Vous êtes sur la page 1sur 34

' Revisti lunar5 de rchimb de experien* qi

Indrumare metodologid apicol& editat% de


Asodafia Cresdtorilor de Albine din Republia
Socialists Romania
V. DAVIDOIU : kpicultura fn contextul noii
revolqui agrare
V. YARNAJ : Institutu1 International de Teh-
nologie $i Economie apicolB a1 APIMONDIA
Retrospectiva '86
E. TARTA : HrHnirile de necesitate la fami-
liile de albine
2. YOICULESCU : Prepararea wrbetului din
zahgr pentru albine
L. PADUREAN : 0 metodil de cr e~t er e dirijata
a matcilor
A. HEROAICA : Sporirea . produqiei de cear8,
factor important In rentabilizarea stupinei
A. ADAMONI : Despre reformarea famrilor
$i topirea cerii
E. MARGINEAN : Consideratii privina rezer-
vele de hrana pentru iernarea familiilor de
albine
C. VASILIU : Stup cu 6 nuclee
V. BAZILIUC : Izolator de mat&
Eailia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCU-
DICULESCU : Hrisoave apicole domneqti
S. BODOLEA : DouA pasiuni - o vial&
-41. NICOLAE : Juristul r kpunde la intreba-
rile durnncavoastri%
Elena-Ramona ROTARU : P~si unea* invinge
d~f~cultatile inceputului
DFY VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE
V. POPESCU : Intercs ~i preocupare pentru
apicultura bBniItean5
CALENDARUL APICULTORULUI
TEMATICA REVISTEI
INDRUMARI PENTRU COLABORATORII
1 $ NOsTRl
I
CU PRILEJUL ANULUI NOU 1987 Redactin
revistei "APICULTURA IN ROMANIA'' $i n
publicatiilor apicole ureazii tuturo? dtitorilor
si colaboratorilor un cdlduros LA MULTI ANI,
sdndtate deplznii, fericire $t succese mereu mai
marf in activitatea apicola.
C o p e r t a I : f o t o Pave1 TANJALA
La Tnceput d'e an nolp
'
Viorel DAVIDOIU
Adjunct a1 Ministrului Agriculturii
,,Revolufia agrarB, revolufia tehnico-qtiinfificg nu se poate face decit cu
,
oameni cu o conceptie noug, revolutionar5 ! Trebuie sB ridicgm con-
stiinfa revolufionar5, patriotic& a fiecgrpi cetgfean ! SB facem ca fie-
care cetgfean a1 patriei noastre sti simtg rgspunderea pentru viitorul
poporului, pentru bunastarea sa, pentru independenfa patriei !"
(DIN CWINTAREA TOVARASULUI NICOLAE CEAUSESCU,
SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN 31
PRWEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA TINUTA LA ,
MAREA ADUNARE POPULARA DIN MUNICIPIUL SLATINA, IN
ZIUA DE 19 OCTOMBRIE 1986, LA SARBATORIREA ,,ZILEI
RECOLTEIU)
Angajati plenar in activitatea de
realizare a hotiririlor Congresului a1
XIII-lea a1 Partidului Comunist Ro-
m*, apicultorii al3tw-i de toti oamenii
muncii nu precupetesc nici un efort
in vederea traducerii in viati a sar-
cinilor izvorite din Prograrnul de dez-
voltare a apiculturii in perioada
1986-1990.
Apicultura ca ~i celelalte ramuri ale
agriculturii es@ orientat2 conform ce-
rintelor Noii Revolutii Agrare. In ca-
drul acestor cerinte se are in vedere
atit dezvoltarea $i mdernizarea for-
telor de prductie, folosirea rational3
a tuturor resurselor, a intregului po-
tential tehnic, material $i uman, pro-
movarea sustinuu a vtiintei, tehnicii
si tehnologiilor moderne, lcit gi ridi-
carea gradului de calificare a oameni-
lor, imbun36tirea organiz2rii produc-
tiei gi a muncii, perfeetionarea siste-
mului de conducere democratic5 a sec-
torului. fn acelqi ti,mp, Noua Revolu-
tie Agrari presupune $i un salt calita-
tiv fn ce sriveqte effcienp economic3
a prodMiei, astfel incit fiecare unitate
apicola s5-qi desfg~oare activitatea in
conditii de rentabilitate. Se are in ve-
dere, de asemenea o revolutie in con-
qtiinta oamenilor pentru intelegerea
prolfundil a indatoririlor ce le revin,
intronarea unei discipline ferme,
responsabile in munG, pentru rezol-
varea problemebr complexe pe care le
ridic2 o apicultur2 aflat2 in plin pro-
ces de rtnodernizare ei dezvoltare. FBr&
indoiali c5 obiectivul prioritar a1 ac-
tualei Revoluvi Agrare il constituie
sporirea substantial5 a productiei ve-
getale gi animale ceea ce inseamni c5
in cazul apliculturii cea mai impor-
tans sarcing vizeazii cre~terea accen-
tuat5 a prductiei apicole.
' Rezultatele obtinute in 1986, primul
an a1 cincinalului, ne intgresc convin-
gerea c2 in anul 1987 crescitorii de
albine din tara noastr5 vor depune
eforturi sporite pentru fndeplinirea
sarcinilor ce revin apiculturii r mh-
ne ~t i fn contextul Noii Revolutii
Agrare, pentru sporirea efectivului
familiilor de albine, a productiei api-
cole, a fondului de stat qi realizarea,
unor disponibilitilti mereu mai mari
pentru export.
Conform Programdui privind deivoltarea
apiculturii In perioada 1986-1990 se prevAd
o scrie de obiective printre care :
- cresterea efectivului total a1 fa-
miliilor de albine in 1990 cu 80 % fatti >
de nivelul anului 1986; . > -
- cresterea producfiei totale de '
miere cu 92 010 ;
-
- cresterea livrsrilor de miere' la
fondul de stat cu 200 O/o, ceea de va
. .q-*;v: ,.;g, 3. - I 1 -' .3: - -- .
< '
. \ - 1
-3
l _ - raprezenta 63 o / ~ ' din productia total5 culturilor agrioole entomofile din fie-
care cooperativ3:
de miere.
Pentru atingerea acestor obiective,
Cunoscindu-se ,,sporurile imprtante
se impune desfiqurara in toate stu- de seminte, legume ~i fructe, obmu'te
pinele- a unor actiuni s ~s t i nuk si ca urmare a p o l ~ i ~ i i saturate $i di-
qi multilaterale, actidni in care s i fie rijate cu albinele a &helor cultufi,
antrenati toti oamenii muncii care
prac'tic5 apicultura ca apicultori profe-
nu trebuie niciodaa uitab, c'qxdbinele
sionisti sau -atoris sDecialisti agri- s9nt un aliat credincias a1 agriculturii.
z L -
coli, 'zootehniciehi, medici ve'terinari, fn conditiile intensificsrii accelerate a
cercetitori ~tiintifici, precum ~i cadre
din invit5mintul mediu $i superior de
specialitate.
f n cadrul activititilor ce urmeazi a
se desfi ~ura pentru realizarea sarci-
nilor previzute in Program, se impune
initierea $i infiptuirea unor misuri
tehnico-organizatorice care s i creeze
conditiile in stare s5 conduci la atin-
gerea ~i depi+irea obiectivelor propuse.
Astfel, un accent deosebit va fi pus
in urmitorii ani pe o cit mai bung
organizare a productiei apicole ati.t in
sectoarele apicole ale unitAtilor socia-
liste - in special in unitgtile agricole
de stat $i cooperatiste - cit qi in
gbspodiriile populatiei.
f n unittitile socialiste de (stat se va
intensifica concentrarea stupinelor
prin organizarea de fe&e apicole spe-
cializate, in raport de resursele meli-
fere naturale $i cultivate $i de cerin-
tele de polenizare a culturilor agro-
pomicole ~i legumicole din zonele re-
spective. Fermele apicole vor trebui ,
dotate cu utilaje, instalatii .tji mijloace
de transport necesare la nivelul cerin-
Oelor impuse de concentrarea ~i spe-
cializarea prodiuctiei, precum ~i in co-
relare cu volumul acesteia.
In vederea organihirii $i ' dezvoltirii
stupinelor din coperativele agricole
de productie, s e ~ prwede ca, pe ling2
fondurile proprii ale unititilor, .s5 se
asigure anual sub form3 de crdi t e,
investitiile necesare dezvoltirii acestui
sector la nivelul realizirii atit a unor
productii sporite de miere marfg cit $i
a cerintelor minime de polenizare a
agriculturii, entomofauna spontan , p
lenizatoare dispare treptat, conse&i*
aplicirii pe scar5 largi a tratamente:
lor cu substante chimice insecto-fun- -
gicide qi erbi'cide. fn asemenea 9itua-
tie albinele rimin unicul agent poleni-
zator a1 culturibr agropomicole si ill
loturilor de sminceri legumicoli, astfel
c i sarcinb de a proteja albinele impo-
triva intoxicatiilor cu substante utili-
zate in tratamentele fitosanitare de-
vine o inalti indatorire patriotic5.
Daci tinem cont de faptul c5 albina
rimine un factor de stabilizare ~i
pistrare a echilibrului ecologic in
agroecusisteme rezulti o dat5 in plus
necesitatea asiguriirii ~adrul ui adecvat
pentru cregterea patrimoniului natio-
nal apicol.
Efrtinderea, perfectionarea si moder-
nizarea apiculturii Pn gospod5riile
populatiei se vor materializa in raport
de conditiile locale, urmgrindu-se va-
lorificarea optima a resurselor melifere
din toate zonele Hrii $i rationalizarea
strict5 a transporturilor in patoral.
Paralel cu aceste misuri vor trebui
intreprinse actiuni sustinute privind :
- administrarea si valorificarea ra-
tional5 a fondului melifer a1 t5rii con-
comitent cu , imbun5tiifirea bazei
melifere si amplificarea actiunilor de
polenizare cu albinele a culturilor
agricole entomofile ;
- ameliorarea materalului biologic
autohton si difuzarea anual5 in terito-
riu a unui numsr insemnat de miitci .
selecfionate de mare productivitate ;
- elaborarea ~i extinderea in pro-
ducfie de noi tehnologii de creqtere si
exploatare a albinelor ;
- diversificarea iarg5i a productiei
apicole qi valorificarea superioar5 a
acesteia;
- prevenirea la timp qi combaterea
radical5 a bolilor ~i intoxicatiilor la
albine :
- stimularea prelugrii la. fondul de
stat a unor cantitgti sporite de miere
qi alte produse apicole.
fn contextul acestor noi ~i impor-
tante directive, dezvoltarea continufi
a apiculturii a ciipiitat nu numai pa-
rametrii noi, continut si valoare, dar
~i necesitatea imprimiirii Unei riispun-
deri majore in mobilizarea eforturilor
creatoare ale 'tuturor apicultorilor
membri ai Asociatiei CrescAtorilor de
Albine pentru realizarea sarcinilor ce
revin apiculturii tiirii.
In acest scop intregul aparat volun-
tar $i retribuit a1 Asociatiei CrescAto-
rilor de Albine trebuie sii-$i mobili-
zeze toate fortele in vederea traducerii
in viatii a sarcinilor importante puse
in fata apicultorii de catre tovar5$ul
NICOLAE CEAUSESCU, pre~edintele
t5rii ~i secretar .general a1 partidului
prin Programul de dezvoltare a1 api-
culturii in perioada 1986-1990.
Sarcini Pnsemnate stau de asemenea
in f a b colaboratorilor qtiintifici ai In-
stitutului de cercetare $i productie
pentru apiculturg precum qi a munci-
torilor qi specialistilor Combinatului
apicol.
Crqterea numiirului familiilor de al-
bine este condieonatii de asigurarea
intregii baza tehnico-materiale nece-
sare ca: stupi, unelte $i utilaje api-
cole, faguri artificiali, biostimulatori
apicoli etc., unelte ~i materiale apicole
care trebuie imealizate la timp $i de ca-
litate, cit $i, in cantittitile echivalente
cu crgterea nurnarului familiilor de
albine prev5zute in Program.
Cre~terea prductiei de miere se va
iealim atPt prin sporirea continua a
efectivului, cit si prin ameliorarea ma-
terialului biologic existent prin pro&-
cerea qi 'difuzarea anualii h stupine
de ciitre Institutul de cercetare ~i pro-
ductie pentru apiculturii a unui nu-
mi r de cel putin 80 000 miitci selec-
tionate $i verificate, cu fnalf2 produc-
tivitate. Totodata vor trebui elaborate
qi generalizate noi tehnologii moderne
de cre~t ere $i intretinere a fainilfilor
de albine potrivit conditiilor natarale
din fiecare zoni bioapicol5, stabilirea
-
marimii optime a stupinelor ; valori-
ficarea superioarii a resurselor melifere ' ' .
s i organizarea rational5 a stupgritului .
pastoral ; prevenirea $i combaterea . .
bolilor qi intoxicatiilor la albiae, toate ,.
acestea constituind sarcini importante.
ce .stau in fata aparatului ~tiintific al
Institutului de cercetare $i productie
pentru apiculturii.
Asociatiei Cresc?itorilor , de Albine
prin filialele sale teritoriale ii revine
sarcina aprovizionarii tuturor sectoare- -.
lor apicole ale tArii cu tot ce este ne-
cesar Pn vederea indeplinil'ii qi dep5-
sirii obiectivelor din plan privind pro- . ,
ductia apicoli, cre~terea qi ameliora-
rea efectivului farniliilor de albine,
valorificarea ogtimg a bazei inelifere,
precum $i asigurarea medicamentelor
necesare prevenirii ~i combaterii boli-
lor la albine.
Ridicarea nivelului profesional a1
apicultorilor din toate sectoarele $i for-
maea de-cadre tinere prin Liceul api-
col, popularizarea largii qi introducerea
in practica apicol2 a tehnologiilor noi
corespunziitoare conditiilor Vrii . noas-
tre, constituie de . asemenea . sarcirii
principale ce stau in fatal organizatiei :
'apicultorilor romini. . .
fncurajati de realiz8r'ile. de pin5
acum, de rezultatele obtinute, avind,%
permanent indrumarea hteleapt5 qi:,,,
sprijinul neprecupetit a1 partidului ; $%:
statului nostru sintem convin$i..,c2 toti' ; ,
apicnltorii vor depune eforturi .ca in
. ..
acest a1 doilea an a1 cincinalului ,
1986-1990, apicultuia tsrii s& inr&
gistreze noi qi Pnsemnate succese. . - '
Prof. dr. ing. V. KARNAJ
Pre$edinte.de onoare a1 APIMdNDIA
Pre~edi nt e a1 Comitetului de Directie a1 I.I.T.E.A.
"Editat In atelierele ~ol i aaf i ce ale In-
. -
stitutului International de ' Tehnologie ;;i
Econornie A~icolB a1 APIMONDIEI" sau.
mai simpltl ,Editura APIMONDIA" - o
caseta w i c 8 tot mai des IntIlnitii pe lu-
crarile cu specific apicol scoase gub teascu-
rile tipografice ale acestei edituri. 0 caset3
tehnica, o semn5tur8, cunoscutti $i apreciat8
astgzi de catre apicultorii de pe toate me-
sidianele globului, Pn spatele careia se afla
munca plinti de dkui r e $i pasiune a unui
mic colectiv de oameni ai muncii de la
I.I.T.E.A. APIMONDIA.
Anul acesta s-au Pmplinit dous decenii
de cfnd, Pn. 1966, In urma hottiririlor Con-
siliului Executiv a1 Federatiei Internafio-
nale a Asociatiilor de Apiculturg APLMON-
DIA, la Bucurevti a Pnceput sa functioneze
Editura APIMQNDIA, devenitg doar doi ani
rnai tPrziu, prin diversificarea ariei sale de
preocupsri, Iilsttiutul de Tehliologie $i Eco-
nomie Apicola a1 APIMONDIEI, stattlarea
sa fiind consernnata tntr-un Decret de In-
fiintare semnat de tovarB$ul NICOLAE
CEAUSESCU, prevedintele Republicii So-
cialiste Romgnia. Doua decenii de clnd api-
cultorii din lumea PntreagA beneficiazg prin
intermediul institutului de o largB difuzare
a lucrgrilor specifice ariei lor de preoc
lucrari traduse $i tiparite la Bu c u r e ~ %
rnai multe limbi de circulatie internatio-
nal&
Pornind de l a un fnceput modest, an de
a n activitatea I.I.T.E.A. APIMONDIA s-a
amplificat $i s-a diversificat, fiind obtinute
rezultate tot mai bune, remarcate fn repe-
tate rinduri atIt de catre conducerea foru-
iui -international sub a1 csrui patronaj se
aflEi, cit $i de catre organele conducerii de
partid $i dk stat din tara noastrti care au
apreciat, In acelavi timp, aportul institutu-
lui la dezvoltarea colabortirii $i coopertirii
Pntre popoare In general, la promovarea pe
plan mondial a unei apiculturi moderne,
l a baza ctireia stau cele mai, noi cuceriri
a l e $tiintei $i practicii apicole. '
Activitatea anul ui pe care 1-am lncheiat
s-a dovedit a fi fructuoasa pentru Institu-
tul International de Tehnologie $i Economie
Apicola a1 APIMONDIEI, rezultatele obti-
nute situhdu-se la Inaltimea exigentelor
puse in fata institutului atft de catre be-
neficiarii extesni, cTt $i de catre benefi-
ciarii din tar& Dar nu numai cartea de
specialitate tradus8 $i tiparit3 aici ht r u-
ne$te astazi aprecieri unanime, ci $i revista
,,A p i a c t a" - editatti sub fngrijirea re-
dacfiei institutului fn cele cinci Limbi ofi-
ciale ale APIMONDIEI (francezl, englez3,
german5, spaniola $i rusg). Revista r5spunde
prin articolele inserate in paginile ei ce-
rerii mondiale de informatie de ultima or8
In domeniul apicol, precum $i interesului
rnaselor largi de apicultori din diverse t5ri
pentru activitatile organizate de forul inter-
national. Este Pn prezent un lucru cert c5
organul oficial de presg a1 Federatiei In-
ternationale a Asociatiilor de ApiculturB
ofera prin fiecare num5r a1 sEiu o privire
global5 asupra mutatiilor ce au loc h cadrul
,
apiculturii, asupra evolutiei cercet5rilor Cn
domeniile economiei apicole, biologiei $i pa-
tologiei apicole, a1 florei melifere, tehnolo-
giilor de productie, apiterapiei etc., cerce-
tAri ce se desfti~oara En cele mai bine de
60 de ttiri membre ale federatiei, situate pe
cinci continente. Au fost tiparite in mari
tiraje ciirti de mare important5 pentru api-
culturil In limbile rusii, engleza, spaniola etc.
Binemeritatul prestigiu a1 institutului a
fost cf~tigat in timp $i - grafie tiparirii Sn
limba romlna a unorcgrt i de referin@ din
domeniul apiculturii \ca de exemplu ,Mie-
rea" de E v a C r a n e $i ,Cre$terea mtitci-
lor" de Fr. R u t t n ex. 0 lung5 serie a
volumului lucr3rilor Congreselor APIMON-
DIA Inceplnd cu cel de-a1 IX-lea din Bucu-
r gt i $i terniinlnd cu cel de-a1 XXX-lea
jubiliar de la Nagoya - Japonia aflat sub
tipar, vine sA Pntregeascg alaturi de lucr5-
rile simpozioanelor organizate periodic de
APIMONDIA seria publicatiilor de presti-
giu realizate tn conditii grafice de exceptie.
Demnti de a fi relevat5 este, fn acelavi
timp, $i preocuparea constants a institutu-
lui pentru Pmbogatirea literaturii apici~le
In limba roman2 prin publicarea unor lu-
crari a vhd drept autori reputati speciali~ti
din tara noastrB. A$a de exemplu sfnt vo-
lumele ,Manualul apicultorului" $i ,Bolile
$i dkuntitorii albineloru.
Toate aceste rezultate au fost puse Pn anul
care s-a inchefat - an de aniversare ju-
biliarSi - In slujba dezvoltiirii apiculturii
pe plan mondial, a promovgrii colaboririi
$i cooperirii Intre toate asociatiile nationale
membre ale Federatiei Internationale a Aso-
ciatiilor de Apiculturs, In slujba prieteniei
$i apropierii fntre popoare, a consolidgrii
pgcii $i securititii pe planeta noastri.
Sint realiziri ce au fost evidentiate $i cu
ocazia vizitei la Bucurevti, Pn cursul prims-
verii. anului 1986, a preqedintelui APIMON-
DIEI, Raymond B o r n e c k $i a secretaru-
lui general a1 acestei organizatii interna-
tionale, dr. Silvestro C a n n a m e l a, Pn Pn-
tilnirile $i convorbirile pe care acevtia le-rlu
avut, la sediul I.I.T.E.A. cu personalul de
conducere a1 institutului, cu prilejul prirnirii
lor la conducerea Ministerului Agriculturii,
precum $i Pn Pntilnirile cu delegatii $i con-
ducitorii unor firme beneficiare din di f ~r i t e
tBri ale lurnii, care au venit la Bucureqti
pentru perfectarea unor noi acorduri de ti-
p5rire $i djEuzare a cSirtii apicole. Totodats,
putem mentiona buna apreciere de care s-a
bucurat din partea Cornitetului national po-
lonez de organizare a1 celui de-a1 XXXI-
lea Congres a1 APMONDIEI tipgrirea, la
Bucureqti, a primei circulare pentru aceastSi
manifestare de nivel international ce va
avea loc Pn luna august 1987 la Var~ovia.
In contextul analizirii activiutii 1.I.T.E.A'
APIMONDA $i stabilirii directiilor ei vii-
toare de dezvoltare, Pntreaga activitate des-
fi$urat% pe parcursul anului 1986 a fost
bine apreciati de citre membrii Comitetu-
lui de directie (din care fac par k $i .cinci
romiini - V. Ha r n a j, E. Mi l r za,
C. C o n s t a n t i n e s c u , E r i k e Dumi -
t r a q c u $ i V i c t o r i a Fe t e c Si u ) , reu-
niti Pn ~e di nt i la Bucure$ti Pn prima siip-
t5mfn5 a lunii decembrie a anului trecut,
fiind exprimate colectivului felicitAri chldu-
roase pentru permanents preocupare In ve-
derea ridicgrii calit5tii muncii $i eficientei
lntregii activititi econornice a institutului
Si cu acest prilej, a fost relevat aport&
important a1 activiGtii de traducere. redac-
tare +i tipsrire a unor lucriri apicole de
c3tre I.I.T.E.A. APIMONDIA la promovarea
idealurilor fnalte ale practicarii apiculturii
pe plan international, in folosul direct a1
celor mai bine de cinci milioane de api-
cultori de pe Pntregul glob.
Au fost apreciate eforturile depuse pen-
tru terminarea amenajilrii corpului central
a1 tipografiei, subliniindu-se intentia de a
dota unitatea cu echipament tipografic mo-
dern, grafie caruia lucririle editate ss cP$tige
un grad sporit de competitivitate corespun-
zritor cerintelor partenerilor externi.
In noul an, in fata Institutului Interna-
tional de Tehnologie $i Economie Apicoli al
APIMONDIEI stau importante obiective tra-
sate de critre Federatia Internationals a
Asociatiiloi- de Apiculturi, pentru a caror
realizare colectivul de oameni ai muncii de
la I.I.T.E.A. APIMONDIA I$i concentread
de pe acum fortele, cu convingerea nestrs-
mutati ~5 $i pe mai departe P$i vor aduce
o modest5 contributie la realizarea telurilor
nobile ale APIMONDIEI de dezvoltare a
apiculturii Pntr-o lume a picii, colaborSirii
$i intelegerii internationale.
+:C ,-, . : . - , ' ',' ,
',- ,
>
' 1 : .
. . , .
. - .
, . , .
. . .
. .
\
0 lucrare de maxim5 importanfa a a.eeit4 ' perioade:
.... .
1
Ing. Elis6
I
Am publicat in numerele anterioare
din anul trecut ale revistei noastre
dteva materiale legate de hr5nirea fa-
miliilor de albine atit in perioada pre-
g5tirii rezervelor pentru iernat cit !$i
fn timpul semnului inactiv, materiale
care au fost bine apreciate de cititori.
Trebuie ins5 s5 subliniem c5 - a9a
cum este f de obt e cunoscut - o pre-
glitire corespunzlitoare a ierntirii fami-
liilor de albine, care presupune (pe
ling5 altele) existents in zona ghemu-
lui de iernare a unor cantittifi sufi-
ciente de rezerve de h1'anCi de calitate
scutefle pe stupar de multe griji ~i
neplticeri in toatli perioada iernlirii.
Experienta PndelungatZi (a noastrz
de aproape un deceniu ~i jumgtate, a
altora de cfteva sau mai multe de-
cenii) ne-a convins c5 dac5 in timpul
iernii se pierd cele mai multe familii
de albine din diferite cauze, pe primul
loc a1 acestor cauze se situeazZi ab-
s e n t ~ hranei in zona ghemuluf de ier-
&re. Desigur sint qi alte cauze ca de
pildii calitatea necorespunziitoare a re-
zervelor de hran5 sau inaccesibilitatea
albinelor la fagurii cu hran5 datoritg
unei incorecte orfnduiri a cuibului cu
ocazia lucrarilor de preg5tire a fami-
liilor qi a stupilor pentru iernat.
De ce lipsqte acum hrana din stupi
nu mai are rost s5 di scut h, impor-
tant este ca atunci cind constatlim ab-
s e n t ~ sau inaccesibilitatea hmnei sii ac-
g&m rapid. h ce mod se constat5
absenta rezervelor de miere din zona
ghemului ? Aqa cum relatau celabo-
ratorii no~t r i Virgilius qi Ion Vasilache
in articolul ,,Hrtinirea albinelor iarm"
apgrut in nr. 1211986 a1 revistei, un
control superficial, uqor de emut at la
Samiliile de albine ne poate spune
foarte mult. Dac5 se ridic5 pcdiqorul
sau scindurelele podi~orului qi nu se
observg albine imediat sub podiqor, se
aude un zurnzet uniform, de mica in-
tensitate, inseamn5 c5 iernatul fami-
liei decurge normal. fn cazul in care,
fntr-o zi friguroasg, sub pdiqor, pe
spetezele (leaturile) superioare ale ra-
melor exist8 multe albine aglomerate,
unele prinse de podi~or, deducem
aproape sigur cZi rezervele de hran5
din zona circular3 a ghemului de ier-
nare s-au epuizat.
Dac5 temperatura exterioari este
mai ridicat5 +i ghemul de iernare este
afinat se poate t ot u~i ca albinele s5
aiM hran2 in zona unde ulterior se va
restringe ghemul. $i aceast5 situatie
poate fi uSor decelat5, distantind suc-
cesiv, foarte putin, foarte atent si ex-
trem de rapid cite dou5 r m vecine
pe care s-a format ghemul de iernare.
- Miqcind cu grijg albinele, prin woara
lor indep5rtare de' pe o mic5 portiune
din partea superioar5 a ramelor, se
p a t e obselva dac3 fn zona respectivg
exist5 sau nu rezerve de hran5 sau in
ce stare se dl 5 aceste rezei-ve. Dup5
aceast5 scurt5 constatare ramele se
reaproprie qi integritatea ghemului se
reface. Bineinteles c5 dac5 se constau
absenta hranei trebuie intervenit prin
administrarea unor plZici de zahar
candi sau ~erbet . Cantitatea adminis-
trat5 depinde de puterea familiei si ca
o reg& trebuie s5 retinem c5 placa
de zahiir candi sau turta de ~er bet este
bine sli acopere toat6 zona superioarii
a suprafefei circulare sau elipsoidale a
, _ I.
I '
-. , . ,
ghemului de iernare. La un interval
de 7-15 zile; in functie de puterea f*
miliei se controleaz5 din nou stupul si
PREPARAREA SERBETUlUl
da& zahEirul candi sau ~erbet ul s-s
DI N Z AH~ R PENTRU A[Bl# '
consumat se procedeazii la o mu5 hr5-
nire!
Aqa cum precizeaz5 autorul artico- Zaharia VOICULESCU ,
lului urmgtor, avind in vedere unele
conjuncturi, exist5 in aceast5 perioad5
Asmiatia ImastI-5 produce fn cadrul
posibilitatea ca la un moment dat can-
Combinatului apicol un biustimulaCor
tiGtile disponibile de zahBr candi sau
Pentru albine denunlit ,,Fondant din
Serbet produse de Combinatul apiml
zaGr" sau ~erbet . Acesta este f010sit
s2 nu poat5 acoperi Pntregul necesar.
cu bune rezultate in stimularea farni-
liilor de albine sau pentru salvarea
Solutia r a ~i d a de rezolvare a proble-
a c ~ t o r a de la pieire atunci cind cuibul
mei st5 Ia indemina fiechui apicultor
nu a fast bine 0rganiza.t in vederea
care p a t e s5qi prepare singur sau iernbrii, hrana fiind insuficient.5 sau
aoci i du-se cu alti apicultori furajele inaccwibil5 ghemului de iernare. Pm-
.,
0 met dg de preparare a
ChIsul se prezintg ca 0 pasta untoas5
de culoare alb5 cAtre am, f5rg cristale
zahBrului candi in gospodgrie am pu- de Si cu un con$inUt de apg de ,
blicat-0 in m. 10/1986 a1 revistei 13-150/0. f n aceasti perioads, datoritb
noastre (autor : Zaharia Voiculescu), unor cauze obiective, Cornbinatul api-
numgr in care a aparut $i un sit mate- 001 nu p a t e satisface toate cerintele
rial (autor : ing. Stefan Popescu) re-
de cjerbet astfel incit producerea lui in '
gospodarie devine o necesitate care se
feritor la citeva de brans Pro- poate rezolva uwr de api- ,
. teic5 - aceast5 hran5 putind fi ad-
cultor, o~ mijloace simple,
ministrat2 cu grij2 qi discerngmint sub Penttu obpnerea ~er bet uhi nu sint
form2 de turte proteice, primzvara rzecesare in~talatii speciale ci vase de
timpuriu sau chiar mai devreme, Pn bucgt6rie, apb, zah5r $i sursa de cgl-
dur2 iar dac5 exist5 $i un .termometru
perioada de dup2 un zbor energic de industrial cu sali de peste 1 0 0 0 ~ .
curgtire. Dup2 cum am mai subliniat
fntr-un vas smgltuit cu capacitate
~i in alte ocazii, important este sZ ptim dub15 fat5 de zahEirul ce vrem s5-1 pre-
din timp ce avem cle fgcut, sc fim bine
lucrgm se toarnii 0,750 1 api pentru
peg&i5i Si sc put(,rn actions prompt
fiecare kilogram de zah5r ~i se pune
pe foc. DupEi inc5lzirea apei, turniim
~i eficient in orice imprejurare, inter- treptat zah5rul in Si il amestec2m, -
venind p e n t r ~ a t~adrepta sttirile anor-
pin3 ce acesta se dizolv2. ~~~g dizol_
male, situatiile necorespunztitoare con- varea zah5rului vasul cu amestecul re-
statate. S5 nu ui em c5 in toate prile-
spectiv se a$azg pe un foe mic se
jurile c,n~ vm interveni in stupi cu
las5 sii Siarbg incet iar cu o lingurzi
de spumuit se d u n 5 spuma strinsZi
hrgniri de necesitate sau de stirnulare
deasupra, lichidului Si se indv5rteaz52 .
trebuie F.5 intrMI~cem cum re- L;a apraape.30 de minute de fierbere,
.zult5 ~i din articolul urm2tor) in ames- timp in care compozitia se.ameste&, se
tecul f ura jelor qi preparatul PROTO-
face proba densitilii (legfirii) siropului,
FIL realizat de 1=titutul de cercetare
l5sinduse s i cad5 htr-o cea~cB cu ap5
rece o pic5turfi de sirop care pu tre-
9 productie Pentru apiculturz, Prepa-
buie, ss &fuzeze in apg ci sbSi p&treze
rat Care fi-a dovedit cu prisosintii vir-
consistenta $4 poate f i adunata Pntre
tufile curative ~i biostimulatoare. degete. Introduchd . termometml in so-
~ . . . . - . . .
.: ,,{',--'.":.-
. . . . , , . .... <:';
'-. ; : . .,.
5, ; ' : .. , -. .
$r ., .;;: . .
li
. .
. .
-
lutia care fierbe acesta va ar8ta 116'C.
Din experienfa unor ap jcultori
Imediat ce am constatat cg siropul
este legat, oprim focul qi vi l r s h li-
chidul intr-un vas curat care a fost
.:' . a~ezat in alt vas cu apg rece $i in-
. ., . ceperh mestecarea energici ~i rapid5
. . . ' B sirqului. Dupil aproape 8-10 mi-
. . nute de la inceperea amestec8rii si-
. .
_. :
ropului, acesta i ~ i schimb8 culoarea
~i incepe s8 .opung rezistenti la
LIVIU PADURE4N
' amestecare, operatie care nut r ebui e
aoprit5 sub nici un mot h deoarece
scum este momentu1 cfnd obtinem
pasta de yr bet prin ingro~are. Cind
am&epul mai este cald dar pu-
tern sg tinem in el ad5ugjm
34 ml Protofil Pentru fiecare kilogram
d e pastil. ,Prin frgmintare repetat5 cu
mina omogeniz&n pr~tofilul in mas . Matcile noi astfcl obtinute, prove-
Serbetului. pTotofilul are rolul de a ns8 din linii superioare, crescute In
cele mai bune conditii, vor f i superioare
stirnula familiile de albine in dezvol-
tarea lor ~ i ' de a combale nosernoza
care, i n uncle cazuri, poate duce la
.
unor familii de albine sau,
In a afirrna c5 nigtcile provenite prin
.de cele m ~ i rrLulte Ori> la szi3birea a+
i nt , absolut superioare
:centwltii a puterii lor, astfe2 incit i n fillor de crqtere. Sht
l-espectiv aceste familii nu m i
,dau n* pl-oductie. Serbdul , odata
obtinut se pktreaz8 'in vase di n sticl5
sau in Ijdite taptate cu hlrtie perga-
merit. Pe timpul iernii se administreazi
,
familiilor de albine in pungi de polie-
tileni cu orificii prin care albinele
:' ,ajung la serbet. , Primilvara,. qerbetul
boate f i administrat in hrgnitoarele
uluc alsturi de caib. In Serbew dat
albinelor primivara se p a t e amesteca
,qi polen conservat din timp cu zah5r
pudr2 sau miere, polenu1 putfnd s&
reprezinte la, 20-25% din greu-
tatea ~erbetului administrat.
In cazul In care densitatea nu a fost
&abiliti sau focul a fast. pe' a
tare, siropul va cristaliza pe timpul
fierberii .qi aanestecSrii, ,fapt ce duce
.la degradarea vi imposibilitatea folo-
sirii lui, In. aceasti situatie se reia
t 0t d. de la cap dgughd din nou apg.
Pentru a constata calitatea produsului
intrducem o, linguritg cu ~er bet in-
tr-un cu api rece. DupB 15 mi-
OnUte 9erbetul trebuie d se mentins
aderent, pe linguritg. .
In acest scop s-a recurs la :
1. Amputarea aripilor. S-a constatat ins2
cB tiiierea moderata nu are nici un efect,
nedeterminind schimbarea, numai In cazul
En care aripa este tliiata complet de la
bazi, matca fiind astfel mutilata.
2. Amputarea picioarelor, metoda rnai
veche, recornandata fn U.R.S.S. la inceputul
anilor 1950, a dat rezultate contradictorii.
Sint rnai multe procedee de amputare, a
unuia, a douri sau chiar a trei picioare, la
diferite nivele. Studiile lui We d m o r e
din 1932 duceau la concluzia cg numai am-
putarea rnai serioasi a unui picior ante-
rior provoacg Inlocuirea m8tcii. In anul
1957 cercetiltorul 0 r a Si PB 1 Zolthn a
fi cut un studiu rnai complex cu diferite
genuri de mutilari, asupra unor mgtci de
vbste diferite. Schimbare reuvita a mit-
cilor s-a constatat la 54O10 din familii, gO/o
a u pierit far2 a fi inlocuik, rsminind bez-
metice, 9% au produs-mlitci frir5 valoare,
crescindu-le din botci de salvare, iar restul
de 28Ol0 nu au schimbat matca. Defectul
acestei metode e cu atPt rnai eficient. cu cIt
I1 aplicam pe rnai multe familii $i incercim
a face din acest procedeu, o metod8.
3. 's-au rnai facut fncercgri in a obliga
rnatca sli-$i reducg activitatea, prin ingf-6-
direa ei i n spafii rnai restrtnse prin dife-
rite procedee, ca fmpiedicarea (Butler), izo-
larea, restrfngerea de spatiu etc., dar f i r 5
rezultate.
Personal consider oricare din aceste me-
tode, ca ceva forfat, absolut nenatural care
nici nu meritit a fi descrise fn aminuntime.
f n fine, totalitatea procedeelor expuse sub
cele trei puncte duc la degradarea $i In fi-
nal la pierderea unor mlitci de calitate. De
asemenea, se produce numai o serie foarte
micB de botci, pe lfngri faptul c5 nici un
apicultor cred c5 nu aplicri cu inima im-
picats diferitele metode de mutilare.
CercetZitorul englez C. G. B u t 1 e r, de-
finind In articolul lui din Bee World
nr. , 1i1959 procesul de Inlocuire linivtiti a
matcilor arBta c l "aceasta constti in cregle-
rea matcilor de cdtre albinele lucrtitoare, i n
prezenta mlftcii virstnice $2 in ajara peri-
oadei de roire naturalti". S a u ernis multe
ipoteze pentru explicarea acestui proces.
care poate fi datorat rnai multor cauze sau
factori, dar B u t 1 e r trage concluzia cB
,numai imputinarea substantei de matcli
cste cauza imediatti a inlocuirii mlitcilor $2
ti tofi ceilalfi factori care tind sli provoace
schimbarea mlitcilor determind i n fapt o re-
ducere a substantei de matcii". Deci albi-
nele I$i dau seama,..adicri sint informate
de defectiunea mri t c~~, datorit.5 diminutirii
producerii acestei substante de ci t re matci
$i atunci procedeaza la schimbarea ei.
Aceastil explicatie fn general este fmp5rt5-
$itti. $i astAzi.
In anii 1960-1963, pe cPnd colectoarele
de polen erau mult rnai putin efidente ca
cele de azi, am incercat $i eu colectarea
de polen. In fiecare dimineat& lnam din
polenul acelor familii care colectaserg Pn
ziua precedent5 polenul dorit, aflat En ex-
ces $i 11 administram fn sirop ' 2 :3, In sco-
pul stimularii coloniilor. Duph s5ptAmfna
a treia $i In continuare, am constatat sil
la rnai multe familii au inceput s& wa r 5
botci de schimbare linigtita. Clte 4-7 $i
c h ~a r 9 buciti. Uneori erau $i de virste
diferite. La fnceput am blinuit c?i m5tcile
sint necorespunziitoare, poate bolnave, dar r
.puiet se gBsea din bel$ug, chiar foartc
mult, familiile erau extrem de bine dezvol-
tate, puternice $i slin5toase. La un moment
dat, chiar $i citeva matci din anul fn curs,
crescute la finele lui mai. fnceputul lui
iunie, au prezentat acelea~i simptome. In
urmatorii doi ani am procedat cu citeva
familii la fel, constatlnd acelagi Penomen.
Am socotit cil acest procedeu poate fi fo-
losit de catre stuparii cu un numar rnai
redus de stupi, ca o modalitate de cre$tere\
dirijata a mritcilor, caci de la 10-15 familii
de albine se obtineau fntr-o serie 50-40
botci extrem de bine dezvoltate, In general
suficiente pentru o stupin5 de 30-40 fa-
milii de albine. Metoda are din punctul
meuy de vedere doui plirti slabe: nu se
putea planifica nici dear cu relativZi exac-
titate ziua cind $i rnai ales En cite familii,
cIte matci se vor putea recolta $i apoi era
prea mare numgrul de familii crescatoare
(nu numai 2-3). astfel c5 nu se putea face
o selectie pFea riguroasg. Sub aspectul pro-
dueiei. toate familiile cu care se lucra r&-
mlneau familii productive, deci s ub acest . -
aspect nu este nici un inconvenient.
Tot In aceea~i perioada ma ocupam foarte
activ de cresterea mBtcilor $i de productla
de 15pti$or. Cre~t eam mlitcile din ou5, pe
care le recoltam de la 3 4 familii de al-
bine care aveau matci trecute de un an
$i care In sezonul precedent fusesera re-
cordiste. Ele proveneau de la familii de
aceeavi natura ~i fntruneau $i restul cerin-
telor necesare spre a fi alese fn acest scop.
Procedam in sensul c5 puneam cite o ram5
proasprit construii4 $i Inca neins5mintata,
stropitri fn prealabil cu sirop de zahar cu
100/0 miere, In cuibul familiilor de albine
de pr8sil5. A 4-a zi le scotead pentru a nu
,
se resimti familia. De fiecare d a a cInd Si
luam o rama cu ou8 ce continea eventuat
$i citeva larve, In cazul cli matca o fnsi-,
mPnta Enci din prima zi, Pi dadearn o ram5
de la o al,ta familie bun& $i s8natoasa cU
puiet c5pgcit. Dup5 ce recoltam oulile ne-.
cesare, rama cu restul oualor $i puietul
tin2r o avezam In ~t upul de la care luasem
puietul ctip5cit. Ln 2-3 sliptamfni, dupa
prima operatie care n repetam tot la 4 zile,
am observat c5 fn rfndul acestor familii au
aparut botci, $i cil se produce fenomend
schimb5rii lini~tite. In anuJ u r d t o r , aten-
tionat fiind, cind a apHrut acelaqi fenomen,
mi-am dat seama c5 aceasta nu e o Yn-
timplare $i mi 1-am explicat In siqgurul
fel posibil. Aceste familii, dup5 circa 12
zile de la prima recoltare de ram5 cu ou5
nu au mai avut puiet tfn5r de hranit,
fiindca ou5le $i puietul tfnar care a existat
cu 12 zile fnainte a fost cap5cit $1 aproape
tot ce fnsarnfnta matca Pn 4 zile, adic5 o
ram5 stas, o scoteam. Dup5 ce lu5m cele
50-60 de ou5, o dadeam altor familii, ea
reprimind numai rame cu puiet c5pScit. Al-
binele tinere in exces provenite prin eclo-
zionare din ramele introduse, nu aveau
unde intrebuinta 15pti$orul produs de glan-
dele faringiene $i spre a-1 folosi treceau la
cre~t erea de matci, ap5rfnd un dezechilibru
' intre cantitatea de albine doici $i' cantitatea
mica de puiet larvar. Aparea o stare arti-
ficiala de roire, creat5 de apicultor. Fami-
liile cresc numai atitea botci cPte socot c3
sint in stare a le hr5ni exceptional, pentru
care motiv sint qi de o calitate deosebit5.
Dar aceste familii de pr2sil2, stimulate zil-
nic cu 250 g sipor - in cazul cri nu esista
cules - erau puternice, cu un numar mare
de albine, din care foarte multe de virsta
la care sarcina lor principal3 e producerea
hranei necesare larvelor. Nefiind Pn stup
decit foarte putine larve $i neavind ce face
cu laptirjorul produs, trebuia giisit un de-
b u ~e u $i acesta se realiza prin cre~terea
unui numar mai mare de botci, adic2 de
4-6-8, spre a sclipa de hrana carc con-
stituia o adevaratj. povar2.
Ajuns la aceast3 concluzie, am facut lc-
g2tur5 lntre cele douri manifestari si am
imaginat o mctod3 nculi de cre~tcre, c5-
reia i-am zis dirijntii, pentru cd produce
m2tci la termene dorite, din farnilii care nu
au i nsu~i rea de a fi roitoare, dar care sint
puse in nivte condifii de hranri $i popu-
latie tinar3 excesivri. Oricarc apicultor care
are de la citiva stupi la 50-60 sau chiar
100, i$i poatq creSte miitci ile cea mai
aleasri calitate, incomparabil lnai Sune cle-
cit prin orice alta metodri, far2 nici un a!t
artlficiu. Singurul lucru pc care trebuie sB-1
fac2, e s3 urn12reascri pcrioclic familiile cle
pr3silri (din 1 in 4 zilc), care sint concomi-
tent $i crescritoare, s2 tin5 o evident2 scrisii
a situatiei $i apoi, la timpul fixat sB re-
colteze, prin decupare, botcile mature, in-
-
care unul mai intensiv, seriile succedlndu-se
din 8 In 8 zile (uneori chiar din 4 h 4
zile), a1 doilea mai comod, din 12 In 12
zile. A1 treilea e mijlocul prin care stuparii
cu cftiva stupi I$i pot dubla efectiirele.
Cu circa 35-38 zile Inaintk de a avea
nevoie de botci mature, gata pentru Sntre-
buintare, d5m fiec5rei familii din care in-
tentionam a cre$te m5tci, cfte 2 rame cu
puiet c2p5cit, far5 albine, luind cite o ram5
de la douri familii bune. Tot acum e bine
s5 fie introdus5 hr5nirea cu sirop, fn care.
,
dupa procedeul aratat anterior, se pune
10-15/o polen recoltat In ziua precedent5
de la alta familie, c3ci la familiile crests-
toare nu avez5m colectoare de polen. Daca
stupii sint plasati fntr-o vatra mai lnde-
pBrtat2, astfel c2 nu pot fi vizitati zilnic,
ayezBm sub podi ~or o turt5 f5cut5 cu 20010
polen, pe care o completiim pin5 la epuizare.
Dupli 12 zile, deci cu circa 23-26 zile Inainte
de a avea nevoie de botci, proced5m la ri-
dicarea tuturor ramelor in care marea ma-
joritate a puietului este nec2p3cit sau sint
insamintate cu ouri. Aceste rame le plasam
In alte familii. S e pot inarca cu o pionez5,
pentru a le recunoarjte, pentru c5 dup5 c5-
p5cire le putem Inapoia pe rind, In schim-
bul ramelo'r cu puiet nec2pScit. Lurim apoi'
o, ram5 cu puiet clipacit Parri albine de la
familia la care am dat puietul necAp5cit
rji o punem in familia crescatoare, im-
preuna cu o ram5 cl5dit3, goalB, pe care
o stropim cu sirop. Dup5 4 zile repet2m
operatia, luind rama nous ce a fost proaspst
lns5mintata $i punind in locul ei tot una
goal5 lmpreuna cu , o raina cu puiet c5-
pricit. Hrrinim in continuare, in felul ar5-
I
tat. Dupri alte 4 zile (deci a 8-a zi c1e la
cIeclan$area cre$erii), in general apar pri-
melc botci inssmintate. Repetrim $i de data
aceasta operatia. Dupri alte 4 zile, cind
deschidem stupul spre a repeta operatia
botcile au deja larve de 2-1 zile. In even-
tualitatca c5 la controlul anterior nu am
gasit botci, acum o s5 g'iisim cu sigurantd.
Operafiunile se repet2 in continuaretot la
4 zile concomitent cu recoltarea botcilor.
Deci, socotind 12 zile de cind am dat 2 fa-
guri cu puiet c2p2cit, plus 12 zile cind ob-
serv3m botcile cu larve de 2-4 zlle. plus
10 zile pPn5 la eclozionare, fac In total 34
de zile. Ccle crescute In familiile care au
reactionat numai la a1 3-lea interval de.
trebuintindu-le dupri necesitgti.
Procedeul are in final trei vaiiante, din
4 zile, vor ecloziona la circa 38 zile de la,
pornirea cre~terii.
f N CE CONSTAU CELE TREI VARIANTE
ALE METODEI ?
f n prima, putem recolta botcile de 3-4
zile Pnc5 necZip5cite $i sZi le dfim altor fa-
milii doici spre finalizare. In acest scop, ca
qi la cre~terea miltcilor dup5 procedeele cla-
sice, organizfim familii crescatoare (doici),
Pn care a$ezsm botcile htr-un comparti-
ment, lntre 2 rame cu puiet tmar separat
. cu gratie, matca cu restul puietului fiind In
cealaltii parte a stupului. Cu acest procedeu
putem recolta la fiecare 8, zile, uneori la 4,
cite 4-8 botci, In medie 5 - 6 . La un stupar
cu mai putini stupi, o familie produce In
3 4 serii toate botcile de care are nevoie.
Un stupar cu 50-60 de stupi, lucrind con-
conlitent cu 3 familii In cre~tere, i ~ i poate
produce, de asemenea, m5tcile necesare.
fn a doua variant8 botca nu este scoasa
l a 8 zile ci la fiecare 12 zile $i este pus5
direct Intr-o colivie cu 5-6 albine, cu o
picatur5 de $erbet $i plasat5 fntr-o familie
pgstrstoare, dups regulile $tiute. DupA 2-3
zile se poate Intrebuinfa fie ca botci, fie
dup5 eclozionare ca matca tPnBr5 proasp5t
eclozionat5. Aceste m5tci se fmperecheazil
rnai repede ca cele crescute prin alte me-
tode $i hcep ouatul mai repede cu 3-4
zile, dezvolthd familii foarte puternice,
fiind $i foarte longevive.
In a treia variantii, En cazut tn care stu-
parul Oncepiitor are putini stupi $i are ne-
voie de putine m5tci imperecl~eate - de
5-6 buc5ti sau de dou5 ori atitea - pdate
' 15sa botcile fn familia sau in familiile
crescatoare, pin5 la 1-2 zile Inainte de
eclozionare, a n d cu cite o ram5 cu puiet
c5pBcit $i cu o botc5 existent6 sau altoits
pe ea, s5 formeze 5-6 nuclee de familie.
La acestea rnai adaug5 o ram5 construit6 $i
una cu provigii cu albinele ejtistente pe
ele, de la alte familii, conform tehnicilor
cunoscute. Dup5 Emperechere, nucleele sint
I folosite potrivit planului prestabilit. Fami-
lia crescstoare poate r5mine cu matca virst-
nic5, originals, cu restul puietului, a re-
zervelor, a albinelor de 15e acestea $i cu
$oat5 albina zbur5toare. completindu-i-se
tagurii lips5 cu rame cu faguri artificiali.
.Metoda propuss de mine, fiind o metod8
natural&, respect3 automat toate condifitle
d e mediu. In plus, prin hr5nirea stirnulent5
continu5, cu sir* amestecat .cu polen, in
p~ezent a unor familii puternice f5i5 pre-
dispozitie iminentl do xoire, cresclnd botci
t n num5r limitat, fiind de la Inceput supra-
alimentate, respects $i principalele condifii
pentru producerea'vnor miftci de cea rnai
aleasi3 calitate. De asemenea eSte foarte co-
mod, ma1 ales varianta a doua $i a treia,
fiind la Indemha oricsrui apicultor. Hril-
nirea stirnulent3 are un rol deosebit Ih
aplicarea acestei metode, dar pentru a asi-
gwa o calitate superioar5 trebuie s5 existe
$i un cules de intretinere, concomitent cu
un cules de polen. Singurul lucru ce poate
afecta in parte calitatea mgtcilor este tem-
peratura, rnai ales In Transilvania, dnd In
urma unui val de frig se instaleazs zile si
mai ales nopti reci. fntr-o astfel de Impre-
jurare familiile se string, putind psrasi
eventualele botci crescute la bAza ramelor
$i care In aceast5 situatie pot r5c1, depre-
ciindu-se. Cine vrea s5 creasc5, cu rezultat
asigurat, mfttci extratimpurii e nevoit s5
recurg5 la Pncalzirea electric5. Un sisiem
de Incglzire (exist5 diferite posibilitgti con-
structive), In putere variabil5 de 10-14-
18 W, in functie de temperatura exterioara,
plasat pe fundul stupului, rezolv5 total $i
aceasta problem& inclusiv dezvoltarea mult
rnai rapids a farniliei.
Putem produce matci cu sistemul expus
- u r d n d instructiunile date -, in serii
continue, timp de 2-3 luni, familia 1'8-
mfnfnd permanent activ5, cresclnd botci,
clsdind, produdnd $i miere, cind exist5 cu-
les In natura.
Precizez c5 in aplicarea acestei metode
pu trebuie. lucrat rigid. Citeva exemple :
fn indicatiile date am plecat de la premiza
c& dorim a Incepe cre~terea devreme, spre
finele lunii aprilie, spre a avea mllitci tim-
purii. Atunci trebuiesc date In prealabil
dou5 rame cu puiet $i avteptat 12 zile, ca
eclozionind s5 m5reascA $1 ma1 mult nu-
m5r d albinelor In familia crescatoare ~i
aceasta rnai ales pentru asigurarea cit rnai
bun5 a regimului termic. CInd incepem
crevterea rnai tirziu, clnd familia e bine
dezvoltat5 $i a trecut pericolul zilelor reci,
nu rnai e nevoie de int5rire $i operatiullile
de crevtere fncep direct cu faza eliminsrii
puietului tin5r. Apoi, nici respectarea ter-
menului de 4 zile nu e obligatorie. Lal fel
de bine se pot ridica 'ramele din 3 fn 3 zile
sau clnd matca nu oua in rama plasat5 de"
noi In acest scop, ci In una In care e eclo-
zionat puietul capscit sau $i-a !mp&rtit
ouale in 2 rame, atunci ne acomodam si-
tuatiei, luInd ramele In care a ouat matca
$i le fnlocuim cu un num5r egal de puiet
c5pGcit.
Supunem atentiei durnneavoastra' fndemnul ~i experienfa unui apicultor .
5
..
SPORIREA PRODUCTIEI DE CEARA,
I'
FACTOR IMPORTANT IN I
x
*
RENTABILIZAREA ST UPINEI
. . Aurel HEROAICA
Din numeroasele articole publicate
in revista ,,Apicultura in Rombnia" gi
din alte publrcatii de ~peciali~taite se
, ?tie c i dup5 miere, c e a r a este cel
de-a1 doilea pi-odus principal pe care
stuparii 41 obtin de la albine.
Din necesitatea diversific5rii pmdu-
selor a pi a ok ciit ~i pentru renbabili-
zarea apiculturii, tinirld seam5 c5
I acest pmdus arc multiple fntrebuin-
. t hi , atit in apicultur5 cit gi in dife-
rite ramuri de industrie cum ar f i :
farmaceuticg, cmmetic5, chimid, elec-
tronici, metalurgid ctc., avem ne-~oie
de cantititi mai mari de ceari care s5
rgspundi cerinlelor m m u crescindp
ale acestor ramuri.
Mai s h t inc5 stupari care, d g i au
putine familii de albine gi deci canti-
tatea de cear5 care le trebuie este
;
mult mai mic5, nu- ~i pot asigura ne-
cesarul prin forte, proprii, aceast5 si-
, tuatie datorimlu-se lipsei de preocu-
pare, atit pentru cerintele stupinei, cit
$1 pmtru c&e h e econodei naQona1e.
In acest articol vreu sti reamintesc
unele mhur i prin care s i demonsrtrez
c5 se poate obtine o cantitate rnai
mare de cear5 de la familiile noastre
de albine. Numai acordind o atentie
mai mare aceatui produs important,
fgr5 cheltuieli suplimentare, produc-
tia de ceari poate creqte sirntitor. fn-
Cepind cu revizia surnar5 de primi-
vari qi pin5 la impaclietarea pentru
iernare. putem recolta o cantitate mai
mici sau mai mare de cearz, care adu-
nat i la un loc poate s5 dea o produc-
12
tie apreciabilH de materie primli.
Personal, lucrez cu stupul R. A.
1001 cu fundurile fixe, pentru a nu
pierde prima recolt5 de ceari - r4-
z5tura (denumitii uneori cred c i im-
propriu roz5turi) - care se depune
pe fundul stupilor, indiferent de tipul
de stup cu care lucrim. Rizitura, (ro-
z5bra) in cea mai mare par k nu re-
prezinti altoeva decit cipricelele celu-
lelor din care a fost 'consumat5 mierea
de c5tre albine pe timpul iernii. Ialli
cum lucrez :
TG toamnti, formez cuibul in partea
sting5 a stupului, iar in golul rimas
dup5 diafragmi introduc pernele din
papuri. Primivara, Enainte de a face
albinele zborul de curitire, intr-o zi
mai c5lduroas5 cind albinele incep sii
ias5 din stup, fac revizia sumar5.
Ridic capacul stupului, perna care
se afl5 deasupra podigorului, podi~orul
gi apoi scot pernele care sint qezate
in partea dreapt5 a stupului. Dac5
Ximpd 'imi permite, iau fiecare ram5
in parte ~i o a$ez in partea opus5 a
cuibului, iar dac5 nu, imping toate
ramele deodat5 pin5 la marginea stu-
pului si in felul acesta nu deranjez
albinele. Mgtur fundul, adun r5zgtura
Intr-un colt qi o scot afar2 cu un
~paclu, dup5 care imping ramele la lo-
cul unde au fost inainte, iar ceara adu-
nat i o pun htr-un sac. Dac5 este ne-
voie.0 pun la uscat qi o cern, pentru
a separa r5z5tum de albinele moarte.
Pentru a-mi q d r a munca, in fie-
care toamn5, cind fac impaclietarea
familiilor de albine am grij3 s5 ung
cu puting vaseling sub speteaza rame-
lor ~i pe suprafa@ unde se agaz5 r ma ,
asffel ca albinele s5 nu rnai prupoli-
zeze qi s5 imi fie rnai ugor s5 imping
toate ramele deodat5, atunci cind tim-'
pul nu-mi permite s5 le iau pe fie-
care in pante.
In sezonul activ procedez la intro-
ducerea unui num5r sporit de faguri
artificiali pentru cladit, inlocuind fa-
gurii vechi din cuib gi beneficiind ast-
fel de trei rnari avantaje :
1 - asigur oollditii de igien5 qi de
prevenire a unor boli care ar putea
apare numai pe fagurii vechi din cuib,
dewece printr-o schimbare periodic5
si intr-un interval rnai scurt, nu se
creeaz5 conditii favorabile aparitiei
acestor boli ;
2 - asigur m cuib necesar pentru
o dezvoltare normal5 a generatiilor
succesive de albine'care vor eclozima
din faguri noi evitind posibilitatea de-
genergrii lor datoritii faguriIor vechi,
care au celule mici, subdimensionate
prin acumularea fnveli$utilor nimfale
care au ramas in celule de la gene-
ratiile eclozionate anterior ;
3 - din topirea fagurilor vechi se
obtine cea rnai importanig ca.n%itate de
cearA.
La culesurile principale folosesc
r a m clliditoare. Ce1 rnai bun proce-
deu- este acela prin care se utilizeazii
o ram5 normal5 din cuib, din care a
fost t2iat fagurele pentru topit, 12-
sindu-se numai sus, linga speteaza su-
perioar5, o flqie de aproximativ 2 cm
de faguri, pentru a atrage rnai u$or
albinele la constructia integral& a
acestuia.
Precizez c8 fnainrte de a introduce
rama cl3ditaare, o curtit gi o dezinfec-
tez iar deasupra spetaei fac un semn
cu t q, pentru *mi q u r a identifica-
rea de la prima vedere, cind ridic po-
divrul.
Rezultate bune se obtln prin intro-
ducerea ramei cliiditoare In imediata
apopiere a ramei cu puiet necliplicit,
deoarece albinele, nesuportbd gold
. .
Pntre rame, tr,&, la clAdirea- fagureiui
cu celule numai de trintor.
Nu . trebuie. neglijatii rama cl5di-
toare, pe care rnatca o irfs5minteaz5 ,
n h a i cu ouii de trintor, aSa c5 pen-
tru a nu l h a albinele s i piaxdg prear
mult timp $i s5 fac5 eforturi inutile . . .
cu cregterea puietului de trintor, fa-
gurele cl5dit trebuie t3iat chiar atunci :::,.
cind a fost construit la .jutn5tak.
..
, . .
Dac5 se las5 s3 se c5p5ceasc5 'puie-
-;
. ,
tul, la tupit 'se pierde din cantitaka '.
de cear5 datorit5 larvelor care se . '
arnestec5 cu ceara impurificind-o..
Folosind rama cliiditoare, aceasta va
fi $i un indica,tor a1 st5rii familiilor
de albine, cliidirta rapid5 ~i uniform5
a fagurelui at-Atind o &are bun5 qi un ' , .,
' cules abundent.
CearZi se rnai obtine qi din refor-
marea fagutilor rupti la extrasul \
mierii sau la transport, pe care nu tre-
buie s3-i rnai folcwirn chiar dac5 ace$-
tia nu sint prea vbechi.
La desctipiicirea fagurilor penku ex-
tragerea mierii, se adunZ .toatii ceara,
j . --,
se ,, scurge mierea, se spa12 ceara CIA
ap3, dupg -care se pune la uscat si :
apoi se p5streazZi intr-un loc adecvat, . :
pin5 la topirea ei. ,
Subliniez faptul cti toate procedcele 1:
arlitate mi sus pentru, sporirea pro- .',;;
ducfiei de, cearti vor ji aplicate : Zn .;i
complex numai familiilor puternice, clr -l ;:;, ,
multli albinii .tfntirii, cu glande cerie?.e., . 7
dezvoltate pi dacd existii un cules bun-"
de nectar pi polen.
~, .. ~
. .
Dacli se acordti atenfia corespztitzti- . :
toare acestui produs cu ocazia. tuturor:, ""
intervenfiilor- din primtivard ~i piM . .. :
toamna, la utilmul control se poate -'
obtine anud cel pu@n 1,5 kg de cearii
. ,
pe familici de albine. Obtinerea produc-
fiei de cearli rlispunde pe de o parte_::-.
unor necesittiti stringente ale ~ econo- '
miei apicole ca $i a celei nationcde iar '
pe de altd parte se constttuie c a tqz
factor important de sporire a efi~ien-
tei economice $ a rentabilittitii fiecit-
rei stupine. -
Mum cind lucrarea este de actualitate un apicultor ne face c l t w -prec/ziiri utile:
DESPRE REFORMAREA FAGURILOR $I TOPIREA GERII .
Aurel ADAMONI
I
De rnulte or2 am observat cd ceara adusti de unii stupari la fzlialele .ri
cercurile noastre aplcole este de calitate necarespunzdtoare, fiind refuzatd la acht-
zitionurs. ~Multi dintre ace$ia, Cn special fncepztorii nu cunosc unele amdtrunte
de mure importantti t n tehnica toptrii qi limpezirii cerii.
De aceea md voi referi la ctteva conditii care trebufesc respectate de clitre
fiecare aptcultor pentru a putea obfirle o ceard de calitate corespunziitoare.
I
Pregtitirea fagurilor reformati pcn-
t rp topire se face in felul urm5tor : se
sorteazli fakurii dup8 culoare, dup5
care se fiirimiteazli in buc8ti ~i se pun
ink-un vas corespunziitor cantit5tii'
lor. Peste ei se toarni api de ploaie
sau ap5 rezulbat5 din zapad5 topiti,
unde se tin la muiat 2-3 zile. fn
acest interval, in care apa se schimbti
de mai multe ori, se produce inliitu-
rarea substantelor colorate ~ ; i a sub-
stantelor neceraase, precum ~i imbina-
rea c h 5 ~ i l o r nimfelor, rezultind o
oantitate mai mare de cear*, de culoare
deschisZ ~i de calitate supefioar5.
Pentru conditionarea fagurilor, cft
$i pentru topirea cerii se Entrebuin-
teazii numai apli de ploaie sau ztipadii,
care sZi nu fi l mt contact cu obieqtele
- feroase, pentru c5 fierul proooacii sa-
ponificarea cerii.
Topi~ea fagurilor se ~ o a t e face cu
ajutorul topitorului cu abur tip A.C.A.
sau cu alte tipuri de topitoare descri-
\
se in revista noastri.
Limpezirea 'se poate face prin
strecurare prin tifon, pus in dou5 sau
pin alt material textil care si aibZi te-
kiitura suficient de rari. Strecurarea
se face intr-un alt vas din mterzal
p b t i c sau emailat. Racirea trebuie s i
fie foarte lent5, ceea ce presupune ca
vasul s i fie izolat cu vat i din sticli,
paturi reformate, saci etc.
In felul acesta se obtine o cear5 cu-
rat5, fi r& impurititi $i de bunZ cali-
tate. In cazul In care ceara nu se stre-
comb ea rimine cu impurititi qi tre-
buie retopit5 de mai multe ori pen-
tru indepartarea acestora. Fagurii re-
formati mai pot fi topiti si cu ajutorul
topitorului solar, &r daci se 1u-
creaz5 incormt c w a obtinuti contine
de multe ori unele impuritgti care-i
dau uneori un aspect inferior. De
aceea sint situatii cind se impune re-
topirea ei.
!
La topirea fagurilor reformati se mai
pt folosi vbse emailate, vase din cu-
pru, dar in nici un caz vase din font5
sau fier care innegresc ~i degradeazg
ceara.
Cu vasele ernailate ,sau din' -cupru
se procedeazs. in f ehl urmgbr : se
pune apil de ploaie care acoper5 cu un
stfat de 3-5 an fundul vasului, dup5
care se pun fagurii firimiwti in bu-
' c5ti. Vasul il pun pe foc, las ceara s5
se topeasci bine, amestecind din cind
in cind cu un fZic5let din lemn. DupZi
topire se procedeazs ca mai sus, ob-
tinind un calup omogen, curat ~i de
bun5 calitate, fiindc5 impuritatile ~i
reziduurile care au mai r5mas se dc-
pun la fundul calupului. Ele se curit5
bine cu un cutit sau cu ajutorul daltii
apicole.
DE HRANA PENTRU IERNAREA 1 STUPUL CU NUCLEE
FAMILIILOR DE ALBINE !
, mi^ MARGINEAN
! Arh. Constantin VASIWU
!
O
Referitor la. eyctragerea cu centrifuga a 4
St u~ul cu nuclee, formate
unor sect.il1r.i de miere Ji n faguri, lucrare '+ din cite o ram5 Pntreag5 Dadant, p a t e
publicatti In num5rul 12!1985 a1 revistei f fi folmit la :
noastre, consider c5 metoda este corecG. + - imperecherea matcilor
I n scopul micvorsrii volumului de muncl,
pqsonal trec ramele cu pete de miere ne- !
- pducerea de botci.
capticit2 dupl diafragml, spre searii le stro- @
Toti stuparii doresc $i vor ~3 aibg ,
pesc cu sirop de zahtir, iar albinele care i in stupinele lor familii de albine pu-
au acces In acest compartimcnt car2 mierea + ternice, sgngbase, fgrg tendinte de ro-
tn cmib. 9
~u miere mai mult5 si nisi ma-; i'ie $
P ~ Q ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ .
turata le psstrez intr-o canler5 uscatii $i t Toate aceste deziderate se pot rea-
le folosesc Pn prim2vari la lsrgirea cuibului. ! liza prin folosirea matcilor se-
, .*
Consider c2 fnlocuirea mierii in , totali- + lectionak, schhbat e la un an sau doi,
tate cu sirop de zah2r (prelucrat de albi-
n ~ l e din vai-5) este dLiun5toai-e albinelor.
! pe care le avem In permanentz la dis-
. .
Personal Inlocuiesc doar 50% din mierea O p0zitie in stupin5. Pentru aceasta 'pro-
pentru rezervele de iernare cu sirop d e i pun stupul cu 6 nuclee.
zahsr. DES CRI ~ REA STUPULUI (fig. 1 $i 2)
In anii 1970-72 am avut colegi care au f
Dimensiunile fundului stupului sint
1
iernat familiile 'de albine numai pe sirop de +
zah2r prelucrat in luna august.
i
de 495 X 432 mm. Cei 4. pereti au gro-
.'
Inca din acei ani am a~ut pri\ejuI SK simea de 20 mm. Stupul este previizut ;
const aam cci albinele au iernat pe aceastii ! CU : 5 diafragme (D) ; corniere din ta-
, : ':
miere destul de bine, cu ~~~or t al i t at e in li- ! bla gdvanizata de 8 X 8 X 0,s mrn (c) ; .. ,;:;
1,nite normale, far5 diaree, dar in prim&- 9 orificii de ventihtie (V) cu , 0 20 mm, .
varii s-au dezvoltat foarte anevoios.
i a ~p e r i t e cu sit5 $i 6 urihini~e (1, 2; '- . :: .
0 dat5 cu intensificarea crevterii puietu- i 3, 4, 5, 6).
. :
lui s-a constatat o depopulare mai accen- i Co.rniere1e se prind de fund cu ouie ' i:.,
tuat5 in familiile% iernate numai pe sirop t de geam, 5 bucgti lungi de 454 mm .':,
de zahcir iar dacii nu a apzrut un- cules ! ,qi 5 bucgti scurte de 60 mm. ,Se
, :jl,
timpuriu, de la rfichitti sau. salcie de exem- ! apoi g2urile pentru ventilatie cu 0 20
.:;.
. .
plu, aceste fnmilii au fost slab productive ! mm ~i se amperg cu sits.
. . . i .. .. . :
1 . ,.
la culesul de la salcfm I.
Peretii laterali au dimensiunile de' % - . .I:
I n anul 1972, fticind o comparatie cu co- i 3 3 5 ~ 4 9 5 ' ~ .
. .
- .
l eml meu care a iernat familiile numai pe i
Podi~oarele nucleelor au dimensiu-
sirop, am constatat cii in cuiburile fami -i nile urm2toare :
liilor mele era cu 3 4 dm? mai mult puiet
4 bucqi 55 ~ 4 9 5 .@.
+ 2 budt i 65 X 495 mm iar podi$oiuI.-ge-e-: .
In luna aprilie, 'devi la intrarea Pn iarn8 +
+ ner d dimensiImile 460x520 rnm. , , :
aveam amhdoi familii egale ca putere. +
Fiind primavhr& capricioas3 i-am reco- !
Capacul stupului de 500 X 560 W ' s e , '. : . ,
mandat s(i administreze miere familiilor lui !
tabla galvanizat3 de 015 mm- c- - '
pentru . a realiza o cit mai bun3 stimulare !
Diafragmele (D) se confecJioneazfi ,,
. ' ,
a ouatului matcii +i a 'cregterii puietului. + din d 0 ~ 5 pliici din PFL dur, lipite, de :
In concluzie consider cti nu se poate in- i 5 m.m &WS~,W (10 mm):
. -
. .
locui In totalitate mierea din rezervele de. i Cornierele sint din tab15 &!alvaniza&. .
iernare cu sirop de zal~tir, ci cel mult in de 8X8XO15 mm, prime cu cuie de
procent de 50%. iar la stimularea timpurie geam ,lungi de 320 mm.
+
a familiilor de albine este indicat sti utili- 4 Hriinitoarele care se pun la urdiniae
z5m toate cantitstile de mieI'e disponibile. f au fiecare capacitatea de 125 g.
15.
Fig. 1
-
Folosesc rame Dadant qezate pe su-
pofii, distanveri din tab15 galvanizati
de 0,5 mm. I
Fa@dele A qi B au prev~zute urdi-
niqele 1, 3 qi 5 ch scindurelele de zbor
qi de protejare a lor, iar fapdele C si
D cu urdini~ele 2, 4, 6 de asemenea
cu scindurelele de zbor ~i cele de pro-
tejare a lor (fig. 1, 2).
MODUL DE ASAMBLARE $I EXECUTIE
Se asambleaz5 cei 4 pereti de care
se prinde apoi fundul. Se prind Gbli-
teie din tab13 galvaniaat5, ou cuie de
geam, cu 2 mm rnai sus de fal pl ra-
melor, in care se apz5 ramele, astfel
ca ele s i se situeze la 15 mrn dep5r-
tare de peretii transversali qi diafrag-
me. > a
Se prind colnierele pe peretii trans-
, versali, la cotele amintite, ele tre-
buind s5 fileze cu cornierele lungi de
pe fund.
Se monteazi cite o diafraging s i se
pri* pe rind cornierele mici, impin-
gind. diafragma spre cornierele ce o
, , contureazg.
Se prinde rama de 125X 15 rnrn pe
care se sprijin5 podiqorul general.
-
Se pune capacul care .este acoperit
cu tab15 galvanizatg de 0,5 mrn gro-
sime.
S e executii apoi ggurile pentru $-
-diniqele 2, 3, 4, 5 in imediata apro-
piere a diafragmelor, pentm ca albi-
nele s& pa t 5 circula mai q o r pe dis-
tan@ lEisat8 de 15 mm pin5 la rame.
I "
Toate urdini~ek se vor fixa la pozitia
d h fatade.
Se precizeazi c5 s-a i&at distmta
de 15 mm pentru .a se qur a intro-
ducerea rarnelor cu botci qi pentruqca
albinele s2 le acopere cit rnai bine.
Pe fatadele C ~i D urdiniqele 2 si
4 qi respectiv 3 gi 5 se vor vopsi in
culori diferite, pe suprafaw cuprinsj
intre marginile scfndurelelor de zbor
~i cele ale scindurelelor de protectie,
pentru o mai bun5 orientare a albi-
nelor. De altd'el, orientarea se face gi
dup5 f oma scfndurelelor de protectie.
Hrgnitoarele se parafineaz8. -
Pentru a obvne rezultate bum, este
necesar a avea la dispozitie, pentru o
stupin5 de 30 familii de albine, 3 bu-
c5ti din aceyti stupi, fn care s5 se
f a d imperecherea mgtoilor.
Vom folosi la Tnceput stupul pentru
botci.
1. POPULAREA NUCLEELOR PENTRU
BOTCI I
Se aleg din skupin5 familii foarte
bune, recordiste, de la care se iau cele
6 rame necesare popul5rii nucleelor,
Lucrarea se va face Tn prirnele 2
zile ale infloririi salcimului qi Pn jurul
orelor 11-12, cind albinele culeg5-
toare ies masiv la cules, iar matca,
datorit5 abundentei culesului de nec-
tar, iqi va intensifica ouatul.
Vom ggsi atunci cu siguranti puiet
de 1-2 zile pe mai multe rame, unde
albinele doici qi albinele tinere se vor
afla in nmBr mare.
Se selectioneaz3 ramele ce vor fi
luate; cite 1-2 de la fiecare familie
aleas3, pe care se gheqte puiet c6-
p5cit, polen, miere qi puiet (0115) de
1-2 zile, cu care se vor popula nu-
cleele. -
Aceste rame se aqazg la stinga stu-
pului, izolat ,etanqU cu diafragme
de restul farniliei. Dac5 sint dau5 sau
chiar trei rame alese, se vor aqeza dis-
tantate la 3-4 cm una de alta qi la
fel distantate de peretele stupului gi
diafragm8.
Pentru mul ar e, peste aceste rame
se vor peria albinele tinere de pe alte
rame\cu puiet proaspat. In aceast5 lu-
ware se r ma n d 5 pulverimea cu a1p5
ciXIdut5 a . ramelor pentru ca abinele
sZi r h i n 5 toate pe rarne. Se acoper5
ou scindura podiqorului. Cele 6 rame
alese vor r5mine in stupii respectivi
pin5 spre s eq5 dnd culesul scade fn
intensitate, dup5 care ramele se trec
in nuclee.
Se acoper5 nucleele cu podiqorul $i
urdiniqele ou sita, iar pe scindura de
zbor se aqaz5 un obstacol pentru a
opri lurnina.
Asffel completat, stupul se a.cpz5 la
urnbrii, in ,w fel ca atunci cind vor
fi deschise urdini~ele, circulatia albine-
lor la cele 4 fzit..de s5 se faci f5r5 ob-
stacole.
In hrhitoare se pune past2 moale
de rniere cu amestec de polen qi se
accrper5 cu geamd-capac.
Stupul riimine asffel inchis $i a
doua zi, cu ventilatia asigurat5 pen-
tru fiecare nucleu,. prin deschiderile
de la fund $i sitele urdiniwlor.
Albinele de pe rarne, care au stat
8 ore izolate in stup vor c5ra noaptea
si a doua zi in nuclee pasta din hr5-
nitor si i ~ i vor -vedea de lucru.
FapM c5 albinele au stat 40-44
ore izolate, far5 a ie$i afar5, reduce
msiderabil depopularea nucleelor,
c^md se vor deschide urdini~ele a doua
zi.
h zilele ce urmeaz5 se vor controla
hrhitoarele qi se va vedea prin geam,
d a d rnai au nevoie de past5 pentru
a se comp1e;ta rezerva.
La contmlul pe care il vom face
dup5 4-5 zile ,ne vom da seama de
realiz5rile &btinute la fieoare nucleu
$i vom $ti pe ce cont5m.
2. POPULAREA NUCLEELOR PENTRU
IMPERECHEREA MATCILOR
Pentru o stupin5 de 30 familii de al-
bin? pe limn@ nucleele pentru botci
sint necesari inc5 3 stupi cu 6 name
pentrv imperecherea m5tcilor.
Tinind seama de modul judicios in
care au fmt preg3tit.e ramele pentru
producerea de mgtci, este de wteptat
ca pe fiecare ram% s5 se giiseasci 5-6
botci bune, reu~ite, ceea ce ar insem-
na un necesar de 24-30 de nuclee
pentru imperecherea m5tcilor pe care
le avem prin cei 4 sbupi cu 6 nuclee.
Vom fixa deci programul de folo-
sirk a m5tcilor, tinind seam5 c5 o
pafie din botci pot fi folosite ~i prin
altoire pentru schimbarea miitcilor ne-
corespunzitoare, ele urmind a se im-
perechea in familiile unde au fost al-
toite.
Pentru restul m5tcilor preg5tim ma-
terialul biologic necesar, cite o ram5
pentru fie- nucleu, marcind in stu-
pii respectivi ramele posibile de folo-
sit $i notind fn carnet, pentru o bun5
evident5 ~i unngrire a lucr5rilor ulte-
rioare.
Ramele trebuie s5 aib3 cit mai mulit
puiet c5p5cit care a fnceput s5 eclo-
zioneze rji pug care au dep&jit 3 zile,
miere qi polen, la data (ziua) cfnd s-a
hotgrit popularea nucleelor.
Aceste cerinte sfnt posibil de reali-
zat tinind seam5 c5 botca este c5p5-
cit5 la 9 zile, deci la 7 zile rnalterialul
biologic luat in atentie va fi preg5tit .
corespunz5tor.
..-- ..-..--.-..-....---- .............................................................
Stimafi cititori,
Intentionfnd s5 v6 ajutgm in direcjia 1
unei cit mi dql l ne document5ri dorim i
sA publicsm in limba romgnit volwnul 1
cu lucrdrile celui de a1 XXX-lea Congres
jubiliar aL APIMONDIA desf%$urat In j
1985 la Nagoya In Japonla. Pentru a pu- j -
tea stabili tirajul acestei lucari care i
va apare in conditii grafice de exceptie, !
vB rugam completati talonul de pe ;
verso $i expediati-1 pe adma redactiei i
noastre. considerind trirniterea /ca o pre- -i
comandg.
REDAWI A PUBLICATXILOR APICO~B i
Bucure~ti, sh. Zulius FucZk nr. 17
i
sector 2 cod 70231
,. ,
.;: . . - - , , ,Ramele alese, s e vor aveza la stinga
\~,-
..': -:' stupului, distantindu-se intre ele la
:' . . 3 cm, a p i se va peria peste ele albina
.:.' . ~. " , . . ' tin5r3 de pe o .ram$. Se deapart
.':'. ,etan!ju de restul faniiliei cu ajutorul
., , .
- . .
: : diafragmei ~i se amper2 cu sci,n.dura
.. ,
,~ : ' . de podi..or. Se mentin astfel pin5 a
; ... doua zi cind' se va incepe operatia de
.:). . decupare a botcilor din nuclee. Se al-
, - toiesc. pe rame ~i se populeaz2 nucle-
% ' ele pentru imperechere. Se amper5 ur-
, dini5ul cu sita. Hr5nitorul se ~unple
cu past5 moale de miere cu polen.
Stupul se qaz5 la umbr5, astfel ,ca
' circulatia albinelor lsa cele 4 fatete s5
se fac5 fSr2 obstacole.
Spre sear5 urdini~urile sg vor des-
.. chide.
Pe fiecare din cele 6 rame din\ stu-
pul pentru prodwcerea botcilor se vor
1
lssa 1-2 botki bune, din care m5t-
cile ce vor ieqi se vor im.perechea.
La 6-7 zile de la popularea nucle-
, elor se va controla eclozionarea miit-
cilor, iar la 15 .zile incegerea ouatu-
% lui.
In ac&st2 expunere am prezentat
detaliat ~i dmumentat stupul cu 6 nu-
clee, in scopul de a, fi cft mai usor de
executat, de inteles atit , de stuparii
avansati cit ~i d e cei incep2turi.
Mi-am in&duit s2 fac acest yucru,
bazat ~i pe faptul. c5 .in cei 46. de ani
de cind, pmctic cu dragoste ~i cu ,con-
; . . deiulU in min2 aceast5 fndeletnicire
-: am avut ocazia s5 v5d, s8. simt, ~i s2
, cunosc multe din tainele acestor mi-
nunate gize.
, . , .
I , , : , .
TALON DE ~LSCRIERE
t i tj . . i . .
I!.
. . . . . . . . . .
i ! .
i i ' NUMELE i
I ' :
ii . . [ PRENUMELE : . . . . . . . i
1 ; . :
,
. . . . . . . . . .
:
i Str. nr.- i
- : .
1 . i LOCALITATEA . . . . . . . . . . i
I i
j : / WDUL . . 1. . . /
1 : . . .
. , . . j JUDETUL Telefon /
Sa' construlm singuri un
IZOLATOR DE
~asil'e BAZILIUC
Izolatorul de mate3 conceput de
mine poate inlocui cu succes diafragma
Hanemann (fig. 1).
Modul de utilizare : se a~az2 izola-
torul pe fagurele unde 3e afl5 mtca
b2trin5 si se apm2 pin2 cind nu rnai
exist5 nici un spatiu de i e~i r e de sub
izolator, iar albinele pot circula nes-
tingherite de sub el.
Acest izohtor se poate folosi pen-
tru orice tip de ram5 in urmstoarele
situatii :
- cind este cules bun de nectar, la
familii - puternice, ' se izoleazii matca,
pentru a da posibilitule albinelor cle
a culege nectar mai mult ;
- in vederea restringerii omtului
mlitcii pentru ca familiu sii nu inlre
in frigurile roitului ;
- in cazul unei familii bezmetice
se ia o matcli cu citeva albine ~i se
introduce sub izolator, bineinteles
duph efectuarea la familia respectivli
a procedurilor cunoscute de apicultor.
Se introduce apoi rama in stupul res-
pectiv unde se va fine 2-3 zile, dupii
care se elibereaza rnatca cu albinele ce
o insotesc ;
- in cam1 dnd apicultorpl lucrehzli
In ture (12/24 .ore), el izoleaza matca
la familia predispusli roirii, aslfel sal-
vind pierderea roiului ;i a nectarului
pe care il iau albinele cind roiesc ;i
nu pot fi prime.
Avantajele acestui izolator sint ur-
m5toarele :
1 - pretul de cost este mai redus
,
decit cel al diafragmei Iqanemann ;
2 - durata folosirii izolatorului este
muM mai mare iar dac5 este confec-
tionat din material inox, nu are
moarte;
. Din istoria apicdl$urii
HRISOAVE - '
APlCOLE. DOMNE$Tl . -
sp? exterior ~i ele au dus in alte @ri
faima $i cinstea de care dadeau 'do-
vadii gospodarii romdni. In , vederea
stimuliirii produciltorilor ~i ap2Zx5rii
. .
-
I
19
i
, ,
. , .
:, . .
"
! . ~,
. . . . , . ,
/ . . , .
. . .
- i -
. .
. - - --- . .--- ..
! .. . ' . <. . .
i-
-. ,
.I. ..
. , ., ,. - .,
., .~ .
. .
, . ; . , .. . . . .
. '
;,.:.. :.
i . .' ,>. ' .
; .:
1 ,:.:. . , .
- -
pe-- pristicari sil nu-i tulbure nimeni"
j.;;:!
. - . .
(idem, act 69).
I , . , . .
,+.
...
: .: Tot de la St ef an cel hlare p5str5m
:,:: -. un act din 1466 iulie 9, Sucmva, prin
, .
care .se acord5 m3n5stirii Pmbota ,,ju-
. .. miitate- din ceara adunatli de la Tirgul
.
I
Frumos $i berbeniFele de miere din
, . zeciuiala care 'se va strfnge din satele
1 '
> - _
ei de la Botne". Pentru a-i stimula pe
albinari sii produc5 mai mult d8 po-
runc5 in acelqi act ca ,,nimeni sli nu
aha treabti cu ea (prisaca de la Vi-
soca) nici cu oamenzi lor" (idem, act
138). ,
Nu numai pe stuparii mai bogati Ti
; ocrotqte domnul, ci $i pe EncepBtori,
fie c5 e vorba de o persoani sau de
o instituue, dgruindu-le teren ,,ca s e - ~i
faCii pe locul acela prisacti" (idem, act
142).
Pana diaconului Coresi Pnregistreaz5 -
porunca domnului Radu de la Af u-
mafi care, in, 1525 septembrie 8, la
Tirgoviqte, iriargte episcopiei din Bu-
ziu, printre altele, $i ,,I5 vedre de
miere" (D.R.H. seria B, Tara Romfi-
neasci, vol. 11, p. 457).
Mierea constituia pe atunci un mi$-
loc obiqnuit de pla.ti, de la care nici
I . voievozii nu erau scutiti, cind visk-
riile lor s'ecituiau.
Un alt voievod care se WurcS cu
: - plata in natur2 este Radu Paisie care,
j . .,. :prink-un act din 1536 iulie 17, Bucu-
:. '. , , . . q t i , dB m5nZktirii Snagbv, printre
altele, ,,in fiecare an... $i miere, zece
I
uedere" (,Documente privind istoria
RMnbnieiu - prescurtat D.I.R., vol.
11, Tars RomAneasc3, act 210).
Hr i dvel e ne infBtiveaz5 o stare de
\ .
1.
spirit favorabilg acestei kupatii pa$-
,, . nice s i i-entabile. Organizarile hciale
/!! . de at,unci erau canalizate in vederea
ii, ' . ,;specializ3riiU qi Pnfiinprii de . pris3ci
, .
. .
1:;
.. mari, bamte pe .o eficinv sporit5. Ne
indic3 acest fapt denumirile zipioole pe
I care le-au luat satele, locurile unde se
1 ' .: practioa stup3ritul : ,,prisaca de la
1 . '
Fundu, dincolo de Siret ..., $i grisaca Co-
i . .
zia, de la Bohotin ..., prisaca de la It-
: chilu (D.R.H., Moldova 11, act. 107),
,,pisaca lui David ... pi prisaca de la
I I
Visoca" (idem; act 138), ,,prisaca Eui
Ivanco @ prisaca Zagornei, @aca de
la Covmna", mosia PrisB&i de jos,
sattd Albina (Actele de furndatie si
proprietate ... Bucurgti 1904, p. 241).
Chiar ~i numele apicdtorilor au Em-
purnutzit cuvinte ce denmesc inde-
letnicirilor h r : comisul qerban Pri-
sdceanu din Scaulnul Craiovei, postel-
nicul Constantin Prisliceanul, Albi-
nescu Coststandin din BBrbBksti;-VPl-
cea (Comori arhivistice vilcene, vol. 11, ,
act 1399). /
Deprim cu indeletnicirile 'sale, ro-
miinul a ajluns pin5 a se pierde
intre albinele sale ~i identifica cu ele
$i-n nurne qi-n viata de toate zilele.
e mn i i romfini au inteles aceast5 pa-
siune $i au favorizat* vtiind c8 au de
ci~tigat $i ei, qi tara.
Cuvintul voievodului Alexandru
Ilia? are putere de lege cind imputer-
nicqte pe Athanasie mitropolitul Su-
cevei s5-qi apere hotarul pris5cii sale
de la Bac5u : ,,Si nimeni sti nu in-
drZizneascb a merge acolo sli pascli vi-
tele sau sii taie lemne ... Iar cine se va
afla tiiind lemne sau urnblind cu vi-
tele, sii se ia de la el tot ce va fi avind,
numai sii-1 lme go1 (D.R.H., Moldova,
vol. 21, act 163).
Alti domni, dimptriv3, au avut
griji sB inrobeasca ~i s8 s p o l i e z e , ~
albinari.' Aflim de acest fapt din
,,Letopisetul Tgrii Rombnqti in sec.
a1 XVI-leau : ,Mihnea-vodii... au m i
adaos On tarZ un bir ce i-au zi s nd-
pqte. Ti au PUS pre ro$ii u n bir foarte
mare ; $i pre megi&i gtileatii de pQine
p i dijma din stupi un stup" (Literatura
rom&n5 veche, Ed. Tineretului, Ly-
ceum, p. 233).
De ~ i sint acte oficiale, purtind m-
nstura si gindurile exclusive ale' dom-
nilor, seci prin relatarea faptelor sau
normelor pe care le stabilesc, unele
dintre aceste hrisoave. au exprim5ri
alese pe alocuri, ~i nuantate, de mul k
ori pline fiind de poezie $i elegantg
literara.
Statornicul nostru colaborator Sorin BODOLEA, redactor la Institutu1
International de Tehnologie gi Economie Apicolil a1 APIMONDIA a realbzaf un.
reugit $i interesant interviu cu un harnic $i priceput apicultor care este dmpo-
trivil $i un foarte talentat $i unanim apreciat bariton a1 prestigioasei OPERE din ,-
capitala Moldovei. Am fi wt ut intitula interviul ,,CONFLUENTE : ARTA -
APICULTURA" dar-ytiut fiind faptul cH un cm nu se poate realiza deplin in
apicultur5, in arts, in $tiin45 sau in oricare alt domeniu nici inti-o intreagfi via@
decit punind la temelia a tot ceea ce face 0 IIuternicH pasiune, o aleass abnegatie
$i nlults dHruire de sine am pftstrat titlul initial propus redactiei de autor :
Sfirgitul unei toamne fru-
moase se inst5pinise peste
Iayul copil5riei . mele. Xlg
intorceam aici pentru a cu-
noagte un om care de 30 d&
ani slujegte cu devotament
scena Operei Roni6ne din
Iagi f5cind in acelagi timp
dintr-o alt5 mare pasiune
- apicultura - o fndeletni-
cire de-o viatii. Pe baritonul
Ion H u mi t 5, am avut pri-
lejul de a-1 intilni - dup5
ce cu o sear5 inainte 1-am
urm5rit ~e sccn5 In distri-
butia spectacolului cu opera
,,Alexandru L5pu$neanuu - la
sediul filialei lagi a Asocia-
tiei Crescjtorilor de Albine
clin Romgnia. Tinip de douj ,
ore, m-am aflat in fata unui
om de elfvat5 cultur5> pasionat rji reputat
apicultor, preocupat in mod egal de sluji-
rea cu abnegatie a scenei care 1-a lansat,
cit gi dc desfS$urarea unei activiati sus-
tinute pe t5rimul apiculturii.
- Stimate Ion Humits, sinteti membru
fondator a1 Operei Romlne din I a ~i , .care
in luna noiembrie, anul trecut, $i-a anlvcr-
sat trei decenii de existents. Cum ati ajuns
pe scena liric5 ic$ean?i, dumneavoastrft, ab-
solventul unei facultgti tie zootehnie?
- Am s5 incep prin a v5 mgrturisi c5 de
copil am fost st5pinit de dou5 mari pasiuni
care mi-au insotit apoi toat5 viata - mu-
zica $i apicultura -, domenii pentru care
cducatia mea a inceput In familie, foarte
de timpuriu. TaGl mey Zaharia Hu-
mit5, avea pe ling8 o qoce minunat3 care
incinta pe asculutori $i o statornic8 pasiune
pentru stupina sa de la Lugoj.
- mniltean? Viata v-a purtat deci pagii
spre plaiurile moldovene de care ati ramas
atasat ...
-% Este adev8rat c5 m5 trag dintr-o familie
de b5n5feni. Din aceste locuri au mai pornit
multe nume cunoscute fn muzica romP-
neasc5, cum au fost de pild5 muzicienii Ti-
beriu $i Mihai B r e d i c e a n u $i, ca s5
dau doar' un singur exemplu . ,
de tenor cu voce liric5 cu
timbru strrilucitor - Traian
G r o z 5 v e s c u marele solist
a1 Operelor din Cluj gi Vie-
na. Nu cred c5 este lipsit de
important2 s5 amintesc cB
In Banat, Snc5 acum 111 ani,
la Buziav s-a petrecut statua-
rea primei asociatii de api-
cultor5 din teritoriul nostru.
Astfel se explic5 poate, prjn
influenta mediului, cele dou5
pasiuni statornice ale tata-
lui meu, pasiuni sau preocu-
piiri care mi-au marcat pu- '
ternic co~il5ria si adoles-
centa. In timpul studentiei,
la facultatea de zootehnie,
la Arad, am urmat in pa-
ralel $i Cursurile Scolii populare de art& .
gi am activat in corul Filarmonicii ar5dene.
,.
Am fost repartizat ca absolvent a1 facul-
tfitii la Iagi, unde mi-am inceput cariera ,.'
de cadru didactic a1 Institutului agronotmc. ,-@''"
Viata muzlcal5 bogat5 a acestui importat~t -,
centru de cultur5 imi st5pinea ins5 din ce . ,
ip ce mai puternic sufletul ~i ... prima mea
profesie, cronologic vorbind, a dat intiietate
pasiunii pentru scena operei. Am devenit
din nou student, la Conservator, dfndti-mi
seama cu timpul c5 de fapt nu este necesar
s5 aleg intre cele doua pasiuni gi profesii
deoarece se completau $i se sprijjneau fn
modul cel'mai fericit.
- Se pot completa? Cft se pot fntilni
inteleg, dar... , - .
- In apiculturg am g5sit mereu refugiul.
oaza de linigte necesar5 perioadelor de pre- . .
gatire intens5 a unui nou spectacol, a unui ;'
nou roll cadrul de meditatie la cea mar,.-
adecvat5 modalitate de reliefare a carac-
terului unui nou personaj, de transpunere
fn linie melodic& a acestuia. Aici, f n pri-
saca din apropierea Iqului, fmf regbesc
puterile dup5 marea fncordare pe care o
presupune transpunerea scenic3 a unei par-
tituri de oper5. $1 mai este un aspect pe
1 - . ! - . . .
. .
*I.\ .:
. 7:
..->. . -
4 . , -
, .
; , -. 8 : ..
!; .q;.
. . care unii II bagatelizead ... stupina mi-a ofe-
.
rit nu doar linivte $i reg&ire In clipele de
i i q deoqbit efort psihic, ci gi un plus de vi-
: . . goare, de robustete prin tot ceea ce am
. .
. , obtinut gi am consumat de la proprii mei
stupi.
. . ,
- FHrg d c i o jncercare de a vP. m5guli
$i nici din dorinta de a vil face un compli-
ment de 'circumstantti, voi spune t ot u~i c& am
. '
in fats un om de o vitalitate $i o prezent5
.
de spirit deosebite, un om pe care imi este
greu a- 1 'cred c l se apropie de virsta pen-
sion5rii. Cite roluri ati interpretat in ca-
riera dumneavoastr5 artistic5 ?
- Sa nu vti mire, le qtiu exact n u d -
rul. SPnt 64 de roluri, In aproape 2 000 d a
spectacole sustinute atlt fn tart5 cEt $i En
turnee peste hotare. $i v& ~i spun cB
in permanent% am cButat' $i Pn prezent caut
sii gdsesc $i sti-mi Pnsugesc cele rnai po-
trivite modalithti de realizare scenic& a
personajului abordat, Imbuntitatind linia
melodic&, folosind noi subtiliati ale aces-
teia. SB gtifi cti un interpret de oped are
de InvBtat toata viata dacti vrea sB nu-si
dezamBgeascB publicul, s5-i dGruiasc5 in-
terpretari care mai ffrziu sB fie purtate
tainic Pn suflet, ca o iluminal'e $i o bucu-
rie a spiritualit5tii $i sensibilitgtii fiectirui
spectator.
- Revin la apiculturg, d c i i n discutia
noastra pasiunile se impletesc. In acest do-
meniu, ce credeti, s-a spus totul?
- Nu, nici aici nu s-a epuizat subiectul
$i nu se va epuiza curlnd, In primul rfnd
din cauzil cG gi ele, albinele, evoluead in
Pncercarea permanent5 de adaptare la con-
'ditiile de mediu care s e rnai schimbG, In
!. lupta lor continua Impotriva bolilor $i
I d&un&torilor care rZIv5gesc $i uneori pun
i
. ,.
capat scurtei dar superb organizatei vieti. a
.
! ..%,
- . .stupului. lmi place sB fiu $i In acest do-
i'
- . meniu la curent cu tot ce apare nou En
literatura de .specialitate, dar Pn mod deo-
i/ " '
sebit sint preocupat de aplicatiile produse-
1 : lor apicole Pn medicins..
h,
- ;V5 preocupl problemele apiterapiei ?
Nu di,.se.pare c5 faceti cumva oarecari con-
1; cesii unei'mode ?
- Nu, nici nu poate f i vorba de o mod&,
cind referirile la tratamente pe bazl de
produse apicole coboar5 de-a dungul tim-
pului plnB la vechile civilizatii antice. Nu,
acesta este un lucru foarte serios. Eu am
participat deseori la simpozioane medicale
organizate de Uniunea Stiintelor Medicale
- filiala I a ~i , unde am prezentat comuni-
d r i legate de probleme ale apiterapiei. Un
alt aspect care mti preocup3 este cel legat
de analiza calitativg a mierii, rnai ales sub
aspectul calitatilor organoleptice.
- $titi c5 la Editura Apimondia se afls
sub tipar o lucrare tradus5 din limba fran-
ced, intitulata "Gustul mierii': care tra-
t ea3 tocmai subiectul degustBrilor $i con-
cursurilor de *miere? Ce parere aveti, cum
va f i primit2 ?
- Daca lucrarea va rBspunde exigentelor
celor interesati de apicultur6 in general $i
de produsul principal a1 apiculturi~ - mie-
rea In mod special, atunci cu sigurantB va
fi apreciat.3. Daca nu mB h$el, este prima
aparitie In limba rom&nB a unei cAGi de
acest gen.
- Este intradevsr o premiers $i aceasta.
Stimate Ion Humit5 am aflat cZL avefi mul-
tumirea sli vedeti cele douH pasiuni ale
dumneavoastra transmise rnai departe in
familie.
- Era de presupus cil aqa se va htfm-
pla. Fiica mea, Gilda, a mo~tenit de la
mine $i dragostea pentru sceni $i Pnde-
mlnarea in ale apiculturii. Ea m-a Ensotit
de micti, pot spune chiar cB a crexut b
opera gi, deopotrivti, Pn stupin%. Este stu-
dentti la Conservator $i a debutat deja pe
scena liricti a Ia$ului, iar ca apicultoare, sS
nu v& inire, fngrijevte tot atitia stupi cPt
$i tat31 ei - 30. $i afirm cu toaG convin-
gerea cti amlndouti lucmrile le face cu
dBruire $i seriozitate. $i s5 mai $titi dum-
neavoastrd c& $i sotia mea Imi este un
foarte pretios ajutor Pn lucrarile de la stu-
ping.
- Ce ginduri d e vitior aveti ?
- Voi continua bineinteles sB cint pe
scena 'iegeanz. Voi ramlne pe ma1 departe
un colaborator statornic a1 operei $i sper
cB voi mai face roluri frumoase. Apoi, voi
consacra mult timp cercului apicol munici-
pal I q i a1 cBrui prevedinte slnt incB de la
Pnfiintare, acum 29 de ani, precum qi activi-
tdtilor filialei judefene A.C.A. a1 carui vice-
pregedinte sPnt. Voi lucra Impreung cu fiica
mea $i sotia la stupin5 $i mil voi dedica
constant preocupilrilor mele legate de api-
terapie. Precum vedeti, multe proiecte. Ia-
ca s l fiu sincer, acum imediat, mi3 voi
gr5bi l a repetitie, reinnoind invitatia pentru
dumneavoastrB $i toti cei ce iubesc muzica
de opera de a fi prezenti la cPt rnai multe
spectacole ale operei ieqene de care m5 simt
legat sufletegte prin cele rnai trainice $i fru-
moase amintiri.
- Iar eu voi incheia discutia cu dum-
neavoash.5 multumindu-vl $i exprimindu-n~i
convingerea cri am cunoscut un om care
$-a vazut visul implinit - intilnirea n
douH mari pasiuni ($i totodat5 dou5 auten-
tice reu~ite) nutrite de s t ~ d a n i a consta~ltli
de a dsrui semenilor cite ceva dintr-o str5-
veche $i definitiva triads ;- cea a binelui,
a frumosului $i a adevlrului. $i voi dta,
fie-mi iertata indiscretia, dintr-o scrisoare
a dumneavoastrg catre Redactia revistei
noastre dous rinduri referitoare la apicul-
turB care m-au impresionat ~ut er ni c : ,NE
CARE NE-AM LEGAT PRIN TOATA
FIIN'J'A NOASTRA".
Mai multi apicultori s-au adresat- cu
scrisori -rqdactiei, solictfnd consultatii ju-
ridice cu privire la modul de acordare
a vetrei de stupine. .
Informgm pe toti apicultbrii c5 in
anul 1980 a fost elaborat ordinul comun
a1 Ministerului Agriculturii nr. 74, CO-
mitetului pentru Problemele Consiliilor
Populare nr. 28. Uniunea Nationals a cb-
operativelor agricole de productie nr. 22
$1 Ministerului Economiei Forestiere $i
Materialelor de Cbnstructii * nr. 1132,, pri-
vind atribuirea de vetre.de stupin5 uni-
tatilor socialiste cu sector apicol $i api-
cultorilor persoane fizice membrii ai
Asociatiei CrescBtorilor , de Albine.
La 'pct. 1 a1 ordinului comun se a r a a
,,Unitstile agricole de stat, inspectoratele
silvice judetene, birourile sau dupg caz,
comitetele executive ale consiliilor popu-
Unitgtile agricole de stat, biroufle sau
dup5 caz, comitetele executive ale con-
siliilor populare comynale, or&Bne$ti
munic~pale $i cooperativele agricole de
productie pot acorda fn folosing pe o
durat5 de un an, pentru vatr3 de stu-
ping, terenuri improprii culturilor agri-
cole $i In perimetrul plantatiilor pomi-
cole, In conditii care s3 nu dziuneze pro:
ductiei acestora.
Inspectoratele silvice judetene pot
~cor da in folosintzi pe duratA de un an.
pentru vatra de stupinti, terenuri im-
proprii culturilor silvice $i la liziera
pgdurii, cu conditia s5 nu fie stlnjenit5
demoltarea nornlalg a arboretelor.
Vatra de stupin3 se acord5 numai pe
baza recomandsrii date de filiala A.C.A.
din judetul in care apicultorul &i are
domiciliu $i in mod obligatoriu' trebuie
1 late comunaie, oragenegti ~i municipale s3 prezink certificatul de s3nBtate a1 fa- 9
precum $i cooperativele agricole de pro- miliilor de albine, eliberate de organul
$
6
( ductie, pot acorda in folosinfa temwrarfi ranitar-veterinar in raza c5ruia se afl5
f
6 fBr5 plats, la cerere, pe duratfi deter- stupina. %
8 minatii, pe bazB de contract. unifitilor Contractul de folosint5 temporax-5 a 8
socialiste $i membrilor A.C.A., teren pen-
t ru vatrg de stupins in conditiile ordi-
nului comun sus amintit, cu resaectarea
dispozitiilor Legii 59/74 cu privire la
fondul financiar $i Srfi a afecta pro-
ductia agricolfi sau silvic5".
Suprafata de teren pentru vatra de
stupin5 se stabile~te luhdu-se in calcul
pins la cel mult 5 m2 pentru fiecare
stqp, fEir5 a de&i 800 m2 pentru fie-
care stupin3 apartinfnd unit5tilor socia-
liste $i 400 .m2 pentru fiecare stupin5
proprietatea apicultorilor persoane fizice
membri ai A.C.A.
terenului pentru vatra de stupins se in-
cheie pe un an calendaristic ~i poate fi
fielungit pentru anul urmstor p h 8 .$
cel rn h i tirziu la data de 1 octmbrie' a
anulai in curs.
Pe terenurile vetre de stupin& pot fi
amplasate, In scopul servirii stupinei nu-
mai cabane tip ,Apicolau, platforme mo-
bile rulote $i ad5pSitoare.
Pentru protejarea stupinei se pot exe-
cuta imprejmuiri ugoare.
Alexandru NICOLAE
Consilier juridic -9ef
* Denumirea actual5 : Ministerul gilvi-
! culturii.
% .
Cfteva ginduri $i mcirturisiri ale unei tinere apicultoare;
Pasiunea invinge dificultd~ile
,
Elena Ramona ROTARU
Elev5 Pn clasa a XII-a B la Liceul apicol Bilneasa. Bucure~ti
h conformitate cu neua orientare florilor $i zhi sl esc un produs de le-
privind integrarea organic8 a inv5t5- gends - mierea.
mintului cu cercetarea qi producpa, h familia mea o preooupare pentru
elevii Liceului apicol de pe pl a t f om crgterea albinelor nu a avut-o nimeari,
b p l e x u l u i apicol B 5 mw a1 Aso- ins5, de mic8, dulceata mierii m-a
ciatiei Cresciitorilor de Albine au la atras, iar albina m-a vrtijit, m-a fer-
dispozitie multiple mijloace de in- meat , chiar m-a uirnit cu puterea qi
struire practics, atit la stupina liceu- hamicia ei. fi priveam zborurile, opri-
lui, cit $i la fermele Insti~tutului de rile si mi~c5rile ei pe flori, i-am sim-
cercetare $i produc$ie pentru apiml-, tit ~i fnepitura. Aflasem din povesti-I
t
tur4, ale 1.A.S.-ului MogoSoaia, la cen- rile bunicului cum a f6cut de stxajB
I
trul zonal apicol de la Tulcea si h omului de aici, cu PntepAtm ei, &I-
cadrul Chmbinatului apiool. potriva tiltarilor $i a, altor ~ v ~ t o r i .
Dupii terminarea cursurilor de hv5- Abia a m , fn liceu, am r q i t sg
i
t h h t nt 115 iunie, noi e wi i clasehr
deseopiir c5 familia de albine este B
i
a XI-a am fast repartizati pentru buns
adevarats uzin5 care procur5 din na-
I desffqurare a practicii apicole, dup2
tura materia prim% Pe care 0 p ~ l u -
I p~f er i nt e in de ,pr&enien@ la read oferindu-ne o dive~sitate de
'i f eme apicole $i 1.A.S.-uri. Aceass ~~~e. Dincolo de fnchipuirile mele
1 ;
_ repaeizare a fast fgcua ou mult dis-
de copil S-a %rezit curiozitatea c ~ n w -
; cernbi nt , d~ cgtre tovarii~a p o f . i w.
terii cit mai aprofundate a viepi $i
:
Oltea Scorneicc pentru a f i p q i ~I-I
activistii familiei de albine.
contact direct cu problernatica prac- Vecinul bunicilor mei, din- m-
ticii qi pentru a ne verifioa o bmii mung cu nurne de trandafir sabatic
parte, din cuno~tintele Pnsu$ite la de pe malul Dungrii, Moqu Bicu, uxn
cu1-3~14 +i din cartile de specialitate. il poanenim, s-a fndeletnicit $i ou
Aceste ciirti, rod a1 unei indelungate crgterea albinelor. Acum, in vfrst2i ck
si fruotuoase practici, mu a l e l e 86 de ani dsiruie~te cu generozitate din
noastre de specialitate (,,Tehnologia i nvsmi nt el e ~i intelepciunea sa pen-
cregterii albinelorc', ,,Manualul apicul- tru mintile noastre iscoditoare. $i la
,
7 torului", ,,Baza melifer2iU qi ,,Utilaje gi
aceasta v i r s ~ mg asculG cu inkres
conarucpi apicole"), elaborate cu con-
Si Uneori chiar discutiim aprins despre
'curs~ul speciali$tilor din platforma api-
- cola Bgneasa, ne sht de mare folos.
ceea ce invat eu despre api dt ur a din
!
Qrele de curs, rnaterialele didactice,
tam noastrg. 11 pot m~mi fnv%abr $
vizita la ferma scolii $i .la Casa me- in ale albinsritului $i & el pot f i nu-
morid8 ,,Tudor Argheziu, au trezit miti multi altii care au o pr&icil 'in-
curiozitatea, dorinta qi mai mare de deIuargaGi qi care au fnvgpt ~i pe altii
cun-tere a vietii albinelor, aceste mi- rnai tineri di n-fai nel vietii albinelor.
nuni cu aripioare care culeg esenta Timpul s-a saurs repede, ,de la primii
> . a. -
. 9-
p a ~ i $n studierea apiculturii, pin5 la
hatarirea de a mii dedica ei.
Practica despre care am vorbit mai
inainte urma s5 o fac la Tulcea, in
punctul Bididia, la o unitate speciali-
zag pentru crqterea miitxilor. Amlo
a prins viatii tot ceea ce auzisem de
la tovarg~ii profesori $i tot ceea ce
cartile imi destiinuiserri. Timp de o
lung de zile albinele au fost atit pen-
tru mine cit $i pentru colegii si cole-
gele mele, o mare atractie care s-a
.manifestat prin raminerea la stupin5
~i dup5 orele de program. Practica
ne-a fost indrumat5 de tovarikja in-
ginerii Aurelia Chirilti $i apicultorul
Paul Batiog, fost elev $i absolvent a1
liceului unde Jnviit ~i eu.
fn Dobrogea, albiniiritul a gki t din-
totdeauna conditii dintre cele mai
bune, fiind favorizat de p5durile bo-
gate de tei $i de abundenw finetehr
naturale. Inforrnatii despre crqterea
albinelor fn teritoriul provinciei dintre
Dunire si Marea Neagrii ni le-a l h t
Ion I o n e s c u d e l a Br a d , cu
prilejvl c515toriei de studii pe care a
inkreprins-o in Dobrogea anilor 1850.
El nota cZi la romhi i din nordul Do-
brogei apicultura era m a din ooupa-
tiile principale, datorit5 p5durilor cu
,milioane de teiu.
Dup5 cum ne-a informat apiculto-
rul Paul Batiog, punctul Bididia func-
tioneazii de anul trecut cu stupin5 si
unitate de cregtere a m5tcilor apax$i-
n h d Institutului de cercetare gi pro-
ductie pentru apiculltur8. Situat la
5 km de Tuloea, la, poalele unui deal
cu o altitudine de 200 m stupina are
in prezent un n m5 r de 160 familii de
albine ~i 1000 nuclee. fncepind cu mu1
1987 amlo se va construi un centru
modern pentru cre~terea mgtcilor, o
adevZrat3 statie-pilot de cercetare $i
productie.
Acolo a fost prima &ti cfnd am
umblat singur5 fntrun stup cu al-
bine. Aveam s5 desoopgr cu proprii
mei ochi frumusetea muncii far5 r5-
gaz a albinelor care aduceau aurul
florilor in stup.
La prima intep5turH m-am speriat
putin, dar apoi m-am obipuit,' sim-
tindu-m5 dup5 wi, timq ca g n ade;
v5rat apicultor. I .
. . .
Zilele de practic5 incepeau' la orele'
.
8 dimineata 'gi se desfiqumu in f e kl I;-. .
m5 t o r : fiecare dintre noi, adic5 . . s. . ,
elevele practicante aveam de efectuat , - - (.
diferite l,ucr&ri de intretinere gi cer - . . ...
c&re - controlul stupilor gi nuclke-
'
lor, pregiitirea dopurilor de plastic si
aqezarea lor pe leaturi de cite 15, con-
fectionarea locqurilor pentru botci, ..
lipirea .acestbra pe leaturi cu ajutorul
cutitelor apicole Pncinse, transvazarea ( - '
. .
larvelor (din celulele de pe rame) fn . :
botcile preg5tite cu ajutorul unei lan- . '''.,;
tete, sortarea botcilor acceptate ~i in- . :
trodwerea in izolatoare intre gratiile . :.
Hanemann, introducerea a cite cinci . ',
albine lucriitoare gi o matc5 in cqt i , .,
Zander, controlul cu~tilor Zander, urn-
plerea acesbora cu gerbet, marcarea . : ,',, .
m5tcilor, preggtirea siropului pentru % j:
albinele lucrstoare, cornasarea, intro- : 'r ~i
ducerea cwtilor Zander in izolatoare ;;
intre gratiile Hanemann, qezarea la 2;:
maturare apoi introducerea in nuclee, . . ..-'I .
.,,.
marcarea si livrarea m5tcilor Pn co- .:,.' :
livii de lernn cu qerbet si '7-12 al- . , .' i;
bine lucr5toax-e ... operatimi pe care le .;,i;?
./:; 2
indeplinearn cu pasiune dar $i cu o E--
decsebit5 atentie. . . .
,r:? ;
Mai sus pe deal, un p5dur;r ' care
;::
#. ,..
avea citiva stupi venea $i mai .furau , ,- .- ?. .
din meseria noastrii. &e @ndri' eram .
c5 putearn fmpiirti$i altcuiva din cu-
nqtintele noastre.
., -. .- :
. ,-.-: .
. . . , - . .
Acele zile minunte de varA,: lorn-
rile pitorqti unde ne-am desf5gurat
practica vor r5mfne nqterse din - ., .
amintirea mea. Ori de cite, ori voi . .. . '
-privi o #in3 zburind sau poposind
pe o floare'pentru a-i culege nectarul , ~' ,.
si polenul, imi voi retine respiratia ca : . ,a,,-
inchingcivne pen8tru $eSnicia trudei ei,.
.
A fost un Pnceput frumos, dificil $i
wi onant , ocazie cu care, am fnv5t.t
c5 viata trebuie conceputZ conform
principiul,ui muncii pline de abnega-
tie gi dgruire asa ca cea a albinelor,
in armonie ~i cooperare.
INTERES $1 PREOCUPARE PENTRU APiCULTLlRA .
B W N ~ ~ T E A N ~
I
Vasile POPESCU
Pregedintele Cercului apicol municipal Timi~oara .
Preocuparea sustinutg a apicultorilor din
zona de vest a t5rii noastre pentru continua
perfectionare a tehnologiilor destinate spo-
ririi productiilor $i cre~t eri i calitatii aces-
tora, precum $i importanta ce o prezint5
pentru apicultura romAneasc5 ecotipul ra-
sei ,Apis mellifica carpatica", existent In.
Banat, ale carui i nsu~i ri morfo-productive
sint recunoscute pe plan mondial, a atras
curiozitatea $i interesul multor apicultori
din tar5 $i din strriinstate. Ace~tia, din do-
rinta de a cunoagte c5ile gi metodele de
practicare a unei apiculturi cit mai renta-
bile, au efectuat vizite de lucru gi nunie-
roase schimburi de experientri la unele din
principalele obiective apicole ale filialei
Asociatiei Cresc5torilor de Albine din ,ju-
detul Tirnig. Astfel,. deosebit de vizitele -
schimb de experient5, efectuate In anii an-
teriori de grupurile de apicultori din R. S. F.
lugoslavia, din R. F. Germania $i din tarri,
ca de pildil din judetele Mures $i Arge$,
in ultima perioadri cle timp. apicultorii ti-
mirjeni au fost gazde a mai multor vizite
de lucru a unor delegatii din partea Co-
mitetului Executiv al Asociatiei Crescito-
rilor de Albine din R. S. Romania, a In-
sttiutului de cercetare $i productie pentru
apicultur9, precum $i a unor delegatii din
strzinatate, venite pentru a realiza schinl-
buri de esperienffi, dintre care. ca mai seln-
nifi,cative, amintim pe urmiitoarele :
- Vizita de lucru, analiza si dialogul
desfrirjurate In zilele de 11-12 octombrie
1985 ch Comitetul filialei judetene A.C.A.
Tirni,s, de critre ing. Eugen A4 d r z a -
secretarul Comitetului Exccutiv a1 Asocia-
tiei Cresc5torilor de Albine din R. S. Ro-
mania ; ing. Aurel M d 1 a i u - director
si ing. Elisei T a r fi a - secretar ~tiintific
la vremea aceea a1 Institutului de cerce-
tare rji producfie pentru apicultur5 din
Rucuresti ;
- Vizita - schimb de experienfri a de-
legatiei apicultorilor din Republica Popu-
lar& Bulgaria, condusri de Velicico V e 1 i-
c i c o v - director a1 Statiunii centrale de
cercet5i-i apicole din Sofia ;
- Vizita - schimb de experientj a api-
cultorilor italieni din cadrul Universititii
ora~ul ui Udine, delegatia fiind condusri de
Mauro D ' A g a r o, un reputat 'specialist a1
FacultAtii de protectia plantelor a univer-
sitritii ;
- Vizita - schimb de 'experientB din
perioada 27-31 august 1986, efectuats de
o delegatie format5 din qase reprezentanti
ai apicultorilor din Indonezia. Delegatia a
fost insotit2 de biolog Plihaela $ e r b a n $i
ing. Ion D a 1 b e n - R o t a r u - secretar $ti-
intific de la Institutul de cercetare $i pro-
ductie pentru apiculturs din Bucureqti.
Bucure~ti.
Obiectivele vizitate In scopul realizarii
unei imagini cit- mai cuprinzgtoare asupra
apiculturii bAn5tene au fost : Statia zonalii
pentru me+-terea mdtcilor din Timi~oara,
ferma apicold a Inspectoratului silvic jude-
tean Timis de la Pischia gi stupinele pa-
vilioane ale apicultorilor : Viorel . F ii g ii-.
r a S, Constantin M i h u f, Ndstase B o-
b e s c u ~i Ion B o b e s c u, Szylard I a n c u
$i altii.
- Tot in acest context se cuvine amin-
tit5 vizita de lucru cfectuat5 Pn zilele de
12-14 septembrie 1986 de prof. Costache
P a i u - vicepre~edinte a1 Comitetului Exe-
cutiv a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine
din R. S. Romania $i ing. Elisei T a r ,t a -
redactor $eE a1 Reclactiei publicatiilor api-
cole gi a1 revistei ,,Apicultura in Romiinia".
In cadrul acestei rodnice vizite de lucru
s-a purtat un amplu dialog cu Comitetul
judetean a1 filialei A.C.A. Tirnig, cu comi-
tetele cercurilor apicole municipale Tiini-
soara $i Lugoj, precum qi cu colectivul
Slapiei zonale de crestere a mdtcilor din Ti-
misoara, f5cindu-se o analizii a stadiului oc-
tual si a1 perspectivelor de dezvoltare a
apiculturii din cimpia de vest a tiirii
nonstre, corcspunz5tor bazei melifere exis-
tente Si a metodelor avansate prin care se
practicri apicultura In Banat.
De ascmenea, s-a scos In evident5 preocu-
parea Comitetului Executiv a1 Asociat~ei
CrescBtorilor de Albinc din R. S. Romhnia,
pentru introducerea i n nomenclatorul repu-
blican de profesii a indeletnicirii de apicul
tor, precum si a reglementZirii dreptului de
pensionare a1 accstuia, cit +-i studierea po-
si:bilitdfilor si condifiilor necesare infiinfdrii
unei unitdfi centrale ' de intr-ajutorare a
apicultorilor i n caz de calamitdti naturule
(f urt uni , inundatii, incendii, accidentari etc.),
avfndu-se Pn vedere acordarea de desp5-
gubiri pentru daunele provocate. A fost
subliniata importanfa imbundtiifirii slatu-
t'ulud socio-profesional. a1 meseriei de api-
.cultor.
0 alta t e mi ce a fost abordata de vice-
pregedinte!e Asociatiei Cresciltorilor de Al-
bi ne din R. S. Romania a fost aceea refe-
&toare la necesitatea populari'zdrii prin toule
mijloacele posibile $i pe toate ciiile a cu-
noasterii $i aprecierii juste de c&re fac-
torii de decizie di n agriculturii a rolului
apiculturii in productia agro-plimentard.
Aceasta se poate face demonstrind cu ar-
gumente logice ~i convingind definitiv pe
tofi cet interesafi clf albina este aliatul' cel
mai statorntc si leal al agriculturii, preculn
$i u n factor important al pdstrdrii nealte-
rate ,a mediului Onconjurlftor, fapt pentru
care cercetarile efectuate de O.N.U., au cla-
sificat aceast3 harnica $i minunat3 insect5
pe locul a1 IV-lea dintre principalele ele-
mente ale apar3rii echilibrului ecologic.
Tot cu ocazia vizitei s-a apreciat ca po-
zitivd munca pe care o desfdgoarZf activul
voluntar a1 filialei judetene ~i a1 cercurilor
teritoriale, cdrora le-au fost adresate calde
mulfumiri pentru activitatea neobosftii pe
care o depun pe linia popularizdrii si dez-
voltilrii apiculturii.
In Pncheierea dialogului, reprezentantii
apiculturii baniltene, prin conf. dr. ing. Car-
me n Lia S p d t a T u $i jurist Vasile C r,O-
g o r a $, pre~edinte $i respectiv secretar a1
filialei judetene A.C.A. Timi$, au multumit
prof. Costache P a i u bentru vizita de lucru
efectuata Pn acest minunat colt de tars, cit
$i pentru pretioasele fndrumgri ce le-au fost
date, anmjtndu-se sd munceascd i n conti-
nuare mai mul t $i mai bine i n vederea
realizdrii intergrale a prevederilor progra-
' mut ui de dezvoltare a apiculturii i n peri-
oada 1986-1990.
' 9
Stupina tindrului ~i pasionatului apicultor Ioan Ciapa; membru a1 Cercu- ' 1
8 . lui apzcol municipiul Alba lulia, di n cadrul Asociariei Crescdtorilor de Albfne,
$
I
la cubs de zburdtoare, in comuna Lupsa, jud. Alba.
8
F o t o ; Gheorghe ROTAR
$
%. 6
' Lucrarl apicole fn
luna febsuarle
Februarie, ultima lun5 de iarn5.
Dgi timid, natura incepe t ot qi s5 se
trezeasc5 la viati. In stupi, aceast5
trezire se manifest5 prin aparitia puie-
tului de albin5, fenomen deosebit de
imporitant, intrucit el ,exprim5 starea
bun5 a familiei, iar precocitatea star-
tului si desfz~urarea ulterioar5 condi-
tioneaz5 dezvoltarea populatiei in pri-
m5var2 $i, implicit, rezultatul primu-
lui cules principal. Pentru ca totul s5
decurg5 normal in acest sens, stuparii
trebuie s i actioneze in directia urm5-
toarelor preocupbi :
PASTRAREA CALDURII TUIBULUI
Sint unii apicultori care, pentru a
preveni condensul vaporilor de ap5 si
aparitia mucegaiului, impacheteaz5 fa-
miliile de albine, asffel incit intre in-
teriorul ~i exteriorul stupilor s5 existe
o permanent5 comunicatie, l5sind - la
stupii orizontali - cite o mica deschi-
ziitur5 in podisor la nivelul fantelor
1 .
de ventilatie din capac (cind ierneaz5
i
?ite dou5 familii intr-un stup, lipite
1
de diafragma mediani) sau numai o
singur5 deschizstux-5 la cap5tul opus
cuibului, cind ierneaz5 o singur5 fa-
I milie in stup. fncepind cu luna februa-
rie, , aceste deschizituri (ca ~i urdini-
9eI.e superioare) trebuiesc suprimate,
1 - permitindu-se asffel albinelor s5
I p5streze si s5 extinda pe o suprafat%
1
cit mai mare de fagure cele +34-
35C pe care le dezvolt5 in mijlocul
I
ghemului, temperatur5 de care matca
are nevoie s5 depun5 ou5 ~i la care
puietul poate s5 tr5iasc5 $i s5 se dez-
volte normal. Tncepind cu aceast5 pe-
rioad5 condensul nu rnai este pericu-
?
los, intrucit el este mentinut in limite
normale prin consurnul sporit de ap5
a1 albinelor (corespunz5tor consumului
1
t sporit de hl-an5), dar daca totusi
exist5 un exces, acesta pate f i ni&
derat prin inlocuirea Pmpachetajului
umed cu altul uscat.
ASIGURAREA HRANEI PROTEXCE
0 data cu aparitia puietului, albis
nele incep s5 consume rnai multi
hran5, pentru a putea face fat5 atft
nevoilor energetice proprii, cft ~i ale
tinerei generatii. Un cuib strins, for-
mat din rame pline cu miere nu ri-
dicti probleme. In cazul h.ls5 cind fa-
miliile de albine nu au fost asigurate
din toarnn5 cu hrana necesar5 (peste
14 kg miere pentru o familie puter-
nic5, normal dezvoltat5) sau cind in
centrul cuibului au fost lasate rame
cu miere putin5 (mai mult de dou5
rame avind miere sub jumgtate din
capacitatea lor), exist5 perimlul ca
accste familii s5 moar2 de foarne. In
astfel de cazuri este necesar s5 se in-
tervini cu hrliniri suplimentare, res-
pectiv cu pllidi de zahZir candi sau
turte de .rerbet, aplicate pe sita podi-
.prului sau direct pe rame. Chiar dac5
pericolul mai sus arnintit se dovede~te
iluzoriu, aceste hr5niri se justific5 prin
ef ectul stimulator pe\care El au asupra
activitlirii mlitcilor. Este bine ca aceste
l~rliniri sti fie administrate dupH ce al-
binele au executat un zbor de cu-
rtirire, precautie avind drepf scop ss
previn5 consecinta nefast5 a unei
eventuale perioade indelungat5 de
timp rece, asupra unor albine inc5r-
cate deja cu dejectiuni qi urmind a
face fat5 in continuare la un consurn
sporit de hran5.
STIMULAREA ZBORULUI DE CURATIRE
Mentinerea indelungati a albinelor
in stup (peste 3 luni de zile) p a t e
duce la aparitia dizenteriei si, consecu-
tiv, a nosemozei, cu atit rnai yul t cind
familiile sint slabe sau deranjate pe
parcursul ierngrii. Oricare ar fi starea
familiilor, efecluarea in cursul lunii
februarie a unui zbor de curiifire de
c5tre albine constituie o qur ar e nu
numai pentru acestea, ci ~i pentru api-
cultor, care poate a~t ept a de-acum in-
colo sfirsitul iernii mai relaxat.
Este indicat ca in prima zi inso-.
riti, cu temperatura de peste 10C
din luna februarie s5 se stimuleze zbo-
rul de curAtire a1 albinelor. Aceastg
stirnulare se reduce la descoperirea si
expunerea la soare a podi~oarelor, pre-
cum , qi la lgrgirea urdiniwlor. Se va
evita r5cirea cuibului prin ridicarea
podiSorului, precum ~i producerea de
socuri, intrucit acestea constituie cauze
deranjante (cu consecintele negative
cunoscute) asupra farniliilor slabe sau
a aceiei p5rti din albinele familiilor
normale care nu vor i e ~ i la zbor cu
toate insistentele noastre. Dac5 zborul
este substantial, albinele profit5 de el
nu numai sA se ,cur5teu ci ~i sii se
regmcpeze pe fagurii cu miere; dup5
cum ~i apicultorii pot profita de ocazie
pentru a face revizia surnar5 a stBrii
familiilor, a a mpha mai bine rezer-
vele de hran5, a introduce faguri cu
miere in familiile cu rezerve sgrace
sau m5tci in' farniliile orfane etc.
h cazuf cind la data sthuliirii zbo-
rului de cur5tire stupina este acope-
rit5 cu z5pad5, .aceasta va fi cur5taa
din fata stupilor ~i presgrat5 cu paie,
talq, coceni, ziare Sau alte mer i al e,
pe care albinele s5 se poat5 qeza f5r5
a risca s5 inghete.
Luna februarie, ca +i oelelalte luni
din a~a-zisul sezon apidol ,inactivu,
pennite efectuarea pe indelete a unor
ZucrEiri de atelier cu mare eficient5
ulterioar5. Este vorba de repararea,
curi4tarea ~i dezinfectarea inventamlui
apicol, deparazitarea fagurilor cl5diti
de la rezerva stupinei, wnfectionarea
ramelor, insirrharea lor, valorifioarea
fagurilor vechi etc. 0 lucrare cu m e
eficient5 si la indemfna oricui este
opfirirea cu apd fierbinte ~i rEizuirea
ramelor vechi, operatie de igienizare
qi intinerire sinonim5 cu curatenia de
prim5va& a a e l o r noastre.
Documenturea profesionalti, partici-
parea la oursuri si conferin@ apicole,
vor ocupa de asemenea o mare'parte
din timpul unui stupar pasionat.
Dr. ni e OGRADA
pentru luna ianuarie
Luna ianuarie din acest an se a~t eapt 3 i,
s5 fie marcat5 de extinderea unei dorsale
a anticiclonului de iarn5, din estul Europei , -\
deasupra sud-estului continentului. 0 a doua . .
caracteristic8 va fi predominat5 circulatiei
maselor de aer de-a lungul meridianelor, tara
noastr5 fiind situat5 la limita dintre com-
ponenta sudicii ce va domina centrul Eu-
ropei $i componenta nordicii dominant3 In
estul continentului. , s
Ca efect asupra vremii, In'Moldova, pen-
tru perioade mai mari, temperaturile
maxime ziua vor fi negative iar minimele
nocturne vor cobori sub -lOC. fn regiu-
nile sudice doar temperaturile in ctrrsul
zilei se vor mentine coborite ; nebulozita- .
tea mai pronuntat5 pe care se conteaza Pn -
aceste zone Smpiedic5 pierderile radiative .
de cAldurZ, astfel cil numarul noptilor ge-
roase va fi destul de scitzut. fn vestul si , "
cenlrul tiirii valorile termice vor f i in li- - ,'
mite normate in zonele de $es ~i in de-
presiuni ~i vor f i mai ridicate in zonele .
de deal. Ninsorile ce vor c3dea vor fi in -'
general slabe astfel hcl t nu se progno-
zeazA forinarea unui strat continuu de 26- .'.
pe intregul teritoriu. Pe areal? re-
strinse din sudul @ria cantit3tile de preci-
pitatii vor putea depilvi valorile ~nedii
multianuale ale lunii care se situeazii la .
nivelul Intregii tar1 fntre 30 $ 60 l/mz. Tot ,
pentru regiunile sudice slnt.conditii de pro- '
ducere cu cea mai ridicatti probabilitate a -'
fenomenulut de viscbl. fn Clmpia vesticd $2.
in centrul tiiririi frecvent se va produce ceafii
cu depunere de chicturii. In ceea ce priveee
velorile extreme de temperature3 nu se a$- , '-
teaptti fnregistrarea unor valori mini& re-
cord. In timp ce pentru valoqile maxime 'se -
conteaz3 pe depligarea a +1O0C in zonele
deluroase. I id
In ceea ce pri ve~t e unele caracteristiei
ale vremii pe intervale mai lungi din anul
care fncepe, h lunile februarie ~i martie
se a5teapt8 o alternanw a unor perioade
de Imprimiivtirare timpurie $i dr revenire -
la caracteristici de iarn8 prelun8iG.
Ciclul de ani seceto~i pe care-1 parcurgem
incepfnd din anul 1978 va cunoa~te o ate-
nuare a caracteristicilor de ariditate In pe-
rioada de vegetatie aprilie-ilnie.
Corneliu POP
.:*.:+-:,w:.: . , , * . :
.::'. -.
,, . '
..
. :
- 4 . : :' - "
. . .
.'- , .
. .
: . < .
. ,
. -
,,SH organizgm rnai bine apicultura, s5 ne. ocupZim de ea ca
de una din problemele importante ale economiei nationale"
NICOLAE CEAUqESCU
TEMATICA REVISTEI NOASTRE rn SPRIJINUL REALIZARII
SRRCINILOR CE STAU FATA APICULTURII fN CINCINALUL
1986-1990
Conform 'obiectivului s5u fundamental - dezvoltarea puternic5 in conti-
nuare a fortelor de productie, a bazei tehrtico-materiale, fnfhptuifea En linii gc-
ilerale a Programului partidului de f2urire a societ2tii socialiste multilateral dez-
voltate gi inaintare a RomBniei spre comunism, noul cincinal 1986-1990 va asi-
gura realizarea unei cr e~t er i economice intensive prin modernizarea structurilor
de productie, ridicarea permanent5 a nivelnlui tehnic $i calitativ a1 produselor.
sporirea productivitiltii muncii, ecofiomisirea strict5 a resurselor gi valorificarea
lor superionrii, crepterea substantial& a eiicientei economice in toate pectoarele
dc nctivitate.
Trecerea economiei romAneyti intr-o nou5 etap% calitativ superioarr! 51 dezL
voltsrii sale, etapa dezvoltarii preponderent intensive presupune nu necesitate
deylasarea efortului general a1 societ&tii catre acest obiectiv.
Programul special de dezvoltare a apiculturii din tdra noastr5 fn perioada
1986-1990 pune sarcini mari $i de r5spundere in fata apicultorilor.
f n acest nou cincinal efectivul familiilor de albine urmeaza sH creascH la
2 milioane iar productia total3 de miere la 20 000 tone.
Parale1 cu aceasta se va asigura i n continuare diversificarea productiei api-
cole, punfndu-se un accent deosebit De calitnte $i pe valorificarea superioars a
produselor apicole, printr-o gams mai larg5 de sortimente gi derivate alinicntare
concentrate vi energovitalizante.
f n realizarea acestor sartini un rol deosebit revine revistei ,,L<picultura 'In
RoinBnia", publicatie lunar5 de schimb de experienta gi indrumare metodologicI
I apico18, editat5 de Asociatia Cyesc5torilor de Albine din R. S. Romania. f n acest
scop redactia i nvi a cititorii, colaboratorii $i corespondentii s5i voluntari s l con-
sulte ternatica noastr5 $i s& ne trimit2 spre publicare articole care s5 prezinte
. un interes general $i sg fie utile pi eficiente i n activitatea cresc3torilor de albine,
t r a t i ~~d temele sugerate, problemele noi $i de actualitate privind realiztiri concrete,
din experienta lor proprie, articole de opinie, critice $i autocritice. ptiri $i infnr-
mafii din via* organizatiei, a cercurilor apidole comqnale, or3penevti $i mur~i-
cipale, a filialelor judetene, a cercurilor apicole pioniere~ti gi a celor gcolare, din
activitatea apicultorilor fruntavi $i a unitstilor fruntave 7.a.m.d.
,
Tematica revistei noastre are i n vedere urmatoarea structurH:
I. Organizarea qtiintifics a productiei, pro-
ductivitate, diversificare, eficientti tehnico-
11. Crepterea $i intrctinerea familiilor de al-
bine
Organizarea muncii $i a proceselor de pro-
' iluaie In stupine, mijloace de sporire a pro-
ductivitgtii, de diversificare a productiei, de
a rentabilizare a activiutii stupinelor, In sco-
~ u l obtinerii unei mai mari eficiente teh-
hico-economice, o atentie deosebit3 urmlnd
s8. fie acordatii Endrumsrii apicultorilor, atit
.amatmi clt $i cei din cadrul stupinelor $i
fermelor apicole din sectoarele agriculturii
de stat $i cooperatiste.
Factorii ce influenteazg comportamentul
$i productivitatea familiei de albine, teh:
nalogii de crevtere $i Pntretinere, Inmultirea
familiilor, creqterea mEitcilor, rnunca de se-
lectie In apicultur8, preggtirea $i valorifica-
rea culesurilor, organizarea stup8ritulut
pastciral, iernarea familiilor 'de albine.
Procedee de. furajareq a albinelor, Pnlocui-
tori de polen, Pnlocuirea fagurilor vechi,.
despre bolile, parazitiii $i d5unEitorii albi-
nelor, precum $i m8suri de prevenire $i com-
batere a acestora etc.
SII. Sporirea ~i valorificarea resurselor 'me- site Pn apiculturti, In tarti $i fn stt.&iniItate,
-5ifere inventii, inovatii.
Posibilitati $i actiuni pentru Pmbun3t;Xti-
V. Produse aDicoIe
rea, sporirea $i 'valorificarea resurselor me- Descrieri, componente ' chimice,' caliati ,
lifere. Polenizarea culturilor agricole ento- energo-vitalizante Si apiterapice, metode de, , ,
mofile de catre albine, metode de sporire a
eficientei de polenizare a acestora. Preocu- realizare, conditionare, diversificare. con- . .
, p8ri, realizgri Si rezultate obtinute pe calea servare, desfacere, calitate, privind,atit pro- !,
-
sporirii productiei agricole, datorate poleni-
dusele apicole de baz5 - miere, cear5, PO-
-'-:, :
zsrii culturilor cu albine.
len, 15pti~or de matc3, propolis, venin, . . . .' ? ., .
apil'arnil - cft $i derivatele lor. ... .
Rezultate, PndrumSri ale sectoruluf medi- , ,; - 1 <',
IV. Materiale gi utilaje folosite i n apicultur5
cal de apiterapie.
, . ~ .. . .
. . . ,
Descrieri, prezentgri, kcheme, imbunst8tiri, \rI. Opinii, sugestii gi discutii
detalii constructive, eficient3 economic% a ,
utilajelor, materialelor $i accesoriilor folo- Pn legZtur% cu subiectele tratate.
**~~+~*~+*+~+0*~*~*~.o.~****+~.o.~+****~*~+~.~+~+~+o~~+o+o~~+~~e~~
,
. ..
INDRUMARI PENTRU 'COLABORATORII NO$TRI PRIVIND MODUL
, . .. .
DE REDACTIE A ARTICOLELOR TRIMISE REDACTIEI
. .
, .
>: .-
SPRE PUBLICARE . .
. i
. ,
Y
Aparitia revistef noastre este asigurata prin tipgrirea articolelor ce rti le ' : .
trimit colaboratorii nogtri g i ca urmare revista este cu atit mai apreciatii de ci- ,
i;
titori cu cit este mai. mare .num5rul colaboratorilor, mai variat, inedit gi in actua-
!itate continutul articolelor publicate gi rnai ales cu ,cit sint pmzentate mai multe , . : -
aspecte, practice de indrumare $i schimb de experients in cre~t erea $i ingrijirea .:,,
familiilor .de albine-
. ... 3 .
00
Redactia consider5 c5 fiecare apicultor cititor a1 revistei este totodat5 un ,:;,
potential colaborator sau corespondent a1 . publicatiei noastre; n~ot i v pentru care ,,. .;
Solicil-gm ca cititorii si5 ne scrie. in num5r cit mai mare articole tratind probleme . ,::;
de interes general pentru cresciitorii de albine din intreaga tar& . -, .
Pentru uvurarea muncii acestora la .redactarea materialelor ce ni l c trimit ...'.
spre publicare redsm in cele ce urmeaz5 citeva indrum5ri practice de care .Qrebuie
s6 se tin5 seama. Cu cit vor fi mai mult respectate ,recomand5rile noastre cu atit , ,:$
, .
mai mar i vor fi gansele tip5ririi manuscriselor trimise redactiei.
. : P.
La alegerea.temelor se recomandii s5 fie ,studiat' mai intii planul nostru te-
,matic, dup5 care .- o dat5 -tema aleasii, documentarea efectuata gi stabilite pro--?* .:
blemele propuse a fi dezvoltato spre a fi imp5rtgyite cititorilor nogtri - se va --'..:,
trece lu scricrea propriu-zis5 a articolelor. cu care prilej, functie de fell11 acestuia -:
vpr trebui s5 se respecte, dupH caz, urmiitoarele indicatii : 1
. -
- titlurile s3. fie cit mai scurte; articolele economic3 a metodelor studiate, cit Qi!;bn- - ' .
:s5 aib5 introducere, tratare $i o incheiere , cluzii $i indicatii pentru productie-; : . '
. .
cu concluzii practice ; - materialele s3 fie dactilografiate pe -0 ' . . .
- stilul folosit s5 fie clar; concis, $i logic, singur5 parte a hfrtiei la don3 rinduri, iar " . :,
:pentru a nu da naltere la Confuzii sau in- ca dimensiune s3 nu depti$easc% 4y pa- .,-'iflj
terpretgri diferite ; gini ; ci nd articolul nu poate fi .dac ilogra- .. '
- pe ppima pagin5 s3 fie, scris titlul ar- fiat, se impune s3 fie scris de mfn3, cU cer- . ,
ticolului, iar sus, in dreapta numele $i pre- ' neal3, cit rnai citet posibil ~i In rlnduri :,: ::
numele Pntreg a1 auforului, institutia sau distantate ;
<.-. 1
. . . ..,.
. ..
mtreprinderea unde lucreaz5, specialitatea - fiecare articol sil fie hs6tit de un re- 'L;::: ,,:
$i furtctia, adresa complet.5 .$i exact5 a do- zumat de maximum 5 rinduri pritrind esenp-~2. c'
miciliuluj, telefon, precum $i adresa $i te- subiectului tratat, iar bibliografia, cfnd ester'. :.'
lefonul de la locul de munc5 ; la sf i r ~i t , cazul, s5 fie indicatg fn limita s t r i d .a *
articolul va purta semn5tura original5 a au- utilitgtii, astfel. : numele $i pr enumel e- 3~- ',
torului ; torului, tilul complet .a1 choii sau revistei, '
- cercetsrile originale se recomandti s5 editura, localitatea $i anul aparitiei pCntru
includ5 atit considerafii privind eficienta ' carti $i, in plus, volumul, nurn3rul. !una
-r*, ,
. ;
(pentru keviste), precum gi paginile folosite
s .
pentru documentare ;
- tabelele sti fie scrise pe pagini sepa-
rate, sti ai bl cite un titlu scurt, iar In text
sii se indice locul de inserare ;
- se recomandil ca articolele sil fie ilus-
trate prin schite, desene, fotografii etc., nu-
rate, fi aib5 cite un titlu scurt, iar in text
$i o legendti scris5 clar ;
I
- desenele tbhnice s& fie executate corect
$i Pn tu$ pe hfrtie de calc, iar cifrele $i ex-
plicaqile de pe figuri SA fie mi s e cu creio-
;**-*******************4
I
f
I
I
nul, pentru a se putea face o prezentare
uniform6 In revi sa ;
- pentru publ i hrea In t i p util a ai-
ticolelor ce se refer5 la lucrtiri inedite, in-
dicate pentru un anumit sezon, acestea tre-
buie s5 fie trimise redaqiei cu cel putin
3 luni mai fnainte de data c h d este opor-
tuns publicarea ;
- redactia P$i rezerva dreptal de a inter-
veni $i reduce unele articole dac5 ests ca-
zul ; articolele nepublicate nu se hapoiaz5
autorilor.
t
Materialele primite la redaaie sin supuse reviziei tehnico-gtiintifice $.i ana-
lizei colegiului de redactie care hot?hH~te asupra publicsrii lor.
Articolele publicate sint remunerate potrivit tarifelor Pn v-igoare.
2
t
TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARC ARTICOLELE $1 CORESFONDElV$'ECE
f fN DUBLU EXEMPLAR PE DRES A : !
!
Redactia revistei ,,APICULTURA IN ROMANIAU, str. Iulius Fucik nr. 17.
f
f
sector 2, cod. 70231, B u c u r e t i.
I !
!
6
7
I
i
'-*-*-*-*-+.*-**********:*.***.***** .*****.***********************~
!
t ~''~~~\~~~~~~~~~~~\\\\\\-\\~\\\IM\~\\\\U\\\\\\\\\\\\\\\~\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\U\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\~\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
r
I
I
INFORMAM CITITORII CA REVISTA ,APICULTURA TN ROMANIA"
PUBLICA ANUWBRI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $I CUM-
PARARI DE MATERIALE SI UTILAJE APICOLE, ROIURI SI FAMILII DE
- ,/
ALHINE CU SAU FAHA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETC.
Cost111 unui cuvint este de 5 lei. Se primesc minimum 1O.cuvinte. Pentru alt
caracter de liter2 se a ~ l i c s o majorare de P/e, iar pentru EnchMerea textolui in
)I
cl~enar se aplicg o majorare de 300/8 f a v de costul total al anuntului simplu.
i
Anunturile se primesc de, cstre' redaqia noas&&, str. Iulius Fucik nr. 17, sector ?,
cod. 70231, Bucurestt, c&t 45.06.01.4 - B.A.I.A. - Sucursala municipiulut Bucu-
1-qli, cu mentiunea ,,pentru mica publicitate", prih scrisoare $i mandat po$tal dc
t
la solicitantii din provincie $i personal de la solicitantii din capital6.
VIND stupi verticali populati, nepopulati, centrifugg, cabanti Two. Telcf. 53 93 34.
Vi ND 60 c ut ~i no1 tip s er hr penbu pavilion, capacitalea 19 rsme STAS. Pu$ca$
Vasile, DumbrBvita 1218, jud. Bra$ov,
VIND ~ a s i u pavilion apicol sistem directie $i frInare complet, lungimea 56 m.
Ploie$ti, telef. 971/25191.
VIND pavilion apicol pentru 32 familii $i 12 ajutgtoare, cabin5 lucru, far& albine.
- Nadlac nr. 218, jud. Arad. Telef. 969/74997.
Tiparul executat la I. P. ,I3 Decembrie 1918" sub comanda nr. 41304