Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Contract 2.1: Construirea noului depozit conform de deseuri din localitatea Tortoman
Page 1 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
LISTA DOCUMENTELOR
Volumul 0 Date privind procedura de atribuire
Volumul 1 Date referitoare la Contract
Volumul 2 Cerintele Beneficiarului (Caietul de sarcini)
Volumul 3 Planse si desene (Caietul de sarcini)
Volumul 4 Liste (Caietul de sarcini)
Volumul 5 Informatii incluse in Contract (Caietul de sarcini)
Volumul 6 Informatii care nu sunt incluse in Contract
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 2 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
VOLUM 2 / 6 CERINTELE BENEFICIARULUI
-
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
-
Obiect 4.1. STATIA DE SORTARE OVIDIU
Obiect 4.2. STATIA TMB OVIDIU
DATA: Noiembrie 2012
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 3 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
CUPRINS
0 GLOSAR ................................................................................................................... 12
1 TARA BENEFICIARULUI .......................................................................................... 13
2 BENEFICIARUL ........................................................................................................ 13
3 DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARII ............................................................... 13
4 ACTIVITATI ............................................................................................................... 15
4.1 GENERALITATI .................................................................................................. 15
4.2 DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARILOR SI FURNITURILOR .................. 15
4.3 PROIECTUL SI DOCUMENTATIA ..................................................................... 15
4.4 REALIZAREA LUCRARILOR SI SERVICIILOR DE CONSTRUIRE A
INVESTITIEI .................................................................................................................. 16
5 RESPECTAREA CERINTELOR BENEFICIARULUI ................................................ 19
6 ORGANIZAREA DE SANTIER ................................................................................. 19
6.1 LABORATOR ...................................................................................................... 19
6.2 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI .................................................. 19
6.3 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA .................... 19
7 CONFORMITATEA DOCUMENTATIEI DE PROIECTARE CU LEGISLATIA ......... 20
7.1 PROIECTUL TEHNIC SI DETALIILE DE EXECUTIE ........................................ 20
7.2 DOCUMENTATIA CONFORMA CU EXECUTIA ................................................ 21
7.3 MANUALELE DE FUNCTIONARE SI INTRETINERE ....................................... 21
8 INFORMATII GENERALE SI IPOTEZE DE PROIECTARE ..................................... 21
8.1 AMPLASAREA INVESTITIEI .............................................................................. 21
8.1.1 AMPLASAMENTUL LUCRARILOR .................................................................................. 21
8.1.2 TOPOGRAFIA ACTUALA ................................................................................................ 21
8.1.3 CONDITII GEOTEHNICE SI HIDROGEOLOGICE ........................................................... 22
8.1.4 DATE CLIMATICE ........................................................................................................... 22
8.1.5 ALTE INFORMATII .......................................................................................................... 22
8.1.6 ACCESUL PE AMPLASAMENT ....................................................................................... 24
8.1.7 ZONA DE AMENAJARI .................................................................................................... 24
8.1.8 DESCRIEREA INVESTITIEI............................................................................................. 25
8.2 FURNIZAREA DE UTILITATI ............................................................................. 26
8.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................... 26
8.2.2 ALIMENTARE CU APA .................................................................................................... 26
8.2.3 CANALIZARE MENAJERA .............................................................................................. 26
8.2.4 CANALIZARE PLUVIALA SI CANALIZARE LEVIGAT ..................................................... 26
8.2.5 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA ...................................................................... 26
8.2.6 INSTALATII ELECTRICE ................................................................................................. 26
9 PARAMETRII GENERALI DE PROIECTARE .......................................................... 28
9.1 DESCRIEREA DATELOR DE BAZA .................................................................. 28
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 4 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
9.2 CANTITATEA DE DESEURI SI COMPOZITIA LOR .......................................... 28
9.3 CAPACITATEA STATIEI DE SORTARE SI A STATIEI TMB. ........................... 29
9.3.1 STATIA DE SORTARE .................................................................................................... 29
9.3.2 STATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA ................................................................ 30
9.4 CERINTELE TEHNOLOGICE SI DE MEDIU ..................................................... 30
9.5 PRINCIPALELE DATE DE PROIECTARE ......................................................... 30
9.5.1 STATIA DE SORTARE .................................................................................................... 30
9.5.2 STATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA ................................................................ 31
10 DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC ......................................................... 31
10.1 DESCRIEREA TEHNICA A STATIEI DE SORTARE OVIDIU ........................... 31
10.1.1 GENERALITATI ............................................................................................................... 31
10.1.2 GRADUL DE AUTOMATIZARE ....................................................................................... 31
10.1.3 STRUCTURA CONSTRUCTIVA ...................................................................................... 32
10.2 DESCRIEREA TEHNICA A STATIEI DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA .. 32
10.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................... 32
10.2.2 DESCRIERE TEHNOLOGICA ......................................................................................... 33
11 DESCRIEREA COMPONENTELOR SI CERINTE GENERALE .............................. 33
11.1 PRINCIPALELE ECHIPAMENTE ALE STATIEI DE SORTARE ........................ 33
12 LUCRARI DE CONSTRUCTII CIVILE ...................................................................... 35
12.1 CONSTRUCTII/HALE. ........................................................................................ 35
12.2 OBIECTE AUXILIARE ........................................................................................ 35
12.2.1 CLADIREA ADMINISTRATIVA ........................................................................................ 35
12.2.2 Cantarul rutier. ................................................................................................................. 36
12.2.3 Statia mobila de carburanti. .............................................................................................. 37
13 IMPREJMUIREA AMPLASAMENTULUI ................................................................. 37
13.1 GARDUL ............................................................................................................. 37
13.2 POARTA ............................................................................................................. 37
13.3 BARIERE DE ACCES IN INCINTA ..................................................................... 38
14 CERINTE TEHNICE ................................................................................................. 38
14.1 INTRODUCERE .................................................................................................. 38
14.2 STANDARDE DE PROIECTARE ....................................................................... 39
14.3 AVIZE SI ACORDURI ......................................................................................... 39
14.4 PIESELE DESENATE ALE PROIECTULUI IN DOSARUL DE LICITATIE ........ 40
14.5 CONDITII CLIMATERICE ................................................................................... 40
14.6 RESTRICTII ........................................................................................................ 40
14.7 POLITICI DE PROIECTARE .............................................................................. 40
15 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE TERASAMENTE ........................................... 41
15.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII ....................................................... 41
15.1.1 GENERALITATI ............................................................................................................... 41
15.1.2 MATERIALE ..................................................................................................................... 41
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 5 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
15.1.3 LUCRARI DE UMPLUTURA ............................................................................................ 42
15.1.4 EXECUTAREA LUCRARILOR ......................................................................................... 42
15.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI ............................................................... 48
15.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................... 48
15.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: ............................................................. 48
15.2.3 MATERIALE ..................................................................................................................... 49
15.2.4 EXECUTAREA TERASAMENTELOR .............................................................................. 51
15.2.5 CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE .......................................... 62
15.2.6 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE ........................................... 66
15.2.7 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR ....................................................................... 66
15.3 RECEPTIA LUCRARII ....................................................................................... 68
15.3.1 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE ............................................................................... 68
15.3.2 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR ........................................ 69
15.3.3 RECEPTIA FINALA .......................................................................................................... 69
16 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE DRUMURI SI PLATFORME IN INCINTA ..... 69
16.1 STRATURI DE FORMA ...................................................................................... 70
16.1.1 GENERALITATI SI STANDARDE .................................................................................... 70
16.1.2 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA ............................................................ 70
16.1.3 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA. ....................... 71
16.1.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ............................................................................... 75
16.1.5 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI .............................................................................. 79
16.1.6 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ..................................................... 81
16.1.7 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................... 81
16.2 FUNDATII DIN BALAST .................................................................................... 82
16.2.1 GENERALITATI SI STANDARDE .................................................................................... 82
16.2.2 MATERIALE ..................................................................................................................... 82
16.2.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI ........................................................................... 83
16.2.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ............................................... 84
16.2.5 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI ............................................................................ 84
16.2.6 CONTROLUL CALITATII ................................................................................................. 86
16.2.7 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ......................................... 87
16.2.8 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................... 88
16.3 FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL .. 88
16.3.1 GENERALITATI SI STANDARDE .................................................................................... 88
16.3.2 MATERIALE ..................................................................................................................... 89
16.3.3 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR ..................................................................... 91
16.3.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ............................................... 92
16.3.5 REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE ..................................................................... 92
16.3.6 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ......................................... 94
16.3.7 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................... 95
16.3.8 CONTROLUL PUNERII IN OPERA .................................................................................. 95
16.3.9 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................... 97
16.4 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE
SUPRAFATA ................................................................................................................. 97
16.4.1 GENERALITATI SI STANDARDE .................................................................................... 97
16.4.2 MATERIALE ..................................................................................................................... 98
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 6 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
16.4.3 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ................................................................. 105
16.4.4 MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR .................................................................... 107
16.4.5 INCERCARI SI CONTROALE ........................................................................................ 118
16.4.6 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 120
16.5 PODETE ........................................................................................................... 121
16.5.1 GENERALITATI SI STANDARDE .................................................................................. 121
16.5.2 INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE .................................................................... 122
16.5.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA ........ 123
16.5.4 INFRASTRUCTURI - CULEE ......................................................................................... 123
16.5.5 MATERIALE ................................................................................................................... 124
16.5.6 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT .................................................................... 126
16.5.7 MATERIALE DE CONSTRUCTIE .................................................................................. 127
16.5.8 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 130
16.5.9 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 140
16.6 MARCAJE ......................................................................................................... 141
16.6.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 141
16.6.2 MATERIALE ................................................................................................................... 141
16.6.3 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 143
17 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE CONSTRUCTII ........................................... 144
17.1 STRUCTURA DIN BETON ............................................................................... 144
17.1.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 144
17.1.2 STANDARDE SI NORME DE REFERINTA ................................................................... 146
17.1.3 CERINTE DE BAZA ....................................................................................................... 147
17.1.4 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI ........................................................... 148
17.1.5 MATERIALE ................................................................................................................... 149
17.1.6 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI ........................................................................... 158
17.1.7 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE .......................................................... 169
17.1.8 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA DIN BETON ................................. 175
17.2 STRUCTURA METALICA ................................................................................. 176
17.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 176
17.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................................ 176
17.2.3 PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR ............................ 177
17.2.4 VERIFICAREA CALITATII .............................................................................................. 177
17.2.5 LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA ............................................................... 178
17.2.6 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ..................... 178
17.2.7 CONTROLUL CALITATII ............................................................................................... 182
17.2.8 RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR ........................................................... 184
17.2.9 CONDITII DE EXPLOATARE ......................................................................................... 184
18 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ARHITECTURA .......................................... 185
18.1 GENERALITATI ................................................................................................ 185
18.1.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................................ 185
18.1.2 PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU ............................................... 187
18.2 LUCRARI DE TENCUIELI ................................................................................ 187
18.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 187
18.2.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,
MANIPULARE, DEPOZITARE ..................................................................................................... 188
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 7 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
18.2.3 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ..................... 189
18.2.4 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ................................................................ 191
18.3 ZUGRAVELI ...................................................................................................... 193
18.3.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ................................................................. 193
18.3.2 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................. 194
18.3.3 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 194
18.3.4 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ................................................................ 196
18.4 LUCRARI DE PARDOSELI ............................................................................... 197
18.4.1 ALCATUIREA PARDOSELILOR .................................................................................... 197
18.4.2 ABATERI ADMISIBILE ................................................................................................... 197
18.4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ................................................................. 197
18.4.4 TRANSPORT SI DEPOZITARE ..................................................................................... 199
18.4.5 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ............................................. 199
18.4.6 EXECUTIA PARDOSELILOR FINISAJ ....................................................................... 201
18.4.7 CONTROLUL CALITATII ............................................................................................... 206
18.5 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC ............................................................... 207
18.5.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. ................................................................ 208
18.5.2 LIVRARE SI TRANSPORT ............................................................................................ 208
18.5.3 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 209
18.5.4 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .............................................................. 209
18.6 LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA METALICA .................................... 210
18.6.1 MATERIALE ................................................................................................................... 210
18.6.2 CONTROLUL CALITATII ............................................................................................... 211
18.6.3 LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE ...................................................................... 211
18.6.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE ............................ 211
18.6.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ................................................................ 212
18.7 TAMPLARIE DIN LEMN ................................................................................... 212
18.7.1 ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN ............................................. 213
18.7.2 CONTROLUL CALITATII ............................................................................................... 213
18.7.3 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR ...................................................................... 215
18.8 IZOLATII ............................................................................................................ 216
18.8.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 216
18.8.2 MATERIALE SI STANDARDE ........................................................................................ 216
18.8.3 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 216
18.8.4 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE ...................................... 217
19 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII SANITARE .............................. 218
19.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................. 218
19.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE ...................................................................... 220
19.3 VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE ............ 221
19.4 EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................................ 221
19.4.1 INSTALATII SANITARE INTERIOARE ........................................................................... 222
19.4.2 SUDURA CAP LA CAP CU REZISTENTA ..................................................................... 224
19.4.3 INSTALATIILE DE CANALIZARE .................................................................................. 226
19.4.4 IZOLATIE FONICA A CONDUCTELOR ......................................................................... 227
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 8 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
19.5 TESTE SI VERIFICARI ..................................................................................... 227
19.5.1 ABATERI ADMISIBILE ................................................................................................... 228
19.5.2 VERIFICARI ................................................................................................................... 228
20 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII TERMICE ............................... 228
20.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................. 228
20.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE ...................................................................... 229
20.3 VERIFICAREA MATERIALELOR ..................................................................... 230
20.4 DEPOZITARE SI MANIPULARE ...................................................................... 230
20.5 PROBE .............................................................................................................. 231
20.5.1 PROBE DE PRESIUNE SI CALITATE ........................................................................... 231
20.5.2 PROBA LA RECE .......................................................................................................... 232
20.5.3 PROBA LA CALD ........................................................................................................... 233
20.5.4 PROBA DE EFICACITATE ............................................................................................ 233
20.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII ................................................................... 235
21 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII VENTILATIE ........................... 236
21.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................. 236
21.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE ...................................................................... 237
21.3 TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE ............................................... 238
21.4 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 238
21.4.1 RIGIDIZAREA CANALELOR DE VENTILATIE............................................................... 240
21.4.2 IMBINAREA TRONSOANELOR SI A PIESELOR SPECIALE ........................................ 240
21.4.3 PREVEDERI GENERALE DE MONTAJ ......................................................................... 241
21.4.4 MONTAREA CANALELOR DE VENTILARE .................................................................. 242
21.4.5 MONTAREA VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE ................................................... 242
21.4.6 MONTAREA VENTILATOARELOR AXIALE .................................................................. 243
21.4.7 MONTAREA ECHIPAMENTELOR DE VENTILATIE SI CLIMATIZARE ......................... 243
21.4.8 MONTAREA FILTRELOR .............................................................................................. 244
21.4.9 MASURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR ............................... 244
21.5 VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE ......................................... 244
21.5.1 VERIFICAREA INSTALATIEI ......................................................................................... 244
21.5.2 VERIFICAREA INSTALATIEI IN DETALIU .................................................................... 245
21.5.3 CONTROLUL STARII DE CURATENIE A INSTALATIEI ................................................ 246
21.5.4 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI .................................................................. 247
21.5.5 REGLAREA INSTALATIEI ............................................................................................. 248
21.5.6 PROBAREA INSTALATIEI ............................................................................................. 248
21.5.7 PREVEDERI FINALE ..................................................................................................... 249
21.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII ................................................................... 249
21.7 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR .................................................... 250
22 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII ELECTRICE ........................... 252
22.1 INSTALATII ELECTRICE .................................................................................. 252
22.1.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................................ 252
22.1.2 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ............................................................................. 254
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 9 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
22.1.3 VERIFICARI SI PROBE ................................................................................................. 254
22.1.4 INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE ....................................... 266
22.1.5 INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE ................................................... 266
22.1.6 INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE ........................................................ 266
22.1.7 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI ........................................... 267
22.1.8 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE .............................................. 271
22.1.9 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE EXTERIOARE ............................................. 275
22.1.10 EXECUTIA LUCRARILOR LA TABLOURI ELECTRICE ................................................ 281
22.1.11 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR ....................................................................... 283
22.1.12 ELEMENTE COMPONENTE ......................................................................................... 285
22.1.13 CABLURI SI CONDUCTOARE ...................................................................................... 287
22.1.14 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI ......................................................................... 288
22.1.15 TUBULATURA ............................................................................................................... 289
22.1.16 MARCAREA SI ETICHETARE ....................................................................................... 291
22.2 INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI SLABI ............................................... 292
22.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 292
22.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ............................................................ 292
22.2.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ................................................................. 293
22.2.4 MATERIALE VERIFICAREA CALITATII, CERTIFICARE SI DEPOZITARE ................ 295
22.2.5 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ. .............. 295
22.2.6 VERIFICAREA CALITATII TESTE .............................................................................. 298
22.2.7 VERIFICARI PRELIMINARE .......................................................................................... 299
23 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE .. 299
23.1 GENERALITATI ................................................................................................ 299
23.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE ............................................. 300
23.3 LUCRARI DE TERASAMENTE ........................................................................ 301
23.4 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR ........................................ 301
23.4.1 SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE ...................... 302
23.4.2 SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE ....................................................... 303
23.5 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE .......................................... 304
23.5.1 COMPACTARI DE ADANCIME REALIZATE PRIN BATERE ......................................... 304
23.6 RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE ................................ 304
23.7 HIDROIZOLATII ................................................................................................ 305
23.7.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 305
23.7.2 CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLATII SI ETANSARI ..................................... 305
23.8 CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE 308
23.8.1 CONDUCTELE DIN PVC ............................................................................................... 308
23.8.2 CONDUCTELE DIN PAFSIN (GRP).............................................................................. 308
23.8.3 CONDUCTELE DIN PEID .............................................................................................. 309
23.8.4 CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9 ..................................................................... 309
23.9 MONTAREA CONDUCTELOR ......................................................................... 311
23.10 CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE ............................................. 312
23.11 PROBE .............................................................................................................. 312
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 10 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
23.11.1 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR .................................................................. 312
23.11.2 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA .............................................. 315
23.11.3 PROBA GENERALA A RETELEI ................................................................................... 315
23.11.4 PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE .................................... 315
24 ALTE CERINTE ...................................................................................................... 316
24.1 EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................................ 316
24.1.1 MATERIALE ................................................................................................................... 316
24.1.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ .................................................................... 318
24.1.3 PERSONAL.................................................................................................................... 319
24.1.4 UTILAJE SI AUTO ......................................................................................................... 319
24.2 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII PREVENIREA SI STINGEREA
INCENDIILOR .............................................................................................................. 320
24.2.1 ACTE NORMATIVE ....................................................................................................... 320
25 ECHIPAMENTE MECANICE. SPECIFICATII TEHNICE GENERALE ................... 324
25.1 GENERALITATI ................................................................................................ 324
25.1.1 UNITATI DE MASURA ................................................................................................... 326
25.1.2 STANDARDE ................................................................................................................. 328
25.1.3 DURATA DE VIATA ....................................................................................................... 328
25.1.4 REDUNDANTA .............................................................................................................. 328
25.1.5 ETICHETE ..................................................................................................................... 329
25.1.6 AMBALARE.................................................................................................................... 329
25.1.7 AMBALAREA TEVILOR ................................................................................................. 331
25.1.8 MANIPULARE, TRANSPORT ........................................................................................ 331
25.1.9 INTRETINERE, REPARATII .......................................................................................... 332
25.1.10 UNGERE ........................................................................................................................ 333
25.1.11 PIESE IN MISCARE ....................................................................................................... 334
25.1.12 PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII ........................................................................ 334
25.1.13 DOCUMENTATIE .......................................................................................................... 334
25.1.14 NIVEL DE ZGOMOT SI VIBRATII .................................................................................. 336
25.1.15 LUBRIFIANTI ................................................................................................................. 336
25.1.16 PIESE DE SCHIMB ........................................................................................................ 337
25.2 PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR METALICE SI
ECHIPAMENTELOR ................................................................................................... 340
25.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 340
25.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE ....................................................................................... 340
25.2.3 PREPARAREA SUPRAFETELOR IN VEDEREA APLICARII ACOPERIRILOR DE
PROTECTIE ................................................................................................................................ 341
25.2.4 PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN VOPSIRE ..................................... 341
25.2.5 PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN ZINCARE TERMICA ..................... 344
25.2.6 PROTECTIA CATODICA ............................................................................................... 345
25.3 CONSTRUCTII METALICE .............................................................................. 345
25.3.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 345
25.3.2 STANDARDE ................................................................................................................. 346
25.3.3 ORGANE DE ASAMBLARE ........................................................................................... 350
25.3.4 SUDAREA OTELURILOR CARBON .............................................................................. 353
25.3.5 SUDAREA OTELURILOR INOXIDABILE ....................................................................... 355
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 11 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
25.3.6 ECHIPAMENTE MECANICE DE UZ GENERAL ............................................................ 358
25.3.7 ARMATURI PE CONDUCTE.......................................................................................... 359
25.3.8 INSTRUMETE DE MASURARE PE CONDUCTE .......................................................... 362
25.3.9 POMPE .......................................................................................................................... 365
26 DOCUMENTE REFERITOARE LA SANTIER ........................................................ 368
26.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI. .............................................. 368
26.1.1 MANAGEMENTUL TRAFICULUI ................................................................................... 369
26.1.2 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ................................................................. 370
26.1.3 MANUALUL DE PROCEDURI DE CONTROL INTERN (SUPERVIZARE) ..................... 371
26.1.4 RAPOARTE ................................................................................................................... 373
26.2 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI ....................................... 374
26.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 374
26.2.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE IN CARTEA TEHNICA .......................... 374
26.2.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI ............................... 374
26.2.4 INTOCMIREA, FOLOSIREA SI PASTRAREA CARTII TEHNICE .................................. 376
26.2.5 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE .......................... 377
26.3 DESENE POST-EXECUTIE ............................................................................. 377
27 ACCEPTAREA SI PREDAREA PENTRU EXPLOATARE ..................................... 377
27.1 APROBAREA DOCUMENTATIEI PROIECTULUI ........................................... 377
27.2 APROBAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE .......................................... 378
27.2.1 APROBAREA LUCRARILOR TEMPORARE, DE SUSTINERE SI ACOPERITE ........... 378
27.2.2 APROBAREA LUCRARILOR ......................................................................................... 378
27.2.3 CONTROLUL CALITATII ............................................................................................... 378
27.3 TESTAREA PE AMPLASAMENT ..................................................................... 378
27.3.1 ELEMENTE GENERALE ............................................................................................... 378
27.3.2 INSPECTAREA TESTARILOR SI RESPINGEREA ECHIPAMENTELOR (ELEMENTE
GENERALE) ................................................................................................................................ 379
27.3.3 TEST INAINTE DE DAREA IN FOLOSINTA (ECHIPAMENTE) ..................................... 380
27.3.4 TESTARE (GENERALITATI).......................................................................................... 380
27.4 PROCEDURI DE TESTARE SI DARE IN EXPLOATARE A
ECHIPAMENTELOR MEICA ....................................................................................... 381
27.4.1 ELEMENTE GENERALE ............................................................................................... 381
27.4.2 VERIFICARI INAINTE DE DAREA IN EXPLOATARE VERIFICARI ALE
ECHIPAMENTELOR MECANO-ELECTRICE .............................................................................. 381
27.4.3 ECHIPAMENTUL ELECTRIC......................................................................................... 382
27.5 DARE IN EXPLOATARE, TESTARE SI PERIOADA DE PROBA A
FUNCTIONARII ........................................................................................................... 383
27.5.1 ELEMENTE GENERALE ............................................................................................... 383
27.5.2 TRAINING INAINTE DE OPERAREA NOILOR OBIECTIVE .......................................... 383
27.5.3 FUNCTIONAREA IN TIMPUL PERIOADEI DE PROBA (3 LUNI) .................................. 383
27.5.4 TESTARE FINALA ......................................................................................................... 383
27.5.5 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................. 384
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 12 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
0 GLOSAR
Abreviere Definitie
cf. conform / in conformitate
aprox. aproximativ
BoQ deviz (oferta)
C grade Celsius
cap. capitol
MSB material stabilizat biologic
CO
2
Dioxid de carbon
ACC Asigurarea calitatii constructiei
dB(A) Decibel
PND perioada de notificare a defectiunilor
PUD Planul urbanistic de detaliu
AIM Evaluarea impactului de mediu
ex. De exemplu
CA Cerintele beneficiarului
FIDIC Federatia internationala a inginerilor consultanti
HDPE Polietilena de mare densitate
Hz Hertz
PSS Plan de securitate si sanatate
Incl. Inclusiv
ISO Organizatia internationala de standardizare
kg Kilogram
kW Kilowatt
kV Kilovolt
kVA Kilovoltamper
kN/m Kilonewton pe metru patrat
Max. Maxim
FCM functionare la capacitate maxima
Min. Minim
m/s Metri pe secunda
DMS Deseuri municipale solide
Nr. Numar
PE Polietilena
PVC Policlorura de vinil
PAC Plan de asigurare a calitatii
Buc. bucati
EIP Echipament individual de protectie
LNR legile nationale relevante
Sec. Sectiune
t Tone
t/a Tone pe an
t/d Tone pe zi
t/h Tone pe ora
t/m
3
Tone pe metru cub
Vol. Volum
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 13 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
1 TARA BENEFICIARULUI
ROMANIA.
2 BENEFICIARUL
Consiliul Judetean Constanta B-dul Tomis nr. 51, Municipiul Constanta, Judetul Constanta.
3 DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARII
Domeniul de aplicare al Contractului il reprezinta proiectarea si construirea componentelor:
1. 4.1. Statie sortare deseuri reciclabile.
2. 4.2. Statie de compostare/instalatie de tratare mecano-biologica (instalatie TMB)
deseuri reziduale1.
din cadrul contractului CL4 Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB
din localitatea Ovidiu denumita in continuare Investitie. Obiectele se vor construi in
localitatea Ovidiu, incluzand tot restul echipamentelor necesare, toate structurile provizorii
necesare pentru desfasurarea santierului, in conformitate cu amenajarea teritoriala si
conditiile de construire, constructia facandu-se pe baza Proiectului tehnic si detaliilor de
executie aprobat.
Deseurile solide municipale reziduale vor fi tratate in scopul de:
- a recupera materiale reciclabile: hartia, sticla, plasticul si metalele, cu un grad ridicat
de puritate;
- pentru a produce material stabilizat biologic (MSB):
- ca cerinta minima, sa poata fi folosit ca material de acoperire zilnica in cadrul
depozitelor ecologice de deseuri;
- sau, optional, sa poata fi folosit pentru conservarea peisajului sau amenajarea
spatiilor verzi, avand ca rezultat producerea unei cantitati minime de deseuri duse la
depozitele ecologice, lucru care respecta cerintele nationale si europene privind
eliminarea deseurilor in depozitele ecologice
Se prevede ca deseurile livrate vor fi colectate din:
- gospodarii;
- agenti economici care produc deseuri asimilate deseurilor solide municipale;
- deseuri comerciale si industriale de la companii,
Investitia proiectata, construita si predata in stare de functionare va respecta cerintele
Beneficiarului specificate in acest caiet de sarcini, amenajarea teritoriala si conditiile de
construire conform legislatiei in domeniul constructiilor, cerintele procedurale ale Uniunii
Europene prevazute, standardele nationale stabilite in legile nationale relevante si legislatia
de protectie a mediului.
Produsul final asteptat va fi:
- documentatiile pentru obtinerea tuturor avizelor/ acordurilor cerute prin Certificatul de
urbanism si a documentatiei pentru obtinerea Autorizatiei de construire;
1
Cantitile dimensionate reprezint cantitile pe baza crora Contractantul va intocmi
proiectul de execuie pentru investitie i o va construi.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 14 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
- verificarea ridicarii topografice (completarea ei daca este cazul);
- intocmirea studiilor geotehnice;
- intocmirea studiului hidro-geologic pentru sursa de apa aferenta investitiei;
- intocmirea proiectului tehnic si a detaliilor de executie in conformitate cu legislatia in
vigoare
- construirea investitiei,
- predarea investitiei (utilaje, sisteme biologice si alte echipamente) si a utilajelor
mobile, asamblarea, punerea in functiune, testarea, functionarea de proba si
acceptarea si aprobarea,
- predarea tuturor documentelor conform Cerintelor angajatorului pentru functionarea
corecta a investitiei;
In cadrul Contractului aferent componentelor 4.1. Statia de sortare si 4.2. Statia TMB se
vor proiecta si construi urmatoarele obiecte de investitie:
- Gospodaria de apa cuprinzand forajul, statia de tratare in vederea potabilizarii, statie
de pompare , rezervor de inmagazinare imprejmuire si poarta de acces la gospodaria
de apa;
- Cantar rutier;
- Statie mobila de carburanti;
- Reteaua de alimentare cu apa potabila/tehnologica a tuturor obiectelor din incinta
inclusiv reteaua pentru incediu daca va fi necesar;
- Statia de sortare deseuri reciclabile;
- Statia de tratare mecano-biologica (TMB) a deseurilor reziduale biodegradabile;
- Cladirea administrativa inclusiv mobilier si dotari pentru laborator;
- Reteaua exterioara de canalizare a apelor contaminate aferenta statiei de sortare si
a statiei TMB;
- Reteaua de canalizare ape uzate in incinta de la cladirea administrativa
- Bazinul retentie levigat ce va colecta apele uzate de la cladirea administrativa, si
statia de sortare si levigatul de la statia TMB;
- Statie de epurare levigat si ape uzate de tip containerizat cu osmoza inversa;
- Platforma betonata si drumuri in incinta;
- Reteaua de canalizare ape pluviale in incinta, inclusiv guri de scurgere si rigole de
colectare
- Separator de hidrocarburi prevazut cu filtru de coalescenta;
- Bazinul de retentie ape pluviale
- Retelele electrice din incinta, inclusiv retelele de iluminat exterior si grupul
electrogen;
- Perdea vegetala pentru intregul amplasament
- Imprejmuire amplasament si poarta de acces
- Orce altle lucrari neenumerate mai sus considerate necesare pentru buna fuctionare
a Statiei de sortare si a statiei TMB.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 15 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Mentionam ca utilajele mobile respectiv incarcatoarele frontale, excavatoare, etc. si
alte echipamente mobile nu fac obiectul prezentului Contract.
Ca si dotari se vor furniza doar containerele tip ROLLO sau alt tip de containere
pentru refuzul de la procesare/stocare reciclabile, ce vor deservi Statia de sortare si
Statia TMB. Numarul si capacitatile acestor containere se vor stabili de catre
Antreprenor prin proiectul intocmit de catre acesta.
De asemenea nu fac parte din prezentul contract:
- postul de transformare si racordul electric la sistemul energentic national;
- drumul de acces la amplasament
4 ACTIVITATI
4.1 GENERALITATI
Activitatile de realizat conform acestor specificatii se refera la proiectarea, construirea,
fabricarea, testarea, furnizarea, instalarea, punerea in functiune, functionarea de proba,
testele de receptie si acceptare, garantia de buna executie, instruirea etc. referitoare la
investitie, ce sunt descrise in prezentul document.
In aceasta documentatie de atribuire a contractului de achizitie publica pentru realizarea
sarcinii, se furnizeaza datele din studiul de fezabilitate aprobat pentru investitie (atasat sub
forma volumului VI la prezenta documentatie). Participantul la licitatie trebuie sa depuna o
oferta pentru investitie, respectand toate cerintele, reglementarile si tintele din prezentul
caiet de sarcini si legislatiei in vigoare.
Toate costurile legate de acordurile si aprobarile de catre autoritatile competente ale
proiectului de executie pregatit de Antreprenor, inclusiv toate modificarile substantiale
admisibile, ce respecta legile nationale relevante, aduse studiului de fezabilitate aprobat,
urmeaza a fi suportate de catre Antreprenor.
Antreprenorul va asigura conformitatea proiectului de executie cu conditiile stipulate in avize
si acordurile obtinute si in studiul de fezabilitate aprobat.
4.2 DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARILOR SI FURNITURILOR
Antreprenorul va furniza toata manopera, materialele, dotarile si echipamentele , fie ele de
natura provizorie sau permanenta, pentru a realiza lucrarile necesare pentru proiectarea si
construirea investitiei.
4.3 PROIECTUL SI DOCUMENTATIA
Pregatirea intregii documentatii a proiectului tehnic si a detaliilor de executie, inclusiv a
documentatiei necesare obtinerii tuturor acordurilor si autorizatiilor necesare, in conformitate
cu legislatia si reglementarile nationale, incluzand si modificarile ulterioare cad in sarcina
Antreprenorului. Taxele aferente avizelor si acordurilor cerute prin Certificatul de urbanism
vor fi platite de catre Beneficiar.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 16 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Studiul geotehnic.
Antreprenorul, pe cheltuiala sa va intocmi studii geotehnice pentru intreg amplasamentul
lucrarilor Statiei de sortare si Statei TMB. Investigatiile geotehnice se vor intocmi conform
Eurocodului 7.1.
Programul investigatiilor geotehnice va fi inaintat Inginerului consultant spre aprobare.
Studiul hidrogeologic
Antreprenorul, pe cheltuiala sa va intocmi studiul hidrogeologic aferent sursei de apa din
incinta amplasamentului, conform legislatiei nationale in vigoare. Necesarul de apa potabila,
tehnologica si de stingerea incendiilor se va asigura dintr-un foraj de alimentare cu apa
executat in incinta amplasamentului in zona gospodariei de apa.
Proiectul tehnic si detaliile de executie
Proiectul tehnic pe baza caruia se face executia trebuie pregatit pe baza normelor si
standardelor nationale si trebuie sa se obtina acordurile, avizele si autorizatiile necesare de
la autoritatile competente.
Proiectul Tehnic (PTh) va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008 "Instructiuni
de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum
si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si
lucrari de interventii" si va fi verificat pentru cerintele de calitate de specialisti atestati de
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Toate activitatile ce privesc
verificarea Proiectelor tehnice inclusiv plata serviciilor de verificare fac parte din obligatiile
contractuale ale Antreprenorului.
Executia lucrarilor se va face in baza unei autorizatii de construire. Documentatia Tehnica
pentru Autorizarea Constructiei (D.T.A.C.) va avea in vedere cerintele din Legea nr.
50/1991, si va fi verificata pentru pentru cerintele de calitate de specialisti verificatori de
proiecte atestati. Toate activitatile ce privesc verificarea Documentatiei Tehnice pentru
Autorizarea Constructiei (D.T.A.C.) inclusiv plata serviciilor de verificare, fac parte din
obligatiile contractuale ale Antreprenorului.
Antreprenorul poate realiza studii suplimentare ingineresti si geologice pentru a aduna toate
informatiile necesare pentru pregatirea proiectului de executie in cadrul domeniului de
aplicare al contractului, daca acesta a decis ca datele disponibile sunt insuficiente.
Documentatia conforma cu executia
In timpul constructiei, Antreprenorul pregateste documentatia conforma cu executia, conform
domeniului de aplicare si continutului, respectand cerintele din legislatia nationala.
4.4 REALIZAREA LUCRARILOR SI SERVICIILOR DE CONSTRUIRE A
INVESTITIEI
Executia lucrarilor de constructii si instalatii, incluzand:
nivelarea si profilarea terenului si defrisarea terenului din zona desemnata pentru
constructie, cu scopul necesar al realizarii operatiunilor
pregatirea structurilor provizorii, cum ar fi caile de acces, instalatiile de pe santier si
tot restul conexiunilor necesare si a biroului de pe santier al inginerului, cu toate
dotarile necesare.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 17 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
incarcarea surplusului de pamant excavat si transportarea acestuia pana in locul
stabilit in proiect pentru depozitare.
construirea halelor de tratare, inclusiv a zonelor de depozitare temporara a deseurilor
si a materialului reciclat si a altor posibile amenajari pentru constructie, care pot fi
necesare in baza proiectului intocmit si a tehnologiei implementate
construirea instalatiilor pentru personalul care opereaza instalatiile si echipamentele
din interiorul halelor
amenajarea teritoriului, inclusiv construirea de garduri, drumuri, curti, pavaje, spatii
verzi etc.
furnizarea de apa, evacuarea apelor de canalizare si din instalatiile tehnologice,
precum si a apelor pluviale, inclusiv asigurarea volumelor necesare de depozitare
temporara
furnizarea de caldura
instalarea sistemului de ventilatie
furnizarea de electricitate si iluminatul zonei, precum si instalatia paratrasnet
Livrarea si asamblarea liniilor de productie complete ale investitiei care sa respecte
cerintele beneficiarului.
Lucrari de constructii civile
Lucrarile de constructii civile pentru investitie vor cuprinde toate lucrarile necesare pentru
construirea cladirilor si a instalatiilor, fara a avea caracter limitativ:
excavarea si pregatirea terenului,
fundatii;
cladiri finisajele interioare;
mobilarea si echipamentele interioare;
amenajarea finala a terenului (peisagistica, spatiile verzi...)
Lucrari mecanice si electrice
Antreprenorul, va livra pe santier echipamentele, va face executia finala, va realizara teste
la fata locului, va pune in functiune.
Lucarile incluse vor fi dar nu se vor limita la:
sistemele de transport: transportoarele cu banda etc.
pompele cu motoare si dispozitive auxiliare;
conductele, vanele si echipamentele asociate;
izolatia;
instalatiile de protectie impotriva incendiilor si rezervoarele,
impamantarea si instalatia paratrasnet, sistemele de iluminat, prizele industriale,
cablurile, structurile de sustinere a cablurilor, sistemele de detectare a incendiilor si
alte instalatii electrice diverse;
seturile (agregate) de generatoare de urgenta diesel
echipamentul complet de functionare si control pentru sistemele principale
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 18 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
sistemele complete de aer conditionat ale cladirilor, incluzand incaperile cu aparatajele
de comutare, si orice alta camera care necesita aer conditionat
echipamentele pentru toate procesele din atelier si echipamentele din spatiul de
depozitare temporara
Antreprenorul trebuie sa asigure o echipa de supraveghere formata din expertii calificati
corespunzator pe toata perioada de notificare a defectiunilor, pana la emiterea procesului
verbal de receptie finala.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca toti producatorii de echipamente individuale care vor
fi responsabili de repararea si intretinerea echipamentelor proprii dupa receptia finala a
instalatiei sunt reprezentati corespunzator.
In timpul instalarii, punerii in functiune si inainte de procesul verbal de receptie la terminarea
lucrarilor, personalul beneficiarului care se va ocupa de operarea instalatiei va fi instruit de
catre Antreprenor. In plus, operarea acesteia din timpul PND si din timpul testelor de
receptie va fi monitorizata/ supravegheata de catre Antreprenor si in cazul oricarei probleme,
personalul beneficiarului va fi instruit si calificat suplimentar de catre Antreprenor.
Instructiunile, instruirea profesionala si Manualele de Operare si Intretinere vor fi predate in
limba romana.
Antreprenorul va realiza un program de instruire si calificare, pentru a instrui personalul
beneficiarului in vederea operarii si intretinerii instalatiei, cu activitatile lor in timpul lucrarilor,
si pentru a familiariza personalul cu echipamentul furnizat de catre Antreprenor.
Antreprenorul va pune la dispozitie, in scopul instruirii, dotarile pentru instruire si toate
informatiile necesare pentru desfasurarea in conditii de eficacitate a programului de instruire.
Antreprenorul va instrui si califica cursantii astfel incat operarea, intretinerea si, daca este
necesar, reparatiile sistemului sa fie gestionate in totalitate de catre personalul respectiv.
Antreprenorul va pune la dispozitie toate notele, manualele, plansele necesare, materialele
ajutatoare pentru instruire etc., pentru a completa manualele de construire, operare si
intretinere si pentru a permite personalului de operare si intretinere sa opereze si sa intretina
instalatia intr-un mod eficient.
Servicii
Pornirea, testarea, punerea in functiune si functionarea de proba (de siguranta in
exploatare) ale instalatiei pentru o functionare normala, inclusiv garantia predarii intregii
documentatii corespunzatoare impuse prin legislatia nationala privind constructiile,
pentru ca beneficiarul sa obtina autorizatia de functionare.
Instruirea personalului Beneficiarului pentru operarea instalatiei trebuie sa aiba loc in
timpul perioadei de pornire si a testelor de receptie. Fiecare membru instruit al
personalului va primi un certificat corespunzator de la Antreprenor care sa confirme
instruirea adecvata a acestuia.
Consumabile
Antreprenorul va furniza in cadrul acestui contract toate consumabilele necesare pana la
emiterea procesului verbal de receptie finala a lucrarilor pentru intreaga instalatie pentru
toate echipamentele furnizate de catre acesta in cadrul prezentului contract. Antreprenorul
va trimite spre aprobare Inginerului, pana la inceperea perioadei de testari, un tabel complet
cu toate consumabilele necesare, indicand toate locurile in care aceste consumabile sunt
necesare, tipul consumabilului si cantitatea pentru o reumplere/ un schimb.
Echipamente speciale
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 19 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Antreprenorul va asigura toate uneltele speciale necesare pentru demontarea, intretinerea,
instalarea si reglarea echipamentelor furnizate. Instrumentele si echipamentele pentru
inspectiile si masuratorile majore vor fi de asemenea incluse.
Antreprenorul prezinta Inginerului spre aprobare o lista cu articolele si o descriere a tuturor
uneltelor necesare, a dispozitivelor auxiliare, a echipamentului de depozitare etc.
Antreprenorul va oferi beneficiarului, odata cu fiecare articol de echipament special furnizat,
catalogul cu instructiuni ale producatorului in limba nationala.
5 RESPECTAREA CERINTELOR BENEFICIARULUI
Toate lucrarile intreprinse, inclusiv proiectele pregatite, activitatile finalizate, materialele,
uneltele si echipamentele livrate in cadrul prezentului contract trebuie sa respecte cerintele
din caietul de sarcini.
Ofertantul, pe baza cunostintelor si experientei sale, ar trebui sa includa si elemente
suplimentare ale instalatiei, echipamentelor si operatiunilor, ce nu sunt enumerate in
cerintele beneficiarului, dar sunt relevante si necesare pentru asigurarea unei functionari
corespunzatoare a investitiei, pentru eficienta acesteia si pentru indeplinirea conditiilor de
garantie. Solutiile prezentate in oferta vor garanta atingerea obiectivelor investitiei..
Proprietatile materialelor si elementelor constructiilor, utilajelor si echipamentelor vor
respecta si se vor inscrie in datele descrise in cerintele tehnice.
6 ORGANIZAREA DE SANTIER
6.1 LABORATOR
Daca un laborator autorizat nu este disponibil in apropiere, Antreprenorul va amenaja,
acredita/autoriza, pe cheltuiala sa proprie, un laborator mobil pentru prelevarea si incercarea
materialelor, in santier. Dimensiunea si dotarea laboratorului va fi corespunzatoare volumului
de teste necesare asigurarii calitatii, cu o camera speciala pentru depozitarea esantioanelor
de materiale, in conformitate cu Ordinul MLPAT Nr. 31/N/2000 aparut in B.C nr. 8/2001.
Antreprenorul va asigura toate echipamentele si consumabilele necesare pentru prelevarea,
testarea si inregistrarea probelor, conform cerintelor de calitate. Echipamentul pentru
efectuarea probelor va fi nou, curatat permanent si va fi verificat si/sau calibrat periodic
conform cerintelor legislatiei in vigoare si/sau la cererea expresa a Beneficiarului.
Antreprenorul va avea personal agreeat pentru laborator: un inginer, tehnicieni si laboranti
calificati in testarea materialelor de constructii.
6.2 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI
Panourile de afisaj vor trebui sa respecte legislatia specifica in vigoare (Norma metodologica
din 26/08/2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 cu modificarea si completarea Normelor
metodologice privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii prin Ordinul 1867/16-07-
2010) si in care vor fi declarate termenele de incepere si finalizare a obiectivului de
investitie.
6.3 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA
Antreprenorul va elabora proiectul de organizare de santier si va obtine autorizatia pentru
lucrarile prevazute in acesta, pe cheltuiala sa, in conformitate cu prevederile legii 50/1991 cu
completarile si modificarile in vigoare. (a se consulta si capitolul 2 Documentele
Antreprenorului).
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 20 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Antreprenorul lucrarilor va asigura pentru Consultantul de Supervizare, in zona santierelor,
cate un birou de minimum 30 mp, utilat cu mobilierul si echipamentele necesare desfasurarii
normale a activitatii de supervizare (calculator, imprimanta, telefon, fax, xerox, acces la
internet) precum si acces la un laborator autorizat pentru efectuarea analizalor cerute prin
caietul de sarcini al licitatiei de mai sus.
Antreprenorul va suporta toate cheltuielile aferente utilitatilor si facilitatilor acordate
Inginerului in cadrul santierului.
Antreprenorul va asigura pentru biroul Consultantului de Supervizare legarea la utilitati
(alimentare cu apa potabila, canalizare, alimentare cu energie electrica etc.) in masura in
care acest lucru este posibil
7 CONFORMITATEA DOCUMENTATIEI DE PROIECTARE CU
LEGISLATIA
Proiectul tehnic si detaliile de executie vor fi pregatite in conformitate cu legislatia nationala.
Antreprenorul este responsabil de:
Pregatirea proiectului de executie in conformitate cu acordurile descrise in Planul
Urbanistic de Detaliu (PUD), cu standardele si legislatia nationala in vigoare, inclusiv
legile nationale relevante, cu acordul de protectia mediului (EPA), cu acordul de
gestiune a deseurilor (AGD) etc.
Pregatirea documentatiei necesara obtinerii aizelor si autorizatiilor necesare, in
conformitate cu standardele si legislatia nationala in vigoare;
Asistenta tehnica a proiectantului in perioada de executie a investiei;
7.1 PROIECTUL TEHNIC SI DETALIILE DE EXECUTIE
Proiectul Tehnic (PTh) va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008 "Instructiuni
de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum
si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si
lucrari de interventii" si va fi verificat pentru cerintele de calitate de specialisti atestati de
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.
Executia lucrarilor se va face in baza unei autorizatii de construire. Documentatia Tehnica
pentru Autorizarea Constructiei (DTAC) va avea in vedere cerintele din Legea nr. 50/1991, si
va fi verificata pentru pentru cerintele de calitate de specialisti verificatori de proiecte
atestati. Toate activitatile ce privesc verificara a Proiectelor tehnice inclusiv plata serviciilor
de verificare fac parte din obligatiile contractuale ale Antreprenorului.
Antreprenorul va asigura conformitatea proiectului de executie cu recomandarile din raportul
privind impactul asupra mediului si autorizatia de construire obtinuta
Detaliile de executie:
detaliaza solutiile tehnice ale proiectului tehnic astfel incat sa asigure posibilitatea
de implementare a tuturor lucrarilor de constructie si montaj (LCM), precum livrarea
si asamblarea echipamentelor si instalatiilor tehnologice din proiect;
Asigura conformitatea deciziilor din proiect cu cerintele privind constructiile din legile
nationale relevante.
Partile proiectului tehnic pe baza caruia se vor executa lucrarile vor respecta cerintele
Ordinul 863/02.07.2008 si va include:
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 21 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
- Planse si detalii de executie;
- Memorii tehnice pe specialitati ce ilustreaza solutiile propuse in proiect si, in
atasament, atat documentele emise in legatura cu proiectul, cat si datele initiale;
- Breviare de calcul ce descriu motivele pentru solutiile din proiect;
Devizul si estimarile de cost sunt atasate la breviarele de calcul sau formeaza o parte
separata din documentatia fiselor tehnice.
7.2 DOCUMENTATIA CONFORMA CU EXECUTIA
In domeniul de aplicare al documentatiei conforme cu executia, se includ toate modificarile
aprobate facute in timpul lucrarilor de constructii si documentatia completa in conformitate cu
legislatia nationala.
Documentatia conforma cu executia va fi pregatita de catre Antreprenor si prezentata in
limba nationala in trei (3) exemplare, nu mai tarziu de 14 zile inainte de intalnirea cu membrii
comisiei de acceptare.
7.3 MANUALELE DE FUNCTIONARE SI INTRETINERE
Manualele finale de functionare si intretinere vor fi pregatite si predate Inginerului in trei (3)
exemplare nu mai tarziu de 4 saptamani inainte de data intalnirii cu comisia de receptie.
Manualele cu instructiuni pentru fiecare element al instalatiei vor include, de asemenea,
instructiuni colective, care se vor referi in special la operatiunile specifice functionarii.
Aceste manuale, pe langa descrierile obisnuite referitoare la functii si operatiuni, vor include
si situatii de urgenta si depanare, masuri de siguranta si impotriva incendiilor, precum si
orice posibile consecinte.
8 INFORMATII GENERALE SI IPOTEZE DE PROIECTARE
8.1 AMPLASAREA INVESTITIEI
8.1.1 AMPLASAMENTUL LUCRARILOR
Lucrarile pentru atingerea obiectivului propus sunt situate pe teritoriul extravilan al localitatii
Ovidiu, din judetul Constanta la urmatoarele coordonate geografice aproximative : latitudine
44 16 15 si longitudine 28 30 46" . Cu masina se poate ajunge iesind din localitatea
Ovidiu pe drumul DN2A ce duce spre Lumina, dupa ce se traverseaza Canalul Poarta Alba -
Navodari se face la stanga pe un drum pietruit spre depozitul existent si se merge 1 km de la
depozitul existent iar pe partea dreapta se afla situat amplasamentul.
Orasul Ovidiu se afla asezat pe soseaua nationala ce leaga cel mai mare port al Romaniei
Constanta de capitala tarii, intr-o zona favorabila dezvoltarii agriculturii. Asezarea este
situata in partea de est a judetului, la 44 gr.15 latitudine nordica si 28 gr.58 longitudine
estica, pe malul vestic al lacului Siutghiol, care o desparte de statiune Mamaia, la numai 10
km nord de Municipiul Constanta.
8.1.2 TOPOGRAFIA ACTUALA
Terenul pe care va fi amplasata statia de sortare si statia de tratare mecano-biologica are o
suprafata de aprox. 5,20 ha, este liber de orice sarcini,si fara accidente de ordin morfologic
in apropirea sa.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 22 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
8.1.3 CONDITII GEOTEHNICE SI HIDROGEOLOGICE
Teritoriul regiunii studiate reprezinta o parte din Platforma Dobrogei de Sud caracterizata
prin aparitia la zi numai a unei parti din depozitele neogen - sarmatiene de cuvertura
(bessarabian) si depozite cretacice (aptian). Peste aceste formatiuni repauzeaza depozite
recente de varsta cuaternara (pleistocen mediu superior si holocen superior).
Aptian (ap)
Aptianul este reprezentat prin nisipuri, argile caolinitice, pietrisuri si calcare zoogene.
Bessarabian (bs)
Bessarabianul este constituit in cea mai mare parte a regiunii din doua orizonturi distincte:
un orizont de argila verzuie sau cafenie acoperit de un orizont de calcare lumaselice.
Pleistocen mediu superior (qp22 qp3).
Peste argilele vargate si roscate sau direct peste depozitele bessarabiene sau cretacice,
urmeaza o argila nisipoasa roscata, lipsita de structura macroporica si bogata in concretiuni
calcaroase, apoi depozite loessoide alcatuite din prafuri nisipoase si nisipuri prafoase galbui,
macroporice, cu concretiuni calcaroase individualizate sau in retea.
In depozitele loessoide se intalnesc 2 7 nivele mai argiloase de culoare caramizie, cu
aceeasi structura macroporica, reprezentand soluri fosile.
Grosimea depozitelor loessoide din cadrul regiunii ajunge uneori pana la 40 m.
Holocen superior (qh2).
Acestei subdiviziuni a Cuaternarului i-au fost atribuite aluviunile de pe vaile principale,
loessurile resedimentate, malurile si nisipurile marine de plaja.
8.1.4 DATE CLIMATICE
Teritoriul Judetului Constanta apartine in proportie de 80% sectorului cu clima
continentala si in proportie de circa 20 % sectorului cu clima de litoral maritim.
Regimul climatic general se caracterizeaza prin veri fierbinti si sarace in precipitatii
si prin ierni nu prea reci, punctate uneori cu viscole puternice, dar si cu dese
intervale de incalzire care fac ca stratul de zapada sa aiba un caracter episodic.
Temperatura aerului
Valorea temperaturii medii anuale este de 11.2C. Mediile lunii cele mai reci
(ianuarie) prezinta valori care scad sub -1.1C. iar temperatura medie a lunii cele mai
calde (iulie) este de 22.6C.
Precipitatii
Precipitatiile atmosferice. Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 300 si
400 mm. Cantitatile medii ale lunii iulie oscileaza in jurul valorii de 50 mm, iar cantitatile
medii de precipitatii ale lunii ianuarie se incadreaza intre 20 si 30 mm. Stratul de zapada
este prezent intre 24 si 28 zile.
8.1.5 ALTE INFORMATII
Adancimea de inghet.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 23 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054/77, este de
90-100cm.
Fig.1 - Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea de inghet
Incarcarile date de zapada.
Conform Codului de Proiectare CR 1-1-3-2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor, amplasamentul studiat are greutatea de referinta a stratului de
zapada, corespunzatoare unei perioade de recurenta medie de 50 de ani, sok = 2,5
kN/m
2
.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 24 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
8.1.6 ACCESUL PE AMPLASAMENT
Cu masina se poate ajunge iesind din localitatea Ovidiu pe drumul DN2A ce duce spre
Lumina,dupa ce se trece peste Canalul Poarta Alba - Navodari se face la stanga pe un drum
pietruit spre depozitul existent si se merge 1 km de la depozitul existent, pe partea dreapta
se afla situat amplasamentul.
8.1.7 ZONA DE AMENAJARI
Statie de sortare a deseurilor va fi adapostita de o hala alcatuita din 3 zone astfel:
- Platforma de receptie hala tip sopron (fara inchideri laterale) pentru receptia deseurilor
reciclabile;
- Hala inchisa destinata sortarii deseurilor;
- Platforma de stocare/expeditie tip sopron (fara pereti laterali) pentru depozitare
baloti/expediere si stocare refuz de sortare.
.
In cadrul amplasamentului va fi construita o cladire administrativa care va deservi tot
amplasamentul statiei de sortare si a statiei TMB din localitatea Ovidiu. Cladirea
administrativa se va amplasa in zona intrarii in amplasament.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 25 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
8.1.8 DESCRIEREA INVESTITIEI
Prezentele specificatii tehnice acopera cerintele minime privind proiectarea, furnizarea,
instalarea, darea in exploatare, testarea si punerea in functiune a tuturor elementelor
pentruContract ul de lucrari 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei
TMB din localitatea Ovidiu din cadrul proiectului Sistem Integrat de Management al
Deseurilor in Judetul Constanta, care cuprinde urmatoarele obiecte:
- Obiect 4.1 Statie de sortare la Ovidiu;
- Obiect 4.2 Statie de tratare mecano-biologica la Ovidiu;
Antreprenorul trebuie sa efectueze toate activitatile ingineresti in conformitate cu prevederile
Contractului, specificatiilor si standardelor.
Antreprenorul trebuie sa desfasoare si activitatile de proiectare in conformitate cu
instructiunile generale din paragrafele urmatoare.
Pentru obiectele 4.1 si 4.2 sunt cuprinse urmatoarele lucrari:
Obiectul 4.1 Statie de sortare la Ovidiu.
Zona de sortare deseuri reciclabile, cu capacitatea de 23.000 t/an inclusiv utilaje si
echipamente tehnologice;
Cladire administrativa (va deservi intreg amplasamentul);
Sistem de alimentare cu apa potabila a obiectelor tehnologice (gospodarie de apa
cuprinzand foraj, statie de tratare apa, statie de pompare si rezervor de
inmagazinare; retea de alimentare cu apa);
Retea de canalizare apa uzata tehnologica si bazin de retentie ape uzate tehnologice
si levigat de la statia TMB;
Retea de canalizare ape pluviale, bazin de retentie ape pluviale si separator de
hidrocarburi;
Drumuri in incinta si platforme tehnice;
Imprejmuire;
Platforma de cantarire;
Amenajare zona verde.
Obiectul 4.2 Statie de tratare mecano-biologica la Ovidiu.
Teresamente;
Zona de tratarea mecano-biologica a deseurilor, cu capacitatea de 120 000 t/an
inclusiv utilaje si echipamente tehnologice;
Retea de canalizare apa uzata tehnologic;
Retea de alimentare cu apa;
Drumuri in incinta, platforme tehnice, parcari;
Perdea vegetala de protectie si amenajare zona verde;
Statie de epurare levigat cu osmoza inversa.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 26 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
8.2 FURNIZAREA DE UTILITATI
8.2.1 GENERALITATI
Pentru amplasamentul in cauza se prevede sa fie proiectate si construite infrastructurile
necesare functionarii procesului tehnologic. In cadrul amplasamentului sunt prevazute
alimentarea cu apa, canalizare menajera, canalizare pluviala, alimentare cu energie
electrica, drenarea, colectarea, stocarea si epurarea apelor uzate.
8.2.2 ALIMENTARE CU APA
Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile
din cadrul investitiilor propuse, in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru
nevoile sanitare.
Gospodaria de apa ca va cuprinde foraj, statie de tratare, clorare, pompare, rezervor de
inmagazinare.
Avand in vedere ca solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si tratare mecano-
biologica TMB Ovidiu va intra in grija Antreprenorului, debitele de apa necesare pentru buna
functionare a statiilor si gospodaria de apa vor fi determinate de catre Antreprenor.
8.2.3 CANALIZARE MENAJERA
Apele uzate provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrativ si apele uzate
tehnologice de la noua statie de sortare si statia TMB vor fi colectate si tratate prin
intermediul statiei de epurare levigat cu osmoza inversa.
8.2.4 CANALIZARE PLUVIALA SI CANALIZARE LEVIGAT
Apele pluviale provenite de pe platforma betonata si cladiri vor fi colectate prin intermediul
retelei de canalizare a apelor pluviale. Apele colectate vor fi directionate catre un separator
de hidrocarburi unde vor fi preepurate si apoi stocate in bazinul de retentie ape pluviale. Din
bazinul de retentie ape pluviale vor fi descarcate in canalul adiacent amplasamentului.
Intrucat solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si TMB intra in grija
Antreprenorului, in consecinta detaliile tehnice privind reteaua de canalizare ape pluviale,
separatorul de hidrocarburi si bazinul de retentie ape pluviale vor fi stabilite de catre acesta.
Levigatul produs in statia TMB si apele uzate tehnologice rezultate din spalarea platformelor
statie de sortare vor fi colectate prin intermediul retelei de colectare levigat si epurate prin
intermediul statiei de epurare levigat containerizata cu osmoza inversa. In functie de
solutiile tehnologice alese. Antreprenorul va dimensionarea bazinului de retentie si statia de
epurare a levigatului.
Intrucat solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si TMB cade in sarcina
Antreprenorului,solutia tehnica si proiectul de executie privind realizarea retelei de colectare
levigat vor fi intocmite de catre acesta.
8.2.5 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
Lucrarile de alimentare cu energie electrica de proiectare si executie a obiectivului Statie
sortare si statie TMB Ovidiu, se vor executa de catre Antreprenor si vor face parte din
prezentul contract de lucrari.
Alimentarea cu energie electrica, partea de medie tensiune, racordul de medie tensiune si
postul de transformare (anvelopa complet echipata), il va intocmi un operator autorizatat
A.N.R.E. si agrementat pentru astfel de lucrari.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 27 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Alimentarea cu energie electrica se va realiza printr-un post de transformare de tip
prefabricat in anvelopa de beton 20/0,4 kV, amplasat in incinta obiectivului de investitie, la
limita de proprietate. Postul de transformare trebuie sa fie dimensionat astfel incat sa
raspunda cerintelor energetice pentru toti consumatorii si receptoarele electrice prevazute in
cadrul prezentului contract de lucrari. In postul de transformare se va prevedea in proiectul
de alimentare cu energie electrica la nivelul tabloului de distributie joasa tensiune (TDJT)
compensarea factorului de putere prin intermediul unei baterii de condensatoare, automatiza
in trepte 0,4 kV.
Lucrarile de alimentare cu energie electrica se vor executa in concordanta cu operatiunile
descrise in cadrul studiului de solutie si a avizului tehnic de racordare (ATR) emis de catre
operatorul zonal de distributie a energiei electrice.
8.2.6 INSTALATII ELECTRICE
Instalatii electrice interioare
Sistemele de iluminat adoptate vor fi in concordanta cu destinatiile fiecarei cladiri , tinand
seama de caracteristicele constructive si tipurile de activitati desfasurate. Conditiile de
amplasare si nivelele de iluminare vor respecta prevederile normativului I7/2011. De
asemenea caracteristicile luminotehnice trebuiesc corelate cu conditiile generale de confort
precum si de functionalitate, proprii fiecarei incaperi.
Tipul si caracteristicile tehnice ale corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor,
intrerupatoarelor, comutatoarelor trebuie sa tina cont de asemenea de specificul spatiilor
deservite.
Pentru circuitele de prize se vor instala prize simple sau duble, toate cu contact de protectie,
cu o putere instalata de maxim 2.000 W per circuit, in conformitate cu cu prevederile
normativului I7/2011. In spatiile cu conditii speciale de lucru se vor prevedea circuite de prize
la tensiune redusa nepericuloasa.
Circuitele de iluminat si prize se vor executa cu conductori de cupru tip FY protejate in tuburi
tip IPEY, sau cu cabluri tip CYY montate ingropat in tencuiala sau pozate aparent pe poduri
de cabluri in zonele unde se instaleaza plafon fals sau in interiorul constructiilor tip hale ce
adapostesc utilaje si echipamente tehnologice.
Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea
conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform
prevederilor I7-2011 si nu se va intrerupe.
Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a receptoarelor de energie electrica se
utilizeaza platbanda din otel zincat. Centura interioara de legare la pamant se realizeaza din
platbanda din otel zincat si se racordeaza la priza de impamantare in cel putin doua puncte
prin intermediul unor piese de separatie.
Instalatii electrice in incinta.
Distributia energiei electrice se va face in sistem radial (de la un tablou general se
alimenteaza tablourile secundare sau receptoarele electrice prin coloane individuale).
Circuitele de alimentare ale tablourilor principale si secundare se vor realiza din cabluri
CYABY montate ingropat in santuri, iar pe portiunile unde acestea traverseaza cai de acces
sau alei, se vor proteja in tevi metalice sau de PVC-G.
Pentru iluminatul cailor de acces din interiorul incintelor vor fi prevazute circuite de iluminat
exterior. Aceste circuite vor avea posibilitatea actionarii manuale direct din tabloul electric
sau in mod automat prin intermediul unui intrerupator crepuscular comandat de o fotocelula.
Stalpii de iluminat exterior vor fi metalici si echipati cu lampi cu vapori de sodiu. Corpurile de
iluminat vor avea un grad de protectie IP66 si indicele de rezistenta la socuri mecanice IK08.
Stalpii de iluminat exterior se vor monta pe fundatii de beton si vor fi echipati cu cutie de
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 28 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
conexiune echipata cu conectori si disjunctor automat. Corpul de iluminat se va monta pe
stalp prin intermediul unui dispozitiv de sustinere. Fiecare stalp se va lega la priza de
pamant pentru instalatiile electrice de joasa tensiune,avand rezistenta de dispersie de
maximum 4 Ohmi.
Protectia impotriva atingerilor indirecte ale instalatiilor electrice se va face ca masura
principala, prin legarea la nulul de protectie, iar ca masura suplimentara legarea la pamant a
tuturor partilor metalice, care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care accidental ar
putea ajunge sub tensiune (constructiile metalice ale tablourilor electrice, carcasele metalice
ale echipamentelor electrice, tevi metalice, balustrade, etc.)
Se va realiza legarea la priza de pamant a instalatiei de protectie, a partilor metalice, a
tablourilor electrice si a stalpilor pentru iluminatul exterior.
Priza de pamant artificiala se va executa din platbanda din otel zincat ,montata ingropat si
electrozi din teava otel zincat. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant nu va depasi
valorile maxime admisibile specificate in normativul I7-2011 si STAS 12604/5-90.
Tablouri electrice si automatizare
Se prevede un sistem modern privind tablourile electrice de comanda si un sistem integrat
de automatizare amplasat intr-o singura incapere.
Ca o regula generala, toate unitatile de control si automatizare vor fi amplasate centralizat si
nu distribuite la obiectele din incinta.
9 PARAMETRII GENERALI DE PROIECTARE
9.1 DESCRIEREA DATELOR DE BAZA
Generalitati
Investitiile propuse prin proiect sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:
- Imbunatatirea sistemului de colectare selectiva in zona urbana si extinderea acestuia
in zona rurala a judetului Constanta;
- Imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport;
- Optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor;
- Depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.
9.2 CANTITATEA DE DESEURI SI COMPOZITIA LOR
Cele doua tabele de mai jos ilustreaza cantitatea generata de deseuri menajere si
asimilabile in anul 2014.
Deseuri menajere si asimilabile generate in mediul URBAN si RURAL, pe fractii
Fractie UM
2014
Mediul URBAN Mediul RURAL
Hartie si carton tone/an 25 582 3 139
Sticla tone/an 6 606 442
Plastic tone/an 23 196 3 252
Metal tone/an 8 056 956
Lemn tone/an 2 826 270
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 29 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Fractie UM
2014
Mediul URBAN Mediul RURAL
Deseuri biodegradabile tone/an 90 709 21 438
Altele tone/an 32 040 6 122
Total deseuri menajere si
asimilabile generate in
judetul Constanta
tone/an 189 015 35 620
Tintele ce vor fi atinse prin implementarea Sistemului de Management Integrat al Deseurilor
in judetul Constanta se refera la:
Gradul de reciclare al deseurilor de ambalaje din totalul cantitatii de deseuri de
ambalaje generate, pana in anul 2014 (procentul se refera la cantitatea de deseuri de
ambalaje ce trebuie reciclata, comparativ cu totalul cantitatii de deseu de ambalaj
generat):
hartie si carton: 60% (minim 2 8721 tone in judetul Constanta)
sticla: 60%; (minim 7 048 tone in judetul Constanta)
plastic: 22,5%; (minim 26 448 tone in judetul Constanta)
metal: 50%; (minim 9 012 tone in judetul Constanta)
lemn: 15%. (minim 3 096 tone in judetul Constanta).
Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat (comparativ cu anul 1995)
la:
75% in 2010;
50% in 2013 (91.283 tone vor trebui deviate de la depozitare in judetul
Constanta);
35% in 2016 (109.781 tone vor trebui deviate de la depozitare in judetul
Constanta).
Cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate in judetul Constanta in anul 1995 a fost de
156 000 tone.
Pe baza datelor de mai sus rezulta urmatoarele:
- capacitatea statiei de sortare deseuri reciclabile , aferenta prezentei documentatii, este
de 23 000 tone timp de 260 zile;
- capacitatea statiei de tratare mecano-biologica TMB, aferenta prezentei documentatii,
este de 120 000 tone pe an;
Cand se aleg echipamentele si dispozitivele aferente investitiei, trebuie sa se ia in
considerare faptul ca atat cantitatea, cat si compozitia materiei prime pot varia considerabil
pe parcursul anului.
9.3 CAPACITATEA STATIEI DE SORTARE SI A STATIEI TMB.
9.3.1 STATIA DE SORTARE
Pentru dimensionarea statiei de sortare se vor folosi urmatoarele date de intrare:
- Capacitatea totala a instalatiei trebuie sa fie - 23 000 tone deseuri reciclabile/an
- Numarul de zile lucratoare din timpul anului - 260
Instalatia si echipamentul tehnologic al statiei de sortare, vor trebui selectate si livrare doar
daca au parametrii tehnici necesari pentru atingerea capacitatii specificate si a parametrilor
tehnologici.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 30 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
9.3.2 STATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA
Statia de de tratare mecano-biologica OVIDIU va avea capacitea de a procesa 120000
tone deseuri reziduale/an si 3744 tone/an deseuri verzi.
9.4 CERINTELE TEHNOLOGICE SI DE MEDIU
Instalatiile aferente investitiei care urmeaza a fi construite si predate ar trebui sa garanteze
tratarea/sortarea deseurilor municipale in fractii de preferinta comercializabile. Cantitatea de
deseuri reziduale ce este directionata spre depozitul ecologic trebuie sa fie cat mai mica
posibil.
Sarcinile de baza ale instalatiilor vor include:
- O cantitate maxima de materiale reciclate ce pot fi refolosite in alte domenii,
- Separarea si minimizarea cantitatii de deseuri prevazute a fi transportate si depozitate
in depozitul de deseuri privat de la Ovidiu si
Se impune ca instalatiile care urmeaza sa fie construite si predate sa permita implementarea
obiectivelor mentionate anterior, respectand in acelasi timp urmatoarele principii:
- Instalatia sa fie caracterizata printr-un consum scazut de energie.
- Terenul disponibil pentru realizarea investitiei, precum si dimensiunile cladirilor
tehnologice nu pot depasi suprafata terenului si parametrii constructiilor specificati in
planul urbanistic de detaliu (P.U.D.) aprobat si in Certificatul de Urbanism;
- Cheltuielile de functionare trebuie sa fie cat mai mici posibile;
- Instalatia trebuie sa respecte cerintele de reducere a emisiilor si conditiile stipulate in
legislatia de protectie a mediului
- Impactul asupra mediului al functionarii instalatiei nu poate depasi nivelurile stabilite
drept acceptabile prin reglementarile aplicabile in Romania si in Uniunea Europeana.
- Instalatia trebuie sa asigure o eficienta maxima.
9.5 PRINCIPALELE DATE DE PROIECTARE
9.5.1 STATIA DE SORTARE
Avand in vedere capacitatea statiei de sortare de 23 000 tone/an pentru anul de calcul
2014, rezulta o incarcare zilnica de aproximativ 88,46 tone/zi.
S-a considerat un regim de lucru de 260 de zile pe an, tinand cont de sarbatori, perioadele
necesare pentru reparatii sau intretinere si intreruperile de lucru din motive de vreme
defavorabila pentru transportul deseurilor.
Refuzul de sortare din deseul uscat va fi transportat catre depozitul de deseuri privat de la
Ovidiu. A fost considerata o proportie de aprox. 15% refuz de sortare din cantitatea de
deseuri reciclabile ce intra in statie. Procentul contine atat impuritatile, cat si refuzul efectiv
de sortare. Refuzul de la sortare va fi transportat la depozitul privat de deseuri de la Ovidiu,
aflat in imediata vecinatate a amplasamentului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 31 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
9.5.2 STATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA
Statia de tratare mecano-biologica a deseurilor biodegradabile va avea o capacitate de
120000 tone/an deseuri reziduale si 3744 tone/an deseuri verzi. Statia va prelucra deseurile
colectate in pubela reziduala din zona de colectare 1 - Constanta si deseurile verzi.
Avand in vedere ca in cadrul statiei TMB vor intra in mare parte deseurile reziduale
provenite de la populatie, rezultatul final va fi in mare parte de tip CLO (CLO = Compost Like
Output, sau "deseuri biostabilizate"), utilizat ca material de acoperire in cadrul depozitelor de
deseuri.
10 DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
10.1 DESCRIEREA TEHNICA A STATIEI DE SORTARE OVIDIU
10.1.1 GENERALITATI
Statie de sortare a deseurilor va fi alcatuita din 3 zone astfel:
Zona de receptie tip sopron (fara pereti laterali) pentru receptia deseurilor reciclabile;
Hala inchisa destinata sortarii deseurilor;
Zona de stocare/expeditie tip sopron (fara pereti laterali) pentru depozitare
baloti/expediere si stocare refuz de sortare.
Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla.
Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu
ajutorul magnetilor. In urma procesului de sortare vor rezulta reziduuri, mai ales organice,
precum si o parte din reciclabilele care nu au fost recuperate.
Functii de baza ale statiei de sortare:
preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si fractie uscata;
selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare;
sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale;
colectarea refuzului de sortare;
prelucrarea pentru transport a fractiilor sortate;
stocarea temporara a fractiilor sortate si a refuzurilor.
10.1.2 GRADUL DE AUTOMATIZARE
Ca cerinte minime, statia de sortare va avea urmatoarele caracteristici:
alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec
alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare
granulometrica);
se realizeaza sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, lemn si sticla (daca
exista);
se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase
(banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in
containere);
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 32 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-
automate cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii
(sfaramator de sticla, perforator de PET-uri, etc.);
transportul balotilor si a containerelor de refuz se realizeaza mecanizat.
10.1.3 STRUCTURA CONSTRUCTIVA
Hala de descarcare: va fi o constructie de tip sopron fara inchideri laterale.
Conform schemei de management, deseurile reciclabile vor fi transportate cu autospeciale
de colectare din zona de deservire.
Platforma de descarcare a deseurilor va fi prevazuta cu zona pentru descarcarea deseurilor
reciclabile. Atat zona de manevra pentru descarcare cat si platforma de descarcare trebuie
sa fie din beton rutier pentru trafic greu. Se vor achizitiona echipamente corespunzatoare
pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare
presiune si cu guri de scurgere cu gratar metalic pentru evacuarea apelor uzate.
Hala de sortare: va fi o constructie prevazuta cu inchideri laterale.
Pardoseala halei de sortare va fi realizata din beton rutier prevazuta cu sifoane de
pardoaseala sau guri de scurgere pentru evacuarea apelor uzate. Se vor prevedea
spalatoare cu jet de mare presiune (racordate la instalatia interioara de alimentare cu apa) in
vederea igienizarii periodice a zonelor de lucru.
Hala de sortare va asigura o inaltime libera de minim 6 m. Vor fi prevazute ferestre si
luminatoare pentru a folosi lumina diurna.
Cladirea va fi prevazuta cu toate instalatiile interioare electrice de iluminat si alimentare cu
energie electrica a receptoarelor de forta, racorduri de alimentare cu apa pentru spalatoarele
de inalta presiune. Vor fi prevazute usi de acces pentru utilaje cu usi de acces pietonal
inclus.
Hala de expediere refuz de la sortare si materiale reciclabile: va fi o constructie de tip
sopron fara inchideri laterale.
Hala adaposteste platforma destinata transportului si depozitarii refuzului de sortare in
containere pentru refuz.
Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu
ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar
metalic.
10.2 DESCRIEREA TEHNICA A STATIEI DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA
10.2.1 GENERALITATI
Statia de tratare mecano-biologica a deseurilor biodegradabile OVIDIU va avea o capacitate
de 120 000 tone procesate pe an. Statia va prelucra deseurile colectate in pubela reziduala
din zona de colectare 1 Constanta. De asemenea la statia MBT Ovidiu vor fi procesate si
deseuri verzi 3 744 t/an.
Dupa intrarea in statie, datorita faptului ca in pubela de deseuri reziduale se mai afla si alte
deseuri decat cele biodegradabile, rezulta un refuz de sortare, iar cantitatea de deseuri ce
va intra in faza de tratare va fi de circa 90 000 tone/an.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 33 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Asadar cantitatea de deseu biostabilizat provenita din deseurile reziduale de la populatie,
estimata din cadrul statiei TMB va fi de 55 600 tone/an.
Cantitatea de deseuri verzi, respectiv 3 744 tone/an va beneficia de o reducere de masa de
55 %.
10.2.2 DESCRIERE TEHNOLOGICA
In vederea tratarii deseurilor reziduale biodegradabile, se realizeaza deferarea in proportie
de 95% din materialele feroase fluxuri de deseuri: deseuri biodegradabile si refuz de sortare
ce contine in special fractii de deseuri reciclabile ce vor fi incarcat in containere si transportat
la depozitul de deseuri privat de la Ovidiu.
Pre-tratarea mecanica a fost proiectata pentru o capacitate de 120 000 tone/an, operabil
pentru 260 de zile pe an rezultand astfel 462 tone/zi sau aproximativ 33 tone/ora.
Etapa de tratare biologica faza descompunere a fost dimensionata la o cantitate de intrare
de 90 000 tone/an si un procent de reducere de 35 %.
Etapa de tratare biologica faza de maturare a fost dimensionata la o cantitate de intrare de
58 500 tone si un procent de reducere de 5 %.
Cantitatea finala de deseuri biostabilizate va fi de 55 600 t/an si 2 060 t/an compost de
calitate din deseuri verzi.
11 DESCRIEREA COMPONENTELOR SI CERINTE GENERALE
11.1 PRINCIPALELE ECHIPAMENTE ALE STATIEI DE SORTARE
Cu titlu informativ, statia de sortare se va compune din urmatoarele echipamente:
1. Buncarul de alimentare: are forma unei cuve cu pereti inclinati. La baza cuvei, intr-un
locas special prevazut pe toata lungimea fundului, se afla un sistem de transport tip melc ce
alimenteaza banda elevatoare de alimentare.
2. Banda de alimentare: are rolul de a transporta deseurile incarcate prin impingere in
buncarul de alimentare de pe platforma de descarcare a deseului reciclabil brut la
desfacatorul de saci ce alimenteaza banda de sortare.
Banda de alimentare va fi prevazuta cu motor electric de antrenare si reductor reglabil in
vederea asigurarii posibilitatii de reglaj a vitezei de transport.
3. Desfacatorul de saci: este compus dintr-o cuva prevazuta cu un sistem de tamburi
rotativi cu turatii diferite, prevazuti cu gheare de apucare de tip pinten sau de tip bara.
Desfacatorul de saci are rolul de a sparge sacii in care s-a efectuat precolectarea selectiva a
fractiei uscate la populatie si a face o decompactare a deseului dupa compactarea din
masinile de colecta.
4. Banda de sortare: este o banda transportoare orizontala din polimer armat neted,
rezistenta la hidrocarburi, montata pe o structura matalica de rezistenta ce contine doua
pasarele laterale cu balustrada, de-a lungul carora se vor plasa posturile de deservire pentru
operatorii care sorteaza un anumit tip de deseu reciclabil.
Banda si posturile de sortare vor fi amplasate intr-un container termoizolat prevazut cu
instalatii electrice de iluminat, incalzire, A/C si sistem de evacuare noxe.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 34 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
5. Sistemul de absortie praf si impuritati din deseuri este amplasat pe banda de sortare,
in marginea ei avand in componenta o tubulatura de absortie, care acopera banda, un
ventilator, un filtru de aer si impuritati.
6. Panoul electric: este prevazut cu sisteme de comanda pentru reglarea vitezei de
deplasare a benzii de alimentare si a benzii de sortare si cu sisteme de avertizare,
respectand toate normele UE. Toate utilajele vor dispune de un tablou propriu de comanda,
iar pentru comanda generala a statiei va fi prevazut un tablou de comanda si automatizare.
Functii de automatizare:
- modificarea vitezei benzilor transportoare cu asigurarea corelarii intre banda de
alimentare si cea de sortare;
- posibilitatea de oprire/pornire a utilajelor de la panou sau de la un post de conducere
la distanta (calculator de comanda);
- evidenta cantitatilor de deseuri balotate pe tipuri de materiale;
- comanda ventilatoarelor si a instalatiei de climatizare;
- afisare schema sinoptica pe ecranul postului de conducere de la distanta.
7. Containerele de colectare: materialul selectat se colecteaza in containere de 1,1 m
3
cu
roti pivotante. Pentru containerele destinate colectarii metalului si sticlei se limiteaza
umplerea la 500 kg; pentru celelalte fractii nu se pune problema limitarii gradului de umplere
(nu se depaseste valoarea de 500 kg/container la umplerea 100 %). Considerand ponderea
medie a fractiilor in deseul uscat si descarcarea continua a fractiilor selectate, fiecare post
fiind deservit de doua containere, unul in proces de umplere si unul la instalatia de balotare-
legare.
8. Banda de deferare se va prevedea la inceputul benzii de sortare. Este o banda
transversala prevazuta cu magneti permanenti sau cu electromagneti. Separarea metalelor
feroase si descarcarea acestora in containerul de sortare se face automat.
9. Sistemul de separare neferoase va fi de tip gravitational-inertial cu curent Eddy si se va
instala la finele benzii de sortare; se instaleaza separat sau integrat in rola de capat a benzii
de sortare si determina traiectorii diferite intre neferoasele din refuzul de sortare si restul
materiilor din refuz; se colecteaza separat, pe guri de ghena diferite, neferoasele care se
deverseaza in container de colectare si refuzul final de sortare care se deverseaza direct
intr-un buncar.
11. Presa de balotare orizontala : utilaj de compactare cu legare a fractiilor de deseu
selectate. Balotarea se face in vederea livrarii la reciclator a fractiilor selectate. Presa este
prevazuta cu o palnie de incarcare a buncarului de material. Descarcarea containerelor cu
role de 1,1 mc se face prin ridicarea si deversare semiautomata de tip electro-hidraulic cu
comnda manuala. Dupa incarcarea buncarului se inchide capacul palniei de alimentare. Prin
inchiderea buncarului de material se deszavoreste sistemul de actionare al presei hidraulice
cu lama si procesul porneste automat. Dupa atingerea compactarii maxime in mod automat
sistemul leaga balotul de material compactat si permite preluarea mecanica a acestuia.
Balotii vor avea dimensiunea aproximativa 1,0 x 1,0 x 1,0 m cu masa intre 700 si 1000 kg.
12. Maruntitorul de sticla : are rolul de a sfarama sticla pentru a face o incarcare mai buna
a containerului de sticla amestecata si de a face eficient transpotul.
13. Perforator de PET-uri : are rolul de a ajuta procesul de compactare prin eliminare
aerului din recipientele de tip PET.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 35 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
12 LUCRARI DE CONSTRUCTII CIVILE
12.1 CONSTRUCTII/HALE.
Constructiile/halele statiei TMB vor fi urmatoarele:
- Zona de tratare mecanica va fi o constructie metalica fara inchideri laterale (tip
sopron). Perimetral se vor construi parapeti de protectie din beton armat cu o
inaltimea de 2,0 m.
- Zona de tratare biologica.
Facilitatile aferente tratarii biologice sunt racordate dupa caz (in functie de tehnologia aleasa
de ofertant) la reteaua de alimentare cu apa si canalizare levigat.
Levigatul produs in procesul de tratare biologica este colectat si stocat intr-un bazin de
retentie levigat si epurat in statia de epurare cu osmoza inversa.
- Zona de maturare va fi pozitionata in apropierea cladirii de tratare biologica pentru a
reduce la minim distantele de acoperire/transport ale incarcatoarelor frontale.
Constructiile/halele statiei de sortare vor fi urmatoarele:
Statia de sortare este structurata in urmatoarele zone:
- Hala de receptie constructie metalica fara pereti laterali pentru receptia deseurilor
reciclabile. Acoperisul este realizat din foi de tabla galvanizata la cald cutata
trapezoidala cu grosimea de 1,25 mm (conform DIN, EC 3-1.3, EN ISO 10142/90
A1/95, EN 10147/91 A1/95 tolerante conform EN 10143). Pe laturile lungi ale halei
se vor construi parapeti de protectie din beton armat cu o inaltime de 2,0m.
- Hala inchisa pentru sortare deseuri este o constructie metalica prevazuta cu
inchideri laterale cu acoperisul si inchiderile realizate din din foi de tabla galvanizata
la cald cutata trapezoidala cu grosimea de 1,25 mm (conform DIN, EC 3-1.3, EN ISO
10142/90 A1/95, EN 10147/91 A1/95 tolerante conform EN 10143). Perimetral se
vor construi parapeti de protectie din beton armat cu o inaltime de 2,0 m.
- Hala de stocare/expeditie este o constructie fara inchideri laterale. Acoperisul este
realizat din din foi de tabla galvanizata la cald cutata trapezoidala cu grosimea de
1,25 mm (conform DIN, EC 3-1.3, EN ISO 10142/90 A1/95, EN 10147/91 A1/95
tolerante conform EN 10143). Perimetral se vor construi parapeti de protectie din
beton armat cu o inaltime de 2,0 m.Pe intregul contur al halei se vor construi
parapeti de protectie din beton armat cu o inaltime de 2,0 m.
12.2 OBIECTE AUXILIARE
12.2.1 CLADIREA ADMINISTRATIVA
Cladirea administrativa va deservi intrgul amplasament destinat zonei de depozitare deseuri,
statiei de sortare si Statiei TMB. Aceasta cladire va fi amplasata in zona de acces in
amplasament conform planului de situatie atasat perezentei documentatii. Cladirea
administrativa va fi racordata la retelele de alimentare cu apa, canalizare ape uzate si
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 36 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
alimentare cu energie electrica ce vor fi proiectate si construite de catre Antreprenor in
incinta.
Cladirea administrativa va cuprinde birouri, laborator monitorizare mediu, vestiare, grupuri
sanitare si spatii tehnice. Regimul constructiei va fi de tip parter. Cladirea va fi construita la
cheie, respectiv structura, invelitoate, finisaje interioare si exterioare inclusiv tamplaria
termoizolanta: usi si ferestre.
Se vor prevedea urmatoarele spatii:
camera control/dispecerat;
birouri;
secretariat, arhiva, anexe;
grup sanitar pentru personal administrativ;
grup sanitar pentru personal productiv;
vestiare pentru personal productiv avand fiecare cate 2 cabine de dus si cate o
cabina WC;
centrala termica;
Toate spatiile de birouri aferente cladirii administrative vor fi dotate cu mobilier si
echipamente de birotica (calculatoare, imprimante) licente software in vederea unei bune
desfasurari a activitatilor.
Vor fi prevazute instalatii interioare electrice de alimentare a receptorilor si de iluminat,
instalatii sanitare si HVAC. Se vor furniza si instala toate corpurile de iluminat, armaturile
instalatiilor sanitare si corpurile de incalzire. Incalzirea se va asigura in sistem propriu prin
prevederea unei centrale termice. In anotimpul calduros racirea spatiilor se va asigura prin
intermediul aparatelor de aer conditionat sistem split furnizate si instalate de catre
Antreprenor.
Grupurile sanitare vor fi complet echipate cu toate obiectele necesare respectiv: vas W.C.,
rezervor de spalare, porthartie, portprosop, lavoar, etajera si oglinda. Grupurile sanitare si
cabinele pentru dus vor fi placate cu placi ceramice (gresie si faianta) si va fi asigurata
ventilatia mecanica a incaperilor. Vestiarele vor fi dotate cu dulapuri vestiar si banchete.
12.2.2 Cantarul rutier.
La intrarea in incinta amplasamentului, imediat dupa poarta de acces este prevazut un
cantar rutier pentru autocamioane cu ajutorul carora se stabileste cantitatea de deseuri
intrate si cantitatea de materiale iesite din incinta.
Acest cantar rutier va avea capacitatea maxima de cantarire de 60 tone.
Echipamentul vor fi de tip platforma metalica confectionata din tabla striata, montat
suprateran.
Echipamentul de cantarire va fi compus din:
- platforma metalica alcatuita din module demontabile;
- rampe de acces metalice intrare/iesire;
- celule de cantarire cu capacitatea de 30 tone fiecare;
- indicator de greutate cu afisaj digital;
- Statie PC cu software instalat pentru managementul cantitatilor si imprimanta
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 37 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
12.2.3 Statia mobila de carburanti.
Este prevazuta o statie mobila de alimentare cu carburant (motorina) a utilajelor ce vor
deservi statia de sortare deseuri reciclabile si statia TMB.
Aceasta va avea urmatoarele caracteristici:
- Volum util 5000 l;
- Rezervor cu pereti dubli;
- Pompa de alimentare;
- Pistol de alimentare prevazut cu clapet de siguranta;
- Senzor de nivel intern;
- Senzor scurgere combustibil;
- Afisaj digital;
- Supapa de egalizare presiune interna la umplere si golire;
- Senzor scurgere combustibil;
- Capac etans de inspectie;
13 IMPREJMUIREA AMPLASAMENTULUI
13.1 GARDUL
Pentru evitarea patrunderii persoanelor straine si a animalelor in interiorul incintei
amplasamentului se va realiza o imprejmuire perimetrala cu gard metalic.
Gardul de imprejmuire se va realiza din plasa de otel galvanizat (standard 50 x 50 mm) si
trei randuri de sarma ghimpata amplasate deasupra acesteia.
Inaltimea plasei de otel va fi de 2,30 m, respectiv 2,00 m deasupra terenului si 0,30 m sub
suprafata terenului.
Inaltimea totala a gardului va fi de 2,30 m.
Stalpii care sustin sarma ghimpata se vor inclina cu 30 de grade de la verticala in directia
incintei.
Stalpii vor fi din teava de fier galvanizat.
Plasa de otel va fi legata de stalpi de-a lungul inaltimii acestora.
Stalpii vor fi fixati in fundatiii din beton.
13.2 POARTA
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 38 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Intrarea in incinta se face prin intermediul unei porti de acces din plasa de otel galvanizat
(standard 50 x 50 mm) si trei randuri de sarma ghimpata amplasate deasupra acesteia, cu
inaltimea de 2,30 m.
Inaltimea plasei de otel va fi de 2,00 m.
Poarta de acces cu latimea de 8,00 m va avea dubla deschidere si va fi operata manual.
Materiale folosite pentru executia portii de acces:
- Cadru - realizat din teava de otel galvanizat si plasa din otel galvanizat (standard 50
x 50 mm).
- Stalpi de poarta - teava de otel galvanizat.
La un metru in interiorul amplasamentului (dupa poarta de intrare in incinta), se vor monta
doua bariere de acces automate cu lungimea de 4,0 m fiecare.
13.3 BARIERE DE ACCES IN INCINTA
La accesul in incinta se vor instala doua bariere electromecanice cu brat de 4,00 m lungime
fiecare.
Parametrii tehnici si functionali pe sunt dupa cum urmeaza:
- 200 Nm cu brat dreptunghiular;
- corp din otel galvanizat vopsit;
- alimentare 24V CA/300 W;
- panou de comanda incorporat;
- regim de functionare intensiv;
- incetinire la capete de cursa;
- inchidere automata;
- grad protectie IP 54;
- acces pe baza de cartela.
14 CERINTE TEHNICE
14.1 INTRODUCERE
Prezentele specificatii tehnice acopera cerintele minime privind proiectarea, furnizarea,
instalarea, darea in exploatare, testarea si punerea in functiune a tuturor elementelor
contractului denumit Pachetul de Achizitie pentru Judetul Constanta Contract 2: Judetul
Constanta, care cuprinde urmatoarele obiecte:
Obiect 4.1 Statie de sortare la Ovidiu;
Obiect 4.2 Statie de tratare mecano - biologica (TMB) la Ovidiu;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 39 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
14.2 STANDARDE DE PROIECTARE
Cota de Referinta a Contractului (CRC) este aceeasi cu Cota de Referinta Nationala si se
refera la cota Marii Negre.
Toate desenele atasate aceste documentatii sunt cu titlu informativ, numai in scopul licitatiei
si prezinta proiectarea conceptuala. Antreprenorul trebuie sa pregateasca proiectarea
necesara, inclusiv calculele, desenele detaliate si manualele de instructiuni in conformitate
cu Specificatiile. Desenele detaliate trebuie sa includa, dar sa nu se limiteze la proiectarea
lucrarilor mecanice, electrice, a instrumentatiei si a tuturor lucrarilor civile, pe baza
incarcarilor corecte si conditiilor locatiei. Toata proiectarea trebuie efectuata pe baza celor
mai noi metode relevante practicate si a codurilor internationale de proiectare aplicabile.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului proiectarea detaliata cu cel putin sase
saptamani inainte de inceperea lucrarilor aferente. Documentele de proiectare prezentate
vor include, dar nu se vor limita la, desene si calcule suficiente pentru a permite Inginerului
sa verifice faptul ca proiectarea este in conformitate cu specificatiile si este potrivita scopului
urmarit.
Nici un desen nu va fi depus spre aprobare inainte ca acesta sa fie verificat de catre un
specialist calificat. Este de asemenea necesar ca aceste desene sa fie verificate pe baza
legislatiei romanesti, si anume Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
Daca proiectarea detaliata nu va fi acceptabila pentru Inginer, Antreprenorul va re-depune
documentele de proiectare, inclusiv detaliile ulterioare pe care Inginerul le-ar putea solicita,
pana in momentul in care Inginerul va fi multumit de calitatea acestora. Situatia in care
Inginerul nu va putea aproba un proiect care a fost considerat nesatisfacator si care trebuie
modificat nu va constitui un motiv pentru acordarea unei extinderi a termenului de finalizare.
Antreprenorul nu va incepe lucrarile la un anume element de lucrari fara a avea aprobarea
scrisa a Inginerului privind proiectarea, iar aceasta aprobare nu trebuie refuzata fara motive
rezonabile de catre Inginer. O astfel de aprobare nu trebuie sa-l degreveze pe Antreprenor
de nici una dintre obligatiile sale privind proiectarea, mentionate in termenii contractuali.
Companiile producatoare sau de asamblare a echipamentelor mecanice si electrice trebuie
sa fie certificate conform ISO 9001 sau conform altor standarde echivalente, astfel incat sa
fie agreate de catre Inginer. Toate bunurile importate vor avea agrementele necesare asa
cum au fost ele emise de catre ministerele abilitate din Romania, inainte ca aceste
echipamente sa fie folosite in scopul contractului. Antreprenorul va trebui sa obtina astfel de
certificate si aprobari inainte de a importa orice materiale si echipamente din strainatate.
Orice intarziere sau esec in obtinerea unor astfel de aprobari nu va constitui motive pentru
acordarea unei extinderi a termenului de finalizare. Antreprenorul nu va primi permisiunea
din partea Inginerului de a instala sau folosi astfel de materiale sau echipamente in scopul
contractului in lipsa certificatelor si aprobarilor necesare.
Intregul echipament trebuie sa fie in conformitate cu Specificatiile tehnice generale; daca
apar discrepante, vor prima detaliile continute de prezentul document, Cerintele
Angajatorului.
14.3 AVIZE SI ACORDURI
In timpul elaborarii proiectarii, Antreprenorul trebuie sa intocmeasca documentatiile pentru
obtinerea avizelor si acordurilor conform prevederilor legislatiei in vigoare.
Ca minime cerinte, Antreprenorul va trebui sa pregateasca documentatiile in vederea
obtinerii din nou a tuturor avizelor si autorizatiilor solicitate prin Certificatul de Urbanism.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 40 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
14.4 PIESELE DESENATE ALE PROIECTULUI IN DOSARUL DE LICITATIE
Desenele proiectului inclus in dosarul de licitatie privind situatia existenta si propunerile
preliminare ale Angajatorului sunt prezentate in Volumul 3 si sunt urmatoarele:
Nr.
Crt
Codul Plansei Titlul plansei: Scara: Revizia:
1.
ST-001-T/G Plan de incadrare in zona - OVIDIU Scara: 1:50.000 Rev. 0
2.
PS-006-1 Plan de situatie - OVIDIU Scara: 1:1.000 Rev. 0
14.5 CONDITII CLIMATERICE
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca lucrarile pe care le realizeaza sunt adecvate pentru
toate conditiile climaterice din zona.
14.6 RESTRICTII
Nu exista restrictii particulare pentru amplasament. Se va avea in vedere existenta unei linii
electrice de 400 kV in vecinatatea amplasamentului la o distanta de aproximativ 40 m.
14.7 POLITICI DE PROIECTARE
Deviatiile de la specificari si standarde nu vor fi premise fara o aprobare scrisa in prealabil a
Inginerului consultant.
Antreprenorul se va asigura ca toate materialele folosite in procesul de constructie sunt
adecvate si sunt conforme cu toate standardele romanesti si Europene relevante.
Antreprenorul se va asigura ca toate facilitatile sunt functionale si constructia, operarea si
intretinerea lucrarilor poate fi realizata in siguranta si in mod eficient.
Antreprenorul este responsabil in a asigura faptul ca toti subantreprenorii indeplinesc
cerintele, specificatiile si standardele contractului.
Proiectarea Antreprenorului trebuie sa asigure siguranta personalului si a echipamentului in
timpul operarii si intretinerii, in special demarare in siguranta, operare si inchidere in
siguranta a unei parti sau a tuturor lucrarilor in orice moment si in orice conditie. Inchiderea
in siguranta include de asemenea acele caracteristici necesare pentru a asigura mentinerea
conditiilor de siguranta dupa inchiderea efectiva a unei parti din lucrari sau a tuturor
lucrarilor.
Antreprenorul trebuie sa asigure utilizarea economica a tuturor utilitatilor.
Echipamentele si materialele trebuie sa fie proiectate intr-o astfel de maniera incat varietatea
producatorilor si a tipurilor sa minimizeze investitiile de capital pentru procurarea partilor
componente.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 41 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
15 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE TERASAMENTE
15.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII
15.1.1 GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de terasamente. La
orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile
standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa
faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acestor
Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare
pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini, in conformitate cu toate
reglemaenarile/normativele aplicabile in vigoare.
In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Inginerul poate cere
intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala
Antreprenorului.
La executarea lucrarilor de terasamente se va tine seama de lucrarile de sprijiniri descrise in
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente
Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii-publicata in M. Oficial nr.
307/9mai 2007
STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
deplasarii constructiilor si terenurilor.
STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a
terenului de fundare
STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agricole
STAS 1913/4-86 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor
P 7-2000- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi
sensibile la umezire;
NE-001-96- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi
cu contractii mari;
C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii;
NE-008-97- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice;
C-29-86 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
15.1.2 MATERIALE
15.1.2.1 SOLURI SI ROCI
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 42 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din SR EN ISO 14688-2:2005" Teren de
fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel:
"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi
deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte
echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau
bucatile de piatra care depasesc 0,3 m
3
in sapaturi sau 0,6m
3
in excavatii vor fi
considerate ca roci masive.
"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la
intervale medii de cel mult 150 mm.
"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera
conditii pentru cresterea plantelor.
Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor
planta sau sadi.
15.1.3 LUCRARI DE UMPLUTURA
Definitii:
"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie
sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei.
"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:
o Materiale perisabile;
o Materiale care provin din zone mlastinoase;
o Busteni, butuci, noroi sau namol;
o Materiale susceptibile la combustie spontana;
o Materiale in stare inghetata;
o Argila;
o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;
o Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Inginer;
o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;
Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului
inmultita cu 1,1.
15.1.4 EXECUTAREA LUCRARILOR
15.1.4.1 TRASAREA
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in
concordanta cu proiectul. Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor
si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.
15.1.4.2 LUCRARI PRELIMINARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari
preliminare:
defrisare;
indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele;
indepartarea si depozitarea stratului vegetal;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 43 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
uscarea pamantului;
demontarea structurilor existente;
pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor de
terasamente.
Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii si radacinile,
asigurand si transportul acestora in concordanta cu normele in vigoare si pe propria sa
cheltuiala. Antreprenorul trebuie sa respecte formalitatiile legale privind indepartarea
vegetatiei.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, sau in cazul refolosirii
acestuia va fistocat in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.
Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.
15.1.4.3 LUCRARI DE EXCAVARE
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului
de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:
- Teren slab coeziv: 0.75m;
- Teren mijlociu: 1.25m;
- Teren tare si foarte tare: 2.00m;
Inclinarea maxima a taluzului, stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:
- Nisip, balast: 2:3;
- Nisip argilos: 1:1;
- Argila nisipoasa: 4:3;
- Argila: 3:2;
- Roca: 6:1;
Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este cazul
va reduce aceste limite definite mai sus, in special in cazul prezentei apei in aceste zone.
Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare in trepte) inainte de operatiunile de
umpluturi si compactari; costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite in acest scop
vor fi prevazute in preturile unitare ale Antreprenorului.
La inceperea lucrarilor de sapaturi, Inginerul va verifica incheierea si buna executie a
lucrarilor pregatitoare.
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manuala fiind
folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de
vedere tehnicoeconomic. In timpul executarii sapaturilor, trebuie avute in vedere
urmatoarele aspecte:
mentinerea stabilitatii naturale a terenului in jurul gropii pe o distanta suficienta pentru a
nu periclita constructiile invecinate;
cand turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa
executarea sapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat
cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului
de sub talpa de fundatie;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 44 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel incat pentru orice faza a lucrului, fundul
sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea
apelor;
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata in zona
excavata;
sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest
scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmand ca diferenta
sa fie executata manual;
pe parcursul executiei, Antreprenorul are obligatia de a solicita prezenta
geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura
terenului de fundare corespunde cu studiul geotehnic, si pentru intocmirea Procesului
Verbal de verificarea naturii terenului de fundare;
in cazul aparitiei pe fundul gropii, a unor crapaturi in teren, Antreprenorul va informa
Inginerul, iar masurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul
Inginerului;
in cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie
lasat sa se usuce, dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va
aviza terenul de fundare de catre Geotehnician, si apoi se poate incepe turnarea
betonului de egalizare. Cheltuielile suplimentare datorate schimbarilor calitatii terenului
de fundare ca urmare a conditiilor meteo sunt in sarcina antreprenorului.
15.1.4.4 CONDITII PENTRU SANTIER
Antreprenorul:
Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel,
pe baza unui Proces Verbal de predare amplasament, semnat de catre
Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor.
Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei
si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.
15.1.4.5 EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL
Antreprenorul:
Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilita de
Inginer. Va excava o adancime de minim 30 cm de strat vegetal in zonele in care se
prevad plantari si va pastra materialul excavat pentru reutilizare;
Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat
separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60 m.
Imprastierea si nivelarea unui strat de pamant vegetal in grosime uzuala de 10 cm sau
pana la 30cm in zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba.
15.1.4.6 EXECUTAREA FUNDATIEI
Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Antreprenorul
va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor in cazul prabusirilor
locale/malurilor in zonele excavate; acestea se vor racorda in trepte, se vor face
umpluturi/compactari cu material corespunzator de umplutura sau cu beton de completare,
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 45 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
in cazul in care nu se poate realiza compactarea; toate aceste masuri nu vor implica
modificari asupra volumului net de lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele
admise, conform STAS 9824/1-87 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor
civile, industriale si agricole".
15.1.4.7 STRATUL PORTANT
Daca la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta
Proiectantul/Inginerul, care va stabili modul de continuare a lucrarilor. Straturile de pamant
necorespunzator precum si rocile masive gasite in amplasament vor fi indepartate, iar
golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Inginerului.
15.1.4.8 EVACUAREA APEI
Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente, in acest
scop va lua urmatoarele masuri:
drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie:
sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;
evacuarea apei in concordanta cu planul de management al mediului (vezi cap. 2).
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de evacuare a
apei. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi executate/deviate conform
indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale
subterane trebuie informat Inginerul caruia i se vor cere instructiuni.
15.1.4.9 ELIMINAREA MATERIALELOR
Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate
din santier. Inginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe santier
pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor (in masura in care
acesta corespunde acestui scop).
Daca sunt intalnite trasee subterane, altele decat cele indicate in planuri, vor fi informati atat
Proiectantul cat si Inginerul , Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la
acestia.
Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.
Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.
15.1.4.10 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri
imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform
legii in vigioare.
15.1.4.11 LUCRARI DE UMPLUTURA
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 46 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Imprastierea si nivelearea umpluturilor de pamant se executa in straturi afanate de cate
20cm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de
deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei
lucrarilor.
Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidat pana la minim 95% din
densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS
1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie 2% din continutul optim de
umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele
coezive.
15.1.4.12 LUCRARI DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS
Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in
caietul de sarcini.
15.1.4.13 EXECUTAREA SAPATURILOR PE TIMP FRIGUROS
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel
incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de
turnarea unor fundatii.
La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma
gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie .
Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare ,
buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se
de resturile de pamant.
15.1.4.14 TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROS
Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a
incepe sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator:
Temperatura aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)
- 5 90
-10 60
-15 50
15.1.4.15 EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS
Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau
mecanice daca se respecta urmatoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de
realizare
Temperatura masurata in timpul
Saparea, transportul asternerea in
umplutura si compactarea
+1C
executiei proceselor
descrise
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 47 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
pamantului neinghetat.
Saparea pamantului pentru
asezarea in umplutura, din zone in
care terenul nu este inghetat.
+1C Durata de sapare
Asezarea pamantului de umplutura
pe teren sau pe stratul inferior
neinghetat
+1C
In momentul asternerii
stratului
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste
luindu-se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin
umplutura.
Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de
teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de
lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se
va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.
Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de
ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.
15.1.4.16 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR
Inaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:
Existenta PV predare primire - amplasament si a bornelor de reper, cu
mentionarea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate;
Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina
informatii referitoare la:
o stratificatia terenului;
o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor;
o cota apelor subterane;
o cota apelor subterane;
Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:
planul general de fundatii;
planul de sapaturi (umpluturi);
detalii de executie fundatii;
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte,
dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare.
15.1.4.16.1 MATERIALE DE UMPLUTURA
Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Inginerului /
Inginerului Geotehnician. Fiecare proba de pamant coeziv granulat va cantari 25kg cat si
probele de pamant necoeziv format din pietris grosier.
Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra:
Tipului de materiale de umplutura aprobate;
Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse
compactarii.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 48 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
15.1.4.16.2 LUCRARI DE COMPACTERE
Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare
la fiecare 400mp pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata
o compactare standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard
Proctor.
15.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI
15.2.1 GENERALITATI
Acest capitol se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si
reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie
indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte standarde
si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin
prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
(Inginerul) va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind in: saparea,
incarcarea in mijlocul de transport, transportul, descarcarea, imprastierea, nivelarea si
compactarea pamintului, executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte elemente
aferente drumului.
In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa:
In rambleu sau umplutura;
In debleu sau sapatura;
In profil mixt;
Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare,
si pregatitoare
15.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
SR EN 13450:2003 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de
incercare.
SR EN ISO 14688-2:2005 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.
STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 49 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
STAS 1709/2-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor.
STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
pamanturilor cu umflari si contractii mari.
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
15.2.3 MATERIALE
15.2.3.1 PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
15.2.3.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se
folosesc la executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice,
la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie
adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari
de drum.
In cazul in care paminturile rele ( prafoase, argiloase sau a celor cu densitate in stare uscata
compactata mai mica de 1.5g/cmc) sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se
vor lua masuri de inlocuire cu pamanturi de calitate sau vor fi stabilizate cu var, zgura,
stabilizatori chimici, pina la 30 cm , la partea superioara a terasamentului .
Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe
toata latimea sa se execute din paminturi neprafoase.
Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si
vegetale, paminturi cu consistenta sub 0.75%, precum si paminturile cu un continut mai
mare de 5% de saruri solubile in apa.
Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi
organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi..)
Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu
var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 50 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de
separatie din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturala
Wo =
WL - limita de curgere
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este
rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de
imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0.75%),
precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor
introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in
putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
15.2.3.3 APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele
lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
15.2.3.4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de 100 mm.
15.2.3.5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul 2.
Tabel 2
Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime
Metode de
determinare
conform STAS
1 Granulozitate
In functie de heterogenitatea
pamantului utilizat insa nu va fi
mai mica decat o incercare la
5.000 m
3
.
1913/5-85
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
3 Densitate uscata maxima 1913/3-76
4 Coeficient de neuniformitate 13450:2003
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 51 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
5 Caracteristicile de compactare
Pentru pamanturile folosite in
rambleurile din spatele zidurilor
si pamanturile folosite la
protectia rambleurilor, o
incercare la fiecare 1.000m3
1913/13-83
6 Umflare libera 1913/12-88
7 Sensibilitate la inghet-dezghet
O incercare la fiecare:
- 2.000 m3 pamant pentru
rambleuri
- 250 ml de drum in debleu
1709/3-90
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de
laborator.
15.2.4 EXECUTAREA TERASAMENTELOR
15.2.4.1 PICHETAJUL LUCRARILOR.
De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt materializate
pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi
prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este
insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara
zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de
unghi si a reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate mai sus sau la executarea
pichetajului complet nou in cazul situatiei de mai sus. In ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in
aliniament si de 20 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung
de aceConstanta reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului,
cu notificare cu cel putin 24 ore in devans.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 52 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau protejarii acestora .
15.2.4.2 LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate:
defrisari;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
demolarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca
este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2
m precum si la debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa
in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare,
drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine
gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr. 5, punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
15.2.4.3 MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv tabel de
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 53 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie
inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de
sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si
conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura,
pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si
evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi,
in cadrul unui caiet de sarcini speciale Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii
pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum
izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de
corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului
de incepere a lucrarilor.
15.2.4.4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina
Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru
depozite si/sau pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere
a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevedeilor proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 54 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul
drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului
si groapa de imprumut;
fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior
si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu
inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii
de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut
dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul
depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile
rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va
fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului
proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie
sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este
necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte
conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu
provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de
a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
15.2.4.5 EXECUTIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul
lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 55 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de
compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului
neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor
si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de
maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
1.0 : 1.5
Pamanturi marnoase 1.0 : 1.0 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
alterabilitate si de adancimea debleurilor
1.0 : 1.5 1.0 : 1.0
Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu
stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea
de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala
sau chiar in consola
In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal,
pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui
sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii
sa se obtina:
degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a
lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se
inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte
cauze.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 56 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea
suplimentara necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date in tabelul 4.
Tabel 4
PROFILUL
TOLERANTE ADMISE
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm
Variabil in functie de natura
rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de
a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,
Inginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
in perioada ploioasa: extragere verticala;
dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in
apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui
sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute
in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
15.2.4.6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in
sectoarele de debleu cat si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va
trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris
pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4%
spre exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta
se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de
30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.
15.2.4.7 EXECUTIA RAMBLEURILOR
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 57 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in Jurnalul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, sau
la propunerea Antreprenorului.
Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi
executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca
decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima
impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a
benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va
avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
impanarea golurilor cu pamant;
asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel
putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce
umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru
a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
Normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 5.
Tabel 5
ZONELE DIN TERASAMENTE LA
CARE SE PERSCRIE GRADUL DE
COMPACTARE
PAMANTURI
NECOEZIVE COEZIVE
Imbracaminti
permanente
Imbracaminti
semipermanente
Imbracaminti
permanente
Imbracaminti
semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub
un rambleu cu inaltimea h s 2.00 m
h > 2.00 m
100
95
95
92
97
92
93
90
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 58 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
b. In corpul rambleurilor la adancimea
(h) sub patul drumului: h s 0.50 m
0.5 < h s 2.00 m
h > 2.00 m
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
c. In debleuri pe adancimea de 30 cm
sub patul drumului
100 100 100 100
NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare
de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor
Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de
compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant,
care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul
5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate
fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va
aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor
incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment
si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
15.2.4.8 VERIFICARI SI TESTE
15.2.4.8.1 CONTROLUL COMPACTARII
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
controlul va fi pe fiecare strat;
frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
DENUMIREA INCERCARII
FRECVENTA MINIMALA A
INCERCARILOR
OBSERVATII
Incercarea Proctor 1 la 5.000 m
3
pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de
apa
1 la 250 ml de platforma pe strat
Determinarea gradului de
compactare
3 la 250ml de platforma pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat si sector de drum.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 59 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va
trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
15.2.4.8.2 PROFILE SI TALUZE
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa
fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii
contrare in caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in
tabelul 7.
Tabel 7
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU
H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de
compactare indicat in tabelul 5.
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la
maxim 12.00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe
restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale
vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1.31.5.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in
functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Panta terenului
de fundatie
Caracteristicile terenului de fundatie
a) Unghiul de frecare interna in grade
5
o
10
o
15
o
b) Coeziunea materialului Kpa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 60 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:
platforma fara strat de forma +/- 3 cm
platforma cu strat de forma +/- 5 cm
taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.
Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea
ordona Antreprenorului urmatoarele:
asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de
imprumut cu un grad de umiditate convenabil;
un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in
exces prin evaporare;
tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu
exces de apa..
Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
15.2.4.8.3 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0.20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:
Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 61 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu
viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin
500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise
in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos, vezi tabel.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
15.2.4.8.4 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR NISIPOASE
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (Us 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati
omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
15.2.4.8.5 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN SPATELE
LUCRARILOR DE ARTA
(culei, aripi, ziduri de sprijin)
In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului,
cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
15.2.4.9 PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai
puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.
15.2.4.10 EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 62 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
15.2.4.11 FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
la latimea platformei:
+/- 0.05 m, fata de ax;
+/- 0.10 m, pe intreaga latimea;
la cotele proiectului:
+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
15.2.4.12 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
15.2.5 CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE
15.2.5.1 RAMBLEURI DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0,20 m.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 63 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa
compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a
deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare
controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se
obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor
fi inscrise in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
15.2.5.2 RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
15.2.5.3 RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI,
ARIPI, ZIDURI DE SPRIJIN)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor
de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia
materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea
maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea
integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 64 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
15.2.5.4 LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE
15.2.5.4.1 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMINT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite
si/sau pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevedeilor proiectului;
Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa
nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat
fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult
egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa
se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa
nu provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 65 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste
pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de
a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
15.2.5.4.2 IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in
prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc.,
destinate a le fixa.Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
15.2.5.4.3 DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de punere in opera
cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.
15.2.5.4.4 SANTURI SI RIGOLE
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
15.2.5.4.5 UTILAJE TERASIERE
LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE
(Cazul strazilor in general)
Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi
sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si
sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita
eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.NU SE VOR folosi utilaje de mare
capacitate .
NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.Trotuarele vor fi
compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici.Utilajele folosite in lucru vor fi de
generatie noua si nepoluante.Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze
siguranta cetatenilor.Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara intreruperi si pe termen
scurt pentru reducerea stresului cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 66 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura
accesul cetatenilor la proprietati.
Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi
parcate corespunzator fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii etc.
Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si bineinteles
semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMI.
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori:
Posibilitatile de lucru ale utilajelor
- Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului
- Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament
- Amplasarea sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor, distanta
de transport
- Consistenta pamintului de sapat, respectiv dificultatea de sapare
- Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp
15.2.6 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In perioada de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa
lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare
toate zonele identificate cu tasari sau alte defecte datorate executiei lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea
scrisa a Inginerului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu
este raspunzator.
15.2.7 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- controlul compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului;
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea
acestora cu stratul urmator.
15.2.7.1 VERIFICAREA TASARII AXULUI SI AMPRIZEI DRUMULUI SI A
TUTUROR CELORLALTI REPERI DE TASARE.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 67 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de
+/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
15.2.7.2 VERIFICAREA COMPACTARII UMPLUTURILOR
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la
baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza
stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va
preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm
3
conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va
face potrivit notei din tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS
1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte
repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta.
Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de
maxim 250 m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul
5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul
cu parghie.
15.2.7.3 CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI DRUMULUI
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor
si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele
sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
Conform Normativului CD 31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata
capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei
etalon de 100 KN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din
numarul punctelor masurate.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 68 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Tabel 9
Tipul de pamant conform SR EN ISO 14688-2:2005
Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa, argila
450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,
Antreprenorul va putea folosi alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de
Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914-84,
frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m
lungime.
15.3 RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
15.3.1 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmato
Receptia pe faze se executa de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie
ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea si pichetarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
compactarea terenului de fundatie;
in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la
realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de
sarcini speciale si a proiectului de executie;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 69 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe
fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.
15.3.2 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu HGR 273/94.
15.3.3 RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
16 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE DRUMURI SI PLATFORME IN
INCINTA
Sistemul rutier pentru drumurile de acces si platformele de beton din incinta
amplasamentului Statiei de sortare si statiei MBT Ovidiu, va fi in conformitate cu prevederile
Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide si suple, indicativ NP 116-04 si
cu Normativul pentru proiectarea, executarea si receptionarea drumurilor industriale
indicativ C79-80, astfel:
20 cm strat de uzura din beton BcR4 cf. SR 183-1/1995;
2 cm strat de nisip;
25 cm strat de piatra sparta cf. SR667/STAS 6400;
7 cm nisip
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 70 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
16.1 STRATURI DE FORMA
16.1.1 GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253-
84, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere,
situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.
Prezentul capitol se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
A. Materiale necoezive
pamanturi necoezive;
impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10 cm.
B. Materiale coezive
pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83);
pamanturi coezive tratate cu var;
pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza
la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la
drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt
indeplinite conditiile tehnice.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si
aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de
forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor,
ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca
lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie,
etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.
16.1.2 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . Impietruirea existenta poate alcatui
stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de min
10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o
grosime de minim 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 71 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei
imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3.5 - 4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12% pe ultimii 80
cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la
latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m. Abaterile
limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in
profiluri consecutive.
16.1.3 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA.
16.1.3.1 PAMANTURI
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si identifica conform SR EN ISO 14688-2:2005 in functie de compozitia
granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
Loess cu fractiunea: 0.01 ... 0.1 mm > 60% si greutatea volumica de
12-16 KN/mc
Pamant loessoid cu fractiunea 0.01 ... 0.1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera
numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate,
avand un continut mai mare de argila sau nisip.
Pamanturi coezive si slab coezive
Tabel 1
Nr.
Crt
DENUMIREA
PAMANTURILOR
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA
I.P.
Argila %
< 0.005
mm
Praf %
0.005...0.05mm
Nisip %
0.05...2
mm
1 2 3 4 5 6
1 Foarte
coezive
Argila groasa < 60 variabil variabil > 35
2 Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35
3
Coezive
Argila prafoasa 35...50 > decat argila
< decat
praf
15...35
4 Argila nisipoasa 30...60 < decat argila > 30 15...35
5
Argila praf
nisipoasa
30...35 > decat argila > 30 15...25
6
Slab
coezive
Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25
7
Praf argilos
nisipos
15...30 > decat nisip > 30 5...20
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 72 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Nr.
Crt
DENUMIREA
PAMANTURILOR
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA
I.P.
Argila %
< 0.005
mm
Praf %
0.005...0.05mm
Nisip %
0.05...2
mm
1 2 3 4 5 6
8 Praf 0...15 > decat argila < 30 5...15
9 Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10
10 Nisip argilos 15...30 < decat nisip
> decat
praf
5...20
11 Nisip prafos 0...15 < decat nisip
> decat
praf
0...10
Pamanturi necoezive
Tabel 2
DENUMIRE PMANT NECOEZIV Dimensiunea preponderent a fragmentului
solid - mm
Bolovnis
Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin
70...200
20...70
2...20
0.5...2
0.25...0.5
0.05...0.25
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele
granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr. 3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei
Granulozitate
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in
stare uscata - min.
Coeficient de calitate - min.
Coeficient de gelivitate max.
100 mm
continua
60%
7
3%
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu
var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare
de 5%.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 73 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
16.1.3.2 VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
var nehidratat macinat, conform SR 9310:2000;
var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1:2003.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr. 4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane
cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a
calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabel 4
CARACTERISTICI
Var nestins
macinat
Var pentru constructii
Metoda de
incercare
Nestins, bulgari Stins, pulbere
Tipuri de var
CL
90
CL
80
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
Oxid de calciu si magneziu
(CaO + MgO) totali, % min
90 80 90 80 90 80
SR EN
196-
22:2006
Oxid de magneziu (MgO), %
max
s101
Dioxid de carbon (CO2), %
max
5 4 7 4 7
Trioxid de sulf (SO2)3; % max 2
Durata de stingere determinata
pe probe luate in timpul
incarcarii lotului, (t
u
), minute
<15 <15 -
SR EN
459-2:2003
Temperatura finala de stingere
determinata pe probe luate in
timpul incarcarii lotului (T
max
)
C
>60 >50 >60 >50 - -
Finetea de macinare, rest pe
sitele
- 0,09 %
- 0,20 %
s7
s2
s7
s2
Densitate aparenta, kg/dm
3
- - 0.3...0.6
Randament in pasta, dm
3
/10
kg
- - >26
Apa libera, % - - s2
1) Vezi tabelul 1 din SR EN 459-1:2003
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 74 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
2) La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct.2)
3) La var pentru constructii (SR EN 459-1:2003, pct.4.4).
16.1.3.3 APA
Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
SR EN 1008:2003.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.
16.1.3.4 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului 5.
Tabel 5
Material
Actiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristicile ce se
verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conform
STAS
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare
Pamanturi
coezive
Compozitia granulometrica
In functie de
heterogenitatea
pamantului insa cel
putin o incercare la
1000 mc
-
1913/5-75
Indice de plasticitate 1913/4-86
Continutul de substante
organice si humus
La schimbarea
sursei de
aprovizionare
-
SR EN ISO
14688-2:2005
Umiditate -
O proba pe
schimb
1913/1-82
Pamanturi
necoezive,
deseuri
cariera
Compozitia granulometrica
O proba la fiecare lot
aprovizionat
-
SR EN
13450:2003
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta
in stare uscata
O proba la fiecare
furnizor
-
Coeficient de gelivitate pe
piatra
Din buletinul de la
furnizor
-
Umiditate -
O proba pe
schimb
4606-80
Pamanturi
necoezive
material
pietros
aluvionar
Compozitia granulometrica
O proba pe fiecare
lot aprovizionat
-
-
SR EN
13450:2003
Echivalentul de nisip
Umiditate -
O proba pe
schimb
4606-80
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 75 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Material
Actiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristicile ce se
verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conform
STAS
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare
Var
Examinarea datelor inscrise
in cartificatul de calitate
La fiecare lot
aprovizionat
-
Finetea
La fiecare lot
aprovizionat si la
expirarea termenului
de garantie
-
-
-
Densitatea aparenta a varului
hidratat in pulbere
SR EN
459-2:2003
Durata de stingere
16.1.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
16.1.4.1 PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe
toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand
stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu
var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv
stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului.
16.1.4.2 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt
asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a
rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform
proiect de 4.0%.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de
compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta
prescrise pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.
In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.98%
pentru cel putin 95% din punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95% in
toate punctele de masurare.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 76 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson
experimental de min. 30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili:
grosimea optima de compactare;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare ;
numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la
obtinerea gradului de compactare.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare
de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive.
16.1.4.3 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se
executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare
pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel
putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate punctele de masurare.
16.1.4.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV
STABILIZAT MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat
mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%;
echivalentul de nisip EN > 30%;
granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6;
umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13-83;
continutul in elemente moi si gelive, max 5%;
sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 6
Domenii de
granulozitate
Limita
Treceri prin site sau ciururi in % din masa
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2:1998 (Tabelul 2)
0.063 0.16 0.5 2 6.3 16 25 63
0 - 63
min
max
6
12
8
20
12
28
18
43
31
67
53
98
65
100
100
100
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 77 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare
conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de
inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea
asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma
prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental.
Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu
ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime
de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se
reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare
manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu
sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
unui grad de compactare de 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de
masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta
transversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu
poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu
placa vibratoare.
16.1.4.5 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT
CU VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4% raportat la masa
pamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii Inginerului consultant.
Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de
umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare W
opt
determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului
umed.
Valorile date in tabelul nr. 7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS
10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins
macinat sau var stins in pulbere.
Tabel 7
Denumirea pamanturilor Umiditatea pamantului
Dozaj in % din masa
var
bulgari
var nestins
macinat
var hidratat
pulbere
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 78 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Denumirea pamanturilor Umiditatea pamantului
Dozaj in % din masa
var
bulgari
var nestins
macinat
var hidratat
pulbere
Pamanturi foarte coezive
si coezive
De la W
opt
+ 4...7%
pana la W
opt
+ 12...15%
4 4 -
Sub W
opt
+ 4...7% 3 3 4
Pamanturi slab coezive
De la W
opt
+ 4...7%
pana la W
opt
+ 12...15%
3 3 -
Sub W
opt
+ 4...7% 2 2 3
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de
mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare W
opt
+10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2%
pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului consultant.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de
santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau
mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:
dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant;
grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare;
intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer,
se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei
lucrarilor.
La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele
operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unor
utilaje specifice astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de
experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se
utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 79 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al
acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se
determina conform STAS 10473/2.
c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:
daca:
Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca
2-3 treceri pentru omogenizare;
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare de executie;
Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. in intervalul 8...28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de inginer,
se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de
compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98%
din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata,
conform STAS 1913/13-83 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in
toate punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se
repeta operatiunile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii,
prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
16.1.5 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8
Tabel 8
Actiunea, procedeul de verificare sau
carac-teristicile care se verifica
Frecventa minima
Metoda de
verificare
conform STAS
Tipul stratului de forma
care se verifica
A B C D
1 2 3 4 5 6 7
Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x
Umiditatea materialelor granuloase
zilnic si ori de cate
ori este necesar
1913/1-82 x
Umiditatea pamantului dupa
imprastiere
zilnic si ori de cate
ori este necesar
1913/1-82 x x
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 80 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Actiunea, procedeul de verificare sau
carac-teristicile care se verifica
Frecventa minima
Metoda de
verificare
conform STAS
Tipul stratului de forma
care se verifica
A B C D
1 2 3 4 5 6 7
Umiditatea amestecului de pamant cu
material granular
zilnic si ori de cate
ori este necesar
1913/1-82 x x
Granulozitatea amestecului de
pamant cu material granular
cel putin 3 probe la
1000 mc
1913/5-85 x x
Dozajul de var
zilnic si ori de cate
ori este necesar
- x
Umiditatea amestecului de var si
pamant
zilnic 1913/1-82 x
Gradul de sfaramare al pamantului
dupa amestecare cu var si
omogenizare a amestecului
in cel putin doua
puncte la 1000 mp
10473/2-86 x
Gradul de compactare al stratului de
forma
in cel putin doua
puncte la 1500 mp
10473/2-86
1913/15-85
x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii
stratului de forma
prin sondaj cel
putin unul la 200 ml
- x x x x
Rezistenta la compresiune la varsta
de 14 zile a pamantului stabilizat
in cel putin doua
serii a trei epruvete
la 1500 mp
10473/2-86
A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de
balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei
acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor
cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca
valoarea admisibila a deflexiunii ( d
adm
0.01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu
sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din
punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie
este sub 40%.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 81 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si
care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
masurile tehnologice luate de constructor.
16.1.6 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma
din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat
premergatoare inghetului.
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar
permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin
taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu
placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa
minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei
terasamentului rutier la nivelul stratului de forma dupa receptia pe faza a acestuia.
16.1.7 RECEPTIA LUCRARILOR
16.1.7.1 RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
16.1.7.2 RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de reeceptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.
16.1.7.3 RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 82 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
16.2 FUNDATII DIN BALAST
16.2.1 GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din
sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice
care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere
cu acordul proprietarului acestor drumuri.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si
30 cm.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Antreprenorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost
finisat si receptionat. Antreprenorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere
ale straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie,
etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.
16.2.2 MATERIALE
16.2.2.1 AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate.
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si
rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si
vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 83 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
Tabel 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Amestec optim Fundatii rutiere
Completarea
sistemului rutier la
inghet dezghet
Strat de forma
Sort 0-63 0-63 0-63
Continutul de fractiuni , %
Sub 0.02 mm max 3 max 3 max 3
Sub 0.2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate
Conform fig.2
SR 662:2002
Conform fig.2
SR 662:2002
Conform fig.2 SR
662:2002
Coeficient de neuniformitate
(Un), min
- 15 15
Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA) % max.
30 50 50
16.2.2.2 APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008:2003.
16.2.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI
Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal inainte de realizarea stratului de fundatie
se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in
tabelul 2.
Tabel 2
Nr. Actiunea,procedeul de Frecventa minima Metoda de
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 84 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
crt verificare sau
caracteristici ce se
verifica
La aprovizionare
La locul de punere in
opera
determinare
conform
STAS
1
Examinarea datelor
inscrise in certificatul de
calitate sau certificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat
-
-
2
Determinarea
granulometrica
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sursa (daca
este cazul pentru
fiecare sort)
-
4606-80
3 Umiditate -
O proba pe schimb (si
sort) si ori de cite ori se
observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
4606-80
4
Rezistente la uzura cu
masina tip Los Angeles
(LA)
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sursa (sort)
-
SR EN
13450:2003
16.2.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
16.2.4.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.
P.M.
= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3
;
W
opt
P.M.
= umiditate optima de compactare, exprimata in %.
16.2.4.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef
= greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm
3
W
ef
= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;
in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.
du ef.
gc = ------------------ x 100
du max.PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in
cadrul prezentului caiet de sarcini.
16.2.5 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
16.2.5.1 MASURI PRELIMINARE
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 85 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se
va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15
cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.
16.2.5.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime
de cel putin 3.40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor
de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 86 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
16.2.5.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile
de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din
nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.
16.2.6 CONTROLUL CALITATII
In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa
mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor
cu parghie - indicativ CD 31-2002.
Tabel 3
Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristica care se
verifica
Frecvente minime la locul
de punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
1 Incercare Proctor modificata
Fiecare studiu de compozitie
pentru balast optimal
1913/13-83
2
Determinarea umiditatii de
compactare
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
1913/1-82
3
Determinarea grosimii stratului
compact
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
zilnic -
5
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice
in stare uscata
minim 3 puncte pentru suprafete
< 2.000 mp si minim 5 puncte
pentru suprafete > 2.000 mp de
strat
1913/15-75
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 87 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristica care se
verifica
Frecvente minime la locul
de punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
6
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
In cite doua puncte situate in
profiluri transversale la distante
de max 20 m unul de altul
pentru fiecare banda cu latime
de 4,0 m
Normativ
CD 31-2002
16.2.7 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
16.2.7.1 ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.
Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara
la fiecare 25 m sau in profilele din proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm.
16.2.7.2 CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare Proctor modificat de min. 98%, pentru cel putin 93% din punctele
masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor
modificat pentru drumurile din clasele tehnice I III in cel putin 95% din punctele masurate si
min. 98% in rest.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4.
Tabelul 4
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm)
Grosimea stratului
de fundatie din
balast h, cm
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Strat de
forma
Pamanturi de tip: (conform SR EN ISO 14688-2:2005)
Nisip prafos;
Nisip argilos
Praf nisipos;
Praf argilos; Praf
Argila;
Argila nisipoasa;
Argila prafoasa
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 88 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
16.2.7.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m
lungime astfel:
in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
16.2.8 RECEPTIA LUCRARILOR
16.2.8.1 RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.
16.2.8.2 RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.
16.3 FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
16.3.1 GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau
piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice care
trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de fundatie realizat.
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un
substrat de fundatie care poate fi substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa
cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de
substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
masurile de evacuare a apei.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 89 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie,
etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.
16.3.2 MATERIALE
16.3.2.1 AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza piatra sparta amestec optimal 0-
63mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de
admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Amestec optimal
SORT 0-63
Continut de fractiuni, %
Sub 0.02 mm max 3
Sub 0.2 mm 4-10
0-1 mm 12-22
0-4 mm 26-28
0-8 mm 35-50
0-16 mm 48-65
0-25 mm 60-75
0-50 mm 85-92
0-63 mm 100
Granulozitate Conf. fig. 2 SR 662:2002
Coeficient de neuniformitate (Un), min. -
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 90 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
16.3.2.2 NISIP - CONDITII DE ADMISIBILITATE
Tabel 2
Caracteristici
Domenii de utilizare:
Strat izolant
Macadam
Umplerea
golurilor dupa
impanare
Protectie
Conditii de admisibilitate
Sort 0-4 0-4 4-8*
Granulozitate:
continut de fractiuni sub 0.1 mm. max;
14 - -
continut de fractiuni sub 0.02 mm % -
............ - strat de baza - 5...15 max 5
- imbracaminte - 15...30 -
conditii de filtru invers* 5 pd15<d15f<5d58p - -
Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min. 6x10-3 - -
* 5 pd15<d15f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de
15%, respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru
(f).
16.3.2.3 PIATRA SPARTA-CONDITII DE ADMISIBILITATE
Tabel 3.
Sort /Caracteristici
Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare
Conditii de admisibilitate
0-8 (16) 8-16 16-25 (31) 25-40 40-63 63-80
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior (d
max
)
- trec prin ciurul inferior (d
min
), %
max.
5 5 5 5
- 10 10 10
Continut de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare,
%,max.
- 10 10 -
Forma granulelor:
- coeficient de forma,%, max.
- 35 35 35
Continut de impuritati:
- corpuri straine,%,max.
1 1 1
- fractiuni sub 0.1 mm,%,max. - 3 Nu este cazul
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 91 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Sort /Caracteristici
Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare
Conditii de admisibilitate
0-8 (16) 8-16 16-25 (31) 25-40 40-63 63-80
Uzura cu masina Los Angeles, %,
max.
- 30
Corespunzator
clasei rocii conform
SR 662:2002
Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu (Na
2
SO
4
), 5
cicluri, %, max.
- 6 3
Nu este
cazul
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa
ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. Controlul calitatii
agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
- Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta
se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
16.3.2.4 APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
16.3.3 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR
Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie se face de catre
antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4.
Tabelul 4.
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conf. STAS
La aprovizionare
La locul de
punere in opera
Examinarea datelor inscrise in certificatul
de calitate sau certificatul de garantie
La fiecare lot aprovizionat - -
Corpuri straine:
- argila bucati;
- argila aderenta;
- continutul de carbune
In comparatie in care se
observa prezenta lor
Ori de cate ori apar
factori de
impurificare
4606-80
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 92 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conf. STAS
La aprovizionare
La locul de
punere in opera
Granulozitatea sorturilor
O proba la max. 500 m
3
pentru fiecare sort si
fiecare sursa
- 4606-80
Aspectul si forma granulelor pentru piatra
sparta
O proba la max. 500 T
pentru fiecare sort si
fiecare sursa.
- 4606-80
Echivalentul de nisip
O proba la max. 500 m
3
pentru fiecare sursa
-
SR EN
13450:2005
Umiditate -
O proba pe schimb
si sort si ori de cate
ori se observa o
schimbare cauzata
de cond. meteo
4606-80
Rezistenta la sfaramare prin compresiune
pe piatra sparta in stare saturata la
presiune normala.
O proba la 500 m
3
pentru
fiecare sort de piatra
sparta si sursa
-
SR EN
13450:2005
Uzura cu masina tip Los Angeles
O proba la 500 m
3
pentru
fiecare sort si fiecare
sursa
-
SR EN
13450:2005
16.3.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
16.3.4.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.P.M.
= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3
;
W
opt. P.M.
= umiditatea optima de compactare, exprimata in %
16.3.4.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef.
= greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm
3
;
W
ef.
= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vederea stabilirii gradului de compactare g
c
:
100 g
PM max du
duef
c
=
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat mai
sus.
16.3.5 REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
16.3.5.1 MASURI PRELIMINARE
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 93 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a stratului de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a
nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
16.3.5.2 EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua
compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se
compacteaza din nou.
Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se
acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).
16.3.5.3 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE
FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta
amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate
in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere
suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor;
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).
Tabel 5
Nr.
crt.
Determinarea, procedeul de verificare
sau caracteristicile care se verifica
Frecvente minime la locul de
punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
1 Incercarea proctor modificata - 1913/13-83
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 94 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Nr.
crt.
Determinarea, procedeul de verificare
sau caracteristicile care se verifica
Frecvente minime la locul de
punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
2
Determinarea umiditatii de
compactare
Minim 3 probe la o suprafata
de 2000 m2 de strat
4606-80
3
Determinarea grosimii startului
compactat
Minim 3 probe la o suprafata
de 2000 m2 de strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatiide
compactareQ/S
zilnic -
5
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumetrice
pe teren
Minim 3 puncte pentru
suprafete <2000m2 si minim
5 puncte pentru suprafete
>2000m2 de strat
1913/115-75
12288-85
6
Verificarea compactarii prin incercarea
cu p.s. in fata compresorului
Minim 3 incercari la o
suprafata de 2000 m2
179-95
7
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
In cate doua puncte situate
in profiluri transversale la
distante de max 20 m unul
de altul pentru fiecare banda
cu latimea de 4.0 m
Normativ
CD 31-2002
16.3.6 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
16.3.6.1 ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterile limita la grosime pot fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m. de strat executat sau la 1500 m
2
suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10 mm.
16.3.6.2 CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare 98%100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-
III.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 95 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de 250 sutimi de mm.
16.3.6.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m. lungime astfel;
In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie
si nu pot fi mai mari de 9 mm.
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in
proiect si nu pot fi mai mari de 5 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
16.3.7 RECEPTIA LUCRARILOR
16.3.7.1 RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
16.3.7.2 RECEPTIE FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.
16.3.8 CONTROLUL PUNERII IN OPERA
16.3.8.1 CONTROLUL COMPACTARII
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de
mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si
primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca
lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
16.3.8.2 CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru
a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 96 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari
de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de
lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
16.3.8.3 CONTROLUL DENIVELARILOR
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la
- verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal,
verificarea latimii imbracmintei drumului, aceasta facindu-se la distanta de maxim
50 m.
verificarea regularitatii suprafetei;
in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei.
- Rugozitatea stratului de uzura. Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin
masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in SR EN
13036-1:2010.
Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
Tabelul 15
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoria de
control
Frecventa controlului
A B C
Executarea
lucrarilor
Temperatura de asternere X Permanent
Etalonarea atelierului de
compactare
X
La inceputul executiei
lucrarilor apoi un control
ocazional de comp.
Neconforma
Controlul ocazional de
compactare prin carotare
X X
O carota la fiecare 250
ml drum
Controlul
profilelor
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute
X X
In fiecare zi la sfarsit de
santier
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 97 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoria de
control
Frecventa controlului
A B C
Reglarea nivelmentului X
In fiecare punct indicat
de Inginer
Controlul denivelarilor x
In fiecare punct indicat
de Inginer
A incercari preliminare de informare;
B controlul calitatii;
C controlul de receptie.
16.3.9 RECEPTIA LUCRARILOR
16.3.9.1 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG
273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in
doua etape la terminarea lucrarilor finala, la expirarea perioadei de garantie)
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
16.3.9.2 RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu
prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
16.4 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE
SUPRAFATA
16.4.1 GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de
suprafata si anume:
santuri la marginea platformei
santuri de garda
rigole la marginea platformei
rigole la bordura trotuarului
rigole de acostament
casiuri
lucrari de canalizare
canale de evacuare
puturi absorbante
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 98 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si
controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de
executie
In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
podurile si podetele
lucrari de amenajare si corectare a torentilor
lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie,
etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.
16.4.2 MATERIALE
16.4.2.1 MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
Cimenturi
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in
Romania. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri
de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
ciment fara adaos tip I conform SR EN 197-1:2002;
ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR EN 197-1:2002;
ciment cu zgura tip H I, H IIC conform SR 3011:96;
Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare
saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este
aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment.
Tabel 1
Nr.
crt.
Conditiile de executie sau
caracteristicile elementelor
Clasa
betonului
Tipul de
beton
Tipul de ciment
I 42.5
42.5 R
IIA 32.5
32.5 R
IIB 32.5
32.5 R
H II/A-S
32.5
1
Elemente sau constructii cu
gropi mai mici de 1.5 m
C 12/15
C16/20-
C25/30
Oricare
Oricare
utilizat utilizat utilizat
2
Elemente sau constr.masive
avind gros. egala sau mai
mare de 1.5 m
C 12/15
Oricare
Oricare
utilizat utilizat utilizat
3
Elemente de constructii din
betoane superioare
C 30/37 Armat utilizat utilizat utilizat
Tabel 2
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 99 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Nr.
crt.
Tipul de mortar Tipul de ciment
Indicat a se utiliza
1
Mortar de zidarie sau tencuiala de marca
50
III A 32.5
2 Idem de marca 100 IV A 32.5; 32.5R
3
Mortare de completarea rosturilor dintre
elementele prefabricate
II A 32.5; 32.5R
II B 32.5; 32.5R
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4.
Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale in functie de lucrare.
Tabel 3
Clasa
Rezistenta la compresiune N/mm
2
Rezistenta initiala
Rezistenta standard
28 zile
2 zile 7 zile
32.5 - > 16
> 32.5 s 52.5
32.5 R > 10 -
42.5 > 10 -
> 42.5 s 62.5
42.5 R > 20 -
52.5 > 20 -
> 52.5 -
52.5 R > 30 -
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre
producator.
Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 23.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 100 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Agregate
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
balast pentru betoane - 0-31 sau 0-71 mm
agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
piatra sparta - 8-25 sau 8-40 mm
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau
la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel nr.4
Clasa de rezistenta
Timpul initial de priza
(mm)
Stabilitate
(mm)
32.5
> 60 s 10
32.5 R
42.5
42.5 R
52.5
> 60 s 10
52.5 R
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabel 5.
Tabel 5
Denumirea impuritatii
Conditii de admisibilitate
Nisip natural sau de
concasaj
Pietris sau piatra
sparta
Corpuri straine resturi animale sau vegetale,
pacura, uleiuri
Nu se admit Nu se admit
Pelicula de argila sau alt material aderent pe
granulele agregatelor
Nu se admit Nu se admit
Mica, % max 1% -
Carbune, % max 0.5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Galbena Galbena
Argila in bucati %, max 1% 0.25
Parti levigabile %, max 2% 1
Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 101 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip
si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
indicate in tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizicco-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitatea aparenta, kg/mc, min 1800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min 1200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max 40
- pietris, % max 45
- piatra sparta, % max 55
Rezistent la strivire %
- in stare saturata, min 60
- in stare uscata, max 15
Coeficient de inmuiere dupa saturare, min 0.80
Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi,
sau cilindri in stare saturata N/mmp, min
90
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea
procentuala fata de masa initiala, % max
10
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie
sa depaseasca 1.5 d max.
Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul 8.
Tabel 7
Sortul de nisip
Treceri, in %, prin sita sau ciur de:
0.2 0.5 1 2 3.15 7.0
0-3 min 5 - 35 - 90 -
max 30 - 75 - 100 -
Tabel 8
Balastul pentru betoane
Treceri, in %, prin sita sau ciur de:
3.15 5 16 20 D max
0-31 min 20 - 55 - 80
max 50 - 85 - 100
0-71 min 10 - 35 - 80
max 30 - 65 - 100
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 102 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care
sa le fereasca de impurificare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 19.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
16.4.2.2 APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de
catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr/l max 4
Sulfati gr. SO42 / litru max 2
Substante organice max 0.5
Cloruri gr. CL/litru max 0.5
Azotati gr. NO3/dm
3
max 0.5
Magneziu gr. Mg2/dm
3
max 0.5
Materii in suspensie gr max 3
16.4.2.3 OTEL BETON
Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu
profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 103 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate.
Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea.
Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
16.4.2.4 MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI
BOLOVANI
Nisip pentru pereuri uscate
Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 0.09 mm de max 12%.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Tabel 10
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp
min
Rezistenta la inghet-dezghet:
80
-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max 0,3
-coeficient de inmuiere pe epruvete % max 25
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Tabel 11
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Forma
Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra
sau o pana
Inaltimea, mm 140180
Dimensiunile bazei, mm lungime
- latime
Egala sau mai mare ca inaltimea
80150
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %
max
15
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 104 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de
mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult
de 1 dimensiunea celei mai mari.
16.4.2.5 BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE,
SANTURI SI CASIURI
Borduri de trotuare borduri de refugii
Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din
SR EN 1340:2004 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tip marimea
Latimea
6
o
+/-2
Inaltimea
4+/-5
Lungimea
1+/-5
Observatii
A
B
I
P
A2
B3
I
P
200
100
300
600
300
170
300
300
1000;330
750;500
600
400
Utilizat la trotuare
Utilizat la drenarile spatiilor verzi
incadramente laterale, etc
Utilizate la intrari
Carosabile
Toate dimensiunile sunt in mm
Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul
21
Tabel 21
Caracteristici mecanice Conditii de admisibilitate
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru
tipurile A si B N/mm
2
4
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure
epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si
500 mm (N/mm
2
)
3
Rezistenta la uzura mm max 1.3
Rezistenta la inghet dezghet
La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara
fisuri sub stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22
Tabel 22
Denumirea defectului Conditii de admisibilitate
Sageata fetelor vazute, 0/00 max 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de
2 mm
Nu se admit
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 105 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbiri, mm max
Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit
la 25 % din proba cu lungime de max 3 mm si
adancime de max 2 mm
Crapaturi Nu se admit
Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz
La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-
79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand
intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de
carcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu
elemente prefabricate din beton de tip agregat de inginer, fie din beton turnat pe loc a caror
caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
16.4.3 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a
incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind
din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu
care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini
speciale.
Rezultatele acestor incercari vor trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in
tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in
afara santierului prin grija Inginerului.
Incercari preliminare si inainte de utilizarea materialelor
Tabel 23
Materialul
Incercari sau caracteristici care
se verifica
Metode
conform
STAS
Frecventa incercarilor
Incercare de informare
Incercare
inainte de
utilizare
0 1 2 3 4
Ciment
Examinarea datelor din certificatul
de calitate
- La fiecare lot -
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 106 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Materialul
Incercari sau caracteristici care
se verifica
Metode
conform
STAS
Frecventa incercarilor
Incercare de informare
Incercare
inainte de
utilizare
0 1 2 3 4
Stabilitatea
SR EN
196-
3+A1:2009
O determinare la fiecare
lot aprovizionat, dar nu
mai putin de 100t pe o
proba medie
-
Tipul de priza
SR EN
196-
3+A1:2009
-
Rezistente mecanice la 2 zile
Rezistente mecanice la 28 zile
SR EN
196-1:2006
O proba la 100t sau la
fiecare siloz la care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
-
Starea de conservare numai daca
s-a depasit termenul de depozitare
sau au intarziat factorii de alterare
SR EN
196-1:2006
-
Doua
determinari pe
siloz sus si jos
Agregate
Examinarea datelor din certificatul
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Parte levigabila 4606-80 -
O determianre
pe lot de 100
mc
Humus 4606-80 La schimbarea sursei -
Corpuri straine, argila in bucati,
argila, aderenti, continut de
carburanti, mica
4606-80 -
O determianre
pe lot de 100
mc
Granulozitatea sorturilor 4606-80
O determianre
pe lot de 100
mc
Echivalentul de nisip
SR EN
13450:2003
Odeterminare pentru
fiecare sursa
O determianre
pe lot de 100
mc
Rezistenta la uzura cu masina tip
Los Angeles
SR EN
13450:2003
O determinare la max
300 mc pentru fiecare
sort si sursa
-
Piatra bruta
pentru
pereuri si
zidarii de
piatra
Examinarea datelor din certificatul
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la compresiune a rocii
pe epruvete in stare uscata
SR EN
1936:2007
-
O determianre
pe lot de 100
mc
Rezistenta la inghet-dezghet
SR EN
1936:2007
-
O determianre
pe lot de 100
mc
Bolovani
pentru
pereuri si
zizidarii
Examinarea abaterilor din
certificatul de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune
SR EN
13450:2003
-
O determianre
pe lot de 100
mc
Rezistenta la uzura cu masina
Deval
SR EN
13450:2003
-
O determianre
pe lot de 100
mc
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 107 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Materialul
Incercari sau caracteristici care
se verifica
Metode
conform
STAS
Frecventa incercarilor
Incercare de informare
Incercare
inainte de
utilizare
0 1 2 3 4
Apa Analiza
SR EN
1008:2003
Pentru apa potabila nu
este cazul
Pentru apa care nu
provine din reteaua
publica de apa potabila
o analiza pentru fiecare
sursa
De cate ori se
schimba sursa
sau cand apar
conditii de
poluare
Otel beton
Examinarea datelor din certifciatul
de calitate
-
La fiecare cantitate
aprovizionata
-
Material
dreenant
Examinarea datelor din certifciatul
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Echivalentul de nisip
SR EN
13450:2003
O determinare pentru
fiecare sursa
O determianre
pe lot de 100
mc
Granulometrie 4606-80
O proba pentru fiecare
sursa
O determianre
pe lot de 100
mc
Tuburi PVC
sau PE
pentru
drenuri
Examinarea datelor din certifciatul
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Suprafata activa -
Trei determinari la
fiecare lot aprovizionat
-
Tuburi din
beton
pentru
canalizare
Examinarea datelor din certifciatul
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni (diam si grosimi)
ecarturi
SR EN
1916:2003
Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 100 ml si
pentru fiecare sursa
O determianre
pe lot de 100
mc
Examinarea vizuala a suprafetelor
interioare
SR EN
1916:2003
La fiecare lot
aprovizionat
-
Borduri din
beton
pentru
trotuare
Examinarea datelor din certifciatul
de calitate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni
SR EN
1340:2004
Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 500 ml si
pentru fiecare sursa
O incercare pe
fiecare lot de
500 mc
Rezistenta la incovoiere
SR EN
1340:2004
Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 500 ml si
pentru fiecare sursa
O incercare pe
fiecare lot de
500 mc
16.4.4 MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR
16.4.4.1 PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 108 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Pichetarea lucrarilor
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va
respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.
Executarea sapaturilor
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
Bun pentru executie. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timplul executiei
lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea
taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia
taluzelor in cazul santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea
cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o
distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul
de prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu
interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a
elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a caror diemnsiune depaseste 15
cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu
va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din
densitatea optima uscata, Proctor Normal.
16.4.4.2 COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
Compozitia si utilizarea mortarelor
Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
mortar M50 destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand
compozitia conform C 17-82
mortar M100 destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra
sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia
conform C 17-82.
Prepararea mortarelor de ciment
Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata
plana orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se
adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa
strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 109 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana,
sa formeze un bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca
mortar pentru protectii, s.a. delegatul Beneficiarului poate sa accepte si alte considerente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau
va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul
proaspat.
Clasificarea si utilizarea betoanelor
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de
ciment.
Tabel 24
Clasa
betonului
Destinatia betonului
Rezistenta caracteristica
RbK N/mm (cil/cub)
Cantitatea minima
de ciment mc
C2,8/ 3,5
C 4/5
C 6/7,5
C 8/10
C 12/15
C 16/20
Beton de umplutura
Beton in fundatii masive
Beton in fundatii sau elevatii
Beton simplu in elevatii si
beton slab armat
Beton armat
Beton armat prefabricat
2.8/3.5
4/5
6/7.5
8/10.0
12/15.0
16/20.0
115
150
180
240
300
350
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresate
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca
caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in
greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe
prepararea acestuia de catre antreprenor:
fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5;
fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-
un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de
betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Normativului pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/99 luand in considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26
rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28
Tabel 25
Nr
crt
Tipul de elemente de beton
Mijloc de
transport
Lucrabiliditate
Notari
Tasare
cm
1
Fundatii din beton simplu sau slab armat,
Basculante T2 3+/-1
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 110 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
elemente masive
2
Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi
pereti
Autoagitator T3 8+/-2
3
Elemente sau monolitizari cu aglomerari de
armaturi sau dificultati de compactare cu
sectiuni reduse
idem T4 12+/-2
Tabel 26
Clasa betonului
Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
T2 T3 T4
C 8/10
C 8/10 C 20/25
160
170
170
185
-
220
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane.
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
pentru fiecare sort de agregate +/-3%
pentru ansamblu de agregate +/-2%
pentru ciment +/-2%
pentru apa totala +/-5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in
momentul betonarii.
Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul
27.
Tabel 27
Varsta
Rezistenta la compresiune N/mmp
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.5
7 zile 11.7 15.3 18.8 20.8
28 zile 18 23.5 29 32.0
16.4.4.3 COFRAJE
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara
sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de
+/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa
prezinte reduceri mai mari de 5 mm.
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si
alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea
maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
16.4.4.4 OTEL DE ARMATURA
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 111 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Fasonarea si montarea armaturilor
Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in
cofraje.
Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru
inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei
deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul
acestuia inainte de betonate. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca
betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.
16.4.4.5 BETON
Prepararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei. Constituientii vor fi introdusi in betoniera in ordinea urmatoare:
agregatele cu cele mai mari dimensiuni
cimentul
nisipul
agregatele cu cele mai mici dimensiuni
apa
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
malaxor cu axa verticala 10 rotiri
malaxor cu axa orizontala 20 rotiri
betoniera cu axa orizontala 20 rotiri
betoniera cu axa inclinata 30 rotiri
duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata
tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin o
data pe zi. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului
inainte de executie.
Punerea in opera a betonului
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului
de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi
pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat
din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de
turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi
pus in contact cu betonul proaspat.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 112 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea
prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia
geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de
dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinand seama
de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care
turnarea este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si
procedeelor care previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe
santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura
de cel putin +10o timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate in prezentul
caiet de sarcini.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35 grade Celsius. Un numar orecare de precautiuni
elementare vor fi luate in acest scop, ca:
temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 grade C
utilizarea apei reci
evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 grade C,
Inginerul va intrerupe betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va
stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile
climatice.
Incercarea si controlul betonului
In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment,
sa ordone incercari de control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, se va preleva,
pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de
fiecare data cand Inginerul o va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea
urmatoarelor incercarilor la compresiune si intindere pentru termenele de 7 si 28 de zile.
Valorile rezistentelor la aceste termene vor fi in conformitate cu tipul de ciment si clasa de
betoane conf. NE 012/99.
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare
acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru
ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a
proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute,
de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care
dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau
consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o
refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 113 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre
0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea
de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cata ori Inginerul o va considera necesar.
Tolerantele la lucrarile executate din beton. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata
intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie
de aceasta dimensiune in tabelul nr. 28
Tabel 28
Dimensiuni in mm Tolerante in cm
0.10
0.20
0.50
1.00
2.00
5.00
0.5
0.7
1
2
2
3
Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de
inaltimea si natura acestui element de tabelul 29.
Tabel 29
Inaltimea in mm
Tolerante in cm
a b c
1
2
3
5
10
1.5
2
2.2
2.6
3.3
1.8
2.3
2.7
3.2
4
2.3
2.9
3.3
4
5
Nota:
tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind
sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de
lungime l a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea
mai mare dintre valorile:
1/300
un centimetru
16.4.4.6 ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
Zidarii din piatra bruta sau bolovani
In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de
piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 114 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme
de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis
sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la
suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu
aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile
infipte sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra
sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe
o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.
Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre
care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie
rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara
bavuri si bine netezit cu mistria.
Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face
priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o
perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face
pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria
si netezit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul
va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm
grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi
curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
16.4.4.7 AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR
Prescriptii generale de amenajare
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in
proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei,
natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor
si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
0.25% in teren natural
0.1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 30.
Tabel 30
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 115 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Denumiera principalelor tipuri de pamanturi Panta maxima admisa %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0.5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
nisipuri prafoase si argiloase
nisipuri argiloase nisipoase
argile prafoase si nisipoase
1
2
3
Pamanturi necoezive grosiere:
pietris (2-20 mm)
bolovanis (20-200 mm)
blocuri (peste 200 mm)
3
4
5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina
nisip fainos si fin (0,050,25 mm)
nisip mijlociu mare (0,042,00 mm)
nisip cu pietris
0.5
1
2
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
Tipul protejarii santului rigolei sau casiului Panta maxima admisa %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum
5 cm grosime, betonul fiind: - C 6/7.5
- C 8/10
12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau
pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10
15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu
mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare
corespunzatoare la piciorul taluzului
67
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul
32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
la ramblee cu inaltimea 3 5.00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
la ramblee peste 5.00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5.00 m de muchia taluzului
debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1.50-2.00 m, banda de
teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 116 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de
scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare
a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
Executia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se
deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine transata intre pietrele
vecine.
Pentru a se asigura pereul ce se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru
asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1.5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul
pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de
suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea
stratului de nisip de sub aceasta.
Executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca si cele uscate cu exceptia ca dupa prima
pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se
piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
Executia pereului in mortar de ciment
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care
se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire
cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Conditiile pentru suprafatare sunt cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de
executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia
pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in
conditiile aratate.
Pereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 117 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata, prin stropire cu apa, atat
cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
Pereul din elemente prefabricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de
beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de
executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.
16.4.4.8 CANALIZAREA
DESCHIDEREA SAPATURILOR
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul
exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea
optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o
cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin,
nisip sau balast.
Executarea canalelor, gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrelor este interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand
prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe
amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile
circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm
grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este
executat cu mortar pe loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi
executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile
tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm,
in straturi succesive de 0.20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate
uscata de 95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora
indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35
care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere.
Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M50.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 118 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si
va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire
pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7.5. Pe ultimii 20
cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
Montarea bordurilor
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0.20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima (Proctor normal).
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand
lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10
cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat
sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile
stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele
precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
16.4.5 INCERCARI SI CONTROALE
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea
materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor se va proceda la:
- Incercari preliminare de informare Aceste incercari care cuprind studii de compozitie
a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii
betoanelor.
- Incerceri de control de calitate Incercarile de control de calitate sunt efectuate in
cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul nr. 32 completat cu
dispozitiile caietului de sarcini speciale.
- Incercari de control de receptie. Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la
sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a
lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 32, completate prin dispozitiile caietului de
sarcini speciale.
Tabel 32
Denumirea lucrarii Natura incercarii
Categoria de
control
Frecventa
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 119 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
A B C
Betoane > C 8/10
Studiul compozitiei
Incercari la compresiune
Incercari la intindere
*
*
*
*
*
*
*
*
Pentru betoane de clasa >
C 8/10
Pe parti de lucrari
Betoane < C 8/10
Incercare la compresiune
Incercare de plasticitate
*
*
Pe parti de lucrari la
cererea dirigintelui
Pe parti de lucrari la
cererea dirigintelui
Cofraje
Controlul dimensiunilor de
amplasare si soliditate
*
Inaintea betonarii fiecarui
element
Armatura
Controlul pozitiei
armaturilor
*
Inaintea betonarii fiecarui
element
Lucrarile executate
din beton sau zidarie
din piatra bruta sau
bolovani
Controlul dimensiunilor si
incadrarii in tolerante
Controlul corectarii
finisarii a fetei vazute
*
*
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
Lucrari de protejare
a santurilor rigolelor
si casiurilor
Amplasamentul lucrarilor
Dimensiunile si calitatea
lucrarilor
Profil longit. sectiunea si
grosimea protejarii
*
*
*
*
*
*
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
Drenuri transversale
de acostament
Amplasamentul si
inclinarea
Dimensiunile
Posibilitatea de scurgere
in sant
*
*
*
La fiecare lucrare
Drenuri longitudinale
Amplasament
Cotele radierului
Realizarea corecta a
filtrului
Amplasarea camerelor de
vizitare
Controlul functionarii
*
*
*
*
*
*
*
*
La fiecare lucrare
Canalizare
Amplasament
Cotele radierului
Pozarea corecta a
tuburilor si realizarea
imbinarii intre ele
Realizarea corecta a
umpluturii
Asezarea si executia
corecta a gurilor de
scurgere si a caminelor
de vizitare
Racordarea intre gurile de
scurgere si canalizare
Controlul functionarii
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
La fiecare lucrare
Borduri de trotuar Amplasament * * *
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 120 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Denumirea lucrarii Natura incercarii
Categoria de
control
Frecventa
A B C
Realizarea corecta a
fundatiei
Respectarea cotelor
*
*
*
La fiecare lucrare
A: incercari preliminare de informare
B: incercari de control de calitate
C: incercari de control de receptie
16.4.6 RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita
sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt
lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
16.4.6.1 RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia
de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
Pentru drenuri
tasarea si amplasarea caminelor
executarea sapaturii la cota
realizarea radierului si pozarea tubului drenant
la realizarea umpluturii
Pentru canalizare
tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
executarea sapaturii, la canal si camine
pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala
Pentru lucrari de beton si zidarii santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
trasare
executia sapaturilor la cote
executarea cofrajului
montarea armaturii
Drenuri transversale de acostament
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 121 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
la realizarea acestora
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
16.4.6.2 RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificandu-se
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini
speciale si a proiectului de executie
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in
totalitate
daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate
In cursul executiei de catre organele de control (Beneficiar, Inginer, etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
16.4.6.3 RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca
au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
16.5 PODETE
16.5.1 GENERALITATI SI STANDARDE
Piesele principale pe baza carora Antreprenorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele:
planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate
pentru fundatii;
detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
graficul de esalonare a excutiei lucrarii.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de
sarcini. De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei. Se
precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate
face decat cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in vigoare .
Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este mai mica sau
egala cu 5,00 m. Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in
conformitate cu Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si
podetelor.
Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala dintre
coronamente va fi egala cu latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara trotuare
cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar exista si trebuie sa i se asigure
continuitatea.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 122 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform STAS 1545-
89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni; STAS 3221 Poduri de sosea.
Convoaie tip si clase de incarcare.
Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in podete
deschise - cu calea direct pe suprastructura - si podete inecate - amplasate in corpul rampei
la o adancime de minimum 50 cm sub nivelul caii.
Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau tubulare, din
elemente prefabricate sau monolite.
Indiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al debuseului si al
exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut.
Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate de
proiectare si se aproba de catre beneficiar.
Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa dupa aceleasi
reguli ca si pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare,
descintrare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac obiectul
prevederilor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in fabrica sau pe santier,
acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini se vor
aduce la cunostinta beneficiarului.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se vor face
pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza Inginerului.
Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate cu
Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru
drumuri, indicativ P 19-2003.
Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de intretinere a
podetului, pentru functionarea acestuia in permanenta la parametrii proiectati.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol sunt redate si in subcapitolele
referitoare strict la acestea.
16.5.2 INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE
(fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane deschise)
Obiectul prezentului capitol consta in fundarea directa a podetelor si anume:
in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice;
cu ajutorul chesoanelor deschise.
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale,
pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini
speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate
din punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurile in care nu
este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va
elabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii
beneficiarului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 123 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei
studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia panzei subterane, gradul de
agresivitate naturala sau artificiala.
16.5.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine :
masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale
acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor
deplasari orizontale;
justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor;
compozitia si caracteristicile betoanelor;
procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in
timpul sapaturilor pana la cota propusa, tinand seama de tolerantele ce se vor aproba de
Inginer.
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa Inginerul, in timpul util, pentru a-i
permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in
tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.
Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta
Inginerul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba
inceperea betonarii fundatiei.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate
in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface
conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor palnii prin metoda Contractor
astfel ca sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea stratificarii.
16.5.4 INFRASTRUCTURI - CULEE
(radiere, elevatii, ziduri intoarse)
Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac
racordarea cu rampele.
Executia culeelor nu se poate face decat pe baza de proiect.
Acestea pot fi fundate direct, modul de executie al fundatiilor facand obiectul prezentei
documentatii tehnice.
Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 - 77
Poduri de cale ferata si sosea - Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de
proiectare si-n prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancimea de inghet prevazuta in STAS
6054.-
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate
sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta
dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice
nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 124 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor
fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul
pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.
Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si
sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a
lungimii suprastructurii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor
antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.
Lucrarile la fundatii, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con sau cu aripi.
Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.
Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decat pe baza de proiect.
Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor.
Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta
sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa indeplineasca, ca adancime, cel putin adancimea
de inghet.
Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar
sau se vor colmata cu bitum.
Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu
spatii limitate pentru racordari.
In cazul racordarilor cu aripi, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.
16.5.5 MATERIALE
Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai
jos:
16.5.5.1 Agregate
Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012;
nisipul utilizat va proveni numai din balastiere. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.
pietrisul- se va folosi pietris de rau 8-16 si 16-25 mm, care se vor inscrie in zona
foarte buna a curbei granulometrice.
Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-8 mm, pietris 8-16 si 16-25 mm, se
va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
16.5.5.2 Cimenturi:
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si
criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie
consumat in max. 2 luni;
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 125 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkar
separat, avand-se in vedere si starea de conservare.
16.5.5.3 Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de
beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din prezenta documentatie
16.5.5.4 Oteluri pentru armaturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 si
STAS 6482/1,2,3,4.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor
de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din normativele NE
012-99;
Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted
STAS 438/1;
OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi
constructive
Sarma trasa neteda pentru
beton armat STAS 438/2
STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
constructive; armaturile de rezistenta
numai sub forma de plase sau carcase
sudate
Plase sudate pentru beton
armat STAS 438/3
STPB
Otel beton cu profil periodic PC 52 Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa
cel putin C 12/15
STAS 438/1 PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C 16/20
Armaturi pretensionate
sarme netede STAS 6482/2
sarme amprentate STAS
6482/3 toroane
SBP I si SBP II
SBPA I si SBPA II
TBP
Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C 25/30
Pentru toate tipurile de otel beton beton este obligatorie existenta certificatului de calitate
emis de producator
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438-2 si STAS
6482, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul
va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator de
specialitate aprobat de inginer , cu acordul scris al unui institut de specialitate.
16.5.5.5 Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea si turnarea betonului va
respecta prevederile normativului NE 012.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 126 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
16.5.6 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in
suprastructuri si anume:
grinzi simplu rezemate din beton armat;
placi turnate monolit din beton armat;
elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar si elemente
tip cornisa pentru parapeti);
monolitizarea elementelor prefabricate.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate si daca respecta conditiile prevazute in Normativ pentru executarea lucrarilor din
beton si beton armat indicativ NE 012.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde detaliile
de executie ale suprastructurii.
Plansele de executie vor cuprinde toate elementele necesare executiei.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in
intregime si pentru parti de lucrari din aceasta.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si
modul de tratare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometice
privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi
totale).Planurile vor contine explicit :
calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea)
tolerantele de pozitionare
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru
manipulare.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, normativul
NE 012 pentru executia lucrarilor din beton si beton armat si prevederile din prezentul caiet
de sarcini.
Lucrari provizorii.
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate
se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele si sprijiniri la
elemente de suprastructura de forma grinzi si placi drepte.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile
definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca
rezistenta si aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise de normativul NE 012.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 6
Schele, esafodaje si cintre.
Cofraje. Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta
conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri :
cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi);
cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale,
cornisa de trotuare, parapeti, etc.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 127 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de
prevederile din normativul NE 012 precum si de cele cuprinse in capitolul 7 Cofraje.
16.5.7 MATERIALE DE CONSTRUCTIE
16.5.7.1 AGREGATE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, 8-16 si 16-25 mm care se vor inscrie in zona
foarte buna a curbei granulometrice.
In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
anume :
0-4; 4-8 mm (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-8 mm)
criblura sau pietris 8-16 si 16-25 mm.
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a curbei
granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe
agregate
16.5.7.2 CIMENT
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii
de conformitate ale cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie
consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea
acestor amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat.
Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din normativul NE 012.
16.5.7.3 ARMATURI
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier
va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2 Sarma trasa pentru beton armat si sa
fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor
corespunde prevederilor din normativul NE 012.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de
ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu
aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de
curgere tehnica, alungirea realativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul etc.)
in conditiile precizate de normativul NE 012.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 128 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama si de prevederile din
capitolul 8.
16.5.7.4 BETOANE
Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se
materialele aprovizionate.
La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea
agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente
si a betonului.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este
rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform SR EN 12390-6 pe cuburi cu
latura de 150 mm..
Pentru corelarea cu marcile de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre clase si
marci precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de rezistenta
ale infrastructurilor si suprastructurilor.
Clasa Marca Recomandari privind clasele minime de betone
betonului betonului Infrastructura
STAS 10111/1
Suprastructura
STAS 10111/1
1 2 3 4
C 2,8/3,5 B 50 Beton de egalizare si umplutura
C 4/5 B 75 Betoane de panta
C 6/7,5
B 100
Fundatii masive din beton simplu,
la sferturi de con, ziduri de sprijin,
aripi in teren fara apa subterana
C 8/10
B 150
Idem in teren cu apa subterana
- fundatii masive din beton armat
la podete, aripi, ziduri de sprijin,
pile si culei de poduri
- elevatii masive de beton simplu
la podete, aripi, ziduri de sprijin,
pile si culei, inclusiv ziduri de
sprijin si ziduri de garda
Elemente masive din
beton simplu si beton
armat
C 12/15
B 200
Elevatii din beton armat, beton de
fata vazuta, cuzineti si panouri din
beton armat
Suprastructuri si podete
tubulare din beton
armat monolit
C 16/20
B 250
Suprastructuri si podete
tubulare din beton
armat prefabricat
C 18/22,5
C 25/30
C 28/35
C 32/40
C 40/50
C 50/60
B 300
B 400
B 450
B 500
B 600
B 700
Suprastructuri din beton
precomprimat
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 129 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul de
expunere sau natura si gradul de agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul NE
012 capitolul 5, din care : tabelul 5 pentru elemente expuse la intemperii, umiditate sau in
contact cu ape subterane
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor conditii
speciale atunci se va adapta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
gradul de impermeabilitate;;
tipul de ciment
dozajul minim de ciment;
valoarea maxima a raportului A/C;
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 9 si a normativului NE 012.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea
beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor
obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida sau cand betonul proaspat
are o temperatura peste 40oC. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba
agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa
in beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebuie pastrate curate si spalate
dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mase vibrante,
vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime .
16.5.7.5 ELEMENTE PREFABRICATE
In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi
numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin
care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei
respective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de
modul de alcatuire al structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in
conditii de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atat in ceea
ce priveste asigurarea amplasamentului cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu
suprafetele de rezemare.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care
reazema pe acestea.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 130 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul
de poza vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa din abundenta sau
suflate cu jet de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexei X.3 din
normativul NE 012.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deterioararea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 8600, STAS 7009 si SR EN 13369.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se
vor incadra in prevederile normativului NE 012.
16.5.8 EXECUTIA LUCRARILOR
16.5.8.1 LUCRARI PREGATITOARE SCHELE SI ESAFODAJE
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in :
esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare;
schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si
materialelor;
dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule,
etc.
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de
catre beneficiar.
Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare
autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni :
sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs
de priza sau intarire;
sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele :
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente a esafodajelor si schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor
stabilitate si a elementelor pe care sprijina;
sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
reglare, calare, decofrare, demontare;
tolerantele de executie;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 131 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a
betonului sub efectul contractiei si precomprimarii.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele :
specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor
Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii. Calitatea materialelor, materialelor de inventar si
materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii atat cand se folosesc produse noi cat si cand se refolosesc materiale
vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi.
Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau
efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest
din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i
atenueze responsabilitatea sa.
Executie, utilizare, controale
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la
lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre
antreprenori fata de reperele acceptate de beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
Prescriptii complementare privind esafodajele. Proiectul esafodajelor cat si montajul
acestora in amplasament se avizeaza de catre beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se
admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare
cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.
16.5.8.2 COFRAJE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate
in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele
propriu zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii,
care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 si ele trebuie sa fie astfel
alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in
proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in
abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012.
sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de
executie;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 132 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele
de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este
alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere
a apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si
urmatoarele conditii specifice :
sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din
zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.);
sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postintinse;
sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a
muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia
pe armaturile postintinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii,
in conformitate cu prevederile proiectului;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin
in contact cu betonul;
sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand
aceasta este inscrisa in proiect.
Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare. Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi
revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul
beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni :
curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se
face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer)
tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa
usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se
folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact
cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate
astfel :
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile
de cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese
verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul
intaririi. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 133 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere,
astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va
face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
16.5.8.3 ARMATURI
CONTROLUL CALITATII
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de
calitate.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a
calitatii. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii
lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Otelul pentru beton
precomprimate sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul minim de
2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre altele
numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul
de calitate al furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul
de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul colacilor
determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni
la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la
fiecare capat al colacului.
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fascicolelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi
puse in opera.
Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in
STAS 6482 si normativul C 56.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii
se va face conform prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE 012 si va consta
din:
constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;
verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din normativul NE
012, anexa III.1;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece.
TRANSPORT SI DEPOZITARE
Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu
prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de
coroziune sau murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie
deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a
produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura
neprotejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a
se preveni :
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 134 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
zgarierea, lovirea sau indoirea;
murdarirea, suprafetelor cu pamant, materii grase, praf etc.
contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau
incalzirea de la flacara aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator
astfel incat sa se evite contactul cu materialele corozive.
In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sarma pentru beton precomprimat
tinand seama de agresivitatea mediului.
De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure posibilitati de identificare usoara
a fiecarui sortiment si diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate cat mai drept iar
eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator.
CONFECTIONAREA ARMATURILOR
a) Fasonarea armaturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si de aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita
reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta :
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a fi
innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile limita la diametru prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 012.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la
taiere si fasonare, fara a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima
nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda
montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile
constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS
10111/2 si in cap. 3 din normativul NE 012.
b) Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a
se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra
respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate), se
vor efectua incercari de verificare a calitatii, pentru a avea confirmarea ca nu au fost
influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor (rezistenta la
tractiune, indoire alternanta, etc.);
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 135 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala
neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare
in blocaje, beton sau mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe
baza unor probe care sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil
caracteristicile fizico-mecanice;
armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din
acelasi lot;
zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al
depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta
mecanic, la temperaturi de cel putin +10oC
pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de
catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 Incercarea la
tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat
in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va
determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea armaturilor,
tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse
in STAS 10111/2, cap. 7.9.
16.5.8.4 BETOANE
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice
cuprinse in standardele in vigoare .
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2 din
normativul NE 012, si prevederile din STAS 10111/2 si SR EN 1799.
MATERIALELE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile
de utilizare sunt precizate in SR EN 197-1 si normativul NE 012.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate
sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului
respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 136 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in
stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor in
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi. In
fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator
pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton
si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile
din normativ NE 012.
Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionarea, conform anexei VI-1 din NE 012;
Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN 196-8 si anexa IV.1, normativ NE 012.
AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc
se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in SR EN 12620.
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), avand 0-4 mm; (2) cu 4-8 mm; (3)
cu 8-16 mm; si (4) cu 16-25 mm.
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avand
inaltimea corespunzatoare incat sa se evite amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de
consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si
impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un
spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii agregatelor se va face :
la aprovizionare conform anexa VI.1;
inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2;
Metodele de incercare corespund STAS 4606 (anexa IV.4) si SR EN 1367-1.
APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta sursa,
dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
ADITIVI
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul :
imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa
imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau
aflate in medii agresive
obtinerii unor betoane de rezistenta superioara
imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat
reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in functie de cerintele
tehnologice
cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 137 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din normativul
NE 012. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite
numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in laboratoare de
specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.- NE 012.
Prepararea si transportul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati dotate cu
una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10 mc/ora sunt
conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o
comisie acceptata de beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 mc/ora sunt
subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul
beneficiarului.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se
diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat,
marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv
adoptat.
In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare, precum si
obiectul (partea de structura) unde se va folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel 7.2.1
NE 012.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul antreprenorului in
conformitate cu anexa 1.4 - NE 012.
Stabilirea compozitiei se va face :
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane ;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite
de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. Compozitiile
de betoane se vor aproba de Inginer.
In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate,
aditivi sau adaosuri altele decat cele cuprinse in standardele mentionate in normativul NE
012, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de laboratoare
de specialitate din institutii de cercetare.
In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu acceptul
beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind :
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat;
lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cantarire, abaterile inscriindu-se in
urmatoarele limite :
3% la agregate;
5% pentru aditivi;
2% pentru ciment si apa;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 138 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
3% pentru cenusa de termocentrala;
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu
cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta prevederile cartii
tehnice a utilajului respectiv, dar incepand cu sortul de agragate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau adaosuri, in
perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de
o ora, toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita complet.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a
betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai
mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si
modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului 12.1 din
normativul NE 012.
Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea
urmatoarelor conditii :
compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa
egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare
utilajele si dotarile necesare ;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la
montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata
prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta iar dupa curatire si
remontare se va proceda la o noua receptie calitativa;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua
betoane
nu se intrevede posibilitatea interventiei in cazul unor conditii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtuna etc.);
in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau
infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata
transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 139 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi udate cu apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa
ramasa in denivelari se va evacua;
din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct in lucrare;
daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv
superpastifiant dar cu acordul beneficiarului ;
inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime
max. de 1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de
suprafata de tip placa;
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediu uni furtun sau tub avand capatul inferior la max. 1,5 m de
zona ce se betoneaza;
betonul se va raspandi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50 cm inaltime;
se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor
in consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in
timpul turnarii;
se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire prevazuta in proiect;
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii;
-se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor
acestora, luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari
sau caderi;
circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe
podine, astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect;
in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul
beneficiarului.
Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj) numai in
cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau intrerupere de
curent) caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului (placa,
grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de armatura.
La executie se vor respecta prevederile cap.6 din normativul NE 012 referitoare la
compactarea betonului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 140 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel
ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cand rosturile de lucru nu pot fi
evitate pozitia lor se va stabili cu acordul inginerului prin proiect .
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se
va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin:
acoperirea cu materiale de protectie;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei
betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12C.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea
termenelor minime recomandate la cap.14 din normativul NE 012.
Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra
in prevederile cuprinse in anexa III.1 din normativul NE 012.
Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale
La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta
urmatoarele prevederi pentru :
betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012.
betoane turnate in cofraje glisante capitolul 16.4 NE 012.
executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16 ;
masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona
litoralului Marii Negre;
turnarea betonului sub apa capitolul 16.2 NE 012.
In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini speciale
elaborate pentru conditiile efective ale lucrarii respective.
16.5.9 RECEPTIA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in
proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului.
Refacerea lucrarilor cu defecte
In cazul cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din
caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa
recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul
propune programul de reparatii spre aprobare beneficiarului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel :
inventarierea si intocmirea unui releveu detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau
calcule suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa prevada demolarea
unor parti sau a intregii lucrari si refacerea pe cheltuiala antreprenorului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 141 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si
capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului un
program de remediere care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile
necesare.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii se
colmateaza prin injectie.
La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va asigura
degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc) pentru a permite lucrul liber a
structurii.
16.6 MARCAJE
16.6.1 GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate
cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea
rutiera.
16.6.2 MATERIALE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale;
Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara
solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare .Marcajele vor fi aplicate cu
mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute
manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de
minimum 18 luni .
Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece.
Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada
de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Ofertantul va asigura
Beneficiarului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-
plastic.
Materialelel trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Beneficiar.
Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu
BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.
16.6.2.1 CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul
si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform
certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.
16.6.2.2 TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
Marcaje longitudinale care la randul lor se subdivid in marcaje pentru:
separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;
delimitarea benzilor;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 142 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
linie simpla sau dubla continua;
linie discontinua simpla sau dubla;
linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie
singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue;
linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.
Marcaje de delimitare a benzilor
linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului
Marcaje de delimitare a partii carosabile.
Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a
curbelor periculoase ;
Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ;
Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de
benzile principale de circulatie.
Marcaje discontinue
Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde
sagetile avertizeaza ,,intrarea pe banda.
Marcaje pentru supralargirea in curbe
Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a
curbei;
Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul
ramas iar banda de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
Marcaje transversale
de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel incat in locul de oprire sa fie
asigurata vizibilitatea in intersectie;
de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un
triunghi .
de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de
40 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona
respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi
completate prin sageti indicand semnele de traversare.
de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.
Marcaje diverse
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in
traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o
linie continua realizate .
pentru interzicerea stationarii;
pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
- transversala pe axa sau marginea caii;
- inclinata fata de aza sau marginea caii;
- paralela cu axa sau marcinea caii;
curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 143 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .
Lucrarea de aplicare a marcajelor poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele
operatiuni preliminare:
- Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia Nationala a
drumurilor si de la Politia Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;
- Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de
circulatie pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.
- S-a obtinut aprobarea Inginerului.
- Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :
o Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata
transversala va fi curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte
mijloace aprobate.Inainte de aplicarea materialului termoplastic, se va aplica
un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de marcaj, conform
instructiunilor fabricantului;
o Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat
marcajul, inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.
o Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele
curate si uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi
aplicate cu mijloace mecanice pe un traseu strict definit.
Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele
similare. Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare
corespunzatoare; Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului;
Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului,
Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic. Amorsa si vopseaua vor fi aplicate
conform instructiunilor producatorului.
16.6.2.3 TESTE
In vederea aplicarii marcajelor se vor efectua urmatoarele:
- Testare care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita
inainte de aplicare;
- Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;
- Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
16.6.3 RECEPTIA LUCRARILOR
16.6.3.1 RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 144 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
16.6.3.2 RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor .
16.6.3.3 RECEPTIA FINALA
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de receptie
la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
17 CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE CONSTRUCTII
17.1 STRUCTURA DIN BETON
17.1.1 GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a elementelor din
beton si beton armat.
Lucrarile de construcii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din beton armat sau
precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele NE
012-2/2010 si prevederile STAS 1799-92 si CP 012/1-2007(pentru capitolul de alegere si
producerea betonului).
Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia
conform CP 012/1-2007.
Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin:
Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului,
relatie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta
data a betonului.
Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruveta
cilindru sau cub, conform tabel 7 din CP 012/1-2007.
Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc
compozitia betonului si alegerea materialelor.
Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu CP 012/1-2007 (in
mediu uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic
agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele
minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonului sunt indicate in CP 012/1-2007
tabelul 1. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii betonului, acelasi cod in
tabelele F1.1 si F1.2.
Pentru expunerea structurii la medii mai severe, raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 145 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator
si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:
Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu
contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea
armaturii.
Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul:
-sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;
-sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea
armaturii;
-sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii agregate);
-sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator.
Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa
se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite
in amestec, sa nu intre in segregare .
Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor necesare si
protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si
pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice pe timpul duratei de existenta
proiectate, sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului(pentru constructiile
purtatoare de apa).
In CP 012/1 - 2007 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar
betonului, functie de clasa de expunere.
Normativul P73-78 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de
impermeabilitate:
Adancimea limita de patrundere a apei
(mm)
Presiunea apei (bar)
100 mm 200mm
Gradul de impermeabilitate
P 4
P 4
4
P 8
P 8
8
P 12
P 12
12
Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de
numarul de cicluri de inghet- dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta:
Gradul de gelivitate al betonului Nr. de cicluri inghet- dezghet
G 50 50
G 100 100
G 150 150
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 146 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
17.1.2 STANDARDE SI NORME DE REFERINTA
NE 012 2/2010
Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat-Partea 2-Executarea
lucrarilor de beton
CP 012/1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului
STAS
438/2-91
Produse din otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda
trefilata
C 41 86
Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor
glisante.
C 162 73
Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea panourilor
plane pentru cofraje metalice pentru peretii din beton monolit la
cladiri
C 11 74
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor din placaj pentru cofraj.
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a
instalatiilor aferente.
C 156 89
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 89.
Elemente prefabricate, din beton, beton armat si beton
precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a
caracteristicilor geometrice.
C 149 87
Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
pentru elementele de beton si beton armat.
C 16 84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente.
SR EN 1008-2003 Apa pentru betoane si mortare
SREN 12620/2008
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali
SREN 13055-1/2004 Agregate naturale pentru betoane si mortare
STAS1799-92 a se
vedea si SR EN
206-1:2002 si SR
EN 1504-1:2002
Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si
frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate
executarii lucrarilor de constructii.
STAS
4606-80
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali. Metode de incercare
SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor beton.
STAS
10493-76
Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii
si deplasarii constructiilor si terenurilor
SR EN 197/1-2002 Ciment Portland (tip I)
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 147 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
17.1.3 CERINTE DE BAZA
Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:
amestecul de beton proiectat la statie de producator si controlat de un laborator
autorizat; supus aprobarii Proiectantului/Inginerului;
amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) si
controlat de un laborator autorizat.
Amestecul de beton proiectat:
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre
producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator
autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului
caiet de sarcini si Codului CP 012/1-2007.
In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia
betonului:
clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect);
dimensiunea maxima a agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de
sarcini);
consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini)
Amestecul de beton prescris:
In proiect se specifica urmatoarele date de baza in concordanta cu standardele si
reglementarile tehnice in vigoare, mentionate mai sus la capitoul 3.3:
Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului;
Tipul si clasa cimentului;
Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
Tipul de agregate;
Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.
Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de
expunere, stabileste conform CP 012/1-2007 (anexei F si tabelelor F1.1 si F1.2.). Dozajele
minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16
mm dozajele se sporesc cu 10%.
Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:
Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect.
Antreprenor, in urmatoarele cazuri:
Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu
este prevazut prin proiect;
Executarea lucrarilor in alte conditii decat cele normale (pe timp calduros sau
friguros);
Obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene scurte.
Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta,
imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 148 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Antreprenor, in
conformitate cu prevederile tabelului 3 din CP 012/1-2007, astfel incat betonul sa poata fi
transportat si pus in opera in conditii optime.
17.1.4 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
Pentru betonul proaspat:
Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform tabelelor 4,5,6
din CP012/1-2007 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE,
grad de compactare si raspandire;
Continutul de aer poate fi determinat conform SR EN 12350-7/2009 si ASTMC173
folosind metode gravimetrice sau volumetrice sub presiune.
Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN
12350-6.
Pentru betonul intarit:
REZISTENTA LA COMPRESIUNE Clasa betonului este definita pe baza
rezistentei caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in
N/mmp determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150
mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din
rezultate.
clasa
C
4/5
C
8/10
C
12/15
C
16/20
C
20/25
C
25/30
C
30/37
C
35/45
C
40/50
C
45/55
C
50/60
fck
cil
4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck
cub
5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
Pentru a determina clasa betonului, se folosesc epruvete confectionate in tipare conform
SR EN12390-7 /2009.
In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la perioade
stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei
betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi
testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari
nedistructive pe structura.
Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile in concordanta cu SR EN 12390-
7/2009 si clasificata astfel:
Beton usor, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mica de 2000
kg/mc
Beton cu densitate normala (medie si grea) cu densitate aparenta in conditii
uscate (105C) mai mare de 2000 kg/mc dar mai mica de 2500 kg/mc;
Beton foarte greu, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de
2500 kg/m3.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 149 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
17.1.5 MATERIALE
17.1.5.1 BETOANE DE CIMENT
CIMENT
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea
sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala
normala, conform conditiilor tehnice din SR EN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40),
SR3011,STAS 10092,SR 7055 si SR EN 206-1. Caracterizarea acestuia, precum si
domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate tabelele F2.1, F2.2, F2.3, F2.4 din CP 012/1-
2007.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
In cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct catre producatorul de
beton. In cazul betoanelor preparate in santier, livrarea cimentului se va face la depozitul
santierului.
In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare,
aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in
care se mentioneaza:
tipul de ciment si fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
numarul avizului de utilizare dat de laborator;
garantarea respectarii conditiilor de depozitare.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv
prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii
libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special
amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la
producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice. Depozitarea
cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte
materiale. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In
cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala
va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de
depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii,
pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive,
lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul
si data fabricatiei. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de
depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru
cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul
ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi
intrebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a
rezistentelor mecanice. La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale
statiei de betoane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce
urmeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al
cimentului cu litere si cifre de minimum 50 cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 150 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin instalatia
prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce urmeaza a se depozita. Pe
intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Controlul calitatii cimentului. Verificarea calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de
producator sau de baza de livrare conform punctului SR EN 197-1,SR 3011,SR
7055,STAS 10092 si SR En 206-1.
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Controlul calitatii cimentului este prezentat in SR EN 197-1,SR 3011,SR
7055,STAS 10092 si SR En 206-1.
AGREGATE NATURALE
Conditii tehnice. Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre
2001- 2500 kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite
din sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor. Conditii tehnice pe care trebuie sa le
indeplineasca agregatele sunt indicate in SR EN 12620, SR EN 13055-1 si SR EN 13242.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm;
pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului si/sau
Inginerului. Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze functie de
dozajul de ciment si consistenta betonului in zona recomandata conform anexei L graficele
L1,L2,L3,L4,L5 din CP 012/1-2007 .
Depozitare
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi. In cazul
unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau
folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme
balastate.
Metodele de incercare sunt reglementate in SR EN 12620 si SR EN 13055-1. In cazul in
care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate
garantate se va refuza lotul.
APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa, dar in
acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
Apa folosita in santier nu va fi contaminate cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.
ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5%
substanta uscata fata de masa cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri
sau a betonului pompat;
obtinerea de betoane de clasa superioara;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 151 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele
tehnologice;
cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului;
imbunatatirea impermeabilitatii.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in tabelul 2a di CP 012/1 -
2007. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in
care nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este
admisa numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.
ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%
substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia
(lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a
realiza proprietati speciale. Exista doua tipuri de adaosuri:
inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa
10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. folosirea adaosului inert duce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri
active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in
considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare,
agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului
sau sa provoace corodarea armaturii.
Aptitudinea generala de utilizare este conform CP 012/1-2007, SR EN 12620, SR EN 12878,
SR EN 450,SR EN 13263.
17.1.5.2 PREPARAREA BETONULUI
BETON PREPARAT PE SANTIER SI BETON GATA PREPARAT
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele
necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de
dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin
buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din CP
012/1-2007 tabel20.
In cazul in care betonul este livrat de la statii, Antreprenorul sa verifice la producator buna
functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul
livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile
necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a
controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea
livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului
de catre Antreprenor/Inginer
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, Antreprenorul vor colabora
cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de lucrari,
care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari
specifice si controlului calitatii betonului. Daca Antreprenorul apeleaza la un laborator
independent, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii si
controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 152 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
PREPARAREA BETONULUI PENTRU TORCRETARE
Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimentul Portland
sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN197-1-2002.
Transportul,depozitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conformitate cu Codul
de Practica CP 012/1-2007. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si
agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte:
Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5;
Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm.
Continutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va
fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de
575 kg/mc pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/mc pentru cimentul de clasa 42.5.
Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele
STAS-ului SR EN 1008.
Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru
torcretare.
17.1.5.3 TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se
va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena
amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe,
vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa
fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Ori de cate ori intervalul de timp
pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora,
precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul
autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima
timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele
planului de protectiei a mediului. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la
inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai
mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de
specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare,
transport, punere in opera si tratare a betonului, folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.
17.1.5.4 ARMATURI
CONDITII TEHNICE
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze Specificatii tehnice privind cerinte si
criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton si sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS
438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60).
Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:
OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de
rezistenta a caror dimensionare rezulta din respectarea conditiilor de procent
minim de armare;
PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru
armaturile de rezistenta ale elementelor structurale din beton armat.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 153 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis
de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de
calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea
fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista
dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul
respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator si impreuna cu acordul scris al
Proiectantului/Inginerului. Reglementarile tehnice pentru elemente din beton armat sunt
specificate SE EN 1992-1-1, capitolul 8.
LIVRAREA SI MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de
calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este
obligata sa transmita certificate de garantiecorespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina
urmatoarele informatii:
denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea loturilor;
greutatea neta;
valorile determinante privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va
contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
viza CTC.
Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va
contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate
si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta
armatura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si
dotate corespunzator astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
CONTROLUL CALITATII
Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-2/2010 Armarea betonului. Pentru
fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform
prevederilor acestui Cod, si anume:
examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si
compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
examinarea aspectului;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 154 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
verificarea prin indoire la rece;
verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere,
alungirea la rupere).
CERINTE TEHNICE SPECIFICE ARMATURILOR DE TIP PLASE SUDATE
Plasele sudate acoperite de rugina vor fi curatate, se va indeparta stratul de oxid de fier cu
perii de sarma. Dupa indepartarea stratului de rugina, descresterea sectiunii armaturii
rezultata trebuie sa nu depaseasca tolerantele prevazute in standarde.
TAIEREA SI FASONAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru
elementele din beton armat prevazute in SR EN 1992-1-1 coroborat cu NORMATIV P 100-
1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri referitor
la urmatoarele:
ancorarea armaturilor longitudinale si transversale;
prevederi suplimentare pentru stalpi;
prevederi suplimentare pentru grinzi;
prevederi suplimentare pentru placi.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile
proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor,precum si de
aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita
reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare in proiect. Armaturile care se
fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza
a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile limita la diametru prevazute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci
sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a
se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii. In cazul in care, datorita conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se
recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. Fasonarea
ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de
indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii,
cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10
C.
Barele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea barelor, montarea si legarea armaturilor sunt date in
capitolele 8 si 9 ale Codului NE 012-2/2010.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
procese de coroziune.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 155 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
MONTAREA ARMATURILOR
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si
acceptarea de catre Proiectant / Inginer a procedurii de betonare in cazul elementelor sau
partilor din structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute
rosturi de turnare.
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii
si compactarii betonului prin:
crearea unor spatii, intre armaturile longitudinale de la partea superioara a
grinzilor, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care
se descarca betonul, la intervale de max. 3 m;
crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 xdiametrul barei
celei mai groase, si la intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului in care se
toarna betonul, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
In cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus:
se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa
inainte de ultima etapa de betonare;
se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiei barelor din elementul
respectiv, prevazute in proiect.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acestei pozitii, in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). In
acest sens se vor prevedea:
cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete structural;
cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru > 12
mm), si cel putin doi distantieri la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru
< 12 mm);
cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de
grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri.
Este interzisa folosirea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton, cu exceptia distantierilor
intre randuri de armatura pe doua sau mai multe randuri, la grinzi. Pentru mentinerea in
pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre din otel-beton
sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de maximum
un metru (1 buc/mp) in camp, respectiv la 50 cm (4 buc/mp) in zonele in consola. In cazul
armaturilor cu diametru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar
astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi
inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara. Praznurile si piesele
metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de armatura
elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in
timpul turnarii betonului. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de
ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de
preferinta sudate prin puncte. Inainte ca betonul sa fie turnat, armatura trebuie sa nu
prezinte noroi, ulei, vopsea, agenti de intarziere si antiaderent, trebuie indepartata rugina,
zgura, zapada, gheata, grasime sau orice alta substanta care poate avea efecte chimice
adverse asupra otelului sau betonului, sau reduce legatura dintre otel si beton.
LEGAREA ARMATURILOR
Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma
neagra (STAS 889 - 80) sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu
sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1,15 mm diametru. Retelele de armaturi din placi
si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 156 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate in sah. Retelele din
placile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare. La grinzi si stalpi vor fi legate toate
incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul
incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah, din
doua in doua bare.
INNADIREA BARELOR
Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere (de
regula), sau suprapunere si sudura, respectand reglementarile din SR EN 1992-1-1, privind
sudarea barelor din otel beton. Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea
manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise, cu respectarea modului de
executie, a lungimilor minime necesare ale cordonului de sudura si controlului calitatii
conform prescriptiilor tehnice specifice (C150-99). Nu se permite folosirea sudurii la
innadirea armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica
(sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile
plaselor sudate executate industrial.
TOLERANTE ADMISIBILE
Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in capitolul 14 al normativului
NE 012-2/2010.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii
si buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze
un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din SR EN
1992-1-1.
Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator distantieri din
materiale plastice sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau
lemn.
Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii ridicate,
elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar protejate
prin tencuire sau alt strat de protectie echivalent se incadreaza in categoria I. Pentru
elementele executate monolit pe santier si
incadrate in categoria I, grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este
de:
pentru placi si pereti structurali: 15 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin
egala cu 1.2 diametrul barelor de pe primul rand;
pentru grinzi, stalpi, bulbi ai peretilor structurali: 25mm;
pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare, sau
pentru fetele turnate in cofraj (de ex. grinzi de fundare).- categoria III: 45 mm pe
fata care vine in contact direct cu pamantul.(categoria IV). In cazul betoanelor de
clasa < C16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm pentru categoriile de
expunere II, III, IV.Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor
longitudinale trebuie sa respecte valorile anterioare, dar sa fie cel putin egala cu
1.2Xdiametrul barei de armatura longitudinala. Grosimea maxima a stratului de
acoperire a armaturilor longitudinale se limiteaza la 50 mm. Grosimea stratului de
acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5mm, si
se obtine prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor
determinate conform conditiilor specificate anterior.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 157 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului / Inginerului. Inlocuirea
armaturilor prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la
Cartea Constructiei si va fi vizata de proiectantul structurist care a intocmit proiectul.
INNADIREA PRIN SUDARE A BARELOR
Innadirile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91
cu privire la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0,2) si ale rezistentei la rupere; limita
de curgere a innadirii sudate se considera incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie
remanenta mai mica sau cel mult egala cu 0.2%. Sudarea se va putea efectua numai pentru
temperaturi mai mari de 0C. Pentru temperaturi cuprinse intre 15 0 C sunt permise
innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o preincalzire la limita superioara (300 C).
Deasemenea, in acest caz, se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a responsabilului
tehnic de executie cu sudura. Preincalzirea barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica
sau cu alte surse termice. In caz de vant puternic, ceata sau ploaie, se vor proteja punctele
de lucru unde se executa sudurile. Dupa terminarea sudarii, la temperaturi exterioare mai
mici de +5C, sau la vant puternic si umiditate ridicata, innadirea sudata se va impacheta in
materiale termoizolante uscate, protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei raciri
lente. Capetele barelor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice,
sau cu flacara, urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. Capetele
barelor care sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic
pe lungimea innadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversale ale capetelor ce se
sudeaza. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate, intretinute si verificate de
personal calificat, controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea
parametrilor de sudare; de asemenea se vor verifica masinile si agregatele noi, puse in
functiune. Se va urmari permanent, prin montarea unui voltmetru, variatia tensiunii din
reteaua de alimentare a masinilor sau agregatelor de sudare si se va interzice sudarea in
perioadele in care se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de tensiunea
nominala, luandu-se masuri pentruinlaturarea acestor variatii. Agregatele de curent continuu
vor indeplini conditiile din normele de fabricatie, avand puterea nominala indicata si
dispozitive de reglare fina a curentului de sudare.
17.1.5.5 COFRAJE SI SUSTINERI
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect
pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-seinscrierea in abaterile
admisibile precizate in capitolul 7 din Codul NE 012-2/2010.
sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de
executie.
sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a
nu afecta capacitatea sa portanta.
sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si
realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.
sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura
realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice
specifice.
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 158 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre
elementele care se decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului
(agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului,
iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de decofrare nu trebuie
sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze cofrajul, sa se aplice
usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si dinamice de executie
a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau
agrementelor. Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal
sau produse din material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespundareglementarilor
specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Antreprenor in
cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat. Cofrajele,
sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in Ghidul
pentru proiectare si utilizarea cofrajelor. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor
se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire,
putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau
depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele
care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia
armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de
inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este
inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite
deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
17.1.6 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
17.1.6.1 REGULI GENERALE PENTRU BETONARE
Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al
Antreprenorului sau a Inginerului. Reprezentantul Antreprenorului va fi permanent prezent la
betonare conform normativului NE 012-2/2010, capitolul 11. Betonul va fi turnat imediat ce a
fost livrat in santier. Nu este permisa depasirea timpului maxim de transport si modificarea
consistentei betonului.
Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli:
Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 3 ore inainte de
turnarea betonului, iar excesul de apa se va inlatura.
Betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in
cofraje.
Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va
fi interzisa.
Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui
aditiv superplastifiant, conform prevederilor din CP012/1-2007.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 159 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in
cazul elementelor cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (fundatii, grinzi, placi, etc).
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma
tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se
betoneaza.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea
de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.
Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Placilor
in consola. Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii.
Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
vibratorului pe armaturi.
In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii,
prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea lui. In cazul ca, aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de
acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari
sau cedari.
Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine,
astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat..
Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in
procedura de executie.
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de
incepere a prizei betonului. In lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va
considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si
respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri.
In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.
Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele
betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este
permisa numai dupa 24 48 de ore de la terminarea betonarii, in functie de
temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatura
peste 20
ac
- tensiunea admisibila la compresiune a materialului,
c
- tensiunea efectiva la compresiune a materialului (axiala, ),
ai
- tensiunea admisibila la incovoiere a materialului
i
- tensiunea efectiva la incovoiere a materialului
e
- tensiunea echivalenta
- tensiunea de forfecare
p
- presiunea de contact
Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu forta axiala:
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 351 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
e
=
c
i
Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu torsiune:
e
= (
i
2
+ 3
2
)
0,5
Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu torsiune si presiune de contact:
e
= (
c
2
+
i
2
+
i
.
p
+ 3
2
)
0,5
Sageata grinzilor nu trebuie sa depaseasca 1/350 din lungime. Prescriptia nu se refera la
grinzile podurilor racloare- radiale sau longitudinale.
Platforme de circulatie, gratare, scari inclinate, scari verticale
Standard de referinta: BS EN 4592- 0...2- Industrial flooring, walkways and stair treads.
Platforme de circulatie. Latimea minima- 0,8 m. Platformele de circulatie trebuie preazute cu
balustrade si se acopera cu gratare. Ansamblul platforma- balustrade-gratare se
confectioneaza, dupa caz, din otel carbon sau otel inoxidabil austenitic.
Atentie ! nu se admit platforme de circulatie acoperite cu tabla striata !
Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu
curatare mecanica.
Gratarele se pot executa, conform BS EN 1993- partile 1...5, ISO 14122-1, din otel carbon,
otel inoxidabil austentic si din aluminiu. Gratarele se compun din bare longitudinale si bare
transversale sau in forma de X alungit, sudate intre barele transversale.
Platbandele din care se fac barele transversale si platbanda de contur a unui gratar trebie sa
aiba grosimea minima de 3 mm. Sectiunea transversala a barelor longitudinale este de min.
20 mm
2
, iar distanta dintre barele longitudinale de maximum 40 mm. Barele transversale se
pot dispune la max. 265 mm, iar barele in X- la maximum 210 mm.
Barele transversale trebuie sa prezinte crestaturi adancituri de max. 1,5 mm, cate cel putin 5
pe 100 mm.
Incarcare: in cazul accesului unei singure persoane- 3 kN/m
2
, in rest 5 kN/m
2
, iar pentru
traficul greu cu transport de piese si componente- 7,5 kN/m
2
. Gratarele trebuie sa reziste la
o sarcina concentrata de 1 kN pe o suprafata de 300x300 mm.
Supuse la aceste incarcari, deformatia maxima trebuie sa fie 1/200 din lungime.
Spatii: intre panourile alaturate- 3 mm; intre capetele panourilor- 6 mm; intre panouri si
structuri adiacente- 10 mm.
Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu
curatare mecanica.
Treptele scarilor inclinate trebuie confectionate cu structura similara gratarelor. Trebuie
dimensionate la o sarcina concentrata de 1,5 kN aplicata pe un patrat de 150 mm plasat la
marginea exterioara a treptei. Sageata maxima 1/200 L, dar nu mai mare de 6 mm.
Treptele trebuie fixate de lateralele (vangul) scarii prin cate doua suruburi de fiecare parte.
Se admit, dar numai in zone in care temperatura nu scade sub 0
0
C, trepte confectionate din
tabla poansonata, cu gauri 20 cu marginea rasfranta in sus cu min. 1,5 mm. Gaurile
trebuie dispuse in zig-zag, distanta intre siruri- 80-100 mm, pasul 80-100 mm.
Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu
curatare mecanica.
Balustradele trebuie confectionate conform BS ca obiecte individuale care se monteaza:
in teci sau prin flanse de structurile metalice
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 352 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
prin flanse (talpi) prinse in ancore chimice sau suruburi conexpand de
structurile din beton.
Balustradele se confectioneaza:
din otel inoxidabil sau otel carbon zincat si vopsit cand sunt plasate in apropierea
mediilor agresive- pe peretii canalelor de intrare, la gratare, deznisipatoare, pe
peretii decantoarelor primare sau bazinelor de aerare;
din otel carbon zincat
din otel carbon vopsit, in spatii interioare lipsite de vapori agresivi (H
2
S).
Nu este admisa confectionarea balustradelor la fata locului.
Balustradele au axul mainii curente la 1200 mm, montantii (stalpii) la max. 1500 mm si o
bara orizontala intermediara cu axa la 550 mm de baza.
Pentru scarile inclinate distanta de 1500 mm la care se dispun montantii se masoara in
lungul scarii, iar balustrada se va pozitiona la 900 mm masurati pe verticala de la vangul
acarii.
La 10 mm de baza trebuie sa existe o aparatoare de picior su sectiunea de 100x 3 mm
prinsa de montanti. Cand mana curenta trebuie sa prezinte console fata de montanti, se va
extinde si bara intermediara iar cele doua bare se vor solidariza printr-un montant scurt.
Mana curenta in consola se va termina la 90
0
, nu prin racordare sau coturi sudate Este
indicata solidarizarea balustradelor intre ele atunci cand mana curenta prezinta console, prin
legarea montantilor scurti prin bride sau suruburi.
Pentru mana curenta se admite o sageata de 0,8% din distanta dintre montanti, la aplicarea
unei forte orizontale de 740 N.
Pentru montanti de admite o deplasare de 0,8% din inaltime la aplicarea unei forte orizontale
de 700 N/ml la nivelul mainii curente.
Prinderea montantilor prin talpi (flanse) se va face cu ancore (conexpanduri) dispuse de o
parte si de alta a axei balustradei, minim doua pe partea interioara.
In cazul balustradelor zincate la cald nu se admit cavitati inchise in care aerul se dilata
putand duce la deteriorarea sudurilor sau explozia peretilor. Pe fiecare cavitate inchisa
trebuie practicat cel putin un orificiu 8 superior pentru evacuarea aerului si cel putin un
orificiu 8 inferior pentru patrunderea zincului topit. Dispunerea orificiilor superioare si
inferioare trebuie sa fie opusa, pe diagonala barei. Dupa zincare orificiile se vor astupa cu
dopuri din Polietilena sau similar, introduse fortat.
Producatorul balustradelor trebuie sa prezinte inginerului planul de amplsare a orificiilor
avizat de producatorului de protectie zincata.
Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu
curatare mecanica etc.
Scarile verticale.
Planul scarilor verticale trebuie situat la peste 250 mm de la perete.
Pasul treptelor trebuie sa fie 300 mm.
Dimensiunea minima a treptei este de 25 mm.
Montantii scarii vor fi din teava min. 60x3 sau teava rectangulara min. 60x30x3.
Lungimea maxima a unui tronson de scara este de 6000 mm. Pentru inaltimi peste 6000 mm
trebuie prevazute podeste intermediare, iar scarile nu trebuie sa fie aliniate.
Scarile trebuie prevazute cu cos de protectie ce incepe de la 2400 mm de la sol sau de la
platforma de pornire.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 353 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Cosul va avea diametrul de 750 mm si va avea montantii din platbande 50x3, iar cercurile
vor fi dispuse ma max. 1000 mm intre ele.
25.3.4 SUDAREA OTELURILOR CARBON
Coditii generale. Sudurile trebuie executate numai de catre sudori autorizati conform
procedurilor prevazute in urmatoarele standarde:
*SR EN 287-1:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea 1: Oteluri;
*SR EN 1418:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru
sudarea electrica prin presiune, pentru sudarea mecanizata si automata a
materialelor metalice.
Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calitati de material de baza,
grosimi, pozitii de sudare, proceduri aplicate.
Certificarea sudorilor poate fi facuta numai de catre un Laborator agreat. Certificarea se face
pe cheltuiala Angajatorului. Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita
minima de curgere specificata /carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit
de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate rezultatele inregistrarilor de calificare a
procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de
sudura.
Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de
calificare a procedurilor de sudura. Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai
sase luni dupa ultima sudura executata.
Procesul de sudare poate fi desfasurat numai in spatii lipsite de praf, pulberi, adapostite de
vant si ploaie.
Antreprenorul trebuie sa intrerupa procesul de sudare daca aceste conditii nu sunt
indeplinite cumulativ.
Posturile de sudura trebuie ingradite cu paravane de protectie pentru a feri personalul din
zona de stralucirea arcului electric.
Impamantarile trebuie executate cu clesti in stare perfecta, plasati convenabil pentru a evita
deteriorarea cablurilor de alimentare de catre vehicule, pietoni, manevrarea unor sarcini.
Generatoarele sau transformatoarele de sudura trebuie sa fie mobile, echipate cu roti
orientabile si manere de tractiune, pentru a putea fi plasate convenabil fata de postul de
sudura.
Generatoarele sau transformatoarele de sudura trebuie prevazute cu suporturi speciale
pentru infasurarea cablurilor de alimentare, impamantare si de sudura.
Postul de sudura al fiecarui sudor trebuie asigurat cu o cantitate sufucienta de perii de
sarma pentru curatarea de oxizi a cusaturii sudate.
Taierea materialelor. La taierea tablelor sau a profilelor laminate cu flacara oxiacetilena in
vederea pregatirii pentru sudare trebuie respectate standardele referitoare la rugozitatea si
tolerantele marginii obtinute prin taiere- SR EN ISO 9013- Suduri si procedee conexe. Clase
de tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica).
La taierea cu plasma a tablelor sau a profilelor laminate cu plasma trebuie respectat
standardul referitor la rugozitatea si tolerantele marginii obtinute prin taierea cu plasma-
STAS 105624- Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate a taieturilor.
Corectarea abaterilor de la aceste standarde, privind calitatea suprafetelor obtinute prin
taiere termica, se poate corecta printr-o polizare suplimentara, dar care nu influenteaza
rectilinitatea margimii, respectiv planeitatea suprafetei.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 354 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Electrozii de sudura. Electrozii de sudura trebuie sa fie cu invelis bazic conform
standardelor:
*STAS 1125/1- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea metalelor cu
arcul electric. Conditii generale pentru sudare;
*STAS 1125/2- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon
si slab aliate. Conditii tehnice; - *SR EN ISO 13479:2005, Materiale pentru sudare.
Standard general de produs pentru metale de adaos si fluxuri pentru sudarea prin
topire a materialelor metalice.
Electrozii trebuie uscati inaintea efecturaa sudurii si numai in cantitatea necesara pentru
programul zilei respective de lucru. Uscarea se va face la temperatura de 180-200
0
C timpde
minim 1,5 ore.
Procesul de sudare
Piesele ce urmeaza a fi sudate trebuie prinse rigid intre ele prin dispozitive mecanice cu
surub. Prinderile pot fi asigurate prin puncte de sudura dispuse distantat. Dispozitivele de
prindere vor fi inlaturate pe masura avansarii cordonului de sudura.
Procesul de sudare trebuie condus in asa fel incat sa se evite deformarea pieselor sudate.
Codonul de sudura trebuie alcatuit din portiuni executate alternativ si distantat pentru a
compensa deformatiile date de contractii.
Dupa fiecare strat de sudura trebuie inlaturat stratul de zgura si oxizi utilizannd ciocanul cu
muchie ascutita pentru spargerea crustei de zgura si peria de sarma pentru curatarea
cordonului de sudura pana la luciu metalic.
La sudarea pieselor de grosimi mari se va face preincalzirea zonei de sudat cu ajutorul
flacarii oxiacetilenice sau de gaz.
La utilizarea robotilor de sudura, componentele ce trebuie asamblate se vor pozitiona cu
precizie pe masa masinii, iar pozitia se va verifica cu o cursa in gol a capului de sudare.
Operatiile de curatare a cordonului de sudura in vederea aplicarii unui nou strat tebuie
executate manual, cu verificarea vizuala a starii codonului de sudura executat automat.
Eventualele erori ale automatului de sudura- discontinuitati, goluri, strat de grosime
necorespunzatoare- trebuie inlaturate prin polizare sau craituire, iar cordonul de sudura
trebuie refacut manual.
Controlul imbinarilor sudate. La controlul imbinarilor sudate se vor aplica prevederile
standardelor mentionate mai sus. In baza acestor standarde, producatorul trebuie sa
elaboreze procedura de control a calitatii imbinarilor sudate. Procedurile de control trebuie
sa aiba la baza criteriile de calitate a imbinarilor sudate, asa cum sunt stabilite in
urmatoarele standarde:
*SR EN ISO 5817:2004, Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si
aliajele acestora (cu exceptia sudarii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate
pentru imperfectiuni;
*SR EN ISO Examinari nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale
metalice;
*SR EN ISO 3834-1:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 1: Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al
cerintelor de calitate;
*SR EN ISO 3834-2:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 2: Cerinte de calitate complete;
*SR EN ISO 3834-3:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 3: Cerinte de calitate normale;
*SR EN ISO 3834-4:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 4: Cerinte de calitate elementare;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 355 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
*SR EN ISO 3834-5:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 5: Documente cu care este neceasara conformarea
pentru declararea conformitatii cu cerintele de calitate ale ISO 3834-2, ISO 3834-3 si
ISO 3834-4;
Primul nivel de verificare este verificarea vizuala a cordonului de sudura dupa curatarea
zgurii si oxizilor.
Urmatorul nivel de verificare il constitue verificarile nedistructive- cu lichide penetrante, cu
pulberi magnetice, cu ultrasunete.
Fiecare producator trebuie sa faca dovada posibilitatii efectuarii unui control nedistructiv si
edificator, precum si a unui set de proceduri, precum si a unui personal atestat pentru acest
tip de activitate.
De asemenea, trebuie sa faca dovada detinerii aparaturii adecvate, atestata metrologic.
Operatii finale. Dupa executarea tuturor imbinarilor prin sudura, pentru constructiile metalice
care constitue suporturi pentru mecanisme- carcase, sasiuri- si necesita precizie de executie
pentru prelucrarea mecanica in vederea montarii mecanismelor, trebuie executata
detensionarea.
Detensionarea este necesara pentru eliminarea tensiunilor interne pe care le induc incalzirile
locale ocazionate de procasul de sudare.
Detensionarea poate fi facuta termic, prin mentinerea ansamblului sudat in cuptor sa 150..
180
0
C un interval de timp proportional cu masa ansamblului.
Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare TTRPS a cusaturilor sudate va fi executata
numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe
desenul ansamblului sudat. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultant.
La structurile spatiale mari se face detensionarea prin vibratii. Detensionarea prin vibratii se
face cu aparatura specifica, domaniul de frecvente si timpii de mentinere fiind caracteristici
fiecarui tip de echipament de detensionare.
Identificarea cusaturilor sudate. Fiecare sudura va fi numerotata de catre Antreprenor
conform sistemului ce va fi aprobat de Consultant.
25.3.5 SUDAREA OTELURILOR INOXIDABILE
In lipsa altor prevederi speciale, toate confectiile din otel otel inoxidabil trebuie executate din
otel calitatea 304
Conductele din otel inoxidabil trebuie executate cu respectarea specificatiilor EN 13480-1.
Sudurile trebuie executate numai de catre sudori autorizati conform procedurilor prevazute in
EN 287-1.
Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calitati de material de baza,
grosimi, pozitii de sudare, proceduri aplicate.
Producatorul trebuie sa isi insuseasca prevederile normelor privitoare la sudare- WPS.
Aceste se refera la parametrii de sudare potrivit grosimii (grosimilor) materialului de baza,
prelucrarea marginilor pieselor ce se vor suda, procedurile de sudare, pozitiile de sudare,
materialul de adaus, tipul atmosferei de protectie, a electrozilor pe baza de tungsten, precum
si alte specificatii- preincalzirea pieselor, uscarea electrozilor, operatiuni suplimentare post
proces.
Procedeele de sudare WPS se refera la suduri tip BW- suduri cap-la cap- si suduri FW-
suduri de colt si sunt urmatoarele:
111- sudare cu arc electric , cu electrod invelit;
121- sudare cu arc sub strat de flux, cu sarma de adaus;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 356 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
131- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfera de gaz neutru;
135- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfera de gaz protector;
141- sudare cu arc, cu electrod de tungsten sub atmosfera de gaz neutru
Materialul de baza. Dimensiunile si calitatea materialului de baza ce urmeaza a fi utilizate
trebuie sa fie mentionate in desene si in contract. Inainte de punerea an opera trebuie
verificate: calitatea, compozitia chimica, dimensiunile, calitatea suprafetelor, comparativ cu
proiectul de executie si lista de materiale.Materialul de baza trebuie certificat conform EN
13480-2 si in conformitate cu EN 10204 trebuie sa se incadreze cel putin in clasa 2.2.
Tipurile de certificate conform EN 10204 sunt urmatoarele:
2.2- certificat de identitate si calitate
2.3- certificat de calitate
3.1- certificat de calitate special
3.2- certificat de calitate special
Materialul de adaus. Sunt admise pentru sudare numai acele materiale care sunt conforme
cu un standard de materiale si dimensiuni acceptate de WPS.Toate materialele de sudare
trebuie sa fie certificate la nivelul 2.2 conform EN 10204. Electrozii cu strat alcalin si
pulberile folosite la acoperire- flux de sudura- trebuie uscate inainte de utilizare. Orice alt
material de adaus in afara specificatiilor trebuie utilizat numai cu acceptul specialistului in
sudura din partea Consultantului.
Exemplu de marcare a unui material de adaus:
Producator/tip Simbol standard Material de adaus
308 L Si EN 12072-W19 9 L Si 1.4301; 1.4306
Gazul protector. Compozitia atmosferei protectoare trebuie sa fie una din listele WPS.
Sistemul de identificare este specificat in EN 439
Marca Compozitia Metoda de sudare/procedura
I1 100% Ar 4.5 141- AWI sudare cu protectia radacinii (puritate 99,995%)
M13 98% Ar + 2% O
2
135- Consumabile pentru sudare cu arc sub atmosfera activa
Material de adaus bazic- Cr- Ni
F2 10%H
2
+ 90% N
2
141- AWI sudare cu protectia radacinii
Material de adaus bazic- Cr- Ni
Trebuie respectati parametrii fluxului de gaz indicati in WPS
Pregatirea materialului de baza pentru sudare. Materialul de baza trebuie pregatit conform
specificatiilor WPS: prin taiere cu flacara- plasma, laser- frezare sau polizare. Marginile ce
trebuie sudate trebuie curatate pe o latime de 30 mm de toate impuritatile- scorii, oxizi,
bavuri, ulei, vaselina, vopsea. Muchiile ce trebuie sudate si zonele alaturate trebuie sa nu
prezinte vapori de apa, condens sau gheata. Curatarea insuficienta a impuritatilor determina
un arc instabil, patrundere incompleta la radacina, incluziuni etc, in detrimentul
caracteristicilor mecanice.
Sanfrenarea muchiilor tebuie prescrisa in documentatie. In absenta altor prescriptii,
sanfrenul va fi de 0,5 x S, la sudarea pe o singura parte si 0,7 x S, la sudarea pe o ambele
parti, dar nu mai putin de 3 mm (S fiind grosimea piesei).
Efectuarea cusaturii sudate. Cele doua piese ce urmeaza a fi sudate trebuie fixatepentru
evitarea deplasarilor. La sudarea cap la cap a doua table de grosimi diferite (S
1
> S
2
),
marginea piesei mai groase, S
1
va fi polizata in panta pentru a fi adusa la grosimea piesei
mai subtiri S
2
. Panta nu trebuie sa depaseasca 25%. Sudura trebuie executata numai de
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 357 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
catre un sudor calificat in acest scop, conform instructiunilor WPS. In nici un caz cusatura
sudata nu va fi polizata in timpul sudarii, ci numai dupa racirea pieselor.
Lungimile cusaturilor sudate si distantele dintre acestea trebuie alese astfel ca sa asigure o
buna fixare a pieselor. Lungimea minima a sudurii este de 20 mm. In vederea sudarii unui alt
strat, stratul executat trebuie controlat, iar eventualele defecte- incluziuni, sufluri- trebuie
indepartate.
Sudarea este permisa numai dupa intrunirea tuturor conditiilor anterior prevazute, precum si
a urmatoarelor:
corecta instalare si functionare a agregatelor de sudura, cablurilor electrice,
furtunurilor de gaz, impamantarii;
temperatura ambianta si cea a materialului de baza este de cel putin 5
0
C. Se
interzice sudarea sub aceasta temperatura;
daca sudarea are loc in aer liber, locul in care se desfasoara activitatea trebuie
acoperit- cu o prelata sau similar;
se va crea o incinta izolata pentru sudare, pentru a nu stajeni alte activitati;
capul de sudura, electrodul, cordonul de sudura trebuie protejate;
sanfrenarea corecta, conform specificatiilor din proiect;
amorsarea arcului este permisa numai pe o placa separata sau pe fetele sanfrenului;
pentru cordoane cu treceri multiple se recomanda polizarea dupa fiecare trecere.
Pentru sudarea cu electrod acoperit polizarea se va face pana la metal curat;
pentru sudarea in mai multe treceri, metalul de baza si cordonul executat trebuie
incalzite la +150
0
C;
la sudarea pe o singura parte, la baza radacinii se va plasa o placa pentru evitarea
pierderii de gaz;
sudarea tronsoanelor noi la o conducta existenta se va face numai dupa evacuarea
totala a lichidului din conducta si uscarea zonei de sudat;
la sudarea tevilor se va evita strapungerea peretilor tevii ptin arcul electric;
sudorul este obligat sa controleze fiecare strat de sudura, sa repare orice defect si sa
inlature urmele de incluziuni sau zgura;
cordoanele defectr se vor inlatura prin polizare si se vor suda din nou;
cordoanele terminate vor fi marcate prin poansonare si mentionat in jurnalul de
suduri numele si codul, pentru identificarea sudorului;
Operatii suplimentare
Sudurile verificate si acceptate trebuie curatate in zona afectata, de stropi de sudura, zgura
sau alte impuritati pentru a permite examinarea.
Inegalitatile cordonului de sudura, a suprapunerii, proeminentele radacinii trebuie polizate.
Marginile arse, topirea induficienta, cavitatile trebuie corectate prin polizare si re sudare.
Testarea. Lucrarile preliminare si cordoanele executate trebuie controlate vizual conform EN
970 si a practicilor ingineresti. Controlul vizual se face inaintea inceperii sudarii si dupa
sudare. Controlul vizual se refera la:
pregatirea corecta a marginilor ce trebuie a fi sudate;
forma si dimensiunile corecte ale sanfrenului;
prinderea corecta prin puncte de sudura inainte de sudare- aftuirea;
alegerea corecta a procesului de sudare si a materialelor auxiliare;
alegerea corecta a parametrilor procesului de sudura;
situarea in intervalul corect de temperaturii
Controlul dupa sudare si finisarea sudurii:
Controlul vizual conform EN 970 a cordoanelor exterioare in proportie de 100% si a celor
interioare in proportie de 20%. In lipsa altor specificatii, erorile de aliniere ale pieselor sudate
trebuie sa se incadreze in categoria C din tab. 1 a EN 25817.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 358 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Dupa controlul vizual, conductele trebuie supuse unui rest de presiune cu apa la
P
proba
= 1,5 x P
max.
Conformitatea testelor se va consemna in protocolul de receptie.
25.3.6 ECHIPAMENTE MECANICE DE UZ GENERAL
Tevi -Conducte
Tevile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc. Tevile se vor depozita pe
traverse de lemn, pe suprafete inclinate pentru a se asigura scurgerea apei si acoperite cu
folii de protectie. Acestea trebuie prinse de capatul tevii fara a deteriora suprafata
respectiva. Nu se admite sudarea capacelor pe corpul tevilor.
La depozitarea in stiva, vor fi prevazute mijloace laterale de sustinere, care sa nu permita
dezmembrarea stivei.
Inainte de inceperea sudarii, suprafetele interioare si exterioare trebuie curatate si uscate.
Sudarea tevilor se va face cu sustinerea tevilor la inaltimea ce permite accesul la intregul
contur de sudare.
In vederea sudarii, cap- la- cap, tevile trebuie sanfrenate la unghi de 600 fata de
generatoarea tevii (300 fata de planul frontal), lasand min. 2 mm din grosime, tevile avand
intre ele un spatiu de max. 2 mm Pentru tevile de diametru mai mare de 600 mm, cu perete
mai gros de 8 mm se va prevedea sanfren si sudare la interior.
Coturile uzinate trebuie sa aiba sanfren.
Coturile executate pe santier trebuie alcatuite din 5 segmente cu unghiul la centru egal
Tevile flansate se vor pozitiona astfel incat prin flexibilitatea lor sa nu introduca tensiuni
suplimentare in zona asamblarii.
Tevile asamblate prin infiletare trebuie unse inainte de asamblare, in zona filetului cepului si
a mufei, cu lubrifiantul indicat de producator. Spatiul dintre capatul cepului si umarul mufei
cuplelor flexibile trebuie sa fie cel indicat de producator.
Flansele tevilor trebuie atent curatate si uscate iar elementele de etansare- garnituri, inele-
trebuie pozitionate atent. Inelele de etansate trebuie sa fie netede, fara bavuri sau indoituri.
Suruburile flanselor trebuie stranse treptat, in cruce- opuse diametral, pentru a fi egal
tensionate. Se vor utiliza chei dinamometrice pentru asigurarea momentului de strangere
prescris in documentatie.
Acoperirile de protectie prin vopsire se vor aplica numai dupa terminarea strangerii
suruburilor.
La instalarea conductelor se vor respecta urmatoarele distante, masurate de la flanse:
fata de pereti 25 mm;
fata de tavan 100 mm
fata de podea 100 mm
fata de alte tevi 25 mm (intre suprafetele finisate, incluzand si izolatia termica)
fata de cabluri sau conductori 15 mm
Conductele aeriene trebuie suspendate pe suporturi metalice dimensionate la greutatea
proprie a conductei plus greutatea lichidului continut. Suporturile trebuie sa fie rigide si
capabile de a prelua fortele seismice orizontale la care sunt dimensionate constructiile civile.
Rezemarea tevilor pe suporturi trebuie facuta pe sei cu un unghi la centru de 900 si latime
egala cu raza conductei, iar contactul intre sa si peretele conductei se va face prin
intermediul unei placi de cauciuc de min. 6 mm grosime. In apropierea coturilor, conductele
trebuie fixate cu coliere executate din platbanda de min. 5 mm grosime, captusita cu banda
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 359 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
de cauciuc de aceeasi grosime cu cel utilizat la sea. Colierele trebuie stranse cu piulite si
contrapiulite.
Suporturile, seile si colierele trebuie sa aiba acelasi sistem de protectie anticoroziva.
In cazul conductelor din otel inoxidabil suportul conductelor poate fi executat din otel carbon
protejat- prin vopsire, zincare termica- piesele de electroizolare dintre conducta de inox si
suportul si colierul din otel carbon fiind chiar benzile de cauciuc.
25.3.7 ARMATURI PE CONDUCTE
Standarde:
ISO 7005-1; EN 1092-1- Flanse. Dimensiuni
SR ISO 5208; DIN 3230 - Robinetarie industriala. Incercari
SR EN 1563- Fonta ductila
SR ISO 1083- Fonta cu grafit nodular
Este indicat ca intrega furnitura de vane care echipeaza un obiectiv sa fie asigurata de un
singur producator. In cazul actionarii electrice a vanelor, sistemele de actionare trebuie
asigurate de acelas producator si livrate montate in ansamblu.
Toate tipurile de vane trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni nominale ca ale conductelor pe
care sunt montate.
Toate tipurile de vane trebuie sa fie alese pentru acelasi regim de presiune ca al conductelor
pe care se monteaza. Ele trebuie sa suporte presiunea de proba a conductelor si sa fie
supuse la proba de presiune impreuna cu acestea.
Pe fiecare vana trebuie sa existe o eticheta metalica pe care sa fie inscris numele
producatorului, tipul, dimensiunea nominala, presiunea nominala, seria si anul de fabricatie.
Producatorul va regla si va atesta corespondenta reala intre semnalele limitatorilor de pozitie
si pozitiile extreme ale organului de inchidere. In cazul utilizarii vanelor ca organe de reglare
a debitului, Contractorul va cere in mod expres ca sistemul electric de actionare sa
semnalizeze deplasarea continua a organului de inchidere.
Mecanismul electric de actionare a vanei trebuie sa fie posibil de montat rotit cu 900, 1800
sau 2700 pentru a fi asigurata pozitia corecta de citire a indicatiilor si de actionare manuala.
Numarul de marimi ale sistemelor de actionare trebuie redus la minim, chiar daca in unele
cazuri acestea vor fi supradimensionate.
Timpul maxim pentru deschiderea sau inchiderea completa a vanei nu trebuie sa
depaseasca urmatoarele valori:
vane cu diametrul pana la
vane cu diametrul pana la 600mm: - 2 minute
vane cu diametrul pana la 800mm: - 2,5 minute
vane cu diametrul pana la 1.000mm: - 3 minute
vane cu diametrul pana la 1.200mm: - 4 minute.
Gradul de protectie al sistemului de actionare actuator- trebuie sa fie IP 68 iar al sistemului
electric de comanda- IP67, ambele conform EN 60529. Carcasa sistemului de actionare
trebuie sa cuprinda atat partea mecanica- motor, reductor- cat si partea electrica.
Vane fluture (Butterfly valve)
Organul de inchidere a vanei fluture este un disc. Unghiul de rotire a discului vanei intre
pozitiile inchis si deschis trebuie sa fie 90.
Vanele fluture pot fi de doua feluri: plate (wafer), corpul vanei fiind totodata si flansa de
prindere pe ambele fete, si vane fluture cu flansa dubla. In cazul vanelor fluture plate,
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 360 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
organul de inchidere- discul- intra partial in conducte atunci cand se afla in pozitia
deschis. Vanele fluture trebuie sa aiba flansele standardizate conform presiunii nominale
PN 10.
Vanele fluture trebuie montate cu axul discului in pozitie orizontala. Pe corpul vanei trebuie
indicate cu litere in relief- dimensiunea nominala si presiunea nominala.
Axul vanei fluture trebuie sa ofere posibilitatea de montare a mecanismului de actionare la
oricare din capete.
Mecanismul de actionare trebuie sa fie prins de corpul vanei pe oricare din cele doua laturi si
sa fie demontabil in vederea repararii. Mecanismul trebuie sa fie posibil de demontat numai
in pozitia deschis sau inchis .
Actionarea manuala in vederea inchiderii vanei trebuie facuta prin rotirea rotii de manevra in
sens orar. Pe fata frontala a rotii de manevra o sageata realizata din turnare va indica
directia de inchidere. Forta de actionare nu trebuie sa depaseasca 200 N. Sistemul de
actionare trebuie sa fie cu autoblocare in orice pozitie. In acest scop se va utiliza un surub
de actionare- trapezoidal sau patrat- cu pas fin.
Un mecanism auxiliar incorporat trebuie sa indice pozitia efectiva a discului in timpul
functionarii.
Corpul vanei si discul trebuie sa fie din fonta ductila sau fonta cu grafit nodular. Corpul vanei
trebuie sa fie captusit la interior cu cauciuc sintetic, chloropren, EPDM etc. Discul trebuie sa
aiba suprafetele de etansare rectificate si durificate prin cromare dura sau depuneri de
pulberi metalice.
Axul discului trebuie sa fie din otel inoxidabil cu 11,5% Crom. Lagarele axului trebuie sa fie
din bronz.
Etansarea lagarelor trebuie facuta cu garnituri din cauciuc sintetic rezistent la uzura.
Constructia trebuie sa permita schimbarea elementelor de etansare fara demontarea vanei
din circuit.
Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie sa aiba reazeme proprii reglabile pentru a
evita suprasolicitarea conductelor.
Vane cu sertar plan (cutit) (Gate valve)
Vana cu sertar plan este o vana de tipul vana cu doua flanse, cu curgere in ambele sensuri.
Corpul si capacul vanei se executa din fonta ductila sau fonta cu grafit nodular.
Organul de inchidere a vanei cutit este o placa glisanta din fonta sau bronz actionata cu un
mecanism surub- piulita. Mecanismul este de tip piulita ascendenta. Surubului vanei trebuie
sa fie din otel inoxidabil cu 11,5% Crom, cu filet de miscare patrat sau trapezoidal si lagaruit
prin bucsi din bronz fixate in capacul vanei. Etansarea fata de presiunea din interior se face
cu inele O (O-ring) din cauciuc sintetic. Sistemul de montare a inelelor de etansare trebuie
sa permita schimbarea acestora fara demontarea vanei din circuit.
Fixarea capacului de corpul vanei se face cu suruburi din clasa 8.8 sau 8.10, cu piulite din
aceeasi clasa. Suruburile si piulitele trebuie sa fie din otel carbon, zincate termic.
Etansarea capacului fata de corpul vanei trebuie facuta cu garnituri adecvate, montate in
canale prevazute in acest scop.
Actionarea manuala in vederea inchiderii vanei trebuie facuta prin rotirea rotii de manevra in
sens orar. Pe fata frontala a rotii de manevra o sageata realizata din turnare va indica
directia de inchidere. Forta de actionare nu trebuie sa depaseasca 200 N. Sistemul de
actionare trebuie sa fie cu autoblocare in orice pozitie. In acest scop se va utiliza un surub
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 361 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
de actionare- trapezoidal sau patrat- cu pas fin si, atunci cand este necesar, un reductor
care sa asigure momentul necesar operarii manuale..
Atunci cand vanele cu sertar plan sunt operate cu chei in forma de T, prin orificii in planseu
sau platforma, orificiile respective trebuie sa fie prevazute cu un capac rabatabil. Forta
aplicata pentru manevrarea cu cheia T nu trebuie sa depaseasca 120 N.
Actionarea motorizata trebuie sa fie fixata de corpul vanei.
Pe corpul vanei trebuie indicate cu litere in relief- dimensiunea nominala si presiunea
nominala.
Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie sa aiba reazeme proprii reglabile pentru a
evita suprasolicitarea conductelor.
Vane de retinere- clapete (Check valve)
Clapetele sunt organe de inchidere a circulatiei lichidului intr-un singur sens. Sunt compuse
dintr-un corp cu flanse duble in care basculeaza organul de inchidere- clapeta. Corpul are o
forma care asigura rabaterea clapetei pana la deschiderea totala a sectiunii de trecere. In
interiorul corpului trebuie montate piese de limitare a cursei clapetei, pentru a nu se lovi de
peretele interior al corpului.
Pe corpul clapetei trebuie indicat sensul normal de curgere printr-o sageata in relief obtinuta
din turnare. De asemenea, trebuie indicat, cu litere in relief, dimensiunea nominala si
presiunea nominala.
De regula, vanele de retinere se monteaza pe conducte cu axul orizontal. Vanele de retinere
trebuie montate cu capacul orientat in sus, pozitie care asigura functionarea corecta a
clapetei. La dimensiuni mari clapeta capata greutate considerabila si ea trebuie echilibrata
partial prin contragreutati montate in exterior, pe capatul axului. Corpul vanei trebuie facut
din fonta. Clapeta propriuzisa trebuie sa fie usoara, sa basculeze fara a determina caderi
mari de presiune. Clapeta trebuie confectionata din bronz, ca si suprafetele de rezemare in
pozitia inchis. Axul clapetei trebuie executat din otel inoxidabil, iar lagarele lui- din bronz.
Etansarea fata de presiunea din interior se face cu inele O (O-ring) din cauciuc sintetic.
Sistemul de montare a inelelor de etansare trebuie sa permita schimbarea acestora fara
demontarea vanei din circuit.
Pentru montarea verticala trebuie prevazute vane speciale. La aceste vane este indicat a se
utiliza sisteme cu vizualizare si transmitere la distanta a starii de functionare (deschis sau
inchis), atasate de capatul axului clapetei.
Pentru lichide incarcate trebuie utilizate clapete dotate cu sisteme de spalare inversa prin
actionarea manuala a unei manete de comutare.
IMPORTANT !!! Intrucat vanele de retinere determina o inchidere brusca a circulatiei
lichidului, Proiectantul trebuie sa ia masuri de prevenire a socului hidraulic (loviturii de
berbec) in circuit.
Vane de aerisire
Vanele de aerisire sunt destinate introducerii aerului in conductele golite aflate in pericol de
a fi supuse colapsului (voalarii datorate presiunii negative), precum si evacuarii aerului din
conductele in curs de umplere. Aceste vane trebuie montate in punctele superioare ale
conductei, precum si in puncte calculate pentru evitarea loviturii de berbec.
Vanele de aerisire trebuie :
sa previna acumularea unui volum mare de aer in orice punct al retelei de conducte in timpul
umplerii acesteia;
sa permita umplerea in siguranta a unor portiuni de conducta dintre vane si golirea de aer in
cel mult 4 ore;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 362 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
sa previna aparitia presiunilor negative ce depasesc 0,3 bar (minus 3 m coloana de apa) ce
se pot ivi in cazul undelor de soc sau de golire.
Vanele de aerisire trebuie instalatein fiecare punct inalt al retelei. Se excepteaza de la
aceasta regula cazul cand punctul inalt este reprezentat de o deschidere cu suprafata libera.
Punctul inalt al retelei este definit astfel:
orice capac de camin de vizitare situat la inaltime sau orice inaltare abrupta a retelei, de
exemplu pentru traversarea unui obstacol sau alte situatii similare;
orice punct in care reteaua se inalta constant pe directia normala de curgere pe o lungime
mai mare de 750 m si la o panta medie mai mare de 1:500 sau pe trasee lungi mai inalte de
750 m.
Ca cerinta minimala, dimensiunea Vanelor de aerisire trebuie aleasa astfel ca zona de
admisie sa fie mai mare decat 1,25% din dimensiunea conductei:
Diametrul magistralei (mm) Diametrul supapei de aer
(mm)
Diametrul flansei (mm)
Pana la 600 80 80
600 si peste 100 100
In cazul cand proiectul impune o dimensiune mai mare, se vor respecta cerintele proiectului.
Constructia vanelor de aerisire trebuie sa nu fie influentata de inghet. Elementele de
etansare ale vanelor de aerisire trebuie sa fie apte a functiona in intervalul de temperaturi
ale aerului -300 C...+ 400C fara a-si pierde calitatile. La instalarea vanelor de aerisire trebuie
asigurata protectia contra patrunderii impuritatilor solide- praf, frunze.
25.3.8 INSTRUMETE DE MASURARE PE CONDUCTE
Instrumente de masurare a presiunii
Standarde:
STAS 3589/2- Manometre cu burdon. Caracteristici dimensionale
SR EN 873- Manometre cu membrana si manometre cu capsula. Dimensiuni, caracteristici
metrologice, conditii tehnice, incercari.
Masurarea presiunii in conductele cu apa curata se face cu manometre cu burdon. Budonul
trebuie sa fie din otel inoxidabil.
Masurarea presiunii in conductele cu apa uzata se face cu manometre cu membrana, cu
racorduri din bronz sau otel inoxidabil.
Masurarea presiunii in conductele de aer de la suflante se face cu manometre cu burdon.
Manometrele din apropierea suflantelor se comanda pentru functionarea la temperaturi
inalte- pana la 800 C.
Masurarea presiunii si transmiterea datelor la distanta se face cu traductoare de presiune
digitale.
Toate manometrele trebuie sa fie construite din otel inoxidabil, sa fie prevazute cu surub de
aerisire, iar manometrele cu membrana trebuie sa aiba membrana din material adecvat
fluidului vehiculat inconducta.
Conditii de instalare
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 363 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Manometrele trebuie sa aiba racorduri cu filet metric fin si sa fie instalate cu racorduri cu
piulita olandeza pentru a fi orientate convenabil.
In cazul presiunilor joase etansarea se va face numai cu garnituri din cauciuc plasate in jurul
stutului manometrului si cu banda de teflon pe filet In cazul presiunilor pana la 10 bar
etansarea trebuie facuta cu garnituri de klingherit.
Peste 10 bar trebuie folosite garnituri de cupru sau de plumb. Garniturile de cupru nu se
reutilizeaza decat dupa o recoacere la cca 1800 C, procedeu care elimina durificarea prin
ecruisare.
Nu este admisa etansarea cu fuior de canepa sau vopsea !
Manometrele trebuie instalate cu posibilitatea de izolare. In acest scop, intre conducta si
manometru se intercaleaza un robinet de dimensiuni reduse care poate fi cu bila sau cu ac,
pe care trebuie sa fie vizibil indicata directia de inchidere sau deschidere.
Pentru micsorarea efectelor variatiilor de presiune, trebuie utilizate mijloace de amortizare
intercalate intre manometru si robinetul de izolare. Aceste mijloace pot fi:
bucle de 3600 din teava de cupru;
pastile cu duza 0,2...0,5 mm gaurite cu laserul.
Manometrele de pe conductele de aspiratie apa curata trebuie sa fie de clasa de precizie 1,
cu bucla de amortizare, cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu diametrul
pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari de 125 mm.
Manometrele de pe conductele de refulare apa curata trebuie sa fie de clasa de precizie 1..
1,6 , cu pastila cu duza de amortizare, cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu
diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari de
125 mm.
Manometrele de pe conductele de refulare apa uzata trebuie sa fie manometre cu
membrana de clasa de precizie 1.. 1,6 , cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte
cu diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari
de 125 mm.
Manometrele montate pe conducte de diametru 50 mm trebuie sa fie manometre cu carcasa
de 63 mm, clasa de precizie 1.
Manometrele de pe conductele de refulare ale suflantelor trebuie sa fie de clasa de precizie
1, cu diametrul 100 mm.
Manometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este conditionata de certificatul de
omologare de tip, emis de organismul metrologic national si certificatul de conformitate
(calitate) emis de producator.
Debitmetre
Instrumentele de masurare a debitului- debitmetre ultrasonice sau debitmetre
electromagnetice- se livreaza ca ansambluri cu flanse sau racorduri filetate care se
intercaleaza pe conducta, sau ca ansambluri care de monteaza pe exteriorul conductelor.
Pentru functionarea corecta a debitmetrelor, pe o portiune de minim 5 diametre in aval si
minim 3 diametre in amonte, conducta trebuie sa fie lineara, lisa, fara schimbari de sectiune
sau grosime. Flansa oricarui aparat de reglare sau inchidere trebuie montata la o distanta de
cel putin un diametru de conducta dincolo de aceste cote.
Pentru debitmetrele ultrasonice pentru apa curata se va utiliza varianta constructiva care
permite acoaterea senzorului fara intreruperea curgerii apei. In acest scop, in incinta in care
se monteaza debitmetrul- caminul de debitmetrie- va fi prevazut spatiul de interventie
necesar, conform specificatiilor furnizorului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 364 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Pentru debitmetrele cu montarea exterioara, pe conducta, prin coliere, in incinta in care se
monteaza debitmetrul- caminul de debitmetrie- va fi prevazut spatiul de interventie necesar,
conform specificatiilor furnizorului.
Flansele debitmetrelor ultrasonice sau electromagnetice trebuie legate la centura de
impamantare, conform specificatiilor furnizorului, care livreaza si electrozii necesari. In acest
scop, caminul de debitmetrie trebuie prevazut cu centura de impamantare corespunzatoare.
In caminele de debitmetre trebuie asigurat spatiul montarii panourilor electrice ale
debitmetrelor, precum si accesul in vederea citirii datelor, reglarii ti intretinerii aparatelor.
Rotametre
Rotametrele sunt instrumente de masurare precisa a debitelor, utilizate in special la dozarea
reactivilor. Se bazeaza pe masurarea rezistentei hidraulice functie de debit, tradusa in
inaltimea unei coloane de lichid.
Rotametrul trebuie construit dintr-un material transparent, rezistent la actiunea agentilor
chimici. Se compune in principal dintr-un vas tronconic gradat in care se afla un plutitor pe
care este inserata o pastila dun material feros. Pe exterior Rotametrul trebuie sa fie prevazut
cu un ghidaj profilat pe care gliseaza suporturile unor traductoare inductive de proximitate ce
emit un semnal electric atunci cand pastila feroasa a plutitorului se afla in dreptul lor.
Plasarea traductoarelor in anumite pozitii determina valoarea minima si maxima a debitului.
Pe baza indicatiilor lor se face reglarea debitului pomplor de dozare a chimicalelor.
Rotametrele trebuie amplasate cat mai aproape de pompa dozatoare si in pozitii ferite de
actiuni exterioare distructive. Distantele amonte- aval fata de piesele instalate pe conducta
trebuie sa fie de minim 5 diametre de conducta.
Apometre
Apometrele sunt debitmetrele destinate consumatorilor individuali. Apometrele sunt
debitmetre mecanice, cu turbina, cu citire locala pe cadran propriu. Ele trebuie instalate in
camine, sub adancimea de inghet, iar caminele trebuie prevazute cu facilitati de acces.
Montarea apometrelor trebuie sa oferei posibilitate de citire facila a valorilor inregistrate. Pe
conducta, in amonte, trebuie montat un robinet de izolare a ramurii respective a retelei.
Montajul apometrelor trebuie sa asigure posibilitatea de sigilare in scopul evitarii evaziunii.
Este indicata montarea filtrelor in amonte de apometru, filtre care sa poata fi curatate cu
interventie minima, partea demontabila ce cuprinde elementul filtrant trebuind de asemenea
sa fie sigilata.
Asigurarea posibilitatii de sigilare, clestele de aplicat sigiliul, modelul de sigiliu, atestarea
personalului abilitat cu oparatiile de citire si sigilare, reprezinta obligatii ale beneficiarului,
Contractorul avand datoria sa ofere instruire acestui personal.
Apometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este conditionata de certificatul de
omologare de tip, emis de organismul metrologic national si certificatul de conformitate
(calitate) emis de producator.
Aparate de masurare a nivelului
Masurarea nivelului apei stationare (in rezervoare, bazine) se face cu traductoare (sonde)
ultrasonice. Pentru evitarea perturbarii semnalelor, traductoarele trebuie montate la o
anumita distanta de peretele rezervorului, conform specificatiilor tehnice ale producatorului.
Masurarea nivelului in canale deschise, cu curgere laminara, se poate face cu traductoare
ultrasonice. Pentru viteze mai mari ale apei trebuie amenajate incinte de linistire, in care
variatiile de nivel sunt reduse ca amplitudine.
Pentru apele uzate nu sunt indicate traductoarele ultrasonice de nivel, intrucat spuma
acumulata la suprafata impiedica reflectarea semnalului.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 365 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
In bazinele de pompare a apelor uzate trebuie montate sonde de nivel plutitoare, ce
functioneaza prin inchiderea unor contacte cu mercur la schimbarea pozitiei sondei. Se
instaleaza cate o sonda pentru nivelul maxim si o sonda pentru nivelul minim. Sonda de
nivel maxim se instaleaza suspendata vertical si contactele se inchid la cresterea nivelului,
cand sonda ia pozitia orizontala. Sonda de nivel minim se instaleaza astfel ca ea sa
pluteasca orizontal, contactele inchizandu-se la scaderea nivelului cand sonda este
suspendate la pozitia verticala. Se recomanda pentru siguranta montarea a doua sonde de
nivel minim, pentru a preveni functionarea uscata a pompei.
Nivelurile minim si maxim- trebuie sa fie in concordanta cu profilul hidraulic.
Aparate de masurare a turbiditatii
Aparatele de masurare a turbiditatii- turbidimetrele- se instaleaza conform specificatiilor
tehnice ale producatorului. In punctele de masurare a turbiditatii trebuie instalate numei
aparate care poseda sistem propriu de autocuratare a ferestrei celulei foroelectrice si a
receptorului.
Aparate de masurare a pH- ului
Pentru masurarea pH-ului trebuie instalate pH-metre digitale, a caror semnale sunt
transmise sistemului SCADA. Instalarea pH-metrelor trebuie facuta conform indicatiilor
producatorului.
25.3.9 POMPE
Pompe centrifuge
Prezentele prescriptii se refera la pompele centrifuge pentru apa curata si la pompele pentru
ape uzate; nu se refera la pompele destinate transvazarii solutiilor chimice utilizate in
procesele de tratare si epurare.
Materialele utilizate la constructia pompelor trebuie sa fie adecvate produsului vehiculat si
mediului existent in statia de pompare. Nu se va utiliza fonta la vehicularea apei cu un
continut de Clor mai mare de 1000 mg/litru.
Standarde:
Standarde referitoare la echilibrarea masinilor;
ISO 1925- Mechanical vibrations- balancing vocabulary;
ISO 1940- Mechanical vibrations- balance quality reqiurements for rigid rotors;
ISO 10816- Seismic vibrations;
Standarde dimensionale:
- ISO 7005- Flanse rotunde pentru presiuni 2,5-10 bar, DN15-DN1500
Grad de echilibrare
Gradul de de echilibrare al motoarelor electrice si al pompelor centrifuge trebuie sa fie G6,3
conform ISO 1940. Producatorul de pompe va atesta acest nivel de echilibrare.
Alinierea pompelor cu motorul se va face cu mijloace care sa asigure dezaxari cu amplitudini
verticale de max. 60 m si amplitudini orizontale de max. 90 m masurate pe periferia
semicuplajului de pe axul pompei cu baza pe semicuplajul de pe axul motorului.
Ansamblul motor-pompa cu puteri pana la 75 kW trebuie sa se incadreze in clasa II B de
vibratii, iar cele peste 75 kW in clasa III B conform ISO 10816.
Pompe cu carcasa sectionata orizontal.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 366 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Daca nu exista alte prevederi, tipul de pompa ce trebuie utilizat pentru apa bruta si apa
tratata este pompa sectionala- cu carcasa sectionata in plan orizontal.
Peste diametrul de 300 mm, se recomanda pompele cu dublu rotor.
Turatia nominala a pompei este de 1500 rpm. Se admite turatia nominala de 3000 rpm la
pompele pentru aprovizionarea cu apa.
Sensul normal de rotire al pompelor este sensul orar, privind catre axul motorului.
Durata de viata a unei pompe trebuie sa fie de minim 40.000 ore
Vitezele fluidelor in conducte trebuie sa fie sub limita turbulentelor- la refulare si a cavitatiei-
la aspiratie.
Pompele trebuie furnizate cu diagramele debit- presiune, curba de randament si consum
energetic, indicatii privind inaltimea maxima de aspiratie si punctul de functionare conform
diagramei de proces.
De asemenea, in certificatul de garantie al pompei trebuie mentionate valorile efective ale
parametrilor la testare.
In cazul cand pompa nu realizeaza parametrii de functionare, Angajatorul are dreptul sa
respinga pompa. In acest caz Contractorul este obligat sa ofere in termen de sase
saptamani o pompa care sa se conformeze valorilor ofertei.
Carcasa pompei trebuie probata la o presiune de 1,5 ori mai mare decat presiunea pe care o
realizeaza pompa cu iesirea obturata.
La grosimea carcasei pompei va fi prevazut un adaus de de uzura 3 mm in cazul
materialelor feroase si 0 (zero) mm in cazul materialelor neferoase.
Pe pompa trebuie instalat un manometru antivibrator, cu membrana si cu robinet de izolare.
Flansele pompei trebuie sa respecte specificatiile ISO 7005.
Sasiul pompei va cuprinde si motorul. Nu trebuie sa iasa din gabaritul sasiului nici o
componenta a ansamblului motor-pompa.
Sasiul trebuie sa aiba fetele plane si paralele si sa fie suficient de rigid pentru a nu se
deforma la manipulare si transport. De asemenea, trebuie sa aiba o masa suficient de mare
pentru a amortiza o parte din vibratii. Fixarea pompei
si a motorului trebuie facuta cu suruburi si cu bolturi de centrare.
Axul pompei trebuie sa fie dintr-o singura bucata. Exceptie fac pompele verticale cu ax lung
care poate fi facut din sectiuni, cu acordul Consultantului.
Pompa trebuie prevazuta cu un sistem de ungere si un sistem de racire a lagarelor, precum
si un sistem de colectare a pierderilor. Conducta de drenaj se va racorda la canalizare.
Sistemul de etansare a arborelui pompei trebuie sa fie demontabil si corect asigurat.
Etansarile trebuie sa fie echilibrate hidraulic si usor ajustabile pe masura ce se uzaeza.
Etansarile trebuie montate la ambele capete ale arborelui.
Partile in rotatie trebuie prevazute cu aparatori solide, dar care sa permita observarea
pieselor respective.
Axul pompei trebuie facut din otel aliat, durificat in zonele de contact cu elementele de
etansate.
Rotorul pompei trebuie sa fie monobloc.
Carcasa pompei trebuie sa aiba planurile de sectiune perfect plane. Fixarea semicarcaselor
se face prin suruburi si bolturi de centrare, iar pentru demontare se vor utiliza gauri filetate la
dimensiunea suruburilor de fixare, care vor fi folosite ca suruburi de presiune.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 367 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Carcasa pompei trebuie prevazuta cu stut de golire,
In jurul pompei trebuie asigurat spatiul necesar intretinerii, interventiei si demontarii.
Lagarele pompei trebuie sa asigure o durata de viata de 100.000 ore. Lagarele se
dimensioneaza la 120% din incarcarea efectiva. Ungerea lagarelor se face sub presiune si
trebuie impiedicata, prin constructie, intrarea prafului sau apei in lagare.
Temperatura lagarelor nu trebuie sa depaseasca 700C fata de o temperatura ambianta de
+400C. Racirea se va face cu apa in circuit inchis. Circuitul de racire trebuie echipat cu filtru
cu finetea 25 m care poate fi usor demontat si curatat.
Nu este permisa amestecarea apei din circuitul de racire cu apa vehiculata.
Materiale:
Carcasa fonta ductila STAS 201-1:1989; DIN 0.6050
Rotor bronz DIN 2.1086
Ax otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4122
Lagare otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4122
Presetupa bronz DIN 2.1086
Inele de uzura Bronz RG7 DIN 2.1090
Carcasa lagarului fonta ductila STAS 201-1:1989; DIN 0.6050
Cutia de etansare otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4301
Motorul pompei trebuie dimensionat la cel putin 125% puterea maxima ceruta de pompa.
Cuplajul elastic trebuie dimensionat la aceasta putere, dar tinand seama si de momentul de
demaraj.
Arborele pompei trebuie sa aiba, la capatul dinspre motor, lungimea corespunzatoare
retragerii semicuplajului pompei la demontarea acestuia
Turatia critica (de rezonanta) trebuie sa fie cu cel putin 50% peste turatia maxima a pompei.
Prima frecventa de rezonanta trebuie sa fie cu 20% peste turatia maxima a pompei.
Pompele se testeaza conform BS EN ISO 9906:2008- grad II. Sunt admise urmatoarele
abateri de la parametrii nominali:
abaterea inaltimii de refulare H: +5%/+2%;
abaterea randamentului : -0,5%;
abaterea puterii N: +4%
Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sageata turnata in
relief, fie printr- placa de inox fixata prin nituri sau suruburi.
Pe pompa trebuie montata placa de identificare pe care trebuie inscrise;
numele producatorului
tipul si marimea pompei
debitul pompei (m3/s sau l/s)
inaltimea de refulare (m) sau presiunea (bar )
turatia nominala (rpm)
puterea motorului (kW)
seria si data fabricatiei
Pompe submersibile - pentru ape uzate
Pompele submersibile pentru ape uzate sunt utilizate pentru pomparea apelor uzate in
canalizari si in statiile de epurare. Ansamblul unei pompe submersibile trebuie sa cuprinda:
un suport fix, (picior) racordat la conducta de refulare, amplasat pe radierul bazinului
si prevazut cu o piesa speciala de cuplare;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 368 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
doua ghidaje verticale, paralele, prinse la partea inferioara de suportul fix, iar la
partea superioara prinse de marginea bazinului printr-o piesa speciala;
pompa propriuzisa, a carei flansa de refulare este prevazuta cu o piesa speciala de
cuplare cu flansa suportului;
un lant de suspendare a pompei a carui lugime depaseste inaltimea bazinului;
cablurile electrice de alimentare a motorului pompei.
Carcasa pompei trebuie executata din fonta si trebuie sa aiba doua degajari care imbraca
partial tijele de ghidare. Carcasa trebuie sa fie prevazuta la partea inferioara cu o piesa in
forma de con de aspiratie care sa evite formarea vortexurilor (vartejurilor) care ar dauna
functionarii pompei. cu Constructia ansamblului pompa- suport trebuie sa asigure o forta de
apasare a flansei pompei pe flansa suportului astfel ca presiunea lichidului refulat sa nu le
indeparteze una de alta. Acest lucru se obtine prin plasarea pompei la distanta
corespunzatoare de flansa.
Suportul pompei trebuie sa aiba o inaltime care sa asigure o minima distanta intre piesele
pompei si radierul bazinului.
Materialele pompei trebuie sa fie adecvate compozitiei chimice si pH-ului apei vehiculate.
Motorul pompei trebuie alimentat la tensiunea de 400 V/50 Hz.
Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sageata turnata in
relief, fie printr- placa de inox fixata prin nituri sau suruburi.
Pe pompa trebuie montata placa de identificare pe care trebuie inscrise;
numele producatorului
tipul si marimea pompei
debitul pompei (m3/s sau l/s)
inaltimea de refulare (m) sau presiunea (bar )
turatia nominala (rpm)
puterea motorului (kW)
seria si data fabricatiei
Daca greutatea pompei depaseste 15 kg, pentru manipularea pompei trebuie prevazut un
mijloc de ridicare- cerinta minima un palan manual.
La instalarea pompei trebuie ca sa se verifice daca pe radierul bazinului, sub suportul
pompei sau pe flansa si piesa de cuplare a suportului exista impuritati, resturi de la
constructie sau alte depuneri care ar impiedica corecte asezare a pompei si contactul intim
intre flanse. De asemenea, radierul si peretii bazinului trebuie sa fie curati, sa nu existe
posibilitatea desprinderii din peretii bazinului de particule care ar putea bloca pompa.
Bazinul trebuie prevazut cu limitatoare de nivel minim si maxim. Limitatorul de nivel minim
trebuie dublat din motive de siguranta- functionarea pompei sub nivelul recomandat de
producator nu mai asigura imersarea suficienta si racirea motorului pompei, ceea ce duce la
distrugerea motorului.
26 DOCUMENTE REFERITOARE LA SANTIER
26.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI.
Procedura de emitere, continutul si aprobarile legale pentru acest document sunt complet
prezentate in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991-cu modificarea si
completarea Normelor metodologice prin Ordinul nr. 1867/16 iulie 2010 de aplicare a legii
50/1991 privind Autorizarea executarii Lucrarilor de Constructii. Antreprenorul va elabora
documentatia iar Inginerul o va verifica. Documentul aprobat va fi inaintat si catre
Autoritatea drumurilor, Politiei Rutiere etc., pentru permisiunea de a lucra pe drumuri publice
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 369 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
si aflarea conditiilor de indeplinit in timpul executiei, si dupa aceea catre Primarie, pentru
obtinerea Autorizatiei de Construire specifica, legata de organizarea santierului.
Documentatia trebuie sa includa capitole pentru:
- Managementul de mediu;
- Sanatate si Securitatea muncii
- Declaratii cu procedurile pentru executarea unor lucrari complexe.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor trebuie sa cuprinda descrierea tuturor lucrarilor
provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii tehnologiei de executie a investitiei,
atat pe terenul aferent investitiei, cat si pe spatiile ocupate temporar in afara acestuia,
inclusiv cele de pe domeniul public, continutul proiectului se prezinta astfel :
I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor. Se completeaza cu numele in clar si calitatea
proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund.
2. Memoriu. Acesta va cuprinde:
descrierea lucrarilor provizorii
asigurarea si procurarea de materiale si echipamente;
asigurarea racordarii provizorii la retelele de utilitati urbane din zona
amplasamentului;
precizari cu privire la accese si imprejmuiri;
precizari privind protectia muncii.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrarile de mai mare amploare se redacteaza o plansa realizata conform planului
de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei, cuprinzand amplasamentul
investitiei si toate amenajarile si constructiile provizorii necesare realizarii acesteia;
b) la lucrarile de mai mica amploare elementele de organizare a executiei lucrarilor vor
putea fi prezentate si in planul de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei al
proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Fiecare plansa prezentata in cadrul Sectiunii II Piese desenate va avea in partea
dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului
elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul
proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele,
calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.
Intrucat Autorizatia de Construire, legata de Proiectul de Organizare a Executiei,
trebuie obtinuta inainte de inceperea oricaror lucrari pe Santier, Antreprenorul va
coordona emiterea tuturor documentelor mentionate anterior pentru evitarea
intarzierilor in executia lucrarilor.
26.1.1 MANAGEMENTUL TRAFICULUI
Antreprenorul va elabora un Plan de management al trafic, in care va detalia modul de
solutionare a situatiilor ivite cu ocazia executiei lucrarilor in zonele cu circulatie rutiera si
pietonala si va obtine aprobarea acestuia de la Comisia municipala de circulatie pentru
inchiderea drumurilor sau devierea circulatiei.
Antreprenorul va asigura pe propria cheltuiala si raspundere in conformitate cu avizele
obtinute si reglementarile in vigoare semnalizarea rutiera corespunzatoare pe toata perioada
executarii lucrarilor pentru evitarea oricarei situatii de punere in pericol si destabilizare a
sigurantei traficului rutier si pietonal.
La traversarea strazilor si zonelor carosabile, Antreprenorul va progama lucrarile in asa fel
incit perturbarea traficului sa fie minima.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 370 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Antreprenorul va intretine toate drumurile publice si private, caile si pistele pe care are
permisiunea sa le foloseasca pe perioada contractului si le va lasa in aceleasi conditii ca la
inceputul lucrarilor .
Antreprenorul are obligatia de a utiliza in mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica
cu sau sunt pe traseul santierului si de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de
catre traficul propriu sau al oricaruia dintre subcontractantii sai. Antreprenorul este obligat sa
utilizeze numai mijloace de transport si utilaje in conformitate cu codul rutier (OUG 195/2002
cu modificarile si completarile in vigoare). La iesirea din santier, se vor asigura mijloace de
spalarea rotilor/depoluare. Transportul deseurilor pe drumurile publice se supune
reglementarilor in vigoare si asigurarea protectiilor impotriva poluarii sunt in sarcina
Antreprenorului.
Antreprenorul va selecta traseele, va alege si va folosi vehiculele si va limita si repartiza
incarcaturile, in asa fel incat traficul suplimentar ce va rezulta in mod inevitabil din
deplasarea materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea, de pe si pe
santier, sa fie limitat, in masura in care este posibil, astfel incat sa nu produca deteriorari sau
distrugeri ale drumurilor si podurilor respective.
In cazul in care se produc deteriorari sau distrugeri ale oricarui pod sau drum care comunica
cu/sau care se afla pe traseul santierului, datorita transportului materialelor, echipamentelor,
instalatiilor sau altora asemenea, Antreprenorul are obligatia de a despagubi Beneficiar
impotriva tuturor reclamatiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri.
Antreprenorul este responsabil si va plati consolidarea, modificarea sau imbunatatirea, in
scopul facilitarii transportului materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea,
a oricaror drumuri sau poduri care comunica cu sau care se afla pe traseul santierului.
26.1.2 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
Antreprenorul va trebui, intr-o perioada de o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, sa
pregateasca si sa inainteze Inginerului spre aprobare un plan de management de mediu
pentru constructia lucrarilor. Planul va acoperi urmatoarele domenii, oferind propuneri
asupra evitarii si /sau reducerii surselor de poluare, printre altele:
- Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier
- Indepartarea materialului in surplus excavat
- Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si chimicale
- Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie
- Deversari din sistemele de canalizare ale santierului
- Zgomot
- Poluarea aerului
- Aspectul ingrijit al santierului
Antreprenorul va avea obligatia sa intocmeasca contracte de salubrizare pe durata
executarii lucrarilor cu societati abilitate (transport si depozitare deseuri, vidanjare toalete,
preluare deseuri reciclabile, etc). Antreprenorul va elabora un Plan de management de
mediu care vizeaza impactul potential asupra mediului produs de executia lucrarilor de
constructie:
modul si frecventa de depozitare si evacuare a materialelor rezultate din sapaturi sau
desfaceri de imbracaminti asfaltice, modul de depozitare a materialului excedentar;
daca este posibila reciclarea acestor materiale si modul de solutionar;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 371 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
modul de verificare si control a evitarii si indepartarii eventualelor scurgeri sau pierderi
de lichide de natura chimica, din clasa produselor petroliere si/sau combustibile, care
au impact nefavorabil asupra mediului;
minimalizarea impactului echipamentelor si utilajelor grele, utilizate pe Santier, asupra
cetatenilor, surselor de apa freatica, cursurilor de apa de suprafata sau vegetatiei, prin
diminuarea zgomotului, prafului, emisiilor poluante sau scurgerilor de combustibil.
Antreprenorul va obtine toate aprobarile necesare pentru Planul de management de mediu,
de la autoritatile relevante in domeniu.
Antreprenorul va fi responsabil de toate problemele aparute in legatura cu procesarea,
indepartarea, transportul sau evacuarea deseurilor conform Legii protectiei mediului
aplicabila.
In privinta apei sau apei uzate rezultate din lucrari, inclusiv apa de curatare, testare,
dezinfectie, Antreprenorul se va conforma cerintelor Standardului romanesc NTPA
002/2002-versiunea consolidata, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor direct in statii de epurare sau NTPA 001/2002 privind stabilirea
limitelor de incarcare cu poluanti la evacuarea in receptori naturali (cursuri de apa).
Evacuarea apelor uzate de calitate incerta (fara efectuarea analizelor, care sa ateste
conformitatea cu normele anterior mentionate, inainte de evacuare) in canalizarea menajera
sau in cursuri/luciu de apa este strict interzisa fara aprobarea scrisa a
administratorilor/proprietarilor acestora. Costurile legate de evacuarea apei uzate sunt in
sarcina antreprenorului.
Antreprenorul se va conforma cu continutul si recomandarile oricaror regulamente sau
coduri de practici nationale sau locale privind controlul zgomotului si prafului pe santierul de
constructii.
Toate deseurile produse din lucrarile de constructii, demolari , dezafactari sau sapatura, vor
fi indepartate si transportate in locatii adecvate conform regulilor locale si standardelor in
vigoare pentru materiale specifice. Toate costurile implicate in transport si evacuarea
deseurilor vor fi suportate de Antreprenor.
26.1.3 MANUALUL DE PROCEDURI DE CONTROL INTERN (SUPERVIZARE)
Scopul Manualului Procedurii de Supervizare (Manualul) este de a stabili politicile si
procedurile generale pentru a fi implementate de catre Antreprenor pentru administrarea si
coordonarea responsabilitatilor acestuia cu privire la detaliile de executie, achizitionarea
materialelor, instalarea si construirea. Manualul in primul rand prezinta modul in care
Antreprenorul si Inginerul vor interfera. Politicile si procedurile generale stabilite in Manual
vor fi dezvoltate pe baza nevoilor proiectului, si sunt intemeiate pe cerintele unui contract de
tipul Cartii FIDIC Rosu.
O parte din acest manual va fi reprezentat de Asigurarea Calitatii/Sistemul de Control al
Calitatii acoperind toate aspectele Contractului si Lucrarilor ce trebuie implementate,
documentate si intretinute de catre Antreprenor in timpul perioadei Contractului. Sistemul va
corespunde unui Standard de Asigurare a Calitatii recunoscut la nivel international. Sistemul
va contine cel putin urmatoarele:
- Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie aratand intreaga Organizare de
Asigurare a Calitatii si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. In plus, vor fi
elaborate toate principiile si procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a
Calitatii, Planurile de Control, Organizarea Asigurarii Calitatii etc. pentru proiecte si
contracte specifice, sub-Antreprenori si furnizori.
- Plan de Asigurare a Calitatii (PAC);
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 372 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
- Plan de Control (PC);
Ca un minim Antreprenorul va emite, ca parte a ofertei lui, Sistemul de Asigurare a Calitatii
pentru Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control pentru Lucrari
incluse in acest Contract, asigurand toate activitatile de control importante si periculoase,
inspectii si teste pentru a indeplinii specificatiile.
Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate doar companiilor cu un Sistem de
Asigurare a Calitatii eficace.
Planul de Asigurare a Calitatii va acoperi urmatoarele probleme:
- Personalul Antreprenorului si organizarea managementului pentru proiect, planul de
management si organizarea de asigurare a calitatii. Persoana responsabila pentru
Sistemul Antreprenorului de Asigurare a Calitatii va fi autorizata si calificata sa ia hotarari
pe probleme de asigurare a calitatii, iar relatia si liniile lui de comunicare cu intreaga
organizare de asigurare a calitatii din cadrul Companiei si managementul ei de
raspundere vor fi clar aratate. Persoanele care efectueaza controlul de calitate si
verificarea vor fi independente de cei care executa sau supervizeaza Lucrarile.
- Managementul documentelor.
- Managementul achizitiilor.
- Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor si cerintele Sistemelor lor de Asigurare
a Calitatii.
- Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor, proceduri pentru
actiuni de rectificare/remediere etc.
- Gestionarea abaterilor, completarilor sau variantiilor la Documentele de Contract.
- Sistemul de management al Antreprenorului pentru actuala documentatie de executie a
Lucrarilor va include sub-Antreprenorii si furnizorii lui si va detalia:
cum este asigurat ca doar documente valabile si aprobate sunt utilizate pentru
executia Lucrarilor, si
metoda de inregistrare a variatiilor si amendamentelor la documentatie.
Planurile de Control initial propuse ale Antreprenorului care prezinta activitati de verificare
importante si periculoase sunt bazate pe Documentatia de atribuire si pe propriile aprecieri
ale Antreprenorului referitoare la executia Lucrarilor.
Antreprenorul va raspunde in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate
corespunzator exigentelor de performanta esentiale, in concordanta cu cerintele ISO 9001 si
ISO 14001, cat si asigurarea managementului sistemului de asigurare a calitatii, aferent
derularii cu eficienta si eficacitate a contractului si implicit:
Sa organizeze si sa asigure desfasurarea cu succes a tuturor receptiilor de lucrari
ascunse, receptiilor la fazele si etapele mentionate in planul calitatii (aprobat de
Beneficiar si de ISC), conform procedurilor si instructiunilor elaborate pentru derularea
lucrarilor;
sa asigure organizarea receptiilor la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de
garantie, in prezenta autoritatii contractante, a proiectantului si/sau reprezentantilor de
specialitate, legal desemnati de acestia, inclusiv urmarirea solutionarii obiectiunilor
cuprinse in anexele la procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor si urmarirea
realizarii observatiilor sau recomandarilor comisiei de receptie;
sa asigure convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea si/sau receptia
lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare
efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 373 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
sa asigure supunerea la receptie numai a constructiilor si instalatiilor care corespund
cerintelor de calitate si pentru care, a predat autoritatii contractante documentele
necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei
sa asigure efectuarea verificarilor si semnarea documentelor intocmite ca urmare a
verificarilor, prevazute in legislatia aplicabila, in vigoare;
sa asigure certificarea calitatii produselor si echipamentelor folosite, prin grija
producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii.
Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor, echipamentelor si a
procedeelor si tehnologiilor certificate (CE) sau pentru care exista agremente tehnice,
precum si gestionarea probelor-martor;
sa asigure un sistem propriu de verificare, cu echipamente proprii( ex.inspectie cu
camera video pe conducte care sa ofere imagini si date privind localizarea defectelor
ascunse, echipament topografic pentru verificarea cotelor de sapatura sau de
sistematizare verticala,etc.) care se va concretiza, ulterior, in rapoarte si documentatie
as-build atasate la cartea tehnica a constructiei.
sa stabileasca raspunderile tuturor participantilor la procesul de productie - factori de
raspundere, colaboratori, subcontractanti - in conformitate cu sistemul propriu de
asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.
sa asigure prelevarea probelor de la locul de punere in opera si intocmirea documentelor
de certificare a calitatii. Contractantul va utiliza un laborator autorizat pentru a efectua
anumite teste. Atat laboratorul, cat si testele vor fi supuse aprobarii Autoritatii
Contractante. Aceste aprobari nu vor fi date daca obtinerea rezultatelor inregistreaza
intarzieri semnificative sau daca rezultatele pot fi incerte. Daca nu are un laborator
propriu, autorizat gradul II (conform procedurii I.S.C din 11 martie 2010 privind evaluarea
laboratoarelor de analiza si incercari), Contractantul va comanda testarea tuturor
materialelor la un laborator autorizat, agreat de Beneficiar. Contractantul va pastra
rapoartele tuturor testelor efectuate in copii si va furniza in original rezultatele acestor
teste Autoritatii Contractante, in cel mai scurt timp dupa efectuarea fiecarui test.
Contractantul va face toate aranjamentele necesare si va asigura transportul
esantioanelor catre laboratorul aprobat si se va asigura ca toate rezultatele sunt
transmise cu promptitudine Inginerului/Beneficiarului. Aprobarea va fi retrasa daca
serviciile amintite se dovedesc a fi nesatisfacatoare.
sa asigure certificarea realizarii lucrarilor pe baza examinarii lor nemijlocite, in regim
permanent, in conformitate cu documentatia de executie si legislatia specifica, in vigoare
(prezentarea situatiilor lucrarilor real executate, insotite de documente justificative ale
conformitatii calitatii si cantitatii, certificate de calitate pentru materialele, semifabricatele,
prefabricatele si confectiile care au fost utilizate in lucrare, rezultate de laborator privind
determinarile efectuate in perioada executiei lucrarilor, certificate de calitate si garantie
ale echipamentelor, etc).
sa sesizeze, in termen de 24 de ore Inspectoratul de Stat in Constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice la
constructiile in executie, precum si la cele in exploatare (in perioada testelor).
va asigura executarea proiectelor si a lucrarilor numai de catre persoane autorizate si cu
utilizarea de tehnologii noi, agrementate tehnic, conform reglementarilor legale in
vigoare.
26.1.4 RAPOARTE
Rapoartele de baza ce urmeaza a fi emise de Antreprenor vor fi rapoartele de evolutie
lunara (rapoartele de progres), asa cum sunt prezentate la Punctul 4.21 din Conditiile
Generale ale contractului, cu urmatoarele precizari:
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 374 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
- sub-punctul 4.21 (b) fotografiile vor fi trimise in trei copii pe hartie plus trei copii
electronice;
- sub-punctul 4.21 (e) documentele de asigurare a calitatii si de control al calitatii,
rezultatele testului si certificatele Materialelor vor fi trimise saptamanal, in trei copii.
Informatii saptamanale vor fi de asemenea furnizate asa cum este prezentat in Conditiile
Particulare ale Contractului.
Antreprenorul va intocmi rapoarte ad-hoc la cererea Beneficiarului sau Inginerului pe
problemele specifice solicitate de acestia ori de cate ori este nevoie respectand termenul de
predare cerut de acestia.
26.2 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI
26.2.1 GENERALITATI
Cartea tehnica a constructiei se compune din ansamblul de documente referitoare la
proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea in timp a
constructiei.
Cartea tehnica se definitiveaza inainte de receptia finala.
Cartea tehnica, dupa intocmire, se completeaza si se pastreaza pentru fiecare obiect de
constructii de catre Beneficiar sau, dupa caz, de catre proprietar.
Cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre Beneficiar pentru toate obiectele de
constructii definitive, supuse regimului de autorizare a constructiilor, indiferent de natura
fondurilor din care sunt finantate sau de natura proprietatii asupra lor.
26.2.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE IN CARTEA TEHNICA
Fisa de date sintetice.
Capitolul A*): Documentatia privind proiectarea.
Capitolul B*): Documentatia privind executia.
Capitolul C*): Documentatia privind receptia.
Capitolul D*): Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si
urmarirea comportarii in timp.
Jurnalul evenimentelor.
Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentatiei de baza si
copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.
26.2.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI
Cartea tehnica a constructiei contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale
componente.
Documentatia de baza va cuprinde capitolele enumerate mai sus:
Antreprenorul va participa la intocmirea Documentatiei tehnice privind executia (cap. B) si la
intocmirea Documentatiei tehnice privind receptia (cap. C) cuprinzand:
Capitolul B:
autorizatia de executare a constructiei;
procesul-verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment general;
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 375 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul executiei
lucrarilor, precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilor
tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatul incercarilor efectuate,
certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor-verbale de
lucrari ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de
comunicari si dispozitii de santier, procesele-verbale de probe specifice si
speciale etc.);
procesele-verbale de receptie a terenului de fundare, a fundatiilor si structurii de
rezistenta, procesele-verbale, de admitere a fazelor determinante;
procesele-verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute prin
proiectul de urmarire speciala a constructiilor, daca este cazul, precum si
consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile;
expertize tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in afara
celor prevazute de prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca
necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse in cursul executiei sau ca
urmare a unor greseli de executie;
caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutremure,
temperaturi excesive etc.).
Capitolul C:
procesele-verbale de receptie (la terminarea lucrarilor si cel final), precum si alte
acte anexate acestora - pe care comisia de receptie finala le considera necesare
a fi pastrate in cartea tehnica a constructiei;
alte acte incheiate ca urmare a cererii comisiilor de receptie, prin care se prevad
verificari sau cercetari suplimentare, cu indicarea rezultatelor obtinute si a
modului de rezolvare.
Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in
timp (cap. D) va cuprinde:
prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei,
instructiunile de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie
respectate pe timpul exploatarii constructiei, documentatia de interpretare a
urmaririi comportarii constructiei in timpul executiei si al exploatarii;
proiectele in baza carora s-au efectuat, dupa receptia finala a lucrarilor, modificari
ale constructiei fata de proiectul initial efectiv realizat;
actele de constatare a unor deficiente aparute dupa receptia executarii lucrarilor
si masurile de interventie luate (procese-verbale de remediere a defectelor);
proiectul de urmarire speciala a constructiei (incercare prin incarcare, urmarire in
timp), daca este cazul;
procesul-verbal de predare-primire a Instalatiilor de masurare prevazute prin
proiectul de urmarire speciala a constructiei incheiat intre executant si beneficiar,
daca este cazul;
referatul cu concluziile anuale si finale asupra rezultatelor urmaririi speciale, daca
este cazul;
procesele-verbale de predare-primire a constructiei in cazul schimbarii
proprietarului;
jurnalul evenimentelor
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 376 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Acolo unde este posibil, documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei vor putea fi
inregistrate electronic (scanate).Pentru obiectele de constructie de mica importanta cum ar fi
garduri, cabine poarta etc., cartea tehnica a constructiei se rezuma la autorizatia de
construire, procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor si procesul-verbal de
receptie finala la expirarea perioadei de garantie, precum si alte evenimente deosebite in
viata constructiei.
Actele ce formeaza documentatia de baza a cartii tehnice a constructiei vor fi indosariate pe
capitolele respective, in ordinea enumerarii din prezentele norme, in dosare cu file
numerotate, prevazute cu borderou si parafate pe masura incheierii lor; fiecare dosar va
purta un indicativ format din litera corespunzatoare capitolului (A, B, C, D) si din numarul de
ordine, in cifre arabe, al dosarului.
Centralizatorul cartii tehnice a constructiei va cuprinde fisa statistica pe obiect, borderoul
general al dosarelor documentatiei de baza si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui
dosar in parte.
26.2.4 INTOCMIREA, FOLOSIREA SI PASTRAREA CARTII TEHNICE
Cartea tehnica a constructiei se intocmeste intr-un singur exemplar care va fi predata noului
proprietar in cazul in care constructia isi schimba proprietarul.
Pentru constructiile noi, pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor norme nu a avut
loc receptia finala a obiectelor executate, cartea tehnica a constructiei se intocmeste de
catre Beneficiar, impreuna cu Proiectantul, astfel:
proiectantul obiectului de constructie intocmeste si preda Beneficiarului, pe
masura elaborarii si cel mai tarziu pana la data receptiei finale a lucrarilor,
documentatia privind proiectarea (Cap A) si respectiv documentatia privind
urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp (cap. D);
comisiile de receptie la terminarea lucrarilor de constructii si de receptie finala a
obiectului de constructie predau Beneficiarului documentatia privind receptia
(cap. C), imediat dupa intocmirea ei;
Beneficiarul obiectului de constructie primeste toate actele care cad in sarcina
proiectantului si comisiilor de receptie, le completeaza cu actele ce cad in sarcina
sa, le indosariaza si intocmeste centralizatorul; dupa receptia finala a obiectului
de constructie, Beneficiarul retine un exemplar complet;
Beneficiarul completeaza cartea tehnica a constructiei cu jurnalul evenimentelor
Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmarire a comportarii, constructiei
in exploatare si interventiile in timp asupra acesteia.
Urmarirea comportarii constructiei in exploatare si interventiile in timp asupra acesteia se
realizeaza direct, fie de proprietar sau administrator, fie de persoane imputernicite de
acestia, ce vor avea calitatea de responsabil cu urmarirea comportarii in timp a constructiei.
Modul de intocmire si de completare a cartii tehnice a constructiei se controleaza in mod
obligatoriu de catre:
comisiile de receptie finala a obiectelor de constructii, cu ocazia receptiei;
organele de control imputernicite din cadrul organelor cu atributii in acest
domeniu, periodic.
Rezultatele controalelor se vor consemna in mod obligatoriu in jurnalul evenimentelor.
Cartea tehnica a constructiei se pastreaza pe toata durata de existenta a obiectului de
constructie pana la demolarea sa; dupa demolare, Beneficiarul preda exemplarul complet la
arhiva unitatilor administrativ-teritoriale, pentru pastrare.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 377 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Inainte de predarea cartii tehnice a constructiei, ea va fi completata cu modul de desfasurare
a actiunii de postutilizare, pe baza instructiunilor elaborate de proiectant.
La schimbarea proprietarului, cartea tehnica a constructiei va fi predata noului proprietar,
care va avea obligatia pastrarii si completarii acesteia, consemnand faptul in procesul-verbal
de predare-primire si in jurnalul evenimentelor.
26.2.5 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE
Evenimentele care se inscriu in jurnal se codifica cu urmatoarele litere functie de categoria
evenimentului:
UC - rezultatele verificarilor periodice din cadrul urmaririi curente;
US - rezultatele verificarilor si masuratorilor din cadrul urmaririi speciale, in cazul
in care implica luarea unor masuri;
M - masuri de interventie in cazul constatarii unor deficiente (reparatii, consolidari,
demolari etc.);
E - evenimente exceptionale (cutremure, inundatii, incendii, ploi torentiale, caderi
masive de zapada, prabusiri sau alunecari de teren etc.);
D - procese-verbale intocmite de organele de verificare, pe fazele de executie a
lucrarilor;
C - rezultatele controlului privind modul de intocmire si de pastrare a cartii tehnice
a constructiei.
Evenimentele consemnate in jurnal si care isi au corespondent in acte cuprinse in
documentatia de baza se prevad cu trimiteri la dosarul respectiv, mentionandu-se natura
actelor.
26.3 DESENE POST-EXECUTIE
Desenele post-executie (ale situatiei construite) vor contine toate planurile de executie
revizuite final si toate desenele suplimentare realizate de catre Antreprenor. Desenele
standard vor fi incluse doar daca sunt folosite pentru partea de Lucrari ce urmeaza sa fie
predata ca Desene post executie.
Toate desenele post executie vor fi trimise in trei copii. Pentru instalatiile la care
Antreprenorul va intocmi Manuale de Operare, aceste trei copii vor fi:
cele incluse in Manualele de Operare, pentru lucrarile mecanice si electrice;
dosare separate cu lucrari civile, trimise impreuna cu Manualele de Operare,
pentru a permite verificarea acoperirii totale a lucrarilor executate.
O copie electronica va fi trimisa suplimentar, cu forma finala a Desenelor post executie.
27 ACCEPTAREA SI PREDAREA PENTRU EXPLOATARE
27.1 APROBAREA DOCUMENTATIEI PROIECTULUI
Proiectul de executie al Antreprenorului va fi intocmit intr-o perioada de patru (4) luni de la
semnarea contractului.
Proiectul de executie va fi aprobat de catre organismele competente si acceptat de catre
beneficiar.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 378 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
27.2 APROBAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE
27.2.1 APROBAREA LUCRARILOR TEMPORARE, DE SUSTINERE SI ACOPERITE
In cazul in care Antreprenorul este pregatit pentru aprobarea unor lucrari relevante, acesta
va transmite o notificare inginerului-consultant. Aprobarea inginerului se face prin notarea
unei declaratii corespunzatoare in Registrul de comenzi al santierului. Aprobarea lucrarilor
trebuie sa fie realizata de catre inginer in prezenta Antreprenorului. Calitatea si cantitatea
lucrarilor temporare, de sustinere si acoperite vor fi estimate pe baza documentelor ce contin
rezultatele testelor si masuratorilor realizate de catre inginerul-consultant sau predate de
catre Antreprenor si primite de catre inginerul-consultant.
27.2.2 APROBAREA LUCRARILOR
Aprobarea lucrarilor va fi realizata in conformitate cu procedurile impuse prin Legea
nationala privind constructiile si cu procedurile definite prin prezentul contract (acord
contractual).
27.2.3 CONTROLUL CALITATII
Antreprenorul este responsabil de calitatea necesara a lucrarilor, utilajelor predate si a
echipamentelor si materialelor folosite la construirea, predarea si executia lucrarilor.
Antreprenorul este responsabil sa prezinte Inginerului certificate care sa confirme ca toate
echipamentele de testare folosite sunt verificate legal, ca au fost corect calibrate si ca
respecta standardele ce definesc procedurile de testare.
Antreprenorul va masura si testa materialele si lucrarile, cu frecventa necesara, ceea ce va
garanta ca lucrarile au fost realizate in conformitate cu cerintele standardelor nationale si cu
cerintele angajatorului. In cazurile care nu sunt incluse in standardele nationale, evaluarile si
testarile vor fi realizate in conformitate cu standardele europene sau altele similare si vor fi
aprobate de catre Inginer.
Beneficiarul si Inginerul vor verifica tipul si calitatea materialelor folosite in orice etapa sau
perioada a productiei utilajului si/ sau echipamentului si li se va permite accesul
nerestrictionat la laborator, cu scopul realizarii controalelor respectivelor materiale. Inginerul
va prezenta Antreprenorului informatii scrise privind neajunsurile descoperite referitoare la
utilaje, echipamente, lucrari ale personalului de laborator sau la metodele de testare.
Inginerul va interzice imediat utilizarea materialelor testate si va permite folosirea lor
ulterioara doar dupa ce au fost luate in considerare restrictiile stabilite. Toate costurile
aferente organizarii si realizarii de teste ale materialelor vor fi suportate de catre
Antreprenor. Aici sunt incluse si vizitele la instalatiile de productie (fabrici). Toate cheltuielile
de deplasare vor fi suportate de catre Antreprenor.
27.3 TESTAREA PE AMPLASAMENT
27.3.1 ELEMENTE GENERALE
Aceasta parte descrie toate testele si controalele care trebuie efectuate in timpul constructiei
si dupa finalizarea statiei de sortare si a statiei TMB. Testarea va fi implementata de
Antreprenor, iar metodele de testare vor trebui agreate de catre Inginer. Testele descrise in
sectiunile urmatoare se regasesc in practicile folosite la nivel international. Totusi,
Antreprenorul trebuie sa fie constient de faptul ca, in timpul executarii lucrarilor, va trebui sa
respecte reglementarile romanesti in vigoare si standardele obligatorii, in special cele privind
regimul deseurilor.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 379 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Antreprenorul trebuie sa respecte toate reglementarile romanesti obligatorii si standardele
relevante privind testele mentionate mai jos in acest document. In cazul in care nu exista
vreun standard romanesc obligatoriu privind oricare dintre testele care pot sa apara
necesare in timpul executarii lucrarilor, metodele diferite de masurare si control trebuie sa fie
in conformitate cu standardele ISO sau EN, sau cu directivele tehnice relevante romanesti,
daca exista, in aceasta ordine a precedentei.
In situatia in care nu exista standarde, in cazul anularii acestora sau a neutilizarii lor
justificate, in special datorita progresului tehnic, Antreprenorul va propune propriile sale note
sau cataloage, sau daca acestea nu sunt disponibile, acelea ale furnizorilor.
27.3.2 INSPECTAREA TESTARILOR SI RESPINGEREA ECHIPAMENTELOR
(ELEMENTE GENERALE)
Inginerul va avea dreptul, la orice interval rezonabil de timp, in timpul executiei, sa
inspecteze, examineze si testeze la sediul Antreprenorului, materialele, forta de munca si
eficienta tuturor echipamentelor ce vor fi livrate in cadrul contractului, iar daca o parte din
echipamentele mentionate sunt produse la alta locatie, Antreprenorul va obtine pentru
Inginer permisiunea de a inspecta, examina si testa la fel ca si cand echipamentele ar fi
produse la sediul Antreprenorului. Astfel de inspectare, examinare sau testare nu-l vor
deroga pe Antreprenor de nici o obligatie asumata prin acest contract.
Antreprenorul, dupa ce s-a consultat cu Inginerul, va notifica in mod rezonabil, in scris,
Inginerul in legatura cu data si locul unde si cand orice echipament / utilaj va fi gata pentru a
fi testat conform contractului. Daca Inginerul nu este prezent la locul numit la data pe care
Antreprenorul a mentionat-o in scrisoarea sa, Antreprenorul poate efectua testele, care vor fi
considerate ca au fost facute in prezenta Inginerului si va inainta imediat Inginerului copii
corecte certificate ale rezultatelor testelor. Inginerul va informa Antreprenorul in scris, in
termen de 24 de ore, despre intentia sa de a lua parte la teste.
Cand in contract se prevede testarea echipamentelor la sediul Antreprenorului sau al
oricarui SubAntreprenor, Antreprenorul, cu exceptia cazurilor in care se specifica altfel, va
furniza, gratis, asistenta, forta de munca, materii prime, materiale, energie electrica,
combustibil, apa, aparate si instrumente de care este in mod rezonabil nevoie pentru
realizarea eficienta a acestor teste.
Atunci cand testele se realizeaza pe santier, Antreprenorului i se va permite sa se
conecteze, pe costul lui, la retelele existente de electricitate si apa. Energia electrica si apa
folosite din aceste retele vor fi utilizate fara nici o plata din partea Antreprenorului. Daca nu
exista infrastructura adecvata pe santier, Antreprenorul va fi responsabil de gasirea unor
surse temporare de electricitate si apa, care sunt necesare pentru testele mentionate.
Angajatorul va furniza serviciile personalului care deserveste statia in mod obisnuit, fara a
cere nici o plata.
Cand si in ce fel Inginerul este multumit de faptul ca oricare dintre echipamente a trecut
testele la care se refera aceasta Clauza, va notifica Antreprenorul, imediat in scris, despre
aceasta.
Daca, dupa inspectare, examinare sau testare a oricarui echipament, Inginerul va decide ca
echipamentul sau oricare parte din acesta este defect sau nu este in conformitate cu
prevederile contractului, el poate respinge echipamentul respectiv sau partea respectiva din
echipament, prin notificarea Antreprenorului respectiv, in termen rezonabil de timp, in scris,
in legatura cu o astfel de respingere, prezentand in acea notificare motivele pentru care
acea decizie a fost luata.
Prevederile Testelor inainte de darea in exploatare (Echipamente) trebuie sa faca referire,
de asemenea, la inspectiile, examinarile si testele efectuate pe baza prezentei Clauze.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 380 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
27.3.3 TEST INAINTE DE DAREA IN FOLOSINTA (ECHIPAMENTE)
Antreprenorul va notifica Inginerul, in scris, cu 14 zile inainte in legatura cu data dupa care
este gata sa efectueze testele inainte de darea in exploatare. Daca nu s-a convenit altfel,
testele vor avea loc in termen de 7 zile dupa data comunicata, in acea zi sau zile care vor fi
anuntate in scris de catre Inginer Antreprenorului.
Daca Inginerul nu reuseste sa stabileasca o data dupa ce a fost rugat sa faca acest lucru,
sau nu reuseste sa fie prezent la nici o data sau la locul anuntat din timp pentru testele
respective, Antreprenorul va fi indreptatit sa faca aceste teste in absenta Inginerului, iar
acele teste vor fi considerate ca au avut loc in prezenta Inginerului.
Daca, in opinia Inginerului, testele au fost nejustificat intarziate, el va putea cere
Antreprenorului, in scris, sa efectueze acele teste in termen de 10 zile de la primirea acelei
cereri, iar Antreprenorul va executa testele amintite in intervalul de 10 zile pe care Inginerul il
poate fixa, la o data pe care o va comunica Inginerului. In cazul in care Antreprenorul nu
reuseste sa faca astfel de teste in perioada de timp mai sus mentionata, Inginerul poate el
insusi sa procedeze la efectuarea testelor. Toate testele astfel efectuate de catre Inginer vor
fi facute pe riscul si cheltuiala Antreprenorului in afara cazului in care Antreprenorul va stabili
ca testele nu au fost intarziate nejustificat, in acest caz testele vor fi facute pe riscul si
cheltuiala Inginerului.
Prevederea Inspectarea testarii si respingerea echipamentelor trebuie sa se refere la
prezenta clauza in ceea ce priveste furnizarea de energie electrica, apa si personalul de
operare.
Daca orice parte a Lucrarilor nu reuseste sa treaca testele, testele aferente acelei parti vor
trebui, in cazul in care acest lucru este cerut de Inginer sau de Antreprenor, repetate intr-o
perioada rezonabila de timp, in aceleasi conditii si termeni.
Testele inainte de darea in exploatare au fost stabilite sa faca parte din Lucrari si, in ciuda
oricaror cerinte privind finalizarea Lucrarilor (sau a oricarei sectiuni sau parti ale Lucrarilor)
nu vor fi considerate ca fiind finalizate atata timp cat astfel de teste nu au fost trecute.
In cazul in care Antreprenorul a declarat care este performanta la care trebuie sa ajunga
orice echipament, si daca acest echipament nu reuseste sa ajunga la acea performanta
stabilita si aceasta nu poate fi modificata in timpul duratei stabilite in Contract pentru
finalizare, sau in timpul unei extinderi de timp acordata de Inginer sau nu s-a fixat un interval
de timp rezonabil pentru a se ajunge la o astfel de performanta, atunci se vor plati daune
Inginerului. Astfel de daune vor fi estimate dupa cum urmeaza:
In Contract exista o formula pentru calcularea sumei daunelor. Aceasta formula va fi folosita
de Inginer pentru pre-estimarea daunelor suferite de el in cazul in care Statiile nu ajung la
performanta stabilita de Contract, iar astfel de daune vor fi platite de Antreprenor ca fiind
despagubiri.
27.3.4 TESTARE (GENERALITATI)
Antreprenorul va asigura intregul personal, forta de munca si echipamentul necesare pentru
realizarea testelor prevazute, sau poate apela la serviciile unui laborator independent de
testare, acceptabil Inginerului, care sa realizeze toate, sau numai o parte a testelor.
Antreprenorul va obtine avizul Inginerului privind aranjamentele de testare propuse de el si
va inainta toate rezultatele fara intarziere.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 381 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
27.4 PROCEDURI DE TESTARE SI DARE IN EXPLOATARE A
ECHIPAMENTELOR MEICA
27.4.1 ELEMENTE GENERALE
Aceasta sectiune stabileste cerintele pentru testarea si darea in exploatare a Lucrarilor
efectuate in cadrul contractului de lucrari, impreuna cu Documentatia de Receptie a
lucrarilor.
Darea in exploatare a lucrarilor trebuie sa cuprinda trei etape distincte:
(1) Verificari inainte de darea in exploatare, de ex. teste ale lucrarilor si teste pe uscat.
(2) Testarea utilajelor folosind deseuri.
(3) Darea in exploatare si Perioada de Testare a Functionarii (3 luni), de ex. functionarea
statiei de sortare si statiei TMB in ansamblu.
Finalizarea cu succes a etapelor 1, 2 si 3 de mai sus reprezinta o premisa obligatorie pentru
Angajator pentru a-i permite Antreprenorului sa inceapa testele de performanta pentru a
demonstra conformitatea cu Garantiile Antreprenorului mentionate in Volumul 4 Programe si
Garantii.
27.4.2 VERIFICARI INAINTE DE DAREA IN EXPLOATARE VERIFICARI ALE
ECHIPAMENTELOR MECANO-ELECTRICE
Verificarile inainte de darea in exploatare vor cuprinde urmatoarele:
(a) Teste efectuate la unitatea producatorului
(b) Teste efectuate pe santier, dupa instalare.
Testele privind lucrarile vor fi efectuate pentru urmatoarele echipamente:
(a) Pompele cu o putere mai mare de 10 kW trebuie sa fie testate la producator, in
conformitate cu ISO 2548 Anexa B in prezenta Inginerului. Antreprenorul va instiinta cu 14
zile inainte intentia sa de a oferi echipamentul pentru testarea - martor si va include costurile
asociate, de ex. bilete de avion clasa economic, bilete de tren clasa standard, cazare la
hotel si cheltuieli auxiliare pentru Inginer (maximum 2 persoane)
Tablourile de comanda si control ale motoarelor vor fi testate la unitatea producatorului, in
conformitate cu standardele si normativele aplicabile, in vigoare. Antreprenorul va instiinta
cu 14 zile inainte intentia sa de a oferi echipamentul pentru testarea - martor si, inainte cu 7
zile inainte de testare, va furniza Inginerului exemplare semnate de producator ale
rapoartelor de testare pre - martor.
Testul - martor va cuprinde un test complet de functionare a fiecarui compartiment de
actionare si a fiecarei sectiuni de instrumentatie, control si automatizare in ambele moduri,
automat si manual. Daca este necesar, Antreprenorul va asigura simularea unor interblocari
externe sau semnale de intrare, pentru a se obtine un test eficient. Sistemul integrat de
monitorizare va fi disponibil si va fi conectat la tabloul de comanda in timpul testului astfel
incat functionalitatea tabloului testat sa poata fi evaluata.
Antreprenorul va include toate costurile asociate, de ex. bilete de avion clasa economic,
bilete de tren clasa standard, cazare la hotel si cheltuieli auxiliare pentru Inginer (maximum 2
persoane).
Testele pe santier pot incepe numai daca au fost inaintate versiunile de lucru ale Manualelor
de Operare si Intretinere si acestea au fost aprobate de catre Inginer.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 382 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
27.4.3 ECHIPAMENTUL ELECTRIC
(i) Verificari ale declansarilor interdependente ale noilor circuite asociate de
inalta tensiune si de joasa tensiune.
(ii) Testare a echipamentului electric de protectie (transformatoare de curent),
acolo unde nu a fost testat pe parcursul executiei.
(iii) Testarea interblocajelor sigurantelor (din punct de vedere mecanic si electric).
(iv) Dispozitivele de protectie a transformatoarelor si interactiunea lor cu
sigurantele de inalta tensiune si de joasa tensiune.
Sisteme de impamantare
Testarea tuturor sistemelor de inalta tensiune si a transformatoarelor;
Testarea tuturor sistemelor de joasa tensiune, incepand de la bara de legare la pamant din
camera de conexiuni.
Testarea cablurilor
Urmatoarele teste trebuie efectuate inainte de finalizarea conexiunilor:
i) Cabluri de putere
- Testarea izolatiei faza faza si faza - neutru.
- Verificarea identificarii fazelor.
ii) Cabluri de instrumentatie
a) Cabluri de control 110V
- Testarea izolatiei intre conductoare.
- Verificarea identificarii conductoarelor.
b) b) Cabluri de joasa tensiune, perechi torsadate, cabluri coaxiale
- Identificarea conductoarelor, verificari ale continuitatii.
Dupa punerea sub tensiune, toate circuitele de putere de 220 si 380 V vor fi testate utilizand
o bucla de impamantare si tester de impedanta, iar rezultatele vor fi inregistrate pentru a fi
incluse in Manualele de Operare si Intretinere.
Tablouri locale de control al motoarelor
Se va testa functionalitatea deplina a tablourilor locale, inaintea primei puneri sub tensiune a
motoarelor. Daca este disponibila actionarea manuala pentru un motor, se vor efectua teste
similare la tabloul de actionare al motorului. Rezultatele vor fi inregistrate pentru a fi incluse
in Manualele de Operare si Intretinere.
Capacitatea motorului / Supraincarcari
Inaintea primei puneri sub tensiune a unui motor, se va verifica curentul in sarcina maxima
inscris pe placa motorului, cu valoarea de supraincarcare admisibila a sistemului de pornire
a motorului, din tabloul relevant. Rezultatele vor fi inregistrate pentru a fi incluse in
Manualele de Operare si Intretinere.
Rotatiile motorului
Motoarele vor fi pornite pentru o scurta perioada de timp si turatiile vor fi verificate.
Dispozitive de protectie
Acolo unde motoarele dispun de sisteme de protectie incorporate, de ex. de temperatura, de
presiune, de cuplu, de turatie, se va verifica functionalitatea acestora si rezultatele vor fi
inregistrate pentru a fi incluse in Manualele de Operare si Intretinere.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 383 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Instrumentatie
Toate buclele de masura vor fi testate folosind iesirea de test a instrumentului (acolo unde
este prevazuta) sau folosind un generator de semnal corespunzator.
Se vor initializa setarile de nivel la monitoarele de nivel cu ultrasunete.
Instrumentele de masura care au nevoie de calibrare in situ (de ex. Monitoarele DO si
Senzorii/Indicatorii MLSS) vor fi calibrate in conformitate cu recomandarile producatorilor.
27.5 DARE IN EXPLOATARE, TESTARE SI PERIOADA DE PROBA A
FUNCTIONARII
27.5.1 ELEMENTE GENERALE
In urma finalizarii cu succes a pre-testelor de dare in exploatare si a punerii in functiune a
statiei asa cum s-a descris in detaliu mai sus, Inginerul va permite Antreprenorului sa
introduca deseurile in noile componente ale statiei.
27.5.2 TRAINING INAINTE DE OPERAREA NOILOR OBIECTIVE
Se anticipeaza ca Beneficiarul va numi oficial un manager pentru statie care va supraveghea
testarea, pre-darea si darea in exploatare a statiei de sortare. Acest manager va fi
responsabil de recrutarea personalului pentru statie si pentru asigurarea unui acord general
cu Antreprenorul privind nevoile de instruire a personalului. Cu cel putin sase saptamani
inainte de introducerea deseurilor, Antreprenorul va inainta Inginerului si Operatorului un
program de instruire in care sa arate cum intentioneaza sa instruiasca personalul in vederea
operarii statiei de sortare. Acesta va trebui sa contina, dar nu este limitat la:
(a) instruirea formala, intr-un mediu de tip clasa,
(b) instruire practica, la statie;
(c) prezenta personalului Beneficiarului la pre-darea in exploatare si punerea in
functiune a statiei;
(d) Asistenta pe termen scurt din partea Antreprenorului in timp ce personalul
Operatorului se familiarizeaza cu operarea statiei.
27.5.3 FUNCTIONAREA IN TIMPUL PERIOADEI DE PROBA (3 LUNI)
Testele din timpul functionarii pe timpul perioadei de proba trebuie sa cuprinda cel putin 90
de zile. In acest timp, statia va fi operata de catre personalul Operatorului, sub
supravegherea Antreprenorului.
Functionarea de proba trebuie sa reprezinte o perioada de monitorizare in timpul careia,
Antreprenorul stabileste parametrii de functionare ai instalatiilor si efectueaza propriile sale
analize pentru a confirma faptul ca se respecta calitatea. La sfarsitul acestei perioade de
timp, Antreprenorul va instiinta Inginerul despre faptul ca instalatiile sunt finalizate, iar
Perioada de testare Finala poate sa inceapa.
27.5.4 TESTARE FINALA
In timpul etapei de testare finala, instalatiile vor fi operate pentru inca 60 de zile consecutive.
Testarea finala trebuie sa se incheie inainte ca Receptia lucrarilor sa aiba loc.
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA
Contract 4: Construirea statiei de sortare deseuri reciclabile si a statiei TMB din localitatea Ovidiu
Page 384 of 384
Consultant ROMAIR CONSULTING / DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
27.5.5 RECEPTIA LUCRARILOR
Data Receptiei lucrarilor reprezinta ziua in care s-a incheiat cu succes perioada de Testare
Finala a instalatiilor, acestea sunt acceptate de catre Inginer pentru a fi operata de catre
personalul clientului.
O premisa obligatorie pentru Receptie o reprezinta incheierea oficiala a instruirii si emiterea
versiunii finale a Manualelor de Operare si Intretinere.
Antreprenorul va trebui sa actioneze in cazul defectelor semnalate, in timp util, ca parte a
sarcinilor sale definite prin Contract.
S.C. ROMAIR CONSULTING
S.R.L.