Quinton Quayle a mentionat ca in sistemul administratiei publice s-au intregistrat si

progrese. El a enumerat crearea sistemului integrat al functionarilor publici, adoptarea

codului etic, precum si instituirea procedurilor mult mai transparente de selectie si de
dezvoltare a carierei in acest domeniu. "Dar Romania trebuie sa se miste mai repede, sa
mearga mai in profunzime si sa fie mai radicala. Este nevoie urgenta de functionari
publici eficienti, care sa contribuie la integrarea cu succes", a adaugat Quayle.

Rezistenta vechii generatii

El a precizat ca in Romania exista "un fel de rezistenta" fata de nou-veniti si fata de

tanara generatie, care vrea sa se distanteze de "vechiul mod de a face lucrurile". Quinton
Quayle a precizat ca aceasta rezistenta vine din partea unor membri ai vechii generatii,
care sunt tributari unor "obisnuinte" si care privesc schimbarea mai degraba ca pe o
amenintare decat ca pe o oportunitate. "Mi-e teama ca o parte dintre ei (n.r. - dintre
membrii vechii generatii) lucreaza mai degraba pentru propriile interese, decat pentru
cele ale Romaniei", a subliniat Quinton Quayle, adaugand ca, in calatoriile sale prin
Romania, a "avut sentimentul" ca la nivel local mai exista inca "mentalitatea de gasca".
"Ii poti vedea pe presedintele Consiliului Judetean, pe primar si pe prefect luand cina
impreuna, deseori cu oameni de afaceri importanti, cu proprietari ai institutiilor mass-
media locale. Se creeaza astfel un cerc vicios, unde fiecare protejeaza interesele
celuilalt", a declarat Quinton Quayle. "Jurnalistii, atat la nivel local, cat si central, trebuie
sa fie liberi de orice influenta politica. Nu este permis ca interesele economice sa dea
tonul modului in care presa scrie despre stirile zilei. Acest lucru dauneaza procesului
democratic si face ca actele de coruptie si practicile suspecte sa nu fie aduse la lumina", a
evidentiat Quinton Quayle.

El a precizat ca in Romania exista prea multa toleranta fata de birocratie si a adaugat ca

ar dori sa vada o schimbare "sincera" in felul in care se redistribuie bugetele si puterea de
decizie in administratie, de la nivel inalt, la nivel intermediar sau local. "Uneori ai
impresia ca formalitatile administrative exista pentru ca trebuie sa existe, si nu pentru ca
ar avea vreun rol", a spus ambasadorul britanic.

Romania are nevoie de functionari publici eficienti

Quinton Quayle a subliniat, de asemenea, ca Romania are nevoie urgenta de functionari

publici eficienti, care sa contribuie la succesul integrarii europene, mai ales in domeniul
alocarii fondurilor structurale, pentru a asigura utilizarea la maxim a acestora.

Ambasadorul a mentionat ca este prematur sa se speculeze in acest moment asupra

concluziilor raportului Comisiei Europene si asupra reactiilor Consiliului European. El a
adaugat ca succesul integrarii la 1 ianuarie 2007 depinde "in foarte mare masura" de
Romania. "Repet, sper ca Romania sa devina stat membru UE la 1 ianuarie 2007", a spus
Quayle, adaugand ca intrebarea esentiala vizeaza situatia Romaniei la momentul aderarii.

"Nu vreau sa zugravesc o imagine prea pesimista deoarece, pe ansamblu, sunt optimist.
Cred ca Romania se schimba si, de asemenea, si administratia publica", a conchis
Quinton Quayle, adaugand ca "Romania merita sa devina un stat membru al UE si acesta
este, cu siguranta, si scopul presedintiei britanice".

In aceeasi ordine de idei, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan

Scheele, a precizat ca Romania poate deveni un membru de succes al UE, daca poate
derula reforma administratiei publice. El a adaugat ca este nevoie ca membrii importanti
ai administratiei publice din Romania sa inteleaga importanta delegarii de autoritate.
"Daca nu ai oamenii necesari, care sa stie ce sa faca si care sa beneficieze de un grad de
autonomie, atunci noile structuri nu mai au nici un sens", a adaugat Scheele. El a precizat
ca in Romania termenul pentru desemnarea membrilor administratiei publice este cel de
"functionari de stat" sau "functionari publici". "Poate ar trebui sa traduceti direct
termenul englezesc «civil servants»", a adaugat Scheele, mentionand ca functionarii
publici ii servesc de fapt pe cetateni.

"Sed lex" ameninta cu proteste

Functionarii publici bucuresteni ameninta ca vor declansa proteste mergand pana la

greva, daca Executivul nu va raspunde cererilor lor privind cresterea salariilor, un
program de munca mai scurt si modificarea procedurii de avansare. Luminita Simache,
presedintele Filialei Bucuresti a Aliantei Federative a Functionarilor Publici "Sed Lex", a
declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca aceste nemultumiri se regasesc in randul
angajatilor de la Garda de Mediu, Inspectia Muncii, Directia de Statistica, Vama, directii
de finante si casele de pensii.

Potrivit acesteia, functionarii publici si personalul contractual cer o marire a salariilor cu

50%, avand in vedere ca veniturile lor au crescut mult mai putin decat tarifele la utilitati
si preturile produselor de baza. Liderul sindical a invocat si prevederile Legii 188/1999,
care nu le permite functionarilor publici sa aiba un alt loc de munca ori sa desfasoare
activitati aducatoare de venituri, ei fiind obligati sa traiasca doar din salariu. Functionarii
publici se considera cea mai defavorizata categorie sociala, avand un salariul mediu net
de 480 de lei noi, cu 200 de lei mai putin decat salariu mediu pe economie. In aceeasi
situatie se gaseste si personalul contractual din institutiile statului (angajati care nu sunt
functionari publici), salariul lor fiind cu 300 de lei noi mai mic decat cel mediu pe
economie.

Legea 188/1999 genereaza nemultuniri si in ceea ce priveste avansarea in functii a

functionarilor publici, lucru posibil doar daca un post ramane vacant prin deces, transfer
sau demisie ale ocupantului. Alianta Functionarilor Publici a cerut modificarea acestei
legi si stabilirea unui sistem tip cariera care sa permita angajatilor avansarea pe criterii de
vechime si in raport de rezultatele profesionale. Luminita Simache a cerut si anularea HG
1723/2004, care stabilea programul de lucru al functionarilor. Potrivit liderului sindical,
angajatii sunt obligati sa presteze ore suplimentare patru zile pe saptamana, uneori fara
nici un fel de remunerare.

Volumul mare de munca scade calitatea prestatiei functionarilor publici, angajatii avand
un randament scazut. Cererile privind majorarea salariului si modificarea procedurii de
avansare si a programului de lucru au fost transmise Executivului. In cazul in care
Guvernul nu va raspunde acestor cerinte, functionarii publici bucuresteni vor organiza un
miting de protest, urmat de o greva de avertisment si apoi de greva generala.

Autoritatile dau dreptate UE

Ca reactie la declaratiile reprezentantilor europeni in Romania, Liviu Radu, secretar de

stat pentru Reforma in Administratia Publica a spus ca afirmatiile ambasadorului Marii
Britanii sunt, in mare masura, corecte: adica Romania nu are o administratie publica
competenta si impartiala. In ceea ce priveste rezistenta "vechii garzi", Liviu Radu ne-a
declarat ca aceasta exista, dar in anumite contexte si sub diverse abordari. "Unii dintre
membrii "vechii garzi" chiar au dovedit ca pot sa se schimbe", a declarat secretarul de stat
in MAI. El nu a infirmat existenta "spiritului de gasca" la nivel local. "Probabil ca exista,
dar, personal, nu pot da exemple, pentru ca, in primul rand, ar trebui probate", a mai spus
Liviu Radu.

El a precizat ca una dintre problemele administratiei romanesti o reprezinta orientarea

insuficienta a functionarilor spre problemele cetatenilor, dandu-i, astfel, dreptate lui
Jonathan Scheele. Pentru ca lucrurile sa se indrepte in acest sens, chiar se lucreaza la
imbunatatirea sistemului de selectie a functionarilor, concomitent cu imbunatatirea
sistemului de salarizare. In plus, se lucreaza la promovarea unor instrumente moderne,
cum ar fi planificarea strategica, evaluarea performantelor, simplificarea administrativa,
e-administratie. De asemenea, un punct important al analizelor se refera la
responsabilizarea administratiei locale prin procesul de descentralizare.

Relaţia administraţie publică cetăţeni a fost întotdeauna una destul de controversată,

ambele părţi având destul de multe lucruri de reproşat una celeilalte. Lipsa de
profesionalism a funcţionarilor, birocraţia excesivă, corupţia care domneşte peste tot
dar oficial nu există, mersul greoi al procedurilor administrative, lipsa de
profesionalism în relaţiile cu publicul, aglomeraţia, confuziile sau erorile angajaţilor,
lipsa de informare în rândul publicului sunt în mare problemele care intervin în
această relaţie administraţie-administraţi.

Un sistem modern de administraţie publică presupune depăşirea tuturor acestor

probleme accentul fiind pus nu doar pe maximizarea eficienţei seviciilor publice dar şi
pe modul de prezentare şi de oferire a acestor servicii, pe calitatea lor. Este vorba de
a depăşi obscurantismul acţiunii administrative şi de a scoate totul la lumină, de a
face totul transparent, cu adevărat transparent, de a oferi servicii egale tuturor celor
care le solicită, rapide şi de o calitate ireproşabilă. Şi aici intervine un mijloc foarte
eficient în sprijinul a ceea ce am menţionat anterior, şi anume, tehnologia
informaţiei. Aceasta poate sprijini şi sprijină într-o măsură mai mică sau mai mare,
după cum se va vedea pe parcursul acestei lucrări, munca în instituţiile administraţiei
publice
. Administratia si regimurile politice
Sistemul administratiei publice este inseparabil legat de realizarea politicii statului prin
natura activitatii pe care o desfasoara. Administratia publica ca activitate, are ca obiact
realizarea valorilor politice prin care se exprima interesele generale ale societatii
organizate in stat. In felul acesta, prin natura sa, administratia publica este legata de
puterea de stat.
Despre puterea de stat putem vorbii din momentul aparitiei statului, fara a se face
distinctia intre aceasta si puterea politica. Intre categoria de putere politica si putere de
stat exista un raport ca de la intreg la parte. Trasaturile puterii politice se regasesc in
puterile statului, dar trasaturile statului nu se regasesc in totalitate in ansamblul puterii
politice. Puterea de stat este o putere specializata si delegata de popor, in calitatea sa de
titular al puterii politice, anumitor organisme sau autoritati publice denumite siputeri
(executiva, legislativa si judecatoreasca).
Puterea de stat este astfel o putere derivata si conditionata de puterea politica detinuta de
popor. In afara acestei conditionari, puterea de stat ar fi o putere concurenta si egala ca
pondere cu puterea politica. Faptul ca puterea de stat este o putere delegata, sau altfel
spus, o putere derivata si conditionata, inseamna ca ea nu poate fi opusa poporului si
folosita pentru impilarea acestuia. Tocmai de aceea, puterea de stat este legitima numai
daca rezida in puterea suverana a poporului. Puterea de stat nelegitima este o putere
rezultata din uzurparea puterii legitime sau a puterii exercitate impotriva poporului.
Ca autoritate suprema, puterea politica nu depinde de nici o alta putere. In acest sens,
spunem ca puterea politica este o putere suverana. Suveranitatea se raporteaza la popor in
ansamblul sau, pe cand puterea de stat presupune constituirea unor elite sau a unei clase
politice care isi asuma un rol in organizarea si conducerea societatii.
Sistemul politic reprezinta un ansamblu de elemente prin care se realizeaza puterea
politica, si care cuprinde statul ca instrument principal al puterii politice, dar si partidele
politice si unele grupari sociale care au un rol important pentru structurarea interesului
general ca valoare politica.
Cu fiecare dintre elementele componente ale sistemului politic, sistemul administratiei
publice are anumite legaturi. Cele mai importante legaturi pentru structura si
functionalitatea sistemului administratiei publice sunt cele care privesc puterea de stat
Puterea de stat, forma acesteia si metodele de guvernare se manifesta diferit in functie de
regimul politic existent intr-un stat.
Forma in care se institutionalizeaza relatia intre cetateni si guvernanati este in general
definita ca desemnand un regim politic. Maurice Duverger considera ca, in sens larg,
regimul politic este “forma in care se face distinctie, intr-un grup social dat, intre
guvernanti si guvernati”. In sens restrans, acelasi autor considerea ca regimul este o
anume combinare a sistemului de partide, a modului de scrutin, a uneia sau mai multor
tipuri de decizie, ca si a uneia sau mai multor structuri de grupuri de presiune.
In opinia autorului C. Valsan, „regimul politic reprezinta ansamblul metodelor si
mijloacelor de realizare a puterii, a relatiilor existente între elementele care alcatuiesc
sistemul social politic, relevând, mai ales, regimul drepturilor si libertatilor fundamentale
ale cetatenilor”. Asadar, regimul politic se refera la conditiile concrete de functionare ale
administratiei în relatia cu politicul.
Aparent intre regim politic si administratie relatiile par mai degraba slabe. Insa, regimul
politic poate influenta tipul de administratie prin prisma gradului de participare politica
a cetatenilor. Acesta reprezinta o variabila importanta in
realizarea unui tip de administratie, fiind influentat in mod direct de specificul regimului
politic. Cadrul legal al administratiei, dar mai ales sistemul electoral practicat in
Romania reduc participarea la viata politica a cetatenilor la simpla participare la alegeri.
Absenta sau slabiciunea vietii asociative, activitatea formala sau deferenta organizatiilor
publice pot conduce la tipuri de administratie locala neparticipativa.
Regimul politic existent într-o tara influenteaza în mod substantial administratia statului
respectiv. Din acest punct de vedere apar diferentieri majore în modul de organizare si
functionare a sistemului administrativ, dictate de cele doua categorii de regimuri politice
si anume, regimurile democratice si regimurile autoritare sau totalitare.
In demersul intreprins, date fiind conditiile diferite de manifestare ale administratiei in
functie de regimul politic in cadrul careia se regaseste, ne vom oprii la o scurta delimitare
conceptuala a doua dintre regimurile politice mai sus mentionate, regimul politic
democratic respectiv regimul politic totalitar.
II. Trasaturi caracteristice ale diferitelor regimuri politice.
1. Regimul democratic.
“Democratia este un sistem de autodeterminare. Este dreptul de a face alegerea gresita”.
Confrorm Dictionarului explicativ al limbii române, termenul “democratie” (gr. demos
„popor“ si kratos „putere“) , reprezinta o forma de guvernamînt organizata pe temeiul
principiului potrivit caruia puterea apartine poporului. Democratia are un caracter de
clasa si nu este altceva decît o forma
politica a dictaturii claselor dominante. Caracteristica fundamentala a sistemului politic
democratic rezida in functionarea sa pe fondul si prin integrarea valorilor fundamentale
ale democratiei. In acest sens, democratia se infatiseaza ca
ordine politica si ca mod de functionare a sistemului politic in care se realizeaza dreptul
poporului de a se guverna pe sine insusi. Existenta democratiei est
exprimata in principiul suveranitatii poporului, ceea ce insemna ca guvernarea poate fi
legitimata doar prin vointa celor guvernati.