Codul sinoptic internaional CSI

C.S.I. reprezint unul dintre principalele instrumente de lucru ale

sinopticienilor(meteorologia sinoptic este disciplina care are drept obiectiv final
elaborarea prognozelor/prevederilor de timp/vreme).
C.S.I. permite att codificarea ct si decodificarea informaiilor de natur
meteorologic obinute n cadrul staiilor ca urmare a desfurrilor programului
permanent de supraveg!ere a atmosferei desfurat la scar global si care se
materializeaz prin observaii si msurtori instrumentale sau cu aparatur meteorologic.
C.S.I." a avut parte n timp de unele modificri impuse att de mbuntirea
calitii sc!imbului de date" ct si de creterea numrului de elemente i fenomene meteo
msurabile.
C.S.I este de fapt un limba# meteorologic ce asigur un sc!imb de date
riguros ntre staiile la care se fac determinri si unitile specializate care stoc!eaz
aceste informaii.
C.S.I actual este structurat pe dou forme sinoptice$
%. &'%()*II S+nop
(. &'%,)*II S!ip
&orma simbolic % este folosit n sc!imbul de date de ctre staiile meteo
terestre(cu personal sau automate).
&orma simbolic ( este utilizat n acelai scop de ctre staiile meteo
marine(fie situate pe nave staionare sau n mar" fie amplasate pe geamanduri) cu
personal sau automate.
-ste divizat n ase seciuni(numerotate .)/0 cea mai mare parte dintre datele
eseniale obinute la staii se regsesc ns n seciunile . si %).
Seciunea . se prezint ca o nsumare de trei grupe" prima are patru simboluri"
iar celelalte doou au cte cinci simboluri.
Seciunea % arat ca o niruire de %% grupe" fiecare dintre ele reunind cte
cinci simboluri.
Seciunea .$ 'i'i'#'# 1122i3 Iiiii.
Seciunea %$ i
r
i
4
!3 5ddff %sn666 (sn6d6d6d ,7o7o7o7o 87777 /appp 9:::tr
;33<
%
<
(
=5!ClCmC! >!!//.
'i'i? simbol de identificare a ntregului mesa# de observaii i msurtori.
'#'#? simbol de identificare a unei pri din mesa#ul de observaii.
@@? data transmiterii mesa#ului (.% prima zi din lunA.,% ultima zi).
22? ora transmiterii mesa#ului.
i3? indicator privind estimarea sau msurarea vitezei vntului.
II? indicativ regional.
iii? indicativul staiei.
i
r
? indicativ privind includerea sau omiterea grupei de precipitaii.
i
4
? indicativ privind modul de e4ploatare a staiei (cu personal sau automat).
!? nlimea bazei norilor( n m)
**? vizibilitatea orizontal (n Bm).
5? nebulozitatea total.
dd? direcia vntului (n decagrade).
ff? viteza vntului (m/s).
%? cifra de control a grupei (indic poziia n serie a grupei).
s
n
? semnul temperaturii (se codific si se decodific astfel$ dac s
n
?." temperatura este
pozitiv" dac s
n
?%" temperatura este negativ).
666? valoarea temperaturii aerului( ultima cifr este zecimal).
(? cifra de control a grupei
s
n
? semnul temperaturii
6d6d6d? temperatura punctului de rou (n
o
C" la fel ca temperatura aerului" ultima
cifr este zecimal).
,?cifra de control a grupei
7o7o7o7o? valoarea presiunii atmosferice la staie (n !ecto7ascali).
8?cifra de control a grupei
7777? valoare presiunii atmosferice CredusD la nivelul mediu al mrii.
/? cifra de control a grupei
a? caracteristica tendinei barice (n cretere" n scdere sau staionar).
ppp? valoarea tendinei barice (!ectopascali).
9? cifra de control a grupei
:::? cantitatea de precipitaii e4primat n milimetri
t
r
? timpul n care au czut precipitaiile (n ore).
;? cifra de control a grupei
33? starea timpului n momentul observaiei.
<
%
<
(
? starea timpului pe trecut (anterior" cu trei ore in urm).
=? cifra de control a grupei
5
!
? nebulozitatea parial
C
l
? norii inferiori (St" Sc" Cu" Cb)
Cm? norii mi#locii (Ec" Es" 5s)
C!? norii superiori (Ci" Cs" Cc)
>? cifra de control a grupei
!!? nlimea bazei norilor (pentru staiile prevzute cu aparatur performant prin
intermediul creia se determin aceti parametrii cu o precizie de ,.m.)


Sc!ema F#erBnes este utilizat pentru nscrierea n coninutul !rilor sinoptice
de sol a datelor obinute n cadrul staiilor si transmise prin intermediul telegramei S+nop.
S.F. permite desfurarea primei etape n realizarea G.S.S si anume ntocmirea
!rii.
Hn S.F sunt reprezentate elemente si fenomene meteorologice observabile si
msurabile. Ecestea sunt reprezentate pe G.S.S. n doua moduri$
Cifre de cod (rou) $ precum cele utilizate pentru temperatura aerului /
temperatura punctului de rou (666 / 6d6d6d)" pentru presiunea atmosferic (7777.)
Simboluri (albastru) $ ca n cazul nebulozitii totale (5) a strii timpului n
momentul observaiei (<<)" a strii timpului pe trecut(<%<()" direciei si vitezei
vntului (dd /ff).
7rin S.F. toate aceste informaii vor fi nscrise automat pe G.S.S cu a#utorul unui
dispozitiv automat numit plotter. Ecestuia i se dau att coordonatele geografice ale staiei
ct si datele meteorologice obinute pentru un anumit termen orar de efectuare a
observaiilor i msurtorilor.
7rin S.F. aceste date vor fi nscrise n #urul staiei de la care acestea provin. 7e
G.S.S e4ist difereniate doua tipuri de staii meteorologice$
Staii de es (altitudine I %...m" ele sunt simbolizate printr)un mic cerc O )
Staii de munte (altitudine J%... m" ele sunt simbolizate printr)un ptrat ).
Hn toate cazurile" cele dou tipuri de simboluri trebuie nsoite obligatoriu de
indicativul staiei (iii).
Hn S.F." elementele si fenomenele meteo sunt plasate pe o a4 orientat 5)S"
fiecare element ocupnd mereu acelai loc0 n situaii speciale (numr mare de staii si
date pe o suprafa restrns) se accept mici deformri ale S.F.
Kirecia vntului e4primat n zeci de grade (decagrade) este dat de
valoarea ung!iului pe care vectorul vnt l face n nordul geografic. *iteza vntului (m/s)
va fi simbolizat prin barbule (linii de dimensiuni mai reduse care fac un ung!i de %(.
o

cu direcia vntului)0 semnificaia barbulelor este $ L din barbul? (m/s. Farbulele vor fi
orientate n sensul acelor de ceasornic.
C
!
666 C
m
7777
** 33 5 Ma ppp
6d6d6d C
l
5
!
<
%
<
(
! :::
G.S.S. devine n aceste condiii o caracteristic necesar pentru realizarea
prognozei" dar ea mai trebuie completat si cu alte materiale) !ri" diagrame" sonda#e)
au4iliare care ntregesc imaginea strii timpului.
Kintre aceste materiale au4iliare menionm$
Grile de topografie aerologic (G.6.E. sau 6.E. de =/." ;.." /.. de !7a)
Kiagrame aerologice (acestea redau situaia pe vertical a diferiilor parametrii
cuantificabili).
Gri tematice/ speciale (cu nebulozitatea" cu precipitaiile atmosferice etc)
Hn mod curent" n cadrul centrelor de prevedere a vremii din ara noastr si a
E.5.'. se ntocmesc cel putin patru G.S.S.$
Garta emisferei nordice0
Garta -uropei0
Garta S- a -uropei
Garta :omniei
Garta sinoptic de sol este de fapt o CfotografieD a vremii" realizat pentru un
termen orar bine precizat si pentru un spaiu delimitat.
7entru realizarea G.S.S. este nevoie de !ri geografice drept baz" constituite
n diverse proiecii cartografice. Hn cuprinsul acestora" pe lnga titlu" scar si legend"
apar treptele !ipsometrice pe nuane de culori" cursurile !idrografice importante etc. Ke
asemenea" sunt marcate staiile meteo (terestre sau marine) cu indicativul aferent" iar n
cazul localitilor importante este trecut si denumirea acestora.
:ealizarea G.S.S se desfoar n trei faze$
%. Hntocmirea !rii0
(. 7relucrarea !rii0
,. Enaliza !rii.
Hntocmirea !rii
Hntocmirea !rii de desfoar avnd drept reper Sc!ema F#erBnes. 7rin
intermediul acesteie" informaiile referitoare la elemente i fenomene sunt postate n #urul
staiilor meteo de unde acestea provin. -ste foarte important" cel puin n cazul oricrui
continent" s e4iste cteva date i de la staiile meteo marine.
Na ntocmirea !rii se recurge la cifre de cod si simboluri. 5otarea si regulile
de utilizat sunt cele descrise la S.F.
7relucrarea !rii
Se realizeaz prin parcurgerea urmtoarelor etape$
a) -videnierea fenomenelor meteo importante0
b) 6rasarea izobarelor
c) 6rasarea izolobarelor0
d) :eprezentarea maselor de aer0
e) 6rasarea fronturilor atmosferice.
Evidenierea fenomenelor meteorologice importante se paote realiza
cu a#utorul a dou metode ce se gsesc de cele mai multe ori simultan" dar si
independente una de cealalt n coninutul !rii sinoptice de sol.
'etoda arealului const n evidenierea unui fenomen atmosferic care are"
pentru o serie de staii meteo" proprietatea de continuitate. 'etoda presupune delimitarea
perimetrului respectiv dup care" pentru o mai bun vizibilitate a spaiului respectiv" i se
va da o tent de culoare. Eceasta se folosete predilect pentru evidenierea ceii.
'etoda refiefrii" si propune s scoat n atenia sinopticienilor" cu mai
mult pregnan" acele fenomene meteo care au o importan substanial asupra
desfurrii macroproceselor atmosferice pentru spaiul geografic CacoperitD de !arta
sinoptic respectiv. 'etoda const n sublinierea simbolurilor aferente pentru starea
timpului n timpul observaiei" la o scar de reprezentare mai mare dect cea folosit
pentru nscrierea pe !arta sinoptic conform sc!emei F#erBnes.
&enomenele meteorologice importante care trebuie evideniate sunt$
Ceaa
Furnia
,
Napovia
7loaia
5insoarea
2rindina

Ora#e
*iscol

Hn toate cazurile pe !arta sinoptic de sol sunt reliefate i aversele. Ecestea
vor fi reprezentate prin simbolul nsoit obligatoriu si de simbolul corespunztor
fenomenului la care se face referire. 7entru atingerea acestui obiectiv se folosesc
urmtoarele culori$
) galben $ cea
) verde desc!is $ precipitaii lic!ide (ploaie" burni)
) verde nc!is$ precipitaii mi4te i solide
) rou nc!is $ fenomene atmosferice periculoase (ora#" viscol)

Trasarea izobarelor. Izobarele sunt linii ce unesc puncte de aceeai
valoare a presiunii atmosferice. Izobarele se traseaz din / n / !7a0 pe !rile de detaliu (
de e4emplu !arta inelar a sud)estului -uropei)" pot fi trasate din ("/ n ("/ !7a0 rareori
pentru !rile naionale" se traseaz din mb n mb. Izobarele se traseaz cu negru" prin
interpolare liniar a valorilor de presiune. -zist dou tipuri de izobare (nc!ise i
desc!ise).
Izobarele nc!ise (>=/" >>.) au nscris valoarea de presiune doar o singur
dat n cuprinsul G.S.S.
Izobarele desc!ise (>>/" %..." %../) au marcat valoarea de presiune
corespunztoare la cele dou margini ale !rii.
7rin trasarea lor" sunt puse n eviden principalele forme ale reliefului baric$
cicloni" anticicloni" talveguri depresionare" dorsale anticiclonice i ei barice.
Ciclonii

Ciclonul
prezint o
cretere
progresiv a
valorii de
presiune
atmosfericp
dinspre nucleu
ctre periferie.
Hn interiorul
formaiunii
barice va fi
nscris semnul
K (cu rou)"
nsoit de
minima barometric.
Hn ciclon circulaia aerului are sens de micare invers fa de cel al acelor de
ceasornic" iar n plan vertical" curenii sunt ascendeni si convergeni.
Enticiclonii
Ciclon tropical
Enticiclonul (ma4imul barometric) reprezint o dispunere invers a valorii de
presiune astfel nct n interiorul nucleului este nscris unul din simbolurile I'I sau IGI
cu albastru" alturi de cea mai ridicat valoare a presiunii. Hn plan vertical" curenii sunt
descendeni si divergeni" sensul micrii aerului n anticicloni este acela a naintrii
acelor de ceas.

Trasarea
izolobarelor unete punctele ce prezint aceeai valoare a tendinei barice. Kac
izobarele se trasau n mod regulat din / n / !7a" n cazul izolobarelor" ele se vor sc!ia
cu linie ntrerupt" din !7a n !7a.
7e G.S.S vor fi subliniate astfel" zonele de cretere si respectiv zonele de
scdere a presiunii atmosferice (a tendinelor). *or fi evideniate ns numai acele creteri
si descreteri mai mari sau mai mici de un !7a. Kup conturarea izolobarelor" pentru ca
aceste nuclee s fie bine vizualizate" se va da o tent de culoare pe margini.
Reprezentarea maselor de aer.
'asele de aer sunt poriuni de aer care pot avea dimensiuni impresionante (comparabile
cu cele ale continentelor). -le se disting prin trei proprieti eseniale$ temperatur"
umezeal si grad de transparen sau opacitate.
7e G.S.S. masele de aer sunt caracterizate prin trei particulariti$
a. originea " indic locaia n care masele de aer respective sPau format si care au
imprimat proprietile fizice principale ale acestora. 'asele de aer pot fi de origine
arctic (E)" polar (7)" tropical (6)" ecuatorial (-). Kin aceste patru tipuri" doar trei sunt
individualizate si pot fi disociate clar n ceea ce privete caracterul (n cazul maselor de
aer ecuatoriale" caracteristicile lor nu impun clasificarea n oceanice si continentale).
b. Caracterul" se refer la atributele transmise maselor de aer n funcie de
modalitatea de formare a acestora la nivel terestru sau marin. -4ist astfel mase de aer cu
caracter oceanic formate e4clusiv deasupra oceanelor si mase de aer cu caracter
continental" formate e4clusiv deasupra unor suprafete terestre0 se folosesc simbolurile
CmD si CcD.
c. 6emperatura va ffi nscris prin compararea acesteia cu cea a suprafeei active
subiacente survolat de masa de aer respectiv. Se va folosi 3" dac e mai cald si B" dac
este mai rece.
7lan orizontal
Trasarea fronturilor atmosferice
&ronturile atmosferice sunt zonele de #onciune/ discontinuitate dintre dou
sau mai multe mase de aer cu proprieti fizice diferite. -4ist mai multe criterii de
clasificare a fronturilor" ns unul dintre cele mai importante este cel al comple4itii
zonei de separaie. Estfel e4ist$
&ronturi simple (separ numai dou mase de aer)
&ronturi comple4e (separ mai mult de dou mase de aer).
7e !arta sinoptic de sol vor fi trasate fronturile atmosferice continue care au
aspect diferit n funcie de caracteristicile maselor de aer ce vin n contact. Estfel
fronturile calde vor fi trasate cu rou" iar n conditiile n care !arta e trasat n alb si negru
se folosete simbolul" fronturile reci vor fi trasate cu albastru" iar n condiiile n
care !arta e trasat n alb si negru se folosete simbolul 0 fronturile
ocluse vor fi trasate cu ocru" iar pe !rile n alb si negru vor fi trasate cu
simbolurile
Criteriile ce stau la baza trasrii fronturilor atmosferice sunt numeroase"
ns cele mai importante sunt $
Contrastul de temperatur dintre cele dou mase de aer (n medie 8)/
o
C" dar
poate a#unge si la %/)(.
.
C0 pentru fronturile ocluse contrastul este mult mai mic.)
-4istena zonelor de cretere si de scdere a tendinei barice
-4istena unor fenomene atmosferice identificatoare (cea prefrontal)
Enaliza nebulozitii totale si a tuturor tipurilor de nori ( n special cei inferiori
inclusiv n ceea ce priveste nlimea bazei norilor).
Convergena norilor (n apropierea zonelor frontale direciile vntului pe linia
frontului pot forma ung!iuri cu valori de c!iar ,.
o
).
Enaliza !rii
Se realizeaz n dou etape$ diagnoza i prognoza.
Kiagnoza i propune s identifice principalele sisteme barice de aciune"
formaiuni barice" precum si masele de aer" fronturile atmosferice si fenomenele
meteorologice aferente acestora" ca premis esenial pentru cunoaterea macroproceselor
atmosferice. Hn acest sens se recurge la o multitudine de mi#loace n care rezultatul
observaiilor si msurtorilor realizate att la sol ct si la diferite nivele n altitudini sunt
eseniale. Ke asemenea informaiile furnizate de ctre sateliii meteorologici completeaz
imaginea strii atmosferice i implicit a strii vreme.
7rognoza ncearc s anticipeze evoluia" direciile i traiectoriile de
deplasare ale elementelor sus menionate" acestea fiind materializate n buletine de
prognoz care au drept principal obiectiv estimarea valorilor principalelor elemente
meteorologice si a fenomenelor atmosferice asociate lor.
-4ist astfel" n funcie de durata la care se face referire" prognoz pe termen
scurt" mediu si lung.
:eprezint unul din cele mai importante grafice utilizate n climatologie si
ofer o imagine clar asupra evoluiei temperaturii aerului la scar multianual. Ecest
timp de reprezentare grafic poate servi i n alte domenii" precum agricultura.
Ebsolut necesar pentru construcia graficului sunt datele privind
temperaturile medii lunare de pe un interval de timp suficient de lung pentru ca acestea s
devin reprezentative (minimum ,. de ani). Hntruct n anuare se gsesc temperaturi
medii decadice" acestea vor fi mediate aritmetic i va fi obinut temperatura medie
lunar (%( valori).
:ealizarea efectiv a graficului pornete de la un sistem de coordonate 4O+"
n care pe abscis va fi nscris timpul (luni)" iar pe ordonat valoarea temperaturii (
O
C)"
Scara de reprezentare este absolut obligatorie (scara orizontal$ %mm?% zi" scara
vertical$ %mm ? ."%
o
C). 7e acest sistem vor fi nscrise corespunztor numrului de zile"
segmentele corespunztoare celor %( luni ale anului. Kup aceasta" valorile de
temperatur medie lunar caracteristice acestor luni vor fi marcate pe grafic prin
!istograme (coloane). Kup construirea !istogramelor respective i alegerea mi#loacelor
coloanelor obinute (cu meniunea c segmentul corespunztor lunii celei mai calde se
mparte n trei) acestea se unesc.
Kin analiza acestui grafic se obin , tipuri de informaii$
%. evoluia temperaturii aerului la scar multianual (din orice punct corespunztor
unei zile din an se poate ridica o perpendicular pe curb i se obine valoarea dorit"
citind)o pe ordonat).
(. datele medii de trecere a temperaturii prin anumite Cpraguri termiceD de ." /" %."
%/" %=" (.
o
C. Ecestea se stabilesc prin coborrea pe abscis a dou perpendiculare din
punctul n care curba evoluiei temperaturii ntlnete paralele trasate prin valori de
temperatur specifice pragurilor termice respective.
,. durata intervalelor cu temperaturi mai mici i mai mari dect temperatura aferent
pragurilor termice menionate (se nsumeaz numrul zilelor de la data primei produceri
pn la data ultimei produceri" cu meniunea c luna februarie se socotete ca avnd (=
zile).
2raficul frecvenei nebulozitii ofer imaginea distribuiei acestui element
meteo)climatic pentru anumit staie meteorologic pentru care e4ist date care CacoperD
o perioad de timp suficient de mare astfel nct acestea devin reprezentative.
Hn climatologie aprecierile asupra nebulozitii vizeaz stabilirea$
numrului mediu de zile cu cer senin0
numrului mediu de zile cu cer noros0
numrului mediu de zile cu cer acoperit.
-ste considerat zi cu cer senin acea zi n care nebulozitatea medie a fost
cuprins ntre . si ,./ zecimi. O zi cu cer noros este considerat aceea n care
nebulozitatea medie s)a ncadrat ntre ,"9 Q ;"/ +ecimi" n vreme ce ntr)o zi cu cer
acoperit Cpla#a de valoriD pentru acelai element" a fost ntre ;"9 Q %. zecimi.
7entru realizarea graficului va fi calculat mai nti frecvena acestor zile
recurgnd la o relaie matematic elementar$
,% zile cu cer seninAAA.%..R ,>; zile cu cer norosAAAA.%..R
;"9 zile cu cer seninAA.....S
I
9"= zile cu cer norosAAAA..@
I

S
I
? (8"/R @
I
? (%">R
Hntr)un sistem de a4e 4O+ va fi nscris timpul n luni"pe abscis" iar pe
ordonat frecvena zilelor senine si noroase (n procente). Cele %( valori corespunztoare
S
I
Q S
%(
vor fi notate pe grafic prin puncte care se unesc rezultnd astfel prima curb a
graficului. O condiie esenial pentru corectitudinea graficului este aceea c n momentul
n care se va trece la reprezentarea frecvenei zilelor noroase s se nsumeze la frecvena
acelor zile si frecvena zilelor senine. 5u vom reprezenta pentru luna ianuarie @
%"
ci
frecvena cumulat (n
%
?S
%
P1
%
).
Cele %( valori vor fi marcate prin puncte pe grafic rezultnd cea dePa doua
curb a graficului. Se completeaz cu titlu" scar i legend. Na legend" pentru punerea
n eviden a celor trei clase de nebulozitate" se folosesc fie culori" fie !auri.

:oza vntului este tipul de reprezentare cartografic ce permite analiza
cantitativ a elementului meteo)climatic cu cea mai mare variabilitate n spaiu si timp
(vntul). :oza vntului poate fi ntocmit pe baza mediile orare zilnice" decadice" lunare"
anotimpuale" sezoniere" semestriale" anuale. Ecestea din urm constituie ns valorile cel
mai des utilizate atunci cnd se realizeaz ro+a vntului.
7entru construcia propriu zis este nevoie de datele referitoare la frecvena
medie a vntului pe principalele = direcii cardinale i intercardinale$ 5" 5-" -" S-" S"
S*" *" 5* i la viteza medie aferent celor = direcii menionate. &recvena va fi nscris
n procente" iar viteza medie n m/s. 7e roza vntului mai este nscris si frecvena
calmului atmosferic (n procente) n interiorul unui cerc pozitionat la intersecia a4elor.
&recvenele i vitezele vor fi marcate prin segmente" proporionale" cu
valoarea acestora ( n funcie de scara de reprezentare). :oza vntului se va completa cu
titlu" scar" legend. 7entru vitez se folosete linia ntrerupt" iar pentru frecven linia
continu.