Vous êtes sur la page 1sur 34

Revisti lunari de schimb ds experis* qi

Indrumare metodologid apicoli ditat3 de


Auociatia Cd t o r i l o r do Albine din Republia
Socialid Romhia
C U P R I N S
IDEI VALOROASE LA ~NDEMIIUA TUTUROR
V. DELEANU : Despre veninul de alblne 91
l&pti$orul de mat&
0. MILEA : Nou 51 tradltie pe meleaguile
vcchiului Babilon
C o p e r t a I-a : Toamna este sezonul in care tncepe
repararea fi r e c o n d i ~ t e a utClajelot apicole
(foto : ing. E. TARTA)
CONTINUTUL INTERDISCIPLINAR AL APITERAPIEI
Dr. C. NEACSU
1. CONCEPTUL : omul ca sistem in-
tegral si relatiile sale endo si exocor-
porale.
Via@ sau procesul vital se desfs-
?oars intr-o continu5 relatie dialectics
cu mediul inconjur5tor. Interdepen-
denta organism-mediu constituie para-
metrul specific ce caracterizeazs dina-
mica intregii desfS~ur5ri a vietii.
Categoriile de relatii ce au loc in
parcurgerea timpului biologic cuprind
- in raport cu organismele vii - pe
cele exocorporale (organism-mediu
extern) ~i endocorporale (organism-
mediu intern).
In evolutia ascendent perfectibil5
a sistemelor biologice, procesele de
adaptare au constituit elementul ca-
racteristic privind asigurarea homeo-
staziei.
Sistemele biologice mai putin evo-
luate (inferioare) cuprinse in regnuri,
specii, ordine etc. se insereazd in gru-
pul sistemelor integrate si/sau inte-
grale.
Organismul uman este unicul repre-
zentant a1 sistemelor integrale *, deti-
nind calitatea specific5 acestei catego-
rii de sisteme $i anume de a crea
,,plus inforpatia".
Relatiile exocorporale realizate de
organismul uman si privite prin prisma
integralitstii includ laturi calitative di-
ferentiate in raport cu o sum5 de cate-
gorii de parametri. Una din aceste ca-
tegorii o constituie relatia intersiste-
mic5 definita ca biocenoz5 (sisteme
ecologice).
Dintre relatiile cele mai vechi si im-
plicit mai eficace pentru viata -omului
au fost cele stabilite cu familia insec-
telor albine, a c5ror comportare qi mod
de via@ constituie un model apropiat
de cel a1 omului, implicit prin .nuan-
tau social5 (sau-de grup organizat per-
manent).
Produsele stupului, ca produse ale
naturii, au constituit prin efectele lor
biologice (calitative sau cantitative)
produse asimilate de om. Valoarea lor
nutritivs, unele efecte de confort bio-
logic, dar mai ales eficienta lor tera-
peutics au' constituit parametrii care
au sustinut interesele deosebite ale
omului pentru ele.
Prin multitudinea influentelor pozi-
tive asupra organismului, produsele
melifere, ,,acopersU o gam5 intins2 de
procese biologice si biomedicale.
2. EFECTELE FARMACOLOGICE
POLIMORFE ALE PRODUSELOR
APICOLE
Prin intregul proces de ,,producere",
mierea ~i toate celelalte produse re-
prezintg rezultatele unei activit5ti bio-
logice a albinelor, activitate ce se des-
f5voarg intr-un cadru de adevsrat.5
,,strategic si tactic5 de relatii de tip
social".
Prin modul lor de comportament in
viata lor biologic5, albinele realizeaz5
un adev5rat sistem integl-at, asigurind
8i o real5 integrare intre regnul ve-
getal ~i animal, ?i in special cu omul.
Integralitatea, ca expresie a unui
anumit tip de corelatii a actiunilor si
a atitudinilor in timp, cuprinde etape
specifice si extrem de interesante. De
reijnut, dup5 p5rerea noastr5 .cicliza-
reau sau rimicitatea . acestor procese
incepind cu faptul c5 fiecare sezon
astronomic vine cu un ,caracteru flo-
ral specific, apoi ritmurile cicardiene .
ale activitgtii enzimatice incriminate
in complexul proces de fonnare a mie-
rii sau a unor derivati ai s8i Pn stup.
Este vorba de ,producerea6 acestor en-
zime Tn organismul albinei cit si de
mecanismele de prelucrare a nectaru-
lui, polenului etc. de c5tre albine pen-
tru intregul proces de formare a mie-
rii. fn acest sens s-a remarcat c5 pro-
dusele melifere ca expresie ,prelucra-
t5" a naturii vegetale produc modifi-
1
c h i pozitive (uneoti $i neg&i$e"- fn-
raport de dozi) asupra unor metabo-
lisme din organismul uman. De aci
tendinta spre cercetarea acestor core-
law care ast5zi a devenit o formi de
preocupare organizati. Polimorfismul
actiunilor biologice a unor produse
melifere a fost cunoscu;t in decursul
timpului in mod empiric, crescitorii
de albine avind un anumit ,,compor-
tamentu biologic. Este cunoscut astizi
tabloul specific a1 imbolnivirilor sau
a1 rezistentelor la boli ale apicultorilor.
Consumul de produse apicole (mie-
rea, propc#sul, polenul, liptisorul de
matcii .etc.) In mod sustinut ca si in-
tep5turile (aleatoriu sau organizat) cu
veninul de albin5 au f5cut ca asGzi
- cind problema apiterapiei a devenit
un domeniu de preocupare medical3
~i in tara noastr5 care are o striveche
tradive apicoli - studiul acestor efec-
te biomedicale s5 fie sustinut ~i consi-
derat ca o problem2 de ferm5 necesi-
tate.
Cunoa~terea principiilor active bio-
logice, izolarea $i obtinerea lor, apli-
carea lor in scop farmacologic pe ling5
ajutarea organismului chiar qi in dife-
ritele etape ale unor boli, constituie
astAzi preocupiri devenite traditionale
si inserate in activitatea de cercetare
biomedical5.
Studiul izolirii principiilor biochi-
mice, a purificarii lor, pentm obtine-
rea unor efecte mai puternice, studiul
activit5f;ii specifice farmacologice (ac-
tiuni generale sau localizate pe unele
afectiuni) au intrat in preocuparea
constant5 a unor unitiiti de lucru (in-
stitute), csp5tind prin aceasta un con-
tinut interdisciplinar.
De la tehnologiile moderne privind
obtinerea si recoltarea produselor ceea
ce implic5 unele doGri industriale,
intre altele de chimie alimentar5, bio-
fizici etc. si pin5 la izolarea unor prin-
cipii active, aceasta impunind cu ne-
cesitate contributia unor discipline pri-
vind profilele de chirnie organic5, chi-
mie analitic5, biochimie, biofizici, bio-
,lc$jie;i&rina~logie, toate preocaptirile
atest6 multidisciplin~rea domeniului,
Testarea - dupi criteriile de cerce-
tare StlintificB - a actiunilor .,,biolo-
giceK (metabRce~.$i farmacologice) a
diferitelok produs purificate implic3
o interdisciplinariMe, asigurat5 de o
pluridisciplinaritate t&hnologici.
3. MECANISMRLE WEN DO-
CRINOMETABOLICE ANTRENATE
fN APITTRAPIE
i
Prin nivelul la care pot ,,actionau d'i-
feritele produse apiterapice se eviden-
tiazi implicit caracterul interdiscipli-
nar a1 apiterapiei.
Astfel, efectul favorabil a1 veninu-
lui de albine asupra circulatiei san-
guine la om este cunoscut din timpu-
rile strivechi. Aceste efecte au fost
relatate de la gangioplegie pin5 la
efecte asupra creierului. Din punct de
vedere clinic actiunea veninului de al-
bine se manifest5 sub diferite forme
de la cea pozitiv5 farmacologic - uti-
'15 in terapie - pin5 la cea toxic5 cu
diferite tulburiri.
Studiul actiunii toxice asupra siste-
mului cai-diovasqular a veninului de
albine a fost inceput aproximativ de
acum 45 de ani si continuat pPn3 as-
t8zi. Experimental, acest studiu a fost
sistematic efectuat prima dat3 de
N. M. Artemov gi colab. 1951, observin-
du-se c5 dilutii mari (lJ5 000-1/50 000)
determinii reducerea contractiilor pe
inima de broasc5, crescind tonusul
ventricular qi apiirind aritmia qi blo-
cul de ramur5. Este interesant c5 ve-
ninul anihileaz5 unele efecte asupra
inimii ale nervului pneumogastric si
r5mine insensibil la acetilcolini. Pe
inima izolat5 de pisic5 si perfuzat.3'~-a
observat c2 dilutia 115 000 deMming
un strop ireversibil, efectul--inhibitor
fiind insotit de actiunea n&t i cro-
motropic5 si miotropicg. .
Dilutiile mari (11100 006 a u un efect
inhibant slab asupra inimii cu redu-
cerea numai a amplitudfii contractiei
si cu disritmie. S-a observat o bradi-
cardie sinusalH imediat dupi injectare,
asociat5 uneori cu extrasistole. Dozele
mari determin5 tulburiiri mai serioase
cu revenire dup5 60 minute a waseelor
EKG .Inocul5rile repetate determin5
un bloc atrioventricular, repetarea do-
zelor subletale fgcind ca blocul s5 fie
asociat gi cu modificarea traseului QRS
si cu crefjterea undei T. "
Daca veninul este administrat in-
tern, activitatea ihimii este puternic
disturbat5 .Administrarea intradermi-
c5 a veninului produce modific5ri mult
mai reduse, introducerea in circuitul
sanguin ' a dozei toxice determinind
reacui reflexe neuronale. Dozele letale
de venin de albine par nu numai a dis-
turba nervii centrali fji intracardiaci,
dar si a afecta direct sistemul cardio-
vascular qi implicit centrii de autorna-
tism ai acestuia.
Un efect important cardiotoxic a1
veninului consti in perturbarea flu-
xului coronarian care poate f i apre-
ciat prin reducerea volumului lichi-
dului de perturbare Tn inima izolat5.
Se pare c5 efectul este Pn relatie cu
continutul in melitin5 a1 veninului,
sub6tanV care este capabils s5 con-
tracte muychii netezi. De askmenea,
trebuie retinua si relatia cu continu-
tul in histamin5 al veninului.
La introducerea veninului cu ajuto-
rul ionoforezei prin ultrasonare asupra
tesuturilor s-a argtat c5 se produce :
crefjterea num6mlui de mastocite ac-
tive, cu crgterea grdnulelor - deci a
substanpi mucopolizaharidice - hi-
peremie cu hiperhidratare qi cu inhi-
bitia colinesterazei.
Stimularea metabolisrnului mucopo-
lizaharidelor are. efect stimulativ prin'
intermediul axului hipofizo-suprarenal
(demonstrats prin reducerea acidului
ascorbic din gland5) cu eozinopenie, o
activitate enzimaticli puternicg yi o
marcat5 readie osteoblasticli. Permea-
bilitatea capilarelor are un caracter.10-
cal, mastocitele desc5rcind histamina,
serotonina ~i catecolaminele ce deter-
min3 modific5ri ale permeabilitstii.
Prezenta hialuronidazei din venin pare
a .interveni la, reactiile locale.
Introducerea ionoforetic5 a veninu-
lui in aria dureroas5 determin5 deta-
sarea curbei patologice fn zona vege-
tativ5. Efectul favorabil a1 veninului de
albine este cunoscut qi in relatie cu
afectiunile reumatice qi maladiile hi-
percronice (experimental sau uman) in
legHtur5 cu bolile vasculare obliteran-
te qi degenerative, prima observat?e
clinic5 privind efectul veninului fiind
raportati In 1960. Efectele curative ale
acestui prodns au .fast semnalate fn
numeroase lucr5i-i la congresele si sim-
pozioanele internationale ale Apimon-
diei.
De asemenea, potenFred efectuhi
terapeutic a1 antibioticelor de c5tre
propolis, pe ling5 hctiunea proprie an-
tibacterian5 si cicatrizanti atest2 par-
ticiparea acestui valoros produs apicol
la mecanismele imunitare ale organis-
m~l l ~d (titrul irnunitar. a fost'g5sit cres-
cut la animalele care au primit $i pro-
polis fat5 de martor).
Este indeobfjte cunoscut5 activivitatea
biologic5 a lgptisorului de matcH prin
proprietatile anabolice la indivizii slabi,
determinind la cei b5trfni o creqtere
Tn gireutate pe ling5 reducerea dureri-
lor Pn convalescentele chirurgicale.
Efectul de reglare a capaciatii imu-
nitare fn autoimunitate este o alt5 la-
tur5 de bioactivitate pozitivg a 15pti-
sjorului.
Polenul este un alt produs bioactiv,
cules cu atita trudH de albine, care a
fost atestat ca avind certe efecte po-
zitive in unely afectiuni ginemlogice
sau neuroendocrine. Multe din efectele
acestor'produse apicole au putut fi ex-
plicate mai bine dup5 aparitia lucr3-
rilor de cercetare cu conl$nut biochimic
analitic qi biumedical, cunoscindu-se
factorii activi componeng de l a mine-
rale pfn5 la moleculele complexe or-
ganice glicopmteice, lipoproteice etc.
~ k i z i , diferite discipline medicaIe
beneficiazli Pn modelele lor terapeutice
de efectele gozitive ale diferitelor pro-
duse apiterapice. Asa, de exemplu,
dehatologia, ORL-ul, of talmologia,
gastroenterologia, neuroerldocrinologia
gi altele pot insera cu eficientil evi-
den@ unele din produsele apiterapice
deja exi'stente in arsenalul terapeutic.
fn plus, experienw clinic2 cip5tatA in
aceste domenii in ultimul timp oferg
eficiente PmbunBt5tiri ale diferitelor
formule ,,farrnacologiceu, in care sint
i ~cl use produsele apiterapice.
Apiterapia modern2 constituie o ga-
rantie a efectului pozitiv a1 produse-
lor naturale pe care le detine apicul-
tura In lupta pentru asigurarea s2n2-
tA@i mul ui .
G L O S A R D E T E R ME N I
DE S P E C I A L I T A T E
ritmuri cicardiene = ritmuri biologice care
au o durata de 24 ore
ganglioplegice = substante care aaioneazl
asupra ganglionilor nervoql gi le reduc
activitatea
aei une cromotropic3 = o activitate indus5
in raport de tlmp
bradicardie = ritmul sc5zut sub valoarea
normal3 a b5tAilor inimii
ftaseu EKG = curba curentilor ce @par h
timpul contractiei inimii prin m5surarea
cu un aparat adecvat - Electrocardiograf
extrasistole = b5Mi suptimentare ale inimii
, fat5 de cele normale (sistole gi diastole)
traseu QRS = sector din traseul EKG ce
include, o parte a activit3tii inirnii
unda T = o components electric3 din tra-
seul EKG ce arata $i starea de irPgare
cu sfnge a inimii
mastocite active = celule existente fn' tesut .
$i care au o actiyitate biologic5 impor-
tanta
substanp mhco~olieaharidici3 = reprezinu
componentele tesutului viu
hiperemie = o stare a organbmului In care
o par k din tesut (sau piele) reprezinti
o vascularizatie acentuaa
colinesterazii = enzimg care degradead In
mod fiziologic una din substantele active
ale sistemului neurovegetativ $i ehume
acetilcolina
eozinopenie = starea In care numbul de
celule (casinofilele) din srnge slnt sea-
zute sub normal
reactif osteoblastice = reattii fn care celu-
lele specifice din oase (osteoblastele) intra
in activitate
proprietgfi anabolice = factori care deter-
min5 reacfiile metabolite ale organisme-
lor c5tre sintez3 (anabolism) $i nu c5tre ,
consum (catabolism)
histamina = substanw bioactivii (conside-
rat3 hormonul care se g2seqte In tesuturi)
$i care activeaz2 sistemul nervos central
serotonina == un alt derivat bioactiv cu rol
hormonal la nivelul sfngelul $i tesutului
catecolamine - grup de horrnoni secretati
de glande medulare $i care au activitate
biologic2 important5 In organism
titrn imunitar = reprezint5 capaaitatea
(cuantificat3) imunitar5 a organismului
exprimati3 prin cantitatea de gamaglobu-
line existente $i m5surate.
1
I '
I MP OR T A N T A ECONOMI CO' - API COL~ A. CATI NE~LOR
. Dr. ing. I. V. CrRNU
I
I
Sub denumirea popular5 de dtind - CaracterCzare apicolli. C5tina albg
se intilnesc in flora Wrii noastre dife- inflore~te abundent in cursul lunilor
rite specii de plante, f5r5 a fi Sn ge- Bprilie-iunie, in funaie de altitudine'
1
neral inrudite di n punct de vedere bo- $i evolutia vremii, furnizfnd pe o lung5
t
tanic. Dintre speciile cu valoare nee- perioadB de timp culesuri insemnate de
taro-polenifers mai fnsemnatii $i cu 0 -nectar qi polen, pentru intretinerea gi
r5spfndire mai larg5 pe teritoriu avem: dezvoltarea familiilor de albine.
I
I
c&tina albli, clitina de garduri, c&t.tna Florile mici, galben-verzui, deosebit
r o~i e qi intr-o m3sur5 redusii, ctitina de atractive pentru'albine sint vizitate
5
micii. intens in tot cursul zilei. In conditii fa-
t
Trebuie s5 mention5m d: la fnceput, vorabile de cdes se poate realiza la
a
cB degi ctitinele sint mai putin cunos- stupul de control sporuri de 6-8-kg/
I
cute qi apreciate de apicultori, totu$i zilnic. Din investigatiile .eectuate de t
acestea se caracterizeazg printr-o lungti diferiti cercet5tori, productia de miere
i
perioadB de inflorire, rusticitate qi in a fost evaluat3 la 30-50 kglhectar.
li
acelasi timp prin abundenw floral& Importanfd economicti. Pe ling5 1
1. CZtina alb5, cBtina de ' du aportul nectaro-polenifer deosebit de
(Hippophae ramnoides L.) este un ar-
insemnat, acest .arbust prezint3 nume-
bust spines, ramificat, din familia roase alte propriet5ti valoroase. Astfel, 1
Eleagnaceae, inrudit cu salcia rnirosi-
plantatill(, de cStin5 albg au proprieta-
I
toare (fig. 1). Cregte spontan ajun@d
tea de a fixa dunele si terenurile su-
4
in mod obiqnuit la 2-3 m PnBltime, iar
puse alunecgrii ameliorind in acelagi
1
pe aluviuni si prundisuri fertile poate
timp structura gi compozitia solului.
dep5~i 5 m. TotodatZi fructele la maturitate au 1
o larg5 utilizare in farmacie $i medi- ' I,
I . cin5, datorit3 continutului bogat in vi- i
I tamine, precum B1, B2, C, PP, $i al- .
tele. De asemenea, ceaiul din fructe
preparat sub form5 de infuzie este
antidiareic g i constituie un tonifiant
pentru organism.
Pe ling5 aceste multiple qi impor-
tante avantaje economice pe care le
asigur5 cstima albB, trebuie s5 men- .
tionam qi pe acela ca plan@ ornameli- .
talB, atit prin lujerii qi frunzele sale
argintii, cft qi prin buchetele d6 fruc-
te galbene-portocalii care persist3 pe
ramuri pin5 la ctiderea brumelor tir-
L
zii.
Ca urmare se recornand5 a fi plan-
. Fig. 1 tau cu preferin* pe terenurile abrup-
Arealul natural optim a1 c5tinei albe
te, degmdate, deoarece se fnrnulteqte
se intilneqte in zona subcarpatic&, pe
CU u~u'i"@ prin s&mfn@, but a~i ?id=-
Valea Prahovei gi a afluentilor s&i, joni-
Valea BuzSului, Valea Rimnicului SB-
2. CZtina de garduri, licin5, rhchi-
rat, etc. Creqte frecvent de asemenea war5, zaharics (Lycium halimifolium
in Cimpia Dungrii qi pe malul m5rii. Mill) este un arbust spinos din fami-
,
-
. ,
. . . . - - I .
-: ... ~ ,
1iaSofatkceae: 0riginari "din su+l rile i u l t k o ~ de 'lung5 durats qi- g-.
Europei se cultiv5 in prezent in. toat8 : ,,lorhtia vie a frunzelor l a maturitate.
tara pentru garduri vii qi decor (fig. 2). C-titina de gaduri se inrnulte~te cu
"vegeteaz5 bine pe ~k01u~ile e l e mai quri nt a prin sh-intti, qi drajoni (se-
&race qi uscate, ajungind fn fn8ltime pararea drajonilor'in ;toamns). . .
. .
. . ' . 3. CMinii riqie (~rtniarf;n ramosissi~ma
Ldb) este un .arbus't 2-3 . .m Pntil-
, time qi face pade,.kliii familia Tamari-
caceae. CreGte spantan. In' ztivoaiele din
sudul qi sud-&tul tgrii, pe &$ipuri. ~i
,
pietriquri. Suportri bine .-terenurile s&-
raturoase, extinzindu-se masiv ~JI ste-
pa s5rat5 cuprinsg intre rlurile Rfn'inic,
Buzgu. si Siret. Vegeteas de asemenea
. .
bine pe dunele din Delta qi Dobrogea.
- . (fig. 3). ~.
Caracterizare apicolii. Cstina r qi e
fnflore~te in lunile iunie-august, cu
. .
flori. mici, . roze sau albe, mirositoare,
. atractive pentru 'albine.
, . CBtina roqie furnizeazg nectar qi po-
len pentru Pntretinerea qi dezvoltarea
& .
farniliilor de albine. Productia de mie-
Fig. 2 re a fost evaluata la 20-25 kglha.
Importanfi economicti. Datoritti crg-
pinti la
E~~~ foarte rezisknt. I? . terii sale rapide qi facultstii de a se
ger ~i gaze, ckea ce Pi, confer5 0 mare butA$i uvr , cstina r o~i e a fast intro-
raspindire In tar5, devenit in unele
locuri spontaneu. Plantatii mari de li-
cin2 se gtisesc mai ales in Dobrogea
qi Cimpia Dungrii. %
, ' Caracterizare .apicolli. Cstina de gar-
duri infloreqte din iunie pin5 in sep-
tembrie-octombrie. Florile fn fasci-
cole cite 1-4 la subtioara frunzelor,
de culoare violet.2-purpurie d e dife-
rite nuante sau liliachii sint intens vi-
zitate de albine in tot cursul zilei pen-
tru polen si nectarul concentrat (40-
42% zahgr). Productia de miere a fost
evaluat2 la 25-50 kgjha. . . .. . . -
: . _
Importunfti economicii. Acest arbust
- ,
goate fi folosif cu succes pentru gard
viu in jurul vetrei de stupins, asigu- . . ,
rind pe o lung5 perioada de timp un . .. . . . . . ~
. ,
. ,
cules de intretinere Q dezvoltare pen-
dus. in perdele de protectie
tru familiile de albine.
- ,
a 'csilor 'ferate , ~ i a-cimpului. De ase-
fn awl@ timp, plantatiile de ctitinii
menea, serveqte la :fixarea dunelor qi
constituie un decor deosebit, p j n flo-
la corectia torentilor etc.
Pe lingli ace5te valoroase utilizari Pn i
DESPRE FAGURI
silvicultur5, catina r qi e furnizeaz6 ;
produse pentru industria tiibscariei ~i
pentru medicini. Totodata se cultivs !
I. KRAFFT
0
Ca planti omamenMa.prin parcuri gi ; ,
OdatP cu aparitia fagurilor mobili,
spatii verzi.
; apicultura a intrat fntr-o nou5 era. Au
4. Cgtina micg (Myfiearia gemani- . fost eliminate practic ,toate inconveni-,
ca Desv-), este arb& de 1-2,5
! entele leg& de albingrit~l rudimen-
fni?ltime
din . familia. ~amri caceoe ! b r , stuparul adnd la dispozitie
gama
Cr e~t e s ~ n b n Pe pmdiSurile 8i *- ! largi de metode eficiente specifice sis-
viunile fiurilor din regiunea montan;, 6 temului de stupi folosit sau in .rnnfor-
. .
. , . i .fnitate cu scopul urmgrit., Putind mgri
. . 0 sau miqora dupa nevoi. volumul stu-
' i pilor, de a face :roi artificiali la mo- -
; mentul oportun, de a .crqte' mlitci di'n
8 familii cu calit2ti exceptionale, precurn
.
+ si de a. pgstra aceste m5tci zil'e si chiar
,.
f luni dupe eforturi deosebite, a fPait ca ' , ,
. .
! ' ~roductia apicola sB creasca an de an
! iar apicultura sB devin5 o preocupare
, :
4 plgcu6 ~i rentabil5. : . . .
8 Dac5 productia , de 'miere a dreidut
. . .
j ajungirrd ' l a, 3 0 4 0 kgtfarnilia cored
,; intretinutg,productia de cearli adstai-
; nat sau si mai grav are tendinta de a
regresa. In acest caz multi-stupari din
. '
! produc5tori devin consumatori de cea-
, ,
! r i . Cum numarul familiilor de albine
cr e~t e an de aq, iar aceasta cre~t ere se
. . .
'"
f datorevte in proportie de 50-600/0 stu-
! parilor incepatori consumatori de cea-
4 1-5,. calculind ~i ceara folosit3 ,fn in-
. , \ . .
Fig. 4 . 4 dustrie, cear5 nerecuperabil5 pentru
; apiculturs, situatia cerii devine o adel
vPi.ata problemg. In aceasti5 situatie
astfel incit nu prezintf importan@ ! grav5 dup5
mea, ,nwg .stupa-
pentru apicuftur*.
f rilor ne revine .obligatia, indiferent de . '
Se cultivg adesea ca planti ' h ~ a - , #
. nurngrul de stupi pe care ii avern, s5;
, .
menhle, avind flori mici de culoare
mze-pal. De asemenea, se foloseste.ln ! "lorific5m la maximum insusirea fa-
anumite lucr6ri forestiere (fixarea ma- ! miliilor de albine >de a produce cea6.
*
, .
lurilor ~ i . aorectia torentilor) in regi- ! .
INTROpUCEREA FAGURaOR
unea colinara qi fiontang (fig.. 4). ! .ARTIFICIALI IN STUPI.
Se inmultqte prin s?imfhG si but a~i . f
Orice familie de albine nomal i , care.
are puiet de toate uirstele, hran5 su-
B I B L I o GRAF I E : & ficientii, produce cear5 $i cllidgte fa-
; guri. Momentul aparitiei producerii ce- ,
1. Cirnu, I : Flora melifera. Edit. Ceres,
Bucurevti, 1980.
8 rii gi deci a clAdirii fagurilor este strins
2. Dumitriu TSGrann, I. qi col. : Arbori $i $ legat de urm5toarele condivi :
arbuvti forestieri gi ornamentali cultivati
- familie putemicg cu multe albine
- fn R.P.R. Editura Agro-silvi&, Bucurqti
1960.
; tinere cu glandele ceriere ddvoltate ;
-
j '
- hran5 suficient.5 ;
- cules de nectar qi polen ;
- temperatura s5 nu sbad5 noap-
.tea sub 10-12"'C iar ziua sub 18-
22O C ;
- existen@ spatiiior libere fn cui-
. burile' familiilor de albine.
Aceste conditii sint intrunite, in @Pa
' noastr5 o datA cu inflorirea pomilor
f ructiferi.
Momentul inceperii producerii cerii
de ciltre familia de albine p a t e fi.
uqor observat de apicultor, dup5 ,al-
. bireaU celulelor in parka superioarii
a fagurilor si dupii inceputurile de f5-
guraqi in spatiile libere (hrhitoare,
diafragme etc.). In aceast5 perioad5,
in functie' de puterea familiei, introduc
1-2 faguri artificiali intre ultimul fa-
gure cu puiet qi fagurele de acope-
rire. Acest fagure este introdus cu
partea pe care-se g5sesc sirmele spre
cuib. In aceastg situatie, chiar in ca-.
zul ip care una din sirrne nu este aco-
'perit5 cu cear5, fagurele este frumos
clgdit qi nu se onduleaz6.
Cei mai frumoqi faguri sint clBditi
i n d fn periaada culesurilor de inten-
sitate mare - saldm,,tei, zmeur5 $i
fioarea-soarelui. La aceste culesuri cor- ,
purile de multietajat slnt adBugate de
mine cu 4-6 faguri cl5diti iar restul
faguri' artificiali. Dac5 culesul este
bun sau foarteO bun qi timpul fa-
vorabil, nu se observ5 diferente
intre productia de miere la corpurile
ad5ugate numai cu faguri cl5diti fat5
de corpurile in care au fost interca-
lati qi faguri artificiali. Cu toate c6
am suficienti faguri cl5diti de rezervi,
am f5cut experinta adilugind lntre car-
purile 1-2 ale stupilor multietajati
corpul 3 nurnai cu faguri necl5diti.
Atit la culesul de la salcfm cit qi la
floarea-saarelui aceqti faguri au fost
frumos cl5diti qi urnpluti au miere. In
astfel de situeii am facut urmiltoarea
observatie : familiile bune productitoa-
.
re de cearli sint fi bum produclitoare
de miere.
Consider foarte normal ca fntr-un
sezon media fagurilor de multietajati
clgditi pe familia de albine s5 fie de
12-15 iar in cazul stupilor Dadant de
10-12. Procedind. astfel putem refor-
ma toamna pentru fiecare familie din
stupin5 cantitatea de 10-12 faguri, ob-
tinind numai pe aceast5 cale 0,800-
1 kg cear5 marf5.
SORTAREA FAGURILOR TOAMNA
ClAdind faguri suficienti, pe Bng5
productia propriu-zis8 de cear5 marf5,
rnai rezolv5m o problem5 de maxim5
imlportantg si anume, evitZim degene-
rarea morfologic5 qi fiziologic5 a gene-
ratiilor viitoare de albine. Personal m-a
impresionat un studiu efectuat cu ani
in urm5 de ing. R. Iordan, care efec-
tuind sute de m5suriitori a ajuns la
urm5toarele rezultate :
MBsur5torile au fost f6cute fn pa-
.ralel pe albine eclozionate din faguri
in care nu a mai fost crescut puiet,
comparind rezultatele cu cele obtinute
prin m5sur5tarile obtinute de la albine
eclozionate din faguri, in care au fost
crescute 40-42 generatii de puiet
(tabelul 1).
Fagurt vechf Faguri nof DifereNe '
Diametrul mediu a1 celulelor, rnm 4.9 5.36 .0.46
Greujatea medie a lawelor.
I
FU 3 zile inainte de eclozionare, mg 130 152 32
Lungimea trompei, mm 6,4 7,3 0,9
Inciirciitura medie di nectar, mm3 32,O , 43,7 11,7
I
8
Fildnd un mic calcul, observZim ca
in cazul unui cules la care particips
20 000 de culegstoare ele vor reuqi s5
culeags la un zbor .aproximativ
20 000 x 43 = 860 000 mm3 de nectar
in cazul cB au eclozionat din celule
noi, fa@ de 20 000 X 32 = 640 000 mm3
dacg culeggtoarele au eclozionat din
celule vqhi . Diferenp este de
860 000 - 640 000 = 220 000 mm3 la
un singur zbor.
Analizind aceste rezultate, orice co-
rnentariu este de prisos.
Din aceast5 cauzg, toarnna, fagurii
sint verificati in stupina mea bucatg
cu bulcat5 atit cei care vor rambe in
stupi iarna, cit qi cei care se vor pgs-
tra in magazia stupinei ca faguri de
rezervg. Fagurii scoqi din stupi iarna
i-am impgrtit in 4 mari grupe.
' 1. Fagurii cu miere. Pentru mine
aceqti faguri reprezint.2 rezervele ' de
aur ale stupinei. Sint fagurii cu cel pu-
tin 1,5 kg de miere c?ip5citg, faguri in
care a fost sau nu a fost crescut pu-
iet. Avind o rezerva de 2-3 astfel de
faguri pentru fiecare familie iernqt.2,
practic, primgvara nu am probleme din
punct de vedere a1 hranei.
2. Fagurii in care nu a fost crescut
puiet. Cu aceqti faguri sint echipate
corpurile ~i magaziile de strinsurg in
sezonul viitor.
3. Fagurii On care au fost crescute
citeva generafii de puiet* Sint folositi
primgvara pentru lgrgirea cuiburilor
fn cazul familiilor slabe qi nurnai in
cazuri exceptionale Tn magaziile de
strinsurri.
4. Fagurii problem2i. Pentru mine in
aceastg grupg intrg fagurii fnchiqi la
culoare sau chiar fagurii in care nu a
fost crescut puiA, deci faguri noi cl5-
diti dar cu defectiuni (celule de trin-
tori, eventual bomljati sau ondulav
etc.). Acegti faguri sint retopiti.
'PASTRAREA FAGURILOR DE REZERVA
Fagurii de rezervg Pi pastrez in cor-
purile de multietajat sau in stupii de
rezerv3. Corpurile pline cu faguri sint
agezate ,,stivAU, iar intre corpuri, la un
6
interval de 2-3 corpuri, aqez un ziar
pe care presar 25-30 g de naftalit5.
Primgvara timpuriu elimin resturile
de naftaling de pe ziare, iar 2-3
zile inainte de folosire aceqti faguri
sint aerisiti. Pin5 in prezent nu am
obsekvat ca fagurii tratati cu naftaling
s5 produca neajunsuri in stupi. Legat
de acest subiect atit de important a1
fagurilor din stupinele noastre am o
propunere : organele competente s5 g5- '
seascg o modalitate, dind stuparului
posibilitatea s2, predea oricgmi maga-
zin apicol, fagurii reformati pe taat5
perioada anului. Magazinele apicole sg
posede norme de consum, avind po-
sibilitatea de a restitui pe loc stupari-
lor interesati faguri artificiali sau stu-
parilor car; nu au nevoie de faguri
artificiali sa li se achite contravaloarea
fagurilor reformati predati.
Am remlva citeva probleme impor-
tante :
- producva de cearg rezultaa din
b
aceqti faguri prelucrati industrial ar
creqte cn 20-300/0 fa@ de fagurii pre-
lucrati in stuping ;
- am realiza o important5 ecano-
mie de energie pe plan national; "
- stuparii ar fi scutiti de o munc5
.,
greoaie ~i neplicutg - extractia cerii
din fagurii reformati.
ARZATOR DE GAZE PENTRU FLAMBAREA STUPILOR
Ing. V. SANDOVICI
Se stie c5 flambarea l5zilor stupi- Se obtine 6 flac5rii in ' toblitate al-
loq mgcar odat5 la 2 ani este tit Se
bastr5 cu 0 putere caloricg mult ba.1
poate de necesarii y i util5 in vederea
mare Si se poate manevra se poa&
dezinfectarii fntregului carp a1 stupu-
de arz5torul avind .o greutate de
lui de diferiti microbi $i parazi'ti. Pin5
cu ani in ur n2 foloseam lampa cu
250 g pe- cind lampa de benzing cind
benzinfi, mai apoi, din cauza econo-
se umple poate ajunge ~i la 2 kg.
miei de combustibil, am inceput s5 fo-
. .
losesc cu mult succes am'torul de gaze
.
"1
.
cqre este mult mai prac ic gi emno- ' ,
mic. ~Pentru aceasta mi-am proiectat
~i executat un arz5tor de gaze dt se . ,
poate de comod si mai uSor comparativ
cu larnpa de benzin5 (fig. 1, 2, 3).
Leg5tura cu bu'telia se va face intre
'$tutu1 arz5torului ~i ?tutu1 reductoru-
lui 'buteliei prin intermediul unui- fur-
tun de oxigen avind. o lungime fie
circa.5 m. Nu se recornand5 a se face .-
leg5tura directs intre arz5tor $i bu-
telie decit numai prin intermediul re-
ductorgui de presiune al buteliei.
. '
, Spre deosebire de flaciira de la lam-
pa cu benzinii, flac5ra de gaze prin
acest. arz5tor este cu mult m'ai buns
, si se poate regla (la t5ria de care avem
nevoie.
Fig. 2. . Arz5tor de gaze (ail$amblu).i'
1 - bec pentru flac&g ; 2 - d u 6
evacuare gaze ; 3 - miner din lemn ;
4 - teavs de @ 10x2 mm ; 5 - piu-
lite M.10 prelucrate ; 6 - piulit5 M.10
prelucrati ; 7-8 qaibe 0 ext.=25 mm,
@int .I0 mm.
. . . . . ,
7
Fig. 3. Arz5tor de gaze (detalii) : 1 - bec pentru flacgrli OL 42 ; 1' - pies5
fixare bec OL 42 ; 2 - diuz5 din bronz pentru evacuare gaze ; 5 - piulip
. M 10 prelucrata OL 42.
AVANTAJ~LE FLAMBARII
corespunz5toare - cazuri intfmplate.
cu ARZATORUL DE GAZE
- Pretul de cost pe stup flarnbat cu
ajutorul l5mpii de benzin5 = 81ei/5
- Temperatura gazelor la ieqirea stupi = 1,60 lei pretul de cost pe stup *
din bec este mai mare decit tempera- flambat cu ajutorul arz5brului de ga-
tura flGc5rii de la lampa cu benzid. ze = 40 lei costul unei buetlii/lOO,stupi
- Este mai u$or de circa 6 ori. = -0,40 leilstup.
3 - h o mi s g t e combustibilul - Deci, f5cind raportui costurilor 1,601
benzina - cafe cost5 8-9 lei/litru. 0.40 = 4 ori mai ieftin utilizarea gaze-
- Cu continutul unei butelii de ara- lor decft a benzinei. .
gaz se pot flamba 100 stupi, iar cu o - Timpul de PncZrcare- a 15impii cu
I
Tnciird5tur5 de un litru benzini5 circa benzinli este eliminat.
5 stupi cel mult. Acest dispozitiv p a t e fi- utilizat @'
- Se fnl5turZi pericolul exploziei la flarnbarea ramelor precurn qi fn aIte
I h p i i de benzing prin neutilizarea ei scopuri din gospodtirie.
\
-
GERGETARI ,PRIVIND COMPONENTA'
FLOREI BA.CTERlENE $I MICOTICE .
A INTESTINULUI MIJLOCIU,AL
ALBlNEl ADULTE
Dr. P. AGACHE, dr. M. MARIN.
chim. Emilia BURSUC
Investigatii in directia cunoqte*
componentei microflorei tractului di-'
gestiv la albin5 au fost intreprinse de
diveqi cercet5tori din fntreaga lume,
avind drept 'scop fie cunoa~terea ~t i i n-
tific5 in sine, fie identificarea anumi-
tor specii patogene sau cu potential de
agresie.
Cercetgrile noastre au fost funda-
mentate pe o conceptie nou5 a c5rei
originalitate rezid5 in sesizarea inter-
relatiilor dintre flora normal5 si cea
patologic%, cu scopul posibilei influen-
t5ri a raporturilor dintre acestea, in
directia obtinerii unei terapeutici efi-
ciente in controlul bolilor infectioase.
Aceast5 directie de cercetare se cir-
cumscrie, conceptului modern de com-
batere biologic5 a maladiilor.
Aparatul digestiv a1 albinei ad5pos-
t e ~t e in mod normal o flora exube-
ranti, cuprinzfnd specii foarte diverse
de bacterii, levuri si ciuperci filamen-
toase. La rindul ei microflora intesti-
nal& cuprinde atit specii saprofite cit
$ specii patogene sau specii saprofik
cu potential de patogenitate.
Marea varietate a speciilor de micro- ,
organisme prezente in aparatul di-
gestiv al albinei se explicg prin con-
taetul permanent cu acestea, atit in
cursul activitiitilor exterioare cit si,
mai ales, prin contactul cu microor-
ganimele ce constituie microflora nor-
ma15 si patologic5 a stupului.
Studiul nostru a fost directionat c5-
tre stabilirea compnentei microflorei
de la nivelul unui anumit segment a1
tractului digestiv ~i anume de la pi-
velul intestinului mijlociu, segment
cuprins Intre proventricul si pilor.
Alegerea acestui -segment sla f5cut
luihd in consideratie faptul c5 intesti-
nu1 mijlociu reprezint.5 ni$a ecologicii
si pentru protozoarul parazit Nosema
apis. _
Au fost supuse' cercetlirii intestine
prelevate de la albine adulte, recoltate
in toate cele patru anotimpuri, din
care s-au facut loturi de dt e 20 indi-
vizi: Toate albinele au provenit din
familiile care nu .au suferit tratamente
cu substante antibiotice, chimiotera-
pice sau micostatice ce ar fi modificat
structura microflorei intestinale. .
Investigatia 9 fost f5cut5 prin exd-
men microbiologic complex atft In la-
tura sa cantitativa cit si in cea calita-
tiv5.
Rezultatele obtinute sint prezentate
in tabelele 1 ~i 2.
1. Studiul componentei cantitative a
florei microbiene de la nivelul intesti-
nului mijlociu a1 albinei adulte pe se-
zoane a ar5tat c5 acest segment in-
testinal reprezint5 n i ~ 5 ecologic5 pro-
pice pentru o serie larg5 de bacterii ~i
micete. fnc5rc5tura microbian5 a in-
testinului mijlociu este maxim5 in se-
zonul de prim5var5 odal5 cu aparitia
culesului de polen, pentru ca apoi s5
scad5 si s5 se stabilizeze in timpul
verii. Toamna se inregistreaz5 o nou5
scgdere, iar in timpul iernii in intesti-
nu1 mijlociu cantitatea de bacterii qi
micete este minim5.
2. In intestinul mijlociu a1 albinei
adulte aleturi de specii de bacterii si
micete considerate saprofite, a fost
pus5 in evident5 si existents speciilor
patogene : Bacillqs larvae, B. orpheus,
Ascosphaera apis si Aspergillus niger.
Acest lucru conduce la concluzia sem-
nalat5 ~i de alti cercet5tori, c5 albina
adul.t5 pa r t 5 in tractul d u digestiv
sporii agenplor etiologici ai unor im-
portante boli infectioane, atit ale al-
binelor adulte cit si ale puietului (loca
americans, loca mropean5, ascosferoza
~i aspergiloza). Elementul de noutate
il constituie faptul' c2 aceste specii
microbiene au fost izolate din intesti-
nu1 mijlociu.
--
T a b e l u l 1
\
hpartenenta la genuri $i specii a tulpinilor bacteriene izolate din intestinul mijlociu a1 albinbi adulte Pn conditii de sHniitate
pi ne s e md
I(!
Total tulpini pure iwlate - 255
De la albifie sAniltoase - 115 De la albine cu nosmozil - 140
Tulpini Gram pozitlve 26 - Tulpini Gram negative 89 Tulpini Gram pozitive 23 Tulpini Gram negative - 117
Genuri $i specii identifi- Genuri $i specii iden- Genuri $i specii iden- Genuri $i spec'ii identi-
cate tificate tificate ficate
- Bactli sporogeni . Spedi asporogene , Bacilf sporogent Specif asporogene
B. larvae Staphylococcus B .larvae Staphylococcus 0
2 tulpini 4 tulpini Escherichia coli 0 tulpini 2 tulpini r ENcherichia ~ ~ i i -
B. l at eromrus Streptococcus 3 tulpini B. laterosporus Streptococcus 19 WtuLpini
1 tulpin5 6 tulpini Proteus vulgaris 3 tulpini 5 tulpini Proteus vulgaris
B. subtilis 6 tulpini B. su ~t i l i s 11 tulpini
0 tulpini 3 tulpini
T a b e l u l 2
Aparteaenb la genuri $i specii a tulpinilor de micete izolate din intestinnl mijlocin el albinei adulte in condfiii- de sgngtate
$i nosemozii
~ o t a l t ul ~i ni ~ d r e izolate - 73
.
De la albina sAniItoas5 19 tulrpini De la albina cu nosemoza 54 tulpini
Grupa levurilor 12 tulpini Grupa mucegaiurilor 7 tulpini Grupa levurilor 43 tulpini Grupa mucegaiurilor 11 tulpini
Genuri $i spedii identificate Genuri $i specii identificate Genuri $i specii identificate Genuri $i specii identificate
Saccharomyces cerevisiae
1 tulpinil
Torulopsis magnoliae
9 tulpini
Candida parapsilosis
2 tulpini
Candida albicans
Aspergillus niger
2 tulpini
Penicillium spp.
2 tulpini
Ascosphaera apis
3 tulpini
Toruiopsis magnoliae Penicillium spp
7 tulpini I tulpina
Candida parapsilosi~ Mucor spp
3 tulpini 1 t wi n & I
Candida albicans Asosphaera apis
5 tulpini 2 tulpini
2 'tulpini
3. Reprezentantii gmpului ciuprci-
. lor filamentoase se ggsesc in intestinul
mijlociu a1 albinei adulte numai sub
form5 de! spori, aparitia hifelor la acest
nivel Pnsemnind moartea albinei.
4. 0 parte din tulpinile Gram negac
tive prezint5, fn frotiuri, aspecte ase-
mgn5toare reprezentanvlor genului 5. Cercet5rile noastre au aratat c5
Salmonella, f5r5 ins3 a produce alguti- in intestinul mijlociu a1 albinei adulte
narea serului polivalent antisalmone- bolnave de nosemozg exist5 o inc5r-
lic. Este posibil ca structma antigenic5 c5tw-5 microbiang total5 mai mare de-
a salmonelelar de la insecte s5 difere cit In intestinul mijlociu al albinei
total de cea a salmonelelor de la alte adulte shiitoase.
specii animale.
UN NOU PAR~ZIT A L
fn literatura strginli de specialitate,
in ultimii ani, s-au glisit citeva arti-
cole despre noul pa~fazit a1 albinei
,,Tropilaps clareae". ~ / f o s t ghi t prima
data in anul 1962 pe albine moarte din
Filipine. Citiva autori snstin c5
T. clareae prezint.5 pentru apicultura
mondialg un pericol mai mare dedt.
parazi'tul Varroa jacobsoni.
T. clareae a fost .@sit numai En tliri
unde este r5spindit3 rasa de albine in-
diang. In 1968 a fost delimitat arealccl
de rsspindire a1 acestui parazit, din
care rezultg cB parazitul este prezent
din Asia de sud-vest pin& fn Filipine.
A fost g&it fn : India, Sri-Lanka,
Birmania, Thailanda, Malaezia, Vie&
nam, Hong-Kong, Java ~i Filipine.
Zona aparitiei acestui parazit este
aproximativ aceeaqi cu zona aparitiei
parazitului V. jacobsoni si constructia
corpului se aseamgnii cu V. jacobsoni.
Mod de actiune : femelele impe-
recheate cautg puiet necGpGcit, cel mai
cgutat fiind cel de 4 zile qi depun ou3
citeodati chiar pe suprafata larvei.
lntr-o celuli4. pot sA depun2 oug mai
multe femele. Din experientele fgcute
in Thaisk s-au gasit in celul5 pin5 la
14 buci4ti adulti si ping la 10 forme
in diferite stadii de dezvoltare ale pa-
razitului. Normal s-au gasit intre 1-4
femele pe celuli.
Puietul atacat se dezvoltg pin5 la sta-
diul de nimf5 (imago) dar In general
are deformgri corporale, cel mai des cu
aripi deformate. La uridiniqul stupilor
atacati se ggseqte puiet atacat de pa-
razit ca rezultat a1 reactiei de autoapb
rare a albinelor. fn Asia de sud-vest
a fost g5sit pe puiet de albine in pro-
po4ie de 10-90% qi pe puiet de
trintor in proportie de 80-900/0. Aceqti
paraziti T. clareae yi V. jacobsoni -
pot fi gssiti ImpreunB in acela~i stup.
Prima data au fost gssiti ambii pa-
raziti pe o albing adulti dar qi pe puiet
cAp5cit yi nectipgcit in anul 1963. Este
interesarlt faptul cA dacti atacs amfndol
parazitii, T. clareae capgt3 avantaj fat5
de V. jacobsoni pe care 41 suprimi.
Explicatia consti in faptul c5 T. clareae
produce unnaqi mai rezistenti decit
V. jacobsoni. In familiile atacate de
ami'ndoi parazitii propoeia este de
25 : 1 pentru T. clareae.
Combatere ~i tratament : hcercg-
rile medicamentoase def combatere a
acestui parazit nu* prea au avut efect.
Teramicina a avut rezultat negativ;
efect mic a avut afumarea cu clor-
. benzen ; reducerea efectivului parazi-
tului s-a atins prgfuind albinele cu
sulf.
In Thaisk, apicultorii intrebuinteazs
cel rnai mult in combaterea - parazitd-
lui ameStec de sulf cu naftalins in pro-
portie de 111.
Ping in prezent nu- este sigur dac5
pmte parazita pe. albin5 si in afara
zonei tropicale, dar fiindcg biologia lui
este asemAngtoare cu biologia lui
V. jacobsoni exist5 posibilitatea adap-
ar i i lui T. clareae si in afara zonei
tropicale.
De aceea trebuie lu&e masuri din
timp pentru a opri extinderea foca-
rului din Asia de sud-vest.
Ing. M. ATANASW
Soarecii, aceast5 plagZi mondial5, re- A venit apoi'iarna qi cursele de rjoa-
prezentati prin diferite specii rji talii, reci au fost date uitarii, stupina fiind
cost5 enorm omenirea, prin distruge- situati la marginea ora~ului, Engii o
,
rile pe care le pricinuiesc. Ei sint g5- livad5 la marginea p5durii.
siti in intreaga suprafa* locuibil5 a fln prim5var5, curiivnd In jurul ca-
. globului piimintesc. Cum este si firesc, banei, intr-un loc rnai ferit, bnde vin-
nici stupinele nu vor fi ocolite de c5- tul adunase multe frunze uscate, am
tre aceste animale diun5toare. Apari- gasit culcu~ul de hibernare a1 unui
tia in cabanele apicole defectuos in- arici. Crezindu-1 mort, I-amfmigcat cu
cheiate se face foarte repede sirntia. un b5t. Si-a ridicat boti$orul amusi-
Mai intii prin mirosul specific, per- nind. Apoi, fiir5 a p5rea speriat, s-a
sistent, puternic rji nepl5cut. a1 urinei ridicat usurel indepsrtindu-se foarte
lor, rnai apoi prin distrugerea materia- sprinten. In cuib, spre marea noastr5
lelor depozitate neglijent si chiar a mirare, era ingropat5 cursa metalic5
stupilor, dac5 acestia n-au fost din pe care o ciiutasem in toamn5. fntre
vreme protejati in sezonul rece, dintii ei un smoc de fire cafenii.
I
Foarte prolifici, sint greu de stirpit, La aceasti descoperire, spre deliciul
deqi sint comb5tuti prin cele mai fe- lor, au participat o fetiw rji(un b5ietel
lurite mijloace. In stupine, cursele de (10-12 ani), care an refiicuit cuibul
tot felul $i utr5vurile sint bine cu- ariciului si i-au pus de mincare, pfine,
noscute $i utilizate. . in speranp c5 va reveni. Dar nu s-a
In toamna anului 1983, folosind ' rnai intors, spre mihnirea copiilor care
curse cu fir de at2 din cele care se g5- il c5utau mereu.
sesc in comert, am prins mai multi Ariciul, .volurninos rji greoi, fa* de
~oareci. Ulteriar, ata era roas5, nada supla nev5stuic5, nu ar fi avut pe -
mincatg, iar cursa r5sturnat5 sau de- unde intra in magazi od. flnseamn5
plasati de la locul ei. Soarecele nu c5 nev5stuica prins5 in curs5, in viat5
era niciiieri. Era imposibil sZi road5 ata, fiind, a tirit cursa afar5 si astfel, in
f5r5 sii-1 sugrume latul de sirm5. CAu- imposibilitate de a fugi sau a se apgra,
tam . explicatia In fel si chip, fgrii s5 a c5zut prad5 aricitllui.
g5sesc un r5spuns acceptabil. flntr-o Povestea e mai lungs. Ariciul, giisit
zi, intimplarea a adus oarecare lumin5. intr-o excursie, a fost adus cu. mqi na
Lap1 cursei, tinea strins capul Soare- si. l5sat liber in stupin5.
, celui, in l5casul din suportul de l e ~ n , Literatura apicol5 r e ma n d 5 ca ,
de parc5 ar fi fost t5iat cu maiestrie, foarte utile serviciile pe care le aduc
' iar corpul nu, era nic5ieri. Era clar, aricii stupinelor. Ei se hdnesc printre
fusese mfncat. Dar cine executase atit altele $i cu albinele moarte giisite i n
de bine decapitarea, a r5mas mai de- preajma stupilor, pe care ii inspecteazg
parte; un mister. in fiecare noapte. De asemenea, cu in-
Pqbestind cazul vecinului de stu- secte, broaste de tot felul, ~opi rl e rji
pins, s-a plind c5 $i lui i se intimpl5 rjoareci. Acestia din urn5 f l ocolesc cu
lucruri ciudate, in magaziozira de Ungii mu16 grijg.
cabanii, unde are montate douii curse Iat5 un exemplu, qi inedit rji con-
metalice cu resort. Una din ele nici vinggtor, din care reiese c5 ariciul,
n-a mai g5sit-o. acest animal nocturn, merib3 a fi pri-
Din nou curse goale si, la fel, a rnai p5sit pe ling5 stupi. Odat&.adus, el nu
disp5rut una. Am scos totul din maga- rnai p5r5seqte locul, giisind i n stupin5
zie dar, spre dezamggirea mea, n-am atit hrana cPt qi liniqtea de care are
mai gasit-o. nevoie.
15
DESPRE OVENINUL DE
ALBINE $I ...
V. DELEANU
Slnt convins de puterea t 5ddui t oar e a
.veninului de albine, datorit& faptului c5
*l-am ' experimentat pe corpul meu.
Inca din fraged5 tinerete am c5p5tat pu-
ternice dureri reumatice la picioare prin
practicarea vinatoarei de balt5. Durerile le
, mai alinam cu o aspirin5 $i o frectie cu
sprit.
De albinele' ' taalui meu mg feream cu
% mult$ tenacitate.
fntr-o zi, Asfoind o carte de apiculturi,
am dat peste recomandarea de a folosi In-
tepgturile de albine pentru reumatism.
Le-am aplicat $i durerile reumatice S-au
potolit, iar anul urm5tor boala a fost com-
plet lichidaa.
Dupi .aproape 30 ani au reinceput unele
dureri reumatice care cu timpul s-au ac-
centuat. Aceasta m-a determinat &-mi in-
- temeiez o stupin5, pentru a avea la inde-
min& albinele pentru tratamentul cu Inte-
'p5turi. Practic acest 'tratament $i 'fn pre-
zent, de 2 ori pe s&pt&min5, cfte 4-13 al-
bine la fiecare genunchi, iar acul r5mfne
cel putin o jum5tate. de or&
La acestea se mai adaugi $i citeva inte-
p5turi prirnite in timpul vizitelor 'In stu-
' pinil, astfel c5 fn noaptea respectiv5 am
un sornn profund $i odihnitor.
Pentru bolnavii care nu suport5 fntep5-
turile de albine, unii medici recornand5 tr2-
tamentul pe cale bucal5, prin inghitirea al-
binelor moarte Impreun5 cu miere, trata-
mentul avind o durat8 de 3 ani.
Mi s-a relatat un caz a1 unui bolnap grav
de rpumatism, care folosea urmStmul pro-
cedeu : lua albine moarte, le usca $i d-
runtea, apoi le punea In apii cald5. Dupi
un timp strecura compozitia $i bea d t e un
pi hi rel dimineata $i seara. Dup5 un timp
durerile au dispikut.
Cu ajutorul inpp5turilor de albine se
practic5 apipunctur5, dup5 un anumit sistem
bine dozat $i numai sub supravegherea me-
dicului specialist.
Nici un tratament cu venin de albi~ie ' nu
se va face far5 recomandarea medicului,
peitru witarea n o r consecinte grave.
'
Folosesc 15pti~orul de matcSi de peste '
15 ani, pentru mentinerea tensiunii in li-
mi t ~l e normale virstei mele.
FoIosesc metada prof. T. Vinogradova gi a
prof. G. P. Zaitev, expus& i n cartea ,,ill-
bina $i s5nStatea omUlui", editia 1964 $i
aqume : 1 g lgpti~or de mat& amestecat
In 2D g spirt de 40, bine omogenizat cu
lingurits de plastic.
Inainte de folosire, amestecul se agitA bine
deoarece lapti$orul fiind niai greu se de-
pune pe fundul sticlei care este pAstrat2 .
in frigider.
Dimineata, cu o j u d t a t e de or5 Pnain-
tea mesei iau ckca 20-25 picatmi sub
limb&.
Acum 12 ani am f5cut ur dt oar ea expe-
rientZi pe organismul meu: nu am luat
medicamentele obi~nuite pentru tensiune $i
nici cele pentru dilatarea vaselor corona-
riene ci am luat altipti$or de 3 ori pe zi,
cite 20-25 picaturi.
Dup5 vreo 2-3 sgpt5mini, dimineab am
avut o scwrt5 ameteal5, care m-a dus la
cabinetul medical a1 Intreprinderii. Tensio-
metrul a ar5tat 13/7, tensiune anormal de
sc8zut5 la vimta de peste 60 ani. I-am re-
latat medicului ce fgcusem iar el mi-a re-
romandat reducerea n Mr u l u i de picttturi,
iar dupa 4 zile s5 revin la control.
Tensiunea a ajuns la 15/8, deci normal5.
virstei pe care o aveam.
La ultimul control m-a sfituit ca pe Ling5
lipti$orul pe care i1 lqam dimineata, la
prinz $i seara & iau $i medicamentele obi$-
nuite pentru tensiune, ceea ce fac $i In
prezent, simtiridu-m8 bine.
Pentru a sublinia rnai mult calitZitile 1%-
ti$orului# de mat& redau un caz descris in
cartea amintit5 mai sus.
"Bolnava P. de 65 ani cu o semiparezg
i n urma unui accident cardio-vascular, dup5
tratarea cu preparate pe baz5 de 15pti$or
de matc5 $-a Imbunit5tit starea In mod
c6nsiderabil : tensiunea singelui a sc5zut la
12,5/7,5. mobilitatea miinii $i a piciorului
drept au revenit la normal, au disp5rut
greutatea la Inghitire, salivare $i insomnia
$i $i-a rec3pAtat vorbirea".
Din experienta mea de mai multi ani;
cred in puterea t5mMuitoare a lilpti$orului
de matc5 in multe suferinb ale oamenilor,
de aceea trebuie s5-i aconlim mai multB
atentie.
Trebuie tinut seam5 c& l&pti$orul de
mat& se altereaz5 u+or la temperatur5 mai
mare de 8-10', iar la temperaturile peste
20' calititile lui se reduc foarte mult.
Din , practlca ,,cerarilor4'
dim baviieni
Ic. ANTONESCU (
Este bine cunoscut'faptul c5 ping la
sfi r~i t ul celui de-a1 doilea riizboi mon-
dial numero~i pris2cari din Tara Ro-
miineasci, Moldova ~i Transilvania se
foloseau de teascurile er2nesti pentru
extractia si limpezirea cerii din rezi-
duurile de faguri (bo~tina de stupins)
sau din fagurii reformati. Asemenea
teascuri au fost ngscocite, dup2 unele
afirmatii, cu secole in urm2, iar dup5
alte afirmatii pr~babi l de pe vremea
'
ocup2rii vremelnice a Daciei de c2tre
romani.
Majoritatea dintre ele au fost ana-
lizate de autor in perioada anilor
1932-1945. Se aflau in comuna Caia-
nu1 Mic, judetul Bistrita-Ngsgud, Se-
be? - judetul Sibiu, Cacica - jude-
tul Suceava, ,Tansa - judeml Vaslui,
Colariu qi Udre~t i - judetul Dimbo-
vita. Cele care au functionat in loca-
litgtile Dr2gine~ti qi Studina - ju-
detul Olt, Ursoai+- judetul Vilcea $.a.
se desfiinMser5 ou ani in urm5.
Extraeua cerii , din materia prim2 de
cearg se realiza cu ajutorul unei prese
din lemn de stejar, actionat5 de o pir-
ghie lung5 de 7-8 m, manipulatg de
un ~ur ub, din lemn de p2r piiduret
(fig. 1). For@ de presare a utilajului
ajungea la unele prese in jur de 8-9
tone pe o suprafat2 de circa 1000 om2;
Cu exceptia celor 4 teascuri din lo-
calit2tile dimbovitene Colanu si
Udre~ti, 'care funotionau in general pe
aceleasi principii cum se va ar2ta mai
, jos, la teascurile din celelalte localitati
' se proceda in felul urm2tor :
Materia prim5 de war2 (reziduurile
de faguri denumite adesea bqtin2) care
.
rezulta de la extraaia cerii in stupina'
de c5tre cres&torii de albine din zo-
nele respective cu ajutorul siiculetilor
(vezi revista ,,Apicultura in RomAniau
nr. 211984, p. 25), m5runtitA cu ajuto-
rul unui ciocan de lemn, se fierbea
timp de aproximativ o or5 intr-un ca-
zan de aram5 (8) pf.oasp2t cositorit. In
acest timp pe fundul lgca~ului de pre--
sare (9) se potrivea un rind de basto-
nase din lemn de carpen, peste dous
capete de sfoars, lungi de circa 1,s m,
care se foloseau la ridicarea diatr-o
data a balotului cu resturile rezultate
din presarea materiei prime de cearii.
Deasupra bastonaselor de lemn se
asterneau paie de griu sau de ovgz in-
tr-un strat de 20-25 .mm, avind grija
ca aceasta sii sernene cu un cuib de
spasgre. Peste el, cu ajutorul unui &US,
.
se turna Cam un litru dZ materie prim2
de cearti fiart5 (faguri sau boytin2 + ,
+ apii), peste care se. turna un c 2 u ~
de ap8 fiarti din cazanul 7 ; lucrarea
se repeta ping la umplerea camerei de
presare (9). Se legau sforile, toatg in-
cgrciitura devenind un pachet uSor , de
evacuat . dup2 presare. Pentru presare
se actiona lent surubul de lemn (3),
cu ajutorul pirghiei (5). Ceara ~i apal
rezidualg . se scurgeau in lada colec-
toare 14 (denumitii de localnicii cerari
,,teicgU), despgrtit5 cu dou2 cornparti-
.
mente. fn primul compartiment (12)
. riiminea ceara, iar in a1 doilea com-
partiment (14) se aduna apa rezidualg,
care era evacuat2 din cPnd in e n d cw
o g2leati.
Cu ajutorul celor douA sfori inno-
,
date deasupra Enc2rc2turii ,se golea ca-
mera de presare de paie + .turteleu
de reziduuri, de unde qi denumirea
acestuia de ,turtalu. Apoi se trecea
imediat la prelucrarea unei noi sarje
de materie prima de cead.
Ceara rezultatii se turna in hfrdaie;
fieoare calup ctnt5rind cite aproxima-
tiv 15-25 kg.
Extractia cerii la teasourile t2riineqti
din Colanu ~i Udresti judewl Dimbo- '
vita decurgea, practic vorbind, ca ~i '
la celelalte teascuri din localitgtile
- . +
i
' ficatii ca de furcii). Apoi deschideau
vrana butiei pentru sourgerea rnierif
timp de o 'noapte. Umpleau dup5 aceea.
but& ,cu ag5 cildui5 ~i foloseau din
nou crgcana pentru ,,sp51areau fagu-
rilor cu ap5. Dup5 aproximativ 24 ore
desahideau vrana butiei.. Intr-un hir-
d8u asezat dinainte sub vr8n5 se scur-
gealmierea di l uaa (numiti5 de ei bal-
l<
ba~) , iar in alte hirdaie sau intr-un bu-
toi- - mustui de miere. ~ c e s t a fer-
menta in 8-12 zile, dup5 care trecea . '
la alambic pentru obtinerea buzunului
,
' din miere, un sortiment de tuic5 origi-
' I. @. 1 - T m tarin- de extras cearg din
nal, cu mires pfitrunz5tor de pi shr 5
iernn (satuZ Udregti, judetul Dfmbovita) :
1 - pilonu1 principal; 2 - ~t r g hi e de pre- $i propolis.
sure; 3, 4 - Pmb ul .gi piulifa Pentru ri-
Balba~ul avea alta destinatie : pre-
dicarea gz coborfrea pirghiei & presare;
5 - pirghie pentru actionarea ~urubul ui 3 ; pararea magiunului din dovleao tur-
6 - ~i e t r i S; 7 - cazanul de fiert apZ; , ceso (Cucurbih maxi- L.), aplicfnd
8 - cazanul de flert cu apd materia prime
de ceard; 9 - camera de presare; 10 - urmgtoarea retet5 : feliile de dovleac,
piston de ~r e s ar e a matetiei prime de far: coaje, se taiau in dreptunghiuri
cearci + paie; 11 - ordficii de scurgere a
apei + ceara topitci; 12 - ceara ; 13 - lungi de 4-6 cm ~i groase de 5-6 mm.
colectorul de ceard; 14 - ape reziduala;
Se tineau in ap5 de var circa 3 ore
colecto~.ul de ceare + apa rezidual8.
pentru a se intiri $i Q nu se inmuia
amintite rnai sus, 'cu deosebirea c2 in
loc de paie de griu sau de ova2 se fo-
losea finul de colilie, n w r 5 sau ne- '
gh-5 (Stipa penata L.), plant5 vivace
achizitionat5 de la unii locuitori din
vecin5tatea dealurilor aride si nisipoase
din nordul judetului BuzBu.
0 alta deosebire fundamental5 a
procedeului adoptat de Gt re localnicii
din Colanu ~i Udre~t i c~ns t a in faptul
c5 ace~tia achizitionau pe ling5 faguri
~i bo~tin5 de la prisgcarii din Cimpia
Rom2n5 ~i faguri din stupi prirnitivi
(dup5 data de 15 septembrie) sacrifi-
cind albinele cu fum de pucioas5 sau
cu mult5 ap5. Pentru transportul aces-
tora se foloseau butii avPnd doagele
din lemn de brad sau de stejar a~ezat e
!in c5rute trase de oai pqternici. Cind
veneau acas5 sf5rimau fagurii cu aju-
tom1 unei cricane (creang5 cu rami-
io timpul fierberii. Se spiilau bine cu
ap5 curat2 ~i se puneau la fiert la un
foc moale ping ce dobhdea consisten@
oric5rui sortiment de dulceat5. Dup5
r5cire se punea la pgstrat in borcane -
de sticla sau oale smiltuite. Magiunul
rezultat se prezenta deosebit de gustos
~i aromat. Mierea era valorificatg la
cofetsriile ~i baciiniile din or a~ul Tfr-
govi~te, a
Ceara ohtinut5 din prelucrarea fa-
gurilor reformati qi a reziduurilor de
faguri se turna in forme (strgchini) ob-
mndu-se calupuri de cite 0,5-1 kg,
care se valorificau pe cereale prin lo-
oalit5tile de unde se achizitionase ma-
teria prim2 de ceara shu stupii primi-
tivi pentru confectionarea de lumin8ri,
pe bazB de schimb I;orumb boabe,'
griu ~i alte cereale.
FAR~; GRESELI SPRE 0 NOUI CALITATE A MUNCli (I)
\r
, Ing. I. RE(
Una din problemele vitale pentru econo-
mia noastr5 national& p n h societate i n
ansamblu, este aceea a r e a l i a i unei noi
calitlti a muncii In toate domeniile de-ac-
tivitate. ,
Esential este, deci, iap+ul c i *a $i go-
porul nos m p5$esc intr-o nou5 etapa a
dezvoltarii, etapa i n care awentul se pune
pe factorii intensivi ai acestui proces, pe
accentuarea cre$te;rii productivitAtii muncii,
reducerea consumurilor materiale $i ener-
getice, riaicarea calitZitii $i a nivelului teh-
nic a1 intregii productii. Este, practic, 0
logic& a procesului . dezvoltlrii confirmati3
de lntreaga experjentg istoric5 - de la pre-
daminanfa factorilor extensivi se trece trep-
tat, pe m5sura cregrii conditiilor necesare,
la aceea a factorilor intensivi, d e la o op-
tic5 precump5nitor cantitativist5, la una In
care hot5ritoare devine calitatea activit2tii.
De fapt trebuie sj. fim con~tienti cB Oridi-
carea calitltii activit5tii a avut $i are un
caracter permanent.
Ca atare, elementul calitativ nou il con-
stituie mdernizarea accentuaa a mijloace-
. lor de munci si a structurii produeiei prin
ridicarea nivelului, tehnic $i calitativ a1
acestora, prin introducerea pe scat5 larg5 a
tehnologiilor avansate, prin realizarea unor
produse de calitate superioari, care s5 fie
puternic competitive pe pietele interna-
fionale.
Clt priv&te apicultura, care face par k
din cea de a doua ramur5 de baz5 a eco-
nomiei noastre nationale, agricultura, obiec-
tivul fundamental i1 constituie realizarea
noii revolufii agrare, ce presupune transfor-
marea generals a felului de munc5, de viafa,
de gindire a apicultorilor nqt ri , realizarea
unor productii apicole care s5 satisfac5 pe
deplin necesit5file de consum intern prel
cum $i unele solicit5ri la export.
Necesitatea obiectivti a saltului In dome
niul caliatii muncii decurge in mod organic
din insuvi faptul c5 in procesul complex a1
dezvoltlrii apiculturii, om* apimltorul de-
tine rolul primordial. In societatea noastrg
omul este nu numai produc5tor, ci intru-
ngt e $i atributele de proprietar, beneficiar
$i padicipant direct la luarea deciziilwr.
I at l de ce fn&$i trecerea la o nou5 cali-
tate a muncii are un -caracter deosebit de
complex. Calea decisiv5 o constituie, alituri
de o intens541rhbog5fire a cuno$tintelor de
mecialitate. deci de o ~rofesionalizare care
i kl ude $i 'un accentuat simt a1 disciplinei
continua ridicare a constiintei avicultorilor.
implicarea lor cu deosebit 'simt -de r5spUn-
.dere In activitatea pe care o desf*oar&.
Este implicatl direct atitndinea activg fm-
potriva rutinei, a comoditEitii in gindire $i
in activitatea practie, lipsei de receptivi-
tate, stgrii de indiferent5, care duc i n final
la unele greyeli, in care nnii apicultori per-
sist&
Nu utem s5 nu mentionam c5 in noua
cal i t ac a tnuncii este intim inscris.5 $i sti-
tudinea f af i de timp, care la apicultorii
amatori, oameni ai muncii de diferite pro-
fesii, este de foarte mare important5. Folo-
sirea intensiv5 a timpului nu este un de-
ziderat abstract ,ci o conditie concrea a
cre~terii productiei $i a eficientei.
Proprietar $i producMor, fiecare apicul-
tor, om a1 muncii, trebuie s.5 fie pe deplin
con~tient c5 de felul cum munce~te, culege
roadele muncii sale.
Dar pentru a trace l a o noug calitate a
muncii, apicultorii trebuie szl evite unele
gre~eli, de care ne vom ocupa in conti- .
nuare. Nu este vorba de grgelile pe care
le fac i n mod obi~nuit apicultorii incepb ,
tori, care nu stapinesc inc% principiile de
bazii in crgterea albinelor $i nici tehnica
lor, ci greveli sistematice ale unor stupari
mai vechi, cu experient5, c5rora li se in-
tirnpl5 Gi piard5 din vedere lucrurile esen-
flale, iar de multe ori s3 incalce cu bun5
~t i i nf i , cele mai elementare practici api-
cole. Scoaterea in evident5 a acesbr gre-
$eli mi se pare de actualitate, tocrnai ahm,
clnd apicultura a cZyGtat un nou imbold
in @ra noastrl prin atentia $i sprijinul acor-
dat de conducera superioar5 de partid $i
de stat $i cind fierarui crescator de albine
i se cere cu stkiryintg, $i cind simtul pa-
triotic il oblig5 s i contribuie la ridicarea
nivel~lui' a~iculturii romilnqti.
Pe r i g 5 faptul c5 unele greseli comis6'
de apicultori au repercursiuni directe asupra
familiilor de albine, cauzfnd moartea lor,
ele duc la o mare pierdere de timp, la un
volum sporit de muncl, ceea ce contribuie
la ridicarea pretului de cost a1 produselor
apicole.
Dintre toate necazurile, llpsa de productie
a familiilor de albine este principals cauz5
de descurajare a apicultorilor, cu nimic
motivbt5, deoarece greveala apaei m api-
cultorului $i nu familiilor de albine. ,
Nerespectarea citorva principii de bazg En
apicultur5 atrage dupg sine mari pagube.
Acestea se refer5 la faptul cB numai fa-
miliile foarte puternice, perfect g.ingtoase,
cu m5tci tinere $i bune ouitoare, dispu-
nind de rezerve -suficiente de hrani, avind
la dispozifie suficienti faguri $i ~e nt i nut e I
sistematic in stare activ5, sfnt capabile de
o producfie mare $i deci de asigurarea ren-
tabilisrii stlrpinei prin realizarea unor In-
/ i
semnate beneficii $i acestea obtihUk prin-
tr-o nOu5 calitilte a muncii. Neglijarea ori-
careia din conditiile mentionate fnseamnl
pierdere de timp, de muncg, de bani $i tot-
odaG o insemnatl risipg de energie urnanil.
Deci, s5 nu facem apiculturl numai de dra-
gul albinelor, ci trebuie ca din munca in-
vest% in crevterea $i exploatarea familiilor
de albine s l obtinem produse apicole ren-
tabile ~i de ealitate superioarl, care sit sa-
tisfacl ,nevoile noastre familiare, u-drd po-
si'biliati $i pentru o contributie substantial5
la fondul de stat.
Dup5 enuntarea principiilor de mai sus,
vom analiza in continuare, citeva din cele
m i caracteristice gre$eli pe care le fac
unii apicultori.
Lipsa unei igiene severe este un aspect
pe care multi stupari 11 trateazl cu indi-
ferent5, avlnd grqita impresie cYI aceasta
revine 1n totalitate albinelor.
Trebuie fnteles c5 este mult mai q o r d
previ o boall, ddI t d o tratezi, dupl ce
s-a instalat. Deci, ca $i la oameni, In zooteh-
nie se pune accentul pe medicina preven-
tiv5.
Tntradev5r. ln stuu albinele mentin un
climat &n5tos, predtindu-$i din instinct
condltii &n&toase de existent&, far5 de care.
In aglomeratia din cuibul lor. orice infeeie
ar fi fatal& In aceastg situatie, stuparului
Pi t wi ne sarcina s5 Intretin5 curstenie In
stupin5 $i, dup5 caz, s& i nt ervi d prin tra-
9mente preventive sau curative.
Prrvenirea bolilor se face prink-o rigu-
rmsA iglenl, atit in stupin5 clt $i la fimaxe
familie de albine in park. NU este admi&
convietuirea albinelor cu pllduchi, furnici,
urechelnite, psianjeni, ouZi $i larve de in-
secte, ciuperci $i mucegaiuri, flutwi de molii
$i progeniturile lor, toate acestea constituind
surse de infectie in diferite boli mai mult
sau mai putin grave, care scad randamentul
familiilor de albine, le sl5besc $i uneori le
pot cauza chi* ,moartea.
Prin cudtenie $i dezinfectie putern com-
bate toate stlrile mentionate m i sus, creind
astfel conditii optime de lucru albinelor $i
ajungfnd ,la wopul pe care-l urmlrim, ob-
tinerea de produse apicole In cantitlti cft
m i mari. Mlturatul, arderea, spllatul, fier-
berea, solutiile dezinfectante slnt tot atitea
mijloace de intretineke a unei igiene eficace
$i a excluderii ImbolnAvirii albinelor. Unel-
tele, utilajele $i in general toate anexele
care desewesc stupii $i pe stupar, trebuie
supuse aceloravi m5sUri profilactice.
Prin curatenie in stupin3 intelegem men-
tinerea unor conditii corespunztitoare de
igieng, in tot ceea ce vine in contact cu al-
binele : vatra stupinei, stupii, uneltele $i
utilejul apicol, miinile $i !mbr5c&mintea stu-
parului.
Alegerea vetrei stupinei este prim act de
ctldtenie $i evitarea unei eventuale greveli
pe care poate s-o fac5 stuparul. Pe o vatr5
nesiin3toas8, i~fectat.5 sau Supus5 unor in-
fluenw d5un5toare, nu poate fi vorba de cu-
ratehie. Sintetizind lucrurile, trebuie s8 fie
evitate locurile urnede, prea umbroase, reci,
blntuite de vlnturi baltile infectate cu scur-
geri menajere sau indbstriale, cu miros
urit, mucegai s&u substante toxice.
"Oglinda stupului" si3 fie pres5raM cu
nisip sau cul-atita de iarb5, pentru a se
putea observa ce se intimpla Itn aprapierea
sau chiar interiorul , stupului.
Stupina trebuie ferit5 de vizita anima-
lelm $i plsilrilor care perturb& activitatea
albinelor.
Stupul, locuinta albinelor este n-r d'
fie mentinut fntr-o permanent5 stare de cu-
riltenie, care se realizeaz5 periodic prin :
e l a t , dezinfectat, vopsit $i operatiile cu-
rent^ de Intretinere ca+e se fac la nevoiesau
de fiecare data cfnd se desface stupul. Fk-
ziduarile din stupinl nu este bine d fie
truncate In apropierea acestora, deoarece
pretintl pericol de infectere. vrin albinele
ce le viziteaza sau ,prin inseteie ce i nt d in
stupi (furnici, urechelnite etc.) $i eceasta cu
atft mai mult, in cazul stupilor cu semne
de boal5.
C&ui stupar nu-i place s i umble lntr-o
familie de albine bine lngrijita, fntr-un stup
curat ?
i
Uneltele $i utilajul a p wl trebuie rhenti-
nute ink* perfectti & de curiitenie,
aceasta fiind i mpud de cele mai elernentare
reguli de igienl. Unii ,apicultori grgesc dnd
lucreaz5, cu afumiitoru! dBltib sau pulveri-
zatorul murdare. lipieioase sau ruginite, Be-
oarece pot fi o sutsd d e infectie pentru
albine $i atunci se impune ca periodic
acestea di fie spillate $i dezimfectate.
Stnpari, fn cazul di ni l or, cur5tirea lor
este simp18 : ap5 $i s8pun ! Cihd In tirnpul
lucrului degetele s-au umplut cu propolis,
este necesar5 spllarea miinilor cu o solutie
slab5 de sodB in apl cald5 $i swun, aceasta
pentru .c5 propolisul nu se poate spala cu
ap5 rwe.
Nu trebuie ui ht c5 $i hainele stuparului
pot deveni o surs5 de infectie, d a d auvenit
1n contact eu miere, cearl sau alte produse
apicole provenite din familii de albine in-
fectate.
In concluzie, oriclt de curat5 $i ordonat5
ar fi albin.a, far5 ajutorul apidtorului, sg-
nltatea ei poate fi periclitatl. 'Deci, nu gre-
rjiti $i nu uitati cele mai elementare reguli ,
de igieni care fac , prte $i ele dintr-o nou5
calihte a munci'l.
(Continuare 5n' numdrul unnc5tor)'
UNEI
V. ARSU
Secretarul filiabi A.C.A: jud. Teleorman
&
Dupil c w se $tie revista ,,Apicul-
tura in Rom&niau implineqte 60 de ani
-
de existentii. f nchin , acest articol, pre-
cum qi altele ce vor urrna, revistei
noastre urindu-i activitate rodnjcji qi
imdelungat5. Renunpnd la memoria ci-
/ frelor, incerc s5 descriu intr-un mod
romantat, frumusetea far5 seam5n a
practichii apiculturii, nutrind speranta
c3 voi oferi cititorului o lectur5 cit
de cit pl5cut2, aducind cu'aceastii oca-
zie omagiul meu ~i a1 apicultorilor te-
leormgneni acestei frumoase fndelet-
ciri.
Am tr5it intensitatea muncii a 20 de
ani cind activez in cadrul asociauei
. noastre, timp in care mi-a fost dat s l
intilnesc apicultori de toate virstele,
de cele rnai diverse profesii si tempera-
mente, oameni intre oameni, cu aspi-
rauile, certitudinile qi incertitudinile
lor, oameni care au transformat munca
intr-un adevgrat mit ~i apicultura in-
tr-o adeviiratii pasiune. Am r5mas cu
un noian de amintiri despre faptele,
imprejurlrile si locurile in care i-am
intilnit. De ce este atit de minunat3
viata albinelor ? Ce atrage atitea pa-
siuni spre activitatea ce se depune in-
tr-o stupin5 ? In ce constii frumusetea
acestei indeletniciri fiirii seamiin ?
ToQ care au Pncercat - 'fie chiar
pentru o singurii dat5 - sii descifreze
via@ plin5 de enigrne a unei familii
de albine, au simtit magnetul acestei
indeletniciri. Au pornit mai Pntii ti-
mizi, neincrezltori la injghebarea unei
mici stupine, triiind intens munca cu
toate atributele ei, lovindu-se de greu-
t&i, incertitudini qi chiar insuccese,
k
dar triiind nkmijlocit in natura ~i per-
severind. Toti acgtia p o a d In ei
r%spunsul la intreblri.
Apicultura naqte o lume apark, In
care apicultorul al5turi de supranumi-
tele ,fiice ale soareluiu se intebeaz5
perfect in naturii adesea descump5nit,l
descurajat, dar cu triiiri intense atunci
cPnd satisfactia rnuncii implinite face
ca toate greutiitile s5 fie date uitilrii.
$i p t e cii tocmai din aceste motive,
apicultorul i ubgt e atit de mult api-
cultura.
Primul contact cu albinele, prima
interventie Pntr-o familie de albine,
constituie o experienw neasteptatii
pentru apicultorul incepiitor. fnceaxg
sii aplice in fapt tot ce a citit sau i s-a
spus despre albine, cu toate greutiitile
inerente inceputului.
Marea lectie a primei interventii, a
primilor p a ~ i fiicuti, este f i r eml mun-
cii si a1 mintii mereu iscoditoare a
omuluL Actiunile care definesc perso-
nalitafea qi in ultim5 instant5 califica-
rea apicultorului sint calmul, abnega-
tia, perseverenta cu care Pyi asigura
continuitatea in aceasta frumoas3 qi
neasemuitii indeletnicire.
Dar de fapt cine s-a nlscut invii@it?
De altfel ~i cel mai experimentat
apicultor, cu o 'indelungatii practic5
apicol8, se afl5 intr-o permanent& com-
petitie, pentru acumularea de noi cuc
nqtinte, c5utind s5 descopere noi
enigrne pe care din ,,PnciipiipnareU, al-
binele au refuzat s5 le dezvilluie incii.'
In patri? noastr5 apicultura imbrac5
dou3 aspecte total distincte ?
1. Aspectul profesionist din care fac
parte apicultorii de profesie (calificati),
fncadrati in cimpul muncii la unit2i$ile
de stat sau kooperatiste, avf?d in grija
lor stupini de 150-200 familii de al-
bine si apicultorii profesioniqti care Psi
au propriile lor stupini de 100-150 fa-
milii de albine qi prin munca depusg
i ~ i asigurg cele necesare traiului pen-
tru ei qi familiile lor.
2. Aspectul arnatorismului din care
face parte marea majoritate a apicul-
torilor, oameni ai muncii de cele mai
difeiite profesii, Pncadrati En cfmpul
muncii 9n uzine, fabrici qi alte insti-
\
tutii qi care practic5 apicultura numai
i n timpul Liber.
F5r5 a subestima meritele incon-
\ testabile in f5urirea bunurilor ' mate-
riale si alimentare ale apicultorilor
profesioniqti, voi incerca s5 vorbesc
rnai mult despre apicultorii care prac-
tic5 apicultura sub aspectul amato-
rismului.
Aceqtia sfnt oameni incadrag in
, dmpul muncii sau pensionari care,
dup5 o zi de munc8, g5sesc energia
necesar5 de a rnai lucra, dup5 orele
de program, dteva ore fn stupina per-
sonalg, renuntind de multe. ori la o
plimbare, la vizionarea unui spectacol,
la lectura unei c5rti. Mai mult decit
atit, ei renun45 duminica sau in zilele
libere la o petrecere agreabil5 cu fami-
lia qi prietenii in locurile de agrement,
pentru a se ocupa exclusiv de stupin5.
De asemenea prefer5 s5-qi insoteasc5
stupina fie ea cit de mic5 in pastoral,
uneori la sute de km, in timpul con-
cediului de odihn5, in loc SZ mearg8 in
tr-o statiune balnear4 sau turistic8.
Apicultorul pensionar, dup5 o via@ de
munc5, In loc s5 se odihneascs dedicin-
du-se unor munci mai uvoare prefer5
stupgritul, care de mulM ori, din mo-
tive rnai putin sau rnai mult obiective,
nu este atiO de q-or preoum par,e la
prima vedere,
f n apicblhr8, extraordinarul care
iese fn evidenfl cind nu te aqtepti,
reclam5 vointg, ebdare ' qi preg8tire '
continu8. Cel care dup5 primii pa@
fn stupgrit acceptA obiqnuitul, comu-
nul, se integreazfi uqor fn marea fa-
milie a apicultorilor qi va continua qi
se va bucul'a intr-o zi de frumusetea
inegalabil5 a apiculturii qi de roadele
muncrii depuse, in timp ce acela care
se las5 orbit de extraordinarul acestei
indeletniciri nu va ajunge niciodaa s5
guste din bucuriile practicarii cre~terii
albinelor. I
Parte organic5 a naturii, omul $i al-
bina, iqi desf8~oar8 activitatea fntr-o -
perfect5 simbioz5, aducfnd cel rnai
in5lt5tor omagiu muncii qi vietii.
Iar cel care aude acel zurnzet par-
fumat de miere, 'acel frearn8t imb56-
tor alb frumoaselor 'r;ile de var5, care
este una din placerile cele rnai dulci
ale stuparului, acel cfntec i n5l ~t or de
munc8 ce se ridic5 qi coboar3 Pn jurul
stupului, in limpezimea str8vezie a
v5zduhului qi susurului izvoarelor cu-
rate de ap5 spre Pncfntarea florilor
desfgtate, cintecul fericirii, a1 vi.etii si
a1 increderii In viitor, devine marele
indrggostit a1 apiculturii pe care nu o
va abandona nicicind.
I VmD pavilion apicol, stupi albine. Pu$ca$, DurmbrHvita, str. Glirii $1218, jud.
I
Bravov. (27)
1 .
VfND stupi goi Dadant, centrifugH.A.C.A. - gratii ane em and. Telef. 83.39.75 (28)
>
VTND stupi goi diferite tipuri, faguri huni, presti de faguri. Lostun Haralambie,
comuna Panaci - Suceava. (29)
t
VINo pavilion apicol capadtate 80 Lmilii cu s k f3r3 albine. Telef. 946112175
b
LazEir. (30)
t ,
AL XXX-LEA CONGRES
INTERNATIONAL JUBI-
LIAR D E APICULTURA
Aqa cum se cunoaqte, in aceasti3 lung
la Nagoya in Japonia se desf8~oarA in-
tre 10-16 octombrie Congresul Fede-
ratiei Internationale a AsociaQilor de
Apicultur5 APIMONDIA, una dintre
cele mai longevive organizatii interna-
tionale, care cuprinde peste 70 de tgri
membre.
IMPORTANTA ALBINELOR PENTRU
UMANITATE 91 PROTEC'J'IA LOR
reprezintg tema general5 a acestei pres-
tigioase manifesthi care polarizeaz5 in
jurul ei atentia apicultorilor de $e
toate ccmtinentele globului. Lucrgrile
qedintelor plenare se vor desfsqura in
sala public2 municipal6 din -Nagoya,
programul qtiintific fiind structurat pe
urmgtoarele comisii : Flors melifer5 si
polenizare ; Patologia albinei ; Apicul-
tura in .tBrile in curs de dezvoltare ;
Biologia albinei ; Tehnologii si utilaje
apicole ; Apiterapie ; Economia apicol5.
In programul congresului sint in-
scrise ~i alte manifestgri ca de exem-
plu : Sedinte Ale Comitetului Executiv
a1 APIMONDIA ; Proiectii de filme si
diapozitive ; APIEXPO '85 - expozitie
international8 in cadrul cgreia sint eta-
late produse ale stupului, utilaje qi, e-
chipamente api c~l e care reflectg pro-
gresele recente realizate "in domeniu in
Pntreaga lume ; Concursuri organizate
pentru evidentierea celui mai bun
stand aexpozitional ; pentru cele mai
valoroase invent5 si inovatii, cele mai
r eqi t e cEirti ~i reviste, filme qi dia-
pozitive, afiqe, fotografii qi timbre cu
subiecte apicole. In cadrul concursu-
lui vor fi prerniate qi cele mai apre-
ciate produse apicole prezentate de ex-
pozantji din inbreaga lume.
Militbd activ si consecvent pentru
instaurarea in intreaga lume a unui
climat de pace, bung intelegere,, coo-
perare si colaborare fntre popoare, re-
uniunea international3 a apicultorilor
va reconfirma si cu aceast3 ocazie spi-
ritul de umanitate ai universalitate
care st5 la baza tuturor programelor
elaborate si a a4iunilor organizate de
APIMONDIA.
La lucrsrile Congresului, din partea
Grii noastre participg o delegatie de
apicultori care, sintem convinsi c5 vor
reprezenta cu cinste Asociatia Crescs-
torilor de Albine, din R. S. Romania.
DelegaQa @rii noastre va face cu-
noscute lumii intregi realidrile api-
culturii romsnesti, creqterea constant2
a efectivului si a producvei apicole,
capacitatea de a elabora programe de
apiculturs pentru @rile in curs de dez-
voltare, livrarea de tehnologii moderne,
echipamente, utilaje qi ins latii, pro-
duse energovitalizante $i % iterapice,
medicamente de uz apicoI etc.
Institutul International de Tehno-
logie si Economie Apicol5 a1 APIMON-
DIA care este, g5zduit de tara noastrg
a tipgrit brqura precongres, diplomele
si a realizat medaliile care urmeazg sii
fie conferite participantilor pentru cele
mai de seama realiz5ri.
UrZim deplin succes lucr5rilor celui
de a1 XXX-lea Congres, jubiliar inter-
national a1 APIMONDIA, avin'd con-
vingerea c5 aceastg rnanifesatre inter-
national5 se va constitui ca un moment
important a1 propgqirif apiculturii teoi
retice si practice din toate continen-
tele.
REDACW
In luna nolembrie
Noiembrie este o luna de tranzitie Intre
toamn5 $i iarnl, destul de diferentiae ca
aspect, lntre ptirtile sudice $i cele nordice
ale tirii. Pentru albine in&, reprezinu in
mod hotArt, p r i m lun5 autentic5 de iar-
n&, cu timp friguros, ploi reci $i ninsori.
Ele se afla deja Pn ghem, pe care rare-
ori $1 pot p?lrfisi, In unele zile cllduroase,
pentru a face zborurile de curqire atitde
necesare unei bune iernlri.
Activitatea din stupin5 a inoetat. Au rnai
*mas doar controalele periodice, in care
observatia atent5 $i coxqtiincioasi este to-
t q i importantg, fiindci niciodatg nu se
$tie de unde $i cum pot aparea surprize.
In aceste c ont r de se pot face $i unele
interventii, nelnsemnate pentru stupari, dar
importante pentru albine.
1. HRANA. De obicei, Tn luna noiembrie
nu se poate vorbi de lips& de hrang In
stupi, chiar dacl nu este din abundentg.
In mod normal, albinele consum5 putin5
miere pentru nevoile lor. 0 familie de m5-
rime rnijlocie, bine izolata, iernind linis-
tit gi cu albine s5nltoase, nu consurn5 pe
l unl rnai mult de 0,5--0,6 kilograme de
miere. De aceea surprizele se jvesc dupB
a doua jumltate a lunii ianuarie, odat5
cq posibilitatea aparitiei puietului in cui-
buri. Pnietul fiind make consumator, el ne-
cesit5 un volum de hranl (pkt ur5 vi mie-
re), egal cu cel pe care fl ocupi pe ram&.
I n asemenea conditii, se pot crea dispro-
portion5ri in repartitia hranei, urmate de
accidente, rnai a l g la stupii slabi
Ca urmare a celor relatate, grija stupa-
rilos esk de a evi h aparitia st5rilor de
nelini$te $i agitatie a albinelor, care duc
la consum mgrit de h~anB $i la uzura pre-
matura.
2. TERNAREA LINISTITA. Cu sigurantB
c l pin5 la aceasti3 vreme s-au luat toate
* m5surile necesare, pentru ca nimic s5 nu
tulbure repaosal albinelor. Dar fiecare stu-
pini, dup5 amplasarea ei, are un specific
bine cunoscut de catre stupar, care I1 aj ut l
s5-$i orienteze atentia Intr-acolo de node
pot veni surprizele : pklsari de curte, ani- ,
male domestice, zburitoare, copii, vht ur i
puternice, etc. Dupl caz $i eventuaiele ur-
me constatate, se vor lua $i m5surile ne-
cesare.
3. ASCULTAREA ALBINELOR. In peri-
oada de iernare, se obi ~nui e~t e ca din cEnd
In chd, In timpul controalelor efectuate
in stupin5 s& fie ascultat sunetul de fond
a1 stupifor. Acest lucru se poate face fie
lipind urechea de peretele stupului, pen-
tru cei cu auzul rnai bun. fie prin folosi-
rea unui furtun. Aceasta din urmA pro-
cedud este rnai recomandabill, avlnd o
finete rnai mare decit auzul direct. Din
acest motiv, este bine ca Pn stupin3 s3
existe In permanenw un cap5t1 de furtun
lung de 40-50 centimetri $i cu un diame- ,
tru exterior de 5-6 milirnetri. Se va alege
un furt6n moale din cauciuc, deoarece
furtunele din plastic se int5resc la rece
$i fiind rnai greu de manipulat, pot agata
ramele.
Dac5 Sn timp ce se ascult5 cu furtunul,
se lovevte scurt $i nu prea tare cu un deget
peretele frontal a1 stupului, albinele vor
reactions prompt $i scurt, ca la comand5,
printr-un zumzet ceva rnai tare, dup5 care '
totul va reveni la normal. Cind reveni-
rea nu se face imediat, este semn c5 ceva
nu este 1n ordine.
Dar $i fi r2 a cioclni In stup, ue or i su-
netul d e fond poate fi rnai puternic'$i iri-
tat .Este semn c5 albinele sint In wfe-
rint2, sau deranjate de ceva. Prezenta
$oarecilor, umezeali, curentii interiori, etc.,
puflnd justifica aceast5 stare. Atunci clnd
sunetul de fond este foarte slab, ca un
fqnet , iar reacfia la ciocFinitur5 nelnsem-
naG, este un indiciu c& l i pse~t e hrana $i
interventia imediat5 poate fi salvatoaa-e,
De obicei, in asemenea cazuri, cei cu m i
putin5 experientl, este bine s5 apeleze la -
ajutor.
1. UMIDITATEA. Stupii cu o aerisire'de-
ficitar5 devin me z i i n interior, adesea apa
condensat5 fiind chiar observabil5. Pentru
a preveni acumularea7apei fn'interior,este
bine ca stupii sB fie putin inclinati, prin
u$oara lor ridicare dinspre spate spre fats.
Mezind Zntre stupi $i suport o $ip& sau
o crengup groas5 de apmx. 1-3 centimetri
se obtine efectul dorit.' DacI In acestiscop
se folose~te $i o nivelii cu bdi l de aer,
(boloboc) r eqi t a devine sigur5.
Uneori i n stupii care au pe pm$or un
strat gros de ziare, se poate constata la
ridicarea capacului, c i acestea sint urne-
de. Mai lntli se vp verifica dacl ana nu
provine din infiltratii. Daci de vinA este
aerisirea, ziarele vor trebui schimbate cu
un alt material de izolare rnai permeabil :
clrpe, saltelute, ebc, a caror permeabilitate
t a aer s3 irnbun3t5teahB '\ aerisirea. Sub
ae& form5 albinele pot controla chiar
' el e ventilatia cuibului, prin pozitia ghemu-
lui sau prin aglomerare ori dispersarein
zona sitei de aerisire.
5. REZIDUURILE DIN STUPr. in cfnd In
cfnd, cu ocazia controalelor, se ate face
o verificare a reziduurilor de pe gndul S~ U-
pilor, prin extragerea lor la urdini~. In
acest scop se utilizeazg un cap5t de sfrmii
avind diametrul de 2-3 \milimetri $i lun-
gimea de 40-50 centimetri. Pe aceasta se
face la un capit, un ineb & o monedi de
5 lei sau ceva mi mare, iar la celalalt
o curbur5, la vlrf. Inelul $i mbur a , tre-
buiesc rigwos fscute in acela$i plan, pen-
tru a avea 1n permanent5 controlul asupra
gozitiei sfrmei sub Tame. Astfel, acestea
a r putea fi agatate, perturbind sau chiar
scnturind albinele.
Felul acestor reziduuri poate fi interpre-
tat. Multe albine moarte, aratii cB ierna-
rea decurge In conditii nwespunzBtoare.
Ros5turile abundente de ceara indic5 preL
zenta puietului in cuib. Resturile de $oa-
reci, prezenta 14r In stuppi. Albine $i res-
. turi umede sau mucegilite constituie un semn
de umiditate ridicatii. In toate aceste cazuri
, se impun d s u r i de *dresare.
6. ALF ACTIVITA~. Ca in toate lu-
nile de i m i , shtparii au mdi mult timp
s5 se ocupe de probleme administrative,
sau de pregBtiri care conduc la' uvurarea
muncilor din varq. De asemenea, de comple-
tarea cungtiintelor, vtiind c i apicultura
modern& cere sfi nu se piardg cadenta cu
noutatile, care dup5 cum se vede, apar
mereu.
f n galonarea lucr&rilor, se va da priori-
tate acelora care cer un volum mai mare
de munc5. Astfel ar fi pregatirea $i fnsfr-
marea ramelor. Fixarea fagurilor artifici-
ali, este bine s5 fie aminat5 pin5 cind
timpul se va rnai stabiliza. f n primul rlnd
fiindca intsrirea excesiv5 a cerii la frig
face manipularea rnai greoaie $i riscanta, '
dac5 nu se iau mBsuri adecvate. Apoi fi-
indc5 variatiile mari de temperatur5, cald-
rece, conduc la ondularea fagurilor. $i in
sfiqit, .fiindcB depozitarea ramelor cu fa-
gureie, artificial montat, necesitg spatiu
mare $i grijl rnai multg.
Alte lucrgri, precum prelucrarea $i schim-
barea cerii cu faguri artificiali, ' nu trebuie
amhate.- Reducerea ritmului de predare a
cerii, sau neglijarea acestei operatii, poate
pmvoca dereglari In fabricarea fagurilor. Ur-
m5riIe ,pot cons6 In fntlrziierea owineri;
fagurilor artificiali necesari lgrgirii cuibu-
lui. tocmai atunci dnd este m i impor-
tant, adicg primavara.
Ing. M. ATANASIU
Prognoza meteoro-
loglca pentru luna
octombrie , .
Regimul pluviometric a1 mnii octombrie
din acest an se prevede deficitar, deci sub
Valorile medii multianuale. De altfel, In zbna
tarii noastre aceste valori sint destul de re-
duse cantitativ insumind i n medie cantitBti
destul de apro6iate cu cele din luna septem-
brie, fn zonele de munte hregistrfndu-se
chiar pn -or regres. fi
fncep s5- ~i faci tot rnai des aparitia ploile
liniqtite $i de duratii mai lung5 specifice ano-
timpului de toamn8.
Cantitgtile de precipitatii cele rnai sc5zute
(sub 25-35 mm) sint de a$teptat.in sud-estul
t5rii $i deci $i pe litoralul M5rii Negre.
Cantitati putin rnai ridicate Ins3 sub 30-
-
40 rnm se prevgd In Moldova. In Munterfia,
Oltenia ~i Band cantitstile de precipitatii ce
se vor lnsuma VQr fi de asemenea m i sc5-
zute decit mediile multianuale. care sPnt res-
pectiv 1n valoare de 30-55 mm, 40-45 rnm
$i 40-50 mm. In Maramme? precipitatiile
totalizate in octordbrie vor fi' sub 50-40 mm,
in Transilvania sub 40-50 mm iar In Cri-
$aria sub 45-55 mrn,
Temperaturile medii lunare inregistread o
sctidere apreciabilfi comp'arativ cu prima
lung de toamn5. Pentru acest an valorile me-
dii lunare ale temperaturii aerului se previd
in limite normale, acestea fiind urrnstoarele :
Maramurg ,8-go, Cri$ana 10-11, Transil-
vania 6-10". Banat 11-12', Oltenia 11-12",
Muntenia 9-12", Dobrogea 12-13' $i Mol- .
dova 8-11".
In aceastB lung se' produc modifidri ale
regimului circulatiei atmosferice predomi-
nante intre sectorul estic $i cel vestic a1
f k i i care determini3 diferentieri ,ale tempera-
turii aerului. In continuare 1n partea esticg
a, @rii temperaturile medii sint rnai scizute
decPt i n vest cu aproximativ lo. Inversiunile
termice fncep st3 se dezvolte nu numai pe
fundul vailor $i ddresiunilor lnchise.
Brumele $i fngheturile la sol devin feno-
mene din ce i n ce rnai obivnuite mai cU
seam3 in depresiuni intramontane din nor-
dul tgrii ori in estul Transilvaniei, ca urmare
a deselor inversiuni de temperatur5 caracte-
ristice acestor zone geografice.
-Lidia RAHAU
Dr. 0. MILEA
Deqi era octombrie, fierbinteala ae-
rului din Baghdad m-a introdus foarte
rapid qi convingitor in atrnosfera pro-
prie locului, punind fi r5 echivoc un
semnn de egalitate intre realitate qi
gindurile mele din avionul corhpaniei
,Iraqi Airwaysu, care mi adusese aici
de la Amman. Pentru c2, gindeam eu,
toate istoriile vechiului Babilon sau
cele mai noi ale Baghdadului Sehera-
zadei, nu se puteau intimpla decit sub
vinturile fierbinti ale acestei buciti
de pi mi nt Nurnai q a puteau uimi
realizsrile extraordinare ale acestor
oameni.
Mi aflam in Irak, @r i al. cirui te-
ritoriu cuprinde renumita cfmpie a
Mesopotamiei, IJII leagin dovedit si
necontestat a1 civilizatiei umane. Tra-
versam zilnic fluviul Tigru, am fost
pe malul Eufratului, am vizut ruine-
le Babilonului ca si pe cele de la Ni-
nive, nume care spun atitea lucruri
frumoase despre istoria timpurie a
omului. Moscheea A1 Khasaki, mauso-
leurile cu domuri aurite Kadhimain,
A1 Imam A1 Adham, mi-au dat o idee
despre ceea ce trebuie s5 fi fost Bagh-
dadul , califilor, orasul celo 1 001 de
nopti. fn vechiul bazar a1 Baghdadu-
lui am trgit, in sunet si culoare, ade-
vgrata atmosfed a povestilor care
ne-au fermecat copilgria.
Semnul de egalitate de care vor-
beam mai inainte s-a dovedit necesar
si fn ceea ce prive$te infstigarea de
astZizi a Baghdadului. De ~ i in vatra
celor o mie qi una de nopti nu este
inci pace deplin5, in Baghdad se con-
struieqte masiv, incerdndu-se parc5 s&
se refacA, la exigentele qi tiparele de
azi, renumele vechii reqedinte a cali-
filor abasizi: Orasul este un adevirat
qantier. Atit in a r k h cit qi fn Rasafa,
cele doui seetoare ale oragului des-
pirtite de Tigru, se ridicg hoteluri de
standard international, blocuri de lo-
cuinte, monurnente, piete. Palatul
Congreselor, constructie ce ui me~t e
nu numai prin dimensiuni sau arhi-
tecturi, ci si prin modernitatea con-
ceptiei $i serviciilor asigurate, hote-
lurile Sheraton, Iqtercontinenhal,
Baghdad, Muzeul de istorie, Muzeul
antichititilor arabe, Teatrul National,
iat6 numai siteva dintre constructiile
care contureaza o [imagine nou5 a
Baghdadului, deloc mai prejos decit
cea din cirtile copilgriei.
Sub soarele mesopotamian s-a pe-
trecut ~i se petrece in continuare ins5
si altZi minune : cea a miraculoasei fi-
inte care, neobosia, culege nectarul
florilor qi-1 transformi i n mierea par-
fumats. Vorbim despre timpul t r e ~u t
doar bgnuind, pentru c i dovezile pal-
pabile, deqi existente, sint prea su-
mare pentru a contura o imagine con-
cludenti a lumii albinelor din peri-
oadi \babilonianB. Cert este c i si
atunci oamenii consumau acest produs
delicios a1 stupului. Referirile din po-
veqtile arabe, dovedesc c i qi fn aceasti5
etapi istorici, albinele au existat qi au
.fast deosebit de apreciate de oameni.
De altfel pentru lumea arabg, fn ge-
neral, atributul dat ?n Coran mierii,
de leac a1 suferintelor trupului, face
din aceasta un produs mult mai im-
portant decit un aliment obiqnuit.
Un reviriment este dbrit de ciitre
cei de aici qi in domeniul apiculturii.
Pentru c5 la ora actualg, apicultura
traditionali, practicati cu stupi prirni-
tivi, este inci predominant& Baza me-
liferg, constituitii in special din plan-
tatiile cu' citrice, ca qi cu alti pomi
fructiferi, precum gi flora silbatici,
regartizaa neuniforrn, mai bogat3 in
partea' de nord a tarii, poate crea pre-
misele upei apiculturi mult rnai dez-
voltate, cu un randament superior.
Sorturile de miere obtinute de api-
cultorii priceputi, sint deosebit de
apreciate qi dovedesc largi 'posibilit5ti
pentru dezvoltarea sectomlui. Si,
binefnteles, o prezeng .maV activil in
magazine a borcandor eu mart3 ira-
kianii, qi nu a celor din Australia sau
Noua Zeelandii, cum se IntimplB in
prezent.
Pentru realizarea codrdonatb. qtiin-
tific5 a acestui program, resorturile
responsabile irakiene au apelat $i la
sprijinul apicultorilor rom8&. Un
prim pas a fost hel a a1 organizitrij
unei expozitii apicole Pn Irak, menit5
sii demonstreze c&cludent ce se poate
fSealiza prin .practicarea acestei i nde
letniciri. Prilejul qferit de .Tirgul in-
ternational de 'la Baghdad a fost gasit
drept cel mai nimerit pentru include-
rea in pavilionul Romiiniei qil a unui
stand Bpidol reprezentativ. Ca amfi-
trion a1 acestui stand am trait clipe de
deosebitB satisfactie atit pentru apre-
cierile extrem de elogioase la adresa
apiculturii romgneqti f h t e de dife-
rite categorii de oameni, cit qi pentru
.interesul pe care il manifestau multi
vizitatori pentru albin5, pentru api-
culturii. fntrebiirile nenumgrate puse,
unele dintre ele chiar copilsre~ti, ca
qi dorinta multora de a cump5ra pe
loc stupi qi ustensile pentru practica-
rea albinsritului, imi dovedeau un in-
teres care, prin sprijin teoretic $i ma-
terial, poate deveni o realitate pro-
ductivi, beneficii. CA cei Pn drept sin6
preocupati pentru a veni in fntfmpi-
narea acestui interes, am putut con-
stata h discuijile purtate la Mniste-
rul Agriculturii din Irak ca qi la Or+
ganizatia de stat pentru protectia
plantelor, departament pendinte de
minister, inoArcinat qi cu coordonarea
apiculturii. De altfel chiar cu prilejul
deschiderii oficiale .a Tlrgului inter-
national qi a1 viziarii pavilionului ro-
miinesc, un popas mai indelungat - la
standul apicol 1-a fiicut excelenla sa
domnul Taha Yassin Ramadhan,
prim vice-prim ministru a1 guvernu-
lui irakian. ,,Tars noastrdi 'are un po-
3
tential melifer care trebuie exploatat
cum se cuvine $i in aceastd privintSi
apicultorii romdni fliu ~i pot sti ne
dea ajutorul cuvenit" -. remarca
domnia sa la Pncheierea vizitei.
Ajutor pe care, fireqte, in spiritul
ce ne caract,erizeazs, 1-am oferit cu
piacere. Recent, din partea Ministe-
rului . Agriculturii irakiene s-a primit
o solicitare ca specialisti apicoli ro-
m5ni s5 facii un studiu $i un program
pentru ameliorarea efectivului de al-
bine local.
Dr. Khalil Hussain Al-Anbaky, de-
canui Institutului de tehnic5 agricolg
de la Kufa statornic prieten a1 Ro-
I
miiniei qi prin faptul cii $i-a fgcut i
J
doctoratul fn tara noastrii, a solicitat
sprijin pentru dotarea unei catedre' de I
apiculturii, in cadrul facult5tii' de zoo-
tehnice cu echipament corespunz5tor
romiinesc. Aceasta ca urmare a nece-
sitfitilor programului de dezvoltare ge-
neral5 a apiculturii precum qi a in- 1
teresului evident manifestat de stu-
denti. :' 1
Tmbininau-se traditia cu noul, a p
cum se face pas cu- pas, pretutindeni
in Irak, qi in apiculturit, sintem con-
vi n~i , se va cizela o nou6 fateti3 dem-
nB de vatra milenad pe care o repre-
,
zintii .aceste locuri skiib3tute de Ti-
gru ~i Eufrat.
CERCETHRI ASUPRA ACTlUNll SUBSTANTELOR ANTIPA-
RAZITARE TMPOTRIVA ALBINEI *
Culturile intensive, modificlnd ritmul agroecosistemelor, au favorizat mul-
tiplicarea unor fitofagi care inainte erau putin vHtHm8tori. facind sB se nascH
nevoia tratamentelor cu insecticide. IntroduceI'ea in culturi a plantelor nobile,
foarte sensibile la atacul d8unHtorilor. aparitia fenomenului de rezistenv din
partea acestora, precurn $i goana firmelor furnizoare de a obtine din ce in ce
mai mnlte pesticide de sintezii $i piete de desfacere au contribuit la alimentarea
spiralei t oxi ~e, care actualmente se extinde asupra majoritatii terenurilor cul-
tivate.
Albina se g5se$te dezarmatil In fa@ acestei ofensive. Pina acum ea a in-
tretiunt cu planta raporturi de SirnbiozS, asigurfndu-i fecundarea in schimbul nec-
tarului gi polenului. In .prezent, acest acord multimilenar este cHlcat gi resursele
melifere Pi oferH albinei Intoxicatie gi moarte in loc de b a n & gi via@.
EVOLUTIA FENOMENULUI MORTAL' Interzicerea de a aplica produse toxice
In anii 50, arpniatii foloditi la trata-
mentul florilor de mitr fmpotriva binecu-
noscutului vierme Carpocapsa erau consi-
derati ca foarte toxici. D.D.T.-ul, apreciat
initial pentru inalta sa toxicitate $i rema-
nent5, a fost acuzat dupit aceea c5 lil?se$te
prirnitvara de zurnzetul insectelor $i dt! dn-
tecul p5drilor, cit exterminit animalele $i
otritve$te hrana omului. !n cele din urm5,
insecticidele- anorganice $i clororganice au
fost definitiv condamnate, insit locul lor a
fost luat de o'serie de conapu$i fosforganici,
carbamati, piretroizi etc., apitruti intr-o
rapid5 sumesiune, intrecfnduse se de-
p&$eascit in toxicitate, spectru de actiune
$i persistentii. Dezechilibrul biologic pro-
vocat de insecticide a dezlgntuit infectii
grele de acarieni $i ciuperci parazite,care
si ele au cerut cu insistentil miiloace chi-
mice de cornbatere ; dup3 'cum -scumpirea
manoperei a dus -la uzul chimicalelor $i
pentru stirpirea buruienilor. Acaricidele,
fungicidele vi ierbicidele s-au alitturat in-
smticidelor, Intr-o exasperant5 incercare
de a fnvinge dqmanii plantelor, singurul
lucru cert realizat pln5 acum fiind doar
fenomenul de toxicodependenf5.
Dupd articolul cu acelayd titlu ap8nrt '
fn ,Apicoltore moderno", mai-iunie 1984,
sub semniitura ALESSANDRA ARZONE de
la Institutul de entomologte agrarli $i api-
culturd - Untversitatea din ~o' i i no - Italia.
pe plante fnflorite se mentine in conti-
nuare, pentru salvarea insectelor glicofagq,
polenizatoare $i limitatoare de dAun5tori.
Legat de aceasta, mentionitm aparitia unei
cateaorii de pesticide ce se pretinde c5
au o InaltA toxicitate impotriva fibfagi-
lor dBun&tori $i, concomitent, c5 sEnt ino-
fensive, pentru insectele utile. E o sfidare
a bunului simt, o insult5 adus& mediului
ambiant, o in~elittorie cu grave repercu-
siuni fntrucit, d q i etichetele insotitoare nu
autorizeaz5 utilizarea produselor 4n cam&
pe plante $i pomi infloriti, agricultorii se
simt totu$i incurajati s5 o facit, provoclnd
in felul acesta catastrofale apicide.
La sf f qi t d anilor 60 s-a in.fiintat In ca-
drul Universiatii din Torim un Institut
de apiculturh. Numeroasele masacre de al-
bine, provocate de fplosirea incorecta a in-
seoticidelor $i antrenind degradarea mediu-
lui ambiant, au determinat intreprinderea
unui program de studii privind actiunea
pesticidelw asupra albindor, dup5 modeld
altor titri, dar cu o deosebire esential5 :
o absolua autonwnie En munc5, alegerea
produselor,, interpretarea rezulhtelor, mo-
dul de gindire $i, de exprimare. rn S.UA.
$i In alte t Br i din Euwpa, institutele care
se ocup5 cu aceasti problem5 nu slnt total
independente de casele produc5tnare de pes-
ticide. Exist5 acolo cercetgtori care, .degi
slhtin cA lucreazg pentru apgrarea albi-
nelor, i$i permit totuyi sEi elibereze aces-
' I ~ I e a J = ! I ! l n I ~ J
- $ s e a s - n p u ~ ! u r i [ ' I e s e p u l q e l ! s p o l a p 1 1 1
a s e p u ! p ) n a a ~ q a g p s s n p o ~ d l s a a e e a J E S
a a u a l s 3 . p q m u r a d ' a J o 9 2 q d n p o / 0 8 6
! $ a J q u a u r p a d x a q a p a ~ d p p d n p a l q g
- v o w O / ~ O O I : a ~ j s a a u ! u y d ' ! a ! u r ! e m y o
9 1 a z o p u l a l % I q J o u r % 0 6 ! $ S i I a J O U
= a $ y a p t a w ! m u u o v a p a z o p u s o / O O ~ l
a l e l ! l e t . r O U I l e a o ~ o ~ d e a v q u a u q ~ a d x a - e 1 a p
a I ! z c @ n a - , a u ! q I e h q u a d a ! x o ) a u a ! p I a a n
! ? $ E ! d a d l e 7 U a Z a d . ( p ! a ! q J a ! ) m b o ~ o d
' v q u o a u y d ! S 3 1 3 a ! l s a i ? u ! u ! ~ d ? B e
? J e o * a l g ! a ! x O 3 0 l q u a z a ~ d . 6 r - q a u t Z
' a J e q a ! u a ~ o d r m ! q I e r u l u a d a ! x q
W W 8 3 l m ! j ! s e I a a J a ! n q a J L . S O J O m J ! d
. d w j a a p
a q o ~ d U J s ! x o q J o h n ' ( m ? e . x o q e 1 u ! ) q a g u o a
u u d a p q m k n : a ) q ! I e a a U I - , a I ! l n a ~ a p a s u !
w q u a d J r q p n y a a u n : q a q a ! q 3 ' d v ~ o u g ~
. u a J a ) a p a q o ~ d u l 3 1 x 0 3 J o S n - ~ 0 3 e m q q
a p a q o ~ d u s - l a q u o a u u d a p q a u ! S
y I e u x . x o u s a a % p a p ! n u ! m u ! J O p a p a z o p
q q u j d a ! l s a a u ! u ! ~ d 3 ! x p l q J e o $ t r w y d e
e a J q s a l e q ' a u ! q ~ e r u l u a d J o l q u r y + y A a u
A !? - ' I \ R = ~ = w e r a a p 3 ' u o j z p q a j
. u a x q
a d ! S J q e a o q q u j ' ) a q u w u u d a ! x o ? J *
- J q e . x Q q e 1 u j - a p s a a u ! u p d p l u q ~ o d
- u r ! ' q q p ~ x q : a l q ! I e a ; r u ~ . , , a I ! $ n a l a l a a s u !
w w d ~ o ~ y u r g l y ~ a u ~ : e ? a y a n z ' l o J o a ? a
. a u ! q p 8 1 a m 8 s m u a q q a d
- a a s n p o ~ d e p q e . G 3 a ~ u ! s d n 1 a p a u r t - ? & ? w d
u j s n p o y u ! p u ! ! ~ w a n 3 a p I S J q e J o q e I a p
a q o ~ d u ! l a q u o 3 u y d ' 3 - q ~ o k n ' J o l e . x o q e 1
u y - y p u ~ ~ o u e a a 3 p p ! a ! u r ! c u r ! J O 8
a p a z o p e ~ p u l d a ! 3 s a s u ! u y d a ! x o l v e o j
p . q d e v . , a u ! q l e a p q q ! z ! ~ q u e ~ d a d
e a J a ! l ! l n y 1 ! q p o d n : q a q q l 3 ' a u o p s o y d
. a u ! q I e r u l u a d a l e j q s q e a a $ u ! s s u m
n 3 ' ~ J ! J O I J U J ~ a p e p e o ! ~ a d u j ! ~ a j ! l a n ~ j ! p
- o d e l . l ! s o l o j p o $ e O L - - 6 9 6 1 ! ! u e U I . u a ~
a ) a p a l a q o ~ d u u y a ! x o l l a r a p o m ' l 3 e 7 U 0 3
u p d y l u q ~ o d w ! q q ! a ! x o $ n a ! S a ! l s a % u !
u u d 3 v o ) w e o j e a q r u q d w e J o ) e J o q e I u 1
' , t q e a ! p ! J ! ! t e ~ % u a u o a U J ! S J e ! y a a u ! q I e n q
- u a d s o l p x p l y a a u n : q a y a ! q n ~ U e J ~ n s o p u g
' , a I ! l n a ~ a l s a s u ! w t u a d a ! x q n a ! m
a s y s l E J y d - d a u a l n q a q n a q a ! l a a 6 ' 6 L 6 1
u j o o o c ! $ 9 ~ 6 1 U J a u w e a p ! ! ~ n r r e ~ 0 0 6
l p o u r o e e u e s o ~ U I . J ~ U u u ( 1 p u ! m
- ! l a a s p y a p m m $ e J ? y d n p a I ! z 9 e a l q
- ! a ! x q a u ! $ u a u x ! S I ' a r o 8 2 y d n p ! S J e ! v
e a l q ! a p o l ~ n u ! $ u a u r + ! $ 3 s e ) u w u y d J W !
' q ~ e u r s o u e a s l p a p ! y u r ! m u ! J O p g a p a z o p
u ! a ! x q q e o j q ! p a ~ o p e - s a ! l s a z u ! u u d
- , l x u ~ p a m ! $ = l u ! s
y a e p ! e m n u A ! ~ O U ! j q e o d ' l a q u o a u ! J d
p q e ~ s e s e a u n ! $ a e u p d : a ~ u r q s ! s a u ! A a p
y l u e ~ d a p $ ! q ~ o s q e m e p o I p n J l u J ' ( q u ! q l e )
a I q n a l a w s u ! n . x ? u a d ( q u a l e u ! s o j o 3 u I )
, - . ! p q a s u : p q a q a ~ l a a d ' ~ ~ y ~ a z u - s - u s ~ a u ~ a ~
' q q i a ! x o % a p a d n . 1 8 a d a p ! a ! ~ s a d
J o l s a a e a a ~ e ~ p e a a ! e l e n l a e a p p i e j q q q s u o a
a j ! ! I e u r o u e u ! p !S u r n 3 a ~ d ' ! i y l ! ~ e a ~ !S J o I a p
- ! a ! l s a d a ~ q z m d s o a d a l u ~ a l e ~ e p u o a a t a $ m d
- a r a s ! p u ! p e a ! j ! ~ d u r a x a ~ O A ' a ~ ! l n a p l ! q a s o a p
a l u a u r a I a a I a u n a p u @ ! $ ! a e d q s u ! e b ! ~ d n u
e n q u a d ' 1 I n I a q e l u j ' a ! l a ? u ! a q q r t z a
- a J a ~ S a a e l u ! z d ~ d e s z a ) p u ! j y u r ' o s u a l x a
U J g l n I e ! J q e u r e a a w ! ~ q n d q ~ u l r a d h u + q
~ s m u ! q s ! ~ a r ~ ! $ e d s 1 p n . x l u I - a ) u s a ~ a ) u !
a p l ! q a s o a p ! y q u a u r w a p a l ! $ w u l ' a m d
u j s n p o . ! d a ~ e a a ! j n . q u a d a l n u ! $ q o a I q e l p
- a J y + u ! z a ~ d ! $ a J q a x a a a p a l a p q a u r e z e - ! I
- q a p e a J e a a n q - p a 1 n z o ? p a n p a . i t , D J O N .
. , a u ! q l e n q u a d s ! x o l a u a ! l e I
- a J ' a a ! l z q a s ! $ m a ! ~ d o ~ d r w p ! a ! J e a e u : a y a s
y I e p . r a t t r m g a y a g a a d - . a ~ o p ~ q d n p p l ~ e u l
a s u n f e a J m ' y A ! s a m ~ d ~ e p q l u a 1 a l q ! I
- q . x o u r ? a a o ~ d a ! l s a S u ! u u d - m y q u g r
- ( w u a p ! B ( a t e n l ? s : s o j ! p ! a ) q I - o u e a J
l p a p p ! u r ! m u u o 8 a p a z o p u ! a ! l s a % u l
u p d a ! x q q a m j l ! p a a o p 8 - s ' a n ! q I e n q u a d
~ o ? p x p l q a a ~ m I q u a z a J d ' q ~ o m a J o ? y ? g
' ( a u ! q
- 1 e w u a d a a ! x q a u a ! l e ~ a r ) 1 1 1 y q 8 0 1 0 3
- y x g r e s e r a u s B a e J p a u y u u d n a ! ~ m r u
- ! u r a m s q a u 9 1 e a u n ! & k ? ' ! S n $ o q ! $ ' l u a u r
- q e q e [ a p a o 9 2 q d n p ! S J e ! q a a ! p a u r
q q ! a p o $ o l e l u a z a ~ d e p q u o s u u d J e !
' u a q u j ~ ! s o ~ o j ~ e u r J o u e z o p % p a p ! a y
! m u p o g p z a p a z o p e l q u j d a ! x o $ a w e o g
l ! p a ~ o p a - s a ! $ S a i ? U ! u ! q - u o q d q y a t . c ~
- n a I ! $ m
a i q a a s u ! r u ~ u a d ~ q m q ~ a , n u ' ! u n ! $ a n q s
- u ! ~ d n p l ! s o ~ o j ' l n s n p o J d u : a ! m s a J e o l V p
- a d e t a a p $ ! u 1 3 o l u ! ~ n l a a d s o ~ d ' u s ! S a p
' p q u w u y d I S $ p a ! ? G 8 U ! u p d m e - ' e a y c r
- ~ a l n d a l q ! s ! x o l q q u a z a ~ d y . a q o y d a ~ p . ,
- & d A c ~ I a 3 ' - p w ! q ~ a ! u n ! $ ! a u e J q e a . r q a 1 d
- u r w n J l u a d s n p o J d u n ' a p ! s ! a u n j 6 ' a p p y
- ? 3 3 e p ' a p ~ a y m ~ - o p a s u ! g ' a p ! a ! l m s u ! ~ 1 E
! a u ! q I e e a m o d u r l w u n ! $ s e y l e l s a l ' l s o j
. . a ~ q a i % ~ ! $ a u q e ' u j a a ! u r l t p ~ o ~ a s n p
- o ~ d J o I u n n p ! z a J e a r e u p . x q a p ' a l e l a 1 t a z o p
e a x w ! j ! . r a h ' u a J a l a d ! S J q e J o q e l U J ' p u r q
- 1 e e a ! . q o d u r r J o I a ~ q ! z e J e d ! l u e ! ! u n ! $ a e e a L
- q s q p u v y d a p o l a u r a p a ! m s o n n u ! l u o a
q e ~ o g a u r g ! S l a u n d q a s n d l s o j n e a J m
- a s J a a p l s e a a e l e ~ n k q j s a p e s a J e J u s ! u e
g ~ o ~ a s I n s m a U I S a r q a a r a D a p a p o q a w
' ( 6 t 6 I
' u a s u e y o y ) a u i d r y s u ! p o / , , g 8 - e l p u ! d ' p u ! . x &
- n a . a ~ e ~ ' ! $ y ~ ! I e l J o u I a s e o q s e z a p e , 3 ' u 5 [ c b p p
! . r q p J a a J a a ! & ! a a e ' ! o d e e a n q u a d ! a s e o u
- p u v a 1 q d s o s d q q a e p ~ l u j s e ~ m p
e z e q a d ' a ~ q ! n p p % u s q m ! j ! p a a a s m J O *
COMPOZI'$TA CHIMICA. MODUL DE ACTIUNE !$I TOXICITATEA IMPOTRIVA ALBIIWI -A PRODUSELOR CEamTATE
I 1 Toxicitatea fmpotriva albinei
ACEPHATE
ALGHE MARINE
AMITRAZ .
Pri7tcipiuZ activ
ORTHENE ,
MAXICROP
EUMETRAN
ARSENIAT DE Pb
BENOMYL
Prdoustll comercial
BUTOCARBOXIM
CARBARYL .
CARTAP
CHLORPYRIFOS-METYL
CY HEX ATIN
Compozif i~
chimic&
DELTHAMETRIN
DEMETONSMETHIL
DIALIFOS
Acffunea
DICOFOL
DIMETHOATE
DINOCAP
- Laborator
Ingestie 1 contact
DITALIMFOS
ENDOSULFAN
ETHIOFENCARB
FENBUTATIN-OXID
FENITROTHION
FENVALERATE
ISOFENPHOS
MALATHION
MANCOZEB
PARAQUAT
PERMETHRIN
PHOSALONE]
PIRAZOFOS
PIRIMICARB
TARTAT DE
-- Sb si K
I
ARSENIAT DE Pb
BENLATE
1 AFORT
ATOXAN 5
SANVEX 25 PS
. I TUMAR
PLICTRAN PB 25
DECIS .
SISTESM
TORAK
KEL E 20
ROGOR L 40
KARATHANE WD
MILCRITT
THIODAN 35
CRONETON
TORQUE
FENTROSIVAM
SUMICIDIN -
OFTANOL
MALATOX
FUNGI MZ
GRAMIXEL ,
AMBUSH
ZOLONEl
AFUGAN
PlRIMOR 25
TARTAR0 EMETIC0
-
fosforganic
organic
azotorganic
anorganic
azotorganic
carbamat
n
tiomrbamat
fosforganic
stanorganic
piretroid
fosforganic
,,
clororganic
fosfbrganic
azotorganic
fosforganic
clororganic
carbamat
stanoragnic
fosforganic
piretroid
fosforganic
,1
diticxarbamat
azotorganic
piretroid
fosforganic
fosforganic
carbamat
metalorganic
nesernnific.
inalt5
I
-15
insecticid
completare h r a ~
acaro-insectidd
inse&cid
fungicid
insecticid
n
,,
acaricid
insecticid
insecto-acaricid
acaro-insecticid
acaricid
insecticid
fungo-acaricid
fungicia
insecto-acaricid
insecticid
acaricid
insecticid
insecticid
n
n
fungicid
ierbicid
insecticid
insecto-acaricid
fungicid
insecticid
insecticid
n
nesmnific.
inalt5
inalt2
n
--
inalt5
nesemnific.
moderat5
inalt5
nesemnific.
fnalta -
n
9,
n
nesemniifc.
moderat5
inalt3
n
,.
n
"6
fnalt5
nesemnific.
wjoar5
nesemni f ic.
n
inalta
m;;derat&
inalti
nesemnifit.
important5
inalta
woar i
i n a k
important5
nesemnific.
important3
w a r 5
n
nesemnific.
usoara
1naltB
u$oar2
hal t 5
qoar 2.
T E T R ~ I F ON
TRICHLORPHON
TRIFORINE
ZINEB -
ZIRAM
SULF
OVIR
DIPTEREX
SAPROL
VITEX
POMARSOL ZF
SULF
clororganic
fosforganic
azotorganic
ditiocarbarnat
n
anorganic
acaricid
insecticid
fungicid
w
fungo-acaricid
,,
nesemnific.
u$oar5
m
nesemnific.
nesemnific.
inalt5
ugoar5
n
n
nesemnific.
u$oar8 1,Ol
CONCLUZII . '
CercetBAte au arktat c5 toate produsele
c u act i we insecticidii sa'u insedo-acaricidl
sfnt periculcase pentru albine. Legat de
aceast5 constatare, se impune u atentie rji
precautie specials pentru compu$ii etiche-
tati ca nev5t5mfitori sau putin v5tBm5tori ,
pentru fauna util5 intrucit aceasta eti- & f WEPATURILE DE ALBINE
chetare il determin5 pe lucr5toni agri- 4
coli G-i aplice pe plante lnflorite ; cuatft Autorul poveste~te c5 un botanist, md&
mai cu majoritatea acestor corn-
\ cu dinsul, i-a adus i n urma cu 4 ani mi
p q i irji ascund toxicitatea sub 0 latent& \ multe ierburi, AtrBgindu-i atentia c5 una
lnsldioass sau sub lung5 persistent% a -, din ele, o nab5 de gradin5 din genul La-
efectului letal. Argumentari analoage sfnt vatera, era un excelent remediu pentru
valablle $i pentru acaricide Ti fungicide, intepgturile de albin5. F5r5 s5 acorde prea
care trebuie analizate fiecare In pafie, ti- ' mare credit aceski recomnadiri ,a plantat
- ninduse cont de coppozitia chimlcg. (ot t qi ierburile aduse. Dup5 o slptamlnl-
0 mare preocupare necesit5 $i ierbici- a incercind s5 mute tln roi intr-o cutie prin
dele, care sint in germal necunoscute din , mgturare, a fost intepat de 15 albine la
punct de vedere a1 hxi ~i t 8t i i . Acestea pot un picior ~i 9 albine la cel&lalt. Fi*d sen-
deyeni perciuloase clnd al um in contact t .ibil la i nf epgt h, a dolw zi picioarele ii
dfrect cu albinele, ~i sigur periculoase cind
erau de umfla'te ineft pgreau un caz
a j um (din neglijenta operatonlor $i prin
spalarea terenurilor) In ruMle mici deapa
de elefantiazis. Si-a amintit atunci de nal-
di n care se adap5 albinele.
) ba di n griidin5 $i gfndind c5 are omzia
De asemenea. mticidele ~ o t avea acti- \ =-$I rIdii de. ruda sa, botanistul, a mpt
uni nefaste asup'ra medidui ~i omului, ) citeva frunze $i a tnceput s2i se frece pe
avlnd in vedere c5- cercet5ri recente au \ picioare. Spre uimirea sa, umflgtu~a a ce-
probat actiunea ' lor Cancerigens (Dona ) dat in citeva secunde, iar in dimineata w-
s.a,. IYUU). 4; mAtoare nu mni exista nici un semn de
In baza, rezultatelor obtinute, programul intep5tur5 sau iritatie. .
a
perioadei urmgtoare a1 Institutului de api- \
aceea, toate intepBturile de albine
cultur5 din Torino prevede intrqrinderea
de demenmi p p n b rectifiearea p r m p d - ( le-a tratat cu aceasta plant5 $i nu a mai
l or t (etlchetelor) ce fnsotesc pesticidele, In- $ nici un necaz de pe urma lor. Toam-
locuirea calificativului de nevlEim5torprin 1 na, a adunat un teanc de frunze intr-un
indicarea gradului real de periculozitate : borcan. l - a umplut cu alcool metilic si
pentru albine, rearjezarea produselor In cla-
sele . toxicologice corespunz5toare, promul-
garea de decrete privind utilizarea pesti-
cidelor cu mult mai mul a precautie decit
pin5 acum ; toate acestea pentru a face
dreptate atit albinei muncitoare si f5r5
1-a llsat s5 st&, acoperit, t i mp de o s5;-
t5rnin5, dup5 care a filtrat spirtul $i 1-a
pus la sticl5. Urmiltoarea inpp5tur3 a fost
trataf.5 cu acest extract, care s-a dovedit ,
tot a$a de eficace ca $i frunzele, dac5 nu
ap&rare,cit $i omului, au'tor $i vi.dim5 tot- $i mai mult.
&at5 a degradsrii medidlui ambiant. - \ Aceast5 nab15 de nrridin5 creste. cam 2
.. -
picioare (circa 61 cm) in5ltime $1 are flori
Pre'ucrare de dr' I' OGRADA > roz foar'te frumoase. late de circa 2 inch
(circa 5 cm). Frunzele nu sint tipic pal-
' mate ci m i mult pedate (rn revist5 este
h desenatl frunza acestei nalbe). Automl nu
' opoate s& identifice planta exact, i nt rudt l n i "
1 Enciclopedia plantelor $i florilor a lui No-
' vak (Hamlyn) exist5 cam 1000 de ~a l v a - '
( cee. Se pare ins5 c l este vorba de aw nu-
.
$ mita .Nalb5 de mod"' Pl ank apare spon-
, tan in fiecare an, nu are nevoie de un
$ sol prea bogat $i redstti la secet5. Se cul-
tiv5 foarte bine prin i-ntare fntr-o
tav5 cu pamint t i nus fn solar sau sera
\ Ti r5ddi t 5 In gr5dln5 In luna martie, clnd
( a ajuns la intiltimea de 2 inch.
(Goddle, K. In : Bee Craft, i& 1985,
. b p. 12-13) ,. . . .
In presa medical5 din Franta a ap5rut
un articol semnat de dr. Drouet de la Spi-
talul central din Nancy, in care sint arz-
tate rezultatele obtinute prin utilizarea
zah5rului $i mierii i n tratamentul pligilor
infectate. Conform acestui articol, i n cli-
nica din Herszage a u fast tratati cu apli-
cafii de zahBr 120 bolnavi prezentind tot
felul de leziuni supurente, rezultatul fiind
urmitorul : mirosul pl5gii se 3chimb5 dupi
24 ore, iar secretiile dispar dup5 72-96
ore. Knutson $i col. au tratat 605 bolnavi
cu o pomadB pe b a d de zahBr qi Betadine
(polivinilpirolidon$i iodata), r dul acesteia
din ar m8 h i n d & mn v n i zahLTrul pe pla-
g5 dupi ce pmga s-a uscat $i curstat. Ei
folosesc acest tratament la toate cazurile
pe care le a y ceea ce permite o diminuare
a numirului de vizite la bolnavi, o dezin-
fectie rapid3 a plggii, o absent5 a escarelor
$i cheloidelor, pansamente nedureroase,
care nu se lipesc de ran5 $i o reducere
a grefelor cutanate. Rostenberg qi col. au
tratat 19 bolnavi praent i nd ulcere care)=-
! zistau de peste un a n la tratamentul der-
matologic obi~nuit, cu o pomad5 pe baz5
de zahtir $i l anol i d anhidrB. Nouli bolnavi
s-au vindecat iar wpte au prezentat ame-
liortiri.
Dup3 Forest, zah5rul ar putea in.+ ince-
tini vindecarea prin deshidratarea celule-
lor epiteliale a fibroplastelor $i macrofa-
, gelor de la marginea pl3gii.
Mierea a f a t dilizat5 frecvent impotriva
ht a me nt uki a 50 cazuri de degeraturi
pl3gi mici qi ~ I w r e ; mi ~r e a reduce rapid
hiperemia $i edemul deger5turilor, stimu-
leaz5 formarea tesutului de granulatie $i
reduce durerea local8. Cavanagh, la fel $i
Bulman, o utilizeaza pentru cicatrizarea
vulvectomiilor ; mierea reduce la jumgtate
tirnpul de spitalizare a acestor bolnavi, pl5-
gile devin sterile In 3-6 zile $i se vih-
dec3 rapid.
Se pare c5 actiunea antibacterian5 a za-
h5rului este de origine fizic5 : zaharoza
exercit3 o activitate hidric5 foarte
pentru a permite crevterea rnicrobilor. iFzz
privevte mierea ,actiunea ei bactericid5 a
fost demonstrat5 Pn vivo $i In vitro de nu-
mero$i autori. fn 1962, White a stabilit c i
principiul activ (numit inhibinti) este apa
oxigenatti produs5 prin actiunea oxidazei
glucozice din miere, enzimB secretat5 de
glandele hipofaringiene ale albinei. fn afar3
de apB oxigenat3, Lavie a descoperit in
miere q alt5 substant5 antibacterianh care
se poate extrage cu ajutorul eterului la rece
$i este volatila la 95' C. Asemenea substante
au fost extrase $i din nectarul florilor.
Experienfa -clinic5 v n d i a l 5 de utiIizare
a zah3rului $i mierii In tratamentul plB-
gilor $i ulcerelor cutanate este veche, ast-
fel incit experienble mai sus arfitate nu
constituie dedt redescoperirea.-unui vechi
remediu. Bine studiat, acest tratament
simplu, putin mstisitor qi aparent fArB
efecte nedorite, ar putea s3 revolufioneze
tratamentul actual al pl3gilor infectate.
(Dr. Drouet, N. In : Revue frawai se d'api-
C U ~ ~ U F ~ , ian., 1984, p. 14-15)
Nota redactiei : Tratarea cu miere a plB-
gilor deschise $i a ranilor de diverse etio-
logii constituie o procedurg utilizatg empiric
din cele mai vechi timpuri. Civilizajiile
antice ca de pild5 cea egipteans sau ro-
man& (dup5 Herodot ,,p5rintele istoriei" - ,,
sec. V i.e..n.) aveau cunoytinte destul
de ample despre virtutile tgmgduitoare al e '
mierii. Ins5 abia in ultimii ani prin API-
TERABIE - aceastH noua $tiin!% - re-
evaluindu-se cuno~tintele medicinii tradi-
tionale empirice. sau populare s-au pus ba-
zele ytiintifice ale utilizsrii mierii $i altor
produse apicole in arsenalul terapeutic a1
csrui spectru de cuprindere devine. gratie '
adincirii cercetgrilor, De zi ce trece tot mai
larg. h
Dr. I . 0.
... mierea poate distruge bacteriile pato-
gene ? Experientele facute de Dr. W. G-
Sakett, bacteriolog la Institutul Agricol din
Colorado au ar&tat c5 Pntr-un mediu c u
miere pur5 agentii patogeni ai febrei tifoide
au fost di st ru~i i n 48 ore, agentii patogeni
care produc dizenteria au fost qi st r qi int
10 ore, un microorganism care Se g&e$te
tn fecale $i i n ap5 a fost distrus i n 5 ore.
,.timp de milenii mierea pr dus 3 de al-
bine din nectarul florilor a fost s i n g h
aliment dulce la dispozitia o m~l u i ?
... In miere se g5sesc fier, cupm, man-
gan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fos-
for, aluminiu qi magneziu ? Ele provin din
solul In care crex plantele $i prin vclsele
acestora, trec In nectar - substanta d e
bazB pentru albine i n pduc e r e a mierii.
... dac5 Inainte de culcare luati douB
lingurite dintr-un amestec de miere $i otet
de mere (2 c qt i miere $i 6 lingurite d e
otet de mere) dup? o jumtitate de or5 ador-
miti ?
... mierea este o sum& rapid3 de energie
pentru organism $i are. foarte multe avan-
taje fat5 de alte zaharuri ? Iat5 citeva :
nu este iritant5 pentru mucmasa aparatului
digestiv, este asimilatg uSor gi repede, din-
tre toate zafiarurile rinichii <o suport.5
foark bine, este un calmant care lini$teqk
organismul, se proair3 war. satisface re-
pede cererea de energie a corpului etc.
D. C. Jarvis : Mterea $t alte produse
naturale", Ed. APIMONDIA, 1976.
I. D.
TipBrit la IP. "13 Decembrie b19L8" sub cd. pJ98 ,
. .