Vous êtes sur la page 1sur 9

AUTISMUL

Ce este autismul?
Autismul este o tulburare global de dezvoltare care poate fi observat naintea varstei de 3
ani.Copiii cu autism au o dificultate comuna in a ntelege lumeanconjuratoare n modul n care o
fac ceilali copii, motiv pentru care este afectata comunicarea verbal i cea non-verbal, precum
i relaionarea cu cei din jur i prelucrarea informaiilor primite de la organele de sim.Prezint
comportamente, preocupri i activiti stereotipe i repetitiveAproximativ 75% din copiii cu
autism au i alte dizabilitati mintale asociate.Chiar dac exist un set de caracteristici comune,
manifestriule la nivel individual ale acestor simptome sunt foarte diferite, astfel ncat autismul
apare in grade diferite de severitate si prezinta o mare varietate de forme.
Etiopatogenie
Nu se cunosc cu precizie cauzele exacte ale tulburarilor de spectru autist, dar pentru a le
explica au fost propuse mai multe teorii:
TSA este o tulburare de nedezvoltare care are la baza modificari biologice ce afecteaza acele
parti ale creierului care proceseaza limbajul i informaiile de la organele de sim
*Cercetarile au artat c substanele chimice produse la nivel cerebral, neurotransmitorii, cu rol
n trasmiterea informaiei, au un nivel mai sczut sau mai ridicat n cazul persoanelor cu autism
*Factorii genetici de asemenea au un rol importantAstfel, in unele familii s-a constatat o
combinaie de trasaturi specifice autismului i probleme de nvare si limbaj
*Unele studii au evidentiat rolul unor factori care actioneaz n timpul sarcinii sau imediat dup
natere,cum ar fi infecii virale ale mamai
Noi cauze care stau la baza autismului
Cercetatorii de la Departamentul de Neurochirurgie si Neurologie din Cedars-Sinai au constatat
ca structura amigdalei (de la nivelul creierului) actioneaza diferit in cazul persoanelor care
sufera de autism, comparativ cu cei la care aceasta tulburare nu este prezenta. Amigdala
cerebrala are un rol important in viata emotionala a unei persoane.
Multe studii au confirmat ca persoanele cu autism nu reusesc sa isi focuseze atentia asupra
zonei ochilor interlocutorului si nu pot obtine informatii sociale dar nici informatii despre
emotiile acestuia. Amigdala care este esentiala in procesul recunoasterii faciale si pentru
procesarea emotiilor este considerata a fi una dintre zonele principale in are apar si se
disfunctii, mai ales la cei cu tulburari din spectrul autismului. In cazul persoanelor cu tsa s-a
constatat ca exista o structura specifica a neuronilor si ca la aceste persoane este prezent un tip
specific de neuroni actioneaza in mod atipic.
Diferiti neuroni raspund in mod diferit, la variate aspecte ale unei sarcini in care este implicat
un individ.
Amigdala cerebrala care este strans legata si de memoria emotionala. Anumiti neuroni isi
intensifica activitatea in zona acesteia atunci cand o persoana se uita la fata alteia, la anumite
persoane; la altele neuronii se activeaza atunci cand sunt vizualizate anumite parti ale fetei sau
caracteristici faciale (gura, ochii etc.). La persoanele cu autism, neuronii actioneaza in sens
similar ca la cele tipice in cazul vizualizarii unui chip in ansamblu, dar o subdiviziune de neuroni
a avut o activitate mult mai intensa atunci cand au vizualizat anumite parti ale fetei cum ar fi
gura, comparativ cu ochii. Autorul studiului, a declarat ca cercetarea prezinta perspective noi
legate de mecanismele care stau la baza cauzelor simptomelor autismului si deschide noi
abordari stiintifice.
Observarea activitatii neuronilor creierului uman este destul de dificila, dar aceasta poate fi
singura modalitate de a explora ceea ce se intampla in creier. Colaborarea dintre neurologi si
neurochirurgi poate permite acest lucru, in scopul cunoasterii cat mai amanuntite a modului in
care functioneaza creierul.

Tipuri de autism
a)Autism infantil
-deteriorare calitativ a interaciunilor sociale
-deteriorare calitativa a comunicarii
-comportament si activitati stereotipe si repetitive
b)Tulburarea Asperger
-QI peste 70
-inadecvare social
-infelxibilitate comportamentala
-interese restranse
-particularitati de vorbire si limbaj
c)Tulburare pervaziva de dezvoltare fara alta specificatie-cuprinde copiicu simptomatologie mai
putin severa care nu pot fi diagnosticati nici cu autism clasic, nici cu tulburare Asperger, cu un
prognostic mai bun decat autismul clasic
Specialistii folosesc pentru diagnosticarea tulburarilor din spectrul autismului si o serie de
criteriile de diagnostic care includ urmatoarele:
1. deprecierea calitativa a interactiunii sociale manifestata prin cel putin doua dintre
urmatoarele situatii:
- deficienta in folosirea a multiple comportamente nonverbale cum ar fi contactul vizual
direct, prezenta expresiilor faciale, postura adecvata a corpului si a gesturilor pentru
reglementarea interactiunilor sociale;
- imposibilitatea dezvoltarii relatiilor interpersonale umane aproiate de nivelul de dezvoltare
mental
- lipsa de spontaneitate in manifestarea starii de bucurie, a placerii, interesului sau a realizarilor
impreuna cu alti oameni (copilul nu arata cu degetul catre obiectele de interes, de exemplu)
- absenta sentimentelor reciproce sociale sau emotionale.
2. deprecierea calitativa a comunicarii care include cel putin una din urmatoarele manifestari:
-intarziere sau lipsa dezvoltarii limbajului oral
-dezvoltarea insuficienta a capacitatii de a initia sau a sustine o conversatie cu altii
-utilizarea unui limbaj stereotip si repetitiv
- lipsa intelegerii si absenta practicarii jocurilor social imitative sau a celor spontane imaginative
3. prezenta unor modele repetitive si stereotipe de comportament, interese si activitati, care se
manifesta cel putin prin doua dintre urmatoarele:
- preocupare pentru una sau mai multe activitati stereotipe, repetitive
- interesul aparent inflexibil pentru activitati non-functionale sau rituluri specifice
- utilizarea mainilor pentru actiuni stereotipe si repetitive
- preocuparea persistenta pentru anumite parti ale unor obiecte.
4. intarzierea sau functtonarea anormala in cel putin unul din urmatoarele domenii, cu debut
inainte de varsta de 3 ani:
-limbaj
- joc simbolic sau imaginativ.
Exista diverse instrumente pentru diagnosticarea tulburarilor din spectrul autismului care
contin o serie de criterii care sunt proiectate in scopul evaluarii comportamentului copilului si
depistarii principalelor simptome ale acestui tip de tulburari si a identificarii copiilor care sufera
de tulburari din spectrul autismului.
- Una dintre modalitatile de stabilire a diagnosticului copiilor suspecti de tulburari din
spectrul autist este programul ADOS. Acesta este compus din diverse tipuri de activitati
care permit unui psiholog special instruit sa observe comportamentele sociale, nivelul
de dezvoltare, competentele lingvistice si de comunicare verbala si non-verbala a
copiilor, conform manualului de diagnostic pentru tulburarile din spectrul autist.
Programul cuprinde patru module care contin activitati ce vor fi aplicate unei persoane
in functie de nivelul de dezvoltare si de varsta sa cronologica. Activitatile dureaza
aproximativ 40 de minute, timp necesar pentru ca observatorul sa poata diagnostica
autismul sau tulburarile pervazive de dezvoltare, in urma manifestarii
comportamentului copilului.
- Instrumentul ADIR are forma unui inteviu care contine peste 100 de itemi, care va fi
completat de copilul autist cu ajutorul parintelui. Va fi utilizat pentru diagnosticarea
copiilor care au varsta de peste doi ani. Intrebarile investigheaza mai multe aspecte:
comunicarea, comportamentele repetitive, interactiunea sociala etc.
- CARS este o scala de evaluare care analizeaza miscarile corporale, gradul de
adaptabilitate la schimbare, al relatiilor sociale, comunicarea verbala ale copilului autist.
Dupa ce va observa copilul si va analiza informatiile obtinute, psihoterapeutul va putea
preciza, cu ajutorul unei scale, gradul afectarii comportamentului, nivelului de
socializare, gradul de comunicare ale copilului bolnav, comparativ cu cel al unuia
normal, de aceeasi varsta.
- M-CHAT este un instrument de screening care are rolul de a identifica tulburarile de
spectru autist la copiii cu varsta intre 16-30 de luni. Acesta este o modalitate de
evaluare mult mai profunda decat altele si depisteaza manifestarile precoce ale
tulburarilor din spectrul autismului sau cele specifice retardului in dezvoltare

Interventii terapeutice
Metoda ABA
Metoda TEACCH
PECS












Caracterizare elev autist:
Caracterizare psihopedagogic

Date de identificare : Guoiu Constantin Daniel, 26.07.2006, 7 ani
Traseul scolar
Forme educationale la varsta prescolara: Gradinita Special Vlenii de Munte. Este nscris
n clasa pregtitoare la coala Gimnaziala Special, Orasul Vlenii de Munte .

Nivel de dezvoltare cognitiva: deficient mintal severa QI=38(NEMI, MPRC), autism,
sindrom hiperkinetic, grad de handicap grav
Psihomotricitate: structuri perceptive-motrice neformate.Tine creionul n man, nivelul
abilitilor grafo-motrice-stadiul mazglitur.
Gndirea:
Stadiul preoperational, intelege comenzi simple( Da-mi un jeton!), arat obiecte familiare n
mediu, nu si n imagini
Limbaj receptiv :
Realizeaz, la cerere, contact vizual,nu arat obiecte i persoane familiare. nelege comenzi
simple( D-mi un jeton!)
Limbaj expresiv :
Refuz comunicarea, emite sunete , la plecarea din clas salut, gesticuland.
Afectivitate:
Indiferent fa de ceilali, nu comunic, nu se joac cu colegii.Nu este agresiv cu acetia.Nu
este interesat de activitile grupului din care face parte. Prefer sarcinile ludice individuale, este
interesat de jucrii Momentele n care devine agitat s-au redus, sta pe scaun.n cazul lui apar
stereotipii verbale i comportamentale.
Achiziii:
Nu potriveste obiecte identice. Tine creionul n man, nivelul abilitilor grafo-motrice-
stadiul mazglitur.
Comportament:
Nu interacioneaz cu colegii, dar nu este agresiv cu acetia.Cand se joac prefer jetoane cu
imagini pe care le aeaz unele lang altele Dac i se cere la sfarsit le pune de unde le-a
luat.Stereotipii comportamentale, se poate juca cu acelai tip de joc mult timp.
Autonomie personala:
Bea dintr-o can, nu folosete furculia i lingura cand mnanc, i descalt pantofii la
cerere, dar fr a desface ireturile, nu se dezbrac/ mbrac singur, nu folosete servetelul,
batista.

Program de interventie personalizat
TERAPII SPECIFICE SI DE COMPENSARE
TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ
An scolar 2013-2014


PROGRAM TERAPEUTIC INDIVIDUALIZAT


CLASA I

GRUPA I deficiente mintale severe; note/ elemente autiste;
D A. C. autism, alalie senzorio-motorie
M M. A. mutism elective,autism

ORAR - Marti - ora aIII-a
- Joi - ora I
- Vineri - ora a II-a

Obiective cadru
- exersarea abilitatii de receptare a mesajului verbal si nonverbal;
- formarea, exersarea abilitatii de structurare a mesajului oral;
- formarea abilitatilor in plan lexico-grafic;
- dezvoltarea comnicarii in context social- integrator



Obiective de referinta Exemple de activitati de terapie/ invatare Termene
1.1 Receptarea semnalelor /
stimulilor din mediul apropiat,
cu acordarea de semnificatii
corespunzatoare
* Exercitii de ascultare si identificare a unor semnale sonore (
zgomote, sunete, onomatopee)
-exercitii de localizare si de reproducere de zgomote;
-exercitii de identificare si reproducere a sunetelor emise de
animale (onomatopee)
-exercitii de diferentiere a sunetelor emise de diverse
instrumente muzicale;
-exercitii de recunoastere a vocii persoanelor familiare
* exercitii de identificare a stimulilor vizuali
-exercitii de identificare obiectuala si imagistica
-exercitii-joc de clasificare, seriere, grupare, sortare dupa un
criteriu (culoare, forma, marime)
* Exercitii de recunoastere a stimulilor olfactivi si gustativi
-exercitii de identificare a diferitelor fructe si alimente dupa
miros/gust
* Exercitii de discriminare tactila
-joc recunoasterea obiectelor (mulaje, fructe, forme
geometrice) prin pipait, in prezenta / absenta vazului

Noiembrie
2012









Decembrie
2012
1.3 Ascultarea si intelegerea
mesajelor orale scurte
exprimate de terapeut
*Exercitii de ascultare si reactie:
- reactioneaza la prezenta unor obiecte, persoane, animale ca surse
sonore prin intoarcerea capului, fizarea privirii, mentinerea
contactului vizual si auditiv; se intinde, atinge, arata cu degetul
sursa sonora; se manifesta prin vocalize, onomatopee, reactii
verbale simple;
- reactioneaza la atingerea, zambetul adultului, la pronuntarea
numelui sau prin: fixarea privirii cu mentinerea contactului auditiv
si vizual, se intinde spre adult, zambeste, reactioneaza prin
vocalize, reactii verbale simple;
-reactioneaza la denumirea unor obiecte familiare, parti ale
corpului, la comenzile simple ( Uite! Ia! Da-mi!) prin: indreptarea
privirii catre obiecte, atingerea, indicarea acestora, preluarea de la
adult sau aducerea obiectelor denumite, miscarea partilor
corporale indicate de adult)
-mentine suficient contactul vizual si auditiv in timpul comunicarii
Ianuarie
2013






Februarie
2013
1.3 Ascultarea si intelegerea
mesajelor orale scurte
exprimate de terapeut
*Exercitii aplicative de executare de comenzi verbale simple (
Pune mana pe masa! Aseaza mingea pe raft!)
*Exersarea unor comenzi verbale potrivite la mediul ambiant
(Inchide usa! Aduna jucariile!)
*Exercitii de formare a comportamentului de ascultator (
corespondenta cuvant-obiect, cuvant imagine)

Martie
aprilie
2013
1.5 Dezvoltarea abilitatii de
imitare a unor activitati/ modele
actionale oferite de terapeut
(alternarea rolului si imitare)

* Exercitii de imitare a unor sunete, gesturi, espresii mimico-
faciale, actiuni
* Exercitii de alternare a rolurilor ( jocuri cu mingea, cu
marionete, jocuri de schimbare de rol)
Mai-iunie
2013

2.1 Exersarea aparatului * Exercitii de coordonare generala
fonoarticulator * Antrenamente ludice de exersare a aparatului fono-articulator
(gimnastica maxilara, linguala, labiala, etc)

Noiembrie
2013
2.2 Exersarea inspir-expirului * Exercitii de respiratie nonverbala (suflatul in lumanare, umflarea
balonului, utilizarea jucariilor de suflat)
* Exercitii-joc de respiratie cu emiterea vocalelor/ silabelor
deschise ( aaa, eee, iii, maa, mee, mii)

Decembrie
2013
Ianuarie
2014
2.4 Formarea abilitatii de
vorbire reflectata si
independenta la nivel fonematic
* Intarirea sunetelor existente deja in repertoriu;
* Emiterea de sunete noi prin imitatie ( vorbire reflectata)
-exercitii de articulare vocalica (vocala deschisa A; rotunjite
O, U, nerotunjite, nelabiale E, I, A, I)
* Exercitii de reproducere de sunete onomatopeice produse de
diferite obiecte si animale
* Exercitii si jocuri cu silabe deschise - logatomi;
Februarie-
martie 2014

Aprilie-
iunie 2014

3.1 Pregatirea actului grafic
antrenament psihomotor
* Exercitii de relaxare musculara
* Exercitii de coordonare motrica generala
* Exercitii joc pentru motricitatea fina amainilor si a degetelor:
- in plan actional asezarea pionilor pe tabla cu gaurele, a
margelelor pe ata, incastre;
- flexie-extensie a degetelor ploaia, batem toba, cantam la pian;
- modelarea plastilinei, plierea hartiei;
- exercitii de imitare cu degetul, cu mana , creionul a pozitiilor
verticala, orizontala, oblica;
* Exercitii de prehensiune (prindere corecta a instrumentelor de
scris) efectuarea de mazgalituri, cercuri, spirale, zigzaguri;
Noiembrie
2014



Decembrie
2014

3.1.b formarea abilitatii de a
urmari cu privirea in sensul
conventiona al actului citirii (
stanga-dreapta)
* Exercitii anteprgrafice:
- divertisment grafic exprimat prin mazgalituri in diverse directii si
planuri (vertical, orizontal), zigzaguri, linii curbe, frante, hasurari
in spatii determinate;
desen figurativ desen dupa sablon, desen lacunar, obiecte
familiare;
- exercitii joc de aliniere a obiectelor intr-o anumita
succesiune si de identificare a lor de la stanga la dreapta;
- exercitii de mutare/ translatare a obictelor/ jucariilor de la
stanga la dreapta (ex:Pune merele in cos!)
- exercitii-joc de asezare de jetoane de la stanga la dreapta;
- exercitii de focalizare a unei miscari de la stanga la
dreapta(desen de linii)
Ianuarie-
februarie
2015
3.2 Insusirea schemei corporale
si fizarea lateralitatii
* Exercitii de cunoastere a schemei corporale proprii/ a
partenerului
- exercitii-joc de identificare a elementelor principale ale schemei
corporale proprii si ale partenerului: in oglinda, pe un coleg, pe o
papusa, in imagini;
* Exercitii de observare a alcatuirii corpului:
- exercitii de motricitate generala, cu antrenarea diferitelor parti
ale corpului;
exercitii de folosire a fiecarui segment al corpului;
* Executarea de comenzi verbale dupa model/ fara model ( inchide
pumnii, mainile pe cap)
* Exercitii-joc de reconstituire a obiectului din parti papusa
demontabila;
* Exerciu ludic de asociere imagine-parte corporala (jocul Imbraca
Aprilie-
iunie 2015
papusa)

Vous aimerez peut-être aussi