Vous êtes sur la page 1sur 34

M s t S lu-a de Hhimb ds experk* qi

- tndrurmrrr metodologid apiooli ditat3S da


Auociatia Cradtorilor d. Albine din Republia
Socialid Romhia
C
c*
* * : SA ila- t dul penltru r & l b ei
sarcinilor actualului cincinal.
?%&IU : flercetarea gtiintifica - fo-
7 1 Elena PALO% Cristina ~ L A ~ E ~ u dptigo-
rul de matea - baza activa a unor medi- I
camente
IN AJUTORUL APICULTORULUI
INCEPATPR
I. RECEANU : -Supravegherea iernarii fami- Tc p.
liilor de albine.
Al. VARTOLOMEI : 0 b l e d de sezon :
Hranirile de iarna. r'
DIN EXPERIENTA ' APWULTORI
M. BALUTOIU : Col # de polen cu &Ule$
DIN ISTORICUL API
V. POPESCU : Doug la aparitia pri- e.
mei carti de apicu limba romllna.
DIVERSE
A
,*Emilia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCU-
DICULESU I Albinsritul - o pasiune mai
putin cunoscuta a lui Mihail Sadoveanu.
-C i
V. LAZAR : Sesiuni gtiintifice pionieregtf. Re-
'
trospectiva '85
fNTREBAR1 $I RASPUNSURI ,
I
CALENDARUL APICULTORULUI
COLABORARI $1 COOPERARI I N T E R N A ~ ~ O - . ~ ~
N ALE
E. TARTA : Consfatuire privind combabdf a
varroozei. I ..
APIMERIDIAN
0. MILEA : Apicultorii polonezi - dazde pd- 't
mitonre ale viitorului Congres APIMONDIA. r,
DOCUMENTAR APICOL
DEVORBACUCITJTORkI I \
TEMATICA REVlSTEI
SA FACEM TOTUL 'PENTRU REALIZAREA
$1 DEPXSIREA SARCINILOR ACTUALULUI
CINCINAL
Ava cum se $tie, Pn ultimele doug
decenii apicultura romaneasc8 a cu-
noscut o dezvoltare fSr5 precedent.
fnregistrindu-se an de an crqteri
ritmice, at!t in ceea ce priveqte efecti-
vele familiilor de albine, clt ~i la pro-
ductiile realizate, dinamica dezvoltzrii
apiculturii este reprezentatg grafic
printr-un traseu riguros ascendent.
I%%-8 indoialg cti aceste impliniri nu ar
fi fost posibile far5 sprijinul constant
3 indrumarea atent5 de care apicul-
tura beneficiazg din partea Gonducerii
Superioare, personal $in partea tova-
rgsului NICOLAE CEAU$ESCU, secre-
tar general a1 partidului nostru ~i pre-
~edi nt e a1 Republicii.
Sporirea an- de an a efectivului fa-
miliilor de albine, a productiilor api-
cole, cresterea numgrului de membri
ai asociatiei noastre, perfectionarea si
modernizarea tehnologiilor ~i utilajelor
apicole au fgcut ca apicultura romil-
neasc5 s5 ocupe un loc f r unt a~ i n cir-
cuitul monclial a1 valorilor apicole, fapt
atestat qi de participarea activ8, com-
petent5 ~i responsabila a apicultorilor
rom5n.i la diverse manifestsri interna-
tionale.
Obiectivele ce privesc apicultura h
cincinalul 1986-1990 sint .cuprinse
intr-un Program special privind dez-
voltarea apiculturii Pn care sfnt In-
scrise tinte noi, cote noi, cresteri pe
toate planurile, toate vizPnd sporirea
patrimoniului national apicol ampli-
ficarea valorificgrii cit mai depline a
tuturor resumelor melifere.
Conform acestor prevederi, la sfir-
~ i t u l akualului cincinal, efectivul api-
col trebuie*si ajung5 la 2 milioane fa-
milii de albine iar productia total5
anuals de miere s3 creascd la 20 mii
tone. Aceste crqt eri pe cft de ample,
pe atit de firevti, trebuie sg Pnsemne
- a$a cum spunea .tovarA$ul NICOLAE
CEAUqESCU, la plenara din noiembrie
a C.C. a1 P.C.R., in leggturii cu planul
pe '86, an hot5ritor a1 cincinalului tre-
cerii RomGniei la o nou5 faz5 de dez-
voltare - ,,realizarea unei calitgti su-
perioare a intregii noastre activitZfi".
Ekte imperios necesar ca toti apicul-
torii sB facg totul ca anul acesta 4
deving la modul cel mai real un nou
an a1 noii calititi in toate actiunile Pn-
treprinse. De altfel, este bine sB re-
amintim cZi problematica trecerii hot&
rfte la o' nous calitate a muncii apicul-
torilor a fost amplu prezentats anul
trecut in numerele 10 .cji 11 ale re-
vistei noastre.
Puternic ancorati in realititile vietii
apicole, t&d intens fi ecee moment
esential a1 sezonului activ, apicultorii
rornGni, cu ambitia ~i spiritul novator
ce-i carAerizeaz5 vor $ti s5 potenkze
~ i , mai presus de toate, sB confere sub-
stant; ~i continut indeplinirii $i depg-
.
sirii sarcinilor actualului cincinal.
Dezvoltarea constant ritmicg in ul-
timii 20 de ani a apiculturii nationale,
succesele insemnate obtinute, cre~t e-
rea prestigiului international a1 stupg-
, ritului romsnesc, constituie realitsti
care ne determins s5 privim cu fncre-
dere ~i optimism viitorul. Aceste rea-
litsti ne . fnttiresc' convingerea cg api-
cultura din tara noastr5 va cunoa$te in
continpare o dezvoltare accelerat6, ,
dezvoltare caracterizati nu n ma i de
m5rimi cantitative ci ~i de realiziri
deosebite, sub aspectele ce definesc,
acea . calitate shperioar5 a muncii
noastre, o calibte noug, pentru care
trebuie sti militgm consecvent cu com-
peten@, pasiune ~i dgruire.
CERCETAREA STIINTIFICA.- FORTA
DETERMINANTA A PROGRESULUI APICULTURII,
Ing. Aurel MALAIU
Directorul Institutului de cercetare $i productie pentru apicultur6
I n anul 1986 $i in intregul cincinal 1986-
1990, cercetarea gtiintific6 romAnease5 din
toate domeniile activit5tii umane i$i va des-
f5$ura activitatea sub imperiul nobilei mi-
siuni ce revine gtiintei in dezvoltarea socie-
tatii noastre socialiste, evidentiats cu ne- \
asemuit5 claritate in magistrala cuvintare a
primului om de $tiinla al tarii, tovarZi$ul
NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general
a1 partidului, la primul Congres a1 +tiinlei
$i fnv5?Smintului, ce a avut loc cu putin5
vreme i n urm5.
A$a cum sublinia tovarhgul NICOLAE
CEAUSESCU: ,Omenirea se afl5 intr-o ase-
menea etapa a dezvoltarii, Pn care $tiinfa
reprezinta cea mai puternicg fort5 a pro-
gresului economic ~i social.
Pornind d'e la aceasta realitate, nu tre-
buie S& uit5m nici un moment c5 edificarea
socialismului vi a comunismului nu se pot
realiza decit pe baza celor mai noi cuceriri
ale vtiintei $i tehnicii, pe baza cunoavterii
umane in general".
Prin transformarea in ritmuri alerte a
$tiinlei i n fort5 nemijlocit5 de productie, in
factor conditional a1 intregului complex de
fenomene socio-emnornice, revolutia $tiin-
tific5 $i tehnic5 actual5 se manifest5 cu
deosebit5 vigoare ca unul din elementele
determinante ale infgptuirii cu succes a
marilor $i ~utez5toarelor planuri ~i programe
de edificare a socialismului.
Menit s6 analizeze in spirit de inalt5 r5s-
punedere marile victorii repurtate de po-
porul romfln in construirea societatii socia-
liste multilateral dezvoltate, Congresul Stiin-
lei $i fnv5trtmintului a adoptat programele
privind cercetarea ~tiintific5, tehnologic5 $i
de pregstire a cadrelor pe perioada actua-
lului cincinal $i in perspectivg pins in anul
2000, a jalonat prin ins5$i implicatiile $tiin-
lei $i invbt5rnintului, principalele momente
ale viitoarei etape de dezvoltare intensiv5
economico-social5 a tilrii, conform obiecti-
velor stabilite de Congresul al XIII-lea a1
partidului.
fn documentele adoptate de cstre Congre-
sul Stiintei $i fnv5t5mintului pe lings ce-
lelalte ramuri din agricultur5, apicultura.
cercetarea $tiintific5 apicol5, se reg5sesc no-
minalizate cu realizsrile obtinute in etapa
precedents, dar in mod deosebit cu impor-
tantele sarcini de viitor. ,
Inch de acum dou5 decenii, tovarZi$ul se-
cretar general NICOLAE CEAUSESCU a
ar6tat c5 : ,,in cadrul politicii generale a
Partidului $i Statului nostru, de dezvoltare
sustinutg \a agriculturii socialiste, de valo-
rificare deplina a multiplelor posibiliGti.
apiculturii ii revine un rol important fiind
chemata s5 contribuie alaturi de celelalte
ramuri agricole l a sporirea cont i nu a pro-
ductiei agro-alimentare", i n nenumarate rin-
duri subliniind importanfa apiculturii prin
produsele directe cu care contribuie la fon-
dul agro-alimentar, cit $i grin sporirea re-
coltelor ca efect al poleniz5rii cu albine a
plantelor entomofile, stabilind concret sar-
cini pentru imbun5t5tirea activit5tii in acest
domeniu.
Apicultorii din toate sectoarele $i alaturi,
de ei cercetgtorii institutului nostru s-au
angajat cu toate fortele pentru Pndeplinirea
acestor sarcini.
Astfel, patrimoniul apicol national a cu-
noscut o evolutie continuu ascendenta, fami-
liile de albine inregistrate la recens5mfntul
din anul 1985 reprezentind cel mai mare
efectiv inregistrat vreodata in tara noastra.
In acelavi timp a crescut productia apic015.
pe ling5 sporurile cantitative inregistrinduse
in cincinalul trecut gi o amp15 diversificare
a acesteia. Trebuie, de asemenea, s6 subli-
niem, ridicarea nivelului tehnologic $i mo-
dernizarea accentuat5 i n cincinalul trecut,
a bazei materiale din apicultur5 care im-
preuns cu imbun5t5tirea sub aspect biologic
a efectivelor apicole, reprezint5 chez5~ia
unor importante salturi productive in etapa
viitoare. Apicultura va beneficia $i de fa-
milii de albine cu o capacitate productivs
adecvats, datoritil m5surilor luate in toti
anii cincinalului trecut, pentru p5strarea
ssnfit5tii albinelor prin prevenirea $i com-
baterea bolilor. La aceste realizari a contri-
buit $i cercetarea ~tiintific5 prin rezultatele
celor 52 teme finalizate $i care s-au mate-
rializat in principal prin 18 tehnologii noi
sau imbun5tStite ; 51 produse noi ; 30 pro-
iecte de utilaje $i instalatii pentru apicul-
tur5, peste 175 mii mPtci de hal t s valoare
$i medicamente de uz apicol, care au aco-
perit intregul necesar a1 apiculturii din tara
noastrs.
F5rs a minimaliza realizsrile obtinute, o
analizg amfinuntit5, cu responsabilitate $i
profund spirit critic $i autocritic ne oblig5
sfi sesiz5m $i sfi retinem c5 fat5 de cerce-
tarea apicoli de pe plan mon'dial, fat5 de
cerintele obiectivelor economice din Pro-
gramul special de dezvoltare a apiculturii
din tara noastr5, nivelul la care se situeazti
activitatea noastr5 $tiintifie5 poate gi tre-
buie s s fie irnbun5tiltit.
Astfel, cu' toate cg apicultura romdneasci
cit gi cercetarea gtiintifics apicola din tara
noastrH ocups sub multe aspecte locuri frun-
t aw pe plan mondial, productiile realizate
sint incH sub posibilitstile existente in tars,
potentialul biologic productiv a1 fondului a-
pic01 mai poate fi fmbun5tBtit. valorificarea
patrimoniului' melifer poate f i fHcut5 intr-un
mod mai judicios, eficienta tehnologiilor de
cregtere a albinelor gi de obtinere a produ-
selor poate fi mai mare gi, de asemenea, se
mai poate i nci reduce influenla negativs a
unor boli.
Slntem congtienti c5 la fnlilturarea tutu-
ror acestor neajunsuri, cercetarea gtiintificg
trebuie sg-gi aduc3 din plin contributia.
Oamenii muncii care igi desfilgoaril acti-
vitatea in cercetarea gtiintificfi din apicul-
' t urs au Nt runs sensul gi esenw acestui
fundamental gi complex imperativ. Avind
in vedere in mod deosebit indicatiile, orien-
Urile gi sarcinile pe care secretarul general
a1 partidului le-a formulat cu diferite pri-
lejuri, ne-am stabilit directiile prioritare ale
cercetarii apicole pentru cel de a1 VIII-lea
cincinal.
Cele 13 obiective ~tiintifice prioritare au
fost cuprinse i n ,,Pr'ogramul de cercetare +ti-
intificii, dezvoltare tehnologic5 $i introdu-
cerea progresului tehnic In apicultura pe
perioada 1986-1990", elaborat pe baza
orienarilor date i n cercetarea gtiintifics de
tovar5,sa academician, doctor inginer ELENA
CEAUSES~U. savant de reputatie mondialfr,
strslucit reprezentant a1 geniului gtiintific
creator a1 poporului nostru, care prin inalta
.
sa competent3 gi rigoare gtiintific5 a insltat
.
$tiinla romAneascs la cotele valorilor mon-
diale: Programul de ceicetare gtiintifics,
dezvoltare tehnologics gi introducerea pro-
gresului tehnic a fost intocmit sub coordo-
narea Consili\llui National pentru Stiints $i
Tehnologie Si sub fndrumarea Academiei de
$tiinte Agricole gi Silvice. Activitatea ce se
va desfsgura in cadrul celor 3 programe de
cercetare gtiintific5, care cuprind 54 teme
cu 102 lucr5ri de cercetare, urmsregte rezol-
varea unor probleme aglicative ?n procesele
productive apicole, asigurindu-se un raport
optim cu aspectele de cercetare fundamen-
tals cu pregnant accent prospectiv.
Un prim ,program de ceicetare gtiintifics
privegte AMELIORAREA ALBINEI ROMA-
NE$TI, gi este structurat pe 3 obiective $ti-
.intifice cu 8 teme $i 25 lucrHri de cercetare.
''
f n cadrul obiectivului gtiintific ,,Comer-
varea +i ameliorarea fondului apicol autoh-
. ton" se abordeazs studiul morfoproductiv
a1 albinei carpatine d n diferite ecotipuri pe
baza caracteridrii biometrice a pogulatiitar,
precum ~i prin caracterizarea enzimaticil a
acestora, pelitru aprecierea puritiltii popu-
latiilor. Scopul acestor cercetari constti in
evidentierea unor populatii sau grupe de
familii cu un inaltrpotential biologic gi pro-
ductiv, care ss stea la baza ameliorsrii fon-
dului apicol autobton.
Se vor efectua, de asemenea, cerceuri pri-
vind cregterea rezistentei la iernare a albi-
nei romtlnegti, prin Studiul histologic $i elec-
troforetic a1 echipamentelor celulare gi indi-
viduale care influenteazs rezistenta la
iernare, a factorilor fiziologici gi a modului
de transmitere la descendents a rezistentei
la iernare gi a posibilittitilor de modelare a
acesteia. S-au abordat cercetsri privind re-
zistenta la iernare in munca de ameliorare,
intrucit, din ce in ce mai mult, influen@
sezonului rece devine hotilritoare in prac-
ticarea unei apiculturi eficiente, familiile .
ale caror albine au un echipament enzimatic
eorespunzitor, un puternic instinct de acu-
mulare in organism a unor substante ener-
getice $i proteice, cregterea unor cantitsti
mari de puiet imediat dupil ultimul cules
de var5, restringerea pontei in perioada pre-
mergHtoare sezonului rece, in paralel cu a-
cumularea unor mari rezerve de hrans in
cuib in aceastii perioads, sint o parte din
conditiile pentru traversarea perioadei de
iernare fsr5 pierderi sau scilderea potentia-
lului . biologic gi o dezvoltare puternicg in
primgvars.
Un accent deosebit in lucrsrile de cer-
cetare se va pune pe potentarea gi consoli-
darea instinctului de acumulare precum gi
pe transmiterea acesteia la descendents,
Un alt obiectiv gtiintific din cadrul 'pro-
gramului de ameliorare privegte $rearea
de linii +i hibrizi de inaltB productivitate
din ecotipurile albinei carpatine." Se ur-
m5r e~t e in mod deosebit realizarea unor li-
nii cu o puternic3 vigoare biologics gi un
potential productiv sporit gi complex, pen-
tru producerea unor cantitsti mari de
miere, cear8, polen, 13ptigor etc.
De asemenea, se vor efectua lucrsri pen-
tru crearea de linii de albine gi hibrizi cu
inclinatii speciale pentru polenizarea efi-
cienta a florilor de lucerns, colectarea po-
lenului gi pentru producerea propolisului.
f n crearea liniilor de albine se vor folosi
verigile eficiente in ameliorare, pornind de
la identificarea in populatiile de albine a
materialului biologic recordist gi selectia
continus a acestuia, consolidarea insugirilor
valoroase prin imperecheri moderat con-
sangvine, ,testarea pe baza performantelor
proprii gi dupi descendenti a liniilor ame-
liorate, precum $i incruci$sri interlineare
dupi stabilirea valorii combinative a aces-
tora. Trebuie bcos in evident2 un aspect
deosebit de important in ameliorarea albi-
nelor : programul stabilit va putea fi cores-
punzitor realizat numai cu participarea largi
a apicultorilor detinstori ai fondului api-
col. Ameliorarea se realizeazi in interiorul
unor zone geografice, iar selectia in cadrul
fiecfirei stupine din zopi, f5cut5 de apicul-
tor, constituie prima verigi din intregul lant
de ameliorare. Cu cit mai multe stupine vor
fi asociate la programul de ameliorare cu
atit eficienta muncii de cercetare in acest
domeniu va fi mai eficients.
Tot in programul de ameliorare s-a pre-
vizut obiectivul ~tiintific privind ,,Repro- ,
ductia $i cre~t erea reproducritorilor la albina
melifer5". Studiile privind morfologia gi bio-
chimia materialului seminal de trintori, st=-
bilirea tehnicilor de conservare a acestuia,
studiul anatomic a1 organelor reproduci-
toare ale matcii, precud gi cercetlrile privind
declan~area ovulatiei la mfitci, au menirea
a conduce la imbun2titirea tehnicilor de in-
sgmintare instrumental& a mitcilor, astfel
ca prin sporirea eficientei acesteia, inssmin-'
$area instrumentali sfi devins un mijloc
operativ in munca de ameliorare $i poate de
obtinere curenti a mitcilor pentru productie.
A1 doilea program de cercetare vtiintifici
a1 Institutului nostru, pe perioada 1986-1990
pri ve~t e : ,,CRE$TEREA ALBINELOR $1
OBTINEREA PRODUSELOR APICOLE".
Acest program este structurat prin cuprin-
derea unitar5 a tuturor domeniilor care con-
tureazi in esenti apicultura ca proces eco-
nomic productiv, respectiv tehnologia creg-
terii albinelor, resursele melifere, pistrarea
s i ni at i i albinelor, tehnologia obtinerii gi
conditjonilrii produselor apicole, utilaje pen-
tru intretinerea familiilor de albine, obtine-
rea produselor pi mecanizarea lucrarilor in
apiculturi.
Programul cuprinde un numi r de 7 obiec-
tive gtiintifice, cu 24 teme $i 55 lucrilri de
cercetare.
In cadrul obiectivului gtiintific ,,CercetZiri
privind nutritia albinelor" se prevede ela-
borarea cTe premixuri gi biostimulatori pen-
tru albine, respectiv pentru intensificarea
cregterii puietului, pentru preggtirea orga-
nismului albinelor pentru iernare, pentru
mlrirea gradului de atractivitate $i consum
a inlocuitorilor de polen gi' a hranei ener-
getice.
Tot in cadrul cercetirilor privind nutritia
albinelor se vor efectua cercetiri privind in-
fluenta caliutii hranei asupra sur i i fizio-
logice a albinelor, urmirindu-w prevenirea
uzurii albinelor urmare invertirii zaharozei.
precum gi stabilirea nocivititii hidroximetil-
furfurolului din hrana energetics.
Obiectivul gtiintific privitor la "~l aborai ea
de tehnologii pentru dezvoltarea familiilor '
de albine ~i sporirea productiilpr qpicole"
vizeazh ca prim3 cercetare, producered in-
tensiv5 de albing prin sporirea cantitstii de
puiet in familiile de albine, urmare asigu-
rarii unui regim de cr e~t er e controlat, aso-
ciat cu incubarea $i eclozionarea puietului
in afara cuibului. Scopul acestei cercetgri
este obtinerea unor populatii abundente de
albine, pentru formarea de noi unititi bio-
logice, valorif icarea ef icienta a resurselor
melifere, formarea de nuclee de impereche-
re a mstcilor in pepinierele intensive etc.
Alte cercetgri in cadrul aceluiagi obiectiv
gtiintific privesc imbungthtirea tehnologiei
de obtinere a Iipti~orului de mates, in flux
continuu En familii neorfanizate, cu elimi-
. narea transvazsrii larvelor - operatiune di-
ficils pentru multi apicultori gi care reclams
volum mare de muncg, astfel ca aceastg
productie s5 deving eficientg in toate stupi-
nele. Se vor continua de asemenea cercetl-
rile pentru perfectionarea aparaturii $i teh-
nologiei de producere a veninului de albine.
0 al t i serie de lucriri de cercetare pri-
vesc pregitirea albinelor pentru iernare in
vederea asigurgrii unpr familii cu potential
biologic $i productiv ridicat. Cetceurile con-
stau in elaborarea misurilor pentru preve-
nirea uzurii albipelor de iernare ca urmare
a prelucr5rii rezervelor de hrani5 admini-
strat5 de apicultor, sau ca urmare a crevterii
puietului in cantitati mari fn perioade ne-
potrlvite, precum @ stabilirea procedeelor
de f ompr e $i ieolare a ghemului care s%
asigure cele mai bune condltii de iernare.
Obiectivul gtiintific privind ,Imbunritiiti-
rea resurselor melifere prin sporirea poten-
tialului nectaro-polenifer a1 plantelor culti-
vat e $i prin ameliorarea de noi specii er-
bacee $i arboricole" abordeazi o serie de
cerceari corelate cu cele ale uniatilor spe-
cializate in cercetarea agricoli. Astfel, se
prevede stabilirea in comun cu Institutnl de
cercetlri pentru cereale gi plante tehnice
Fundulea a soiurilor de rapitl pentrll ulei
(Brasica napus ssp oleifera) care au cea mai
ridicati valoare meliferi, avind in vedere c5,
introducerea pe scar8 l argi a acestei plante
in culturi, poate asigura noi resurse pentru
productia apicoli. fi cadrul aceleiagi actiuni
se va studia valoarea meliferl gi gradul de
atractivitate pentru albine a soiurilor noi de
lucerns, urm3rindu-se atit sporirea produc-
tiei de seminte prin polenizare, dar $i asi-
gurarea de resurse melifere valorificabile.
' De asemenea, impreun3 cu Institutul de
cerc&ri $i amenajgri silvice se vor efectua
cerceari privind valoarea melifer5 a forme-
lor arbustifere de tei gi salcim japonez pen-
tru Rxtinderea in plantatiile ce se vor rea-
liza, a acelor forme care au $i valoare nec-
taro-polenifera ridicat5.
Cercetgrile vor cuprinde de asemenea stu-
diul capacitstii melifere a unor zone bio-
apicole specifice din tara noastr3, respectiv
zonele cu regim natural din Delta Dun&ii,
lucrare ce ne revine din Programul de cer-
cetare gtiintificg privind valorificarea com-
plex% a resurselor naturale din Delt5, pre-
cum gi zonele cu potential productivpentru
mierea de mans.
. I n cadrul obiectivului $tiintifie ,Sporirea
eficientei polenizarii cu albinele a culturi-
lor agricole entomdfile, pentru crevterea pro-
duei ei de seminte $i fructe" se vor efectua
cercefiri privind aportul albinelor la spori-
rea productiei de seminte $i continutului in
ulei la hibrizii de floarea soarelui, rapita
de ulei, precum gi sporirea eficientei no-
l eni dri i cu albine l a lucern3 $i trifol.
Problematica legat5 de sSn5tatea albinelor
este cuprins5 in obiectivul vtiintific : ,Cer-
cetari de etiopatogenie $i farmacoterapie
privind bolile bacteriene, para~i t are $i in-
toxicatiile la albine in vederea realizarii
unor mijlaace eficiente de prevenire $i com-
batere". Cercetsrile privind bolile bacteriene
contagioase ale albinelor vizeaz3 ca prin
lucr3ri de bacteriologie $i farmacoterapie s5
se stabileasc5 efectul unor substante poten-
tial active asupra germenilor patogeni spe-
cifici bolilor bacteriene, pe baza c5rora s l
se realizeze noi medicamente cu eficients
sporita in combaterea locii europene $i a-
mericane, a paratifozei $i septicemiei la
albine.
0 importantti deosebitg gi un volum mare
de munc5 se vor aCorda cercearilor privind
prevenirea gi combaterea protozoozelor la
albine astfel ca pe baza unor substante chi-
mioterapice $i de alt5 natura care se vor
dovedi potential active, s5 se realizeze mij-
loace terapeutice eficiente in combaterea no-
semozei albinelor. Asocierea eforturilor
noastre la eforturile masive $i deosebit de
fndelungate depuse pe plan'tnondial este de
natur3 sH contribuie l a diminuarea efecte-
lor negative ale acestei boli a1 c5rui hotar
*
inCe a fi o problem3 de patologie sau de
biologie a familiilor de albine lnca nu este
clarif icat.
Studiul parazitozelor albinelor urm3regte
realizarea de mijloace pentru combaterea
acarianului Varroa jacobsoni cu ajutorul
unor substante administrate prin ingestie,
contact, volatilizare, fumigatii sau aerosoli,
astfel incit sH se obtin5 o eficientH sporiG
in combaterea varroozei cu mentinerea in
paralel a calit5tii produselor apicoie.
Tot in cadrul obiectivului stiintific orivind
ssnstatea albinelor se vor efectba cercetgri
pentru realizarea unui dezinfectant de uz
apicol cu spectru larg de actiune prhcum $ i
cercetsri de toxicologie apicol5.
Chimia $i tehnologia produselor apicole se
reg5sesc in obiectivul gtiintific : ,,Realizarea
unor noi mgrci de miere romilneasc5 $i per-
fectionarea tehnologiei de prelucrare $i con-
ditionare a produselor apicole Pn scopul Pm-
bunatatirii calit5tii acestora". Cercet5rile vi-
zeaz3 realizarea unei marci de miere cu ca-
racteristici constante specifice florei din
Delta Dun5rii precum gi a unei m5rci de
miere bogat5 in substante naturale cu in-
suviri alimentare $i terapetttice.
fmbunatatirea tehnologiei de conditionare
a mierii de albine va conduce la mentinerea
mierii in stare fluid5 pe timp Pndelungat
cit $i la standardizarea indicelui de culoare
a mierii de albine.
Corectarea unor caracteristici fizico-chi-
mice si bioloaice ale oroduselor aoicole in
scopul' imbunstatirii cal i t ~t i i acestoia se v a
face prin stabilirea m5surilor de prevenire
a contamingrii cu stafilococi enteropatogeni
in procesul de obtinere $i prelucrare tehna-
logics a acestor produse, precum $i prin ela- .
borarea de masuri pentru reducerea infes-
tarilor cu flor5 micotic5.
Ultimul obiectiv stiintific in cadrul pro-
gramului ,,CRE$TEREA ALBINELOR $I
OBTINEREA PRODUSELOR APICOLE" II
reprezinta : ,,lmbun8t5tirea sistemei de uti-
laje pentru apiculturii". CercetPtorii din acesf
domeniu $i-au propus imbun5thtirea sistemei
de utilaje pentru transportul stupilor in
pastoral, prin realizarea unei palete Imbu-
n5tHtite pentru transportul stupilar, cu re-
morci de mi& capacitate, realizarea unei
remorci apicole pentru 18-24 stupi, fmbtn5-
t5tirea parametrilor constructivi ai pavilioa-
nelor apicole cu 75 familii de albine.
fn cadrul aceluiagi gen de preocupiki s-a
prev5zut realizarea de mijloace pentru ma-
nevrarea $i transportul stupilor $i a altor
utilaje in cadrul stupinei, precum $i a unui
grup mobil cu compartiment de 1ucrufgi o-
dihnZL pentru apicultori.
Pentru lucr3ri in stupins s-a prevazut a
se realiza un descip5citor manual ca cutite
I
5
multiple, prtkum ~i a unui utilaj de mic5
capacitate pentru prepararea gerbetului sau
a pastei tip fondant de c5tre apicultorii de-
lingtori ai familiilor de albine.
fntrucit in economia stupinelor, asigurarea
necesarului de cear5 conditionead o serie
Pntreaga de actiuni tehnice, s-a prevszut rea-
lizarea unm utilaje pentru extractia cerii
din faguri reformati cu randamente sporite.
Proiectantii colectivului de profil gi-au
prevgzut de asemenea reaiizarea documen-
tatiei pentru o mavin& agregat de fabricat
cilindri activi pentru confectionarea f a mi -
lor artificiali in instalatii de mare capaci-
tate (industriale), precum gi definitivarea do-
cumentatiei pentru un agregat de fabricare,
a ramelor pentru stupi.
CeI de a1 treilea program de cercetare a1
Institutului de cercetare gi productie pentru
apiculturg este intitulat ,,VALORIFICAREA
SUPERIOARA 31 PRODUSELOR APICOLE
PENTRU SANATATEA OAMENILOR - 8
PRODUSE APITERAPEUTICE"
Realidrile obtinute de Institutul nostru,
realiz5ri care au fgcut din apiterapia rom8-
neascg o activitate de referin@ pe plan
mondial, a condus la structurarea acestei
preocup5ri intr-un program distinct, de sine
stgator, elaborat la indicatia Consiliului
National pentru $tiin15 gi Tehnologie.
Programul cuprinde trei obiective gtiinti-
fice, cu 22 teme de cercetare.
Obiectivul gtiintific care privegte : ,Stabi-
lirea compozitiei actiunii farmacodinamice
$i a mecanismelor specifice de actiune ale
componentelor active din produsele apicole"
vizeaz5 determinarea elementelor cu rol he-
patoprotector, constituientii hormonali, pre-
cufsori hormonali gi factorii de cre~tere, pre-
cum gi stabilkea actiunii bactericide gi anti-
fungice $i efectul hipocolesterolemic a1 sub-
stantelor active din produsele apicole.
~biectivul gtiintific : ,,Elaborarea de pro-
duse apiterapice cu actiune specific6 In tra-
tamentul unor afectiuni" prevede cerceari
~e n t r u stabilirea formulei galenice gi a teh-
nologiei de fabricatie pentru aerosoli, un-
guente gi solutii pentru afectiunile tractului
respirator gi ORL ; preparate apiterapice cu
1-01 hepatoprotector gi pentru tratamentul
hepatitelor cronice ; produse pentru trata-
mentul unor afectiuni ale tubului digestiv;
produse pentru afectiuni reurnatismale gi de
circulatie periferici ; preparate cu actiune
regeneratoare topic5 asupra sistemului uro-
genital; unguente, aerosoli gi colire penku
tratamentul unor afectiuni oftalmice ; so-
l
I
lutii peliculogene, grde de os pote@at bio-
logic de uz stomatologic' gi produse pentru
boli cardiovasculare cu hipercolesterolemie.
Cel de a1 treilea obiediv gtiintific din pro-.
gramul de apiterapie : ,,Stabilirea metodelor
$i schemelor de tratament prin integmrea
produselor apiterapeutice", vizeaza tratamen-'
tul enterocolitelor cronice, a rectocolitelor
simple gi hemoragice ; restabilirea homeo-
staziei oculare, afectiuni sclerale gi iriene.;
tratamentul bronhopatiilor cronice ; a pen-
artritelor scapulohumerale, a prostatitelor
cronice, colpitelor gi cervicitelor ulceroase ;
scaderea hiperestaziei gi hipersensibilitgtii
dentare gi tratamentul paradontopatiilor ;
precum $i stabilirea rolului adjuvant poten-
tator a1 apiterapiei in tratamentul disfunc-
tiei neuro-endocrine (axul hipofizo-tiroid-
ovarian).
Problematica cuprinsP in programele de.
cercetare gtiintificg ale Ivstitutului nostru pe
perioada 1986-1990 este deosebit de bogatg.
cu o diversitate mare a profilelor de cerce-
tare. Exist5 ins& toate conditiile ca sarcinile
ce ne revin s5 le realizHm integral gi la
inalt nivel gtiintific, intrucit in inkeaga
noastrg acavitate ne vom conduce dup5 pre-
cizarea facut3 de tovar5gul . NICOLAE
CEAUSESCU : ,,atunci cind vorbim de o '
nou6 calitate in toate sectoarele de activi-
tate este de la sine lnteles c% punem pe pri-
mu1 plan perfectionarea, deci ridicarea la
un nivel superior a calit6tii In cercetarea
~tiintific6 $i tehnologic8, fAr8 de care nu se
poate obtine o nou6 calitate in nici un do-
meniu".
Exist5 un aspect care caracterizead oa/-
menii muncii din Institutul nostru, aspect
care d5 garantia realiz5rii tuturor sarcini-
lor, anume, vointa $i dorinta tuturor, ca in
viitor s5-gi mobilizeze mai sustinut fortele,
sa investeasca mai multii ihteligenta proprie,
,sg amplifice procesul de creatie, pentru ri-
dicarea la un nivel superior a intregii munci
de cercetare.
Vom lua m5suri pentru perfectionarea
ce~-cetStorilor in vederea 'insugirii de catre
ace$tia a celor mai noi cunogtinte in dome-
niul $tiintei gi tehnicii apicole, in domeniul
cunoagterii metoddor gi mijloacelor moderne
de investigatie. .Vom actiona pentru forma-
rea cercet5torilor cu inaltg rgspundere Do-
litic5, economic5 $i tehnologicg, capabili s5
se angajeze curajos gi cu pasiune in lupta r
pentru solutionarea tuturor problemelor pe
care le ridica apicultura rom8neasc5.
LAPTI~ORUL DE MATCA
baza activz a unor medicamentezS
Farm. Elena PALO$, bioch. Crislina MATEESCU
Institutul de cercetare ~i productie pentru apiculturs
\*-*-*-*******-*4 *-*****-*-*-****
!
Interesul mereu crescind ce se manifest5 actualmente in lumea medical&,
f
pentru introducerea in terapeutica .man5 a unei game tot mai largi de produse
t
naturale, a determintit initierea unor studii asupra structurii $i compozitiei aces-
! tora, precum ~i asupra unor mecanisme intime de actiune ale componentelor
t
! acestora in cadrul metabolismului uman. !
In acest context, am luat in studiu lfipti$orul de matca ce constituie pentru
f
t
noi o bazH activH pentru obtinerea "nor medicamente apiterapeutice.
! I n lucrare am examinat principalele caracteristici morfologice, complexttl !
! vitaminic $i mineral din acest valoros produs apicol. t
%+-*-+-+*+*****.
6
*+-ee+*+++e+-ee-
Studiile morfologice asupra 15pti:o-
reactiei de forknare a osazonelor este
rului de matc5 au fost efectuate prin redat in fig. 1. Fiecare ozi formeazg
examene microscopice :i prin teste cristale de osazona care se pot dife-
'histochimice. In toate aceste studii au rentia pe cale micmscopic~ dup5 f o ma
fast analizate metodele de punere in acestora (ace grupate in m5nunchiuri,
eviden*, pe cale microscopic5, a tu- rozete, crengute de brad etc.).
turor acelor componente libere in so- Prin metoda microscopiei in fluores--
lutie, neasociate cu alte molecule care
cent5 au fost f5cute astfel de analize
s5 impiedice evidentierea. asupra lipidelor ( steride, carotenoizi,
S-au facut detemin5ri cu ajutorul
li~ocromi compu$i Cu capacitatea de
microscopului optic ~i in fluorescentg,
emisie in fluorescen@. Prin alegerea
pe frotiuri de 15pti~or de mat& sau pet unui procedeu adecvat de fixare, o se-
preparate $asice intre lam5 ~i lamela. rie de coloranti pot emite lumin5 fluo-
Primele analize microscopice s-au
rescent5 in momentul gref5rii pe o mo-
oprit asupra punerii in evident5 a ci-
lecul5 de lipid, proprietate ce poartg
torva compqi organici din dasa glu-
denumirea de fluorescent5 secundari
a lipidelor.
cidelor. Dat5 fiind proprietatea mono-
zaharidelor de a forma cu fenilhidra- Dintre aceqti coloranti numiti fluo-
zina - fenilhidrazone ~i apoi osa- rocromi, cei mai utilizati slut fosfina
zone - eompusi cristalizati, au fost
3R ~i benzo~iren, 3,g-cofeina.
evidentiate osazonele unor zaharuri Pentru examinarea in fluorescentii a
simple ca : glucoza, galactoza, mal- lipidelor s-a utilizat metoda lui BERG
toza, lactoza ~i arabinoza. Mecanismul (1951) care foloseste benzopiren co-
feina, lucrindu-se pe frotiuri cu 15p-
* bferat ?tiintifie celui de al
t i ~or de matc5. Frotiurile se us ud la
XXX-lea Congres a1 APIMONDIA, Nagoya-
temperatura camerei timp de 10 mi-
Japonia, octombrie 1985. nute, dup5 care sint fixate timp de
15 minute intr-o solutie de benzopi-
' ren 3,4-cofeing. Montarea frotiuilor
de l i pt i ~or de mat& fixate se face in
\t polivinil pirolidonZi sau in gelatin5 gli-
cerinag. Examinarea la microscop in
UV (timp scurt) se face folosind filtrul
de excitatie de tip UG-2, iar ca filtru
de baraj cel de tip BG-2 sau BG-12.
Rezultatele obfinute ,in urma apli-
c5rii acestei tehnici indic5 faptul c2
lipidele hidrofobe ln faz5 lichidli apar
cu o fluorescent5 albiistruie, in timp
ce lipidele acide gi fosfolipidele pre-
zint5 o fluorescentii albi, caracteristic5
cofeinei.
Incluziile de acizi g r a ~i liberi pre-
zente in 15pti~orul de matc5 au fost
evidentiate prin metoda lui HOLe-
ZINGER (1959). Principiul acestei me-
tode consti in proprietatea acizilor
grasi liberi de a reactions cu acetatul
cupric cu formarea s5punurilor cu-
price. Excesul de metal este Indep5r-
tat prin spilare cu o solutie de EDTA.
Cuprul fixat pe acizii grasi liberi poate
fi pus in evidenp printr-o reactie chi-
mica cu acidul rubeanic. Tehnica este
specific& dacii preparatul contine can-
tit2ti decelabile de acizi gr qi liberi.
Frotiurile cu preparat proaspit, uscate
in prealabil la temperatura camerei,
sint introduse intr-o solutie de acetat
de cdpru 0,0050/0 timp de 3 ore, dup5
care lamele se spalii cu solutie de
EDTA O,lo/o pH=7,0, in trei b5i suc-
cesive. Se spa15 apoi cu api distilat5,
timp de 5 minute, dup2 care lamele ,
sint introduse intr-o solutie de acid ru-
beanic, timp de 20 minute. Lamele se
.
spa15 apoi cu alcool etilic ~i apoi cu
api.
In urma ' examinirii microscopice,
acizii g r a ~i liberi sint evidentiati prin-
tr-o colorgie verde-cenusie specifid.
Tot prin tehnica microscopiei in
fluorescent5 s-a efectuat un test com-
parativ pentru diferentierea liptisoru-
lui de matc5 pur pe trituratul obtinut
din lame de trintor (apilarnil). Studiul
microscopic a fmt axat pe punerea in
evidenv a acizilor nucleici in tritura-
'
to1 larvar (organisme vii) qi pe absenp
acestora din preparatele de liptiqol' de
matc5 - secretie biologici.
Metoda fluorimetric2 aplicati a fost
cea propusi de citre FEEBLE gi JAY
'
(1962), care folosesc frotiuri de celule
sau tesuturi. Frotiurile se us ud 10
minute la temperatura oamerei $i sint
fixate in alcool metilic, dupZi care se ,
spali in tampon fosfat 0,l M la
pH=7,1 ce contine fen01 0,20/0. DupG
acest tratament, sectiunile se colo-
reazg in soIutie de coriofosfin5 0 in
concentratie de 0,1%, timp de 10 mi-
I
nute, iar excesul de colorant se inde-
partea25 prin spalarea sectiunilor in
solutie de tampon fosfat, timp de 2 mi-
nute.
Rezultatele obtinute prezintil o ' co-
loratie verde-fluorescent5 pentru aci-
dul dezoxiribonucleic (ADN) qi rogie
sau portocalie pentru acidul ribonu-,
cleic (ARN) citoplasmatic si respectiv
nuclear. Aceste rezultate au fost pre-
zente numai pentru frotiurile cu tri-
turat larvar si au fost 'total absente
pentru cele cu l i pt i ~or de matc5.
Analiza microscopic5 pe preparate
de lliptisor de matci, intre lami ~i la-
melii, folosind coloranti acidofili (ti-
nind cont de pH-ul 15ptigorului de
matci) - fucsin5, albastru de metilen,
violet de gentian& hematoxilinli etc.,
a pus in evident5 existents unor frag-
mente de micelii, hife de duperc5,
fibre vegetale, urme de polen, debriuri
ceroase. Uneori mai sint prezente rnici
fragmente de tesut larvar care apar
ca urmare a impurificirilor..
Toate determinirile microscopice au
fost efectuate pe cite 50 probe de l5p-
tisor de matci. '
Lucririle experimentale au conti-
nuat cu analiza citorva dintre elemen-
tele minerale prezente in l i pt i ~orul de
matc2 $i anume : calciul C!a2+, mag-
neziu M8+ ~i fosforul (P), precum yi
o serie de vitamine printre care vita-
minele A ~i D din categoria vitami-
nelor liposolubik qi vitaminele Bi q i .
PP (acid nicotinic) din grupul vitami-
nelor hidrosolubile. Testele au fost
efcctuate atit pe produsuL in stare
proaspit5, cit qi pe produsul liofilizat.
Determinarea calciului (@a2+) s-a
efectuat pe produsul deproteinizat,
aplicfndu-se o metod5 volumetric5 a
lui CLARK qi COLLIP, a1 ciirei prin-
cipiu const5 Pn precipitarea ianilor de
calciu sub form5 de oxalat, fn prezenta
unei solutii saturate de axalat de
amoniu.
Rezultatele testelor efectuate, atit
pe produsul i n stare proaspiit5, dt qi
pe cel liofilizat, au indicat o concen-
tratie a ionilor de calciu osdlind intre
14,5-16 mg la 100 g produs. ,
Pentru determinarea ionilor de mag-
neziu (Mg2+) s-a utilizat o metod5 co-
lo~imetric5 care ,const5 in complexa-
rea ionului de magneziu (Mg2$) cu co-
lorantul organic ,galben titan", obti-
nindu-se o coloratie roqie.
Extinctia probelor yi a standardului
utilizat s-a citit la k -- 560 nm, la un
spectocolorimetru, obthindu-se con-
centratii de 2,l mg M$+ per 100 g
produs proaspgt $.i 2,25 mg M$+ pen-
tru produsul liofilizat.
Pentru determinarea fosforului anor-
ganic s-a utilizat metoda lui BRIGGS,
f5r.g deproteinizare prealabils.
Principiul metodei const5 in coin-
plexarea fosforului in praent a molib-
datului, cu formarea unui complex care
in prezenta unui agent reducgtor d5
o coloratie specific5 de albastru de
molibden.
Rezultatele obtinute indic5 prezenta
unei cantitsti insemnate de fosfor
anorganic, variind intre 200-210
mg/100 g produs.
Din grupul vitaminelor liposolubile
au fost efectuate dodr i pentru vita-
mina A ~i vitamina E.
Pentru dozarea vitaminei A s-a uti-
lizat metoda lui RAOUL ~i JANOT ba-
zat5 pe mgsurarea intensitstii colora-
tiei albastre, pe care aceasti vitamin5
o dB in prezenta unei solutii clorofor- ,
mice saturate cu SbGh, aq.a numita
reactie GARR-PRICE.
Reactia este dat5 ~i de 6 - caroten,
motiv pentru care este necesarii doza-
rea prealabil5 a carotenilor. Scliderea
rapid5 a intensi6tii coloratiei este un
semn distingtiv a1 prezentei vitami-
nei A.
Valorile medii obtinute pentru con-
centratia in vitarhina A din 15ptiqorul
de matc5 au fost cuprinse intre 0,58-
0,60 UIJg produs.
fn ceea ce pri ve~t e prezenta vitami-
nelor E in 15pti~orul de matcg, apli-
cind metoda specific5 de identificare,
se poate ar5ta c5 datoriti concentra-
fiei foarte sc5zute - sub limita de
dozare - ea a fost doar identificata.
Vitamine hidrosolubile. Dat5 fiind
prezenta complexului vitaminelor B
a fost dozat5 vitarnina B1 qi identifi-
cat5 prezenta vi t mi nei B6.
Pentru dozarea vitaminei BI s-a
aplicat metoda KINNERSLAY si PE-
TERS, obtinindu-se valori ascilind fn-
tre 1,6-6,5 p g la 1 g produs.
Pentru determinarea vitaminei PP
(acidului nicotinic) s-a aplicat o me-
tod5 volumetric5 in urma c5reia s-au.
obtinut valori oscilind intre 59-150
p g/ l g produs.
Corelarea rezultatelor obtinute fn
prezentul studiu csu rezultatele lucrgri-
lor anterioare, in care s-a analizat
complexul proteic qi enqimatic a1 Hp-
ti~orului de matc5 romanesc, ne-a con-
dus la utilizarea acestei materii prime
naturale biologic activi, la realizarea
unor medicamente cu specificitate de
actiune in tratamentul anumitbr afec-
tiuni.
Gama produselor realizate pe baz;
de 15gtNor de matc5 se acFeseaz5 unor
af ectiuni : oftalrnice, otorinolaringolo-
gice, urologice .$ unele st i ri careneale
ale organismdui.
SUPRAVEGHEREA EERNARII FAMILIILOR
. DE \ALBINE
Ing. I on RECEANU
Supravegherea familiilor de albine
are un scop bine definit, acela de a
descoperi in timp util situatiile critice
care pot s5 apar3 in viata albinelor;
'9nt.r-un sezon cind ele nu-si pot resta-
bili starea normal& fiind deci, absolut
necesari interventia apicultorului. Ga-
zurile negative sint extrem de rare in-
tr-o stupin5 bine ingrijit5, ele consti-
tuind cu totul o exceptie, in situatia
in care apicultorul a executat toate
lucrgrile necesare pentru o buna ier-
nare a familiilor de albine.
Cu prilejul deschiderii stupului pen-
tru o cercetare sumar5 de 2-3 minute,
desi iarna in familiile de albine nu
exist5 puiet care s5 poat5 riici, apicul-,
torul, este bine, sii evite asemenea ac-
tiune, deoarece exist5 trei mari riscuri
qi anume :
- la familiile slabe qi nuclee refa-
cerea temperaturii necesare in interio-
rul ghemului se realizeaz5 cu foarte
mare greutate $i exist5 pericolul ca
mtitcile sti r5ceasc8 qi s5 devinii inapte
pentru reproducere, ceea ce echiva-
leazti cu pierderea lor ;
- printre albinele ciizute pe fundul
stupului poate sii fie si rnatca, ceea ce
constituie o pierdere ireparabil5 in caz
c5 aceasta nu-si poate relua locul in
ghem ;
- prin destramarea ghemului for-
mat de albine, o mare parte din ele pot
\
&idea de pe faguri pe*fundul stupilor,
unde amortesc de frig si nu se mai
pot ridica din nou in ghem, fiihd ast-
fel condamnate la pieire.
Din cele relatate mai sus se des-
prinde concluzia c5 supravegherea ier-
n5rii familiilor de albine trebuie d se
reducg la observatia foarte atent5 a
urdinisului ~i a scindurii de zbor, pre-
cum si la ascultarea qi interpretarea
corecti, cu ajutorul unui tub de cau-
ciuc, a fenomenelor ce au loc, in spe-
cial a modific5rilor esentiale in viata
normal5 a familiilor de albine.
~s cul t aka cu ajutorul tubului de
cauciuc va f i efectuat5 ori de cite
ori semnele de la ur di ni ~ qi de pe scin-
dura de zbor cer o confirmare. FBr5
ivirea acestor semne, ascultarea cu
ajutorul tubului de cauciuc se va face
,
in mod obligatoriu din douh in douii
s5pt5mPni, in prima jumiitate a iernii
(noiembrie-decembrie) qi siiptiminal, in
ultirna parte a ei (ianuarie, februarie,
martie). Ce concluzii putem trage prin
ascultarea cu ajutorul tubului de cau-
ciuc ?
a. Moartea albinelor sau amorfirea
lor prin infometare. Procedind la
ascultare, nu se aude nici un zgomot,
nici chiar dup5 repetate b5t5i in pe-
retii stupului. Aceast5 situatie solicit5
o interventie imediat5 a stuparului in
familia de albine.
b. Prezenta goarecilor in stup. Dac5
ascultiim cu atentie, vom auzi zgomo-
tele produse de ei, care se repetii la
scurte intervale de timp.
c. Starea de flcminzire a albinelor,
care nu sint inc5 moarte qi produc in
loc de zumzetul normal, un zgomot fin,
ca foqnetul de frunze uscate. Se im-
pune o interventie urgent5 ca ~i in
cazul de mai sus.
d. Imbolniivirea familiilor de albine.
La ascultare se aude un zumeet
foarte puternic, far5 incetare, f5r5 in-
tensific5ri sau scsderi, ar5tind o agi-
tatie permanent& Inainte de a inter-
veni, apicultorul va repeta ascultarea
dup5 6-8 ore, fiindc5 s-ar putea in-
timpla s5 fi surprins familia in situa-
. tia de agitatie pentru producerea de
c5ldur5 in cuib. In caz de repetare a
st5rii constatate prin ascultare, inter-
ventia stuparului este necesar5 in pri-
mele 2-3 zile.
e. Familia orfanti prin moartea
d t c i i . Zgomotul produs de albine este
puternic, pling5tor, continuu, cu sc5-
deri ~i intensificiiri alterninde. Perico-
11.11 cel mai mare este acela c5 albinele
fiind intr-o continu5 agitatie, justifi-
ci t 5 de pierderea m5tcii, consum5 mie-
rea in mod exagerat, ducind la o um-
plere rapidil a intestinului gros cu fe-
cale q i la aparitia prematur5 a dia-
reii. In aceast5 situatie stuparul tre-
buie s5 intervini in citeva zile.
f. {ernarea normalti a familiei de al-
bine. Pentru a putea da posibilitate
apicultorilor incepgtori s5 disting5 si
s5 aprecieze just zgomotele auzite In
stupi cu prilejul ascultarii cu tulbul de
cauciuc, vom preciza c5 in cazul fami-
liei care ierneaz5 normal se distinge un
zumzet uqor, uniform, f5r5 nici o in-
' ,tensificare, rgspunzind puternic unei
scurte qi uqoare bSt5i in peretele stu-
pului, 'cu revenire la normal Pn 2-3
+ secunde.
Observarea urdiniyului yi a scin-
durii de zbor este bine s5 se facii
dac5 este posibil, zilnic, sau la 2-3
zile odat5, fiind vorba de o simp15
aruncare cu privirea la fiecare stup in
parte. Ce poate s5 ne atrag2 atentia in
mod deosebit qi care ar fi concluziile ?
a. Pojghite de gheafti sau dire de
apti in urdinip pi pe sdndura de zbor,
inseamn5 cii in stup exist5 o stare de
urnezeal5 excesiv5 si c5 aerisirea nu se
face normal. h acest caz vom inclina
uqor stupul dinspre spate spre fatti,
permitind astfel scurgerea apei, V6m
topi gheata cu ajutorul unui fier In-
cilzit ~i vom l5rgi urdiniqurile penttu
o mai bun5 aerisire, sau vom deschide
urdinisurile superioare (la stupii ori-
zontali), dac5 aceast5 operatiune nu
fusese f5cut5 pin5 in momentul'con-
trolului.
b. Blocarea urdinipului cu albine
moarte, stare rnai des intilnit.3 in a
doua jumitate a iernii. Vom deblom
urdinisul de albinele moarte 'cu aju-
torul unei sirme indoite, a1 c5mi cirlig
se va inf5qura in vat5 sau cirpe pentru
a nu produce zgomot la manevrarea
lui. In felul acesta vom da posibilitate
aerului curqt de a pgtrunde in stup. 0
blocare prea masiva a urdiniqului cu
albine moarte va trebui l hur i t i i si
prin ascultarea cu tubul de cauciuc.
c. Albine moarte pe scindura de 2bor
~i intense pete de fecale, un miros acru
pi ptitrunziitor ieqit pe urdiniq, Pn-
searnn5 c5 familia respectiva este bol-
nav5 de diaree. Observatia va fi com-
pletat5 de ascultarea cu ajutorul tubu-
lui de-cauciuc qi in caz afirrnativ, o
interventie a stuparului este de strict5
necesitate.
d. Albine moarte pe scindura de
zbor, cu, trompa exagerat de intinsti,
altele incE vii, dur amoqite de frig, in
nemiqcare, indic2 o lips5 acut5 de
hran5, caz intilnit cu deosebire in a
doua parte a iernii.qi spre sfiqitul ei.
Situatia va fi 15murit5 qi prin ascul-
tarea cu tubul de cauciuc qi, dac5 se
confirm5, apicultorul trebuie s5 inter-
vin5 de urgenM.
e. Albine moarte, fcrimifate, sclsase
afarti de apicultor cu prilejul deblo-
ctirii urdinipului, insearnn5 c5 in stup
au patruns qoarecii. Gazul va fi con-
firmat si de ascultarea cu tubul de cau-
ciuc. fndreptarea situatjei va fi fficutg
imediat, in aer liber, deschizind stupul,
gonind qoarecii prin scurte b5t5i in
stup qi distrugind cuibul lor, far5 a
'
deranja ghemul de albine, dup5 care
se va plasa la urdiniq gratia contra
qoarecilor. Trebuie arnintit c5 o supra-
vegbere atent5 a ierniirii familiilor
de albine, impune ~i protectia stupilor
. impotriva pitigoilor yi a ciociinitorilor,
pbari capabile s i producii o mare agi-
tatie Tn familiile de albine prin fncer-
cirile lor de a consma albinele moarte
sau vii. De asemenea, trebuie impiedi-
cat accesul fn stupini a vitelor sau
p&irilor de curte.
h cazurile cfnd se constat5 unele
stZiri anormale, pentru indreptarea lor
se va proceda in conformitate cu cele
previizute in ciirtile de apiculturi: Este
bine ca apicultorul incepgtor, pe ling5
cunoytintele teoretice dobindite prin
studierea literaturii de specialitate s i
apeleze in caz de nevoie la sfaturile ~i
fndrumiiYile apicultorilor cu experienti
pentru c i nurnai astfel succesul inter-
ventiei poate fi asigurat.
Urmiirind cu atentie continutul ma-
terialului de fa@, se poate trage con-
cluzia ci, tratarea situatiilor care ne-
cesita operatiuni ale apicultorului, s-a
ficut numai pentru cazurile care nu
cereau o interyentie Pn cuibul fami-
liilor de albine, problem5 extrem de
delicat5 in timpul iernii.
Se recornand5 ca toti apicultorii, nu
nurnai cei inceMtori, s5 profite de .
orice zi &lduroasB ~i insoriti, pentru
a stimula zborul de curitire a1 albine-
lor. Aceastii stimulare se realizeazil
prin deschiderea largii a urdinisului;
prin ridicarea gratiilor qi biocurilor de
urdinis, ridicarea capacelor si saltelu-
telor, liIsind ca razele soarelui s i cad2
direct pe podiyor. ZBpada din vatra
stupinei va fi cit mai bine curiitatg,
iar printre stupi se recomandii s5 se
presare frunze uscate pentru odihna .
albinelor ~i evitarea amoeirilor.
Apicultorul grijuliu care a luat din
timp toate misurile necesare, nu va
avea acum alt5 grij5 decit s5 suprave-
gheze periodic iernarea familiilor de
albine, sii-~i repare si reconditioneze
inventarul ~i utilajul apicol, s5- ~i pla-
nifice activitgtile pentru sezonul viitor
~i s5-~i Pnsu~eascii metodele moderne
de lucru, prin studierea literaturii de
specialitate ~i frecventarea , cursurilor
apicole de mass, organizate de filialele
judetene ale . Asociatiei Cresc5torilor -
de Albine.
- - ~IIIIII~~IIIIIIIII~II~IIIII~~~IIIIIIIIT~HI~IIII~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~~I A P lC U LTOR l ! ,~~lllll~lll~mlullllllnnlnIUIIIlI~lIllnlIHI1II1WWIIlIIIIInItll1IlUI1lIIl~~~~~I~~II~l~~l~~~~l~~
. ,
-
-
-
-
-
Potrivit prevederilor Decretelor Consiiiului de Stat nr. 1 din 1982 $i nr. 692 ,
-
- .
- --
-
E - -
din 1973 aveli obligatia ca anual sg declarati efectivul de animale - inclusiv cel
g
-
-
-
-.
-. -.
!
. . . .
B =
a1 familiilor de albine :
-
-.
-
-
-- -
-
-
- -
-
- --
=
:' E - - -
-
.A
.-
. -
- . -
- -
. . -
=
. -
-
-
=
-
SPRE A FI INSCRIS f N ' REGISTRUL AGRICOL (intre - '
- .-
. ..
. - z 5-20 ianuarie). . .
-
-.
-
-
-
-
. .
< -
- -
.- . ,
-
-
--
.- .
- - - - @ SPRE A FI INBEGISTRAT LA RECENSAM~NTUL ANINMALE- . :'
-- -
-.
B LOR DOMESTICE (de la 1 februarie 1986)
-
- -
- -
-
-
.-
- . .-
=
_ _ . . .
--
-.
-
-
=
-
-
-
=
-
- . -
Gospodarii $i detinatorii -de animale au obligatia de a declara la recens5-
-
-
g -
' mint numarul exact de animale, inclusiv cel al familiilor de albine, indiferent de
a
- - -
-
B
locul unde acestea se afl5 la data recensHmintu1ui (la domiciliul proprietarului, la
.
-
-
.- - -
-
ieruai in curtea altor persoane - in cadrul aceleiagi 1ocalitEiti sau in afara aces-
-
-
- -
-
teia - in psdure etc.). f n scopul inregistrgrii tuturor familiilor de albine $i a evi- .
- -
-
-
tkrii ilublelor inregistrsri este necesar ca proprietarii (detingtorii) s& anunte con-
s. .- !.'
-
-. -
. . ' E siliile teritoriale de recensHmint localitatea (satul, comuna, oragul, judeful) unde 2 .- -..
SZ
- , -
acestea se afls la iernat.
. -+q. .
c
-
- -
G.
-
- -
z=
=
-
-. -
E . .
~-
~~III~II~III~III~~IIIIIIIMIII~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~II~IIIIII~IIIIIIII~M~II~IIIIIIIIIIIII~~NII~~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~III~IIIIIII~IIIII~I~II~I~IIIIIIIIIIII :.' .
12
+;
7;.
0 problerna' de sezon:
Alexandru .VARTOLOMEI
f n toamna anului 1956 am cump3rat Su d u r o a i e pentru a-mi reface stupina
distrus5 de rgzboi, pe care le-am iernat intr-o incspere rece.
I n ianuarie am administrat familiilor de albine o hr3nire mixtg din sirop 1
de zahsr $i ou3 proaspete. Am procedaf astfel : am mutat buduroaiele intr-e
incapere hcslzitg. Cu ajutorul unui burghiu am facut cite un orificiu de 2 cm i n
capacele buduroaielor, pin5 am dat de falfuri. Apoi, am luat o scindur5 cu gro-
simea de 2 cm, in care am practicat oriffcii cu diametrul egal cu cel a1 gurii
a borcanelor, in care am pus sirop. Am legat borcanele cu tifon $i apoi le-am Pntors
cu gura Pn jos, peste orificiile facute in scindur5.
Dup3 putin timp, albinele s-au ridicat la borcan qi in citeva zile 1-au golit.
f n aprilie, cind am facut transvazarea, farniliile mele aveau o cantitate mare
de puiet pi albin5 tinPr2, astfel c5 la culesul de la saki m am obtinut o recola
bung.
A fost prima mea experient3 reuqit5 i n hrgnirea de iarn3 a unor familii ma1
slabe.
De-a lungul anilor, am experimentat aceste hr3niri qi cu pregaratele
ciatiei Cresciltorilor do Albine, i n diferite perioade ale sezonului, i n intervalele
f2r5 cules etc.
Din literatura consultat3 $i din practic3 am ajuns la urmatoarele concluzii:
Hrgnirile de necesitate, iarna, intre
culesuri si toamna, trebuie facute cu
inlocuitori de nectar (zah5r industrial
in lipsa mierii) qi de polen (drojdie de
bere, lapte praf degresat etc.) dar, in-
trucit acestea sint departe de a echi-
vala compozjtia produselor naturale,
trebuie-+di5qgate qi vitaminele exis-
tente in 'acestea.
En. intervalul ianuarie-aprilie, in
functie de kegiunea georgrafic5, hr5-
ire3 e ' p~a t e face cu past5, fn pungi
de &ktilen5 cu capacitatea de 2 sau
3 kg, puse deasupra ramelor, sub po-
di ~or.
Accesul albinelor la past2 se face
printr-o Eiietur5 transversal5 a pun-
gii, de 1-2 cm.
Reteta la care n2-am fixat, cu cele
mai bune rezultate obtinute atib de
mine, cit qi de apicultorii ie$eni c5rora
le-am comunicat-o, cu mulfi ani fn
urm5, este urrnstoarea : zah5 pudr5
-25 kg, miere semi-lichid5 - 5 kg,
drojdie uscat5 - 10 pachete (500. g),
zeama a 8 lsmii sau 8 fiole mari vita-
mina C, sare de buc5t5rie - l lingur5,
vitamina B complex - 30 pastile di-
zolvate in ap5, izoniazida nicotinic5
(hidrazidg) - 20 pastile dizolvate in
ap5 inGlzit5 la 60" (3, vitamina B2 -
5 fiole mari, vitarnina B6 - 5 fiole
mari, vitamina B12 - 1 fio15 mare si
pantotenat de calciu - 8 fiole mari.
Modul de preparare : Pntr-un vas
marg.se pun 5 kg zah5r pudr5 peste
care se toanhi celelalte componente
d h retet5. htr-un vas emailat de ca-
pacitate mare, cu apg clocotit5, se pune
drojdia ~i se arnestec5 continuu cu o
lopatic5 de lemn, amestecfnd qi dup5
ce vasul se ia de pe foc. Vasul trebuie
s4 fie mai mare pentru c5 la fierbere
drojdia se urnfl8. Dup2 rilcire, se pune
drojdia in amestec ~i se, omogenizeazii
compozitia pin5 la dizolvarea zah5ru-
lui. Se' adaug5 treptat restul de 20 kg
zahir, amestecilzd mereu.
Pasta se prepar5 cu 2-3 sgptimini
inainte de zborul masiv de curitire ~i
se administreaz5 numai dup5 acesta.
Drojdia proasp5tB nu d5 aceleqi re-
zultate ca cea uscat5 qi modul ei de
folosire il g5siti in revista ,Apicultu~a
in Rominiau nr. 111985. Adrni ni ~t ri ~d
aceasti past5 am constatat c5 la con-
trolul de fond, familiile se prezentau
mai populate decit in toamn5, cind
au fost puse la iernat.
PenOfu completarea hranei proteice
propriu-zise se face o al t i past5, din
drojdie uscati, m5cinat5 in riqnita de
cafea, pen5 Se face pudr5. Se adminis-
treaz5 circa 50-60 g turt5 de farnilie.
Aceast5 drojdie nu se fierbe, avind
toat$ seria de vitamine ~i oligoelemen-
te *. Peste drojdie se barn5 treptat
miere lichid5 c5ldut5 (20-25" G) si se
omogenizeaz5 bine, astfel ca pasta s5
aib5 consistenta unui aluat.
Pasta se pune apoi i nt r a pung5 de
plastic, se turteqte prin apisare pin5
la grosimea de 15-20 mm. Cind se
administreazg familiilor se taie atf tea
portii civ stupi avem qi se pune peste
rame, lPng5 punga mare cu past5 sti-
mulatoare. Albinele g5sesc aici cel rnai
bun inlocuitor de polen, ping l a apa-
ritia lui in natur5. Cind apare polenul,
aceastg past5 nu mai este consumatZi
qi ea se amestec5 in sirop.
Aceste hr5niri se fa6 chiar dacg stu-
pul are rarnb fntregi cu miere ~i p5stu-
r5, deoarece; pe acestea albinele le con-
sum5 cu mare zgircenie, in timp ce
adausurile le consum5 repede, socoti-
du-le un cules ap5rut in afara faguri-
lor ; de aici rezultg qi dezvoltarea spec-
taculoas5 a populatiei tinere.
Dup5 administrarea celor dou5 pungi
cu past%, stupul nu se mai deschide
* In : SporireO producriei de piere" de
ing. A. ~ > ~ a i u
decit cind vremea se va inc5lzi sufi-
cient, pentru a permite zboruri nor-
male la culesul de polen. Orice inter-
ventie a noastri in stupi, in aceast.5
perioad5, face s5 se piard5 Gildura
cuibului, anihilfnd efectul hr5nirilor.
Cind 'albinele incep s i aduc5 polen,
seara li se administreazg sirop cQdut,
cam 400 g (1 hr5nitor) de familie. Si-
ropul il prepar astfel : 1 parte zahgr,
2 p5iqi ap5, 1-20/0 drojdie fiart5,
. 1 pasti15 de izoniazidg dizolvatA in ap5
fierbinte de 50-60C. La 1 1 de sirop
adaug 2 pastile B complex. La 25 1
sirop mai pun ~i o lingur5 de sare.
'
Ramele cu puiet se trag ling5 hr5-
nitor, iar ramele cu miere veche, ci-
pscite, se desc5pZcesc toate odatii. Al-
binele vor consuma - partial ~i ream-
plasa sub form5 de coroang aceasts
miere, astfel c5 matca va avea loc
pentru a depune ou5.
Dac5 stupii au urdi ni ~e superioare,
care se tin deschise tot anul, urdini-
qul mare de jos se va deschide nurnai
atunci cind albinele se Pnghesuie la cel
.
superior.
Astfel, se p2streazA c5ldura ghemu-
lui tot atit de necesar5 ca qi hrana.
Se vor deschide numai acei stupi la
ale c5ror urdi ni ~e nu se observ5 ace-
e a ~ i activitate ca la ceilalti stupi q i
se vor lua m5suri de indreptare.
Familiile slabe vor fi unificate prin
suprapunere cu familii puternice apoi
dup5 culesul de la salcim, fi sepa-
rate din nou pentru a reface efectivul
stupinei.
Trebuie t ot u~i s5 retinem c5, oricitg
hran5 ~i cgldurg se vor da familiilor
- slabe, acestea r5mfn in continuare
slabe, in tot sezonul activ avind re-
9 cea zultate sub media stupinei. Soluti,
mai sigurg pentru redresare este inlo-
cuirea mgtcilor necorespunzgtoare cu
m5tci de mare valoare productivti.
COLECTOR DE POLEN CU SACULET
Este ~ t i u t c5 volumul cel mai
mare de polen este adus de albine in
stup, in primele ore ale diminetii.
Oqi, in acest timp, eu sint ocupat
cu problemele profesionale. Dup5-
amiaza, cind ajungeam la stupi, g5-
seam colectorul plin intr-o anumit5
portiune a sa. Albinele in loc s5 zboare
la cules, stiiteau, gramad5 deasupra Po-
lenului, ce se rev5rsa peste colector,
incercind s5-1 introducs in stup.
Ca s5 inl5tur acest .neajuns a tre-
buit d modific colectoarele tip, dupTi.
solutia ce o voi descrie mai jos :
- am desfiintat sita inferioars care
. retine polenul ;
- am %at colectorul pe jumgtate,
la fiecare jumgtate am adgugat a1 doi-
lea perete lateral obtinind dou5 colec-
toare din unul lung ;
- fn partea inferioarg a peretilor
laterali am introdus doug cepuri , de
3 mm (din cuie) ;
-
- am confectionat o ram5 dreptun-
ghiular5 de 180 x 110 mm (dimensiuni
egale cu ale colectorului in partea sa
iGferioarz), cu dou5 orificii de ghidare
pe cepurile ,,colectoru ;
- de .aceast5 ram5 am prins prin
cui ~oar e un skul et din pinz5 alb5 ;
- am desfiintat scindurica de zbor
care era fix5 Si am inlocuit-o prin una
demontabil5 ;
\
- din tab15 de 0,3-0,5 mm am
confectionat dou5 agit5tori ce le-am
fixat de colector. Prin ele fixez, cu
dou5 cuigoare, colectorul de stup in
f ata urdini~ului.
Rama s5culet se aqazi sub colector
prin cele dou5 cepuri de ghidare qi
patru cui~oare (dous fixate in colec-
tor si dou5 in ram5, prin i nf i ~ur ar e
'
cu sirmulit5 subtire (fig. 1).
Q P -
Fig. 1 - Schema colectorului cu skulet :
1 - colectorul propriu-zis ; 2 - rama port-
skulet ; 3 - ssculet din @nz& ; 4 - pe-
rete lateral adSiugat dupii sectiontire ; 5 -
aggtgtor ; 6 - legStur5 flntre colector $i
ram8 ; 7 - cepuri de ghidare.
Pentru a fi ferit de evenutale in-
temperii, se asaz5 la partea superioar5
o buc5tici de tab15 de 200 x 120 mm.
Colectorul ximine montat la stup pe
intreaga perload5 activ5. In fiecare
sear5 se ridicg rama cu siiculetul, pole-
nu1 este pus la u d t o r iar rama s5-
culet sub capacul stupului. Tot seara
se demontedzi placa activ5, l5sind ur-
di ni ~ul li&r in timpul noptii.
Cu un asern&nea tip de colector am-
strins cite 2 kg de polen de la fiecare
i
-.
stup in circa 10 zile, inainte de inflo-
t
rirea salcfmului.
DOUA SECOLE DE: LA APARlTlA PRIME1 CARTI
DE APICULTU~A !N LlMBA ROMANA
Vasile POPESCU
Serjerea cu 200 de ani in urm5, in
limba romk5, a cgfiii despre cre~terea
albinelor, care constituie ~i prima lu-
crare in domeniul ~t i i nt ei qi tehnicei
agrimle, intitulatii : Economia stupi-
lor", atest5 c5 fndeletnicirea stup5ritu-
lui este una dintre cele rnai vechi pre-
ocupiri ale locuitorilor de pe melea-
gurile romineqti.
Lucrarea a fost conceput5 qi publi-
cat5 la Viena fn anul 1785, dup5 impri-
marea la tipografia romko-sirb5 din
Timi~oara, de catre drt urarul transil-
vgnean dr. Ioan Piuariu-Molnar (1749-
1815), n5scut in comuna Sadu de ling5
Sibiu, care qi-a t d i t cea mai mare
parte a vietii pe plaiuri b5n5tene, ca
medic oculist ~i profesor in localitii-
tile : Timi~oara, Sinicolaul Mare qi Vfr-
set - Iugoslavia.
Elaborat5 in 14 capitole sistemati-
zate in 43 ,,fnvti$tituri", lucrarea a re-
flectat nivelul tehnic al timpului s5u,
combatind metodele rudimentare de
crqtere a aIbinelor, in special omori-
rea lor la recoltarea mierii qi populari-
zind procedee progresiste de exploatare
qi intretinere a stupilor. fn prefata c5r-
tii, adresindu-se cititorilor autorul sub-
linia scopul practic urnBrit, spunind
c5 a simtit de datorie s5 arate c5 :
,,lingd alte OnvtijYituri, ce se cuvin stu-
parilor a ~t i i , o mijlocire din multe
probe dovedi~te, cum sti scoatli albi-
nele din cognitti, care voie~te a lua fa-
gurii toti, afarE de a omorf albinele ?
Cti doarH sor dezrtidticina $i din pHrti-
le m t r e acest obicei ftirti milti".
Practica recoltiirii mierii f5r5 a
omori albinele, a$a dup5 cum spun
cronicile vremii veacului a1 XVIQ-lea,
era promovat5 f n albingritul rational
din Austria ~i statele apartinind impe-
riului habsburgic, dup5 inv5Mtura lui
Anton Janscha (1734-1773), cercets-
tor de seam5 a1 vietii albinelor ~i di-
rector al gcolii de apiculturg din Viena
(1769), care spunea : ,,Eu nu omor al-
binele ca sti le scot mierea ~i ceara, ci
le intrefin vioaie $i stintitoase, ca $i
la anul sti-mi facti miere $i cearii"
'Acest lucru face sii conchid5 cB la al-
c5tuirea c5rtii ,,Economia stupilor",
autorul a avut in vedere qi unele din
lucrgrile lui Janscha a*rute in timpuI
Mariei Tereza ~i epoca Iosefianii, la in-
demnul guvernatorului Transilvaniei
Samuil Brukenthal.
Din miirturisirile autoruEui reiese c5
lucrarea a fost scrisg i n ceasurile de
r5gaz ,,spre folosul binelui de ob$te
Zntru cele mai norocite ale vietii.mele,
pentru cli le-am petrecut $i spre i*
vtifdtura economiei stupilor".
Opera lui Ioan Piuariu-Molnar cu-
prinde, pe ling2 popularizarea stup2-
ritului rational, qi multe sfaturi prac-
tice pentru ingrijirea si exploatarea al-
binelor, ca un bun cunosc5tor a1 ac-
tivitiitii apicole t gr hgt i , ce o destgi-
nuieste cititorilor, spunindu-le : ,,iarE
de te vei folosi ceva cu aceastti invH-
filturti ,aceasta va fi bucuria mea".
Bucprfndu-se de o larg5 popularita-
te, cartea s-a epuizat in scurt5 vreme
si a fost din nou retipgrit5 la Viena
in anul 1795.
Acela~i locuitbr a1 meleagurilor b5-
niitene a publicat la Sibiu, cu 23 de
ani mai tirziu, in anul 1808, o ,alt?i lu-
crare despre apicultur2 : ,,PovZituire cu
praxis c5tre sporirea stupilor", din
care nu s-a pht rat nici un exemplar
pin5 in zilele noastre.
AL BI NARI T UL I
0 PASlUNE MA1 PUTIN CUNOSCUTA
A LUI MIHAIL SADOVEANU
Prof. Emilia POPESCU-DICULESCU, prof. Marin POPESCU-DICULESCU
,Visam o c h f d a tihnei din cerdacul
ciireia sd vdd muntii, $i s ltvad2i f n care
$un& dulce murmurul albtnelor. M2i.vM li-
ber En peisajul Molclovei" scria Mihail Sa-
dweanu i n ,GrAdina linigtii" din volumul
, Aai de ucenicie".
Din scrierile despre Sadoveanu, din ~215-
toriile f5cute pe la locurile dragi scriitoru-
lui, reiese cii n-a avut o stupin5 proprie,
c5 a r 5 m s doar u n poet a1 micuwi zeit5ti
a muncii. ,Fiird tndoialii cd asta-i cea mi
frumoasd si mai nobilil fndeletntdre !" no-
teazi4 In ,Bucolicii", (volurnul ,O intimplare
ciudatd").
,,S-au scris i n toate t i mpri l e despre aceste
insecte lucruri foarte frumoase ..." ,,In or-
gmizurea stupului, omul a v&ut fateta co-
mu?aismulut vtitor". In ,lorn1 desmierdat a2
rlbinebr @-a1 cdprioarebr" (vol. DemonuL
t~neretii") ,,e cald $i-i soare, iar prisaca e
p l t d de mireas& $i cearii". (vol. , O In-
tixnplare ciudatil") ,FZorile cu sfnurile ,dm-
chise cu potirele pline de lamurii duke"
fascineazg albinele $i din orice mr i t or fac
,,un iubitor de poezie (povestirea ,,Trtnto-
rii). Poezia i$i are esenta sa de puritak,
de exactitate, izvorik dintr-o privire isco-
ditoare a oamenilor pe care i-a cunoscut $i
'
c 5 ma le-a inteles iubirile $i necazurile. Sur-
prind detaliile specifice acestei fndeletniciri
milenare, caci ele confin adevgruri $i fn-
ohipuiri, de la superstitii pin5 la analiza
de laborator.
In ,,Fr&tf Jderiu -scriiQorul devine poet
reproducfnd versurile populare :
,,CEnd se umplu fintiwile
Scad prisdcile .yi sttnik".
Tehnica prelucrgrii cerii a t e redat3 cu
destulti exactitate. CLienfii ,,t$i ardtau zlotii
fiird sd-i Zepede, tndemtnd pe prisdcari sd
mat topeascd o data ceara $i s-o puie WJUG
zile s-o bat& u n izvor ca sii-i ias& En soare
frumusetea $i atbeata". Fairna ,unui anume
fel de ceard, care nu se gheste nic6ief-l
pe Zume, cl numai i n MoMovcr; $i rnai ales
i n valea Siretului" ajunsese pin5 ,in pala-
tul cel mare a1 dogelui $i la s a h sfafului
celui mare a1 senatorilol' venetteni" care
se fudulesc cind au In ,palatPle lor f5clii
din ,,ceard verzute la culoare", cu ,,un prea
pldcut mirosu. ,,Asemenea ceard se pUite$te .
de douiizeci de ori mai mult ca cealalt8"
notea25 Sadoveanu.
Ca dintr-o cmnic5 pr2fuit.5 ddeuprindem
urnGtoarele fnsernngri lapidare : ,... rnai ales
vitele sint bielwgul Tdrii Moldovei, si grd-
di ni k, si prisdcile" (Frei i Jderiu).
,,Uzinele mujitelor" sint s u mn s e de m
atent privibr $i expert care este conytient
c5 ,oamenilor le place rnai mu& mierea
dectt judecatu" qi cB intrarea i n vjata lor
e o impietate. Mo$ Vasile 1$i poart5 albine
la p5$unat, dup5 un me~t wug, pe care 1-2
invatat i n Balta BrBilei ? Sint urm8riti S ~ U -
pii la pastoral de la mutarea intiia a al-
binelor" cind i$i dezvoltau cuibul $i puie- -
tul ,,pi& cfnd prisaca avea un ultim popas
La flora tfrzie a billtilor, fntr-un cotlon" tth-
nit" (vol. ,,Aventuri i n Lunca Dundrii").
Familiarizarea scriitorului cu datele teh-
nice ne IndreptZitqte parerea c5 a fost nu
numai un vi dt or, privitor ci $i un pasionat
lpractician a1 acestei nobile arte a preciziei.
Astfel PnULnim insemngri despre maturarea
mierii, numi% de scriitor ,,coacere artifici-
alii". De aici pfng la ,,mierea granulatd" rnai
este un pas, ce e drept destul de mare, i n
povestiv~a ,,Durda lui Maican". FBr5 s5 fie
u n specialist autol-izat sau premiat Nobel
ca Frisch, a descifrat" murmurul albinelor"
$i-n ele a g2sit schimb5ri $i corespondenp,
ca $i i n toate ,,celeklte glasurz $i ecouri
ale codrului" (Mdria sa puiul pUurtim).
0 ,,istorie cu nQte albine" intllnim . ~i - n
vol. ,,CfntemZ amintirii". Prisaca lui BU-
buruz e plinti de taine, caci el are o CO-
dang Marghiolita $i-un me$te$ug prin care
,,farrn&cii albinele" $i le trirnite SB fure
,,maria de la p~fsaca" vecin5.
A se observa un fapt deloc neglijabil In
economia caracteridirjlor sadoveniene : toti
eroii priacari slnt oameni retrwi din fa@
vahl ui civilizator, o fndel~tnicire rezenratg
sufletelor sihastre $i biduite de nelini$ti.
,,Un monarh de odinioarii" (din vol. .Foi de
T
toamnii") umple poloboacele cu miere $i
ceard curatd, strinse din nesfrisite fine-
furi Enflorite de cdtrii harnidle albine cd-
lugdresti."
Ace$tl oameni r et r a~i in ,depiirtiirii' (vol.
cu acelavi nume) au o caracteristicii iq tra-
ditia romlneasc5 : omenia.. Se simt bucu-
r g i dnd pragul casei le este c5lcat cu
cinste $i ginduri bune $i+i poftesc vam
musafirii ,,sii guste un fagure de miere".
In lipsa sa, omul, plecat la treburile $i
necazurile lui, ,,i$i krsii gospodiiria numai
in sama cinelui celui bdtrin ~ i - a albinelor
din livadiii'.
,Clipe de pace" imundi $i sufletul Geno-
vevei care $i-a hrhnit" din dulceata luminii
si a florilor" copilul i n timpul sihhstriei
sale.
,,Avea in trup o odihnii deplind, un echi-
libru pe care parcii nu-1 mai simtise pimi
atunci" (,Miiria sa puitll piidut-li".)
Fiindu-le hran5 $i UmAduire, mierea f$i
sporgt e efectele cu leacuri din buruieni . ~ i
dednt ece, aphrfndu-le s5nBtatea trupeasca :
,,Dupii asta 1-a mai tinut alte nouii ztle,
alegindu-i pentru mincare numai buruiem
si miere $i supunfndu-1 in templu cu inde-
lungate rugiiciuni" ,,(Divanu1 perdanu).
,,Doruri tainice" poartZ suflete nelini~tite
spre ,Prisaca lui Ion" in ,,O istorie de de-
mult". ,La fiecare floare (din ,,Piirul din
orgada. bunicilor") vine in zbor cite-o al-
binii, de-o priveste cu mirare si o pipiiie
cu cornitele".
De prietenia $i ajutorul albinelor se bucu-
rH fiintele nevinovate ca Lizuca din ,Durn-
brava minunat?. Se bucurA sincer d n d bu-
nicii, ,,care aveau livada sf albine", ii po-
vestesc nepoatei c5 pe cucoanii ,,au siige-
tat-o albinele".
h ,Opinia la Pascani" i nt i hi m urmgtoa-
rea insemnare : ,fn preajma partidului nou,
un cintec circulii - sau rnai bine, biziie ca
o albinii : o romanta sftgietoare, ca un vint
de nebunie". ..
Am parcurs acest itinerar , lung, dar plin
de dulceata mierii, pentru a consemna un
fapt surprinzhtor $i nesesizat de nimeni i n
literatura de specialitate : cS Sadoveanu a
avut-un harem de iubiri, Indragind pe ling5
pescuit $i vinhtoare $i albiniiritul;
i
La putini scriitori romAni aceast5 zeitate
'le-a +pit atit de trainic sufletul neostenin-
du-le trupul, ficindu-i poeti $i practicieni.
De aceea I1 consideram pe Sadoveanu un
egal ,,a1 unui batrin cu suflet subtire $i CU
pan5 foarte ascutiUM care nu este altul decit
francezul Anatole France $i un demn dis-
cipol a1 lui Maeterlinck (pe care-i citeazg
in ,BucolicB" din "0 intimrplare ciudatB"),
premiatul Nobel pentru contributiile de ex-
ceptie la studierea acestor minunate fiinte.
-
?N SPRlJlNUL CURSURILOR APICOLE
--
.
a ap5rut
MANUALUL APICULTORULUI - edifia & VI-a
De vfnzare la magazinele filialelor Asociariei Cresclitorilor de Albine
s-au realizat
SETURI DE DIAPOZITIVE COLOR cu brosuri explicative, pe dife-
rite teme :
\
- StupBritul pastoral $i polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul al-
binelor, ing. Tr. Volcinschi, 1978
- Diagnosticul $i combaterea varroozei. dr. M. Marin, 1979
- Cre~terea miitcilor, ing. Tr. Volcinschi. 1981
- LEipti~orul de mat& - produs a1 stupului (tehnologia de producere, recoltare,
conservare, utilizare), biol. P. Bucat:, 1982
- Tehnologia recolt5rii $i conditionarii polcnului (polen. p5stur3, propolis $i venin
de alhine), ing. Tr. Volcinschi. 1983
- Sporirea productiei de cear: $i importanta ei economic:, ing. Tr. Volcinschi, 1983
- MBsuri de prevenire a imboln2virilor la albine (Boli ~i d6unHtori ai albinelor)
dr. M.Marin, dr. P. Agachc, 1965
- Apicultura o indeletnicire traditional: la indemina tuturor, biol. P. Bucatg, 1985
Acestea pot f i procurate de lectori ;i cursanti de la biblioteca si filialele
Asociariei Crescdtorilor de Albine
d
f
1
q
I
,.
Prof. Viorel LAZAR
Manifestirile stiintifice pioniere~ti
ale anului 1985 au inclus qi preocupi-
rile micilor apicultori din fnvitimin-
tul general qi liceal. De citiva ani ora-
sele Dej, Tg. Mur g, Craiova ~i Bis-
trita sint gazde ale sesiunilor stiinti-
fice pioniere~ti interjudetene, unde Psi
dau intilnire pionieri $i elevi, membri
ai cercurilor stiinjifice din scoli si ca-
sele pionierilor $1 ~oimilor patriei din
toate judetele @rii.
Aceste manifestgri stiintifice consti-
tuie un valoros schimb. de experientg,
la care participantii comunici rezul-
tatele cerce%rilor efectuate in ultimul
an, sustin referate, fac aprecieri asu-
pra lucririlor prezentate, propun tema-
tici pentru viitoarele intilniri anuale
etc.
Datoriti extinderii preocupgrilor pri-
vind cresterea albinelor, organizatorii
sesiunilor stiintifice pionieresti au mi -
rit numirul de sectiuni i n anul 1985,
prin infiintarea unei sectiupi de api-
culturi.
In cadrul acestor sectiuni au fost
prezentate lucrgri legate de cercetirile
pionierilor ~i elevilor vizfnd baza me-
liferi, tehnologiile de exploatare a al-
binelor si preparatele obtinute din pco-
dusele apicole.
La Craiova, in luna aprilie 1985,
s-au desfgsurat lucririle sesiunii $tiin-
tifice pioniere~ti interjudetene ,,Spe-
Aspect di n t i ~npul dcsIB.~ura~.ii rnanifc.st2rii 7tii1lliI'icc pionic'rc.;ti ,,Sperantele
B5nieig' clc la Craiova.
19
rantele BZfniei", editia a 11-a, la care
au participat 19 judete. La sectiynea
de apiculturg, condusg de speciali~ti de
la Universitatea din Graiova Si Fili-
ala A.E.A. judetul Dolj, au participat
pentru prima data elevi gi cadre di-
dactice de la Liceul ag-ro-industrial cu
profil apicol din Bucuregti, care au
prezentat unele aspecte privind activi-
tatea desfG~urat8 in cadrul liceului de
profil, precurn si cercetsrile orientate
spre noile specii cu potential melifer
ridicat.
Casa pionierilor si ~oimilor patriei
din Craiova a lansat cu aceastZi ocazie
numBrul 4 a1 revistei ~tiintifice ,,Alfab',
in a1 csrei cuprins figureazi ~i arti-
cole semnate de speciali~ti de la Insti-
tutu1 de cercetare ~i productie pentru
apiculturi din Bucure~ti ~i un inter-
viu realizat pe platforma apicola BB-
neasa cu dr. ing. Octavia Mgnigor, di-
rectorul Liceului agroindustrial cu pro-
fil apicol.
gtiintifice pioniere~ti ,,Cutezlitorii bis-
triteni".
In ambele oraSe, .micii apicultori
clujeni, dimboviteni, doljeni, bistriteni
~i bucureqteni au demonstrat interesul
si dragostea fat5 de albine, au reliefat
preocupgrile membrilor cercurilor api-
cole scolare, au elaborat un plan de
masuri pentru activitatea viitoare.'
In cuvintul lor, specialiqtii filialelor ,
judetene ale Asociatiei Crescgtorilor de
Albine au scos in evident5 importanta
cercurilor apicole scolare, ca pepinieri
a viitoarelor cadre din apiculturs, con-
tributia lor la dezvoltarea activitavi
apicole ~i integrarea acestora in cadrul
sistemului apicol global.
Reu~i t a editiilor trecute a manifes-
tgrilor ~tiintifice pioniere~ti reprezinta
premisa viitoarelor editii, care vor re-
uni un numir cit mai mare de pionieri
~i elevi din intreaga tar& pentru a-si
LGcr~rile acestei sectiuni au fast imp5rt5~i rezultatele obtinute pe pri-
completate de o gala de filme pe teme mele trepte ale cercetirii gtiintifice.
Ce cantitsti de cearg se adaugg prin
clgdirea unui fagure artificial ?
Prin clsdirea unui fagure artificialse adauga
urrn5toarele cantitgti de cear8 :
- la un fagure STAS or i mt a l cu di-
mensiunea interioara 415x 270 cm=
70 g cear8 ;
- la un fagure STAS multietajat cu di-
memiunea 415 X 210 cm = 55 g cear8;
- la un fagure mugazin cu dimensiunea
415 X 145 cm = 35 g c e i
Suprafa@ unui fagure crexut in rama
cuibului este de 11,20 dm2, la rama de on-
zontal $i de 8,30 .dm2 la rama de multieta-
j at.
1 dm2 (un pitrgtel cu latura de 10 cm)
fagure crescut pe ambele fete are 800 ce-
lule de allbin3 luafitoare.
Ce cantitate de hrang consum5 o fami-
lie de albine pe an ?
Din cercettirile efectuate de Ins'titutul de
cercetare apicol5 din U.R.S.S., rezult8 c5 o
familie de albine (de '1,5 kg greutate pri- .
mgvara) consuima in- d e e m de un an CCP
4 0 4 5 kg rniere $i 15-18 kg polen.
Pentru hr5nirea a 10000 larve (1 kg al-
bine) sint necesare 1,140 kg miere $i 0,894 kg
polen, deci in total 2,034 kg b a n i , adici ,
de dou3 ori greutatea albinelor ce ies din
ele.
In perioada de inadivitak, dup5 prof.
Zander, o familie de albine de 1,5 - 2 kg
consumi :
octombrie - 0,799 iaouarie - 0,900
noiembrie - 0,721 februarie - 1,194
decembrie - 0,721 , martie - 1,957
Total 6 luni - 6,272 kg miere
Cum se apreciazg puterea rinei familii
de alblne ?
Puterea unei familii de albine difmi dwB
sezon $i se apreciazi dup5 numirul albi-
neLr existente. Astfel, i n perioada activi o
f a d e de alliine pukmi ci are ma. 6-7 kg
albine, adic3 60.000-70.000 albine Lzacr&toare
(18.004 albine = 1 kg).
Pr&c, puterea unei Eamilii de albine sc
e a z 5 dupi intervalele (spatiile dintre
ramele In faguri) ocupate de albine.
Iarna, cind cuibul este restrIns, un inter-
val bine ocupat fntre doui ram STAS ori-
zontal cu dimensiunile interioare de 415X
270 cm. se apreciazl la 270 g albine iar
Intre dou3 rame STAS multietajat format
415x210 cm. se apreciaz3 l a 200 g albinl.
In perioada a di vl citad cuibul este aflnat,
un interval dintre dou3 Tame STAS orizon-
tal se apreciazg la 200 g iar intre doui
rame STAS multietajat se apreciazl la
150 g.
0 familie puternici la i*i,rea din iarn5
ocupii 6-7 intervale.
Ce corelare exist5 intre dimensiunea
celulelor fagurilor qi dimensiunea cor-
poral5 a albinelor ?
Dimensiunea celulelof dintr-un fagure
(deschiderea unei mlule sau diametrul ori-
zontal dintre peretii verticali ai cehlelor)
diferB in general in funeie' de rasa de 'albine
~i zona geografic5. I n tara noastrl cercet2-
iile efectuate de ing. Eugen Mdrza $i Au-
re1 Mgaiu au demonstrat o variabilitate
a dimensiunilor pe zone de la 5,35-5,88 m
in Transilvanizf la 5,ll-5,36 In Moldova.
Fagurii artificiali care se falbric3 i n tara
noastrl conform STAS nr. 5849174 au deschi-
derea celulei de 5,3-5,4 mm.
S-a demonstrat faptul c3 imtre dimensi-
unea celulelor $i dimensiunm corporal3 a
albinelor exist5 o corelatie direct proportio-
nal& Din fagurii foarte vwhi eclozioneazl
albine mai mici degemalte mmfologic $i fi-
ziologic, predispuse la imbolniviri. =
De retinut c i din cauza clm&$ilor nimfe-
lor $i resturilor nedigerak a14puietUlui - su-
prafafa celulelor se rniqmeaz5 cu timpiul
prin ingrovarea peretilor laterali ai celulelm.
Din cercetirile efectuate de Taranov re-
zultB c3 grasimea peretilor laterali ai celu-
lelor la fagurii noi este de .0,35-4,40 mm,
la fagurii potrivit de vechi este de 0,50-
@,55 mm iar la cei foarte vechi de 0,80 mrn.
grosime. .
Pentru a avea albine normal d m l t a k $i
s%n&toase, se reconkmdA primpixea la timp
Retribuirea muncii apicultorului
Formele de retribuire $i de stirnulare
a persomlului apicol se sta'bilesc de ci t re
organul colectiv de conducere a1 unititii, cu
respectarea prwederilor legale.
Ministerele $i celelalte organe cen,trale '
stabilew, i n conditiile legii, nonne tehnice
cu carader metodologic de aplicare a acor-
dului global In aviculturl. cu acordul Co-
mitetului uniunii -sindimcatelor de ram&. ,
Sistemul tarifar cuprinde regulile votri-
vit c3rora se face rekibui- kuncii.'
Retribuirea - conform s i s t e mm tari-
far - se diferentiazg in funei e de gradul
de calificare a1 mumitorilor $i de impor-
tanfa lucrkrii In c a m1 grocesului de pro-
ductie.
Astfel, lucr&rile oalificate in apicylturit
sint incadrate la grupa a 11-a de lucrlnl din
zootehnle, ias cele necalificabe, la grupa I-a
de l w3 r i din sistemul vegetal.
Diferentierea fetributiei taliifare a l u d -
torilor din aceea~i eategorie In functie de
experienta $i priceperea lor, de cowtiin-
ciozikttea indeplinirii sarcinilor $i a cen-
tributiei personale la fmbun8tAtirea mmdi
formatiei de lucru din care fac parte, se
realizeaz3 cu ajutorul mai multor trepte de
retribuire.
Cunovtintele teoreice $i cele practice pe
care trebuie s3 le poserle un muicitor pen-
tru a gutea fi incadrat la oategoria a II-a
din repaua tarifars sint prezentrtte in indi-
catoarele tarifare de calificare.
Incadrarea apicultorilor in categoriile de
Incadrare se face de citre comisia de in-
cadriri tarifare din unitate, in functie de
complexihtea lucr5rilor ce lk execut5, pre-
vgzute in indicatoarele tarifare de callfieare
$i tinind seama de pregiitirea $i vechimea in
meserie, conditii stabilite i n anexa nr. 1 la
Legea nr. 1211971.
Cuprinderea apicultorilor . her-o anurnit5
treaptA de retribuire a categoriei in care,
au fost fncadrati este fZcut5 la prapu-
~ef ul ui de f e r d care are i n vedere expe-
rien@ apicultorului, perfectionarea califi-
cBrii, modul i n care 1$i tndeplinqte sarci-
nile de serviciu conform legii nr. 1211971.
Retribuirea pe posturi de munci se face
f n acord global.
Retribuirea se face in acord global In care
caz se st abi l ~sc norme tehnice de deservire
a familiilor de albine $i tarife de plat3 pe
unitatea de produs, miere conventional% Ta-
rifele se calculeazli avindu-se Tn vedere
productia de. miere $i alte produse planifi-
cate pe nurnirul de familii dat in primire
apicultorului $i salariul tarifar de incadrare,
ce corespunde categoriei din care face parte
a fagmilo? vechi, d h . r i conybituind
o reg,ululg ehraicti in mice stupin&.
Ing. T. V.
tn luna februarie
\
IN STUPINA
Supravegherea .mai atent.5 a mo-
dului de iernare a familiilor de albine,
prin controale auditive qi deschiderea
sumar5 a stupilor, precum qi indepgr-
tarea stirilor anorrnale care pot f i :
urniditate excesivg, epuizarea rezerve-
lor de hran5, atacuri de goareci si alti
d5un5tori ai stupului.
Stimularea si supravegherea zbo-
rului de curfitire a1 albinelor. In zilele
insorite cu temperatur5 de peste
+12"C se inliitur5 impachetarea exte-
rioari3 a stupilor qi chiar capacele cu
saltelute, dac5 temperatura este mai
ridicat5. Pe cit posibil stupii care au
fost adipostiti de curentii reci qi vin-
turi se readuc la soare unde r5min de-
finitiv. Se indepiirteazg gratiile de ur-
diniq instalate contra soarecilor qi se
elimin5 albipele moarte de pe soclul
stupilor, folosind o potcovit5 cu lun-
gimea de 70 em qi 15timea de 1 ern,
la care Pndoim ambele capete pe ace-
e q i directie. Capitul care fl introdu-
cem pe urdiniq trebuie s5 aib5 indoi-
tura de circa 5 cm iar cel care rsmine
la exterior s5 aibii indoitura de circa
10 cm, folosindu-1 ca miner. Ambele
indoituri se fac pe aceeasi directie,
pentru a ne ajuta s5 mentinem con-
trolul in timpul utiliz5rii, s i nu deran-
j5m cuibul albhelor. In lipsa potco-
vitei, aceasti3 unealt5 simp15 o putem
confections din sfrm5 sau qtraifuri de
tabl8.
Albinele moarte de la toti stupii se
string intr-un lighean sau ggleati,
care, dup5 terminarea cur5teniei la
toat3 stupina, se ard sau se ingroapg.
La stupii la care mortalitatea creeaz5
o problem5 prin cantitatea mare de al-
bin3 g5sit.5 pe soclu - peste 100 g -
se analizeaz5 si se determinii cauza mai
intii de c5tre-noi, apicultorii, apoi cu
ajutorul unui laborator de speciali- ,
tate.
0 Completarea rezervei de hran5 si
stimularea dezvolt5rii familiilor de
albine. Aceast5 lucrare deosebit de im-
portant.5 ne ajut5 s5 cre~t em f mi l i i
viguroase, de mare productivitate.
Este cunoscut qi experimentat cii fa-
miliile de albine se dezvoltg cu in-
tensitate mare, atunci cind in cuib au
cel. putin 6 kg miere de calitate. fn
aceast5 lun5, mai ales la stupinele
mici, cu apicultori incepgtori, unde in
anul precedent s-au f5cut inmultiri de
peste 100%, rezervele de hran5 co-
boar5 sub limita inferioar5. Completa-
rea rezervelor cu qerbet, zah5r candi
sau r a m cu miere' de la rezervH -
dac5 aceasta existi - este mai imge-
rios necesar5. Hr5nirile de stirnulare
incepute in luna februarie, Pn special
cu substante protetice si eah5r au mare
importan@, mai ales In aceast5 prim5-
var5, care precede un an secetos, cu
flori putine. Acestea trebuie admini-
strate numi dup& un prealabil zbor de
curtifire a1 dbinelor, intrucit familiile
de albine sint lipsite de posibilitatea
asiguririi rezervelor necesare de ph-
tu1-5 in cuib.
Aceast.5 hr5nire stirnulent5 se face
prin adrninistrarea peste spetezele ra-
melor, deasupra cuibului, a unei turte
de circa 1 kg, in raport de puterea fa-
miliei. Compozitia turtei este urmii-
toarea : 650 g zah5r farin, 200 g polen,
150 cm3 sirop cu extract de plante me-
dicinale. Daca nu avem polen se pot
folosi cu rezultate bune substituentii
acestuia qi anume : 100 g fiinEi de soia,
50 g lapte praf degresat, 50 g drojdie
de bere deshidratat.4.
Modul de preparare a turtei este ur- 1 Prognoza meteoro-
m5torul : intr-un vas mare se amesteci ,
mai intK substantele uscate (zahirul ! I ogi ~a pent r" luna
+ polenul sau zahirul + fnlocuitorii
h
polenului), dupi care, treptat, se a- , ianuarie
daug5 siropul cu extract din plantele
(
medicinale folosite in apiculturi. Acest \ 'Luna ianuarie se a~t eapt i sg fie
amestec se omogenizehz2 bine cu o ( ceva mai rece d&t normal, indeosebi
lingur2 mare sau cu mina pin5 se ob- ' in regiunile din nordul ~i centrul tgrii,
tine o pasta de consistenta unui aluat ! Ahaterile negative fafa de valorile nor-
care nu se l i pe~t e de mini. Consistenta ) male se prevede s i se incadreze predo-
preparatului este bine s5 fie cit rnai \ minant in limite moderate. Tempera-
uscat5, datoriti higroscopicititii zahi- ( turile medii ale lunii ianuarie vor fi :
rului, care ia ap5 chiar din condensul \ -7C la -2C in Transilvania, -5C
stupului. Hrinirea familiilor cu acest ! la -3OC in Moldova, -4C la -3C
preparat se repet5 la 10-12 zile, in ( in Muntenia, -3C la -2C fn Cri-
raport de consum. fn legituri cu hr5- \ gana ~i Muntenia, -3OG la -1C f n
nirile de iarn5, date suplimentare, se Oltenia, -2C ~i -lo in Banat, -2O
gisesc in articolul din pag. 13 a acestui \ la 0C in Dobrogea.
numi r a1 revistei. , ( Cantitativ, regimul pluviometric a1
\
Buna iernare asigurat5 familiilor de ( acestei luni se ayteapti s i depiseasc5
albine dB satisfactii sigure apicultoru- \ valsrile normale, indeosebi in sudul si
lui, mi r e ~t e cu peste 100Q/o rentabili- ) estul t5rii. Precipitatiile vor fi mai ales
tatea si u~ureaz5 in acelayi procent e- ' sub form5 de ninsoare, existfnd condi-
fortul depus, ytiind c i familiile sang- ! tii pentru . depunerea qi persistenla
toase, bine dezvoltate solocit5 inter- ( stratului de zlpadi.
venfie rninimi din partea apicultorul~i. \ Pentru a inlesni raportarea la valo-
) rile medii multianuale de precipitatii
IN ATELIERUL STUPINEI \ ale lunii iarruarie, care prezinti, desi-
gur, particularititi regionale, se redau
~ucrdri l e sint cele indicate pen- ' in continuare aceste valori. Astfel, din
tru luna ianuarie gi anume : curitirea, ! analiza distributiilor rnedii multianuale
dezinfectarea si repararea utilajelor si ( de precipitatii rezulti c i : in partea de
instrumentelor apicole, confectionarea \ vest a Olteniei cantitatile lunare depg-
unor piese mai simple ale stupului. ) gesc 40-50 mm iar in Cfmpia de Vest
' 30-40 mm. Cele mai mari cantiati
ORCANIzAToRIcE ! lunare medii de precipitatii sint locali-
zate in zonele adipostite de curburile
Este bine s5 ne procur5m biosti- ! Muntilor Carpati ~i in depresiunile in-
mulatorii $i medicamentele de sezon si ( tramontane. In Moldova ele sint ,mai
cele necesare in prim5var5, s5 ne ale- \ mici de 30 mmi si scad local sub 20 mm
gem bazele melifere pentru pradica- ! pe v5ile ~i la poalele Subcarpatilor
rea stup5ritului pastoral, s2 sol i ci t h Orientali. In Cimpia Rom8n5 sinf cu-
~i s5 obtinem repartitii la acestea. ! prinse intre 25-40 mm, iar in Dobra-
cuno5tintele profesionale le corn- ( gea ~i pe litoral intre 25-30 mm, fiind
pletim yi le fmbog5tim prin studierea \ ceva mai mari (30-50 mm) Pe ~ o d i ~ u l
materialelor de specialitate, discutii qi ! ~i Pe dealurile Dobrogei de
mese rotunde intre noi, apicultorii, 0 alt5 caracteristic5 a lnnii ianua-
participarea la conferintele gi cursurile ! rie din acest an va consta in existents
apicole deemas3, organizate de Asocia- ( UnOr intervale prelungite CU Cer aC0-
tia Crescitorilor de Albine. + perit gi ceturi intense ~i persistente.
I
Ion POPESCU ' Lidia RAHAU
2 3
CONSFATUIRE PRlVlND COMBATPREA
VARROOZEI
Ing. Elisei TARTA ' \
La Sofia, in Bulgaria a avut loc i n'
perioada 23-27 septembrie 1985 o
consfituire de lucru a t5rilor membre
in C.A.E.R. pe probleme de diagnostic
~i combatere a varroozei - aceast5 pe-
riculoasi maladie parazitari a albine-
lor. Au fost dezb5tute problemele ac-
tuale ~i de perspectivi privind strate-
gia luptei impotriva parazitului pre-
zent in toate tirile participante la con-
sfituire.
Delegatii din R.' P. Bulgaria, R. S.
Cehoslovacia, R. D. Germani, R. S. F.
Iugoslavia, R. P. Poloni, R. P. Ungarii
~i U.R.S.S. au prezentat aspecte ale
organizirii actiunilor sanitar veteri-
nare ~i ale eficientei preparatelor uti-
lizate in aceste actiuni.
Delegatia oficialg roman5 format3
din ing. Eugen Mirza, secretar a1 Aso-
ciatiei Crescitorilor de Albine, ~ e f u l
delegatiei ~i dr. Mircea Marin, sef
de laborator la Institutul de cercetare
si productie penfru apiculturii a expus
elementele de originalitate ale comple-
xului de m5suri intreprinse in tara
noastr3 in directia diagnosticirii ~i
combaterii varroozei. Au fost eviden-
tiate rezultatele deosebit de bune ob-
tinute prin utilizarea preparatelor re-
mi ne~t i SINEACAR si ARAHNOL.
. S-au fAcut propuneri privipd ampli-
ficarea cercetiirilor fundamentale ~i a-
plicative menite s i conduci la comba-
terea varroozei cu substante nepolu-
ante precum ~i asupra 15rgirii sferei
preocupiirilor privind combaterea no-
semozei $i ascosferozei.
In cadrul programului consf3hirii
s-a efectuat o deplasare la Plovdiv,
unde a fost vizitat Institutul de cer-
cet5ri veterinare, prilej cu care gaz-
dele au relatat despre activitatea insti-
tutului qi delegatii au continuat discu-
tiile legate de tema consfituirii.
S-a evidentiat tendinta mondialii d'e
utilizare in iratamentul varroozei a
unor produse fumigante pe baz5 de
amitraz. Rezultatele xestei consfi-
tuiri de lucru, definit5 ca un foarte
util schimb de experien* intre specia-
l i ~t i i tirilor participante, vor fi valo-
rificate in perioada jmediat urmiitoare
conform prevederilor Protocolului in-
cheiat la sfiqitul manifest&%. In pro-
tocol sint inscrise unele actiuni con-
crete de colaborare tehnico-~tiintificii
meniti s5 conduc5 la sporirea eflcien-
tei metodelor de diagnostic qi comba-
tcre a varroozei qi a altor maladii ale
albinelor.
Ing. Eugcn MBrza, secretar a1 Comitetului ,
S-, stabilit ca viitoarea consf5tuire,
Executiv a1 fbociatiei Cresc~t cri l or de Al-
din 1987 s5 aibg tema , ~ i ~ ~ ~ ~ ~ t i ~ ~ l Si
bine semnind protocolul i mk i a t la sfir-
$ltul consfstuirii. ln dreapta, dr. Mircea
combaterea nosemozei ~i micozelor la
Marin. albine".
APlCULTORll POLONEZI- GAZDEI PRIMKOARE
ALE VllTORULUl CONGRES APIMONDIA
Dr.' Octavian MILEA '
Agadar, gazda viitorului congres a1 modern2 de azi. Institutul de cerce-
Federatiei Internationale a Asociatii- t i ri peqtru pomicultur5 $i floriculturi
lor de Apiculturi APIMONDIA va fi de la Yutawy are Un departament pen-
Republics PopularZa Polong. Dup2 ce tru apiculturi care coordoneazi aeti-
a m participat la festivitivle prilejuite vitatea ~t i i nt i f i d apicol5. Pentru ci in
de Zilele internationale ale apiculturii aceasti activitate sink angajate\$i ca-
pdloneze, care au avut loc cu putin tedrele de apiculturi de la universi-
timp in urmi in or qul Kielce, ~i am tfitile agricole din Varqovia, Cracovia,
vszut t u cit5 pasiune trziesc apicultorii Poznan, Szazecin, _Wroclaw, Olsztyn,
polonezi asemenea moment qi cu ci t i Bydgoszcz, Siedlce -precutfn qi Institu-
ardoare doresc s i aibi oaspeti apicul- tul de medicin5 veterinar5 din Swar-
tori din intreaga lume, mi-am dat seama zedz unde departamentul de patologie
ca o meritau cu prisosinti. Sint de pe apicolfi este condus de renumitul pro-
acurn convins c i anul viitor, 1987, la fesor Ryszard Kostecki mabru in
Var~ovia, cei ce vor participa la mani- Consiliul, Executiv a1 APIMONDIA. $ti-
fesGrile @ongresului inta apicoli poloneaiI
a1 XXXI-lea a1 API-
a dat, de altfel si
MONDIA vor tr5i
alte nume de refe-
clipe deosebite, de rinti cuni sint cele
deplina satisfaeie.
ale prof. Leon Bor-
Vor cunoaste, in
nus sau Jerzy Woy-
primul r hd, o api-
culturi Pn plinii dm-
ke, iar contributiile
voltare, cu o veche
acesteia in genetici
si bogati traditie. si ameliorare sint
In 1985 apicultorii remarcabile.
polonezi a; shbi t ori t un rnileniiu de
apiculturi. Prima ma u r i e scrisi ,Da-
gome ludexu, din anul 985 mentioneazi
printre altele c i Mieszko I, prinml te-
ritoriilor poloneze, incredintind sufle-
t d e supugilor si i papei Ioan a1 XV-lea,
a dsruit acestuia ceari de albine ~i a
tratat din bel ~ug legatii papali cu mie-
re. In secolul XIV iau fiinti primele
asociatii ale apicultorilor care itji sta-
bi l es ~ nu numai oficii dar ~i l e i qi tri-
-
bunale proprii. ,,Pirintele apiculturii
poloneze" Jan Dzieaon nu este dl$ul
decit apicultorul a1 c5fui. nume este
scris cu majuscule ?.n istoria general5
a apiculturii, el fiind descoperitorul
partenogenezei la albine. Ideea de bazi
a acestuia, aceea a strinsei corelatii
dintre cercetarea qtiintifici qi practica
apicol5, este un atribut ce .se dorqt e
a fi caracteristic qi pentru apicultura
Rezultatele cercetirii sint difuzate
prin centrele de dezvoltare agricoli,
organisme de extension, rispindite in
intreaga tari. La aceste centre se aflg'
~i stupinele demonstrative unde se or-
ganizeazi diferite cursuri de initiere
~i specializare pentru apicultori.
Echiparnentul apicol este pus la dis-
pozitia apicultorilor de citre coopera-
tie care este de alffel si organizaqa
care achizitioneazi mierea. Materialul
biologic selectionat este asigurat d& 6
statiuni de crevtere a mlitcilor finan-
$ate de stat precum $i peste 150 de
crescitori de mitci individuali care
ins5 apeleazi la ajutorul tehnologic a1
statiunilor. Se practici pe scar5 intinsi
inslimintarea artificiali a mgtcilor, un
aparat foarte rispindit fiind cel pre-
zentat de dr. A. Zawilski. Astfel, anu-,
al, sint puse la indemfna apicultorilor
Foto 1 - Casa memoriala ,,Dr. Jan Dzier-
zon" d e la Lowkowice. ,,Paenicul" din prim
plan nu este a l t c e ~a decit un stpp tradi-
tional.
peste 50 000 m5tci selectionate. Rasele
folosite Pn selectie sint : Apis m. melli-
I
fera, Apis m. carnica si Apis m. cau-
casica.
fn a1 doilea rind participantii la vi-
itorul congres al forumului mondial
, apicol, vor admira f5r5 indoiala o aso-
ciatie a apicultorilor dinamicti, cu ini-
tiative constructive ce-i sporesc an de
an prestigiul. fn actuala form& asocia-
tia fiinteaz5 din anul 1957. In fiecare
din cele 49 de voievodate (unit5ti ad-
ministrative) exist5 filiale, care la rin-
dul lor au in subordonare cercuri api-
cole. NumBrul membrilor asociatiei a
internationals, constituie un deosebit
de util prilej pentru apicultori qi oa-
meni de qtiiriM de a face un schimb de
opinii, de a aduce la cuno$tin@ cele
mai noi realiz5ri. Pentru asigurarea
apiculturii cu tehnicieni, asociatia pa-
troneazs dou5 licee apicole, cel de la
Kluczbork ~i cel de la PszczeEa Wola,
care in 1985 si-a sarbiitorit a 40-a ani-
versare.
0 realizare deosebiti, relativ re-
cent& a asociatiei este darea in folo-
sinti la Kamianna, o localitate plinii
de pitoresc de la poalele muntilor Bes-
kidy, a Casei apicultorilor, unde cei
ce iubesc albinele vin s5 se perfectio-
rieze in hobby-ul lor dar si s5 se odih-
neasc5. Se plfinuieste pentru viitor ca
ajuns in 1985 la aproape 190 000.
Activitatea asociatiei este finantat5
din cotizatiile membrilor s5i si din
contributia organelor de achizitie si de
industrializare a mierii.
Preocuparea de baz5 a asociatiei este
de a organiza diverse categorii de ma-
nifestari menite s i contribuie la r&-
pindirea cuno~tintelor apicole ~i la
perfectionarea pregatirii apicldltorilor.
&murile, conferintele, intilnirile cu
oarneni de stiinti. schimburile de ex-
pe lfngi. ackt 18caS s i se infiinteze qi
o statiune de selectie a mritcilor, un
muzeu apicol, precum ~i un sanatoriu
pentru apicultori.
0 actiune sustinut5 se intreprinde
in ultima perioad5 pentru diversifica-
rea productiei apicole ~ i , pe aceast5
baz5, o folosire mai intens5 a valorilor
terapeutice ale produselor albinelor.
Prqedintele asociatiei, dr. Henryk
Ostach, este, gi in aceastii privint5, un
frecvent promotor a1 cercet5rii apite-
rapice $i a1 aplic5rii rezultatelor ei in
practica larg5. Pe aceastti linie, anul
trecut, a fost organizat la Cracovia un
simpozion international de apiterapie,
sub egida APIMONDIEI, manifestare
ce s-a bucurat de o larg5 participare,
soldat5 cu rezultate meritorii. Dup5
cum imi marturisea presedintele aso-
perient5 sint acjiuni obi~nuite. ,,Zilele foto - un de intilniR fndrjgit al
a@culturii P ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ " Y devenitg cu
apicultorilor polonezi : Casa apicultorilor de
de a patra editie a sa qi o manifestare la Kamianna.
' 1 ~ I
Foto 3 - Deprinderea tainelor apiculturii
pe stupi polonezi qipici.
ciatiei poloneze, in curirid se va da in
folosint5 la Krynica, o statiune mon-
tan5 cunoscut5, primul sanatoriu de
apiterapie din Polonia.
In acest context nu surprind cifrele
statistice demonstrind calea ascen-
dent5 a apiculturii poloneze. Iat5 citeva
exemple : dac5 in 1970 efectivul api-
col num5ra 1,4 milioane familii de al-
bine, in anul 1980 el se ridica la 2,2
milioane ca s5 ajung5 in 1984 la 2,7
milioane colonii. Productia medie de
miere pe familie a variat intre 6,5 kg
(1970 ; 1984) ~i 10,2 kg (1983). Produc-
tia total5 record pe tar5 a fost inre-
gistrat5 in anul 1983, cind aceasta a
Pnsumat 15 411 tone mipre. La cear5,
productia cea mai mare 's-a inregistrat
i n 1984 cu 453 tone.
Vor mai avea prilejul s5 admire cei
ce vor sosi la congresul de la Vaqovia
qi o alt5 initiativs frumoas5 a asocia-
tiei : pentru a comemora mileniul de
apicultur5 polonez5 s-a propus plan-
tarea a un milion de arbori ~i arbuqti
meliferi. ,,Aceasta va dovedi - 'cum
m5rturisea Joanna Troszkievicz, o cu-
noscut5 cercet5toare 'in apicultur5 -
cii traditiile vechi apicole sint Zncii vii
~i cti ele au persistat peste genera$ii,
pentru a asigura oamenilor produse na-
turale apicole, care hrtinesc $i vindecii
Cn acel a~i timp''.
IERNAREA EN AER LIBER
I
Tot mai mulfi apicultori prefer5 s5-$i ier-
neze albinele afar5, sub z5pad5. Avantajul
este evident, mai ales clnd ahinele sint
infestate cu Varroa. Temperatura in j d
stupilor i m f i sub z5pad5 este fn gene~al
stabil5 $i mai coborit5 d d t fn cazul stu-
pilor adgpostiti (in pavilioane, magazii, piv-
nite), la care ternperatwile pozitive permit
acarianului s5 treac5 bine iarna $i s5 se
inmulteasc5 repede primham. Cu ocazie.
vizitei de prim5var5 se constat5 pe fundnl
stupilor i anat i in aer liber un mare n u mr
de acarieni, in timp ce pe albinele vii,nu
exist5 decit foarte putini. Un tratament de .
prim5var5 poate l n acest caz s5 redue5 nu-
m5rul acesbra la minimum. Timp de doi
ani au fost numgrati acarienii existenti pe
albinele moa& In t i i pul iernii prmum $i
cei de pe elbinele vii, gkindu-se pe pri-
mele o medie 'de 23 V a m la 100 'albine
moarte $i 7 la. 1 000 albine vii. 'Se pare c&
albinele parazitate ies din ghem $i se a$az5
in zona m e de la periferia acestuia, unde
ele amor- $i cad pe fundul st qhl ui . I n
felul acesta, iernawa in aer Uikr reduce
parazitismul la un nivel acceptabil.
(~rivolap, 4. F. ~i Tkaconko, 5. 1M. In :
Pcelovodstvo, nr. 10, 1984)
ACTIUNEA VENINULUI DE ALBINE I N
CIRCULATIA SANGUINA SI PROPRIETA-
Tl'LE REOLOGICE ALE SINGELUI
Pentru studierea actiunii veninului de al-
bine in circulatia sang~i n5 $i propri&tile
reologice ale singelui, autorii lucrilrii an
aplicat cele mai recente metode, care l e a u
permis s5 studieze modificgrile survenite la
nivel celular $i molecular.
Experientele au arstat c5 veninul de al-
bine, introdus in comentrafii foarta, joase
glml) 'determin~i crevterea vfscozitiitii
singelui la aobai. In cazul folosirii melitinei
(principalul polipeptid a1 veninului), o con-
centratie a acesteb de 0,5X 10-4 g/& m5reqte
vtscaitatea dngelui, In t ce o conrrentra-
fie mai slab5 de O,SX1% gjml, dirninua
vfscozitatea.
Cke$tel.l?a viscozitAtii slngelui sub actiu-
nea unor doze mai mari de venin sau de
melitin& este urmarea, aparitiei de acini pe
suprafata erikocitelor (equinwitoz5), care
r d r g t e dimensiunea acestor celule ; i n
timp ce dirninuarea vfscozitEttii singelui sub
actiunea unor doze mici de venin sau de
melitin5 se realizeazil prln distrugerea le-
g5kurii dintre &trocite gi prin miqonarea
acestora. Fenomenele descrise nu sint singu-
lare, ins5 i n conditiile experimentale date
eh sSnt predominante.
Diminuarea vfscozit5tii slngelui, sub efec-
tul unor doze mici de melitin3, poate juca
un rol esential In producerea efectului cu-
raCiv, avind i n vedere d in nurneroase s ur i
patolagice apare vfscozitatea d w l u i $i po-
sibilitatea forrn5rii de conglomerate eritro-
cihre.
Se presupune cB rezultatele obtinvte ex-
plic5 In mare &ur B atit efectul terapeutic
cit $i cel toxic a1 veninului de albine asu-
pra activilatii inimii, vaselor $i sistemului
sanguin.
(B. N. Orlov $.a. U.R.S.S. In : Apiacta nr.4,
1984, p. 119)
FUNGICIDE CARE MARESC DEZVOLTA-
REA PUIETULUI VAROS f N FAMILIILE
DE ALBINE
In farile cu 'apicultur5 dezvoltat2i, puie-
tul v&ros continu5 s5 fie considerat un im-
portant d5unAtor a1 albinelor, ceea ce-i face
pe cercetiltori s5+i conpnue investigatiile
In vederea gssirii de remedii pentru preve-
nirea $i tratamenitul lui. Doi din acgt i ua-
meni de $tiint5, Menapace $i Hale din ca-
dm1 Laboratonrlui de apiculturti a1 statului
Wyoming (S.U.A.), au verificat efectul a doi
compuqi chimici care au dat rezultate bune
impotriva altor ciuperci parazite, griseo-
fulvina $i acidul sorbic (de fapt aceste pro-
duse an fost prezentate de alti autori ca
fiind eficace impotriva ascosferozei). DupB
ce s-au convins c5 ambele substante opresc
sporularea Ascosphaerei apis In d t u r i de
laborator, ele au fost administrate in fa-
rniliile de allbine fn amestec cu polen infec-
tot cu sporii de Asc-haera mu i n polen
Fkdt ahul a fost surprindtor. Nu numai
c3 familiile de albine tratate preventiv s-au
fmboln5vit iar cele tratate curativ nu
s-au vindecat, fns5 d t a t e l e la acesk fa-
milii au fost mult mai proaste dedt la fa-
miliile de atlbine martor, la care nu s a u
administrat produsele respective.
Cu tot rezultatul negativ, experienta de
mai sus apare t ot yi ca foarte important&,
ea w5trnd o datA mai mult cA puietul v5ms
este o boa15 de conditii, c5 Ascosphaera apis
este un invadator secundar $i ca introduce-
rea in stupi a unor substan+ cu efect ne-
controlat poate & aiba un efect de stres
asupra albinelor culegiitoarn, albinebr doici
$i puietului, sl5bind rezistenb acestuia din
' u r n 3 $i predispuniindu-1 la Smboldivire.
(In : ApiacB, nr. 4, 1984, p. 116-118)
ALCOOLUL ETILIC IN CO~ AT E RE A
VARROOZEI
Un apicultor din R. F. Germania era aler-
gic la amicidele care initr5 eel mai adesea
in produsele pentru combaterea va mz e i ,
astfel Incft era pus In situatia s5 abando-
neze apicultura. In disperare de cauz5 a
incercat s5 inlocuiasc5 aceste produse CII
alcool etilic, pe care, intr-o prima faz5, 1-a
introdus, imbibat intr-un tampon de vale
intr-o cwc5 de plastic cu acarieni varroa
$i albine. Parazitii a u murit dup5 15 minute,
dar si albinele ceva mai tirziu. Perforind
cutia rji f ki nd ca tqmponul s5 nu mai v ~n &
ln contact direct cu albinele parazitate, re-
zultatele au fost mai bune. Glndindu-se c5
in stup exisG totuqi m i mult aer, a intro-
dus o cirp5 imbibat5 cu alcool $i a inchis
urdinirjul. Rezultatele au fost excelente in
ce privqte num5rul de paraziti dzut i , ins&
au murit $i albine. 0 parte din acarienii
morti erau galbeni sau albi, se,mn cB al c
coolul traversa $i crip5celul celulelor cu pu-
iet ; de asemenea, au fmt ghi t i $i masculi.
lncerc5rile au fost reluate de serviciul ve,-
terinar, care a folosit hirtia igienicii pentru
imbibarea cu alcool. LBsindu-se urdini$ul
desehis nu s-au m i produs pierderi la aL
bine. S-a constatak c5 produsul cantina s5
acfioneze $i in urm5toarele do@ zile dup5
administrare. La o colonie, considerau cu
un an Inainte practic indemna, au fost dis-
t r q i 728 acarieni. Alcoolul nu las5 rezidii
$i ar putea fi folosit pentru diagnosticul ra-
pid a1 varroozei, mai ales c5 se pare c5 nici
pui eM $i nici m a h nu sint afectate. Cer-
c e Wl e sfnt in curs In cadrul Institutului
apicol din Bonn, pentru stabiLirea gradului
de ef icacitate.
(h : Der Biene, nr. 10, 1984)-
slingtos, cind familiile de albine verificate
erau deja bolnave de puiet vsros.
Rubric& realdzat& de dr. I . OGRADd
T. MARICAS, sat Ne-
goe~t i , com. Stefan cel Mare,
jud. Baciiu ne fn$tiinteaz8 cB
nu se mai' poate practica api-
cultura cu rezultate bune in
jurul Combinatului chimic
BoPze$ti din cauza poluarii
atrnosferei cu particule no-
cive.
- Pentru indreptarea situ-
atiei interveniti impreunh CU
filiala A.C.A. jud. Bac5u pe
ling& Comisia pentru protec-
tia mediului inconjur8tor.
Totodata apicultorul ne in-
formeazg c5 pentru oprirea
roitului a a i a t aripile mfit-
cilor iar dup5 un timp al-
binele au inlocuit mgtcile mu-
tilate au altele noi
schimbare linivtits.
prin
- Procedeul este cunoscut
de mult dar nu a intrat In
practica apicultorilor. Schim-
barea linbtit5 a mhtcilor este
o caracteristica superioarg a
unw familii de albine care,
selectionate a n de an, con-
duc la obtinerea unor familii
care nu mai roiesc. 0 condu-
cere corecta a familiilor de
albine, asigurfndu-le spatiu
pentru construit faguri, o ae-
rlsire corect5 $i diversifica-
rea productiei apicole oprevte
familiile s5 intre In frigurile
roitului.
Acelavi colaboratar ne-a
comunicat c5 a construit CU
materiale procurate pe plan
local un topitor de cear5 a1
c5rui randament este la fel
cu cel a1 topitoruiui de ceara
cu aburi existent i n magazi-
nele asociatiei noastre.
- VB felicitam pentru rea-
lizare dar v5 sfatuim sB lu-
crati cu mare grija pentru a
evita unele accidente.
V. BADULESCU, corn.
Pietroasele, jud. Buziiu a con-
statat c5 ggselnita, dup5 dis-
trugerea fagurilor, a atacat $i
o mare parte a lemnului ra-
melor, fgcindu-1' de nefobsit
pe rnai departe. Pentru in-
departarea r5ului pe timpul
iernii a pensulat lemnul ra-
melor noi cu motorin5 iar
primgvara a avezat faguri
presati in aceste rame pe
care albinele au crescut ce-
lule normale.*Peste 4 ani cind
a reformat faguri a consta-
tat c5 lemnul ramelor nu a
mai fost atacat de gSselnit5.
Nu precizeaza ins5 dac5 fagu-
rii au fost din nou atacati de
gAselnit5.
- Consideram c5 este inu-
ti1 sB pensulati ramele cu mo-
torin&. Pentru indreptarea r5-
ului fntretineti numaT farni-
lii puternice :E stupi con-
struiti cu respectarea distan-
telor intre rame $i fund, pe-
rete $i podivor. Circulfnd prin
aceste spatii albinele apgr5
fagurii $i implicit lemnul ra-
melor. Deci, familii puternice
$i stupi construiti cu respec-
tarea distantelor.
E. TIRTOIANU, Cercul
apicol Fiiget doreqte sfi afle
o serie de r5spunsuri la unele
intrebsri relativ la propolis
pe care albinele ,il culeg de
pe mugurii unor arbori $i l l
aduc In stup.
- Propolisul este folosit de
albine h obturarea cr5pgtwi-
lor, la fixarea 'ramelor pe falt
$i in unele cazuri la blocarea
urdini$ului acolo unde exists
i n special fluturele cap de
mort $i $oplrle $i In final la
P
urificarea aerului din stup.
n vederea documentArii dum-
neavoastr5. asupra acestui
produs v& recomandfim sii. ci-
titi lucrarea ,,Propolisul" apfi-
rut5 i n editura Apimondiei i n
anul 1981, unde i n 300 pa-
gini sint cuprinse capitolele
ur dt oa r e : generalitati ;corn-
pozitia chimica a propolisu-
lui ; caracteristicile propoli-
sului ; efectele propolisului
asupra proceselor biologice .
folosirea propolisului i n me-
dicing ; preparate cu pro-
polis $i aspectele economice
ale remlt5rii propolisului.
Materialele sint scrise- de
cercetatori din @ra noastrg,
Franta, Cehoslovacia, U.R.S.S.,
S.U.A., R.F.G., Iugoslavia,
Polonia, China, Austria, Bul-
garia, Danemarca, Anglia.
Ing. C. TOCIU, str.
D. Gherea 1-3, bloc B, sc. C,
ap. 19, Arad, ne relateazti
modul cum isi rros~odhreste
stupina contribuind 'prin "a-
lorificarea rnaterialului bio-
logic la cre~terea num&ruIui
stuparilor din judetul respec-
tiv. fn ceea ce privevte com-
baterea varroozei cu fum de
tutun lwrarea comports
munc5 in plus $i nesigu-
raKfa deoarece fumul de tu-
tun nu ucide acarieni. Relativ
la introducerea in hrana a L
binelor a dudelor gi fragilor
v3 comunic5m c5 este bine
s5 15Gm albinelor mierea ce
o adun5 ele iar in lips2 ~5
folosim zah5rul rafinat con-
form indicatiilor date de
I.C.P.A. $i publicate i n re-
vista nr. 1 $i 911985. In pri-
vinta discutiei din tren pe
care ati avut-o cu un apiClll-
tor nu v5 putem da un sfat
competent deoarece nu se
dau detalii in, ceea co pri-
vgt e concentratia alimenk-
lor ce inbra ln turte in& a
deschide un stup de 5 ori
pe timpul iernii nu contri-
buie la dezvoltarea In bune
conditii a familiilor de d-
bine.
Elevul D. OPRINA, str.
Valea Unchta~ulut nr. 29,
Cimpulung Muscel, jud, Ar-
ge?, cercetindu-$i familiile a
observat in jurul datei de
15 august lipsa total5 a
puietului de lucr&are, pe
faguri existind botci, matca
veche marcatA insotit5 de
4-5 m5tci tinere.
In unele familii mai slabe
se observa la un moment dat
3 - 4 m5tci tinere impreun5
cu matca veche. Dup5 pri-
mele 24 ore, En stup r5naIne
numai una din m5kile ti-
nere, iar citeodat5 r5mlne $i
matca veche. Dup5 impere-
chere, matca tin5rS depune
ou5 fmpr?ung cu cea virst-
nic5 pin5 toamna cind este
indep3rtat5. Este un compor-
tament neobivnuit care se
poate explica numai prin
pierderea substantei de matt5
la rnatca veche.
2. VOICULESCU
3 5 .organiz5m rnai bine apicultura, s5 ne o c u p h de ea ca
\ de una din problemele i mpor t ant e ale economiei nationale"
NICOLAE CEAUSESCU
TEMATICA REVISTEI NOASTRE fN SPRJJINUL REALIZARII
SARCINILOR CE STAU IN FATA APICULTURII fN CINCINALUI;
1986-1990
Conform obiectivului sHu fundamental - dezvoltarea puternicti i n conti-
nuare a fortelor de productie, a bazei tehnico-materiale, infaptuirea in linii ge- ,
nerale a programului partidulai de faurire a societatii socialiste multilateral dez-
voltate @ inaintare a Romzlniei spre comunism, noul cincinal 1986--1990 va asi-
gura realizarea unei cregteri economice intensive prin modernizarea structurilor
tie productie, ridicarea permanent& a nivelului tehnic gi calitativ a1 produselor, ,
sporirea productivit5itii muncii, economisirea strict& a resurselor $i valorificarea
lor superioaril, cre~t erea substantial2 a eficientei economice in toate sectoarele
de activitate.
Trecerea economiei rom%ne$ti intr-o nouh etapa calitativ superioar2 a dez-
voltgrii sale, etapa dezvoltsrii preponderent intensive presupune cu necesitate
deplasarea efortului general a1 societHtii cHtre acest obiectiv.
Programul special de dezvoltare a apiculturii din tara noastr2 in perioada
1986-1990 pune sarcini mari gi de r2spundere i n fa@ apicultorilor.
I n acest nou cincinal efectivul familiilor de albine urmeazH s2 creascH la
2 milioane iar productia total2 de miere la 20000 tone.
Paralel cu aceasta se va asigura in continuare diversificarea prodnctiei api-
cole, punindu-se un accent deosebit pe calitate $i pe valorificarea superioara a
produselor apicole, prink-o gamP mai larg& de sortiniente gi derivate alimentare
concentrate gi energovitalizante.
fn realizarea acestor sarcini un rol deosebit revine revistei ,,Apicultwa in
Romilnia", publicatie lunar2 de schimb de experientl gi indrumare metodologic2
apicol5, editat5 de Asociatia Cresc2torilor de Albine din R. S. Romilnia. h acest
scop redactia i nvi a cititorii, colaboratorii $i corespondentii s2i voluntari sti con-
sulte tematica noastr5 9i sH ne trimit& spre publicare articole care s2 prezinte
un interes general gi s5 fie utile gi eficiente i n activitatea cresc2torilor de albine.
tratind temele sugerate, probleme noi $i de actualitate privind realizari concrete.
din experien* lor proprie, articole de opinie, critice ,si autocritice, ~ t i r i gi infor-
mat i i din viata organizatiei, a cercurilor apicole comunale, orH$ehe$ti gi muni-
cipale, a filialelor judetene, a cercurilor apicole pionieregti gi a celor gcolare, din
activitatea apicultorilor fruntagi gi a unitatilor fruntave 9.a.m.d.
Tematica revistei noastre are in vedere urmHtoarea structur2 :
I. Organizarea ~tiintific2 a productiei, pro-
ductivitate, diversificare, eficientH tehnico-
'
O~ganizarea muncii $i a proceselor de pro,
, ductie In stupine, mijloace de sporire a pro-
ductivittitii, de diversificare a productiei, de
rentabilizare a activitgtii stupinelor, i n sco-
pul obtinerii unei m i mari eficiente teh-
nico-economice, o atentie deosebita urmind .
11. Creyterea $i intretinerea familiilor de al-
bine
Factorii ce influenteas cornportame6tul
~i productivitatea familiei de albine, teh-
nologii de crgt ere $i intretinere, i nmul fi ~ea
familiilor, w t e r e a nGtcilar, munca de se-
lectie !n apiculturg, pregatirea ~i valorifica-
rea culesurilor, organizarea stuparitului
vastoral. iernarea familiilor de albine. .
sh fie a m a a indrumgrii apicultorilor, atit
Procedee de f u~aj ar e a albinelor, inlocui-
amatori Si cei din cadml stupinelor Si
tori de polen, inlocuirea fagurilor vechi,
despre bolile, parazitii $i dgunatorii albi-
fermelor apicole din sectoarele agriculturii
nelor, precum ~i mgsuri de prevenire $i corn-
de stat $i cooperatiste. batere a acestora etc.
111. Sporirea gi valorificarea resurselor me- site i n apiculturs, in tar5 . ~i in strgingtate,
lifere inventii, inovatii.
Posibilit5ti vi actiuni pentru Imbun5t5ti-
rea, sporirea ~i valorificarea resurselor me-
lifere. Poleni~area culturilor agricole enb-
mofile de cktre albine, metode de sporirea
eficientei in polenizarea acestora. Preocu-
p5ri, realizsri s,i rezultate obtinute pe calea
sporirii productiei agricole, datorate poleni-
z5rii culturilor cu albine.
.IV. Materiale gi utilaje folosite in apicultur5
Dcscrieri, prezentsri, scheme, ImbunBGifiri,
detalii constructive, eficienf5 economic5 a
utilajelor, materialelor si accesoriilor folo-
V. Produse apicole
Descrieri, componenfc chimice, calitati
energo-vitalizante $i apiterapice, metode de
realizare, condifionare, diversificare, con-
servarc, desfacere, calitate, privind atit pro-
dusele apicole de bazg - miere. cear5, po-
len, lgptisor de rnatc5, propolis, venin,
apilarnil - cit $i derivatele lor.
Rezultate, indrumgri ale sectorului medi-
cal de apiterapie.
VI. Opinii, sugestii ~i discutii
In leg5tur5 cu subiectele tratate.
lNURUMAR1 PENT-RU COLABORATORII NOSTRI PRIVIND MODUI;
DE REDACTARE A ARTrcoLELon TRIMISE REDACTIEI
SPRE PUBLICARE
00
Aparitia revistei noastre este aigurati prin tip5rirea articolelor ce ni le trimit
colaboratorii nogtri gi ca urmare revista este cu alit mai anreciati3 de cititori cn cit
este mai mare num5rul colaboratorilor, mai variat, inedit gi in actualitate con-
{inutul articolelor publicate gi mai ales cu cit sint prerentate mai multe aspecte
00
practice de indrumare $i schimb de esperients in cregterea gi ingrijirea familiilor
00 de a'bine.
'00
Redactia consider5 c5 fiecare apicultor cititor al revistei este totodat5 un
potential colaborator sau corespondent al publicatiei noastre, motiv pentru care so-
licit2111 ca cititorii s% ne scrie in numgr cit mai mare articole tratind probleme de
interes general pentru crescitorii de albine din intreaga tars.
Pentru ugurarea muncii acestora la redactarea materialelor ce ni le trimit
spre publicare redsm in cele ce urmeaz5 citeva indrum5ri practice de care trebuie
si3 se fin5 seama. Cu cit vor fi mai mult respectate recomandirile noastre cu atit
00
rnai mari vor fi gansele tipiririi manuscriselor trimise redactiei.
00
La alegerea temelor se recornand2 s5 fie studiat n ~a i intii planul nostru te-
00
matic, dug5 care - o dat3 tenla aleas&, documentarea efectuat5 $i stabilite pro-
blemele propuse a fi dezvoltate spre a fi impi3rt5gite cititorilor nogtri - se va
00
trece la scrierea propriu-zisi a articolelor, cu care prilej, functie de felul acestuia
00
vor trebui s i se respecte, dup% caz, urm2toarele indicatii :
- titlurile s5 fie cit mai scurte, articolele
s5 aib5 introducere, ,tratare $i o incheiere
cu concluzii practice ;
- stilul folosit s5 fie clar, concis $i logic,
pentru a nu da na~t er e la confuzii sau in-
terpreGiri diferite ;
- pe prima paging s5 fie scris titlul ar-
ticolului, iar sus In dreapta numele $i pre-
numele Pntreg a1 autorului, institutia sau
lntreprinderea unde lucreaz5, specialitatea
vi functia, adresa completa vi exact5 a do-
miciliului, telefon, precum $i adresa $i te-
lefonul de la locul de munc5 ; la sf i r ~i t ,
articolul va purta semnstura originals a au-
torului ;
. - cerceErile originale se recornand5 s5
includh atit consideratii privind eficienta
economic5 a metodelor studiate, cit $i con-
cluzii $i indicatii pentru productie ;
- materialde s5 fie dactilografiate pe o
singur5 parte a hirtiei la do115 rinduri, iar
ca dimensiunea sri nu dep*easc5 4 - 4 pa-
gini ; clnd articclul nu poate fi dactilogra-
fiat, se impune s5 fie scris de min5, cu cer-
neal5, cit mai citet posibil $i i n rinduri
distantate ;
- fiecatre articol s5 fie Insotit de un re-
zumat de maximum 5 rinduri privind esenta
subiectului tratat, iar bibliografia, cind este
cazul, s3 fie indicat5 In lirnita strict5 a
utilitfitii, astfel : numele $i prenumele aU-
torului, titlul c o wl e t a1 c5rtii sau revistei,
editura, localitatea $i anul aparitiei pentru
c5rfi $i, i n plus, volumul, numgrul, luna
(pentru xeviste), ip6ecum $i paginile folosite'
pentru documentare ;
- tabelele s5 fie scrise pe pagini sepa-
rate, ss aib5 dte un titlu scurt, iar fn text
G se indice locul de tnserare ;
- se recornand5 ca articolele s5 fie ilus-
t r ak prin schik, desene, fotografii et c, nu-
merotate cronologic, avfnd referiri In text
~i o legend5 scris5 clar ;
- desenele khni ce & fie executate corect
~i in tuy pe Nrtie de calc, i ar cifrek $i ,ex-
plicatiile de pe figuri s5 fie scrise cu creio-
nul, pentru a se Q U ~ E ~ face o prezentare
uniforI1-d in revi sa ;
- pentru publicarea in timp util a ar-
ticolelor ce se refer5 la lucrari inedite, in-
dicate pentru un anumit sezon, acestea tre-
buie ss fie inaintate redaeiei cu cel putin
3 luni mai Inainte de data cind este *or-
tun5 publicarea ;
- redactia 1$i rezerv5 dreptul de a inter-
veni $i reduce unele artfcole dac5 este ca-
zul ; articolele nepublicate nu se fnapoiazg
autorilo~.
Materialele primite la redactie slnt supuse reviziei tehnico-gtiintifice $i analizei
colegiului de redactie care hotgragte asupra publicarii lor.
Articolele publicate sint remunerate potrivit tarifelor in vigoare.,
TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLELE 91 CORESPONDENTELE
f N DUBLU EXPEMPLAR PE ADRESA :
Redaei a- revistei .,APICULTURA f N ROMANIA", str. Iulius Fucik nr. 17,
sector 2, cod. 70231, B u c u r e g t i.
i 1
i
00000000 i
00000000
i oooooooo i
i
- v--
00000,000
INFORMAM CITITORII CA REVISTA ,,APICULTURA I N ROMANIA" i
PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU YINZARI $1 CUM-
RARI DE MAT-IALE $1 UTILAZE APICOLE, ROIURI $1 FAMILII DE ALBINE
$
! cu s Au FARA STUPI. PA\rILIoANE AP I c o m mc. \
(
Costul unui cuvint este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter
1
de liters se aplicH o majorare de 2P/e, iar pentru inchiderea textului in chenar se
$
a~l i cH a majorare de 30% fat2 de costul total a1 anuqul ui simolu.
Anunturile se primesc de c5tre redactia noastr5, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2,
i
reSti, cu mentiunea ,pentru mica publicitate", prin scrisoare $i mandat po~t al de
la solicitantii din provincie ~i personal de la solicitantii din capitals.
- $
VIND pavilion apicol 82 l5zi (18 rame) Baia Mare. Tel. 994/34124 ' (1)
VIND remorc5 apicols cu baracH tractabils pe dous roti, $tefbneseu Constantin.
i
Ghinegti, jud. DImbovita. (2)
VIND pavilion apicol cu 35 familii stupi orizontali $i caban5. Cimpulung-Argq,
$ t e l 970,12829. (3)
'
VIND pavilion apiwl pentru 40 stupi vertieali cu sau far6 albine, executat i r e-
! prqabil. Oravita, t eL 965j12472, orele 8-14. (4)
Tiparul executat la I. P. .I3 Decembrie 1918U, sub mi. nr. 41148