_ _ "

J
I I E N 3 3 3 1 1 I C
!
I ' I 0 3 I d V X V J L N 3 M n 3 0 ( I ! O F
" ! p u o w ! W ~ e ~ e ! ~ ! q n T x x x ! n 1
- n s a . i 8 u o 3 r ? ~ p z p . 8 y a e $ - e ! u o d e r : ~ 3 7 1 ~ ' 0
N V I a I Z I 3 M I d V ! 8 Z
q B o p ! q l s a l e 3 e u ! q !
- 1 ~ : . r o . ) S l . l n [ u o . > u r I n ! p a u r @ e ~ q l m ! d y : * * * !
3 2 1 B k O H 3 k S 3 d 3 a ! 9 Z
e
I ~ Z I ~ X O Z ' I ~ ~ I ~ V ' I ~ ~ T V ~ N X T V ~ ; c z
I W S N I I d S Y 2 I I $ I 2 T Y H 3 X L N I Z Z
! n l n ? t . 1 1 ~ !
1 r l p u n J d e l p l o 3 ! d a R q q ! A ! W V : N V A O a T O H ' d 6
l o s ! d e
! n u n d e ! n u l a : n ~ ~ d o d - q 3 4
! 4 X k S V O N ~ ~ I & V Z I N V E N O V A Y I A N I a i
1 2
t
! n l n I a u r c x l p ! q E J J E J E ~ J J ~ : V I O L S ' a ! o z
[ ' J U a u r . r a j n p
- n R y v . 1 8 1 ' ! n ~ u P a c e a ~ e o l j a p ! a ! \ ~ n p o r d
!
E J d n S R J o I a u ! q l e ~ w o ~ n ~ e n 3 a l e J n l e s ! p p z ! u
!
- a l o c l e 3 1 l n n u u 1 : ~ A V ~ H I L W I ' N I V ~ O ' 1 3 ! L I
a . r a $ e q u r o ~ m l u a d
! . m s ~ t u - p T a m w u ~ J J ! O H : n 3 ~ 3 ~ n 3 1 0 ~ ' Z i t ~
! m 8 e j
i
1 ~ 1 J o d ~ u e J l a P " ~ ! P F I J J d s ~ a : H O J I H 3 I N " 3 + C I
J J e o l ! P ? I 3 !
! ~ u I ~ ? J ! ! . l e z ! l ! l n a l a r y u e ~ v : N v z x n a y d ' 7 !
3 o J n ) n ) a u w a p u ! s l a s e o A o l a n l a p 1 6
: x a l u ! u r a a J a u ! ! J o ) l n a ! d y ; 0 1
a u ! q l ~ E I ! ! " a 3
- n p o . ~ c l ~ e ! B o l o ! q p u ! ~ ! ~ d q ~ a d s y : n s n ~
! r
: ! ~ o l p n p o ~ d ~ o l ! ~ ! r u ~ o l a u ! d !
- n l s I I J ~ o [ ! q p u r e a ~ q $ a ~ = ) : ~ v a H s $ e l a e q ! x ! F
j u n q l o 3 ! d e u e u n e a h e o n ~ l u a d a u ! d n p
!
u j I n l o $ u r a s e j : ! a \ u a l ~ n [ n u u r a s q n l ; . , : * , I
S N l U d f 7 3
Sub semnul urgenteit
c-
,sA FA'CEM TOTUL STUPINE PENTRU A AVEA UN AN
I .
- APIGQL BUN!
- .?,
+ + + *+*&*+-+*+**
a . '
. +A . A V ~ ' cum se cunoafle, in ackst an pe teritoriut tgrii noastre s-au manifestat
!
...*.' . 'fenomene meteaklogice ale unei ierni deosebit de grele cu temperatuii excesiv de
;". 4
: ?, ; scPzute in perioade d e timp indelungate, cu zspezi abundente $i viscole frecvente. !
. ".
-.
Starea vremii a facut ea apicrrltorii s5 fie pwi in imposibilitatea de a interveni !
, !
bperativ in scopul inliiturarii st5rilor anormale mai ales in cazul stupinelor izolate
cu c5i de acces impradicabile. Obi~nuiti cu ierni mai blinde, cu unele zile insorite
in timpul perioadei de iernare (in a p numitele ,,ferestre ale ierniib4),apicultorii au
!
' ! pregatit in general traversarea perioadei de iernare a familiilor de albine pentru !
. .
;$ !
conditiile care au caracterizat .iernile precedente pe parcursul ultimelor decenii.
-. .
., . Asprimea neobi$nuitA a iernii a eondus la inregistrarea unor pierderi de familii de
!
j;;:;;
:: .+ ...,h,
elbine, pierderi prin mortalitate care au depsyit cu mult pe cele lnregistrate in anii !
,, , -.... -anteriori. Principalele cauze ce au determinat pierderile au fost :inaccesibilitatea
2 ' $ :-elbinelor la rezervele de hran& ca urmare a imobUizLrii gbemului de iernare dato-
; ,+ . +
r i l l frigului excesiv $i mult prelungit im timp ; neasigurarea unui regim termic +
; . :;:, .. ?.
. ~-
adecvat a1 stupului $i in corelatie cu temperaturile exterioare ; incarc2rii deosebite
!
, . . . . :*.
. . . .
~ '. . ,-.*.
a intestinului gros al albinelor consecutiv consumului exagerat de hran5 $1 a
': !
absenfei zborurilor de curZlire timp de 4 sau chiar 5 luni.
!
). -:":
. De asemenea. tot datorit5 acelorayi condifii, multe familii care au supra- !
". , )
. viewh au ievit din iarnL avind o conditie biologic2 precars dat oraa sliibirii accen-
f
+ ' : -ate a puterii lor.
Aceastii slabire aceentaaa s-a materializat prin diminuarea numHrului de
!
i
albine re conrtituiru familiile reswctive ca pi prin reducerea. uneori sever&, a
$
f
cantitstilor de puiet care, in mod normal, trebuiau s l existe la acea datA in cuibu-
rile familiilor. Desigur, cu ocazia reviriilor de primHvar3, s-au constatat $ i alte
.t
! situatii anormale ca de exernplu : umidibte ioarte mare in stupi, atacuri de dau- !
!
n&tori (vareci $i ciociinitori), disparitia m2tcilor. mucegairea fagurilor.
+*w+**- +++4
!
-+-4*+***4*\
. .
Sst e idnsii de subliniat c5 toate aceste familiile de albine pierderi prin mor-.
ormale puteau f i preintmlpi- talitate cuprinse pe judete fntre ex-
manifestZirile lor mult dimi- treme destul de largi. Media pe tar5 ne
c5 preggtirile pentru iernat ar indicii o sensibilg diminuare a patri- I ' . "
executate la timfp, cu maxim5 moniului national apicol cu sc5deri rnai
. . . . .. . , . . .
on~tiinciozitate ~i la inalti indici teh- substantiale in unele judete din vest.
ici, de calitate conform -normelor teh- Inainte de centralizarea situatiei pe
ce de preggtire a farniliilor de albine am primit la redactie numeroase
- Gederea ierngrii. scrisori ~i telefoane din diverse locali- .: . ,?
Pe de alt5 parte, aqa cum s-a putut titti prin care ni se semnalau de catre . .,,:;?:
oxistata, in stupinele unde s-a actionat apicultori urmirile nedorite, uneori
' >
operativ inc5 din timpul iernii, situa- grave care au marcat stupinele dupB
..' ~ : ~ i l e ~ negative care se prefigurau au perioada traversgrii iernii. Unii api-
.
fost,prevenite sau lnlgturate ~i dezvol- cultori, deosebit de ingrijorati, ne in-
-;. . ' . ;, ~. ' famiIiilor de albine s-a produs pe trebau pe ce directie trebuie orientat5 '
.
*
, . :
... ! :; :
- , i ::.a -liiiie':ascerrden& astfel c5, la data activitatea fn sezonul activ a1 ace st^ . . :j+!!;.g.
' .
- d n d :dAm ,, la tipar revista (inceputul an : refacerea efectivelor sau realiza- ;*\-. .?:
. .
....
: - .lunii.:maiX,psibilitatea rejdiz5rii ~i de- rea productiilor ?
'i:~T..@sirii ,.. , .. -~pmduci$iilor qi'efectivelor. pla- Celor care ne-au scris qi telefonat,
. : :.nificate reprezint.6 o- certitudine.
. . ca qi tuturor apicultorilor rom5ni l e .:.,.
: A: -
C o n f h unor situatii intocmite la fn- precizgm c5 obligatia noastrii moral5, 1.
:;::.<geputul, pr hgver i i de aparatul tehnic profesionalh, cet5teneasc5 gi patriotica
. .
- : ::.l- ,.,... .. :din ret&nia teritorialg judeteanti a aso- este aceea de a reface rapid efectivek,
-:; , ,> :,:-ciaflei . noastre, ' au fost - inregistrate la de a valorifica la maximum poten@alul
broductiv a1 familiilor de albine exis-
tente, realizind productiile planificate,
creind in acelasi timp toate conditiile-
pentru inregistrarea la recens5mfntul
'
animalelor din anul viitor cre~terile de
efective planificate.
F5r5 indoial5 cB oricit de grele ar
fi conditiile, toate sarcinile pot fi in-
deplinite ~i cind afirmfim aceasta ne ba-
z5m. pe dragostea constant2 yi neabatu-
tul atasament manifestate fat5 de al-
, - bine de c5tre toti apicultorii. Dacg toti
ar fi r8spuns integral cerintelor unui
inalt prolesionalism, a unei autentice
competente ~i ar fi utilizat tehnicile ~i
metodele de preg2tire pentru iernare
indeobste cunoscute, situatiile negative
nu s-ar fi inregistrat. Adevarul acestor
afirmatii este cu prisosintii demonstrat
de starea bun5 a stupinelor acelor api-\
cultori care s-au preocupat in sufi-
cientg m5sur5 de buna pregatire pen-
tru iernare ca ~i de supravegherea
atentg a iern%fii.
Acum este obligatoriu ca, sub sent- .
nu1 urgenfei, fiecare apicultor cu stu-
pinti personalti mare sau micb, fiecure
stupar d i n sectoarele de stat ~i coope-
ratist, sti utilizeze la maxi mum extra-
ordinara capacitate de inmulfire a fa-
miliilor de albine care i n mod ' natu-
ral, prin roire, se mnanifestfi cu inten-
sitate i n aceastti lun.6. Tehnicile si me-
todele de fnmultire intensivii a fami-
i. . liilor de albine sint cunoscute.
.Institutul de cercetare ~i productie
pentru apiculturii a elaborat mai multe
tehnologii de inmultire a efectivelor de
familii de albine. Ultima, ,,Tehnologia
de producere intensivti a roilor i n for-
mafiuni de muncti specializateu .a fost
dezbitut5 cu toti ~e f i i fermelor apicole
apartiniqd Departamentului Agricul-
turii de Stat, cu apicultorii din coope-
rativele agricole de productie in cadrul
unor instructaje desfasurate in anii
anteriori. Metodele de roire artificiala
au fost prezentate ~i cu ocazia cursu-
rilor apicole de masi si- a conferinte-
ate f n cursul acestei ierni
targ. Recornandim tuliuror
r i-nteresati sB apeleze la
din filialele judetene ale '
a --
1
> -
* .
asociatiei noastre pentru a primi in-
drumiiri competent~. .
Indiferent de metoda folositd la lor--
marea roilor este necesarti o aplieare+._
corecta $i la timp a tuturor atapelor
lehnologice.
Desigur, toate indrumiirile cptp-inse
f n manuale, articole, bro~uri ca ~i pro-.
"
cedeele practicate de apicultorii cu ex-
periengti trebuie prelziate selectiv yi
aplicate creat o~ prin adapturea lob la
conditiile locale, concrete ale stupilrei.
De maxim2 importantii este ingrijirea
{-
roilor dupd formare, prin aplicarea +--j
co~nplexului de m5suri ce vizeaz5 atin- ,. '
gerea pin5 in toamn5 a pararnetrilor .'
calitativi si cantitativi caracteristici gd
unor familii puternice, capabile s5 ier-
neze in cele mai bune conditii.
Teoria si practica apicolg evidentiazs
faptul cH printr-o ingrijire corespunzi-
toare, roii formati in luna mai sau la
inceputul lunii iunie cu m2tci de ca-
litate pot ajunge rapid la nivelul de
putere a1 unor familii capabile sii va-
lorifice in acelasi sezon activ mai
multe culesuri de productie.
F5r5 indoial5 c5 aceea~i atentie se
cere acordat5 tuturor familitlor de al-
bine, mentinerii permanente i n activi-
tate a miitcii cu observatia cti familiile
.care au i e ~ i t sltibite din iarnti trebuie
sti se bucure de o ingrijire atentii care , F
vizeaz2 continua stirnulare a dezvolt2rii
- -
lor. Aceast5 ingrijire atent5 va deter-
,
mina anul viitor, datorit5 unor corecte .
preg5tiri ~i o supraveghere judicioasg
- .
a ierngrii nu numai supravietuirea lor
ci o adeviiratg supervie$uire, adic5 \
mentinesea unui nivel corespunzitor
de dezvoltare dup5 o iarna grea.
Ne exprimZm convingerea fervt5 cSi,
invtltind din dificultdtile iernii trecute,
actionind acum hottirit, curajos ~i curn-
petent, fiecare apicultor care a avut
pierderi de familii de albine, va putea
sd-si refacti integral ~i cltiar sti-ji mci-
reascii efectivele stupinei, s8 redi zee'
p i n diversificare o producfie s p~r i t i l
astfel ca apicultura sti-+-i piistreze,ca-
racteristicile unei preocupiiri genera-
toare de satisfdctii, utilb, eficientii ~i "
rentabild. REDAQI-4 , .. </
1 -
C R E ~ ~ E R E A MXTCI LOR I N S TUP I NELE
.' .+ MI CI LQR PRODUC- ATQRI
F
b -
Biol. Mihnela SERBAN
Institutul de cercetare '$i productie peqr u apiculturg
, ::f a e mai bine de zece ani exploatarea
wnditia ca prin calitatea genetic5 a
,.mtensivg a albinelor s-a rgspindit in materialului de crestere el s2 se pun5
, multe din stupinele noastre : in unele in slujba Programului de arneliorare n
- prin valo~ificarea rnai multor culesuri albinei romiine~ti.
- succesive, iar in altele prin diversifi-
Iat5 citeva genernliMti demne de re-
carea productiei stupului. Este o evo- tinut pentru cei interesati :
lutie fireascg, datoratii transformiirilor
I . crescgtoria de miitci trebuie am-
: floristice Si S O C ~ O - ~ C O ~ O ~ ~ C ~ PreCUm $i
p]asati intr-0 zong cu cules natural de
ridicbii nivelului de preggtire a api-
iniretinere ;
,.
cultorilor, receptivi la progresul tehilic
2. Urm5riti in orele de prinz directin
- _qi capabili de asimilarea lui. Pract i a-
zborului trintorilor Si aflati astfel locul
! < rea apiculturii intensive se face pr
de adunare * ;
I ., seama uzurii mai rapide a mgtcilor,
. , eeea ce impune de la sine inlocuirea
3. Alegeti ca donatoare de larve pen-
peridie or dona^ a ~i~ tru cre~t erea de m5tci una sau dou5
punCtul de vedere al amelioratorului colonii rdordiste. fncepeti cre~t erea
esk un avantaj, c,ci inlocuirile propriu-zis5 pe la 25 aprilie-5 n a i ;
fmbun5tiitirea continua a calitatii nla- 4. Stimulati cresterea de trintori in
. tefialului biologic - se difuzeazg $11 citeva colonii cu m5tci recordiste (altele
teritoriu matcile programate. Deocam- decit coloniile mam5) - acestea tre-
data aceast5 sarcina revine majoribr buie SB contin5 permanent 2-3 rame
pepinierelor I.C.P.A. care furnizeazg CU oua, larve tinere $i puiet capioit de
anual cm 35 mii mgtci ; necesarul este trint0ri. flncepeti ac?ast?i lucrare pe la
mult mai mare. Dar din ce in ce 10-15 aprilie, astfel ca la ecloziunea
mai frecvent inelnim apicultopi selec- primelor m5tci sii existe trintori ma-
'k. tionatori care din dorinta de a - ~ i ame- turi **. Distrugeti sistematic puietul de
''
liora ~ept el ul crest matci asigurindu-~i
trintor-i a1 tuturor celorlalte m5tci ;
1
hlocuirile anuale si inmultirile prec;dm
5. Tineti seama de faptul c5 peiltru
9 - in unele locuri - timide oferte
Pmperecherea fiecgrei mgtci este nevoie
-elitre filialele A.C.A. sau cadouri pen-
de cca 40 trintori, &iar dac5 la impe-
tru pkieteni recherea efectiv5 particips numai 5, 7
Produs a1 civilizatiei industrializtirii, sau 10.
si i d s i apicultura intensiv5 (sau
Citeva elemente de tehnicli de lucru,
industrial5), matca de pepinier5 de scum :
/mare randament este destinatii a func-
1. Pentru a fi siguri de virsta lar-
tmna tirnf, de un sezon intreg, dar nu
m.Ztt-ttniult : , e a asigurli puiet viguros
velor la transvazare, folositi cornparti-
' -' pentrtt;geMfatia de albine care intrii
mentul pentru matca (un fagure cu ,
,"
., - in priha sa iarn5, o dezvoltare bun5
* DacA locul este aproape de vatrA, =ji
,;:. de p r i m g ~ ~ g %i un bun,comportament dacl pe raza de 3-5 km nu slnt stu-
*- 'la cule~urik-verii - dup5 care trebuie pine, probabilitatea fmperecherii m2teilor cu
. k
fnfocuit5 cu20 al b, tingrg. ~i~ ea nu
trintori de pe insgyi vatra eresdtoriei este
mare.
"-
se cresc rngtci fiice. Este normal deci,
** Din toti trlntorii pe care Ti vedeti tbu-
s& f mr a j 8m crqterea de m5tci ori-
rind la ingltimi de pin5 la 4 m, numai 48O;o
." und&.conditcle sint favorabile iar apii-
sint apti pentru imperechere, iar din 6ei
care zboarA la fnlltimi mai mari, nu-
.-' : eul t chl se simte capabil a o face ; cu rnai lgn/e.
. -
, <- '
. ,
. < 3
miere .$ pZisturg la perete, unul cu
puiet in virstZi ~i unul go1 bun de ouat,
si incg unul cu p u l e in vifstg - t q i
trei cu coroan5 -, impreunii cu matca
se separ; prin diafragmg oarbti care
la nivelul treimii superiaare are o fe-
reastrg longitudinal5 (8 x 20 cm) din
gratie Hanemann ; dincolo ' de dia-
d-
I fragmg se afl5 restul ramelor si a1
populatiei). Urmiriti cind apar ou5le
in fagure ; in a patra zi, larvele sint
optime pentru transvazare *.
2. In acea zi organizati o colonie por-
nitoare (starter), dup5 modelul folosit in
i pepinierele I.C.P.A. : scoateti- din acest
stup matca impreung cu o parte din
, , .. , ~ a me ~i formati un roi ; in stup liisati
, cinci ra,me, toate cu cel putin co-
r: roan5 - una cu miere cilpgcit5, una
cu p8stur5, una cu puiet cgpacit ~i ne-
c5p5cit (dar nu sub 3 zile), urmeaza
!
un spatiu go1 pentru rama..de cre~tere,
inci o ram5 cu puiet capki t si pisturi,
~i una cu miere c5p5cit5 ; scuturati pe
i .aceste rame majoritatea populatiei ti-
nere ; culeggtoare ramin destuIe. Dupi
3 ore unitatea orfanizatg este condi-
r
, . tionat8 pentru a lua in crqtere lar-
j!
vele tinere, abia transvazate. Verificati
a doua zi, la aceeasi or8 prinderea si
r.. , regrupati in rama de crqt ere botcile
acceptate. Atentie, nu fiti lacomi ! Dati
L . . , '
i n crestere numai 30 botci -. ailtfel
I
puneti sub semnul intrebgrii calitatea
i .
viitoarelor m8tci **.
4; :, ..
* La virsta de o zi (pin5 la sfirgitul zi-
. ~ .
lei a doua) larva de lucr5toare cste perfect
bipotential5 - hvlnit5 adecvat, din ea sr
. .
aezvolt5 cu sigurant5 o rnatc5 perfect& Din
.[. larva transvazatg la 2 112 zile rezultB o matcg
ale c5rei ovare sint bine dezvoltate dar are
H.-
'6 sperrnateca mica ; apar frecvent i nt erca~t i
L (indivizi cu caractere morfologice interme-
. diare intre cele de mate5 ~i de lucriltoare -
k
. pe piciorul posterior sint schitate giruri de
perf colectori, capul nu este rotund ci uqor
I
triunghiular, mandibula nu are pinten ci este
i. . netedl, iar glanda mandibular5 este redus5).
I;.
** Colonia ia de multe ori in creqtere mai
multe larve decit este de fapt in stare sa
creasca optim. ht r - un starter astfel organi-
t? zat, din 60 larve date ln cr e~t er e chiar dac5
80010 sint acceptate,din cele care ajung mBtci
:; adulte 20010 sint fnlocuite la introducerea En
t colonie
I .
tate in compa&imntul f i r2 mat25 al ;
cczloniei donatoare d e -1arve. ~ri nt re"
rame de puiet nec2pgcit : alblrr&e din -
acest compartirnent &t intr-o stare de' ;
semi-orfanizare ~i ingrijk* cu plzcere-
larvele tinere.
4. Asigurati calitatea ingriljirii lax--_
velor stimulfnd permanent mlofiia, eu
sirop de zahir ; de i ndaa ce fagurele
,,pentru ouatu din compartimentul cu
mat& va contine larve de 4-ti-zile, tre-
-
ceti-1 in compartimentul de cxqtere iar
in locul lui duceti un fagure gol. din -5
care tocmai au eclozionat albine tinere.
'
Botcile, chiar si dupg cZipiiciye, trebuie
s5 fie permanent acoperlte de alhine
care le ingrijesc, le cerceteazg. . -
C) ~ernarcg : si In startcr $i i n eolonia
crescstoare trebuie urml ri t q fnaintt? de a le
desemna ca atare, calitatea de bune doici a
albinelor. De aceea, la inceputul sezonului
de cr e~t er e se aleg cite 3 4 ,candidates' pcn-
tru fiecare categorie. De altfel, colonii crew5-
toare este chiar necesar s5 fie mai multe,
intrucft cregterea repetindu-se botcile se in-
troduc in starter zilnic, tot zilnic se scot cele
acceptate, dar in crescator ele r&mili 13
zile ; iar seriile ,nu pot fi aglomerate in-
tr-un acela$i cresc8tor.
5. Dg i virsta larvelor la transvazare
este unl'formg, botcile trebuie protejate
prin introducerea, in preajrna datei
ecloziunii, in c q t i de tip Zander sau,
mai simplu, in bigudiuri din plastic
(0 2 cm) adaptate ; acestea din urma -
sint rnai avantajoase - sfnt rnai uqor _ '
de manevrat (evil5 bruscarea botdlor). .
ocup5 mai putin spatiu pe leat, fiind
lungi oferg spatiu mai mare matcii
eclozionate,, ~i plasa lor are ochiuri mai
mari.
6. Dupii ecloziune, in a 17-a zi de
demoltare de la ou, matcile sint trh.$e,
conform aspeetului si conformiatii . c r
tipul propus.
Urmeaz5 imperecherea, dupti o.zi -
maximum doug de piistrare la dl dur a
coloniei, cu past5 de ,miere cu zahi5r
asigurats fiecilrei custi/bigudiu Cu o
zi inainte de ecloziunea mgtcilor din
botci, formati nucleii ; folasiti tip$
SCAS I : (un corp de stup ME, cu
plas5 de sirmil pe fund, contine trei ,
~ntparti' mente a cite dou5 rame stas
$i;un hrinitor uluc din lemn). Dup5
-,
pgstrarea timp de 2-3 zile, inchise la
umbrg,, cu rezerv5 de hrani solid5 in
uluce, aqezaQ adZiposturile pe locurile
hot5rRe pentru ele - intr-o margine
--de stupini. Dati fiec5rui nucleu cite o
- rnatca, in colivie de introducere blocati
5de dou5 straturi de fagure artificial.
flngrijirea acestor nuclei este foarte
eomod5, cu exceptia perioadei de cules
prea abundent cind se blo~heazri
cuiburile si mitcile nu sint primite.
?
I ASPECTE ALE BIOLO61EI
& ( REPRODUCERB LA
ALBINE
1
"pis z . mellifica carpatica
4
g
Dr. ing. I. RUSU
$ Institutul de cercetare $i pl;oductie
I
d
pentru apiculturh
<%. Chiar qi in 'restul timpului, scoateti din )
Ameliorarea in apicultura cornparati\. . ~r :
. .~
: : .. -,:.$imp in timp cite o ram5 si inlocuiti-o
cu eelelalte spffii de animale, prezinli
: ?. cu .alta, abia cliditi ; sau detasati pe-
i +L
( o serie de greutiti legate de particula-
:
't.'riodic fagurele crescut sub hrznitor /
1 ..-
; . - : . I , , di ~ astfel
lucru albinelor. Trstati % r i l t i l e biologice, respectiv de aprecie-
3:-
.. ,. .
8 rea rnatcii dupi calitatea familiei, de
: . .,.:,-periodic, ., preventiv, puietul viros. ;J;;
- .
: , ., . . .
. ::Um~ti calitatea pontei mitcii -- $ impesecherea mgtcilor in zbor, unde
' .
iea .ti;?btiie s i fie cornpacL. Recoitati ( acest a@ nu poate fi controlat de citre
%
, ma& dupi ce puietuJ, este cip5ci t. Po- $ seleeioner.
.
triviti astfel ziua recolt5rii ca ~5 puteti $
D~ a~em,nea, ,e Gie cg maka poate
. . introduce imediat o alt5-matc5, tin5ri. f efectua mai multe zboruri de impme-
F~I-3. a face din cresterea de ntitci f there cu unul sau mai multi trintori,
,::
:-. . obiectul principal a1 stupinei, se pot 3
. . 3 ceea ce ingreuneazi $i mai mult lucr5-
-cr.qte in medie 3 miitci Pntr-un aseme- \ 3
. . .
$ rile de ameliorare.
. , nea: nucleu intr-o var5. Este posibil ca /
Qi .apicdbrul care nu se deplaseaz~ zil- I
In ultimul timp s-a introdus si in
. . f
-"" . i i c la stupi sg reuseascg, chiar c+i cu
apicultuX% metoda inShin@rilor artifi-
e:; , r .
I
vizite la intervale de 7-10 zile *.
f ciale pe scar5 tot mai mare in scopul,
. .
' , . <
I '%I- Nu fi t i zgi rdy k.popularea nuclei- ) studierii ereditgtii la albine qi pistriirii
. .
I ?>
: .%lor; nimio din ceea ce intr5 in ei nu 6 liniilor seleultionatk.
! .$",piee,:&ki toate ramele se reint0I-o 4
Tot prin i n$dnpr i artificiale se pot
I
. .- .
I - . ~ i r i , . ~ p i i ..>. mloniilor de baz5 b sfirsitul obtine ln lunile mai ri septem- ~ : , . . ., :
. ...
. . ,:,
'::cre$terilor, nici uria goal5. De puterea- ) Me-octombrie, cind imperecherile na-
. .
, , . nucleilor, .
de eoeziunea populstiilor lor I turale sint impiedecate de timpul ne-
:-idepinde. succesul acceptSirilor.
, ' : ' ,': , . .,
- - ..,? I.G
$ favora~bil s i a lipsei de trintori (sep-
; ;&& w*,.:.,->
( tembrie-octambrie).
. . - .:: .<..
3
~ ~ ~ ~ ~ l i & ~ ~ i ~ u l t o r u l & , Ed. V, 1979, ~ u c u - 3 . In literatura de specialitate oon,sd-- ' . . . ..
..,.<
. ~ ' . ) $ -
., .r<
. , resti ; . . . . - , ..
. ,."
tat5 nu am gisit hcr i r i care sB vizeze
- \ - ,
1 : : ; . ,... - .-2; F. Ruttqr,.C?gterea rnfitcilor, 1979; Bucu- /r
.. .,-I: . - .
;revti. . -.....:;::' , -- . ... $ studii asupra unor ahpecte din biologia
>% . . <
* . .
, -
A .,,,...-.. . ..:. . .
.- . .. >. -<> S' ,-.: '<
)-. . -. '~ ' .:.-.I. . . ~
- . , -Ir- '
?..I. -
( reproducerii la trintodi pr omi t i din
.-
;:;:-;- .T*h rareIe,ca2uii cfnd d'matc8 nu n -fast $ ~ U S de aLbine rnmparativ cu a trfnt+ .
. . r . ; " ~, ~. .'ac&pta ~i jiucleul a r&as orfan, tocn~ai $
>: , . 55" pentru,ta. nu ,aveam si manta revenirii cn-
rilor proveni$i' din O U ~ 'de mat&, iar
k
< , . : < : : ,, , . : , : : ; : ,. ~- rmd . spre-.,.al"verifica acceptarea unei noi / lucrarea
efectueze in cursul l d *.. . ,. ,
+ .. . - : ~: : ' rn5dat kk !aceast5-.conditie, am desfiintat 8
s.+,l. .- unul :,:din eer@tii despa+titori, .populatia res- $..octmbrie cind in familiiie de albine i n
; bq>,'l.'
3:.:..: -.,pcclivEi ,unindu-$a cu ,-@a din, nucleul vecin. $ mod n0mnal nu mai exist4 trfntol-i.
r _ 1 . .
. . , .
, ; - 5
L. ..
, : : $
-,
.*I
- .
<;
. .
. . .~ .
-:.. .
Am socotit c i prezentul articol nu ar
fi complet dacii pe ling5 indicatiile fo-
lositoare date de rama cliditoare, nu
ne-am ocupa si de foloasele directe sau
indirecte pe care le obtinem prin intre-
buintarea ei.
- Cu ajutorul ramei cliditoare, cum
am mai arritat, producem o important5
cantitate de ceari, variabil5 in funciie
de puterea coloniei, importanta si du-
rata culesului, raportate la stiruinta
depusi de apicultor. In aceas% ordine
de idei ar fi cazul s i precizim posibili-
titile teoretice, adici 'capacitatea ,PO-
tentiali de productie" a cerii, a unei
familii de albine. Fiecare albini are
posibilitatea fiziologicii de a produce
ceari, cit jum5tate din greutatea ei cor-
porali (adici vreo 200 solzi~ori, ca in
cazul roilor naturali), f i r 5 a se uza
pentru alt gen de munc5. Deci un kg
albin2 lucriitoare poate produce 112 kg
ceari. 0 matci normali, intr-un sezon
PnsZiminteazi 140-160 mii oud, din
care rezultii aproximativ 14-16 kg
albine, care a r putea produce 7-8 kg
ceari, dac5 in cursul existentei lor ar
fi Pntrunite cumulativ totalitatea con-
ditiilor necesare unui clidit normal.
- h t r e apicultori este incetGtenit8
in general piirerea, cii prodwerea unui
kg de ceari a r costa familia de albine
multe kg de miere. Dar acest punct de
vedere este gresit, fiindc5 daci vorn
examina, in timpul unui cules, chiar
slab, albinele unei familii vom gisi 69
apromixatim 7 din 10, vor avea la ab-
domen i n jur de 4-66 solzi~ori de cea-
rB. f n lipsa posibilit5tii de cliidit, sol-
ziqorii acgtia, albina ii pierde, fie fn
tirnpul activigtii din stup, fie in tim-
pul zborului, dar hrinindu-se in con-
tinuare din belqug cu miere si polen,
ea produce alti solziqori. Aceasti capa-
citate biologic2 (s8-i zicern) - ,,span-
taniU, de producere a cerii, a unei fa-
milii normale, ca urmare a &ictivitAtii
ei complexe este de circa 1 1/4-2 kg
cear8. Avern posibilitatea ca prin mun-
' "ca noastrg s5 profitiim de acest instinct
. a1 albinelor.
'.- Clgdind cu rama cliditoare, fami-
liaL'va construi in cazul unui cules ceva
4 : %
mai bun, concomitent si faguri artifi-
ciali, f5r5 defecte, f5r5 a-i deforma qi
a-i cliidi partial cu relule de trintori.
- De asemenea, prin folosirea mme-
lor clGditoare, predispozitia la roit est e
in parte fi-inat5, prin punerea la mcnc5
a albinelor cliditoare, care in lipsa
spatiului gol, creat de rama cl5ditosre,
neavind de lucru, ,,someazi".
- Prin intermediul ramelor cl5di-
toare putem dirija numrirul trfi~torilor
din stup. fn acest scop putem plasa i n
familie 2-3 rame cliditoare, 39 15sim
intr-una sii eclozioneze trintorii ins5-
mintati si apoi pe ceilalti s5-i distru-
gem, recoltind ramele cl5ditoare d1lp5
insimintare. Puietul de trintor recol-
tat, respectind o anurnit5 metodolvgie
poate f i intrebuintat la producerea
,,Apilarniluluiu si constituie, in stare
proaspgti, o bun5 nads la pescuit.
- Dacri familia de albine este aleas5
spre a produce trintori selectiona{i in
vederea imperecherii in stupiru p r d u -
c5toare de material biologic, atunci in
stupii a l e ~i pentru acest scop se pune
la infloritul pomilor cite o ram5 com-
plecti cu celule de trintori, construit5
in anul precedent, iar i n restul verii
trintorii se cresc exclusiv in fagurii
proaspit cliditi, a 2-3 rame cliditoare,
plasao in fiecare familie aleasii.
- Fixind o fisie de fagure artificial
de 4-5 cm pe speteaza ramei clidi-
toare qi plasind-o pe aceasta in mijlo-
cul cuibului familiei de prisili, ling5
o ram5 cu ouii ~i puiet tinir, ea va f i
clgditti ~i insiminpt2i in foarte scurt
timp de matcii. Astfel vom putea avea
la indemini usor, f i r 5 a deteriora ra-
me intregi, ou8 suficient de precis de-
terminate ca virst5, sau chiar o fisie
intreagi de fagure cu ou8 sau larve ex-
trem de tinere, pe care le putem in-
trebuinta la cre~t erea mitcilor.
- Putem folosi tot a$a de bine fa-
milia de albine ca doicg, plasind in spa-
tiul ramei cliditoare spre cr qt er e un
numfir limitat de botci, extrem de ti-.
nere, provenite din fami l a p~r r i l t oqr e~
- Spatiul liber a1 ramei clsditoare
mai poate fi folosit aga cum am arAtat
spre a da o mat& in colivie familiei
s.' NICHIFOR v
urmeazH m5 refer -la o
e d e ~ i pare milrunti la
dup5 pirerea mea, bn-
perienfi iMelungat3 in
a 0 importam deose-
1 ramas in rama cliiditoare.
apicultorii care nu au
Dar intr-o stupins cu
ilii extractia dureazg '
ate spune pentru cei
i vwe cum am
problems: mi-am
mic c&-ut ceva
tru transportul bu- ~,
teliei de aragaz, de form5 dreptunghiu-
larH, in care. incape f wt e bine lgdita
., :
a lndepgrta albinele care Pn-
intre in I&%@, cind dewhi-
ul, am de ea un afu-
s. In felul acesta am rezol- ' + .
portul cu uqurinfl a1 Ildi-
i destinati extfacgei: Si am
.
albinele 'insotitoare. ,
. ~e..
F* >' _
I-REA\ NATURALA
mlsuri pentru combat;re
Roirea natural: reprezinti manifes-
tarea .instinctului de inmultire avind
drept urmare perpetuarea speciei al-
binelor melifere.
Familiile puternice si s5n5toase care
au atins un stadiu maxim de dezvol-
tare in conditii prielnice oferite de na-
tur5 incep s5 se preg5teasc5 de roire
si in final roiesc dac5 stuparul nu a
observat aceste manifest5ri si nd a
intreprins nimic pentru oprirea acestui
fenornen. Trebuie precizat c5 roirea are
la baz5 o predispozitie genetic5 care
ins5 nu se manifest5 la fel la toste fa-
miliile far5 anumite situatii ajut5toare.
Dar ~i in prezenta unor astfel de si-
tuatii roirea nu se produce la fel si
nu toate familiile roiesc.
Care sint aceste situatii ajut5toare
~i cum pot fi ele combstute ?
a) Predispozi$ia genetic6 care p a t e
fi diminuati prin selectie f5cind inmul-
tiri numai din familiile productive dar
neroitoare. S5 nu ne l5s5m furaG de
afirmatia unor stupari c5 mitci'le din
-
roiuri naturale sint de cea mai bun5 ca-
!
litate. Aceste afirmatii nu au la baz5
decit simple supozitii. Printr-o at ent i
urmgrire si selectie a familiilor care 211
de an i ~ i schimb5 linistit matca vom
--
ajunge ca pe vatra respectiv5, in de-
curs de citiva ani, sii nu avem farnilii
roitoare cu conditia ca s5 inl5turSm si
restul conditiilor ajut5toare. Un exem-
plu concludent in acest sens il consti-
tuie munca ing. Nicolae Foti care dup5
aproape 40 ani a ajuns ca in stupina
proprie sii nu aib5 familie roitoare
ci numai din cele care isi schimb; Y-
nistit matca si cu o productie de miere
foarte ridicat5.
b) Virsta mfiikilor este un factor care
pr ds pune la roire cind mgtcile au de-
p&it 2 ani in aceeavi familie. Din prac-
tics mea am' obsmvat ctl rn8tcile de:
1 an foarte rar intr5 in frigurile ro-_,.
i
itului, fapt ce m-a determifiat s5 prac--':'
tic schimbarea m5tcilorr .anual, iar ca
urmare nu am mai avut ~roiri In stu-
pi nk
c) Blocarea cuibului cu rniere 9 po- '
Zen dsrtorit6 unui cules de lung8 du- :
rat6 estc de asemenea o cauz5 care
determina familiile s5 roiasc5. Stu-
parul czre din 8 in 8 zile cerceteazii
sumar aspectul roitului este destul de . -
linistit observind puiet pe cite 10-12
rame alunci cind nu calculeazi citi
dm%eprezintg acest puiet. Se stie c5
,
r c
un fagure de 415 x 260 mm are . f,
10,79 dm2, iar 1 dm2 de puiet nu- i
mSr5 pe ambele fete 800 celule de
1ucr;itoare. Dac5 din toat5 suprafa@
acceptam c5 la dispozitia ~ni t ci i
ramin numai 7,2 dm2 pentru de-
puneren de puiet pe un fagure, iar
restul este ocupat de miere si polen, o
nlatr5 de bun5 calitate va insgminw
un fagure in 4 zile deci' pentru un
cuib bine echilibrat matca are nevoie
de circa 6 faguri. Faptul cB ea depune
puiet in 10-12 faguri denot5 c5 restul
suprafetelor sint blocate, ceea ce con-
duce la intrarea in frigurile roitului.
d ) Blocarea cuibului cu miere la cu-
Zesul de la salcim intens, dar de durat6
redz~sii face ca m5tcile sti nu aibS unde
depune ou5 iar albinele tinere nu au
cu ce se hr5ni nici ce construi ~i astfel
devin inactive, populatia este Pnghe-
suit5 si din aceast5 agbmerare, c51-
dur5 si lips5 de aerisire familiile i nt rs
in frigurile roitului. Prin scoaterea
unor faguri plini cu miere qi hl wui r ea
lor cu foi din cear5 presat.5 d2m ck
lucru allbinelor produdtoare de c a r 5
care m5tcilor suprafete pentru
depunerea puietului. Pentru msrirea
aerisirii, Sntre fund ~i primul corp se
introduc 3-4 cuie de @2,5-3 mrn
iar Mocurile reduc5tmre nu se mai
asaz5 la urdinis chiar dac5 culesul a
incetat. Dac5 nu avem umbra natura35
in stupin5 vom aseza deasupra capace-
lor ramuri cu frunze, buruieni sau
iarbi, ht r-un slrat gros de 16-12 m
pentru a fi, Intr-adevir, protector. Pen-
tru folosirea indelungats a acestor urn-
brare este bine ca inainte de asezarea
materialului protector s i construirn din
~i p c i sau bete o gratie care s5 dep5-
seascii cu 10 cm conturul capacului
peste care apoi vom aseza frunzele sau
ierburile protectoare.
e) Tinerea famlliilor 3n stare activd
pin recoltarea polenului, a Ztiptisoru-
lui de matcB sciu apilarnilului consti-
tuie- o rnetodii care impidic5 aparitia
frigurilor roitului deoarece organiaa-
rea unor asemenes productii se face cu
luarea m5surilor pentru impiedicarea
roi tului.
f) Pentru observarea pregiitirii de ro-
ire cel mai usor loc pentru depistarea
-fenomenului este cercetare a ramelor
clgditoare din fiecare familie sau a fo-
ilor de cear5 presat5 date spre a fi
construite. h asemenea rame vor apare
primele botci si tot aici vor apare si
primele botci insgmintate. Momentul
Fnstiminttirii primelor botci mat6 & fa-
miliile respective vor roi atunci d a d
prima botcii a fost ciiplicitii ,yi v r m a
este bun2i pentru asemenea eveninrent.
Vremea bun5 inseamnz atmosfere se-
nin5, far2 vint, iar temperatura este
ridicatii in jur de 28-30C si chiar
mai mult. fn preg5tirea pent u r dr e
miitcile Pns%nin@az5 in medie p'lns la
30 boe1 Pn timp de pin5 la 9 zile. Ep-
3anaqea 4ns5mh@rii se dakregte hp-
tului c6 unele familii dau consecutiv
34-4 mi-. Se mn q t e ci la f i m re-
ire pqxlatia stnpnlui se imparte aprQ-
ximativ Sn @matate, cuprinzfrsd d-
bine de ,toate vfrstele i6W. gaga plin8
cu miere in vederea construirii faguri-
- 1e in noul adspast care poaR fl o
scbrbdrg in pwure sau un dt b c h-
tr-a constmctie. Am gB&t rei
surile-pentru fum de la sebele t5t-5-
ne~t i , . in golul din betola turnat pea-
tru montarea rulourilor de la fereaska
unui bloc in apropierea pietei Dera-
banti. Dup5 plecarea roiului primar, la
7-8 zile pAr8sgte stupul roiul sewn-
dsr care de multe ori are 2-3 lsnatci ,
tirlere pe care le vezi circulind dea-
supra roiului. De obicei roiul primar
p5rbseste stupul fmpreun5 cu matca
virst,pics, ins5 atunci cind timpul nefa-
'
vor~bi l roirii dureaz5 mai multe zile *
matca tin5r5 o ucide pe cea vfrstnic5
iar roiul primar are matcii ndmpere-
cheats. Sint unele cazuri, destul de
rare, cind roiul fixat in apropiere dup5
circa 10 minute se desface si reintr3
in stupul ce abia 1-a pir5sit. Reintoar-
cerea se produce numai din cauza mBtcii
care nu poate zbura din cauza Mtri-
netii sau defectiunii la o aripi. Dupg
un timp matca bgtrinii este Indep5r-
tat5 de ciitre albine iar roiul primar
pleac5 cu o matc5 tiniir5 neimpere-
d7eat.A.
La controalele Mcute periodic cind se
g5sesc botci ndnshin@te pe r m a
clMiteare si 3n partea de jos a fagu-
rilor cu puiet acestea vor fi distruse
iar stupii respectivi vor fi tinuti sub
ebservatie. De multe ori ~ e l e familii
lSenont5 la roiri dar altele din contrg
Pndminteazd botcile iar doicile in@
, .
s4 depun5 l5pti$arul i n potiray. fn
asernenea situatie chd inc5 nu an in-
bat in frigurile roitului, din familiile
respecctive se ridic3 mgtcile' cu 1-2
rame cu puiet si 1 ram5 cu hrani4 $i
se fermeazii un nucleu iar in stupii
fdr5 matcfi se va h a dup3 &@-
-
numai o singuril botc5. Intrarea -
h frigurile roitului se produce de obi-
,*.
cci r x 4-47 zile Pnainte de r oI e dad
*
-
>~:2..
- z m? - .,. , - :z - -*& - -2
=ma!Ww-
.d
" - , I
. .
. .I
#
albinelor fac bar69 sub ' a rnai roit datdrit5 faptului-r5 era ,o
4
zbor san pe pere?;ii fron- secet.5 cumplit2 iar fn faguri hu aveau '
tali ai stupilor avfnd gup phi4 cu nici 100 g miere. La un control aten&,-
miere. fn aceasti situatie nucleul ,ce Pn aceastii familie s;EN g&it 5 .matci
se forrneaz8 cu ma- v4rstnid va A din care 4 au fost indepilrtate. HrgnitA
bine cercetat de botci (toate vor f i dis- cu simp familia $-a revenit. Dacii a r
truse, pentru c8 dac5 fimfne o sin- fi existat miere in faguri sint convind.;
gurii botc8, matca b6trinA cu o park c i miul tertiar ar fi plecat iar familia'
din albine va roi In mod sigur mai ales respectiv8 aF fi dimas cu o populatie '
' d a d avem Pn vedere cB la unele fa- foarte redus8.
milii instinctul de roire se manifests Datoritii faptului cg agricultura care
mai puternic). se practicii ne asigur5 culesuri la date
In familiile orfane intrate in frigurile
fixe fiira ca apicultura ~8 mai benefi-
aoitului situ4ia va f i dificil: fncit nu-
cieze de nectarul din miristi, haturi
mai aparitia unui culm intens va scoate
sau terenuri necultivate, a liisa fami-
populatiile respective din apatia pro-
liile 6 roiasc8 este o gre~eal5 care pro-
nunpt i ce se mentine timp indelungat.
duce pagube. Itnmultirea dirijat.6 de c6-
$
tre apicultor formfnd familii noi pe
In varaanului 1984 la un t l d r apicul-
q-6 rame cu puiet cu miitci
tor ce avea stupi fn Bineasa-Giurgiu
cheate esk solutia mai iar
una din familii a roit iar roiul a fost
selectia .+i fnmultirea materialului bio-
prins ~i instalat f nt r- u StuP go]. Roiul
logic neroitor asigura 0 dezvoltare a
secundar a fast pierdut iar la contro-
populaGilor neroitoare valoroase care
lul f k u t in prezenb mea toate botcile in final duc la rentabilizarea apicul-
erau eclozionate, matcile cintau dm nu turii.
c.-...-.-.-.-.-+-.-.- AP~CUL~ORI .-.-.-.*.-.-.'m.+.-%
Consultati gratuit literatura de specialitate aflat5 la dispozitia dv. In
biblioteca Asociatiei Cresc5torilor de Albine din R. S. RomSnia.
Biblioteca dispune de un bogat $i variat fond documentar apicol din
t a 6 $i din strfina'tate :
- 9 000 volume de literatur; de specialitate ^in limbile romPn& fran-
cez5, englez5, german& italian5, spaniol& rud, maghiari, bulgar5 $.a. ;
- 2 000 volume cu cokctiile anuale ale revistelor de 'apicultura' din
RomPnia (de la aparitie 9 pin5 "i prezent) $ din peste 30 de @ri ale lumii ;
- numeroase planqe didactice ;
- colectii de diapozitive pe teme apicole.
Materialele s ht la dispozitia dumneavoastri $i pot fi consultate numai
Pn sala de lectur; a bibliotecii deoarece nu se fac Pmprumuturi pentru
aeas5.
Biblioteca este deschis; ^in toate zilele lucratoare ale sipta'mtnii Intre
orele 8 gi 14,30 cu excepfia zilei de sPmbftH clnd biblioteca este *bchisii.
i
Biblioteca apicoli functionead Pn noul d u sediu din cadrnl Institu- f
tului de cercetare 9 productie pentru apiculturiZ, bd. Ficwlui nr 42.
f
!
4
Mijloace de transport : troleibuzele 81, 82 (statia Aeroport BIneasa).
-;
, A
lNFiUENTA POLENIZARII SATURATE CU AJ'UTORUL
ALBINELOR ASUPRA PRODUCTIEI DE FLOAREA-
SOARELUI, L A- _- - BUZAU FEUMA NR. 1
hg. Cl. OCRAIN
Secletarul Filialei A.C.A. ju3. Buz5t1
Ing. Ch. TfHCAVU
e f u l Fermei I.A.S. Buzgu
Ferma nr. 1 a I.A.S. Budu an? .terenul amplasat incepind di r ~ imediata apro-
piere a uHimehr mline ale dealarilor Subcarpatilor meridionali. in zona de curburg
a acestora, la 10 km nord-est de municipiul B W ~ U spre Rimnicu-%rat, intr-o zong
geografic5 denomi a Cimpia piemontan5 a Rimnicalui
Teritoriul este plan, cu uvar e ondulatii avind pante de ping la 4O spre sud-
est, pe un sol cernoziom mediu levigat.
Climatul caracteristic zonei este temperat continental cu nuante escesiv con-
tinentale, cu veri calduroase $i secetoase, iar iernile reci.
Pe acest fond a1 climatului, se pmduc frecvent perturbatii in manifatarea
scHderii relativ bruvte ale temperaturii in perioada de vegetatie a florii-soarblu~
~i absenta precipitatiilor mai rnult de 10-15 Ale, alternind cu ploi torentiale gl
uneori cu gr i ndi d (edificator in acest sens ar fi fost pi anul 1984).
Aceste fenornene influen{eazfi vegetatia florii-soarelui in general $i secretia
de nectar in special.
9ernperatura rnedie anualH este cupr i nJ intre 9-llC ; temperatura medie
multianualiS (1965-1982) inregistrau la Statia meteorologic5 Buzau, a fost de 10,6OC,
iar temperaturile medii lunare pe aceeagi perioad5 au fost in luna mai de 16.6OC.
in iunie de 20,2OC, iar in iulie de 21.7OC.
Surna multianual5 a precipitatiilor pe perioada anilar 1965-1982 a fost de
554.1 mm ; surna precipitatiilor lunare pe aceea~i perioadil a fost de 84.6 n)m En
luna ma i 70.6 mm in luna iunie $i de 703 mm in luna iulie.
Circulatia maselor de aer este predominant2 de la nord-est spre sud-vest,
htilnindu-se vinturi ce bat dinspre sud-vest, cu mase de aer uscat $i cald.
Cultura de floarea-soarelui are o Lucrlirile solului au constat din exe-
pondere important4 in zonEi, iar in ca- cutarea unei araturi de b a s la 28-
drul Fermei nr. 1 se cultiv5 anual pe 30 cm, iar inainte de semanat s-a efec-
15-20/0 din suprafag, seprezentind tuat luerarea de discuit-nivelat, ctpoi
400/0 din suprafa@ total5 de floarea- erbicidarea cu Treflan incorporat in
soarelui a I.A.S. Budu. sol prin lucrarea de ehicidat-discuit-
Productiile obtinute la semintele de gripat, lucriri executate printr-o sin-
I
floarea-soarelui au fost in general guri trecere.
bune, astfel in ultimii patru ani media Fertilizarea a constat din aplicarea
pe ferrng a depqi t 3 000 kg/ha, iar in de 70 kglha P a sub arEitux-a de bazi.
anul 1984 s-au obtinut 3 453 kglha. Azotul, in cantitate de 110 kg/ha sub-
Aceste p%du@i au fosti obtinute prin stan@ activ5, a fost aplicat 504/0 odat3
aplicarea htreggurai complex de m2suri cu pregatirea patului germinativ si
agrotehrrice, in care includem qi pole- 50% fazial, d a G cu executarea celor
nizarea entmnofiG cu ajutorul albine- dou5 prqile mecanice, m5sur5 de inare
lor. importan@ in condit$ile unui an cu pre-
cipifatii narmale.
&uZ&*. Aar CAT. 4
&
Semiimtul s-a efectut in prinlelc
Planta p-emrg6.toare a fast griul-in
d 0 ~ 5 decade ale lunii aprilie, asigurin-
al doilea an ; pe =elaqi e r e n floarea-
du-se 0 densitate de peste 50 000 plzinte
~ soarelui nu a mai fost in cultur5 in
rmltabile la hw*.
ultimii qaSe ani, 1.ot.aQe ce se r e s p d LucriirUe de ingrijire au constat din
cu strictete. douA m i l e mecanice 7i o pragili ma-
-
i
, , * - .
17
*<.', . , . . ~ . ,
. .
,.A&.
7 ' .
- -
. .
. .
. ..
. . \
I
:. . - .'" , -
-. . . ,, 4 . \
, :.
,
I . . I ' . ' _I,_
. - . .
.' +
.
.2
A"
- .
nual i de Corectie, pentru diskllgerea cgrciitura a fost mai mare, de $,S,fa-
unor buruieni rezistente la erbicidat. milii la hectar, s p m l de .produeie a -
Recoltarea s-a fi cut mecanic cu corn- fost de 28,70/,, f at i .de acel qi ma r br
bina C.12 edhipati ~i reglati in acest (Fundulea 53).
scop. Rezulti, deci, c i i nc 8~8t ur a ' de al-
bine la hectar in experientele noastre
INFLUENTA POLENIZARII a influentat substantial producfia de
Dupg cum este cunoscut, floarea- seminte.
' soarelui este o ,plant2 alogamg, ente- In tabela 2 prezentsm rezultatele
mofila ,,obligatorieU, care nu fructifica
comparative olbtinute intre trei unititi +
'
de lcc sau foarte slab, da& nu a 3vut (Ferma nr. 1 I.A.S. Buzgu, C.A.P. Su-'
100 polenizarea incruci~atg entomofilg,
diti si C.A.P. Blgjani) care fiind apro-
-
fiind' absolut necesar8, intervenaia in-
piate, au conditii pedo-dimatice asemg- *
natoare.
sectelor polenizatoare.
-
Avind in vedere acest dezlderat, la
De' aceastg datg, ca lot martor dm'
ferma in care s-au efwtuat experion-
luat hibridul Fundulea 206 de la C.A.P., %--
pie, polenizarea cu a j ut or ~l albinelor a
Suditi (190 ha) cu incgrcatura tea mai
devenit 0 mgsurg qy-okhnicg obligato-
mica la ha (de 0,3 familii) avind forma I ;
rie, la culturile de floarea-soarelui, re-
parcelei aproximativ piitsat%, Ceca Ce a ;
zulhtele diferite intre sole fiind data- influentat negativ atit uniformitaka ,
rate in mare mgsurg fncgrcgturii fami-
plenizgrii lanului, tit ~i accesbl p0leni-
liilor de albine pe hectar.
zatorilor in interiorul lui (inclusiv a
Rezultatele experientelor din. anul
celor s~ont ani ) ; afirmatia 0 f x e m Pe
1984 sint sintetizate in cele doug ta-
baza observatiilor noastre la 10tul mar- '
bele : in tabela 1 s-au cornparat rezul-
Oor, unde am constatat un procent
'
obtinute in t-adrul fermei nr. 1 a
ridicat de seminte Se~i , mai ales ki in-
1.A.S. Buziu la cei trei hibrizi (Fun-
florescentele plantelor din mijlocul la-
dulea 53, Fundulea 206 ei Fundulei~
nului (tabela 2)1
82). Analizind tabela 2 sezult4 c2 sporu-
Ca martor am considerat hibridul rile produetiei de seminte la floarea-
Fundulea 53, ce a fost cultivat la cca aar el ui sint influenfate puternic de
5 km de ceilalti hibrizi experimentati, densitatea familiilor de albine la hec-
iar incgrciitura a fost de numai 1,1 fa- tar, cu 86,6-89% atunci cind sint 5-
milii la hectar (tabela 1). 5,5 familii fat8 de 0,3 familii la lotul
Ass dup5 cum rezult2 din tabela 1 rnartor. Numsrul mare a1 familiilor de
,
sporurile de productie obtinute ca ur- albine/ha- din experientele noastre, se
mare a polenizirii cu ajutorul albine- d a t o r ~ t e faptului c i I.A.S. Buzsu de
-
lor, cu incgrcitura de 4 familii la ha la peste zece ani cultivd luc-a-
hibridul Fundulea 206, a fost de 25,6% min@, sole la care pe baza c o n t r a c !
f aw de hibridul Fundulea 53 (martor), TiiFFZEate prin A.C.A., conform Qrdinu-
la care incArc5tura a fost de 1,1 familifl lui 159/1974 a1 Ministerului Agricdtu-
ha ; la hibridul Fundulea 82 ta. care in- rii ~i Industriei Alimentar*, se depla--
, .
- tL
. - . X, abe l a 1
Influsnta polenizgrii ca apkrul albinelo-r supra p r w e i de +rninte
la floarea-soarelui, la hihrizii cultivati in ferma nr. 1 I.A.S. Bu&d %I ahul~l9S)B.l
Prod. de smwe
Nr' I H~bruiul c u i t ~ u a l 1 b , 1 Difer@e I X
cvt.
, - kglha ,
1
2
3
Fundulea (MT) 53 2 770 860
Fundulea 206
Fundulea 82 / 1 $ 1 . 1 1 e 8 , 7 U5,6
T a b e l a 2
I Influenta poIeriSrii co ajatarul albinelor, asupra productiei de seminte
1
. l a floarea-soarelui de &tre Ferma nr. 1 I.A.S. B u d u ~i alte douH unitHti limitrofe
t
l. CAP sudi t i
, 2-. ' ,.
" 3 1 ' Ferrna I ' ~ A S
Fundul ea 206
Fundul ea 206
Fundul ea 53
Fundulea 206'
Fundulea 82
Fundulea 59
nut Fundulea 59 (C.A.P. Bliijani) dnto-
rita polenizkii si tehnologiei aplicate,
urmat de hi~bridul Fundulea 92 (I.A.S.
Buzau) $ hibridul Fundulea 206 (I.A.S.
BuzBu), care a realizat o productie rr.ai
mare cu aceeasi incircitura de faniilii
la hectar (4), fat5 de acelasi hibrid
(Fundulea 206) de la C.A.P. Suditi, ca
urmare a diferentei de tehnologie ;
5) cultivarea mai multor hibrizi (2-
3) cu .perioade de inflorit diferite, duce
la o mai bun5 polenizare, deci la spo-
rirea productiei, eplonarea recolt5rii,
iar pentru apicultura o mirire a pe-
rioadei de cules ;
6) prin cultivarea florii-soarelui, pe
sole cu suprafew de pin5 la 100 lla am-
plasindu-se stupii in jurul acestora, se
poate asigura o polenizare uniform5 ;
7) dac5 situatia rotatiei culturilor, ne
obligi s5 insiminGm pe parcele mari,
acestea este bine s i aib5 forme. drept-
unghiulare, iar stupii s i fie amplasati
pe ambele pi$i ale lungimii lanului ;
8) incarcatura de 4-5,5 farnilii l a
hectar, reprezintii un caz )particular la
Ferma nr. 1 a I.A.S. Buziiu, datorig :
a) amplas5rii culturilor de floarea-
soarelui in apropierea semincerilor de
lucern5 ;
b) ql l oni r i i infloritului la floarea-
soarelui prin cultivarea mai multor hi-
brizi, seminati In epoci diferite. Aceste
considerente, corelate $i cu contractele
de polenizare incheiate cu apicultorii
prin A.C.A., determin5 o cointeresaxe si
, deci o atragere a acestora in aotiunea
comuni de pbpnizare $i realizare a
unor culesuri de intretinere gi produc-
tie de nectar. '
-
; .
sead anual 500-600 familii. Parcelele
, -dP floarea-soarelui fiind amplasate in
apropierea celor de lucerni, apicullcrii
it ' rirnin pe loc pentru ambele culesuri.
Diferentele mari de productie pre-
" -zentate in tabela 2 se datoresc in pri-
:mu1 rind polenizarii entomofile, a hi-
'
' brizilor diferiti, precum ~i a tehnolo-
giilw diferjte aplicate.
Din experientele si observatiile noas-'
-?35 efectuate la Ferma nr. 1 a I.A.S.
Buziu ~i la unititile limitrofe, privind
pdknizarea culturilor de floarea-soare-
lui, -cu ajutorul albinelor, rezult8 :
1) incircatura de 5-5,5 familii la
heeta la culturile de floarea-soarelui
.a, influenkt productia de semi ne deo-
sebit de puternic, fat5 de 0,3-1,l fa-
- miliifia (25,6-89,0%, tabelele 1 ~i 2) ;
I
-
2) experientele f5cute -la Ferma nr. 1
11,A.S. BuGu unde s-a aplicat aceea.5i
tehndogie, pe trei hibrizi, au argtat c5
sporul -de- productie la seminple de
f\oare*soarelui a fost de 25,6-28,70/,,
la scrlele cu 4-5,5 familii de albine la
hectar, fa@ de sola cu 1,l familii la
,:. E hectar .@bela 13 ;
: 3) influen% deosebit de favorabila .
--
~?supra~produc~iei de seminte la fioa-
i yea-soarelui, wrnparativ la cele trei u-
-
nitati apropiate (tabela 2) se da br gt e
- 1 in primul rind polenidrii cu ajutorul
, albinelor, in a uoi l e a rind tehnologiei
...
diferite aplicate - la aceastA cultu1-2
(Fundulea 206 la C.A.P. Sudig qi I.A.S.
Budu), precurn si a capacitiitii de pro-
ductie diferite a hibrizilor la aceeasi
incGrc8turi ctu' a h h e ia h&.ar (Fun-
dulea 206, 82, %) ;
4) .cele mai bune rezu1tat.e' Ie-a o w-
Analiza de laborator a hidromelului tonic
- -
Aciditate - acid malic 0,72 la %
Concentratie alcool la 20C 11,20 rng %
Zahilr total 57,20 mg/l
Fier total 61,OO mg/l
20 1
i pentr
(an.
Cu astfel de hidromel preparat m-am
1
e l a prezentat la Connresul a1 XX-lea a1 . -; 1
, .
> - ~
L -
r A*+..
. .
succes in cazuri def anemie 3
P fa, ,F 3-A R A2B EA ' , reconfortarea oganismului
Astfel, spre sfiqitul lunii iunie qi in-
H ] D 0 M E I U b -u I ceputul lunii iulie, fructele de ;isin,
coaxiz r q u si coac3z negru sint coapte
metods casnit5, qi se pot folosi 1s prepararea hidromp-
lului.
. *OrA - Se culeg fructele bine cmpk,
zdrobesc, iar la coaciz roSu si coac
Hidromelul din miere de &bins eest
negru se pot inlitura ciorchinil. be
cunoscut, dupi cum ne confirm5 doeu-
fierbe apa in functie de cantitatea pe
mentele, din 'cele mai vechi timpuri,
'care dorim s5 o facem. Apa se riceste
iar in tara noastrfi documenk1e scriae
pin3 la 45" dup5 care se adaugi ,mier.ea . -
arat3 anul 1413, cPnd ne@storit bravo-
de albine, calculind la fiecare litru dec-:'.
veni pl5teau impozit asuppa coomrcia-
apii cite 300 g miere. AmestecuI se o- -?_' I
lizirii hidromelului. mogenizeazi bine cu o lingur5 de lemn. RT
0 datA cu dezvoltarea vi t i cdbri i 8i
Fructele zdrobite, pulpi, simburi $-i
<+-
agriculturii, comercializarea yi consu-
zeam5 se pun in damigean5 si la fie-
:-?
mu1 de hidromel a cunoscut in mod fi-
care kilogram se adaug5 cite 3 1 d'e ': 5
. -
resc o stagnare.
.ap3 c5ldut5 indulciti, omogenizind to- . ;
Voi descrie o metodi ptacticii qi la tul foarte bine.
indemina apicultorilor, de a-$i PrePitt'a ,
Trebuie avut grijs ca da&gea& ss :,
singuri, pentru necesitiitile famitiei, a- - nu fie plin3 de&t 800,0, pentru a putea
eas t 5 b5utur5 minunat% bogaa
avea l w procesul de fermentatie. Da-
substante nutritive ~i vitamine, care ds-- mfgeana se inchide cu un dop de plus
numai stinitate si bun5 dispozige. In prin
se trece un furtun de tau-
compozitia hidromelului intr5 miere de -- ciuc. capatul din afar5 se introduce
albine, ap5 potabil3 fiart6 rji fermentul intr,un vas cu api.
respectiv din fructe de visin, coac5z :
-l de fermentare este bine sii fie
r q u ori coacsz negru,' deci dupi .corn-
, , curatg, ori la nevoie, ck,iar
pozitia lui 21 putem numi qi hidramel. -
bucHtBria, unde temperatura este mai
tonio (tabela 1 $i 2). . .
constani2, dexirca 20C. Fermeniatia
Din datele prezentate jn tabele re-
fiind diri&a fncf,j&; e t e posibil s, se $
zultA limpede compozitia qi valohea ..obtin5 rerultate bune.
.
hidromelului, care poate fi folosit cu
- . / Fementatia tncepe in umfitoarele 2
T a S c i a 1 zile 9 duress 2 luni, timp in care '- .
nu trebuie deranja* dup5 care .hidro-
COntinutut fructelor proaspete '
melul se trage de pe drojdie, a v f d =a-
~ I MONDI A din- Bucuresti in 1965,
--
unde am obtinut premiul I11 medalia
,L.
de bronz +i diplomg, iar la Conpesul a1 2
XXVII-lea a1 APIMONDIAI.~~ la M6s+
- f
cova din 1971, am prim& premiul I1 . & ! : I
medalia de argint $i diplomi.
*
< a
< - , - ; + .I?
*'.
. -
$ 1
+-- J7
, - - $1:" ;;g'" 4 ;: . #-.
r , -.A%-<
F?wtclc
Acad Vitamzna c Liatile ariitate mai stis.: -
malic mrlrgrame ,I ,CC-
% I . % I % , - , Dup5 1 an se i m b o m . l n alcool, -
&nd este demisec, iar du@i;-i:.I&+,pi, de-
Vigine
1 4 , ~ ) - 'vine see. Are toate calit5tik, se @s- -'
Coacaz rogu 36,00 , t r ead bine imbunit3tindu-si talitiitile,
Coacilz negru
4,50 200,oo pe rn5suri ce trece timpul.
DI N VlATA UNUl CERC
APICOL
GH. POPESCU
- lnfiintat In 1957 cu un numar mic de
-' membri la inceput, avlnd ca pre~edinte pe
' apicultorul I. Hlipsianu, cercul apicol din
Medgidia incetul cu incetul s-a dezvoltat,
In prezent numtirfnd 160 membri, de profesii
$i virste diferite. Ei se intilnesc periodic la
sediul cercului - care are acel a~i 15ca$ cU
cel a1 magazinului apicol.
0 data cu miirirea numsrului de mem-
bti, sub conducerea apicultorului E. HapBu,
cercul organizeaz5 anual cursuri de initicre.
j iar cu pionierii a infiintat un cerc apicol
- ~col ar , cu care, anual, pe timpul verii or-
ganizeaza la nivel de judet $i tabere pionie-
/1 re$ti apicole cu o durat5 de cite I4 zile.
, &east5 familie a apicultorilor medgidi-
: eni sub conducerea comitetului ccrculu~ ~i
. sub indrumarea atent5 a f~lialei A.C.A. ju-
. detene a realizat in anii 1983-1934 o pro-
ductie de miere de 60 tone, ceari peste o
tong, apilarnil 60 kg $i a predat prin fi-
liala jucteteanl, unor unit5ti de stat $i coope-
ratiste sau apicultori lncepfitori peste 400
* familii de albine.
Din cei 160 membri ai cercului numai 91
au cotiiratia achitata la zi +i numai 30/o
dintre ei rfint abonati la revista ,Apicul-
ture i n Romlnia". Comitetul cercului se an-
gajeaz5 ins5 ca i n acest an, printr-o mai
susfi nua munc5 de popularizare, s5 inca-
2 seze la zi cotizatiile de la toti membri cer-
, cului $i s& sporeasc.9 la 150 num5rul de
abonamente l a revist.9.
Magazinul apicol este aprovizionat cu pro-
duse variate $I in cant i at i satisfdc.9toare.
Preggtirea farniliilor de albine pentru ier-
nat s-a f5cut la timp $i i n mod corespun-
, zHtor, prin litrrafea de biostimulatori Api-
, . cultorilof_** au predat produse, precum $i
celor i+%tori. S-a@ J v r a t de asemenea la
timp $i medicamentele necesare de-a lungul
intregului sezon apicol. -
Dar reaI&%ile ne sht ur nr i t e de unele
fiecazuri privind bl a h poleniz5rii culturilor
de baz5 din judet, pe care nu toate uni at i l e
, - agricole o respects, precum $i.nerespectarea
repartitiilor In pastoral crelndu-se pe alwuri
' supsaaglosnerBri ~ d e familii.
Spedm ca In acest an ba t e neajunsurile
s8 fie inl2turak.
- .
-
, - i
s,."
, P. MOLDOVAN
Comuna Prundul Blrgilului, jqdetul Bis-
trita N5sBud,-este o localitate cu un pitoresc
aparte. Aceastd noti4 i-o atribuie munt ~i $i
dealurile care o inconjoar.9, dar gi impli-
nirile din ultimii ani.
Flora melifer5 de aici este deoscblt de
variat5 $i ofer5 culesuri de intretinereqri-
m5vara $i toamna ping tirziu, cit +i @Ie-
suri de productie i n timpuI veril.
Con~tient de acest lucru, am incercat s5
stimulez dezvoltarea apiculturii in aceasts
zong. Astfel, cu sprijinul Consiliului jude-
tean a1 Organizatiei pionierilor $i a1 Fi-
lialei judetene A.C.A.. in anul 1980 am in-
fiintat cercuri apicole, atit la Licoul indus-
trial ~ r u n d b l BirgBului, cit $i la Scoala ge-
neral& Susenii Bfrgsului. VBzind lnteresul
pe care il manifestau copiii pentm apicul-
tur5, incepind cu anul scolar 1983-84 Consi-
liului judetpan a1 Organizatiei pionierilor a
atribuit o catedr5 de apiculturg la Casa pi-
onierilor $i $oimilor patriei din Prundul
BirgBului. Aici particip.9 la ac!ivitstile api-
cole peste o sut5 de copii.
Munca plin5 de pasiune a acestor copii
s-a concretizat in anul $colar trecut prin
confectionarea a doisprezece stupi multieta-
jati, cU cite dot15 corpuri fiecare rji a rs-
melor necesare familiilor de albiae existen-
te. Am predat statului produse apicole In
valoare de 1400 lei. De asemenea, do1 copii
au participat la sesiunea de cclmunic5ri
qtiintifice ,Cutezritorii bistritea" cu lucra-
rea ,,Factorii care influenteaz5 productia de
polen in zona Birg5uU. Totoht5, cu un echi-
paj format din patru elevi artic~pcrt
la Tab%ra republican5 de a p i = w la
Horezu, unde, l a concursul de s pe c l a l i t a ~
echipajul s-a clasat pe locul a1 11-lea. '
Pentru anul vcolar 1984-85 ne-am propus
printre altele : confeetioharea a inc& patru
stupi multietajati cu dou.9 corpuri $i a
ramelor pentru ace$tia, confectionarea 3 $ai-
sprezece colectoare de polen, formarea a
patru roiuri, predarea la fondul centralizat
a1 statului a unei cant i st i clt mai mari d e
miere rji polen, prezentarea produselor ob-
tinute $i a materialelor confectionate in ca-
drul unei expozitii locale, participarea cu
comunicgri la sirnpozioanele judefene $i in-
terjudetene la care vom fi invita$:.
Sintem convinqi c.9 activitatea ap~col s di n
zona noastrg se situeaz8 ' pe un drum as--
cendent $i c5i i n viitor vom putea i nforma
despre multe realiz.9ri $i succese ale noastre-
Cum identificgm rnierea- de man5 ?
Se recolteaza cu ajutorul unui vIrf de cu-
t i t probe de miere di n diferite parti ale fa- .
gurilor din cuib $i se amesteca bine fntr-un
pahar. Dupi omogenizarea perfect2 a pro-
bei medii se ia o parte din aceasta (? cm?)
intr-o eprubet5 $i se amestec5 cu o parte
de spa distilat5 peste -care se adaugri
10 parti (20 cm3) alco01'-96~.
DacP proba c ont he miere de mans solutia
s e tulbur5, iar dacfi nu, rlrnine lirnpede.
De ce mierea de mang care este o
miere superioarH nu se recomandii ca
hran5 pentru iernarea albinelor?
Mierea de man3 este o miere superioara
apreciats de consumatori pentru valoarcn
alimentari ridicat2 $i pentru puternicele ei
proprietfiti bactericide. Ea contine fafri de
celelalte sorturi de miere un procent mai
mare de vitamine, fermenti, substanfe anti-
biotice $i in special sBruri minerale, acestna
variind i n functie de sursa de cules.
Mierea de man5 poate fi folositi i n hrana
albinelor numai in sezonul activ incepincl
din prirn5val.B pinri toamna dar nu se re-
comandi folosirea ei ca hran5 pentru pe-
rioada de iernare. Din cauza continutului
bogat in si r ur i minerale, mierea de man5
nu se recornand5 in iernarea albinelor fiind
greu digembilri. supraincarcA intestinul, pro-
voaca diaree $i dacg albinele nu au posi-
bilitatea efectusrii unor zboruri de curril:ire
poate provoca moartea intregii familii.
mactica $i experienta a u demonstrat cB
iernarea pe miere de man5, are o acfiune
negativs nu numai asupra familiei de al-
bine i n perioada de iernare, ci influenteaza
neaativ $i viitoarele procese fiziologice ale
mPtcii, mi c~or i nd productivitatea ei i n anul
urm8t or.
Toxicitatea mierii de man2 depinde de
- - provenienta ei, cea mai driunitoare fiind
rnierea de man5 provenit5 de l a stejar . ~ i
ar f ar urmatri de plop $i salcie ~i t er m~nt nd
c u n~i er ea de conifere care este mai pufin
d5un5toare.
La analizcze de laborator albinele moarte
din cauza mierii de man2 prezintg intesti-
uul mijlociu si cel gros de culoare vinlitii
sau neagrri si este moale, In comparatie cu
cel provenit de la albinele s5qstoase. care
este ro$cat si rotunjit.
.Cum si cind se dezinfecteazg stupii?
Se recomandd ca stupii s5 fie dezinfectafi
in fiecare an , operafie care se vo face
toamna pcntru stupii de rezervi si prima-
vara pentru stupii in care a u iernat albi-
nclo. Dezinfectia c u r e ~ t 5 a stupilor se face
prln curafirea mecani a $i imbaierea in so-
lutie de forrnol substants activa (formalde-
hidh) 2-4O/e, i n solutie fierbinte de sodL
caustic; 2-5OIr sau de carbid de sodig
(sod5 calcinats) 5O/ 0 dupB care sttlpii vor f i
a e r ~ s ~ t ~ timp de 24 ore, 'spalati abundent
cu apri 71 aerisifi.
.4
De cite ori pe an se fac contrG1ele
sanitare veterinare la familiile-, de
albine ?
12 con formi tate cu prevederile norm&?
si i?.risurilor sanitare-veterinare, in fiecare
an se va face examinarea stsrii. sanitare a , ,
farniliilor de albine prin controale perio- ~..
dice, generale $i spafiale. Controalele perio- ;
dice generale vor f i fEicute de dous ori pe 4 .:
an in lunile aprilie si septembrie. Controa- ' : .,
lele periodice partiale vor fi facute nurnai *
la efectivul famiiiilor de albine deplasat 1s
rnasivele melifere.
Controalele periodice generale ~i parfiale
cStrr medicul sau tehnicianul veterinar de.
I
ale familiilor de albine vor fi executate de(
circurnsrriptie, cu sprijinul cercurilor apicole
ale Asociatiei Cresc3torilor de Alblne.
Ce esfe si cum se foloseste
Melcalcinul ?
Melcalcinul este un produs apiterapeutic
care are i n compozifia sa 18pt i ~or de matc5,
calciu glicerofosforic, miere de albine $i sub-
stanfe aromatizate, toate omogenizate intr-o
mas5 zaharoasi, prezentate sub forma de
granule cu gust dulce, aromat.
Dnzarea cSste facut5 d u p i metodc ~tiintifice.
LBptisorul de mat& este o substant5 corn-
ples3, bogata in vitamine, proteine, glucide,
hormoni, substante minerale si enzime, avlnd
efecte vitaminizante $i tonifiante.
Melcalcinul ar e actiune stirnulent5 ~i re-
generatoare asupra sistemului nervos. Aj ut i
l a calcifierea oaselor i n crestere la copii,
contribuind .la dezvoltarea armonioass a or-
ganismului.
Ca aliment dietetic este usor asimilabil in-
dicat in cazuri de oboseal5 $i surmenaj, i ar
In fracturi grlibeste vindecarea 5i' consolida-
rea oaselor fracturate.
Cantitstile indicate sint de dous lingurite
pe zi inaintea meselor principale pentru
copii, iar pentru adulti trei lingurife pe zi.
Gustul este plPcut, dulce, de aceea este
luat cu pljcere de ci t r e copii.
Mod de prezentare : Fiecare cutie con-
fine 100 g granule de melcalcin de cuioare
alb-gblbuie.
Se poate procwa de la magazinde Aso-
ciatiei CrescZtoribr de Albine.
Ing. T. V.
1
face I
SO- !
ilde-
sod2
odiu
)r fi
dent In ajutorul apicultorului incepgtor
I
n caleadarul apicol, luna iulie, denunit5
ular $i luna lui cuptor, iri pune vizibil
atit asupra cuibului, cit yi asu-
rneliferr. Cgldurile acestei luni,
pe
,er diversifica foarte mult conditille de stu-
'Oa-
ssrit, dela e 201-15 la alta, punind problelnd
Inai
di n cele mai serioase, mai ales stupinelor
la 'imjci $i in special acelora care dintr-un ma-
tiv sau altul, ramin pe acepa$ vatr5 tot
timpul anului.
hcepind cu sfirytul lunii iunie, aria flo-
rei spontane se restringe incet, rnai ales in
rebiunile bine populate ale tgrii, undi de
ebicei se afl5 densitatea cea rnai mare de
'
stupi, numeric dorninat5 de catre stupinele
"teorelegice, de la zi la alta. Aceasta in-
scamni c i e r cgi u~e intins5 intrri tern-
perar sub influenta unei. rnase de aer rnai
cald, rnai recc, mai uscat, rnai umed, etc.
cam dctepmina o schimbare a vremii. Unele
aspecte, ca frizul sau caldura, sint rnai I-iine
resimtite de. aammi, altrle, ca usc5ciunca .
mu umiditatea, rnai putin. Cornportalnentd
hmii vegetale la aceste schimb&ri, cfite
hebebit de a1 oarnenilor $i foarte , va-
riat. Pe stupari li intereseazs ins2 nu-
'mai aspectul legat' de secretia de nectar.
:In mare, aceasta poate crevte, poate sciidea,
sau chiar lnceta, potrivit evolufiei timpului.
Legat de aceast5 situatie, reactia albinelor
va f i imediat8. In funcfic de felul culesului,
matca va oua mai intens, sau i ~ i va reduce
activitatea. Stuparii experimentafi, buni ob-
strvatori, remarcii irnediat aceste schirnb5ri.
Cri rnai neatenti, le constat5 cfnd puietul
$i populatia stupului se reduc vgdit, sau
rind trintorii sint s co~i din stup. Acest din
urn15 aspect inseamng adev5rat5 alarsh5.
De obicei, incetarea culesului, (de altfeI
ca ~i inceperea lui) se constatri de la o zi
la alta. Se reduce zborul la urdinis, nu s e
rnai depune cearri in ramele clgditoare, albi-
nele zboara in jurul stupilor sau a cabanei,
cautind surse de hrans, se aglomereazs la
adgpitoare, sau alte surse de ap5, 'sint rnai
agresive btc. Odat5 observatia facuti, se va
aprecia daci situatia este temporars sau per-
manents si se va actiona dupri caz. M~ d u l
, rnici. de actionare cuprinde de fapt un complex
I
Sint Ins5 $i zone unde ciildura mare favo-
de m5suri.
utic 1 i-izeaz5 secretla nectariferg, ca- la floaren
Stimularea temporarl. In cazul In care
tcb, * r r el ~i . tei, finete, florr? de munte, etc. La
lipsa de cules este temporarb,
va practica
,ub- 1 se intimpl5 $i cu mierea de mans. Aceste
tr-o adevarate masive melifere sint valorif,cate 0 stirnulare u?oarb cu sirOp de zahar
miere diluatri, in portii mici de 200-300 em3,
de l nbf ar a localnicilor, de stupinele mari )i de 3-1 spre sear5, pentru a se
$asdciatiile de stupari, care fac pastoral $i au
bogatri esperient5, lucrind, in baza unui
furii~agul. Scopul acestei operatii este de
I c e . .
- calbdar apicol bine pus la punct.
a mentine ouatul lnatcii la cote cPt ma1 ri-
ide, ca totul alta este ins2 situatia rnicilor stu- dicate.
f nd
Ri m Redhcerea sau chiar fncetarea culesu- Asigurarea unui cules. Prin mutarea S ~ U -
in unele zone, pune in pericol dezvolta-
pilor in zone cu cule5, se obtin rezultate
re-
rea Cuiburilor, fapt ce se va resirnti cu ur-
bune, atit in ceea ce privevte rnentinerea
ut l
mCi nedorite, intr-urn. viitor mai apropiat
puternic5 a farniliilor, cit $i realizarea unei
,pii, asupra conditiilor de iernare, sau fntr-un recolte de miere. Daci deplasarea are lot
or- viitor rnai indepartat asupra dezvolSrii din Cu oarecare intirziere, se va practica pi ns '
Primivar5 vi. a culesului din sezonul ur- atunci stimularea recornandat5 mai $Us, spre
in- mitor. IatS dwi, motive f mr t e rntemiate,
a-.nu se produce stagngri in activitatea m5t-
iar care deterxiin5 pe stupnri s5 urm&reasc& in- cu-
da- aeaproape .$i -. cu toat5 atenfia, activitatea . 'Aga cum s-a mai ariitat, zone bune de cules
alhinblbr in . aceask3 lung iulie. Este, far5 be. gasesc peste tot. Ele trebuie doar c5utate.
rite exagerare, Un fel de cump8nA; care, fncli- Pentru precautie, deplasarea nu se va face
~ t r u nati dezavantajos, din neatentie sau inter- la mai putin de 5 kilornetri, adicg 2 kilo-
zi. ventie IntlrZiaa, ui dtace la stagnarea Cui- metri aria veche de zbor $i alti 2 kilornetri
:ste burilor. Recuperarea stagnririi este posibila de la noua amplasare. Data aceste arii d e
dar cu mari eforturi $i niciodat5 integral. zbor se vor intilni In unele puncte, este po-
on- ' Numind cauza principal5 a acestei situatii, sibil ca albinele plecate la cules s5 se reln-
are nc~ldura'', d vedern cum ke petrec lucrurile, bar & la vechea vatra, aeea ce este un lu-
re hYhi e $tiut $i mai ales cum trebuie -cru foarte grav. Dacri totu$i a$a ceva s-a
.so- 1 a@i~n& hl aceste condifii. Intfmplat, se va aduce 1~ vechiul loc o fa-
In limbaj cnrent, prin ,schimbarca vre- . milie care sB poaG adaposti albinele r&-
V; 1 mii",-se intcleee rnodificarea conditiilor me- letc. Altminteri, acestea se vor priipgdi.
I * .
. .
~ . . + .
Rerervele . de ' miere.. Obi~nuit, h aceastii
lung exi s 6 mu1t.A miere ? n stupi. De aceea
l a - terminarea ul t he i perioade de cules se
va extrage mierea. apreciiad .v generozitate
eantitatea ce riimlne ca hr'irflg ,@entm ne-
voile farniliei, pentru a nu avea apoi sur-
prize. Cu aceastb ocazie se vor face awe-
cieri $i asupra stjr,ii fieciirui cuib, notlndu-re
cu grija Sn carnetul stupinei, t ot -ce inkri-
s e a s pe stupar. Un plus de atentie se W
acorda roilor gi familiilor f0rmat e. h ace%
sezon. Pe baza acestor notatii sc va .ac-
tiona ,ulterior i n cadrul activitiitii curente.
Calitatea .mZitcilor din stupi. $i h aceastci
lunii se mai poate interveni pentni. Imbu-
n5tAtirea -calitatii familiilor, prin inlocuirea
m,Atcilor cu. rezultate mediocre sau s l a b.
'
,Chiar unele miitcis considerate r a foarte bune
pot ajunge la epuizare, la sffr~itul sezonului
apicol ,daG fiind capacitatea mare a stupilor
moderni. Intrarea En iarng cu rnbtci tinere,
bune ouatoare gi viguroase, este de marein-
semnstate. De aceea, aceasu muncH de ame-
L
liorare, nu trebuie,neglijaCi sub nici un mo-
tiv.
Redistribuirea hranei. I n, stupi, carititaka
de miere din rame variazL de la o familie
' . la alta. lntre acestea, unel e justifkS lipsa
hranei, prin dezvoltarea lor puternica. Al-
tele, din diferite motive, nu au nici reuzrva.
necesarii bunei lor dezvowri. $i unele gi al-
tele, trebuiesc ajutate pe baza fam~ililor
avute, gtilnd cil far3 rezervii de hrana su-
t ficientii ,afbinele nu vor cr qt e mult puict
$i rnai ales. nu-1 vor h r h i din bel~ug, ceea
ce este in defavoarea stupamlui.
Orgailizarea cuibului. Sp1-e sfi r~i t ul acestei
luni ',& bine sii ne gindim cii in curind
. , vor t ncek pregatirile pentru iernare. De
f
- - aceea, la fiecare interventie in cuib, se va
&- ' face cPte ceva, qur i nd muncade mai iIr-
iiu. Este vorba de lucriiri care nu pot fi
facute dintr-odatii. BungoarB, ramele in care
s-au crescut rnai multe generatii -de pu~et,
trebuiesc reformate. Sint grele, chiar dace
nu au puiet sau miere ,inchise la culoare, '
Uneori aproape negre, au aspect Urit,.$i s?nt
purtatbare de microbi. Cel rnai mare neajuns
a1 acestor - faguri, rezultj .din faptul ca la
fiecare generatie de albin5 eclozionati?, rb:
mtne in celule cite o c5ma~ii de nirnfri, care
prin suprapunere, mic$oreazil continuu volu-
mul- acestora. Ca urmare, generafiilc urinb-
toare vor. fi de talie tot rnai mic5. Se inte- ,
lege ca albinele pipernicite nu vor avea nici
'
spor la cules. $i nici vjgoarea celor normale.
Uneori,, scoaterea bin. cuib a acestor rame
nu. se p a t e face direct, avind Pnc8 pufet gi
miere In celule. Prin mutarea lor din timp,
spre marginea cuibului, nu vor mai f i ouate
~i astfel *vor putea fi inliiturate. Acelasi lu-
cru se p a t e fa-ce $i cu ramele din cuib In
care Inca nu s-a -crescut puiet. Ace~t i aSa
numiti ,faguri a16in nu .sint cglduro~i ca
aceia In care s-a crescut puiet (de culoare'
rnai inchisa) $i matcile nu-i oug pr i ma~ar a
timguriu, ctnd ?vremea este Inca, me, ' cee:
I
ce rmrezint5 o frlnare Tn davoltarea cui
~bui ui : De aceea gi acgt i faguri seat o dir -, '!
fcuib. I)ac&,este cam1 se trec la rezerva s t u
--,
pinei. cu miere .cn to$ daca nu., se desc5-
pkesc $id>se trec dincob de diafrag- sprc
,
a fi c8rata mierea in raib.
-.
Tn acel qi mod se .va proceda $1 cu ra- .
mele deformate, cu mul k celule de-krlntor. = ,
etc.
Cu aceast5 ocazie bs~s';.bine 6 -w&tiirp
c i si cu stupii defecti, mucegliv, murdar~, %
In care s-a scmnalat bdals ,etc., se va pro-
ceda la fel. Schimbiirile facute msi tirziu
sint o povarH pentru albine. V&ea se rP-
,
cwte ~i munca lor devine muIt mat grea,
noua locuinta necesitind mult propoliS, grcu -
de gAsit gi prelucrat.
Obserratiile fiicute in acest sens, pc lincf5
notarea in carnetul stupinei, vor fi marcab 3
~i in stupi, intr-un fbl sau altul, pentru o, ' , :
rnai bun2 evidenfii. Insemnarea, fn ceea a- -#;
privesc ramele, se p a t e face c o d $i (sf,- - tr
cient, utilizind pioneze. Se g&sesc "in come4 ' -
pioneze cu capul din plastic, frnriios colors\-,
care nu ruginesc (i arlnd capul mai ;mi Pi
nu sint acoperite cu cear8. Pimezela Se
executj diferite ludrbri. 0 cutie de pionczc? , ..
poate folosi ani la rInd, crici du@-terminarea ,
misiunii, se recupereaz3. IF
Ramele neacoperite. In sezonul cJd $[mat .' -*/
ale5 in perioadele de cules 'cuiburile s e ex- , -< -
tind mult. Este necesar acest l u c ~ attt perf-perC::. L
tru procesul de evaporare a apei did nd- ,.,:f
tar, cit gi pentru a permite alb~nelor ca la
nevoie s5 poatj. iesi din inghesuiala &i- - ;-
bului.
Spre sffryitul acestei luni. incepe sii sko+---'F1
serve o diberare a ramelor mbrginace. Ci?d z' :, , ,
se constats acest fapt, este bine ca ramele- *,_
eliberate s5 fie scoase din cuib, cUrSfate ,&
formatiile de ceari de pe ele $1 depozitate, - , <
luind mbsurile necesare de protejare contra :
rozfitoqrelor $i a gaselnitei. -.
Mi e r a de ma&. Vremea cEi l dur pa~i l +~- ~- -
nii iulie .este Weor i favpmbiI& urnpierii
cuibului miece' de .rnan&rCules~l, foacte "
bogat, poate sduce, dUpA sine qi - . d e e -ne- "
plficeri, d a d din neglijenfri sau affe m&ve,
se intervine ,cu lntirziere. -.I
Se $tie cri mieri5a de rnaa&nu est e favo,
::
rabilb ca hranA pent~ul lernat. De aceea ests
:-,
necesar ca Ea aparitia , ei i6 cuib sa ,se- .' .
scoatti fagurii plini cur miere bun& q
cifi +i s& se introd& in lot faguri de strfn- ,<?'*
surb. Dupii terminarea culesulai, ace~t i a se4.zri
scot, se extrage mierea gi se valorificii. In
l wul lor se as&& faaurii scosi rnai inain*,., :g
Astfel SF evi& uncle cmptie' eii, Werlwrer' J'
I nce~ut ul culesului Se observB imediat. de- : -
oarece' mierea de man5 are Culoare inchis& 2-:-
Iar gustul $i mirosul specific., -
. I
In caztlrile in care nu s-a intervenlt la
tirnp, se vor face probe cu mierea din fa-
gurii suspecti, pentru a nu avea surprixe
la iernarc. Probele constau in analiza cu apit
de var sau alcool etilic de 96O.
Parazitul Varroa Jacobsoni. Dat fiind peri-
colul ce-l reprezint5 acesta pentru familii,
este bine sri fie sub permanent5 suprave-
ghere. In stupii cu frecventg mai mare, se
- , vqr desface celule de trintor aproape rna-
ture, se vor scoate larvele $i se vor num5ra
, parazitii, dac5 sint. In acest fel se poate
;:pelntPmpina o invazie p6gubitoare.
Raer va de plsturi. Pgstura, hrana prote-
ic2 a albinelor este preparatri de catre aces-
?
*.
i
tea din polen. Far5 ptistur5 In cuib, prinlii-
I
vara timpuriu nu x poate creqte mult pulet.
De aceea, in aceasti3 lunA se va tine cont ~i f
de pbt ur l Tn evaluarea hranei. Accasta cu
atYt rnai mult cu cft In unele regiuni. In a
doua par k a lunii iulie polenul Incepe s5
fie deficitar. In aceste zone, s3 nu se uite *
c5 porumbul reprezint.6 o surG foarte bo-
gatA de polen, care poate fi valorificat.8 foar-
te Wor prin scuturarea paniculilor deasu-
pra unei pinze curate. Adunat, uscat $i p5s-
trat la loc r5coros. ferit de dguncitori, poate
fi utilizat atunci cind este nevoie.
Ing. M.' ATANASIU
Prognoza meteorologica pentru luna
iunie.
Lutla iunie este cunoscutri din datele cli- vania 80-100 mm, Maramurq !.00-120 mm,
. : m2itologice ca cea 'rnai ploioasg lung a anu- Cirnpia de Vest 70-40 mm, Cirnpia Olte-
lui. Exist5 i ns 3 $i situatii in care precipita- niei 60-70 rnnl, BBr5gan 65-80 mm. Do-
tiile sint deficitare, situatii In care canti% brogea 45- 45 mm, litoralul hlkrii Negre
[t-,-.-tlle de a p 5 insumate pe parcursul lunii sint 40-45 mm, iar Moldova 60-110 mm.
.. . :. . . rnai rnici decit valorile medii rnultianuale. Fondul termic a1 lunii iunie va fi obig-
~~t~ ceca c e se prognozead pentru 'luna
nuit de cald in cea mai mare parte a tririi,
,
junie din acest an, in care nu-i pe zone
lntrerupt de unele, rticiri scurte, dar destul
: restrinse se arjteaptk ca ploile s5 tindP spxe
do pronunfate.
\
,
limite. normale pe un fond pluviometric de
Temperaturile medii multianuale apar ast-
'. ansamblu, sub normk. fel : Maramureq 16-17C, Cr i ~ana 18-lgC,
Transilvania 15-19C, Banat 19-20'. Olte-
C u totul izolat nu sint excluse totugi pre-
nia 19-210C, Muntenia 18-2,0C, Dobrogea
cipitatii peste normri.
, >. r ..
20-21C gi Moldova 17-20CC.
Valorile mcdii ' multianuale de precipitafii
, pentru luna iunie sint urmktoarele : Transil- Lidia RAHAU
.. .
I;..
'.
.:..
ING. EUGERMARZA, SECRETARUL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE,
,: ...
, . . : - '~ ING2,;ATJREL MAL.AIU, DIRECTORUL INS1'ITUTULUI DE , CERCETARF. S1
t..:. ". -:""PRO~U~IE~-, . PENTRU APICULTURA $I ING. TRAIAN VOLC~NSCNI, SEFUL
!.._ : . .
t~ -' :.
5. - ?-
SECTORULUL- .TEHNIC AL A.C.A. I N MIJLOCUL UNUI GRUP DE APICULTORI
a, =.
,
, _,; ' .
DIN.. . JUDETUL, BISTRITA-NA~AUD PE PLATFORMA APICOLA B+NEJSA..
,' ,
. ,
. . . .
. .
4 . . .
. . .. . i \ . . .
F
. ... - ,
.: 2.5
. . .
, a'.: . . , ,
. -.. -: . . ,
. .
.- . l .i. . -
f ; , z - .
. , \,
, ?<
I
. .
, . - >
> .
, . L,.. ..,. .*-
j
APICULTURA- SI MEDIUL ~NCONJURXTOR ,
albina ca test biologic *
, -. . .,.--
p*********. - .- ?.e+&W.a*., .,
!
Revista ,,L9Apic.lt.re m.dcrneU, numPrul din mai-iunie 1984, 4 -fgat,.dedi-
!
/-
cat& in totalitate unei consfstuiri care a avut loc la Alessandria (Italia) Xn 28 apri- !
!
lie 1984, avind ca tern5 .,Apicultura in mediul inconJur8tor: albina ca test biotegic'f
@
!
AceastH consf5tuire. la care au participal inalte notabilitati centrale ~i pro-
!
vinciale, .recum ,i numemri specialigti din diverse domenii de activitate (ecobgi, --
-
sociologi, politicieni, cercetatori apicoli ~i apicultori) a fost deschisa de Carlo Vi-'"'-j6'
! dano, directorul revistei L'Ayicoltore moderno, care, in esentH ,a aratat urnlitha: .& a
!
rele : Folosirea incoreeta a pesticidelor, precum ~i diversele toxice de natura in- pi ,: -
dustriala .au determinat ingrijoratoare probleme ecologice, exprimete, in principal,,,
i
/
! prin masacrarea albinelor .poluarea alimentelor de origine vegetal5 i n~,imall. ta 6 I
t
pierderea unor oroductii de seminte $i fructe. Aeicultorii incearcii d g i rerolve
!
~roblerna ~&r &s i nd zonele contaminate, ins2 plecarea lor inxamnH un handicap
t - j
suplimentar pentru aceste zone, cunoscind cH albinele s-au dovedit a f i ($1 nume- ' t-*"fi
! roase lucrrlri ptiintifice atest5 arest fapt) mijlocul de avertizare cel nlai eflclent
!
impotriva surselor nocive ce amenintii sangtates unui teritoriu. In aceastg situatie.
? -
o singur5 solutie se impune : adoptarea albinei ca test biologic, pentru lndicarea ?
contam~nfirilor in baza unor cercetBri programate gi a unor metodologii dcjn veri-
"
ficate $i acceptate. \ i . ,; .-
Trei lucrsri vtiintifiee, de o deosebits important& teoretic8 ~i .practic& au fast
! audiate in cadrul consfstuirii : ,.Rolul apiculturii B nalurH $i agriculturh". .,Cerce- t' .:
!
tsri asupra actiunii pesticidelor' Enipotriva albinei" ~i ,,Albina ca insect& test a ~8111-
t
- .
f tZ\ii unui teritoriu".
. .
6 ...A%
Legat de introducerea d-lui Carlo Vidano ,rezum in continuare referetul ,,Al- +
-;--.
! biria ca insects test a sZn5tHlii unui teritoriue*, urmind ca in numerele ulterioare
,''..
f ale revistei noastre sB aparri $i celelalte douP referate. 0 . ' -
'$ Poluarea crescinda a diver~ilor biotopi h i
a biosferei planetei noastre gune problema
-
ubei eval dr i a gradului de contaminare $i,
ulterior, a unor interventii de asanare. Pen-
ti-$ prime faz5, indicatorii biologici par cei
mai , indicati, respectiv o specie animal5 sau
vrget;illg care prin prezenta, inmultirea, r2-
rlrea sau absenta ei s5 furnizeze informafii
asupk impactului unor factori nocivi asupra
UFIU~ ki t or i u. Multi autori (Cantenuer, 1977 ;
Cel\l, 1978 ; Giordani, 1979 ; Bromenshenk,
1980) consider& c5 albina poate constitui o
buna insect5-test in acest sens. Ea frecven-
teazg mtms teritoriul $i cimpul cultivat, par-
curgfnd distante apreciabile (s-a constatat
0 mortalitate ridicatB la albine. care au VI-
zitat+unlan de rapits tratat cu dieldrin&, si-
t uat la crca' 8 km de stupins). In ce pri-
v e ~ t e Senlbilitatea fafa de agentii poiuanti,
experiente'? f&cute in laborator $i pe teren
am argtat :8 din circa 60 substante utili-
zate ca ihsctictde, mai mult de jumatate
s-au d~vech a fi foarte toxibe pentru al-
bine ~i doa~;reo zece au demonstrat toxici-
' tate redus%. n cam1 funpicidelor, ierbici-
, . * c +
delor ~i a altor substante mai putin sab $
nev5t&mAtoare pentru albine, informatiile
necesarc pot fi furnizate prin decelaren
reziduurilor acestora i n cofpui albinelor sau
in produsele stupului,,
Material gi metod8. CercetBrile' nu inceput
,
En urm5 cu trei ani, consecutiv unei conven-
tii lncheiate intre Consiliul mediului incon-
jurator a1 provinciei Forli ~i InStitutul d e
entomologie a1 UniversitStii din Bologna: :
conlrentie avind ca ohiect verificarea gradu-
2
lui de compromitere chimica a zonei culti- a -
vate din Romagna. In aceasti3 pgi%&G au -+
fost lnfiintate 23 statii Pixe de obwrvare," , .
formate din cite dous stupine fiecare $i a$+, +
zate in diferite centre agricdg. .
. i
. , -
* Consfiituire desf6~urat6 l a fa* ppri& *. '
1964 tn Italia la Alessandria. . - - . .
** Referat prezcntat la consfa'tbirea 8P &'
Alessandria - Italia, aprtlte 1944, dq catre .
cercet2ltoruZ Gfotoio eeEIi de la J ~ u t u Z
de entornologie ai Universttw din Bologna
.-
$i publiocrt in ,ApiCoZtore, moderno". mat-
iunie 1984.
I
~or t al i t at ca a fost dedus5 prin numararea
I
albinelor gilsite in aqa numita curjcri Gary,
,
at a~at i l la stupi. In cazul insecticidelor pu-
. ternice, care omoraa. o parte din albine in
I
' .
cf~np .au fost aplicati? la stupi num5ratot-i
I ~ electronice care inregistru iegirile rji 1nt1-5-
I
rile ; diferenta dintre acestea reprezentind
I
I
(CU aproxin~atie) "albinele intoxicate
Prezenta anticriptogamelor, ierbicidelor
/ - etc., care nu genereazri o mortalitate ridicrlti,
I
I
a fost decelati prin analiza chimic5 a re-
. ziduurilor prezente pe corpul albinelor adulte,
in gu$a cu miere extrazl chirurgical, in
lnierea $i larvele din stupi. Probele au fast
I
predate la Laboratorul de igien5 qi profi-
laxie din Forli, precum rji la cel din Rimini,
IntovjrZ$ite de toate informatiiile din teren
$i uneori de flori suspecte dc a fi venit in
'Q contact cu pesticidele.
Rezultate. Cele 23 statiuni de observare au
fost arnplasate in trei zone cu gcstiunechi-
mica separatb. Observatiile furnizate de
aceste statiuni se refer3 la mortalitatea nl-
binelor in fiecare zon5, la diferenta de mor-
talitate $i poluare dintre regiunile intens
cultivate cu ponii fructifcri rji, regiunile cu
agricultura mixt5, preculn $i la relatia di ~i t re
mdrtalitnte yi substantele identificate in la-
borator. In unele cazuri de intoxicatii de-
,
zastruoase, la culegritoarele moarte s-au g2-
, sit cantit5ti insemnate de ditiocarbamafi,
dar nici un rezidiu de insecticid. S-a consi-
,, derat totusi c5 nu fungicidele au produs
lnortalitatea ci organofosforicele labile de tip
azionfh&-mail, mult folosit in cadrul pro-
vinciei s i Drezent Pn albine doar sub form3
. >
I" .
slabe. Dimpotriva, parathionul ~i
lui de osidatie, paraossone. au
f?rt $&site de mult ori, cu ppm ridicat,
I " pin.i la 0,73.
- 111 c!e privevte rezultatqle obtinute prin
: eua~nen indirect, aplicat la albine aparent
normal, la miere $i larve, mai mult de ju-
miitate din probe contineau reziduuri de di-
tiocarbamati i n cantit5ti importante de p!nb
la 17 ppm. Mai ingrijorritor, acests sub-
stante periculoase pentru ~m $i destul de
stabile, au fest gHsite vi Cn lniere $i larvc,
semn cri au intrat in produsele apicole. Au
fost decelate organofosforice (datorit5 labili-
t5fii rnai sus amintits), fapt ce relev5 necesi-
.tatea folosirii de insecte inoarte in focar in
loc de reziduuri, pentru identificarea aces-
tor substante. Au fost date la iveala $i urme
de cloroderivati, atit in albine cit $i in
larve.
Concluzii. CerceL5rile efectuate in cei trei
ani au dus la impartirea provinciei Forli in
trei zone cu un grad diferit de poluare :
fnalt5, medie $i slabri. Interesant de notat
cri Romagna a facut recent $i obiectul unor
ample cercetari epidemiologice privind frec-
venfa neoplasmelor aparatului digestiv, mni .
ridicatb decit in alte pgrfi, astfel incft re-
zultatele obfinute in cele doufi directii par
sB justificc eventualitatea unei corelatii in-
tre tumori vi pesticide, cu atit mai mult cu
cit mortalitatea din cauza tumbrilor a fost
lnai intens5 la tarri,.iar cel putin nous din
pesticidele frecvent folosite in agroproteclie '
au fost dovedite ca mutagene, teratogene rji
cancerigene pentru animale.
Toate aceste investigatii par s5 Pndrept5-
teas& concluzia c3 zonele de mare rise
pentru albine sint implicit $i zone de mare
risc pcntru om.
In ce priveate posibilitatea de a folosi
albina ca insect5-test In vederea evaluZc,ii'
gradului de poluare a terenurilor cultivabile,
ea este real3 ~i generalizabilg. Cunoscind cii
aceastri micut5 zbur5toare a mai fost uti-
lizatZ deja la identificarea unor zone con-
taminate cu emanatii radionucleare sau cu
metale grelc, cercetsrile espuse mai sus Pi
confirm3 dcfinitiv accastii nouri calitate, de
,,sentinel5 avansatri a mediului ambiant".
Traducere ~i adnptare
dr. Ilie Ogradg
-
'="iifIEJD paviliah apicol a 40 familii, tractabil ARO. Ilian Ioan, Ludug, str. Fr5-
garilor nr. 23, jud. Mureg. T&f. 12959
(18)
, . 'VIND,Stupi,Dadant cu Cat In bun5 stare, far5 albine. Telef. 79.84.53 (19)
i "'
V ~ N D pavi&n apicol pe doua axe eu rofi duble lung de 8,50 rn, lat 2,40 m far5
1 .
albine, dotat cu l5zi pentru rame STAS. Buzilil Filip, str. 7 Noielnbrie nr. 31,
Salonta, cod 3650, jud. Bihar. (2w
APIMEKlbIAM .
JAPONIA - TARA G A Z D ~
- -
A CONGRESULUI XXX '
JUBILIAR AL APIMONDIA
Dr. 0. MILEA
Anul acesta, la Nagoya, In Japonia,
apicultori din intreaga lume isi vor da
intilnire cu prilejul celui de a1 XXX-
lea Congres a1 Federatiei Internatjo-
nale a Asaciatiilor de Apicultur5
APIMONDIA. .Sub deviza ,Contributia
albinelor in societatea noastr2 ~i pro-
tectia lor6&, forumul apicol mondial va
insemna un important jubileu pentru
apicultura lumii, pentru stiin* api-
col5.
Despre agenda ~i perioada de desf5-
Surare a acestui congres apicol inter-
national s-a scris in revista noastr2.
Rirrdyrile de fa@ au scopul de a cre-
iona o imagine, sumari desigur, a ttirii
ce va ggzdui aceastZi manifestare de
anvergurg si mai ales componentele le-
gate direct de api1cultur5.
. C.u o suprafat5 de 372 3J3 km2, pe
care triiiew peste 116 milioane de lo-
cuitori, Japoniei i se pot al2tura foarte
multe atributive : @ra miracolului teh-
nologic, unde aliituri de un modernism
evkdent coexist5 un traditionalism si
mai evident, Mra ikebanei, mapifica
art2 a aranjamehtului floral, dar ~i
$ra care i ~ i amintqte si ne aminteste
mereu de monstruoasa imagine a ,,ciu-
perciiu atomice de la Hiro~ima ~i Na-
gasaki, ,@ra electronicii gi a megalo-
polisurilor, si iat5 acum - prima tar2
din Asia care g2zduieste un congres in-
.
ternational a1 Apimondia.
Ca data de na~t er e a apiculturii nio-
derne in Japonia este considerat anul
1876, an in care au fost introduse ntit
albine europene cit si stupi cu rame
mobile. Pin5 atunci, in Japunia, aki na
nativB, Apis cerana japonica, a fost
singura exploatat5, prin aplicarea uilor
tehnologii primitive. Recoltarea se fB-
cea nurnai o sinnur5 datA pe an, pro-
fiind de 4,7 kg pe stup. Si asdzE r
aceste albine sint tinute in cutii si ypl e
'
sau stupi f5cuti din trunchiuri de co-
pac scobit, intilnindu-se in toat5 Fra
cu exceptia insulei din nord, Hokkaido,
Interesant de notat c5 mierea obtinutX : c5
de la aceste albine este de 2-43. ori &&-'
mai, scump5 decit cea obtinut5 cu Apis
a
mellifera sau decit cea importants.
Un impuls deosebit a cunoscut api-
cultura dup5 eel de a1 doilea rizboi . is
mondial, datorat in special disponibili- ;.
ttitilor reduse de zah5r. S-a Enregistrat
o crevtere a numiirului apicultorilor
dar mai ales a efectivului de albine.
In ianuarie 1984 in J apni a erau in-
registrati 9 883 de apicultori ~i 291 209
colonii de albine. Circa 20 de apicultori
au peste 500 de familii iar 278 detin
peste 200 de familii, marea majoritate
-
o constituie ins5 apicultorii ce degn
mai putin de 10 stupi (circa 433/,,). Din- .
tre cei ce pot fi considerati apicultmj
profesioni~ti categoria majoritarii o -;ii: '<#
stituie cei ce detin 10-49 stupi (25n/n)b . , * ; :
duei a cea inai ;are de rniere realizata
Castelul din Nagoya
Peste 3 500 dintre apicultori sint
membri ai Asociatiei apicultorilor
din Japonia, organizatoarea congre-
sului international de aaul acesta a1
-,- APIMONDIA.
7
.
P~och&$ia total5 de miey --a urmat,
- la rindu-i, o curb5 ascend k t5. DacR
i n 1960 fn Japonia se produceau 4 574
, ; tone miere in anul 1980 se inregistrau
-
6 211 tone iar in 1984 6 869 tone. Da-
. ; ' t ori a reducerii resurselor melifere, a
1 -
folosirii insecticidelor pe scar5 larg5,
Primiiria orarului hagoya
culturilor sint destinate productiei de
c5muni in sere. Pentru asemenea cul-
turi apicultorii inchiriaz5 stupi cu 4-6
rame.
Chiar dac6 nu reprezintZi un produ-
cator apicol mare, tara soarelui r5sare
e t e in schimb un mare consumator de
produse apicole. In privinp mierii,
dup5 liberalizarea importului in 1963
Japonia reprezinti a treia piat5 ca
msrime, dup5 R.F.G. si S.U.A. fn mu1
1983 s-au importat 33 180 tone miere,
in principal din R. P. ChinezB, Argtn-
tina, Mexic, o cantitate de aproape
cinci ori rnai mare decit productia do-
mestic&
0 tr5s5tur5 originall o; reprezinti
15ptiyorul de matc5. Acesta este consu-
mat in cantitgti sporite de d t r e po-
porul japonez drept ,,aliment pentru
s5n8tateu. Aceasta este fi rgt e, deter-
minatii ~i de traditia medidnei orien-
tale. DacA in 1972 se importau 22,9
tone 15ptisor de mat&, in 1983 acenst5
cifr5 a atins impresionantul nivel de
184,2 tone, ceea ce situeazs Japonis pe
primul loc in privinp consumului
acestui produs pe cap de locuitor.
Un motiv in plus pentru producitori
pentru o partidpare cit mai valoroas5
la Expozitia internaQonal5 apicol5
APIEXPO '85 ce va avea loc cu ocazia
lucr5rilor congresului.
Mierea romheasci gi in special cea
de salclm, se bucur5 de o bung apre-
ciere din partea' consurnatorilor japo-
nezi. 0 pi av mare, exigent&, in care
prezenb romheascg poate fi din ce in
ce mai substantial&.
productia medie pe stup a scgzut in&.
I n 1960 s-au recoltat 41,6 kg mierejfa-
t .Ii. milie iar peste dou5 decenii, in 1980.
' !
Bdoar 19,4 kg. In anul 1984 aceast5 cifrs
a urcat la 23,5 kg. 0 evolutie similar5,
contradictorie, au avut si praductiile de
I
l i pt i ~or de matci si cear5. Dac5 in 1972
' se proqucmu 8,9 tone l i pt i ~or de
matdi, in 1980 cantitatea atingea
-24 tone, pentru ca in 1983 ea s5 scad5
- drastic la 10,4 tone. 0 explicatie o con-
stituie in acest caz, desigur, si ofertele
.. de import avantajoase. In aceiqi ani de
-. referin@, productia de ear8 a fost de
.. 120 tone, 166 tone ~i respectiv 149,8
.
Cert este faptul ins5 c8 resursele me-
lifere ale Japoniei nu numai CG sint li-
mitate daFSint si in scildere. Mai putin
. . .
. ..,. --I.;>.' . . . .
- - , . . '$*.., I , ' .
- .
. . . . . , .
- . . . i . .
..*-. . .
' . .:
. . .
. , , ?a>.,. .. .. -.., ..dcex- .::, ;,, .\ :.L=;::.:' .' .-.+.; ,;+:-.= .., . , . .
29 '
4 . . . . . . . -..<. . -%:;; . ., ..-,.-..
.tr= ,+.. .
, & ,q . - *- . ..
,<..*<? .:&.;:;:. :, :::; s--F$4$;;;>;;;;*g::@s%>";+. ,L,, , . ..
. . ;
-q. 2zi.&+"?2?- . . ~F .: r . z .<,. ,*- . % . -. v*-~*&;~<;;z*;~.+-z;;;:;~.~ a:.. ~, , ,. ,, - '. . . .. 6 . . . . ..
'-.&:...-.~. +- . . * > . . . .
. . , . -.La
I
I
de 400 000 hectare .@oar din aria
*%~Ed.A), ofera resurse melifere. Supra-
fexelepe rn5z5riche chinezeascs (Astra-
galus'5inicus) gi de rapi@ si l bt i c5
(Brassica campestris), care reprezintti
dou5 dintre principalele plante meli-
fere, au sc5zut progresiv in intervalul
1960-1984. Suprafetele 0cupa.k. de
,
portocali, m k au crescut dar cu pro-
centaje foarte sc5zute. Alte resurse, re-
.
prezentate de-,pllcfm, tei, castan, trifoi
alb, a u , * e u t , -i3e asemenea, un re-
gr e~. aceea, recent, Agentia pehtru
mediul inconjurltor gi Ministerul Agri-
culturii, Silvi.cultir& gi Pescuitului, au
, - hotiirit sB remmande. ~i sti subsidieze
:
-plantarea +i protecva' arborilor ~i ar-
b
' -fbu$ih' ce pot constitui swse de' cules
>>nectar. . -
I
'+ . GI partlcuhrifate a fo~osidi albine-
:Tor ca agen$k.polenizatort o dnstituie .
faptul c5 rnai L$rle.de 75% din colo-
' *
-iile IntrebulnMte . pentru pplenizarea
- L. -
INDICELE DE CALITATE A MATCILOR abia iryit8 din botc5 este pus2 in conditii
care nu ii asigurj dezvoltarea ~i matura-
Dup5 cum sb stie, productivitatea albine- rea in continuare. Mentinerea indelungatg
lor este in mare mrisurg legat.5 de dimensi-
a mstcii tidere In cu$ca de eclozionare, une-
I
unile ~i de RreUtatea m8tcii. Acest punct ori ou insuficients hrang, sau i n nuclee cu,
de vedere trebuie considerat real $i ca ur- citeva zec1 de albine - care cu greu ii
mare 5 ne strsduinl s5 folosim pe cit po- asigur.5 supravietuirea, se deosebeste desi- . .
sibil matci robuste. fn acelayi tirnp, tre- gur de. accle condifli pe care le are matca .
buie s5 avem in vedere c5 prolificitatea ramass in familie dup5 eclozionare.
miitcilor depinde nu numai de volumul ova- DupB cum se pare, prin aceasta se $i ex- . :
relor lor ~i de num5rul de tuburi ovi- ~ l i c a in mare mSsur5 viata szurt8 a mstci-
gene, dar yi de intensitatea metabolisrn~lui lor ~i schimbarea lor inainte de vreme de
(determinat ereditar), de calitatea albine- critre familiile in care sint introduse, fapt
lor care inconjoarii matca, de hrana $i de care din pBcate se intilne~te destul d e des
-$
alti factori. $i totusi este de preferat ! 5 la mstcile de pepiniers.
avem in stupin5 m5tci mari, care in SI- Exists un raport determinat intre masa :
t uat ~a in care toti cellalti factori sfnt egali mgtcii imperecheate . ~ i starea ei (conditia)
asigurH o dezvoltar~ mai rapid5 familiei $i pin5 la imperechere. 0 matca neimpere-
o productivitate miirit5. Acest caracter a1 cheat&, mare ~i brea, se deosebege $i dup5 ' '
rn2tcii. masa sau msrimea corporal5, se de- fmprerechere yi inceperea pontei prin di- + j
termins vizual sau prin cintsrire. Indicii mensiunile dbdomenului $i d5 impresia de -
fiziologici, ins& nu sint deocamdata la in- fernel5 bine dezvoltat5. MBtcile neimpere- . '
dernina aDicultorului. chcale mici nu a t ~ng aceleasi greutsti $i
Aspectul exterior a1 mitcii poate ser\,i dimensiuni dup5 imperechere $i inceputul ,
qntr-o oarecare m5sur5 drept caracteristic5 pontei. Pentru clarificarea raportului Pntre
f n toate etapele dezvolt&-ij acesteia, atit msrimea mstcii imprecheat5 de ras5 car-
In cele 16 zile necesare transformsrii dc patina si starea ei initial& fiecare mate5 a
I
la ou la imago clt $i f n cursul zilelor tit
fast cint5rit5 de d 0 ~ 5 ori - dup5 o zi de
-
se petrece maturarea d~f i ni t i vs a matcii 5i
e~l0Zl0nare $i la InCePerea ouatului. G u - ~ o ~ u ~
,
transformarea ei i n individ producator de au f0st studiate 164 matci neimperecheate a.
0118. pentru aceasta mai s i ~ t necesare 1nc2 $i 118 imperecheate. Pentru a inlgtura even-
18 zile $i = pare cs nu este de]oc indife- tual& influente negative ale nuCleel0r asu-
rent in ce cqhditii trSie$te matca in res- pra calitgtii rn5tcil0rr toate mritcile stu- ;
pectiva perioad5 si mai ales in primele diate au fast intretinute in familii tX&y. ?--,.",_,
zile dupti i e~i rea din batc5. & fapt, In zi-
aveau minimum trei faguri de cuibk.(300X
3 ' : - ,
lele urmstoare eclozion&-ii mgtcii are loc 435 mm). Greutatea medie a rniltcilw -Em-
maturarea organelor reproduc5toare, care perecheate a fost de 13710 fa@ de cea , hi - I
se incheie cu zborul de fmperechere $i tlala (tabela 1).
CU copularea. In aceastfi pwioads au Ioc I. K. Dmfdenko a obtinut date asefi ng-
in organismu1 ei toate acele transformsri toare (1969) stabilind cB m5tciie carpntine
care in continuare asigur5 evolutia pro- neimperecheate clntfireau in medie 190,5 mg, ' - -
ceselor fiziologice care determing carac- iar cele imperecheate erau mai grele cu
terul pontei sale De aceea este deosebit 80,5 mg. 1
de important SA se asigure mstcii tinere Arldiza datelor obtlnur&.pq-mite s5 afir-
conditil normale de via@ in primele zile de m5m cH mentinerea atlt a M-- neIm-
existents. Din pscate, nu totdeauna se d3 perecheate cPt $i a 'eelor fmperecheate fn
atentie acestor cerinte $i nu 'rareori matca conditii bune a dat o diferentri de greutake
1
T a b e l a 1
Greutatea m%tcilor neimperecheate gi irn~erecheae, nig
Dafele Dnvidenco, 1969 t
Masa alrtcilor
*, ; f
rs ( ~ * r n 1 rim ,
.
e9 : ?
neimperecheate 19*,9&1,02 1 115-219 1 1
5;; 1
Srnperechiate , / if: / 263,0*1,M 212-30.2
. -
,
.. T a b e Z u 2 -
urzutah d t c i l o r carpatine neirnperecheate
si la inceputul pontei
, neirnper5chiate.
, rng
-+
de 45-80 mg, in medie 71 mg, lntre masn
du@ fmperechere $i cca dinainte, ccea ce
Pdseamn5 3T0/e plus fafa de matca neimpere-
cheaGi
, (GUBIN. V.A. In : Pcelovodstvo, nr. 10, 1984)
T:
-I. Pr el ucr ar ~ de ing. V. ALEXANDRU
~NL?~CUIREA MATCII PORNIND DE L.4
BOTCI
. ' Poate doriti s B inlocuiti o matc5 pornind
. de la o botcg achizitionat.5 san crescut5
i n stupina proprie. In acest caz, puneti
jos magazinul stupului la care vreti s5 fa-
ceti operatia. scoateti trei rame cu puiet
: din corpul de jos, le scuturati de albine
' (pentrd a f i sigur c5 nu luati $i matca)
: $i le rnutati in mijlocul magazinului, dup5
ce In prealabil ati scos toate ramele din
acestea cu exceptia celer rngrginage. Cam-
pletati cu faguri crescuti sau necrescuti
locurile goale atit din cerp cit $i din ma-
gazin. Puneti o gratie de matci peste oarp
$i rea~ezati magazinul deasupra. L:!sati
s5 treac:! o noapte - timp in care cele
trei rame cu puiet se vor acoperi cu albine
doici - $i fnlocuiti gratia cu un podivor
(eventual Snelgrowe) la care amenajati un
urdinig pentru magazin, opus urdiniyului
de jos. Plantafi botca'fntr-o ram5 cu pu-
iet din magazin, opus urdinigului de jos.
Plantati botca fntr-o ram5 cu puiet din
magazin, fie imediat fie a doua zi dimi-
neat5. Dupa 1-2 zile matca va eclozionn.
iar in urm5toarele 10 zile se va impere-
chea $i va incepe s5 ou5.
Dac5 doriti s5 m5riti stupina, punefi ma-
gazinul pe un soclu ling2 stupul-baz5 $i
\ et i obt ~ne in curind o noui familie.
Dac5 doriti s5 inlocuiti matca din cor-
pul de jos, omoriti aceast5 mat& (sau nu
v2 sinchisiti de ea) $i inlocuiti podigorul
din corp qi magazin cu dou5 foi de ziar.
Albinele vor trece prin aceste foi $i se vor
uni, matcile (in cazul cind cea b5trin5 nu
a fost omorit5 de dv.) se vor lntflni $i se
vor lua la lupG, iar ea tin&& va triumfa.
(Indicatii editoriale. k : The Australasfan
Beekeeper, sept., 1984, p. 44)
Traducere de dr. I. OCRADA
OUA BROGURI UTILE
NlNUL DE ALBINE - instrucfiuni tehnice
pentru apicultorii producstori - de ing. Aurel MB-
laiu si ing, Elisei Tarfa, Ed. Asociafiei CrescFitorilor
. de Albine, Redactia publicatiilor apicole, Bucuresti,
1984, 32 p., 6 fig., 3 grafice, 5 tabele.
In ultima vreme atit fn
tara noastri cTt $i pe plan
mondial se manifcstii un in-
' twes spa@%-pentru aga flumi-
i
tul ,,a 7-led produs a1 stupu-
1 lui" - veninul de albine. 0
; serie de preparate apiterapice
pe bazd de venia de albine
; $i+u dovedit cu prisosinf5
: virtutile t5mWihoare. A$a de
exemplu slnt preparatele in-
.'jectabile : CFl, CFh Melinin
'.$i ,Apitoxinim - produse b
':-T5;RS.S. ; Apis qrtron gi Fo-
rapin pr&+se*M R.F. Germa-
nia; Mellivenin .pt-adus i n
R Da Bulgaria sau preparatele
pentru uz extern : Apitoxi-
mum liniment $i unguent pro-
duse in U.R.S.S. ; Melivenon
liniment $i unguent produse
in R.P. Bulgaria. Un f oar k
bun gi deja consolidat renu-
me $i-au ciqtigat produsek
romine$ti Apkeven unguent
$i liniment, medicamente opi-
terapice elaborate ' de Insti-
tutu1 de cercetare $i produaie
pentru apiculturZt P Asoci-
atjei Cresc5torilor de A b b e
destinate tratamentuIui unor
afeeiuni reurnatismale, tulbu-
rarilor de cixulatie perife-
ri d, a vhd bune rezultate In
masajul sprtivilor.
Pentru as i mar ea necesaru-
h i de materie prim&, Insti-
tutu1 de cercetare $i prodactie
pentru a p i c u l m a el ahr at
$i brevetat metoda +i apar -
lura necesar5 obfinerii v@#-
nultli de albine, difuzfnd in
teritoriu un n u mk de apara-
te astfel c5, anul trecut, au
fost obtinute de la produci-
tori primele cantitZti de ve-
nin de albine.
Mergind pe linia i nt e dr i i
orga'nice a cercettirii cu pro-
ductia, En ideea transferului
rapid a1 rezultatelor cerceu-
rii ~tiintifice In productie, re-
dactia publicafiilor apicole a
editat o foarte util5 $i corn-
p1et.A brovur6 intitulat2 ,Ve-
ninul de albine - instructi-
uni tehnice pentru apicultorii
producAtoriU. Autorii - ing.
Aurel MBlaiu, directorul In-
stitutului de cercetare $i pro-
ductie pentru apicultur2 ji
ing. Elisei Tafia, secreta-
rul vtiintific a1 institutului -
au reuqit s5 redacteze ~i s5
reuneasc5 Pn lucrare agie mai
importante aspecte referitonre
la producerea veninului cle al-
bine.
In brovur5 slnt cuprinse :
Caietul de sarcini nr. 4&'19B3
privind veninul de albine
cristalizat ; instructiunile de
utilizare a aparatului pentru
recoltarea veninului de al-
'bine ; un material documen-
tar jntitulat : ,Veninul de al-
bine un produs apicol folosi-
tor omului" ; un alt material
tehnic referitor la prefectio-
narea aparaturii pentru obti-
nerea veninului de albine,
perimentale privind sfabilirea
Chnologiei de obtinere a \-e-
ninului de albhe.
Oportunitatea $i utiliwtea
acestei bro$uri slnt atestate de
gradul sporit de interes ma-
nifestat de apicultori pentru
producerea veninului. In lu-
crare, tofi cei interesaf~ g&-
sesc suficiente date riguros $i
accesibil redactate, sistematic
$i convingator prezentate,
astfel cB brqura dep8:e~te
valoarea unei publicat~i ce
oferi o lectur5 agreabllk, ea
constituindu-se ca un util $i
eficient instrument de lucru
pentru apicultorii producA-
tori.
Fi r2 indoiali ca prin r&-
pfndirea b r o ~ r i i In mnren
mas6 a stuparilor, intentia au-
torilor de a oferi fiecirui api-
cultor o nou& pos~bilitate de
diversificare a productiei api-
cole Fn scopul cre~terii efi-
cienfei economice $i a renta-
biliufii stupinei 191 va g5si
conditii de transpunere in
practic5. Utilizfnd cit mai de-
plin potenfialul productiv al
familiilor de albine, fiecare
producitor, pe ling5 avanta-
jele materiale Certe pe care
le va obtine, va coptribui la
asigurarea cu substanta activ5
necesarg realiz&ii unor pro-
dme apiterapice deoseblt de
valoroase, produse de mare
viitor. Este de altfel $i con-
vingerea care i-a determinat
pe cei doi autori s2 ofere-ci-
titorilor br qur a respectiva,
broswl care, sht em sigwi c2l
se va bucura de succes.
precum $i unele rezultate ex- A.P.
MARCAREA MATCILOR de biolog Paul Bucat5,
Ed. Asociafiei CrescGtorilor de Albine, Redactia pu-
blicafilor apicole, Bucuregi, 1984, 28 p., 12 fig.
In apicultura modern5 mar-
carea m5tcilor este conside-
rat8 o operatie foarte i~npor-
tan% $i absolut neesar a in
orice stupin5.
Lucrarea se adreseaza api-
cultorilor In vederea execu-
Grii acestei operatii. 0 dat8
cu diversificarea productiei
apicole necesitatea marcdrii
~At ci l or este ~i rnai evident5
deorirece matca marcatti este
gBsitB mult mai *or atunci
cind anumite lucr5ri o cer.
Din cuprinsul lucrgrii se Pn-
telege c5 ast2izi marcarea nu
este un lux ci o necesitate
iar executarea ei nu e s e difi-
cil& ci cere apicultorului nu-
mai putin curaj pentru a o
I ncepe. Pentru siguranta mai
mare h executarea ei se re-
comandg ca apicultorul sa lu-
creze mai intiii pe trlntori.,
Marcarea mBtcilor este tra'
tat5 simplu, pe fn?elesul tU-
turor fiind ilustratii clar. I n
desene sPnt prezentate atlt
T
unele, ustensile si gateria&
folosite In acest scop,..cft vi
1
modul de manipulare a milt-
cii in vederea executaril lu- ,
crarii respective. . I
Fiind scrisA de un ccrce-, ,
ttitor a1 Institutului de crzrce- ,
tare $i productie pentru api- ' -"
cultur5, din catlrul' laborato- -
rului de geneti&
rare a albinei, lucrarea
b~ne documentat&,
toate aspect.de operatiel
marcare a mitcilor.
DUH clteva
deosebit de interesans, au-
torul trece la prezentarea
propriu-zisit a marcgrii mBt-
cii. cu toate -detaliile new
s ak. In cqntinuare se:opreg-
te asupra marcarii lucr&toare-
lor $i trintorilor, prezentind
crteva metode de marcare, lu-
crarea incheindu-se cu unelr.
recomandari privind executa-
rea acestei mportante opera-
tii.
Trebuie &ki &Ef ~@t or ul :
este fiu de apicultor $i perso-
'
nal are o stuDina In a- -?
pierea zi l voi ul ~ de pe malu1
,
~ > g e ~ U l ~ i , din corn Cbrnetu,. <. '
Recomand dl duros aceastti-: ,- ,
lucrare atenfiei stuparilor, fi-
ind convins ca nu va 1ipsEs ;ji
din biblioteca nici unui opi- ; : *
cultor dornic de a practica o
.rz
apicultur5 a. mair. raf ivml5" ,-.-
$i modern&. "-"- a -5
.z. V o I C u m ~ <
- \