CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC

CURS 1
EXAMENE COMPLEMENTARE
Punctia pleurala (toracocenteza) este un examen inis!ensa"i# !ent$u !$e%i&a$ea
ia'n(sti%u#ui e !#eu$e&ie, %an semne#e %#ini%e nu sunt e)iente si !ent$u a !$e%i&a
natu$a #i%*iu#ui+ T($a%ente&a se ,a%e ,ie in s%(! ex!#($at($ -!$e%i&a$ea existentei,
as!e%tu#ui si natu$ii #i%*iu#ui., ,ie in s%(! e)a%uat($+ Examenu# e #a"($at($ a#
#i%*iu#ui !#eu$a# !$esu!une un examen %*imi%, %it(#('i% si "a%te$i(#('i%+ Li%*iu# !(ate
,i un transsudat, %an este e ($i'ine me%ani%a -%a$ia% %e# mai aesea., sa$a% in
a#"umina, %u $ea%tia Ri)a#ta ne'ati)a sau un exsudat, %an este e natu$a in,#amat($ie
-tu"e$%u#(&a sau $ea%tie !#eu$a#a, #a ( !enum(!atie %u 'e$meni !i('eni sau #a ( em"(#ie
!u#m(na$a., "('at in a#"umina si %u $ea%tia Ri)a#ta !(&iti)a+
Rea%tia Ri)a#ta se !$a%ti%a #a !atu# "(#na)u#ui/ int$0un !a*a$, e ("i%ei %(ni%, %u 122 m#
a!a isti#ata si (ua !i%atu$i e a%i a%eti% '#a%ia#, se #asa sa %aa ( !i%atu$a in #i%*iu#
!#eu$a# e examinat+ Da%a se !$(u%e un n($ tu#"u$e, %a ,umu# e ti'a$a, $ea%tia este
!(&iti)a, ,iin )($"a e un exsuat3 a%a a%esta nu !$(u%e nimi%, $ea%tia este ne'ati)a/
#i%*iu# este un t$anssuat+
Du!a as!e%t, #i%*iu# !#eu$a# !(ate ,i/
0 se$(s, #i%*i es%*is, us($ 'a#"ui, #im!ee 0 e ("i%ei t$anssuat -insu,i%ienta %a$ia%a,
ne,$(&e, sta$i ist$(,i%e %u eem.3
0 se$(0,i"$in(s, #i%*i se$(%it$in 0 e ("i%ei exsuat -!#eu$e&ii e natu$a tu"e$%u#(asa,
!enum(ni%a, $eumatisma#a, ne(!#a&ii.3
0 *em($a'ie -ne(!#asme, tu"e$%u#(&a !u#m(na$a, in,a$%te !u#m(na$e.3
0 !u$u#ent -tu"e$%u#(&a !u#m(na$a, une#e !neum(nii.+
Diagnosticul delaboratoral chistului hidatic pulmonar consta in e!ista$ea e(&i0n(,i#iei
san'uine -12 0 425 e(&in(,i#e. si a *i!e$sensi"i#itatii %utanate !$in $ea%tia Cas(ni+
Rea%tia Cas(ni se ,a%e in(%u#an int$ae$mi% anti'en e %*ist *iati%+ P(&iti)itatea e
()eita e a!a$itia unei !a!u#e #a #(%u# e in(%u#a$e+
Examenul delaboratoral sputei. S($a mei%a#a etine un $(# im!($tant, t$e"uin sa
!$e'ateas%a "(#na)u# si sa $as!una e t(ate (!e$atii#e #e'ate e $e%(#ta$e si e t$ans!($t+
Pent$u a%easta )a u$ma$i %a "(#na)u#, inaintea $e%(#ta$ii, sa0si s!e#e %a)itatea "u%a#a %u
musete# sau a!a %a#uta si sa e)ite ameste%u# sa#i )ei %u s!uta+ in %a&u$i s!e%ia#e, %u
ex!e%t($atie a"unenta, "(#na)u# )a %(#e%ta int$ea'a %antitatea e s!uta e#iminata in 16
e ($e, !ent$u a ( t$imite #a #a"($at($ si )a a)ea #a is!(&itie )ase ste$i#e !ent$u $e%(#ta$e+
in une#e %a&u$i, s($a !(ate %*ia$ e,e%tua une#e examene, %a e exem!#u, $e%(#ta$ea
#i%*iu#ui e s!a#atu$a 'ast$i%a, %a$e !(ate %(ntine s!uta in'*itita+ Mate$ia#u# $e%(#tat
t$e"uie t$ans!($tat imeiat #a #a"($at($, s!$e a se %e$%eta !$e&enta "a%i#u#ui 7(%*+
Pent$u examene#e ("isnuite, s!uta t$e"uie sa ,ie !$(as!ata, e%i )a ,i t$ans!($08 tata #a
#a"($at($ imeiat u!a $e%(#ta$e+ Cea mai sim!#a met(a, $amane $e%(#ta$ea s!utei %u
(%a&ia unui a%%es e tuse, i$e%t !e meiu# e %u#tu$a+
T(tusi examenu# s!utei este i,i%i#, ,iin '$eu e ("tinut un !$(us ne%(ntaminat e ,#($a
in 'u$a+ De a%eea, este "ine sa se $e%u$'a #a 9tam!(nu# #a$in'ian: sau #a un tam!(n
%(nus !e un a!asat($ e #im"a !ana #a $e!tu# #a$in'e#ui, %u #im"a t$asa !ute$ni% in
a,a$a+ ;(#na)u# )a ,a%e ( ex!i$atie "$us%a si !ute$ni%a, ,a$a sa tuseas%a, !$(ie%tan !e
tam!(n se%$etia t$a*e(0"$(nsi%a+ Se !(ate ,(#(si si s!a#atu$a "$(nsi%a, !$in !un%tie
t$a*ea#a sau as!i$atu# "$(nsi%, in %u$su# unei "$(n*(s%(!ii -%an%e$ "$(nsi% !u#m(na$,
"$(nsie%ta&ie, tu"e$%u#(&a.+ Un examen ext$em e !$eti(s in ia'n(sti%u# %an%e$u#ui
"$(n*(!u#m(na$ este %it(0ia'n(sti%u# ex!e%t($atiei+ Se $e%(#tea&a si se examinea&a
ex!e%t($atii#e "(#na)u#ui tim! e 4 &i#e %(nse%uti) si se $e!eta a%a este ne)(ie, in%a 4
&i#e #a $an+ De ("i%ei, examenu# %(n,e$a $e&u#tate !(&iti)e in <25 int$e %a&u$i, in
staii ,(a$te !$e%(%e+ Se "a&ea&a !e ex,(#ie$ea %(ntinua a %e#u#e#($ ma#i'ne+
Pent$u insamanta$i si in(%u#a$i se )a int$e"uinta ("#i'at($iu s!uta !$(as!at $e%(#tata+ in
%a&u# $e%(#ta$ii in !#a%i Pet$i, asistenta )a a)ea '$i=a %a !#a%a sa ,ie t$ans!($tata %u
%a!a%u# easu!$a, !ent$u %a !$(usu# sa nu se $e)e$se si sa nu im!$astie 'e$menii in =u$+
Examenu# mi%$(s%(!i% a# s!utei !(ate !une in e)ienta existenta e#emente#($ %e#u#a$e, a
,i"$e#($ e#asti%e, a %$ista#e#($, a !a$a&iti#($ si a 'e$meni#($ !at('eni+
Examenu# mi%$(s%(!i% se !(ate ,a%e/ i$e%t !e #ama in mate$ia#u# !$(as!at, e!unan (
!a$ti%u#a e s!uta, in %a$e se !(t !une in e)ienta, in %a&u$i e %*ist *iati% 0 %a$#i'e e
e%*in(%(%, ia$ in %a&u$i e astm "$(nsi% %$ista#e C*a$%(t0Le>en -%$ista#e su"ti$i,
a#un'ite. si s!i$a#e#e Cu$s*mann -!$e%i!ita$i e mu%ina.+ Une($i, examenu# se ,a%e u!a
%(#($a$e %u a#"ast$u e meti#en sau s(#utie Ma>0G$iin?a#0Giemsa+ P(t ,i !use in
e)ienta e!ite#ii, #eu%(%ite, e$it$(%ite+ in astmu# "$(nsi% a!a$ mu#te e(&in(,i#e, ia$ in
%an%e$u# "$(nsi%, %e#u#e ati!i%e+ Mai mu#te 'a$antii a 0!ent$u %e#u#e#e ati!i%e 0
$e%(#ta$ea !$in as!i$atie "$(nsi%a+
Pent$u %e$%eta$ea ,i"$e#($ e#asti%e 0 %a$e en(ta ist$u'e$ea e !a$en%*im -a"%es sau
'an'$ena !u#m(na$a. 0 se !une easu!$a ,$(tiu#ui ( !i%atu$a e *i$at e s(iu+ Pent$u
examenu# "a%te$i(#('i% este ini%at sa se !$e#e)e&e ste$i# s!uta, i$e%t in "$(n*ia
inte$esata, ,ie %u "$(n*(s%(!u#, ,ie %u ( s(na ste$i#a+ Dia'n(sti%u# e %e$tituine in
tu"e$%u#(&a !u#m(na$a ,iin at e !$e&enta "a%i#u#ui 7(%*, a%esta se %auta in s!uta
"(#na)u#ui sau in !$(usu# $e%(#tat !$in "$(n*(as!i$atie+ Se uti#i&ea&a %(#($atia @ie*# !e
,$(tiu sau une#e met(e s!e%ia#e %a/ examene !$in %(n%ent$a$e, insamanta$i !e meii e
%u#tu$a, in(%u#a$e #a %("ai+
Bronhoscopia este ( met(a %u a=ut($u# %a$eia se ex!#($ea&a )i&ua# inte$i($u#
%(nu%te#($ t$a*e(0"$(nsi%e+ Met(a !e$mite !e e ( !a$te, examina$ea mu%(asei, a
t$a*eii si a "$(n*ii#($ ma$i, ia$ !e e a#ta, $e%(#ta$ea mate$ia#u#ui !ent$u "i(!sie si a
exsuatu#ui "$(nsi%, !ent$u stuiu# %it(#('i% si "a%te$i(#('i%+ Este ,(a$te uti#a !ent$u
ia'n(sti%a$ea un($ ,($me e tu"e$%u#(&a si mai a#es, a %an%e$u#ui "$(n*(0!u#m(na$, in
%a$e !(ate !$e%i&a existenta un($ st$amt($a$i "$(nsi%e, u#%e$atii sau a un($ mi%i
,($matiuni tum($a#e+ A!a$atu# ,(#(sit se numeste bronhoscop si este a#%atuit int$0un tu"
meta#i%, !$e)a&ut %u un sistem (!ti%, %a$e se int$(u%e in t$a*ee si "$(n*ii+ P$in a%est tu"
se !(t int$(u%e tu"u$i mai in'uste, %a$e !at$un !ana in "$(n*ii#e mai mi%i+ Se aau'a
un is!(&iti) #umin(s, %a$e !e$mite )i&ua#i&a$ea &(ne#($ ex!#($ate+
P$emei%atia se ,a%e %u at$(!ina, !ent$u a s%aea se%$etia "$(nsi%a si %u m($,ina, !ent$u
sea$ea "(#na)u#ui+ A#te examene/ punctiaganglionara, %u "i(!sia 'an'#i(na$a %e$)i%a#a
sau axi#a$a, uti#a !ent$u i,e$entie$ea unei aen(!atii tu"e$%u#(ase, e ( metasta&a
%an%e$(asa sau ( aen(!atie sistemi%a3 punctia pulmonara, !ent$u i,e$entie$ea
sin$(ame#($ e %(nensa$e !u#m(na$a3 biopsia prescalenica, uti#a in ia'n(sti%u#
%an%e$u#ui "$(n*(0!u#m(na$3 s%inti'$a,ia, !ent$u e!ista$ea tu#"u$a$i#($ %i$%u#atiei
!u#m(na$e+
Masurarea perimetrului toracic se ,a%e %u a=ut($u# unui met$u e !an'#i%a, %a$e se t$e%e
%i$%u#a$ in =u$u# t($a%e#ui, #a ni)e#u# mame#(ane#($+ in ins!i$atie !$(,una, !e$imet$u#
t($a%i% mas(a$a %am <A %m, ia$ in ex!i$atie %am <1+ Di,e$enta se numeste indice
respirator -ini%e#e Hi$t&.+ Mi%s($a$ea a%estui ini%e a$ata, une($i, ( tu#"u$a$e a ,un%tiei
$es!i$at($ii -em,i&em !u#m(na$, tu"e$%u#(&a !u#m(na$a.+
CHISTUL HIDATIC PULMONAR
Definitie: este ( "(a#a !$()(%ata e #(%a#i&a$ea si e&)(#ta$ea in !#amani a #a$)ei e
Taenia echinococus.
Etiopatogenie: (ua#e !a$a&itu#ui e#iminate in intestinu# %aine#ui 0 'a&a e,initi)a 0
in,estea&a (mu#, %a$e este 'a&a inte$meia$a, ex%e!ti(na# !e %a#e $es!i$at($ie, !$in
in*a#a$e, ("isnuit !e %a#e i'esti)a+ C(ntamina$ea se ,a%e ,ie i$e%t, !$in %(nta%t $e!etat
%u %aine#e, !$in maini mu$a$e, ,ie ini$e%t, !$in a!a sau a#imente in,estate+
natomie patologica: %*istu# este a#%atuit int$0( mem"$ana &isa !$(#i'e$a sau
'e$minati)a, %a$e a naste$e )e&i%u#e#($0,ii%e, si int$0un %(ntinut $e!$e&entat e un
#i%*i %#a$+ C*istu$i#e !(t ,i uni%e sau mu#ti!#e, seiu# %e# mai ,$e%)ent ,iin #a "a&a
!#amanu#ui $e!t+
Simptome: %*istu# *iati% e)(#uea&a in t$ei ,a&e/ prima !aza, e %*ist in%*is, se %a$a%te$i0
&ea&a !$in semne %#ini%e e ("i%ei ne'ati)e+ Une($i !(t a!a$ea u$ti%a$ie, !$u$it, tuse i$ita0
ti)a, us%ata, is!nee sau *em(!ti&ii+ Examenu# $ai(#('ie, insa, este %a$a%te$isti%,
$e#e)an ( (!a%itate $(tuna %u %(ntu$ net e#imitat+ La sta"i#i$ea ia'n(sti%u#ui
%(nt$i"uie e(&in(,i#ia san'uina, %a$e e!aseste B5-Cn #ite$atu$a e s!e%ia#itate te$menu# e
e(&in(,i#ie se $e,e$D #a %$eEte$ea %i,$ei $e#ati)e sau a"s(#ute a e(&in(,i#e#($ in sFn'e, mDu)a (s(asD
sau a#te Gesutu$i+ La au#Gi, )a#($i#e n($ma#e se situea&D Hn inte$)a#u# 4220622 e#ementeImmJ e sFn'e
!e$i,e$i% -106 5.+ Au ,(st es%$ise )a$iaGii ,i&i(#('i%e Hn ,un%Gie e )F$stD, ,a&e#e %i%#u#ui menst$ua# sau
m(mentu# &i#ei+ A%eastD m(i,i%a$e *emat(#('i%D se !(ate as(%ia %u mu#te "(#i+ E(&in(,i#ia san'uinD
es%(!e$itD HntFm!#Dt($ t$e"uie %#a$i,i%atD in !un%t e )ee$e eti(#('i% Ei !at('eni%+ Stuii#e e,e%tuate
e nume$(Ei aut($i $e#e)D ,a!tu# %D a%eastD m(i,i%a$e *emat(#('i%D se !(ate as(%ia %u ( 'amD ,(a$te
#a$'D e "(#i+
Scaderi patologice: stari de stres, dupa un tratament cu corticosteroizi, n prima faza a infectiei
acute
Cresteri patologice: o crestere >5% indica parazitoze, boli alergice, leziuni maligne ale tesutului
hematopoetic, leziuni dermatologice distructive., !(&iti)itatea int$ae$m($ea%tiei Cas(ni si a
$ea%tiei e ,ixa$e a %(m!#ementu#ui3 a doua !aza, e )(mi%a *iati%a, se %a$a%te$i&ea&a
!$in es%*ie$ea int$0( "$(n*ie, !$in %a$e se e#imina un #i%*i %#a$, %u 'ust sa$at, e)entua#
si mem"$ane3 )(mi%a !(ate ,i uni%a sau ,$a%ti(nata3 se ins(teste e un a%%es e tuse, e
is!nee si u$e$i t($a%i%e )i(#ente, une($i si e *em(!ti&ie3 ,$e%)ent a!a$ ,en(mene
ana,i#a%ti%e3 !aza de chist in!ectat, u#tima !aza, $ea#i&ea&a sim!t(ma0t(#('ia unei
su!u$atii !u#m(na$e+
E"olutia este #enta, ine#un'ata %u ,en(mene e %(m!$esiune -%ian(&a, is!nee, tuse. %e
a!a$ %an %*istu# a a=uns e )(#umu# unei !($t(%a#e -!(si"i# in 1 0 4 #uni, a$ si in 4 0 6
ani.+ Une($i, !(ate !e$,($a in "$(n*ii, in %a)itatea !#eu$a#a+
Diagnosticul "(#ii se "a&ea&a !e anamne&a -%(nta%tu# %u anima#e, mai a#es %aini, %$i&e
e u$ti%a$ie., ima'inea $ai(#('i%a -16., e(&in(,i#ia san'uina si int$ae$m($ea%tia
Cas(ni+
Tratamentul $ai%a# este numai %*i$u$'i%a#+ P$(,i#axia "(#ii u$ma$este e)ita$ea
%(nta%tu#ui !$ea intim %u %ainii, s!a#a$ea sistemati%a a maini#($ inainte e masa, !$e%um
si s!a#a$ea ,$u%te#($ si a &a$&a)atu$i#($ %a$e !(t ,i in,estate !$in e=e%tii#e %aini#($+
C*istu# in,e%tat se t$atea&a %a a"%esu# !u#m(na$+
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS 1
Pleurezia purulenta netuberculoasa, %u !un%t e !#e%a$e e #a ( in,e%tie !u#m(na$a
-!neum(nie, "$(n*(!neum(nie, a"%es !u#m(na$., 'e$menii %ei mai ,$e%)enti ,iin
!neum(%(%u#, st$e!t(%(%u#, sta,i#(%(%u#+ Sim!t(mat(#('ie/ e"utu# "(#ii este )a$ia"i#,
,iin aesea mas%at e "(a#a !$imiti)a+ ;(a#a este su'e$ata e ,e"$a %u %a$a%te$ e
su!u$atie, atin'e$ea se)e$a a sta$ii 'ene$a#e, e =un'*iu# t($a%i% $e"e# #a T$atament sau e
( !neum(nie %a$e nu se )ine%a+
Dia'n(sti%u# se "a&ea&a !e !$e&enta unei !neum(!atii sau a unei tu"e$%u#(&e !u#m(na$e,
#a %a$e se aau'a =un'*iu# t($a%i% %e nu %eea&a si semne e su!u$atie !$(,una/ ,e"$a
ma$e $emitenta,%u t$ans!i$atii si ,$is(ane, !a#(a$e, an($exie si astenie+ V+S+H+
a%%e#e$ata, #eu%(%it(&a $ii%ata+ Examenu# ,i&i% !(ate !une in e)ienta un eem a#
!e$ete#ui, sensi"i#itate #(%a#a, e)entua# aen(!atie axi#a$a+
Examenu# $ai(#('ie, !(ate a,i$ma (a$ !$e&enta #i%*iu#ui, seiu# si intine$ea, a$ nu
si existenta !#eu$e&iei !u$u#ente+ De ("i%ei a!a$e ( (!a%itate (m('ena #a "a&a sau in !#in
*emit($a%e+
Pun%tia ex!#($at(a$e este a"s(#ut inis!ensa"i#a !ent$u !$e%i&a$ea ia'n(sti%u#ui+
Pu$(iu# %(ntine nume$(se !(#inu%#ea$e a#te$ate si 'e$menu# in %au&a+
E)(#utia este mu#t mai "una asta&i, at($ita anti"i(te$a!iei, e%at in t$e%ut, %an ,$e%)ent
a!a$eau %asexie, es%*ie$ea int$0( "$(n*ie %u a!a$itia )($ni%ii, mai $a$ es%*ie$ea #a
!e$ete#e t($a%i% sau %(m!#i%atii #a istanta -a"%es %e$e"$a#, a$t$ita su!u$ata, menin'ite
et%.+ A%este %(m!#i%atii !(t a!a$ea si asta&i in a"senta unui T$atament %($e%t si ene$'i%+
T$atamentu# %a$e e!ine e natu$a 'e$menu#ui, a$ si e !$e%(%itatea institui$ii, este
mei%a# si %*i$u$'i%a#+
T$atamentu# mei%a# %(nsta in !un%ti(na$ea %a)itatii !#eu$a#e, e)a%ua$ea !u$(iu#ui,
s!a#a$ea %a)itatii %u s(#utie %#($u$(s(i%a i&(t(ni%a in%a#&ita si int$(u%e$ea unei as(%ie$i
%*imi(te$a!i%e, e ("i%ei st$e!t(mi%ina si $i,am!i%ina sau P+A+S+ in !#eu$e&ii#e
netu"e$%u#(ase se uti#i&ea&a !eni%i#ina -1222222 u+i+., (xa%i#ina -2,B '., meti%i#ina -1 '.,
am!i%i#ina -2,B '. sau 'entami%ina -B 0 1B m'.+
PANSAMENTE SI ;ANDAKE
Generalitati
Pansamentul este o bucata de tifon care se aplica pe o plaga, cu
scopul de a preveni contaminarea sau de a opri sangerarea. Ideal,
pansamentul este realizat din tifon steril, insa in lipsa acestuia se
poate utiliza orice material textil, cu conditia sa fie curat.
Bandaul este fasa !in lipsa acesteia orice alt material" cu care se
fixeaza pansamentul la nivelul plagii.
Inainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia
tegumentelor din urul plagii si apoi a plagii# se vor indeparta corpii
straini superficiali !nu si corpii straini penetranti".
Tehnica
$ membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandaata se aseaza in
pozitia care va fi dupa pansament
$ rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana
stanga si se bandaeaza de la stanga la dreapta !in sensul acelor de
ceasornic" si de os in sus, fara a se desfasura tifonul in aer
$ se incepe bandaarea cu %$& ture de fasa suprapuse pentru fixare,
iar apoi se vor plica ture de fasa de os in sus, fiecare tura acoperind
umatatea de fasa anterioara
$ se termina tot prin %$& ture de fasa de fixare# fixarea se realizeaza
astfel deasupra si dedesubtul plagii, niciodata pe plaga# de asemenea
legarea bandaului la final nu se face in dreptul plagii
$ daca nu este necesara realizarea hemostazei bandaul nu trebuie sa
fie foarte strans.
Tipuri de bandaje
$ bandaul circular' se plica cateva ture de fasa circular, la nivelul
zonei afectate# acest tip de banda se utilizeaza si la realizarea
hemostazei
$ bandaul incrucisat sau in forma de ()(' se aplica *$% ture circulare
iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei ),
dand in final aspectul de (spic de grau(# este utilizat pentru
bandaarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului,
pieptului
$ bandaul in forma de spirala' se incepe cu %$& ture de fixare apoi
sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la %+&# se
foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor,
picioarelor, degetelor.
$ pansamentul cu cornisor' cornisorul este o bucata de fasa sau panza
in forma triunghiulara, care se poate folosi si la imobilizarea
membrului superior in cazul fracturilor# se foloseste la bandaarea
minilor, picioarelor, corpului
$ pansamentul toracelui sau abdomenului' se aplica pe peretele
abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat
plaga, care se fixeaza cu autorul unor benzi de leucoplast pe patru
laturi ca o rama de tablou# daca este vorba de o plaga toracica
penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefixata
pentru a functiona ca o supapa# in cazul plagilor abdominale
eviscerate se va folosi pansament umed
$ capelina' este bandaul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa,
incepand cu % ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprancenelor
si pavilioanelor urechii, dupa care se trece succesiv dinspre radacina
nasului si spre ceafa, de mai multe ori, pana cand acopera tot capul#
la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare.
$ pansament tip (,ipocrat(' se aplica o banda de tifon de aproximativ
*m pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea pavilioanelor
urechilor si sunt tinute suspendate# cu un alt tifon se efectueaza %$&
ture circulare de fixare fronto$occipitale# aungand pina la banda * de
tifon, tensionat se face o tura in urul ei si se indreapta tifonul % la
regiunea opusa, pina cind se acopera uniform tot capul# capatul fasiei
se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in os, se
leaga sub barbie.
$ pansamentul de tip (capastru(' se fac %$& ture de fixare in urul
capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cateva
ture mandibula$gat$occipital# de la mandibula se infasoara apoi in sus,
vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala, se trece tifonul
peste cap si coboara in os spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi
spre regiunea occipitala, la spate# de la regiunea occipitala, pe la
spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou %$& ture orizontale
de fixare pe frunte# toata procedura se repeta %$& ori, sau pina cand
nu se termina tifonul
$ aplicarea pansamentului pe nas, barbie si toata fata, de tip
(prastie(' tifonul cu o lungime de -.$/. cm si o latime ce acopera
toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin miloc,
astfel incat sa ramana la miloc o bucata intreaga de *.$*5 cm
lungime, care se va aplica pe locul lezat# pe plaga se aplica o fasa
sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se
leaga la spate la ceafa, iar capetele de os $ la spate pe varful capului,
in asa mod ca sa nu alunece in os
$ pansament pe ochi'
$ ochiul drept' se fac % ture de fixare in urul capului, pe frunte, prin
regiunile fronto$occipitala, impotriva acelor de ceasornic !pentru
ochiul drept"# din spate se coboara tura in os si se trece sub
pavilionul urechii peste obraz si ochiul drept# apoi iar se efectueaza o
tura de sustinere in urul capului si se repeta turul precedent
$ ochiul stang' in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este
inversa $ dupa acele de ceasornic
$ ambii ochi' in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.
De retinut!
In caz de plagi ale pleoapelor sau fetei in regiunea ochiului, se poate
aplica pansament pe un singur ochi. In caz de leziune a globului
ocular !ochiului propriu$zis" este recomandata pansarea ambilor ochi,
deoarece in mod normal ochii se misca concomitent# chiar daca se
acopera ochiul lezat, ochiul sanatos neacoperit se va misca la diversi
stimuli vizuali, ceea ce va antrena si miscarea ochiului lezat.
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS 4
Tratamentul durerii toracice
0esuscitarea cardio$respiratorie
Generalitati
1urerea localizata la nivelul toracelui poate fi datorata diverselor afectiuni ale organelor
intratoracice sau suferintelor parietale !care tin de peretele toracic".
Intensitatea durerii nu este intotdeuna corelata cu severitatea procesului patologic aflat la originea
ei, de aceea, orice durere resimtita la acest nivel trebuie investigata in amanunt si tratata foarte
atent. 1urerile toracice au cauze variate si sunt impartite in'
$ dureri de origine parietala' dureri neuromusculare, osteoarticulare, nevralgii
$ dureri de oigine respiratorie' dureri traheo$bronsice, pleurale
$ dureri de origine cardiovasculara' dureri coronariene, aortice, pericardice
$ dureri de origine mediastinala' dureri esofagiene.
2ratamentul durerii toracice are % parti $ prima, in care pacientul, dupa ce resimte durere, isi
administreaza medicatia considerata a fi de prim autor si a doua, reprezentata de tratamentul
simptomatic si cauzal, administrat de medic.
Dureri de cauza coronariana
Tratament la domiciliu
In cazul in care durerea este suspicionata a fi de cauza coronariana !angina sau chiar infarct
miocardic" masurile de prim autor includ'
$ apelarea serviciului de urgenta sau deplasarea spre cel mai apropiat spital de urgenta
$ in timpul asteptarii ambulantei, pacientul este sfatuit sa mestece o umatate de aspirina !sau
echivalentul a *-. mg". 3ceasta este doza utila recomandata. In cazul depasirii ei pot sa apara
reactii secundare nedorite si chiar grave. 4estecarea aspirinei se face cu scopul de a creste viteza
de absorbtie si astfel de a grabi timpul de aparitie al efectului. 5ardiologii subliniaza importanta
administrarii aspirinei in cazul unui infarct miocardic, aceasta reducand mortalitatea cu %&%.
1aca pacientul a avut in antecedente sau inca prezinta accese de angina si este familiarizat cu
nitrogliocerina, este recomandat sa ia o tableta. 6itroglicerina administrata sublingual este cel mai
rapid si eficient miloc de tratament al crizelor anginoase. 7fectul ei se instaleaza in &$5 minute de
la dizolvarea comprimatului si se datoreaza imbunatatirii irigatiei cordului.
In cazul in care durerea nu dispare dupa administrarea a maxim & tablete sublinguale, pacientul
trebuie sa se prezinte de urgenta la spital, substratul durerii sale fiind mai grav decat angina
pectorala.
In cazul in care durerea apare pe fondul unei boli de reflux gastro$esofagian !B087, cunoscuta si
diagnosticata corespunzator", aceasta se amelioreaza si ulterior dispare la administrarea de
antiacide !substante care au capacitatea de neutralizare a aciditatii gastrice" si inhibitori ai
secretiei gastrice !de tipul ranitidina, famotidina". 5hiar daca durerea dispare dupa administrarea
acestor medicamente, este recomandata efectuarea unui consult medical amanuntit, deoarece
este posibil ca atacul respectiv sa fi fost de fapt un infarct !in unele localizari, infarctul mimeaza
durerea din B087 si ulcer".
Tratament de specialitate
9copul imediat al tratamentului unui infarct miocardic este de a creste fluxul sangvin, dilatand
arterele blocate sau ingustate de trombi sau de placi de aterom in vederea asigurarii unui aport
optim de oxigen spre miocard.
3cest lucru este realizat prin administrarea precoce a unor medicamente cu actiune'
$ trombolitica !au capacitatea de a distruge trombul care obstrueaza vasul"
$ antiagreganta !aspirina $ cu rol de a impiedica formarea trombilor"
$ anticoagulanta !heparina $ impiedica atat formarea cat si extinderea cheagului venos".
3lte medicamente utilizate sunt cele care incetinesc ritmul cardiac !bradicardizante", favorizand
astfel umplerea corespunzatoare cu sange a arterelor coronare !realizata in timpul diastolei
prelungite din bradicardii".
3ngioplastia este o metoda foarte eficienta de a realiza dezobstructia arterelor. Intai se identifica
exact locul blocaului sau al ingustarii lumenului vascular !prin angiografie". 1upa localizarea
obstacolului se introduce, prin lumenul arterei afectate un cateter !un tub foarte fin" care prezinta
la un cap un balonas. 5and cateterul aunge la punctul critic, balonasul este umflat usor, pana se
realizeaza expansionarea lumenului cu reluarea fluxului sangvin normal. 3poi balonasul este
dezumflat si impreuna cu cateterul este retras din lumen. In maoritatea cazurilor aceasta metoda
este suficienta pentru a realiza eliberarea vasului, insa exista cazuri in care este necesara plasarea
unui stent !o piesa metalica de mici dimensiuni" care sa mentina vasul deschis.
In cazul in care tratamentul medical nu are succes, se poate interveni si chirurgical.
2ratamentul anginei pectorale urmeaza acelasi principiu ca in cazul unui infarct miocardic si anume
asigurarea cordului un flux sangvin normal care sa ii satisfaca necesitatile de oxigen.
4edicatia de baza este reprezentata de nitroglicerina, un vasodilator care, administrat sublingual
opreste spectaculos criza de angina in %$5 minute. 6itroglicerina poate fi administrata si sub forma
de spra: sublingual. 6itroglicerina este utila si in infarctul miocardic acut si in insuficienta cardiaca
acuta, cand se administreaza in perfuzie intravenoasa strict sub supraveghere medicala.
2ratamentul pe termen lung al anginei vizeaza scaderea factorilor de risc pentru aparitia bolilor
cardiace si aterosclerozei !combaterea fumatului, regim alimentar sarac in grasimi si sare,
practicarea activitatilor fizice".
Durerea din disectia de aorta
3lta durere toracica de cauza cardiovasculara este cea din disectia acuta de aorta. 1isectia de
aorta este o urgenta si reprezinta de fapt formarea unui canal fals in aorta, aparut prin desfacerea
peretelui acesteia in % parti, una orientata spre lumen si alta orientata spre exterior. Prin acest fals
lumen patrunde sange, realizandu$se un adevarat furt volemic, cu consecinte ischemice in
multiple teritorii anatomice.
5and exista suspiciunea de disectie de aorta, tratamentul vizeaza in principal administrarea de
medicatie hipotensoare, printre cele mai importante substante folosite numarandu$se 2rimetafanul
!doar in situatii de urgenta si doar in administrarea in perfuzie intravenoasa".
3tentie deosebita trebuie acordata riscului de instalare brusca a hipotensiunii arteriale, situatie ce
impune monitorizarea permanenta a pacientului. 2ratamentul medicamentos il precede pe cel
chirurgical in vedera stabilizarii pacientului, insa corectarea definitiva a acestui defect nu poate fi
facuta decat in timpul interventiei chirurgicale. 3ceasta este cu atat mai necesara cu cat afectarea
este pe Durerea din trombembolismul pulmonar (TEP)
27P reprezinta obstructia unuia sau mai multor vase arteriale pulmonare datorita unui tromb
provenit din sistemul venos al membrelor inferioare. 27P se manifesta prin durere toracica
spontana si indusa si este o urgenta medicala, pacientul necesitand internarea cat mai rapida intr$
un serviciu de specialitate.
2ratamentul 27P include conectarea pacientului la masca de oxigen si administrarea, ca un prim
pas, de anticoagulante. ,eparina este o substanta indicata pentru tratamentul curativ al 27P,
administrata doar intravenos.
In cazul in care trombul ce realizeaza obstructia este de mari dimensiuni, se impune administrarea
de trombolitice in vederea lizarii cheagului.
In cazul in care pacientul este diagnosticat cu tromboza venoasa profunda, situatie care este un
factor de risc maor pentru aparitia 27P, datorita posibilitatii de migrare a trombilor din venele
membrelor inferioare spre inima si apoi spre vasele pulmonare, se poate interveni chirurgical,
montandu$se un dispozitiv de filtrare a sangelui cu scopul de a opri cheagurile mobilizate. aorta
ascendenta.
Alte dureri cardiovasculare
1urerea toracica de cauza cardiovasculara apare si in pericardita virala, situatie in care se
recomanda administrarea de anti$inflamatoare nesteroidiene !de tipul aspirinei sau ibuprofenului",
timp de /$ %* zile.
Prolapsul de valva mitrala are de obicei indicatie chirurgicala, insa, intr$o prima etapa se
recomanda administrarea tratamentului medicamentos !daca defectul nu este important".
2ratamentul medicamentos este orientat spre ameliorarea simptomatologiei si prevenirea aparitiei
palpitatiilor.
1e asemenea este foarte utila si indicata instruirea pacientilor cu prolaps, care trebuie sa ia
antibiotice inainte de orice tip de interventie chirurgicala, microchirurgicala sau dentara, in
vederea prevenirii aparitiei endocarditei !o afectiune de natura inflamatorie a valvelor cardiace".
Durerea de cauza respiratorie
1intre patologia de origine respiratorie, pneumotoraxul spontan se manifesta prin durere toracica
!are caracter de intepatura accentuata de tuse".
2ratamentul acestuia variaza in functie de prezenta simptomatologiei' cazurile asimptomatice
impun internare in spital si monitorizare minim - ore, timp in care se efectueaza seturi repetate
de radiografii toracice in vederea urmaririi evolutiei afectiunii. In cazul in care, in acest interval, nu
apar modificari privind dimensiunile pneumotoraxului sau simptomatologiei resimtite, pacientul
este externat, cu indicatia de a se prezenta la control in urmatoarele %; de ore. In cazul in care
simptomatologia se agraveaza, internarea se prelungeste iar tratamentul aplicat va fi exclusiv
chirurgical si va consta, fie in aspiratia continutului cu un cateter, fie in montarea unui tub care sa
readuca presiunea intratoracica la valori normale, ceea ce va permite reexpansionarea plamanilor
si reluarea functiei.
Pneumoniile, datorita faptului ca determina inflamatia foitelor pleurale, dau dureri toracice
caracteristice !unghi pleural". 2ratamentul antibiotic al bolii de fond si tratamentul analgetic
determina disparitia durerii.
Durerea de cauza mediastinala
In ceea ce priveste tratamentul durerii toracice de acuza mediastinala !implicand in special organe
apartinand tubului digestiv si anume esofagul", acesta se face in functie de simptomatologie,
astfel'
$ pirozisul !durere cu caracter de arsura ce apare atat in B087 cat si in esofagite de orice cauza",
se trateaza medicamentos cu antiacide si pro<inetice !metoclopramid"
$ spasmul difuz esofagian poate fi calmat prin administrarea de nitroglicerina !are efect
antispastic".
0upturile si perforatiile viscerelor digestive au potential letal, ca urmare, tratamentul lor este
exclusiv chirurgical, realizat in urgenta imediata.
Durerile de cauza parietala
1urerile toracice cu origine parietala !de cauza musculara, osteoarticulara etc." sunt ameliorate
sub medicatie analgetica cu 3I69 !ibuprofen", insa trebuie investigate riguros deoarece procesele
patologice de la nivelul cutiei toracice sunt variate si nu de putine ori grave.
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS 6
A;CESUL PULMONAR
Definitie: a"%esu# !u#m(na$ este ( %(#e%tie !u$u#enta, e ("i%ei uni%a, #(%a#i&ata in !a$en%*imu#
!u#m(na$, %a$e se e)a%uea&a !$in %ai#e $es!i$at($ii, in u$ma es%*ie$ii in "$(n*ii, ins(tinu0se e
ex!e%t($atie mu%(0!u$u#enta si ima'ine $ai(#('i%a *i$(ae$i%a+
Etiopatogenia: a'entii !at('eni sunt !neum(%(%u#, st$e!t(%(%u#,
sta,i#(%(%u#, !neum("a%i#u# F$ie#ane$+ Ge$menii !at$un in
!a$en%*imu# !u#m(na$ !e %a#e ae$iana -!$in in*a#a$ea un($ !$(use
se!ti%e., !e %a#e #im,ati%a sau *emat('ena -insamanta$ea !#amani#($ %u
em"(#i int$0un ,(%a$ su!u$at. si !$in %(ntinuitate, e #a un ,(%a$ se!ti%
in )e%inatate+ Cau&e#e %e#e mai ,$e%)ente sunt/ sten(&a "$(nsi%a -e
("i%ei un %an%e$ !u#m(na$., i#atatia "$(nsi%a, em"(#ii#e se!ti%e,
su!$ain,e%ta$ea Un($ a,e%tiuni !$eexistente -%*ist *iati%, %*ist ae$ian,
ate#e%ta&ii et%., i)e$se in,e%tii situate #a istanta -sinu&ite, (tite, in,e%tii
enta$e, ,u$un%u#e, ,#e"ite, t$aumatisme t($a%i%e et%.+ in $a!($t %u m(u#
e ,($ma$e, su!u$atia !(ate ,i primiti"a -a"%es %u !i('eni, ami"ian,
mi%(ti%. sau secundara unei a#te a,e%tiuni !u#m(na$e -!neum(nie,
"$(n*(!neum(nie., unei su!u$atii t($a%i%e sau su"ia,$a'mati%e, unei
em"(#ii se!ti%e !u#m(na$e+ Fa%t($i ,a)($i&anti sunt ,$i'u#, ("(sea#a,
a#%((#ismu#, ia"etu# et%+ ;a$"atii %(nta%tea&a mai ,$e%)ent "(a#a+
natomie patologica: a"%esu# !u#m(na$ este %(nstituit e ("i%ei in t$ei st$u%tu$i/ ( %a)itate %a$e
%(ntine !u$(i, un !e$ete mai mu#t sau mai !utin in'$(sat 0 a!a$an une($i %a ( mem"$ana -mem"$ana
!i('ena. 0 si ( &(na e $ea%tie in,#amat($ie in =u$+
Simptome: e"utu# este e ("i%ei "$uta#, %a$a%te$i&at !$in ,$is(ane, ,e"$a !ana #a 62L, =un'*i t($a%i%, si
mai $a$, insii(s+ U$mea&a ( !e$i(aa e B 0 12 &i#e %u %a$a%te$ e !neum(nie sau "$(n*(!neum(nie, in
%a$e exista ,e"$a -4A 0 62L., tuse si ex!e%t($atie mu%(asa+ in a%est $astim! a!a$ t(tusi une#e e#emente
%a$e su'e$ea&a a"%esu# !u#m(na$/ atin'e$ea se)e$a a sta$ii 'ene$a#e -,a%ies !a#i, tem!e$atu$a
ne$e'u#ata, $e&istenta #a anti"i(ti%e., #eu%(%it(&a ma$e -12 222 0 42 222., %u !(#inu%#e(&a+ U$mea&a
!e$i(aa a t$eia, e es%*ie$e in "$(n*ii, %u e)a%ua$ea "$uta#a a se%$etiei !u$u#ente, e)a%ua$e enumita
"oinica, si %a$e a!a$e int$e a B0a si a 1B0a &i e e)(#utie+ Une($i, )(mi%a este !$e%eata e *em(!ti&ie
sau e s!ute *em(!t(i%e+ V(mi%a !(ate ,i uni%a, masi)a, %an se ins(teste e as,ixie sau mai es
,$a%ti(nata+ De ("i%ei, u!a )(mi%a, ,e"$a s%ae si sta$ea 'ene$a#a se ame#i($ea&a+ U#tima !e$i(aa este
e $ena$e "$(nsi%a+ in a%easta !e$i(aa, tusea este ,$e%)enta, ia$ ex!e%t($atia mu%(0!u$u#enta,
a"unenta -12 0 622 m#I&i. si is!usa in t$ei st$atu$i+
Tem!e$atu$a (s%i#ea&a in =u$u# a 4ML si une($i a!a$ *em(!ti&ii+ Examenu# ,i&i% e)ientia&a semne#e
sin$(mu#ui %a)ita$ -)i"$atii )(%a#e exa'e$ate, matitate, su,#u %a)ita$.+ La"($at($u# ini%a a%%e#e$a$ea
)ite&ei e seimenta$e, anemie si #eu%(%it(&aN in san'e, ,i"$e#e e#asti%e in s!uta+ Examenu# $ai(#('ie
e)ientia&a ,ie ( ima'ine %a$a%te$isti%a *i$(ae$i%a, ,ie ( %a)itate ,a$a #i%*i -11.+
Evolutie: a"%esu# !u#m(na$ t$atat %($e%t se )ine%a e ("i%ei ,a$a se%*e#e+ Une($i, se )ine%a s!(ntan
in 6 0 < sa!tamani+ Exista si %a&u$i "$(nsi%, sten(&e "$(nsi%e.+ Da%a in < 0 11 s!atamani )ine%a$ea nu
s0a !$(us, su!u$atia int$a in ,a&a e %$(ni%i&a$e+
#omplicatiile !(t ,i/ !#eu$a#e -!neum(t($ax s!(ntan, !#eu$e&ie., %$(ni%i&a$e %u s%#e$(&a si su!u$atie
-!i(s%#e$(&a., em,i&em, %($ !u#m(na$ %$(ni%, "$(nsie%ta&ii se%una$e si %(m!#i%atii #a istanta
-su!u$atii in %$eie$, ,i%at et%.+
Diagnosticul a"%esu#ui !u#m(na$ este su'e$at e e"utu# "$us%, %u as!e%t e !neum(nie ,$an%a #("a$a,
u$mat e )(mi%a si semne e su!u$atie es%*isa+
Prognosticul este in 'ene$a# ,a)($a"i#, !este <25 int$e %a&u$i )ine%anu0se + Anti"i(te$a!ia a
in,#uentat ,a)($a"i# !$('n(sti%u#, %a$e insa se mentine $e&e$)at in su!u$atii#e %$(ni%e+
aminist$ate u!a anti"i('$ama si
in une#e %a&u$i in as(%ie$i sine$'i%e+
Peni%i#ina G, in (&e ma$i -4 0 B 012 mi#i(ane u+iI&i., i+m sau in
!e$,u&ii )en(ase -$a$e($i en("$(nsi%, %u s(na Met$as sau t$ans!a$ieta#., este %ea mai ,(#(sita+ Une($i,
se as(%ia&a tet$a%i%#ina, e$it$(mi%ina sau %#($am,eni%(#+ Sta,i#(%(%u#, in s!e%ia# %e# e s!ita#,
"ene,i%ia&a e anti"i(ti%e s!e%ia#e -(xa%i#ina, meti%i#ina, Oanami%ina su#,at, 'entami%ina et%., sin'u$e
sau in as(%ie$e %u !eni%i#ina, in !$a%ti%a se aminist$ea&a 16 &i#e, as(%ie$ea !eni%i#ina G -1P mi#i(ane
u+I&i. QOanami%ina su#,at -1 'I&i. Q 'entami%ina -162 m'I&i.+ Se mai !(ate as(%ia %e,a#(tina -< 'I&i. sau
'entami%ina -162 m'I&i. sau am!i%i#ina -6 0 P 'I&i. Q Se!t$in -4 'I&i., tim! e 16 0 11 e &i#e+ As(%ie$ea
!eni%i#ina G Q st$e!t(mi%ina este ina%ti)a a%a, u!a M &i#e, nu )ine%a su!u$ati a+ Anti"i(ti%e#e !(t ,i
!(tentate %u !e$,u&ii e ACTH, !$enis(n sau Su!e$!$en(# -($a#.+ De #a %a& #a %a& 0 ex!e%t($ante,
!$(te(#iti%e si mu%(#iti%e, *em(stati%e, ana#e!ti%e %a$i()as%u#a$e si int(teauna, asana$ea ,(%a$e#($
se!ti%e+ D$ena=u# !(stu$a# sau as!i$atia !$in "$(n*(s%(!ie se instituie %an ex!e%t($ati a este a"unenta+
De mai mu#te ($i !e &i, se asea&a "(#na)u# tim! e 1B 0 12 e minute, %u t$un%*iu# in%#inat si %a!u# in
=(s -14.+ P(&itia a#easa este a%eea %a$e ,a)($i&ea&a mai mu#t e#imina$ea se%$etii#($+
T$atamentu# %*i$u$'i%a# se $e%(mana %an %a)itatea !e$sista si nu su$)ine ame#i($a$ea+
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS B
TROM;OEM;OLISM PULMONAR
T$(m"(em"(#ismu# !u#m(na$ -TEP. !$esu!une "#(%a$ea %i$%u#atiei a$te$ia#e !u#m(na$e !$int$0un em"(#
-%a$e este e ("i%ei un ,$a'ment e t$(m"us, mai $a$ '$asime, ae$ sau #i%*i amni(ti%.+
Pa%ientu# nu mai !(ate $es!i$a n($ma# -a$e R#i!sa e ae$S. si e!une un e,($t %(nsie$a"i# !ent$u
a%easta/ $es!i$a mai ,$e%)ent, a$e t$ans!i$atii si "atai#e inimii se a%%e#e$ea&a, e)ine anxi(s+ Mai !(ate
!$e&enta si ( s%ae$e a tensiunii a$te$ia#e, tuse %u ex!e%t($atie s!um(asa si $(&ie, u$e$e t($a%i%a,
ext$emitati $e%i+
A%easta a,e%tiune a!a$e !e ,(nu# un($ ,a%t($i ,a)($i&anti/ sta$i e *i!e$%(a'u#a"i#itate ("anita sau
m(stenita, inte$)entii %*i$u$'i%a#e sau t$aumatisme in ante%eente, ("e&itatea, im("i#i&a$ea,
%(nt$a%e!ti)e#e ($a#e, sa$%ina et%+
Pe #an'a examenu# %#ini%, in TEP se e,e%tuea&a ( se$ie e ex!#($a$i !a$a%#ini%e %a$e a=uta #a sta"i#i$ea
ia'n(sti%u#ui/ e#e%t$(%a$i('$ama, $ai('$a,ie t($a%i%a, "i#antu# %(a'u#a$ii s+a+
T$atamentu# %(nsta in ist$u'e$ea %*ea'u#ui "#(%ant %u su"stante t$(m"(#iti%e sau !$in met(e
inte$)enti(na#e -!e %atete$ sau %*i$u$'i%a#.+ La a%easta se aau'a t$atamentu# anti%(a'u#ant, t$atamentu#
u$e$ii si anxietatii, t$atament )as(i#atat($, sustine$ea %i$%u#atiei si aminist$a$ea e (xi'en+
F(a$te im!($tanta in a%easta "(a#a este !$e)eni$ea e!is(ae#($ u#te$i(a$e #a !e$s(ane#e %u $is%+
PERICARDITA CRONICA CONSTRICTIVA
Definitie: !e$i%a$ita %$(ni%a %(nst$i%ti)a este ( a,e%tiune %$(ni%a, %a$a%te$i&ata !$in sim,i&a$e,
t$ans,($ma$ea ,i"$(asa si, une($i, %a#%i,i%a$ea !e$i%a$u#ui+
Etiopatogenia este aese($i ne%un(s%uta+ Tu"e$%u#(&a !a$e sa ,ie %au&a !$in%i!a#a, mu#t mai $a$
!e$i%a$ita !u$u#enta si %ea a%uta "eni'na+ A!a$e e ("i%ei #a "a$"ati tine$i+ natomie patologica: sa%u#
!e$i%a$i% !$e&inta ( in'$(sa$e ,i"$(asa sau ,i"$(0%a#%a$a, %u sim,i&a$ea -sua$ea. %e#($ (ua ,(ite,
ast,e# in%at este st$ansa int$0%T %a$a!a%e $i'ia si inextensi"i#a+
Simptome: at($ita in)e#isu#ui ,i"$(0%a#%a$, inextensi"i#, %a$e st$an'e inima si inU s!e%ia# %a)itati#e
$e!te, )ent$i%u#ii, ine(se"i %e# $e!t, nu se !(t um!#e su,i%ient+ Re&u#ta ( sta&a san'uina in )ene#e
%a)e, %u %$este$ea !$esiunii )en(ase si mi%s($a$ea e"itu#ui %a$ia%+ Dat($ita me%anismu#ui sau e
!$(u%e$e -mi%s($a$ea um!#e$ii iast(#i%e., insu,i%ienta %a$ia%a %(nse%uti)a este
numit$insu!icientahipodiastolica.
Tabloul clinic este e tam!(naa %a$ia%a, stan'a sau $ea!ta, %u mani,esta$i mai $euse+ in tam!(naa
stan'a, !$e(mina semne#e sta&ei !u#m(na$e -is!nee e e,($t, ($t(!nee, $a#u$i e sta&a, eem
!u#m(na$ a%ut.3 in %ea $ea!ta tu$'es%enta )ene#($ =u'u#a$e, *e!at(me'a#ia, as%ita+
Semne#e %a$ia%e sunt ste$se, aese($i !utan ,i t$e%ute %u )ee$ea+ Dis!neea este $a$a, ia$ %ian(&a
a!a$e in ,($me#e a)ansate+ Inima este e imensiuni n($ma#e sau mai mi%a -in is%($anta %u semne#e
!e$i,e$i%e.3 aus%u#tatia e)ientia&a une($i asu$&i$ea &'(m(te#($ %a$ia%e, a!a$itia unui su,#u sist(#i% #a
)a$,, !$e&enta ,i"$i#atiei at$ia#e sau a un($ &'(m(te su!$aaau'ate, at($ita m("i#i&a$ii !#a%i#($ %a#%a$e+
Ritmu# este ta*i%a$ie+
Semne#e !e$i,e$i%e sunt %a$a%te$isti%e+ Pu#su# este $a!i si mi%, T+A+ aesea %("($ata, !$esiunea )en(asa
%(nstant si !$e%(%e %$es%uta+ Dat($ita sta&ei si *i!e$tensiunii )en(ase in te$it($iu# )enei %a)e in,e$i(a$e
se insta#ea&a *e!at(me'a#ie, tu$'es%enta =u'u#a$e#($, as%ita a"unenta, %a$e se $e,a%e $e!ee u!a
e)a%ua$e si eeme is%$ete a#e mem"$e#($ !e#)iene+
As!e%tu# este asemanat($ insu,i%ientei %a$ia%e $e!te sau %i$(&ei *e!ati%e *i!e$t$(,i%e+ La %(!ii,
!$etea&a #a %(n,u&ii si !e$it(nita tu"e$%u#(asa, in %au&a as%itei+
Examenul radiologie !$e%i&ea&a ia'n(sti%u#, e)ientia&a %a#%i,ie$i#e !e$i%a$0i%e+ E#e%t$(%a$i('$ama
si %atete$ismu# au ini%atii
su!#imenta$e+ La"($at($u# semna#ea&a, une($i, *i!(!$(teinemie si a#te$a$ea !$("e#($ *e!ati%e+
E"olutie: in a"senta inte$)entiei %*i$u$'i%a#e, ma#aia e)(#uea&a s!$e insu,i%ienta %a$ia%a, %u
!$('n(sti% ,ata#+
Tratamentul %(nsta in $e'im *i!(s(at, iu$eti%e, !a$a%ente&e, e)entua# t(ni%a$ia%e, %($e%ta$ea
*i!(!$(teinemiei+ Sin'u$u# T$atament e,i%a%e este %e# %*i$u$'i%a# -e%($ti%a$ea inimii.+ Inte$)entia a$e
#(% u!a stin'e$ea !$(%esu#ui e)(#uti), a$ inainte e a ,i a!a$ut #e&iuni *e!ati%e si mi(%a$i%e
i$e)e$si"i#e+
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS P
TETRALOGIA FALLOT
Tetralogia %allot este ( %a$i(!atie %(n'enita#a %a$a%te$i&ata !$in sten(&a !u#m(na$a, %(muni%a$e
inte$)ent$i%u#a$a, a($ta situata in $ea!ta si *i!e$t$(,ia )ent$i%u#a$a $ea!ta+ Ta"#(u# %#ini% este (minat
e %ian(&a 'ene$a#a, mai e)ienta #a ext$emitati, a%%entuata #a e,($t+ Cian(&a a!a$e e #a naste$e si
!$('$esea&a %u )a$sta+ ;(#na)ii !$e&inta is!nee #a %e#e mai mi%i e,($tu$i, #a !#ans, #a ,$i' si %*ia$ in
$e!aus+ Aese($i, %(!iii iau s!(ntan !(&itia 9!e )ine:, %a$e #e im"unatateste %i$%u#atia %e$e"$a#a+ Se mai
%(nstata *i!(%$atism i'ita# si su,#u sist(#i% in s!atiu# a# III0#ea inte$%(sta# stan'+ Rai(#('ia si
%atete$ismu# !$e%i&ea&a ia'n(sti%u#+ P$('n(sti%u# este se)e$, u$ata meie e )iata ,iin s%u$ta+
T$atamentu# este %*i$u$'i%a#+
Trilogia %allot este ( an(ma#ie %a$e as(%ia&a ( sten(&a a a$te$ei !u#m(na$e #a ( %(muni%a$e inte$at$ia#a
si ( *i!e$t$(,ie )ent$i%u#a$a $ea!ta+ Simptome#e sunt asemanat(a$e tet$a#('iei, a$ mai m(e$ate+
T$atamentu# este %*i$u$'i%a#+
STENO@A AORTICA
Generalitati
Inima are patru compartimente' % ventricule si % atrii. In camera situata in partea de os a inimii,
in partea stanga !ventriculul stang", valva aortica se comporta ca o supapa ce permite curgerea
sangelui intr$un singur sens. 5and inima se contracta si pompeaza sangele, valva aortica se
deschide si permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din ventriculul stang in artera aorta.
9angele trece apoi din aorta intr$o vasta retea de artere care strabat intreg organismul. 5and
inima este in repaus, intre doua batai succesive, valva aortica se inchide pentru a nu permite
sangelui din artera aorta sa se intoarca in ventriculul stang.
9tenoza valvei aortice consta intr$o ingustare anormala a acestei valve, care o impiedica sa se
deschida cum trebuie. = data stenoza formata, inima trebuie sa faca un efort mai mare pentru a
pompa sangele in artera aorta printr$un orificiu ingustat, determinand cresterea presiunii in
ventriculul stang. Pentru a compensa acest efort suplimentar, musculatura ventriculului stang se
mareste pentru ca inima sa poata pompa sangele mai puternic. 5u toate ca inima poate compensa
stenoza valvei aortice pentru o lunga perioada de timp, pana la urma orificiul valvei aortice se
ingusteaza prea mult astfel ca inima nu mai face fata acestui efort suplimentar. 3ceasta conditie
netratata poate conduce la insuficienta cardiaca.
Cauze
5ele mai multe persoane cu stenoza de valva aortica se nasc cu valva aortica normala dar pe
parcursul vietii, la un moment dat ei dezvolta stenoza valvei aortice. Inaintarea in varsta si
depunerea de calciu determina ingrosarea si scaderea mobilitatii foitelor valvei aortice,
impiedicand deschiderea completa a valvei aortice. In mod tipic, stenoza valvei aortice se dezvolta
lent pe parcursul mai multor ani.
In trecut, specialistii credeau ca inaintarea in varsta, prin ani de uzura si stress asupra valvei
aortice, determina aparitia stenozei valvei aortice. 5u toate acestea, studiile recente au aratat ca
stenoza valvei aortice poate aparea datorita unui proces similar aterosclerozei !boala degenerativa
a arterei avand ca origine formarea unei placi de aterom !depunere lipidica" pe peretele sau".
9tenoza valvei aortice poate aparea si la persoanele care se nasc cu valva aortica formata doar din
doua foite in loc de trei !valva aortica bicuspida congenitala" sau la acele persoane care au avut
reumatism articular acut. In ambele cazuri, foitele valvei aortice nu se deschid atat de mult pe cat
ar trebui, determinand aparitia unui orificiu prea ingust pentru trecerea sangelui din ventriculul
stang in artera aorta.
3numite medicamente folosite pentru scaderea greutatii au fost incriminate in aparitia unor
afectiuni ale valvei aortice.
Simptome
Persoanele cu stenoza de valva aortica forma usoara sau moderata probabil nu vor avea nici un
simptom pentru ca inima este inca eficienta in compensarea stenozei. 9imptomele stenozei de
valva aortica apar numai atunci cand presiunea din ventriculul stang este mult crescuta sau fluxul
sanguin care pleaca din ventriculul stang catre restul organismului este redus in mod drastic.
9imptomele stenozei de valva aortica sunt'
$ durere toracica !angina" sau disconfort, cel mai adesea descrisa ca o greutate, senzatie de
>gheara? sau arsura, sufocare sau senzatie de constrictie care poate iradia in brate, umeri sau gat.
1urerea toracica este declansata mai ales de efort, atunci cand travaliul inimii este crescut
considerabil.
$ ameteala, sincopa !lesin" si pierderea constientei apar, de obicei, dupa o perioada de activitate
intensa
$ semne de insuficienta cardiaca, ca de exemplu fatigabilitate !oboseala" si respiratii scurte si
superficiale !dispnee" in timpul unei activitati
$ tulburari ale ritmului cardiac, adesea batai rapide sau neregulate ale inimii !aritmie"
$ palpitatii !senzatie de disconfort datorata perceperii de catre pacient a batailor rapide sau
neregulate ale inimii"
actori de risc

3numite probleme sau afectiuni medicale pot creste riscul dezvoltarii stenozei de valva aortica'
$ depunerea de calciu. = data cu inaintarea in varsta, calciul se depune in urul valvei aortice,
ceea ce determina transformarea foitelor valvei aortice, care in mod normal sunt subtiri si
flexibile, in foite groase si rigide. 6u se cunoaste de ce la unele persoane se acumuleaza depuneri
de calciu, iar la altele nu. 6ivelul crescut al colesterolului, diabetul zaharat si hipertensiunea
arteriala pot creste riscul depunerii de calciu si, in consecinta, aparitia stenozei de valva aortica,
care se mai numeste si stenoza calcificata de valva aortica, stenoza degenerativa de valva aortica
sau scleroza de valva aortica.
$ anomalii con!enitale. 5ateodata, unele persoane se nasc cu valva aortica bicuspida !doua
cuspe $ foite" in loc de trei, cate sunt in mod normal. 3vand doar doua foite, valva aortica se
deschide insuficient, trecand astfel o cantitate mai mica de sange prin orificiul ingustat
$ in"ectia. 0eumatismul articular determina formarea de tesut cicatricial pe marginile valvei
aortice. 2esutul cicatricial uneste bazele foitelor valvulare vecine, limitand capacitatea acestora de
a se deschide complet. 5ea mai frecventa cauza a reumatismului articular acut este infectia
streptococica netratata !faringita streptococica". = data cu utilizarea pe scara larga a antibioticelor
pentru tratarea faringitelor streptococice, frecventa reumatismului articular acut a scazut
considerabil incepand cu anul *@/..
$ protezele valvulare. Bolile valvulare pot afecta si protezele valvulare mai ales pe cele de origine
animala.
7xista si alti factori care cresc riscul stenozei de valva aortica'
$ sexul. Barbatii au un risc mai mare decat femeile de a dezvolta stenoza de valva aortica.
$ ateroscleroza. In unele studii s$a demonstrat ca formarea placilor de aterom la nivelul arterelor
se asociaza cu stenoza de valva aortica.
$ insuficienta renala
$ fumatul.
Consultul de specialitate
In cazul aparitiei simptomelor de stenoza de valva aortica, ca de exemplu durere toracica
!angina", lesin !sincopa" sau respiratii scurte si superficiale !dispnee", trebuie consultat medicul
imediat. In general, stenoza de valva aortica nu determina simptome, pana cand aceasta
afectiune nu aunge intr$un stadiu avansat. 5u cat pacientul, care are simptome si complicatii ale
stenozei de valva aortica, intarzie inceperea tratamentului, cu atat mai mult creste riscul de a
dezvolta afectari cardiace permanente ireversibile.
In urmatorul tabel sunt explicate cauzele aparitiei acestor simptome'
Simptome #ecanism "iziopatolo!ic De ce trebuie consultat medicul$
1urere toracica 1urerea toracica !angina" sau
presiunea poate iradia pe
marginea interna a mainii stangi
si este adesea acompaniata de
senzatia se sufocare.
3ngina apare datorita faptului ca
muschiul cardiac nu primeste destul
sange# aceasta se datoreaza stenozei
severe de valva aortica si cel mai
frecvent angina apare in prezenta bolii
arterelor coronare.
9incopa 9incopa !lesinul" este precedata
de obicei de senzatia de
slabiciune.
1atorita reducerii capacitatii cardiace de
a pompa sange, stenoza de valva aortica
impiedica sangele oxigenat sa aunga la
creier.

0espiratie superficiala 0espiratia scurta, superficiala
!dispnea" se poate instala in
timpul efortului sau brusc in
timpul noptii.
0espiratia scurta, superficiala poate
indica prezenta insuficientei cardiace,
principala complicatie a stenozei aortice.
Palpitatii
2ulburari ale ritmului cardiac,
adesea batai rapide sau
neregulate ale inimii !aritmie".
Anele persoane pot avea o
senzatie de >falfaieli?
!descrierea populara" sau
senzatia unei extrasistole
!contractie anormala a inimii",
in timp ce alte persoane au
senzatia de bataie accentuata a
inimii sau au senzatia ca >inima
le sare din piept(.
1aca palpitatiile apar o data cu lesinul
sau in timpul acestuia sau in timpul
slabiciunii premergatoare lesinului,
acestea pot fi un semn al unei afectiuni
cardiace, ca de exemplu aritmii !batai
neregulate ale inimii".
E%pectativa vi!ilenta
6u se recomanda atunci cand sunt prezente durerile toracice, respiratiile superficiale sau sincopa.
2rebuie consultat imediat medicul.
In cazul diagnosticarii stenozei de valva aortica, dar in lipsa simptomelor, se recomanda consultul
medicului specialist pentru monitorizarea valvelor cardiace. Prezenta unei stenoze usoare de valva
aortica nu se insoteste de simptome o perioada lunga de timp !ani". 9imptomele stenozei aortice
pot sa nu apara niciodata. 6u exista un consens in legatura cu indicatia de protezare valvulara la
persoanele care nu au simptome de stenoza aortica, de a se efectua inainte de aparitia
simptomelor si riscului de afectare cardiaca permanenta. 5u toate acestea, chiar daca nu sunt
prezente simptomele de stenoza aortica, dar analizele indica disfunctie ventriculara stanga, se
recomanda inlocuirea chirurgicala a valvei aortice.
#edici specialisti recomandati
4edicul de familie poate diagnostica stenoza aortica in timpul unui consult de rutina. 3lte cadre
medicale specializate, care pot depista stenoza de valva aortica in timpul unui examen fizic sunt'
$ medicii internisti
$ medicii rezidenti
$ medicii cardiologii
In prezenta oricarui simptom de stenoza aortica sau a complicatiilor, fara un diagnostic cert, nu
este necesara consultarea imediata a unui medic specialist cardiolog. 4edicul de familie poate sa
evalueze prezenta simptomelor. 1aca medicul nu depisteaza stenoza, poate recomanda efectuarea
unei ecocardiografii !ecografie de cord".
In formele usoare, este necesara monitorizarea periodica de catre medicul de familie. In cazurile
severe de stenoza de valva aortica, medicul de familie recomanda consultul unui cardiolog pentru
inceperea tratamentului.
Stenoza valvei aortice la copil

1aca medicul pediatru descopera un suflu cardiac la copil sau adolescent, acel suflu poate fi
datorat unui defect cardiac prezent inca de la nastere, spre exemplu valva aortica bicuspida !care
are doar doua foite in loc de trei". In cele mai multe cazuri, medicul pediatru va recomanda o
ecocardiografie care poate identifica defectul. 4edicul pediatru poate recomanda consultul
medicului pediatru specialist in cardiologie pentru investigatii suplimentare si tratament.

&nvesti!atii

7xamenul fizic si trecerea in revista a istoricului medical sunt pasi importanti in diagnosticarea
stenozei de valva aortica. Prezenta stenozei aortice, dar fara simptome, face ca aceasta afectiune
sa fie descoperita de medic cu ocazia unui examen clinic de rutina sau in urma unei consultatii
pentru alta problema de sanatate. 9uflul cardiac specific stenozei aortice este, de obicei, primul
indiciu care il face pe medic sa suspicioneze existenta stenozei aortice.
4anevre efectuate de medic in timpul examinarii fizice'
$ masurarea tensiunii arteriale. 2ensiunea arteriala scazuta este un semn al scaderii fluxului
sanguin ce strabate orificiul ingustat al valvei aortice.
$ veri"icarea pulsului. Pulsul cardiac cu frecventa redusa, de intensitate scazuta poate indica
ingustarea orificiului valvei aortice.
$ auscultarea inimii si plamanilor pentru a depista zgomote patologice. In timpul auscultatiei
inimii, prezenta suflului sistolic de eectie este un semn important care, cel mai adesea, indica o
boala cardiaca valvulara. 0alurile pulmonare prezente la auscultatia plamanului indica acumularea
lichidului in plaman, acesta fiind cauzat de boala valvulara.
$ e%aminarea membrelor in"erioare. Prezenta edemului !retentie patologica de lichid in
tesuturi" la nivelul membrelor inferioare indica insuficienta cardiaca.
Evaluarea !radului de stenoza
4edicul specialist va evalua severitatea stenozei prin aprecierea urmatoarelor aspecte'
$ deschiderea orificiului valvei aortice !suprafata orificiului valvular"
$ diferenta de presiune !gradient presional transvalvular" intre ventriculul stang si aorta se
datoreaza obstructiei eectiei fluxului sanguin de catre orificiul ingustat al valvei aortice
Evaluarea "unctiei cardiace
In prezenta stenozei severe de valva aortica insotita de simptome, afectand functia cardiaca,
medicul va evalua urmatoarele'
$ dimensiunea ventriculului stang
$ functia ventriculului stang
$ orificiul valvei aortice
Ecocardio!rama !ecografia cardiaca". In stenoza de valva aortica, cu autorul ecocardiogramei
se pune in evidenta miscarea patologica a foitelor valvei aortice ingrosate. 3tunci cand orificiul
valvei aortice este mai mic de * cm patrat este vorba de o stenoza severa.
Electrocardio!rama !7B8 sau 758". 3ceasta evidentiaza hipertrofia ventriculara stanga
!ingrosarea muschiului ventriculului stang" sau tulburari ale ritmului cardiac.
'adio!ra"ia toracica. 3ceasta evidentiaza prezenta calcificarilor valvei aortice, hipertrofia
ventriculara stanga sau acumularea patologica de lichid in cazul asocierii insuficientei cardiace. In
unele cazuri, aorta poate fi dilatata chiar de la orificiul valvei aortice.
Cateterismul si an!io!ra"ia coronariana. 5ateterizarea cardiaca este una dintre cele mai
precise metode care determina severitatea stenozei orificiului valvular.
0ecomandari privind frecventa monitorizarii stenozei aortice'
8radul stenozei 0ecomandarea ecocardiogramei
Asoara Ca fiecare &$5 ani
4edie Ca fiecare % ani
9evera Ca fiecare -$*% luni
Tratament ( !eneralitati
2ratamentul stenozei aortice depinde, de obicei, de prezenta sau nu a simptomelor. 1aca
simptomele sunt prezente, se indica protezarea valvei aortice !interventia chirurgicala de inlocuire
a valvei aortice cu o proteza". In luarea deciziei privind tipul de tratament, anumiti factori au un
rol important'
$ varsta !varstnicii au un risc mai mare decat media pentru complicatii aparute in urma
tratamentului"
$ riscuri asociate cu tratamentul chirurgical
$ prezenta obstructiei arterelor coronare
$ experienta chirurgului specialist
2ratamentul stenozei aortice depinde, de obicei, de prezenta sau nu a simptomelor. 1aca
simptomele sunt prezente, se indica protezarea valvei aortice !interventia chirurgicala de inlocuire
a valvei aortice cu o proteza". In luarea deciziei privind tipul de tratament, anumiti factori au un
rol important'
$ varsta !varstnicii au un risc mai mare decat media pentru complicatii aparute in urma
tratamentului"
$ riscuri asociate cu tratamentul chirurgical
$ prezenta obstructiei arterelor coronare
$ experienta chirurgului specialist
$ dotarea spitalului in realizarea acestor interventii.
In cele mai multe cazuri, daca simptomele sunt prezente, riscul de aparitie a complicatiilor este
mai mare daca stenoza aortica nu este tratata, decat daca se practica interventia chirurgicala.
4aoritate persoanelor !/5$)5%" care au simptome de stenoza aortica si refuza interventia
chirurgicala mor in mai putin de & pana la 5 ani. In comparatie, aproximativ %$5% dintre
persoanele care au proteza de valva aortica, dar nu au insuficienta ventriculului stang vor deceda
in urma interventiei chirurgicale si doar aproximativ *% dintre persoanele cu varsta mai mica de
/. de ani care nu au insuficienta ventriculara stanga mor in urma tratamentului chirurgical.
)alvuloplastia aortica percutanata cu balon este o alternativa a chirurgiei la adolescenti sau
adultii tineri si la acele persoane pentru care tratamentul chirurgical al stenozei aortice are un risc
prea mare. 3cest procedeu implica introducerea unui balon de dimensiuni mici !diametrul maxim
de *)$%& mm" pana la nivelul orificiului ingustat al valvei aortice si umflarea acestuia pentru a
dilata orificiul valvular. In timp ce acest procedeu implica un risc mai scazut decat tratamentul
chirurgical al valvei aortice, de obicei, efectul este de largire temporara a inelului aortic pentru
orice pacient, cu exceptia tinerilor.
Pentru cele mai multe persoane, tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei aortice este singurul
tratament eficient. Pacientul va decide impreuna cu medicul curant momentul interventiei
chirurgicale de inlocuire a valvei aortice, care poate fi la momentul diagnosticarii stenozei aortice
sau poate fi amanata o perioada de timp.
In functie de rezultatul investigatiilor, pacientul poate necesita si un tratament chirurgical
suplimentar in timpul interventiei chirurgicale de inlocuire a valvei aortice, ca de exemplu grefa
pentru b:pass$ul arterelor coronariene.
2ratamentul medicamentos este necesar pentru prevenirea sau tratarea infectiilor cardiace
!endocardita infectioasa" sau complicatiilor aparute in urma insuficientei cardiace. 1aca se
efectueaza tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei aortice cu o valva artificiala este necesar
tratamentul anticoagulant pentru a preveni formarea trombozelor !formarea de cheaguri" vaselor
de sange.
S"aturi utile
9tenoza valvei aortice este o afectiune care poate fi usor trecuta cu vederea. In forma usoara,
pacientul nici nu realizeaza ca are stenoza aortica pentru ca aceasta afectiune este asimptomatica.
3fectiunea poate ramane nedescoperita, daca nu sunt facute analize pentru a depista alta posibila
afectiune cardiaca.
9tenoza aortica poate fi silentioasa !fara simptome" o lunga perioada de timp. 3ceasta faza, poate
dura chiar mai mult de *. ani. In timpul acestei perioade, electrocardiografia este indicata la
fiecare - luni sau la cativa ani, in functie de cat de serioasa este stenoza, pentru a evalua conditia
valvei aortice.
3ntibioticele sunt recomandate inaintea anumitor proceduri, cum ar fi interventiile stomatologice,
pentru a preveni posibilele infectii. 7xistenta unei anomalii valvulare care afecteaza fluxul sanguin
la nivelul inimii, creste sansele ca unele bacterii sau fungi sa se ataseze de tesutul inimii si sa
determine o infectie.
=data aparuta stenoza aortica, nu poate fi impiedicata evolutia sau aparitia simptomelor, inclusiv
durerea toracica !angina", sincopa si dispneea !ena respiratorie".
3tunci cand apar simptomele de stenoza aortica, trebuie luata o decizie impreuna cu medicul
curant cu privire la tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei aortice cu una artificiala. 3cest tip
de tratament este singurul eficient. Dara el, cu siguranta va aparea insuficienta cardiaca, iar
speranta de viata se va reduce considerabil. 9peranta medie de viata pentru pacientii care au
simptome, dar refuza tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei aortice, este de %$& ani. 5u
tratament chirurgical, pacientii pot avea o speranta de viata normala.

Complicatii
Pe masura ce stenoza aortica evolueaza, apar complicatii care pot avea un impact sever asupra
starii de sanatate a pacientului. Insuficienta cardiaca este cea mai frecventa si cea mai serioasa
complicatie ce poate aparea in timp. 3lte complicatii includ'
$ durerea toracica
$ sincopa !lesin"
$ aritmii cardiace !ritm neregulat al inimii"
$ endocartita infectioasa !infectii ale inimii"
4oartea subita apare destul de rar la pacientii fara simptome. 7ste mai frecventa la cei cu stenoza
aortica pe o valva aortica bicuspida congenital !valva aortica are doar doua foite in loc de trei".
Evolutia unui pacient cu stenoza aortica
4odul in care se va simti si cum va fi afectata viata unui pacient de stenoza aortica, va diferi
substantial in functie de prezenta sau nu a simptomelor si de deciziile pe care pacientul le va lua
cu privire la optiunile terapeutice.
Stenoza aortica asimptomatica
1aca simptomele nu sunt prezente, diagnosticarea stenozei de valva aortica va fi surprinzatoare
pentru pacient. 1e fapt, chiar si stenoza aortica severa poate sa nu fie insotita de simptome sau
semne fizice de boala. 5u toate acestea, chiar daca pacientul se simte bine, sunt multe aspecte,
legate de stenoza aortica, pe care pacientul trebuie sa le ia in considerare.
Pacientul trebuie sa fie foarte atent la orice semn de durere toracica !angina", sincopa !lesin" sau
ena respiratorie !dispnee". 4edicul curant trebuie anuntat de indata ce apar aceste semne sau
altele care il ingrioreaza pe pacient. 3ceste simptome apar mai frecvent in timpul exercitiilor fizice
sau in timpul altor activitati obositoare, decat in timpul repausului. Pentru a evita aceste neplaceri,
pacientul poate discuta cu medicul specialist ce tip de exercitii fizice sau alt tip de activitati sunt
sigure pentru el. In mod obisnuit, nu este posibil sa se anticipeze momentul in care vor aparea
simptomele.
1e asemenea, electrocardiograma !7B8" ar trebui facuta de rutina pentru stenoza aortica severa
la fiecare - luni pana la un an si pentru stenoza moderata la fiecare % pana la 5 ani. 2ratamentul
antibiotic este necesar pentru a preveni infectia inimii !endocardita" datorat bacteriilor sau
fungilor, infectia putand afecta atat valva aortica stenozata cat si valva aortica artificiala.
3ntibioticele sunt indicate si inainte de anumite interventii medicale sau stomatologice.
In cazul in care pacientul are stenoza aortica severa, el trebuie sa evite orice activitate fizica
obositoare. 0ar, moartea subita poate aparea daca in timpul activitatilor fizice obositoare, la
muschiul cardiac, nu aunge destul sange oxigenat. 7xista dovezi care sugereaza faptul ca
pacientii cu stenoza aortica au un risc mai mare de moarte chiar daca nu au simptome.
5onditiile ce cresc riscul de moarte subita la pacientii cu stenoza aortica includ'
$ hipotensiunea arteriala
$ insuficienta sistolica a ventriculului stang $ Eentriculul stang este camera inimii care pompeaza
sange oxigenat in tot organismul. Dunctia sistolica a ventriculului stang reprezinta capacitatea
acestuia de a se contracta astfel incat sangele oxigenat din ventriculul stang sa aunga in tot
organismul. 1isfunctia sistolica inseamna ca ventriculul nu se contracta adecvat, ceea ce
determina o serie de probleme printre care si oxigenarea deficitara a organelor si tesuturilor.
$ hipertrofia ventriculara stanga $ ingrosarea muschiului ventriculului stang
$ stenoza aortica severa $ =rificiul valvei aortice este ingustat foarte mult.
Stenoza aortica simptomatica
1upa aparitia simptomelor de stenoza se va decide necesitatea inlocuiri valvei. 1eoarece este
singurul tratament eficient pe termen lung, inlocuirea chirurghicala a valvei se recomanda numai
daca sunt si alte anomalii ale starii de sanatate.
1aca nu se intervine chirurgical, se poate instala rapid insuficienta cardiaca severa, ce duce la
scurtarea vietii. 7ste necesara schimbarea stilului de viata cu scopul de a reduce numarul si
severitatea complicatiilor. 3ceasta schimbare a stilului de viata este focalizata pe protectia inimii si
include'
$ dieta cu reducerea sari si urmarirea consumului de lichide
$ administrarea medicamentelor specifice insuficientei cardiace
$ efectuarea cu regularitate de exercitii aerobice usoare, cum ar fi mersul pe os. 4edicul va indica
ce exercitii fizice pot fi efectuate.
$ renuntarea la fumat
$ evitarea activitatilor care supun inima unui efort suplimentar, precum calatoriile sau sexul.
1aca se opteaza pentru interventia chirurgicala trebuie stiut ca perioada de recuperare este lunga.
In medie, cei care au avut valva inlocuita si$au reluat activitatea dupa &$- saptamani. In unele
cazuri, recuperarea necesita cateva luni.
1upa interventia chirurgicala, va trebui continuat tratamentul medicamentos pentru prevenirea
endocarditei infectioase atunci cand se fac interventii stomatologice sau alte proceduri medicale.
In acelasi timp, este necesar tratamentul anticoagulant, pentru a preveni coagularea sangelui, in
functie de tipul de valva implantata. In cazul valvei artificiale, tratamentul anticoagulant se va
administra pe toata perioada pastrarii valvei.
Pro!nosticul privind supravietuirea la pacientii cu stenoza aortica
Persoanele care au simptomatologia de stenoza de valva aortica, la care nu s$a efectuat corectia
chirurgicala, au speranta de viata, in medie, de %$& ani. 1in aceasta ratiune trebuie luat in
considerare sfarsitul vietii.
1aca nu s$a optat pentru interventia chirurgicala, medicul va prescrie medicatia pentru
imbunatatirea confortului vietii. In conditii de deteriorare a sanatatii, pacientul nu este capabil sa
decida asupra ingriirilor medicale. Persoana cu asemenea afectiune trebuie din timp sa solicite in
scris ce tipuri de ingriirii medicale doreste sa primeasca in cazul in care nu mai este capabil sa
decida.
Tratament medicamentos
9unt necesare medicamente care sa previna si sa trateze complicatiile stenozei de valva aortica.
1aca a fost inlocuita valva aortica chirurgical cu o valva mecanica, este nevoie de tratament
anticoagulant !cum ar fi ,eparina sau Farfarina" pentru tot restul vietii cu scopul prevenirii
formarii de cheaguri de sange in urul valvei. Anii medici recomanda administrarea de doze mici
de 3spirina, concomitent cu Farfarina. 1aca valva mecanica a fost inlocuita cu o valva provenita
de la porc, de la inceput se va administra numai 3spirina pe o perioada de & luni de la operatie.
4edicii specialisti prescriu adesea antibiotice pentru a preveni endocardita infectioasa, cauza de
distrugere a valvei artificiale. 4ulti medici recomanda tratament cu antibiotice inaintea oricarui act
medical sau procedura stomatologic.
1aca apare endocardita infectioasa, medicul va prescrie tratament cu antibiotice in doze mari, pe
o perioada mai lunga de timp, daca nu s$a efectuat tratament pentru prevenirea infectiei.
1aca stenoza aortica determina puls aritmii, este necesara administrarea de medicamente pentru
regularizarea ritmului cardiac inainte de interventia chirurgicala.
3tunci cand apare insuficienta cardiaca, trebuie sa se administreze cu precautie medicamente
precum diuretice, 1igitala sau betablocante pentru a imbunatati efectiv functia inimii de pompare
a sangelui. Insa, aceste medicamente pot cateodata sa accentueze simptomele la cei cu disfunctie
a ventriculului stang.
Tratament chirur!ical
4edicul specialist recomanda inlocuirea chirurgicala a valvei aortice daca sunt simptome si nu
sunt prezente alte conditii care cresc riscul interventiei chirurgicale. 9imptome, precum durerea
toracica !angina", sincopa !lesin", ena respiratorie !dispnee" indica o ingustare severa a valvei
aotice, care fara inlocuire va scurta speranta de viata. In unele cazuri poate surveni moartea
subita.
In maoritatea cazurilor, inlocuirea chirurgicala a valvei este o interventie sigura cu un mare
procenta de succes si o rata mica de complicatii.
&nlocuirea valvei aortice
7ste o operatie pe cord deschis care consta in indepartarea valvei alterate si amplasarea unei
valve artificiale !mecanica sau de porcine".
9unt disponibile o mare varietate de proteze valvulare. Anele sunt fabricate din substante
artificiale. 3ltele sunt recoltate de la animale, cel mai adesea de la porc. In cazuri rare, sunt
folosite alte valve de la inima !de obicei valva pulmonara care este situata intre ventriculul drept si
artera pulmonara care merge la plamani". 3tunci o valva artificiala inlocuieste valva pulmonara.
3cest tip de valva se foloseste la tinerii sub %5 de ani, care au cel mai mare beneficiu in urma
aceastei interventii chirurgicale dificile, valva pulmonara fiind mult mai durabila, creste odata cu
persoana si are cel mai scazut risc de infectie.
Inlocuirea chirurgicala a valvei are mare risc la persoanele cu insuficienta a ventriculului stang
sau care au avut infarct miocardic.
7xpertii medicali dezbat la ora actuala daca inlocuirea chirurgicala a valvei aortice stenozate ar
trebui efectuata cand stenoza aortica nu are inca simptome. 1esi aceasta abordare nu este
sustinuta, unii medici specialisti cred ca inlocuirea chirurgicala trebui efectuata cat mai curand
posibil dupa identificarea stenozei aortice severe, scazand astfel riscul mortii subite. 3lti medici nu
considera necesara interventia pana nu se dezvolta simptomatologia. 3cesti medici cred ca riscul
mortii subite este mai mic decat cel al interventiei chirurgicale. 1aca interventia chirurgicala este
amanata, trebuiesc efectuate examene medicale periodice !inclusiv electrocardiograma", fiind
necesara monitorizarea modificarilor de structura ale valvei si a functiei inimii pentru a putea
stabili cand este nevoie de interventia chirurgicala.
In maoritatea cazurilor cand exista simptomatologie riscul neinlocuirii valvei este mai mare decat
cel al inlocuirii. In /5% din cazurile cu simptome de stenoza aortica severa, moartea survine in &
ani daca nu se efectueaza inlocuirea chirurgicala a valvei. In comparatie, %$5% din cei la care s$a
inlocuit chirurgical valva si nu au insuficienta ventriculara stanga, mor ca rezultat la interventiei.
3proximativ *% din persoanele sub /. de ani si fara insuficienta ventriculara stanga mor ca
rezultat al interventiei.
0iscul chirurgical este mai mare decat media la persoanele care au stenoza aortica severa,
insuficienta ventriculara stanga, scaderea fractiei de eectie. =ricum, in urma unui studiu, s$a
auns la concluzia ca inclusiv persoanele cu risc crescut au beneficii in urma inlocuirii valvei
aortice. 0iscul chirurgical poate fi prea mare la persoanele care au avut anterior infarct.
Alte interventii chirur!icale
Ealvuloplastia percutanata cu balon poate fi o optiune la persoanele care au stenoza de valva
aortica. 1esi valva inimii nu este inlocuita, orificiul aortic este largit prin acest procedeu.
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS M
TRAUMATISMELE TORACELUI
G$a)itatea t$aumatisme#($ t($a%e#ui este i#ust$ata e ,a!tu# %a a!$(a!e =umatate in !(#it$aumatisme#e
%u s,a$sit #eta# inte$esea&a si t($a%e#e ia$ un s,e$t in a%este e%ese se at($ea&a #e&iuni#($ t($a%e#ui+
Cea mai u&ua#a %#asi,i%a$e im!a$te t$aumatisme#e t($a%e#ui in /
0 %(ntu&ii, a)an $e!t %au&e in s!e%ia# a%%iente#e e %i$%u#atie si a%%iente#e e mun%a
0 !#a'i, !$in a$me a#"e sau a$me e ,(%, %u ( ,$e%)enta !$('$esi) %$es%ana atat in tim! e $a&"(i %at si
in )iata %(tiiana
Din !un%t e )ee$e %*i$u$'i%a# t($a%e#e !(ate ,i %(nsie$at %a a)an !at$u %(m!a$timente %a$e !(t ,i
inte$esate in %a$u# t$aumatisme#($/
1+ Pe$ete#e t($a%i%
0 ,$a%tu$i#e %(sta#e
0 ,$a%tu$i#e ste$nu#ui
0 )(#etu# t($a%i%
1+ S!atiu# !#eu$a#
0 !neum(t($a%e#e sim!#u
0 !neum(t($a%e#e es%*is
0 !neum(t($a%e#e su,(%ant
0 *em(t($a%e#e
4+ Pa$en%*imu# !u#m(na$
0 %(ntu&ii#e !u#m(na$e
0 i#a%e$a$i#e !u#m(na$e
6+ Meiastinu#
A+ Ae$(0i'esti)
0 #e&iuni#e t$a*e(0"$(nsi%e
0 #e&iuni#e es(,a'u#ui
;+ Vas%u#a$
0 #e&iuni#e a($tei
P$imu# a=ut($ in t$aumatisme#e t($a%e#ui
Se a%($a #a #(%u# a%%ientu#ui si )a %(nsta in asi'u$a$ea RA;CS / A -Ai$?a>. 03 asi'u$a$ea #i"e$tatii
%ai#($ $es!i$at($ii
; -;$eat*in'. 03 asi'u$a$ea #i"e$tatii mis%a$i#($ $es!i$at($ii
C -Ci$%u#ati(n. 03 asi'u$a$ea sta"i#itatii %i$%u#at($ii
Examenu# ("ie%ti) a# t$aumati&atu#ui t($a%i%
La ins!e%tie se )($ %(nsemna as!e%tu# mis%a$i#($ $es!i$at($ii, e,i%ienta #($, mis%a$i#e an($ma#e a#e
!e$ete#ui t($a%i%+ De0asemeni se )($ %(nsemna !$e&enta %(ntu&ii#($ sau a !#a'i#($+ A%estea nu )($ ,i
ex!#($ate %i a%a este !(si"i#, )($ ,i ma$%ate %u mate$ia#e -%#i!u$i. $ai((!a%e !ent$u a ,a%i#ita
examenu# $ai(#('i% u#te$i($+
La aus%u#tatie se )($ %(nsemna %a#itatea si simet$ia sunete#($ $es!i$at($ii si !$e&enta e)entua#e#($ $a#u$i
su!$aaau'ate+
La !a#!a$e se )($ %(nsemna &(ne#e u$e$(ase -,$a%tu$i., !$e&enta %$e!itatii#($ (s(ase sau ae$iene+
La !e$%utie se )($ e!ista &(ne#e *i!e$s(n($e -!neum(t($a%e. sau mate
-*em(t($a%e.
F$a%tu$i#e %(sta#e
0 sunt %e#e mai ("isnuite #e&iuni !$(use in %u$su# %(ntu&ii#($ t($a%i%e
0 se !$(u% ,ie i$e%t 0 #a #(%u# im!a%tu#ui, ,ie ini$e%t 0 !$in %(m!$esiunea ante$( !(ste$i(a$a a
t($a%e#ui
L(%u# ,$a%tu$ii !(ate ,u$ni&a ini%atii !$eti(ase es!$e '$a)itatea t$aumatismu#ui /
0 ,$a%tu$a %(astei I0a semni,i%a un t$aumatism !ute$ni% %u !(si"i#e #e&iuni int$at($a%i%e -a($ta.
0 ,$a%tu$a u#time#($ %(aste -A012011. se !(ate as(%ia -125. %u #e&iuni int$aa"(mina#e 0 s!#ina in stan'a
si ,i%atu# in $ea!ta
Dia'n(sti%u# se sta"i#este mai a#es !e %$ite$ii %#ini%e/ ana#i&a %i$%umstante#($ t$aumatismu#ui, semne e
%(ntu&ie #a #(%u# im!a%tu#ui -es%($iatii, *emat(m., u$e$e #a #(%u# ,$a%tu$ii, %$e!itatii (s(ase, #imita$ea
mis%a$i#($ $es!i$at($ii, iminua$ea &'(m(te#($ $es!i$at($ii e !a$tea a,e%tata+
Examenu# $ai(#('i% 0 se exe%uta e $utina !a%ienti#($ %u t$aumatisme t($a%i%e, a$ in %a&u# ,$a%tu$i#($
%(sta#e $e&u#tate#e sunt !utin %(n%#uente+
Ris%u# ,$a%tu$i#($ %(sta#e !(ate ,i im!($tant mai a#es #a !a%ientii )a$stni%i sau #a %ei %u a,e%tiuni
$es!i$at($ii %$(ni%e 03 em,i&em !u#m(na$, "$(nsie%ta&ii, ;POC 0 in %au&a u$e$ii !a%ientu# isi #imitea&a
mis%a$i#e $es!i$at($ii si e)ita sa tuseas%a %eea %e !(ate u%e #a a!a$itia ate#e%ta&ii#($ si !neum(niei+
T$atament
C(nsta in asi'u$a$ea ana#'e&iei 0 ame#i($ea&a imeiat si e)ient ,un%tia $es!i$at($ie+ Ca met(e se
,(#(ses% /
0 "#(%a=u# ne$)i#($ inte$%(sta#i
0 ana#'e&ia !e$iu$a#a %(ntinua
0 ana#'e&ia int$a)en(asa %(ntinua
M(nit($i&a$ea $es!i$at($ie )a ,i ne%esa$a mai a#es #a !a%ientii )a$stni%i, !ana #a ex%#ue$ea unei
%(m!#i%atii !u#m(na$(0%a$ia%e in e)(#utie+
F$a%tu$i#e ste$nu#ui
Se !$(u% in %u$su# t$aumatisme#($ t($a%i%e %u im!a%t ante$i($ 0 !$(t(ti!u# este ,$a%tu$a ste$nu#ui
!$(usa e )(#anu# aut(m("i#u#ui in %a&u# a%%iente#($ e %i$%u#atie+ F$a%tu$a este e0("i%ei
t$ans)e$sa#a a$ !(ate ,i si #(n'ituina#a 0 in a%este %a&u$i se as(%ia&a %u un )(#et ste$n(0%(sta#+
Dia'n(sti%u# se sta"i#este !$in examen %#ini% 0 !a#!a$e, si $ai('$a,ia #ate$a#a a t($a%e#ui+
Ris%u$i#e ,$a%tu$i#($ ste$na#e %u in,una$e !(t ,i im!($tante 03 e#e !(t %au&a #e&iuni %a$ia%e se%una$e
sau numai %(m!$esiunea %($u#ui+
T$atament 0 %a si !ent$u ,$a%tu$i#e %(sta#e, t$atamentu# )i&ea&a $ea#i&a$ea ana#'e&iei si (!timi&a$ea
$es!i$atiei+ In ,$a%tu$i#e %u in,una$e si %(m!$esiune %a$ia%a !(ate int$a in is%utie $eu%e$ea si ,ixa$ea
%*i$u$'i%a#a a ste$nu#ui+
V(#etu# t($a%i%
A!a$e in 125 in t$aumatisme#e t($a%i%e si se $ea#i&ea&a !$in ,$a%tu$a a (ua sau mai mu#te %(aste
%(nse%uti)e in %e# !utin (ua !un%te 0 se $ea#i&ea&a un se'ment e !e$ete t($a%i% m("i#+ F$a%tu$i#e !(t
inte$esa si ste$nu# $e&u#tan un )(#et ste$n(0%(sta# -Fi'+1+.+
V(#etu# t($a%i% !$(u%e u$mat(a$e#e m(i,i%a$i a#e me%ani%ii $es!i$at($ii /
1+ Res!i$atia !a$a(xa#a 03 in ins!i$atie )(#etu# se e!#asea&a in sens in)e$s -s!$e inte$i($. $estu#ui
!e$ete#ui t($a%i% e !a$tea a,e%tata, u%an #a %(#a"a$ea !#amanu#ui+
1+ Ae$ !enu#a$ 03 in ins!i$atie )(#etu# u%e #a %(#a"a$ea !#amanu#ui e !a$tea a,e%tata ia$ ( !a$te in
ae$u# a%estui !#aman )a t$e%e in !#amanu# e !a$tea sanat(asa s%a&an %a#itatea )enti#atiei -mai !utin
(xi'en, mai mu#t "i(xi e %a$"(n.+
4+ ;a#ans meiastina# 03 in ins!i$atie meiastinu# este e!#asat s!$e !a$tea a,e%tata in %au&a %(#a"a$ii
!#amanu#ui u%an #a an'u#a$ea sau t($siunea ma$i#($ )ase+ Re&u#tanta a%est($ t$ei m(i,i%a$i )a ,i
insu,i%ienta $es!i$at($ie a%uta 03 %au&a ("isnuita e e%es #a a%esti !a%ienti+
C#asi% se %(nsie$a %a !$imu# 'est te$a!euti% #a a%esti !a%ienti )a ,i im("i#i&a$ea )(#etu#ui !$in ($i%e
mi=#(a%e is!(ni"i#e 03 !ansamente $i'ie, sa%u#eti %u nisi!, ,ixat(a$e me%ani%e sau %*ia$ ,ixa$e
%*i$u$'i%a#a 03 stuii !e '$u!u$i ma$i e !a%ienti a a$atat %a a%est t$atament %(nu%ea #a ( m($ta#itate e
420625+
C(nsie$anu0se $e!t %au&e a#e insu,i%ientei $es!i$at($ii a%ute #e&iuni#e !a$en%*imu#ui !u#m(na$
%au&ate e t$aumatism, *i!()enti#atia si ate#e%ta&ia %(nse%uti)a, s%*ima"a$ea !$(t(%(#u#ui te$a!euti%e
!e ana#'e&ie si )enti#atie asistata a %(nus #a ( s%ae$e im!$esi(nanta a m($ta#itaatii !ana #a 1 03 1A5+
T$atament
In %a&u# unui !a%ient %u )(#et t($a%i% m("i#, t$atamentu# imeiat )a %(nsta in /
1+ asi'u$a$ea #i"e$tatii %ai#($ $es!i$at($ii
1+ e)a%ua$ea !neum(0 sau *em(t($a%e#ui existent
4+ asi'u$a$ea ana#'e&iei (!time -!e %a#e e!iu$a#a.
6+ a. ,a$a insu,i%ienta $es!i$at($ie a%uta 0 ,ixa$ea )(#etu#ui ". %u insu,i%ienta $es!i$at($ie a%uta 0
intu"atie si )enti#atie me%ani%a
Pneum(t($a%e#e sim!#u
Semni,i%a !$e&enta ae$u#ui in s!atiu# !#eu$a#+ A%est ,en(men !(ate sa a!a$a
in i)e$se %i$%umstante /
0 e,$a%tii a#)e(#a$e !e$i,e$i%e
0 #e&iuni a#e !a$en%*imu#ui !u#m(na$ in %u$su# ,$a%tu$i#($ %(sta#e
0 iat$('en -%atete$i&a$ea )enei su"%#a)i%u#a$e. Dia'n(sti%
Se sta"i#este !e "a&a u$mat(a$e#($ semne %#ini%e/
0 $eu%e$ea am!#ituinii mis%a$i#($ $es!i$at($ii
0 est(m!a$ea sunete#($ $es!i$at($ii
0 *i!e$s(n($itate #a !e$%utie
0 si se %(n,i$ma !$in examenu# $ai(#('i% %a$e e)ientia&a *i!e$t$ans!a$enta si %(#a"a$ea !#amanu#ui -F
T$atament
0 !a%ientii %u !neum(t($a%e mi%, asim!t(mati%, %a$e nu u$mea&a sa ,ie )enti#ati me%ani% )($ ,i tinuti
su" ("se$)atie %#ini%a
0 !neum(t($a%e#e sim!t(mati% )a ,i e)a%uat !$in $ena= !#eu$a# as!i$ati) !ent$u $eex!ansi(na$ea
!#amanu#ui+ Met(a (!tima este !$in t($a%(st(mie %u un tu" '$(s
-4604PF. %a$e sa !e$mita si as!i$a$ea san'e#ui %(a'u#at in !#eu$a+
0 !a%ientii %u em,i&em su"%utanat %a$e u$me&a sa ,ie )enti#ati me%ani% )($ ,i !$(te=ati !$in t($a%(st(mie
as!i$ati)a !ent$u a se e)ita un !neum(t($a%e su,(%ant+
Pneum(t($a%e#e es%*is
A!a$e in %a&u# unei !#a'i im!($tante a !e$ete#ui t($a%i% %a$e %$eea&a ( %(muni%a$e #a$'a int$e s!atiu#
!#eu$a# si ae$u# atm(s,e$i%+ A%est #u%$u a$e $e!t %(nse%inta /
0 e'a#i&a$ea !$esiunii int$a si ext$at($a%i%e
0 %(#a!s !u#m(na$ t(ta#
0 insu,i%ienta $es!i$at($ie a%uta '$a)a
Dia'n(sti%
Este sim!#u 0 !$in ins!e%tie se %(nstata !$e&enta !#a'ii t($a%i%e, ia$ int$a$ea si iesi$ea ae$u#ui !$in !#a'a
in tim!u# mis%a$i#($ $es!i$at($ii !$(u%e un sunet %a$a%te$isti% numit t$aumat(!nee+
T$atament
T$e"uie instituit imeiat, !neum(t($a%e#e es%*is ,iin ( ma$e u$'enta /
0 ("tu$a$ea !#a'ii -!ansamente im!e$mea"i#e, ,i$e e sutu$a.
0 $ena=u# !#eu$a# as!i$ati) %u $eex!ansi(na$ea !#amanu#ui
0 $e!a$a$ea %*i$u$'i%a#a a e,e%tu#ui !a$ieta#
Pneum(t($a%e#e su,(%ant
A!a$e #a %a&u$i#e #a %a$e !$esiunea ae$u#ui a%umu#at in s!atiu# !#eu$a# e!aseste !$esiunea atm(s,e$i%a
03 exem!#u# ti!i% este %(nstituit e !a%ientii )enti#ati me%ani% %u !$esiune !(&iti)a+ Mai $a$ !(ate sa
a!a$a #a !a%ientii %u )enti#atie s!(ntana 03 atun%i %an se !$(u%e #e&iunea ("#i%a a unei "$(nsii !(ate sa
a!a$a !neum(t($a%e#e R%u su!a!aS 03 ae$u# int$a in !#eu$a in ins!i$atie a$ nu mai !(ate iesi in ex!i$atie
%$es%an semni,i%ati) !$esiunea int$a!#eu$a#a+
C(#a!su# !u#m(na$ "$uta# im!in'e meiastinu# s!$e *emit($a%e#e sanat(s u%an #a e&e%*i#i"$e ma=($e
/
0 an'u#a$ea si t($siunea ma$i#($ )ase
0 s%ae$ea int(a$%e$ii )en(ase s!$e inima
0 %(m!$ima$ea !#amanu#ui sanat(s $e&u#tanta ,iin ( insu,i%ienta $es!i$at($ie a%uta se)e$a %a$e se
mani,esta %#ini% !$in
0 is!nee, ta*i!nee, %ian(&a, e)iatia t$a*eei s!$e !a$tea sanat(asa, tu$'es%enta =u'u#a$e#($
0 a"senta sunete#($ $es!i$at($ii, *i!e$s(n($itate
0 *i!(tensiune, ta*i%a$ie
Pneum(t($a%e#e su,(%ant $e!$e&inta ( u$'enta ma=($a 0 $a$e($i exista tim!u# si %(nitii#e e,e%tua$ii un($
ex!#($a$i !a$a%#ini%e+ Atun%i %an este !(si"i#a, $ai('$a,ia t($a%i%a e)ientia&a /
0 %(#a!su# !u#m(na$
0 e!#asa$ea meiastinu#ui s!$e !a$tea sanat(asa
0 %("($a$ea *emiaia,$a'mu#ui in !a$tea a,e%tata
0 #a$'i$ea s!atii#($ inte$%(sta#e
T$atament
Este ne%esa$a e%(m!$esiunea !#eu$a#a e u$'enta+ Se !un%ti(nea&a s!atiu# !#eu$a# %u un a% su,i%ient e
'$(s -1601PG. in s!atiu# inte$%(sta# V0VI !e #inia axi#a$a 0 ae$u# iese %u !$esiune in s!atiu# !#eu$a# ia$
situatia $es!i$at($ie si *em(inami%a a !a%ientu#ui se ame#i($ea&a )i&i"i#+ U#te$i($ se int$(u%e un tu"
e t($a%(st(mie as!i$ati)a %a$e )a $e&(#)a !$("#ema+
Hem(t($a%e#e
Semni,i%a a%umu#a$ea e san'e in s!atiu# !#eu$a# 0 !(ate ,i as(%iat !neum(t($a%e#ui $e&u#tan un *em(0
!neum(t($a%e+ Este un ,en(men ,$e%)ent %a$e a!a$e #a !este B25 in t$aumatisme#e t($a%i%e '$a)e+
Cantitatea e san'e !(ate ,i )a$iata 0 e #a ( sa'e$a$e minima int$0( #e&iune !e$i,e$i%a !u#(m(na$a
!ana #a *em($a'ie masi)a in #e&iuni a#e a$te$e#($ sau )ene#($ !u#m(na$e+ Pa%ientu# se !(ate !$e&enta
%u un ta"#(u %#ini% #a ,e# e )a$iat 0 e #a asim!t(mati% #a sta$e e s(% *em($a'i%+
O"ie%ti) !a%ientu# este is!nei%, %u #imita$ea mis%a$i#($ $es!i$at($ii, sunete#e $es!i$at($ii sunt iminuate
ia$ #a !e$%utie se e%e#a&a matitate+
Rai(#('i% se e)ientia&a ( (!a%itate m("i#a, mai mu#t sau mai !utin extinsa
in ,un%tie e %antitatea e san'e a%umu#at in !#eu$a -Fi'+4+.+
T$atament
Se int$(u%e tu"u# e t($a%(st(mie !e %a$e se )($ e)a%ua %*ia'u$i#e e san'e si se $eex!ansi(nea&a
!#amanu#+ In a%est ,e# se ("tine e0("i%ei si *em(sta&a+
Da%a san'e$a$ea e!aseste 122201B22 m# -sau 122 m#I($a in 6 ($e sau 122 m#I($a tim! e < ($e.
ini%atia este e t($a%(t(mie si *em(sta&a :#a )ee$e:+
C(ntu&ii#e !u#m(na$e
A!a$ in ma$ea ma=($itate a t$aumatisme#($ t($a%i%e in%*ise -M25. ,iin as(%iate ,$a%tu$i#($ %(sta#e, a#e
ste$nu#ui, )(#ete#($ t($a%i%e+ C(m!#ex #e&i(na# %u!$ine /
0 *em($a'ie intestitia#a #a ni)e#u# !#amanu#ui
0 %(#a!s a#)e(#a$
0 ext$a)a&a$e e san'e #a ni)e#u# a#)e(#e#($
0 a#te$a$ea $a!($tu#ui )enti#atie I !e$,u&ie
T(ate a%este m(i,i%a$i au %a si $e&u#tat *i!(xemia ia$ in 106 ($e se !$(u%e ( insu,i%ienta $es!i$at($ie
'$a)a+
Examenu# %#ini% 0 e)ientia&a #e&iuni#e !e$ete#ui t($a%i%+ Pa%ientu# nu !(ate $as!une s(#i%ita$ii e a0si
am!#i,i%a mis%a$i#e $es!i$at($ii+
Rai(#('i% 0 in,i#t$ate !u#m(na$e im!$e%is e#imitate %a$e a!a$ in !$ime#e ($e e #a t$aumatism+
T$atament
Este ini%ata intu"atia si )enti#atia me%ani%a %u !$esiune !(&iti)a m(e$ata #a !a%ientii #a %a$e /
0 !$esiunea !a$tia#a a (xi'enu#ui este su" P2 mm H' #a ( %(n%ent$atie e (xi'en e B25 in ae$u#
ins!i$at($
0 ,$e%)enta $es!i$at($ie V 16Iminut
0 %a!a%itatea )ita#a maxima W 12 m#IO' %($!
C($e%ta$ea e,i%itu#ui )(#emi%, asi'u$a$ea !e$,($mantei %a$ia%e (!time
-su!($t in(t$(!. au %a s%(! asi'u$a$ea unei (xi'ena$i !e$i,e$i%e (!time #a ( %(n%ent$atie a (xi'enu#ui si
( !$esiune ins!i$at($ie %at mai s%a&ute+
Pa%ienti#($ %a$e nu ne%esita )enti#atie me%ani%a #i se )a asi'u$a ana#'e&ia, !$(te%tia %u anti"i(ti%e si
m(nit($i&a$ea atenta a !a$amet$i#($ %a$i(0$es!i$at($i+
C(ntu&ii#e !u#m(na$e in%e! sa se )ine%e u!a M1 e ($e si in ,un%tie e imensiuni si se)e$itate
!$(%esu# !(ate u$a %ate)a sa!tamani+
Di#a%e$a$ea !u#m(na$a
A!a$e e $e'u#a in %a&u# !#a'i#($ t($a%i%e !enet$ante a$ si u!a %(ntu&ii !ute$ni%e sau at($ita
,$a%tu$i#($ %(sta#e+
C#ini% 0 a%e#easi a%u&e %a si in %a&u# %(ntu&ii#($ !u#m(na$e Q *em(!ti&ie
Rai(#('i% 0 a%e#easi as!e%te %a si #a %(ntu&ii#e !u#m(na$e Q *em(t($a%e sau *em(0!neum(t($a%e+
T$atament 0 in %a&u# !a%ienti#($ %u #e&iuni mi%i, ,a$a insu,i%ienta $es!i$at($ie a%uta t($a%(st(mia
as!i$ati)a si $eex!ansi(na$ea !#amanu#ui sunt su,i%iente+
Da%a !neum(t($a%e#e sau *em(!ti&ii#e sunt im!($tante !(ate ,i ne%esa$a "$(n*(s%(!ia si int$(u%e$ea
unui a# (i#ea $ena= !#eu$a#+
Pa%ientii #a %a$e este ne%esa$a )enti#atia me%ani%a !(t e&)(#ta ,istu#e "$(n*(0!#eu$a#e, une($i este
ne%esa$a )enti#atia ine!enenta a %e#($ (i !#amani+
T$aumatisme#e meiastina#e
Le&iuni#e t$a*e(0"$(nsi%e
Se !$(u% mai a#es in a%%iente#e e aut(m("i# %au&ate e )ite&a ,(a$te ma$e, sau in %a&u#
t$aumatisme#($ !$in st$i)i$e+
In %a&u# !#a'i#($ t($a%i%e #e&iuni#e a!a$ mai a#es in $e'iunea %e$)i%a#a+ Ma=($itatea !a%ienti#($
e%eea&a #a #(%u# a%%ientu#ui+ Cei %a$e a=un' #a s!ita# !$e&inta is!nee, tuse, *em(!ti&ie, $es!i$atie
st$i($(asa, em,i&em su"%utanat+
Rai(#('i% 0 !neum(t($a%e, !neum(meiastin, ae$ in tesutu# %e#u#a$ su"%utanat+
T$atament
Da%a #e&iunea inte$esea&a mai !utin e 1I4 in %i$%um,e$inta t$a*eei sau "$(nsiei este su,i%ienta
t($a%(st(mia as!i$ati)a si $eex!ansi(na$ea !#amanu#ui+
Da%a #e&iunea este mai im!($tanta este ne%esa$a e0("i%ei inte$)entia %*i$u$'i%a#a $e!a$at($ie !ent$u a
asi'u$a $eex!ansi(na$ea !#amanu#ui si a !$e)eni sten(&a "$(nsi%a+
Le&iuni#e a($tei
Kumatate in !a%ienti m($ #a #(%u# a%%ientu#ui+ Dint$e su!$a)ietuit($i A25 e%eea&a in u$mat(a$e#e
sa!tamani !$in %(m!#i%atii a#e t$aumatismu#ui t($a%i%+ G$a)itatea ext$ema a a%est($ #e&iuni $e&ia in
a!a$itia #($ in %(ntextu# un($ !(#it$aumatisme %u #e&iuni as(%iate #a ni)e#u# %$aniu#ui, a"(menu#ui,
ext$emitati#($+
Le&iuni#e !($tiunii as%enente si %$(sei sunt e $e'u#a m($ta#e+ Le&iuni#e !($tiunii es%enente !(t
u%e #a ,($ma$ea unui !seu(ane)$ism+ Pa%ientii !$e&inta u$e$i t($a%i%e intense, ,$a%tu$i ste$n(0%(sta#e
sau %#a)i%u#a$e, asimet$ia !u#su#ui int$e mem"$e#e su!e$i(a$e si in,e$i(a$e+
Dia'n(sti%u# %#ini% se %(n,i$ma !$in an'i('$a,ie sau e%(0%a$i('$a,ie t$anses(,a'iana+
Inte$)entia %*i$u$'i%a#a se exe%uta in $e'im e ext$ema u$'enta 0 #e&iuni#e se sutu$ea&a i$e%t sau !$in
inte$!(&itii e '$e,e )as%u#a$e+
Le&iuni#e es(,a'u#ui
A!a$ e $e'u#a in %(ntextu# un($ #e&iuni as(%iate int$at($a%i%e %eea %e #e %(n,e$a ( '$a)itate e(se"ita+
Pa%ientu# a%u&a u$e$e t($a%i%a si is,a'ie+ La examenu# %#ini% se !e$%e! &'(m(te *i$(0ae$i%e #a
ni)e#u# meiastinu#ui, u#te$i($ a!a$e em,i&em su"%utanat, ,e"$a, sta$e e s(%+
Rai(#('i% 0 se e)ientia&a !neum(meiastin, !neum(t($a%e, !#eu$e&ie stan'a+ Rai('$a,ia %u
su"stanta e %(nt$ast *i$(s(#u"i#a !une in e)ienta #e&iunea es(,a'iana+ En(s%(!ia es(,a'iana este
%(nt$aini%ata+
T$atament 0 %*i$u$'i%a# e u$'enta !ent$u $e!a$a$ea #e&iunii es(,a'iene+ Du!a %ate)a ($e e e)(#utie a
meiastinitei t$atamentu# %*i$u$'i%a# )a ,i se$iat/
1 0 es(,a'(st(mie %e$)i%a#a, #i'atu$a =(n%tiunii es(0'ast$i%e, 'ast$(st(mie e a#imentatie, $ena=
meiastina# #a$'
1 0 $e%(nst$u%tia es(,a'iana u!a )ine%a$ea meiastinitei
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS <
ANEVRISMELE ARTERIALE
Definitie: ane)$ismu# a$te$ia# este ( i#ata$e !a$tia#a a !e$ete#ui a$te$ia#+
Etiopatogenie: ate$(s%#e$(&a este %au&a %ea mai ,$e%)enta a ane)$isme#($ a($ti%e si a#e mem"$u#ui
!e#)ian, t$aumatismu# este %au&a %ea mai ,$e%)enta #a ni)e#u# mem"$u#ui t($a%i% si si,i#isu# -%a$e se
inta#neste in %e in %e mai $a$. a$e a,initate, in s!e%ia#, !ent$u a($ta t($a%i%a+ Ca #(%a#i&a$e, a($ta este
seiu# %e# mai ,$e%)ent+ Dint$e ane)$isme#e a$te$e#($ !e$i,e$i%e, %e#e mai es inta#nite sunt a%e#ea a#e
a$te$e#($ !(!#itee+
natomie patologica: %a as!e%t, ane)$ismu# !(ate &'!usi!orm, %an i#ata$ea se at($ea&a %ea$ii
!e$eti#($ !e int$ea'a %i$%um,e$inta a a$te$ei, si sacci!orm, %an !e$ete#e %eea&a uni#ate$a#, %i$%ums%$is+
Exista si ane)$isme arterio("enoase, %u !$e&enta unei ,istu#e %a$e !e$mite t$e%e$ea san'e#ui in a$te$a in
)ena, si ane"risme disecante, %a$e a!a$ e ("i%ei #a ni)e#u# a($tei !$in $u!e$ea tuni%ii inte$ne, %u
%#i)a$ea !e$eti#($ at($ita !at$une$ii san'e#ui in '$(simea !e$ete#ui a($ti%+
Simptomele: ane)$isme#e sunt aesea asim!t(mati%e+ Can %(m!$ima un ne$) sau ( )ena, !(t !$()(%a
u$e$i sau ( insu,i%ienta )en(asa+ La examenu# %#ini%, ane)$ismu# se !$e&inta %a ( tum(a$e !u#sati#a, #a
ni)e#u# %a$eia se aue aesea un su,#u sist(#i%+ Ima'inea $ai('$a,i%a -61,64. a$ata %a#%i,ie$ea !e$eti#($
)asu#ui i#atat+ Sim!t(mat(#('ia e!ine e #(%a#i&a$e, ma$ime si e)(#utie+ Can ane)$ismu# este
su!e$,i%ia#, se !$e&inta %a ( tum(a$e %u !u#satii ex!ansi)e, ia$ %an este !$(,un, !$()(a%a e ("i%ei
,en(mene e %(m!$esiune+ Formele clinice
ne"rismul aortei toracice se ins(teste e e$(&iuni a#e %(aste#($ si "(m"ea&a ese($i #a exte$i($ su"
,($ma unei tum($i !u#sati#e+ C(m!$esiunea ($'ane#($ )e%ine $ea#i&ea&a sindromul de compresiune
mediastinala, %a$a%te$i&at !$in %ian(&a, %i$%u#atie )en(asa %(#ate$a#a, eem, u$e$i an'in(ase, tu#"u$a$i
$es!i$at($ii+ Examenu# $ai(#('ie !une in e)ienta ane)$ismu# su" ,($ma unei um"$e $(tune, !u#sati#e,
%a$e ,a%e %($! %(mun %u a($ta+
ne"rismul aortei abdominale este a!$(a!e int(teauna e natu$a ate$(s%#e$(0ti%a+ Se !$e&inta su"
,($ma unei tum($i a"(mina#e !u#sati#e si se ins(teste ese($i e u$e$i si ,en(mene e su"(%#u&ie
intestina#a+
ne"rismul disecant al aortei %(nsta in ise%tia st$atu$i#($ a($tei, in &(na meiei, %u !at$une$ea
san'e#ui in #umen !$int$0( $u!tu$a a intimei+ Cau&a este ate$(s%#e$(&a, ia$ ta"#(u# %#ini% este $amati%/
u$e$ea e intensitate ne("isnuita, #(%a#i&ata in t($a%e#e ante$i($ si !(ste$i($, %u i$aie$e in ume$i,
%e$)i%a# si a"(mina#, t$ans!i$atii, is!nee, %(ma+ P$('n(sti%u# este ,(a$te $e&e$)at, ia$ T$atamentu# este
mei%a# -(!ia%ee, $eu%e$ea !$esiunii a$te$ia#e sist(#i%e %u Rese$!ina si P$(!$an(#(#, %(m"ate$ea
s(%u#ui. si %*i$u$'i%a#+
E"olutia ane)$isme#($ e%u$'e ,$e%)ent s!$e a'$a)a$ea Simptome#($, %u a!a$itia un($ %(m!#i%atii/
em"(#ii si $u!tu$i a#e sa%u#ui ane)$isma#+
Tratament: !ent$u a e)ita $u!e$ea ane)$ismu#ui, "(#na)ii t$e"uie sa e)ite e,($tu$i#e ,i&i%e, em(tii#e si
t(ate %au&e#e %a$e ma$es% !$esiunea san'uina+ Ce# mai e,i%a%e T$atament este a%e#a %*i$u'i%a#+
VARICELE MEM;RELOR INFERIOARE
Varicele sunt i#atatii !e$manente si ne$e'u#ate a#e )ene#($+ Desi in !$in%i!iu ($i%e )ena a$ !utea e)eni
)a$i%(asa, in !$a%ti%a )a$i%e#e sunt #(%a#i&ate e $e'u#a in =umatatea in,e$i(a$a a %($!u#ui, mai a#es #a
ni)e#u# mem"$e#($ in,e$i(a$e, si atun%i inte$esea&a mai a#es )ene#e su"%utanate+ Can %au&a i#atatiei (
%(nstituie a#te$a$ea st$u%tu$a#a int$inse%a a !e$ete#ui )en(s sau a )a#)u#e#($, )a$i%e#e sunt enumite
!$ima$e sau esentia#e+ Va$i%e#e se%una$e sunt u$ma$ea unei *i!e$tensiuni )en(ase, %e# mai aesea (
TVP+
Va$i%e#e !$ima$e a#e mem"$e#($ in,e$i(a$e su$)in su" 6 ,($me !$in%i!a#e/
1. )a$i%e#e t$(n%u#a$e sau sa,eniene, %u sau ,a$a inte$esa$ea t$i"uta$e#($ sau a %(muni%ante#($3
1. )a$i%e#e $eti%u#a$e, inte$esan t$i"uta$e#e sa,ene#($ sau $amu$i a#e t$i"uta$e#($3
4. )a$i%e#e int$ae$mi%e3
6. )a$i%e#e )ene#($ mus%u#a$e -mai a#es a#e s(#ea$u#ui.+
Va$i%e#e se%una$e a#e mem"$e#($ in,e$i(a$e inte$esea&a mai a#es sa,ena inte$na si )ene#e mus%*i#($
'am"ei+
Simptome
G$au# su,e$intei "(#na)u#ui si in%ienta %(m!#i%atii#($ e!in in %ea mai ma$e !a$te e %(existenta
insu,i%ientei )ene#($ %(muni%ante siI sau !e$,($ante+ Va$i%e#e !$ima$e i&(#ate nu !$()(a%a sim!t(,e sau
a%estea sunt $euse, %($es!un&an m(i,i%a$i#($ minime sau us(a$e a#e ,#uxu#ui )en(s, si is!a$ in
%#in(statism sau in ($t(inamism+
;(#na)ii %u )a$i%e !$ima$e !(t a)ea sen&atia e '$eutate sau tensiune in 'am"a, une($i u$e$i us(a$e,
!a$este&ii sau !$u$it, mai a#es s!$e sea$a, u!a ($t(statismu# in %u$su# &i#ei, (%a&i(na# %$am!e
mus%u#a$e n(%tu$ne+ Du$e$i#e in %#in(statism si in tim!u# me$su#ui au a#te %au&e, %a$e !(t ,i mas%ate
e )a$i%e+ Pa$este&ii#e -a$su$i, ,u$ni%atu$i, inte!atu$i. !(t ,i !$e&ente si in %a&u# )a$i%e#($ int$ae$mi%e,
!$(use !$in i#atatii )en(ase !(st%a!i#a$e+ Da%a )ene#e C(%Oett sunt insu,u%iente !$esiunea #a a%e#
ni)e# !(ate !$()(%a =ena u$e$(asa+ Vene#e )a$i%(ase su!e$,i%ia#e sunt e $e'u#a us($ )i&i"i#e, %*ia$ si #a
("e&i+
Eeme#e !e$ima#e(#a$e us(a$e, )es!e$a#e, situate mai a#es inte$n #a ni)e#u# '#e&nei sunt ,$e%)ente+ E#e
is!a$ u!a $e!ausu# in %u$su# n(!tii si !(t ,i !$e)enite !$in %(m!$esia exte$na ae%)ata sau, in
%a&u$i#e mai us(a$e, !$in e)ita$ea situatii#($ %a$e !$(u% sta&a in te$it($iu# )en(s $es!e%ti)+ Eeme#e mai
ex!$imate nu se at($ea&a )a$i%e#($+
Va$i%e#e int$ae$mi%e a!a$ e ("i%ei su" ,($ma e stea, sau e manun%*i e %$en'ute )i(#a%ee,
$ami,i%atii#e ne$e'u#ate !($nin e #a un !un%t %ent$a# si '(#inu0se #a !$esiune+ Va$i%e#e $eti%u#a$e, sunt
i#atatii a#e )ene#($ t$i"uta$e a#e sa,ene#($ sau a#e $amu$i#($ #($, su$)in aesea i&(#ate si sunt %e# mai
aesea %i$%ums%$ise si $a$ i,u&e+
Diagnostic
Examenu# %#ini% este !$a%ti% t(teauna su,i%ient !ent$u ia'n(sti%u# )a$i%e#($, a$ este insu,i%ient
!ent$u #(%a#i&a$ea exa%ta a !e$,($ante#($ si %(muni%ante#($ insu,i%iente, si aesea si !ent$u sta"i#i$ea
existentei $e,#uxu#ui $et$('$a si a %a!a%itatii ,un%ti(na#e a )ene#($ !$(,une+
%lebogra!ia, %u a!#i%a$e e 'a$(u #a ni)e#u# '#e&nei si uti#i&a$ea !$("ei Va#sa#)a, !e$mite )i&ua#i&a$ea
,ie%a$ei !e$,($ante sau %(muni%ante in%(m!etente, a $e#atii exa%te asu!$a sistemu#ui )en(s !$(,un si
!(ate !une in e)ienta un $e,#ux $et$('$a in sa,ene+
Ecogra!ia Doppler, mai a#es %u %u#($i %(i,i%ate, !(ate ete%ta $e,#uxu# $et$('$a in sa,ene sau %e# !$in
%(muni%ante si !e$,($ante in )ene#e su!e$,i%ia#e+ Fiin ( met(a s!e%i,i%a, su,i%ient e sensi"i#a si
nein)a&i)a este uti#a mai a#es %an un examen %#ini% %($e%t a# sa,ene#($ nu este !$a%ti%a"i# -("e&itate,
sa,ena mi%a in !($tiunea su"a!(ne)$(ti%a. sau este ne%(n%#uent -)a$i%e t$(n%u#a$e !utin ex!$imate.+
A#te mi=#(a%e e ex!#($a$e !a$a%#ini%a se ,(#(ses% numai (%a&i(na# 3 a$te$i('$a,ia !ent$u sta"i#i$ea si
#(%a#i&a$ea unui s%u$t%i$%uit a$te$i()en(s in %a&u# )a$i%e#($ se%una$e !$in a%est me%anism sau !ent$u
a!$e%ie$ea !atentei sistemu#ui a$te$ia# in %a& e )a$i%e ins(tite e %#aui%atie inte$mitenta 3 ete$mina$ea
!$esiunii )en(ase !ent$u sta"i#i$ea ini%atiei (!e$at($ii in )a$i%e#e se%una$e+
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS A
TROM;O@A VENOASA PROFUNDA
Generalitati
2romboza venoasa profunda este reprezentata de formarea unui cheag de sange !tromb" in venele
profunde ale membrelor inferioare, pelvisului sau membrele superioare. 2rombii se pot forma fie la
nivelul venelor superficiale !boala se numeste tromboflebita sau simplu flebita" sau la nivelul
venelor profunde. 2rombii de la nivelul venelor superficiale cauzeaza rareori probleme, pe cand cei
de la nivelul venelor profunde necesita evaluare medicala imediata.
2rombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni, pot circula in torentul sangiun
pana la nivelul plamanilor, determinand embolism pulmonar ce poate ameninta viata. 2romboza
venoasa profunda poate avea si alte complicatii pe termen lung. In aproximativ %5% din cazuri,
tromboza venoasa profunda lezeaza peretele venos si determina sindrom posttrombotic de lunga
durata. 3ceasta manifestare poate determina durere, edeme, tulburari de pigmentare
!depigmentare" si rani la nivelul membrelor. 4aoritatea trombilor se dezvolta la nivelul venelor
gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului superior sau pelvisului.
Cauze
7xista trei factori ce cresc riscul de aparitie a trombozei venoase profunde'
$ flux sanguin incetinit. 1upa anumite procedee chirurgicale sau dupa o perioada de inactivitate
!de exemplu dupa clinostattism prelungit, de exemplu in zborurile cu avionul" fluxul sanguin la
nivelul venelor membrelor inferioare este incetinit si astfel este favorizata formarea trombilor
$ lezarea vaselor de sange. Easele de sange pot fi lezate prin anumite procedee chirurgicale sau
prin traumatisme
$ modificari ale compozitiei sangelui. 5ancerul sau anumite afectiuni ereditare pot cauza formarea
trombilor mai repede decat de obicei.
actori de risc
7xista mai multi factori ce cresc riscul de aparitie a trombozei venoase profunde. 3numiti factori
de risc nu pot fi modificati !de exemplu afectiunile congenitale" pe cand altii sunt tranzitori si
depind de circumstante !de exemplu sarcina".
actori de risc majori
Dactorii de risc maori ai trombozei venoase profunde includ'
$ repaus la pat pentru o perioada mai mare de & zile
$ tulburari de coagulare !hipercoagulabilitateGstare in care cheagurile se formeaza mai repede",
ca urmare a unei afectiuni genetice mostenite. 7xemple' deficienta de proteina 9, deficienta de
proteina 5, deficienta de antitrombina III si de factor E Ceiden
$ traumatisme maore
$ procedee chirurgicale, in special la genunchi sau la sold, neurochirurgie sau chirurgie abdominala
sau toracica pentru cancer
$ procesele canceroase si terapiile folosite
$ paralizia datorata afectarii maduvei spinale
$ introducerea unui cateter venos central.
actori de risc minori
4aoritatea acestor factori au efecte minime daca apar singuri, dar in asociere cresc riscul de
dezvoltare al bolii. 9e fac in continuare cercetari pentru a determina importanta acestor factori de
risc si felul in care acestia interactioneaza.
0iscul de dezvoltare a trombozei venoase profunde este crescut de'
$ anumite afectiuni' varice venoase, infarct miocardic, insuficienta cardiaca sau accident vascular
cerebral
$ o calatorie lunga cu avionul sau cu masina, din cauza imobilizarii prelungite
$ sarcina, in special imediat dupa nasterea normala sau dupa cezariana
$ varsta inaintata. Persoanele cu varsta peste ;. de ani au un risc mai mare de a dezvolta
tromboza venoasa profunda
$ supraponderalitatea
$ administrarea de anticonceptionale. An studiu recent a demonstrat ca riscul de a face embolie
pulmonara ca o complicatie a trombozei venoase profunde este mai mare la femeile ce iau
anticonceptionale. Atilizarea de anticonceptionale inainte de aparitia trombozei se pare ca nu
creste riscul de embolie pulmonara
$ terapiile hormonale de genul susbstitutiei hormonale, administrarea de estrogeni, raloxifen
pentru osteoporoza sau tamoxifen in tratamentul cancerului de san. 3numite studii au demonstrat
ca administrarea sub forma de plasturi a combinatiei estrogeni$progestin are un risc mai mic de
tromboza venoasa profunda decat administrarea sub forma de pastile
$ fumatul.
Simptome
2romboza venoasa profunda cauzeaza simptome minime. In cazul in care acestea apar, pot
include'
$ edeme !marire de volum". 3cestea pot fi generalizate la nivelul membrului afectat sau localizate
de$a lungul vasului de sange afectat, ce va avea un aspect de cordon inflamat si poate fi simtit la
palpare
$ cresterea temperaturii locale
$ durere sau sensibilitate. 1urerea poate fi continua la nivelul gambei sau coapsei sau poate fi
prezenta doar la atingerea zonei sau la spriinirea sau mersul pe piciorul respectiv
$ eritem !inrosirea tegumentelor".
7xista mai multe afectiuni cu simptome similare, de exemplu chistul Ba<er sau celulita, iar acestea
pot sa faca dificil diagnosticul.
Aneori embolismul pulmonar ridica suspiciunea asupra trombozei venoase profunde. 7mbolismul
pulmonar se produce prin blocarea brusca a unei artere de la nivelul plamanilor.
2rombii de la nivelul venelor profunde din membrele inferioare sunt cauza cea mai frecventa de
embolism pulmonar.
9imptomele embolismului pulmonar includ'
$ dispnee !respiratie scurta, insuficienta" instalata brusc
$ durere la nivelul toracelui ce se agraveaza in inspir
$ tuse ce poate fi sanguinolenta !cu striuri de sange"
$ tahicardie !ritm cardiac crescut".
#ecanism "iziopatolo!ic
9uspiciunea trombozei venoase profunde indica testarea imediata pentru a determina prezenta
sau absenta trombilor.
1e cele mai multe ori boala este asimptomatica. In acest caz se va suspecta boala in cazul
descoperirii unui tromb in plamani !embolism pulmonar". 2ipic, embolul din plamani provine dintr$
o tromboza venoasa asimptomatica.
1upa diagnosticarea trombozei venoase profunde se va incepe tratamentul atunci cand exista
probabilitatea ca trombul sa creasca in dimensiuni sau ca o portiune din tromb sa se detaseze, sa
intre in torentul sangiun si sa produca embolism pulmonar. In cazul trombozei venoase profunde
de la nivelul membrelor superioare se face terapie anticoagulanta timp de &$- luni, uneori mai
mult.
1upa cele &$- luni poate fi indicata continuarea terapiei cu Harfarina pentru a preveni recurenta
trombozei.
In cazul trombozei venoase profunde de la nivelul membrelor inferioare, terapia anticoagulanta se
face timp de -$*% luni. 5and terapia anticoagulanta este contraindicata se prefera administrarea
de antiinflamatorii nesteriodiene, de genul ibuprofen si monitorizarea trombilor cu ultrasunete
!ecografic".
9copul principal al terapiei este de a preveni cresterea in dimensiuni a trombului si desprinderea
unei portiuni din tromb. In cazul in care un tromb se va desprinde de la nivelul venelor si va
aunge in plamani se produce embolism pulmonar. 7mbolismul pulmonar se produce in %5% din
cazurile de tromboza venoasa profunda netratata si diagnosticata. Ca persoanele tratate pentru
tromboza venoasa, incidenta embolismului scade drastic.
7mbolia pulmonara cu emboli de la nivelul venelor este mai frecventa in cazul trombozei venelor
profunde ale coapsei decat ale gambei. 3proximativ %.% din trombii de la nivelul venelor gambei
se vor mari in dimensiuni si se vor extinde in venele coapsei si ale pelvisului. Prezenta trombilor la
nivelul venelor coapsei necesita de obicei terapie anticoagulanta pentru a preveni aparitia
embolismului pulmonar.
0ecurenta trombozei venoase profunde depinde de cauza trombozei si de tipul tratamentului.
0ecurenta este mai frecventa la persoanele cu factori de risc persistenti !cancer sau tulburari ale
coagularii" sau la persoanele care au avut mai multe episoade de tromboza. 0ecurenta este mica
la persoanele care au avut pentru un scurt timp factori de risc, de exemplu dupa procedeele
chirurgicale sau inactivitate temporara.
Ca aproximativ &.$5.% dintre persoanele care au avut un episod de tromboza venoasa profunda
simptomatica, exista riscul aparitiei sindromului posttrombotic dupa o perioada de pana la ) ani
de la tromboza. 3cest sindrom poate determina durere, edeme, depigmentari tegumentare si
leziuni la nivelul piciorului. 9indromul posttrombotic se produce de obicei in primii % ani de la
tromboza. Dolosirea ciorapilor medicinali elastici diminua riscul de dezvoltare a sindromului
posttrombotic.
Dia!nostic
3numite analize de sange pot diagnostica tulburarile de coagulare mostenite, ce cresc riscul de
formare a trombilor. 2otusi, screeningul acestor afectiuni nu se face in mod obisnuit.
9creeningul este indicat la persoanele care au avut una sau mai multe din urmatoarele
manifestari'
$ tromb la nivelul unei vene care nu a avut o cauza precisa
$ tromboza aparuta la o persoana cu varsta mai mica de ;5 de ani
$ prezenta trombozei venoase la o ruda de gradul I !mama, tata, frate, sora". Istoricul familial de
trombi la nivelul arterelor nu creste riscul de a dezvolta trombi la nivelul venelor
$ trombi cu localizare neobisnuita, de genul' regiunea gastrointestinala, creier sau membre
superioare.
Anii specialisti considera ca screeningul de rutina poate preveni instalarea trombozei venoase
profunde la pacientii cu risc crescut sau care sunt intr$o situatie cu risc mare, de exemplu
urmeaza sa sufere o interventie chirurgicala, deoarece pot fi efectuate anumite masuri de
prevenire.
&nvesti!atii
Evaluarea riscului
2romboza venoasa profunda poate fi suspectata dupa anamneza si examenul fizic. 7lementele
obtinute dupa aceste investigari initiale vor permite medicului sa stabileasca daca riscul de
dezvoltare al trombozei este mic, mediu sau mare. 9tabilirea riscului va auta la stabilirea testelor
adecvate pentru diagnosticarea trombozei.
Teste "recvent utilizate
7cografia, reprezinta testul cel mai des utilizat pentru a diagnostica tromboza venoasa profunda.
3ceasta investigatie permite vizualizarea fluxului sanguin la nivelul venelor. 9ecventa
investigatiilor pentru tromboza venoasa profunda este influentata de nivelul de risc si de rezultatul
ecografiei.
In cazul in care sunt necesare investigatii suplimentare acestea pot include'
$ repetarea ecografiei, de obicei dupa o perioada de cateva zile. 3ceasta poarta numele de testare
seriata
$ venograma. 3ceasta investigatie presupune inectarea unei substante la nivelul venelor, ce va
permite vizualizarea acestora pe o radiografie.
Eenograma sau venografia este utila in cazul in care ecografia nu ofera un diagnostic precis.
7cografia nu ofera rezultate exacte in cazul in care este efectuata pentru determinarea trombilor
de la nivelul venelor profunde ale gambei. 1esi trombii la acest nivel nu sunt periculosi in mod
obisnuit, acestia pot creste in dimensiuni sau se pot extinde la coapsa si pot deveni periculosi.
2rombii de la nivelul venelor coapsei au risc crescut de a produce embolie pulmonara. 1e aceea,
sunt necesare ecografii repetate, venografii sau alte teste pentru a identifica trombii ce pot fi
trecuti cu vederea la o singura ecografie.
Teste suplimentare
2estele aditonale sunt utile in cazurile in care rezultatele ecografiei sunt neclare, venografia nu
este disponibila sau rezultatul venografiei nu poate stabili un diagnostic cert. 3ceste investigatii
pot diagnostica un tromb sau pot exclude tromboza la nivelul venelor profunde, dar nu sunt
necesare in mod obisnuit.
2este aditionale pot fi'
$ dozarea 1$dimerilor. 3ceasta analiza de sange se realizeaza fie inaintea fie dupa ecografie in
cazul in care rezultatele nu sunt destul de clare pentru a exclude posibilitatea trombozei venoase
profunde la persoanele cu risc scazut
$ rezonanta magnetica nucleara
$ tomografie computerizata.
Persoanele tratate cu anticoagulante necesita analize de sange periodice pentru a monitoriza
efectele anticoagulantelor.
3ceste analize includ'
$ timpul partial de activare al tromboplastinei !3P22" pentru monitorizarea terapiei standard cu
heparina nefractionata
$ timpul de protrombina pentru monitorizaea terapiei cu Harfarina.
In cazul in care se suspecteaza embolismul pulmonar se vor efectua radiografii pulmonare,
tomografie computerizata sau angiograma pulmonara.
Tratament
Tratament ( !eneralitati
9copurile principale ale tratamentului pentru tromboza venoasa profunda sunt de a preveni'
$ marirea dimensiunilor trombului
$ desprinderea trombului si embolizarea plamanilor
$ dezvoltarea sindromului posttrombotic, o afectiune ce produce durere, edeme si rani la nivelul
membrului afectat
$ recurenta trombilor.
Tratament initial
=data stabilit diagnosticul de tromboza venoasa, tratamentul trebuie inceput imediat pentru a
preveni cresterea in dimensiuni a trombului sau desprinderea si embolizarea lui. 2erapia precoce
scade de asemenea riscul de sindrom posttrombotic.
2romboza venoasa profunda este tratata de obicei cu anticoagulante' heparina sau Harfarina.
,eparina este administrata prin inectare intravenoasa, iar Harfarina se administreaza pe cale
orala. ,eparina actioneaza imediat, pe cand Harfarina devine eficienta la cateva zile dupa
administrare. 2ratamentul se incepe cu ambele medicamente, dar administrarea de heparina va
intrerupta dupa ce Harfarina va deveni eficienta.
Pacientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu Harfarina timp
de &$-luni, uneori chiar mai mult. 1upa &$- luni, in functie de factorii de risc, medicul poate
recomanda continuarea administrarii de Harfarina in doze mai mici ca tratament de intretinere
pentru a preveni recurenta trombilor.
Pentru tratamentul trombozei venoase profunde sunt disponibile doua tipuri de heparina' heparina
nefractionata, ce se administreaza in spital si heparina fractionata !heparina cu greutate
moleculara mica" ce poate fi administrata la domiciliu, este mai usor de folosit si mai ieftina. 1e
asemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu necesita efectuarea periodica de teste pentru
a monitoriza efectele ei. 3mbele tipuri de heparina sunt la fel de eficiente.
Pacientii cu tromboza venoasa profunda la nivelul venelor gambei necesita terapie anticoagulanta
timp de -$*% saptamani. In cazul in care terapia anticoagulanta este contraindicata, se pot
administra antiinflamatorii nesteroidiene, de genul aspirinei sau naproxenului si se fac monitorizari
periodice ecografice ale trombului. 9e pot recomanda si alte masuri de genul ridicarea picioarelor,
atunci cand e posibil, utilizarea unor comprese calde si folosirea de ciorapi elastici. 3ceste masuri
auta la diminuarea durerii ce apare in tromboza venoasa profunda.
In cazul in care terapia anticoagulanta este contraindicata sa pot instala filtre in vena cava
inferioara sau se pot administra alte terapii medicamentoase.
Tratament de intretinere
Pacientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu Harfarina timp
de &$- luni, uneori chiar mai mult. 1upa &$- luni, in functie de factorii de risc, medicul poate
recomanda continuarea administrarii de Harfarina in doze mai mici ca tratament de intretinere
pentru a preveni recurenta trombilor. In momentul de fata se fac studii pentru a determina daca
utilizarea unor doze mai mici de Harfarina sunt la fel de eficiente ca cele conventionale, deoarece
dozele mai mici au un risc mai mic de sangerare. 0ezultatele acestor studii nu sunt concludente.
In timpul terapiei anticoagulante se fac testari periodice pentru a monitoriza actiunea
anticoagulanta a medicamentelor. 2estul care masoara timpul necesar formarii unui cheag de
sange poarta numele de timp de protrombina.
3numite medicamente !in special antibioticele", dieta si anumite obiceiuri pot influenta efectele
medicamentelor anticoagulante. 9e indica efectuarea periodica a analizelor de sange pentru
austarea corespunzatoare a dozelor medicamentelor.
Tratament in cazul a!ravarii bolii
In cazul in care in timpul terapiei anticoagulante trombul va creste in dimensiuni sau va da
embolie pulmonara se indica inserarea unui filtru in vena cava. 3cest lucru este rar indicat.
De retinut!
1esi utilitatea ciorapilor elastici nu este demonstrata, purtarea lor este uneori recomandata in
cazul trombozei venoase profunde insotita de simptome. 5iorapul elastic poate diminua durerea si
edemul la unele persoane. 3numite tipuri de ciorapi compresivi !elastici" pot auta la prevenirea
trombozei venoase profunde la persoanele cu risc crescut de dezvoltare a bolii. 7i pot de
asemenea preveni aparitia sindromului posttrombotic.
Ca gravide nu se administreaza anticoagulante orale$Harfarina in mod obisnuit, deoarece pot
cauza malformatii congenitale. 9e pot administra torusi, in caz de necesitate anticoagulante
intravenos. 2erapia anticoagulanta orala poate fi inceputa imediat dupa nastere.
Tratament ambulator (la domiciliu)
2ratamentul la domiciliu se refera la realizarea unei sigurante in administrea tratamentului
anticoagulant, deoarece acesta creste riscul de sangerare.
2ratamentul anticoagulant la un prim episod de tromboza venoasa dureaza &$- luni. In timpul
acestui tratament sunt indicate'
$ administrarea anticoagulantelor dupa prescrierea medicului
$ monitorizarea raspunsului la tratament. 3cest lucru poate necesita analize de sange o data sau
de doua ori pe saptamana in primele %$; saptamani de tratament
$ evitarea activitatilor ce au un risc crescut de leziuni
$ urmarea unei alimentatii indicate. 3numite alimente pot interfera cu actiunea anticoagulantelor
$ consultul medicului inainte de a incepe administrarea altor medicamente sau inainte de a opri
sau modifica dozele altor medicamente ce se administreaza simultan
$ consumul cu moderatie al alcoolului.
9e pot folosi comprese calde %.$&. de minute de &$; ori pe zi. 4edicul poate recomanda
efectuarea de plimbari de 5$- ori pe zi in cazul in care acestea sunt posibile. 3ceste masuri pot
auta la diminuarea durerii si edemului.
*ptiuni de medicamente
Anticoa!ulante
4edicamentele anticoagulante previn formarea de noi trombi si previn marirea trombilor existenti,
dar nu dizolva si nu rup trombii dea formati.
3nticoagulantele sunt folosite pentru'
$ tratamentul trombozei venoase profunde dea instalate
$ prevenirea formarii trombilor dupa anumite tipuri de interventii chirurgicale
$ prevenirea formarii trombilor la persoanele cu risc crescut.
2ipurile de anticoagulante folosite in tratamentul trombozei venoase profunde sunt'
$ heparina $ exista doua tipuri de heparina' cu greutate moleculara mica, ce poate fi administrata
inectabil la domiciliu si heparina nefractionata ce se administreaza intravenos si necesita
spitalizare
$ Harfarina, anticoagulant oral.
,eparina cu greutate moleculara mica este preferabila heparinei nefractionate, deoarece este la fel
de eficienta si nu necesita internare. 1e asemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu
necesita monitorizare prin analize de sange.
Perioada ideala pentru a realiza terapia anticoagulanta orala variaza si se considera inca in studiu.
In general se continua timp de &$- luni. 3stfel ca'
$ persoanele cu risc !de exemplu dupa anumite procedee chirurgicale" necesita terapie
anticoagulanta o perioada scurta de timp
$ persoanele cu factori de risc prezenti si cu episoade recurente de tromboze venoase necesita
terapie anticoagulanta atata timp cat persista factorii de risc
$ persoanele cu tulburari congenitale de coagulare pot necesita terapie perioade nedefinite.
9tudiile au aratat ca terapia anticoagulanta potrivita a redus riscul de recurenta a trombozelor de
la %5% la 5% in primele & luni de tratament. In cazul administrarii heparinei pentru tratamentul
initial al trombozei se reduce riscul de trombembolie pulmonara cu -.$/.%.
1upa tratamentul initial cu Harfarina poate fi indicata administrarea continua in doze de
intretinere de Harfarina pentru a preveni recurentele.
3dministrarea unui nou agent anticoagulant, numit ximelagastan, s$a demonstrat ca a redus riscul
de recurenta al trombozei venoase profunde la persoanele care au primit timp de - luni terapie
conventionala cu Harfarina. 9pre deosebire de Harfarina, ximelagastanul nu necesita teste
frecvente de sange pentru a austa dozele.
Trombolitice
4edicamente ce dizolva rapid trombii sunt folosite uneori pentru tratamentul trombozei cu trombi
de dimensiuni mari, recent formati ce produc simptome severe. 3ceste medicamente cresc rapid
riscul de sangerare, de aceea ele se administreaza numai in anumite situatii in care riscul de
sangerare este mai mic decat riscul de a lasa trombul nedizolvat rapid. In general, tromboliticele
sunt administrate numai cand simptomele sunt severe, amenintatoare de viata sau cu pericol
pentru pierderea piciorului.
2romboliticele pot reduce riscul de dezvoltare al sindromului posttrombotic.
Inhibitorii de trombina !hirudina si hirulog" sunt agenti nou introdusi ce intefera cu actiunea
trombinei, component folosit in fomarea trombilor.
De retinut!
3spirina poate preveni formarea trombilor si reduce riscul de embolism pulmonar. An studiu a
aratat ca administrarea de aspirina a redus riscul de aparitie a embolismului pulmonar in urma
procedeelor chirurgicale cu &&%. 3cest studiu a aratat ca aspirina poate fi administrata cu
beneficii mari si la alte persoane cu risc de tromboza.
Tratament chirur!ical
2ratamentul chirurgical ce consta in indepartarea trombului din tromboza venoasa profunda este o
terapie luata in considerare numai in cazuri rare, in care trombul are dimensiuni mari si
obstrueaza un vas maor provocand simptome grave. 2ratamentul chirurgical creste riscul de
aparitie a noi trombi.
Alte tratamente
Instalarea de filtre la nivelul venei cave este luata in considerare la pacientii cu tulburari de
coagulare, boli maligne sau ulcer hemoragic recent ce nu pot urma terapia anticoagulanta. 3ceste
filtre previn transportul trombilor prin vene si aungerea lor in vasele pulmonare.
Diltrele in vena cava pot fi folosite si in cazurile in care'
$ apar trombi noi chiar si in timpul terapiei anticoagulante
$ apar recurente ale trombilor si hipertensiune pulmonara.
Pro"ila%ie
4asuri profilactice por fi folosite inainte si dupa anumite proceduri sau evenimente ce cresc riscul
de aparitie a trombozei venoase profunde. 3ceste masuri pot include'
$ administrarea de anticoagulante pentru a preveni formarea trombilor, dupa anumite tipuri de
procedee chirurgicale. 9e folosesc de asemenea la persoanele care au un risc crescut de formare a
trombilor sau la cei care au mai avut trombi venosi
$ exercitii fizice care sa implice membrul inferior pentru a imbunatati circulatia la acest nivel. 9e
pot face miscari ale degetelor picioarelor care sa intinda muschii gambei si apoi sa$i relaxeze !se
trage de degete spre cap, din pozitia intinsa". 3ceste exercitii sunt in special importante cand
persoana este obligata sa mentina o anumita pozitie pentru o perioada mai mare de timp
$ ridicarea din pat cat mai curand dupa o interventie chirurgicala sau o boala. 7ste foarte
importanta mobilizarea persoanei cat mai curand posibil. In cazul in care este indicata mobilizarea
la pat, se pot face exercitii care sa implice muschii gambei
$ folosirea ciorapilor elastici pentru a preveni tromboza la persoanele cu risc crescut.
Iborurile lungi cu avionul au un risc crescut de a dezvolta tromboza venoasa profunda, chiar si la
persoanele care nu au factori de risc. 4ulti medici recomanda folosirea ciorapilor elastici in cazul
zborurilor mai lungi de ) ore. In timpul zborurilor lungi se indica ridicarea de pe scaun cu
efectuarea catorva miscari la fiecare ora, miscari ale gambelor la fiecare %. de minute,
administrarea de lichide in cantitate mare, un pahar mare la fiecare % ore si evitarea bauturilor
alcoolice sau cu cafeina ce pot da deshidratare si cresc riscul de dezvoltare a trombilor.
Persoanele care au risc crescut de a dezvolta tromboze este indicat sa se prezinte la medic inainte
de a efectua un zbor lung cu avionul.
Pentru profilaxia trombozei venoase pot fi utilizate de asemenea dispozitive cu compresii
pneumatice. 3ceste dispozitive permit umflarea si desumflarea ritmica a unor cizme ce acopera
piciorul pana la genunchi, astfel se va stimula circulatia sanguina in picior. 3ceste pompe sunt mai
frecvent folosite in spitale dupa procedee chirurgicale.
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC
CURS 12
PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIIREA POSTOPERATORIE

!"Pregatirea generala preoperatorie"
P$e'ati$ea 'ene$a#a !$e(!e$at($ie, %(nsta in examenu# %#ini% si !a$a%#ini%, !$e'ati$ea !si*i%a,
in'$i=i$i i'ieni%e, u$ma$i$ea ,un%ti(na#a, )ita#a si )e'etati)a, !$e%um si ("se$)a$ea s%*im"a$ii in sta$ea
"(#na)u#ui si $e'imu# ieteti% !$e(!e$at($+

A" E#amen$l clinic
A%esta este e,e%tuat e %at$e mei%u# %*i$u$', a=utat e %a$u# meiu sanita$ si !une in e)ienta
sta$ea ,i&i(#('i%a a "(#na)u#ui an t(t(ata !(si"i#itatea e!ista$ii un($ e,i%iente a#e ($'anismu#ui si
a#e un($ "(#i ins(tit(a$e+ E# este %(m!#etat e examina$i !a$a%#ini%e+

%" Pregatirea psi&ica
;(#na)u# este in,($mat es!$e ne%esitatea inte$)entiei %*i$u$'i%a#e, $is%u#, e)entua#e#e muti#a$i
si i se %e$e %(nsimtamantu#+
Se ,ixea&a ata a!$(ximati)a a inte$)entiei+
;(#na)u# este in%an=u$at %u s(#i%ituine si atentie+
Se su!$ima t(t %eea %e a$ !utea !$(u%e "(#na)u#ui sta$ea e ne#iniste+
;a#na)u#ui i se %$ea&a a sta$e e %an,($t !si*i%, (,e$inu0i0se un meiu am"iant !#a%ut+
I se asi'u$a #e'atu$a %u a!a$tinat($ii+



C" Ingri'iri igienice
Da%a sta$ea "(#na)u#ui ( !e$mite &i#ni%, "(#na)u# )a ,i in$umat, a=utat sa ,a%a "aie sau us,
u$mat e i'iena %a)itatii "u%a#e, in'$i=i$ea !a$u#ui, taie$ea un'*ii#($+
Asana$ea ,(%a$u#ui e in,e%tie+ Se e,e%tuea&a %(nt$(#u# st(mata#('i% #a in)itatia mei%u#ui si
a%a este %a&u#, se e,e%tuea&a %(nt$(# st(mata"('i%+

D" Urmarirea ($nctiilor )itale
masu$a$ea si n(ta$ea tem!e$atu$ii3
masu$a$ea si n(ta$ea !u#su#ui3
("se$)a$ea si n(ta$ea $es!i$atiei -#a ini%atia mei%u#ui.3
masu$a$ea si n(ta$ea T+A+3
("se$)a$ea iu$e&ei3
("se$)a$ea s%aunu#ui+
*"Pregatirea +in pre,i$a operatiei

A" Pregatirea generala
asi'u$a$ea $e!a(su#ui ,i&i%, !si*i% si inte#e%tua#3
#a !$es%$i!tia mei%u#ui, sea$a, se aminist$ea&a un %a#mant3
asi'u$a$ea a#imentatiei ne%esa$e n($ma#e, a#imente us($ i'e$a"i#e3
e)a%ua$ea intestinu#ui, %#isma -a%a nu sunt %(nt$a ini%atii.3
asi'u$a$ea i'ienei %a$!($a#e+ Se )a e,e%tua "aie sau us !e $e'iuni #a !at+

%" Pregatirea locala
se %u$ata !ie#ea !e $e'iuni+ Pie#ea !a$(asa se $ae %u '$i=a, e)itanu0se sa se
!$(u%a mi%i taietu$i -!(a$ta e int$a$e !ent$u in,e%tie, u$e$(asa #a e,e%tua$ea
e&in,e%tiei.3
se e'$esea&a !ie#ea %u %(m!$ese ste$i#e im"i"ate %u ete$ -%u '$i=a sa nu se s%u$'a
ete$ !e $e'iunea !e$iana#a.3
se e&in,e%tea&a !ie#ea %u un antise!ti% -a#%((#, tin%tu$a e i(.3
se a%(!e$a %am!u# (!e$at($ #a ini%atia mei%u#ui+
Pregatirea din dimineata inter"entiei:
se int$e$u!e a#imentatia+ ;(#na)u# nu manan%a %e# !utin 11 ($e inaintea
inte$)entiei %*i$u$'i%a#e3
im"$a%a$ea se ,a%e %u %amasa e n(a!te -!ent$u ,emei. sau !i=ama -!ent$u "a$"ati.
si s(sete in !i%i(a$e+
!$(te&e#e enta$e m("i#e )($ ,i s%(ase, in)e#ite int$0( "u%ata e ti,(n si !use in
n(!tie$a "(#na)u#ui3
"i=ute$ii#e )($ ,i !$eate ,ami#iei sau aminist$atiei s!ita#u#ui3
ine!a$ta$ea #a%u#ui e !e un'*ii %a si a $u=u#ui e !e "u&e -!$e&enta #($ ,a%e
i,i%i#a e!ista$ea semne#($ e anaxie mani,estate !$in %ian(&a #a ni)e#u#
ext$emitati#($.3
'(#i$ea )e&i%ei u$ina$e+ ;(#na)u# )a a)ea ( mi%tiune )(#unta$a sau se e,e%tuea&a
s(na= )e&i%a#3
se )a aminist$a *i!n(ti% (!ia%eu -m($,ina, mia#'in. sau un "a$"itu$i%
-,ena"a$"ita#.+ Se aminist$ea&a un )a'(#iti% -at$(!ina.+ D(&e#e si ($a in=e%ta$ii
sunt ini%ate e mei%u# aneste&ist+
Pregtirea cmpului operator
Este foarte important i cuprinde toaleta i depilarea preoperatorie, antisepsia din sala
de operaie i folosirea cmpurilor operatorii.
Toaleta preoperatorie ndeprteaz flora microbian de la nivelul pielii micornd rata
infeciilor cutanate postoperatorii. Pentru a scdea colonizarea bacterian cutanat se
recomand efectuarea a dou duuri cu clorhexidin, care sunt mai eficace dect duul cu
spun simplu. n privina ndeprtrii prului de la nivelul cmpului operator se recomand
tunderea sau depilarea limitat doar la zona operatorie, efectuat imediat naintea operaiei i
se contraindic raderea prului cu 24 de ore preoperator. Prepararea cutanat a cmpului
operator trebuie s fie foarte larg i cuprinde mai muli timpi: splare, cltire cu ap steril,
uscare, aplicarea unui antiseptic de tipul clorhexidinei i apoi a unei soluii alcoolice iodate de
polividon. Pe zona operatorie se aeaz cmpuri sterile, de preferin din hrtie, de unic
folosin. Zona viitoarei incizii se acoper cu un cmp de plastic autocolant. Exist i cmpuri
autocolante iodate, care scad semnificativ colonizarea bacterian cutanat. Cmpurile umede
nu constituie o barier bacteriologic eficace
-" Pregatirea speciala a .olna)ilor c$ risc operator /tarati0
In'$i=i$i#e a%($ate a%est($a, u$ma$es% sa %($e%te&e e,i%iente#e ($'anismu#ui si sa $esta"i#eas%a
e%*i#i"$u# ,i&i(#('i% !ent$u a su!($ta a%tu# (!e$at($ si !ent$u a e)ita %(m!#i%atii#e %e se !(t !$(u%e,
atat in tim!u# inte$)entiei %at si u!a a%easta+
Ingri'irile postoperatorii s$nt1
In%e! imeiat u!a inte$)entia %*i$u$'i%a#a si u$ea&a !ana #a )ine%a$ea %(m!#eta a
"(#na)u#ui+ In'$i=i$i#e !(st(!e$at($ii se a%%($a !ent$u $esta"i#i$ea ,un%tii#($ ($'anismu#ui, asi'u$a$ea
%i%at$i&a$ii n($ma#e a !#a'ii si !$e)eni$ea %(m!#i%atii#($+ ;a#na)u# (!e$at su" aneste&ie 'ene$a#a, t$e"uie
su!$a)e'*eat %u t(ata atentia !ana #a a!a$itia $e,#exe#($ -e e'#utitie, tuse, ,a$in'ian si %($nean., !ana
#a $e)eni$ea %am!#eta a sta$ii e %(nstienta %at si in ($e#e %a$e u$mea&a, e a#t,e# t$ans!($tu# in sa#a e
a!e$atie se exe%uta u!a $e)eni$ea a%est($ $e,#exe+