor asupra comunicrii de mas. Problemele c$eie abordate se refer
la3 puterea de influenare a media, direciile de influenare, tipurile de efecte,
mecanismele i condiiile producerii efectelor. Analiza modului n care mass-
media influeneaz societatea ;n c$ip voit, n urma unei strategii dinainte pus la
cale sau n c$ip ntmpltor< a constituit una din preocuprile maore ale
cercettorilor mass-media.
,mpunerea televiziunii n ansamblul sistemelor mediatice este un alt factor
care oblig la reconsiderarea puterii de influen a media. Aceasta atinge i atrage
audiene de dimensiuni fr precedent. Puterea de atracie i de seducie a
televiziunii este incomparabil cu aceea a altor media.

=
ROLUL I FUNCIILE MASS-MEDIA N SOCIETATE

Pornind de la observarea efectelor pe care mass-media le produce asupra
vieiisociale, dar i a influenelor pe care indivizii i grupurile sociale le e#ercit
asupra preseispecialiti din diverse domenii au ncercat s vad ce loc ocup mass-
media n viaa social, ce legturi se stabuilesc ntre ea i diferite instituii, care
este valoarea acestor interaciuni i ce putere are presa n procesle de transformare
a structurilor economice, sociale, politice ori culturale. .n acest conte#t se poate
observa c relaia dintre mass- media i societate se poate pune n termeni de
consecine globale ;funciile presei<, de ansamblu de influene ;efectele presei< sau
de misiuni atribuite acestor sisteme ;rolurile presei<. .n limbaul uzual i c$iar n
unele lucrri de specialitate, termenul de funcie cumuleaz frecvent cele trei
variante enumerate anterior.
(. Prima i cea mai important funcie a presei, a mass-media n general, este
aceea de a informa. 0aiunea suprem a apariiei presei aceasta a fost3 de a
informa, de a nregistra, de a comunica ;comunicare > sc$imb de informaii< ce se
ntmpl n lume, ce face, ce spune,ce gndete lumea. %piniile n acest sens sunt
diverse, dar converg spre ideea c o caracteristic esenial a lumii de astzi este
nevoia de informare. *in acest motiv, rolul informativ devine un imperativ i o
obligaie a instituiilor mass-media care trebuie realizat. Pe drept cuvnt Alvin
)offler consider c 9noul sistem mass-media global a devenit, de fapt, principalul
instrument al revoluiei din lumea n sc$imbare a prezentului:. ,ndividul caut
informaii despre evenimentele relevante din societate, sfaturi n problemele
practice cu care se confrunt, i satisface curiozitatea i interesul general, nva i
se auto-educ.
?
Media se definete adesea drept sursde informaie, ns atunci cnd dorim
s ne informm nu apelm n primul rnd la pres, ci la telefon. Mass-media ne
ofer informaii despre obiecte, evenimente, situaii care ne sunt strine sau care nu
se afl n sfera activitii noastre. *up Mi$ai "oman e#presia 9funcia de
informare a presei: poate fi tradus prin sintagme diferite3
- drept urmare a activitii presei, publicul este informat- funcie@
- presa are misiunea de a informa publicul - rol@
- prin informa iile pe care le distribuie, presa influeneaz gndirea i
comportamentul publicului - efect. *in flu#ul informaiilor pe care le primim
zilnic doar o parte sunt de imediat utilitate ;starea vremii, situaia preurilor,
manifestrile sociale<, celelalte fiind mai puin legate de mediul i interesul
actual;tirile privitoare la o lovitur de stat din alt ar, moarte unui actor strin<.
Autorul clasific informaiile n trei categorii distincte3 informaiile generale,
informaiile instrumentale i informaia de prevenire.
,nforma iile generale se refer la acele informaii care nu au o utilitate
imediat i care se vor materializa n decizii personale dup o anumit perioad de
timp. 1ilnic primim informaii din toate domeniile economic, politic, iniiative noi
legislative sau descoperiri tiinifice care vor fi stocate ca informaii generale ce
pot fi actualizate i folosite ulterior.,nformaiile instrumentale se regsesc n mass-
media i constituie acea surs de informa ie cu utilitate imediat fiind prezente n
toate sursele mediatice indiferent deforma lor. .n ziare i reviste, la televizor sau
radio i pe internet regsim ca punctecomune indiferent de specificul lor informaii
despre vreme, trafic, evenimente sportive,diverse anunturi, $oroscop etc.. Acest tip
de informaii servesc publicului pentru a se orienta i g$ida n viaa de zi cu zi,
e#istnd consumatori centrai e#clusiv pe acest gen deinformaii. Acest fapt a
determinat ulterior specializarea anumitor publicaii pe acest gende informaii
;revistele culinare sau de amenaare a casei<, ct i crearea anumitor rubiricisau
A
emisiuni dedicate lor ;anunuri privind vnzrile i cumprrile, serviciile
sauprogramele de tele-s$opping din ce n ce mai prezente astzi<. ,nformaia de
prevenire au n vedere ceea ce s-ar putea ntmpla, efectele viitoareale anumitor
decizii fcnd trimitere la dimensiunea anticipativ a informaiei. 'uncia lor este
aceea de a avertiza i pregti publicul. Printre acest gen de informaie regsim
avertizrile cu privire la furtuni, cutremure, incendii, riscul de poluare sau apariia
unor crize precum greve, faliment, acte de terorism.
-. A doua funcie fundamental a mass-media este cea formativ,
modelatoare.
.Mass-media e#prim i cristalizeaz opinii, comportamente, mentaliti i
le influeneaz n sens pozitiv sau negativ, contribuind totodat la ridicarea
nivelului general de cunoatere i de educaie a populaiei n domeniile eseniale
ale culturii i civilizaiei.,ndividul prin receptarea canalelor mediatice gsete o
confirmare a valorile personale,aspir la un anumit model de comportament, se
identific cu persoanele apreciate demedia. &l dobndete capacitatea de a se
identifica cu ceilali, are o baz comun pentru conversaie i interaciune social.
&dificatoare n acest sens este constatarea celor doi raportori ai
"lubului de la 0oma, Ale#ander Bing i Certrand !c$neider 9mass-media a auns
unul dintre principalii ageni n formarea opiniei publice i a gndirii
indivizilor:. Modul n care sunt selectate i comentate tirile depinde de diverse
criterii,subiective sau obiective, de diverse interese, personale sau de grup, de
gradul general de cultur al ziaritilor, de etica lor profesional i, nu n ultimul
rnd, de receptorii tirilor.%menirea modelat de ctre mass-media la scar
mondial, la nivelul unui sat global, aa cum sugera Mc/u$an, nu trebuie vzut ca
redus la o uniformizare general a indivizilor, ci ca o colectivitate diversficat,
alctuit din indivizi care i e#prim opiunile personale, manifestndu-i cu spirit
critic opiniile.
D
%pinia public impune, prin intermediul mass-media, reguli noi, relaii noi,
o nou etic, ea are rolul de control social, prin realizarea acelei cone#iuni inverse
;feed-bacE-ul<, tot mai specifice miloacelor moderne de comunicare, mai ales
radioului i televiziunii.
8. A treia funcie important a mass-media este cea comercial. &ste un
lucru bine cunoscut c tirile sunt cele care vnd ziarul. .ntr-o societate
democratic, accesul liber la informaie, informaia e#act, obiectiv i rapid,
sc$imbulliber de informaii sunt vitale pentru opinia public, pentru formarea unor
atitudini, orientri, comportamente. *ar sunt tiri iF tiri. % informaie, ;o tire<
este e#presiaunei selecii ;subiective<, a unei udeci de valoare, a unei opiuni.
,nformaiile suntrezultatul unui filtru3 al opiunii gazetarului, dar i al grupului
acionar, cruia el i aparine, al redaciei sau patronului care-l pltete.
=. "ea de-a patra funcie a mass-media este cea recreativ, de divertisment.
%mul modern triete ntr-o continu stare de stres, find victima unor profunde
transformri sau crize n domeniul social-economic, politic, cultural etc., cu efecte
psi$ologice grave i de lung durat, care-i modific comportamentul, relaiile
sociale i familiale, modul de a gndi i a simi. &l este supus zilnic unui
bombardament informaional ameitor, care-i artificializeaz viaa, l rupe de
natur, de trebuinele sale fundamentale fireti falsificndu-i opiniile, opiunile,
atitudinile. "onsumul de divertisment nu rspunde numai dorinei de rela#are, ci
satisface nevoia omului de a scpa de sub presiunea cotidianului.*e aici, nevoia
fireasc de ap rare, de rela#are, de divertisment. *ar, atenie, divertismentul din
mass-media nu mai e un simplu divertisment, el reprezint, n ultim instan, tot o
form ;mascat< a unei atitudini, a unei opiuni. Pentru c, n fond, cele dou
funcii ale mass-media, cea comercial i cea recreativ, au tot un rol formativ,
nsensul pozitiv sau, dimpotriv, negativ. /a nivelul sistemului mass-media
ponderea mesaelor de divertisment este inegal de la un canal la altul, fiind canale
G
a#ate n specialpe aceast funcie cum ar fi cele muzicale sau de desene animate
sau cele care difuzeaz filme fa de canalele centrate e#clusiv pe tiri. Potrivit lui
Heil Postman problema esenial nu este aceea c televiziunea ne
ofer divertisment, ci c ea trateaz toate subiectele n forma divertismentului,
acesta devenind o supra-ideologie a oricrui discurs mediatic.*incolo de
controversele privind rolul i funciile mass-media n societate, oconcluzie este
evident3 imposibilitatea de a le contesta sau ignora. *impotriv, seimpune
constatarea c, oricte critici le-am aduce, orict de ve$ement le-am nega ele
seimpun, dincolo de dorina noastr n viaa cotidian a fiecrui individ, iar viitorul
rmne desc$is pentru orice surprize. .n fond, pentru receptor, totul nu este dect o
c$estiune de opiune, n funcie de e#periena sa de via, de e#igenele sale
intelectuale i morale.
Pentru a aprecia asupra modului in care miloacele de comunicare in masa
isi indeplinesc in mod corespunzator atributiile, trebuie identificate si definite
scopurile acestora, scopuri incadrate sub denumirea de functie, fiecareia dintre
acestea corespunzandu-i desfunctii, tinte ale deontologiei
(
.
5.+erbert Altsc$ull in cartea sa Agents of Po6er ;(IG=< identifica 8 modele
de presa3 modelul de piata ;capitalist<@ modelul comunitar ;socialist<, modelul
tarilor in curs de dezvoltare, modele rezultate din analiza crezului, scopurilor si
viziunilor referitoare la libertatea presei.
Astfel dupa scopurile urnalismului,
J in tari piata aceasta vizeaza3
cautarea adevarului
responsabilitatea sociala
informarea ;educarea< nici politica, nici culturala
sluirea impartiala a populatiei si a doctrinei capitaliste
(
Certrand, "-5, op.cit.,p.8(
I
a slui ca un Kcaine de paza: al democratiei
Jin tari comunitare3
investigarea adevarului
responsabilitatea sociala
educarea populatiei si recrutarea de aliati politici si culturali
sluirea populatiei cerand spriin pentru doctrina corecta
a modela viziuni si comportamente
-
.
Jin tari in curs de dezvoltare
sluirea adevarului
responsabilitatea sociala
educarea politica si culturala
sluirea populatiei prin cautarea , in parteneriat cu guvernul unei
sc$imbari pentru scopuri benefice
a slui ca instrument al pacii
8
.
*aca sociologul american /ev )$a7er identifica D functii ale presei-de
socializare, de identitate@ de mitologizare, de compensare, de informare, de
divertisment, de educare.
'.Call, identifica doar 8 functii3 de insertie sociala, de recreere, de purificare
sufletesca, iar M. Mat$ieu le grupeaza in D categorii3 de evaziune, de coeziune
sociala, de distribuire a cunostintelor, de depozitare a actualitatii, de g$id a
actualitatii, de recreere si purificare.
*upa M.Lile7 presa indeplineste ? functii3 de a furniza informatii, de a
analiza aceste informatii, de a oferi un cadru general de referinte pentru cunoastere,
de a distra, de a difuza o cunoastere enciclopedica.
*. McMuail stabileste - mari familii de functii3
-
!everin, L.5, )anEard, 5.Lr.r, Perspective asupra teoriilor comunicarii de masa, &d. Polirom , ,asi, -NN=, p.88N
8
"oman, M, Introducere in sistemul mass-media, &d.Polirom, ,asi, -NN=, p.G8
(N
a< pentru societate in ansamblul ei3 de informare, de corelare, de
asigurare a continuitatii, de divertisment, de mobilizare@
b< pentru indivizi, luati in parte3 de informare, de stabilire a identitatii, de
integrare in societate, de divertisment.
1. Funci! "e in#or$!re
'unctia de informare raspunde nevoii oamenilor de a controla mediul
inconurator3 evaluarea importantei evenimentelor pe baza informatiilor pe care le
primesc prin mass-media, anticiparea tendintelor vietii economice, sociale sau
politice.
'unctia de informare, denumita si functie de supraveg$ere accentueaza,
astfel cum apreciaza profesorul M."oman, Kstatutul de instrument de control al
realului pe care il are presa:. Aceste informatii formeaza un repertoriu specific,
care se adauga reprezentarilor simbolice si sistemelor de valori dobandite prin alte
canale si din alte aparente.
*in aceasta perspectiva informatiile oferite prin intermediul miloacelor de
comunicare pot fi clasificate in3
a. in#or$!ii %ener!le3 informatii care desi nu au o identitate imediata, ofera
un capitol informational, care poate fi reactualizat pentru evaluarea unui eveniment
si pentru stabilirea unei strategii ;e#.3 date privind viata politica interna, cotatiile
bursiere, evolutia inflatiei, starea delincventei<@
b. in#or$!ii insru$en!le& "e ser'iciu3 informatii datorita carora oamenii
dobandesc instrumentele informationale prin care controleaza mediul imediat si pe
baza carora isi organizeaza viata de zi cu zi ;e#.3 informatii despre starea vremii,
situatia circulatiei, zonele blocate, evenimente culturale si sportive<.
c.in#or$!i! "e pre'enire3 vizeaza informatia perspectiva, dimensiunea
anticipativa a acesteia ;e#.3 datele referitoare la starea vremii, informatiile privind
prevenirea unor boli, noi trasee si orare ale transportului in comun, informatii
((
vizand prevenirea unor boli, noi trasee si orare ale transportului in comun,
informatii vizand pregatirea publicului pentru confruntarea cu o serie de
evenimente neasteptate si nedorite3 catastrofe naturale, accidente, crize<.
(. Funci! "e inerpre!re
'unctia de interpretare priveste stirea ca pe o viziune, cultural determinata
asupra unor informatii, ea sintetizand informatiile respective si semnificatiile
atribuite lor, datele concrete, cat si intelesul ce poate fi atribuit evenimentelor sau
stirilor prezentate.
)ri$! #or$! de interpretare consta in decizia de a face publica
=
, gest ce
implica atat o udecata de valoare, cat si un proces de interpretare a realului in
functie de un ansamblu de norme, reprezentari, simboluri.
A "ou! #or$! in cadrul acestei functii o reprezinta stabilirea ierar$iei
evenimentelor, act ce implica o responsabilitate sociala mare.
Alaturi de aceste - forme directe si implicite de interpretare, punerea in
contact si conectarea stirilor constitue forme directe de semnificare a
evenimentelor.
,mportanta acestor forme a dus la construirea unei conventii3 Ksepararea
prezentarii evenimentelor de opiniile persoanelor ale celor care le relateaza:, idee
sintetizata in (II- de !.P.!cott3 K'aptele sunt sacre , comentariile sunt libere:.
,nterpretarea se concretizeaza in genuri urnalistice bine determinate3
editorialul care prezenta politica ziarului intr-o anumita problema si comentariul,
ce reprezinta un punct de vedere personal al autorului.
*. Funci! "e le%!ur!
"onsumarea produselor mass-media leaga milioane de oameni care, fiind
e#pusi in mod constant acelorasi mesae aung sa impartasesca valori si
=
Idem, p.GG
(-
reprezentari culturale comune, sa gandesca prin informatii, idei si simboluri
analoage.
/egatura astfel creata nu se mai bazeaza pe pro#imitatea spatiala, nationala,
regionala, religioasa sau culturala ci pe cea informationala.
!e considera ca cea mai importanta functie a mass-media este aceea de a
crea un public, o comunicare imaginara, un ansamblu de oameni delocalizati,
nelegati prin mecanisme sociale ori prin dependinte economice, functie datorita
careia presa e#ercita o actiune de coagulare a societatii, reprezentand un adevarat
eveniment social:.
+. Funci! "e culur!li,!re
Prin aparitia si cresterea ponderii mass-media, o mare parte a activitatilor de
transmitere a valorilor si modelelor culturale, de formare a gandirii si
comportamentului au fost preluate de presa. Presa raspunde nevoilor comunitatilor
de perpetuare a valorilor comune si de identificare cu acele modele pe care
comunitatea le considera repere de actiune.
Mass-media are si o functie de socializare e#plicit asumata3 prin emisiunile
sau publicatiile destinate copiilor, cele de invatare a limbilor straine, documentare
cu un continut educativ, etc.
)ransmiterea valorilor prin mass-media contribuie la realizarea stabilitatii
sociale, la mentinerea structurilor culturale, oferind un set de roluri sociale si un
vocabular simbolic.
-. Funci! "e "i'eris$en
Produsele media raspund nevoii oamenilor de rela#are, odi$na, evadare din
griile cotidiene. !caderea timpului alocat muncii si cresterea celui ramas la
dispozitia individului pentru alte activitati a dus la utilizarea mass-media ca
principal furnizor de bunuri destinate ocuparii timpului liber, evolutiile te$nologice
(8
permanente conducand la perfectionarea instrumentelor de difuzare a unor mesae
de interes general.
Prin accesibilitate, cost si cantitate mass-media se impun drept cele mai
importante furnizoare de divertisment in societatea moderna.
Ponderea mesaelor de divertisment difera de la un canal la altul, de la un tip
de institutie la altul.
0esursele remarcabile ale mass-media de a oferi un raspuns adecvat nevoilor
umane de rela#are si evadare au condus la amplificarea functiei de divertisment in
detrimentul celei de informare.
.. Funci! "e 'ecor !l pu/lici!ii
Principalul scop al miloacelor media este de a Kseduce: un public in scopul
de a-l vinde ofertantilor de publicitate, straduindu-se sa creeze un conte#t favorabil
publicitatii.
0atiunile comerciale O divertismentul atrage publicul, dimensiunile, in
crestere, ale audientei atrag firmele interesate sa-si faca publicitate, veniturile mari
din publicitate aduc profitul dorit< au determinat privilegierea produselor orientate
spre distractie si evaziune. )uturor acestor functii ale miloacelor de comunicare in
masa le corespund disfunctiile sistemului mass-media, analiza lor functionala fiind
analizata /ass Lell si Lrig$t.
'unctii *isfunctii
(.-!upraveg$erea3 informeaza si asigura
stiri
-Avertisment-pericole naturale
-,nstrumentale-stiri vitale pentru economie,
public, societate
-&#punere la norme, personalitati,
evenimente
Posibilitatea de a crea panica,
e#agerarea@
.Harcotizarea O apatie, pasivitate, prea
mult de asimilat
!uprapunere, perspective reduse
-.-"orelarea3 selecteaza, interpreteaza,
critica
!poreste conformitatea, perpetueaza
stereotipurile.
(=
,mpune norme sociale-consens, demasca
deviatiile.
"onfirma statut-lideri de opinie.
,mpiedica amenintarile la adresa stabilitatii
sociale, panica.
Monitorizeaza, dirieaza opinia publica.
"ontroleaza guvernul, proteeaza.
"reeaza pseudo-evenimente, imagini
Kpersonalitati:.
,mpiedica sc$imbarea sociala, inovatia.
8.-)ransmiterea culturii3 invata .
Mareste evaziunea sociala- largeste baza
e#perientei comune.
!ocializare continua-inaintePdupa educatie,
autoare, integrare.
0educe varietatea subculturilor,
mareste societatea de masa.
*epersonalizeaza, lipsa cotactului
personal.
)endinte spre standardizare, impiedica
evolutia culturala.
=.-*istratie
Pauze private, escapism, umple timpul
liber
"reeaza cultura de masa- arta, muzica-
e#punere de masa.
&leveaza gesturile, performantele
,ncuraeaza.escapismul.,preocuparea
pentru timpul liber.
"orupe arta fina.
*elireaza gusturile si impiedica
dezvoltarea
DRE)TURI I RES)ONSA0ILIT1I N ACTI2ITATEA 3IARISTIC1
(?
/egitimitatea demersului urnalistic se bazeaza pe ec$ilibrul dintre drepturile
si indatoririle presei, in care scop se cuvine a fi amintit unul dintre cele mai
temeinice studii privind libertatea presei, realizat de "omisia 0egala Critanica a
Presei, din care rezulta urmatoarele3
Drepturi3
-a publica stiri si opinii@
-a edita ziare@
-a refuza publicarea unor articole@
-a participa la adunarile publice@
-a colecta si sintetiza informatii de orice fel@
.a transmite publicului mai multe opinii alternative@
-a transmite informatii corecte, complete si obiective.
Indatoriri3
-a da publicului posibilitatea de a-si e#prima opiniile@
-a servi binele public@
-a prezenta puncte de vedere alternative, inclusiv nepopulare@
-a actiona in numele publicului in baza increderii acestuia.
*in perspectiva rolului lor intr-o societate democratica, urnalistii se afla in
raporturi de responsabilitate individuala - in sensul ca libertatea personalului media
este parte integranta a libertatii presei - si colectiva ;la nivelul grupului si in sens
mai larg, al comunitatii profesionale<, contractuala ;fata de proprietar< si sociala
;fata de public si lege<.
,gnorarea responsabilitatilor amintite de catre urnalisti nu se traduce doar in
erodarea credibilitatii presei, ci si in limitarea libertatii lor profesionale. Altfel
spus, intre gradul de maturitate, de profesionalism si gradul de libertate e#ista o
determinare directa.
(A
Asa se face ca in societatile democratice, preocuparile in sensul liberalizarii
sistemului mass-media se imbina cu 9conducerea de la distanta: a media de catre
autoritatile centrale, respectul pentru autonomia presei nee#cluzand austari
negociate ale e#ercitarii profesiei, limitari la care comunitatea urnalistilor adera.
Pe de alta parte, constienti de rolul lor social, urnalistii insisi manifesta un interes
constant pentru consolidarea statutului lor, pentru legitimarea demersurilor lor.
,n aceste directii se inscriu si evolutiile recente din 0omania, unde, desi
raporturile presa-stat au fost si sunt tensionate, cei doi par sa fi inteles ideea
responsabilitatii si transparentei.
Amintim aici embargourile instituite de presa fata de activitatile celor doua
camere ale Parlamentului 0omaniei ;martie (IIG< asupra carora s-a revenit ulterior
si documentul de autoreglementare care este cadrul deontologic adoptat de "lubul
0oman de Presa.
)otusi cel mai solid garant al libertatii presei il constituie legea, alaturi de
instrumentul de protectie fundamental, "onstitutia.
*in pacate in 0omania, profesia de ziarist nu are statut reglementat legal, si
cum nu este reglementat dreptul la replica@ acesta din urma fiind prevazut doar de
"onsiliul Hational al Audiovizualului.
*esi e#ista un Proiect de cod deontologic al !ocietatii 0omane de
0adiodifuziune sau statute ale unor organizatii profesionale ;Q.1.P., A.1.0.<,
acestea nu au putere de lege. ,n consecinta, in e#ercitarea profesiei sale, ziaristul se
confrunta cu prevederile "odului Penal. %r, de e#ercitarea dreptului de e#primare
si informare este strans legata dezvoltarea, mentinerea si protearea democratiei.
ETICA SI LE4ISLAIA )RESEI5 LIBERTATEA PRESEI
(D
/ibertatea presei presupune, n fapt, e#istenta a trei libertati definite ca atare
n documentele cu vocatie internationala, ct si n cele nationale si regionale -
libertatea informarii, a e#primarii si a comunicarii.
*esi, cu mari e#ceptii, toate statele recunosc libertatea presei, consideram ca
aceasta nu are materialitate dect n cazul n care sunt reunite urmatoarele
elemente3
(. ,ndependenta fata de guvern P putere politica@
-. ,ndependenta fata de sursele de informatii@
8. ,ndependenta fata de proprietari P detinatori@
=. ,ndependenta fata de constrngerile interne@
?. ,ndependenta fata de sursele de finantare@
A. ,ndependenta fata de anuntatori@
D. ,ndependenta fata de grupurile de presiune.
( .n privinta independentei mass-media fata de guvern P putere, avem n
vedere unul dintre cei mai importanti agenti de control capabili sa e#ercite
constrngeri politice - e#ecutivul - alaturi de legislativ, ustitie, alte institutii
politice.
*aca n celelaltetari foste comuniste, raportul dintre stat si presa a fost, ntr-
o prima etapa, unul de tolerare, n 0omnia acest proces s-a manifestat n mod
e#ploziv, presa ignornd apartenenta sa la serviciul public odata cu prabusirea
regimului comunist.
!tatul s-a aratat destul de conservator n materie de piata libera a M&*,A
prin mentinerea monopolului asupra resurselor de materii prime ;$rtie< si a retelei
de difuzare nationala.
*aca n relatia presa-putere politica se manifesta n general trei tipuri de
raporturi - cooperare, conflict si negociere - n 0omnia s-au nregistrat tensiuni
(G
mai ales datorita presiunilor financiare pe care redactiile le-au suportat. .n
conditiile absentei de pe piata a unor producatori privati de materii prime, ale
refuzului autoritatilor de a liberaliza importurile, a reduce fiscalitatea si a privatiza
reteaua nationala de difuzare, nu putem vorbi despre o independenta reala a presei
fata de stat.
-. .n ceea ce priveste independenta fata de sursele de informatii, facem
precizarea ca desi, n general, presa se afla ntr-o dependenta relativa fata de
sursele sale, starea de tranzitie a facut sa apara surse privilegiate de informatii.
Autoritatile publice, institutiile de decizie, care desi au obligatia constitutionala de
a fi transparente fata de opinia publica, deseori instituie monopol informational.
.ntre urnalisti si surse e#ista, n principiu, trei tipuri de raporturi3 asimilare
;regimuri totalitare<, asimilare partiala si independenta.
Presa romana a cunoscut starea de asimilare totala pna n decembrie (IGI,
moment n care, contrar celor afirmate de mai multi cercetatori, nu trece la starea
de independenta brusc, ci progresiv.
!e nasc si se afirma, ca media independenta, cele nou aparute private.
*eficientele de comunicare ale numeroaselor institutii publice, ce s-au nregistrat
n ultimii ani, au urmatoarele e#plicatii3
- desi s-au creat institutii specializate - birouri de presa - acestea nu au fost
ncadrate cu competente, de unde frecventele nentelegeri cu comunitatea
umalisti(or@
- nici unii, nici ceilalti nu au aderat, pe fondul carentelor de pregatire
profesionala, la o etica a informarii@
- situatiile de criza nu au fost gestionate n mod matur, prin negociere, ci
prin instituirea de embargouri informationale reciproce sau unilaterale, pe perioade
variabile.
(I
Amintim aici embargoul institutiei prezidentiale fata de cotidienele
9&venimentul zilei: si 91iua: ;(II?<, al unor ministere, cum ar fi cel al agriculturii
fata de presa, precum si cel al redactiilor membre ale "lubului 0oman: de Presa
fata de !enat ;martie (IIG< si de "amera *eputatilor ;martie - aprilie (IIG<.
*esi s-au nregistrat progrese importante n vederea fluidizarii circulatiei
informationale, pna cnd institutiile publice nu se vor maturiza si nu vor face
proba unor relatii firesti cu mass-media, continua sa se manifeste o dependenta,
reala fata de aceste surse de informatii.
8. *esi cadrul uridic e#istent garanteaza libera initiativa, evolutia presei
romnesti, din perspectiva detinatorilor puterii economice, releva supunerea
ntreprinderii de presa unor interese politice si economice conucturale.
*e aici o serie de ingerinte n politica editoriala a redactiilor, n sensul
sustinerii acelor grupuri politice ale caror interese erau n concordanta cu cel al
patronilor de presa.
.n acest conte#t intra n oc relatia dintre editor si proprietar, n situatia n
care este una si aceeasi persoana, a carui libertate de miscare este limitata de
interese specifice, cu influenta directa asupra programului editorial. 5urnalistii se
vad nevoiti, sa se integreze strategiei indicate, mai ales ca sunt foarte vulnerabili n
absenta unor raporturi contractuale bine definite. "oncedierile colective ;9Riitorul
0omnesc: - (II8< ca si demisiile colective ;90omnia libera: - (II=@ 9*reptatea:
si 91ig-1ag: - (II= etc.< ale urnalistilor nu au avut ca fundament altceva dect
conflictele de interese, financiare si nonfinanciare.
=. 0esursele financiare din publicitate sunt vitale pentru o ntreprindere de
presa, iar ntrzierile nregistrate n domeniul reformelor economice si, implicit,
absenta unei concurente reale au diminuat semnificativ sansele de a atrage fonduri.
&ste evidenta preocuparea editorilor de a nu promova discursuri critice fata de
-N
marii furnizori de publicitate si de a construi agenda urnalisticatinnd seama de
posibilele reactii ale acestora, ceea ce se traduce ntr-o limitare a editoriale.
?. /ibertatea urnalistilor de a e#prima opinii care nu sunt ntotdeauna
conforme cu cele ale proprietarului media, dar caretin de statutul lor profesional -
constituie un indiciu al 9starii de sanatate: a presei.
5urnalismul autentic prinde contur relativ greu ntara noastra datorita lipsei
culturii profesionale - pe de o parte se manifesta tendinta detinatorilor media de a
9nivela: opiniile urnalistilor, iar pe de alta parte, urnalistii nu au nteles ca a lucra
la comanda intra n regulile profesiei, ca a respinge o relatare nseamna rigoare si
nu neaparat cenzura. *e aici si frecventele conflicte dintre diferitele trepte ale
procesului de elaborare a produsului mediatic.
A. /ibertatea este accesibila doar celor puternici din punct de vedere
financiar, ori nca o parte din presa romneasca este dependenta de sursa de
finantare.
Aceasta presupune vulnerabilitate sporita din cauza faptului ca
ntreprinderea de presa nu se poate autoadministra ;nu produce profituri<, ceea ce
creeaza un sentiment de 9tolerati: pentru urnalisti, paralizant din perspectiva
profesionala. &ste evident ca n acest fel sporeste conformismul acestora, i face
mai permisivi la indicatiile finantatorului si, n consecinta, mai putin liberi.
*in cele prezentate rezulta faptul ca, desi presa romneasca este libera prin
garantiile acordate de "onstitutie, aceasta nu este n acelasi timp si independenta,
iar dacatinem seama de limitele regimului liberal al presei n plina afirmare,
consideram ndreptatita afirmatia potrivit careia libertatea presei ramne o
metafora.
1. Mor!l! si "eonolo%i!
-(
Hecesara, distinctia dintre cele - notiuni se impune din perspectiva sferei lor
de cuprindere si aplicare.
Morala, etica intima a fiecarui individ
?
poate fi definita ca simtul datoriei
bazat pe viziunea personala asupra lumii, pe e#perienta de viata, fiind considerata
singura restrictie admisibila la adresa libertatii unui urnalist.
*eontologia, stiinta obligatiilor profesionale, datoreaza conceptul lui 5erem7
;(D=G-(G8-<, reprezentant al curentului utilitarist prin lucrarea sa K*eontologia sau
stiinta moralei:.
Provenind etimologic din - cuvinte grecesti3 deon ;ceea ce e ust,
convenabil< si logos ;stiinta<, deontologia inseamna a cunoaste ceea ce e ust,
moral.
*eontologia tinde spre a fi inteleasa ca un set de reguli pe care un
profesionist trebuie sa le respecte, fie ca acestea isi au originea in morala, fie ca isi
au izvorul in reglementari te$nice.
Prin modalitatile concrete de reglementare, deontologia contemporana tinde
sa devina udiciara, sa depinda de un proces de control si sanctiuni.
*eontologia prin natura sa este o parte a moralei, in mod particular este
morala care se aplica unei profesii, unei activitati umane, insa prin sfera de aplicare
sfarseste adesea in domeniul dreptului, fiind liantul necesar intre dreptul
profesional si morala profesionala, intr-o tendinta tot mai accentuata de a reduce
rolul moralei si de a-l transforma in drept.
(. )i!!& 6usii! si "enolo%i!
,n lucrarea sa, K*entologia miloacelor de comunicare in masa:, "laude 5ean
Certrand subliniaza importanta liberei initiative pentru libertatea de informare si
dezbatere, necesitati rezultate din e#perienta sovietica. /a polul opus, !tatele Qnite
?
Certrand, "-5, *eontologia miloacelor de comunicare, &d.,nstitutului &uropean, -NNN, p.=?
--
unde televiziunea este controlata de piata, absenta unei concurente veritabile
conduce la mediocritate.
&#emplele oferite pledeaza pentru ideea ca Kpiata: in sine nu este suficienta pentru
garantarea unei bune comunicari sociale, in absenta unei reglementari etatice
lumea afacerilor nu se preocupa de deotologie.
0eglementarile etatice sunt reprezentate de legile edictate de stat pentru ca
miloacele de comunicare sa asigure un serviciu pentru toate tipurile de public,
fiind de asemenea c$emate sa impiedice anumite practici.
Pe langa rolul sau coercitiv si restrictiv reglementarile statale ofera si
garantiile libertatii de e#primare, garantii afirmate si aparate si la nivel
international ;de e#emplu3 "onventia europeana a drepturilor omului<.
"ele - domenii, dreptul si deontologia nu trebuie confundate, anumite acte
fiind condamnate atat de drept cat si de deontologie. K/egile si reglementarile
fi#eaza un cadru in interiorul caruia fiecare practician.poate alege comportamente
diverse. *eontologia traseaza un altul mai inust lasand posibilitatea alegerii care
este facuta de individ conform parerilor sale personale:
A
.
Miloacele de comunicare pot cauza preudicii grave fara a incalca legea,
unele acte autorizate de lege pot fi contrare deontologiei si totodata deontologia
poate tolera acte ilegale3
uzurparea identitatii pentru a dovedi un scandal care aduce o atingere
grava interesului general.
Aplicarea legii in materie de presa atrage numeroase Kpericole:, -
eficacitatea legii depinde de mediul social-politic, putand fi utilizata in mod diferit
de cei aflati in acel moment la putere@
toleranta poate alterna cu respectarea literei legii, astfel incat sa reduca la
tacere opinia publica@
A
Certrand,"-5,op.cit, p.=8
-8
anumite domenii ;viata privata< sunt prost definite astfel incat o lege prea
vaga sau prea.precisa. nu poate servi scopului pentru care a fost edictata@
anumite atitudini sociale ;fata de se#ualitate< evolueaza astfel incat legea
risca sa ing$ete o norma devenita desueta.
*. Co"uri5 ipuri& inerpre!re si !plic!re
*.1. O/ieci'e si isoric
,ndiferent ca se numeste cod etic, al onoarei, de conduita sau c$arta a
urnalistilor, reguli de conduita sau declaratie de principii, adoptarea acestuia nu
inlatura insuficienta si nici pericolele nerespectarii sale, intrucat codul etic isi va
dovedi utilitatea in momentul in care urnalistul, subiectului caruia i se adeseaza
poseda un simt moral.
"laude 5ean Certrand sublinia importanta si obiectivele codului deontologic3
codul informeaza publicul asupra profesiei, semnaleaza faptul ca acesta are reguli
de conduita, ii sporeste credibilitatea, proteeaza clientul, creaza si solidaritatea in
interiorul grupului, mentine prestigiul profesiei.
Prin emiterea valorilor si principiilor unanim recunoscute "odul ofera un
sentiment de securitate, evitand totodata interventia statului.
*in punct de vedere istoric, codurile s-au multiplicat la inceputul sec.SS
sub efectul miscarilor progresiste care denuntau abuzurile capitalismului salbatic in
presa.
,n (GIA urnalistii polonezi din Talitia si-au redactat o lista de obligatii si au
constituit un tribunal al onoarei.
,n (I(N, o asociatie a presei din Bansas, !.Q.A. a adoptat un cod privitor la
editori si directori, urmand ca in (I-=, A cotidiene sa aiba propria carta.
-=
Primul cod national a fost cel francez3 "$arta indatoririlor apartinand
sindicatului national al urnalistilor francezi adoptata in (I(G, primul cod
international fiind cel din (I-A, cel al Asociatiei interamericane a presei.
"odul onoarei a fost adoptat in (I8I de 'ederatia internationala a
urnalistilor.
!farsitul celui de-al doilea razboi mondial, a determinat o aparitie peste tot
in lume a codurilor deontologice. %.H.Q. a incercat adoptarea unui cod, refuzat
insa de organizatiile profesionale.
Qrmatorul val de interes pentru normele deontologice s-a remarcat in cadrul
Qnesco la inceputul anilor DN si ulterior dupa razboiul din Tolf ;(II(<.
*.(. Tipuri "e cl!u,e
*esi codurile deontologice prin principiile enuntate vor varia in functie de
cultura unei natiuni, regimul politic, ele neputand fi identice in tarile liberale si in
tarile comuniste, musulmane sau budiste, cu toate acestea in continutul acestora se
vor regasi cateva reguli fundamentale.
"ontinutul unui cod sintetic ar putea fi rezumat la3
-Ralori fundamentale Jsa respecti viata@
Jsa promovezi solidaritatea intre oameni@
-0eguli morale generale Jsa nu minti@
Jsa nu-ti insusesti bunurile altuia@
Jsa nu provoci simtul suferinta@
-Principii urnalistice Jsa fii competent@
Jsa nu faci nimic care sa diminueze increderea
publicului fata de miloacele de comunicare@
-?
Jsa i o viziune larga si profunda asupra informarii@
Jsa oferi o imagine e#acta, completa si inteligibila
despre actualitate@
Jsa deservesti toate grupurile@
Jsa stimulezi comunicarea, intelegerea intre
oameni@
Jsa acoperi si sa promovezi drepturile omului si
democratia@
Jsa contribui la armonia societatii.
"lasificarea clauzelor normelor deontologice cunoaste mai multe criterii3
I. Dup! n!ur! re%ulilor5
(. re%uli i"e!le3 scopul spre care profesionistii trebuie sa tinda ;sa nu
accepte misiuni contrare deontologiei, sa prezinte intotdeauna mai multe puncte de
vedere, sa lupte pentru apararea drepturilor omului etc.<.
-. re%uli %ener!le3 reguli valabile pentru toti cetatenii ;sa nu falsifice
in mod voluntar o informatie, sa nu accepte avantae financiare privind publicarea
sau nepublicarea unui articol etc.<.
8. re%uli pri'io!re l! e7cepii3 reguli pe care un miloc de
comunicare le poate neglia cand serveste interesului public, cand dezvaluie
comportamente antisociale etc.<.
=. re%uli conro'ers!e3 miloacele de comunicare trebuie sa puna in
discutie tot ceea ce vine de la nivel guvernamental ;!.Q.A.<sau trebuie sa nu
procedeze la atacuri neustificate la adresa inaltilor functionari ;"oreea<, redatorii-
sefi sunt responsabili de actele urnalistilor din subordine sau urnalistul nu trebuie
sa arunce responsabilitatea te#telor asupra superiorului.
-A
II. Dup! #unciile $i6lo!celor "e co$unic!re
(. s! o/ser'e cee! ce se perece in 6ur3 urnalistul nu trebuie sa
cedeze nici unei presiuni care urmareste sa influenteze selectia sau prezentarea
stirilor.
-. s! o#ere o i$!%ine !supr! lu$ii3 urnalistul trebuie sa ofere o
imagine e#acta a acesteia, sa nu provoace #enofobie, rasism etc.
8. s! ser'e!sc! "rep #oru$3 prin intermediul media sa realizeze
comunicare sociala, astfel incat este necesara prezentarea punctelor de vedere
diverse asupra problemelor de actualitate, diversele grupuri trebuind sa poata sa se
e#prime sau sa raspunda atunci cand sunt implicate.
=. s! r!ns$i! culur!8s! "isre,e.
?. s! '!n"!3 este interzisa eliminarea, destorsiunea, inventarea stirilor
pentru a face pe placul ofertantilor de publicitate.
III. In #uncie "e !ri! "e !ciune ! re%ulilor
(. re%uli proprii !nu$ior $i6lo!ce "e co$unic!re3 desi cele mai
multe reguli vizeaza urnalismul scris, acestea sunt recomandabile tuturor
categoriilor de miloace de comunicare in masa3 radio-televiziune publica, radio-
televiziune comerciale, presa de tip magazin, edituri etc.
-. re%uli pri'in" un secor "e !cu!li!e3 anumitor categorii ce se
impun un ansamblu de reguli specifice3 urnalistii financiari, reporteri sportivi,
reporteri care realizeaza anc$ete.
,n aceasta categorie, e#ista 8 sectoare care fac obiectul unei atentii
deosebite3 terorismul ;sa fii discret, rece, prudent, in ceea ce priveste zvonurile , sa
emita reportae in direct<, faptele diverse ;sa nu precizeze trasaturile acuzatului,
numele minorilor acuzati de infractiune, nu trebuie aduse preudicii victimelor sau
-D
autorilor involuntari< si procesele ;trebuie respectat dreptul la un proces ec$itabil ,
urnalistul trebuie sa e#plice bine termenii uridici, sa nu publice nimic din ceea ce
ar putea influenta un tribunal<.
8. re%uli speci#ice !nu$ior !ri3 ce decurg din mostenirea culturala,
gradul de dezvoltare economica, structura miloacelor de comunicare ;e#.3 in
timpul 0azboiului rece, codul austriac recomanda foarte multa prudenta in
relatarile despre tarile cu regim politic totalitar pentru a protea persoanele care
traiau acolo, in tarile scandinave se pune accent pe respectarea drepturilor omului-
trebuie sa se evite mentionarea sinuciderilor, etc.<.
I2. Dup! c!e%ori! pro#esionisilor
(. re%uli "o!r penru p!roni3 managerul unui miloc de comunicare
in masa trebuie sa separe strict interesele sale urnalistice de cele comerciale, nu
trebuie sa omita anumite informatii , nici sa dea altora o importanta indusa de un
scop politic.
-. re%uli nu$!i penru 6urn!lisi3 sa ramana.neutri, sa fie onesti, sa
evite conflictele de interese, sa nu se foloseasca de calitatea de urnalist pentru a
obtine un avanta personal. Pentru urnalistul financiar sa nu utilizeze in profitul lor
, informatii financiare primite in cursul activitatii inainte de a fi publicate, sa nu
incerce in interes personal sa faca sa creasca sau sa scada cursul la bursa prin
articolele lor.
2. In #uncie "e respons!/ili!e! speci#ic!
(. #!! "e cole%ii s!i3 sa lupte pentru drepturile urnalistilor, sa
fraternizeze cu ceilalti usrnalisti, sa nu-si insuseasca ideile, datele apartinand
altora si sa-si aute colegii in dificultate.
-. #!! "e surse3 sa veg$eze la e#actitatea fiecarui cuvant utilizat, sa
nu publice o informatie care i-a fost data cu conditia ca ea sa nu fie facuta publica
in atribuire, sa-si e#ercite spiritul critic fata de informatori, sa nu se lase manipulat.
-G
8. #!! "e perso!nele conro'ers!e3 nu trebuie sa se lanseze in
acuzatii daca ele nu servesc binelui public, nu trebuie sa utilizeze dreptul de a
informa in scopul de a preudicia persoane, grupuri din punct de vedere fizic,
moral, intelectual, etc.
=. #!! "e uili,!ori3 urnalistul nu trebuie sa cauzeze preudicii
beneficiarului, sa nu soc$eze constiinta morala a grupului, sa nu satisfaca
curiozitatea publicului in loc sa-i serveasca interesele, sa nu cultive imoralitatea,
indecenta sau vulgaritatea.
2I. In #uncie "e s!"iul oper!iunilor
(. o/inere! in#or$!iei3 sa nu inventeze informatia, sa nu utilizeze
miloace necinstite. pentru obtinerea informatiei, sa nu plateasca informatia
martorilor oculari sau criminalilor, sa nu utilizeze miloace coercitive.
-. seleci!3 trebuie inlaturate zvonurile, informatiile neverificate,
comunicatele atasatilor de presa, nu trebuie emisa informatie prin tergiversari, sub
presiuni interne sau actiune, directe sau indirecte@ selectia.trebuie facuta dupa
importanta, utilitatea informatiei si nu de curiozitatea unei mase subeducate.
8. pre,en!re!3 sa nu-si amestece faptele si comentariile , sa prezinte
mai multe puncte de vedere, sa se indice sursele, sa se semnaleze daca este vorba
de informatii nesigure, de fotografii trucate, sa se puna titluri si sa se compuna
rezumate care corespund continutului articolului, sa se evite descrierile inutil
socante, ale e#ecutiilor, accidentelor etc.
=. "up! pu/lic!re3 acordarea dreptului la replica, uneori reglementat
legal@ in cazul e#istentei unei plangeri trebuie efectuata o anc$eta si in cazul
esecului trebuie publicate erate si scuzele.
*.(. Co"urile $i6lo!celor "e co$unic!re "esin!e "i'eris$enului
*eontologia nu poate fi identica cu cele - sectoare3 urnalism si
divertisment@ dialoguri inventate, amestec de personae, de evenimente reale si
-I
fictive toate acceptabile intr-o piesa, sunt de neconceput intr-o informare asupra
realitatii. !i in acest sector al divertismentului se regasesc prescriptii asemanatoare
referitoare la rasism, ura, violenta. "odul radio-televiziunii americane, HAC
stipuleaza ca este interesul televiziunii sa inoveze, sa stimuleze creativitatea, sa
trateze marile probleme morale si sociale. *ivertismentul mediatic trebuie sa
promoveze demnitatea si fraternitatea, valorile vietii umane, evita termenii care
incita la dispret fata de rasa, religie, nationalitate, sa nu stimuleze instinctele
primare, sa nu prezinte o fictiune ca si cum ar fi vorba de o realitate, sa nu
ridiculizeze legea etc.
3.3. Inerpre!re! si !plic!re! co"urilor.
0egasindu-se la cele - niveluri3 fundamental si cotidian, deontologia nu
poate prevedea toate cazurile ;situatiile in care trebuie sa actioneze urnalistul,
adesea facandu-se apel la bunul simt sau la simtul moral al fiecaruia.
"odurile deontologice cer un complement3 formarea deontologica a
urnalistilor care trebuie antrenati in rezolvarea problemelor cotidiene si sa
e#perimenteze pe teren pentru a adapta dispozitiile deontologiei la situatiile din
teren.
+. Re,olui! 199*81::* ! A"un!rii )!rl!$en!re ! Consiliului Europei cu
pri'ire l! eic! ,i!risic! si Re,olui! 1(1-81::* cu pri'ire l! eic!
,i!risic!
,n spatiul european, principiile eticii ziaristice au fost afirmate si enuntate
prin rezolutiile (NN8P(II8 si (-(?P(II8 ale Adunarii Parlamentare a "onsiliului
&uropei, adoptate pentru 0omania prin +.T.-?P(II=, publicate in M.%f.-A? din
-N.NI.(II=.
Trupate in A puncte principale3 ,nformatie si opinii, dreptul la informatie ca
un drept fundamental al omului-editori, patroni si ziaristi, functia ziaristului si
8N
activitatea sa etica, statutul redactiei ziaristice, situatii de conflict si cazuri de
protectie speciala, etica si autocontrolul in ziaristica, cele 8G de articole ale
rezolutiei (NN8P(II8 afirma principii ale ziaristicii recomandate a fi aplicate de cei
care practica aceasta meserie in &uropa.
0edam in continuare te#tul integral al celor - rezolutii.
Re,olui! 199*81::*
;In#or$!ii si opinii
(. ,n afara drepturilor si obligatiilor legale, stipulate in legislatia de
specialitate, miloacele de informare in masa au o raspundere morala fata de
cetateni si de societate, raspundere care trebuie scoasa in evidenta mai ales in
momentul actual, cand informatia si comunicarea oaca un rol de mare importanta
in ceea ce priveste ata formarea atitudinii individuale a cetateanului, cat si evolutia
societatii si a vietii democratice.
-. Profesia de ziarist implica drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati.
8. Principiul de baza al oricarei evaluari etice a ziaristicii este ca trebuie
facuta o distinctie clara intre stiri si pareri, evitandu-se orice confuzie intre acestea.
!tirile sunt informatii, adica fapte si date, in timpce opiniile e#prima ganduri, idei,
convingeri sau udecati de valoare ale miloacelor de informare in masa, editorilor
sau ziaristilor.
=. !tirile trebuie difuzate cu respectarea adevarului, dupa ce au fost efectuate
verificarile de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind facute intr-un
mod impartial. 1vonurile nu trebuie confurndate cu stirile. )itlurile si rezumatele
stirilor trebuie sa reflecte cat mai fidel continutul faptelor si al datelor prezentate.
?. &#primarea opiniilor poate consta in reflectii sau comentarii asupra unor
idei generale sau in observatii privind informatii avand legatura cu evenimente
concrete. *esi opiniile sunt inevitabil subiective si, prin urmare, nu pot si nu
8(
trebuie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi e#primate intr-o maniera
onesta si scritica.
A. %piniile e#primate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau
actiuni cu referinta la persoane sau institutii nu trebuie sa nege sau sa ascunda in
mod intentionat fapte sau date reale.
;Drepul l! in#or$!ie c! "rep #un"!$en!l !l o$ului-e"iori& p!roni
si ,i!risi
D. Activitatea miloacelor de informare in masa este una de Kmediere:@ ele
presteaza servicii de informare si drepturile de care se bucura in ceea ce priveste
libertatea informatiei sunt in functie de destinatari, adica de cetateni.
G. ,nformatia este un drept fundamental, evidentiat in urisprudenta "omisiei
&uropene si a "urtii &uropene pentru *repturile %mului in legatura cu art.(N al
"onventiei europenne a drepturilor omului si recunoscut ca atare in art.I al
"onventiei europene privind canalele de televiziune transnationale, precum si in
toate constitutiile democratice. &ste un drept al cetateanului, care are prin urmare,
si dreptul de a cere ca informatia furnizata de ziaristi sa fie transmisa cu
respectarea adevarului, in cazul stirilor, si in mod onest, in cazul opiniilor, fara nici
o interventie e#terioara, fie din partea autoritatilor publice, fie din partea sectorului
privat.
I. Autoritatile publice nu trebuie sa se considere proprietari ai informatiei.
0eprezentativitatea acestor organe este baza legala a eforturilor vizand garantarea
si dezvoltarea pluralismului in cadrul miloacelor de informare in masa si crearea
conditiilor necesare pentru e#ercitarea libertatii de e#presie si a dreptului la
informare, cenzura fiind e#clusa. !unt aspecte de care "omitetul Ministrilor este
constient, astfel cum dovedeste *eclaratia sa privind libertatea e#presiei si
informatiei, adoptata la -I aprilie (IG-.
8-
(N. )rebuie avut in vedere faptul ca ziaristica se spriina pe miloacele de
informare in masa, care, la randul lor, au la baza o structura de intreprindere in
cadrul careia trebuie facuta distinctia intre editori, patroni si ziaristi. ,n acest sens,
pe langa libertatea miloacelor de informare in masa, trebuie asigurata si proteata
de presiuni interne libertatea in cadrul miloacelor de informare in masa.
((. "ompaniile care isi desfasoara activitatea in domeniul informatiei
trebuie sa fie agenti socio-economici cu caracter special, ale caror obiective
patronale trebuie sa tina seama de necesitatea de a asigura e#ercitarea unui drept
fundamental.
(-. %rganizatiile respective trebuie sa asigure o totala transparenta in
materie de proprietate si gestiune a miloacelor de informare, astfel incat cetatenii
sa cunoasca e#act cine sunt proprietarii si ce interese economice au in legatura cu
miloacele de informare in masa.
(8. ,n cadrul acestor organizatii, editorii si ziaristii trebuie sa coabiteze,
tinand seama de faptul ca respectul legitim fata de orientarea ideologica a editorilor
sau patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii, in cazul stirilor,
si al onestitatii, in cazul opiniilor. &ste un element esential al respectarii dreptului
fundamental al cetatenilor la informatie.
(=. "onsecinta acestor imperative este necesitatea dea intari garantiile
libertatii de e#presie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, in ultima instanta,
transmit informatia. ,n acest sens trebuie precizat si dezvoltat cadrul legal al
clauzei de contiinta si al secretului profesional fata de sursele confidentiale si, in
acelasi timp, puse de acord prevederile legislatiei nationale in acest domeniu,
pentru ca acestea sa poata fi aplicate in cadrul mai larg al spatiului democratic
eurpean.
(?. Hici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie sa considere ca
informatia este un bun personal. %rganizatiile care se ocupa de difuzarea
88
informatiei nu trebuie sa o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al
cetateanului. ,n consecinta, nici calitatea informatiilor sau opiniilor, nici substanta
acestora nu trebuie e#ploatate in scopul de a spori numarul de cititori sau de a largi
audienta si, prin urmare, veniturile publicitare.
(A. %rice informatie conforma imperativelor etice necesita o tratare a
beneficiarilor ei ca persoane si nu ca masa.
;Funci! ,i!risului si !ci'i!e! s! eic!
(D. ,nformarea si comunicarea, sarcini de care se ac$ita ziaristul prin
intermediul miloacelor de informare in masa, beneficiind de spriinul deosebit al
noilor te$nologii, oaca un rol determinant in evolutia individului si a societatii.
!unt elemente indispensabile ale vietii democratice, deoarece garantarea
participarii cetatenilor la viata publica este o conditie a dezvoltarii plenare a
democratiei. Aceasta participare nu ar fi posibila daca cetatenii nu ar primi
informatiile necesare despre viata publicape care miloacele de informare in masa
au datoria sa le difuzeze.
(G. ,mportanta informatiei, in special a stirilor transmise de radio si
televiziune, in domeniul culturii si educatiei a fost subliniata in 0ecomandarea
nr.(NAD a Adunarii. ,mpactul informatiei asupra opiniei publice tine de domeniul
evidentei.
(I. Ar fi gresit sa se traga de aici concluzia ca miloacele de informare in
masa reprezinta opinia publica sau ca trebuie sa inlocuiasca functiile specifice ale
autoritatilor publice sau ale institutiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar
fi scolile.
-N. Acestea ar ec$ivala cu o transformare a miloacelor de informare in masa
si a ziaristicii in puteri sau contraputeri ;Kmediocratia:<, fara insa ca acestea sa
reprezinte sau sa fie supuse controlului democratic, asa cum sunt autoritatile
8=
publice, si fara ca sa dispuna de cunostintele de specialitate ale institutiilor
culturale sau educationale de resort.
-(. Prin urmare, ziaristica nu trebuie sa denatureze informatia adevarata,
impartiala si opiniile oneste, nici sa le e#ploateze in scopuri proprii, intr-o
incercare de a crea sau modela opinia publica, deoarece legitimitatea sa se bazeaza
pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetatenilor la informatie, ca parte a
respectului pentru valorile democratice. ,n acest sens, legitimitatea ziaristicii
investigative depinde de adevarul si corectitudinea informatiei si a opiniilor
e#primate si este incompatibila cu campaniile ziaristice organizate pornind de la
pozitii prestabilite si interese particulare.
--. ,n redactarea informatiilor si a opiniilor, ziaristii trebuie sa respecte
principiul prezumtiei de nevinovatie, in mod special in cazurile in care sunt in curs
de udecata, si sa se abtina de la formularea de verdicte.
-8. )rebuie respectat drepturile cetatenilor la viata privata. Persoanele care
detin functii publice au dreptul la viata lor particulara sa fie aparata, cu e#ceptia
acelor cazuri in care viata lor particulara are un efect asupra vietii publice. 'aptul
ca o persoana detine o functie publica nu inseamna ca poate fi privata de dreptul la
viata particulara.
-=. ,ncercarea de a realiza un ec$ilibru intre dreptul la respectarea vietii
private, consacrat in art.G al "onventiei europene a drepturilor omului, si libertatea
de e#presie, stipulata in art.(N, este amplu ilustrata de urisprudenta recenta a
"omisiei &uropene si a "urtii &uropene pentru *repturile %mului.
-?. ,n ziaristica scopul nu scuza miloacele@informatia trebuie obtinuta prin
miloace legale si etice.
-A. /a cererea persoanelor interesate, miloacele de informare in masa
trebuie sa rectifice, prin miloace informative adecvate, automat si urgent,
furnizand toate informatiile si opiniile care s-au dovedit false sau eronate.
8?
/egislatia nationala trebuie sa prevada sanctiuni adecvate si, acolo unde este cazul,
despagubiri.
-D. Pentru a armoniza aplicarea si e#ercitarea acestui drept in statele
membre ale "onsiliului &uropei, trebuie puse in aplicare 0ezolutia nr.;D=<-A
privind dreptul la replica-Pozitia individului in raport cu presa-adoptata in
"omitetul Ministrilor la - iulie (ID=, precum si prevederile pertinente ale
"onventiei europene privind canalele de televiziune transnationale.
-G. Pentru asigurarea calitatii muncii si independentei ziaristilor, acestia
trebuie sa aiba un salariu corespunzator si sa beneficieze de conditii si instrumente
de lucru adecvate.
-I. ,n relatiile pe care ziaristii, in e#ercitarea profesiei, le intretin cu
autoritatile publice sau cu diverse sectoare economice, acestia trebuie sa evite orice
coniventa de natura sa afecteze independenta sau impartialitatea e#ercitarii
profesiei lor.
8N. 1iaristii nu trebuie sa confunde subiectele controversate sau senzationale
cu subiectele importante din punct de vedere informativ. ,n e#ercitarea profesiei
lor, acestia nu trebuie sa aiba ca scop principal dobandirea prestigiului si a
influuentei personale.
8(. Avand in vedere comple#itatea procesului de difuzare a informatiei, care
se bazeaza din ce in ce mai mult pe folosirea noilor te$nologii, pe rapiditate si
capacitate de sintetizare, ziaristii trebuie sa aiba o pregatire profesionala adecvata.
;S!uul re"!ciei ,i!risice
8-. ,n cadrul organizatiilor care se ocupa de difuzarea informatiilor, editorii,
patronii si ziaristii trebuie sa coabiteze. ,n acest scop, trebuie elaborat statutul
personalului ziaristic, care sa reglementeze relatiile profesionale intre ziaristi,
editori si patroni in cadrul miloacelor de informare, independent de normele
8A
obisnuite privind relatiile de serviciu. Acest statut poate prevedea crearea de
comitete de redactie.
;Siu!ii "e con#lic si c!,uri "e proecie speci!l!
88. ,n cadrul societatii apar uneori situatii tensionate si conflictuale ca efect
al terorismului, discriminarii fata de minoritati, #enofobiei sau razboiului. ,n astfel
de situatii, miloacele de informare in masa, au obligatia morala de a apara valorile
democratice@ respectul pentru demnitatea umana, rezolvarea problemelor prin
miloace pasnice, in spiritul tolerantei@ prin urmare, au obligatia sa se opuna
violentei si incitarii la ura si confruntare, respingand orice discriminare bazata pe
criterii de cultura, se# sau religie.
8=. Himeni nu trebuie sa ramana neutru fata de apararea valorilor
democratice. ,n acest scop, miloacele de informare in masa trebuie sa oace un rol
maor in prevenirea tensiunilor si sa incuraezeintegerea, toleranta si increderea
reciproca intre diferitele comunitati in regiunile aflate in conflict, astfel cum a
procedat secretarul general al "onsiliului &uropei, incuraand adoptarea de masuri
de incredere in fosta ,ugoslavie.
8?. /uand in considerare influenta deosebita a miloacelor de informare in
masa si in special, a televiziunii, asupra sensibilitatii copiilor si tinerilor, trebuie sa
se evite difuzarea de emisiuni, mesae sau imagini care e#alta violenta, e#ploatarea
se#ului sau depravarea, precum si folosirea deliberata a unui limba nepotrivit.
;Eic! si !uoconrolul in ,i!risic!.
8A. Avans in vedere conditiile si principiile de baza enumerate mai sus,
miloacele de informare in masa trebuie sa se angaeze sa respecte in mod riguros
principiile etice care garanteaza libertatea e#presiei si dreptul fundamental al
cetatenilor de a primi informatii adevarate si opinii oneste.
8D. !upraveg$erea aplicarii acestor principii necesita crearea de organisme
sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziaristi, asociatii ale
8D
utilizatorilor miloacelor de informare in masa, specialisti din mediile universitare
si udecatoresti@acestia vor avea sarcina de a elabora rezolutii privind respectarea
perceptelor etice de catre ziaristi, rezolutii pe care miloacele de informare in masa
se vor angaa sa le publice. Aceste masuri vor auta cetateanul, care are dreptul la
informare, sa emita udecati critice asupra activitatii ziaristului si a credibilitatii
sale.
8G. %rganismele sau mecanismele de autocontrol, asociatiile de utilizatori ai
miloacelor de informare in masa si departamentele universitare de resort vor
publica anual rezultatele cercetarilor efectuate de posteriori in ceea ce priveste
corectitudinea informatiilor difuzate de miloace care va da cetatenilor masura
valorii etice a fiecarui miloc de informare in masa sau a fiecarei sectiuni a unui
miloc de informare, c$iar si a fiecarui ziarist. Masurile corective luate in
considerare vor contribui, in acelasi timp, la ridicarea nivelului la care este
practicata profesia de ziarist.
Re,olui! 1(1-81::*
(. Adunarea reaminteste activitatile sale in domeniul mass-media si in
special 0ezolutia sa nr.=-G ;(IDN< privind miloacele de comunicare in masa si
drepturile omului, ca si 0ecomandarea sa nr. IA8 ;(IG8< privind miloacele
culturale si de educare in vederea reducerii violente.
-. "a urmare a criticilor suferite de mass-media in timpul razboiului din
Tolf, "omisia pentru cultura si educatie a organizat o audiere parlamentara privind
etica ziaristicii, pe data de -A iunie (IIN, la +elsinEi, in cursul careia au fost
e#primate o serie de ingriorari.
8. ,ncepand din anul (IDN, Adunarea Parlamentara, dar si alte instante ca
Parlamentul &uropean ;0ezolutia din (A septembrie (II- privind concentrarea
miloacelor de comunicare in masa si pluralismul opiniilor<, au cerut elaborarea
8G
unor coduri deontologice ale ziaristicii. )otusi, prevederile dea e#istente in acest
domeniu nu au un ecou international indeauns de e#tins, eficacitatea lor practica
ramanand deci foarte limitata.
=. 0eprezentantii diferitelor state membre ale "onsiliului &uropei
beneficiaza din ce in ce mai mult de aceleasi surse de informare in cadrul unui
spatiu informativ european comun.
?. ,n consecinta, Adunarea recomanda "omitetului Ministrilor3
sa invite guvernele statelor membre sa veg$eze ca legile sa garanteze
organizarea miloacelor publice de informare, astfel incat sa asigure
neutralitatea informatiilor, pluralismul opiniilor si egalitatea se#elor, ca
si dreptul de raspuns al fiecarui cetatean care a facut obiectul unei
alegatii@
sa studieze, in colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, ca de
e#emplu 'ederatia ,nternationala a 1iaristilor ;'.,.5.<,posibilitatea
stabilirii, in cadrul "onsiliului &uropei, a unui mecanism european de
informare care sa beneficieze de reprezentativitatea internationala pe care
acestea o implica, care sa rezulte, daca este posibil, din organele si
mecanismele de autocontrol nationale corespunzatoare, avand un mod de
functionare si un rol similare@
sa promoveze crearea de asociatii ale beneficiarilor de miloace de
informare si sa incuraeze scolile sa creeze un sistem de invatare a
utilizarii miloacelor de informare@
sa adopte o declaratie privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare
ale 0ezolutiei nr.(NN8 ;(II8<,si sa promoveze aplicarea acestor principii
pe baza in statele membre ale "onsiliului &uropei.
8I
5. Co"ul "eonolo%ic !l ri!risilor !"op! "e Clu/ul Ro$!n "e )res!
"lubul roman de presa, organizatie nonguvernamentala, cu personalitate
uridica infiintat in (IIG si reprezentand peste =N de case editoriale cuprinzand cele
mai importante institutii mass-media nationale a propus introducerea unui cod etic
al ziaristilor si instituirea unui "onsiliu de onoare care sa urmareasca respectarea
normelor deontologice.
*upa definirea profesiei de ziarist in persoana celui care are drept ocupatie
principala si retribuita.presa, posesoare a unei carti de presa recunoscuta de una din
organizatiile profesionale, respectiv reporter, redactor, fotoreporter, grafician de
presa, secretar de redactie, sef sectie, redactor sef sau adunct cu o vec$ime minima
in presa de ( an, "odul deontologic al ziaristului enunta in cele (N articole ale sale
drepturile si obligatiile ziaristului, sintetizandu-le in buna masura pe cele cuprinse
in prevederile internationale mentionate.
"odul deontologic este insotit de o ane#a recomandare vizand neacordarea
dreptului la replicain aplicarea dispozitiilor art.(N al codului.
Articolul (
1iaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de
consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul
constitutional al publicului de a fi corect informat.
Artcolul -
1iaristul poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este
sigur, dupa ce in prealabil le-a verificat, de regula, din cel putin - surse credibile.
Articolul 8
1iaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte. !tirea de presa
trebuie sa fie e#acta, obiectiva si sa nu contina pareri personale.
Articolul =
=N
1iaristul este obligat sa respecte viata privata a cetatenilor si nu se va folosi
de metode interzise de lege pentru a obtine informatii sau imagini despre acestea.
Atunci cand comportamentul privat al uno personalitati publice poate avea
urmari asupra societatii, principiul neintruziunii in viata privata ar putea fi eludat.
Minorii si bolnavii aflati in situatii dificile si victimele unor infractiuni
beneficiaza de pastrarea confidentialitatii identitatii.
!e va mentiona rasa, nationalitatea, apartenenta la o anumita minoritate
;religioasa, ligvistica, se#uala< numai in cazurile in care informatia publica se
refera la un fapt strict legat de respectiva problema. 1iaristul va evita detalierea
unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.
Artcolul ?
1iaristul va da publicitatii puntele de vedere ale tuturor partilor implicate in
cazul unor pareri divergente. Hu se vor aduce acuzatii fara sa se ofere posibilitatea
celui invinuit sa-si e#prime punctul de vedere. !e va avea in vedere respectarea
principiului prezumtiei de nevinovatie, astfel incat nici un individ nu va fi catalogat
drept infractor pana cand o instanta uridica nu se va pronunta. !e va evita
publicarea comentariilor si luarilor de pozitie asupra unor cauze aflate pe rol in
ustitie. Acestea nu e#clude relatarile obiective asupra faptelor in evolutia lor.
1iaristul nu se substituie institutiilor si puterilor publice.
Articolul A
1iaristul va pastra secretul profesional privind sursele informatiilor obtinute
confidential. &ste la latitudinea propriei sale constiinte sa respecte
confidentialitatea surselor, c$iar si in fata ustitiei. "onfidentialitatea surselor de
informatii este garantata de reglementarile internationale la care 0omania este
parte.
Articolul D
=(
1iaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea ustitiei
si dreptatii sociale. ,n cazurile in care are stiinta de abuzuri sau de incalcari ale
legilor, potrivit clauzei de constiinta, ziaristul are dreptul de a refuza orice
ingerinta care sa-i influenteze decizia. 1iaristul are de asemenea dreptul de a refuza
orice te#t de prezentare falsa a datelor si faptelor. 1iaristul are dreptul de a fi
informat, la angaare, asupra politicii editoriale a institutiei mass-media.
Articolul G
,n e#ercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile
publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri
care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa.
Hu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri
sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conflictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu fie
membru al vreunui partid politic.
Articolul I
1iaristul care ditorsioneaza intentionat informatia, face acuzatii nefondate,
plagiaza, foloseste neutorizat folografii sau imagini tv si surse ori calomniaza
savarseste abateri profesionale de ma#ima gravitate.
Articolul (N
1iaristul si redactia au datoria de a face corectiile necesare in cazul in care ,
din vina lor, vor fi date publicitatii informatii ine#acte. ,n asemenea cazuri,
institutia respectiva de presa are obligatia de a publicaPdifuza , in termen de ? zile ,
pentru publicatiile cotidiene, agentiile de stiri, posturile de televiziune si radio, si in
pro#ima aparitie, pentru publicatiile periodice, dreptul la replica al reclamantului,
ca forma esentiala de reparare a preudiciului adus acestuia.
,n cazul in care o publicatie refuza publicarea dreptului la replica, partea
vatamata se poate adresa "onsiliului de %noare al "0P. ,n baza acestei sesizari,
=-
"onsiliul de %noare se va adresa publicatiei, cotidianului, agentiei de stiri, postului
de radio si televiziune in cauza si va cere inperativ respectarea "odului
deontologic, in cazul in care replica este intemeiata.
,gnorarea acestui demers va atrage dupa sine o delimitare publica a "0P de
pozitia publicatiei respective.
-. E'olu<i! eicii =n rel!<iile pu/lice
Apariia relaiilor publice a generat numeroase probleme etice n !tatele
Qnite, deoarece ageniile de pres ;5. &. Trunig U +unt, (IG=< obinuiau s
nfieze realitatea ntr-un mod e#agerat, plin de senzaie i, prin urmare,
deformat. &duard Cerna7s, considerat 9printele relaiilor publice:, a numit
perioada dintre (G?N i (IN? 9era publicului damnat: ;"utlip et al., -NNA<. Agenii
de pres ofereau publicitate aproape la orice pre, lucru care a generat o reputaie
nefast relaiilor publice moderne. Abia n (INA s-a pus problema eticii n practica
relaiilor publice, o dat cu principiile formulate de ,v7 /ee. *eclaraia sa pune
accent pe necesitatea furnizrii de informaii corecte, ceea ce a dus la o nou etap
a practicii relaiilor publice, i anume, a 9publicului informat:.
Qnul dintre primii specialiti n P0 care au susinut c practicianul de relaii
publice trebuie s acioneze aa cum o face consilierul etic n management a fost
5o$n L. +ill ;+eat$ U Co6en, -NN-<. Preocuprile sale s-au centrat pe teme din
zona responsabilitii sociale sau managementului problemelor i, att activitatea
sa de consilier, ct i crile sale din domeniul relaiilor publice au la baz principii
etice ;+ill, (I?G, (IA8<. .nelegerea relaiei dintre etic, managementul
problemelor i efectele pe termen lung ale politicii de business ;+ill, (I?G, p. (A<,
face din +ill nu doar unul dintre cei mai de succes practicieni ai secolului su, ci
dovedete, n plus, o 9contiin corporatist:.
=8
"onflictele civile din anii (IAN au impus att guvernului ct i sectorului de
business un grad mai mare de responsabilitate i, astfel, relaiile publice s-au
ndreptat ctre forme mai desc$ise, mai etice i mai responsabile social.
*ezvoltarea managementului problemelor ;"$ase, (IDA< i-a obligat pe oamenii de
business la decizii etice i, n mod similar, relaiile publice ;5. &. Trunig U +unt,
(IG=< s-au mulat pe nevoia de acuratee a publicului. *ei cercetrile ;Civins,
(IGI@ Pratt U 0entner, (IGI< au artat c nainte te#tele de P0 acordau o foarte
mic pondere eticii, n ultima decad s-a constatat o cretere a interesului n acest
sens. 'r o pregtire care s le dea posibilitatea de a oferi consultan n probleme
etice, practicienii de relaii publice aflai la nceputul carierei i-ar putea limita
limita activitatea.
.n ciuda eforturilor relaiilor publice moderne de a se ndrepta ctre
consilierea pe probleme de etic, totui acestea au o ,,istorie ptat:, dup unii
critici ;Parsons, -NN=, p. ?<. Aa cum se petrece cu orice profesie aflat la nceput,
drumul firesc este ctre modele etice de comunicare. "u toate c nceputurile
aceste profesii sunt umbrite de o reputaie negativ, se pot constata eforturile
acesteia de a depi stadiul de simpl diseminare a informaiilor, i de a se implica
n crearea unui climat etic pentru comunicare.
!ituaia actual a practicii eticii n P0 este strict legat de codurile etice
elaborate de cele mai importante asociaii de profesioniti. Apartenena la astfel de
grupuri nu este obligatorie pentru practicienii de relaii publice. Membrii asociaiei
consimt srespecte un cod etic conceput pentru ntregul grup. Qnele coduri
presupun interzicerea anumitor aciuni, altele prezint o serie de principii etice care
ar trebui respectate. "ele mai multe asociaii profesionale de P0 au coduri etice, fie
c sunt concepute n termeni negativi sau pozitivi
==
&#emple de asociaii de relaii publice importante care au adoptat coduri
etice3
Tlobal Alliance for Public 0elations and "ommunication Management,
,nternational Public 0elations Association ;,P0A< au adoptat "odul de la
Atena,
&uropean Public 0elations "onfederation, a preluat "odul de la Atena i
i-a formulat propiul cod codul de la /isabona,
Public 0elations ,nstitute of Australia
Public 0elations !ociet7 of America
,nternational Association of Cusiness "ommunicators
"$artered ,nstitute of Public 0elations
Aceste coduri etice oferite ca e#emplu nu difer att de mult n funcie de ar
ci, mai degrab, n funcie de organizaia care le adopt3 unele dintre acestea se
a#eaz pe anumite sfaturi de natur profesional pentru practicienii de P0 ;precum
P0!A<, n timp ce altele ;,P0A sau "&0P< prefer s se supun unor principii
etice generale, care pornesc de la valori precum demnitate, respect, sau drepturile
omului. Maoritatea profesiilor adopt acum coduri etice. % dat implementate,
codurile devin bune instrumente n dezvoltarea culturii organizaionale pe o baz
etic. "odurile etice destinate profesiunii de relaii publice pornesc, de regul, de la
valori transculturale i principii universale precum onestitatea, cinstea i
nevtmarea celorlali<. *ei codurile etice satisfac principii universale, totui ele
nu au fost lipsite de critici care susin c acestea se ndeprteaz de idealurile pe
care le presupun sau, mai mult, c ar suferi de contradicii interne.
*eseori practicienii susin c aceste coduri sunt prea vagi ca s poat fi
aplicabile n cariera lor sau c nu depesc un nivel rudimentar. Alii susin c
=?
aceste coduri sunt citite cel mult o dat, urmnd s s se fac abstracie total de
ele ulterior.
"ele mai multe coduri nu presupun metode de monitorizare sau de
penalizare a nclcrii lor, n afar de simpla e#cludere a unui membru din
asociaie, devenind astfel nefuncionale. Aceste probleme pe care codurile etice le
ridic nu sunt nici noi, nici limitate strict la domeniul relaiilor publice. Qnii
teoreticieni susin c dac practicienii de relaii publice se comport etic, atunci nu
este nevoie de msuri restrictive. Alii merg c$iar mai departe, afirmnd c este
suficient formularea unor principii etice, bunele intenii fiind un g$id de
comportament mai eficient dect codurile. Aceast dezbatere ne trimite la
argumentul lui Platon, aa cum l citeaz Parsons ;-NN=<3 9%amenii buni nu au
nevoie de legi pentru a aciona responsabil, n timp ce oamenii ri vor gsi
ntotdeauna o modalitate de a le ocoli:.
*ate fiind criticile aduse codurilor etice, teoreticienii relaiilor publice au
ncercat s gseasc alte metode de a nelege, analiza i gestiona dilemele etice.
)oate aceste abordri au la baz diferite coli de gndire filosofic i sociologic.
.n 0omnia s-a nfiinat Asociaia Romn a Profesionitilor n Relaii
Publice ;ARRP< care are ca principal obiectiv promovarea codului deontologic al
specialistului n 0elaii Publice i principiile etice privitoare la activitatea de
comunicare agreate prin codurile de la Atena i /isabona. !uccesul n relatiile
publice este definit de ctigarea i meninerea unei reputaii bune i este garantat
de principiile eticii deontologice.
Cele >!pe principii asumate de practicianul german de relaii publice, care
reprezint un adevrat g$id al profesiei de specialist n 0elaiile publice din
Termania sunt3
=A
(. Prin munca mea servesc interesului public. !unt contient de faptul c nu pot
s induc n eroare publicul sau s-i influentez n mod negativ
comportamentul. )rebuie s fiu sincer i cinstit.
-. Prin munca mea servesc interesele celui care m-a angaat. !unt dedicat
muncii mele cu responsabilitate i urmresc interesul lui ca i cum ar fi
propriul meu interes.
8. Prin ceea ce fac sunt legat de o organizaie creia i sunt loial. "unosc i mi
nsuesc politica i cultura organizaional pe care o reprezint, att timp ct
acestea sunt n concordan cu demnitatea uman, cu respectarea drepturilor
fundamentale ale omului i cu legislaia n vigoare.
=. *ac organizaia pentru care lucrez ncalc demnitatea uman i drepturile
fundamentale n comunicare, voi face tot ce mi st n putin pentru a
ndrepta greelile i a corecta comportamentul comunicaional.
?. .n mod contient i intenionat voi fi sincer, transparent i clar cu urnalitii
i cu alte medii de comunicare cu publicul. Hu le voi oferi acestora nici un
fel de recompens material sau financiar.
A. Roi respecta libertatea i independena interlocutorilor mei. .n acest sens nu
voi apela la nici o form de constrngere sau coerciie asupra lor.
D. "red c relaiile publice reprezint o modalitate de a genera ncredere
public, de a armoniza diferite interese i de a corecta anumite
comportamente. Astfel, nu voi face nimic pentru a duna credibilitii i
reputaiei profesiei mele
Asociaia 0omn a Profesionitilor n 0elaii Publice ;A00P< este o
organizaie non-profit, care funcioneaz din iunie (II?. *in momentul constituirii
i pn n prezent, A00P a reprezentat principalul for de dezbatere a problemelor
specifice profesiei de specialist n 0elatii Publice n 0omania.
=D
Asociaia are ca principale obiective3 promovarea principiilor deontologice
prevzute n "odul de la Atena, "odul de la /isabona, elaborarea unor standarde
profesionale pentru desfurarea activitii de relaii publice n 0omnia i s
asigure ncredereadiferitelor segmente de publicn activitatea de relaii publice i n
specialitii care adesfoar.
?. Co"ul inern!<ion!l "e eic@ penru rel!<ii pu/lice A BCo"e o#
ACensD.
La inscrierea lor, toi membrii Asociaiei Internationale de Relaii Publice
se angaea! s respecte un cod international de etic ce se ba!ea! partial pe
"arta #atiunilor $nite%
(. ! contribuie la realizarea climatului moral i cultural care s permit
fiinelor umane s se realizeze pe deplin i s se bucure de drepturile
imprescriptibile la care sunt indreptii conform 9*eclaraiei Qniversale a
*repturilor %mului:.
-. ! stabileasc modele de comunicare i canale care, prin dezvoltarea
liberei circulaii a informaiilor eseniale, vor face ca fiecare membru al grupului s
simt c este informat i s-i dea totodata sentimentul implicrii i responsabilitii
sale personale, precum si pe cel al solidaritii cu ceilali membri@
8. ! se poarte ntotdeauna i n toate mpreurrile n aa fel nct s merite
i s asigure confidenialitatea celor cu care vine n contact@
=. ! ina minte c, datorit relaiei dintre profesia sa i public,
comportamentul sau - c$iar i n particular va avea un impact asupra modului n
care profesiunea sa n ansamblu este apreciat. Membrii Asociaiei ,nternationale
de 0elaii Publice vor aciona3
?. Pentru a respecta n cadrul realizrii activitilor profesionale principiile
morale i regulile cuprinse n 9*eclaratia Qniversala a *repturilor %mului:@
=G
A. Pentru a respecta i a menine demnitatea umana, precum i pentru a
recunoate dreptul fiecrui individ de a face propriile udeci@
D. Pentru a asigura condiii morale, psi$ologice i intelectuale pentru dialog
ntr-un sens real, precum i pentru a recunoate dreptul parilor implicate de a-i
prezenta cazul i a-i e#prima punctele de vedere@
G. Pentru a aciona, n toate cazurile, n aa fel nct s ia n calcul interesele
parilor implicate3 att interesele organizaiei pe care o servesc, ct i interesele
publicului int@
I. Pentru a realiza aciunile i angaamentele folosind cuvintele astfel ncat
s se evite orice nentelegere i s se manifeste loialitate i integritate n toate
cazurile, astfel nct s se pstreze ncrederea clienilor sau angaailor, actuali sau
din trecut, precum i a tuturor audienelor int care sunt afectate de aciunile sale.
Membrii Asociatiei ,nternationale de 0elatii Publice HQ vor3
(N. !ubordona adevarul altor cerine@
((. )ransmite informaii care nu sunt bazate pe fapte stabilite i verificabile@
(-. /ua parte n orice ntreprindere sau aciune care nu este etic sau onest
sau care poate aduce atingere demnitaii i integritii umane@
(8. 'olosi orice metode sau te$nici 9de manipulare: concepute pentru a crea
motivaii subcontiente pe care individul nu le poate controla prin propria sa liber
voina, astfel ncat nu poate fi fcut rspunzator de aciunile ntreprinse pe baza lor.
Acest "od a fost adoptat de Asociatia Internationala de Relatii Publice
&IPRA' la Adunarea (enerala din mai )*+,-
=I
ANALI3A DE E2ENIMENT. FA)TUL DE )RES1 I ACTUALITATEA
'enomenul att de comple# i contradictoriu al comunicrii de mas a
cunoscut numeroase tipuri de definire i numeroase perspective de clasificare.
Astfel, dup unii autorii, comunicarea de mas este orientat ctre audiene largi,
eterogene, care nu suntcunoscute de ctre comunicator. Mesaele sunt transmise n
mod public i sunt calculateastfel nct s aung repede la public, uneori c$iar n
mod simultan cu emiterea lor .*up ali autori, comunicarea de mas este practica
i produsul care ofer divertisment i informaii unei audiene formate din persoane
necunoscute. Aceste coninuturi, transmise pe suporturi tiprite, sonore i audio-
vizuale, au statutul unor mrfuri, care sunt produsen mod industrial, cu autorul
unor te$nologii comple#e, sunt regularizate de stat i sunt finanate de firmele
particulare, fiind consumate n mod personal, privat, de ctre publicullor..n
limbaul de specialitate, foarte adesea, aceast noiune este considerat sinonim cu
aceea de mass-media. Acest termen s-a format pe teren anglo-sa#on, prinsinteza
dintre un cuvnt englez mass care trimite la 9masa: de consumatori ai
acestor forme culturale i cuvntul latin, media, n forma sa de plural, care se
referea la suportul pe care sunt fi#ate mesaele respective..n dezbaterea
problemelor privind efectele mass-media se impun, de la nceput,cteva precizri,
unele conceptuale, altele legate de perspectivele de abordare."ercetrile asupra
efectelor au oscilat ntre dou opiuni privind importana i puterea dea influena a
media, capacitatea lor de a produce anumite efecte. Astfel, aprecierile s-auarticulat
fie sub ideea efectelor atotputernice ale media, fie sub ideea 9efectelor minore:
;limitate<. 5udecile asupra efectelor s-au sc$imbat substanial n decursul anilor,
trecndu-se de la ceea ce s-au numit efecte punctuale, directe i pe termen scurt la
efectedifuze indirecte i pe termen lung. Aceste sc$imbri au fost legate de
?N
modificareaimaginii asupra receptorului3 de la un receptor pasiv, supus unei
influene directe amesaelor la un utilizator activ i selectiv al mediilor i
coninuturilor.!-au nregistrat, de asemenea alternane ntre diferitele tipuri de
cercetri3 cele e#perimentale au fost consacrate mai ales evalurii efectelor directe,
puternice i imediate, suferite de anumite categorii de receptori ;mai ales cei
pasivi<, pe cnd celebazate pe anc$ete i sondae cantitative, dar mai ales pe studii
calitative, studii panelcombinate cu analize de coninut, au condus mai curnd la
concluzia efectelor difuze.!tudiile au luat, de asemenea, n considerare inegalitile
de pregtire i instrucie alediferitelor categorii sociale ca premise ale diversificrii
efectelor media.Humeroasele controverse au fost alimentate de dificultile
msurrii cu certitudine aponderii media n influenarea comportamentelor,
opiniilor, moravurilor, mentalitilor,etc. Aceasta, deoarece media acioneaz n
conte#te concureniale, consonante saudiscordante cu ali factori i surse de
influenare din mediul socio-cultural.*e cnd s-a impus ca o component esenial
a lumii moderne, sistemul comunicrii de mas s-a impus permanent ca un factor
activ al ocului social, modelnd celelaltesubsisteme ale societii. Hici politicul,
nici economicul, nici cultura i nici viaa cotidian nu au putut scpa de presiunea
e#ercitat de mesaele presei.
Mass-media neafecteaz profund, deoarece ele constituie o prezen
constant n viaa noastr. Alte instituii pot avea un impact mai puternic, dar nu
unul persistent i adnc. Afilierea familiar i prieteniile se sc$imb pe msur ce
individul se maturizeaz i trece prin diferitele etape ale vieii. 2coala ocup numai
o perioad limitat de timp din e#istena noastr. *oar o parte din populaie
frecventeaz, n mod regulat, biserica. .n antitez, mass-media fac parte din viaa
noastr zilnic i ne nsoesc din copilrie pn la moarte. &#perienele zilnice
dovedesc diferite e#emple ale unor mici efecte. He mbrcm sub influena
prognozei meteo, cumprm ceva dintr-o reclam, mergem la un film menionat n
?(
ziar etc. "andidaii politici i partidele sunt constant preocupate s gseasc modul
ncare pot comunica cu electoratul, astfel nct s ctige voturi. Ageniile de
publicitate conduc o mare afacere n ceea ce privete cunoaterea obiceiurilor,
dorinelor i nevoilor, ncercnd s creeze reclame care s aduc vnzri ct mai
mari. *in aceast cauz, analiza modului n care media influeneaz societatea ;n
c$ip voit, n urma unei strategii dinainte pus la cale sau n c$ip ntmpltor< a
constituit una din preocuprile maore ale cercettorilor mass-media. Programele
de radio i televiziune de tip talE-s$o6 sunt create din conversaii separate ntre
comentatori i invitai n cadrul crora fiecare poate interveni oricnd, moderatorul
avnd sarcina de a stimula i ec$ilibra discuia pentru ca aceasta s nu se
transforme n polemic. .n fond, rolul mass-media este acela de a oferi informaii
care s capteze interesul publicului, s provoace reacii i s acopere timpul alocat
prin utilizareade resurse minime. 0adiolul i televiziunea au contribuit la
stimularea i dezvoltarea plcerii comunicrii, constituindu-se n instrumente de
socializare la nivelul comunitilor mici. *in aceast perspectiv se pune problema
dac mass-media oac un rol benefic saunu prin funcia social pe care o deine.
"ert este c mass-media a prezentat i semnalat n mod constant sc$imbrile
semnificative care au aprut n societate contribuind la contientizarea acestora la
nivel societal. !olicitnd publicului s participe activ la activitile organizate de
media, se ncearc diminuarea diferenelor dintre domeniul public i cel particular.
,ntruziunea n viaa privat a aprut odat cu apariia presei scrise cnd
evenimentele care se petrec n mod curent n viaa cotidian au fost tranferate
personalitilor care au aprut n ziare sau reviste. Puterea pe care mass-media o
deine const n faptul c ea controleaz anumitresurse de informaii de care
indivizii au nevoie pentru a-i satisface scopurile. 0elaia de dependen nu are un
sens unidirecional deoarece i mass-media depinde de anumiteresurse care sunt
controlate de sistemul politic de e#emplu. Printre scopurile sistemului media
?-
amintim acumularea de profit, obinerea legitimitii sau crearea unui
conte#tfavorabil cu privire la acordarea unor liberti. .n acest sens, sistemul politic
controleaz legislaia i politicile comerciale care afecteaz posibilitile de a
obine profit. *e e#emplu, ast zi se pune problema dac libertatea de e#primare a
presei constituie sau nu o ameninare la adresa siguranei naionale.
2tirile i actualitatea3 o perspectiv inter-subiectiv. 2tirile sunt poziionate
alturi de cele mai diverse forme de cunoatere dela istorie, tiin, brf, zvon,
propagand, divertisment, sim comun. 2tirile se focalizeaz pe evenimente izolate
i nu caut s stabileasc legturi ntre acestea. 0eporterul i propune doar s
nregistreze evenimentul, este interesat de trecut i deviitor doar n msura n care
acestea contribuie la o mai bun cunoatere a prezentului. 2tirile se ocup doar de
prezent i i pastreaz caracterul de tire doar pn n momentul n care aung la
publicul interesat. *in momentul publicrii lor, acestea devin efemere, iar odat
neleas semnificaia acestira ele devin istorie. 0olul tirilor este pe lng cel de a
informa, acela de a orienta publicul, de a-i atrage atenia cu ceea ce se ntmpl.
&#ist o atracie pentru tot ceea ce reprezint neobinuitul, neatepatul,
senzaionalul, iar acest fapt determin o intersectare a tirilor cu brfa, taifasul i
zvonul. 2tirile nu circul pur i simplu, ele trebuie publicate, fapt ce i confer
autoritate, credibilitate i autenticitate, ele fiind supuse unui e#amen critic din
partea publicului. *e e#emplu, n cazul unor evenimente ieite din comun, cnd ne
confruntm cu o adevrat dezlnuire mediatic, cum ar fi, moartea prinesei
*iana, scandalul /e6insE7, moartea predeintelui Poloniei, rzboiele i revoluiile
n direct este foarte greu s difereniem ntre tiri, zvonuri, senzaional, diversiune,
brf i scandal. )oate acestea conin un smbure de tire. Apariia i amploarea pe
care au luat-o realit7-s$o6-urile, mai apropiate de vec$ea brf i talE-s$o6-urile,
considerate de unii analiti simple taclale ntre e#peri i urnaliti creeaz o i mai
mare confuzie n rndul receptorilor.
?8
RE2ISTA )RESEI I DOSARUL TEMATIC DE )RES1
?=
1. Caracteristici generale
*osarul de presa este o 9unealta indispensabila de comunicare cu mass-
media: ;P$. Cac$man, (II=, p. (N?<, fiind format dintr-o 9colectie de materiale cu
caracter informativ, destinate urnalistilor: ;%. CasEin, ". Aronoff, (II-, p. --N<.
*ocumentele incluse n dosarul de presa se refera la anumite informatii, care sunt
prezentate 9mult mai detaliat dect ntr-un comunicat de presa: ;". !c$neider,
(IIN, p. (8-<. *e aceea, dosarul de presa reprezinta 9o veritabila carte de vizita a
unei organizatii, stnd la baza t uturor contactelor cu presa@ el ofera un fond
documentar n care gazetarii pot gasi informatii generale despre activitatea ei sau
anumite detalii referitoare la personalitatea specifica a organizatiei: ;&. *upu7, V.
"intas, (IIN, p. ((-<.
*upa alti autori, dosarul de presa e 9un instrument esential: al comunicarii
dintre o organizatie si mass-media deoarece el este 9indispensabil n foarte multe
ocazii ;conferinte de presa, voiauri de presa, contacte personale cu urnalistii<,
materializnd mesaul organizatiei referitor la un subiect determinat: ;". *arro7 et
alii, (IIN, p. =?@ pentru alte prezentari, vezi P$. Morel, (IGG, pp. I--IG@ !.
/a$anWue, '. !olatges, (II(, pp. ??-?G@ 5.P. 0osart, (II-, pp. D(-D=<.
*e multe ori, reprezentantii biroului de presa si pun urmatoarea ntrebare3
9"e este mai eficient, un dosar de presa sau un comunicat4:. 0aspunsul corect este
dat de interesul si densitatea informatiei pe care vrem sa o distribuim. )ocmai din
aceasta cauza, este greu de stabilit o regula prin care sa se indice clar cnd e cazul
sa se trimita un comunicat si cnd trebuie ntocmit un dosar de presa, n alegerea
instrumentului de comunicare intervin mai multe variabile3 noutatea si
originalitatea informatiei, ncadrarea ei n conte#tul general, factorul 9timp:,
publicul vizat. Astfel, cu ct o informatie are implicatii n mai multe domenii
??
;economic, social, politic, interes uman< si poate fi abordata din mai multe
ung$iuri, cu att are sanse mai mari sa devina tema unui dosar de presa. Hu trebuie
uitat nsa factorul 9timp:, care, de multe ori, obliga organizatia sa aleaga solutia
comunicatului ;evenimentul trebuie e#ploatat ct mai repede< n detrimentul
dosarului, a carui elaborare solicita mai mult efort si timp.
.n general, dosarul de presa se impune atunci cnd un comunicat nu este
suficient pentru a prezenta informatia n ntreaga ei amploare. &l poate fi
considerat 9un demers intermediar ntre comunicat si conferinta de presa, care
sintetizeaza elementele componente ale unui eveniment si pune n valoare anumite
aspecte ale informatiei: ;P$. Cac$mann, (II=, p. (N?<. *e aceea, dosarul de presa
trebuie sa cuprinda acele informatii de bacEground care le permit urnalistilor
ntelegerea corecta a temei respective3 statistici, comunicate, e#trase din presa ce
spriina punctul de vedere al organizatiei, biografii si fotografii ale liderilor
institutiei, grafice ;B. )ucEer et all., (II=, p. ---<. *e aici se deduce cu usurinta ca
dosarul nu este alcatuit pentru a genera o stire ;ca n cazul comunicatului de presa<,
ci pentru a fi folosit de urnalist n selectarea unor informatii, pe baza carora el va
putea realiza un material de sine statator, n concluzie, daca avem la dispozitie un
ansamblu bogat de informatii si suficient timp, este indicat sa ntocmim un dosar
de presa.
.n raport cu alte instrumente de comunicare aflate la dispozitia unui birou de
presa, dosarul de presa are numeroase avantae ;P$. Cac$mann, (II=, p. (N?<3
a< permite prezentarea n profunzime a unui subiect@
b< permite abordarea subiectului din diferite ung$iuri, sugerndu-le
urnalistilor directii posibile pentru viitoarele lor articole @
c< i permite urnalistului cunoasterea unui subiect ntr-un timp scurt@
?A
d< permite intrarea informatiilor n banca de date a urnalistilor, fapt care
mareste durata de viata a informatiilor respective si asigura utilizarea acestora pe o
perioada lunga de timp.
(. Tipologia dosarelor de presa
.n numeroase situatii, pentru a se facilita transmiterea informatiilor si pentru a
se oferi o imagine completa asupra istoriei si vietii organizatiei, este necesara
difuzarea unui dosar de presa. Rarietatea situatiilor si a continuturilor a condus la
aparitia mai multor tipuri de dosare de presa. *upa 5.P. 0osart ;(II-, p. D(-D-<,
acestea pot fi clasificate n trei mari categorii3
a< dosarul de presa ce nsoteste comunicatul de presa@ e#perienta
practicienilor n relatii publice arata ca aceasta este formula cea mai agreata de
urnalisti - evident, n cazul n care informatia si 9prelungirea: ei n dosar ustifica
alegerea acestei strategii. % asemenea te$nica permite combinarea unei informatii
precise ;comunicatul de presa< cu o seama de date suplimentare ;dosarul de presa<,
de care urnalistii ar putea avea nevoie pentru o documentare mai ampla@
b< dosarul de presa - carte de vizita a organizatiei@ acest tip de dosar le ofera
urnalistilor o baza de date care nu sunt legate de o informatie punctuala,
determinata de un anumit eveniment sau programata conform unui anumit
calendar. &l este 9un apel discret al organizatiei:, prin care aceasta ncearca sa
determine presa sa vorbeasca despre ea sau sa o contacteze n cazul cnd urnalistii
ar trata un subiect n care organizatia ar putea fi implicata. Qn asemenea dosar,
redactat fara vreun motiv aparent, este, de fapt, o 9momeala: pentru incitarea
gazetarilor si pentru obtinerea unui articol mai substantial despre organizatie. &l
este ntocmit si trimis mai ales n acele cazuri n care organizatia nu a beneficiat,
mai mult timp, de atentia presei@
?D
c< dosarul de presa-eveniment3 este constituit special cu ocazia unei actiuni
create de organizatie. &l prezinta un anumit eveniment semnificativ si mesaul
organizatiei n legatura cu acest eveniment.
Aceasta clasificare nu este nici e#clusiva si nici limitativa3 n functie de
diversele conte#te ale comunicarii cu presa, specialistii n relatii publice pot
ntocmi dosare de presa si pentru alte ocazii, n forme si cu continuturi mai ample
;sau mai concentrate< dect cele propuse de autorul citat. ,mportanta este dozarea
informatiei - prea putina informatie nu ustifica crearea unui asemenea document si
le da urnalistilor senzatia ca se ncearca o campanie de promotiune, si nu una de
informare@ prea multe materiale ngreuneaza accesul la ideile ori la datele
importante si irita urnalistii, obligati sa se lanseze ntr-o adevarata investigatie
pentru descoperirea faptelor esentiale.
*. Continutul dosarului de presa
*osarul de presa nu trebuie sa fie nici un 9g$iveci: format dintr-o serie de
te#te disparate, nici un material publicitar@ el nu trebuie sa plictiseasca prin
acumularea de informatii fara legatura si relevanta sau prin avalansa de elogii la
adresa organizatiei. *osarul de presa este un material redactat e#clusiv pentru
ziaristi, cu scopul de a le pune la dispozitie o banca de date@ de aceea, el trebuie sa
fie usor de utilizat, clar, coerent, atragator ;prin cantitatea si calitatea informatiilor<
si, mai ales, eficient. Aceasta ultima calitate deriva din utilitatea pe care o poate
avea n raport cu specificul muncii urnalistice si cu asteptarile ziaristilor.
Xinnd seama de faptul ca dosarul este 9un miloc de informare:, din
perspectiva organizatiei, si 9un instrument de lucru:, din perspectiva institutiei de
presa, este necesar ca prezentarea informatiilor sa fie ct se poate de riguroasa,
accesibila si lipsita de artificii.
.n ceea ce priveste continutul unui dosar de presa, lucrarile de specialitate nu
ofera o formula generala, deoarece structura dosarului depinde n mare masura de
?G
ocazia si de momentul n care a fost realizat. Astfel, se pot ntocmi dosare cu
ocazia unor evenimente ciclice ;sarbatori, saloane si e#pozitii, adunari generale
etc.<, a lansarii unor produse sau initiative, a unor conferinte sau vizite de presa, a
unor sponsorizari sau atunci cnd organizatia constata ca nu a mai fost de mult
timp n atentia presei. *upa cum am mai spus, nu e#ista un plan standard n ceea
ce priveste structura unui asemenea dosar@ un lucru este totusi sigur3 el trebui
trateze un singur subiectY )ema dosarului va fi anuntata de la nceput, prin titlul
care va aparea scris pe coperta acestuia. )ot pe coperta vor trebui mentionate
coordonatele organizatiei si ale persoanei de contact ;numele complet, adresa,
telefon, fa#<@ aceasta persoana trebuie sa fie capabila, n orice moment, sa
furnizeze informatii suplimentare, care sa satisfaca dorinta de documentare a
urnalistilor.
*in bibliografia de specialitate ;B. )ucEer, (II=, p. ---, ). +unt, 5.&.
Trunig, (II=, p. 8D?@ *./. Lilco#, /.L. Holte, (IIN, p. -?N@ ". !c$neider, (IIN,
p. (8- etc.< rezulta ca orice dosar de presa trebuie sa contina3
a< un sumar, care mentioneaza toate materialele, clasate dupa gradul de
interes @ acest sumar se asaza la nceputul dosarului@
b< un te#t care sintetizeaza esenta temei respective @ el va fi redactat n stilul
unui comunicat de presa si nu va avea mai mult de doua pagini@
c< diferite documente, prezentate ntr-o ordine logica@ acestea trebuie sa aiba
forma unor te#te de doua-trei pagini si sa dezvolte aspecte particulare ale temei n
c$estiune, privite din diverse ung$iuri de abordare ;implicatiile economice, locale,
sociale, te$nice, organizationale, financiare etc.<. Aceste posibile ung$iuri de
abordare trebuie sa corespunda gradului de interes al diferitelor institutii de presa
sau al paginilor tematice, al rubricilor, programelor, emisiunilor specifice unei
publicatii sau unui post din audiovizual. 'iecare ung$i de abordare ;perspectiva<
trebuie sa fie autonom si sa nu se suprapuna celorlalte ung$iuri. Aceste materiale
?I
vor fi redactate n stil urnalistic 3 ele vor avea un titlu acrosant si, daca este cazul,
intertitluri, vor respecta regula piramidei inversate, vor avea o scriitura clara,
concisa, factuala, neutra@
d< n functie de tema dosarului si de ocazia cu care a fost redactat, se pot
include materiale suplimentare, precum reproducerile dupa articolele publicate
anterior despre organizatie@ acest lucru se face numai daca respectivele materiale
spriina punctul de vedere al organizatiei si au legatura cu tema respectiva. *e
asemenea, se pot adauga, pentru o mai buna informare a urnalistilor, date
statistice, informatii de factura te$nica, fotografii ale personalitatilor reprezentative
ale organizatiei sau te#tul discursului din timpul conferintei de presa. Hu trebuie sa
uitati ca, de obicei, urnalistii apreciaza materialele care auta la vizualizarea
mesaelor3 grafice, sc$eme, fotografii ;ntotdeauna nsotite de 9legenda:, adica de
un te#t de doua-trei rnduri ce e#plica imaginea si ofera informatii suplimentare@
de obicei, acest te#t se scrie pe dosul fotografiei, unde apar si precizari legate de
dreptul de reproducere, data si locul unde a fost facuta, autorul fotografiei etc.<.
Pentru ca dosarul de presa sa nu fie prea voluminos ;specialistii recomanda
ca el sa aiba ma#im (N-(- pagini de te#t<, se poate prevedea dosarul propriu-zis cu
o ane#a, ce va contine acele elemente care nu se refera direct la informatia de baza,
dar care le-ar putea fi utile urnalistilor n munca lor de aprofundare a subiectului
respectiv. Aceasta ane#a poate include3
- un istoric al organizatiei@
- biografiile unor personalitati ale acesteia@
- fise te$nice ale unor produse sau servicii ;dar nu pliante publicitare<@
- lista partenerilor organizatiei@
- informatii legate de activitatea manageriala@
- bilanturi de activitate@
AN
- agenda ;n cazul vizitelor, voiaelor sau al altor manifestari, care presupun
un interval de timp mai amplu, se ane#eaza programul manifestarilor, datele, orele
si locurile de desfasurare<@
- lista documentelor si a materialelor ilustrative disponibile la sediul
organizatiei.
,ata, spre e#emplificare, doua situatii de comunicare si doua modele de dosare
de presa.
Primul a fost realizat de /M! ,nternational cu ocazia formarii acestei
companii prin unirea firmelor "ontrol *ata si P$ilips @ acest material si propunea
sa arate presei noile directii de dezvoltare a firmei@ n consecinta, el a cuprins 3
a< informatii de bacEground despre noua companie, despre ec$ipa de
conducere, despre aria ;largita< de productie, despre noile produse @
b< comunicate separate, legate de fiecare nou produs @
c< fotografii ale produselor importante@
d< o brosura colorata referitoare la noua companie.
Cugetul dosarului a fost de (N.NNN de dolari@ cele (.NNN de dosare le-au fost
distribuite editorilor si reporterilor specializati n probleme de informatica,
editorilor si reporterilor care tratau subiecte legate de noile te$nologii, analistilor si
cercetatorilor de marEeting. *rept urmare, peste =NN de articole au aparut imediat
n presa si peste (NN de redactii au solicitat informatii suplimentare n vederea
realizarii unor materiale tematice mai ample ;vezi *. Lilco# et all., (II-, p. ?D=<.
Al doilea model este dosarul pregatit de "ommon6ealt$ &dison "ompan7 cu
ocazia unei conferinte internationale consacrate protectiei mediului nconurator.
*osarul cuprindea3
a< un comunicat de presa@
b< declaratii ale liderilor organizatiei@
c< informatii te$nice referitoare la gradul de poluare a apei si aerului@
A(
d< documente despre utilizarea energiei nucleare@
e< un istoric al eforturilor depuse de companie pentru protectia mediului@
f< $arti pe care era indicata pozitia uzinelor companiei@
g< fotografii ale unor instalatii de depoluare ale companiei@
$< grafice aratnd tendintele de dezvoltare a industriei si de crestere a poluarii
pe plan national ;vezi *. Lilco#, /.L. Holte, (IIN, p. -?N<.
+. Reguli de prezentare
=.(. "operta
*eoarece dosarul de presa este un material de lucru realizat pentru urnalisti,
si nu un element de publicitate, este bine sa evitam alegerea unor coperte elaborate
si costisitoare. Mult mai potrivite sunt acele coperti practice, simple, asemanatoare
9dosarelor-plic: de format A=, n care materialele respective se pot acumula, fara
riscul de a se pierde. Pe coperta se poate lipi sau tipari o fotografie sugestiva,
legata de evenimentul prezentat. Pentru a fi#a identitatea organizatiei, este bine ca,
la loc vizibil, sa fie semnalate tema dosarului, coordonatele organizatiei ;logo,
sigla, adresa, telefon, fa#, sit ,nternet, daca este cazul<, precum si numele
persoaneiPpersoanelor de contact ;cu adresa, telefon, fa#, e-mail<.
=.-. )e#tul
Pentru a se obtine o prezentare unitara si pentru ca dosarul sa poata fi folosit
n mod eficient de catre ziaristi, toate documentele pe care el le contine trebuie
tiparite pe pagini de format A= ;sunt usor de ar$ivat<, trebuie sa aiba o punere n
pagina unitara si sa respecte stilul urnalistic. *eoarece fiecare te#t din dosar poate
constitui un subiect urnalistic de sine statator, este bine ca pe fiecare material sa
apara cteva mentiuni indispensabile3
- coordonatele de identificare a organizatiei ;sigla, adresa, telefon, fa#<@
- data difuzarii@
A-
- embargo ;daca este cazul< si data, ora la care acesta va fi ridicat.
&mbargoul permite difuzarea n avans si n mod esalonat a unei informatii nca
neoficiale ;confidentiala<, n conditiile n care institutiile de presa ofera garantia ca
aceasta informatie nu va fi difuzata naintea datei si a orei care sunt specificate pe
materialul trimis de organizatie.
/a finalul fiecarui material se vor preciza numele, adresa, telefonul, fa#ul si
functia n organizatie a persoanei care poate oferi informatii suplimentare.
*eoarece urnalistii se asteapta ca persoana respectiva sa aiba att competente
te$nice, ct si abilitati comunicationale, pentru aceasta functie pot fi desemnati,
acolo unde este posibil, doi reprezentanti ai organizatiei.
-. Difuzarea dosarului de presa
.n general, dosarul de presa le este nmnat direct urnalistilor care participa la
o conferinta de presa, la o vizita, la o calatorie de informare sau la alte manifestari
ale organizatiei. 5urnalistii ce nu au participat la evenimentul respectiv vor primi
dosarul a doua zi@ aceasta decalare n timp este si o dovada de respect pentru
gazetarii care au fost prezenti la manifestare si care, astfel, vor avea ntietate n
distribuirea informatiei. Hu trebuie uitat nsa faptul ca un dosar de presa se poate
distribui c$iar daca nu e#ista un prile deosebit, caz n care va fi trimis prin posta
sau prin curier.
,ndiferent de ocazia cu care se distribuie un dosar de presa, anumite reguli
trebuie respectate ;vezi ". *arro7 et all., (IIN, p. ?N<3
- dosarul se trimite n acelasi timp tuturor redactiilor, fara a fi favorizata o
redactie sau alta, fara a fi privilegiat un urnalist sau altul@
- dosarul va fi adresat nominal urnalistului specializat n domeniul de
activitate al organizatiei sau, atunci cnd nu se cunoaste un asemenea ziarist,
redactorului-sef, ce l va diria catre acel membru al redactiei care poate folosi n
mod eficient informatiile respective@
A8
- atunci cnd se alege momentul de difuzare, trebuie sa se tina seama de
durata procesului de productie, diferita de la cotidian la saptamnal, de la o
emisiune de radio la una de televiziune@
- n cazul n care pentru evenimentul respectiv este prevazuta si o campanie
de publicitate, dosarul de presa trebuie sa aunga n redactii naintea demararii
acesteia.
*in e#perienta acumulata de catre practicienii din domeniul relatiilor publice
rezulta ca, dupa distribuirea dosarului, membrii birourilor de presa au
comportamente diferite3 unii solicita intens gazetarii, ncercnd sa-i determine sa
scrie ct mai repede si ct mai mult despre organizatie, altii nu mai urmaresc
traseul materialelor trimise. /ucrarile de specialitate considera ca ambele atitudini
sunt daunatoare organizatiei@ ele recomanda o cale de miloc, propunnd ca
urnalistii sa fie contactati, pentru a fi ntrebati daca au primit materialele n cauza@
de asemenea, reprezentantul biroului de presa le va comunica faptul ca le sta
oricnd la dispozitie pentru informatii suplimentare, n felul acesta, el le reamin-
teste de e#istenta dosarului si subliniaza, fara a fi e#cesiv de insistent, dorinta
organizatiei de a figura printre subiectele care vor fi tratate de urnalisti.
*in cele aratate mai sus reiese, ca o concluzie, ca dosarul de presa trebuie sa
furnizeze o informatie reala, completa, interesanta pentru public. Humai n aceste
conditii el va fi apreciat de urnalisti, va fi perceput ca un miloc de informare pus
la dispozitia presei, si nu ca o 9oglinda: ce reproduce doar imagini magulitoare
despre o organizatie.
*e retinut3
1. Z *osarul de presa le ofera urnalistilor o informare completa, cuprinznd
toate elementele necesare pregatirii unui articol despre organizatia dvs.
2. Z )itlul dosarului se asaza pe coperta acestuia@ titlul trebuie sa fie atractiv
si sa ndemne la parcurgerea dosarului.
A=
3. Z !umarul dosarului trebuie sa cuprinda lista materialelor ;ordonate dupa
gradul de interes<, lista documentelor ane#ate si paginile corespunzatoare.
4. Z )e#tul care sintetizeaza esenta dosarului trebuie sa fie redactat n stilul
unui comunicat de presa.
5. Z *ocumentele din dosar trebuie sa descrie aspecte particulare ale temei,
ntr-un stil urnalistic acrosant.
6. Z "operta dosarului trebuie sa fie atractiva si sa cuprinda logo-ul
organizatiei.
7. Z Materialele sunt prezentate pe pagini care contin logo-ul organizatiei si
informatiile de contact@ paginile sunt numerotate si prinse cu agrafe sau
capse.
8. Z Hu uitati sa includeti numele, telefonul si adresa de e-mail ale
persoanei de contact.
A?
MASS-MEDIA I IMA4INEA DE AR1. )U0LICAII I TRUSTURI DE
)RES1
.n anii [IN, mass media din 0omnia avea o dinamic, structuri i mize cu
totul altele de cele actuale. .n primii ani dup cderea regimului comunist a avut
loc o e#plozie Keuforic: n presa scris. "u totul alta a fost situaia
audiovizualului, care s-a micat mult mai lent. Aceast dinamic spectaculoas s-a
nregistrat mai ales n tirae i ceva mai timid prin apariia de noi titluri. Practic
aveam cam aceleai publicaii centrale i locale ca nainte de IN, cu diferena c
proaspt dobndita libertate de e#primare atrgea milioane de cititori ca un magnet.
.n plus, politica vindea atunci mai bine dect o fac subiectele de senzaie i fetele
dezbrcate din tabloidele actuale. ,ar politica O atunci, ca i acum O desparte
oamenii i mparte presa. Publicaiile scrise s-au regrupat imediat pe alineamentele
politice de la nceputul anilor [IN ;mult mai simple dect cele actuale<, i
covritor de partea puterii postcomuniste ;dar nedecomunizate< de atunci. )reptat
au nceput s apar i publicaii noi, unele avnd un profil cu totul inedit n peisaul
nostru mediatic de la nceputul anilor [IN ;.., /ig-/ag, ceva mai trziu
0venimentul /ilei .a.<. *up (II?-(IIA ritmul de apariie a unor titluri noi s-a
accelerat, mai ales pe zona publicaiilor sptmnale i lunare specializate, adic
poziionate editorial n funcie de un anumit public int. A propos, 0venimentul a
fost prima publicaie de la noi care s-a poziionat pe pia altfel dect politic ;pro
sau contra puterii<, optnd pentru un anume format editorial, i inaugurnd astfel o
linie pe care mass media romneasc s-a dezvoltat ulterior n mod firesc, la fel cu
media de pretutindeni.
AA
)imp de vreo =-? ani am asistat la un nou boom n mass media romneasc,
caracterizat prin diversificarea semnificativ a ofertei editoriale i prin creterea
spectaculoas a veniturilor n publicitate ;n medie cu 8N\ anual, mult peste
dinamica real a vnzrilor de produse i servicii din economie<. 'irmele
multinaionale care dea operau la noi erau optimiste n ceea ce privete potenialul
pieei romneti, cele care abia i desc$ideau operaiunile n 0omnia investeau
masiv n campanii de imagine i de promovare a vnzrilor. Aceast dinamic avea
s fie temperat de lipsa unui rspuns pe msura ateptrilor din partea economiei
romneti, ceea ce a generat prima criz pe care a traversat-o mass media noastr
timp de vreo --8 ani, ncepnd cu (III ;scderea tiraelor i a audienei, reducerea
masiv a bugetelor de publicitate etc.<.
.n audiovizual, monopulul ;nefast< al posturilor publice a rezistat ceva mai
mult. % prima brea s-a produs dup apariia /egii Audiovizualului ;(II-<, care a
permis apariia n decurs de numai ciiva ani a sute de posturi private locale. Postul
public de radio ncepea s piard, lent dar sigur, monopolul asupra asculttorilor,
dar prestaia sa era oricum mult mai decent, sub conducerea regretatului &ugen
Preda, dect cea a televiziunii, total obedient fa de putere. Monopolul acesteia a
disprut abia prin (IIA, dup apariia Pro)R, dar s-a produs foarte rapid. /a un an
dup lansarea postului din Pac$e Protopopescu, acesta avea dea o cot de pia de
apro#imativ =N\ n mediul urban. Au urmat Antena (, Prima )R etc. i audiena
televiziunii publice a continuat s se erodeze.
.n afar de miza politic, n mass media anilor [IN au nceput s apar i
primele mize economice ;oarecum diferite, i de mai mic amploare comparativ cu
cele de acum<. 'ostele publicaii de partid i de stat au nceput s se privatizeze, i
aa au aprut primii notri patroni de pres, provenii n cea mai mare parte din
vec$ile structuri de conducere ale acestora. .n audiovizual, unde era nevoie de
investiii mai mari pentru lansarea unor posturi private, au aprut mai muli noi
AD
venii, care au adus n mass media capital produs n din alte zone. !pre deosebire
de alte ri din &uropa "entral i de &st, marile trusturi internaionale n-au fost
atrase de pia de media romneasc n cursul anilor [IN. & adevrat, cteva dintre
ele au venit ceva mai trziu, dar mass media romnesc a rmas pn astzi
dominat de trusturi auto$tone.
% alt diferen semnificativ este aceea c n anii [IN aveam ziare, reviste,
posturi de radio i televiziune, n timp ce acum avem trusturi de media. &ste o
evoluie normal, organic, inaugurat la noi de trustul Pro. Acest model de media
business s-a impus de la sine, indiferent c a fost vorba de investitori romni sau
strini, de trusturi create n anii [IN ;Pro, ,ntact< sau mai recent ;0ealitatea,
Adevrul etc.<, de trusturi naionale de anvergur sau de mici trusturi locale.
*iferena dintre mizele economice pe care se oac acum n mass media
romneasc, comparativ cu perioada de acum (N ani, este imens. *e pild,
investiiile totale nete n publicitate au fost estimate la apro#imativ ANN milioane
euro n -NNG, fa de (NN milioane dolari n (IIG. Pe o asemenea pia, competiia
este cu totul alta dect cea din anii [IN, iar trusturile mari O care dein ziare, reviste,
posturi de radio i televiziune, eventual agenii de pres i platforme de comunicare
ne1 media O sunt mult mai bine plasate pentru a face fa acestei competiii. "u
toate acestea, trebuie subliniat faptul c mass media romneasc are n prezent i
alte mize dect cele economice. "um spunea un cunoscut urnalist, la noi Kmedia
nu este o afacere, dar este bun pentru afaceri:. 2i pentru politic, am putea
aduga.
-. Hu e vorba numai de media i politic. &cuaia este ceva mai complicat.
Peste tot n lume vei regsi aceste a#e strategice, trasate mai mult sau mai puin
apsat3 mass media O politic i politic O afaceri. /a noi, aceste a#e s-au agregat
ntr-un triung$i ce tinde s se consolideze n ultimii ani3 politic O afaceri O mass
media. Aa cum spuneam mai devreme, marile trusturi internaionale de pres au
AG
rmas reticente fa de 0omnia i s-au cam oprit prin rile din ur ;Qngaria,
"e$ia, !lovacia, Polonia, !lovenia<. "eea ce, n parantez fie spus, a ncurcat
socotelile multor investitori auto$toni n mass media, care au sperat ca, la un
moment dat, s poat vinde afacerea, pe bani buni, unui mare trust internaional de
media. *e acord, au venit 0ingier i A#el !pringer, dar teritoriul lor e limitat mai
ales la presa scris. "eva mai trziu O i deocamdat foarte timid O au aprut
Pro!ieben sau Certelsmann, iar 'o# nu a facut dect s mimeze o intrare pe piaa
romnesc prin C()R. !ingurul investitor strin care a reuit s construiasc un
trust de media de succes ;trustul P0%< a fost "M&, dar acesta a devenit cu
adevrat un uctor de oarecare anvergur internaional abia dup ce a cucerit
poziii c$eie n media est-european. Prin urmare, dac privim de la oarecare
nlime teritoriul mass mediei romneti ce vedem4 1rim cteva teritorii, nu
foarte largi, ocupate de trusturi orientate spre business, cu alte cuvinte care sunt
interesate n primul rnd s fac bani din aceast afacere ;0ingier, de pild<.
Redem apoi trustul P0%, care n ultimii ani pare preocupat n primul rnd de
business, dar care i-a vrt i el coada n politic acum ctva timp. "a argument,
a invoca doar dou episoade, pe care le cunosc ndeaproape. /a milocul anului
(IIA ieeam din viaa politic i deveneam director de cercetare la acest trust.
Alegerile parlamentare i prezideniale din noiembrie erau ctigate ;n sfrit< de
fosta opoziie, ntr-o conunctur n care aproape ntreaga mass medie romneasc
susinuse "onvenia *emocratic. "eea ce nu constituia nimic neobinuit n sine,
s-a mai ntmplat i la alii, n anumite momente. Humai c aceast performan le-
a dat idei unora dintre patronii notri de pres. ,mediat dup alegeri, la prima
ntlnire cu Adrian !rbu O care s-a dovedit unul dintre marii notri vizionari n
media business, dar nu i n politic O acesta m-a ntmpinat cu urmtoarele
cuvinte3 9/a alegerile din anul -NNN noi punem preedintele:. 2i mi-a cerut s-i
fac imediat cunotin cu Hicolae Manolescu, cu care lucrasem ndeaproape pn
AI
atunci n conducerea Partidului Alianei "ivice, i care i se prea lui !rbu cel mai
bun pariu n acest oc. Qrmarea3 Manolescu a primit o emisiune i a fost promovat
pe sticl timp de civa ani. *in pcate, Adrain !rbu a mizat pe o personalitate
care s-a dovedit nepotrivit pentru acest rol politic. /a fel s-a ntmplat i n anul
-NNN, cnd !rbu i-a pus tot trustul la lucru n campania lui Mircea Teoan pentru
funcia de primar al capitalei.
"e mai vedem4 He sare n oc$i faptul c, n absena marilor trusturi de pres
internaionale, largi teritorii au fost ocupate de importani oameni de afaceri
auto$toni, att media central ct i n cea local. Pentru unii dintre ei mass media
poate fi o afacere n sine, dar cu siguran este una care i aut s-i ating alte
interese de afaceri mai importante. "eea ce nu nseamn c, punctual, n anumite
momente i prin anumite produse mediatice, nu vor susine anumite grupuri
politice, ntruct afacerile lor depind de venirea la putere a acestora. Probabil c
!orin %vidiu Rntu ilustreaz cel mai bine aceast categorie. .n decursul timpului
el a sponsorizat mai multe direcii politice, dar nu e conectat ndeaproape la nici
una dintre ele i nu cred c are vreun crez politic anume. %mul crede doar n
afacerile sale, politicienii sunt doar instrumente, iar politica i administraia doar
teritorii pe care trebuie s le in ct de ct sub supraveg$ere ;prin interpui sau
altfel<, pentru a nu avea cine tie ce surprize neplcute. Acest tip de businessman
nu este o invenie romneasc. Muli oameni de afaceri, de la Paris la /ondra, sau
de la Munc$en la Las$ington, i-ar dori s poat deine o asemenea poziie c$eie
n triung$iul strategic afaceri-politi-media, precum cea a lui Rntu n 0omnia
sau a altor 9moguli: n fostele ri comuniste. Humai c n rile occidentale
structurile acionariatului n mass media au fost create pe alte baze, controlul
mediei de ctre lumea afacerilor este mai bine reglementat, iar eventualele derapae
sunt de regul sancionate de alte instane care funcioneaz n spaiul public
;agenii de reglementare, ustiie, societate civil<.
DN
Ali mari patroni de media sunt mai ndeaproape conectai la politic. "azul
lui Roiculescu3 om de afaceri, ef de partid, patron al unui mare trust de pres. &i
bine, cu mai muli ani n urm, dup ce tocmai intrase ntr-o alian politic cu
P!* pentru a putea intra n Parlament, patronul Antenelor nu prea prea dispus s
antreneze trustul su de media n ocul politic. *impotriv, era foarte preocupat c
aceast alian ar putea afecta imaginea acestuia i comanda periodic sondae la
,MA! pentru a-i testa credibilitatea n oc$ii publicului. Astzi, *l. Roiculescu nu
se mai sinc$isete de credibilitate, altminteri o c$estiune crucial pentru orice canal
sau trust de media. /a urma urmei, n ri supercivilizate e#ist cte un 9'o#: sau
un 9'igaro: cu opiuni politice clare. %are ce s-a putut intmpla n aceti ultimi
ani4 Mizele de afaceri s fi devenit ntre timp att de mari nct riscul de a le rata
s poat ustifica deteriorarea credibilitii unui trust de media4 Mizele politice pe
care le implic deinerea puterii s fie astzi mai mari, avnd n vedere accesul la o
serie de resurse care s-au multiplicat e#ponenial n ultimii (N ani4 .n ultim
instan, n acest caz e vorba strict de politic i afaceri, sau de apariia mai recent
a unor temeri personale fa posibile 9ameninri:, pe care puterea politic i
economic le-ar putea contracara4 Analize de acest gen ar putea duce la concluzii
interesanteF
"am tot n aceast lig oac i *inu Patriciu. "u multiple interese de
afaceri, strns legat de un partid important pe scena noastr politic i, mai ales,
puternic ataat unui crez liberal ;c$iar libertarian n anumite privine<. Patriciu are
planuri de media foarte ambiioase. *ar i inte politice sau de afaceri bine
conturate. *eocamdat investete masiv n media O n-are alt soluie, de vreme ce
a intrat mai trziu pe acest teren de loc O are resursele necesare ;comparabile
probabil doar cu cele ale lui Rntu<, cumpr tot ce poate ;publicaii, profesioniti,
contiine< i, cu siguran se va duce curnd spre media audiovizual. Proiectul su
D(
este asemenea siglei pe care ar$itectul Patriciu a desenat-o pentru 0ompetrol3 o
eflorescen cu petale multiple, un cerc perfect care include toat media.
&fectele nefaste ale acestei model pe care s-a aezat mass media romnesc
au fost discutate i denunate. Problema este dac, i cum, ar putea avea loc o
sc$imbare de paradigm4 Personal cred c acest lucru nu va fi posibil dect dac o
serie de trusturi internaionale mari vor aunge s aib o mas critic suficient de
mare n media noastr pentru a disloca, sau mcar pentru a contrabalansa, actualele
structuri de acionariat.
Sr!e%ii pro$oion!le !le rusului "e pres!
Presa, nascuta atat ca o activitate intelectuala ;asociata indeosebi cu creatia
artistica si cu dezbaterea de idei in cercuri restranse<, cat si ca o forma artizanala de
productie, a intrat, incepand cu secolul S,S-lea, in spirala industrializarii si
comercializarii3 ea a devenit astfel obiectul unei piete si, respective, industrii a
unor produse reproductibile, de tip aparte, care include, in moduri diferite, o munca
artistica sau culturala. Aceste marfuri au un c$aracter comple#, ambivalent3 ele
apar simultan ca bunuri si servicii@ ca produse autonome sau ca produse care
necesita ec$ipamente autatoare pentru a fi consumate ;aparate de radio, receptoare
)R, picE-up-uri, casetofoane sau aparate video, calculatoare si retele telematice
etc< @ ca bunuri care sunt destinate unui consum colectiv sau unui consum
individual @ ca opere de autor sau ca produse anonime @ ca valori imediat perisabile
;stirile radio si )R< sau ca valori cu o durata mai mare de consum ;revistele de
specialitate, filmele documentare<.
,n ansamblu, piata mass-media este una deosebit de variata, profitabila si
comple#a. !e trece la nasterea unei cereri de produse mass-media cu totul aparte,
produse care nu sunt bunuri de prima necesitate care nu raspund unei nevoi de a
simplifica viata sau de a obtine un anume ]confort^, precum o fac produsele asa
numitei industrii de transformare. ,ndustria mass-media trebuie sa satisfaca nevoi
D-
numite ]de autodepasire^. *ar orice discutie asupra orientarii acestei industrii ori a
nevoilor carora ea le raspunde este conuncturala. &volutiile gusturilor si ale
nevoilor publicului nu pot fi prevazute cu usurinta si, drept urmare, intreprinderile
de presa scrisa, radio sau televiziune nu pot stabili politici de productie pe termen
lung. 'luctuatiile presei genereaza o slabiciune cronica a intreprinderilor care
produc bunuri pentru aceasta piata @ de aceea, industria presei este preocupata, mai
mult decat celelalte industrii, sa limiteze costurile de productie sau sa gaseasca
solutii alternative de finantare O pe de o parte si sa-si largeasca permanent aria de
distributie O pe de alta parte.
"$eltuielile pentru informatii si pentru bunurile culturale ;oferite ca valori
educationale sau ca divertisment< contureaza imaginea unor costuri in permanenta
crestere3 informatia este cumparata pe baza de abonament sau ] la bucata ^.
bunurile culturale sunt cumparate in cadrul sistemelor uridice si economice
specifice ] dreptului de autor ^. cresterea spectaculoasa a valorii acestor drepturi,
corelata cu cresterea costurilor de productie a determinat numeroase institutii
mass-media sa renunte la functia de productie si sa se cantoneze in ipostaza de
distribuitori ai unor programme produse in afara lor.
)oate aceste costuri, legate de productia bunurilor mass-media, trebuie
corelate cu un alt ansamblu de costuri, implicate de distributia acestor produse pe
diversele piete pe care ele circula. ,n cazul presei scrise, aceste costuri cuprind
sumele platite pentru e#pedierea postala, pentru transport, comisioanele pentru
distribuitori, precum si alte sume aditionale pentru prospectarea pietei, gestiunea
abonamentelor, promotiune, etc. produsul de presa scrisa este confruntat cu unele
costuri de distributie parado#ale3 in cazul in care produsul nu se vinde, el
acumuleaza atat c$eltuieli legate de distribuirea sa, cat si c$eltuieli legate de
recuperarea sa @ drept urmare retururile reprezinta o povara financiara aparte, pe
care publicatiile incearca sa o evite prin ec$ilibrarea relatiei tira O public
D8
cumparator si prin frecvente campanii de promotiune in alte media ;radio,
televiziune, afisa<. ,n ansamblu, distributia reprezinta in ur de ?N\ din costurile
totale ale intereprinderii de presa scrisa.
,n audiovizual, costurile de distributie includ sumele platite diversilor
operatori care asigura transmiterea emisiunilor, pe cale $ertziana, prin cablu sau
prin satelit. Aceste costuri sunt mult mai mici decat costurile de productie propriu-
zise, decat cele legate de cumpararea dreptului de difuzare a unor alte produse sau
decat ac$izitionarea dreptului de transmisie a unor evenimente.
% alta caracteristica a productiei in mass-media deriva din faptul ca, in acest
domeniu, costurile marginale sunt foarte mici3 costul pentru tiparirea unui nou
e#emplar de ziar este incomensurabil mai redus decat costurile implicate de
strangerea informatiilor,scriere, mac$etare, culegere, tiparire @ acelasi lucru este
valabil si pentru reproducerea unui "*, a unei casete, a unor carti sau a unei
pelicule cinematografice. *atorita faptului ca pretul de multiplicare este aproape
nesemnificativ, profitul in industriile mass-media depinde, in primul rand, de
marimea audientelor 3 vanzarea a putine e#emplare dintr-un asemenea produs nu
acopera preturile mari implicate de crearea primei ] unitati ^ @ vanzarea a mii, sute
de mii de e#emplare acopera costurile initiale, precum si cele datorate producerii
celorlalte duplicate si genereaza, pe masura ce creste masa punlicului, un profit
considerabil.
*eoarece costurile de productie si de distributie au crescut constant,
deoarece concurenta a dus la o limitare a pietelor de desfacere, deoarece cererea
este inegala si imprevizibila, produccatorii de bunuri mass-media au fost obligati
sa caute, sa e#perimenteze si sa institutionalizeze diferite modalitati de amortizare
a c$eltuielilor.
*aca lasam la o parte te$nicile uzuale de scadere a costurilor si ne referim
numai la acele modalitati care au capatat o dimensiune aparte prin aplicarea lor in
D=
sfera industriilor comunicarii de masa, putem spune ca, in linii generale, acestea s-
au bazat pe solutii interne si pe solutii e2terne.
Maoritatea acestor solutii se bazeaza pe o abordare care valorizeaza ocul
liber al cererii si ofertei, deci mecanismele reglatoare ale pietei. Re$ement criticata
de unii specialisti in mass-media, o asemenea abordare ] ar e#clude actorii si
interesele sociale din activitatea de controlare a mass-media, ar conduce la
concentrarea si la controlul privat asupra presei si ar promova uniformitatea
culturala, in special in televiziune ^.
,nca de la inceputurile presei scrise au e#istat forme de asociere, prin care
mai multe redactii au pus in comun informatiile si celelalte materiale de care
dispuneau, precum si, uneori, sistemele de difuzare pe care le creasera. *e-a lungul
timpului, aceste asocieri au dus la integrarea institutiilor intr-un conglomerat
comple#, trustul de presa- Acesta s-a nascut fie prin procese de asociere benevola,
fie prin procese de asimilare 3 cumpararea unor institutii de presa in intregime sau
cumpararea unor pac$ete de actiuni care asigurau controlul asupra intreprinderii
respective.
,n audiovizual, in paralel cu procesul general de integrare s-a realizat un
sistem specific de asociere 3 ] punerea in retea ^. o retea este formata din mai
multe posturi care difuzeaza, simultan, aceleasi programe. *e obicei, posturile
periferice sau 9affiliate: sunt aprovizionate cu programe si reclame de un post mai
puternic, numit 9unitatea centrala:.
Acest sistem are doua avantae economice 3
a< costurile de productie pentru programe sunt impartite intre diferitii membrii ai
retelei@ in felul acesta, fiecare dintre ei c$eltuie mai putin decat ar fi trbuit sa
c$eltuie daca ar fi produs, de unul singur, programul respective@
b< veniturile din publicitate cresc. 'iecare post are un anume public si o anumita
audienta pentru fiecare din emisiunile sale. "um statiile ] afiliate ^ opereaza, de
D?
obicei, in afara presei locale, ele nu pot sconta pe audiente foarte mari @ de
aceea, ele intampina numeroase greutati atunci cand incearca sa convinga
marile firme sa cumpere timp de antena pentru publicitate la posturile lor.
0eteaua, in ansamblu, ofera un public larg, numeros, deci foarte atractiv pentru
firmele respective @ drept urmare, unitatea centrala, care negociaza, in numele
reteleivine cu o oferta foarte convenabila, propunand preturi ceva mai mici
decat cele cerute, pe piata reclamei @ pentru audiente de o asemenea anvergura.
&a obtine mai usor contractele publicitare, iar veniturile, impartite fiecarui
membru al retelei, sunt mai mari decat ceea ce ar obtine, individual, fiecare
dintre acestia, daca ar incerca sa faca, pe cont propriu, contracte cu firmele
distribuitoare de anunturi si reclame.
Procesul prin care grupurile de presa aung sa ia in stapanire tot mai multe
institutii de profil poarta numele de concentrare3 acesta se poate realiza pe
ori!ontala O prin asimilarea unor intreprinderi care produc bunuri de acelasi fel,
sau pe verticcala prin integrarea unor unitati care, prin productia lor, asigura fie
materia prima necesara industriei comunicarii de masa, fie distribuirea produselor
acesteia pe diferite piete.
E7e$ple "in pres! ro$Ene!sc@5
(. A%or! NeFs
serviciu de stiri Agora He6s, proprietate Agora Media !0/.
-. A%or! ONline
serviciu de stiri Agora He6s, proprietate Agora Media !0/.
8. Ac!"e$i! C!!'encu
- saptamanal de moravuri grele editat de Socie!e! Ac!"e$i! C!!'encu
=. Ac!s!
- post Hational )R al companiei Media Pro
DA
?. Acu!li!e! Clu6e!n!
- cotidian local editat de T0A'%P0,H) QHQ P0&!! !.0./.
A. A"e'!rul
- publicatie editata de trustul de presa A*&RA0Q/
D. A"e'!rul "e Clu6
- editat de "asa de editura HAP%"A
G. A"$inisr!ie.ro
publicatie on-line, lunara, dedicata specialistilor din administratiile publice si
celor care lucreaza in acest domeniu...
I. A%en"!
- saptamanal de informatii si divertisment din )imisoara@ apare sambata
(N. A%en"! C!n!"i!n!
- varianta electronica a celei mai cunoscute publicatii lunare romanesti, tiparita
in )oronto, "anada
((. A%er )ress
- este o agentie privata de publicitate, media si relatii publice
(-. A%or! Online
- editat de AT%0A Press -
(8. ALLRo$!ni!
- lansat oficial in (N ianuarie -NN-. !ite-ul ofera informatii, stiri de ultima ora,
istorie, date financiare, director 6eb, bursa locurilor de munca, oportunitati de
afaceri, forum, date meteo, noutati legislative spatii publicitare si multe altele
(=. Aler!
- editat de /iga P0% &Q0%PA
(?. Anen! 1
- post Hational )R al grupului de companii apartinand omului de afaceri *an
Roiculescu
(A. Anunul 0u,oi!n
DD
- supliment al cotidianului 9!ansa Cuzoiana:
(D. Anunul ele#onic
- gazeta afacerilor rapide editat de Media "oncept
(G. Anunuri concree
- ziar national de anunturi, reclame si informatii
(I. Aren! )oliicii
- revista de stiinte politice publicata de catre 'undatia Pentru "ultura Politica,
"$isinau, Moldova
-N. Ar )Coo%r!pCG
- publicatie on-line editata de artistul si fotoreporterul Voel +arel, cetatean
israelian nascut in 0omania.
-(. Aiu"ine!
ziar electronic de opinie si informare...
--. A,i
- cotidian national editat de ","&0% Media +olding
-8. 0i/lioec! Ro$!ne!sc!
- biblioteca virtuala realizata de catre &ditura 'olium
-=. 0r!'o
- revista lunara pentru tineret editata de trustul de presa 0ingier 0omania
-?. 0ucC!res 0usiness HeeI
- editat de Ameri"elt Publis$ing
-A. 0ucC!res D!ilG NeFs
cotidian de limba engleza
-D. 0ulein S!isic
- g$id legislativ, lunar editat de %ficiul Hational al 0egistrului "omertului
-G. 0u$er!n%
- g$idul tau pe internet
DG
-I. 0un! ,iu! Ar"e!l
cotidian local, editat de !" &#ploziv Media !0/ O 666. bunaziuaardeal.ro
8N. 0un! 3iu! 0r!so'
- publicatie locala editata de *euroconsult
8(. 0ur"!
- revista apartinand editurii Curda 0omania.
8-. 0JTE Ro$!ni!
- revista apartinand editurii Curda 0omania.
88. C!pi!l
- publicatie economica saptamanala editata de trustul de presa 0ingier 0omania
8=. C!riere
prima revista specializata de capital uman din 0omania care apare saptamanal
din aprilie -NN8
8?. CCip
- revista de informatica editata de Rogel Publis$ing 0omania
8A. Cine$!
- revista de informare cinematografica
8D. Ci'io
- publicatie economica si comerciala editata de comunitatea romilor
8G. Clip!
- revista de informatie socio-politica si culturala editata de "lipa 0oumanien
Magazin
8I. Co$puerFor"
- publicatie de actualitate, analiza si piata ,)U", editata de ,*T 0omania
=N. Cool 4irl
- revista on-line apartinand editurii Curda 0omania.
=(. Coi"i!nul
cotidian national fondat de ,on 0atiu ...
DI
=-. Cr!i Nou
- cotidian local de informatii, editat la !uceava
=8. Cronic! Ro$!n!
- cotidian national, director si editor +oria Ale#andrescu
==. Curenul
- cotidian national de analiza informatii si afaceri, editat de !" *ramiral Troup
!A. al carui proprietar este Mi$ai ,acob
=?. Curierul N!ion!l
- cotidian national editat de editura "urierul Hational
=A. D0 Kurn!l
- revista Miscarii legionare din 0omania
=D. De,!'!n!6e
s_pt_mnal de satir_ politic_ si divertisment lingvistic
=G. Dile$!
- saptamanal editat de 'undatia "ulturala 0omana
=I. Di$ine!!
- cotidian de informatie
?N. Din /!s$ele ro$!nilor
- publicatie alternativa updatata saptamnal, ironica si coroziva, editata de un
grup suparat de studenti din Cucuresti
?(. Di'ers
altfel despre minoritati etnice ...
?-. DH
- programul in limba romana al postului de radio *eutsc$e Lelle
?8. Econo$isul
- cotidian editat de AT&0
?=. EuroECLI)E
GN
site e#clusiv de fotbal romanesc si european, care cauta sa trateze obiectiv tot
ceea ce poate fi mai interesant in cadrul sportului rege . . .
??. E'!
- o revista pentru &vele moderne
?A. E'eni$enul
- cotidian regional de informatii si publicitate din zona ,asi, Cacau,Cotosani,
Heamt, !uceava, Raslui. &ditat de Agentia de !tiri ,asi A!,!
?D. E'eni$enul ,ilei
- cotidian national editat de trustul de presa 0ingier 0omania
?G. F!$ili! !
revista virtuala, tip magazin, pentru intreaga familie.
?I. Fo!i!
- Pentru 0omanii din He6 &ngland, editor prof. 0adu 'lorescu
AN. For$ul! AS
- saptamanal
A(. Fo/!l 'es
publicatie saptamanala locala dedicata fotbalului romanesc la nivelul diviziilor
(-?, precum si fotbalului international, editata de !" 'otbal vest !0/,
)imisoara.
A-. Foo$!%!,in
- publicatie on-line consacrata artei fotografice. "ondusa de Ara T$ermigian
A8. Friss U6s!%
- publicatie in limba mag$iara
A=. Func!r"s
- un site care te auta in lipsa de inspiratie. Tasesti aici felicitari pentru orice
ocazie
A?. 4!,e! "e Clu6
publicatie saptamanala editata de !" /oretto Press !0/
G(
AA. 4!,e! "e Lune"o!r!
publicatie locala editata la +unedoara - 666.gazetade$unedoara.ro
AD. 4!,e! "e M!r!$ures
- publicatie locala editata la Caia Mare - 666.gazetademaramures.ro
AG. 4!,e! "e Or!"e!
saptamanal local oradean, editat de !" )oEen Media !0/ ...
AI. 4!,e! "e su"
- cotidian local editat la "raiova
DN. 4!,e! "e 2es Co$p!c
- versiunea publicatiei lunare Tazeta de Rest editata de Tordian !0/ din
)imisoara
D(. 4Ci" le%isl!i'
- publicatie lunara editata de %ficiul Hational al 0egistrului "omertului
D-. 4Ci"ul Co$erci!l !l 0ucuresiului
este o publicatie semestriala ce se constitue intr-o sursa de informatii comerciale
utile...
D8. 4l!sul M!r!$uresului
- cotidian regional de informatii, sport editat la Caia-Mare
D=. L!l/6!CresscCri# #ur su"oseurop!
- /iteratur und PolitiE - publicatie a comunitatii romane din Termania ;in limba
germana<
D?. Ler$!nns!"er 3eiun%
- editat de comunitatea germana din !ibiu, 0omania ;in limba germana<
DA. Loroscop

DD. Lune"ore!nul
` Publicatie electronica locala de stiri, infiintata in -NNN, ce de apare luni pana
vineri la *eva, editata de PQC/,M&*,A ,H)&0HA),%HA/ !A, o companie a
Media Pro Troup.
G-
DG. I$!%oo.ro
revista electronica de imagine, publicitate, comunicare
DI. In#or$!i! "e Clu6
- cotidian local de informatie editat la "lu
GN. In#or$!i! )r!Co'ei
- cotidian local editat de MUM "omputers
G(. Iner.ne $!%!,in
- revista lunara pentru internauti
G-. Iner'!l
- revista on line editata de !orin Matei
G8. In'es Ro$!ni!
- editat de MediaTlobe ,nvest
G=. In'i!ie in C!rp!i
- publicatie lunara realizata de Trigore !arbu
G?. 6oIE7plorer
- bro6ser de bancuri
GA. Kurn!l 0iCore!n
- cotidian local editat de 5urnal Ci$orean
GD. Kurn!lul N!ion!l
- cotidian national editat de trustul 5urnalul
GG. MorunI
- publicatie de limba mag$iara
GI. Li/er!e!
- cotidian national editat de trustul de presa 0ingier 0omania
IN. Lier!e
- magazin literar multilingv
G8
I(. Luce!#!rul
- editat de QH,QH&A !"0,,)%0,/%0 *,H 0%MAH,A 'QH*A),A
9/Q"&A'A0Q/:
I-. Luce!#!rul ro$!nesc
- publicatie lunara a romanilor din strainatate editata de *AH'%0
PQC/,"A),%H!
I8. Lu$e!
- revista lunara de politica si eveniment editata de grupul de presa al lui !orin
Rantu
I=. Lu$e! #e$eilor
- revista lunara editata de trustul de presa 0ingier 0omania
I?. M!%!,in inern!ion!l
- revista saptamanala editata de trustul 90: -
IA. M!%!,in isoric
- publicatie lunara cu caracter istoric
ID. M!%!,in S!l!6e!n
publicatie locala infiintata in (IID, principalul cotidian din udetul !ala.
IG. M!%G!r Mise//ese%
- publicatie in limba mag$iara
II. M!%G!r Mo,ele
Mag7ar Bozelet - publicatie in limba mag$iara
(NN. M!%G!r S3O
- publicatie in limba mag$iara
(N(. M!nuscripu$
- revista trimestriala editata de Ministerul "ulturii si Muzeul /iteraturii 0omane
(N-. M!rIMe"i!
revista online de marEeting si comunicare in afaceri, cu si pentru profesionistii
in marEeting, comunicare, publicitate, media si oameni de afaceri ;editata de
compania P0A/,H&<
G=
(N8. M!ss Me"i!
- trust de presa din 0epublica Moldova
(N=. M!7C!"
Ma#"A* Magazine este singura publicatie romaneasca de proiectare asistata de
calculator. 0evista abordeaza toate solutiile produse de compania americana
AutodesE dedicate domeniilor3 "A*, "AM, "A&, T,! si multimedia.
(N?. MD NeFs
- stiri din Moldova transmise prin e-mail
(NA. Me"i! E7pres
- este o companie de media independenta, privata, infiintata in (III la "lu, ce
furnizeaza stiri pentru radio, televiziune, televiziune prin cablu
(ND. Me"i! F!7 NeFs
- agentia de presa a trustului Media Pro
(NG. Me$ori!
- editata de 'undatia 9M&M%0,A: sub egida Qniunii !criitorilor din 0omania
(NI. Meri"i!nul ro$!nesc
- saptamanal de stiri a comunitatii romano-americane -
((N. Minis! on line
- post de radio si tv. prin cablu
(((. Mol"o'! on line
- publicatie de informatie din 0epublica Moldova
((-. Mol"o'! )ress
- cotidian de stiri din 0epublica Moldova
((8. Moniorul "e Clu6
- cotidian on line editat de Media Het "lu
((=. Moon#!ll )ress
- publicatie on line editata in !QA
G?
((?. N!ion!l
- cotidian national editat de grupul de presa Hational
((A. Nepu6s!%
- publicatie in limba mag$iara
((D. NeF JorI M!%!,in
- saptamanal in limba romana ce apare in !QA editat de Trigore /. "ulian
((G. Nine ODClocI
- cotidian in limba engleza editat de "asa de &ditura Hine %:"locE care
editeaza si saptamanalele CQ"A0&!) +&C*% ;in franceza< si !&))&
T,%0H, ;in italiana<
((I. Nor" Es Me"i! 4rup
- cotidian on line editat de Hord &st Trup
(-N. No'el
- site de televiziune prin cablu din !latina
(-(. O/ieci' - e"ii! "e 2!slui
cotidian de informatii locale, editat de Media Trup Hord &st, fondat la (
septembrie -NN(
(--. O/ser'!orul Mili!r
publicatia electronica saptamanala este oficiosul Ministerului Apararii
Hationale, fiind difuzat atat in tara, cat si peste $otare
(-8. Ori%ini
- publicatie a e#ilului romanesc ce apare la doua luni, editata de Rirginia
!)aH&!"Q, Hicolae CA/)a
(-=. )!sil! "e se!r!
- editat de Andi /udu
(-?. )C Concre
- revista de calculatoare editata de AT%0A
(-A. )C 4!$in%
- revista de calculatoare editata de Cogdan 'arc
GA
(-D. )C Repor
- editat de "omputer Press Agora.
(-G. )C Horl"
- revista de calculatoare editata de ,*T 0omania.
(-I. )i!! Fin!nci!r!
- publicatie lunara financiar-bancara editata de ',HM&*,A
(8N. )or.ro
site-ul ofera informatii privind petrecerea timpului liber, programul detaliat
pentru -N posturi )R, programul cinematografelor din toata tara, al teatrelor din
Cucuresti si alte centre culturaleF
(8(. )res! i$isore!n! ,i "e ,i
- stiri din presa romaneasca din Canat si Arad
(8-. )ris$!
- ziar bilunar local zona 0esita
(88. )ri'ire!
- editat Privirea !.A
(8=. )ro Spor
- cotidian de sport editat de trustul de presa 0ingier 0omania
(8?. )ro T2
- publicatie nationala editata de trustul de presa Media Pro
(8A. )ro T2 De'!
- publicatie )v si Pro'M 0adio Het6orE
(8D. )roT2 T%. Mures
- publigatie tv editata de P0% )R )g.Mures
(8G. )siColo%i!
revista editata de grupul 9"urentul: 666.curentul.roPstP
(8I. )u/liSTAR Oleni!
GD
- revista de publicitate editata de P0&!! PQC/,!)A0
(=N. )uls
- revista culturala on-line editata de un grup de elevi din Ploiesti
(=(. R!"io (1
- post national de radio
(=-. R!"io 0r!so'
- post local de radio
(=8. R!"io Con!c
- post local de radio
(==. R!"io Europ! Li/er!
- post de radio european multilingv
(=?. R!"io 4!l!7i!
- post de radio local, Caia Mare
(=A. R!"io LIT I!si
- post de radio local, ,asi
(=D. R!"io Lorion
- post de radio local, "raiova
(=G. R!"io M!%!,in
- post de radio %tta6a, "anada
(=I. R!"io Merono$ 4N
- post de radio
(?N. R!"io )RO FM
- post national de radio
(?(. R!"io Ro$!ni!
site-ul postului national de radio, 0adio 0omania ;!ocietatea 0omana de
0adiodifuziune, !00<
(?-. R!"io Su"
GG
- post de radio
(?8. R!"io Ti$iso!r!
- post de radio local
(?=. R!"io Uniplus
- post de radio local din )g. Mures
(??. R!"io 2es
- post de radio local din )imisoara
(?A. R!"io 2ON 0ucuresi
- post de radio local
1-?. R!"io NNI
- post de radio local, Cistrita
1-O. Re!li!e! Ro$!ne!sc!
cotidian national de informatie si atitudine ...
1-:. Re'is! ((
- saptaminal politic, economic si cultural editat de Trupul pentru *ialog !ocial
1.9. Ro$!ni in I!li!
un site adresat in special romanilor care lucreaza in ,talia cat si celor care se
pregatesc sa plece. !ite-ul prezinta stiri despre comunitatea romaneasca din
,talia, informatii privind imigratia, sfaturi pentru noii veniti, c$at si multe alte
informatii utile - $ttp3PP666.romaniiinitalia.ro

1.1. Ro$!ni! Li/er!
- cotidian on line
1.(. Ro$!ni! Lier!r!
- saptamanal national
1.*. Ro$!ni! M!re
- revista saptamanala editata de 'undatia 0omania Mare@ este proprietatea lui
"orneliu Radim )udor liderul partidului 0omania Mare.
GI
1.+. Ro$!ni!n Le!"er
- agentie de presa si revista a liderilor din 0omania, o publicatie on-line
independenta, care sustine liderii si valorile din tara noastra -
666.romanianleader.com
1.-. Ro$!ni!n )or!l
- portal realizat in "anada. Caza de date 0omQH,R a fost conceputa cu scopul
de a crea un nucleu romanesc de contacte pentru romanii de pretutindeni care au
absolvit o universitate sau au studii post-liceale. Aici puteti regasi amici, fosti
colegi, concetateni si prieteni, puteti sc$imba informatii, prezenta e#periente de
viata, obtine sfaturi, sau puteti auta sau sa fiti autat in cazul in care aveti
nevoie.
1... ROM)RES
- Agentia Hationala de Presa
1.?. Ro$s!
- post radio si tv
1.O. RoNeFs
publicatie de stiri, on line, actualizata permanent ...
1.:. RTS
- post radio tv local !ibiu
1?9. RT2
- post radio tv local Ralcea
1?1. Ru%/G
- primul site de rugb7 din 0omania. )otul despre rugb7, regulament, meciuri,
rezultate, stiri si articole din rugb7-ul intern si e#tern editat de 0entrop U
!traton.
1?(. Scrip$!ni!
- lunar virtual dedicat nonfictiunii, ce apare din septembrie -NNN
1?*. S#er! poliicii
- revista lunara de politica
1?+. Spiri Mili!r Mo"ern
IN
publicatie electronica lunara de psi$ologie militara, sociologie si teoria
educatiei, care se adreseaza tuturor celor interesati de prioritatile mediului
academic militar roman
1?-. Siin! si eCnic!
- revista lunara
1?.. Su"ii inern!ionle
- publicatie semestriala
1??. S,!/!"sP%
- publicatie de limba mag$iara "lu
1?O. T!n!r si nelinisi
revista electronica, lunara, fara nici o legatura cu serialul cu acelasi nume, care
se doreste un loc de discutii pentru toti ce simt ca au ceva de spus
1?:. TCe 0ulle
- versiunea on-line a ziarului )$e Cullet pentru studenti, publicatie in engleza
1O9. TopSpor
site care doreste sa reflecte intreaga activitate sportiva din 0omania. !ite-ul este
realizat de unii dintre cei mai buni specialisti din sportul romanesc...
1O1. Tr!nsil'!ni! E7pres
- cotidian de informare in zona )ransilvaniei@ apare la Crasov
1O(. Tr!n,i
varianta on-line a publicatiei )ranzit O revista afacerii de transport si logistica
gazduita la adresa 3 $ttp3PP666.traficmedia.ro
1O*. T2 Ro$!ni!
- post national de tv
1O+. T2R I!si
- post zonal de tv
1O-. T2R Inern!ion!l
- post international tv - $ttp@PP 666.tvr.ro
I(
1O.. Uli$! Or!
- cotidian independent editat de catre fundatia 90omania -NNN:
1O?. Unic!
- revista lunara editata de trustul de presa 0ingier 0omania
1OO. Unire!
cotidian local, ud. Alba
1O:. Uni'ersul
- publicatie saptamanala a romanilor din strainatate
1:9. 2!r!
- revista lunara de cultura
1:1. 2I)
revista saptamanala despre 9viata invizibila a personalitiatilor:, inseamna nu
numai informatie mondena, ci si eveniment monden
1:(. 2irin! Clu6
- saptamanal de publicitate si informatii financiare
1:*. 2i'!
0evista bilunara consacrata celebritatilor. &ditata de 0omanian Publis$ing
Troup.
1:+. 2olun!r
- buletin informativ interactiv editat saptamanal de 'undatia pentru *ezvoltarea
!ocietatii "ivile
1:-. Jei Repor
- 90evista celor care s-au plictisit de imbecili si $a$alereY:- dupa cum o prezinta
editorul sau Rlad ). Popescu
1:.. 3i!re.'
portal al mass-mediei romanesti...
1:?. 3i!rul "e I!si
- cotidian de informatii locale, editat de Trupul Hord &st, acelasi grup care a
creat si dezvoltat reteaua Monitorul. *atorita conflictului cu controversatul om
I-
de afaceri Mi$ai ,acob, redactorii grupului Hord &st au renuntat la redactarea
ziarului Monitorul in aprilie -NN-
1:O. 3i!rul "e Mures
cotidian local editat de !" AQ/,)A TM+ !0/
1::. 3i!rul Fin!nci!r
- cotidian economic si financiar
(99. 3i!rul Tricolorul
cotidian, organ de presa a Partidului 0omania Mare
(91. 3iu!
- cotidian national
(9(. 3iu! "e Ar"e!l
- cotidian regional de informatii
(9*. 3iu! "e I!si
- cotidian on line editat la ,asi
(9+. 3iu! on line
- cotidian on line editat de trustul &#pres
(9-. 3UM
- g$id informativ

I8
LIMITELE LI0ERT1II DE EN)RIMARE )RIN )RES15 DRE)TUL LA
)RO)RIA IMA4INE& DRE)TUL LA 2IA1 )RI2AT1& DRE)TUL LA
INTIMITATE
/ibertatea are pentru fiecare dintre noi att o valoare rabional, ct ci una
afectiv. /ibertatea ar fi posibilitatea unei fiinbe de a-ci atinge n mod natural,
organic, scopurile fr ca alte fiinbe, grupuri sau elemente e#terioare s mpiedice
sau s stopeze aceast devenire. !trania senzabie de discomfort pe care o are orice
om care e silit pentru un timp s triasc n afara mediului su de origine, ntr-o
alt bar, de e#emplu, nu se datoreaz doar condibiilor socio-economice modificate,
ci ci felului n care fiecare e obligat s-ci redefineasc libertatea n funcbie de un
nou raport cu sistemele etice ci uridice diferite, aparbinnd unei alte comunitbi.
dansa modelului democratic vine de acolo de unde el nu susbine egalitatea n forb
ci nici n capacitbi intelectuale sau egalitatea economic, ci n special n egalitatea
de drept care ar trebui s produc
o egalitate de canse. Acest principiu reduce inec$itatea, abuzul, dezordinea social
care e#ist n societate. .n cadrul modelului democratic statul este administrator, se
bazeaz pe cteva institubii fundamentale care sunt dependente de cele trei puteri3
legislativ, e#ecutiv ci udectoreasc.
/ibertatea noastr n raport cu statul e dependent de ecuabia3 cunoactere-
ncredere delegare. /ibertatea de a alege, adic de a ne delega puterea celui care ne
cctig ncrederea e dublat de rspunderea participrii, de implicarea fiecruia n
problemele care ne privesc. *in fiinbe dependente de stat, nbelegerea ci asumarea
propriei noastre libertbi ne oblig s devenim fiinbe integrate n efortul constructiv
ctre binele individual ci comunitar. %rtega 7 Tasset ne atrage atenbia c lumea
I=
modern a produs un nou tip de om omul mas care profit de avantaele modelului
democratic ci le consum ca pe un dat firesc, dar se opune instinctiv oricrei
individualizri a actelor sale participative. &l acbioneaz numai n funcbie de
instinctul mulbimii ci ci reclam necesitbile numai accidental, subscutul
indefinibil al mulbimii. Pentru ca profesiunea de urnalist s poat fi e#ercitat n
mod liber, ci de a dobndivaloarea sa real, aceea de serviciu public eficient n
sluba participativitbii civice, ea nuare nevoie dect de dou drepturi garantate3
dreptul de informare ci cel de liber e#primare. Qnul dintre principiile care
rsponsabilizeaz ziaristul este acela al refuzului seducbiilor, de la banala mit la
subtila publicitate mascat, acceptare de cltorii pltite de cei interesabi n
dezvoltarea unui subiect, lucruri care ar afecta obiectivitatea ci imparbialitatea celui
care difuzeaz informabia. 1iaristul este responsabil fab de persoanasau obiectul
investigabiei sale nu numai pentr a se feri de calomnie, ci ci spre a o feri peaceasta
de e#punerea public neustificat a viebii sale intime. 1iaristul are rspunderi fab
de ec$ilibrul social, evitnd s provoace crize false sau disproporbionate de natur
economic, politic, etnic, religioas. /ibertatea de e#primare este dreptul
fundamental al omului de a-ci e#prima publicgndurile, opiniile, credinbele
religioase. &#primarea se poate realiza sub orice form ci prin orice miloace de
comunicare n public3 pres, ntruniri, asocieri, rebele informabionale. /ibertatea de
e#primare reprezint cadrul general ci implic libertates presei, dar nu se confund
cu aceasta. 'ab de alte miloace de e#primare n public, e#primarea prin pres
comport anumite particularitbi n privinba obiectului, titularilor, a miloacelor de
e#ercitare ci a finalitbilor. .n mass-media se ntlnesc restricbii ci limitri care nu
se regsesc n conbinutul libertbii de e#primare. Aceasta s-ar datora faptului c
presa se bucur de imunitate doar dac informabiile publicate sunt compatibile cu
ordinea constitubional. .n sens restrns, termenul pres reprezint denumirea
generic dat publicabiilor periodice ci emisiunilor radio-)R, destinate sau folosite
I?
ca miloace de e#primare ci informare n mas. .n sens larg, nobiunea semnific
ntreaga activitate de informare n mas, inclusivmiloacele material ci umane cu
autorul crora se realizeaz acest informare. Astfel, ntre libertatea de e#primare
ci libertatea presei nu putem pune semnul ec$ivalenbei, c$iar dac prima o implic
pe cea de-a doua. /ibertatea presei are un conbinut comple#,presupunnd nu numai
libertatea activitbilor spirituale, ci ci a celor materiale, care i facposibil e#ercibiul@
este o garanbie att a dreptului la libera e#primare, ct ci a dreptului lainformare. %
pres liber presupune o diversitate a informabiilor ci opiniilor pe care oamenii ci le
pot nsuci n funcbie de propriile lor convingeri ci pot participa astfel la viaba
social, la aprarea valorilor democratice. Pe baza acestor informabii, oamenii pot
evaluaanumite situabii, pot anticipa anumite tendinte ale evenimentelor ci pot
optimiza deciziilelor. Pentru ca informabiile ci opiniile care aung la public s fie
reale ci oneste, presa trebuie s fie liber. *ac asupra presei se e#ercit presiuni ci
informabia ci va pierde din obiectivitate. 0olul presei este de a problematiza, a
supune dezbaterilor aceste decizii, n special a celor cu caracter politic, ntruct
acestea au incidenb asupra titror domeniilor viebii sociale. .n urma unui proces de
confruntare, se creeaz opinia public ci aceasta ci nu presa n sine e#ercit presiuni
asupra factorilor de decizie n scopul armonizrii acbiunilor puterii cu interesele
cetbenilor. Media are o influenb maor pentru evolubia societbii ci a indivizilor
care o formeaz, iar la baza acestora st libertatea presei ca ocondibie
necesar.%biectul libertbii de e#primare se refer la ce anume se poate e#prima
liber. Particulariznd la domeniul presei, obiectul libertbii de e#primare l
reprezint informabiile corecte ci de interes public, precum ci opiniile sau
comentariile cu privire la situabii ori evenimente concrete. Principalul obiectiv al
mass-media trebuie sfie satisfacerea dreptului la informare ce aparbine
cititorului..n pres, informabiile privind date sau fapte sunt e#primate sub forma
ctirilor, iar opiniile sub form de editoriale, comentarii, reportae, apmflete sau
IA
caricaturi. Att ctirile, ct ci opiniile sunt demarcate sub aspect etic ci c$iar legal de
criteriul corectitudinii, care se traduce prin adevr, n primul caz ci onestitate n al
doilea caz. Adunarea Parlamentar a "onsililui &uropei din (II8 a adoptat aceste
criterii cu privire la etica ziaristic3 K!tirile e#prim informabii cu privire la fapte
sau date ci trebuie s respecte adevrul, s fie imparbiale ci s fie difuzate dup ce
s-au fcut verificrile de rigoare. *ac opiniile nu potfi supuse criteriului
adevrului, ntruct ele reprezint preri subiective, e#primate sub form de
comentarii sau idei generale sau observabii privind evenimete concrete, eletrebuie
s fie oneste ci etice, adic s nu ascund fapte sau date, s nu fie mascate sub
form de ctiri, s nu urmreasc manipularea opiniei publice:. % ctire nu va fi
adevrat sau imparbial dac este prezentat trunc$iat, selectnd numai faptele sau
datele pozitivesau negative, e#agernd anumite elemente ci diminund importanba
altora. *e la surs la receptor, informabia de prestrece prin mai multe etape3
obbinere, selectare, verificare, eleborare, tiprire ci difuzare.Qn prim conflict poate
aprea ntre surs ci autorul materialului de pres, n sensul n carecei doi pot avea
aprecieri ci viziuni diferite n privinba importanbei evenimentului sau a conbinutului
informabiei. Pe de alt parte, dreptul la informare cuprinde ci dreptul urnalistului
de a selecta numai informabiile de interes public. Alt conflict de libertbi poate fi
acela ntre ziarist ci editor sau realizatorul de programe. Potrivit "onstitubiei
rspunderea civil pentru informabia adus la cunoctinba public revine editorului
sau realizatorului, autorului, proprietarului miloacelor de multiplicare,al postului
de radio sau )R. 'iind primul rspunztor n faba legii, editorul are dreptul dea
selecta informabiile sau opiniile ce vor fi date publicitbii. Al treilea conflict ce
poate aprea este cel dintre editor sau realizator ci patronii institubiei de pres.
Problema se pune n cazul n care patronii ar refuza s finanbeze un material
depres ntruct apreciaz c publicarea acestuia ar putea duce la scderea
profitului saudiminuarea audienbei. Al patrulea conflict de libertbi poate aprea n
ID
veriga imprimeriilor sau a difuzrii. .nacest cadru, att libertatea presei, ct ci
dreptul la informare se pot confunda cu dreptul la grev al salariabilor
ntreprinderilor de imprimerie, difuzare ori transport. Treva general a tipografilor
din decembrie (II- a blocat pentru o zi aparibia tuturor cotidianelor ci periodicelor
din 0omnia. .n scopul de a ntri garanbiile libertbii de e#primare a urnalistului,
legislabiile maimultor state europene au reglementat clauza de conctiinb a
urnalistului. K"lauza de conctiinb este un drept al urnalistului de a spune Knu:
atunci cnd cineva din interiorul institubiei sale de pres l preseaz s rosteasc
lucruri n care nu crede, sau s tac atunci cnd el ctie c trebuie s vorbeasc:.
1iarictici P0-icti i pun astfel urmtoarea ntrebare3 e#ist un posibil
conflict4 Modalitbile de pregtire profesional a urnalictilor ci specialictilor n
comunicare suntoarecum ec$ivalente n conbinut, calitate ci cantitate. .ntre cele
dou categorii profesionale sc$imbul de fort de munc este unul constant3 sunt
cunoscute situatiile n care urnalisti cu o carier conturat devin purttori de
cuvnt ai unui partid sau ai unei institutii, sunt cooptati n ec$ipe de imagine ori n
agentii de publicitate sau aung s conduc servicii de relatii sau de pres. /a fel se
ntmpl si dinspre publicitate sau relatii publice spre mass-media. P0-istii sunt
perceputi mai degrab ca niste paznici ai porilor.
1. O/iecul li/er!ii "e e7pri$!re prin pres!
*rept fundamental al omului, libertatea de e#presie permite e#primarea
opiniilor, credintelor religioase, convingerilor sale, modalitatilor de manifestare a
acesteia fiind variate3 viu grai, scris, imagini, sunete.
/ibertatea de e#presie implica si libertatea presei, insa intre cele doua
concepte nu poate fi pus semnul ec$ivalentei, cea din urma presupunand un
continut comple#3 atat in ceea ce priveste activitatea spirituala, cat si pe cea a
miloacelor materiale.
IG
% presa libera presupune libertatea tuturor activitatilor pe care le implica
realizarea dreptului de e#primare si pe cel de informare.
%biectul libertatii presei il reprezinta informatiile corecte si de interes public
precum si opiniile sau comentariile cu privire la situatii sau evenimente concrete.
/ibertatea de e#primare prin presa este subordonata dreptului la informare
ce apartine beneficiarilor mesaelor mass-media, ambele intrand in sfera de
cuprindere a notiunii de interes public.
*elimitarea neta intre stire si opinie elimina pericolul vicierii opiniei publice
de aprecieri eronate asupra faptelor prezentate, aceste constituind un alt aspect
important al libertatii de e#presie prin presa si totodata al eticii ziaristice.
(. Le%isl!i! presei "in Ro$!ni!
'undamentul legal al libertatii de e#primare a presei in 0omania se regaseste
in principiul constitutionalaplicat prin dispozitiile art.8N3 K /ibertatea de e#presie a
gandurilor, opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu
grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte miloace de comunicare in
public, sunt inviolabile. "enzura de orice fel este interzisa. /ibertatea presei
implica si libertatea de a infiita publicatii. Hici o publicatie nu poate fi suprimata:.
)otodata prevederile constitutionale mentionate aduc si limitari ale libertatii
afirmate. /ibertatea de e#presie nu poate preudicia demnitatea, onoarea, viata
particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. !unt interzise de lege
defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi, de agresiune, la ura nationala,
rasiala, de clasa sau religioasa , incitarea la discriminare , la separatism teritorial,
contrare bunelor moravuri.:
"onform dispozitiilor art.8N din norma constitutionala3 K*ispozitiile
constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi aplicate si
interpretate in concordanta cu *eclaratia Qniversala a *repturilor %mului, cu
II
pactele si cu celelalte tratate la care 0omania este parte. *aca e#ista neconcordante
intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
0omania este parte si legile interne au prioritate reglementarilor internationale, cu
e#ceptia cazului in care "onstitutia sau legile interne contin dispozitii mai
favorabile.
Asadar, si in acest domeniu al libertatii de e#primare devin in mod direct si
pe deplin aplicabile prevederilor internationale in materie3
1. *eclaratia Qniversala a *repturilor %mului, adoptata de Adunarea
Tenerala %HQ la (N decembrie (I=G, desi cu caracter de recomandare,
declaratia afirma libertatea de e#presie drept 9cea mai inalta aspiratie a
oamenilor:, proclamand ca K orice om are dreptul la libertatea opiniilor si
e#primarii@ acest drept include libertatea de a avea opinii, fara imi#tiune
din afara, precum si libertatea de a primi si raspandi informatia sau idei,
prin orice miloace si independent de frontierele de stat:.
-. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, adoptat de
Adunarea Tenerala %HQ la (A decembrie (IAA, care prin dispozitiile
art.(I reafirma dreptul la libera e#primare proclamat prin *eclaratie.
3. "onventia &uropeana a drepturilor omului, intrata in vigoare la 8
septembrie (I?8, prevede prin dispozitiile art.(N dreptul la e#primare si
informare3 K%rice persoana are dreptul la libertatea de e#primare. Acest
drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica
informatii ori idei fara sa poata e#ista vreun amestec al autoritatilor
publice si fara sa se tina seama de frontiere:.
=. 0ezolutiile (NN8P(II8 si (-(?P(II8 adoptate de Adunarea Parlamentara a
"onsiliului &uropei.
*reptul la libera e#primare nu este unul absolut. &l cunoaste limitari si
ingradiri legale care pot viza3
(NN
asigurarea cuvenitei. recunoasterii si respectarea drepturilor si
libertatilor altora@
satisfacerea ustelor cerinte ale moralei, ordinii publice si
bunastarii generale intr-o societate democratica ;*eclaratia universala a
drepturilor omului<.
interzicerea propagandei in favoarea razboiului si orice indemn
la ura nationala, rasiala sau religioasa care constituie o incitare la
discriminare, la ostilitate sau violenta ;Pactul ,nternational cu privire la
*repturile "ivile si Politice<@
masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitate
nationala, integritate teritoriala sau siguranta publica, pentru apararea
ordinii si prevenirea infractiunilor, pentru protectia societatii si a moralei,
pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altuia, pentru a impiedica
divulgarea de informatii confidentiale si pentru a garanta autoritatea si
impartialitatea puterii udecatoresti ;"onventia &uropeana a *repturilor
%mului<.
*. Tiul!rii li/er!ii "e e7pri$!re
/ibertatea de e#primare prin presa este subordonata dreptului la informare.
,nformatia de presa parcurge de la sursa la receptor etapa obtinerii
informatiei, a selectarii, verificarii, elaborarii, editarii, tiparirii si desfasurarii sale.
/ibertatea de e#primare a presei presupune e#istenta sa in toate aceste etape,
conflicte si incalcari ale acestei libertati putand fi semnalate in fiecare dintre cele D
etape.
Astfel poate e#ista un conflict, aprecieri sau viziuni diferite intre
ziaristPurnalist si sursa sa de informare, intreP ziarist si editorul materialului de
presa, intre editorP realizator si patronul institutiei de presa, intre urnalisti si
distribuitorii de presa.
(N(
,n scopul intaririi garantiilor libertatii de e#primare a urnalistului, legislatia
din mai multe state europene au reglementat Kclauze de constiinta: a urnalismului
care presupune posibilitatea ziaristului asupra caruia se e#ercita presiuni in
interiorul redactiei de a pune capat contractului de munca fara a avea de suferit din
punct de vedere financiar sau al vec$imii in munca.
+. Li$i!ri !le li/er!ii "e !p!r!re
+.1. Respecul 'ieii pri'!e
Qna dintre cele mai importante si semnificative limitari ale dreptului la
libera e#presie este respectul vietii private si de familie.
,mportanta respectului vietii private rezida prin numeroasele reglementari
internationale si interne3
a. *eclaratia Qniversala a *repturilor %mului ;art.(-<@
b. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice ;art.(D<@
c. "onventia &uropeana a *repturilor %mului ;art.G<@
d. "onstitutia 0omaniei.
Hotiunea de viata intima, familiala si privata desi se afla intr-o relatie de
interdependenta si se e#plica unele prin altele, ele nu se confunda, fiind distincte.
Astfel, este intim ceea ce se refera la viata particulara sau familiala a cuiva
sau ceea ce este caracteristic unui mediu restrans, unui cadru limitat, familiar si
constituie viata familiala relatiile pe care le presupune familia.
"onform 0ezolutiei nr.=-G, paragraful c, pct.- si 8, apartinand Adunarii
"onsultative a "onsiliului &uropei3 Kdreptul la respectarea vietii private consta in
posibilitatea persoanei de a-si duce viata asa cum doreste, cu un minimum de
ingerinte. Acest drept se refera la viata privata, la viata familiala si la cea a
caminului, la integritatea fizica si morala, la onoare si reputatie, la faptul de a nu fi
prezentat intr-o lumina falsa, la nedivulgarea unei fapte inutile si enante, la
publicarea fara autorizatie a fotografiilor private, la protectia impotriva spionaului
(N-
si a indiscretiilor neustificate sau inadmisibile, la protectia impotriva utilizarilor
abuzive a comunicarilor private, la protectia impotriva informatiilor confidentiale
comunicate sau primite de un particular.
,n timp ce legislatia franceza contine dispozitii care sanctioneaza atentatul la
intimitatea vietii private ;Atteinte a leintimitee de la vie privee< atat in domeniul
dreptului penal, cat si civil, urisprudenta americana a consacrat Krig$t of privac7:,
legislatia penala reglementand delictul de invazie in viata privata care consta intr-o
ingerinta. inusta si nelegala in viata privata a unei persoane din partea celorlalti
indivizi sau autoritati.
Asadar, obligatia de a respecta dreptul la viata intima, de familie si privata
revine tuuror, nu numai autoritatilor.
+.(. )roeci! 6uri"ic! ! "!elor cu c!r!cer person!l
Protectia uridica a datelor cu caracter personal s-a realizat prin legea
ADDP-NN( publicata in Monitorul %ficial DINP(-.(-.-NN(.
!copul edictarii legii este declarat prin dispozitiile art.(3 garantarea si
protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a
dreptului la viata intima, familiala si privata cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal.
Prin dispozitiile sale, legea defineste domeniul de aplicare ;art.-<, precum si
o serie de termeni utilizati in cuprinsul sau ;art.8< 3 date cu caracter personal,
prelucrarea datelor cu caracter personal, stocarea datelor, sistem de evidenta,
operator, tert, destinatar, date anonime, caracteristicul datelor cu caracter personal
;art.=<, conditii de legitimitate privind prelucrarea datelor ;art.?<, reguli speciale
;"ap.8< drepturile persoanei vizate ;"ap.=< etc.
Prin dispozitiile art.(( se prevede o importanta e#ceptie de la normele
legale3 care nu se aplica in situatia in care prelucrarea datelor se face e#clusiv in
scopuri urnalistice, literare sau artistice, daca prelucrarea priveste date cu caracter
(N8
personal care au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau
care sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de
caracterul public al faptelor in care este implicata.
+.*. Drepul l! propri! i$!%ine
*reptul la propria imagine comporta facultatea pentru individ de a se opune
publicarii imaginii sale fara consimtamantul sau.
D
Hotiunea de imagine a fost e#tinsa de la caracteristicile e#terioare, fizice ale
persoanei la care, ca atribut de personalitate.
0eglementarea normativa. a dreptului la propria imagine este realizata in
cap.(( art.GG din legea GP(IIA privind drepturile de autor sub titlu Kprotectia
portretului:3 difuzarea unei opere care contine un portret necesita autorizarea
persoanei reprezentate in acel portret, autorului, proprietarului sau posesorului
operei fiindu-i interzisa reproducerea sau comunicarea publica fara
consimtamantul persoanei reprezentate sau al succesorilor timp de -N de ani dupa
moartea acestuia.
,n categoria operelor proteate se includ si operele fotografice precum si
orice alte opere e#primate printr-un procedeu analog.
"u toate acestea, autorizarea persoanei reprezentate nu este necesara daca
persoana este model, a primit o remuneratie pentru o poza, este o persoana general
cunoscuta si portretul a fost e#ecutat cu ocazia activitatilor sale publice, sau
portretul constituie numai un detaliu al unei opere ce reprezinta o adunare, un
peisa sau o manifestare publica.
*reptul la propria imagine are anumite particularitati care ii imprima o
anumita independenta fata de dreptul la viata privata, intrucat nu este e#clus ca
intre imaginea reprosata si viata privata sa nu e#iste nici o legatura.te veritabili
D
0egimul uridic, p.?(
(N=
difuzori liberi de informabie. )ipul de discurs pe care ei l produce menit s
argumenteze n spriinul structurii, funcbionrii ci deciziilor institubiei, deci este un
discurs de persuadare dac nu unul propagandistic. "eea ce P0-ictii sunt silibi de
ctre institubie s nu spun, s spun mascat sau s fardeze, urnalictii sunt obligabi
prin profesia lor s descopere, s smulg informabia, s fac public cu scopul de a
informa corect ci rapid publicul bint. Aceste dou tipuri de discurs se
fundamenteaz pe dou tipuri de activitbi diferite ci pe dou sisteme de norme de
etic profesional incompatibile unul cu cellalt. .n timp ce publicitatea concepe
un discurs menit s conving ci s produc vnzarea unui produs, mass-media
concepe un discurs care reflect o realitate ct mai e#act.
&#ist dou mari probleme de natur etic care sunt semnalate de criticii
fenomenuluimediatic contemporan3 stimularea crizelor sociale prin augmentarea
efectului simbolic alfaptelor prezentate i fabricarea unor evenimente prin selecie
preferenial sau prin decupa incorect i deformator. Cad ne6s is good ne6s este
un slogan care circul de o umtate de secol, iar adeseaconstituie esena politicii
editoriale, ntr-o pres dominat de senzaional.
2tirile ocante, dure, fie ele de fapt divers sau de real interes capateaz
publicul, cresc ratele de audien pentru radiouri i televiziuni i mresc tiraele
ziarelor. *e cele mai multe ori interesal public adic msura n care tirea are
potenial n a-i influena ceteanului viaa tinde s fie negliat, pus pe plan secund
sau tratat cu indiferen de instituiile de pres, dar i dedestinatar. Acesta este
motivul pentru care urnalitii au tendina de a ngroa valoareaanumitor
evenimente, de a transforma banalul ntr-un eveniment. 'r s vorbim de
omanipulare a opiniei publice acest tip de distorsiune n cele din urm
dezinformeaz. 2tirea poate fi adevrat, dar ceea ce e fals e gradul ei de
importan, interpretarea ei dectre public. .n momentele de tensiune social, presa
nu trebuie s i asume doar rspunderea de a reflecta fotografic discursurile,
(N?
opiniilei tendinele aflate nconfruntare, ci i pe acela de a clarifica poziiile printr-
o corectinterpretare a lor. ;&#. "onfruntrile stradale de la )rgu Mure din
martie (IIN<.
/imitele libertbii de e#primare prin pres3 dreptul la propria imagine,
dreptul la via privat, dreptul la intimitate. .n societatea romneasc problema
proteciei vieii intime este ignorat, ceea ce conteaz fiind senzaionalul, tirile
negative care produc audiene mari i au priz la public. *emersul nostru
intenioneaz s realizeze o analiz comparativ ntre nclcarea dreptului la viaa
privat i dreptul la liber informare, prin identificarea nuanelor, a deosebirilor i
a confuziilor voite care se creeaz n mass-media. 1vonul, confidenialitatea
neverificat devin informaii sigure, relatrile i imaginile din spaiul intim fr
acordul persoanei, interviurile cu victime i delicveni sunt tot attea sursepentru
mass-media. !uspecii din cadrul ac$etelor devin criminali udecai i condamnai
la televizor sau n pres, dreptul la intimitate sau la prezumia de nevinovie fiind
secundar n faa dreptului la liber informare.
2tirile sunt preponderent negative ne arat furturi, crime, violuri n direct,
emisiunile au un caracter violent, iar dreptatea se face latelevizor. )eleviziunea a
preluat din funciile sistemului uridic, iar publicul atras de toateaceste scenarii
groteti parc a uitat definitiv de dreptul fiinei umane la intimitate. *e cealalt
parte, presa se ustific prin faptul c nu ea a inventat corupia, indiscreia,
infraciunea. /egislaia care proteeaz viaa privat evolueaz invers propor ional
cu ceacare l penalizeaz pe urnalist pentru comportamentul su critic la adresa
autoritilor./egislaia de protecie a vieii private nu se refer la publicarea de
inforamii false cum ar fi calomnia, ci date reale care nu ar fi trebuit date
publicitii. Principalele violri ale dreptului la o via personal pe care le vom
prezenta sunt3 intruziunea, dezvluirea defapte enante, punerea ntr-o lumin fals,
publicarea numelui i imaginii fr acordul subiectului.
(NA
Inru,iune! =n 'i!<! pri'!@
"onceptul cuprinde un numr mare de fapte foarte diverse, avnd ca
punctcomun spaiul privat, aciunile i relaiile intime, ca i documentele persoanei
care oprivesc numai pe ea. ,ntruziunea presupune deci, de la violarea de domiciliu,
la orice altfel de prundere i procurare de informaii din universul personal, fr
acordul direct alpersoanei sau al unui organism abilitat ;poliie, procuratur<. .n
0omnia, Andreea Marin a ctigat impotriva revistei !tar, n -NN8, un proces, prin
care publicaia trebuia s i plteasc (NN milioane de lei, ca daune morale, i s
ac$ite ta#ele de udecat, de GG,?milioane de lei. Motivul era constituit de
publicarea, n aprilie -NN-, a unor imagini surprinse n apartamentul vedetei.
De,'@luire! "e #!pe 6en!ne
Aceasta este o consecin a intruziunii fiind considerat a doua categorie
deviolare a intimitii i care poate fi descoperitfie direct de ctre urnalist ;prin
fotografiere, filmare sau relatare< sau prin fapte descoperite prin intermediul
unor documente private, dosare ale unor instituii ale statului i care nu sunt fcute
publice. .n cazul n care o persoan acuz un urnalist pentru dezvluirea de fapte
enante aceasta trebuie sdemonstreze oportunitatea iinteresul public al relatrii
faptului. *ac intruziunea se refer la miloacele prin care e obinut o informae,
faptele se leag de coninutul lor care este adus la cunotina opiniei publice. *e
asemenea, trebuie s distingem ntre calomnie i dezvluirea unor fapte enante. .n
cazul calomniei acuzaia este adusde reclamant ziaristului care ar fi difuzat fapte
considerate de el false, pe cnd n situaia dezvluirii unor fapte enante acuzaia
adus urnaliustului este aceea cele un sunt de interes public. .n faa ustiiei, n
primul caz avocaii ziaristului au obligaia s probeze faptele semnalate, n timp ce
n al doilea caz trebuie dovedit c faptele sunt de interes public. *in cauza
similitudinilor dintre cele dou situaii n practica uridic occidental este desc$is
simultan un proces de calomnie i unul de violare a vieii prfvate avnd drept scop
(ND
ctigarea cel puin a unuia dintre ele. Qn e#emplu n acest sens l constituie
acuzaiile de colaborare cu securitatea ale unor persoane publice fr a fi probate
de instituiile abilitate sau publicarea informaii despre viaa privatcu scopul de a
fora persoana s recunoasc o fapt penal.
)RESA N CAM)ANIILE ELECTORALE. MEDIATI3AREA
DISCURSULUI ELECTORAL
(NG
"omunicarea electorala este un e#ercitiu al negocierii si seductiei, in care
sunt implicati clasa politica O care vrea sa seduca, electoratul O care vrea sa
negocieze si mass-media 3 care se orienteaza la conditiile de cerere si oferta. /a
prima vedere, intre electorat si clasa politica ar e#ista un gen de comunicare-
negociere ;optiunea de vot desfasurandu-se ca recompensa pentru politici sociale,
facilitati economice, conditii de functionare bazate pe principiul liberalismului etc<.
*ar, in mod real, ceea ce pare a fi comunicare-negociere este e#presia latenta a
actiunii unui sistem comple# de sc$imbare a cognitiilor sociale, de manipulare.
Acest tip de comunicare trebuie sa ia o forma dialogala, sa puna in oc
argumente rationale. Hegocierea presupune o cunoastere, memorie, ordine
comparativa a faptelor, ideilor, deciziilor, pe care le poseda in egala masura si
electoratul. ,n calitatea lor de co-locutori intr-un dialog politic, guvernantii si
electoratul ar trebui sa se ordoneze intr-o relatie pe orizontala. "omunicarea-
seductie ia o forma spectaculara, prin faptul ca apeleaza la mituri, simboluri,
scenarii. "onceptul mitic in comunicarea-seductie se preteaza la asocieri
nelimitate, el raspunde mai degraba unei functii de seductie decat unei cunoasteri.
,n acest caz, mitul nu va dezvalui un sens si nici nu il va lic$ida ;asa cum se
intampla in comunicarea-negociere<, rolul sau fiind acela de a-l naturaliza.
"omunicarea-seductie in campania electorala ia cele mai diverse forme ale
publicitatii politice3 discursuri, slogane electorale, mac$ete de presa si spoturi
electorale. *aca e sa ne raportam la politicile de comunicare ale lui Teoana si
Casescu in cursa pentru Primaria Cucuresti, observam ca cei doi au adoptat
strategii discursive diametral opuse cu profilul imagologic pe care si l-au construit
in perioada dinaintea campaniei. Mircea Teoana a abandonat $aina de diplomat al
cancelariilor europene si brusc a inceput sa vorbeasca despre praful de pe cizmele
din tinerete cu care a strabatut drumuri pline de noroi din curtea centralelor
termice. A adoptat un discurs mai popular, mai direct, fara subtilitati de negociere
(NI
diplomatica. Mircea Teoana a abordat o comunicare-seductie in contradictie cu
profilul sau imagologic anterior. A venit cu un zambet larg desc$is, ce arata o
dantura perfecta ;semn de sanatate tocmai buna pentru o cursa dura<, dar a ramas
intepenit in aceasta grimasa mult prea mult timp. Teoana a zambit de pe panouri si
bannere pentru toti bucurestenii timp de patru saptamani, dar nimeni nu a reusit sa
afle programul sau administrativ, elaborat de cei mai buni specialisti e#terni, asa
cum afirmase el insusi intr-o dezbatere televizata. Mesaul 9"astigi cu Teoana: a
fost atat de abstract incat P!* a trebuit sa revina cu o formula imbunatatita si sa-i
dea conotatia de castig material3 9locuri de munca mai multe si mai bine platite:,
care vor asigura 9cresterea nivelului de trai de la an la an:. Teoana nu a venit cu un
9contract: pentru bucuresteni si in lipsa acestuia a tinut toate discutiile in zona
guvernarii. Hici 9contractul pentru &uropa: nu a fost scris temeinic. Mesaul 9-NND
O oras european: a ramas unul la fel de abstract in lipsa unei e#puneri coerente si
credibile a pasilor de actiune. !i )raian Casescu si-a abandonat stilul care l-a
consacrat. /ider c$arismatic, cu un discurs pe intelesul tuturor si pe placul presei,
Casescu a sedus la guvernare cand prin $o$ote abundente, cand prin e#primarile
sale deoc$eate. ,n campanie, insa, primarul a venit cu un discurs foarte te$nic, a
prezentat programe si surse de finantare. /-a lasat pe *ragomir sa rada si sa se dea
in spectacol. &l a inteles ca o comunicare-negociere este mai potrivita pentru
conte#tul politic actual si a ales sa fie cat se poate de sobru. Casescu nu a trebuit sa
faca trimiteri la un resort mitic, simbolic ;Qniunea &uropeana<, el cunoscand
e#trem de bine realitatile ma$alalei romanesti. Atunci a negociat 9)otul sau
nimic:. A pus cartile pe masa si... a castigat. *ar nu la loterie. A mers sigur pe
mana bucurestenilor si a invins la vot.
Mediatizarea conuncturii politice este o variabil luat din ce n ce mai mult
n considerare de teoriile care ncearc s e#plice comportamentul electoral
sau participarea politic. !e consider c atenia public este ndreptat nu
((N
numaiasupra aciunii politice propriu-zise, ci i asupra oricrui fapt care poate crea,
ntr-un fel sau altul, o legtur cu actorii politici. ,nteresul pe care mass-media l
acord conuncturii politice constituie premisa unui nou model de analiz a deciziei
electorale bazat pe aa-numitele variabile petermen scurt ;precum conunctura
politic<. "omportamentul electoral nu mai poate fi redus doar la variabile pe
termen lung de tipul identitate partinic, de clas sau religioas. Apelnd la aceste
variabile, nu mai putem e#plica fenomenulvolatilitii electoratului, constatat din
ce n ce mai pregnant n campaniile elec-torale din ultimele decenii ;Terstlg,
(IIA<."riteriile clasice de evaluare a votului au fost destabilizate de o anumit
evoluiea democraiei ;introducerea votului universal< i a structurii sociale
;multiplicareacomunitilor i a grupurilor de apartenen<, precum i de formarea
spaiului public mediatic. Rariabilele tradiionale nu mai sunt suficiente deoarece
alegtoriinii nu mai recurg la criterii de percepie i evaluare stabile.
!ocializarea votuluia fost nsoit de ceea ce M. *ogan ;(II?< a numit
individualizarea comporta-mentului electoral. .n prezent, votul este impregnat de
subiectivitatea alegtorului, fiind vorba de o decizie din ce n ce mai puin bazat
pe afiliere i loialitate. Rotul a devenit imprevizibil un produs nu numai normativ,
ci i conte#tual. *e aceea, specialitii nu mai sunt atrai de identificarea cauzelor,
ci de mecanismele de influenare a votului. .n acest sens, ei ncearc s gseasc
orelaie ntre anumite practici de mediatizare a aciunii politice,
comportamentul publicului i decizia electoral. Alegtorul utilitar ;*o6ns< care
calculeaz costurile i beneficiile personalerezultate dintr-o anumit opiune
electoral este nlocuit cu alegtorul sensibil la conunctura politic, respectiv la
mediatizarea acesteia ;,7engar i Binder, (IGD@ /odge, McTra6 i !tro$, (IGI@
Telman i Bing, (II8<. Mediatizarea plaseaz alegtorul n situaii de evaluare a
actorilor politici. Modelul situaional pornete de la o serie de ipoteze privind
factorii i mecanismelede influenare a comportamentului electoral3
(((
1. Construcia indiidual! a otului
Alegtorul suport influena unor factori carefavorizeaz construcia
individual a votului3 oferta candidatului, personalitateaacestuia, dezbaterea
public i interpersonal a agendei electorale i a mizeloracesteia@ conunctura
economic@ evenimentele din timpul campaniei electoralecare pot conferi o
anumit semnificaie aciunii electorale.
-. "e#oria electoratului
'actorii menionai mai sus influeneaz ;i< memoria petermen scurt a
alegtorului cu privire la candidat, precum i ;ii< criteriile cucare alegtorul
evalueaz situaia personal i climatul economic i politic
almomentului."ercetrile au relevat c, la momentul votului sau dup vot,
alegtorii nu rein informaiile la care au avut acces n timpul campaniei ;ei nu pot
oferi detaliiasupra ofertei candidatului<@ n sc$imb, alegtorii pot formula o serie
deimpresii referitoare la candidat. Aceasta nseamn c informaia mediatic
aut publicul ;potenialii alegtori< s-i formeze impresii despre candidai, nu
nsi motivaii sau argumente. Practicile de mediatizare ntrein memoria
atitudinal a electoratului3 publicul reine despre un candidat nu att fapte,
argumente icronologii, ct impresii i atitudini produse la momente diferite.
*. Practicile de #ediatizare electoral!
"adraul ;framing-ul< i focalizarea informaiei politice ;priming-ul< de ctre
mass-media pot aciona ca mecanisme de influenarea votului.,nformaia politic
mediatizat este cadrat, adic plasat ntr-un anumit conte#t care orienteaz
publicul spre un anumit tip de evaluare a actorilor politici. *e pild, dac unei
informaii i se confer o importan mai mare, publicul estecondus astfel s caute
responsabilii@ mai mult, cadraul informaiei poate punen lumin un tip de
responsabilitate ;colectiv sau individual< ;,7engar, (IGD<. ,nformaia focalizat
fi#eaz atenia public spre un anumit obiect care devine un criteriu de evaluare a
((-
actorilor politici. 'ocalizarea presupune prezentarea unei teme cu o anumit
frecven n acelai ung$i de vizibilitate. Publicul vafolosi aceast tem pentru a
evalua aciunea politic. *ac sc$imbm obiectul, putem sc$imba opinia despre un
actor politic sau despre direcia votului. .n acest sens, Terstlg ;(IIA< ofer ca
e#emplu rezultatul scrutinului prezidenial din 'rana n campania electoral din
(IIA. .n prima parte a campaniei, sondaele au indicat n mod constant c
premierul Calladur avea cele mai mari anse s dobndeasc mandatul. *in
momentul n care mass-media au nceput s difuzeze masiv informaii privind
situaia econo-mic a momentului, Calladur a nregistrat o regresie vertiginoas n
sondae, sfrind prin a pierde alegerile. Hu ntotdeauna informaiile respective
conineau referiri e#plicite la Calladur n calitatea sa de prim-ministru. 'ocalizarea
asupra unuia i aceluiai obiect ;starea economiei< a ntreinut o anumit opinie
despreresponsabilii politici. *e asemenea, un anumit cadra al informaiei
guverna-mentale regresul economiei a trimis publicul n cutarea responsabilului
;care, ntmpltor, era i candidat la Preedinie<. % situaie asemntoare s-a
petrecut i n timpul campaniei electorale din (II- n !QA. .n prima umtate a
campaniei electorale, preedintele Cus$ a condus detaat n sondae. *in
perspectiva sondaelor i raportat la contracandidai, poziia sa era mai mult dect
confortabil. 'ocalizarea mass-media asupra victoriei recent obinute n 0zboiul
din Tolf crease spaiulnecesar pentru opinii favorabile preedintelui. Mai mult,
contracandidatul su, Cill "linton, era dea inta unui scandal ;cazul Paula 5ones<
de natur s-icompromit ntreaga aciune electoral. 2i totui, n ultima parte a
campaniei, popularitatea preedintelui-candidat avea s regreseze att de mult n
sondaenct, n cele din urm, incredibilul s-a produs3 Cill "linton, aparent
un outsider perfect, ctiga cursa prezidenial."um poate fi e#plicat volatilitatea
unui electorat petrecut ntr-un timp att de scurt4 Pn la acel moment, specialitii
obinuiau s plaseze fenomenul volatilitii ntr-un interval temporal considerabil
((8
e#tins ;n orice caz, intervalulcuprindea perioada mandatului prezidenial<.
'enomenul era e#plicat ca otendin sedimentat n Kdurata lung: a politicului.
"azul american i celfrancez au semnalat pertinena unor noi variabile O de termen
scurt O n analizacomportamentului electoral. *in momentul n care mass-media
americane au focalizat atenia public asuprastrii economiei naionale, s-a
sc$imbat i obiectul opiniei despre preedinte3 opinia pozitiv fondat pe criteriul
Kvictoria n 0zboiul din Tolf: a fost treptat nlocuit cu o alta, negativ, bazat pe
criteriul Kregresul economiei america=."onectarea publicului. Aceste dou practici
de mediatizare ;dar nu numai ele< menin publicul conectat la un flu#
informaional despre campanie i, implicit, la un anumit ritm atitudinal ;de aici i
denumirea de modelul K on line:3 /odgeU!tro$, (IGI<.
,nformaia mediatizat suscit atenia publicului asupra anumitor aspecte
;non<electorale pe baza crora publicul i remprospteaz impresiile despre
candidat. Publicul va utiliza ns aceste impresii n raport cu identitatea partizan.
Aadar, pe baza informaiei mediatizate, alegtorul i poate legitima n ali termeni
dect pnatunci identitatea partizan. .ntr-o intervenie recent, +olbrooE ;(IIA<
arat c informaia mediatizat poate afecta decizia electoral, dar numai n
anumite condiii3 dac sondaele de opinie indic un decala semnificativ ntre cota
de spriin a candidatului nainte saula nceputul campaniei i procentul de voturi la
care candidatul poate aunge n respectiva campanie. Aceste condiii e#prim aa-
numita lege a ec$ilibrului electoral potrivit creia,n anul electoral respectiv,
candidaii i partidele pot atinge o anumit cotelectoral. Aadar, fiecare candidat
dispune de un anumit capital electoral. *ac, naintea campaniei, candidatul nu i-a
epuizat dea capitalul i dac acioneazeficient n campania electoral, atunci el
poate s evolueze pn la cota superioara capitalului su electoral. Pe de alt
parte, dac un candidat pornete n campaniecu cota ma#im posibil a capitalului
su electoral, atunci ansele ca el s-i e#tindcapitalul n decursul campaniei
((=
electorale sunt diminuate@ candidatul nu mai arespaiu de micare suficient, mai
ales n faa unui contracandidat care face ocampanie bun, e#ploatand eficient
diferitele resurse electorale. /egea ec$ilibrului electoral trebuie ns corelat cu
atitudinea alegtorilor fa de condiiile naionale ;starea economic i politic a
rii<. *ac, naintea campaniei, atitudinea alegtorilor fa de condiiile naionale
se reflect ntr-o cot de evaluare apropiat de capitalul electoral al candidatului,
atunci ansele ca alegtorii s-i sc$imbe opinia despre candidat sunt limitate.
.n situaia invers, e#ist probabilitatea ca alegtorul s fie influenat de variabile
petermen scurt, precum informaia mediatizat sau evenimentele din timpul
campaniei. )otui, dac e ca alegtorul s cntreasc ntre condiiile naionale
ievenimentele din timpul campaniei ;obiect al informaiei mediatizate<, primele
aravea rolul decisiv n formularea opiunii electorale. %bservm c, n cele din
urm, ambele interpretri confer unor variabile determen lung ;identitatea
partizan i condiiile naionale< importana ma#im n formularea votului. Ambele
consider c aceste variabile sunt reactivate ;i nu aplicate a priori< prin
mecanisme de influenare ;variabilele de termen scurt<, dintrecare unele sunt de
natur mediatic. *iferena const n faptul c aceste variabilede termen lung sunt
asimilate n memoria alegtorului cu intensitate diferit. .n timp ce identitatea
partizan se constituie, de regul, prin acumulri ndelungate, fiind o constant a
memoriei i socializrii politice a alegtorului, evaluarea condiiilor naionale este
un proces care necesit mai puin timp, putnd fi declanat.
Ac<iune poliic@ >i socie!e $e"i!ic@
Rariabila condiiilor naionale caracterizeaz o perioad concret n decursul
creia s-au desfurat anumite aciuni politice a cror responsabilitate poate fi
imputat. .n funcie deaceast variabil, putem e#plica de ce, la un moment dat,
electoratul i poate sc$imba aparent n mod neateptat atitudinea fa de unii actori
politici. &vident, nu ntotdeauna aceste noi atitudini genereaz sc$imbarea opiunii
((?
elec-torale. .n cele din urm, identitatea partizan este un criteriu de evaluare mult
mai persistent, a crui destabilizare presupune plasarea alegtorului ntr-o
conuncture#cepional, din punct de vedere pragmatic, ideologic i emoional.
&ste astfel probabil ca mecanismele de influenare ;care introduc variabile
determen scurt< i evaluarea condiiilor naionale s modifice opiunea electoral,
n primul rnd a celor care nu au o identitate partizan conturat i, totodat,
ndelunge#ersat ;ct de intens este o identitate partizan i n ce condiii
constituie o problem separat<..n esen, mesaul modelului ar putea fi rezumat
astfel3 pentru a lua odecizie ;de pild, una electoral< avem nevoie de criterii de
evaluare i de o situaie-miz la care s raportm criteriile respective. *e cele mai
multe ori, situaia-miz ;de pild, ce anse am s progresez dac va ctiga
candidatul ]S^< nu este specificat n mod e#pres n informaia la care avem acces
la un moment dat3 astfel, dei uneori informaiile referitoare la aciunea
guvernamentalnu au nici o legtur e#plicit cu candidaii sau cu diferitele
aspecte electorale, aceste informaii pot avea consecine maore asupra imaginii
candidatului i, implicit, asupra votului. 'olosim ceea ce ni spune la un moment
dat nu numai pentru a caracteriza osituaie imediat ;cea n care ne aflm eu i
interlocutorii mei<, ci i pentru a evaluao situaie de ordin general. .n funcie de
cum ncadrez informaia, pot influenadecizia interlocutorului meu nu neaprat n
legtur cu tema imediat pe care oabordez, ci n legtur cu o alta care, pentru
mine i interlocutor, poate reprezentao tem mai important dect prima. Modelul
situaional are un potenial euristic important pentru analiza aciunii politice i a
comportamentului electoral n condiiile mediatizrii. Premisele acestui model sunt
mai aproape de psi$ologia politic a unui electorat mai puin rigid i dispus s
evalueze politicianul n situaie, i nu neaprat prin prisma loialitii fa de un
persona sau o familie politic. Modelul redefinete, de asemenea, funcia aciunii
politice. Actorul politic este udecat n interaciune, i nu doar n spaiul de
((A
reprezentare ;al unei tradiii politice<. )ot ceea ce el va afirma pe parcursul unei
campanii electorale sau ceeace alii vor afirma despre el poate deveni pentru
electorat un criteriu de evaluare a votului. Pe de alt parte, regimul de mediatizare
l oblig pe candidat s fieconectat n permanen la aciunea contracandidailor,
adic la situaii imprevizibile.
Me"i!i,!re! !c<iunii poliice. Mo"ele "e !n!li,@
"u alte cuvinte, nevoia de sensibilitate la conunctur de care vorbete
Terstlg ;(IIA< este valabil nu numai pentru electorat, ci i pentru actorul politic..n
fine, modelul situaional marc$eaz o nou etap de cercetare n ceea ce privete
mult discutata problem a efectelor mass-media. !e renun la punctul de vedere
potrivit cruia mass-media nu sunt implicate dect accidental n deznodmntul
unei campanii electorale. .n noua optic, mass-media nu determin, ci influeneaz
aciunea politic i comportamentulelectoral. ,nfluena mass-media poate fi uneori
c$iar decisiv ;n anumite condiii, cele pe care le-am menionat mai sus<. Mass-
media nu doteaz publicul cuinformaii, ci cu diferite cadre de percepie a actorilor
politici. % dat acumulate, aceste cadre sunt activate fie la momentul votului ;mai
ales dac alegtorul nu este att de legat de familia politic pe care o reprezint
actorul politic respectiv<, fie la urmtoarea campanie electoral.
DE LA DE30ATEREA TELE2I3AT1 LA TALM-SLOH I REALITJ-
SLOH

*ezbaterea reprezint un sc$imb sau o confruntare de opinii organizat n
cadrulcreia tematica se centreaz pe anumite domenii de reprezentare a practicii
((D
sociale3 politic, economic, uridic, religios, tiinific. *iferena fa de talE-s$o6ul
de acest tip ine de problematizarea tematicii care ntr-o dezbatere este tratat dup
un plan care o descompune n mai multe subprobleme n care sunt prezentate mai
multe puncte devedere care reprezint tot attea teze referitoare la tematic i care
sunt e#puse, aprate, ustificate coerent. 9Participanii la dezbateri sunt ale i
pentru competena lor n cazul ncare intervein ca e#peri ;oameni politici, lideri
sindicali, oameni de tiin< sau pentruncrederea pe care o prezint dac vor
interveni n calitate de martori:. *ezbaterea televizat scoate n eviden adevrul
n legtur cu o tem problematizat, printr-oconfruntare a unor cunoateri diferite
asupra acestei teme prin utilizarea unui limba ctmai inteligibil. &misiunile de tip
dezbatere trebuie i ele s satisfac e#igenele legate decaptare i audien. &#ist
cazuri n care tematica este uneori greoaie au participanii nu sunt suficieni de
clari, ori pregtirea doumentar este precar sau modalitatea de gestiunea timpul
las de dorit iar unii invitai nu mai aung s se e#plice. 'a de talE
s$o6dezbaterea se caracterizeaz printr-o tendin de a se pune n serviciul
sc$imbului verbal.
)alE s$o6-ul nu abordeaz o tematic precis aa cum se ntmpl n
cazuldezbaterilor, ci se ocup mai degrab de fapte sociale ;nedrepti,
criminalitate, calamiti inaturale<. 'aptul social prezentat va fi tratat din
perspectiva e#perienei personale a unuiavocat, analist politic sau politician care
permite ptrunderea ntr-un spaiu privat, talE s$o6-ul avnd tendina de a provoca
o confundare a planului dintre public i privat. %rganizarea acestor emisiuni este
orientat ctre dramatizare i divertisment, cuprezentarea unor documente sau
anc$ete care constituie dovezi ale acestei dezordini sociale. 9)alE s$o6-ul este o
form de sc$imb organizat astfel nct s scoat la iveal conflictul iPsau drama
uman, sub diverse configurri, n legtur cu o tem prete#t, printr-o confruntare a
unor udeci i opinii e#primate tranant i cu autorul unuidispozitiv televizual
((G
care se complace n a ilustra aceste conflicte sau a sugera drama:. *in acest motiv,
n platou sunt invitai persoane ce reprezint ar$etipuri de actori sociali care au fost
implicai n situaii conflictuale, care se afln raporturi antagoniste, se acuz i
apr prin intermediul discursului.
0ealit7 s$o6-ul se opune talE s$o6-ului prin faptul c aduce un prim plan
uneveniment raportat, adic care corespunde unui lucru care s-a petrecut i care
implic actori mai mult sau mai puin respectabili. Acest eveniment-aciune poate
fi transpus fie printr-o povestire dramatizant, fie printr-o povestire-document.
9Povestirea dramatizant nu e#ist dect dac conine ingrediente de realitate,
genernd confuzie n legtur cu valoarea de adevr i invenie a faptelor, strnind
suspiciune. Povestirea-document se ofer ca martor al realitii e#acte, strnind la
rndul su suspiciune datorit unei observri subiective:. ,nvitaii din realit7-s$o6-
uri sunt actori ai aciunilor n care oac roluri de eroi, victime sau beneficiari, n
timp ce aceia din talE s$o6-uri sunt enuntori ai cuvintelor, ei fiind prezentai ca
fiine care mrturisesc e#istena unei dezordini sociale ;boal, delicven,
criminalitate, oma<. "ei din realit7-s$o6-uri sunt prezentai ca oameni care au
suferit din cauza unei nenorociri sau dezordini sociale ;agresiune, atentat, crim<.
&l se prezint ca un spectacol al adevrului, confirmat de eveminentul care s-a
petrecut, de protagoniti, toate fcnd trimitere la un imaginar al autenticitii.
"onversaiile dintr-un talE s$o6 tind spre un adevr consensual, oferind
unimaginar al adevrului i nu al autenticitii. 9,maginarul autenticitii se
definete prin ceea ce este i care poate fi artat, construind o lume a realitii.
,maginarul adevrului se definete prin ceea ce este descoperit i care nu poate fi
artat, ci sugerat cu autorul cuvintelor i prin prezentarea de dovezi, construind o
lume a realitii figurate:. ;PatricE "$araudeau, 0odopp$e T$iglione, 4al5 s6o1-
ul- 7espre libertatea cuvntului ca mit, &ditura Polirom, ,ai, -NN?, pp. (NG-(NI<.
((I
Potrivit datelor furnizate de C0A) ;Ciroul 0oman de Audit al )iraelor< se
poate observa scderea interesului cititorilor pentru ziarele din presa central i
creterea apetitului pentru tabloide. .n ultimii zece ani, preferinele oamenilor n
ceea ce privete cotidianele din 0omnia, s-au sc$imbat foarte mult. Astfel,
conform datelor furnizate de C0A) ;Ciroul 0omn de Audit al )iraelor< se poate
observa clar scderea interesului cititorilor pentru ziarele din presa central O
Adevrul, 0venimentul /ilei, Romnia Liber i creterea apetitului pentru tabloide
O "A#"A#, Libertatea, "lic5.
.n cazul tabloidului Libertatea se poate observa o cretere de la (?N.NNN de
buci vndute n -NN- la peste -?N.NNN n -NN=. .n prezent tiraul ziarelor vndute
se ridic la apro#imativ (-?.NNN. *ac n -NN- 0venimentul /ilei vindea peste
(ND.NNN numere, n prezent a auns la (G.NNN. Adevrul a pierdut la tira n acelai
interval de la (8N.NNN la aproape =A.NNN de numere. Popularitatea tabloidelor
crete n faa cotidianelor din presa central. "reterea popularitii ,nternetului a
determinat de asemenea o scdere general n ultimii ani, la nivelul tuturor
publicaiilor scrise. .ncepnd cu -NNI se observ o scdere masiv a numrului
ziarelor cumprate, c$iar i n cazul foarte popularelor tabloide. Qnele publicaii au
trecut pe net, iar altele au disprut de tot. "otidianul (ndul a renunat de tot la
varianta printat a ziarului, rmnd activ doar prin pagina sa de internet. *up cum
se poate observa ziarele /iua i (ardianul au disprut de tot.
TEME ACTUALE N DE30ATERILE MEDIA5
)RO0LEME ECONOMICE& SOCIALE& )OLITICE
(-N
Mai este posibil comunicarea politic pentru cetean4 !au altfel spus, mai
ncap n aceeai ecuaie comunicarea ;cu diversele strategii, naraiuni, personae
etc.< i aciunea politic ;fie ea definit ca 9program:, 9ofert:, 9proiect:, 9pact:
etc.<4
Pentru curentul 9radical: din dezbaterea academic ;Cennett, -NN8@ *enton,
-NNN<, diagnosticul este ferm3 politicul este confiscat de comunicarea mediatic i
de ntregul proces de spectacularizare a urnalismului politic
G
. /ogica mediatizrii
comerciale i logica marEetingului traseaz cadrele aciunii politice, politica este
redus la imagine iar comunicarea la 9format: i la 9pac$et: de strategii.
Pentru 9moderai: ;!treet, -NN(<, lucrurile ar putea fi interpretate i altfel3
comunicarea politicului ca infotainment ;combinaia ntre agend politic,
spectacol i 9conversaie: cu ingrediente de divertisment< ar putea capta un public
ct mai divers i, deci, ar spori interesul pentru politic al 9ceteanului zapping:
I
@
n plus, s-ar diminua distana statutar dintre omul politic i alegtor, prin efecte
de 9autenticitate: ;a discursului politic< i de 9pro#imitate: ;cu omul politic<.
Ambele abordri pun ns n eviden procesul de 9depoliti!are: a
comunicrii politice ;McHair, -NNN< n sensul c agenda politic nu mai este
suficient pentru a alimenta comunicarea i dezbaterea politic3 sunt importate n
dezbatere elemente relevante pentru alte 9lumi sociale: ;spaiul privat, scena
sportiv, divertismentul, publicitatea, managementul, conversaia cotidian,
culisele .a.<
(N
. 0ezultatul este deseori contradictoriu3 pe lng efecte de
autenticitate, pro#imitate i emoie social se poate dezvolta o 9spiral a
cinismului: ;"appella, 5amieson, (IID< n care sunt antrenai deopotriv
G
/ance &. Cennett ;-NN8<, KHe6s, t$e politics of illusion:, /ongman, QB@ 0obert &. *enton 5r. ;ed.< ;-NNN<,
KPolitical "ommunication &t$ics O An %#7moron4:, "onnecticut3 Praeger@
I
5o$n !treet ;-NN(<, K)$e )ransformation of Political Modernit74: in #e1 8edia and Politics, &ds. Carrie A#ford
and 0ic$ard +uggins, /ondon3 !age@
(N
Crian McHair ;-NNN<, K5ournalism and *emocrac73 An &valuation of t$e Political Public !p$ere:, /ondon3
0outledge@
(-(
politicieni, urnaliti i spectatori
((
. Poate contribui la aceasta un discurs mediatic
centrat mai ales asupra faptului divers, a tirilor negative i conflictuale@ urnaliti,
care acioneaz mai degrab ca animatori ai unor emisiuni de divertisment dect ca
mediatori ntre diverse puncte de vedere@ un public, cruia i se atribuie - prin
dispozitivul de mediatizare O poziia unui suporter n cadrul unei 9competiii:@ n
fine, oameni politici, mediatizai n calitate de 9concureni: care trebuie s treac o
serie de 9probe: i s se evidenieze prin capacitatea lor de a 9rezista: la 9testele:
pe care le presupune un dispozitiv de mediatizare conceput la grania dintre
divertisment i realit9-s6o1 ;e#emple la ndemn n acest sens sunt emisiunile
electorale din ultimele campanii prezideniale din 0omnia, n -NNN i -NN=@
concepute sub forma unor 9teste de personalitate:, aceste emisiuni au pus n
eviden et$osul specific genului 9ocuri i concursuri: n care candidatul trebuie
s-i susin partitura i s-i dovedeasc abilitile n faa publicului-suporter<.
"orner i Pels ;-NN8< sintetizeaz aceste evoluii subliniind c actuala
comunicare politic este de fapt structurat n urul a trei mari valori3 consumismul,
celebritatea i cinismul
(-
- Potrivit acelorai autori, mass media cultiv valorile
respective prin practici specifice3 deconte2tuali!area informaiei politice@ impactul
emoional al tirilor@ dramati!area unor aspecto nerelevante pentru evenimentul n
discuie, dar generatoare de sen!aional@ preluarea e#cesiv a opiniei decidenilor,
fapt care ngreuneaz problematizarea evenimentelor.
Pe de alt parte, merit subliniat c nsui marEetingul electoral iPsau politic
se 9depolitizeaz:. Astfel, discursul electoral preia din ce n ce mai mult practici
tipice pentru marEetingul comercial, care nu mai sunt adaptate n vreun fel la
conte#tul politic. 0ecunoatem la nivelul unor slogane construcii verbale preluate
((
5osep$ H. "appella@ Bat$leen +all 5amieson ;(IID<, 9!piral of "7nicism3 )$e Press and t$e Public Tood:,
%#ford Qniversit7 Press
(-
5o$n "orner, *icE Pels, *icE ;ed.< ;-NN8<, 9Media and t$e 0est7ling of Politics O "onsumerism, "elebrit7 and
"7nicism:, !age, QB
(--
9ca atare: din discursul publicitar. .n 0omnia, prima campanie pentru
Parlamentul &uropean din -NND a fost dominat de slogane precum 94u faci
ofertaY:@ 9:l merii pe cel mai bunY:@ 90u cred n tine- "re!i i tu cu mine4: .a.
)eoretic, aceste slogane pot fi valabile pentru orice produs, fie el politic sau
de consum. Hu n ultimul rnd, tendina de 9depolitizare: a marEetingului politic
este confirmat i de imaginea candidailor construit ca brand
(8
. *in punct de
vedere discursiv, logica brandului politic e#ploateaz notorietatea, ludicul,
divertismentul i sloganul ustiiar-populist, omul politic afind pretenia c
aciunea sa este 9emblematic: pentru o 9cauz: a electoratului.
"omunicarea politic devine astfel impregnat de 9populism mediatic:,
termen pe care unii autori l consider dea prea slab pentru a descrie formatarea
aciunii politice ca un 9produs: de consum. Musso ;-NNG< propune n acest sens
termenul de 9commanagement: ;autorul mbin ] comunicare ^ i ] management
^< pentru a desemna acel tip de comunicare politic ntemeiat n principal pe dou
tipuri de te$nici3 prima, invocarea unor valori, simboluri i a unui ntreg imaginar
din sfera managementului antreprenorial iar cea de-a doua, producerea unei
naraiuni televizuale care pune n 9scenariu: valorile respective
(=
.
Aa-numitul berlusconism ar reflecta cel mai bine acest fenomen3 fiecare
gest politic este construit sub forma unei naraiuni ;diverse te$nici de stor9telling<
ce se vrea a fi una din nenumratele poveti de succes din viaa cotidian a
liderului politic, o poveste 9spus: dup toate regulile unui serial de televiziune
popular, care consacr 9eroi:, 9perdani:, 9ctigtori: ;Musso, ibid., p. (8(<.
)riumf n felul acesta imaginea politicianului 9eficient:, 9trepidant:, aflat tot n
timpul n agitaie i alert, care trebuie s ia o 9decizie: urgent n fiecare moment
(8
Pentru analiza strategiilor de tip ] branding ^ n discursul politic a se vedea Horman 'aircloug$ ;-NNN<, 9He6
/abour, He6 /anguage:, /ondon3 0outledge
(=
Pierre Musso, 9&#iste-t-il un sarEoberlusconisme ^ 4, /e )emps des Mgdias no. (N O -NNGP(, *ossier 3
Peopolisation et politiWue
(-8
pentru a produce o 9ruptur: i a-i nvinge pe 9ceilali:, inerioii. &ste liderul care
produce 9surpriza: cu fiecare apariie public. Imaginea aciunii n sine se
substituie deseori agendei politice ;recent, Padioleau numete acest gen de
comunicare politic 9popularism:<.
*esigur, se poate susine c mediatizarea publicitar a politicului ine ntr-o
anumit msur de fenomenul globalizrii, respectiv, de o anumit omogeni!are a
practicilor de mediatizare i n general a formelor de e#presie. )otui, argumentul
globalizrii nu ar trebui supralicitat i abordat doar din perspectiva omogenizrii
iPsau americanizrii. 'enomenul globalizrii este n egal msur relevant pentru
aspectele locale ale receptrii media i producerii comunicrii politice. Aceasta
nseamn c tendinele $iper-comerciale care defines comunicarea politic actual
trebuie interpretate i n funcie de cultura public i mediatic instituit ntr-o
societate, aadar, de specificul practicilor i 9contractelor de comunicare:. %
abordare comparativ pune n eviden forme diferite de preluare a logicii
comerciale n comunicarea politic@ ar permite de asemenea o analiz contrastiv a
9ingredientelor: deliberative pe car le poate conine - c$iar i - o comunicare
politic de tip infotainment. 2i, desigur, ar mai atenua din fora unor argumente de
tipul3 9publicul cere astfel de emisiuni:@ 9concurena ne oblig:@ 9dictatura
ratingului:, 9este o tendin peste tot n lume: etc. .ntr-o perspectiv comparativ
ntrebarea devine3 n ce msur practicile de comunicare a politicului ;n primul
rnd cele de mediatizare televizual< includ i o component deliberativ; Altfel
spus, spectacolul mediaticPpolitic admite deliberarea, respectiv, construcia unei
probleme relevante pentru Knoi, cetenii:4
"um am mai artat ;Ceciu, -NNI<, emisiunile a#ate asupra politicului
;informative, de dezbatere etc.<, dar nu numai, consacr un imaginar mediatic cu
privire la modul n care discutm Kfaptele care ne privesc:
(?
. *incolo de punerea n
(?
"amelia Ceciu ;-NNI<, 9"omunicare i discurs mediatic. % lectur sociologic:, Cucureti3 "omunicare.ro
(-=
scen, mai mult sau mai puin spectacular, este important s identifici o formul
comunicaional capabil s marc$eze trecerea de la interesul Kindividual: la cel
Kgeneral:. !i invers. *ispozitivele de mediatizare pot fi astfel concepute nct
participanii s fie plasai n situaia de a problematiza iar urnalitii n postura de a
media ntre diverse puncte de vedere i identiti. "u alte cuvinte, medierea i
construcia unei probleme pot fi Krecuperate:, cu condiia s fie incluse n proiectul
urnalistic@ dimensiunea deliberativ a comunicrii ;politico-mediatice< nu este
neaprat incompatibil cu raiunile pieei. 'r a intra aici n detalii ar trebui
amintit c discuia despre posibilitatea unei comunicri deliberative n societatea
mediatic este o tem esenial att n literatura de specialitate ct i n diversele
dezbateri publice. %dat depit cutuma delimitrii de modelul $abermasian ;mai
e#act, de modelul din prima etap a publicisticii filosofului german< se contureaz
din ce n ce mai mult un discurs < la =abermas ;Ceciu, ibid. -NNI<. *ezbaterea
despre ] criterii ^ i ] modele ^ ale comunicrii deliberative se poart cu aceeai
intensitate, dar ntr-o form mai puin radical i ideologizant. Primeaz o
abordare mai degrab metodologic, pornind de la analiza practicilor de
mediatizare a omului politic i a agendei publice.
"e tip de sociabilitate a discuiei se instituie prin formatul mediatic4 Altfel
spus, Kne-am adunat aici: ca s discutm Kcum:4 "are sunt identitile pe care
dispozitivul de mediatizare le atribuie participanilor, inclusiv publicului4 *e
e#emplu, n ce msur practicile de mediatizare consacr imaginea unui public-
cetean sau a telespectatorului-martor tcut la spectacolul politico-mediatic4 "um
i definete urnalistul Kmisiunea: n relaia sa cu interlocutorii, cu sursele i cu
publicul4 "e forme de cunoatere public sunt valorizate ;cunoatere de tip e#pert,
cunoatere informal prin Kmrturii:, Ke#periene: i Kemoii:, cunoatere
normativ-civic .a<4
(-?
!unt cteva din ntrebrile pe baza crora se analizeaz ct de deliberative
sunt arenele mediatice n care omul politic ncearc s-i avanseze Kmesaul:. Am
putea, de pild, identifica la nivelul peisaului televizual romnesc o serie de
modele de dezbatere politic ;care apar cu att mai pregnante cu ct ne plasm ntr-
o perspectiv comparativ, raportndu-ne aadar, la alte culture mediatice<. Roi
sc$ia aici dou modele
(A
.
Qn model dominant de dezbatere la ora actual este cel personali!ant-
conversaional3 discuia poate porni att de la un eveniment de agend
instituional dup cum se poate la fel de bine focaliza asupra unui gest politic mai
mult sau mai puin perceptibil de ctre publicul larg ;un enun, nite cuvinte
folosite la un moment dat, o informaie publicat n pres, un anumit
comportament politic, publicarea unor date n presa internaional etc.<@ diversele
aspect introduse n dezbatere sunt decorticate milimetric, se despic toate firele i
faetele din perspectiva unui raionament de tip scenariu ;Kdar dac ...4:, Kcredei
c ...4: Keste posibil ca ...4: Kcum va arta 0omnia ...:4<@ miza dezbaterii devine
astfel Kceea ce s-ar putea ntmpla:, crendu-se desigur, o discrepan ntre natura
evenimentului i ceea ce poate anuna acesta@ interveniile participanilor ;inclusiv
ale urnalistului-moderator< beneficiaz de un timp generos, fiecare participant
putnd s-i e#pun opiniile fr s fie constrns de timp@ interesant este c de cele
mai multe ori urnalitii nii i formuleaz ntrebarea sau comentariile sub forma
unor opinii personale ;Keu cred ...:, Kpe mine m intereseaz ...:, Kmie mie se pare
c ...:@ Kmie mi s-a ntmplat ...: etc.<, acesta fiind unul dintre elementele
distinctive ale emisiunilor auto$tone@ contribuie de asemenea la acest model de
(A
Analiza pornete de la o serie de cercetri anterioare referitoare la discursul mediatic i construcia problemelor
publice3 "amelia Ceciu ;-NNA< 9/es gmissions de dgbat en 0oumanie. &ntre paternalisme ludiWue et confession
gratifiante: in /oc$ard, Tu7, /es dgbats publics dans les tglgvisions europgens ;sous la dir. de Tu7 /oc$ard<, Paris3
/e+armattan@ H. Perpelea ;-NNA<, KQn roumain devant ses talE-s$o6s. hmotions interpellatives et dispositifs
tglgvisuels:, >oci?t?s- Revue des >ciences =umaines et >ociales, no.GD O -NN? P(, de CoecE @ "amelia Ceciu ;-NND<,
K&uropa: ca fomat mediatic. "onstrucia problemelor publice n discursul presei din 0omnia in Ceciu, ".@ Perpelea,
H. ;coord.<, 0uropa i spaiul public- Practici comunicaionale, repre!entri, climat emoional, Cucureti3 &ditura
Academiei.
(-A
dezbatere o relaionare amical ntre urnalist i interlocutori, de unde i premisele
unei discuii consensuale n legtur cu o anumit evaluare.
Aceste practici instituie un anumit imaginar despre cum se construiete o
problema public3 dezbaterea trebuie s identifice acea Kparte nevzut: a scenei
politice, Kadevrata: intenionalitate a omului politic i deci, ceea ce i-ar putea
atepta pe alegtori. Participanilor li se confer o anumit identitate mediatic%
interaciunea se poart ntre ;i< actori care au notorietate ;e#peri, lideri de opinie,
comentatori etc.< i ;ii< sunt capabili s detecteze lucrurile nespuse din retorica
politic. Publicului i se atribuie rolul ceteanului cruia nu i s-a spus totul i care
evident nu are acces la diverse detalii de culise@ ca atare, publicul este martor la un
e#erciiu de imaginaie condus de ctre cei care au cunoaterea necesar pentru a
evalua, Kdecodifica:, estima sau dezvlui. *ezbaterea legitimeaz un anumit tip de
cunoatere public, o combinaie ntre cunoaterea de tip e#pert i cea normativ-
civic.
Qn alt model notabil prin frecvena sa este de!baterea interpelativ3 agenda
politic este abordat pornind de la interpelarea interlocutorului, de regul, un om
politic sau decident. *ezbaterea consacr identiti mediatice specifice, pe de-o
parte, urnalistul al crui rol este s-l surprind mereu pe interlocutor pe un pas
greit i pe de alt parte, decidentul plasat n situaia de a Krezista: diverselor
interpelri. 0ezult un alt imaginar cu privire la construcia problemelor publice3
conteaz faptele e#plicite i indubitabile, dar mai ales asumarea lor@ miza este de a
spune lucrurile tranant ;Kda:, Knu:@ Keste:, Knu este:@ Ksau, sau:< i de a identifica
responsabilitile. Publicul este definit sub forma ceteanului inevitabil
desconsiderat de ctre sistem. *ezbaterea valorizeaz o anumit cunoatere
public, una normativ, produs prin interpelare i civism. *atoria de a interpela
structureaz ntreaga interaciune, diminund efectul deliberativ al demersului
urnalistic.
(-D
Ambele modele, diferite prin punerea n scen, prezint totui, unele
similitudini dintre care reinem n primul rnd absena practicilor de mediere ntre
diverse tipuri de actori sociali, categorii profesionale, instituii, sfere politice, medii
socio-culturale i, corespunztor, ntre proiecte i puncte puncte de vedere ct mai
variate. *esigur, medierea se dovedete a fi dificil dac accesul la spaiul public
mediatic nu este diversificat ;or, din acest punct de vedere, n cazurile discutate
mai sus vizibilitatea mediatic include oarecum aceeai categorie de politicieni i
lideri de opinie@ n esen, arenele de dezbatere reflect o Kscal a notorietii:<.
,nterveniile lungi ale participanilor precum i faptul c urnalitii i e#prim
opiniile la fel de pregnant ca i interlocutorii lor ngreuneaz de asemenea
posibilitatea medierii i a alturrii unor poziii diferite n acelai cadru de
dezbatere ;deseori dezbaterea dega un soi de confuzie a rolurilor, n care toi
participanii par s fie cnd moderatori, cnd interlocutori<. *iscursul ironic-critic
i interpelarea, ambele cu accente civice pun n eviden o anumit poziionare a
urnalistului3 mai puin un mediator i mai mult un actor statutar, care mobilizeaz
o viziune normativ despre cursul evenimentelor ;un alt e#emplu n acest sens este
practica de a puncta nc de la nceputul emisiunii diagnosticul evalurii sau
problema care conteaz, utilizndu-se diferite forme de ntrebri sau interpelri
care vor fi afiate pe ecran pe tot parcursul emisunii3 Kcine are interesul ...4:@ Ka
greit ...4:<.
*ac e s ne raportm la modul n care a evoluat n timp dup (IIN
mediatizarea politicului la televiziuni, aceste modele de dezbatere i au contribuia
lor la construcia deliberativ a comunicrii politice. Parado#al, efectele
deliberative sunt tributare unor poziionri normative din partea mass media
;urnalistul actor civic, ustiiar, ludic etc.<. *ac ns lum n seam diversitatea
intern a spaiului mediatic ;ct de variate sunt formatele i n general practicile de
(-G
mediatizare a politicului<, atunci se va constata c publicul-cetean nu are prea
multe opiuni.
32ONUL& DE3INFORMAREA& )RO)A4ANDA& INTONICAREA
MEDIATIC1
Practici manipulative 3 definiie i caracteri!are
1. $onul
1vonul este definit ca o afirmaie prezentatdrept adevrat fr a e#ista
posibilitatea s i se verifice corectitudinea. Pentru Allport i Postman, primii care
austudiat acest fenomen, zvonurile reprezint [[un enun legat de evenimentele la
zi, destinata fi crezut, colportat din om n om, de obicei din gur n gur, n lipsa
unor date concretecare s ateste e#actitatea lui. Peterson i Tist definesc zvonul ca
o [[relatare sau e#plicaie neverificat care circul din om n om i este legat de
un obiect, uneveniment sau o problem de interes public. ). !$ibutani d o
definiie mai bun a zvonului, ca find [[produsul importanei i ambiguitiiee3
(-I
dac importana este N, n nici uncaz nu se poate vorbi despre un zvon@ la fel
despre ambiguitate3 declaraiile oficiale elimin zvonurile, pe cnd lipsa lor nu
face dect s poteneze apariia i circulaia lor. 1vonurile sunt puse n circulaie
pentru c au o dubl funcie3 de a e#plica i de a atenua anumite tensiuni
emoionale. *e e#emplu, calomnierea unei persoane are ca efectatenuarea urii
care i se poart. "irculaia zvonurilor este dependenta de conte#tele sociale
;credibilitatea instituiilor sociale, sistemul de organizare i circulaie a informaiei
formale, tipurile raporturilor de putere<, de trsturile de personalitate ale
indivizilor i de nevoile psi$osociologice ale indivizilor i grupurilor. /ucrrile lui
Allport i Postman au pus n eviden trei legi de transmitere a zvonurilor3
- legea srciei i a nivelrii ;pe msur ce zvonul circul, el tinde s devin
mai scurt, mai uor de neles i de relatat<
-legea accenturii ;ntrirea anumitor detalii O de obicei cele mai
spectaculoase O care dobndesc astfel un loc central n semnificaia zvonurilor<
-legea asimilrii ;conservarea i reorganizarea coninutului n urul unei teme
centrale<. Asimilarea se poate face la tema central prin condensare, anticipare i
stereotipuri verbale. 1vonurile tind s se austeze intereselor individuale,
apartenenei sociale sau rasiale, preudecilor personale ale celui care le
transmite."ercetrile lui Allport i Postman au artat c indivizii care propag
zvonurile se confrunt cu dificultatea de a sesiza i de a reine n obiectivitatea lor
elementele lumii e#terioare. Pentru a putea s le utilizeze, ei trebuie s le
restructureze i s le austezemodelului lor de nelegere i intereselor lor proprii.
"ercetrile lui Bapferer au artat c circulaia zvonurilor se bazeaz pe trei
condiii eseniale3 credibilitatea, aparena de adevr i dezirabilitatea coninutului
informaiei. "irculaia lor apare ca un sistem de canalizare a fricii i incertitudinii
n faa unor situaii ambigue. *e asemenea, circulaia lor este corelat cu forma,
cantitatea, calitatea si credibilitatea informaiei oficiale sauformale. "u ct aceasta
(8N
din urm este mai srac, incomplet sau mai puin credibil, cu att se intensific
propagarea zvonurilor. *in acest motiv, n societile totalitare care
monopolizeaz informaia formal, zvonurile au o mare rspndire. Qneori ele
sunt lansate de miloace de propagand ale statului totalitar pentru a promova
anumite atitudini i comportamente mai greu de obinut prin utilizarea miloacelor
formale. "irculaia lor se restrnge atunci cnd e#ist posibilitatea verific rii
rapide a adevrului unei informaii. Analitii clasific zvonurile n trei categorii3
- cele care iau dorinele drept realitate ;optimiste<@
- cele care e#prim o team i o an#ietate@- cele care provoac disensiuni
;atac persoane din cadrul aceluiai grup<.
)emele recurente ale zvonurilor sunt3 otrava ascuns, complotul mpotriva
puterii, crizele artificiale, teama de strini, rpirea copiilor, bolile conductorilor,
problemelesentimentale ale acestora, compromiterea financiarsau escroc$eriile
lor. /ansarea zvonurilor nu se face la ntmplare, ci inndu-se seama de
ateptrile grupurilor umane fa de situaia problmatic pe care o traverseaz.
Plecnd de la acestedate ale situaiei, se lanseaz un mesa ct mai apropiat de
ceea ce ar dori s afle populaia la acel moment, indiferent ct de departe de
adevr este coninutul enunului respectiv. .n acest conte#t, posibilitatea de
diseminare a zvonului este cea mai mare.
"a principale tipuri de falsificri sau distorsiuni de mesae care stau la baza
zvonurilor amintim3 dramatizarea, amplificarea proporiilor, a semnificaiilor, a
detaliilor, ntreinerea celor transmise, redefinirea preudecilor i a mentalitilor
proprii segmentelor respective de opinie pentru a crea un puternic fond emoional
n scopul ecranrii pn la dispariie a spiritului critic.
1vonul reuete s cucereasc o arie considerabil de ntindere n spaiul
social ndeosebi n situaii de criz, pe care le i amplific. % surs de profesioniti
poate c$iar provoca o criz social plecnd de la zvonuri bine direcionate i
(8(
lansate la momente de ma#im impact asupra opiniei publice. .n acest sens, Merton
releva faptul czvonurile pot genera [[predicia creatoare de evenimenteee, atunci
cnd sunt folosite ca instrumente ale propagandei sau contra propagandei.
(. Into%icarea
,nto#icarea este definit drept [[aciune insidioas asupra spiritelor, tinznd
s acrediteze anumite opinii, s demoralizeze, s derutezeee. "a neologism
semantic, [[into#icareee este de origine militar. *up Crouillard, el este un
sinonim al vicleugului de rzboi, al subterfugiului diplomatic, al mistificrii,
diversiunii, trdrii, minciunii i al altor trucuri. &l se aplic tuturor acestora,
numai c este rezervat doar unor planuri militare superioare3
-al tacticii generale, adic al folosirii combinate a armelor de ctre militarii
de pe teren, n lupt@
-al strategiei, al desfurrii generale a rzboiului@
-al politicii interne i n special e#terne
Putem spune c into#icarea vizeaz adversarul. &a const n ai furniza
acestuia informaii eronate, care l vor face s ia decizii avantaoase pentru el i
favorabile pentru sine. ,nto#icarea nu este rezervat ns doar domeniului militar3
un partid politic, o banc, un fabricant poate profita de pe urma into#icrii
concurenilor. !pre deosebire de dezinformare ns, scopul ei este acela de a
determina s greeasc una sau mai multe persoane, i nu o colectivitate.
*. Dezinfor#area
*ezinformarea reprezint orice intervenie asupra elementelor de baz ale
unui process comunicaional care modific deliberat mesaele ve$iculate, cu scopul
de a determina la receptori ;numii inte n teoria dezinformrii< anumite atitudini,
reacii, aciuni doritede un anumit agent social. Acesta din urm nu trebuie s fie
neaprat dezinformatorul, el poate fi o instituie, o organizaie etc. "a realitate
nemilocit, dezinformarea are dou dimensiuni3 una neintenional,
(8-
i alta intenional, viznd un anumit segment de opinie.
A. !ub aspect intenional, dezinformarea poate fi analizat n funcie de formele
simbolice prin care sunt codificate informaiile din mesa.
(. *up cum se tie, codurile pot fi e#primate prin limbaul natural, limbaul non-
verbal ;gesturi, mimic<, simboluri concrete ;culori, panouri, lumini< i simboluri
abstracte specifice limbaului artificial ;elaborate tiinific<, precum3 formule
matematice, e#presiilogice etc. *ac n comunicarea social frecvena cea mai mare
o nregistreaz codurile verbale, mi#area acestora cu oricare din celelalte coduri
conduce la realizarea unui nivel eemeta-comunicativee, care poate s
deconte#tualizeze mesaul n sensul dorit de sursa de emisie.
-. % alt modalitate intenional prin care se acioneaz n sensul dezinformrii o
constituie codificarea polisemantic a mesaului.
Multitudinea de semnificaii imanente enunului genernd o diversitate
corespunztoare de opinii se rsfrnge ntr-o diversitatede atitudini care merg de la
adeziune total la refractarism. Acesta este primul pas pentru tensionarea relaiilor
interpersonale. .n continuare, meninerea unei entropii semantice n mesae
garanteaz entropia organizaional pe termen scurt i mediu, pentru ca pe termen
lung s se aung la prbuirea reelei comunicaionale care asigur eficiena
funcional a structurii organizatorice respective la nivel formal@ la nivel informal,
efectul cel mai sigur l constituie dezagregarea mentalului colectiv, care asigur
identitate unei comuniti.
8. *ezinformare strategic
- este eficient atunci cnd prezint drept valori sociale fundamentale fie valori
care i sunt favorabile sursei, fie valori marginale n raport cu interesele publicului
cruia i se adreseaz. .n acest mod, comunitatea este deturnat de la preocuprile ei
maore, valorile sociale fundamentale sunt negliate, iar gradul de competitivitate
al respectivei comuniti scade. )eoria dezinformrii include n aceast categorie
(88
orice modificare deliberat a mesaelor n scopul cultivrii unui anume tip de
reacii, atitudini i aciuni ale receptorilor, denumii n mod generic, inte. Acest tip
de aciuni sunt produse, n mod obinuit, de organizaii specializate, militare sau
paramilitare.
&lemente ale aciunii de dezinformare3
a. comanditarii
- cei care concept i proiecteaz coninutul aciunii, intele reale i cele poteniale
ale activitii. &i pot fi3 factori de decizie ;guverne, state maore militare sausocio-
profesionale< i grupuri de presiune. .n timp ce prima categorie se folosete
deservicii specializate, grupurile de presiune se servesc i de ec$ipe ad-$oc de
amatoricare au mare eficien n crearea i meninerea confuziilor.
b. specialitii sunt cei care planific secvenele tactice ale aciunii i care
coordoneaz toate modalitile deinere sub control a efectelor concrete ale
mesaelor emise. &i simuleaz toate categoriile de efecte pentru a reui s aib sub
control att efecteleproprii, ct i e#igenele reproiectrii unor elemente de detaliu
sub impactul aciunilor de contracarare ntreprinse deint.
c. controlul
- este piesa de legtur ntre comanditari, care comandPconduc aciunea i agenii
de influen. Pentru a stpni acea zon a spaiului social care le intr n raza de
responsabilitate, controlorii recruteaz i ntrein o vast reea de corespondeni, de
obicei nu direct, ci prin intermediul unor tere persoane care oac rolul de
cercetai. Acetia, ale i din rndul unor indivizi cu totul insignifiani, au rolul de a
testa grradul dedesc$idere spre colaborare a unei personaliti cu acces la date de
importan considerabil pentru comanditari i planificatori.
d. agenii de influen
(8=
- se recruteaz din rndul acelora care se bucur de prestigiu ngrupul lor
profesiona i care urmeaz a fi dezinformat prin mesae primite de laplanificatori
via controlori. Practica de profil a demonstrat c agenii de influen pot fi3
-liderii de opinie din mediile intelectuale, care, din dorina lor de a se lansa n
aciune practic, accept s lanseze n spaiul social mesae care par ocante pentru
publicul auto$ton.
-un persona apropiat factorilor de decizie - n general acesta este compromis
printr-un fapt verificabil, pentru a avea certitudinea unei colaborri mai longevive-
efii de asociaii@ conte#tul vieii asociative, specifice sistemelor pluraliste
constituieun mediu favorabil pentru recrutarea i cultivarea agenilor de influen.
Plasnd peprimul plan interese de ordin umanitar, proteate de un cadru normativ
cu validitate internaional, dezinformatorul poate atrage muli naivi n structurile
asociaiei, care, profesional, sunt personaliti de referin n domeniul lor de
activitate.
e. intermediarii se recruteaz dintre personalitile influente n comunitatea
respectiv pentru a uca rol de lideri de opinie i ageni de influen ai intereselor
care stau n spatele mesaelor ce se emit cu un aer neutru i declarativ de pe poziii
[[independenteee
f. releele
- indivizi sau instituii care se dovedesc utili n amplificarea i programarea
mesaelor care constituie coninutul dezinformrii. "eea ce deosebete
dezinformarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberatal aciunii i
lansarea n circuitul informaional a unor informaii parial adevrate nconugarea
lor cu afirmaii false, fr indicarea vreunei surse care ar putea fi verificabil
pentru autenticitatea celor emise. "ercetrile de teren au demonstrat c rezultatele
cele mai efciente se nregistreaz n domeniul mass-mediei, unde dezinformarea
poate atinge frontal toate segmentele de opinie ale spaiului social.
(8?
C. !ub aspect neintenional, dezinformarea este generat de sursele de
mesae deservite de neprofesioniti. Releitarismul acestora, sau diletantismul celor
ce transmit mesaele pot contribui la colorarea senzaional a coninutului lor
pentru a strni interesul unor segmente ct mai largi de opinie. !porirea gradului de
audien a mesaului insuficientprelucrat sub raportul pertinenei, poate conduce la
dezinformare. *iversitatea enunurilor, prin corelarea cu un spaiu ;audio, video,
grafic< limitat de inserarea ntr-o situaie informaional, determin, n mod
inevitabil o selectie a mesaelor.
Practica mass-media a relevat c o surs de distorsionare a mesaelor, cu
efecte importante asupra calitii informrii i care poate degenera n dezinformare,
o constituie utilizarea unor criterii neadecvate de selectare a informaiilor. *e
e#emplu, folosirea e#clusiv a criteriului economic sau politic n selectarea
mesaelor, prin imaginea parial pe care o ofer asupra fenomenului n discuie,
poate avea ca finalitate dezinformarea acelor segmente de public crora li se
adreseaz.
*ezinformarea poate fi o component a propagandei, dar aceasta nu se poarte
baza niciodat doar pe dezinformare. *in perspectiva consecinelor sale sociale,
dezinformarea se aseamn cu un alt fenomen manipulativ, zvonul. Acesta din
urm, spre deosebire de dezinformare, nu are un caracter deliberat i nu presupune
n mod obligatoriu circulaia unor informaii false, ci doar dificil de verificat.
1vonul poate fi produs ns de o aciune de dezinformare.
Xintele pot fi att grupuri sau segmente ale societii, ct i indivizi,
ntotdeauna lideri, de orice fel, care pot influena decisional i acional grupurile n
care se afl. &fectele dezinformrii depind, pe de o parte, de caracteristicile intelor
;atitudine critic, personalitate, nivel intelectual, aspiraii, etc.<, iar pe de alt parte,
de posibilitatea de a verifica informaiile ve$iculate.
+. Propaganda
(8A
Propaganda este considerat o activitate sistematic de transmitere,
promovare sau rspndire a unor doctrine, teze sau idei de pe poziiile unei
anumite grupri sociale i ideologii, n scopul influenrii, sc$imbrii, formrii
unor concepii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente. .n sensul clasic, se
constituie ca un subsistem alsistemului politic al unui partid, al unui grup social
sau al unui regim de guvernare@ n prezent ns, se dezvolt numeroase forme de
propagand ;economic, te$nic, medical, sportiv, cultural<, difereniate dup
coninut i prin raportare la profilul grupului socialcare o iniiaz, urmrind
realizarea unor scopuri persuasive. "a sistem, propaganda dispune de3
(. o structur instituional specializat ;aparat de conducere ierar$ic, centre
de organizare, centre de studiu, proiectare i difuzare de mesae<
-. ideologie i valori aflate n coresponden cu interesele i obiectivele
gruprii sociale pe care o reprezint@ acestea sunt luate ca referin pentru
programarea i realizarea propagandei
8. miloace i metode de transmitere a mesaului@ studiul sociologic al acestora
distinge urmtoarele grupuri mari de metode3
-afectiv
- const n organizarea mesaelor astfel nct acestea s provoace triri i
adeziuni colective, mai ales de tip emoional. Mai nti se indic consecinele
negative ale unei opiuni personale provocate de o agenie anume ;afectarea
intereselor, ameninare apoziiei individuale, mpiedicarea realizrii unor obiective
personale importante etc.<, pentru a declana reacia afectiv negativ fa de
aceasta i apoi se prezint o alternativ diferit care ar avea numai efecte pozitive.
Accentul nu este pus pe argumentarea logic sau prezentarea unor fapte relevante,
ci pe acele informaii care au o profund rezonan afectiv.
(8D
- a faptelor ;Merton, /azarsfeld<@ este concentrat pe transmiterea de fapte ct
mai concrete, saturate de amnunte relevante pentru persoanele ale cror opiuni ar
urma s fie modificate.
Accentul nu este pus pe fapte generale, ci pe cele personalizate i care dispun
de potenialitatea descoperirii unei surprize de ctre receptor. .ndemnurile directe,
lozincile, apelurile zgomotoase la urmarea unor ci sunt nlocuite de o astfel de
selecie i prezentare a faptelor care provoac opiunea persoal pentru acea cale
prezentat ca cea mai bun dintre cele posibile. .n felul acesta se las impresia
autonomiei personale n luarea deciziei.
- persuasiv
- presupune aplicarea regulilor retorice de organizare a adiscursului, mai
alesprin utilizarea unor cuvinte saturate emoional i care se bazeaz pe
persuabilitatea membrilor audienei. % alt distincie important se face ntre
propaganda tactic ;proiectat pe termen scurt pentru obinerea unor efecte
imediate< i propaganda strategic ;pe termen lung, destinat formrii sau
modificrii valorilor, atitudinilor de baz i concepiilor proprii indivizilor i
societii. "ea mai imporatnt form de propagand a fost considerat pn n
prezent propaganda politic. Pentru 5. &llul aceasta este, de fapt,e [un dialog care
nu e#istee. /a nivel internaional, ea i propune s [[remodeleze psi$ologia celor
cu care se afl n competiie, n condiiile n care cile diplomatice, economice sau
militare au devenitinoperante sau e#cesiv de costisitoare. Propaganda politic nu
urmrete descoperirea unor adevruri, ci convingerea interlocutorilor reali sau
poteniali. .n acest sens, Tustve /e Con, meniona e#istena a patru factori
principali de convingere, pe care i prezenta ca pe un fel de [[gramatic a
persuasiuniiee3
- prestigiul sursei O sugestioneaz i impune respect
(8G
-afirmaia fr probe O elimin discuia, crend totodat impresia documentrii
erudite acelor care reprezint sursa de mesae-repetarea - face s fie acceptat ca
fiind cert o afirmaie compatibil cu obiectivele sursei@
-influenarea mental, care ntrete ;itereaz< convingerile individuale
incipiente sau aparinnd indivizilor fr personalitate.)ot n domeniul politic ;dar
poate fi folosit cu succes i n alte domenii< se distinge ntre3
- propaganda alb@ utilizeaz materiale provenite din surse oficiale, coninnd
nouti culturale, artistice, aparent inofensive, cum ar fi3 stilul de via, prezentarea
unor personaliti considerate e#emplare pentru viaa cultural, sportiv, muzical,
fr a aduce n discuie elementele care ar pune n discuie performanele spaiului
social din care provin personalitile respective. Raloarea psi$ologic a unor astfel
de colae poatefi pentru asculttorii ;cititorii< nepregtii i fr luciditate,
considerabil. "ercetrile au relevat o eficien mai mare a propagandei albe n
rndurile tineretului prin transmitereaunor emisiuni radiofonice de muzic tnr n
alternan cu scurte buletine de tiri. Pe fondul perceptiv pozitiv creat de conte#tul
muzical, remanena mesaelor din tiri este deosebit de mare, deoarece propaganda
se realizeaz
neostentativ i creeaz impresiaunui dialog ntre egali.
- propaganda neagr ve$iculeaz, n general, materiale [[fabricateee, puse pe
seama fie aunor instituii ine#istente pe care asculttorulPcititorulPprivitorul nu le
poate verifica, fie pe seama unor instituii care e#ist, dar care au cu totul alte
preocupri dect cele din tirile fabricate. Mesaele [[artizanale [[lansate n spaiul
social pot surprinde prineenoutateaee lor, i asfel, pot genera un curent favorabil
sursei de emisie. *e pe aceleai poziii se emit tiri fcndu-se precizarea c provin
din zvonuri neidentificate.
- propaganda cenuie este cea mai frecvent folosit de centrele de
dezinformare. !pecificul su const n combinarea informaiilor parial reale cu
(8I
cele integral false alctuind tiri cu aspect aparent precis, care ns nu pot fi
verificate complet. Publicul care identific, episodic elemente pe care le cunoate,
poate fi uor indus n eroare deasemenea fabricaii, punnd noutile pe seama unor
lacune personale de informaie.
Publicarea numelui i a imaginii fr acordul subiectului
"el mai vec$i element de drept al vieii privatre cel referitor la publicarea
numelui i imaginii unei persoane. .n acest caz trebuie fcut distincie ntre
caracterul comercial alunor imagini prezentnd persoane dornice de publicitate i
dreptul altor persoane de a-i protea viaa privat. .n scopuri comerciale sau
propagandistice ale unor intreprinderi, instituii sau ceteni poate fi folosit
imaginea i numele unei persoane fr acordul su fapt ce implic nclcri ale
legii. % asftel de situaie o identificm n campania electoral pentru prezideniale
din -NNI n )imioara cnd numele primarului "iu$andu a aprut pe un benner
alturi de eful organizaiei P*-/ ca fiind susintor al preedintelui Csescu. *e
fapt era vorba despre un consilier local P*-/ %vdiu "iu$andu, fcndu-se
intenionat omisiunea prenumelui pentru a induce n eroare timiorenii, acreditnd
idea cprimarul susine aceast candidatur de i este cunoscut ca un opozant al
acestuia. Qnalt e#emplu este cel al lui Teorge Cecali care a folosit imaginea lui
Amza Pelea dinfilmul Mi$ai Riteazu ntr-un clip electoral fr a cere acordul
familiei actorului, fapt ce s-a soldat cu un proces pe care l-a pierdut n instan.Qn
caz particular n acest sens l reprezint folosirea numelui i imaginii unor minori
implicai n fapte penale sau care sunt victime ale unor reele de crim organizat.
.n acest caz este nclcat flagrant orice cod deontologic ale organismelor i
asociaiilor de pres care impun ziaritilor un comportament confidenial n cazul
descopreririi unor acte i fapte plasate sub incidena legii, dar care interzic
difuzarea c$ipului i numelui delicvenilor minori. !ingura e#cepie de la acest
(=N
regul o constituie omorurile deosebit de grave sau fapte care ating interesul
comunitii. .n cadrul acestei ipostaze putem identifica dou situaii aparte3
(. Rictimele unor catastrofe implicate n dezastre naturale, incendii, accidente
auto sau feroviare care susin dreptul de a fi proteat imaginea lor care publicat ar
accentua situaia dificil prin care trec. Argumentul ziaritilor n acest caz este c
prin publicarea unei tiri despre victimele unei calamiti se sensibilizeaz opinia
public i pot fi mobilizai mai uor cei care ar putea oferi autor celor care trec prin
aceast situaie care n ultim instan este considerat una de interes general.
-. *ate privind sntatea persoanei sunt considerate n toate rile democratice
informaii private, e#cepie fcnd persoanele publice i n special politicieni auni
n nalte demniti a cror stare de sntate este de interes general. )oate aceste
situaii prezentate reprezint nclcri ale dreptului la via privat care este un
drept fundamental al omului reglementat de "onvenia &uropean a *repturilor
%mului prin dispoziiile articolului G, potrivit cruia orice persoan are dreptul la
respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului i a corespondenei sale.
.n prezent, noiunea de via privat nglobeaz att aspecte Ktradiionale:,
precumdreptul la imagine, starea civil a persoanei, identitatea, starea de sntate,
apartenen religioas, integritatea fizic i moral, viaa sentimental, dar i
aspecte legate de percepii noi n viaa social referitoare la avort, $omose#ualitate,
transse#ualitate. 0ecent, ca urmare a dezvoltrii miloacelor de comunicare, s-au
nscut dezbateri cuprivire la interceptrile telefonice sau ale corespondenei
electronice, la utilizarea bazelor de date personale informatizate prin raportarea
coninutului dreptului la viaa privat. *reptul la viaa privat intr adesea n
conflict cu alte drepturi i interese legitime, moment n care se pune problema
stabilirii limitelor acestuia. Am ncercat s identificm cteva dintre confuziile
create la nivelul mass-media cu scopul de a contieniza publicul receptor, dar i
realizatorii din mass-media care mizeaz adeseori pe lipsa de informare a acestora.
(=(
Miloacele pe care le-am prezentat produc urmri grave n mentalul colectiv care
nu vor putea fi terse de procese, drept la replic sau pagube materiale. .ntr-o
societate care este avid de ctig, ntr-o pres care este n goan dup senzaional
i audien cine mai are timp de reflecie n ceea ce privete drepturile unei
persoane la intimitate i imagine4
(=-
CONCLU3II
.n prezent, presa rspunde unor nevoi si aspiratii, clare sau difuze, ale
indivizilor si colectivitatilor O fiind modelata astfel de solicitarile sau de asteptarile
acestora O simultan, ea e#ercita o seama de influente asupra vietii sociale,
modificnd actiunile indivizilor si grupurilor. Pornind de la aceste constatari,
urnalistii, oamenii politici, legiuitorii, filosofii, psi$ologii si sociologii au cautat sa
vada ce loc ocupa mass-media n viata sociala, ce legaturi se tes ntre ele si
diferitele institutii, grupuri sau persoane, ce putere au aceste interactiuni si ce
importanta are presa n procesele de transformare a structurilor economice, sociale,
politice ori culturale.
REFERINE 0I0LIO4RAFICE5
(=8
Calaban, *elia, "omunicare mediatic, &ditura )ritonic, Cucureti, -NNI.
Calle, 'rancis, 8?dias et soci?t?, Paris, Montc$restien ;ed. a R-a<, (IIN.
Crgoanu, Alina, 4irania actualitii- @ introducere n istoria i teoria tirilor,
&ditura )ritonic, Cucureti, -NNA.
Certrand, "laude-5ean, Introducere n presa scris i vorbit, &ditura Polirom,
,ai,-NN(.
Ciagi, !$irle7, 8edia Impact - An Introduction to 8ass 8edia, Celmont,
Lad6ort$ Publ.,(III.
"abin, P$ilippe, *ortier, 5ean-'rancois, "omunicarea, &ditura Polirom, ,ai, -N(N.
"a7rol, 0oland, Les m?dias, Paris, PQ', (II(.
"$araudeau, PatricE@ T$iglione, 0odolp$e. 4al5 s6o1-ul- 7espre libertatea
cuvntului ca mit, &ditura Polirom, ,ai, -NN?.
"oman, "ristina, Relaiile publice i mass media, &ditura Polirom, ,ai, -NNN.
"oman, Mi$ai, 7in culisele celei de-a patra puteri, &ditura "arro, Cucureti, (IIA.
"oman, Mi$ai, Introducere n sistemul mass-media, &ditura Polirom, ,ai, -NN=.
"oman, Mi$ai, 8anual de urnalism, &ditura Polirom, ,ai, -NNG.
"oman, Mi$ai, Paun, Mi$aela ;coord.<, 8ass media, politic i divertisment-
Receptarea domestic a mesaelor presei, &ditura Qniversitii din Cucureti,
-NNG.
"ercelescu, "armen Monica, Regimul uridic al presei% drepturile i obligaiile
urnalitilor, &ditura )eora, Cucureti, -NN-.
*rgan, ,on, Paradigme ale comunicrii de mas, Cucureti, (IIA.
'isEe, 5o$n, Introducere n tiinele comunicrii, ,ai, Polirom, -NN8.
Bapferer, Hoel, /vonurile, &ditura +umanitas, Cucureti (II8.
Beeble, 0ic$ard, Presa scris- @ introducere critic, &ditura Polirom ,ai, -NNI.
(==
/o$isse, 5ean, "omunicarea &de la transmiterea mecanic la interaciune', ,ai,
Polirom, -NN-.
Petcu, Marian, Aurnalist n Romnia - istoria unei profesii, &ditura "omunicare.ro,
Cucureti, -NN?.
0andall, *avid, Aurnalistul universal, &ditura Polirom, ,ai, -NND.
0uncan, Miruna, Introducere in etica i legislatia presei, &ditura All,
Cucureti,(IIG.
0uncan, Miruna, A patra putere 3 legislaie i etic pentru urnaliti, &ditura
*acia, "lu-Hapoca, -NN-.
!everin, Lerner, )anEard, 5.L. r., Perspective asupra teoriilor comunicarii, ,ai,
Polirom, (IGG.
!orlin, Pierre, 8ass media, &ditura ,nstitutul &uropean, ,ai, -NN-.
Rlcu, Rali, Aurnalismul social, &ditura Polirom, ,ai, -NND.
(=?