in timp,u
faraonilor
Civilizatia egiPteana veche a
existat aproape 3000 de ani
aparent intr-o forma
neschimbata, liisiind
mo~tenire capodopere
arhitecturale monumentale ~i
comori fabuloase. Piramidele,
Sfinxul ~i mormiintul'ui
Tutankamon sunt admirate ~i
azi de intreaga lume.
-n Egipt a luat na~tere a doua mare culturn
I a istoriei. A ap~rut In valea Nilului cu cateva
secole dup~ ce s-a constituit civilizatia
sumerian~ In Mesopotamia, acest.aavand o
influent~ foarte mare asupra dezvolt~rii
civilizatiei egiptene la Inceputurile ei. De~i
Mesopotamiaera deschis~oamenilor ~i ideilor
noi, Egiptul era caracterizat de o anumita
izolare. Ap~rat de de~ert, Egiptul era la o
distanta suficient~ de tulbur~rile Orientului
Apropiat. Dup~ ce s-a constituit civilizatia
O Familie nobila la vanatoare intre
trestiile de papirus. Obiectele ~i picturile
descoperite in morminte sunt marturii ale
vietii din Egiptul Antic.
O La construirea piramidelor. egiptenii au
dat o foarte mare importanta orientarii
acestora. Pentru a realiza lucrarile cu o
precizie ridicata. au desenat mi~carea
stelelor pe un perete in forma de cerc
(inel). mediana avand intotdeauna directia
Nord-Sud.
a~ez~rii oamenilor erau pe malurile fluviului.
Nil care parcurge sute de kilometrii prin
egipteaM s-a dovedit a fi destul de stabil~, de~ert, iar in final se ramific~, v~rsandu-sein
conservatoare ~i longeviv~. Egiptul a fost Marea Mediteran~ printr-o delta.
foarte putin inf1uentat de t~rile vecine ~i pan~
la epoca final~ a inf1uentat prea putin lumea Epoca Arhaica
Spre deosebire de alte rauri, Nilul se revarsa
din afara granitelor. De~i au existat schimb~ri
In viata t~rii, acestea au fost atat de lente,~i se retrage anual, l~sand In urm~ un sol
Incat popoarele antice vedeau Egiptul ca o foarte bogat, fertil, astfel incat cei care au trnit
societate misterioas~, f~r~ varst~. acolo, au putut construi un sistem de irigare
bine proiectat. Rezultatul era un p~mant
Darul Nilului incredibil de roditor care hr~nea nu numai
Un istoric grec a denumit foarte inspirat .agricultorii, c~ci din surplus a 1ntretinut ~i
Egiptul, ca "Darul Nilului". Locurile propice restul societ~tii stratificate pe multe nivele.
5
 EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR
~
~
~
"
'6
"0
~
Indirect fluviul Nil a contribuit la realizarea
capodoperelor arhitecturale fara precedent.
Primele izvoare scrise ale istoriei Egiptului
dateaza din 3000 I.e.n., din vremea cand Menes
sau Narmer, regele Egiptului de Sus (de Sud),
prin cucerirea Egiptului de Jos (Delta) a unit
cele doua state. Aceasta uniune, cu exceptia
unor perioade scurte, a ramas aproape intacta
timp de mai multe rnilenii. S-au succedat 33 de
dinastii. intemeietorul primei dinastii a fost
Menes, iar regiria ultimei dinastii Cleopatra,
care s-a Sinucis aproximativ In 30 I.e.n. lasan-
du-se mu,5Catade un ~arpe veninos, aspida.
Periodizarea este modul cel mai potrivit prin
care putem vedea istoria Egiptului Antic In
ansamblu. Perioadele cu o stabilitate durabila
sunt denumite: Era Antica, Centrala ~i Noua a
Imperiului, care sunt delimitate de prima ~i a
doua perioada de tranzitie. Pe parcursul
acestora tara a fost slabita ~i zguduita de razboi
civil ~i ocupatie str:1ina. Intervalul de timp al
domniei primelor doua dinastii, perioada dintre
anii 3000 I.e.n. -2600 l.e.n. este cunoscut ca
Epoca Antica, epoca premergatoare Erei Antice
a Imperiului. Chiar ~i In perioada aceasta tim-
purie sunt deja concretizate anumite carac-
teristici constante ale civilizatiei antice. Regele
O Via,a depindea in mare masura de
revarsarile Nilului. Egiptenii au sapat
bazine de acumulare a apei ~i au construit
un sistem de irigare, prin care au fertilizat
pamantul de arid.
6
O pamantul
impanzit de ~an,uri
de irigare este arat
de agricultor. in
spate le lui nevasta
seamana pamantul
arat.
O Nilul a lasat in
urma sa un namol
negru, tertii, pe
solul arid. De aceea
denumeau egiptenii
,ara lor Kemet,
adica "Tarana
Neagra".
este deja privit ca un zeu, de~i denumirea de preocupat exclusiv de probleme interne.
faraon, care inseamna: "Casa mare", s-a Aproape nici nu a -luat cuno~tinta de lumea
raspandit doar in Era Noua: a Imperiului. Religia lnconjuratoare. Constructiile din piatra au
egipteana: era foarte complicata: ~i se concentra lnceput aproape imediat, cele mai vestite
mai ales pe viata transcendentala:. Pentru viata monumente fiind uria~ele morminte regale,
fericita: din lumea de dincolo, ei vroiau sa: pirarnidele. Langa Memphis, capitala din acea
pa:streze corpul intact, ceea ce a dus la vreme, se ridica piramida din Saccara,care s-
dezvoltarea unor tehnici de mumificare, pentru a construit pentru faraonul Djoser, din
a conserva corpurile domnitorilor. A apa:rut in dinastia a treia, dupa proiectul realizat de
societatea respectiva: o structura: sociala: cancelarul ~i arhitectul principal al acestuia.
administrativa: ~i preoteasca: foarte putemica:. Imhotep, primul arhitect caruia li cunoa~tem
numele. El a fost un 1ntelept legendar, care
Imperiul Antic mai tarziu a devenit zeul medicinii.
Pe timpul Imperiului Antic (aprox 2600-2150 Cea mai mare piramida este cea a farao-
i.e.n.) Egiptul a fost un stat foarte putemic ~i nului Kheops (Kufu) din Ghiza. De~i erau
 orientate exact dupa punctele cardinale, au
fost construite cu mijloacele cele mai pri-
mitive. Aceasta constructie reprezinta un
triumf fara precedent al organizarii muncH.
in fmalul Erei Antice a Imperiului, a
devenit mai putemic stratul nobililor bogati ~i
a scazut puterea regala centralizata. in prima
perioada de tranzitie (circa 2150-950 i.e.n.)
Egiptul a devenit campul de lupta al
dinastiilor mai mici. Piramidele ~i celelalte
mdrminte regale au fost devastate de cauta-
torii de comori.
Era centrali a Imperiului
in Era Centrala a Imperiului (aproximativ
1950-1785 i.e.n.) Egiptul a fost reunificat.
Capitala a fost mutata de la Memphis in
Egiptul de Sus la Theba. Valea Regilor este
locul unde sunt inmormantati multi suverani,
iar Kamac ~i Luxor au devenit locul construc-
tiilor unor laca~uri de cult gigantice.
~ crearea ~i promovarea reformei religioase,
O in morm3ntul faraonului au fost depuse
simbolurile puterii ~i obiectele uzuale.
Tronul impodobit foarte bogat cu aur, din
morm3ntul lui Tutanhamon.
O Este foarte pu~in probabil ca Tutanhamon
a participat la lupte, de~i frescele din
mormant slavesc calita~ile sale militare.
O in ultima faza a imbalsamarii corpul era
infa~urat in panza de in.
~
Religia a ajuns la un nivel foarte ridicat de
dezvoltare. Posibilitatea vietu de apoi nu mai
era un privilegiu exclusiv al regilor, ci cu
anumite preg~tiri anterioare, era accesibil
tuturor egiptenilor. Probabil prin acest fapt se
poate explica noua practic~ funerarn, care
consta in plasarea in morminte a unor
sculpturi ce reprezentau soldati, me~te~ugari,
slujitori pentru ca ace~tia s~ fie la indemana
decedatului in lumea de dincolo. Aceste
figurine, denumite u~teri au ajutat foarte mult
la reconstruirea vietii de zi cu zi a egiptenilor .
C~tre sf3.f-5itulacestei ere, Egiptul era con-
dus de regi puternici, care au invins rezistenta
nobililor, au construit sistemeextinse de irigare
~i prin cucerirea Nubiei s-au extins ~i in sud.
In perioada a doua de tranzitie (circa 1785-
1570 i.e.n. ) a avut loc din nou o prnbu~ire,
delta Nilului fund ocupat<I de un popor
asiatic.
Imperiul Nou
Imperiul Nou (circa 1570-1075i.e.n.) este ulti-
ma mare ern a Imperiului Egiptean, cu perso-
nalitati istorice exceptionale. in aceasta
perioada Egiptul a fast in conflict permanent
cu Orientul Apropiat, prima oarn ca putere
mondiala, apoi ca victima. Dominatia
poporului asiatic a grabit probabil aceste
evenimente, avand o influenta mare, egiptenii
invatand noi tehnici de lupta, de exemplu
utilizarea carelor de rnzboi. Toate acestea au
avut ca urmare definirea atmosferei in
perioada Imperiului Nou, astfel ca in locul
conceptului traditional, care privea faraonul
ca un zeu, acum ajunge in prim plan calitatea
de om a acestuia, faima cuceririlor sale
pamantene. Printre personalitatile proemi-
nente ale Imperiului Nou a aparut ~i o regina,
Hatsepsut, cea care in reprezentarile rnmase
despre domnia sa purta toate insemnele
demnit:Itii regale, inclusiv barba falsa.
Urmatorii domnitori importanti au impins
granitele imperiului pan(l la valea fertil(l a
clului Eufrat. Egiptul nu a fost niciodatl atat
de mare, putemic ~i increz(ltor ca sub domnia
faraonului Tothmes al III-lea (aproximativ
1479-1426 i.e.n.). Din corespondenta lui
Amenhotep al III-lea (circa 1390-1353 i.e.n.)
~i a urma~ului s(li Amenhotep al IV-lea,
p(lstrat(l pe t(lblitele de lur din Amama, 'reiese
c(l Egiptul p(lstra Q relatie diplomatic(l
permanent(l cu conduc(ltorii statelor din
regiunea M(lrii Mediteraneene ~i a Orientului
Apropiat.
Monoteismul
Domnia faraonului Arnenhotep al IVfi1ea
(circa 1353-1336 i.e.n.) a rnmas memorabil:1
datorit:1 reformei religioase impuse de acesta.
A privat de titlul de zeu mii de zei egipte!li,
printre care ~i putemiclli Amon-Ra, al c:1rui
nume era inclus ~i in numele faraonilor. Din
acel moment trebuiau s:1 se inchine zeului
sirnbolizat prin Soare, zeul Aton. Pentru a-~i
impune ~i mai mult vointa, faraonul ~i-a
schimbat numele din Amenhotep in Ehnaton
("pentru Aton prea fericit"), dup:1 care a
intemeiat o nou:1 capital:1, Amama.
pan:1 in momentul de fat:1 nu s-au desco-
perit motivele ce se aflau in spatele acestor
schirnb:1ri. Unii isiorici il privesc pe Ehnaton,
ca pe creatorul monoteismului universal, altii
il caracterizeaz:1 drept ca fiind fanatic ~i ner:1b-
d:1tor. Se crede c:1 exist:1 o strans:1 leg:1turn
intre reforma religioas:1 ~i sotia faraonului,
Nefertiti. Pentru promovarea reformei au
utilizat ~i sistemul administrativ dezvoltat,
toate aceste fapte memorandu-se in vestigiile
scrise ~i arhitecturale. Puterea religioas:1 al lui
Ehnaton era atat de mare, incat nu a izbucnit
nici O revolt:1 f:1ti,5:1,dar in adancul sufletelor
era O nemultumire profund:1.
Autoritatea ~i reputatia lui Ehnaton s-a
clintit, au sl:1bit datorit:1 neglij:1rii intereselor
imperiului. in timp ce faraonul era absorbit de
datorit:1 atacurilor ~i presiunii exterioare au
fost pierdute teritoriile cucerite iar aliatii au
O Cei saraci erau
inmorm3nta,i pur ~i
simplu in de~ert,
nisipul mumific3nd
natural corpurile
lor. Imaginea unei
mumii din 3000
i.e.n.
O Capu! mumificat
~
a! lui Ramses a! 11- ~
lea (decedat aprox. :f
in 1213i.e.n.) I
EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR

O Barcile
construite din
legaturi de papirus
au fost vehicule
utile de naviga,ie
pe Nil. Rilul era
foarte bogat in
pe~te ~i de~i
consumul lor era
interzis de religie,
se milncau mult in
familiile de ,arani
saraci.

O De~i Egiptul
avea importante
bogii'ii naturale,
lemnul folosit in
construc,ii trebuia
importat din
striiiniitate.

fost zdrobiti. Toate acestea au avut ca urmare
transformarea oric:lror lncerc:lri de a aduce
reforma in actiuni care au d:lunat autorit:ltii
faraonului. Nemultumirea a luat amploare,
lnc:1t la scurt timp dup:l moartea faraonului, a
fost $ters numele lui de pe lista tuturor
domnitorilor, din inscriptii $i a fost radiat
orice text referitor la el, in a$a fel lnc:1t
domnia sa s:l nu ..lasenici o urm:l.
Tutanhamon
Toate acestea s-au lnt:1mplat in numele unui
faraon extrem de t:1n:lr, copil, Tutankamon,
ginerele lui Ehnaton. Ca urmare a reactiei
conservatoare, curtea s-a mutat lnapoi in
Theba $i au $ters din numele faraonului
cuv:1ntul Aton. Noul domnitor a devenit
cunoscut sub numele de Tutankamon.
'-:-El a ajuns pe tron la v:1rsta de circa 10 ani,
~i a domnit doar cativa ani (aproximativ 1332-
1323 i.e.n.). E prea putin probabil ca el ar fi
devenit cel mai renumit personaj al istoriei
Egiptene daca nu ar fi intervenit ~ansa. A fost
inmormantat in Valea Regilor ~i mormantul
sau a fost acoperit, pe parcursul inmorman-
tarilor urmatoare, cu sfaramaturile rezultate
din construirea cavourilor.
Cu 3000 de ani mai tarziu, in 1922, arheo-
logul englez Howard Carter, a descoperit
mormantul umplut pana la refuz cu comori.
Astfel a devenit Tutankamon cel mai renumit
faraon al egiptului antic.
Faraonii militari
Egiptul a participat foarte activ in luptele din
Orientul Apropiat, in timpul domniilor lui Seti
I. (circa 1290-1279 i.e.n.) ~i Ramses al II-lea
(circa 1279-1213 i.e.n.), devenind din nou o
supraputere. Ramses a inceput ridicarea unor
constructii marete, atunci a fost construit Hala
de la Kamac, -Porticul Templului -~.i
templul de stanca din Abu Simbel.
Picturile ostentative de papirus ~i colo~ii
de piatra .ilustreaza megalomania neinfranata
a lui Ramses. Razboaiele lui Ramses au
epuizat Egiptul, care dup~ moartea faraonului
a inceput s~ decad~.
Criza a atins punctul culminant in secolul
X i.e.n., cand dinastiile interne au fost
schimbate fortat de domnitori strnini din Libia,
Nubia ~i Asiria (in anii 660). Ca o ultim~
zvacnire Egiptul a subjugat Siria. Dar in 605
i.e.n. au fost egiptenii infranti definitiv de
babilonieni la Karthemis ~i au pierdut intregul
lor imperiu din Orientul Apropiat.
Decaderea finala
in 525 i.e.n. Egiptul a devenit parte a
Imperiului Persan,mai tarziujiind cuceri~ de
macedoneanul Alexandru Cel Mare (circa
356-323 i.e.n.). El a fost succedat de un
cornandant al lui, Ptolemeu, ai c~rui urma~i
au domnit pan~ in 30 i.e.n. Sub domnia lor
Egiptul s-a grecizat foarte mult.
Independenta a luat sfar~it odat~ cu moar-
tea Cleopatrei. De~i anurnite culte leligioase
au influentat mi~c~r1le religioase romane,
cultura egiptean~ antic~ s-a stins treptat, fiind
inlocuita de cultura greco-roman~.
Ultimele hieroglife cunoscute (anul 394)
sunt ultimul strig~t al Egiptului Antic.