Arhitectura Romaneasca - o Privire Critica

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica
arhistress.wordpress.com 1/20
Arhitectura romaneasca
o privire critica
Arhitecti romni 10 septembrie, 2010
Posted by George F in ARHITECTI.
Tags: arhitecti romani, modernism
4 comments
Unul din proiectele initiate, si pentru care speram sa obtinem intr-un final sustinerea OAR, presupune
realizarea unei baze de date cu arhitectii romani si proiectele acestora. Momentan am elaborat o lista
partiala si pentru ca ea sa poata fi folosita si dezvoltata, o facem publica aici, precum si pe o pagina din
wikipedia romaneasca.
ARHITECTI ROMANI:
arh. Daniel Renard
- Cazinoul din Constanta (1907-1911) stil 1900
- vechiul hotel Athenee-Palace (1910) stil 1900
arh. Petre Antonescu
- Cazinoul din Sinaia stil 1900
arh. Leonida Negrescu
- magazinul Orfeu din Bucuresti stil 1900
arh. Deszo Jakab
- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) stil Secession
arh. Marcel Komor
- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) stil Secession
arh. Kalman Rimanoczy-fiul
- Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) stil Secession
arh. Sandor Baumgarten
- liceul Bolyai Farkas din Tirgu-Mures (1908-1909) stil Secession
arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl
arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja
arh. Dimitrie Ionescu-Berechet
-Biserica Casin ( cunoscuta drept Manastirea Casin)
-Centrul Judeean al Creaiei Populare Arge,construit n 1920 , n stil neoromnesc
- Mausoleul de la Mateias, n 1935
- Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafa de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistic integrat
anasamblului de cldiri edificat post 1925 n stilul arhitecturii naionale
arh. Ion Mincu primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris
- casa Lahovary din Bucuresti (1886) stil Neoromanesc
- bufetul de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru
pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) stil Neoromanesc
- scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) stil Neoromanesc
- palatul administrativ din Galati stil Neoromanesc
- banca comerciala din Craiova stil Neoromanesc
- banca comerciala din Braila stil Neoromanesc
arh. Giulio Magni arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu
- scoala primara Mavrogheni (1895) stil Neoromanesc
- gara de la Curtea de Arges (1898) stil Neoromanesc
arh. Petre Antonescu
- Ministerul Constructiilor din Bucuresti actuala Primarie a capitalei (1906-1910) stil Neoromanesc
- Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) stil Neoromanesc
- banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) stil Neoromanesc
- imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti -
- conacul din Stefanesti, jud. Arges stil Neoromanesc
arh. Nicolae Ghica-Budesti
- Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) stil Neoromanesc
- biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti stil Neoromanesc
- biserica Cutitul de argint din Bucuresti stil Neoromanesc
- casa Rosetti din Bucuresti stil Neoromanesc
- liceul din Rimnicu-Vilcea stil Neoromanesc
arh. Cristofi Cerchez
- spitalul Polizu din Bucuresti stil Neoromanesc
- vila Minovici din Bucuresti stil Neoromanesc
arh. Grigore Cerchez
- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti stil Neoromanesc
arh. Al. Clavel
- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti stil Neoromanesc
arh. Florea Stanculescu
- ansambluri de locuinte ieftine stil Neoromanesc
- proiecte tip de locuinte rurale stil Neoromanesc
- scoli rurale stil Neoromanesc
- vami stil Neoromanesc
- Palatul Agriculturii din Braila stil Neoromanesc
arh. Statie Ciortan
- multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase stil Neoromanesc
- Vama Postei din Bucuresti stil Neoromanesc
arh. Constantin Iotzu
- Casa corpului didactic, Bucuresti stil Neoromanesc
arh. Paul Smarandescu
- case particulare in Ploiesti stil Neoromanesc
- case particulare in Bucuresti stil Neoromanesc
- case particulare in Sinaia stil Neoromanesc
- imobile de raport stil Neoromanesc
arh. G. Cristinel
arh. G. Cristinel
- primaria din Banu Manta, Bucuresti stil Neoromanesc
- catedrala ortodoxa din Cluj stil Neoromanesc
- Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj stil Art-Deco
arh. I.D. Traianescu stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu stil Neoromanesc
arh. Horia Creanga exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura
moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport. Face o
arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in arhitectura expozitiilor
proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi
atribuite modernismului de frontiera.
- imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) stilul Modernist
- cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) stilul Modernist
- imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) stilul Modernist
- imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) stilul Modernist
- vila Bunescu din Bucuresti (1932) stilul Modernist
- Cantacuzino din Bucuresti (1934) stilul Modernist
- stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) stilul Modernist
- uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) stilul Modernist
- halele Obor din Bucuresti (1937) stilul Modernist
- palatul Culturii de la Cernauti 1935-1937 stilul Modernist
arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangarda
europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii
Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista.
- imobilul Herman Iancu 1926 stilul Modernist
- imobilul Clara Iancu 1931 stilul Modernist
- imobilul Gold din Bucuresti 1934 stilul Modernist
- imobilul Bazaltin din Bucuresti 1935 stilul Modernist
- imobilul Haimovici din Bucuresti 1937 stilul Modernist
- vila Fuchs din Bucuresti 1929 stilul Modernist
- vila Chihaescu din Bucuresti 1930 stilul Modernist
- vila Iluta din Bucuresti 1931 stilul Modernist
- vila Wexler din Bucuresti 1931 stilul Modernist
- vila Juster din Bucuresti 1931 stilul Modernist
- vila Reich din Bucuresti 1937 stilul Modernist
- strandul FSSR din Bucuresti 1929 stilul Modernist
- sanatoriul Popper/Predeal 1934 stilul Modernist
arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de
arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern
- hala de avioane a uzinei IAR/Brasov stilul Modernist
- vila Ariana/Eforie stilul Modernist
- hotelul Belona/Eforie stilul Modernist
arh. Duiliu Marcu arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte
arh. Duiliu Marcu arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte
in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura
vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
- Casa de credit si asigurari a magistratilor 1935-1937 stilul Modernist
- biblioteca Academiei 1936-1937 stilul Modernist
- Administratia autonoma a monopolurilor statului 1934-1941 stilul Modernist
- piata alimentara de la Buzau stilul Modernist
- imobile de locuit si vile stilul Modernist
- palatul CFR din Bucuresti
arh. Paul Emil Miclescu
- uzinele Ford, Bucuresti 1930-1932 stilul Modernist
arh. Grigore Ionescu
- sanatoriul Toria/Covasna 1933-1934 stilul Modernist
- spitalul Emilia Irza (1950) stil functionalist
- Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) stil functionalist
arh. Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera /
modernismul eclectic
- clubul nautic de la Snagov stilul Modernist
- cartierul U.C.B. din Bucuresti stilul Modernist de frontiera
- biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti stilul Modernist de frontiera
- o serie de vile stilul Modernist de frontiera
- blocul de birouri Banloc din Bucuresti
- Opera Romana (1953) arhitectura stalinista
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura
mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera /
modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga
arh. Van Saanen-Algy
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti stil Art-Deco
arh. Louis Week
arh. Walter Froy
arh. Ioan Rosu
- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti stil Art-Deco
arh. Radu Culcer
- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti stil Art-Deco
arh. E. Nadejde
arh. E. Nadejde
- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti stil Art-Deco
arh. E. Cusnenco
- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti stil Art-Deco
arh. N. Georgescu
- blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti stil Art-Deco
arh. Arghir Culina
- hotelul Ambasador din Bucuresti stil Art-Deco
- hotelul Union din Bucuresti stil Art-Deco
arh. Jean Monda
- Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti stil Art-Deco
- imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti stil Art-Deco
arh. Victor Smighelschi
- muzeul Institutului de studii clasice din Cluj stil Art-Deco
- prefectura din Satu-Mare stil Art-Deco
arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara,
care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
arh. Radu Dudescu
- Ministerul de Finanate din Bucuresti
arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea
arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului.
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) stil functionalist
- fabrica de confectii APACA (1947) stil functionalist
- prefecturia din Baia Mare (1970) sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica,
mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Ascanio Damian
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) stilul international sau expresivitate
structurala
- Primaria din Turnu Severin arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
arh. N Badescu
arh. N Badescu
arh. I. Ghica-Budesti
arh. V. Krohmalnic
arh. H. Stern
arh. Srulovici
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
arh. Titus Evolceanu
- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) stil functionalist
arh. Sofia Ungureanu
- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) stil functionalist
arh. N. Nedelescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici
arh. Fl. Teodorescu
arh. T. Elian
arh. D. Marinescu
arh. Gusti
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) stil functionalist
arh. A. Moisescu
arh. Vl. Perceac
arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna
arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
arh. Horia Maicu
- Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit arhitectura realism socialista
(stalinista)
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) arhitectura moderna solemn-decorativiste
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) arhitectura brutalista
arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor japonezi, o
expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala.
- inematograful Infratirea intre popoare, Bucuresti (1953) arhitectura stalinista
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- casa de cultura din Suceava arhitectura brutalista
- primaria din Botosani (sfarsitul anilor 60) arhitectura brutalista
- primaria din Satu-Mare arhitectura brutalista
arh. Gheorghe Patrascu
- casa sanatoriala Olanesti (1950) arhitectura stalinista
arh. Liliana Dinescu
- casa sanatoriala Olanesti (1950) arhitectura stalinista
arh. P.Em. Miclescu
- teatrul de vara 23 August (1953) arhitectura stalinista
arh. D. Marinescu
- teatrul de vara 23 August (1953) arhitectura stalinista
arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor proiecte
importante (sistematizarea litoralului Marii Negre inceputa in 1956, aeroportul international Otopeni,
primarii si hoteluri in diferite orase, etc.
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) stil modernist
- aeroportul international Otopeni (1970) stilul international sau expresivitate structurala
- primaria din Pitesti (1970) arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
- Sala Polivalenta, Bucuresti (1976)
arh. T. Niga
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) stil modernist
arh. Leon Garcia
arh. I. Serban
arh. L.Popovici
arh. L.Popovici
arh. A. Solari-Grimberg
arh. C. Rulea
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) arhitectura stilului international cu elemente
brutaliste
arh. Teonic Savulescu
- gara din Constanta stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
arh. Florin Ionescu
- gara din Constanta stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
arh. Ilie Radulescu
- gara din Predeal (1969) stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
arh. Irina Rosetti
- gara din Predeal (1969) stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
arh. Tiberiu Ricci
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti modernism de factura fascista
- cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973)
arh. Leon Garcia
arh. Mihai Ricci 1960
arh. Ignace Serban
arh. Iancu Radacina
- extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) stilul international
- hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai
organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Eugen Arvanitache
- hotelul Nord, Bucuresti (1965)
arh. Dinu Gheorghiu
arh. Dinu Gheorghiu
- statiunea Aurora (1974)
arh. Serban Manolescu
- statiunea Jupiter
arh. Em. Machedon
- spitalul din orasul Onesti (1965) stilul international sau expresivitate structurala
arh. Alice Lepadatu
arh. Silvia Granet
arh. Mihai Enescu
- spitalul din Suceava (1965) stilul international sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare stilul international sau expresivitate structurala
arh. C. Cherea
arh. M. Bunescu
arh. A. Muresan
arh. Silvia Granet
arh. Margareta Dimboianu
- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti stilul international sau expresivitate structurala
arh. Alex. Serbescu
- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti stilul international sau expresivitate structurala
arh. A. Gringerg
- Teatrul de vara la Mamaia (1962) stilul international sau expresivitate structurala
arh. Mina Laurian
- Teatrul de vara la Mamaia (1962) stilul international sau expresivitate structurala
arh. Mircea Enescu
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) stilul international sau expresivitate
structurala
arh. Fackelman
arh. Fackelman
- liceul de muzica din Timisoara (1965) stilul international sau expresivitate structurala
arh. Gabriel Cristea
arh. St. Steble
arh. Romeo Belea
arh. Radu Tanasoiu
arh. Cleopatra Alifanti
- extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) arhitectura stilului international cu
elemente brutaliste
arh. N. Vladescu
- Casa de cultura din Tirgoviste arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
arh. Alex. Iotzu 1974
- hotel Ciucas din Poiana Brasov sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica,
- teatrul din Craiova (1974) sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai
originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Const. Savescu
- teatrul din Tirgu Mures (1974) sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica,
arh. Nicolae Perianu
arh. Costin Pastia
arh. Stefan Lungu
arh. Paraschiva Iubu
arh. Carol Hacker
arh. Petre Svoboda
arh. Serban Sturdza
- restaurarea pietii Unirii din Timisoara
arh. Stefan Lungu
- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)
arh. Petre Ciuta
- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)
arh. Dorin Stefan
- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)
arh. Em. Barbu Popescu
- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)
arh. Zoltan Takacz
- Postavaria romana, Bucuresti (1986)
arh. P. Cosmatu
- hotelul Bucuresti din capitala (1980)
Presedintele arhitect 18 noiembrie, 2009
Posted by George F in URBAN.
Tags: alegeri, arhitect, Eduard Manole, presedinte
1 comment so far
Arhitect, adica deasupra constructiei si a constructorului, este omul care poseda viziunea coerenta,
avand capacitatea de a simti intregul si de a intui detaliile. Este cel care traieste creatia, identificandu-se
cu ea, isi dedica viata unor realizari si-si prelungeste existenta in trupul etern al creatiei sale.
Presedinte, omul cu cea mai inalta functie in stat, este reprezentantul de seama, punctul in care se
concentreaza forta si prestigiul unei natiuni intregi, avand rol diplomatic la nivel extern si de dirijor al
aparatului administrativ, la nivel intern.
Daca politica ridica vremelnic administratori care isi urmaresc doar interesele personale in conjunctura
Daca politica ridica vremelnic administratori care isi urmaresc doar interesele personale in conjunctura
unor relatii de putere si influenta impuse de functia pe care o indeplinesc, ei avand de raspuns doar in
fata legii si a curtii de contrui (care in Romania nu face nimic, in sensul ca daca ar disparea, nimeni nu
ar simti-o), institutia prezidentiala ar trebui sa se ridice deasupra, sa capete caracter aristocratic,
impunand un om cu viziunea evolutiei si cu constiinta importantei actiunilor sale, care sa se raporteze
nu la limita de jos a legalitatii, ci la o limita superioara, a idealurilor.
In prag de alegeri, desertul politicii romanesti ridica eterna intrebare pe care Caragiale o remarcat-o:
Dar eu cu cine votez?. Ca in orice, ne interesam cine sunt favoritii si alegem de acolo raul cel mai mic.
N-am sa amintesc aici numele celor trei favoriti pentru a nu le mari cota de popularitate, dar am sa
amintesc un candidat cu totul diferit.
Se numeste Eduard Manole si candideaza in mod cu adevarat independent la functia de presedinte al
Romaniei. Este evident in categoria celor fara sanse de a castiga, dar ceea ce il detaseaza de masa
omogena a contracandidatilor sai este viziunea. Din curiozitate cautand informatii despre domnul
Manole am urmarit inregistrarea unui material in care apare. Interesul meu a crescut pe masura ce
descopeream informatii despre acest om.
Un articol de pe Rezistenta urbana mentiona o initiativa de a introduce pe buletinul de vot rubrica
NICIUNUL. Daca am avea o astfel de optiune s-ar putea sa fim confruntati cu situatii in care
majoritatea exprima votul de blam. Alternativa ar fi sa votam un candidat din afara listei scurte a
favoritilor, fara sa ne pese ca oricum nu iese.
Archicad 13 sau testul de ungur 9 noiembrie, 2009
Posted by George F in PROIECTARE, SOFTWARE.
1 comment so far
Dupa ce a inventat tuica romaneasca, a salvat Europa de la a fi un terra deserta si a descoperit mersul
pe jos, poporul maghiar revine cu un nou concept de exceptie menit sa revolutioneze si domeniul
proiectarii asistate de calculator: crearea unui nou proiect existent.
Conform documentatiei solide care vine odata cu software-urile Archicad 13 si Graphisoft BIM Server
tot ce trebuie sa faci pentru a crea un nou Teamwork project este sa deschizi unul existent sau sa ii faci o
copie. Explicatia pleaca de la premisa ca ai facut deja un proiect, deci stii deja cum sa-l faci, iar acum,
din cine stie ce motiv obscur te documentezi despre cum sa mai faci inca unul. Citez din subcapitolul
Create Teamwork Project on BIM Server unicul paragraf al documentatiei care face referire la cum se
creaza un proiect nou:
Choose one of the two options for creating an existing Teamwork project on this server:
Import Project from File: Browse for a Teamwork project
Duplicate Project: This option will duplicate an existing project
Probabil exista un grup de oameni (ungurii de la Graphisoft) pentru care asemenea lucruri au sens si
poate chiar intra in categoria lucrurilor intuitive. Pentru ceilalti insa, asemenea lucruri provoaca
amuzament cand nu au nimic urgent de facut, sau furie cand exista un termen limita.
Sapand prin meniuri, documentatie si forumuri am descoperit tot felul de asemenea ciudatenii. De
exemplu optiunea de Share pentru un proiect aflat in lucru se afla unde altundeva decat sub tabul
File > New.
In concluzie pot zice doar ca daca genul este irelevant pentru vecinii de la vest, nici succesiunea
cronologica a evenimentelor nu are pentru ei o relevanta prea mare, ceea ce explica unele atitudini de-a
lungul istoriei. ArchiCADul, desi cumparat de nemtii de la Nemetschek, inca nu poarta urmele logicii,
pragmatismului si eficientei cu care de obicei germanii de mandresc. Ritmul in care a evoluat in ultimii
ani nu sugereaza o posibila transformare spectaculoasa a sa pe viitor. Poate un salt de la versiunea 13
direct la versiunea 20 poate sa alunge senzatia ca in ceea ce priveste ArchiCAD-ul, nimic nou sub soare.
Cea mai scumpa campanie electorala 7 noiembrie,
2009
Posted by George F in PROIECTARE.
Tags: alegeri, Cluj, piata, Planwerk, URBAN
1 comment so far
Campaniile electorale sunt mereu exorbitant de scumpe si niciodata transparente. Adica este evident ca
Basescu nu-si plateste campania electorala in valoare de zece milioane de euro din salariul sau de
bugetar, la fel cum nici Iliescu nu si le-a platit din economiile facute la CEC pe vremea parintelui sau
spiritual, Ceausescu. E unul din marile dezavantaje ale comunismului perpetuat in tragica noastra
incercare democratica. Vorbesc despre faptul ca cel ce administreaza resursele comunitatii beneficiaza
de pe urma lor fara a le poseda. Asa se intampla cu politicienii, care pe bani publici isi fac afaceri,
imagine, relatii, campanii electorale etc. Asa se face ca absolut toate lucrarile din bani publici incap pe
mainile unor mari escroci, care le subcontracteaza unor escroci mai mici, care la randul lor le
subcontracteaza unor escroci mai marunti si asa mai departe, pana ce lucrarile ajung sa fie executate de
niste parliti pe o suma ridicol de mica, in ciuda unui buget initial exagerat de mare. E un mecanism
simplu, prin care rechinii de toate marimile castiga un ban cinstit, iar cel care plateste e cel care nu
fura nimic ca sa-si acopere pierderile.
La fel s-a inamplat si in cazul amenajarii pietei centrale a Clujului. Un proiect necesar, ambitios,
demarat foarte elegant printr-un concurs de solutii si avand o tema de proiectare bine intocmita, care
pare a fi atins acum un punct nevralgic: campania electorala. Proiectul apartine celor de la Planwerk,
o firma care se zbate intre arhitectura si urbanism, bazandu-se pe influenta la nivel inalt, dar care spre
deosebire de alte firme similare, prezinta o competenta profesionala. Evident ca ceva trebuia sa fie gata
inainte de alegeri, asa ca lucrarile au fost grabite la maxim, pentru ca macar o parte din piata centrala
sa fie oferita drept momeala electorala. Rezultatul, evident sufera grav de pe urma grabei si a
neprofesionalismului. Nu stiu ca proiectantii sa fi luat o pozitie in ceea ce priveste lucrarile efectuate, a
caror receptie ar trebui refuzata in mod normal.
Putem avea o logica minima rostind cuvinte precum bine ca au facut macar atat, ca dupa alegeri
oricum nu se va mai lucra, dar din pacate in Romania nu prea avem exemple de lucrari publice care
sa fi fost cizelate in timp, ci doar care sa fi fost denaturate si mutilate in urma unor interventii ulterioare
total lipsite de inspiratie.

CRITICA:
Ceea ce s-a inaugurat anul acesta din proiectul de amenajare a Pietei Matei Corvin consta in
schimbarea profilului pietei si a cotelor de calcare, inlocuirea asfaltului cu pavaj de piatra
naturala, amplasarea unei fantani arteziene in axul strazii Eroilor, introducerea unui aliniament de
platani pe marginea carosabilului din zona sudica a pietei, integrarea structurii de protectie si expunere
a ruinelor romane in noua amenajare, marcarea in pardoseala a urmelor unor ruine cercetate anterior si
apoi reacoperite cu pamant si realizarea iluminatului public.
1. Profilul pietei
Modificarea profilului pietei prin interventii asupra pavajului nu este o abordare noua, insa preferinta
pentru un profil concav, pare a fi un element de actualitate. Un exemplu anterior de interventie asupra
sectiunii unei piete istorice este solutia de amenajare a Pietei Sfatului din Brasov. Aici, in spiritul anilor
80, arhitectii implicati in elaborarea solutiei au optat pentru o terasare a pietei pentru eliminarea pantei
naturale, impartindu-se astfel suprafata sa fluida in mai multe zone cu caracter diferit, lucru accentuat
si prin aplicarea unor finisaje diferite in functie de zona. O atitudine opusa acesteia, avem in cazul
Pietei Mari din Sibiu, unde la remodenare, s-a optat pentru refacerea profilului istoric.
Pentru cei ce nu stiu, diferenta intre profilul unei strazi moderne si cel al uneia istorice este data de un
detaliu tehnic de rezolvare a scurgerilor de ape pluviale. In cazul strazilor si pietelor moderne aceasta
scurgere se realizeaza de obicei pe marginile zonei carosabile, care are un profil convex, apa fiind
indepartata de la centru catre margini. Fronturile sunt protejate de apa prin trotuare etanse care
asigura scurgerea apei catre zona carosabila, apa scurgandu-se pe langa bordura. In cazul strazilor si
pietelor traditionale, in lipsa unor pardoseli etanse, se dorea indepartarea cat mai rapida a apelor
pluviale de fronturi, pentru a evita inundarea subsolurilor. Astfel cel mai adesea strazile aveau
prevazuta o rigola centrala prin care se scurgea atat apa de ploaie, cat si apele uzate din locuinte. In
lipsa unui sistem de canalizare subteran, adesea oala de noapte era golita de la fereastra, direct in
strada.
Optiunea pentru un profil concav, desi nu vine din dorinta de a reinvia practici medievale, reuseste sa
marcheze caracterul special al zonei si sa-i intareasca imaginea medievala. Este un manierism, dar unul
binevenit.
Intentia pare insa a se fi lovit de o dificultate tehnica in timpul executiei si profilul concav al pietei a iesit
oarecum denivelat, inflorit cu tot felul de cucuie. In zona de vest, in care cota pietei este mai ridicata,
pardoseala urca pentru a diminua sau chiar elimina treptele existente in prezent. Racordul cu fronturile
urmeaza a fi facut, si vom putea vedea atunci cum este rezolvat.
2. Pavaj de piatra naturala
Axul strazii Eroilor a fost prelungit in mod fericit in interiorul pietei, desenul de pardoseala
prelungindu-se pe zona sudica a pietei, unde este amplasata fantana arteziana. In rest, pardoseala
folosita este piatra cubica de bazalt. Aici apare din nou o greseala grava de executie si probabil o
dovada a neimplicarii proiectantilor in urmarirea si asistenta de santier. Piatra cubica folosita a fost
pusa in opera fara a fi amestecata, artfel iesind un nefericit joc de nuante a pavajului, in functie de lotul
din care a fost luata piatra. In mod normal piatra folosita ar fi trebuit sa aiba variatii de culoare mult
mai mici si in plus sa fie amestecata, pentru a evita asemenea patternuri tehnologice.
De asemenea dimensiunea mica a pietrei cubice folosite pentru pavarea unui spatiu atat de mare
precum piata centrala din Cluj, accentueaza in mod nefericit un ritm orea rapid al desenului de
pardoseala si o dimensiune prea mare a pietei. Un desen de pardoseala mai complex, care sa formeze
un pattern mai aerat (ca in cazul pietei din Sibiu) si folosirea unor calupuri de piatra mai mari, ar fi
asigurat evitarea neajunsurilor acuale.
Peste toate acestea, probabil datorita grabei in care s-au desfasurat lucrarile, rosturile pavajului sunt
sinuoase intr-un mod neregulat, accentuand si mai mult senzatia de lucru prost facut.
Prin folosirea unei nuante diferite de piatra, s-a dorit marcarea in pardoseala a conturului ruinelor
romane care timp de multi ani au stat expuse in gropile lui Funar. Aceasta diferenta de nuanta este
fina, ceea ce e bine pentru ca nu deranjeaza in perceptia ansamblului, insa datorita variatiilro
involuntare aparute la realizarea pardoselii, aproape ca si acest plan desenat pare a fi o inabilitate.
3. Fantana arteziana
Dispusa in axul strazii Eroilor, ca punct final in pietonalul realizat in urma cu un an, fantana arteziana
are o forma liniara si se prezinta mai degraba ca un sir de trei fantani.
De la est spre vest, prima fantana preia ideea de bazin de apa cu pereti masivi, peste care apa revarsa
incet. Limbajul este simplificat, si datorita rasucirii fantanii fata de ax ea pare a fi asimetrica, ceea ce ar
fi o noutate in domeniul fantanilor arteziene din spatiul public romanesc. A doua fantana consta in
jeturi de apa integrate in pardoseala, care prin intermitenta si lumina, reusesc sa anime piata, captivand
atentia tuturor copiilor. Cu siguranta la vara, locul va fi plin de copii dornici sa alerge printre si pe sub
jeturile de apa. Mai putin inspirat, dar cu siguranta populist, e dispunerea unor lumini colorate care
vizual transforma apa in lichid verde, roz si portocaliu fosforescent. In fine, a treia fantana, este cea mai
neinteresanta din suita, prezentandu-se sub fora unei cascade care nu reuseste sa aibe o panza
uniforma de apa, care se prabuseste de la o inaltime de 50 de centimetri intr-o balta adanca de alti 20
de centimetri. Cateva lespezi de piatra dispuse in apa, ademenesc copii sa sara de pe una pe alta,
punandu-le probabil viata in pericol, existand pericolul de alunecare.
4. Aliniamentul de platani
Alegerea speciilor pentru aliniamentele in oras este o chestiune delicata si care poate impune caracterul
unei zone. Dupa ce fostul primar de rau augur al Clujului (Funar) a plantat alternativ in zona centrala
stejari, brazi si tei, reusind sa zapaceasca orice unitate a spatiilor publice, plantarea pe strada Eroilor a
unui aliniament de tei pare un efort de igiena estetica absolut necesar. Totusi, teii par a se fi potrivitimai
bine unor orase precum Iasi sau Dorohoi, in vreme ce la Cluj ar fi mers o specie mai occidentala. In
piata, s-a optat pentru platani, ceea ce este mult mai bine, mai ales data fiind dimensiunile mari ale
acestor arbori ajunsi la maturitate care se va potrivi unei piete atat de mari.
5. Integrarea structurii de protectie si expunere a ruinelor romane
Desi inaugurata anterior, constructia de protectie si expunere a reuinelor romane abia acum poate fi
perceputa in contextul ce i-a fost prevazut, adica libera de orice vecinatate. Pare oarecum stinghera
acum ca nu mai este nimic in jur decat pardoseala cu balbaieli. Linia minimalista impusa intregii
amenajari a dus in cazul acesta la folosirea unei acoperiri de sticla, protejata impotriva calcarii prin
inaltarea la ~70 cm. Din pacate apa de ploaie balteste pe sticla facand dificil privitul vestigiilor
arheologice. De asemenea in timpul spectacolelor ce vor fi organizate in piata, aceasta constructie de
protectie va trebui mereu protejata pentru a nu se produce accidente. La dimensiunea pe care o are
(cam 10/5 m) permite accesul a 200 de persoane, adica unei incarcari de 15 tone care ar putea sari
simultan (ceea ce se intampla de obicei la concerte) capatand un impuls urias. Vom cauta informatii
referitor la incarcarea capabila a structurii respective.
The Regulus Theme.
Bloguiete pe WordPress.com.
Follow
Follow Arhitectura romaneasca
Powered by WordPress.com

Arhitectura Romaneasca - o Privire Critica

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Arhitectura Romaneasca - o Privire Critica

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

1/8/14 Arhitectura romaneasca | o privire critica

Vous aimerez peut-être aussi