Vous êtes sur la page 1sur 60

Revist# de cultur# universal#

editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni


Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul V, Nr. 9 (49)
Septembrie 2014
Per aspera ad astra
Semneaz:
Armina Flavia Adam
Ionel Iacob Bencei
Mihai Batog-Bujeni(
Emil Bucureyteanu
Livia Ciuperc
Josef Czechowicz
Eugen Deutsch
Constantin Dobrescu
Gelu Dragoy
Doina Drgu(
George Filip
Vasile Filip
Ovidiu Ghidirmic
Petre Gigea-Gorun
Stelian Gomboy
Mihai Horga
Marian Hotca
Dumitru Ichim
Stejrel Ionescu
Dimitrie Jega
Daniel Marian
Florin Mceyanu
Constantin Miu
Rodica Moru(an
Gentiana H. Muhaxhiri
$tefan Radu Muyat
Marin Nstase
Janet Nic
Nicolae Nistor
Dan Norea
Ion Pachia-Tatomirescu
Muguray Maria Petrescu
George Petrovai
George Popa
Viorel Roman
Florentin Smarandache
Petru Solonaru
Elena Spiridon
Gheorghe A. Stroia
Victor Teiyanu
Ben Todic
Monica Toth
Ion Turnea
Leonard Ionu( Voicu
Mariana Zavati Gardner Ingres - Jupiter yi Ganymede
Janet Nic,Ifigenia recidiveaz .....................p.3
Doina Drgu(,Sectiunea de aur.......................p.4
Ovidiu Ghidirmic,Autocenzura sau ceea ce ne
lipsete............................................................pp.5,6
Josef Czechowicz,Poeme ................................p.6
George Popa,Poezie i politic .................pp.7-8
Florin Mceyanu, Pictur de pictur.
Jean Auguste Dominique Ingres .....................p.8
Livia Ciuperc,Elogiul familiei cretine ..pp.9,10
Stelian Gomboy, Terra, planeta sufletelor
rtcite .......................................................pp.11-14
George Petrovai,ncotro?...............................p.15
Constantin Miu, Fpturi duhovniceti n lirica
religioas a lui Ioan Alexandru ............pp.16-17
Marian Hotca,Poeme .....................................p.17
George Filip,E toamn iar... .........................p.18
Florentin Smarandache,Amazonia .......pp.19,20
Constantin Dobrescu, Gnduri la aparitia unei
crti eveniment ...............................................p.21
Daniel Marian, Trandafirul inimii ...............p.22
Ion Turnea, Despre frumusetea i importanta
crtii ...................................................................p.23
Ion Pachia-Tatomirescu, Parte a ntregului
literaturii national-valahe .....................pp.24-26
Armina Flavia Adam,Versuri .........................p.26
Petru Solonaru, Numele inorogului .....pp.27-29
Mariana Z. Gardner,Prima zi de coal.....p.29
Ben Todic, Interviu cu scriitorul Ioan Miclu-
Gepianul ....................................................pp.30-32
$tefan Radu Muyat,Versuri ...........................p.32
Muguray Maria Petrescu,Drag Maria,
drag... .......................................................pp.33,34
Gheorghe A. Stroia, Poezia lui Boris Ioachim
sau Lirica de dragoste versus asfixiantul
cotidian (pseudo)modernist .................pp.35,36
Mihai Batog-Bujeni(,Sonete ........................p.36
Marin Nstase,Hora................................pp.37,38
Viorel Roman,Romnia i Republica Moldova,
n Europa...........................................................p.39
Rodica Moru(an,Versuri .................................p.40
Elena Spiridon,Versuri ...................................p.40
Dumitru Ichim,Versuri ...................................p.41
Nicolae Nistor,Versuri ....................................p.41
Petre Gigea-Gorun, Prezentarea participrii
Armatei Romne la cel de-al doilea rzboi
mondial, n cifre i fapte, de la Muse de
lArme din Paris ...................................pp.42-45
Monica Toth,Versuri .......................................p.45
Eugen Deutsch, Janet Nic,Duel sonetistic...p.46
Mihai Horga,Sotron (pamflet) ......................p.46
Emil Bucureyteanu, La nceput de an colar
......................................................................pp.47,48
G. Dragoy,La multi ani Slova cretin! .....p.48
Dan Norea,Creta, insula legendelor ...pp.49-51
Stejrel Ionescu,Poeme .................................p.51
Leonard Ionu( Voicu, Funia roie ..........pp.52,53
Gentiana H. Muhaxhiri,Versuri ....................p.53
Vasile Filip,Urmele omului ...........................p.54
Victor Teiyanu, Un jurnalist cu Oper ........p.55
I. I. Bencei, Constelatii epigramatice ..........p.56
Dimitrie Jega, Constelatii epigramatice ....p.57
Doina Drgu(, Exercitii de luciditate ...pp.58-60
Sumar
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
ISSN 2069 0657
Redac(ia
Redactor-yef: DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie: JANET NIC
Redactori literari: IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
DANIEL MARIAN
Redactor artistic: FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. univ. dr. VIOREL ROMAN, Germania,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresele:
constelatiidiamantine1@gmail.com
const.diamantine@gmail.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul V, nr. 9(49)/2014 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
DTP: Doina DRGUT
Ilustra(ia revistei: Jean Auguste Dominique Ingres
Fondatori: Al. Florin }ene, Doina Dr#gu], Janet Nic#, N.N. Negulescu
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
3
Anul V, nr. 9(49)/2014
Janet NIC~
IFIGENIA
RECIDIVEAZ{
n numrul 8 al revistei Luceafrul
de dimineat, celembra Ifigenie si
pune, din nou, poalele n cap si d cu
ciocul n revista Constelatii diamantine,
cu toate c i-am propus, amicalmente,
s ne lase n mizeria noastr cultural,
s ne simtim si noi bine, c nu avem ne-
voie de serviciile ei de doi bani, nve-
ninate si agramate.Duc-se cu joimrica
pe la alte case, poate se alege cu vreun
ou de ct, sau cu un colac, din mila gos-
podarilor tmiati. Cu orgoliul unei clote
literare, mpunndu-se cu talentul pe
care, nici dac l cauti cu lumnarea, nu-l
are - scuze pentru rimele involuntare si
pentru cele viitoare!- caut rme prin
toate revistele, spre propria-i n-
destulare. Croncnind si cotco-
dcind, s vad lumea ct este
de mare - din nou, drag cititor,
iertare! - face varz toate revis-
tele care i ies n cale, din ntm-
plare, face curtenie, mpros-
cndu-si pn si confratii de
breasl si de uniune, d cu m-
tura, lipeste etichete si, n nu-
mele curteniei perfecte, scui-
p, triumftor, pe provincialismul
tuturor care, din nefericire, nu-
i provoac fericire si intelectua-
la plcere. Creatur cameleoni-
c si trtoare, cu verde de Pa-
ris n gus, ia, de fiecare dat,
alt ntruchipare - form sigur
de degradare! - semnnd, ncol-
tit, cnd Ifigenia, cnd din
Taurida, cnd Tauridi.
Maestr n Loveste si
fugi!, de data aceasta, atac
revista Constelatii diamanti-
ne, cutnd a ne nvrjbi cu al-
t revist -Apostrof, din Cluj-
Napoca - sustinnd c am avea
un dinte mpotriva acestei re-
viste. Precizm c niciodat n-am expri-
mat nicio opinie referitoare la revista sus-
amintit. Dar, dup cum se vede, cu ta-
lent de intrigant, sfoiegita doamn caut
ntriri, caut soldati, n vederea unui vi-
itor asediu asupra revistei noastre. Re-
amintim principiul care ne-a cluzit, si
care ne cluzeste, anume c ne vrem,
dup putintele, sau neputintele noastre,
complementari altor reviste, tuturor revis-
telor. Iar dac este vorba despre usc-
turi, s fim seriosi, acestea se gsesc
peste tot, fie n revistele aristocrate ale
Centrului, fie n cele ale provincialismului
periferic. Peste tot, valorile sunt ameste-
cate cu nonvalorile, dar critica sntoas
vede partea plin a paharului, chiar dac
se consemneaz - si e bine c se ntm-
pl asa - greseli, stngcii, naivitti, bana-
litti, aspecte care nu anuleaz, n niciun
fel, o ntreag revist.n plus, o revist
care apare n provincie, din pasiune si
entuziasm, trebuie privit cu simpatie si
ncurajat, n numele unui pedagogism
sntos. Si, s fim consecventi pn la
capt, vom arta, concret, c Ifigenia,
acest Mihai Viteazul al literelor romnesti
cu sutien, pstoreste, pe matinalul luce-
ferism, greseli elementare, adevrate
boacne gramaticale, care descalific
orice talent, orict ar fi el. Am spicuit
dintr-un autor - nu spunem cine, persoa-
n important! - un dezacord de
zile mari, ntre subiect si predicat,
ntr-o recenzie, care se vrea, pro-
fund si nalt, intelectual. Zice
autorul, doct: ...se simte, din fe-
ricire, talentul yi exigenja fat
de scris. S-or simti talentul si
exigenta poetesei, dar ale recen-
zentului, nu prea! Nu cu mult mai
departe de aceast alunecare
de teren, dai, vrei, nu vrei, cu
piciorul n gropile unor cacofonii
care, se pare, au devenit un fel
de insigne ale revistei despre
care facem vorbire: contactul
cu realitatea nssi dispare; O
cercettoarecu rezultate anteri-
oare. Toate aceste scpri
de incultur, care se gsesc ntr-
o revist de cu cultur si cu
renume nu ne fac s blamm
revista, punnd-o pe butuci, do-
rindu-i pieirea, asa cum, agresiv,
o face inconstienta Ifigenie, la
adresa revistei noastre.
Dac are minte, s ia aminte!
16 septembrie 2014
Ingres - Domniyoara Caroline Riviere
4
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Doina DR~GU}
SEC|IUNEA DE AUR
O realitate, pe care au observat-o oame-
nii, nc din antichitate, este aceea c toate
elementele din natur ascult de anumite legi,
ntre ele fiind stabilite anumite relatii ce for-
meaz o armonie a proportiilor. De asemenea,
au observat c lucrurile se integreaz ntr-
un fel de sistem, c se afl ntr-un echilibru
universal, n timp si spatiu.
Pornind de la aceste constatri si obser-
vatii, oamenii au descoperit c la fundamentul
universului stau legi numerice si geometrice,
c acest univers, privit att ca o sum de com-
ponente, ct si n totalitatea lui, este subor-
donat unui sistem de proportii universal.
Ideea c universul e guvernat de numere
i-a fascinat mai ales pe matematicieni, pe
fizicieni, pe filosofi, pe teologi.
Probabil c niciun numr nu ilustreaz
mai bine aceast idee si nu a fost nconjurat
de atta faim si mister ca numrul phi, cu-
noscut si sub numele de sectiunea de aur.
Definit de Euclid, cu mai bine de dou mii de
ani n urm, phi (1,618...) pare prezent peste
tot n natur: de la cochiliile melcilor si dis-
punerea petalelor florilor, pn la forma ga-
laxiilor.
Artele plastice, muzica, literatura, stiin-
tele naturale respect, si ele, legea uimitorului
numr.
Primul nvtat al lumii care a descoperit
c universul este guvernat de legi matematice
a fost Pitagora (c. 580-500 .H.), filozof ide-
alist grec si matematician. El punea la teme-
lia interpretrii ntregii realitti obiective si
subiective teoria numerelor si a armoniei. n
acest sens, el a spus: La nceput a fost Nu-
mrul, iar conceptia lui, cunoscut sub for-
maNumerele guverneaz Lumea, se re-
gseste, n diverse variante, n numeroase
sisteme filosofice.
La un secol dup Pitagora, care a susti-
nut primatul numerelor asupra formelor, filo-
zoful grec Platon (c. 427-347 .H.) a elaborat
teoria idealist-obiectiv a Ideilor sau a For-
melor, afirmnd, prin aceasta, primatul for-
melor asupra numerelor. Se naste acum acea
dualitate ireductibil ntre lumea numerelor
si cea a formelor, considerate ca dou entitti
distincte.
Abia n secolul al XVII-lea, filozoful si
savantul francez Ren Descartes (1596-1650)
a fcut descoperiri epocale n matematic pu-
nnd bazele geometriei analitice. El a de-
monstrat c ntre cele dou entitti, cea a
Numerelor si cea a Formelor, nu numai c nu
exist deosebiri, dar c ele se afl ntr-o
strns dependent, fiind forme ale aceluiasi
univers.
Dintre toate proportiile cunoscute n ma-
tematic (legile lui Kepler, legea lui Bode - n
sistemul solar; sirul lui Fibonacci, sectiunea
de aur, simetria, ritmul si euritmia etc. - n
natur), sectiunea de aur este suveran n
regnul animal si n cel vegetal. Corpul ome-
nesc este alctuit dup principiul sectiunii
de aur; ombilicul mparte nltimea total a
corpului conform sectiunii de aur, iar cele
dou prti rezultate (de la ombilic la crestet
si de la talp la ombilic), se submpart, la
rndul lor, si ele, tot dup raportul sectiunii
de aur. La floarea-soarelui, sirurile de seminte
sunt dispuse n curbe ce formeaz spirale
logaritmice; la fel, multe specii de cochilii
sunt curbate dup spirale logaritmice; de ase-
menea, n cosmos, nebuloasele si cozile co-
metelor sunt spirale logaritmice, spirala loga-
ritmic, dup cum se stie, fiind una dintre
cele mai interesante proprietti ale sectiunii
de aur.
Sectiunea de aur a fost cunoscut, mai
nti, de ctre initiatii egipteni si greci, care o
numeaumprtirea n medie i extrem ratie.
Ei o foloseau n constructii si o tineau se-
cret. Abia n secolul III .H., a fost cunoscut
si divulgat de filozoful grec Euclid (c. 450-
374 .H.).
Matematicianul italian Luca Pacioli di
Borgo (1445-1514), studiindmprtirea n
medie i extrem ratie, a numit-o proportia
divina, n cartea intitulat De divina pro-
portione, ilustrat de Leonardo da Vinci.
Da Vinci preia - si el - aceast problem,
n scrierile lui, si, uimit de extraordinarele ei
proprietti, o numeste, pentru prima dat n
istorie, secjiunea de aur.
Cel mai faimos tablou din lume, Mona
Lisa, este un exemplu concret de utilizare
a proportiei divine n art. De asemenea
Cina cea de tain se bazeaz pe sectiunea
de aur.
Ce este, de fapt, sectiunea de aur? Vom
ncerca s dm o explicatie matematic sim-
pl. Pe un segment de dreapt AB, A si B fi-
ind punctele lui extreme, se afl o infinitate
de puncte.
Dintre toate aceste puncte, unul singur,
pe care-l numim C, mparte segmentul dat n
dou prti inegale n aa fel nct raportul
dintre segmentul ntreg i partea mai mare
s fie egal cu raportul dintre partea mai mare
i partea mai mic, adic AB/AC = AC/CB
i invers, raportul dintre partea mai mare i
segmentul ntreg s fie egal cu raportul din-
tre partea mai mic i partea mai mare, adic
AC/AB = CB/AC.
Cnd Platon defineste proportia, n ge-
neral, el defineste, fr s stie, sectiunea de
aur, care este, spune el, unica form orga-
nic, fireasc a proportiei, chintesenta uni-
ttii n multiplicitate si c nu se poate
face o bun corelare ntre dou lucruri, fr
un al treilea. Numai aa se realizeaz o pro-
portie frumoas.
Dac ne referimla simbolismul numrului
trei, trebuie amintit c, la unele popoare, cifra
3 reprezint triada cer-pmnt-iad, la altele
cer-aer-pmnt sau existenta celor trei con-
tinente ale lumii vechi (Europa, Asia, Africa),
triunghiul, prin cele trei vrfuri ale sale re-
prezint lumea transcendent (Dumnezeu,
Fiul si Sfntul Duh), n religiile orientale este
prezent treimea (Trimurti =Brahma +Visnu
+Siva), n filozofia religioas german exist
trei faze ale evolutiei (devenire-existent-
pieire), n mitologia greco-german exist trei
Gratii, trei Parce etc.
Asa cum spunea Leonardo da Vinci,
proportia poate fi regsit nu numai n
numere i msuri, ci i n sunete, intervale
de timp i locuri, ca i n orice altceva.
Chiar dac anumite obiecte ni se par dispro-
portionate, ele au, totusi, proportii pentru c
se bazeaz pe raporturi.
n epoca modern si contemporan, sec-
tiunea de aur are o prioritate absolut asupra
celorlalte proportii. Cercetrile dedicate secti-
unii de aur au artat c numrul de aur struc-
tureaz anumite elemente din natur, inclusiv
psihicul uman.
Stim, deci, astzi, c o corect punere n
proportie respect raportul sectiunii de aur.
5
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
Ovidiu GHIDIRMIC
Autocenzura
sau ceea ce ne lipse]te
M simt nevoit s m repet si s m ntorc
la un microeseu mai vechi, Reversul liber-
ttii, din volumul al doilea al crtii melePro
Domo (Editura Scrisul Romnesc, 2013) n
care avansam ideea c Libertatea - problema
capital a istoriei si a vietii sociale - nu este o
zeit fr pat si trebuie s ne-o nchipuim
ca pe o medalie cu dou fete, cu aversul si
reversul ei. De fapt, nu numai libertatea, ci
toate lucrurile si fenomenele acestei lumi pot
fi privite ca o medalie cu dou fete, cu aversul
si reversul lor. Dar noi suntemmbibati de
prejudecti si de preri preconcepute, ca bu-
retele de ap. Nu cunoastem bine istoria uni-
versal si nici istoria national si nu vrem s
nvtm nimic din ele.
Asasefacec, pn mai deunzi, noi nu
vedeam dect o fat a liberttii, cea lumi-
noas, aversul ei, care ni se refuzase de atta
amar de vreme. Libertatea devenise, pentru
noi, o obsesie, un ideal si o aspiratie, cel mai
nalt ideal si cea mai puternic aspiratie, pen-
tru care eram n stare s ne sacrificm si viata.
Si unii dintre noi chiar si-au sacrificat-o!
Cealalt fat a liberttii, reversul ei, ni s-
a dezvluit treptat, dup 1990, cnd am putut
constata c libertatea nu are numai o fat
luminoas, gratioas, ci si una ntunecat si
dizgratioas, chiar grotesc.
Dup ani de-a rndul, n care libertatea
ne-a fost ngrdit, am trecut brusc, dintr-o
dat, la o libertate fr limite, care a degenerat
repede n haos si anarhie. Ne-a fost dat, ast-
fel, s trim, de la o vreme, drama sau tragedia
liberttii, cci libertatea poate deveni, la un
moment dat, o si mai grea povar,dect ab-
senta ei, atta timp ct aceast libertate nu
este constientizat si asumat, responsabi-
lizator.
Aceasta este drama Romniei de astzi,
o dram a liberttii neasumate si neconsti-
entizate, neresponsabilizate.
Tema liberttii de exprimare nu poate fi
rupt de tema liberttii n general,care nu
poate fi bine nteleas dect dintr-o perspec-
tiv mitologic si filosofic,iar pentru aceasta
trebuie s facemun recurs la mitologia greac.
La vechii greci, Ananke era zeita nece-
sittii universale, personificarea constrn-
geriii absolute, vzut ca o frn indispen-
sabil, ca un obstacol ineluctabil n calea vo-
intei, ca o limitare a liberttii si a miscrii. n
gndirea antropocentric a vechilor greci nu
exista libertate fr constrngere, care era
reprezentat de Lege. Nemesis, fiica lui
Ananke, era zeita rzbunrii si a justitiei di-
vine, care juca un rol de restabilire a echili-
brului lumii. Deviza ei, nscris petemplul de
la Delfi, era msura: ,,Nimic prea mult.
Depsirea msurii atrgeapedeapsa divin.
ntre Ananke si Nemesis poate fi fixat
ntreg statutul liberttii n gndirea vechilor
greci, ale cror idei au trecut la romani. Lucian
Blaga avea perfect dreptate cnd spunea,
nTrilogia culturii, c vechii greci au fost
cuceriti numai sub raport militar de romani,
dar i-au cucerit spiritual pe acestia.
Una dintre functiile cele mai importante
exercitate de Ananke estecenzura(latinescul
censura - control). Ananke efectua - se poate
spune asa - o cenzur cosmic. Dup cum
acelasi Lucian Blaga vorbea, n cadrul siste-
mului su filosofic, de o ,,cenzur transcen-
dent, pe care o instituie Marele Anonim
(metafora blagian pentru divinitate) pentru
a opri cunoasterea paradisiac.
Deci exist cenzur si la un nivel mai nalt,
nu numai politic, ca s facem o glum meta-
fizic.
Nu exist libertate spontan. Libertatea
junglei este numai pentru animale. G. Cli-
nescu spunea, ntr-una din tabletele sale din
Glceava n(eleptului cu lumea, o fraz me-
morabil, de o mare vigoare si expresivitate:
,,Cine deschide cuca urangutanului are o
stranie idee de libertate.
Nu exist dect libertate trecut prin con-
stiint.
Cenzura este impus n istorie de regimu-
rile totalitare, de dreapta sau de stnga, de
regimurile extremiste.
Subiectul dezbaterii De la cenzur la
autocenzur este vast si nu se limiteaz
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
6
Anul V, nr. 9(49)/2014
numai la libertatea de exprimare, la libertatea
cuvntului, ci se refer la toate actele si la
ntregul comportament uman.
Imediat dup 1990, cenzura politic a
regimului totalitar comunist,exercitat de
Direc(ia Presei (n.b. care fusese desfiintat
oficial, ca institutie, nc din 1982!) a czut,
a fost suprimat. Se prea c intrm ntr-o
epoc luminoas si de durat a liberttii nor-
male a presei si a tipriturilor si amass-media,
dar n-a fost asa. Odat cu libertatea de expri-
mare necenzurat, cealalt fat, ntunecat,
dizgratioas si grotesc a liberttii, reversul
ei, a nceput s-si spun din plin cuvntul.
A nceput s se manifeste, mai nti, sub-
cultura, siluirea limbii romne n fel si chip.
Strictorii de limb s-au nmultit mai mult ca
oricnd. Abuzul de neologisme, n special
de anglicisme, este ca la el acas. Eugen Si-
mion avea dreptate cnd afirma, n Frag-
mente critice, c am ajuns s folosim, n
mass-media, un jargon ciudat: ,,romgleza.
,,Be(ia de cuvinte, pe care o ostraciza, la
vremea lui, Titu Maiorescu, la ora actual
face ravagii n presa noastr asa-zis cultural.
Ca si cum toate acestea n-ar fi suficiente
si ca tot acest spectacol jalnic s fie ct mai
complet, limbajul trivial si pornografic a cs-
tigat pretutindeni, nunumai n mass-media,
dar si n literatur, tot mai mult teren. Si toate
acestea, n numele liberttii de exprimare!
Ce este de fcut? A disprutcenzura, dar
ne-a rmas ceva mult mai important: auto-
cenzura, care nu poate disprea niciodat,
definitiv, pentru c este strns legat de con-
ditia uman si se afl n constiinta noastr.
Socrate vorbea despre un demon al su,
despre un spirit (gr. ,,daimon - spirit) ce
actiona ca o frn moral care l oprea de la
faptele rele si ca o voce interioar ce-i soptea
cum s reactioneze n anumite mprejurri ale
vietii. Aceasta esteautocenzura, o frn mo-
ral interioar, un simt al msurii si al bunei
cuviinte, conform devizei: ,,Nimic prea
mult, nscris pe templul de la Delfi, alturi
de o alt maxim nu mai putin celebr:
,,Cunoayte-te pe tine nsuji!. Autocu-
noasterea este o premis a liberttii, iar auto-
cenzura este un autocontrol, o consecint a
autocunoasterii.
Autocenzura este chiar esenta democra-
tiei, ceea ce ne lipseste cel mai mult la ora
actual. De aceea suntem att de departe,
deocamdat, de democratie, pentru c nu ne
cunoastem att de bine pe noi nsine si n-
avem frn moral si autocontrol.
Totul depinde de gradul de cultur al unei
natiuni, pentru c numai cultura ne poate
elibera. Numai prin cultur putem deveni li-
beri cu adevrat.
Jzef CZECHOWICZ
(Polonia)
Traducere de Al. {ERBAN-IA{I
CNTECEL CU LACRIMI
Cntece de leagn ca bocete
din ferestre deprtate luciri aurii fuguta
pe perete
n zadar ncerci s-ajungi cu mnuta
ntr-o carte mare zeci de desene
narcotic pentru zile grele
de iarn
Cuvinte din jale si durere
un cntecel ce se urc la cer
eu ns tot m cred la norm
m consacru tuturor valurilor rare
las s m poarte ele departe
nimeni s nu fie la crm
ultimul tact al cntecelului se sfrseste
stingher
n groaznice furtuni ale mniei de fier
Cntecel nviat
de ce mi vinzi neputinta din cuvinte
si-amintiri
a fost cndva un lant - eu nu l-am tiat
n-am reusit singur s recurg la biciuiri
DESPRE CER
Nu se mai aud fugind norisori ntfleti
norii plini de ap plecat-au la alte dimineti
din hala pustie cereasc se toarn praf
ceresc
filtrat printre srme pauze si sirene
ce vuiesc
amiaza se presar uscat si aspr
peste siluete de aeroplane si rceala
din cartiere ca o lepr
Merit s-i cnti osanale doar e a noastr
ori de dincolo de mri
ct e de frumoas cnd fumeg prin ea
ai hornului stlpi temtori
de la fabrica de crmid iar mpreun
deasupra pdurilor deprtate
a fier azuriu sun primitiv si urias
cnd asezat la poarta orasului alb
se umple de fum
cnd stie care este ziua pinii de-acum
merit s-i cnti osanale
Sudul este limpede si unitar agale
amiaza-si ntinde coperisul de lemn ptat
cu scurgeri de tencuial
nc din copilrie mi se arcuia deasupra
capului si-atunci cineva mi soptea de
acolo fr sfial
fiule
FIOLE $I POCALE
Peste cortegiul de nmormntare
balcoane stindarde si sicrie
prin nori avioane fac crare
comparabile cu omul care le-a nteles
pe toate - locomotiva expresului nu este
un colos n sate vacile nu se mir de
masinile de stors lapte
cntecele cabaretului se-adun pe-un gard
pe altul doar realitatea suport chinurile
din vise fiecare st gata s nu cread
cele scrise
O reclam url dup alt reclam
un semnal lumineaz alt semnal
din suierturi ascutite si suluri de fum
nscute din zbor recunosti timpul vietii
mereu este acelasi cu toat viteza rotatiilor
cteva zeci de milioane de lanturi
trag lumea cu-ncetul
se stie c nu exist perfect curat unul
dar si duhurile n nenumratele laturi
pentru ochii nostri
se lteste mereu procesul vietii
peste tot milioane bilioane trilioane
de-ngrozitoare nopti
Norii se umezesc de plnsul srciei
ntr-o cafenea micut muza frontului
trosneste cu sursuri literatura
n palat masa verde adun banii
n teancurile bogtiei
Dac eu as putea tulbura toate astea
as fi deja acolo sus
Priviti dincolo de usile nchise
drumuri colorate ard pe-ascuns
de ce oare tot ce exist
nu se poate schimba odat cu noi
n sfintenia parfumului
de la potirul din Graal
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
7
Anul V, nr. 9(49)/2014
George POPA
POEZIE }I POLITIC{
njelepciunea yi arta politic nu pot fi acelayi lucru.
Aristotel - Etica nicomahic
Elementele inferioare, yi nu cele mai elevate,
dau tonul ansamblului. (Georg Simmel)
Teoretic, homo politicus este un personaj
interesat de binele public, astfel c actionea-
z n acest sens. Este definitia obisnuit n
dictionare.
Iat ns preri de-a lungul mileniilor. n
dialogul Republica, Platon calific oamenii
politici drept mincinosi si ftarnici; Marc
Aureliu, nMeditationes, i caracterizeaz
drept jigodii (Ct sunt de meschini, acesti
pigmei care joac pe politicienii si si ima-
gineaz c actioneaz ca filozofi! Meschinele
jigodii! - Cartea IX, 29); Nietzsche, nWille
zur Macht (Vointa spre putere),i denumeste
n repetate rnduri canalii (iar nAa vorbit-
a Zarathustra, vorbind despre canalii; Viata
este un izvor al bucuriei, dar unde vine s
bea canalia, toate fntnile se otrvesc);
Eminescu, nscrierile sale politice - i coboar
la nivel de pornocrati, cuvnt n premier
universal. Gradatia infernal apare semni-
ficativ.
Politicianul este un personaj obsedat de
ideea c are capacitatea de conductor al
unui grup social, grup a crui extindere poate
merge de la o asezare comunal pn la o
tar, un continent sau chiar ntreaga lume.
n realitate, motivatia c vrea s instituie
sau chiar s revolutioneze fericirea oameni-
lor, dreptatea etc. este pur declarativ - desi
prinde la credulitatea celor nselati de politici-
enii anteriori. Adevratul mobil este cel recu-
noscut de Schopenhauer: politicianul are
exacerbatimpulsul nnscut omului de a do-
mina, de a supune pe altii, impuls prezent n
toat lumea animal.
Ca atare, cum dorinta supraetajrii este
general-uman, rezult n mod fatal lupta
ntre politicieni. De aici, dou consecinte ca-
racterizeaz viata politic: mijloacele para-
morale utilizate pentru a nvinge si, odat
devenit nvingtor, setea tot mai crescut de
a acapara ct mai nestios putere.
Or, avnd n vedere c n cadrul luptei de
a nvinge n context social, la lipsa de control
etic, se adaug in- sau pseudo-cultura, semi-
doctia sau sfertodoctia, nivelul intelectual
de obicei sczut al politicienilor precum si
cel si mai sczut la mare parte a populatiei,
aceasta din urm este usor manevrat de di-
verse curente de opinie nsusite, de obicei,
Ir discernmnt.
De aici lipsa unui control al abuzurilor
politicianului, conjugat cu inertia celor con-
dusi de a initia schimbri radicale. Schim-
brile apar de regul cnd abuzurile exced o
anumit limit si se impune un nou politician,
care pare salvator, dar care, cu foarte rare
exceptii - iar n acest caz este si el eliminat
sub o form sau alta-, vaurmaacelasi model
de dominare.
Cum se mpac aceast dubl fatalitate
caracterial reprezentat de politician si de
cei condusi, cu afirmatia lui George Usctes-
cu: Politeia este tot Poiesis? Evident, aceast
mpcare nu poate avea loc dect la nivel
pur semantic: poiein, n limba greac nsem-
neaz a face. Numai c n politic a face
este echivalent cu perversitatea, mascarada,
cupiditatea - rul sub diferite forme.
Comentariile politice, n volume ntregi,
ale lui Eminescu, sunt ns de o cu totul alt
factur - singular - pe plan autohton.
Acestea constituie o revolt de cea mai
pur etic mpotriva politicianismului corupt,
distrugtor de constiinte si de tar. Publicis-
tica eminescian este o poietic a celei mai
nalte i imperative morale, polariznd in
jurul aprrii identittii spirituale a propriului
popor mpotriva complicittii dintre niste
viituri malefice strine si trdtorii autohtoni.
Cci iat aparentul paradox: asa cum pu-
temvedea nc din primele rnduri ale acestei
prezentri, cea mai lucid caracterizare a po-
liticienilor au fcut-o mari gnditori-poeti -
Denkender-Dichter - cumi-a numit Heidegger:
Platon, Marc Aureliu, Nietzsche, Eminescu.
Cci gnditorul-poet si poetul-gnditor po-
sed cea mai lucid si necruttoarecontiint
a valorilor, si totodat, o apr demascnd
viciul politic.
Si care este rspunsul poetilor la agre-
siunea politicianismului? Estepoezia: a lui
Andrei Muresanu, a lui George Cosbuc,
Octavian Goga si nainte de toate, a lui Emi-
nescu - aprtori ai rdcinilor, ai originilor
pure, a valorilor spirituale dinti, nealterate,
ale neamului.
Capodopere precumDoin de Eminescu
si Doina lui Cosbuc sunt exemplarecamus-
trtoare mrturii. Ce splendid delimitare
etic si diatrib n partea a doua a Scrisorii a
III-a eminesciene, si cte adevruri perene
neierttoare n versul De la Nistru pn la
Tisa! Un adevrat catehism axiologic. Poezia
lui Octavian Goga - Noi - este o exceptional
definire a sufletului acestor plaiuri, cu cele
dou versuri geniale: Privighetori din alte
tri/ Vin doina s ne-asculte.
Autodefinirea, patriotismul nu mai sunt
acum la mod, ci - ca urmare a dezordinii mo-
rale si materiale provocate de pleiade funeste
de politicieni - exodul, mai ales al tinerilor,
pentru a servi cu munca si inteligenta lor
strine meleaguri. Astfel, tindem s devenim
servitorii de lux ai altor neamuri. Numai c,
afirma Rabindranath Tagore, a dezlega ar-
borele de legturile care-l nrdcineaz
n pmnt, nu d arborelui libertatea; mai
mult nc: dac smulgi pomul din locul lui, n
alt parte nu mai d fructe dect hibride -
Ir culoare si arom, si lesne putrescibile.
Marile culturi ale spiritului apartin unor
popoare cu puternic personalitate genetic,
precum IndiaVedelor, si a aUpaniadelor;
Grecia lui Homer, Fidias si Platon ; Germania
lui Kant, Beethoven, Hlderlin; Italia lui
Dante, Leonardo da Vinci, Michelangelo;
Franta lui Descartes, Voltaire, Baudelaire;
Spania lui Cervantes, Velasquez, El Greco;
Olanda lui Rembrandt; iar Anglia, mai mult
cuceritoare de pmnturi dect creatoare
spiritual, a fot salvat cultural la superlativul
absolut de Shakespeare.
Amestecul, dilutia, desindividualizarea,
8
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
omogenizarea heteroclit genereaz productii
culturale modeste. Se pierde matricea crea-
toare primordial, identitatea, sublimul origi-
nar n favoarea unei goane generalizate dup
satisfactiile imediate al zilnicului fugar. Este
decderea spiritualittii, a culturii si nlocu-
irea lor cu civilizatia materialittii - homo
manducans a lui Nietzsche si homo porno-
cratus eminescian - idee formulat profetic
de Oswald Spengler n Untergang des
Abendlandes - Apusul occidentului.
Se pierde poezia sufletului si forta crea-
toare ale nemuritorului Acas, precum ba-
ladaMioritei, unicat pe plan universal al nun-
tirii mitice dintre omul locului si paradisiacul
naturii, unde si are rdcinile.
Politea si poezia sunt antagonice. Este
efectul Nero: prima actioneaz distructiv asu-
pra celeilalte. Nici o utopieMorus-ian nu
le poate mpca. Autorul este decapitat, iar
cartea ars. Cci nu de capete, de creiere au
nevoie gloata de pe strad si ajunsii de pe tron.
Toate acestea pentru c, afirm Cervan-
tes, lumea este asa cuma lsat-o Dumnezeu,
uneori si mai ru dect atta. Iar Shakes-
peare conchidea n Sonetul 121: The men
are bad in their badness reign.
Si s ne amintim cuvntul de plecare al
lui Voltaire: Et maintenant que je pars, je
laisserai ce bas-monde aussi bte et aussi
mchant que je lai trouv en y arrivant.
Si acum, cnd plec, ams las lumeaastatot
asa de proast si de ticloas pe ct am gsit-
o cnd am venit ntr-nsa.
n concluzie, dehomo politicus numai
poezia - cea autentic, si nu versificarea vid,
proza desirat pe vertical, ne poate salva.
Munti uriasi de vorbe ale politicienilor n
toate pietele lumii amenint cerul s-l sparg
cu larma lor. Dar suflul unui nufr, care este
marea poezie, sfrm fragilul Babel, iar
guresii se neac n amara mlastin, rnindu-
se ntre dnsii cu-o infernal arm.
Ingres - Autoportret
Florin M~CE{ANU
A fost fiul sculptorului, pictorului si pro-
fesorului de desen J oseph Ingres si al Annei
Moulet, fiica unui cunoscut peruchier. S-a
nscut, la 29 august 1780, n sud-vestul Fran-
tei, la Montauban. Era cel mai mare dintre cei
cinci frati ai si. Tatl su reuseste s-i impri-
me nc din copilrie propriile pasiuni: pictura
si muzica. J oseph Ingras, dorind s-l ncura-
jeze pe fiul su s persevereze n ambele sfere
ale artei, se mut mpreun cu el la Toulouse,
lsnd restul familiei la Montauban. La un-
sprezece ani ncepe s studieze artele plastice
la Academia din Toulouse, la clasa maestrului
Joseph Roques. Continu s cnte la vioar
si, n anul 1794, devine a doua vioar n or-
chestra teatrului din Toulouse.
n august 1797 pleac la Paris, unde par-
ticip, cu alti saizeci de studenti, la cursurile
de pictur si de sculptur ale lui David. Lu-
creaz foarte mult, execut numeroase copii
dup operele maestrilor aflate n muzeele
pariziene, mbogtite cu prada de rzboi ob-
tinut de armata napoleonian n urma
rzboaielor cu Italia si Olanda.
n 1806 pleac n Italia. Tablourile
trimise la Salonul Parizian de Arte Fru-
moase sufer critici aspre care-l ndr-
jesc s lucrezesi mai mult. n 1810 i se
termin bursa de studii. Rmne n con-
tinuare la Roma, unde lucrul i permite
s-si cstige existenta. Traverseaz o
perioad grea. Se ndrgosteste, n 1812,
de Laura Zoega, fiica unui arheolog da-
nez, dar se cstoreste n 1813 cu Made-
leine Chapelle.
Cderea imperiului napoleonian n
1814 i complic situatia financiar. n
acelasi an moare si tatl su iar sotia i
naste un copil mort. n 1817 moare si
mama sa.
Operele sale sunt primite n mod defa-
vorabil de critic. n 1819 primeste porecla
ironic de pictor gotic.
Ingres se bucur de o glorie unanim
recunoscut abia n anii celui de-al Doilea
Imperiu, cnd devine reprezentantul de
frunte al neoclasicismului, depsindu-l n
reputatie pe eternul su rival, Eugene De-
lacroix. Neobositul antagonism dintre cei doi
pictori, vesnica lor concurent ntretinut de
critici si pune amprenta asupra picturii fran-
ceze a primei jumtti a secolului al XIX-lea.
Ingres este sustintorul neoclasicismului si
al artei desenului. Delacroix, n schimb, se
evidentiaz prin forta coloristicii, fiind mai
apropiat de romantici.
n decembrie 1834, sotii Ingres pleac din
nou la Roma, deoarece artistul fusese numit
director al Academiei Franceze de la Roma.
n aprilie 1841, i expir mandatul de con-
ductor al Academiei Franceze si sotii Ingres
prsesc Roma. La Paris i asteapt nume-
roase proiecte si gloria. Este primit de regele
Ludovic Filip si se mprieteneste cu succe-
sorul la tron, Printul dOrleans.
Moartea sotiei, n 1849, tulbur ordinea
din viata artistului, care se baza n toate pe
sotia lui. Se recstoreste la saptezeci si unu
de ani cu o femeie cumsecade de patruzeci
si trei de ani care-i poart de grij. n anul
1852, nepotul lui Napoleon I reinstaureaz
monarhia n Franta si primeste numele de
Napoleon al III-lea. Ingres este recunoscut
n mod oficial ca pictor al Curtii. n anul 1862,
artistul devine senator.
J ean Auguste Dominique Ingres moare
la 11 ianuarie 1867 rpus de pneumonie, co-
plesit de onoruri.
JEAN AUGUSTE
DOMINIQUE INGRES
JEAN AUGUSTE
DOMINIQUE INGRES
9
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
Livia CIUPERC~
Elogiul familiei cre]tine
n fructuoasa-i viat, Alexandru Lasca-
rov-Moldovanu (1885-1971) s-a remarcat
printr-o activitate bogat ca jurist (ndepli-
nind diverse functii administrative), o ampl
activitatea didactic (profesor, mentor, autor
de manuale scolare), o diversitate de preocu-
pri n plan cultural. Dac n perioada inter-
belic era cunoscut si apreciat scriitor, pu-
blicist si traductor, n postbelic, o tcere vi-
novat planeaz asupra multor valori ale cul-
turii romnesti. Dup 1946, toate scrierile sale
rmn n manuscris, conservate n mai multe
arhive din tar. Din vasta sa creatie literar
impresionant rmne elogiul familiei crestine,
tem predilect, oglindit att n proza scurt,
ct mai ales n literatura de ampl respiratie,
din caresecuvineaaminti - n primul rnd -
romanele: Biserica nruit(1932), Mamina
(1934), ntoarcerea lui Andrei Ptraycu
(1936), Ttunu(1937) si romanul manuscris
Fiul risipitor.
Pentru cititorul mileniului al treilea, bom-
bardat cu emisiuni, filme, reportaje, scrieri
etc., n care libertatea de gndire si de actiune
se distanteaz tot mai mult de la morala cres-
tin, scrierile lui Al. Lascarov-Moldovanu au
darul s limpezeasc si s potoleasc, vizibil,
creierele malefic nfierbntate ale prezentului.
Formulm o invitatie generoas, spre lec-
tur, a unor romane scrise cu circa sapte-
opt decenii n urm, ntr-un stil euharistic, n
care respectul fat de familia crestin, devine
model de moralitate. Si-avem a retine c:Ma-
mina, ntoarcerea lui Andrei Ptraycu si
Ttunu sunt romane de o profund vibratie
sufleteasc. Ele nftiseaz frumusetea mo-
ral a cminului crestin romnesc traditional,
implantarea unor principii de moral crestin,
care s-ar dori nu doar conservate n paginile
unor istorii literare, ci ar trebui preluate, ca
model, n viata noastr de astzi - si de tot-
deauna. Toate organismele de cultur, scoala
si biserica ar merita s-si nfrteasc fortele
n promovarea adevratelor valori morale, n
cultul pentru familia crestin, cea traditional
romneasc.
Acesta este si motivul pentru care n-
drznesc a v prezenta romanele scriitorului
Alexandru Lascarov-Moldovanu, dup cum
urmeaz:
Romanul Biserica nruit respect
scheletul compozitional, care l-a consacrat
pe scriitor: un prolog afectat decandelele
amintirilor, o introspectie care nfloreste
ntr-o romantic poveste de dragoste, pentru
ca epilogul s adnceasc-n regrete, dup
un timp de poveste, nruirea tuturor viselor
si idealurilor cldite cu atta migal. Cele
unsprezece capitole sunt precedate de un
titlu care anticip evolutia evenimentelor.
Tonul narativ este nmuiat n miresme de sor-
ginte romantic, cu pasaje descriptive, pito-
resti. Prezentul - oglindit prin prezenta sta-
fidit a btrnului dascl si acoanei Mar-
ghiolita - cobortoare din ramura cu-
rat stamatineasc, tot bntuien jurul unei
biserici, din care nu a rmas dect umbra ei.
Ei sunt reprezentantii unui timp al ruinei, al
decadentei, al descurajrii. Acest prezent al
dezolrii este amprentat foarte clar, n detalii,
tipic, romantice. Singurtatea, boala si ne-
putinta sporesc suferinta: Potolindu-i
plnsul, btrna rmase uimit n fata pro-
priului ei suflet... Admirabil este subti-
litatea scriitorului de a serpui frazeologic,
astfel nct transferul spre-acel ncnttor
trecut (povestea propriu-zis) s fie capti-
vant, s-mbie spre lectur, cu o curiozitate
crescnd: Npdeau amintirile, n galo-
pade istete, din strfundurile luminate ale
sufletului - i mai veneau nc o dat spre
viata de o clip, s mai fie trite, s mai fie
alintate, nainte de a fi din nou cotropite
de acelai val mlos al uitrii... n apreci-
erea lui Perpessicius, Biserica nruit este
mai putin un mic roman, ct una din acele
povestiri poetizate, o idil de dulce patriar-
halitate, n decorul creia retriesc oameni,
obiceiuri i simtiri nduiotoare. Ceea ce
i se reproseaz scriitorului este c aceast
poveste de dragoste, care poate fi invidiat
chiar dezei, afosttratat ca orevrsare
de draperii descriptive i de melancolii rus-
tice, precumsi folosirea, excesiv, a substan-
tivului mbucurare (considerat, inestetic).
Analiznd, la rece, dup attea decenii, struc-
tura romanescului, imaginea bisericii nruite
din prolog s-a dorit armonizat cu nruirea
unei vieti tihnite, a unei cstorii, a fericirii
nsesi, dup acel dramatic rzboi, unde pro-
tagonistul, Sandu Chebac, si-a gsit sfrsitul.
Perpessicius are o atitudine tolerant totusi,
considernd c dac s-ar elimina prologul si
epilogul acestui roman, ar rmne o idil
cu bine vdite nsuiri i de o evident n-
zuint artistic. Desi i se recunoaste roma-
nului ceea ce numim astzi - retrospectiune,
tehnic folosit, miestrit de Sadoveanu, cri-
ticul nu vrea s pun semnul egalittii ntre
cei doi, afirmnd doar, cu delicatete: are...
dezavantajul c vine dup dnsul. ns
prefer (apreciaz) Cohortele mor(ii,
undepecetea stilului sadovenian nu este
aa de apsat (Perpessicius), ceea ce noi
am putea spune astzi, c scriitorului i s-ar
putea recunoaste un stil personal. Oricum,
la acel timp, cuvinte elogioase vor fi formu-
late de criticul Dumitru Murrasu, n a sa
Istorie a literaturii romne (1940), apreci-
indu-i-se prozatorului Lascarov, patriarha-
lismul fermector al romanului.
Romanul Mamina, n schimb, se doreste
o pledoarie-omagiu femeii-mame, devotat
sotie, strjer de veghe al casei ei, protec-
tor, sftuitor, confident; fiint blajin, calm
si nteleapt. Imaginea casei trnesti, a tih-
nei patriarhale trimite la imaginarul poetic
descris si de Ion Pillat n multe dintre creatiile
sale lirico-epice, la casa amintirii cu obloa-
ne i pridvor... (Aci sosi pe vremuri) Scri-
itorul reflect n culori luminiscente mediul
trnesc, singurul capabil s pstreze, ne-
ntinat, verticalitatea familiei, credinta si cul-
tul pmntului. Viata, ce e drept, poate fi la
fel de nvolburat, oriunde te-ai afla, asa c
familia Ian si Irinuca nu este vitregit de su-
ferint, lipsuri, primejdii si moarte. Uneori,
timpul i pierde ntelesul... Nu pot fi evi-
tateapusurile de soare triste, dar, prin
credinta sa, nezdruncinat, omul e dator s
constientizeze c noaptea se preface i ea
ntr-o fiint de ntuneric, plin de oapte i
de halucinri - i, din nou, zori palizi de
toamn, de dezndejde, pentru a retri bu-
curia rentmpinrii altor zori - lumina bine-
Ictoare a sperantei, a faptelor bune, a mpli-
nirilor (mai mici sau mai mari), cu egal bine-
cuvntare. Dac doi tineri, Ian si Irinuca, se
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
10
Anul V, nr. 9(49)/2014
bucur de iubirea lor frumoas, apoi de
nasterea celor cinci prunci, era firesc s in-
tervin si lacrimile, suferinta, moartea unei
fetite, rzboiul (cu implicatiile lui, la care se
adaug si importante pagini dedicate Pri-
mului Rzboi Mondial, cu precdere, jertfei
romnilor n btlia de la Mrsesti) - si moar-
tea unui fecior, experienta nefericit a unei
fiice - n vrtejul corupt al vietii de la oras,
complicatii financiare, si cte altentm-
plri i mruntiuri ale vietii... Ceea ce
rmne neviciat este armonia familiei, iubirea
nestrmutat pentru mama Irina, dezmierdat,
Mamina. Pentru cititorul mileniului al III-lea,
fireste, acest romanesc pare idilic, subiec-
tivist, mbrcat n armur romantic, poetizat
(pentru altii, un surogat). E drept, astfel de
scrieri conserv un timp, o epoc, un anumit
curent literar, si pare oarecum firesc, pentru
acel timp al confesiunii, august 1933, con-
form notatiei autorului, pe ultima pagin a
crtii. Finalitatea acestei povesti de viat (asa,
idilic, cum nu putem a evita afirmatia) este
poetic (si prin titlurile care compun cele trei
prti ale naratologicului), memorabil. E
drept, conserv un timp apus, pe care merit
s-l cunoastem. El a existat, cu adevrat. Nu
este doar poveste. S privim putin prin per-
deaua timpului care a devenit poveste: Cte
s-au perindat pe-aici!... Cerdacul acesta a
fost ca un rate la drumul mare al veniciei,
pe unde au trecut necontenit chervanele
vietii... Lumina i mngie pe toti... Valea i
cheam s le limpezeasc sufletele... Dum-
nezeu st ascuns undeva ca s-i mngie
pe toti, - i s-i fereasc de melancolii...
(Partea a treia: La (rmul oceanului tainic
se afl uneori flori yi zmbete)
La fel ca celelalte romane, si ntoarcerea
lui Andrei Ptraycu pstreaz structura
romanesc impus de viziunea compozitio-
nal preferat de scriitor. Un prolog amplu,
dispus n segmente care anticip complexi-
tatea tririlor unui preot, ajuns la btrnete,
coplesit de suferinte (moartea copilului, a
preotesei Elena), rvsit de remuscri sau
de nempliniri duhovnicesti, retrind tre-
cutul n cuprinsul ctorva clipe de foc.
Desi incipitul pare a ilustra un sfrsit, preotul
va deveni liantul pentru un copilandru orfan,
finul su, Mihai si care, mpreun cu Maghita,
btrna credincioas a familiei, vor nfrunta
ale valuri ale vietii. Tonul sftoselnic, bine
plcut scriitorului, prin abundenta descrip-
ticului, mprumut fine nestemate graiului cu
arom strveche, pentru a strfulgera un timp
- ntr-o urbe viciat, n continu prefacere.
Devenim martorii mai multor nvolburri
dramatice, asa cum e viata, de altfel, cu niste
reflectii soptite, n tain: Andrei Ptracu
se las slobod uvoiului de gnduri, care-l
lu din nou pe spinarea apelor de amin-
tiri... n toate aceste nvluiri, lumina cre-
dintei domin: Dup o iarn de gnduri,
unele furtunoase, altele uscate i prea pu-
tine potolitoare, Andrei Ptracu ieise n
primvar, cu o tresrire de ndejde n za-
rea cea necontenit alta a sufletului. Scri-
itorului i plac detaliile si zboveste, nde-
lung, vorbindu-ne despre Mihai, copilul or-
fan, luat n grija preotului, copilul care a cu-
noscut de mic lipsurile si suferinta, matu-
rizndu-se nainte de vreme. Toate aceste me-
tamorfozri n psihologia copilului cunosc
sub pana scriitoriceasc detalii de finete:
Mersul, privirea, toat micarea fiintei lui,
pierduser nesiguranta i nelmurirea
vrstei copilreti, i luaser o prematur
seriozitate. Mai ales privirea i retinerea
vorbirii aveau un cumpt de nceput de ma-
turitate...
Necredinta si duhul rului sporesc n
portretizri umane, prin nvluiri cotidiene,
sfredeliri de un sfsietor realism. Cu referire
la tipuri inumane, spre exemplu: Grind, poli-
tistul, rzvrtit asupra oamenilor si asupra
lui Dumnezeu; profesorul Popescu sau ga-
zetarul Lazr Froihmann - cu gesturile, com-
portamentul si excentricittile lor verbale.
Preotul Andrei Ptrascu nu gseste rezolvare
acestor nefiresti ale lumii, nu stie cum s rs-
pund iratiunilor acestora si cum s le
potoleasc trufia. Multe gnduri i vntur
prin suflet, se adncesc n petera duhu-
lui, dar nu gsesc dezlegare. Ispita naste
trufia. Putem ntelege miezul rostirii: s ne
pzim de trufia umilintei?! E cea mai grea
cumpn! n noi slsluiesteduma-
nul cel mare..., cancerul care roade... Mul-
tiple frmntri, ntrebri rscolitoare - ca
o pajur de ntuneric, nvluientreaga
poian a cugetrii, neputinte ale echili-
brului sufletesc se cer consemnate npagini
de jurnal. Ideal ar fi s dorim, cu toat fiinta
noastr s dobndimdulceata suferintei,
s o mbrtism, s o mngiem... ca pe o
favoare... Suferintaspulber tot praful de
plumb de pe aripile sufletului - i le face...
s bat n voie i s se ridice spre culmile
cele curate ale naltului. Suferinta este
pavza mpotriva cderilor, a pcate-
lor..., prin eanu mai poate rzbate stric-
ciunea...
n epoc, romanele lui Al. Lascarov-Mol-
dovanu au fost pretuite, au cunoscut cronici
literare favorabile, au dobndit multe premii.
Imortalizarea casei trnesti si a familiei de
buni crestini devine bun prilej de a ntelege
c si-n timpuri ndeprtate, mai precis, nainte
de jumtatea secolului al XX-lea, curtenia
ntru sfintenie era, totusi, lucru de mirare,
dar de aleas binecuvntare. Nici bucuriilor,
nici necazurilor, nu le poti pune stavil. Ne
este prea cunoscut lectia lui Iov - cea
dinVechiul Testament - pentru a ntelege c
viata si are-ale ei cotloane de tain. Multe
valuri dusmnoase pot umbri tihna unei fa-
milii, dar armonia, credinta, mngierea
ndejdei - rmn piloni de nenvins. De o
Mamina si un1tunu e nevoie oricnd. Ma-
ma si Tata nseamn prunci frumosi, sntosi
si iubitori. Mamina si 1tunu, plus copiii -
ar trebui s pecetluiasc mereu ceea ce nu-
mimFamilie.
Vorbim de modernitate, ne nvluim n
vltorile noului, ne ncercuiesc stridentele,
uitnd (adeseori) de ceea ce este sfnt: res-
pectul fat de tot ceea ce am mostenit din
mosi-strmosi. Ne aruncm n vrtejul zgo-
motelor socante, creznd c asa vom atrage
atentia. n scris, uitm de majuscul, uitm
de virgul, uitm de termenii bunului-simt.
Adoptm si-o anume vestimentatie, si-un
anumit stil - nestilat, creznd c suntem inte-
resanti. Ne aruncm n iuresul nvrtosat al
banului, al succesului, al unui fotoliu (zice-
se) pretios, uitnd de cele sfinte. Si dintre
toate, cel mai grav, uitm de rolul si rosturile
familiei.
Mai stim ce nseamn Familia Crestin?
Mama +Tata =Copiii!
Ct tain divin n durerea zmislitoare
de prunc! Ct emotie, n asteptarea prun-
cului-zmislire din tine, carne din carnea ta,
trup din trupul tu, fruct al iubirii ntru n-
florirea familiei tale - a marii familii care este
Neamul tu strbun, Neamul tu ndumnezeit
de la Tatl Ceresc.
Se stie prea bine, tema maternittii este
reflectat, genial, si n pictur, si n sculptur.
Dar n literatur, frazele-s rscolitoare. Ele
ne ajut s refacem, acel firicel de busuioc
sfintit, s recompunem sfnta ctitorie a ceea
ce merit s rmn Familia: Tatl si Mama
egal Copiii! Ce poate fi mai sfnt pe lume
dect acel moment unic, de tresltare,
meterul faur al existentelor? El este acela
careporuncete vietii celei noi s se mite
i s-i cear dreptul la trai... Porunca sa
dicteaz si durerii. El, doar el,meterul faur
al existentelor d dreptul durerii de-a
se arta si de aconsfinti... frumusetea. Du-
rerea zmislitoare de prunc! Din marea iubire
de semeni, din druirea ntru armonie a unei
familii trainice, armonioase, pstrtoare a
ritmurilor eticii strbune, si au obrsia si-
alinturileMamina sau1tunu.
S ncurajm, s protejm si s mbr-
tism Familia Crestin: oMamina si-un1-
tunu mpreun cu Pruncii lor, cu-aleas
admiratie si n miez de mileniul al III-lea! Si
mpreun cu literatura lui Alexandru Las-
carov-Moldovanu.
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
11
Anul V, nr. 9(49)/2014
Terra, planeta sufletelor
r[t[cite
Stelian GOMBO{
Domnul General Gheorghe Dragomir este un apologet, un misi-
onar, un propovduitor si un mrturisitor al cuvntului scris, cu mult
har, cu mult talent si cu mult druire, un cuvnt plin de miez si de
consistent de care avem foarte mult nevoie, deoarece este cuvntul
specialistului, istoricului, diplomatului, militarului, romnului serios
si patriotului autentic.
Gheorghe Dragomir - nscut la 16 decembrie 1948 n comuna
Bolintin-Vale, judetul Giurgiu, este absolvent al Faculttii de Drept -
Bucuresti n anul 1971, si al cursurilor post universitare de Relatii
Internationale si de Comert Exterior (1987-1989). Din anul 1973 pn
n anul 1992 a fost ofiter n Centrul de Informatii Externe, perioad n
care a executat mai multe misiuni n tri din Asia, Africa, Orientul
Mijlociu si Europa Occidental. Ajunge Adjunct al Sefului S.I.E.
(1990-1992) cnd este avansat la gradul de General de Brigad; se
pensioneaz la cerere, din motive medicale n luna februarie 1992.
ntre anii 1998 - 2005 a fost Consilier la Comisia de Politic Extern a
Senatului Romniei. Din anul 2001 pn n prezent este membru fon-
dator si presedinte executiv al Asociatiei Culturale Romnia n
Lume. De asemenea, este membru fondator si presedinte al Camerei
Bilaterale de Comert si Industrie Romnia-Azerbaidjan (2005-2007).
Domnul General Gheorghe Dragomir este expert policito-militar
si autor a numeroase studii si articole de politic extern, strategie
geopolitic si geoeconomic, privind zona Mrii Negre, Asia Cen-
tral, Marea Caspicsi Orientul Mijlociu.
Ca scriitor si publicist, sub egida Editurii Romnia n Lume
Domnul General Gheorghe Dragomir a publicat malte studii, volume,
lucrri stintifice si
crti, din care le a-
mintim pe urm-
toarele:
Lucrarea Rec-
viem pentru spioni,
vol. I, a fost scris
din necesitatea de
a dezvlui cititorilor
romni si celor
strini interesati,
unele aspecte mai
putin vizibile ale
activittii de infor-
matii externe, por-
nind de la experien-
ta proprie, dobn-
dit n dou decenii
de lupt, pe frontul
nevzut al confrun-
trii si uneori co-
operrii tacite, ntre
servicii de spionaj,
apartinnd unor state cu sisteme politice diferite.
LucrareaRecviem pentru spioni, vol. II, se doreste a fi un omagiu
adus cadrelor si agentilor S.I.E. care, cu devotament si profesionalism
si-au adus contributia la aprarea si promovarea intereselor nationale,
de multe ori nedrepttiti de istorie si de societate si, totodat, un
ndemn adresat tinerei generatii de a aborda cu ncredere, respon-
sabilitate si respect aceast profesie, cu att mai mult cu ct pericolele
si amenintrile asimetrice care stau n fata secolului XXI, cer angajarea
n aceste organisme, a celor mai luminate minti si a expertilor din cele
mai diverse domenii.
Volumul Europa cu capul n stele i trupul nsngerat ncearc
s gseasc rspunsuri ct mai concrete si lipsite de prejudecti la
unele ntrebri care frmnt si ngrijoreaz diferite organizatii sau
grupri elitiste la nivel planetar si anume: Criza economic actual
este semnalul declinului moral al occidentului? Agnola crestinismului
va produce o nou religie, alta dect cele cunoscute? Europa este
amenintat cu islamizarea n urmtoarele decenii? Civilizatia urmtoare
va fi spiritualizat sau rzboinic? Este o lege ntre Evanghelie si
Rzboi?
Dup toate acestea, si multe alte contributii deosebite, Domnul
Gheorghe Dragomir vine acum n ntmpinarea noastr cu o alt
carte, ce poart titlul: Terra, planeta sufletelor rtcite - o altfel de
carte, impozant, monumental, asezat n cuprinsul a 468 de pagini
si structurat pe 13 capitole tematice, bucurndu-se de un Cuvnt
nainte semnat de ctre Printele Dr. Ioan Mircea Ghitea - Parohul
Bisericii Ortodoxe Romne din localitatea Husasu de Cris, judetul
Bihor, de o Prefat semnat de teologul si publicistul Dr. Stelian
Gombos si de o Postfat semnat de eruditul cercettor si istoric
- prof. univ. dr. Mihai Drecin de la Universitatea din municipiul Oradea,
judetul Bihor.
Altfel spus, aici si acum avem de-a face cu o carte, cu un volum,
consistent si substantial, care ne cheam si ne provoac la meditatie
si reflectie religioas si spiritual, si toate acestea, fiinc ne referim la
o lucrare ce face trimitere la sufletul omenesc, cu toate ale sale; de
asemenea este o lucrare ce face o analiz serioas si profund asupra
fenomenului religios de astzi, asupra importantei religiei n viata
omului, (post)modern si contemporan, de secol XXI si nceput de
mileniu III.
Cu alte cuvinte, aceast carte, asa cum se poate observa chiar si
dintr-o prim ori simpl rsfoire a ei, pune n discutie si dezbatere
lucruri si probleme foarte importante, fundamentale, ale omenirii, de
natur existential, spiritual, dogmatic, filozofic, moral, ntr-un
cuvnt teologic.
Spicuind si rezumnd din aceast vast, consistent si bogat
lucrare doar preocuprile, ntrebrile si frmntrile autorului, cu
privire la problema religioas, spiritual, a cosmosului, universului
si omenirii ntregi, sau preocuprile domniei sale cu privire la impor-
tanta religiei, implicit a culturii sacre, spirituale, n viata omului,
12
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
dintotdeauna, inclusiv a omului de astzi, vom retine si sublinia
faptul c, stim cu totii c omul este un univers deschis, limitele
acestui univers fiind aceleasi dintotdeauna: abisurile tenebroase ale
cderii, ale pcatului si ale patimilor si nltimile sau piscurile senine
ale virtutilor. Pcatele, patimile, ca fiind isbucnirile cele mai violente
si grosiere ale energiilor si resurselor umane, si virtutile, care cons-
tituie adevrata vocatie si lucrare a omului, au fost aceleasi de la
nceput, desi au fost numite diferit. Ceea ce s-a schimbat nu este att
modul lor de desfsurare, ct mai ales intensitatea si generalizarea
lor - sustine Printele Ioan Cristinel Tesu, n lucrarea sa Omul Tain
Teologic - aprut la Editura ,,Christiana din Bucuresti.
Pcatele contemporane sunt aceleasi cu pcatele primilor oameni
dup cdere. ,,ns, n timp ce oamenii de atunci experiau pcatul ca
pe o cdere, o rupere si o nstrinare de Izvorul vietii si de temeliile
ontologice ale lumii si triau aceast ,,sfsiere a firii n pocint
nencetat si cu speranta necontenit a mntuirii, astzi, ceea ce
altdat nsemna o grav abatere, accidental totusi, a firii de la
chemarea ei divin, tinde s se generalizeze si s devin normalitate,
chiar o a doua natur, la nivel planetar - sustine acelasi Printe
Profeosr Ioan Cristinel Tesu.
Dup veacuri de cercetare si investigare anatomic si medical,
trupul omului, constitutia sa fizic, este bine cunoscut. Ceea ce r-
-mne o tain, pe care teologia o expune n toat bogtia si frumusetea
sa, este infinit viat spiritual, duhovniceasc, a acestuia. Lumea,
timpul, omul fac tot mai mult obiectul analizei si al reflexiei stiintelor
descriptive, naturale, fizice si exacte.
Concluziile la care conduce, ns, acest mod de abordare nu sunt
dintre cele mai multumitoare pentru filosof sau moralist. Reducerea
faptului sufletesc la sfera fiziologicului si a psihologicului, a evolutiei
la dizolvare pot satisface, poate, doar o curiozitate stiintific, nu si
dorul si efortul moral. Spatiul si timpul sunt privite doar n perspectiva
fizic, n baza interactiunii lor, iar omul, ntr-un astfel de cadru, se
simte stingher si strin.
Trebuie s retinem faptul c taina omului nu se cuprinde si nu se
nchide n el nsusi. ntr-o abundent de antropologii si psihologii,
solutia teologic ntregeste si ncununeaz toate celelalte elemente
ale discursului antropologic, si aceasta la un mod ontologic, profund
optimist si pozitiv, ntr-o perioad n care, datorit egocentrismului
luciferic, recursul la cuvintele inspirate ale adevratilor Printi du-
hovnicesti pare inoportun, perimat si anacronic.
Criza sau drama omului modern si a lumii n care trieste, cum pe
bun dreptate constata marele moralist romn - Profesorul Constantin
Pavel n lucrarea sa ,,Problema rului la Fericitul Augustin este c
,,piere si nu-si d seama de unde-i vine pieirea. Arunc vina pe
crizele economice, sociale si politice, socotindu-le ultimele si sin-
gurele cauze ale rului de care sufer, dar ignor cauza adevrat a
tuturor relelor: pcatul. Cauza acestei tragedii a omului contemporan
o constituie antropologia gresit de la care se porneste n deslusirrea
si explicarea tainei umane, din perspectiva originii si finalittii sale.
,,Nu s-a nteles c omul este o fiint natural, ns, n acelasi timp si
ntr-un anumit sens, si supranatural, corupt si fr har, dar avnd
un scop supranatural. Omul a fost considerat numai n chip natural.
Tindu-i-se legtura cu Dumnezeu si fiind redus la propriile lui forte
naturale, omul a devenit robul nevoilor si plcerilor. Lipsit fiind de
suportul spiritual al religiei, nimic nu-l mai poate apra mpotriva
haosului. Umanismul antropocentric nu sfrseste, cum s-ar crede,
printr-o afirmare a omului, ci printr-o negare a lui..., afirm acelasi
Profesor Constantin Pavel n aceeasi lucrare. Convingerea noastr
este c singur antropologia crestin are puterea de a aduce linistea
att de mult cutat, pentru om si pentru lume, liniste izvort din
iubirea lui Dumnezeu si mprtsit lumii prin om.
n alt ordine de idei, cu precdere n ultimii ani s-au fcut studii de
specialitate n care s-a analizat rolul pe care-l are credinta sau
spiritualitatea asupra snttii omului. Vreme de zece ani au fost
intervievate si analizate 22.000 de pesoane n cadrul universittilor
Texas, Colorado si Florida
1
. Dup strngerea si sistematizarea re-
zultatelor s-a ajuns clar la constatarea: cine crede, triete mai mult.
S-a ajuns din perspectiva stiintelor religioase s se constate c
crestinu se ntristeaz si trece prin perioada de doliu altfel
2
. Au
urmat alte numeroase studii fcute de medici, psihologi si sociologi
care au adugat: cei credinciosi se vindec dup operatii mai bine si
mai repede dect cei necredinciosi. Cei care cred ajung foarte rar n
depresii, iar cnd ajung scap mult mai repede. De asemenea, s-a
precizat c riscul de a suferi de tensiune arterial de ctre ateii fumtori
este de patru ori mai mare, dect la credinciosii fumtori. Doi medici
londonezi: Alex Bunn si David Randall au analizat 1.200 de studii
internationale si 400 de articole de specialitate si au ajuns la concluzia
c cine crede n Hristos Domnul trieste mai mult (cu 7 pn la 14
ani) si mai sntos
3
.
Foarte multe studii si analize arat avantajele credintei pentru
sntate si doar 4% sustin si influente negative. n modul cel mai
pregnant sunt evidentiate avantajele credintei asupra sufletului
(Psyche), adic un sentiment de mai bun simtire, de confort psihic,
de multumire, optimism, sens al vietii si mai putin sentimentul singu-
rttii, al fricii, al depresiilor ori gnduri de autodistrugere. Profesorul
psihiatru si neurolog Dr. Raphael Bonelli a scris despre influenta
benefic si psihohigienic a religiozittii. Oamenii religioi sunt
mai ocrotiti i mai feriti de pericolul dependentei (droguri, alcool),
al depresiilor i al sinuciderii
4
. Aceasta nu nsemn c religi-
ozitatea se poate oferi n locul medicinii. Omul religios trieste adesea
mai sntos fiindc el nu face exces de alcool, nu consum droguri,
mnnc cu cumptare, duce o viat sexual ordonat, apreciaz
familia, lupt mpotriva egoismului. Religia n calitatea si sensul ei de
legtur cu Divinitatea poate birui si depsi frici si stri sufletesti
apstoare. Oamenii pot s se vindece ntr-adevr n biserici atunci
cnd ating sfintele moaste sau obiectele sfintite. Oameni de stiint
din Sankt Petersburg au dovedit-o si au descoperit si mecanismul
material al acestui fenomen dumnezeiesc.
S-a afirmat si din perspectiv nereligioas si stiintific: Rug-
ciune este un remediu puternic Rugciunea nu numai c regleaz
toate procesele din organismul uman, ea repar i structura grav
afectat a contiintei
5
. Treapta superioar a convorbirii cu Dum-
nezeu este rugciunea curat, cea fcut, cum ne nvat Sfintii Printi
n mintea nefurat de gnduri, de concepte, de nchipuiri, si este
rezultat al unei curtiri profunde a omului de pcate si de patimi o
minte supra-plin de Prezenta lui Dumnezeu
6
. Profesorul Slezin a
msurat puterea rugciunii.
El a nregistrat electroencefalogramele unor clugri n timp ce
se rugau si a obtinut un fenomen neobisnuit - stingerea complet
a cortexului cerebral. Aceast stare poate fi observat numai la
bebelusii de trei luni, atunci cnd se afl lng mamele lor, n sigurant
absolut.
Pe masur ce persoana creste, aceast senzatie de sigurant dis-
pare, activitatea creierului creste si acest ritm al biocurentilor cerebrali
devine rar, numai n timpul somnului profund sau al rugciunii, asa
dup cum a dovedit omul de stiint. Valeri Slezin a nu-mit aceasta
stare necunoscut trezie usoar, n rugciune si a dovedit c are
o important vital pentru orice persoan. Rugciunea este - spunea
n anul 2005 generalul Phillippe Morillon, parlamentar european - un
mijloc pe care noi l detinem si prin care putem s schimbm multe.
Este un fapt cunoscut c bolile sunt cauzate mai ales de situatii
13
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
negative si afronturi care ne rmn nfipte n minte. n timpul ru-
gciunii, ns, grijile se mut pe un plan secundar sau chiar dispar cu
totul. Astfel, devine posibil att vindecarea psihic si moral, ct si
cea fizic.
Slujbele bisericesti ajut si ele la ameliorarea snttii. Inginera
si electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Teh-
nologie Medical si Biologic Sankt Petersburg a condus peste o
mie de studii pentru a afla caracteristicile snttii unor enoriasi
nainte si dup slujb. A rezultat c slujba n biseric normalizeaza
tensiunea si valorile analizei sngelui.
Se pare c rugciunile pot s neutralizeze chiar si radiatiile. Se
stie c dup explozia de la Cernobl, instrumentele de masur pentru
radiatii au artat valori care depseau capacitatea de msurare a
instrumentului. n apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, ns,
aflat la patru km de reactoare, valoarea radiatiilor era normal. Lo-
casul de nchinare este centrul liturgic al creatiei, el este locul pre-
zentei si lucrrii lui Dumnezeu cel n Sfnta Treime, a Crui sfintenei
transfigureaz acest spatiu si sfinteste astfel pe om si ntreaga
creatie
7
. Biserica este un locas al lucrrii harului, energiile divine
necreate sunt prezente si lucrtoare n lumea noastr material, creat.
Oamenii de stiint din Sankt Petersburg au confirmat, cu ajutorul
experimentelor efectuate, c apa sfintit, semnul Crucii si btutul
clopotelor pot s aib, de asemenea, proprietti vindectoare. De
aceea, n Rusia, clopotele bat ntotdeauna n cursul epidemiilor.
Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoar virusii de grip,
hepatit si tifos, aceleasi sunete mprstie si risipeste norii ame-
ninttori cu grindini si furtuni nimicitoare. Proteinele virusilor se
ncovoaie si nu mai poart infectia, a spus A. Malakovskaia. Semnul
crucii are un efect si mai semnificativ: omoar microbii patogeni
(bacilul de colon si stafilococi) nu numai n apa de la robinet, ci si n
ruri si lacuri. Este chiar mai eficient dect aparatele moderne de
dezinfectie cu radiatie magnetic. Bunii si strbunii nostri nu n-
cepeau s mnnce din pinea nou nainte de a o nsemna de trei
ori cu semnul crucii, de asemenea, nainte de a bea ap - pe cmp, pe
dealuri sau prin pduri - se nsemnau cu semnul sfintei cruci..
Laboratorul stiintific al Institutului de Medicin Industrial si
Naval Sankt Petersburg a analizat apa nainte i dup sfintire. A
rezultat c dac se citeste rugciunea Tatl Nostru si se face semnul
Crucii asupra apei, atunci concentratia bacteriilor duntoare va fi
de o sut de ori mai mic. Radiatia electromagnetic d rezultate mult
inferioare. Astfel, ndrumrile ortodoxe de a binecuvnta orice mn-
care sau butur nu au numai o valoare spiritual, ci si una preventiv,
real si absolut benefic.
Apa sfintit nu este numai purificat, ci ea si schimb si structura,
devine inofensiv si poate s vindece. Aceasta se poate dovedi cu
aparate speciale. Spectrograful indic o densitate optic mai mare a
apei sfintite, ca si cum aceasta ar fi nteles sensul rugciunilor si l-ar
fi pstrat. n mod lmurit este cauza acestei puteri unice de a vindeca
8
.
Dumnezeu Ziditorul lumii materiale si spirituale, prin purtarea de
grij asupra firii nconjurtoare, lucreaz prin harul Duhului Sfnt,
prin energiile Sale necreate asupra lumii si a supra omului pe calea
noastr spre mprtia vesnic. De fapt, unii oameni de stiint, au
fost capabili s msoare unele efecte, dovedind cu mijloacele stiintifice
actuale ceea ce Sfintii Printi stiu, prin experint, de 2000 de ani, dar
mecanismul, fiind divin, nu poate fi explicat n termeni omenesti.
Oameni care erau la un pas de moarte sau pacienti n spitale de
boli mentale au suferit transformri miraculoase. Nu numai c le-a
disprut obsesia alcoolului, dar au ajuns s aib o bun sntate.
Pentru a-si mentine aceast stare, continu s se roage, s practice
cei doisprezece Pasi si s se abtin de la orice substant cu
proprietti psihotrope recomand Printele Meletios Webber
9
, n
cartea sa: Twelve Steps of Transformation. Religia reprezint calea
cea mai bun si sigur de iesire din starea de neiubire sau de ur,
credinta n Dumnezeul iubirii mi d mie putere s m vindec de rnile
urii
10
, mniei, egoismului si de toate pcatele, m pot curati ca s m
apropii de Dumnezeul Iubire, Luminasi Desvrsire.
Omul religios cu toate c trieste n aceasi lume cu cei nereligiosi,
dar el trieste altfel, cci el are perspectiva vesniciei. Credinta n
Dumnezeu mi d o alt atitudine de viat att social ct si familial.
M comport n societate ca unul ce am convingerea existentei lui
Dumnezeu si mi rnduiesc viata social avnd o constiint treaz si
o legtura cu Domnul vietii. n familie credinciosul va avea o atitudine
ncununat de iubire agapic si nu de calcule egoiste, sociale sau
materialiste. Copiii sunt primiti si tratati de ctre omul religios ca
daruri ale lui Dumnezeu
11
, prin prezenta lor inocent si gingas vine
Dumnezeu n casele noastre. Ei sunt o prezent divin n familie, iar
Sfnta Treime este simbolul supremei iubiri n viata de familie. n
familia crestin este acas comuniunea membrilor ntreolalt, dar si
cu celalti oameni si mai ales cu Dumnezeul iubirii si al comuniunii.
Cu alte cuvinte, asadar, atunci cnd defineste
omul, spirirualitatea ortodox, de exemplu, vorbeste
despre el cu sfial duhovniceasc si l numeste ,tain
teologic. La fel, ntreaga sa viat sau ntregul dina-
mism al vietii sale duhovnicesti, n centrul cruia se
afl sistemul minte - inim, constituie o tain. De aceea,
teologia are o cunoastere mai adnc, interioar des-
pre elementele acestei taine. ncercrile stiintelor na-
turale si experimentale de a o exprima, n termenii
conceptelor nchise, structuraliste, se lovesc de in-
suficienta obiectelor si metodelor de cercetare si de
neputinta mintii noastre slbite de pcat. ,,Problema
vietii si a bogtiei sale de semnificatii spirituale n-a
putut fi epuizat sau mcar partial rezolvat nici de
psihologia experimental si nici de psihanaliza abisal
sau a profunzimilor. ncercrile de a rationaliza sau
conceptualiza taina vietii omenesti, pe care o exprim
existenta uman spiritual, de a explica prin categoriile
limitate si prin intermediul metodelor si demonstra-
tiilor stiintifice taina sa inefabil esueaz. Ea nu poate
fi epuizat prin metodele obisnuite ale stiintei expe-
Ingres - Anii de aur
14
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
rimentale si logice, nu poate fi circumscris n cadrul limitat al cu-
noasterii stiintifice. Orice astfel de abordare a tainei sufletului ome-
nesc reperezint o cunoastere aparent si cel mult partial - afirm
acelasi Printe Ioan Cristinel Tesu de la Iasi.
Precum Dumnezeu este infinit, iar urcusul spre El are caracterul
unei permanente epectaze, se pot exprima anumite rsturi ale cres-
tinului, aflat pe diferite trepte ale desvrsirii, fr, ns, a se putea
exprima totul. Persoana uman nu poate fi limitat la calcul aritmetic
sau cantitativ, pentru c taina sa este inepuizabil, este inepuizabil,
este un univers de taine.
A ncerca s ntelegi omul nseamn, pentru printii duhovnicesti
ai Rsritului, a ncerca s ntelegi eforturile fiintei umane n dorinta
nencetat de a nainta spre Arhetipul ei, altfel aceast ntelegere
este doar una partial, fragmentar, nseamn o exprimare a relativului
uman n raport inegal cu ceea ce nu este el - Absolutul divin - sustine
Paul Evdokimov. Orict ar fi analizat, omul se ridic deasupra oricror
examene, anamneze, rmnnd permanent o enigm sau un mister, o
tain, un uvooto; - o ,,fiint necunoscut - dup cum spune
Alexis Carrel - n cartea sa ,,Omul, fiint necunoscut cea mai mare
necunoscut, tain, enigm si mister al lumii create.
n concluzie vom retine c spiritualitatea ortodox este de o foarte
mare bogtie, valoriznd persoana uman si dnd un sens precis
existentei pmntesti. Omul nu este singur n existenta lui, ci se afl
ntr-un permanent dialog de iubire cu Dumnezeu, nteles ca Treime
de persoane, si cu aproapele su, pe baza virtutilor crestine. Si Orto-
doxia se prezint n acest sens ca o teologie personalist contrar
individualismului care caracterizeaz societtile moderne
contemporane. Acest dialog de iubire pe care l putem ntelege sub
forma crucii eliberatoare din Golgota este un dialog impregnat de
umanism cu un foarte puternic accent comunitar care vizeaz trans-
formarea oricrei fiinte umane prin desptimirea complet pentru o
ndumnezeire total, altfel zis omul trebuie s se goleasc pe el nsusi
pentru a se umple de Dumnezeu. Atitudinea pe care ar trebui s o
aib omul n fata lumii si raportul om-lume este un raport optimist,
bazat pe comuniunea si legtura permanent cu Dumnezeul - Treime
prin harul prezent n Biseric, anulnd la fel de chinuitoarea fric de
moarte.
Omul, dup gndirea Printelui Profesor Stniloae, nu este sortit
mortii, ci eternittii. n spiritualitatea ortodox, moartea reprezint
conditia ontologic a nvierii si a restaurrii omului n Iisus Hristos.
Printele Profesor Dumitru Stniloae nu se nscrie n traditia gndirii
ortodoxe a diasporei ruse (Nicolae Berdiaev, Vladimir Losski). El
critic apofatismul exagerat, pentru a repune n valoare catafatismul
si reexamineaz din punct de vedere spiritual persoana uman -din
comunitate, care se opune individualismului si particularului. Biserica
Ortodox respinge orice form de nnoire spiritual care nu-si gseste
sursele n edificiul doctrinar mostenit de la Domnul Iisus Hristos
prin traditia apostolic a Bisericii initiale.
Prin urmare, vom sublinia faptul c Ortodoxia are o spiritualitate
echilibrat si foarte bine structurat, n armonie cu traditia relevat
si cu nevoile si cu temerile omului contemporan. Ea propune, printre
altele, pentru crestinismul celui de-al treilea mileniu, pe de o parte, o
viat de comuniune, nsotit de un dialog permanent cu Dumnezeu
si cu viitorul, pe de alt parte, un monahism viguros si activ, cci
Biserica nu este n fond, doar comunitatea cu numr mare sau foarte
mare de membri ci chiar si cea cu numrul cel mai mic, dar n care
slsluieste mrturia cea duhovniceasc despre trirea n viata noas-
tr a vietii Domnului Iisus Hristos, cea autentic. Astfel nteleas,
misiunea nu este reprezentat de un proiect grandios, asemeni unei
caracatite care cuprinde totul n sine - acesta este de dorit numai
pentru a conferi unitate de plan si actiune sistemului - ci de interventia
n micro, de ndeplinirea misiunii de pstor de suflete si a aceleia de
urmtor al Mntuitorului, calitate pe care o are orice crestin botezat,
nu numai clericul si nu numai cei cu anumite rspunderi n Biseric.
12
.
Asadar, iat si de aici constatm faptul c Ortodoxia este o form
de crestinism (nesecularizat n continutul si fondul ei intrisec) extrem
de rafinat, de nobil, de fin, pe care putini o stiu astzi, aprecia sau
gusta n profunzimile ei dintru nceput, lucru pentru care ne rugm
Lui Dumnezeu - Cel n Treime preamrit, s ne ajute si s ne lumineze
mintile noastre, cele acoperite de umbra pcatului si a mortii!...
Iar acum, n ncheiere, doresc s-i adresez sincere felicitri auto-
rului, pentru elaborarea acestui volum foarte important si necesar -
adevrat tratat, stiintific si teologic (incluznd aici toate ramurile si
stiintele teologiei: antropologie, cosmologie, cosmogonie, eshato-
logie, mistagogie, hristologie si multe altele) si s-i doresc ca, n
continuare, s publice crti cel putin la fel de interesante, bucurndu-
se de un real si binemeritat succes n urma lor si avnd parte, n
continuare, de mult putere de munc, mult succes si multe mpliniri!...
Cteva referin(e bibliografice:
*De mare ajutor, n elaborarea acestui material (acestui eseu teologic), mi-a
fost articolul: Religia Si sntatea omului , semnat de ctre Pr. Dr. Nicolae
Dura de la Viena, si publicat n revista Telegraful Romn de la Sibiu, nr. 25
- 28/1 si 15 iulie 2012, pag. 7.
*Capitolul 2.3 prescurtat din referatul sustinut la Facultatea de Teologie
Andreiana din Sibiu (7 si 8 iunie 2012) n cadrul programului Erasmus
(Teaching Mobility. Teaching programme. Academic year 2011/2012)
ncheiat ntre Universitatea Lucian Blaga din Sibiu si Colegiul Uni-versitar
de Pedagogie bisericeasc Viena/Krems din Austria.
1.Rezultatele acestor studii au fost publicate n lucrarea: Glauben heilt -
Beten hilft - Und rzte knnen es beweisen. Wer glaubt, lebt lnger, Verlag
Ueberreuter, Wien 2000, de ctre Hermi Amberger. Autoare s-a nscut n
Viena si a studiat: englez, francez si teatru. Este jurnalist si public n:
Vogue, Profil und Kurier, trieste la New York si Viena.
2. Engelbert GRO, Religion als Wahrnehmung. Konzepte und Praxis in
unterscxhiedlichen Kulturen und Kirchen, Lit Verlag, Berlin 2006, p. 27.
3. Das Ergebnis einer Untersuchung der Christian Medical Fellowship
(CMF/Christliche Mediziner-Gemeinschaft) mit Sitz in London. Qelle:
www.idea.de (28.04.2011). Tot aici poate fi amintit si lucrarea: Raimar
KREMER, Religiositt und Schlaganfall, Petr lang Verlag, Frankfurt am
Main, 2010, p. 290.
4. Psychiater: Religion kann Ihre Gesundheit frdern, Der Sonntag,
Kathpress Wien, 14.02.10.
5. Valeri SLEZIN este seful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Insti-
tutului de Cercetare si Dezvoltare Psihoneurologic Bekhterev din Sankt
Petersburg.
6. Adrian LEMENI, Pr. Rzvan IONESCU, Teologie ortodox i tiint,
Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bu-
curesti 2007, p. 291.
7. Dr. LAURENTIU Streza, Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul
Ardealului, Catedrala spatiul veniciei, n Catedrala mitropolitan din Sibiu,
Editura Andreaian Sibiu 2011, p. 7-8.
8. Maria NEAGU, Oamenii de tiint din Petersburg au descoperit me-
canismul puterii vindectoare a sfintelor moate, n Viata cultelor, Buletin
sptmnal de informare religioas, Anul XX, nr. 941-942, 15 iunie 2012;
Tradus din rus n englez de J ulia Bulighina, iar din englez n romn de
Cristina M. C1999-2009 Pravda Ru
9. Paii transformrii. Un preot ortodox vorbete despre cei 12 Pai,
Traducere din limba engleza si note Nicoleta Amariei si Claudia Varga,
Editura Kolos, Iasi - 2008. Autorul este arhimandrit si slujeste n Biserica
Ortodox din America.
10. Klaus Dieter MLLER, Ist Religion noch ein pdagogisch bedeutsamer
Anspruch?, n: Anzeiger fr die Seelsorge. Zeitschrift fr Pastoral und
Gemeinde, ianuarie 2012, p. 34.
11. BUNDSCHUH-SCHRAMM Christiane, Mit Kindern kommt Gott ins
Haus. We religise Erziehung gelingt, Ostfildern: Schwabenverlag AG,
2007, 175.
12. Pr. Dr. Stefan ILOAIE, Misiunea Bisericii n contextual secularizrii, n
rev. Renasterea, Anul XVII, serie nou, noiembrie 2006, 11 (199), p. 2.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
15
Anul V, nr. 9(49)/2014
George PETROVAI
Ingres - Victoria
ncotro?
Cnd lumea cu civilizatia ei absurd a luat-
o ngrijorator la vale, iar n aceast lume a
nesimtirii si ticlosiei Romnia postdecem-
brist cu greu si mai trage sufletul, este firesc
n aceste conditii nu doar s-i lum la ntre-
bri pe tlharii ctrati la putere, ci mai ales
ca fiecare dintre noi s se ntrebe zi de zi si
ceas de ceas: Doamne, ncotro ne ndreptam?
De-abia atunci banala ntrebare adresat
de circumstant semenilor (aproape la fel de
banal ca mult mai frecvent Ce faci?) va
avea capacitatea s fecundeze constiinta si
responsabilitatea fiecruia, cci ea va activa
toate acele componente care confer farmec
si vigoare unei micute dar profunde filosofii:
1) Componenta ontologic - va pune mai
pregnant n evident pe cei putini care se
strduiesc s existe si pe cei multi care se
dau de ceasul mortii s triasc tot mai bine;
2) Componenta moral - resortul divin
din Non multa sed multum (Nu multe can-
titativ, ci mult calitativ), respectiv Non nova
sed nove (Nu lucruri noi, ci prezentate ntr-
o form nou), care - din fericire - nc izbu-
teste s contracareze ofensiva dezumanizan-
tului dosit n Traieste-ti clipa si Dup noi,
potopul!, mentinnd speranta armoniei si
omeniei n inimile mereu nsetate de frumos
si adevr;
3) Componenta social-identitar prin
care noi, toti, avem nemeritata sansa de-a
face parte din marea familie uman si de-a ne
mplini ca oameni prin credinta statornic n
Atoatefctor, dar mai avem totodat obliga-
tia de-a fi membri demni si de ndejde ai
poporului pe al crui pmnt ne-am nscut
si din a crui fiint spiritual ne-am hrnit.
Din pcate, n acest ultim sfert de veac
tot mai multi dintre romnii iesiti din uni-
versul sterilizant al bolsevismului (firesc si
justificat, generatia tnr chiar ntr-o msur
mai mare!) au att de putin din ceea ce-i strict
necesar pentru un cettean vrednic, nct
au ajuns simpli locuitori pe aceste meleaguri:
si declin orice responsabilitate familial si/
sau civic (unii dintre ei nici mcar nu se sin-
chisesc de spusele Apostolului Pavel - Cine
nu munceste s nici nu mnnce, ci triesc
din ciupit sau cersit, mndri nevoie mare c
se descurc), supravietuiesc din firimiturile
czute de la masa statului si, prin votul dat
n schimb, aseaz minciuna, necinstea si im-
postura n capul mesei cu bucatele natiunii,
iar cnd resursele locale se subtiaz, ei se
pornesc ba pe njurat si crtit, ba - cei trecuti
prin ciur si drmon - se pun pe sutit n tar
sau n strintate, si de cumva le surde no-
rocul, revin la vatra strmoseasc cu buzuna-
rele doldora, dup care tine-te trai pe vatrai...
Dar nu, s nu cread cineva c numai
subanalfabetii cu obraz gros procedeaz n
acest mod degradant. Dat mi-a fost cndva
s aud un politruc semianalfabet, cu obraz
tuciuriu si lant de aur pe grumazu-i de taur,
Icnd urmtoarea afirmatie stupefiant doar
pentru mine dintre toti cei prezenti la mas:
Ma doare-n cot de romnism si celelalte
marafeturi! Ce-mi pas c-ntr-o bun zi Ar-
dealul nu va mai intra n componenta Ro-
mniei? Mie s-mi fie bine...
Astzi, respectiva sectur este parla-
mentar din partea Partidului Social Demo-
crat (PSD) si cu sigurant c n structura lui
intim (dac o fi avnd vreuna) a rmas ace-
lasi. Ba mai mult, dac grosul alegtorilor
romni nu schimb pe viitor macazul optiunii
politice, ci continu s-si vnd votul pe pro-
misiuni abil ticluite sau pe avantaje materiale
extrem de nocive pentru viitorul natiei si al
trii, atunci exist posibilitatea ca acest ipo-
chimen si altii asemeni lui s fie realesi, iar
rul si ticlosias-si arunceumbrelelor des-
curajante peste prezentul si viitorul Romniei.
Cci, o fi posibilitatea solutia de rezerv
a lui Dumnezeu, dar pentru oameni n gene-
ral, pentru romni n special, ea este ntr-att
de incontrolabil din punct de vedere rational,
nct devine o adevarat sabie a lui Damo-
cles, tinut de istoria poznas si neierttoare
deasupra capetelor noastre, ale tuturor, nu
doar deasupra cptnilor micilor tirani si
pungasi cu staif.
P.S. Alegerile prezidentiale din toamna
acestui an vor arta dac romnii au dobndit
nitic minte n acest sfert de secol de grea
rusine pentru istoria national si de cumplite
ncercri pentru attia dintre ei.
Tocmai de aceea, pentru un minim echi-
libru politico-social n urmtorii cinci ani,
votul romnilor serios preocupati de soarta
lor, a urmasilor si a trii lor trebuie s revin
reprezentantului dreptei, care (sunt convins
de-acuma) nu va fi nici pe departe omul pro-
vidential, dar i va fi superior Pontaurului m-
car prin aceea c nu va deveni marionet n
minile murdare ale asa-zisilor baroni, deci
putem fi siguri c promulgarea legilor nu se
va face la presiunea lor.
Altminteri, noi cu totii vom fi acuzati c -
direct sau indirect, voluntar sau involuntar,
constient sau inconstient - am contribuit la
revenirea n fort a baroniadei iliesciene, care
nici vorb s regrete relele fptuite cu bun-
stiint n trecut si n prezent. Mcar asa ba-
ronii vor avea ocazia s regrete dezastrul pe
care nu-l vor putea desvrsi n viitorul apro-
piat prin trdare (vezi privatizrile, Rosia
Montan, fracturarea hidraulic), megafurti-
saguri (vezi penalii din parlament, guvern si
teritoriu), precum si prin programe temeinic
ntocmite pentru imbecilizarea n mas (vezi
rezultatele elevilor si profesorilor la examene,
presa aservit sau cultura romneasc dat
pe mna unei unguroaice, care sustine sus
si tare c n Oradea, gratie msurilor energice
ntreprinse de autoritti, n-au mai rmas dect
vreo doi-trei bipezi).
16
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
F{PTURI DUHOVNICE}TI
@n lirica religioas[ a lui
Ioan Alexandru
Constantin MIU
ntr-un articol publicat n revistaLucea-
frul (martie, 1968), criticul Vladimir Streinu
decela dou aspecte caracteristice liricii lui
Ioan Alexandru, acestea evidentiind ...dou
miscri contrare, una a vointei aprige de mo-
dernitate, care ia forma densittii si a violentei
expresiei, iar alta, mai autentic, a instinctului
vetrei strmosesti, despic evident lirismul
acestui poet.
1)
De retinut c cele dou miscri contrare
se vor regsi de-a lungul carierei literare, de
peste 30 de ani, a lui Ioan Alexandru. n peri-
oada totalitarismului comunist, Ioan Alexan-
dru a fost unul dintre putinii poeti care s-a
manifestat si pe trmul poeziei de inspiratie
religioas. Dup Revolutia din 1989, Ioan
Alexandru a fost inclus n dou antologii de
poezie religioas, una aprut n 1996,
2)
cealalt n 1999.
3)
Textele alese de Florentin Popescu, cel
care a realizat antologia poeziei romnesti
religioase, aprut n colectia Biblioteca
pentru toji a Editurii Minerva, fac referiri la
ctevafpturi duhovniceyti - personalitti
ale Vechiului Testament: Abraham, Iacob,
Ieremia, Iov si Moise.
n poeziaMoise, protagonistul este sim-
bolul epectazei. Aceasta nseamn progres
n virtute si actiune.
4)
n aceast creatie,
Printele spiritual al Iudeilor parcurge calea
dureroas a devenirii ntru fiinta duhovni-
ceasc. Om care a primit chemarea Tatlui
Ceresc, spre a mplini voia Sa (aceea de a
duce n Tara Fgduintei poporul ales),
Moise este surprins n versurile poetului n
plin urcus spiritual: de lapurificare, lailu-
minare. Purificarea dublat de ndejde (n
ndejde e un plus de evident, un plus de
cunoastere
5)
), are loc n pustiu: Nu din nas-
tere ci-n sanctuar/ Descoperi c-i gngav n
rostire/ Vzu c-i subred organul, c-i barbar/
Si socoti pustia ispsire.(s.n.). Aici are loc
comuniunea cu Printele Luminilor: ...deo-
dat, iubirea se contopeste cu Lumina si Lu-
mina ptrunde n suflet.
6)
Versurile lui Ioan
Alexandru ilustreaz metaforic aceast comu-
niune, prin intermediul unei imagini vizuale:
,Si n pustie l-a ptruns/ Nestinsa flacr
mistuitoare(s.n.). De observat c dublul de-
terminant ofer amnunte de ordin mistic n
privinta sfinteniei acestei flcri. Ultima
strof evidentiaz treapta iluminrii duhovni-
cesti, pe care o atinge Moise, prinmpujina-
rea cuvintelor:
7)
Vorbea de-a drept fr de
cuvnt/ Graiu-n el a devenit fptur. Aspec-
tul acesta de sorginte mistic, si anumempu-
jinarea cuvintelor, este punctat n versurile
citate mai sus printr-un paradox ca si prin
sinecdoc, acest din urm procedeu artistic
reliefnd cu pregnant faptul c nu e vorba
de cuvntul profanului, ci al sacrului.
Dac n poeziaMoise asistm lainhabi-
tarea divinului n uman, nct poporul ales
si recunoastementorul spiritual, urmndu-
l spre Tara Fgduintei, (Si n pustie l-a
ptruns/ Nestinsa flacr mistuitoare/ Si un
popor n jurul su s-a strns - s.n.), n poezia
Ieremia, profetul este hulit pentru c el era-
n cuvnt ntemnitat. Cu alte cuvinte, hula
provine din faptul c Ieremia este prizoni-
erul Cuvntului sacrului. Plecnd de la textul
biblic, ce fcea referiri la pedeapsa lui Ieremia,
ca s se dezic de Cuvntul Sfnt (Oamenii
l-au amenintat cu moartea, pentru a-l opri s
mai prooroceasc... Acuzat de dezertare si
de ncercare de a trece la dusmani, este
aruncat ntr-o groap, pentru a muri de
foame.
8)
), poetul re-creeaz artistic acest
episod, fiind preocupat de modalittile na-
rative dect de reliefarea cu mijloacele poeti-
cului ale implicatiilor teologice ale episo-
dului: ntr-o fntn fost-a aruncat/ Doar
va pleca de-a binelea din tar/ Dar el era-n
cuvnt ntemnitat/()// Toti l urau n juru-i
rotocol/ S-nceteze-odat s vorbeasc/ Si
l vrr-n putul cu nmol/()// Doar se va
dezice de cuvnt/ Si s rmn simpl
creatur. Imaginea manifestrii multimii n
versurile citate este antitetic celei din poezia
Moise: acolo ea l aproba urmndu-l pe
Moise, pentru c intrase n comuniune cu
sacrul, aici l dezaprob pe prooroc, cerndu-
i imperativ s se lepede de Cuvnt.
n manier narativ despre un alt Patriarh
al Vechiului Testament - Iov -, n poezia cu
acelasi nume, autorul aduce n prim plan com-
ponentelecunoayterii apofatice, de care Iov
are parte, din momentul cnd aflat n tov-
rsia mortii, ncepe o alt viat: Dup ce Iov
si pierdu ultimul fiu/ ncepu s se conving
c moartea de-acum/ e singura lui tovrsie.
ntr-att se apropie de ea/ si i se destinui
treptat, c pentru Iov ncepe o alt viat./
Cea fr risc, fr sfaturi, fr sperante,/ fr
cel mai elementar dor, fr cint,/ fr pri-
han.(s.n.). S observm c n fragmentul
reprodus, apofatismul (cunoasterea negati-
v) este reliefat la nivel gramatical prin repe-
tarea prepozitiei de esent negativ fr.
Abraham - din poezia cu acelasi nume -
este primul Patriarh care intr n comuniune
cu Lumina Sfnt,
9)
dup ce mai nainte
avusese parte de o serie de privatiuni. Despre
17
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
acestea, poetul nareaz n primele trei strofe:
La toate cele din trecut/ I se ceruse-n tain
s renunte/()// Apoi si pruncul i-a fost rv-
nit/()// Cas si prunc, muiere si printi/ I s-
au smuls ncet din rdcin. n momentul
intrrii n comuniune cu Sfnta Lumin, Ea
face duhului nostru cunoscut o alt Fiin-
t
10)
- cea duhovniceasc: A nceput s
mestece lumin.// S mnnce vorbele pe
rnd/ S rmn greu dinspre fiint. Poetul
surprinde n aceste versuri nasterea omului
spiritual n si prin Lumina Sfnt.
Iat ctevafpturi duhovniceyti caren
epoca Vechiului Testament au avut parte de
comuniune cu Sfnta Lumin. Din aceast
perspectiv, poeziile lui Ioan Alexandru ca-
pt valoare etic si didactico-religioas.
NOTE:
1. Vladimir Streinu, Poezie yi poeji romni,
Editura Minerva, Bucuresti, 1983, p. 433.
2. Poezie creytin romneasc, editie
ngri-jit de Magda Ursache si Petru
Ursache; post-fat de Petru Ursache,
Editura Institutului european, Iasi, 1996.
3. Poezia romn religioas, volumul al
II-lea: De la Ion Pillat pn azi, Editura
Minerva, colectiaBiblioteca pentru toji,
Bucuresti, 1999.
4. Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dicjionar de
teologie ortodox, Editura Institutului
biblic si de Misiune al BOR, editia a II-a,
Bucuresti, 1994, p. 143.
5. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloaie, Spiritua-
litatea Ortodox, Editura Institutului
biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti,
1992, p. 143.
6. Arhim. Sofronie, Mistica vederii lui
Dumnezeu, Editura Adonai, Bucuresti,
1995, p. 104.
7. Cf. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloaie, op.
cit., p. 212.
8. Dicjionar Biblic, volumul al II-lea,
Editura Stephanus, Bucuresti, 1996, p. 31.
9. Cf. Arhim. Sofronie, op. cit., p. 117.
10. Idem, p. 110.
Ingres - Angelica
Marian HOTCA
Lec(ia despre murire
a trebuit s treac nc o vesnicie
ca s deschid ochiul pe care pianjenii
l-au tesut cu vise la biserica
unde se nvat somnul
un cutremur si desface nimicul
din evanghelii pgne; lira articuleaz
rugina ultimelor versete ascunse
n pelinul din rai si scriu pe Biblie:
as vrea s o bat pe Eva o mie de ani
cu nuiaua cea mai spinoas
din gardul Edenului s o dezvt
de gustul pcatului din mere,
iar pe Adam l-as pune n genuchi
pe coji zdrobite de nuci s-i art
ce se ntmpl cnd nveti fr
s stii lectia despre murire
Ecou de toamn
ecoul unui cuvnt mtur frunze
n solitudinea mea abisal
pmntul se stinge ntr-o ceat
si eu n-am stiut cum s iubesc crizantemele
cci n unduirea lor era toamn
m apsa pe pleoap acest anotimp
desurubndu-mi visele
ce le-am hrnit aproape o eternitate
cu licriri de soapte
si rsuflri virginale de trandafir
ns azi ghimpele mi-a lsat o cicatrice
incoagulabil pe suflet
melancolia plngea ntr-o inim
zdrentuit la marginea unui univers
golit de vegetal
si eu alergam n ploaie
cutndu-mi emisfera
conturul lumii devine incert
ca o zacusc de ciuperci
zilele devin istorie,
iar toamna face ravagii
n clepsidra umplut
cu fin difuz
Lec(ia de poetic
eram la ora de mitologie urban,
tocmai am adunat n grajd toti caii verzi
ce nechezau pe peretii odii plini de
rezervatii
de penicillium ca s-i adap
cu saliva unui cscat abisal
ora 12:45 tin pixul ntre buzele locvace
si sug o bucat calcinat de vers
ceasul chinezesc de pe perete avea de
ceva vreme osteoporoz la baterie;
minutele scrtiau ntre oasele subrede
si erau gata s-mi spintece emisfera
unde am nvtat s sculptez taina aburelii
umbra florii de mtrgun
crestea pe strada plin de gropi selenare;
eu mi-am luat aripile vscoase din cuier
ti-am nceput s zbor printre cuvintele nude
lsndu-mi mintea ntr-o gaur de soarece
n mn aveam o sacos doldora cu tomate
neprihnite, coapte si suculente;
automobilele treceau dizarmonic prin ochii
mei convecsi si totul era ca o pisctur
blnd de nger, dar deodat, renviat de
clopotul Bisericii Reformate am simtit
realitatea cum st suspendat
pe un bt de chibrit ars
si buf! masina Dacia mi-a strivit sacosa
si tot arsenalul de vorbe
ce-l aveam cu mine n momentul
acela crucial
acum pe marginea strzii
zace un recipient plin cu ketchup,
o entitate plin de snge lins de muste
ce a putut fi cndva o poezie frumoas si
multi critici literari cu flci groase de slnin
ce tin parastase ndrugnd versete
din propriile lor Sfinte Scripturi
tcere: lsati-m cinci minute singur
s rescriu lectia de poetic, s m rog
pentru sufletul poeziei si pentru poetii
supravietuitori masacrului nfptuit
de marii teroristi ai literaturii!
7
18
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
George FILIP
(Canada)
E toamn[ iar...
Pe 15 septembrie 2014 s-au mplinit 5 ani
de cnd marele actor comic romn NICU
CONSTANTIN a plecat la cer - nu chiar
zmbind. ...Rsina persistent din coala
imaculat de sub priviri mi miroase tare a
sfrcuri de lumnare. Trebuie s scriu despre
prietenul meu si-al ntregii Tri - actorul
risipitor de voie bun si chiar rsete n hohot.
Dar mi tremur mna. Si glasul, si sufletul...
S-ncerc.
M rentorc pe aripi de fantezie n para-
disul trist al copilriei noastre. Adic la acel
petec de rai putind a trotil si praf de pusc
de pe malul Mrii noastre cea Neagr. Este
prima oar cnd zic si scriu NOASTRE,
fiindc... da!... Marea mea cea Neagr de la
Tuzla si Eforie Sud este si-a prietenului meu
de o viat. Asadar m-am ntors n vreme cu
vreo 65 de toamne. C atunci ne-am mprie-
tenit - toamna. Cnd crpa coaja pe nuc iar
noi regseam prin clasele primare bncile
ponosite, ca iezlele pentru cai, mnjite si pu-
tind a plosnite si motorin. Dar nu climatul
cazon al scolii a legat prietenia noastr - ci
Marea, cu pericolele ei, ulitele Tuzlei, strdu-
tele micutului oras cu asfalt topit, vara, care
ni se lipea de tlpile goale, bostnriile tur-
cesti din care furam noaptea, cu cotiga tras
de noi, pepenii cei melemeni, cariera de piatr
a acelui mos Bekir, pescria lui Tomescu,
cismeaua de la Kainaci, de unde crau tuzlenii
ap la oras cu sacalele, trsurile cu cai zdra-
veni care plimbau pe stabii comunisti cu pre-
supusele lor cucoane, cuptorul de la crmi-
drie, Lacul Tekirghiol, pe care-l treceamno-
tnd cineste, pn la castelul
lui Frunzescu, pentru a fura lu-
benite... si Soarele dogortor
si Luna, cu care ne nveleam
noaptea prin fnul de pe cmp
si toate minunile copilriei
noastre inconstient.
Si iac-asa am tinut-o noi
un bun fuior de ani. Pn cnd
pubertatea ne-a desprtit go-
nindu-ne n valurile mari si
periculoase ale vietii imprevi-
zibil din pruncia noastr trist.
Eu, flmnzind prin Bucuresti, cu buzunarele
doldora de poezioare, aflasem c NICU deve-
nise actor. Nu-l cutam dintr-o total jen
financiar. El se realizase... eu - nu! Cu greu
m-am nfiripat si eu, dar mereu cu coarnele
de berbec spre nelegiuirile timpului. Ne-am
revzut sporadic, Dar ruptura total s-a pro-
dus cnd Nicu Constantin a rmas n Tar
iar eu am fost huiduit de destin spre exil.
Nicu, cu trupa lor, cu Mndita lui, veneau
adesea pe la Montreal. Eu m ludam pe de-
a rndul c-am fost colegi de clas si etc...
etc. Dar nici dracul nu m credea. Fiindc
prin exilul nostru blestemat nimeni nu crede
absolut nimic de bine despre ceilalti. Se sal-
veaz cine poate!
Nicu a aflat de trsenie si-ntr-o sear, la
o crcium mai de soi, dup spectacol, n
toiul sindrofiei a strigat tare la microfon: este
adevrat, poetul acesta al vostru a fost cole-
gul meu de banc! Suntem frati de snge si
seara aceasta i-o dedic lui. Vom bea, vom
fuma si vom plnge mpreun... Si chiar asa
am fcut.
Ne-am rentlnit prin Romnia. Amndoi
eram realizati materialiceste. Numai c Mn-
dita lui era tare ngrijorat de sntatea vese-
lului actor. Medicii prieteni forfoteau cu
droaia n jurul lui, la spital. Spre dezamgi-
rea tuturor..., Nicu a tras cortina dup ultimul
skeci - a murit!
Au trecut deja cinci ani. n acest septem-
brie ar fi mplinit 76 de ani. A fost nmormntat
pe aleea principal, chiar la intrare, pe stnga,
n cimitirul din Eforie-Sud. L-am vizitat si
acolo, nspimntat la rndu-mi, nsotit de
pu-ternica si iubitoarea lui Mndit. Nicu nu
rostea o vorb, m privea adnc si parc mi-
ar fi cerut o tigar.
...Sperm c n toamna aceasta un bust
al artistului va fi asezat ntr-un parc din apro-
pierea locuintei lui din Bucuresti. Voi fi acolo,
s-i recit versuri si s ne depnm alte si alte
amintiri.
E toamn iar... si multe vor mai trece...
UN ZMBET PRIN CER
acolo... sus... prin vile veciei,
n cer - pe scena marelui AMIN,
printre cei paji, la poarta vesniciei,
un nger este - NICU CONSTANTIN.
el a trecut pe-aici ca o clipit
si ne-a privit duios prin ochelari.
nu l-au trt argintii n ispit,
nici rnjetele mahrilor mari.
pe scena vietii n-a fost o paiat.
din zmbete i izvorau idei
si mari simboluri spre-o mai bun viat
cu noi ornduiri - cu nou temei.
l plngem noi, c fructele de geniu
n-au prguit din marele actor.
asa a fost s fie... prin mileniu
artistul a trecut - un cltor...
rmne trist Doamna lui Mndit.
noi ne lsm privirile n bern.
nea NICU a rmas ca o mldit
de verde - ctre dragostea etern.
l-aplaud prin slava lumii sfintii.
ne las-attea lacrimi n sirag...
- te-asteapt Dumnezeul si printii;
ia-ti trupul tu si du-te, prieten drag.
acum - la Eforie-Sud e noapte
si cerul Mrii Negre e senin.
...se-aud domoale murmure de soapte:
sunt semnedelaNICU CONSTANTIN.
Septembrie 2014, Montreal
George Filip yi Nicu Constantin - la mare
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
19
Anul V, nr. 9(49)/2014
Amazonia
Bem-Vindo =Bine ati venit! (n portu-
ghez).
O trisoar mai putin dect jumtate din
Romnia, Portugalia a fcut un imperiu (cel
brazilian). n afara altor colonii, precum
Angola si Mozambic n Africa, plus Capo
Verde, Madeira si Azore (insul n Oceanul
Atlantic). A pierdut ns portul Macao, trecut
napoi la chinezi.
Cu autobusul 306, de la aeroportul din
Manaus pn la Rua 10 de J ulho, unde se
afl Hotelul 10 de Julho, camera 408, la 18 km
distant. Costul transportului e 2,75 reali.
Moneda lor se noteaz R$. Rata de schimb:
1$=2,35, ns n aeroport e mai mic, 2,07,
plus un comision de 25 R$. 120 R$ o noapte
la hotel.
Trei zile si jumtate n Manaus. Tin la mi-
ne un Dictionar Larousse brazilian-francez,
n ambele sensuri. Aveam si prin romn, de
Paul Mocanu, Editura Stiintific si Enciclo-
pedic, 1981, dar era prea gros si numai ntr-
un sens.
Acuma fac eforturi de memorie. Cum se
spune n francez cutit? Couteau. Iar n
portugheza brazilian, faca, diferit de spanio-
l, cuchillo, cci dictionarul din spaniol l
am prin... englez! Niste exercitii de memorie
ntre patru limbi, zilnic. n englez,knife (cu-
tit). Pe strad, multi brazilieni m nteleg n
spaniol, dar rspund n portughez. Lilia lua-
se si ea o clas de spaniol la UNM n Gallup.
16.05.2014 - La micul dejun din hotel,
inclus n pretul camerei, am avut, pur si sim-
plu, o felie de mmlig! Nu mai mncasem
de un an de zile.
Ghidul, Orlando, ne-a spus c el vorbeste
portuol. Portughez amestecat cu spani-
ol: portugus + espaol. Bom Dia! (Bun
ziua). [De fapt, dia se citestegia.]
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
Plecm cu barca pn la Ponto Rio
Negro, un punct plutitor. Apa are mult acid
din cauza rocilor care se descompun, de aceea
sunt putini pesti.
David din Portugalia spune c el ntelege
95% din dialectul brazilian; majoritatea
portughezilor nteleg spaniola.
Navigm pe Rul Negru (apa este nea-
gr). O fabric Heineken (olandez) de bere.
Trecem pe sub podul de 3,5 km lungime (cea
mai mic lungime a acestui ru, care este un
afluent al Amazonului). Orasul se aprovizio-
neaz cu aceast ap dulce din Rio Negro
(3,2 Ph aciditate). La 60 de m deasupra este
podul. La fiecare 6 luni, apa se ridic (n sezo-
nul ploios) 20 m si, apoi, scade n cel secetos.
Scriu n salupa cu motor. Vreo 30 de tu-
risti. Vntul bate tare. Motorul brcii zbrnie.
Ghidul explic n portughez. Nu prea n-
telegem. Revenim cu ntrebri n spaniol sau
englez.
Zona de Vest a Amazonului e cea mai
important. Aici triesc politicienii. Au o plaj
celebr: Ponta Negra. Sunt bogati.
Exist aici anotimpul cald, anotimpul
foarte cald, anotimpul umed! (Clim tropi-
cal.) Rul-lac este Rio Negro, iar Amazonul...
rul-mare curgtoare!
Ap ct vezi cu ochii. Parc-i o oglind,
apa!
Bateria de la aparatul foto al Liliei s-a
terminat. i dau altul din rucsacul albastru
(avem trei camere de fotografiat, patru carduri
de memorie, dou duzine de baterii AA
Energizer de 1,5 V pentru aparatul Nikon si
nc o baterie lat Lumix de 3,6V 660 mAh 2,4
Wh Li ion cu ncrctor la priz). Suntem
funny ai pozelor!
Amazon la Infinit.
Amazon al Linistii Profunde.
mi place curentul de aer care-mi flutur
prul...
- Si acum, va urma un nou fotojurnal!, mi
scrisese Tavi Blaga, noul editor, ntr-un e-
mail dinainte de plecare.
Salupa despic apele cu 45 km/or spre
Satul Indigen din jungla Amazonului, lng
o baz militar.
Limba general n zona amazonian de
aici se numeste Tokano, dar desigur, toti stiu
portughez.
Un concert cu tobe, naiuri si dansuri indi-
gene. Femeile au fuste atoase, brbatii frunze
legate n spate si pe cap. Indigenii sunt mici
si umbl goi.
Casa este dreptunghiular la baz, cu
brne si acoperit cu plante uscate. Este
pregtit pentru turisti.
Un alt instrument - capivaya -, care-i un
tub lung n care sufl.
Stlpii sunt ncrustati cu motive geome-
trice colorate viu.
Valurile sunt rosii la mal. Mai mult exotic,
dect frumos. Mai mult interesant, dect inci-
tant.
Eu m scald n toate bltile. La Barikatuba
notm cu delfinii. Mai multi oameni dect
delfini. Binenteles, eu m arunc n ap. Ni se
atrage atentia c delfinii sunt sensibili la
zgomot... Mngi si eu un delfin cu pielea
moale, n timp ce ngrijitoarea l momeste cu
peste la suprafata apei.
Avem colaci de salvare (Salva Vida). Pe
punte bem limonade locale: aai (de culoare
rosie), maracuja (verzui) si caja (glbui).
- Cum se zice suc n portughez?
- Suco, rspunde Orlando.
- Ca-n romn, ngim.
Am cumprat cte un pahar de fiecare
(5R$). Ca de obicei, s (de)gustm. Lilia (cic)
ar vrea s triasc aici si s picteze.
Din palmieri o companie face produse
cosmetice.
Ne-a prins ploaia n salup. O rafal scurt.
Trecem pe lng un arhipelag de insule
Case n Manaus
Autorul cu yeful tribului Tokano
20
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Turner - Panteonul dup incendiu
minuscule. Cnd nivelul rului scade, insulele
ies mai mult la suprafat.
Paletele care se nvrt sub ap s-au um-
plut de frunze si crengi. Din cauza valurilor,
salupa sare si cade pe ap, dur, de parc am
merge pe pietre.
Turistii se amuz:
- Hooo-paaa!
Un canal mui panoramiku: pomi n ap
pn la bru. Esteforesta inundada. Aici
triesc pesti vegetarieni, piranha si ali-
gatori. n iarb, psri rosiatice, cu alb sub
aripi: jaana.
Pilotul salupei poart un tricou rosu (cu
Marinha Mercante!).
Cocostrci si condori la Rio Negro.
Restaurante Rainha da Selva (Regina
Junglei).
Aici lum prnzul. Pentru bere Brahma
pltesc 5R$. Iar, n spate, parcul Victoria,
cu Nuferi Albi (ca omagiu adus Reginei
Angliei).
- Anul viitor, dac vii aici, mi explic
Orlando, o s poti merge pe lungul iazului
sta. Apa se retrage sezonier.
Casa de um pescadoru - ca la tar.
Un sat de case pe ap. Copiii sunt trans-
portati la scoal cu barca.
Ajungem la ntlnirea Apelor: Rul Negru
cu Rul Solimoes care formeaz Amazonul.
Cel mai lung fluviu din lume este Nilul,
iar al doilea Amazonul.
Nu se amestec apele, deoarece densi-
tatea-i diferit. Cnd e soare, diferenta se ob-
serv mai bine, deoarece apa neagr absoar-
be razele, iar apa glbuie le reflect. Apa gl-
buie are mai multe sedimente, deci densitatea
mai mare!
Adncimea: 70 m la ntlnirea Apelor.
Manaus este cel mai mare oras aflat n mij-
locul junglei. Distanta pe Amazon pn la
Atlantic este de 1500 km.
O rafinrie de petrol construit de brazi-
lieni mpreun cu o companie din Singapore.
Ne leagn valurile ca ntr-un dalnaius.
Jungla este putin populat, iar ntre ase-
zrile omenesti nu sunt sosele. Se circul pe
canale de ap sau cu avionul.
Brazilienii au cea mai bun armat de
lupttori n jungl.
Din punct de vedere natural, Brazilia are
cele mai bogate resurse datorit Amazoniei
si, recent, a rezervelor de petrol din apele
teritoriale atlantice.
Ne-am napoiat n port. Intrat n Market-
ul Municipal.
Ce frumos e s te plimbi! Pe strada de
lng port: Marques de Santa Cruz.
Campionatul Mondial de Fotbal 20014 se
va tine n Brazilia, care-a cstigat pn acum
de cinci ori Campionatul Mondial.
n portughez, se zicefutebal.
La TV Brasil se estimeaz milioane de
reais cstig de pe urma campionatului.
Vizit, n Manaus, la pas:
Laboratrio de Anlises Clinicas Vnia
Rocha;
Santa Casa de Mizericordia;
Palacio Rio Branco, construit n 1905 si
reamenajat n 1938 si 2010;
Vechiul Tribunal (acum abandonat
cldirea);
Museu do Porto de Manaus, inaugurat
la 28 ianuarie 1985, promovat de scriitorul
Rubrio Braga si de administratorul Fer-
nando Lima Barbosa Vianna n 1998;
Marinha do Brasil, Comando dInstituto
Naval;
Casa da Cultura;
Cldiri coloniale din sec. 19 si 20, cu
arhitectur n stil latin, cu multe decoruri
artistice;
Picturi murale;
Colegio Militar
Associaao Atltica Banco de Brasil etc.
mi place c aici totul este colorat. Nuante
aprinse la case, ziduri cu grafitti n multico-
lore. Oamenii, bronzati... E atta cldur si
umiditate c nu putem dormi noaptea nici cu
aer conditionat.
18.05.2014 - Duminic, pe bulevardul
Eduardo Ribeiro, n centrul orasului Manaus,
s-au instalat tarabe ca la un talcioc. Eu cum-
pr reviste (Atualidades, 21R$) si crti
postale (1R$ fiecare), Lilia bijuterii.
Un stand de crti n portughez, spaniol
si englez.
O srbtoare relaxant, mai ales c dimi-
neata e rcoare si umbr, dorite att de mult
sub torida tropical.
Iar m-a apucat boala. Mi-a fost foarte ru
dis-de-dimineat. Am vomitat. Din cauza
mncrii. Am cumprat frigrui de carne
(stricat, probabil) de pe strad, de la tarabe.
Am but doar ap toat ziua. Eram lesuit, dar
m-am fortat s ies din hotel.
Am pornit-o pe strada 10 de J ulho, spre
Teatrul de Opera Amazonas (cu o cupol
splendid, n mozaic), Biserica Sao Sebastiao
care duminica la slujba e plin ochi. Parcul
Mare si Biblioteca n fat, Palatul de Justitie,
Centro Cultural Luso-Brasiliero do Amazo-
nas. Piata DomBosco, apoi Igreja Matriz (No-
ssa Senhora da Conceiao) si Turnul cu Ceas.
La televizor este prezentat Festivalul din
Parintis, alt oras din Amazonia. Colectia cea
mai variat de flor si faun de pe glob (20%
din toate speciile) rezid n zona Amazonului.
n aeroportul din Manaus, asteptm zbo-
rul spre Rio de Janiero cu compania local
TAM.
- Dos Capuccinos Grandes, comandm
n spaniol.
Ne corecteaz vnztoarea n portughe-
z: Dois Capuc-cinos Grandes, cu s apsat
la sfrsitul fiecrui cuvnt... Ca ntr-un dialect
alintat...
Manausul vazut de sus este plcuri-
plcuri: case-paduri, case-paduri...
Favor apertar o cinto enquando estiver
sentando (V rugm s v puneti centurile
de sigurant cnd v asezati!).
Pe stadionul Arena de Amaznia din
Manaus, terminat recent, cu o arhitectur a-
vangardista (l-am vzut doar pe dinafar) se
va juca meciul de fotbal Anglia - Italia nCopa
Do Mundo, pe 14 iunie 2014.
Mai vizitasem Brazilia acum 22 de ani,
ntr-un turneu paradoxist n Bello Horizonte,
Ouro Preto, Brasilia, Joao Pessoa, Rio de Ja-
neiro, Florianopolis. Tot cu avionul, poc-
poc!, dintr-un loc n altul.
Cas n stilul Indigenilor Tokano
n Amazonia, Brazilia
Blciul duminical din Manaus
Autorul, cu o cobra giboia
Art artizanal brazilian
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
21
Anul V, nr. 9(49)/2014
Constantin DOBRESCU
Gnduri la apari\ia
unei c[r\i eveniment
I
n
g
r
e
s

-
A
p
o
t
e
o
z
a

l
u
i

H
o
m
e
r
De curnd am primit prin bunvointa
preotului stavrofor Radu Botis,distins om de
cultur din Ulmenii Maramuresului intere-
santa lucrare datorat lui Constantin Toni
Drtu si intitulat Personalitti romne si fap-
tele lor 1950 -2010 , care a vzut lumina tipa-
rului sub egida editurii Studis din Iasi, 2014.
De fapt, lucrarea asupra creia zbovim
este un Dictionar ntocmit la initiativa acad.
Cristofor Simionescu presedintele Acade-
miei Oamenilor de Stiint din Romnia-Iasi.
Acest volum de colectie, care este editat sub
ndrumarea Mariei Magdalena Balantyne din
Anglia si are un sumar compartimentat n
mod judicios dup cum urmeaz: viat spi-
ritual, drept financiar, fiscal si bancar, stiint
si cultur, mari proiecte de infrastructur,
literatur si art, tehnic si medicin. De ase-
menea volumul cuprinde si o list cu perso-
nalittile cuprinse n volumele LV-LVIII. Prin-
tre aceste personalitti care au binemeritat
un loc n aceste volume amintim si pe ploies-
tenii nostri de exceptie si anume Nichita St-
nescu si Elis Rpeanu alturi de nume grele
ale culturii si stiintei nationale ca: Constantin
Brncusi, Gh. Buzatu, Grigore Vieru, Geo Sai-
zescu etc., precumsi personalitti din diaspora.
n volumul 59, de care ne vom ocupa,
descoperim oameni care prin druire, sacrifi-
cii, inteligent, profesionalism si talent si, de
ce nu, mult credint n Dumnezeu au lsat
sau las n urma lor profunde semne ale tre-
cerii lor prin viat.
Toti cei prezenti n acest volum au de-
monstrat viziune, integritate moral si sens
asupra obligatiilor lor sociale. Aceste perso-
nalitti cuprinse n prezentul volum dar si n
cele precedente au sdit n rndul generatiilor
actuale si vor sdi n rndul celor viitoare
principii de viat ca: ntelepciune, generozi-
tate, prestant, echilibru, onoare, dragoste
fat de Dumnezeu, fat de tar si fat de
oameni.
n cele 58 de volume anterioare care cu-
prind peste 1000 de personalitti mentionm
25 de membri ai Academiei Romne, 45 de
membri ai altor academii din strintate, sase
mitropoliti, 18 arhiepiscopi si episcopi, 326
profesori universitari, 223 doctori n stiinte
medicale, 338 poeti, eseisti, epigramisti etc.
Initiatorii acestei lucrri de exceptie si de
suflet si-au fcut o datorie de onoare s in-
clud si numele unor personalitti ale stiintei
si culturii nationale disprute pe nedrept prea
devreme. Amintim aici pe C. Rdulescu-Mot-
ru, prof. univ. Petre Brnzei, acad. Stefan
Odobleja, Onisifor Ghibu, soprana Teodora
Lucaciu, Mircea Vulcnescu, pictorul baron
George Lovendal, istoricul de exceptie Cor-
neliu Tamas, care a fcut cinste scolii arhi-
vistice naitonale si altii.
Autorii au inclus n volumele aprute pn
acum personalitti din 32 domenii de activi-
tate care s-au remarcat nu numai n tar dar
si n alte 16 tri strine n perioada 1950-2014.
Apar n lista celor mentionati n volumele
anterioare deja publicate, Nicolae Labis, Adri-
an Punescu, Ioan Alexandru etc.
Ne face o deosebit onoare s consem-
nm c n volumul 59, asupra cruia ne-am a-
plecat, figureaz si printele Radu Botis, om
de profund cultur,spirit enciclopedic, initi-
atorul unor reviste online. Slova cretin,
cu suplimentul Slova copiilor, si Glas co-
mun. Printelui Radu Botis, alctuitorii vo-
lumului n cauz i-au acordat un spatiu consis-
tent de 35 de pagini, ceea ce spune ceva.
n incheiere nu ne rmne dect s feli-
citm pe responsabilii Dictionarului de per-
sonalitti si s le urm s continue s publice
si alte volume care sunt att de necesare.
22
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Daniel MARIAN
Trandafirul inimiii
nti e Trandafirul inimii; sau nti
e albastru cel dinti; sunt mpreun
Dac e s ne privimatent, am putea spune
c oricare profil existential este definit mai
nti de dimensiunile propriei individualitti,
dar ntr-o consonant obligatorie cu acea lu-
me disjuns din creatia n sine, de jur-mpre-
jurul fiintei, lund din universul reglabil acele
elemente necesare desi foarte rar suficiente.
Atunci cnd nu sunt ntocmai elementele
care trebuie la ndemn, ele pot fi convenite
prin asocieri convenabile, sau pot fi inven-
tate. Ar fi o perspectiv logic, iar ntr-o anu-
mit msur s-ar potrivi si spatiului de cris-
talizare a mintii altfel numit si poetic.
Esentializarea firii si a tririlor vine de
multe ori odat cu asumarea riscului mai greu
pentru ntelesul larg, de rupere din context a
punctelor de sprijin si cilor de manifestare,
fiind una din modalittile prin care o iden-
titate incontestabil se recunoaste pe ea n-
ssi. Limbajul prin care sunt transpuse for-
mulele la care se ajunge, este tot ce mai tre-
buie. n msura n care acest limbaj este n-
cifrat atingnd pe umr subtilul dar precisul
matematic, atunci cu att mai bine pentru
ideea de esent, chiar dac din rostuirile me-
lodice date de ritm, se pierde un fragment de
partitur sau altul.
Este un moment prin care cred c oricare
poet a trecut la un moment dat, n ncercarea
de a cuprinde ct mai mult si mai clar, n ct
mai putine cuvinte. Astfel se poate prinde o
palet vast de culoare la brat cu ideea, fr
a sta (doar aparent) prea mult pe gnduri.
Iat: Destine n cerc -/ ntuneric lumin/ ochii
cerului// La trmul mrii -/ asteptri deghi-
zate/ valuri flmnde// Croazier -/ amintirile
noastre/ psri albastre. ntreaga trecere
prin contrarii, repetabil, constient metafori-
zat nspre sublimare, n decorul spatial-tem-
poral de care are nevoie memoria pentru a
scnteia si a sgeta necuprinsul...
Spuneam despre sublim, care nsusi, usor
comport metamorfoze ce tin ntocmai de
universul propriu fiintei, asa cum este, n con-
trapuneri care conduc n cele din urm ctre
un punct/contrapunct luminos... Se las
noaptea -/ sublimul sngereaz/ sufletul rab-
d// Lumin si foc -/ ieslea sufletului meu/
lcrimeaz viu// Copilrie -/ lacrima veseliei/
miroase a dor. ntr-un registru asemntor,
mult mai fluid, si care refract, diverge nspre
exterior, regsimpuritatea metaforei, fr vreo
exagerare, ca si cnd o recreare a metaforei
s-ar fi ntmplat acum... nseninare -/ psri
mirate la geam/ alb sfredelitor// Mi-e dor de
tine -/ lumin din lumin/ o clip nou// Nunt
n lun -/ jumtate pasre/ jumtate vis.
n exercitiul acesta al mintii si spiritului,
Nicoleta Milea face astfel nct lucrurile,
strile s fie greu de dizolvat, deoarece odat
aduse n prim-plan astfel, prind de au puterea
smburelui care promite dup nsmntare,
un fruct... Ocean de lacrimi -/ inim n-
spinat/ cetatea arde// Paznicul umbrei -/
judecata de apoi/ tlpile goale// Singurtate
-/ poetul privegheaz/ vrtej n snge.
ntrevd aici clar conturat Trandafirul
albastru, pe care poeta l aduce cu sine, prin
sine, ca pe ceva care fiind de la sine...
Se ncumet poezia pn ntr-acolo nct
s (re)formuleze conditia poetului, este o ars
poetica discret, care trebuia s existe n cu-
prinsul dat de maniera aceasta concentrat
a scrierii... Fat pribeag -/ uraganul fier-
binte/ amurgul umbrit// Adesea un leac -/
serata poetilor/ glasul muzelor// Dup fur-
tun -/ acelasi lat azi si ieri/ mine Iubirea.
Mrturisesc c att de clar, cu emotie nedisi-
mulat, pn la telul suprem, m-a determinat
s spun c este s fie spre aducere aminte...
Iar identificarea celui/ celei care scrie nu
lipseste nicidecum... Ecouri trzii -/ din-
drtul negurii/ vioaie marea// Cine-i Poetul
-/ nici nebun, nici ntelept/ lumina din zori/
Biruitorul -/ singuratic e drumul pn la tine.
E un drum care, cu adevrat, merit
parcurs!
Ingres - Baia turceasc
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
23
Anul V, nr. 9(49)/2014
Ion TURNEA
Despre frumuse\ea
]i importan\a c[r\ii
Cartea este o pasre cu mai mult de o sut de aripi
gata de zbor (Ramon Gomez de la Serena)
Despre frumusetea si importanta crtii n
viata omului am amintit n multe din scrierile
mele. De acest dat o s vorbesc despre
carte prezentnd trei aparitii editoriale din
anul 2014 ale profesoarei Ana-Cristina
Popescu, membr n Liga Scriitorilor, Filiala
Banat-Timisoara.
O carte bun nu are niciodat sfrsit.
(R.D.Cumming) Imediat ce este tiprit, car-
tea nvat s zboare. La nceput face acest
lucru timid, asemenea psrelelor primvar,
pe urm, dac place, supravietuieste n timp
si si fureste infinite aripi. Crtile profesoarei
Ana-Cristina Popescu sunt convins c vor
supravietui timpului, c aripile lor nu vor fi
rnite niciodat de uitare si spun acest lucru
datorit felului unic n care Ana-Cristina
Popescu mnuieste cuvntul spre a prezenta
frumusetea vietii.
Dac tot am prezentat cartea ca pe o pa-
srecu sutedearipi o s spun n primul rnd
cteva cuvinte despre volumul de poezie
Destin fr aripi al scriitoarei Ana-Cristina
Popescu. Prin poeziile din acest volum ea
defineste lumea sufletului ei, lume n care si
caut aripile eternittii, ncearc s se re-
gseasc pe sine. n ncercarea de a se regsi
pe sine nssi, de a-si gsi aripile scrie mai
multe poezii n care arat cum a luat nastere
pentru ea nssi fiinta metaforic a cuvn-
tului ce a devenit vers Au picurat cuvinte /
din suflet sngernd / si-au adunat nectarul
/ pe file-nglbenite / si din lumini si umbre /
n jocuri lin s-au rupt / si s-au pierdut n vea-
curi nesfrsite. (Pe aripi de vers)
De fapt ea se regseste pe sine, si fures-
te aripile prin cuvnt, chiar dac n poezii
prezint acest lucru, fie prin imaginea naturii,
tema iubirii, tririle ei religioase etc. Petal
de mac, peste fn uscat, / Peste flori, prin iar-
ba deas, / Te-am zrit cutnd dulceat, /
Din zborul tu fermecat, aripile ti-am furat.
(Dor de flutur)
Volumul Paradigme cuprinde sase piese
de teatru. Iubitoare a cuvntului Ana-Cristina
Popescu prin personajele Riana si Relu din
Coad de rndunic vorbeste despre des-
coperirea albastrului din tine nsuti, iar acest
albastru nu e altul dect verbul a scrie. Ria-
na: (citnd) [...] O, prietene, cum este albas-
trul tu ?... (Enghidu, Nichita Stnescu.) /
Relu: Care este albastrul tu Riana? / Riana:
Albastrul meu este asemenea unui apus de
soare. [] Riana: Am renuntat s mai scriu.
Scrisul a fost viata mea. [] / Relu: Scrie! ...
Las acea parte din tine care ai ascuns-o ani
de zile s ard ... Fiecare personaj din piesele
de teatru ale scriitoarei Ana-Cristina Popescu
are un ideal, o pecete a destinului pe care o
urmeaz toat viat, fie c e vorba de glasul
clopotelor nMesagerul sau chemarea iubirii
nPrintre picturi.
Volumul Rtciri prezint pe parcursul a
douzeci de capitole viata si tririle interioare
ale personajului principal feminin Edwina
Stefnescu. ntreaga viata a acestui personaj
este marcat de dragostea fat de Pavel, prie-
tenul ei din copilrie, dragoste care merge
pn la sacrificiul suprem.
As ncheia prezentarea celor trei aparitii
editoriale ale scriitoarei Ana-Cristina Po-
pescu tot cu un citat despre carte care are ca
mesaj un ndemn. Mereu am ndemnat-o pe
fiica mea duhovniceasc, Ana-Cristina Po-
pescu, s scrie, s nu renunte la a face acest
lucru, pentru c am vzut n ea un talent unic.
Scrie ca s nu pierzi florile gndului tu, pe
care, altfel le ia vntul. (Nicolae Iorga)
24
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 8(49)/20149
Ion PACHIA-TATOMIRESCU
Parte a @ntregului
literaturii na\ional-valahe
L
a
u
d
a
tio
: A
le
x
a
n
d
ru
R
u
ja
- 7
0
ntre recentele lucrri legate de sincro-
nism (n aceptiunea nalt-lovinescian), sau
- resurectional-modernist-luceferist spus -
ntre op[us]urile de marc pentru geografia
literar valah, relevnd n exactitatea admi-
ratiei reliefurile spirituale ale vestului / sud-
vestului Daciei / Romniei, si face un loc
distinct cea de-a doua carte de eseuri (din
aria criticii literare) semnat de Alexandru
Ruja - carte pus si sub un inspirat-zalmoxian
titlu (adic nemuritor-cogaionic) -, Parte din
ntreg (Timisoara, Editura de Vest, 1994).
Alexandru Ruja (nscut la 20 iulie 1944,
n Pdureni-Timis, printi fiindu-i Rozalia -
dup numele-i de dinainte de cstorie, Ar-
delean - si Petru Ruja, cu postbelic-secund-
vremuit copilrie si scoal elementar n lo-
calitatea Simand, judetul Arad, cu adoles-
cent si cursuri liceale, ntre anii 1951 si 1958,
la Chisineu-Cris, ntr-o perioad de culmi-
natie si de de declansare a lunecrii / c-
derii stalinismului / paukerismului din Ro-
mnia n marea noapte..., fiindc Iosif
Vissarionovici Stalin moare n 1953, fiindc
regimul terorist-moscovit al Anei Pauker se
prbuseste n Bucuresti si, gratie nteleptei
politici usor-national-valahe a noului con-
ductor, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Armata
Rosie se retrage, n 1958, din tara noastr, n
Imperiul Sovietic-Rus / U.R.S.S., cu studentie
ntre anii 1962 si 1967, ani ai iesirii romnesti-
comuniste a culturii / nvtmntului din co-
nul de umbr al stalinismului / proletkultis-
mului, tnrul Ruja lundu-si Diploma de
licenj n filologie la Universitatea din Ti-
misoara, dar si cu aleas ucenicie, ntre 1965
si 1967, n cadrul elevat al Cenaclului Pavel
Dan de la Casa Studentilor din Timisoara*,
condus o vreme de criticul universitar, Nico-
lae Ciobanu, care, n anul 1966, i faciliteaz
debutu-i literar n revistaOrizont, cu o bogat
activitate didactic preuniversitar - ca pro-
fesor de limba si literatura valah si ca director
la Liceul din Chisineu-Cris, ntre anii 1967 si
1990, perioad marcat si de debutu-i editorial
din 1979, cu un interesant volum de eseuri
despre actuale valori lirice, activitatea-i
didactic-preuniversitar continundu-si-o,
ntre anii 1991 si 2000, ca profesor la Scoala
Normal Eftimie Murgu din Timisoara, cu
un strlucit doctorat n filologie - la Facultatea
de Litere de la Universitatea de Vest - obtinut
n 1994, dup sustinerea tezei, Aron Cotruy -
viaja yi opera), n autoprefatarea-i de la vo-
lumul Parte din ntreg, autoprefat pus sub
titlul O privire sintetic (pp. 7-16), dup ce
lmureste titlul cu oglinda raportului filoso-
fic, parte - ntreg (Zona de vest a Romniei
- o parte din Transilvania si Banatul - cuprin-
de o literatur valoroas ce se integreaz
firesc n contextul literaturii romne; Parte
din ntreg se ocup de scriitori apartinnd
literaturii contemporane; iesit din complexul
provincialismului, din cantonarea n proble-
me zonale si scrieri dialectale, literatura din
vestul trii se impune prin scriitori valorosi
si prin creatii care o desemneaz dreptparte
din ntregul literaturii najionale - ceea ce
n spiritul nvtturii-de-nucleu din Zalmoxi-
anism, elogiat si de Platon, nCharmides,
solicit precizarea: si dac partea este pur,
sntos-frumoas ntru catharsis, atunci yi
ntregului i merge bine), fireste, atrage aten-
tia Distinsului Receptor asupra celor dinspre
cristalizrile conceptuale din dezbaterile
literare ale disipativ-grupului luceferist** cu
privire la(noua) geografie literar: O hart
exact a literaturii contemporane tre buie s
tin cont de diversitatea si bogtia operelor
aprute n a doua jumtate a secolului nostru.
[...] Geografia literaturii romne este divers
si policrom. Pentru ca s-o surprinzi ct mai
exact (ntr-o hart ct mai fidel) trebuies-i
vezi toate piscurile (nu doar unele), s-i dis-
tingi toate formele, nu doar cele care-ti con-
vin pentru o anumit directie. (p. 8).
Din perspectiv axiologic, substanta
estetico-literar din spatiul spiritual vestic /
sud-vestic al Romniei se reliefeaz astfel n
radiografierea lui Al. Ruja:
I) Continuitatea. Spre mplinirea unei
aspira(ii, capitolul nti, se consacr gene-
ratiei de tranzient (the transience genera-
tion), avnd ca reprezentanti, la apreciabil
distant de complexul provincialismului
amendat dinspre Maiorescu: Anisoara Odea-
nu - n ipostaza de poet psalmodiind expre-
sionist noua Cntare a cntrilor si n cea
de prozatoare proustian prin reflectarea
poliedric, Petru Sfetca - poetul suflului
expresionist-cosmic, secundat de Pavel Bellu
si de Dorian Grozdan, ori de neoparnasianul
Alexandru J ebeleanu;
II) Regsirea de sine. Consolidarea tra-
di(iei yi deschiderea spre modern - prozacu
liniile de fort epic: mit si istorie, text si
metatext (Sorin Titel, Paul Eugen Banciu
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
25
Anul V, nr. 9(49)/2014
Cronica din Renayterea bnjean,
1505 / 2 furar 1995, p. 10.
s.a.), sensul conditiei umane si valoarea eti-
cului (I. Ariesanu, Al. Deal s. a.), vitalitatea
ruralului si experienta citadin (Ion Marin
Almjan, Ion Jurca Rovina s. a.), ntre ironie
si comic; virtutile parabolei (Laurentiu Cer-
net, Gh. Schwartz), romanul de familie
(Sofia Arcan, Alexandra Indries s.a.); aceste
filoane ale epicului sunt urmrite pe celelalte
dou generatii tipice antrenate de orice mare
seism social: fluxgenerajia / the high-tide
generation si refluxgenerajia / the genera-
tion of deep clearness ; poezia se nftiseaz
pentadimensional: infuzia culturalului;
livresc si ludic (Eugen Dorcescu, Serban
Foart), poezia expresiei, prin care ntelege
n primul rnd voluptatea celebrrii fortelor
naturii (Anghel Dumbrveanu, Sabin O-
preanu s.a.), poezia arhetipului (Ilie Mdu-
ta, Ion Pachia-Tatomirescu s. a.), avnd n
complementaritate chemarea izvoarelor
(Aurel Turcus, N. Dolng), cntecul tru-
baduresc (Damian Ureche, Gh. Azap, Octa-
vian Doclin s.a.), ermetism sau ironie
(Marcel Turcu, L. Bureriu, E. Bunaru, M. Tol-
cea, Gheorghe Mocuta s.a.). Lipseste
compartimentul dramaturgiei.
n nchiderea lucrrii, Alexandru Ruja
amplaseaz capitolul Deschideri, cuprinznd
prozatori / poeti lansati n ultimii ani cu cte-
un volum notabil (de la T. F. Ariesanu, Simo-
na G. Dima, O. Neagu, C. Marcu, D. E. Popin,
pn la debutantii din 1993 /1 994: R. Serban,
Horiana Tru s. a.).
PrinCritici / istorici literari - bibliogra-
fie, din ultimele pagini ale admirabilei lucrri,
Parte din ntreg, Alexandru Ruja las a se
ntelege c intentioneaz o secund editie
augmentat - editie n care s-ar putea re-
nunta la pagini redundantiere, ori cu amin-
tiri si judecti estetic-cenacliere spori-
totoare de zmbet (ca, de pild: Viorel Ma-
rineasa a frecventat Cenaclul Pavel Dan,
fiind, apoi, el nsusi, n acest cenaclu, cel
care a observat creatiile literare ale multor
tineri - unii dintre ei apreciati n contextul
literar contemporan. [...] Viorel Marineasa
stie si pretul muncii de prozator. A reaprut
puternic n proza contemporan cu texte
proaspete, evident valoroase... - p. 81; Cred
c Iosif Costinas ar putea folosi mai atent
izvoarele adnci ale folclorului n mitologia
sa epic... - p. 313; Din Cenaclul stu-
dentesc Pavel Dan a pornit spre poezie si
George Ln [...]. Poetul trieste ardent,
musc fraga timpului... - p. 321; O poezie
crud, ntr-o derutant asezare a cuvintelor
scrie Robert Serban... - p. 325; etc), ne-
ndoielnic, n favoarea spatiului de judecat
de certe valori estetic-literare si n care si-ar
putea afla oglindirea si alte reliefri in-
confundabile ale hrtii spirituale a Romniei
de Vest: Ioan Baba (de Novi Sad), Vasile Bar-
bu (de Uzdin), Marian Drumur, Ivo Muncian,
Mircea Pora, Cristea Sandu-Timoc, Ana Pop-
Srbu s.a.
(CronicaParte a ntregului literaturii
najional-valahe, de I. P.-T., a fost publicat
- cu o usoar contractare de furar-95, din
economic spirit spatial-tipografic, nu de alt
fel -, n ziarul Renayterea bnjean -
Timisoara, ISSN 1221-4051 -, nr. 1505 / 2
februarie, 1995, p. 10.)
________________________
* Ne-am cunoscut ca studenti ai Facul-
ttii de Filologie de la Universitatea din Ti-
misoara - Al. Ruja fiind mai mare cu trei ani
dect mine, eu fiind mai mic dect Ruja,
dar cu un debut literar mai mare / mai str-
lucitor (dup cum, pe-atunci, m-mpunam),
girat de Miron Radu Paraschivescu, n revista
Ramuri si n suplimentul de versuri si
proz al acesteia, Povestea Vorbii, din 15
septembrie 1966, evident, angajnd polemici
aprinse la reuniunile / sedintele Cenaclului
Pavel Dan de la Casa Studentilor din Ti-
misoara. Mi-amintesc c la una dintre sedin-
tele de lucru ale cenaclului studentesc, n
care Al. Ruja a citit un eseu de directie critic-
literar n trena marii explozii lirice din
1965, pare-mi-se, prin brumar 1966, ori, mai
degrab, n luminosul prier 1967, sedint
condus de tnrul critic, lector universitar,
Nicolae Ciobanu, ne-am angajat cu patos
lucid ntr-o discutie la subiect, fr a mai
tine seama de ngduitoarea cenzur ceau-
sist a anotimpului; dar pentru c Nicolae
Ciobanu a intervenit n favoarea autorului-
student al eseului supus dezbaterii, am n-
cheiat discutia printr-o ironie constructiv-
bifurcat, as zice, deloc rutcioas:
Alexandru Ruja se arat a fi un cavaler al
criticii, aflat n solemn jinut / pozijie, cu
dreapta-i pe teaca yi pe mnerul cu plsele
de aur, dar ale unei sbii cu dinji de rugi-
n... Crtile publicate de Al. Ruja, indis-
cutabil, arat c si sabia criticului este din
otel inoxidabil.
** S lmurim si de ce am folosit n des-
chiderea cronicii noastre, o sintagm ca lantul
adverbial-modal-epitetic, resurecjional-
modernist-luceferist, ori mai la vale, sin-
tagma disipativ-grup cu epitetul determi-
nativluceferist.
Din 1967, tot trecut-au anii ca nori lungi
pe sesuri - cum romantic-eminescian se cu-
vine-a zice -, pn prin orizontul anului 1980,
cnd ne-am regsit - subsemnatul si Al. Ruja
n calitate de colaboratori permanenti ai
revistei bucurestene, Luceafrul, gratie
tnrului critic-redactor din generatia
noastr, Artur Silvestri - ce, n plan gazet-
resc-literar, reusise s creeze un paradoxist
disipativ-grup de actiune literar / cultu-
ral n toat Romnia, dup modelul izbutit
de Miron Radu Paraschivescu, ntre anii 1965
si 1968, laPovestea Vorbii - supliment de
1988, mai, 20 - Ziua
Luceafrului la Chiyineu-Criy:
Al. Ruja (primul, de la stnga la
dreapta privitorului fotografiei),
Ion Pachia-Tatomirescu, Artur
Silvestri yi Adrian Dinu Rachieru.
26
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
1988-05-20: Pagina-chestionar-ad-
hoc scris de Artur Silvestri, coordo-
natorul Dezbaterii - Luceafrul, yi
nmnat lui Ion Pachia-Tatomirescu
(pentru vectorizarea / tetra-foca-
lizarea discu(iilor) la intrarea parti-
cipan(ilor n Sala de yedin(e a Liceu-
lui din Chiyineu-Criy, jud. Arad.
poezie si proz al revistei Ramuri.
ntre actiunile disipativ-grupului lu-
ceferist coordonate de Artur Silvestri s-a
aflat relansarea conceptului de geografie
literar de pe rampa propriu-zis-bucures-
tean a revistei Luceafrul, nu numai teo-
retic, ci si practic, prin seztori / seri, dez-
bateri literare aleLuceafrului n diferite
orase ale trii - ncepnd cu deplasarea Re-
dactiei si a colaboratorilor luceferisti pentru
seztorile de la Dbuleni / Bechet, din anul
1980, ntru afirmarea poetilor / poeziei de
Cmpie Danubian (poezia Mtcii, cum
mi plcea mie s spun pe-atunci), apoi ntru
o tot mai bun cunoastere /circuit a poeziei
Muntelui, si ncheind cu dezbaterea luce-
ferist, Valori ale limbii / literaturii ro-
mne, din 20 mai 1988, gzduit de Liceul
din Chisineu-Cris (prin directorul Al. Ruja),
n cadrul generos al Primverii ardene, a
XIV-a editie, ntre invitati fiind si subsem-
natul, n calitatea de colaborator perma-
nent al revistei bucurestene.
Subliniez acest fapt pentru a arta c si
n formarea criticului literar Al. Ruja, Lu-
ceafrul s-a constituit ntr-o ramp de lan-
Broyura - program de la edi(ia a
XI V-a a Primverii ardene yi de la
edi(ia a IX-a a simpozionului ini(iat /
patronat de Al. Ruja la Chi(ineu-Criy,
Valori ale limbii / literaturii romne.
sare n cele patru puncte cardinale ale noii
geografii a tinerei literaturi valahe.
Dup cele dou crti de critic literar,
scoase cu parcimonie - Valori lirice ac-
tuale (Timisoara, Editura Facla, 1979) si Parte
din ntreg (Timisoara, Editura de Vest, 1994)
-, mai la vale de anul ndoctorrii, 1994, si
pn n 2014 (adic pn astzi, duminic, 20
iulie, cnd i pregtim capitolul ca bun de
tipar pentru lucrarea-mi de fat, Pagini de
istorie literar valah de mine, si cnd
Al. Ruja si srbtoreste ziua-i de nastere cu
numrul de aur: 70, prilej cu care-i spunem si
de-aici : La mulji ani fericiji, la cele mai
multe zile frumoase, srbtorite n paralel
cu nalt-justijiarul Gebeleizis / Sfntul Ilie,
zalmoxian-creytinul nostru critic-galactic,
la cele mai multe veri sntoase yi-n rod
minunoase... !) -, corola operei rujiene si-a
mpetalat alte lucrri de referint: Aron
Cotruy - viaja yi opera (avnd n temei teza-
i de doctorat - Timisoara, 1996), Parte din
ntreg, volumul al II-lea (Timisoara, Editura
Excelsior, 1999), Ipostaze critice (Timisoara,
2001), Literatura romn contemporan.
Poezia, I (Timisoara, 2002), Literatura prin
vremi (Timisoara, Editura Universittii de
Vest, 2004), Dicjionar al scriitorilor din
Banat (Timisoara, Editura Universittii de
Vest, 2005), Printre crji (Timisoara, Editura
Universittii de Vest, 2006), Printre crji,
printre ani (Timisoara, Editura Universittii
de Vest, 2012) etc.
Armina Flavia ADAM
Noi, poe(ii
Noi, poetii, n-avem viat,
Numai moartea ne mbie
Atrnnd ca o paiat,
Spaim vitelor-de-vie.
Hmesiti de sensuri crude,
Roadem miezul din cuvinte;
Deghizat n paparude
Smburele gri ne minte.
nghitim n treact cerul
Dibuit pe pipite,
Cum topesc n rosu fierul
Dou buze obosite.
Mestecm pe sturate
Visul descntat n piatr
Sub baticuri nflorate,
De tigncile din satr
Arde-le-ar s le tot ard
Focul inimii-n suflare,
Spiritelor prinse-n hoard
Cnd le-aprindem lumnare!
Rugciune de lun nou
Lun nou, bob de linte,
Taie-ne inima-n cuvinte,
Scald lin n ochiul serii
Lacrimile nvierii!
Spal cer n alb de piatr,
S se-ntoarc fiii-n vatr -
Plnsului de sub nfram,
Nu-i mai cere, Doamne, vam!
Anei prinse n perete,
Nu-i nsngera regrete,
Las-o artei jeluire,
Sfintilor tmduire!
Nu cresta n os durere,
Ia-i-o, Doamne, cui ti-o cere,
C-au ntepenit strbunii
Rugi nltnd sub coapsa lumii!
Iar pe mine, sclava crucii,
F-m chip de fum nlucii
Ori psaltire diminetii,
Vers pictat n praful vietii!
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
27
Anul V, nr. 9(49)/2014
NUMELE INOROGULUI*
Petru SOLONARU
O poveste glifo-smaraldic l cheam pe
abatele toledan Bernardo Gaizca Mendieta
y Savayo y Alcantara (nscut chiar n an cu
Luis de Gongora, 1561!) pe o cale a cunoas-
terii spre Dincolo, locul fericirii, n Triun-
ghiul Emiliei-Romagna, care las vederii Ede-
nul, Romania hiperborean -Dacia Trigonului
cu baza n Po, Pontus, oaspetele Oceanului
Potamos, acolo unde Cerul srut pmntul.
Ne aflm la momentul primordiei timpului,
cci, struie autorul ADRIAN BOTEZ, este
primvara devreme cnd, stim, planeta
noastr a fost odrslit sjur-mprejureze
Soarele. ntiul echinoctiu!....
...Si suindu-se pe crrile purificrii prin
Tara ce iese din margini spre a intra n nemr-
giniri, Romagna, pe Axa plaiului/raiului, ma-
gul (abatele/cltorul initierii) ajunge la un
Han/puntea, meleag al rugciunii si medi-
tatiei, locul unde somnul si visarea sunt n
simetria mor(ii, peste podul luminilor -
Po, Iordanul valah, ntelesul asadar, arc
trecut ntr-o alt poveste, la ndemnul Circei,
chiar de sofianicul Ulisse, ntru-a poposi la
cimmerienii pelasgi din miaznoaptea
Euxinului la cetatea Halmyris, strjuielnic a
trmurilor svrsirii. Aici (si acum!) ntmpla-
rea (cea din templu...) l face s asiste si s
primeasc ceremonia confesiunii unui strai-
nic muribund ce si ncheia hagia frmntatei
vieti printr-o fantastic istorisire tinnd de
taina sa, alturat rugmintii, de-ar fi demn
acela, s capete n ultimele clipe ale sale tru-
pul lui Crist, ecleziologica mntuire. Miste-
riosul peregrin, ucenic al mrejelor, supus a
trece harurile, era n descendenta unui conte
de Ferrara/ Ferrum Daciae, Dava Magiei Fie-
rului, si, desi de dou ori nscut spre des-
vrsire, fu despuiat de rang si vlstrie de
fratele mai mare si trimis s mprtseasc
neodihna colbului drumului. Nobil, el are tria
de a uita povara vinovtiei distrugerii familiei
si d lupta vietii nscris n Pravil, asemeni
lui Arjuna din Bhagavad-Gita, si si recuce-
reste Numele n fata zeilor pmntului ntr-o
ucenicie a faptei jertfitoare. Astfel, ca neofit,
ce a nvtat deocamdat totul de la viat, ur-
mnd a muri spre a nvta ce-i a muri, el ac-
cede la stiutura osebirii ntre cerc/ domeniul
trupului si cunosctorul cercului, Divinul,
Punctul, Centrul, descoperind n vremelnicia
lucrurilor statornicia lui Dumnezeu si, mai
ales, c doar timpurile confuze se nruiesc
n fata citadelei Clipei vesnice a Aceluia din
noi. n cei 60 de ani (nunta de Smarald!... ce
se va deslusi mai trziu) se ncrucisase/pre-
destinase cu nsemnate triri ale freamtului
si fascinatiei, ntre pulsiunile prtinitor-in-
dividuale si prevenirile impartiale, cosmice
trimitnd ctre un sens al Decindei fenome-
nelor, ctre Enigm. ntelesese ca atare fatui-
tatea credintei c timpul curgerii/istoriei ar n-
semna un lucru oarecare dincolo de obrsiale
asezri mnezice... Iubise, ucisese n cin-t si
necint. ntr-o amiaz a tineretii sale (Ceasul
dousprezecimii!... punctele cardinale n cele
trei dimensiuni) sub angoasa sinuciderii chiar,
s-a apropiat de vrtejuitele ape ale rului
Po/simbol al dizolvrii, cel al gnosticii orale
pstrtoare a cheii crtii fr de file, unde peste
cmpia/aludelul regenerrii de un verde sin-
gular a luat aminte cu inima Cuminteniei la ce
se ntmpla n Lumea Cealalt.
Pe bolt se scurgeau nori, urmati n ne-
desprtire pe pmnt de umbre, maculaturi
ale unui joc apocaliptic dintre splendori si
abise. Din fiece umbr pe tarina romagnol,
mrturie a ceea ce urmeaz, se ntruchipa
cte o lumin cumplit precum a fulgerturii.
Apoi oricare adnc si hieroglific reflexie,
molcomindu-se ascendent, cpta menire
transparent de nger, si astfel sute de mesa-
geri ai eterului, ntre drumul Sarpelui si Calea
Fulgerului, ntre ideograme, numere si Cuvnt
sub jocul cabalistic al sahului, amintea de
Ghematria celor Treizeci si dou de poteci
minunate si esotere ale ntelepciunii, adic
zece infinitti si douzeci si dou de litere
ale plecrii si ntoarcerii laUNU. Dup aceea,
centrifugal, s-au constituit ntr-ohor de v-
pi ntoarse ctre copacii dumbrvii din apro-
piere, sub articularea unui dulce rugciunar/
teurgie a iubirii. La serafima invocatie, de sub
coaja unui ulm( el nsusi lcas al znelor/
dryade, adulmectorul lui Hypnos dar si
kathartic sapient) printr-un abur (deochetor
vis al volburei, al polimorfiei) apare chipul
paradisiac al unei Femei marmoreene (asadar,
iat, epifania Ascunsului!), fiind chiar Fan-
tasma, Nluca, Moartea,ce, acum(yi aici!),
dansa exaltat n mijlocul transparentei nge-
rilor, prenumind parc strlucirea Verbului.
Sub descntecul focului cherubimilor tn-
rul se namora de fermecata moarte ce, semna-
lndu-l, l chem mbietor sase azvrle, si el,
n vltorileCiuleandrei, cea ntre un ieri
Ir matrice si un mine n afar de soroc,
musai nCentru, locul obrsiei ce face con-
tingenta ntre sus si jos, astfel neclintirea vi-
etii (eternitatea), deprinderea a muri. ns
n aceeasi clipit cnd mirele-apostol al ca-
duceului hermesian, cel al trezirii, spunndu-
si: Eu sunt Aceea!, se nsufleti spre sm-
burele vlvoarei, toat angelitatea s-a velnicit
iar n par nestpnit si, deasupra acesteia,
chipesa moarte deveni o vast fclie ntr-o
prorupere de incendiu cosmic (Focul Tim-
pului de Apoi, kalanala hindusilor, distru-
gtorul universului la ncheierea unui ciclu
din devenire). Dar, minune!... n inima Rotii
nimic nu ardea...totul era dincolo de aparente.
Foc incombustial, fr crematiune de sub-
stant. Vzu baletnd fiaresi arbori n suisul
providentei, iar n mijloc Dansatoarea-
Moarte nchipuia unInorog n flcri, sfera
celui de-al Saptelea Cer, Vindectorul, pea
crui frunte scapra smaraldul sapientei mn-
tuielnice. Se trezi peste un puhoi de vremuri
ctre valurile aceluiasi Po... n luciul insta-
bilului lichid l privea ns alteritatea, de data
aceasta un mosneag nsotit de o clctur de
lumin ca un balaur bicefal, unul de lebd
aletheic si unul sarpe/ vasiliscul Lethei, ucig-
torul cu privirea, ce-l nvluia si-l parodia si
parc scrutnd ntlnirea a doi copii, jucusi
si cruzi (Adam si Eva) care se ascundeau
unul dup altul, unul prin altul, pentru o
fptu-ire cumplit de simpl - legic, barbar,
tainic yi ucigay, precum sunt toate fptu-
irile lumii.
n miraza ngnatului, a impurittii mintii,
Narcis, efemerul, tresrea o alta, adevrat,
Oglinda, cea a tcutului Androgin, ncreatul.
*Distingeri la glifo - smaraldica ,,NTLNIREA ABATELUI CU
MOARTEA de ADRIAN BOTEZ
28
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Umbra orbitoare a celor doi arbori paradisiaci,
ai Vietii si Cunoasterii Binelui si Rului, cerea
s se uneasc n Oglinda divin cu adevrul
luminii acelorasi.
Prin mrturisire, iat, peregrinul vizeaz
mntuirea sufletului su att de ignorant
ct si de durere!... Ajungnd la realitatea e-
ternei morti, cea noumenal, el depseste fi-
intarea vietii, fenomenalitatea, adic trans-
leaz de la clintire la neclintire, de la cerc la
vrf/culme ntr-o elevatie spiritual. Iar a-
ceasta concomitent prin exercitiu (hora) si
ntr-o detasare de larma mental tributar de-
sertciunii, cnd ultima reflexie este spre zeu
( cum a fost n illo tempore), spre Oglind nu
spre oglindiri. Astfel el capt puterea dea
yti ce este a fi, drept hiero-silabaOM, cea
ne-nruitoare. Intrnd n Hor/Anamnez, el
nu se se mai leag de cercuire, ci trece spove-
dire naturii luntrice a axului, a statorniciei....
n continuare, peste istorisirea pelerinu-
lui, spre a o mpiedica s se prbuseasc,
povesteaabatelui, n valent cu Ouroboros,
vine si o nconjoar cu un alt cerc cu taina/
esenta iarsi n Pomul de lumin/ Moartea
pur, cel al resorbtiei ciclice, etern ntoar-
cere, ca aprindere a stingerii n viat, adic
moartea cepurcede din viat si viata ceintr
din moarte. Si astfel lumea se asigur de echi-
libru: coincidentia oppositorum! (reunirea
coagulrii cu dizolvarea), dndu-i dreptate
lui Heraclit c Drumul n sus si drumul n
jos sunt acelasi lucru (Ipolit), ntruct po-
trivnicele tin de iluzie numai.
Ca prin ceat din crnosirile celui n ago-
nie un fum arztor-veninos se prelungea spre
chipul abatial drept trup geamn al btrnului
peregrin, iscndu-se, astfel, n fiinta lui un
balaur cu dou capete, unul delebd si unul
deyarpe, acest al doilea corp al umbrei era
ofemeie a pojarului luxuriei. Limbi de foc
turbate, royii yi albe - ngnri ciudate, tot
mai ascu(it-yuiertoare, ncepur s se
nal(e, ncepur s-i ling fa(a abatelui, cu
tumorile yi leprele tciunoase ale unei boli
febrile, de nelecuit yi ntru totul nrobitoa-
re, prin fascina(ie...
Sacerdotiul, cu disperare, fuge din/yi
spre ucigasa bezn... n urma-i hohotul mortii,
iar pe vesmntul su negru crescur aripi
de aur/straiele agatrsilor.... El se rosto-
goleste (primeste deci rostul golului) din
coasta dealului ntr-unfus (iarsi, grindei!)
dincolo de zri/ de a privi, n lumea ngerilor
vzduhului (unde se vede duhul!), ajungnd
n iarba nalt/ n ascensional, la rscruce
de drumuri (deci n Cale!) si este, la rndu-i,
aflat cnd prin pcla dumbrvilor se topea
un fantasticunicorn cusmarald n frunte,
iar un viitor pelerin dintr-o nou poveste si
mai tulburoas ncepe, din iertciunea gurii,
a vorbi sibilinic, sub aripa inspiratiei poetice.
Era discutia, ne dumerim, iar delicorna bu-
nvestirii, de salvatorul Arcei lui Noe, de raza
spiritual pogortoare a divinittii n creatur
si, peste acestea, de drumul spre aurul filosofiei.
Adrian Botez stie cum, sub arcanele
flcrii inimii nnodate de tciunele mintii, nu-
i timp s druim mult trupului/fumului, ntru-
ct prin aceasta, invers, n adnc, scptm
sufletul/lumina, pierdem cristosul si, astfel,
ncearc a ne inspira c alturi deinorogul
(De-Ne-Nimeritul, De-Ne-Tintitul) ce-si s-
rut moartea, drept Fecioara (Ne-cunoas-
terea), noi trebuie s ne re-ntoarcem n
Pdurea Verde ( Raiul vesnicului Rsrit!),
unde sunt sacrele rdcini ale Pomului Vietii
mbrtisate de cele ale Pomului Cunoasterii
Binelui si Rului, ncotro iubirea tese ntelep-
ciunea, deci pnza lui Lethe (sfrsitul unui
ciclu cosmic) spre dragostea sapient a Ale-
theei (nirvana), fiind el Al Treilea Ochi. La
Po-Veste!... Unde, respectnd alchimia l-
untrului, unicornul neutralizeaz substan-
tele, ntelegnd nelinistea/ toxicitatea apelor
terane (valurile narcisiste), dar si reflexiile/
orbirile Oglinzii ca pricin a Cderii Dinti.
Acesta e Calea nturnrii atroposeice (Atro-
pos cea Nendurtoare!), sfoar ntre lumi a
Androginului hic et nunc!, cci pecizeaz
psalmistul (91:10): ...Se va nlta puterea
mea, ca a inorogului si btrnetile mele unse
din belsug.
Cu fiecare poveste din poveste Adrian
Botez ne prenumeste c:INOROGUL ESTE
N NOI! Si c el, unicornul, prin noi poart
smaraldul fidelittii fat de divinitate n
aspiratia noastr ctre Absolut.
Numirea Facerii (iat poesia in nuce!)
s-a iscat, se cunoaste, chiar cu Numele
Inorogului, iar lumina sa verde, smaraldin
reprezentnd Logosul divin, descoper arta
initierii, frumusetea sacrului si inspir pe cel
ales la cunoastere direct, cutarea centripet.
Adic cel ce trece/transcende Po-ul
(podul lumilor)/povestea, ntelegerea/ nvie-
rea n Sapte zile de ardere kogaionic spre
Hanul (Noul Ierusalim) cu ndemnul: Visita
Interiora Terre Rectificando Inveniens Occu-
lum Lapidem (Viziteaz interiorul pmn-
tului si, rectificnd/ distilnd, afla-vei Piatra
Ascuns, Filosofal)... Cunoayte-te pe tine!...
n duh aerial, foc spiritual, n osialitate, unde
legile locului si timpului nu-s n clintire. Ase-
meni abatelui, a crui haine obisnuite, no-
viceale, ale treptei smereniei de jos (nigredo),
ale izgonirii primordiale, altfel zis, dobndesc
prin trezirea centripet subtirimea duhovni-
ceasc, a spitei de sus (rubedo), tot asa, sub
nrurirea Marelui Tcut, cel initiat, sub stra-
iele cunoasterii si soteriei, se apropie de
chipul de lumin al flcrii mor(ii, nchiznd
usile simtirii (nemuritor si rece, previne
Eminescu). nascultare!....
El se dezbrac de trup, mbrcndu-se n
odjdiile splendorii pentru a traversa vmile
vzduhului prin auzirea tcerii, n meditatie
si contemplatie spre o realitate mai nalt.
Ieyirea din trup st ayadar n cerul intrrii
n Sine. Prin moarte sufletul se taie de corp;
prin nviere amndou se unesc si ndreapt
astfel pcatul neascultrii... pieritorul ne-
pierindu-se.
A iesi intrnd, a nvta muri (cum spune
Confucius), este a umbla pe Calea mpr-
teasc a timpului mistic, nu pe cea a abaterii
horei/miscrii vremurilor. Cci cel de a odrs-
lit n sine foc si cldur nepieritoare, sugerea-
z Adian Botez, nu se teme de flacra mortii;
lepdnd legturile pregetrii, primeste
dezlegul seninttii inorogului, al nemiscrii
grindeale. Flacra mortii este o scar teurgic
spre Sfnta Sfintelor, ntre profan si sacru,
pe care urc numai cel ce se desminteste, n
revelatia dreptei cugetri, vindecndu-se de
pomenirea vietii, aceasta pentru dobndirea
celor suprafiresti.A nv(a muri este a te initia
c eyti OM, c n tine slsuieste Dum-
nezeu, iar visul eternei morti este chiar ju-
mtatea ce omul o caut struitor spre re-
androginizare, re-urcare la ceruri. De la
discursivitate la intuitia inimii... citind n
semne, lectio, ntelegnd urzeala sem-
nificatiilor, meditatio, si cunoscnd cen-
trul, contemplatio, sinea rotii, vizitiul (min-
tea) trebuie s asculte isihastic Spectatorul
din car (sufletul).
Dezlegarea horei, de data aceasta sera-
fimic, ce este nc mundan, legat asadar,
nu se poate face dect prin mbrtisarea/s-
rutarea axei, numai nvtnd a muri n iesirea
din paralizia iluzivului si participarea la tran-
scendental. ns, volens-nolens, fr a muri
nu se poate a nvta muri, iar centrul nu-i
de lmurit dect prin atributele cercului/dan-
sului, astfel tot apologul sapient, ca o esent
neartat, este de binefacere n aceast se-
dimentatie a povestei repovestite/ npoves-
tite cu atta distinctie si har de autorul de
fat. Ontologia lumii este prin urmare recu-
perat, re-ntemeiat prin aceast curiozitate
vrednic fat de sacru sub amprentele nos-
talgiei nceputului, cnd timpul cristic este
Clipa prezent, a eternittii.
Asadartanatofania, ca indiciu imaginar-
criptic de alegere insolit a mortii spre a
revela sacrul prin simboluri adresndu-se
mprtsaniei dintre cadentele omului si cele
cosmice!...
Acest ritual imaginar-emblematic, tinnd
n desenatia sa aprioric de constiinta ultim,
la care invit eseul-poveste a lui Adrian Botez
paradoxal este o realitate simultan persona-
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
29
Anul V, nr. 9(49)/2014
jelor tripletei: peregrin, abate, povestitor.
Cci, n fond, ce-i leag de aceast cruce?...
Pe firul perfectiunii luntrice a initierii lor n
moarte, a nvtrii mortii, cei trei, ca ntr-un
dans cherubimic, schimb mereu pozitia pe
scara/ arborele Clipei, nssi cutarea mn-
tuirii spirituale n experientele din illo tem-
pore ca fiind acum si aici. Prindansul nge-
rilor se recupereaz o stare (de nu ntm-
pltor centrul este osia, ba chiar la vechii
chinezi el se numea Jilin, Yin-Yang, adic uni-
cornul!), unde contrariile intr n coincident
si, astfel, se capt fericirea de dup moarte/
cerc n nemoartea sufletului/punctului. Deci,
de la o trire extatic la alinierea cu temelia,
de la realitatea tranzitorie a dntuirii la Izvor,
la tmduire eliberatorie. Mntuirea fiintei de
iluzie/Maya, detasarea de povara ignorantei,
poart pe poteca aducerii aminte a adevratei
identitti a omului: lumina, nu reflectia!Lethe
este mbr(iyat de Alethe(ia)... Prin coerenta
povestei cei trei identific arta alchimic a
aurului ce scnteiaz eliberat de coaja plum-
burie si astfel apare flacra incombust, aura
sfinteniei, cunoasterea n cuminecare. Min-
tea se stinge iar inima lumineaz spre cele
Sase Rsrisuri, vznd n curgere izvorul
necurgerii... Prin moarte, dezlegati de toate
ndoielile (nodurile mentale), ne smerim la o
nastere nalt, lafiin(a luminii, imuabil si
nepieritoare. Nimic indestructibil, moartea
nvluie nsusi Nimicul asa cum betia cris-
talului din Pahar Vinul Latentei. Ea poart
nsusirile Peregrinului ce, cutate si cunos-
cute nom, vor fi Calea spre fericire, cci,
trebuie s aflm, ne mbie Adrian Botez, c
energia vesnic e n vidul grindeiului rotii/n
centrul Horei... pe cnd n talpa obezilor
numai risipire.
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
Prima zi
de ]coal[
Ingres - Odalisc cu scalv
- Haide! Repede, grabeste-te! O s-ti
plac la scoal! Ce n-as da s fiu din nou
elev! Uite buchetul! S-l dai nvttoarei!
Esti pe mini bune! Sunteti ultima ei serie de
elevi! Mult experient si rbdare!
- Vreau s mai stau nc un an acas!
Poate m scutesti! Stau s nvt cu bunica!
- Nu se poate! Ai sapte ani si jumtate!
Lumea o s cread ca ai rmas repetent!
Linii de plopi de-a lungul strzii Negel
din Bacu si grmezi de frunze pe trotuarul
btut de elevi mai noi si mai vechi. Pantofi
negri si pantofi maro. Aici si acolo o pereche
de cizme negre.
Depsesti Turnul cu ap. Sari pe un
sotron imaginar. Imediat dai de un buncr n
dou prti, unul pentru scoala primar si altul
pentru grdinit si toalete. Aroma iute de
chimicale...
Peste tot zgomote si voci pitigiate. Pan-
tofi lustruiti trezesc praful din curtea scolii.
Mai multe sute de copii. Fete n sorturi negre
si rochii albe si negre n carouri si bieti n
pantaloni scurti, camas alb si sacou de
culoarea crbunelui.
Toti cu buchete de trandafiri, gladiole,
garoafe sau crizanteme ntr-o mn si cte
un ghiozdan pe spate. Toti n siruri destul de
ordonate.
Profesoarele le strig numele de pe o list
si liniile si rndurile se reformeaz cu precizia
unui ceas solar n miscare perpetu.
Se aude un fluierat si toti se linistesc.
Directoarea citeste cte si mai cte de pe
o hrtie. Toti par s o asculte, dar nimeni nu
aude nimic, gndurile le zboar nc pe
dealurile vacantei. Nici eu nu ascult. M uit
n jur s vd care dintre vecinele mele este n
aceeasi clas cu mine. Sunt nedumerit. Nu
identific pe niciuna dintre vecininele mele
de aceeasi vrst. Marieta, vecina mea, este
cu ochii rosii si cu lacrimi pe obraji. Este n
sirul de la alt clas. ncearc s-si stearg
fata, dar buchetul de flori si ghiozdanul o
mpiedic.
Un elev din clasele mai mari recit o
poezie patriotic. Soarele diminetii i se
reflect n prul proaspt splat. Unii elevi
vorbesc n soapt. O voce de bariton m
trezeste la realitate. ncerc s m concentrez.
Vine de la viitoarea mea nvttoare, care m
sgeat cu o privire de toreador. Pare s-mi
verifice pantofii. Tresar cnd i aud vocea
mugind n ureche.
- Fato, m asculti?
M mut de pe un picior pe altul. M uit n
jur nedumerit.
- Fato, nu te uita n jur! Cu tine vorbesc!
Asculti ce ti se spune? M ndrept din spate
si priveasc nainte.
- Clasele nti ncep lectiile dup-amiaz.
Duceti-v acas acum si ntorceti-v la 12.45
fix. n caz contrar, v voi marca absenti.
nvttoarea mea ne ntoarce spatele si
intr n cldirea scolii pe usa principal
mpreun cu celelalte cadre didactice. Unii
elevi pleac acas pe poarta scolii, cu un
buchet de flori ntr-o mn si servieta n
cealalt sau cu ghiozdanul n spate.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
30
Anul V, nr. 9(49)/2014
Ben TODIC~
(Australia)
Interviu cu scriitorul
Ioan Micl[u-Gepianul
Ben Todic: De ce ati plecat din tar?
Ioan Miclu: Stimate d-le Ben Todic, bunul meu prieten, acum dup
aproape o jumate de viat trit ntr-o tar nou, adoptiv, cum se
spune, aceast invitatie a dumitale la acest interviu mi aduce o mare
plcere; cums-ar zice bnteneste, o invitatie la givan, dup expresia
poetului Petre Talianu si a confratilor dumitale orviteni.
Eu, la o vrsta septuagenar, ca toti cei asemenea mie, trecuti prin
bune si rele, un asemenea dialog l gsesc binevenit. Ce-i drept, nu
sunt omul care s vorbesc mult prin acel fastuos egou al fiintei uma-
ne, fiindc ntotdeauna am considerat faptele a fi msura valorii
unui caracter uman sntos, dar a lsa urme si sfat celor tineri, din
tar sau strintate, este chiar o obligatie a printilor, a celor trecuti
prin viat, de aceea, apreciez mult ideea acestui interviu. Dumneata,
drag Benule, fiind n aceeasi cmas a sortii ca si mine, vei ntelege
exact ceea ce spun; deci, referitor la ntrebarea dumitale: Eu nu am
plecat din tar fiindc nu mi-am iubit neamul si cultura, limba si cre-
dinta noastr romneasc. Altele erau pe acea vreme conditiile unei
emigrri, si altele sunt azi. Doar visele noastre omenesti pentru o li-
bertate si o viat omeneasc sunt si azi aceleasi. Am publicat recent
cartea meaPe drumurile artei, pe care o consider o adevrat
autobiografie, iar cine va citi aceast carte va ntelege c eu trebuia
s-mi urmez ceea ce mi-a fost dat de bunul Dumnezeu. Nu chiar
neaparat lipsa unei bucti de pine, m-a fcut s-mi iau lumea-n cap,
ci grija si frica de viitorul copiilor mei, sub un sistem politic tot mai
presant, mai neomenos, comunismul dovedindu-se pe parcurs forma
cea mai crunt de exploatare posibil. Dar, a emigra atunci, n acea
vreme a anilor 1979-80, era un adevrat joc cu moartea, la fiecare rs-
cruce de drum, pdure sau ru de trecere te putea astepta un glont.
Cu mine a fost cu sigurant ngerul cel bun al sufletului meu, care m-
a purtat pe cile salvrii, ajungnd cu bine, n aceast minunat si
primitoare tar, Australia. Cum trebuie apoi s se comporte un om
care ajunge s-si lase familia, rudeniile, prietenii, ntr-un cuvnt tara,
este nssi istoria strinttii, a emigrantului plecat de dorul liberttii
sale si al familiei? Cu mult, foarte mult responsabilitate.
B.T.: Care a fost obstacolul cel mare pe care l-ati nfruntat ca
emigrant, la nceput i dup aceea? Ce a fost cel mai greu?
I.M.: Am zis si am recunoscut de multe ori, si la alte interviuri date
cci, obstacolele unui emigrant din vremea mea, nu erau numai unul
sau dou, erau nenumrate. Primul si cel mai greu de suportat era
acela c de acolo de unde ai plecat, deci de acas, de-acolo erai ime-
diat catalogat de cei cu catalogarea direct un trdtor, un aventurier
aiurea, care murdreste prestigiul regimului si al partidului comunist.
O ntreag batjocur pus pe capul meu si al familiei mele, ca s fiu
discreditat fat de oameni. Din anii 1979 cnd am iesit din tar, trimis
de fabrica Alfa la care lucram, pentru a repara mobilierul reclamat de
o firma vest-german, si de aici refugiat n lagrul din Viena, si pn
n anii 1989, a fost timp suficient de fcut praf si nimica, dusman al
clasei muncitoare. Nu? Eu, un fost utecist si comunist, mare rusine!
Ei, si acum ncep obstacolele cele fr de numr, fiindc odat emigrat,
ne constrngea lipsa de comunicare n limba englez, lipsa de bani si
cutarea unui loc de munc, apropierea de comunitatea romneasc
unde s-ti gsesti un prieten, un sftuitor de cum s-ti pornesti si tu
noua viat. Cnd mi-amintesc c-mi veni si familia, trei copii si ne-
vasta, vorba ardeleanului: No amu ce-i de fcut? La Dumnezeu mi-
a fost ndejdea ntotdeauna. Nu m bteam cu crmida n piept de
mare religios, dar Duhul credintei mele stie noptile albe si nedormite
rugndu-m Dumnezeului cel drept, pentru ajutor, sntate si lumi-
narea mintii mele. Drag Benule, tu stii, astea nu-s palavre, nici vorbe
goale cci le-ai cunoscut si dumitale la vremea aceea.
Situatia a fost asa s fiu angajat la Otelriile Port Kemblei de lng
orasul Wollongong. Acest oras este la o bun distant si de Sydney,
dar si de Melbourne, orase metropole, unde comunittile romnesti
erau mai dense, cu asociatii si societti de mult existente. Nu le
aveam direct la ndemn deocamdat, fapt ce mi-ar fi fost folositor,
zic, dar nu am nici a m plnge cci pe undeva eram mai deprtat de
glcevuri, ce deseori mcinau convietuirile acestora. Adevrul era
c la nceput m simteam c un pustnic singuratic, dar speranta n
Dumnezeu, dorinta de realizare n aceast tar frumoas si primitoare,
mi ntrea convingerea c am s nving toate obstacolele, muncind
asa cum am muncit si n Romnia, alt cale nu exista. Trile occidentale
ne primeau spre a muncii, stiam asta, nu ne dorea s ne vad plim-
bndu-ne pe strzi, fcnd lucruri neplcute. Cine a nteles asta, s-a
realizat, iar cine nu, si-a ales fiecare calea vietii pe care si-o trieste.
Vorba proverbului, cine ce-si caut, aia gseste.
Nu am nesocotit eventualul sprijin al Ambasadei din Canberra si
Consulatelor romnesti din zon. M-au ncurajat ulterior n ntrirea
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
31
Anul V, nr. 9(49)/2014
sperantelor mele de ridicare literar, dar asta numai dup anii 1989,
cnd se drmase sistemul comunist, si numai dup ce eforturile
mele proprii m aduser n pragul editurilor si al publicrii unora din
crtile mele. Mi s-au druit si crti de literatur romneasc, fapt ce
m-a bucurat la vremea respectiv.
Dar cel mai greu si mai dureros sentiment te ncearc atunci cnd cel
de-un Neam cu tine, si asta am simtit uneori, te rupe si te coase fr
s stii, fr s te mai poti motiva. Dar, aveam un dar al meu de-a fi,
ntotdeauna mi ziceam un proverb, o glum romneasc, si trimitnd
totul la judecata lui Dumnezeu, mi linisteam sufletul. Si probabil c
erau destule ocazii de reusisem s adun o ntreag carte de ziceri si
proverbe sub titlul Cuvinte de Minte, ncheiat prin anii 2012.
B.T.: Ce simtiti pentru Romnia, acum i de-a lungul anilor?
I.M.: ntrebare cu inima! Pentru aceast Romnie tainic, am simtit
ntotdeauna iubire si respect, fiindc este Neamul meu din care m
trag, si asa voi simti mereu. Oriunde te-ai duce n lume si azi, esti
ntrebat de unde esti, adic ce nationalitate ai? Deci e vorba de iden-
titatea ta. Dac te-ai nscut romn, romn rmii n vecii vecilor n
aceast globalizare a Terrei, ori pe unde ne-ar duce pasii vietii noastre.
Cu creatia lui Dumnezeu nu avem cum ne juca, nici ascunde, nici
minti; dac te consideri binenteles, om integru. Am fost ntotdeauna
mndru de Limba si Cultura Romneasc, de simplitatea si naivitatea
poporului acesta, fiindc este oglinda n care m privesc si m recunosc.
B.T.: Ce faceti sau ati fcut pentru Romnia (n Romnia i-n
strintate), pentru schimbarea imaginii)?
I.M.: Drag Benule, ntrebarea aceasta parc mi aduce mngiere,
cu att mai mult cu ct esteunadeanvergur. n cei pestetreizeci si
trei de ani trind aici, ani n care am fost apropiati, prieteni, din mul-
tele noastre convorbiri, fie si telefonice, fie fat ctre fat, fie la Emi-
siunile Postului de Radio Romnesc 3zzz-Melbourne, al crui director
si crainic esti, cred c azi am avea cteva interviuri sau crti de scris.
Timp de 10 ani ct am scos revista de art si cultur Iosif Vulcan,
alt timp n care am adunat si investit n constituirea Bibliotecii rom-
nesti Mihai Eminescu din Cringila, a crtilor mele scrise si publicate,
aceasta am fcut, s redau imaginea cea adevrat a Romniei, n lu-
mea liber n care triam, si trim. Am fost n acelasi timp recunosctor
si voi fi ntotdeauna acestei bune Mame Adoptive Australia care m-
a primit la vreme de necaz. n Romnia am fost acelasi om de bun
caracter, uneori prost de bun, dar acolo am crescut, nvtat, acolo
am stiut rostul muncii, credeam n cinstea si onestitatea omului din
popor, fiindc oameni simpli mi-au fost si printii, de la ei am cred
acest simt al moralei si respectului pentru cel de lng mine. Cu toate
aceste bune si omenesti calitti am emigrat, cci eram om matur la
acea vreme. Rzbunarea si invidia stiam c nu-mi pot folosi la nimic,
ca atare pot spune ca i iubeam si pe cei care m nesocoteau de multe
ori. Le cutam prietenia, cu sinceritate, nu cu linguseal. Si unde nu
reuseam, rugam pe Dumnezeu s m lumineze cu ntelepciune.
Asa mi-a fost viata si-mi va fi si de-acu nainte. n viata comunittii
romnesti am fost si eu implicat att ct posibilittile si timpul mi-au
permis, fiindc aveam si o familie de ntretinut si crescut, iar de
certuri si insulte m-am ferit ca de foc, pentru c acestea umbresc
numai prestigiul si imaginea noastr romneasc.
Amscris multe lucrri prin care elogiambunul caracter al emigrantului
romn, aprecierile ludabile ale guvernelor trilor unde comunittile
romnesti muncesc si triesc. mi amintesc si acum de anii 2011,
cnd am fost invitat la srbtoarea Zilei Australiei, aici n orasul
Wollongong, si desemnat a vorbi si eu la aceast festivitate. Mi-a
nflorit inima de bucurie si de cettean australian, dar si de romn
care-mi cinsteam originea romneasc. Ziarul Mercury, publicatia
municipiului, In the Weekender din 29 septembrie, 2001, mi prezenta
activitatea literar si comunitar pe o ntreag pagin A3, inclusiv
poza, numindu-m The Illawarra Muse. Pentru Romnia am scos
din suflet si constiint cele mai iubite versuri: Mi-e dor de sat, Dragi
copii din Romnia, Ardealul, si multe de tot, crtile mele majoritatea
n Romnia le-am publicat. Pe cheltuial propie, bucuros c o editur
privat romneasc si va realiza un mic venit, muncind la publicarea
crtilor romnilor din strintate. Pentru meritul enorm adus comu-
nittii romnesti australiene de nssi intervietorul meu de acum d-l
Benoni, cu cea mai mare plcere si constiint am trimis pe la anii 2010
acea nominalizare ctre National Australia Day Council, care a fost
recunoscut si acceptat pentru Award. Bun si crestineasc relatie
am avut la Biserica Sf. Ioan Boteztorul, preot paroh Ioan Vasile
Prundus, care nu ne uit de Sfnta Boboteaz a veni s ne sfinteasc
familia si casa, grdina si pomii fructiferi. Anul 2006 este anul cnd
mi-am prezentat la Sydney, cartea mea Poezii alese, n prezenta
unui mare numr de romni adunati la Consulatul General Romn, pe
vremea aceea Consul General fiind d-l Ovidiu Grecea. n anii 2001
am fost n vizit n Romnia, s-mi vizitez printii si rudeniile din sa-
tul natal Gepiu. S-a instituit atunci la Biserica din sat o zi special de
rugciune pentru holdele si recoltele stenilor, ziua de 17 iunie, 2001,
care a rmas calendaristic pentru locuitori satului. Mult bucurie
am simtit atunci la Sfnta Biseric din sat, mai ales c a avut loc si
Taina Sfntului Maslu, cu participarea a 10 preoti din localittile
vecine. Aceast bucurie am adus-o cu mine n Australia, fiindu-mi si
azi, zi de amintire. Cu acea ocazie am vizitat localitatea Holod, locul
unde la 31 martie, 1841 se nstea Iosif Vulcan. Am revzut Scoala
General (azi Gimnazial) din satul natal Gepiu, unde nvtasem a
scrie si a citi romneste. Am lcrimat privind geamurile dinspre curtea
n care ne jucam noi copiii oina, geamuri pe care le-am construit eu
pe vremea cnd directorul Scolii era profesorul Pantea Toma, iar eu
terminasem Scoala de Meserii la Beius.
Aici n Australia eram membru la distinse societti literare din Sydney
si Wollongong, dar si contributor la emisiunile posturilor de radio
romnesti din Melbourne.
La pensionarea mea Societatea Literar South Coast WriterCentre-
Wollongong mi-a acordat calitatea de Membru pe viat (Life Mem-
ber), iar acum, n acest an 2014, prin recunostinta concettenilor mei
din satul natal, numit Cettean de Onoare al comunei Gepiu-Bihor.
Frace Benule, am satisfactia sufleteasc acum la btrnete, a m sti
demn de originea mea romn, prin tot ceea ce am fcut si muncit n
Romnia si Australia.
B.T.: Dac ati avea multi bani, cum ati ajuta Romnia?
I.M.: Da, asta mi se pare cea mai interesant ntrebare! Drag Benule,
dac as avea multi bani, as sta s-mi fac o socoteal; bazat pe ce vd
azi, acum dup anii 1989 ncoace, cnd perceperea ideii de capitalism
a fost gresit nteleas si gresit interpretat, eu nu bani le-as trimite,
c-i toac pe ce nu-ti vine a crede, ori se fur, ci le-as investi de aici
direct n mijloace de munc, cu care s-si produc bani cu o continu
investitie de viitor. Asta ar fi sustintor. S nu se obisnuiasc omul
zilei cu pozitia plebeului din vremile Romei antice. Si nici guvernatorii
zilei a da mese gratuite pn ce doar devin guvernanti! S nu uitm
nvttura hristic ce zice: Cu sudoarea fruntii tale s-si cstigi pinea
cea de toate zilele. Si asta valabil de la opinc pn la vldic.
B.T.: Neavnd multi bani ce faceti pentru Romnia?
I.M.: Neavnd multi bani, m simt ca acel om srac dar care a primit
pe Dumnezeu si pe Sfntul Petru la masa sa, cu putin, dar cu mult
iubire si credint. Din putinul ce am, iat am trimis si trimit cte ceva,
un pachet, dou de haine pentru iarn, donez ctiva lei parohiei bi-
sericii din satul natal care m recunoaste si apreciaz, cumpr o car-
te, dou din Romnia, druiesc din crtile mele, si ce cred c este mai
valoros, m strduiesc s fiu un romn adevrat prin purtarea mea
n strintate pentru a crea o frumoas imagine Romniei. Pare-se
32
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 8(48)/2014
c aceasta valoreaz mai mult ca banii.
B.T.: Credeti c romnul emigrant dup 89 simte diferit pentru
Romnia?
I.M.: Bun ntrebarea! Fiinta uman o vd asa de cnd a creat-o
ziditorul Dumnezeu. A evoluat prin inventiile tehnologice, si-a cizelat
si viata, dar cu sufletul nc mai are mult de cizelat. Vreau s spun c
indiferent de sistemele sociale subiective si schimbtoare, omul, ge-
neratiile, fiinteaz prin aceleasi legi ale fiintei, adic dornice de liber-
tate, de asigurarea unor conditii existentiale potrivite, de o fericire
pentru familia propie, siguranta vetrei geografice n care exist s.a.m.d.
Emigrrile acestea ns depind mult de sistemele sociale ale vremii,
cum zic, care pot favoriza sau nefavoriza pe un emigrant. Si ca s
revin la ntrebarea dumitale, emigratia romneasc de dup 1989, s-
a usurat fantastic. Cine vrea si unde vrea. Si de data aceasta, n ge-
neral observ, romnii plecati simt drag si dor de Romnia, de cei
dragi lsati acas. Unii pleac temporar si se rentorc, altii se stabilesc
n alte tri definitiv, dar tot nu-si uit tara si locurile natale, prin mo-
dul n care si triesc zilele vietii. Trimit acas diferite ajutoare, bani,
haine, medicamente, viziteaz Romnia, s.a.m.d. Dar, plecnd din
tara ta ncepe si marea epopee a emigratiei si emigrantilor. Nici trile
spre care se emigreaz nu sunt fr de lipsuri si greutti, au cum se
zice si ele acel procent al somajului n crestere, si atunci ncep pentru
emigrant frmntrile de tot felul. Greu de gsit loc de munc, visul
banilor si al mbogtirii prin strintate ncepe a se spulbera. Asadar,
aceast usurint de a pleca, cine vrea si unde vrea, nu ar fi neaparat
una ce-ar tine de liberalizare si democratie. Acestea sunt notiuni filo-
sofice. Omul trebuie s stie ce vrea de la viat, s aib ochii deschisi
a privi n jurul su, altfel e mai bine s stea acas. Opinia mea.
B.T.: Despre atitudinea pentru limb?
I.M.: Ei, aci intrm la rdcina identittii de Neam. Ct Limba Ro-
mneasc exist, exist si Neamul acesta al nostru. Ca emigrant eu
am mai fost favorizat si de aceea c nevast-mea fiind tot romnc,
ba chiar nscuti si crescuti n aceeasi comun, aici continuarm a
vorbi romneste n familie, fapt ce a devenit o continuitate pn n
ziua de azi. Scrierile mele, crtile mele n Limba Romn au aprut,
reusind a ne pstra limba noastr si mai ales acea limb literar prin
care nu se deosebea deloc c nu am tri n Romnia. n familiile n
care partenerii sunt de nationalitti diferite, si m refer la fiicele mele
cstorite astfel, limba englez este o necesitate direct, altfel n-au
cum s se nteleag n familiile lor. Acoperirea acestor situatii tin de
acea Iubire druit de Dumnezeu si Duhul Su Sfnt tuturor oamenilor,
din nceputuri, si, mai putin nteleg eu teama filosofiilor si doctrinelor
c s-ar pierde ceva; nimic nu se pierde din Creatia Divin a Creatorului
lumii. Oamenii sunt oameni peste tot. Rmne doar s mai nvtm
limba Sufletului, care este aceeasi n toate fiintele omenesti. Limba
Romneasc este fiin(a noastr, iubirea noastr pe care o extindem
nspre acea iubire dumnezeiasc prin care existm! Zicea Al.
Vlahu( ntr-un proverb de duh yi inspira(ie c, Nu se mpu(ineaz
cu nimic soarele dac nclzeyte yi pe cel de lng mine! Acest
Soare, simbolic, ar fi tocmai iubirea ntre oameni, indiferent de ce
Neam suntem, cci un Duh comun ne-a fost izvorul Facerii. Cerul
yi Pmntul.
B.T.: Dac aveti vreo ntrebare sau un sfat, ascultm cu plcere.
I.M.: Drag Benule, eu as ncheia vorba de azi cu un proverb care mi
se pare mie valabil oriunde n lume, si oricrui nivel si rang social.
Iat-l: Arhitectii si constructorii nti ridic scheletul unei cldiri,
apoi pregtesc ornamentatiile dorite. La fel si despre oameni: mai
nti s li se asigure nltarea moralei, apoi s li se dea functii sociale.
B.T.: Multumim domnului IOAN MICLU-GEPIANUL,
CET]EAN DE ONOARE AL COMUNEI GEPIU-BIHOR.
{tefan Radu MU{AT
reinventeaz-m din yoapte
la col(ul gurii tale...
rmne iarn ntre noi
dac ne e team s ne ndrgostim...
srut-m pn o s m doar si dezlntuie vistorul din mine
care te-a ascuns prea adnc n lacrima de la miezul noptii,
reinventeaz-m din soapte la coltul gurii tale
s nu-mi treac viata prin nimicuri.
renastem bucat cu bucat din lacrima strivit n surs
si respirm dintr-un srut
de parc-ar fi cel din urm destin rtcit de ploi;
ne agtm n ochii celuilalt, asemeni unui mugur de lumin
printre nori,
s atingem o fereastr de cer de care s ne prindem rdcini.
am trit destul durerea mortilor rpusi de ntuneric
si ne desprindem frm cu frm
de truda plnsului amar al noptilor trecute prin suspine...
rodesti femeie,
fertil esti de viat;
nalt numele de mam acolo unde timpul s-a sfrsit.
ne deschidem unul pe cellalt
si rupem cu lcomie din clipa regsirii.
rmnem indiferenti la durere
de fric s nu frngem tremurul bratelor;
cnd esti la un pas de mine deja mi-e dor de tine;
emotii juvenile, preaplin de dorint...
rescrie-mi iubirea din tcerea aprins n ochii ti
s nu sngerez vreodat de singurtate.
rmi n clipa mea!
cu mine fruntea ti-e senin ca dup rugciune.
rmi n primvara mea!
e loc si pentru tine, e loc de infinit.
deasupra infinitului,
fric si disperare c ntr-o zi am s te pierd
si atunci voi avea nevoie de mai mult curaj s triesc dect s mor
pentru a te regsi n ultima dorint...
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
33
Anul V, nr. 9(49)/2014
Mugura[ Maria PETRESCU
DRAG{ MARIA....
DRAG{
n trecut, domnitorii trimeteau domnitelor
sufletului lor cte o carte, adic o scrisoare.
Iat c acum George Filip i trimite Mariei
Sale o carte cu versuri de dragoste, poeme
de dor din care att el, cel care le-a scris, ct
si Maria, cea creia i sunt adresate, dar si
noi cititorii, care ne delectm cu frumusetea
lor, tnjind dup o astfel de declaratie de dra-
goste ntins pe vreo 160 de pagini, ne putem
adpa la nesfrsit din ea, fr s ne plictisim
vreodat. Ultima fotografie din acest volum
de versuri, care-i nftiseaz pe Maria si
George Filip tinndu-se de mn, ca doi ado-
lescenti, este elocvent din acest punct de
vedere. Exist la ei o pace interioar, un ceva
care spune din zmbetul lor adresat si celor
care-i privesc, c, n sfrsit s-au linistit pentru
c divinitatea a poruncit ca ei s se ntl-
neasc si s se contopeasc n sufletul pe-
reche, pentru ca apoi ndemnul s fie ia-
m de mn si hai s pornim amndoi mai
departe prin univers!
drag Maria, - versuri de dragoste -
poeme de dor ctre Ma-ria-Sa (Editura
DESTINE, Montreal, Canada, 2014, 169 pp.)
este cartea unui gnd de dragoste si piosenie
ncredintat Mriei Sale, Maria.
S scrii despre Maria este un lucru ce se
poate ntrupa ntr-o carte, dar s o astepti pe
Maria, s o anticipezi si s o triesti, sau s
triesti cu ea si alturi de ea, este un alt lucru
care se concretizeaz n aceste versuri de
dragoste. Cartea aceasta este relatia fireasc,
revelatorie care sun clar, luminos si curat.
Prin ea si mrturisindu-si iubirea pentru Ma-
ria, si George Filip, la rndul lui, ncearc s
se explice, s se auto-explice n primul rnd
fat de el nsusi, dndu-si rspunsul la ntre-
barea cine este el? - un poet din seu si
snge/ unde si destinul plnge (Fecioara
din polen - p. 102), apoi fat deMariasau n
antitez cu cine este ea si fecioara mea s-
mi fie/ lumnare-n vesnicie/ poleit n poeme/
si-n cele mai sfinte steme.// fecioara dintre
fecioare/ MARIA - raza de soare (Fecioara
din polen - p. 103) si apoi fat de cititorii lui.
Astfel, ntrebrile ncep s curg nc de la
prima pagin a crtii: justificarea scrisului lui
Scriu mereu si mult fiindc acesta este bles-
temul meu Divin. Nu am unde s m ascund,
dect printre cuvinte. Muntele sisific pe care-
l urc prin poemele mele de mrturisire, m
ngduie. (Adevrul - p. 3). n contrapartid
este reactia lumii la actiunea lui permanent
de a scrie, care nu este altceva dect nssi
ratiunea lui de a fi: CE-I PAS UNEI LUMI
NTREGI... cum mi potcovesc eu (fu-
rarul cuvintelor n.n.) - hefaistic - cmilele
lirice cu care m tot pierd prin saharele mele
despre dragoste? (Adevrul - p. 3). Aici
trebuie s ne oprim si s-i recunoastem lui
George Filip faptul c poezia lui pare uneori,
mai ales la o prim abordare, usor de citit si
de nteles. Dar nu v lsati amgiti de acest
lucru. Este doar una din stratagemele poe-
tului, un siretlic care i este mereu la nde-
mn, exprimat clar chiar n citatul de mai
sus. Saharele lui lirice nu sunt altceva dect
peisajul imens misctor, unduios, ntr-o
permanent schimbare, fata Morgana ade-
menitoare n universul poeziei lui, n care, o
dat intrat, nu mai poti iesi, pentru c uni-
versul poeziei, sau universul desertic te ab-
sorb cu aceeasi sete nesfrsit n nisipurile
lor misctoare. Dar n acelasi timp, te si aban-
donezi lor cu voluptate. Din acest punct de
vedere, aproape c ti se pare o impietate s-
i analizezi poezia la rece, disecnd-o semantic
sau din punctul de vedere al tehnicii literare
si totusi, muzica ei psaltic-oriental te duce
departe ntr-un dans meandric si misterios al
asteptrii unei iubiri arznde, divine: Habar
n-am dac am iubit vreodat... Habar n-am
despre dragoste... Parc stie carevasilea de
ce albinele culeg polenul, de ce duc furnicile
muntii n spinare, de ce ne iubeste Marea...
nghitindu-ne, de ce plnuim rzboaie, de ce
am inventat prastia, roata si halebardele... si
de ce, si de ce?!? (Adevrul - pp. 3-4).
Aceasta este n mare poezia lui George Filip,
pe care poate c n niciuna din scrierile lui
nu a definit-o mai bine dect n aceast carte.
n lumea lui, n gulagul viselor desarte
(Drumul - p. 65), evolutia strilor lui pen-
duleaz n permanent de la agonie la extaz
si invers, dar acest lucru nu nseamn c
George Filip ar reprosa ceva cuiva. Nicide-
cum. El si asum singur responsabilitatea
existentei lui, a vietii lui, ncercnd s-i dea o
definitie ct mai aproape de adevrul
precarittii ei viata se reduce la o hart./
navigm prin ea fr busol (Drag Maria
- p. 51), dar mai presus de orice, bucuria de
a-si mprtsi sau de a-si striga iubirea lui
pentru Maria, ca s o afle toat lumea. Si
atunci, normal, si pune ntrebarea cine este
el vis-r-vis de Maria (iubita lui, printesa mea
prin poeziiPunct magic - p. 61, sotie, mam
care-l ngrijeste si l ocroteste si pe care el o
ador ca pe nssi Sfnta Fecioar): sunt
nimeni acela ce face minuni./ sunt marele
Nimeni ce stiu s v-njur./ sunt nimeni - alesul
de printre nebuni,/ sunt cel mai ciudatul fru-
mos si sperjur (]ie, Maria - p. 5). Concluzia
34
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
la care ajunge, despre cine este el, este
exprimat clar si succint printr-un cuvnt
inventat (tehnic uzitat foarte des de George
Filip) sunt Nimeniul ce mor si nviez (]ie,
Maria - p. 5). Prsind tonul autoritar si grav,
George Filip simte acut nevoia de a se des-
ctusa alturi de iubita lui. Si atunci introduce
n diafanul iubirii lor, folosindu-se de ele-
mentul ludic, cuplul Nimeniul (adic el) si
Marialui fii Nimeneamea (]ie, Maria - p.
6). Si ca s fie si mai convingtor, si permite
cu usurinta poetului care este, s prezinte
acest cuplu ca pe doi adolescenti liberi si
exuberanti, care nu vor dect s-si triasc
viata: trecem desculti prin blti de galaxii./
suntem amantii evadati din noi (]ie, Maria
- p. 5). Din acest punct de vedere trebuie
neaprat s mentionm aici ilustratia deosebit
de sensibil si inspirat a binecunoscutei
artiste plastice Victoria Dutu, care de-a lun-
gul ntregii crti a mers mn n mn cu
textul, analiznd sau rednd pictural si prin
imagini, cuplul real George - Maria, sau
cuplul ridicat la rang de universal Nimeniul -
Nimenea.
Dar cnd se trieste toat aceast fru-
moas poveste de dragoste? n dimensiunea
realului, tocmai n mileniul al III-lea, n care
omenirea obosit de experienta vietilor an-
terioare, ncrcate de durere si lipsuri as-
teapt o lung perioad de pace si asezare
sufleteasc, dar si de primenire a lumii, de
prsire si abandonare a copiilor btrni care
au fugit din printi (Eu regret, Maria - p. 7)
cutnd fizic dar si s absoarb zgomotul
linistii (Eu regret, Maria - p. 7) ns nu
aceea ameninttoare si lipsit de senin dina-
intea furtunii. Anotimpul preferat al iubirii
lor este primvara Maria,/ iarsi va fi pri-
mvar/ cu meri n floare, psri si furnici/ si
tie iarsi o s ti se par/ c-ai mai trecut des-
cult, pe aici (Pe trm cu Maria - p. 21), iar
timpul exact al iubirii lor sacre este dimineata
(remarcm predilectia ctre nceputurile de
vreme, primenite si curate). Din acest punct
de vedere, Maria i-a fost dat n dar ,,Omule,
Omule, iat o stea (Cntec de stea - p. 67),
ea este steaua lui cluzitoare, lumina care-l
pzeste blnd O Stea Polar vreau s-mi fii
- att ! (Pe trm cu Maria - p. 21), ceacare
l stie si l vede n permanent, oriunde s-ar
afla ,,nici cnd ninge, nici cnd plou/ tu nu
te ascunzi sub stele/ stai sub streasina spe-
rantei/ si-auzi gndurile mele (Tu i luna -
p. 10). Si de aici, aflm si cum a aprut Maria
n viata lui, trimis ca o binecuvntare a
venit ca o lumnare etern/ de departe, poate
din Dumnezeu/ n grota sufletului meu czut
n bern./ eu, la un pas de saptezeci de toamne
- eu/ scoteam apa sfintit dintr-o fntn/ n
care izvorul aproape secase;/ oaza sperantei
semna cu o btrn (Maria - celei trimise
din cer - p. 81). Acesta a fost momentul n
care el si-a fcut curtenie n trecutul din
viata lui pentru a o primi pe Maria Sa, Maria
primenit sufleteste - lumnare plpnd,
intr-mi n cas./ iat, am dat cu mtura, am
vruit./ vreau s ncepem n doi o viat fru-
moas./ am s te botez MARIA, bine-ai ve-
nit!... (Maria - celei trimise din cer - p. 81).
Desigur c ntlnirea cu o astfel de fiint spe-
cial nu putea fi dect tot una special, pre-
destinat si magic. Doamna i transform
visul n realitate vie, palpabil, cci cine era
el nainte de aceast clip, ce pare mult prea
lung n imensitatea si intensitatea tririi ei
,si-ntr-o noapte de mtase,/ tesut poate din
chitaiuri/ mi-a poposit n cas Doamna/ cu
degete sculptate-n naiuri.// eram btrn de
tinerete./ scriam poeme insalubre/ si m-
mpuscau n plin strad/ cu gloante ce zm-
beau lugubre (Vis cu Maria - p. 12). Si cas
fie si mai convingtor de ceea ce spune,
poetul revine cu o completare pe care o crede
absolut necesar tu ai dibuit prezentul/ si-
ntre clipele abjecte/ m-ai sfintit - era mo-
mentul (S fii - p. 15). Din acest punct de
vedere, drag Maria este o permanent rug
de multumire nchinat Mariei pentru c
exist si a venit n viata si n casa lui spun
ruga asta/ n imense clipe/ sorbind licori de
datin din stea./ prin viata scurt/ mi-ai croit
aripe;/ fii prea mrita-n veci - Maria mea!
(Od Mariei - p. 19).
Poetul nu insist asupra si nici nu are n
vedere teoria rencarnrii, a unor posibile
vieti anterior trite, el vine s descrie cu fie-
care poezie nchinat Mariei si s adauge
noi tuse si nuante iubirii sufletului lui pe-
reche. Totul se nvrte n jurul cuvntului lu-
minos, al personajului real si de suflet Maria,
Maria (spus la nesfrsit aproape obsesiv, ca
un izvor dttor de viat, ca un ecou
prelungit), fr a fi o repetitie deranjant, ci
mai degrab o nevoie de lumin, ocrotire,
protectie si iubire. Te fac mireasa mea pentru
vecii (Maria - p. 22) este versul care de-
monstreaz (dac mai era cazul, dar era,
pentru c poetul simte nevoia s-si descrie
si s ne povesteasc sufletul lui si iubirea lui
iar si iar), c asteptarea de o viat a meritat
pe deplin deoarece nainte de a o cunoaste,
viata lui era ntr-o deriv total nava se
zbate ctre vesnicii;/ spre care trm?...
rmne un mister (Maria - p. 26). Deaceea
alegerea Mariei, fat bun,/ zmbet de lun,/
inimii mele de leac (La logodna noastr
p. 71) transpus ntr-o ntrebare fireasc si
natural pus nu stiu de ce te-am ales? (La
logodna noastr - p. 71), aminteste de cele-
brele versuri din melodia Cum am ajuns s
te iubesc?/ Nici pn azi nu stiu. Ce l-a
determinat s o iubeasc? Ocrotirea ei per-
manent, blajin si blnd, n special acum
n mileniul al III-lea, cutnd evadarea,
nestiind de ce cutm evadarea n alt parte,
spre partea invizibil a Lunii (Maria vine
- p. 72), n loc s o aflm chiar lng noi.
Numai Ea, atunci cnd el obosit si pune
capul ,,pe genunchii unei epoci triste
(Ascultnd tcerea - p. 74) este cea care l
nvluie cu o alt stare care lui i place ne-
spus: s asculte tcerea, acea tcere absolut
la adpostul creia el i se poate confesa, fr
team, pentru c se simte nvluit, adpostit,
ocrotit. Oglinda, n care el vede n perma-
nent chipul ei sfnt, este obiectul ce ajut
la invocarea unei amintiri, a unei invitatii la
un dans nlttor si gratios d-mi bratele -
aripi s mi le fac (Invocatie - p. 77) ce se
repet doar n serile n care el se mbrac n
frac, la momentul unic al nuntii lor, peste care
pare c pluteste semnul divin ce aminteste
deMiorita cu tineretea vesnic la rever/ si
gloria peste eternitate,/ la nunta noastr va
cdea din cer/ un nger poleit cu pietate (La
nunta noastr - p. 105).
George Filip s-a nscut la Tuzla, pe malul
Mrii Negre, pe care a iubit-o si o iubeste
nespus. Marea cu trmul ei par s-i fi trans-
mis poetului ceva din sufletul si firea ma-
rinarilor: dorinta de a vedea din larg farul
care o lumineaz, acolo este pmntul, usca-
tul, siguranta, dar si iubita si speranta lui:
astept la poarta viselor desarte,/ din cara-
pace roade vesnicia/ si iat c pe trmuri,
ht... departe,/ un far mi face semne: e MA-
RIA! (Maria - p. 31). Aceasta este Maria:
cea mai blnd muz (Septembrie - p. 34),
aceasta este cartea lui ,,de dragoste, de
ploaie si de dans, n care singurul lucru si-
gur este doar MARIA, pe de o parte si ndo-
iala lui morganele sunt aproximative, pre-
caritatea existentei si st destinul lumii n
balans (La fntn p. 68), iar el este cu
sigurant, muncitorul cu sapa care caut
ntotdeauna n straturile cele mai adnci ale
unei soarte stncoase si abrupte. Asa cum o
recunoaste chiar el nsusi, drag MARIA este
un frumos tablou impresionist ce prefigu-
reaz un abia ntrezrit zmbet de sperant.
Culoarea predominant este albastrul, cu
infinitul nuantelor lui de stelar, de aurore abia
colorate, exprimate prin mngieri de culori
crepusculare (Fragment de zeita - p. 112).
Diafanul culorii se transform dintr-un ine-
fabil ntr-o realitate palpabil, ce abia amin-
teste de creatia Evei, reluat mai apoi si dez-
voltat concluziv n definirea cuplului adamic
pe pmnt, aceeasi si aceeasi de fiecare dat,
reluat cu constituirea unei noi legturi tai-
nice ce repet acel moment ancestral al crea-
tiei originare noi doi am marcat Facerea Lu-
mii,/ primii oameni suntem: Adam si Eva
(Invocatie femeii - p. 114).
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
35
Anul V, nr. 9(49)/2014
Gheorghe A. STROIA
Poezia lui Boris Ioachim
sau Lirica de dragoste
versus asfixiantul cotidian
(pseudo)modernist
Love is an act of endless forgiveness, a tender
look which becomes a habit (Peter Ustinov)
Printre attea himere tehnologice,
printre attea cunoscute necunoscute, eul
devine - cu certitudine - din ce n ce mai as-
fixiat de noxele politicii, moralei si, de ce nu,
ale unei culturi ce reuseste s-si piard -
subacut, acut si apoi cronicizant - reperele,
axiomele si teoremele incontestabilei sale
perenitti. Cu alte cuvinte, tot ceea ce a trans-
format cultura romn n fortreata invincibil
a sufletului romnesc, un strop al dumnezeirii
ceasupravietuit oricrui val dedezastresi a
nscut - n fiecare etap a cresterii sau des-
cresterii sale - vrfuri de munte, titani, eroi
de legend, pentru ca mai apoi s le con-
verteasc n valori ale universalittii.
Interesul pentru lectur, n ultima vreme,
a suferit grave prejudicii, avnd n vedere
invazia distrugtoare a inter(liter)netului,
care decoloreaz clipele copilului sau ado-
lescentului n formare, prin puterea ade-
vrurilor falsificate, realittilor terifiante, po-
lundu-le (pervertindu-le) iremediabil sen-
sibilitatea, expresia, simtul comunicrii, co-
nexiunea cu realitatea. Se ntrevd, din ce n
ce mai des, cazuri aberante, ce sfideaz legile
moralei sau bunului simt, devenind parte a
nevoii de comercializare excesiv - prin pu-
blicitatea constant-negativ - ce nvenineaz
si ucide lent, dar sigur.
n tot acest spectru cotidian, care pare
distrus fr drept de echivoc, mai exist, din
fericire, oameni cu sufletul curat, cu simtirea
pstrat nc vie, cu o capacitate fantastic
de reinventare, n pofida incapacittilor de
moment ori suferintelor proprii. Plin de
doruri, delimitnd albul fir al vietii nscris n
palma muritorului, cartea a putut vedea
lumina zilei, prin generozitatea unui om ales,
doamna RODICA TEISANU, din Timisoara
- un suflet care nu ofer doar sprijin, ci mpli-
neste vise, din dragoste si respect fat de
po-ezia si cultura de bun calitate.
Exist, asa cum s-a mai spus, oameni ce
reusesc s readuc veste despre minuntiile
dragostei, ale iubirii pure, nlttoare, dragos-
tea care zideste si ornduieste lumea dup o
cu totul alt scar a valorilor. O ecuatie sub-
cuantic, n care Dumnezeu are un rol funda-
mental, cci numai sufletul iluminat de steaua
divin dobndeste capacitatea de a simti si,
apoi, de a exprima toate aceste minunate lu-
cruri. Un astfel de suflet, ncrcat de noblete,
cu un simt liric spectaculos, este si poetul
BORIS IOACHIM, care aduce bunVESTIRE,
prin aceast plachet de versuri de dragoste,
frumos intitulat IMN IUBIRII si nchinat
fiului su Emmanuel, carenu a mai avut rb-
dare, asa dup cumnsusi autorul consemneaz.
n poezie, Boris Ioachim este un veritabil
Don Quijote, carenu numai c alearg dup
himere, ci este el nsusi creator de himere,
cea mai important dintre ele fiind IUBIREA,
un cuvnt devenit aproape sacru, pe care
poetul l pronunt cu insistent de 92 de ori,
pe parcursul liric al crtii. O iubire tandr,
Ir urm de frivol, desfsurat n cadrul mi-
rific n care anotimpurile se succed ntr-o
ordine interioar bine gndit, n tandem cu
ornduirea divinului. n aceast iubire, per-
sonajul central este iubita, creia poetul i se
adreseaz, folosind un derivat al cuvntului
iubire - apelativul iubito - pronuntat si el de
88 de ori n continuturile crtii.
n succederea cronologic a anotimpu-
rilor, fenomenele specifice sunt traduse liric,
construind, prin imagini metaforice de o fru-
musete rar, un ntreg univers: vntul - zba-
tere de aripi, ceata - cufundare n adnc, pa-
srea - prefigurare a zborului, cerul - ntregul
univers interior captiv n Eu, dorul - manifes-
tare mimetic a iubirii, revrsnd n cascade
plngeri ale umilintei deprtrii, ochii - reflexia
propriei vieti n oglinda indubitabil a sufletului.
Poezia lui Boris Ioachim cnt si ncnt
auzul, avnd rime fericit alese, atent msurate
si cntrite. Pe finele sale arcusuri se pot intui
uneori acorduri pastorale enesciene, alteori
zbuciumuri wagneriene ori inflorescentele mo-
zartiene. n aceast constructie liric, versurile
ndeamn cititorul s rememoreze frumusetea
shakespearean a unei nopti de var sau
transparenta culorilor din pastelurile eminesci-
ene, intensitatea meditativ a metafizicii de
tip blagian, zmbetele romantelor minulesci-
ene sau nostalgia lacustrelor bacoviene.
Fiecare sentiment poart dup el, cuvinte
care se repet precum ntr-o obsesie furi-
bund, un joc misterios al vietii cu moartea,
al dorului cu durerea, al junetii cu maturitatea,
al amneziei cu amintirea, al sacrului cu pro-
fanul, toate nlntuite sub spectrul iubirii, ca
starea cea dinti, trit pn n ceasul din
urm, cu putere si patim, cu ncrncenare
dar si obedient. Precum ntr-un vis, sem-
nnd a mrturisire, al lui Khalil Gibran:Cnd
iubirea v face semn, urmati-i ndemnul,
chiar dac drumurile-i sunt grele i prps-
tioase, i cnd aripile-i v cuprind, supu-
neti-v ei, chiar dac sabia-i ascuns-n pe-
naju-i v-ar putea rni, iar cnd v vorbete
dati-i crezare, chiar dac vocea-i ar putea
36
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
s v sfarme visurile, asemenea vntului din
miaznoapte care v pustiete grdinile.
n acest tablou (cvasi)vivaldian, se cu-
vine s reiterm si alte elemente ale univer-
sului liric al autorului, cuvinte care sunt re-
petate ntru combinarea esentelor, ntrep-
trunderea nuantelor, accentuarea angelicelor
corale, conservarea nsinguratului refugiu,
nlbstrirea cerurilor, dar si prevestirea cu-
lorilor gri ale toamnei, adierilor eoliene pus-
tiind firea sau ochilor plngndu-si lacrimile:
cer - de 77 ori, dor - de 86 ori, vis - 76 ori, ochi
- 55 ori, suflet - 55 ori, gnd - 66 ori, vnt - 33
ori, inim - 13 ori, primvar - 7 ori, var - 9
ori, toamn - 14 ori, iarn - 6 ori, moarte - 14
ori, copil - 10 ori, btrn - 4 ori, amar - 6 ori,
dulci - 7 ori.
Poezia lui Boris Ioachiminspir ncredere,
sperant si poart o aur special. Este, fr
umbr de ndoial, aura unui nvingtor care,
n ciuda vremurilor de restriste pe care le
traverseaz societatea romneasc si, im-
plicit, cultura romn, si pstreaz intact
senintatea sufletului, asternut n mod mi-
raculos n versete de tainic rugciune. Este
- sau nu - poezia lui Boris Ioachim atins de
degetul divinittii? Rspunsul se afl la nde-
mna cititorului avid de a descoperi noi fru-
museti, de a se adpa din izvorul cu limpede
ap, de a-si reprofila cerurile interioare,
Icndu-le mai curate si mai albastre. O carte
cu versuri de dragoste, care poate inspira pe
oricine s triasc, s calce peste neputinte
si s se ridice, asa dup cum nsusi Serafim
de Sarov ndemna: Iar tu, omule care-ai c-
zut, nu ndrzni s rmi aa cum eti, ci
ridic-te, iar dac din nou vei cdea, din
nou s te ridici, pentru ca viata s-ti fie o
lupt, pn la moarte!...
Confirmnd ntrutotul ndemnul martiric
sus-mentionat, a cita din cartea poetului bo-
tosnean e ca si cum ai desprinde filele unui
jurnal intim, afectnd curgerea fireasc a
zilelor, ca si cum ai rupe florile, pentru a le
simti neaprat aroma, ca si cum ai fi pus n
situatia de a alege dintre toate culorile spec-
trului numai una. Lsm cititorului plcerea
de a se delecta cu o lectur cu adevrat agrea-
bil, interesant, de a descoperi valentele
unei poezii venit din alt lume - mai ales n
vremurile cnd nu orice vers cu rim nsemn
poezie - si de a transforma filele acestei crti
n candel aprins, n pragul nserrii.
Parafrazndu-l pe Erich Fromm, fr a
dovedi o dragoste imatur, care ar spuneTe
iubesc pentru c am nevoie de tine, putem
rspunde poeziei, recitnd versurile acestei
crti, cu o dragoste matur, spunndu-i: Am
nevoie de tine pentru c te iubesc.
I
n
g
r
e
s

-
F
e
m
e
i
e

c
a
r
e

s
e

m
b

i
a
z

Mihai BATOG-BUJENI}~
TOAMN CU CRIZANTEME
E toat toamna-n crizanteme
Privind gingas spre-albastru cer;
Si-o clip n-avem a ne teme,
De noptile ce-or fi cu ger.
Cldim iluzii pentr-o vreme
Si care-apoi ca fumul pier
E toat toamna-n crizanteme,
Privind gingas spre-albastrul cer.
Nevoi ce te-ncoltesc, supreme,
Alung gndul spre-un prier,
n care frigul nu mai geme
Iar eu s sper c nu mai zbier,
C toat toamna-i criza-n teme
RONDEL ESTIVAL
Vreau la mare, vreau la soare!
S-mi bronzez iar pectoralii
S calc valuri n picioare,
S m-mbt cu salvamarii...
Iar de-mi iau vreo lipitoare,
O s-o pun de Saturnalii!
Vreau la mare, vreau la soare,
S-mi bronzez iar pectoralii...
Nu mai vreau s-ascult canalii
Versuri ticluind, amare,
Despre-adncuri bacanalii,
D-aia strig ct pot de tare,
Vreau la mare, vreau la soare!
RONDELUL FILOZOFILOR
Gndea Socrate abtut
Privindu-l crunt pe Diogene
Ce n butoiul prea stiut
Dormea visnd la Melpomene
S vezi c vinul l-a but!
Sau l-o fi tras n damigene?!
Gndea Socrate abtut
Privindu-l crunt pe Diogene.
Cum ca un peste este mut
Si e-n pozitii cam obscene,
Cred nesimtitul c-a but
Nutrind sperante ambigene!
Gndea Socrate abtut
RONDEL MILITANT
Ct de mult mpdurit
Vreau s fie tara mea?
Pot rspunde-ntr-o clipit:
Cumesi o bidinea!
Ca popcornul de pe plit
Creasc tufe cum or vrea
Tare mult mpdurit
Vreau s fie tara mea!
Dar privind spre o smintit
La solar cnd se prjea,
O duduie rstignit,
Trist gndeam c tara mea
Nu-i asa de-mpdurit.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
37
Anul V, nr. 9(49)/2014
Marin N~STASE
HORA
Motto: Hora satului atinge o semnificajie din substratul
strvechimii noastre: este un joc al sorjii yi al morjii, iar ideea
de cerc trimite la lumea nchis a satului - la ntia
democrajie a lumii din spajiul traco-geto-dac - unde dramele
yi au proiecjia lor cosmic. Era de pe timpul dansului cu sbiile
n dinji. (Nazaria Buga: Fenomenul horal, la romni)
Fermecata hor care a disprut... Frnturile imaginilor ce au zburat,
le-am prins din zborul lor prin Timp si le-am asezat cu grij aici. M
tem de cariile Uitrii si m grbesc s vi le redau pentru ndelung
pstrare.
Eu am apucat acele mirifice hore din duminicile cu nserri aurii...
Cnd soarele uimit alinta cu razele sale obrajii fetelor prinse-n hor si
se juca cu fluturii sclipitori ai iilor nflorate, srutndu-le ghidus
umerii si snii. Horele de atunci aveau ceva invizibil, inefabil, acel
tainic fir care lega deopotriv pe lutari, dansatori si privitori, cu
triri intense care le curgeau n suflete. La hor se-nfiripau izvoarele
de bucurii si tristeti, cu legri si dezlegri de prietenii, iubiri... csnicii...
Nu era doar cntec si joc. Era si locul de ntlnire sptmnal, fericit
prilej de vedere la fat, vorbe si nvtminte. Acolo turuia gura sa-
tului, acolo se-nclzeau si se rcoreau sufletele si avea loc o parad
fantastic: Prostia sfida Inteligenta, iar aceasta din urm o ironiza
elegant. Trufasa Bogtie mbrncea pe mndra Srcie, care, la rndul
ei, o sfida cu Frumusetea si Priceperea la joc. Neobrzata Lene clca
tantos naintea Cuminteniei si Vredniciei, care priveau stupefiate la
btosenia ei. Se tria intens, pentru c Hora cuprindea tot Universul
satului. Toti veneau aici cu vise, iluzii, sperante, dorinte...
Eram copil prin anii treizeci-patruzeci... M vd n fata casei
noastre, dincolo de prul frumos si linistit, n locul numit de toat
lumea Piata, desi acolo nu se vindea nimic, nu era trg, nu erau
magazine. Mai degrab era un fel de parc de distractii, unde erau
aduse uneori brci, leagne si carusele, n special n zilele de Pasti,
spre bucuria copiilor si a tinerilor flci si fete.
Tot acolo se jucau oina, risca, turca si alte jocuri care mi-au n-
cntat copilria. Duminica, de dimineat, Piata era plin de chiote,
rsete si hrjoneli, care se terminau pe la prnz, cnd toti plecau
acas, obositi si flmnzi.
Dup amiaz venea un grup de flci cu lutarii. Mergeau n
partea de nord a Pietei sub cei doi duzi btrni, grosi, de nu puteau
fi cuprinsi de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o bolt nalt
sub care cntau lutarii, iar multimea de tineri juca hora.
Acolo, sub btrnii duzi, ncepeau s cnte lutarii si flcii s
chiuie. Semn c hora ncepea... Auzeai cte-o vecin:
- Leano, esti gata, ghia? A-nceput hora!
- Stai, f, s m premenesc!
Cntecul lutarilor nu se auzea pn la marginea satului, dar
valul de bucurie sonor se transmitea din suflet n suflet si toti stiau
c a-nceput hora. Toat suflarea satului se cuprindea de acel tainic
fior. Atunci intrau cu totii-n febra pregtirilor. Se agitau, se chemau,
se-ntrebau:
-Unde mi-ai pus rochia, mam? Nu gsesc pantofii!
Ce mai! ncepea primeneala... Toate fetele se-nghesuiau la
oglind. Se... gteau.
- Hai, f, odat! Ce te mai mosmondesti?
- Stai, ghia, s-mi pun mrgelele! Si floarea
Nu puteau iesi la hor oricum, dar nu era timp de mosmondeal.
Hora ncepuse... Odat primenite, cu fete zmbitoare si poft de joc,
ieseau pe ulit, unde se formau grupuri-grupuri. De pe toate liniile,
grupurile curgeau spre hor n pas vioi, parc atrase de un misterios
magnet. Pe acas rmneau doar unele babe neputincioase si mos-
negii morocnosi. Dar si acestia ieseau la porti, pe bncute, sau di-
rect pe sant. Ori si artau doar nasurile pe la gard. Priveau cu invidie
la cei care se-ndreptau spre hor si-i brfeau:
- O vzusi, f, pe sluta astaa lu
- Aha! Ce caut, ghia, la hor?
- Ce s caute? Asta nici cu naiba nu se mrit!
- Ba se mrit, dac-o peteste moartea.
Brfele lelitelor de pe sant forfecau pe toate care treceau pe
drum:
- Da, p-asta lu... O vezi, f, cum se tine mare?
- Pi! Moartea o caut pe-acas si ea alearg-ntr-un picior la hor.
- Cum s-a mai mpopotonat , patachina!
- Asta sparge hora, f! Sparge hora dac-ajunge-n Piat!
Asa se distrau cele care nu puteau sau nu voiau s mearg la
hor. Ceilalti si celelalte mergeau pe drum tinndu-se de mini sau
debrat, glumind si rznd, fr s iaseamalelitelor depesant sau a
babelor de la garduri.
Cnd ajungeau n Piat, grupurile de fete se plimbau sfioase.
Treceau pe lng alte grupuri de pe alte ulite, se studiau reciproc cu
priviri piezise si fceau remarci ironice cu susoteli si chicoteli.
Soseau alte grupuri, de femei, brbati, copii si se aseza fiecare n
anumite locuri. Desi nu era nicio regul sau restrictie, fiecare si
cunostea locul si distanta fat de hor.
Brbatii nsurati se asezau mai departe, n apropierea unei crsme.
Fceau roate-roate si discutau despre vreme, politic si alte pro-
bleme de-ale lor. La-nceput vorbeau pe rnd, apoi toti odat, fr s
se mai asculte.
Grupurile de femei se asezau chiar lng hor ca s urmreasc
dansatorii. Ochii de cerber ai femeilor analizau pe fiecare cumjoac,
la cine priveste, cui zmbeste, cum este mbrcat. Sau... ca viitoare
mame-soacre, alegeau posibilii gineri, respectiv nurori. Fetele si flcii
erau studiati, scanati si pieptnati, evaluati cu atentie, dup
38
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
zestre, dup neamuri, nftisare si comportament. Doamne, cum mai
cerneau privirile mamelor! Cum le mai nfloreau fetele n zmbete
largi, dac le convenea si cum li se ntuneca privirea si strngeau din
gur, dac nu le plcea! Le auzeai, bombnind:
- Ce se tine mare sta lu Cirifleasc? Amrtu!... Cu dou
pogoane?... Hmm!...
- Ce stii tu? i da replica cea de lng ea, zmbind ironic. Are el
ceva care-i place fie-tii! Mama fetei nghitea n sec.
Uneori, n rndul femeilor de pe margine se strecura si cte o
vdan, ce se voia pioas, dar cu ochii tint pe flcii mai vnosi.
Lanceput, flcii careveniser cu lutarii jucau horacu foc. O
ncingeau cu strigturi, atrgnd flcii si fetele de pe margine. Se
prindeau n hor si ceilalti flci. Fetele priveau sfioase, ezitnd...
Pn la urm se prindeau cele mai ndrznete. Dup ele, ndrzneau
si celelalte.
Prinsul n hor era un moment important si deosebit de gingas.
Fiecare fat se gndea toat sptmna la flcul drag. Ajuns la
hor, l cuta cu privirea si ardea de nerbdare s joace lng el. Ei...
dar nu era asa de simplu! Cnd ajungea n dreptul celui care i-a czut
cu tronc, o cuprindeau emotiile, se nrosea, se fstcea. si nchipuia
c peste ea plou toate privirile. C toti soptesc: uite la asta! Atunci,
ezita.
Alte fete se prindeau n hor fr s ezite. Aoleu! Dac se prinde
alta lng el?..Dar ce-o s zic lumea? Ei, si? De ce-a venit la hor?
Ce, dac se prinde lng... Dac-aici a ajuns hora! Rosie foc, l des-
prindea din hor, l apuca de mn, zmbind stnjenit.
Biatul... o primea lng el, c asa-i la hor. Acum... o cuprindea
fiorul atingerii (ce mn puternic!) Se ntmpla ca EL nici s nu se
uite la ea. Sau, mcar s-i arunce o privire, asa...
Mai grav, i se prea c o priveste cu dispret. Adic... ce vrei,
I? Ce putea s fac biata fat? Juca lng el, c doar se prinsese-
n hor, ns n sufletul ei se strnea furtuna dezamgirii. Auzea ca
prin vis melodia horei si fcea pasii ca o ppus mecanic. l privea
cu coada ochiului, din cnd n cnd, si observa nciudat c se uit
indiferent nainte, la lutari sau n dud, ori... zmbea cu subnteles la
alt fat din hor. Zmbea si ea trist, cugetnd:
Toat sptmna m-am gndit numai la el. Si... acum? M crede
toant, sau urt?... sau... hmm!... prea srac. I-o fi spus m-sa: m,
s nu te uiti la orice nenorocit! Proasta de mine!... Vreau s-mi fie
m-sa soacr?!... Ha! Dar... dac-mi place de el!... Iar el, priveste aiurea
si nu-i pas c eu fierb lng el.
Erau si situatii cnd ea se prindea-n hor lng EL, care-i zmbea
dulce, i strngea degetul cu mna lui puternic si la fiecare pas o
privea drgstos. Din ochii lui izvorau razele care-i mboboceau obrajii
si-i luminau ochii, fcndu-i s strluceasc. Atunci, pasii ei usori se
armonizau cu pasii flcului, iar soldurile ei se arcuiau pe linia
sinuoas a mldierilor sltrete ale lui.
Toate aceste consonante sau disonante ale celor prinsi n joc
reprezentau acel ceva care da farmec horei din copilria mea.
Pe marginea horei, fetele femeilor se luminau sau se ntunecau n
functie de multumirea sau nemultumirea odraslelor prinse-n hor.
Dac biatul uneia juca lng cineva de care nu-i plcea, fata ei
ngheta. Fcea mrunt din buze, iar cu gura strns musca zbala.
Binenteles, dup cum i plouau n minte gndurile ntunecate. Mor-
mia:
- Uite la el, amrtu! I-am spus acas: m, s nu te mai tii dup
roscat, c te mnnc! Nici nu stii ce zace-n fundu ei! C si m-sa
este-un pui de lele!... Auzi, tu? Te omor cu mna mea dac-mi aduci
n cas roscata! C roscata mi-a mncat sufletul! C si taic-tu!..
Bietul biat! S-a tinut departe de roscat, dar... cnd a vzut-o
jucnd n hor, s-a prins lng ea, parc atras de un magnet. Iar cnd
vlvtile din prul si privirea ei l-au cuprins, s-a topit n joc, pur-
tndu-si pasii si zmbetul dup unduirea soldurilor ei.
Pe alt femeie care rontia zbala o simteai c mormie si ea-n
gnd:
- Ia uite si la-mbro-bo-di-ta mea! Tine, de, lng sta lu Piciontea.
Nu vede, tmpita, c pe smecher nu-l intereseaz dect pogoanele si
galbenii din salba ei? C ochii lui alearg dup scrba lu Scrmoci?
Pe ea... o trste ca pe Vaca Domnului! Ct am mai tocat-o! Da...
degeaba!
De regul, tinerii ascultau de mamele lor, care tineau friele casei.
Dar prdalnicele de inimi o luau razna aici la hor, vrjite de farmecele
ei. Hora i prindea n mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele
si zestrea lor. Am auzit de unele cazuri cnd, la sfrsitul horei, cte-o
astfel de mam ctrnit si cuta copila neasculttoare. ntreba
disperat-n jurul ei:
- N-ati vzut pe fata mea?
Cte-odat, rspunsul venea prea trziu, ca o lovitur de satr:
- Am vzut-o, tat Drino! A fugit cu Ghit a lu Pduche acum o
or. Cred c pn-acum...
Ghit a fcut-o ferfenit! C Ghit... (chicotea codana) e dat
dreacului!...
Respectiva fat murea de invidie c Ghit a fcut-o ferfenit pe
aia si nu pe ea. C ea stia ce poate Ghit... Biata mam ndurerat
alerga la neatentul ei brbat si, mpreun alergau la casa biatului.
IeseaGhit, mndru defaptalui si lespuneacu un aer obraznic:
- B! Fata voastr nu mai e fat!
ncepea scandalul. Bietii printi ncercau s o-nduplece s mearg
acas asa cum era. Dar ea, dedulcit la fructul plcerii, btea din
picior: nu si nu! C ea... numai pe Ghit... numai cu Ghit... Ce s fac
bietii printii? Dac asa se ntmplase... Dup ndelungate negocieri
cu flosul Ghit, acceptau situatia, cednd si pogoanele de rigoare.
Ca s-o tin de nevast.
Hora avea si astfel de efecte, care se dovedeau deseori binef-
ctoare pentru tinerii ndrgostiti. Alteori, fierbinteala fetei, aprut
la hor, putea deveni un adevrat calvar, dac nemernicul urmrise
doar averea ei. Dup ce i-o toca, i fcea zile fripte pn pleca singur
de la el. Cteodat, ducnd dup ea si un copil.
Desi se cunosteau astfel de experiente, desi mamele le atrgeau
mereu atentia, mirajul horei prjolea fetele si flcii, ca lampa pe
fluturi.
Farmecul horei era acel fior care-i cuprindea pe toti cei care jucau,
atunci cnd se prindeau n ea, tinndu-se strns de degete. Acolo,
n vrful degetelor i fulgera pe tineri. Cnd fetele si flcii erau
electrizati de acel fulger, jucau asa de usor, plutind legnati, ca spicele-
n btaia vntului, purtati de ritmul melodiei. Priveai cum joac si ti se
preau foarte simpli pasii lor.
Nici ei n-ar fi fost n stare s-ti explice cum i fceau. Jucau, pre-
cum bobocii aruncati n ap. Pentru c aveau hora-n gena lor. Pasii
lor erau simpli doar n aparent. Stnga, unu, dreapta, doi. Sau, un
pas nainte si doi napoi. Ori invers. Ei, nu-i chiar asa! C melodia
horei are un chichirez: atunci cnd joci, trebuie s faci un pas mintit.
Dup pasii normali, la urmtorul, rmi n aer cu piciorul, sau bati
msura cu vrful ori pe clci. Dac nu ai n gen aceast msur, nu
o simti si nu o bati. Atunci faci pasii cinelui pe gard, spre hazul
celor din jur, sau... zmbetele lor amabile.
Strinii care se prind n hora noastr cad n capcana pasului
mintit, mirndu-se c ies din ritm. Ei nu pricep c ritmul horei este
ritmul sufletului romnesc.
Asa erau horele din anii copilriei mele!...
(din volumul de povestiri FERMECATE OBICEIURI)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
39
Anul V, nr. 9(49)/2014
Viorel ROMAN
(Germania)
Ingres - Martirul Sf. Symphorian
Uniunea European este o creatie occi-
dental, de aceea ortodocsii greci, bulgari si
romni, urmasii Imperiului Roman de Rsrit,
ai Imperiului Otoman si, respectiv, ai celei de
A Treia Rome - Moscova -, au mari dificultti
de adaptare. Transilvnenii, bntenii, ungu-
rii, croatii, slovenii s.a. nteleg ratiunea Sfn-
tului Imperiu Roman de natiune german,
pentru c au fcut parte din el. Nu numai
greco-ortodocsii, n Est, ci si anglicanii, n
Vest, accept cu greu o Europ Unit, care
se vrea altceva dect civilizatia anglo-mo-
zic, victorioas n dou rzboaie mondiale,
si care este impus, de 70 de ani ncoace, mai
ales Germaniei, reeducat cu succes, dar
tratat si controlat ca un protectorat. Vezi
afacerea de spionaj NSA, GSHQ, spionul
SUA din BND (Serviciul german de Infor-
matii) si interzicerea publicrii crtii ,,Mein
Kampf, a lui Adolf Hitler.
Rusii, spre deosebire de anglo-saxoni, si-
au retras armata de ocupatie din Germania,
spernd probabil - n van - c SUA si Marea
Britanie vor face la fel, dar asta nu-i mpiedic
s-i ameninte mereu pe romni, pe georgieni
si pe ucrainieni s nu se orienteze
spre Occident, s rmn fideli ,,la-
grului ortodox, adic Moscovei.
Vezi ,,Vocea Rusiei, situatia din Ucrai-
na de Est, Crimeea si marele proiect
Eurasia, care se vrea o alternativ la
UE, fr a avea, ns, puterea ei de
convingere, pe cale pasnic.
Si, din nou, Europa e amenintat
din Est si din Vest, cu toate c nu de-
tine o armat comparabil, fie si de
departe, cu armata anglo-american,
sau cu aceea ruseasc si c, mai ales,
nu are nici cea mai mic intentie be-
licoas. Dar chiar si n snul ei sunt
deosebiri de vederi. Englezii, pragma-
tici, vor economie de piat si demo-
cratie de tip Westminster, peste tot,
si au oroare de o administratie conti-
nental. Francezii, cartezieni, cred c
un Guvern supranational, n care ei
ar conduce Clubul Mediteranean, ar
salva ceva din modelul lor de ,,savoir
Romnia ]i Republica
Moldova, @n Europa
vivre. Germanii sunt, n mod traditional, mai
aproape de modelul anglo-mozic dect de
cel francez, dar sunt obligati s fac mereu
compromisuri, asa cum se ntmpl n cazul
oricrui protectorat cu suveranitate limitat.
Grecii refuz disciplina financiar, respectiv,
impozitarea occidental.
Ortodocsii greci, bulgari si romni,
prizonieri, vreme de 500 de ani, ai celei mai
stupide administratii, cea turco-fanariot, au
fost eliberati n Secolul XIX, dar, de fapt, au
tranzitat de la periferia otoman la cea occi-
dental. Iat cum vede tranzitia I.C. Brtianu,
ntr-un Memoriu adresat mpratului Na-
poleon III: Constituirea acestui Stat Romn
ar fi cea mai frumoas cucerire pe care Franta
a fcut-o vreodat n afara teritoriului ei.
Armata Statului Romn ar fi armata Frantei
n Orient, porturile sale de la Marea Neagr
si de pe Dunre ar fi antrepozitele comertului
francez si, datorit abundentei lemnelor
noastre de constructie, aceste porturi ar fi,
totodat, santierele Marinei franceze; pro-
dusele brute ale acestor tri avute ar alimen-
ta, n mod avantajos, fabricile Frantei, care
ar gsi, n schimb, un mare debit n aceleasi
tri. n fine, Franta va avea toate avantajele
unei colonii, fr a avea cheltuielile pe care
aceasta le ocazioneaz.
Statul Romn e pe linia celui francez si n
zilele noastre, presedintii ortodocsi romni,
sper ntr-o nalt Poart supranational, ori-
unde s-ar afla ea, dar care s le rezolve pro-
blemele socio-economice, precum si cele le-
gate de coruptie, clientelism, fanariotismetc.
Modelul german, demascat, recent, de
Armata ortodox din Ucraina ca fiind unul
fascist, este perceput, n Est, ca un corp str-
in. Confuzia ntre institutiile UE, decalajul de
democratie, faptul c Parlamentul European
nu are atributii similare cu cel national (pn
cnd nu va exista o natiune european) sunt
atotprezente n aceast zon. E greu de spus
ct anume, din aceast atitudine, reprezint
o form subtil de rezistent n fata necunos-
cutului, a eternului hegemon, si ct e propa-
gand antioccidental, motivat religios.
n ciuda tuturor, Romnia a fcut, n anii
de apartenent la Europa, un salt nainte re-
marcabil. Republica Moldova merge pe
aceeasi cale.
Astzi, o reunificare ntr-o Europ
Unit, care depseste Marea Schism
din anul 1054, este mai mult dect
oricnd realizabil. Sfatul si Marele
Sinod Panortodox, care va avea loc,
n curnd, n Fanarul din Constanti-
nopol/Istanbul, va pleda pentru refa-
cerea unittii tuturor crestinilor, va
clarifica si va ameliora situatia orto-
docsilor, mai cu seam a celor din Eu-
ropa, astfel nct ortodocsii, de jure
n UE, s se simt acas si de facto.
Chestiunea fundamental a Rom-
niei si a Republicii Moldova e Statul
si Biserica.
Pentru cei interesati n aprofun-
darea tematicii, recomand modesta
mea contributie, mai ales n:
Statul la romni
Statul i Biserica 2014
Statul i Marele Sinod Pan-
ortodox 2016.
40
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
Rodica MORU}AN
$i merii au nflorit a doua oar...
Adu-mi o dragoste trzie si cred
n ziua de mine,
Sansa de a m trezi s-mi desvrsesc gndurile,
ntorcndu-m la tine
Cu o disperat mbrtsare de copil,
S nu-mi pot cumpta cuvintele
naintea oricrei iluzii
Pentru c doar viata mi vindec aripile frnte.
Cu o inim de iarn, dar nc vie,
Te iubesc.
Te-am visat adeseori si nimic nu se mai milc
n sirul lung de toamn,
Nici galbenul trziu,
Nici soarele indiferent;
E primvar limpede
Si merii au nflorit a doua oar...
Ayteptare
Mirosul tu rsare din colturi singulare
Printre amintiri;
Cndva am iesit din mine
Si am ntlnit copilria ta la prima zpad;
De-atunci noaptea mea se mprstie n univers cu tine.
Miros de tine rsare la fiecare respiratie
Si m arde ncet pn la lacrimi...
Dorul are vocea ta,
Ai lsat clipa n timpul meu
Ca o betie a simturilor, vinovate de intentii,
Si se revars
n ziua de mine...
Ingres - Jupiter yi Antiope
Elena SPIRIDON
Iubiri feline
Si de una, si de alta,
Am sculptat cerul cu dalta;
Si iubirea tot asa,
Cnd n nu, si cnd n da...
Stiu, iubirea-i lucru greu,
N-o cioplesc cum as vrea eu;
La rindea nu st nebuna,
Cum nu st pe ceruri luna...
n starea de agregare
Tu esti mic, si dealu-i mare,
La iubire n-ai crare;
Si ncerci si un sens unic,
Pare-mi-se de-arsenic,
Si atti n iad vpaia,
Si de asta, si de aia,
Si de una, si de alta,
Dar la mine-nchis-i poarta,
Cci sculptez iubiri feline,
Din cuvinte alcaline...
N-ay fi crezut
ntr-o smbt sfintitoare
a Celui ce a fcut cerurile,
Pmntul si marea,
Si tot ce este n ele
am vzut o pasre rosie
Si, descult, am plecat la drum
pentru c bunica mi-a spus c
e semn bun.
Cte flori n-am ntlnit n cale
dar dintre toate
am ales albstrele
Si mi-am fcut un buchet
(n-as fi crezut c va fi de
mireas) pentru c mireasa
de la nunta unde am poposit
avea unul cu trandafiri fr spini
si erau destule fete care
asteptau s-l prind
Ce lumin si ce umbr...
fiecare fosnet se transforma n
chipul tu
te-ai rtcit, dar te-am gsit...
n cmas de noapte
m-ai luat de mn
si m-ai dus
la altarul linistii.
Slcii yi lut
Mi-am pus n gnd s te uit
si pentru c nu pot
am pregtit un plan
luni, din nltimi m voi
rostogoli bucti de stnc
s m slefuiesc
ntr-o ap zglobie
marti, m mprietenesc cu
pstrvii, s m nvete
cum s strpung labirintul
apoi, miercuri, ies pentru o gur
de aer, ating frunza czut
odat cu fruntea mea
joi, prizonier ntre lespezi,
ascult mierla cea nspumat
vineri, post, nici soare, nici
cnt
smbr, din slcii si lut, aripi
de vnt
iar urmtoarea, srbtoare.
S-(i decorez casa
plou
de cnd m stiu plou
si ct m-am rugat
mcar acum,
n amurg,
s fi stat.
siroaiele
nmoaie lutul
ce l-a fost fr..mntat
Dumnezeu
ca s fiu eu,
si care,
atunci cnd am fcut ochi
si mi-a descntat de deochi.
acum m duce la vale
spre o rscruce,
cicp asa e mersul,
s m mpart n dou
o parte trupul frumos
de pmnt
n legmnt,
alta o vrea n cer
cu statut de prizonier.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
41 Anul V, nr. 9(49)/2014
Dumitru ICHIM
(Canada)
Nicolae NISTOR
TCEREA
PRIMELOR CUVINTE
Att de prosti am fost
si-att de puri n toate,
ca primii oameni
dinainte
cnd nu erau cuvinte,
ci din privire si tceri
se-ntelegeau
n limba florilor de meri.
Cumo fi fost tcereamea-
crai nou ori lun plin?
A ta,
n neastmpr de lumin,
ctre cuvnt fcu un pas,
dar tot tcere a rmas...
si totusi...
Tu ti-aduci aminte
cnd buzele tcnde ne certar:
Prostutilor,
cumn-ati stiut deprimaoar
tcerea primelor cuvinte?
ARTARUL
ECOURILOR ALBE
Adevr zic vou:
Mergeti la fratele vostru artar,
cnd toamna n frunz se prinde,
spre a deprinde cheita de har
rostitoare de rug si rou!
Era nserare de ape n or,
cnd artarul a-nceput s se roage.
Dr de vorb ondulat cu drot,
ci cu fiecare frunz - ardere de tot!
Puhoaiele noptii cu negru puhoi
trei zile cercar s-l sting,
da-n fiecare dimineat
ramii cntau
flcri mai crude,
flcri mai noi.
Cnd iarna
veni cu btutul la us
emsese din el
numai psalmul curat,
si din el ncepur s ning
albe ecouri de vis si cenus
VEDENIA
CUVNTULUI
Sfntul,
n repejunea de abis
a rpirii,
a vzut Cuvntul,
ne-ngduit n grai,
sau privirii.
Prea urzire de vultur,
mi-a zis,
ntr-un cer subtiat
n hieratic ca dorul.
Avea si aripi,
dar nu le flfia -
el nsusi fiind zborul
de dincolo de fire.
Opritu-s-a n fata Luminii,
genunii sorbindu-i
oglinda-n plutire.
Hieroglif cu tlmcire
spre vultur,
mi repet sfntul.
Oare cum de plutea
peste sine
Ir ca Lumina
s nu-si soarb
Cuvntul?
VIS CU GREIER...
Ct mi-am dorit
acest cntec nou
ce nu l-au prins n cuvinte
nici acul, penelul sau runa!...
...luna
cu patru degete
mi lua msura de cntec
d-mi fac o hain
asemeni izvorului.
Ca dup-o noapte de velnit
m-a trezit greierul
destrmndu-mi hainele vechi,
iar apoi depnnd,
rnd pe rnd,
firul de aur din frunzele mele
pe aceeasi vrtelnit
Jurmnt trziu
O noapte
n care luna adormise,
Cu srutri ce las urme
Pe nisip!
O noapte a desprtirilor
Tcute,
n burgul linistit
Si adormit.
Tu vrei s pleci,
Eu s rmn.
nsingurat
Si prea trziu
S te mai mint!
Revin
Stingher pe banca
Amantilor frumosi,
Cnd luna se trezise
Dintre nori!
Te desenez cu inima
Pe nisip,
nfuriatei mri
Eu m dezmint,
Si jur pe cer
C te-am iubit!!?
Fentnd destinul...
Si eu am lacrimi ca si tine
Ascunse n perna noptii.
Si eu amvrut si amavut
Cltorii ascunse.
Si eu am vise rtcite
Pe care le-ampierdut
Nucitoarele iubiri
De nimeni nestiute
Fentnd destinul uneori
Ca orice om cu suflet
Am vrsta trupului secat
Pierdut n anotimpuri
Un munte greu de pclit
mi este existenta
Dar am trit si am nvins
Npasta si tristetea
Si eu am lacrimi ca si tine
Pe care s le vezi
Sunt semnele de bucurie.
Nebunia vie(ii...
Cnd vorbesc despre mine,
Ceilalti privesc n gol!
Indiferenta
Nu are legtur cu
Ce simti tu!
Tu esti cel care trieste
Intensittile personale,
Tu mergi cu tine,
Aparent cu cei de lng tine.
Numai tu
Te bucuri ascuns,
Altfel trezesti curiozitti!
Tu esti un nebun
Pe o banc uitat,
Care priveste
Lumea!
Ai fost cineva,
Ceva ti-a scpat cu regrete.
Ai urmasi
Care au zborul lor!
O reuniune de familie,
Ocazie de predri de stafet,
Inutilittile devin importante,
Pasiunile vietii te caut!
Vrei totul acum,
Irosind ce ai avut
La ndemn!
Nu mai esti la ramp
Poate amprentele existentiale
Asternute n lume!
Adori reflectoarele,
Ele sunt nc lumin!
Mai ai o scpare,
S ntorci clepsidra
Si s faci ceva tineresc,
Zbanghiu!
Nebunia asta te face fericit,
Dac o transmiti la nepoti!
Nu uita crtile,
Cltoriile,
Ele sunt ca o spiral nemuritoare!
Acum ai timp pentru ce ai ocolit,
Pentru ce ai pierdut,
Pentru a fi ce altii nu bnuiau!
Hai s facem figuri vietii!!!
Lumea te va privi cu uimire,
Priviti un om nebun!
42
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Prezentarea particip[rii Armatei
Romne la cel de-al doilea r[zboi
mondial, @n cifre ]i fapte, de la
Muse de lArme din Paris
Petre GIGEA-GORUN
Contribu\ia Rom`niei la victoria celui de-al doilea r[zboi mondial
Motto: Dragostea de patrie este cea dinti virtute a omului civilizat.
Napoleon
n anul 1986, am fost numit Ambasador Extraordinar si Pleni-
potentiar al Romniei la Paris ct si Ambasador al Romniei la
UNESCO. Aici, am gsit printre altele, cteva probleme nesolutionate
cu autorittile franceze.
Astfel, laMuse de lArme din Paris, care este o important
institutie cultural, cu multi vizitatori si cercettori n istorie, timp de
43 de ani, din anul 1945, i s-a fcut Romniei, din motive pe care nu
le cunosc, o mare nedreptate istoric. n prezentarea efortului de
rzboi si a sacrificiilor umane, Romnia era prezentat cu o participare
de numai 14.000 de ostasi, ca partizani n muntii Semenicului, desi
tara noastr dduse un tribut de snge de 880.000 de militari si civili,
jertfiti n cel de-al Doilea Rzboi Mondial.
Vizitnd muzeul si vznd aceasta m-am cutremurat de acest
neadevr. Mi-am propus s fac lumin n acest caz, ca fiind o datorie
de onoare a mea ca ambasador, ca cettean romn.
Dreptatea fiind de partea mea, respectiv a trii mele, am reusit s
rezolv cu bine acest important episod, documentele respective afln-
du-se n arhivele Ministerului Afacerilor Externe si al Ministerului
Aprrii Nationale, trimise de mine n anul 1988.
n continuare, voi relata pe scurt, tratativele si modul de solu-
tionare a unei pagini de istorie.
*
Asa cum am prezentat ntr-un episod legat de discutia cu co-
lonelul Petre Neculai, atasatul militar al Ambasadei Romne, o pro-
blem nesolutionat era la muzeul militar francez, denumitMuse
de lArme, nlHotel National des invalides.
Cnd eu m-am interesat de aceast situatie existent si nerezolvat
nc, atasatul militar romn mi-a spus:
- O alt problem este legat de Muzeul Militar al Frantei,
situat lng Mausoleul mpratului Napoleon Bonaparte. Aici,
se poate vedea c Romnia este prezentat din punct de vedere
militar superficial i a spune chiar tendentios...
- n ce sens? l ntrerup eu.
- n sensul c referitor la cel de-Al Doilea Rzboi Mondial,
Romnia nu este prezent cu sacrificiile enorme, materiale i umane,
i cu contributia sa nsemnat la nvingerea fascismului german,
eliberarea unor teritorii i scurtarea rzboiului cu circa 200 de
zile, prin ntoarcerea armelor i alturarea noastr aliatilor
occidentali. ntr-o sumar prezentare, a continuat ataatul militar
romn, Romnia este prezent cu o mic armat de partizani n
muntii Semenicului, cu o participare de 14.000 de ostai. Att.
Celelalte forte aliate sunt prezente cu efective importante, cu
sacrificii materiale nsemnate.
- Ati discutat cu directorul Muzeului Militar?
- Da, am discutat n vreo dou rnduri, dar fr nici un rezultat
concret. ntr-o convorbire, a participat i un cadru de conducere
din Ministerul nostru, care a fost anul trecut la Paris, dar problema
a rmas ca la nceput.
Am citit durerea si dezamgirea atasatului militar. Poate c la
Bucuresti, superiorii si l considerau un... neputincios.
n zilele urmtoare, am nceput mpreun documentarea, legat
de participarea Romniei la cel de-Al Doilea Rzboi Mondial...
Totodat, s-au fcut demersurile necesare la organele de resort,
competente, din Romnia, ct si din Franta.
Solutionarea a czut n exclusivitatea specialistilor de laMuse
de lArme din Paris, pe baz de documente veridice, consemnate
de istorie.
La nceputul anului 1987, dup ce am primit documentatia ntoc-
mit de ctre Ministerul Aprrii Nationale, Muzeul Militar din Bu-
curesti si Institutul de istorieNicolae Iorga, am solicitat o ntre-
vedere cu dl. general de armat Raymond Boissau, director general
al Muzeului Militar Francez.
ntrevederea fiind acceptat n ziua de 11 martie, fiind nsotit de
atasatul militar romn, colonelul Neculai Petre si de consilierul cultural
Oancea, ne-am prezentat la directorul general al Muzeului
Acesta ne-a primit cu bunvoint si politete, dar nu prea clduros.
Probabil c stia subiectul delicat care trebuia discutat mpreun si
pretentiile noastre, interlocutorul avnd parc o oarecare retinere.
I-am explicat, pe larg, doleantele noastre, prezentndu-i docu-
mente, fotografii, copii de pe studiile militare ale unor specialisti si
institutii romne si strine, inclusiv autori francezi, contributia n-
semnat a armatei romne n desfsurarea operatiunii de rzboi n
partea de vest a Europei. Dar n-am uitat s artm si ce sacrificii au
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
43 Anul V, nr. 9(49)/2014
fost fcute de Romnia pe frontul de est. Pe msur ce explicam, i
puneam pe biroul su, spre a fi vzute, documente care s confirme
afirmatiile mele. Generalul francez privea si citea cu interes.
n biroul su, era prezent, n uniform militar, cu grad de cpitan,
o doamn pe care ne-a prezentat-o dreptcolaboratoare a muzeului...
Aceasta a notat sau cred c a stenografiat ntreaga discutie.
Era frumoas, supl, ingenu, iar prezenta ei era discret, limi-
tndu-se numai la o not n scris, ceea ce reiesea din discutia avut
cu directorul su.
Pe msura documentrii sale, generalul francez R. Boissau si
descretea fruntea si avea o fat mai luminat. A devenit amabil si
comunicativ, cooperant, fiind de acord cu unele sugestii ale noastre.
- Eu a dori domnule general, s judecati r la Solomon... Eu, ca
ambasador, nu solicit nici un privilegiu pentru tara mea. Eu solicit
restabilirea unui adevr. S se fac dreptate ntr-un caz n care
realitatea este deformat, am spus eu, sentimental.
- V nteleg, domnule ambasador... Dumneavoastr ati ridicat
o problem n care eu personal nu am nici un fel de vin... Aceasta
o spun, nu pentru a m scuza i nici pentru a acuza pe cineva... Eu
sunt aici, director al muzeului de foarte curnd.
- n nici un caz eu nu m refer la Dumneavoastr sau la cineva
anume... Eu descriu o realitate. Cu ce impresie pleac un vizitator
francez - am spus eu - oricine ar fi el acesta, sau un strin oarecare,
cnd uitndu-se pe hrtia ntins pe un lung perete cu desfurarea
celui de-Al Doilea Rzboi Mondial citete c, spre exemplu, Belgia
a dat tribut de snge de aproape 200.000 militari i civili, Grecia
peste 150.000 de persoane, Olanda peste 200.000 de persoane,
Ungaria 300.000 de persoane, Polonia, aceast tar martir peste
6 milioane, Cehoslovacia 400.000 de persoane sau Iugoslavia cu
circa un milion i jumtate de persoane? n schimb, la Romnia
cifra de 14.000 de oameni reprezint aportul su de partizani din
muntii Semenicului prin cteva sgeti scurte care arat teritoriul
strbtut de romni n aceast zon a trii. Este drept fat de
istorie, fat de urmai?! am zis eu.
- Nu cunosc n ce mprejurri a fost ntocmit harta respectiv
i tabelul alturat. Desigur, noi va trebui s examinm cu cea mai
mare atentie situatia ridicat de Dumneavoastr, mi-a rspuns
ntelegtor generalul francez.
Desigur, dreptatea era de partea mea. Aici cifrele prezentate rezult
c noi, pe frontul de vest, pierdusem sute de mii de ostasi, morti si
dispruti.
- Aa cum suntem prezentati noi, aici, n acest muzeu, domnule
general, ca nite partizani, este neverosimil i contrar spiritului
romnesc. Noi suntem lupttori pe fat. De regul, cei mai multi
partizani s-au organizat de ctre rui i iugoslavi pe teritoriile
lor, contra agresorului. E n firea lor. Ori noi, romnii, suntem
latini, de origine latin, ca i Franta, ca i Dumneavoastr. Ostaul
romn lupt i corp la corp dac situatia o cere, aa cum am fcut-
o n Primul Rzboi Mondial la Mreti sau precum ati fcut-o
dumneavoastr, francezii la Verdun. Dup cum vedeti, avem multe
puncte n comun ca natiune i ca istorie. Si n Primul Rzboi Mon-
dial, am avut acelai agresor comun.
- Da, da, a zmbit generalul ...aveti cumva studii de istorie,
domnule ambasador ?
- Nu, eu sunt de formatie economist, ajungnd de la inspector
de finante, ierarhic, pn la ministru de Finante. Dar, n coala
romneasc, elementar sau n licee, istoria este la loc de cinste.
Fiecare absolvent de liceu este obligat, potrivit programelor de
nvtmnt, s studieze Istoria Romniei, Istoria Vechei Istoria
Universal. Principalele momente istorice ale lumii sunt ingerate
de mintile i memoriile absolventilor romni. Profesorii de istorie
romni sunt patrioti, prin istoria pe care o predau i nvat pe
viitorii adulti, indiferent c acetia merg mai departe la facultate
sau nu. nvtmntul nostru romnesc, de la nceputuri i pn de
curnd, n zilele noastre, a fost mprumutat din nvtmntul
francez. A avut o cdere printr-o reform greit prin anul 1948,
dar au corectat-o n timp. n orice caz, istoria se nvat serios, ca
s v rspund la ntrebare.
n acest timp, domnisoara (doamna) cpitan, aceast tnra pl-
cut, care lua notite pentru seful su (dac-i era ntr-adevr cola-
boratoare), si-a ridicat privirea ctre mine si atasatul militar romn,
mbrcat n uniform albastr, de gal, si care i sttea frumos, ne-a
zmbit prietenos, ncurajndu-ne n demersul nostru.
- V multumesc, domnule ambasador pentru explicatiile pe
care ati binevoit a mi le da, a gsit de cuviint s spun generalul
francez. mi dau seama c, revenind la solicitarea dumneavoastr,
reexaminez situatia i restabilirea adevrului se impune. Este chiar
o obligatie moral.
- A mai vrea s v mai spun ceva. Aveti, acum printre docu-
mentele pe care vi le-am nmnat (toate erau traduse i n limba
francez), hrti care arat c armata romn a fost n est pn la
Stalingrad, iar n vest a eliberat Transilvania, a participat efectiv
la eliberarea Ungariei a unei prti din Cehoslovacia i Austria,
pn cnd fortele aliate au spus c trupele romne s se opreasc
aici... s nu nainteze spre Berlin. La Berlin, mergeau acum numai
ruii... De ce ?! Este o alt fat a istoriei din ntelegerea celor
Mari. Sgetile de pe hrtile aflate n fata dumneavoastr arat
drumul strbtut de ostaii romni, pe drumul acestora de victorie
i de sacrificii de vieti omeneti i de sacrificii materiale. Cimitirele
cu ostai romni din Ungaria i Cehoslovacia, arat pe unde au
trecut. Altii dorm n neuitare n locuri necunoscute, departe de
tar i de casele lor. De aceea, lupt i eu pentru adevr n fata
dumneavoastr, care pentru mine reprezentati Franta n aceast
problem. Domnul colonel Petre, ataatul militar care este cu mine,
m sustine logistic i sentimental. Este militar i simte i militrete,
am zmbit eu.
- Desigur, domnule ambasador, vd c v-ati pregtit i trageti,
ca s folosesc un termen militar, cu toate armele, i din orice...
pozitie, a cutat s gseasc o formul mai destins, interlocutorul
meu, autoritate n materie.
- Da, domnule general: mi permiteti s v raportez: sunt
locotenent major de rezerv, am rspuns eu zmbind.
- Sunteti ofiter de rezerv, domnule ambasador?
- Acesta este gradul pe care l-am obtinut dup terminarea fa-
culttii.
- Un ofiter ntelege mai bine dect unul care nu este.
Ca s ne apropiem de finalul ntrevederii, generalul francez a
ncercat o iesire:
- V propun, domnule ambasador, s ne lsati documentele
acestea la noi. V promitem c le vom analiza cu cea mai mare
atentie i vom restabili adevrul.
- V multumesc, din inim, m-am declarat, imediat, de acord.
- Totodat, v propun s vizitm mpreun, segmentul acesta,
cu Romnia n cel de-Al Doilea Rzboi Mondial.
Ne-am ridicat si am plecat mpreun, toti cei cinci. Am strbtut o
parte nsemnat din muzeu. Apropiindu-ne, n segmentul n care
erau prezentate date si documente, hrti si documente legate de
Primul Rzboi Mondial, am observat, cu bucurie, c n general,
Romnia este bine prezentat. Nu pe larg, dar adevrat, cu teatrul de
lupt din perioada 1914-1918, cu tributul de jertf al armatei romne
n fata unui agresor redutabil, pregtit si bine narmat. Aici se gsesc
44
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
si dou uniforme militare romnesti, frumos prezentate. Dar, romnii
au nvins, la Mrsesti, n alte locuri, pentru c ei si aprausrcia
i nevoile i neamul, cum spune marele nostru poet national Mihai
Eminescu.
n ceea ce priveste cel de-Al Doilea Rzboi Mondial, lucrurile
artau altfel din punct de vedere al adevrului. Romnii nu erau
prezenti pe teritoriul Transilvaniei, Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei
cu trupe si participare la lupte. Acum, domnul general Boissau, di-
rector al Muzeului Militar Francez, fiind, mai documentat, a cutat s
ne spun.
- ntr-adevr, interventia Dumneavoastr, domnule ambasador
i domnule colonel, este justificat. Ce v pot spune eu n acest
moment... C voi examina cu toat atentia, mpreun cu specialitii
n domeniu, documentele dumneavoastr pe care ati avut
amabilitatea de a ni le lsa i vom proceda n consecint, n slujba
adevrului. Avem aceast posibilitate, pentru c muzeul nostru
este n reorganizare i n dou-trei luni, vom prezenta mai bine
documentele vremii. Deci, ati venit la timp...
Am mai discutat cteva lucruri, s-au fcut aprecieri n legtur
cu importanta muzeului, bogtia faptelor prezentate si multumind
nc odat pentru primire, pentru amabilitate si pentru promisiunile
Icute, ne-am luat la revedere, cu speranta c ne vom revedea.
Ne-am fotografiat mpreun... Am admirat nc odat muzeul, pe
interlocutori, din care frumusetea colaboratoarei sale, a crei uniform
militar i sttea bine, scotndu-i n relief un corp frumos, suplu,
feminin.
n drum spre ambasad, att eu, ct si atasatul militar, eram bucu-
rosi de rezultatul discutiilor purtate, de principialitatea de care a dat
dovad generalul Boissau, directorul Muzeului, n examinarea si
solutionarea unei probleme militare romnesti, care punea n joc
restabilirea adevrului istoric referitor la prestigiul armatei romne.
*
La 30 mai 1988, deci dup dou luni si jumtate, am primit adresa
cu numrul 252-88 din partea Cabinetului Directorului General, pentru
al crui continut, multumirile mele sunt sincere si recunosctoare. O
redau integral n cele ce urmeaz:
1
Recunoasterea n scris, c n ceea ce priveste Romnia, s-au
produs omisiuni, fiind o aberatie, ori pe bun dreptate, eu am cerut
aceast modificare, pentru restabilirea adevrului, face cinste dom-
nului gene-ral BOISSAU, un om drept si principial, cinste care prin
gestul unui reprezentant al su se rsfrnge asupra Frantei c are
astfel de fii.
n muzeu, dup reorganizare, n segmentul n care erau prezentate
evenimentele celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, lucrurile-au fost
mai bineprezentate...Un tablou prezentaun numr de23 detri cu
pierderile n vieti omenesti cu trei coloane: militari, civili si totalul.
Aici, Romnia este prezentat cu exactitate, tablou pe care l voi
prezenta integral n nsemnrile mele, n continuare,
n luna octombrie, am vizitat din nou muzeul cnd era complet
reorganizat.
La 2 noiembrie 1988, i-am adresat o scrisoare de multumire dom-
nului general RaymondBoissau, al crui continut tradus n limba
romn l redau n continuare:
Domnule General,
Doresc ca, n numele meu personal i al colegilor mei, s v
multumesc clduros, Dumneavoastr i colaboratorilor, pentru
ca Romnia s fie prezent n Muzeul Armatei din Paris, alturi de
celelalte state participante la cel de-Al Doilea Rzboi Mondial cu
pierderile umane suferite, n acest rzboi.
Prin aceast prezent romneasc n muzeul pe care cu onoare
l conduceti, se evidentiaz odat n plus traditionalele relatii
existente ntre Franta i Romnia, relatii prieteneti, pe care le
dorim s se dezvolte continuu.
Primiti i cu aceast ocazie, Domnule General, din partea mea
i a colegilor mei, asigurarea distinsei noastre consideratiuni.
Ambasador
(ss) Petre Gigea
Domnului General C.A. RAYMOND BOISSAU
Director General al Muzeului Armatei, PARIS
2

n acelasi timp, am adresat o scrisoare ministrului Ioan V. Totu,


Ministru al Afacerilor Externe, ce poart numrul 858/3 Nov. 1938, cu
urmtorul text:
Urmare interventiilor i discutiilor pe care le-am avut cu
generalul Raymond BOISSAU, directorul Muzeului Armatei din
Paris, la care a participat colonelul Neculai PETRE, ataat militar
i Andrei OANCEA, consilier cultural, cu privire la faptul c
Romnia nu este prezent cu contributia sa, n cel de-Al Doilea
Rzboi Mondial, mi s-a promis c problema ridicat de partea
romn fiind just, va cuta s remedieze aceast omisiune.
n acest sens, dup vizita efectuat, ne-a comunicat i n scris.
Ambasada Romn la Paris a predat Conducerii Muzeului
Armatei materiale n limbile francez i romn, primite de la
Ministerul Aprrii Nationale n anul 1987, n legtur cu
contributia Romniei i pierderile suferite n cel de-Al Doilea
Rzboi Mondial.
J informm c n prezent, ncepnd cu luna octombrie, a. c. n
cadrul Muzeului Armatei din Paris, este prezentat un tabel n care
sunt mentionate un numr de 23 tri, cu evidentierea pierderilor
n personal militar i civil suferite de ctre statele participante n
cel de-Al Doilea Rzboi Mondial.
Mentionm c n ceea ce privete Romnia, se arat pierderi
de 530.000 militari i 350.000 civili, fiind ca numr de militari n
Europa pe locul trei, dup Uniunea Sovietic i Germania (n
tabel, francezii mentioneaz Republica Federal Germania).
Totodat, n afar de trile participante n Europa, sunt
prezentate Canada, Japonia i China.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
45
Anul V, nr. 9(49)/2014
Este pentru prima oar cnd n Muzeul Armatei din Paris,
dup 43 de ani, de la ncetarea marii conflagratii mondiale, este
prezentat n acest fel contributia Romniei.
Anexm tabelul cu pierderile n personal militar i civil, aparti-
nnd statelor participante la cel de-Al Doilea Rzboi Mondial,
evidentiat n Muzeul Armatei Franceze din Paris. Un exemplar din
acest tabel a fost naintat i la Ministerul Aprrii Nationale.
Ambasador,
Petre Gigea
3
Aceast actiune este deosebit de important pentru tara noastr.
Modul cum s-a realizat este demn de remarcat. Am insistat, am docu-
mentat, am perseverat.
Membrii unei ambasade pot s fac mult mai multe pentru tara
lor, dac tin la demnitatea de diplomati si se consider permanenti
reprezentanti ai trii care i-a trimis s i apere interesele legitime. n
acest caz, fr fals modestie, consider c Ambasada noastr din
Paris si-a fcut pe deplin datoria.
n ncheiere, as vrea s prezint tabelul existent n Muse de
lArme din Paris, n care Romnia este trecut cu pierderile suferite
pe frontul de vest si de est. Iat-l:
1
Muse de lArme - Le General Directeur, numrul 252-88/ Cab din 30
mai 1988 - adres original.
2
Arhiv personal Petre Gigea-Gorun, Dosar nr. 17.
3
Adresa Ambasadei Romne din Paris, nr. 858/3 noiembrie 1987. Arhiv
personal Petre Gigea-Gorun.
4
Muzeul Francez Militar. Arhiv personal Petre Gigea-Gorun, Dosar nr. 17
Pentru tabelul existent n muzeu, se face urmtoarea specificatie:
pentru URSS, China i Japonia, cifrele nu sunt cunoscute cu certitu-
dine
4
.
Pentru adevr, n aceste zile, n Muse de lArme, s-ascris o
pagin memorabil. La aceasta, am si eu o mic contributie care la
timpul respectiv mi-a adus liniste sufleteasc.
*
Se poate spune, pe drept cuvnt, fr a se considera c se d
dovad de lips de modestie, c a fost o actiune a Ambasadei noastre,
ncununat de succes.
Mnica TTH
sunt
sunt servitoare trist
diminetilor nsorite
pescar de gnduri
o fat fr masc
un trup moale
si totusi a nu am sans
s fiu etern
n inima ta argintie
ai devenit
n poezie nu ai devenit
un trifoi uitat n iarb
cmp de maci
frunze reci
dimineat de mtase
un fluture fr aripi
ori un fior de adiere
n poezie ai devenit
glasul doinei neobosite
Mi-ajunge
rnduri pentru
prietenul meu turc A.K.
Mi-ajunge s te stiu aproape
Ca ritmul unor poezii
Ca un gnd pctos
Ca un vis frumos n fiecare sear.
Mi-ajunge s cred n poeziile tale
pe care le-ai scris pentru mine.
O buctic din inima ta
mi ndulceste sufletul
am mai ramas
am mai rmas din tot ce-am fost
un zmbet palid
o rim cu buze subtiri
o liter cu pr lung
un cltor fr bagaj
um miros neplcut de buctrie
att am mai rmas
eu suflet ntunecat
cnd ai plecat
Lui Gh.
cnd ai plecat
au plns florile n grdin
bijuteriile pe care le-am purtat
la prima ntlnire
au ruginit
ytirea zilei
o veste cutremurtoare
s-a sinucis
poezia
ai aprut, iubite!
ai aprut
cnd orhideele se nasc
din iubirea naturii
ai crescut n casele
cunostintelor noastre
cu miros de cmp si vnt
ntr-o zi ai lsat totul
ca s fii aproape de
grdina poeziilor mele
Ce este poezia?
O frumoas floare de lotus?
Un cer cu mii de pete?
Umbra casei?
O toamn cu miros de frunze
ruginite?
Sau al cincilea element?
stau
stau n coridorul cuvntului
uneori rima tine conpanie
iubite, fr tine ncepe
s mi fie frig
n locul tu
numai un haiku mi mprumut
geaca subtire si veche
46
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
SONET ASCUTIT
Poti s ai un FOND de aur,
Dac-o fi asa cum spui,
Dar te-alegi cu un cucui
Dac te-ncontrezi c-un Taur.
Dat fiind c m nscui
n april, m simt un faur;
Nu-s gelos precum un maur
Si spun asta orisicui.
Aflu c al tu sonet,
Ce se crede prea abil,
E un antic CROCO-ZAUR;
Deci fiind cam desuet,
Ori un piculet senil
N-are stof de balaur!
Eugen Deutsch,
6 martie 2013
SONET EZOTERIC
Ai mintea toat n ghiozdan?
Atunci ce ai n alt parte,
Cea care creste, dup carte,
Cnd, mai aduni, grav, nc-un an?
Deduc deci c esti om aparte,
Ca fostul, al Craiovei, ban;
Si, dup-un ezoteric plan,
Aduni, la usi, ferestre sparte.
Observ c esti si jucus,
Ca un urson lipsit de blan,
Ce poate-a fost cndva din plus;
Dar, ca s nu se strice iarba,
Si s-tii rmn goal pana,
Mai bine-ncearc baba-oarba!
Eugen Deutsch,
6 martie 2013
SONET DESUET
Oricte-as spune, nu-ntelegi,
Tendonul verbului ti-e slab,
Dar tu te porti ca mare stab
Si-ndrugi, emfatic, poante blegi.
Mai ai potol, vom fi mosnegi,
Un pas, eu, iar tu, nabab,
Janet, biped, iar Deutsch, un crab,
Repotcovind frdelegi
Cerneal-albastr-n snge-ti torni
S-ti fie sngele albastru,
Apoi, argotic, m rstorni,
Dar faultezi un vesel astru
De m mai superi c-o tepus,
Eu te trimit s stai pe tus!
Janet Nic
6 martie 2013
SONET SENIL
O, nu-i nevoie s repeti
C-s prost cu studii si licent,
Prostia are-audient
La sonetistii cu sticleti
Ce deseneaz pe pereti
Cai verzi, ca aspr penitent
C n-au oleac de decent
Si c se cred, vleu, poeti.
n ce priveste baba-oarba,
Eu n-o mai joc, e joc plpnd,
Si as clca-n picioare iarba.
n plus, mi-aflai, prin vreme, rostu
Si te invit s fim, pe rnd,
Cstigtori la POPA-PROSTU
Janet Nic
6 martie 2013
Mihai HORGA
$OTRON
(pamflet)
Vslind prin multime
M spl de pcate
S fiu la-nltime
Sfrm vechi lcate
Cnd cred c-am dat totul
E un nou nceput
Destept e netotul
Ce nc nu-i nscut
Prin rai umbl sfintii
Prea-sfintii doar n iad
Adun argintii
Si brbile si rad
Ce clar e vzduhul
Pe vreme de ceat
Cnd codru-si d duhul
n plin viat
Mi-e sloi de sudoare
Cmasa n spate
Dar urc la izvoare
La ape curate
M culc pe-o ureche
Mai las si pe mine
n trei e-o pereche
(ncape si-un cine)
Noroiu-mi descalt
Piciorul stng nfipt
Iar fumul se-nalt
ntr-un eucalipt
Pe plita ncins
Ceaunul ngheat
n stuf e distins
O trestie creat
Si-n cadrul mirific
De orizont - nchis
Pe jar mi purific
Cafeaua, cu dichis...
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
47
Anul V, nr. 9(49)/2014
Emil BUCURE{TEANU
Ingres - Cap de femeie
La @nceput
de an ]colar
Acum, la nceput de an scolar, consider
necesar o opinie despre subiectele date la
Evaluarea National 2014, terminarea clasei
a VIII-a, la obiectul de studiu Limba si litera-
tura romn. mi d acest drept calitatea de
cettean al Romniei si de fost slujitor al sco-
lii romnesti timp de aproape jumtate de
secol.
S facem o analiz pe text, cu de-am-
nuntul, apelnd putin la semantic, la logica
formal, la egalitatea de sanse si la alte pro-
bleme. S pornim! Metodic, doar este vorba
de scoal.
La nceput, Subiectul I. Este scris un text,
o parte din poeziaRnduri pentru Anul Nou
de Ion Minulescu.
Punctul A:
Scrie pefoaia de examen rspunsul corect
pentru fiecare dinntrebrile de mai jos:
DecelapersoanaaII-asingular si nu la
plural? n clas a fost un singur elev? Le-o fi
fost fric examinatorilor ca elevii s nu fac
oper colectiv. De ce scrie pefoaia de exa-
men? S-or fi gndind ca elevii s nu scrie pe
pereti, pe bnci... De ce rspunsul corect?
Elevul scrie ce stie, examinatorul apreciaz
dac rspunsul este corect sau nu. Rspun-
surile trebuie date pentrufiecare din ntre-
brile de mai jos. Nu vd nici un semn spe-
cific interogatiei, sunt doar cinci propozitii
imperative, toate la persoana a II-a singular.
Ultima propozitie cere elevilor s prezinte n
30-50 de cuvinte semnificatia titlului poeziei
amintite mai sus. Imediat la punctul B., negru
pe alb: Redacteaz o compunere de 150-250
de cuvinte n care s-ti exprimi opinia despre
semnificatia mesajului din poezia Rnduri
pentru Anul Nou de Ion Minulescu. Nedume-
rire: Titlul poeziei nu se include n mesajul
poeziei? Dar de ce elevul s-si exprime opinia
despre semnificatia mesajului si s nu fie pre-
zentat mesajul poeziei. Putin atentie n plus
la aceast cerint. Nu este vorba s prezinti
semnificatia mesajului, ci s-ti exprimi opinia
despre semnificatia mesajului.
ntr-o formulare pe ntelesul tuturor ar fi
cam asa: Spuneti prerea despre prerea lui
Ion despre ce a spus Vasile despre Catinca
lui Besleag.
Dar de ceopinia? E drept, scoala rom-
neasc s-a democratizat, elevul poate avea
opinii despre lectii, despre profesori, despre
programele de nvtmnt, despre crti. La
examene se verific cunostinte, priceperi, de-
prinderi. O opinie de 250 de cuvinte poate fi
un scurt eseu. O opinie poate fi exprimat
ntr-o singur propozitie, ba si printr-un
singur cuvnt, un epitet, de pild, si care s
contin mai mult valoare cognitiv dect o
mie de cuvinte.
Mai departe. S cutm poeziaRnduri
pentru Anul Nou. Dac nu aveti o carte cu
ea, tastati numele autorului si titlul poeziei si
cutati pe Google. Veti constata c textul dat
pentru evaluare este alctuit din fragmente
din poezie, selectate cu un anumit scop, oare-
cum logic, unitar. De ce nu li se aminteste
elevilor c nu este ntreaga poezie. Or fi stiind
elevii ce semnificatie au parantezele drepte
cu trei puncte ntre el? Dar la punctul B
cerinta este: Redacteaz o compunere... des-
pre semnificatia mesajului poeziei Rnduri
pentru Anul Nou. Prin urmare, asadar, este
vorba despre ntreaga poezie. Dac prin cele
scrise pn aici m puteti ncadra la categoria
crcotasi, prin cele ce voi scrie n continuare
sper s nchid gura Ministerului.
La subiectul al II-lea este prezentat un
fragment din articolul Empatia, o abilitate
dobndit prin lectur, aprut n publicatia
online, dup ct mi dau seama, adevrul.ro,
semnat Corina Zorzor. Cic, cercettorii ame-
ricani de la Universitatea York avnd ca obiect
de studiu copii cu vrsta ntre 4-6 ani au
ajuns la concluzia c prichindeii care au fost
expui (Copii se expun la soare, sau pot fi
expusi unor situatii critice. Mai stii, sunt for-
tati s vad si desene animate sau s asculte
povesti?) mai mult timp la literatura pentru
copii dect la desene animate televizate
(Desenele animate sunt ori la televizor, ori la
cinematograf. Pe hrtie sunt doar desene.)
au o mai mare capacitate de empatie.
Empatie (<fr.) s. f. 1.(psih.) Modalitate
de ntelegere, de cunoastere a unei persoane
prin fuziune afectiv, prin identificare partial
sau total cu sentimentele acesteia. 2. Atitu-
dine estetic prin care se ptrunde afectiv n
atmosfera interioar a unei opere de art.
(Mic Dictionar Enciclopedic, Editura stiin-
tific si Enciclopedic, Bucuresti, 1986)
mi permit s nu fiu de acord nici cu
doamna care se zoreste s dea crezare ab-
solut americanilor si nici cu americanii de la
Universitatea York. Dac ar fi asa, ar nsemna
s negm rolul cinematografiei. Problema
care se pune este ce desene animate transmi-
tem prin televiziune si nu desenele animate
n sine. La fel, un efect diferit are si lectura
povestilor, depinde de povestea ascultat si
nu povestea n sine. Apare si o chestiune de
ordin practic: copiii de 4-6 ani nu stiu s
citeasc. n Romnia cti printi au crti
pentru copii si le citesc povesti? Televiziunea
rmne un mijloc de educare foarte impor-
tant. Depinde ce continut au emisiunile pen-
tru copii. Citind fragmentul amintit, elevii
trebuiau s rspund, (scris - fireste) la
cteva chestiuni ce te uimesc prin nivelul lor
de dificultate: Care este universitatea unde
s-a fcut cercetarea, categoria de copii cu o
capacitate mai mare de empatie, numele auto-
rului si titlul articolului. Poate era mai sim-
patic un astfel de subiect. S fi fost scris
textul povestii Pupza din tei de Ion Crean-
g, iar elevii s fi avut de rspuns la ntreb-
rile: n ce copac cnta pupza?; ce pasre
cnta n tei?; cine este autorul povestii Pu-
pza din tei?
48
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Se laud mult perioada dintre cele dou
rzboaie mondiale. S v spun cum am sus-
tinut eu examenul de capacitate, n 1947, la
Liceul Petru Rares. Au fost cinci obiecte
studiate: Limba si literatura romn si Ma-
tematic, scris si oral, Istoria Romniei, Geo-
grafia Romniei si Franceza, oral. Examenul
l-am dat n fata propriilor profesori. La oral, l-
am sustinut ntr-o singur zi, n fata tuturor
profesorilor examinatori, plus presedintele de
comisie si nimeni nu s-a plns c a fost trau-
matizat, nedrepttit, obosit.
Subiectul cel mai prost ales este al II-lea,
punctul B. Cerint: Redacteaz n 80-150
de cuvinte o scurt naratiune n care s
prezinti o ntmplare petrecut n timpul
participrii la o ntlnire organizat de
coal cu un scriitor contemporan.
M ntreb: Se poate oare o ntlnire cu
un scriitor necontemporan? Dac da, atunci
care ar putea fi scriitorul? Sadoveanu? Crean-
g? Slavici?...
Oare n toate ycolile din jar au fost
prezenji scriitori, pentru ca un absolvent
s poat scrie despre o asemenea ntl-
nire? Acest subiect a nclcat flagrant prin-
cipiul egalittii de sanse. Ce ar fi zis bucures-
tenii dac subiectul ar fi prevzut obligatia
ca elevii se prezinte o ntmplare de la o ferm
de vaci, de la o stn? Cum ar fi notat eva-
luatorii, care toat viata au clcat doar pe
trotuare, o asemenea compunere?
S mai analizm un text. Implicarea n
poveytile fictive din cr(i aduce informa(ii
noi despre via(a social. S citimdin dictionar,
(acelasi pe care l-am amintit mai nainte).
Fictiv - adjectiv, ceva care nu exist n re-
alitate, plsmuit, imaginar, aparent, fals. Or,
povestilenu sunt un fals, exist n realitate.
Despre altceva este vorba, povestile sunt fic-
tiuni, sunt imaginatii. Imaginatii creatoare.
Prin fictiune, artistul creeaz o lume nou,
posibil. Notiunile fictiv si fictiune nu se
suprapun, doar fortat putem admite o tr-
stur comun, aceea a lipsei obiectului, desi
n ambele cazuri se nscoceste ceva. Nsco-
cirea artistului este opera de art. Si conta-
bilul poate nscoci ceva, niste acte fictive,
false, mincinoase, pentru care poate intra la
mititica. Artistul poate primi laude, premii.
Copiilor, spunndu-le povesti, nu le spui min-
ciuni. Lumea povestilor, fie citite de pe carte,
fie transmise prin imagini la televizor, copiilor
le pare real. De aceeaintr n pielea eroilor,
sufr odat cu ei, n sfrsit, empatizeaz, se
transpun n situatia lor, au triri psihice ase-
mntoare. Doamna Zorzor spune ns despre
crtile de fictiune c ne ajut s empatizm
cu oamenii din jur. Dar dac ei nu vor, ce fa-
cem? Sau noi citim crtile si ei dau din coad.
Complicat treab e limba romn!
Gelu DRAGO{
La mul\i ani,
Slova cre]tin[!
Cu printele stravrofor iconom Radu
Botis m stiu de ceva vreme din cele ce le-
am scris amndoi n diferite publicatii, dar
fat n fat ne-am ntlnit la Ulmeni, acum
vreo cinci ani, la vizita academicianului Mihai
Cimpoi din Republica Moldova la Zilele ora-
sului Ulmeni. Deatunci, pot s spun cu mna
pe inim c amrmas prieteni si orice izbnd
a Domniei sale m-a bucurat sincer, fie c vor-
bim de lucrri stiintifice, de volume de poezii,
de albume video pe care le-a sponsorizat, de
monografia pe care a realizat-o mpreun cu
fratele su Mircea. De fapt preotul Botis
este o personalitate a Transilvaniei, fi-
ind inclus n Dictionarul personalittilor
romnesti, recent, iar prin faptul c pro-
moveaz tinerii si i aduce nspre cultur
si cunoasterea istoriei neamului rom-
nesc nu poate dect s-i sporeasc ta-
lantul din toate punctele de vedere. Un
mijloc pentru acest lucru este si s-a dove-
dit a fi si revista on-line, cu un nume att
de sugestiv numit Slova crestin,
fondat ntr-un august, acum sase ani!
Publicatia Slova crestin detine
12 sectiuni: Chipuri de sfinti, Poezie,
Proz, Religie, Istorie, Literatu-
r, Diaspora, Iubitori de slov,
Pictur, Romnii de pretutindeni,
Slova copiilor, Diverse.
Redactorul ei sef, printele Radu
Botis s-a gndit la o palet variat de
domenii literare n care s atrag si s
cuprind ct mai multi tineri nspre cultura
neamului romnesc. Alturi de tinerele vls-
tare, n cei sase ani au semnat scriitori con-
temporani de mare valoare, att din tar ct
si din strintate. n acest sens v invit s
accesati revista la adresawww. http://slova-
crestina.ro. Iat ce spune prof. dr. Elena Tri-
fan despre aceast revist - izvor de lumin:
De remarcat calitatea articolelor publicate,
trecute prin filtrul de gndire, simtire si expri-
mare demn si corect a preotului Radu Botis,
ceea ce a fcut ca revista s devin si o form
de salvare a spiritului uman ntr-o lume n
care superficialitatea si vulgaritatea, pro-
movarea nonvalorii au atins cote ngrijo-
rtoare.
Scriitorul Radu Botis, n generiozitatea
sa, a publicat, de-a lungul celor sase ani, scri-
itori din arealul Codru-Chioar, dar si elevi, n
special din zona Ulmeni.
Fiind nfrtit cu revista tiprit si blogul
Izvoare codrene, noi i dorim mult succes n
continuare, colaborri fructuoase, s mearg
pe aceeasi linie privind calitatea si subiectele
abordate, iar n august 2018, cam pe la sfr-
situl lunii gustar s ciocnim un pahar de sam-
panie! La multi ani!
I
n
g
r
e
s

-
O
e
d
i
p

y
i

S
f
i
n
x
u
l
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
49
Anul V, nr. 9(49)/2014
Dan NOREA
Pentru cei care n-au citit Clanul sicilie-
nilor, vin cu o mic introducere. Grupul co-
legilor mei de facultate, grup inclusiv n
sensul internetului (grup yahoo), a hotrt
ca n 2012, la aniversarea a 40 ani de la ab-
solvire, s organizeze o ntlnire mai special,
n plus fat de cea oficial de la facultate.
Pentru c att ca vrst, ct si din punct de
vedere al agentiilor de turism, suntem seni-
ori, amvotat si ammers n Sicilia pe la sfrsitul
lunii aprilie. Ne-a plcut att de mult nct n
2013 am repetat figura. De data asta am ales
Creta. Asa se face c n mai, imediat dup
Paste, ne-am reunit pe aeroport toti sicilie-
nii, la care s-au adugat si alte familii, dova-
d a promovrii eficiente n rndul colegilor.
Am fost cazati la un hotel pe malul mrii,
destul de aproape de Heraklion, capitala
insulei. La receptie ne-au nmnat cheile, ne-
au fixat fiecruia la ncheietura minii cte o
brtar portocalie din plastic si ne-au rugat
s asteptm o or, pn sunt gata camerele.
Mai nti am admirat privelistea si am fcut
cteva zeci de fotografii, czut n extaz. Ce
poate fi mai frumos dect un hotel modern
ntr-un decor exotic? Dup care am nceput
s iscodesc n stnga si-n dreapta n cutarea
unei cafele. Cu ocazia asta am constatat c
brtara portocalie fcea minuni. Am primit
gratis nu numai cafeaua, ci si un cocktail.
Le-am dus vestea cea bun colegilor pe te-
ras si, n cinci minute, mesele erau pline cu
pahare. ntr-o sptmn, ct am stat n Creta,
am devenit cu totii experti n cocktailuri. Am
epuizat pe rnd toat lista de la bar, am cptat
preferinte, am creat topuri personale. Dup
mai bine de un an, mi amintesc cu plcere de
savurosul Tequila Sunrise sau excitantul Sex
on the Beach. E vorba de un cocktail, nu v
gnditi la prostii, doar suntem niste seniori!
Nu trebuia s fii prea insistent, hotelul era
mare, avea trei piscine si n fiecare colt exista
cte un bar. A devenit un obicei ca, ziua sau
seara, s ne adunm pe teras la un pahar.
Veti spune: ce atta entuziasm? N-ai mai
auzit de all inclusive? Ba da, dar la pretul
modic al excursiei, ne asteptam s avem cel
mult un pahar de vin la mas, nu o cascad
de buturi, disponibil la orice or. n ciuda
minunilor vzute pe insul, sejurul din Creta
Creta, insula legendelor
mi-a rmas n amintire mai degrab ca unul al
cocktailurilor.
nc de a doua zi au nceput excursiile. n
paralel cu prezentarea diverselor obiective
turistice, ghida ne-a povestit n rezumat isto-
ria Cretei. Insula, curtezan la colt de strad
ca si Sicilia, a fost cucerit pe rnd de oricine
trecea pe acolo cu corbiile - grecii, romanii,
bizantinii, arabii, apoi iar bizantinii. Pe la 1200
a fost vndut Venetiei care, la fel ca orice
achizitor serios din ziua de azi, a investit n
fortificatii, monumente, cldiri, biserici. Ur-
mele perioadei venetiene se vd peste tot.
Pe la 1650, Creta a fost cucerit de turci, drept
care venetienii si-au luat jucriile si au plecat.
Dar nici musulmani nu vezi pe insul. Dup
ce au fost nfrnti pe la nceputul secolului
XIX, a avut loc un schimb masiv de populatii
cu greci din Asia Mic. n 1913, Creta s-a
unit cu Grecia. Dar locuitorii se consider n
continuare cretani, nu greci, asa nct nu se
anunt nicio festivitate cu ocazia mplinirii a
100 ani de la unire. Drept dovad, ghida ne-
a povestit c exist undeva, n muntii nalti
si inaccesibili, trei sate izolate, unde cretanii
triesc din ocupatii traditionale - vnat, cres-
terea animalelor, manufactur manual. Inti-
mitatea si-o apr cu pusca, nu ajung acolo
nici turistii, nici oficialittile, nici mcar fiscul.
Raiul pe pmnt!
Dar mult mai interesant dect istoria re-
cent a Cretei este cea strveche, mpnat
cu legende. Legende care au totdeauna un
smbure de adevr, singura problem este
s l detectezi n noianul de ntmplri fan-
tastice. Legende care fac parte, n marea lor
majoritate, din mitologia elen. Fac o paran-
tez. Cei mai multi cititori romni au fcut
cunostint cu miturile Greciei antice prin
intermediul volumelor lui Alexandru Mitru -
Legendele Olimpului. Dar crtile lui Mitru nu
sunt altceva dect o transpunere pentru copii
a volumului scriitorului rus N.A. Kun - Le-
gendele si miturile Greciei Antice, mult mai
riguros, care indic sursele si n care crono-
logia si legturile dintre personaje sunt mult
mai bine evidentiate. Ei bine, eu am avut no-
rocul n copilrie s-mi cad mai nti n mn
cartea lui Kun, pe care o am si acum la loc de
cinste n bibliotec. Am citit-o si recitit-o cu
pasiune, asa nct mi-am permis s o com-
pletez pe ghid n cteva rnduri. Desi sunt
convins c nu v sunt necunoscute, voi relua
si aici cteva din aceste legende.
Legenda nr. 1
Cronologic vorbind, cea mai veche dintre
legende se refer la copilria lui Zeus, stp-
nul suprem al Olimpului. M rog, stpn n
msura n care i permitea sora si sotia lui,
Hera. Ca o parantez, toate religiile si mitolo-
giile sunt pline de incesturi. Cu cine credeti
c s-au cstorit Abel si Cain? Revenind, le-
genda subliniaz c lupta dintre generatii nu
e un fenomen al epocii moderne, ci a existat
nc de la nceputuri. Primul zeu suprem a
fost Uranus, nscut din Chaos. Nimic nu este
ntmpltor, de aici si expresia La nceput a
fost haosul. Uranus a avut multi copii - ti-
tani, ciclopi, hecatonhiri, erinii... Cel mai pu-
ternic dintre titani, Cronos, si-a detronat tatl
si, pentru a nu pti acelasi lucru de la vreunul
dintre copii, i nghitea pe msur ce se ns-
teau. Asta da lupt ntre generatii! Dar Rhea,
mama sa, l-a ascuns pe Zeus ntr-o pester
din insula Creta. Acesta a fost crescut de
nimfe, hrnit cu lapte de capr si a ajuns att
de puternic nct si-a detronat tatl, la rndul
su. De ce ti-e fric nu scapi! Ce nu pricep
este de ce nu este folosit legenda n recla-
mele pentru laptele de capr.
Legenda nr. 2
Ca o continuare, desi nu are legtur cu
Creta, Zeus s-a dovedit mai ntelept dect
tatl si bunicul lui. Fustangiu cum era, pu-
sese ochii pe o zeit, Thetis. Dar i s-a prezis
c fiul lui Thetis va fi mai puternic dect tatl
lui, asa c s-a abtinut si a cstorit-o pe The-
tis cu un rege pmntean, Peleu. La nunta
lor, zeita discordiei n-a fost invitat, drept
care a asezat pe masa nuntasilor un mr pe
care scria Celei mai frumoase. Hera, Atena
si Afrodita au revendicat mrul si l-au invitat
pe Zeus s fie arbitru. Dar acesta a dat nc o
dat dovad de ntelepciune si l-a desemnat
pe Paris. Mai departe stiti povestea si, dac
n-o stiti, cititi Iliada! n particular, prezicerea
s-a dovedit adevrat, fiul lui Thetis era
Ahile, unul din supereroii epocii, mult mai
puternic dect tatl lui, Peleu. Dup cum ve-
50
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul V, nr. 9(49)/2014
deti, toate legendele Olimpului sunt ca bas-
mele Seherezadei, trec din una n alta si nu
se termin niciodat.
Ei bine, am vizitat Pestera lui Zeus. Dru-
mul pn acolo e plcut, platoul respectiv
este plin de mori de vnt si mici eoliene. Nimic
nu e ntmpltor, vremea pe platou este destul
de capricioas - vnt n rafale si ploi intermi-
tente. Ultima portiune, fiind n pant, poate
fi parcurs cu mgrusii. Dar pestera n sine
nu e cine stie ce, avem n tar pesteri mai fru-
moase. Dac le-am altura niste legende si
le-am denumi, de exemplu, Pestera lui Zal-
moxis (sau Decebal, sau Dracula), cred c ar
deveni brusc interesante pentru o multime
de turisti.
La ntoarcerea de la pester s-a pornit o
ploaie torential, care m-a udat pn la piele.
Eram singurul care nu si luase canadiana
din autocar. Eu aveam cu mine doar o ro-
mnc, Leni. Mai bun dect o canadian, la
primul popas mi-a cumprat dou tricouri noi,
pe care le port si astzi cu plcere.
Legenda nr. 3
Urmtoarele legende formeaz un ciclu,
al cror numitor comun este taurul, un simbol
sacru al Cretei. Se spune c Zeus, cel mai
mare afemeiat din mitologie, s-a ndrgostit
de Europa, o tnr frumoas din Fenicia. A
luat forma unui taur, a mbiat-o s se urce pe
el pentru a face o plimbare, dup care si-a
luat zborul ctre Creta. Din legtura lor au
aprut trei bieti, cel mai mare si mai ambitios
fiind Minos. Legenda merit un comentariu.
Nimic nu e ntmpltor, numele fetei sugerea-
z c civilizatia cretan, considerat unanim
cea mai veche din Europa, si are obrsia n
Fenicia.
Legenda nr. 4
Povestea spune n continuare c Minos,
pentru a ajunge rege pe insul, rivali fiind
cei doi frati, i-a cerut ajutor lui Poseidon. Zeul
mrii i-a trimis drept cadou un taur alb, n
semn de recunoastere, cu conditia ca dup
ce va ajunge rege s sacrifice animalul pe al-
tarul zeului. Lui Minos taurul i plcea att
de mult, nct si-a nclcat promisiunea si a
sacrificat un alt taur. S nu uitm c Minos
era cretan, nu neamt. Expresia Ein mann,
ein wort a aprut mult mai trziu. Dar un zeu
nu poate fi pclit. Drept pedeaps, Posei-
don a fcut-o pe sotia lui Minos, Pasifae, s
se ndrgosteasc de taurul alb. Nu era ceva
nou, doar si soacra ei, Europa, se ndrgos-
tise de un taur. E adevrat, era o dragoste
contra naturii, dar de ce ne mirm, astzi amo-
rurile contra naturii sunt nu numai conside-
rate normale, ci chiar promovate. Nu mai e
mult si vor fi date legi care s permit cs-
toria cu animalele de companie. Regina i-a
comandat o vac din lemn, goal pe dinun-
tru, arhitectului regal, Dedal, un nume ajuns
n istorie mai cunoscut dect al lui Minos.
Pe vremea aceea asa se ntmpla, intelectualii
erau mai pretuiti dect nobilii. Din relatia
reginei cu taurul iubit a aprut pe lume Mino-
taurul, o artare cu trup de om si cap de taur.
La maturitate, Minotaurul era att de pericu-
los, nct Minos i-a comandat aceluiasi Dedal
un Labirint, primul din istorie, pe post de n-
chisoare.
Legenda nr. 5
Povestea continu. Cum pe vremea a-
ceea, regatul lui Minos era cel mai puternic
din regiune, i-a nfrnt pe atenieni n rzboi
si l-a obligat pe regele Atenei, Egeu, s-i tri-
mit periodic drept tribut sapte flci si sapte
fecioare, pentru a-i potoli poftele Minotau-
rului. Teoretic pofte gastronomice, nu sexu-
ale, dar poti s stii ce se petrecea n strfun-
durile Labirintului? Motivul oficial al rzbo-
iului cu Atena se cunoaste, dar nu merit s-
l povestim, stim cu totii c motivele declarate
ale rzboaielor nu sunt niciodat cele reale.
Tezeu, fiul lui Egeu, s-a oferit s fie unul din
cei sapte si, odat ajuns n Creta, a sedus-o
pe Ariadna, fiica lui Pasifae si a lui Minos.
Ariadna, la sfatul lui Dedal, foarte binevoitor
cu toti membrii familiei regale, i-a dat lui Tezeu
un ghem de sfoar pentru a putea iesi din
Labirint dup ce-l omoar pe Minotaur. V-
zndu-se nvingtor, Tezeu s-a urcat pe co-
rabie cu Ariadna si a plecat spre cas. Doar
c pe drum a fcut cteva boacne. Mai nti
a prsit-o pe Ariadna pe o insul. Asta e,
recunostinta e o floare rar. La fel ca Minos
si ca multi alti oameni politici din istorie (in-
clusiv si mai ales din istoria recent), nici
Tezeu nu obisnuia s se tin de cuvnt. n
plus, probabil c Ariadna era urt n draci.
De altfel, pn acum n-am vzut grecoaic
frumoas. A doua boacn a fost si ea, dup
prerea mea, premeditat si dovedeste carac-
terul urt al lui Tezeu, desi nicio legend nu
spune asta. Tezeu i promisese tatlui su,
Egeu, c dac se ntoarce victorios, va
schimba pnzele negre ale corbiei n unele
albe. Dar a uitat s-o fac. Egeu, creznd c
Tezeu a murit, de durere s-a aruncat de pe o
stnc n marea care, de atunci, se cheam
Marea Egee. Si uite asa Tezeu a ajuns rege n
Atena. Nimic nu e ntmpltor pe lume.
Legenda nr. 6
Revenim la Minos. Om inteligent (de
altfel, dup moarte a fost numit judector n
Infern), si-a dat seama c Tezeu si Ariadna
nu aveau atta minte si c singurul vinovat
era Dedal. Furios, l-a nchis n Labirint m-
preun cu fiul lui, Icar. S ias din Labirint
nu era o problem pentru Dedal. Dar s pr-
seasc insula era mai greu, toate porturile
erau pzite de soldati. Dar aeroporturile?
s-a gndit Dedal. Si a inventat pentru el si
fiul su niste aripi din pene lipite cu cear.
Au zburat amndoi, Icar s-a nltat prea sus
si... stiti povestea. De atunci, Icar a devenit
simbolul celui care ncearc s-si depseasc
limitele, care urc spre culmi, cu un risc asu-
mat de a rmne fr aripi. Uite-asa, un copil
Ir minte a ajuns s fie mai admirat dect un
printe ntelept. Nimic nu e ntmpltor pe
lume, meritele nu sunt niciodat apreciate la
adevrata lor valoare. Dedal, ndurerat, a
zburat mai departe si a aterizat n Sicilia. Unde
Minos a plecat s-l caute ca s se rzbune...
Dar m opresc aici, cum spuneam, legendele
nu se termin niciodat.
Revenim n epoca modern. Pe la sfrsitul
secolului XIX, arheologul german Heinrich
Schliemann a descoperit pe rnd locatiile
Troiei si ale resedintei lui Agamemnon din
Micene, folosind exclusiv indicatiile lui
Homer din Iliada si Odiseea. Un arheolog
englez, Arthur Evans, invidios pe succesele
lui Schliemann, a folosit metode similare si
pe la 1900, pornind de la legenda lui Minos,
a nceput s fac spturi la 5 kilometri de
Heraklion. Asa a aprut la suprafat palatul
din Knossos, unul din cele mai celebre situri
arheologice din lume. Pornind de la vestigiile
palatului si artefactele gsite, Evans a consi-
derat c acestea apartin unei civilizatii pe care
a botezat-o minoic. Altfel spus, era chiar
palatul lui Minos. Un palat imens, avnd 1300
camere, construit pe la 2000 .Hr. si reconstruit
pe la 1700 .Hr., n urma unui cutremur.
Ceea ce face situl unic n lume este modul
de refacere aplicat de Evans. Acesta si-a fo-
losit imaginatia pentru a completa lipsurile
(lucru condamnat de alti arheologi) si a apelat
la pictori pentru a reface frescele. Ca urmare,
palatul este vizitat zilnic de mii de turisti, care
si pot da seama mult mai bine cum artau
constructiile n vremea aceea. Personal nu-l
condamn pe Evans. Imaginati-v cum ar arta
ruinele de la Histria reconstruite partial, cu
fresce viu colorate pe pereti si ce atractie ar
fi asta pentru turismul romnesc.
Am fcut ultima excursie la Santorini, o
insul aflat la 100 kilometri nord de Creta.
Dac mergeti n Creta, nici s nu v gnditi
s nu ajungeti si la Santorini!
Legenda nr. 7
Povestea insulei este cel putin la fel de
tulburtoare. Se spune c mai mult dect
Creta, insula este primul leagn al unei civi-
lizatii din ntreaga lume. n vechime i se spu-
nea Thera, lucru ct se poate de semnificativ.
De fapt, nimic nu e ntmpltor pe lume.
Atlantida l are drept nas pe Platon, acesta o
situase n Oceanul Atlantic, de unde si nu-
mele. Dar, dup unele teorii, vechea Atlantid
era insula Thera, un pmnt bogat, prosper,
51
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
51
Anul V, nr. 9(49)/2014
puternic, civilizat, care a disprut n ape n
urma unui cutremur devastator. Exist dovezi
puternice n favoarea teoriei. Thera mpreun
cu aliatii din Creta controlau tot comertul din
Mediteran, de aici bogtia. n Santorini, ca
si n Creta, au fost gsite vestigii si artefacte
ce dovedeau existenta unei strvechi civili-
zatii. Ultima parte, dezastrul, este si ea ade-
vrat. Thera era o insul vulcanic, iar vul-
canul a erupt pe la 1500 .Hr., provocnd mari
cutremure n ntreaga regiune si un tsunami
cu valuri de 200 m nltime, care au mturat
toat coasta de nord a Cretei. Este n mod
unanim considerat cea mai puternic eruptie
vulcanic din toat istoria cunoscut a
omenirii. n urma dezastrului, o bun parte a
insulei s-a scufundat. Forma actual a insulei
reflect att de bine urmrile eruptiei, nct
este deja un brand, vizibil pn si pe serve-
telele si fetele de mas.
Valuri rmase de pe vremea tsunami-ului
din 1500 .Hr. ne-au nsotit pe drumul spre si
de la Santorini, astfel nct jumtate din pa-
sagerii ferry-boat-ului s-au simtit ru. Printre
ei, mrturisesc cu jen, m-am aflat si eu. Cu
jen pentru c sunt fiu de marinar. Dar, ca si
ploaia de la Pestera lui Zeus, impresiile urte
mi s-au sters din memorie, au rmas doar
amintirile, motive de amuzament.
Astzi, Santorini este un punct de mare
atractie pentru turisti. Casele viu colorate,
asezate pitoresc pe coastele abrupte, ti se
ntipresc n minte pentru totdeauna. Pe te-
rasele nsorite poti comanda o mare varietate
de caracatite, preparate n modalitti nen-
tlnite pn atunci. La tarabe gsesti cel mai
bun fistic, dar si buturi locale, din care tre-
buie ne-a-p-rat s duci acas cadouri.
Ne-au surprins acoperisurile rotunde ale
multor case. Explicatia ghidei a fost c ase-
zmintele religioase sunt scutite de impozit.
Ca urmare, foarte multi si-au declarat locuin-
tele drept viitoare biserici si au dovedit asta
cu forma constructiei.
Despre Creta si Santorini ar mai fi multe
de spus. La Phaistos, un alt sit arheologic din
Creta, a fost gsit un disc cu o scriere sub
form de hieroglife, probabil cea mai veche
din Europa, nedescifrat nici pn azi.
El Greco, celebrul pictor spaniol, s-a ns-
cut la Heraklion, n Creta, unde a nvtat s
picteze n stil bizantin. Numele lui real era
Domenikos Theotokopoulos.
Se pot face excursii n diverse locuri cu
peisaje, cldiri si biserici frumoase si intere-
sante: Rethimnon, Agios Nikolaos, Chania,
Spinalonga, Gramvousa.
Dar pentru a le vedea pe toate ne-ar fi
trebuit multe sptmni. Asa nct eu, Leni
si colegii mei v spunemLa revedere! pn
la viitoarea excursie.
Stej#rel IONESCU
jocul
nu sunt rtcitorul nimnui
dar tin aripa mortii
ca pe un stindard la streasina casei
cnd doar alcoolul
si femeia
m nsotesc
n jocul meu
cu singurtatea.
picturi pe perei
n fiecare zi spre nemrginire
trece un convoi de moarte,
la poarta cimitirului tehnicienii
fac normarea gropilor,
eternitatea vine
odat cu fiul adus pe lume,
nimeni nu vrea s plng
nici la nastere,
nici la moarte
nainte s si cear iertarea
de la viat,
dimineata si beau cafeaua
si seara ceaiul,
iar la miezul noptii si picteaz
pe pereti, umbrele.
stignirea naiei
sracii nu mai au cimitir
peste tot rni
si proaspete dureri,
parcurile au fost devastate
slbatica revolutie
a nimicirii poporului romn
a nceput,printele Daniel
vrea Catedrala Neamului,
sompuozitatea imbecilittii
peste cimitirul sracilor,
osemintele lor sunt purtate de ape
si vnturi n desert,
uitm s ne nchinm la sfinti
si le vindem moastele
pe sufletul satanei
din mediocra clas politic,
copii nc nenscuti
ne deseneaz sufletele
pe altarele goale
si ne stropesc
ntru trezire cu ap sfintit,
btrnul ceas nc mai bate
n turla prsit a bisericii,
preotii fiind plecati la
o nou sedint de partid
pentru rstignirea natiei.
buletinul de vot
mizerie si excremente peste tot
rmsite ale umanittii
din cretacic,
monosticlar si bicarpian
n caraprisma cuaternarului,
ap de vase decantat
n bidoane de plastic
pentru o nou zi,
nefiresc, omul gseste
carnivori prin testele gurite
si ncepe cltoria
spre refluxul fluxului,
cu lingura bea apa infect
tindu-si cte o felie
din paneul mintii,
miroase deja
a teste nmuiate
n actuala urin
a politicului,
scrba de pe buletinul de vot
nu poate fi dect
stampila feudalizrii n moarte.
moarte inghinal
crucea czuse de pe cas
cnd am intrat n sanctuarul mortii
ncercnd s dau srutul de bun venit,
pe cmp i gsisem banana si dou prune,
ce catifelate erau,
murise att de inghinal
nct s-a degustat felie cu felie
rmnnd deschis
ntr-un desen de arabescuri sexuale,
era deja putred i czu-se o ureche,
mi era asa de foame, nu stiu dac rciturile
se vor prinde, le-am adugat si gelatin,
ghearele, urechile si unghiile
ce crescuser dup darea duhului,
doamne, dar sicriul era gol
cldura l scursese
prin podeau
ngropndu-l n putoarea pmntului.
52
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Leonard Ionu] VOICU
(Canada)
(continuare din numrul anterior)
- Vine!, strig cineva si toti s-au mbulzit
de fric s nu rmn pe jos. Si uite asa, un
autobuz, care n mod normal a fost proiectat
s ncarce maximum 120 de persoane, trebuia
s se lrgeasc pentru a primi mai mult de
200. Sardinele n conservele lor au mai mult
spatiu. Pasagerii, abia puteau s respire.
Chiar dac i s-ar fi nzrit cuiva s lesine, nu
ar fi putut s cad. Nu era loc. Fiecare trebuia
s aib grij s intre n autobuz cu minile
ridicate, altfel ar fi fost prinse ntre corpurile
persoanelor nvecinate si ar fi fost imposibil
s le mai ndoaie pentru a le ridica si a se tine
de vreo bar. Mirosuri? Era var si cald, zpu-
seal nu glum, sigura dorint a fiecruia era
s nu fie strivit, n rest nu conta nimic.
D-aia mai auzeai cte un oltean:
- ! Io la iarn nu mai fac focul n
sob, vin s iau autobuzul, s m nclzec
de, i nu mai dau banii pe lemne, nu mai
dau banii pe lemne, ce mai.
Ori, smecherii de la oras:
-Ia uite ce a czut la! si toti pasagerii
priveau cu curiozitate n toate directiile pen-
tru a vedea ce se ntmpl.
- Nu pe partea asta... pe partea cealalt!
continua glumetul nostru si dezumfla pe unii,
iar pe altii i fcea s pufneasc n rs, la ve-
derea curiosilor care nu se prindeau de poan-
t si continuau s se rsuceasc n toate di-
rectiile.
- Hai b, las-o moart! mai ofta cte unul
mai putin bine dispus.
n cele din urm, autobuzul ajungea la
autogar, captul de linie. Numai c, traseele
pasagerilor nu se terminau aici, mai aveau
de mers pn s ajung acas. Unii locuiau
mai aproape, erau mai norocosi ntr-un fel.
Dan Vardan si unchiul su aveau de luat tre-
nul din Gara Basarab, rmnndu-le cteva
ore bune de drum pn s ajung la destina-
tia final - acas. Drumul era lung, ns merita
efortul. Odat urcati n tren, unchiul Tudor
alegea cu rapiditate un compartiment gol si
ocupa locurile de la fereastr. Pe el nu-l in-
teresa s priveasc afar, dar stia c lui Dan
Vardan i place. Motivul principal pentru care
vroia locurile acelea erau cele dou mese ra-
batabile pe care le fixa n pozitie orizontal.
Apoi, fr grab, dar cu o plcere evident,
scotea din geanta lui o litr cu tuic. Aceasta,
pentru a deschide pofta de mncare, spunea
el, nestiind ce foame i era lui Dan si fr tui-
c. Urmau buntturile pregtite cu grij de
tanti Tanta, sotia lui Tudor Vardan, crnati
de porc afumati, pui fript la ceaun cu mujdei
de usturoi, pine coapt n test cu spuz,
brnz de capr, ceap verde, ridichi, toate
ndulcite la sfrsit cu gogosi si magiun de
prune.
Pe nesimtite trenul se punea n miscare,
balansndu-se, scrtiind pe la macazuri,
avansnd molcompe drumul su de fier. Gara,
apoi orasul, rmneau n urm si pe geam se
vedeau sate si cmpuri cultivate. Nu departe
dup iesirea din gar, treceau ca de obicei pe
lng ruinele unei biserici. Mai trziu, Dan
Vardan a aflat c era vorba despre biserica
Chiajna, numit astfel datorit Doamnei
Chiajna, fiica lui Petru Rares domn al Mol-
dovei, ce s-a cstorit cu domnitorul Munte-
niei Mircea Ciobanul, n secolul al XVI-lea.
Vremuri apuse ce amintesc istoria naintasilor.
Cu foamea astmprat, legnat de tren,
Dan Vardan privea cu aviditate afar. Cmpii
ct vedea cu ochii. Unele proaspt arate,
altele cultivate. O nsiruire de culori diferite
i distrau vederea alternnd la intervale ine-
gale, stimulndu-i curiozitatea. Cmpia nu
este monoton dup cum ar spune unii.
Cmpia d posibilitatea dea vedea departe,
la propriu si la figurat. D senzatia c ntot-
deauna mai este de mers, destinaia atins
nefiind niciodat ultima. Privind orizontul,
curiosi, vrem s pornim spre el, cmpia ne
ndeamn s continum cursa spre noi des-
coperiri. Cmpia este locul omului deschis,
care nu are nevoie s se ascund, cel ce nu
caut adpostul codrului pentru a astepta
s-i pice o prad. Si n ultim instant este
forma de relief cea mai cutat, deoarece fiind
propice agriculturii a hrnit generatii si ge-
neratii de-a lungul veacurilor. Tot tranul
iubeste pmntul su pe care printii l-au
muncit, l-au aprat si l-au udat cu sudoarea
fruntii, ori l-au ngrsat cu sngele cotropi-
torilor si n care n ultim instant s-au n-
gropat. Dan nu se gndea n mod precis la
aceste notiuni. Fceau parte din bagajul su
de cunostinte, notiuni pe care nu era nevoie
s le explice. Le stia.
Unele cmpuri se diferentiau prin pre-
zenta sondelor de petrol ce fceau plecciuni
repetate, asemenea unor paji la o curte re-
gal, salutnd parc trecerea trenului. Peste
ani, Dan Vardan a remarcat c unele dintre
aceste sonde au ncetat s mai salute, rm-
nnd nemiscate. Unele aplecate, altele cu
capul sus, dar triste, imobile si ruginite. De-
veniser prea btrne si inutile gndea Dan,
ca Petre a lui Ologu, care de anchilozat ce
era, zicea el, i era greu s se miste si nici nu
putea mnca singur. Trebuia s-i duc cineva
mncarea la gur. ntr-o sear, nzdrvanii
satului s-au apropiat de casa lui Petre, au
aprins un balot de paie ca s fac fum sub
fereastra lui, iar apoi au nceput s strige ca
din gur de sarpe:
- Foc! Foc! Fugii oameni buni c a luat
foc casa lui Ologu.
Spre surpriza tuturor, nu a durat mult si
Petre a aprut n prag tinndu-si izmenele s
nu cad, lund-o la fug spre fundul curtii.
Numai hohotele de rs ale oamenilor l-au
oprit.
- Hai b... da ce-avei cu mine? C m
dor toate alea, se smiorci Petre.
De atunci, multi dintre oamenii din sat,
cnd vorbesc despre unul mai lenes, spun
c i trebuieFocu lui Ologu.
Trenul avansa uneori mai repede, alteori
mai ncet, oprind n toate haltele. Muncitori
ce lucrau la oras se ntorceau acas, dar nu
pentru a se odihni, ci pentru a se ocupa de
grdinile cu legume din curtile proprii, pentru
a face s rodeasc fiecare palm de pmnt
pe care o mai aveau. Papornite, saci, butelii,
uneori chiar animale - purcei, miei, gini ori
rate, fceau parte din bagajele cltorilor.
Acest spectacol de trg, de nvlmseal,
condimentat uneori cu strigte de chemare,
cu saluturi si ndemnuri, completau n mod
firesc, uneori caraghios, graba de a urca ori
cobor din tren. Dan Vardan privea indiferent,
plecat fiind cu gndul spre destinatia cl-
toriei sale. Ar fi vrut s ntrebe cteodat ct
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
53
Anul V, nr. 9(49)/2014
timp mai este de mers, dar stia rspunsul
unchiului Tudor, mereu acelasi -teapt !
Ajungem !
Resemnat, se ntorcea n scenariile sale
mentale fr s se ntrebe ce gar urmeaz.
Dan cunostea drumul pe de rost, fiecare
curb, fiecare arbore, fiecare cas, de aceea,
privea calm pe ferestr n timp ce se imagina
deja vorbind cu bietii si fetele din sat,
mngind caii unchiului Marin si plimbndu-
se cu cruta la cmp. Iar din cnd n cnd,
revenind n prezent, si ndulcea nerbdarea,
nghitind una cte una, ultimele gogosi
rmase n traist.
(va urma)
Gentiana H. MUHAXHIRI
(Albania)
POEZIE
Ia-m si f-m s dispar
Ca o magie
Acolo nu exist nimeni
Cu visul s m-mbt iar pentru tine
S m transform n cenus
Poezie
MONOTONIE
Diminetiledin nou sesparg
n monotonie
Din uitare-n uitare
Odat fugim, altdat venim
Dincolo de ziua nou
Exist o alt zi
O zi care aduce ntunericul
Noptii pe care soarele l naste
DEZAMGIRE
Sunt dezamgit pe drumurile tale
Orasul meu
Visele n bucti mi se rup
Fiindc nebunii obtin merite
Orasul meu
Iar tu continu s cresti fantome
DINCOLO DE SINE
M mpart n scrumurile trecutului
Peste pasii versului de cristal
Prezentul m nflcreaz
Sunt visul, sunt cenusa, sunt fiica lui
DOR
E ceva vreme de cnd nu plng
nu m-ndurerez
Pentru tine si ploaia
Pentru tine si tine
E ceva vreme de cnd nu mai trec prin
mahalaua veche
E ceva vreme de cnd nu mai vd cum
plou
EU
Si iat...
Acolo undeva... m aprind
Acolo undeva... m arde acelasi foc
Acolo undeva... tcerea mi ucide cuvntul
Acolo undeva... m asteapt acelasi dor
CU TINE
Las-m s fiu vnt
Val nspumat n noptile cu lun
nvat-m s merg rznd alturi de tine
Cnd alarmele cutremurelor se sting
SINGUR
Printre poluri inverse
Stau neclintit
n lupt cu sinele
Cstig eu
Si att
CA N PLOAIE
Viata mi-o las la pmnt
Dar o iubesc
Orice pas l fac alergnd
Si din nou
Nu-ncetez s-o iubesc
Viatao las lapmnt
... Ea m las s m trsc
NETIMP
Este un netimp
Nimeni nu crede n Dumnezeu
Nimeni n om
Este un netimp
Mi-e fric s fiu Dumnezeu
Nu vreau s fiu om
Este un netimp
FUG
ntre ploaie si soare voi alege altceva
Ceva ce nimeni nu cunoaste
ntre nastere si moarte urmez o alt cale
Fr blestem si noroi pe ea
ntre cale si cuvnt voi alege mersul
Numai s nu fie pasul meu
ntre pas si alergare voi alege fuga
Nu voi fi atunci n orasul meuCineva a
furat cntecul trezirii
Gentiana Muhaxhiri s-a nscut pe data de 25 octombrie 1984, la Gjakova (Kosovo).
Masterat la Universitatea din Prishtina, Facultatea de Filologie, sectia Literatura
Albanez. Actualmente este doctorand la Universitatea din Tirana, Facultatea
Istorie-Filologie, Departamentul Literaturii. Opere literare: Visri (poeme, Gjakova,
2008); Cine sunt eu (culegere de poezie, Gjakova, 2004); Antologie a poeilor din
Muntenia Gjakovei, 2013; Corsetul deschis (antologie) etc.
T
r
a
d
u
c
e
r
e

d
e

B
a
k
i

Y
m
e
r
i
Versuri Versuri
54
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Pasii pe care omul i face n existenta lui -
mai scurt sau mai lung - las de obicei urme.
n pmntul reavn, pe prundisul proaspt
umezit de ploaie, pe asfaltul acoperit de spu-
za colbului adunat n timp. Unele din aceste
urme struie mai ndelung vreme; altele sunt
mai efemere. Cele mai durabile sunt, ns,
faptele omului, care tot ca un fel de urme ni
se arat nou. Mult mai proeminente, ns...
n aceast nou carte a sa - Astea-mi
mn - recent tiprit la Editura PIM, Iasi, -
Ion N. Oprea despre asemenea urme scrie:
cele care rmn dup ce fctorul lor se pe-
trece pe alte trmuri. Ideea de baz ce st n
argumentarea crtii aceasta este: prin moarte,
viata omului se nvesniceste. Desigur, ideea
este veche si statornic n universul gndirii
umane, intentia lui I.N.O. nefiind alta dect a
o sustine prin alte noi exemple, culese din
propria preocupare de mnuitor al condeiului.
Activitatea de jurnalist este o pasiune
veche n cazul lui Ion N. Oprea. Mi-l amintesc
de prin anii 60, pe cnd intrasem si eu n
frontul gazetarilor. Dup 1989, ns, nelinistile
si atractiile gazetarului s-au amplificat, p-
trunznd n universul ispititor si mirabil al
literaturii, mai cu seam pe partea istorico-
memorialistic a acesteia. Punndu-le n cr-
ca celor vrea 60 de ani de munc, autorul n-
susi si bine rnduieste eforturile, asemenea
celui ce-si adun roadele cmpului. ntr-o
sumar socoteal aritmetic, am bgat de sea-
m c Ion N. Oprea - lsat, pn n prezent,
pe drumurile scrisului, are vreo 30 de titluri
de volum - urme lsate de el pentru poste-
ritate. Se pot altura aici si cele vreo zece
crti scrise n colaborare, precum si zecile de
articole, pe diverse teme, publicate ntr-un
numr impresionant de ziare si reviste. Dac
punem n balant si referintele unui impre-
sionant numr de autori, care au n vedere
lucrrile lui I.N.O., putem trage concluzia c
urmele despre care scriu se nscriu n catego-
ria celor perene. Care nu se vor sterge, nici
prin ploaie, nici prin zpad, nici prin vnt.
Si, sper, nici prin indiferenta ignorant a oa-
menilor... Poate sub semnul acestui destin,
poate nu, Ion N. Oprea se destinuie - nu
chiar la modul direct - recunoscnd c Naiv
la ntmplrile vietii, dar intoxicat de strns
suferinte ca s probeze c printii si rudele
nu sunt asa si asa (...) Asta-mi rmn am
intitulat volumul de fat, cu referinte despre
mine ca autor... si crtile mele, referinte care
cuprinznd opinii elogioase, asemntoare
cu ale referentilor-scriitori...
Din acelasi n loc de prefat, am retinut
bucuria rodului mplinit si cules gospod-
reste de autor, dar si umbra de nemultumire
determinat de tratamentul ce i s-a aplicat,
nu doar de cei ce administreaz Uniunea
Scriitorilor din Romnia, dar si cei ce psto-
resc Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Ro-
mnia (dac acesta o mai fi fiind numele ac-
tual de botez al acestei grupri, n bun m-
sur compus din amatori... veritabili. Ca si
cea de mai sus, scriitoriceasc, de altfel. Re-
marc Nicolae Busuioc, n interventia sa din
aceast carte: La I.N.O. timpul doare si irit
- Un paradox constatat n zilele noastre pe
care-l simtim c functioneaz din plin si noi
nu stim ce atitudine s lum, mai exact rm-
nem indiferenti. Paradoxul este c se tot a-
minteste de valorile morale ntr-o lume ulu-
itoare, care lume prin nssi structura ei anu-
leaz tocmai valorile.
Ilustrativ pentru preocuprile ntru ale
scrisului ale lui Ion N. Oprea, dar si pentru
raporturile lui cu ceilalti, ndeosebi oameni
de valoare, moral n primul rnd, este si
Mini-jurnalul cuprins n aceast carte. De
unde se vede c pe autor l intereseaz pre-
rile altora despre propriile isprvi, dar doreste
s se pronunte si el n privinta celor pe care
i-a cunoscut si pretuit. De unde se poate n-
telege c urmele lsate de oameni valorosi
se ntlnesc ntr-o admirabil armonie. Cu
toate c implic o perioad scurt (1 august
2010 - 11 februarie 2011), nsemnrile sunt
doldora de informatii, pertinente comentarii,
emotionante triri, substantiale idei).
Mai toate scrierile lui Ion N. Oprea ema-
n, printre altele, si un spirit polemic. Acesta
are, ns, o motivatie pe care nimeni nu o poate
contesta: afirmarea valorii. Tocmai pentru a
sustine aceast generoas si nobil idee,
autorul apeleaz la personalitti n msur
s-i sustin demersul. Nume precum cele ale
profesorilor universitari acad. Constantin D.
Dimoftache (C. D. Zeletin), presedinte de
onoare a Academiei Romne si a Societtii
literare Academia brldean, acad. Cons-
tantin Romanescu si profesorul univ. dr. ing.
MandacheLeocov, prof. dr. ing. Dumitru D.
Rduceanu din Iasi, profesorilor universitari
dr. ing. Florin Pncescu, dr. Mihai Ghiur, me-
dic, din Bucuresti, profesorului Emanoil R.
Datcu, din Sibiu, prof. univ. Ion Popescu-
Sireteanu din Pitesti, prof. univ. Ioan Dnil
din Bacu, profesorului Gheorghe Clapa, din
Brlad, profesorului Petru Bejinariu, rectorul
Universittii Populare Ion Nistor din R-
duti, prof. Traian Nistiriuc-Ivanciu, din Cm-
pulung-Moldovenesc, profesorului dr. ing.
Avram D. Tudosie, din Husi, generalilor de
brigad doctor Gheorghe Cretu si prof.
univ. dr. Constantin Nitu, din Bucuresti. Ma-
rian Malciu, scriitor, vicepresedinte al Filialei
Olt al Ligii scriitorilor romni din zon, medi-
cul si poetul Ion Hurjui, Iasi, si, nu n cele
din urm, criticul si istoricul literar Nicolae
Busuioc, din Iasi, poetul si prozatorul Emilian
Marcu, din Iasi. actualitatea acestui demers
este cu att mai prezent cu ct, din nenoro-
cire, identitatea natiunii romne se afl ntr-
o profund ceat, produs de maxim toxicitate
n viata politic de ieri, de azi, si, m tem, de
mine, fat de care, Ion N. Oprea, si n calitate
de gazetar, rmne un lupttor. Dac mai
exist Statul romn, dac institutiile sale de
cultur nu s-ar afla n dizolvare provocat,
de starea buimac si mult duntoare sn-
ttii morale a dezmtului politic, dac brbati
de nalt tinut intelectual si uman s-ar
preface n port-drapelul salvrii valorilor na-
tionale (de toate felurile) imaginea Romniei
nu ar mai semna cu un chip npdit de la-
crimi din nefericire, ns, am devenit prea co-
mozi si prea grijulii cu propria piele. S vin
altii s-si asume cutezanta, c eu... Prin
altii i ntelegem pe cei mai n puteri, pe
tineri, adic. Dar, m ntorc si spun: parc ti-
nerii nostri au mai murit o dat, pentru ca noi
s ne ornduim n chip gospodresc existen-
ta. Si ce s-a ales din sngele vrsat, din vietile
sacrificate? Noi, cei... salvati, ce am reusit s
facem din propriile noastre vieti? A mea este
vina; a ta este vina; a noastr este vina! Peste
creatia divin s-a suprapus lucrarea diavo-
lului, iar noi ne mpcm cu situatia si sperm
n nestire ca negrul diavolului s se prefac
n cenusiu. C n alb oricum nu se poate,
deocamdat...
Acesta, cred eu, este sensul scrierilor lui
Ion N. Oprea, scrutnd npdit de actualitatea
deprimant, dar care nu se las prad dispe-
rrii. El se druie n continuare naltului su
crez, iar eu am ferma convingere c urmele
sale nu se vor sterge. Uitarea l va ocoli.
Vasile FILIP
Urmele omului
Comentarii la cartea Astea-mi rmn, Referine, referine,
de Ion N. Oprea, 376 p, Ed. Pim , Iai, 2014
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
55
Anul V, nr. 9(49)/2014
Victor TEI{ANU
Un jurnalist cu Oper[:
Ion N. Oprea
Fr ndoial, Ion N. Oprea este jurnalist
prin vocatie. Nimic, nici un fel de piedici n-
au reusit s zgzuiasc elanul su creativ,
acea energie debordant care-l mpinge, pre-
cumun demon romantic, nspre masa de scris.
Ion N. Oprea reprezint o fericit combi-
natie ntre discursivitatea ziaristului, acribia
cercettorului prin arhive si fiorul sentimen-
tal, temperat cu elegant stilistic, al memo-
rialistului.
Multe din crtile sale se bazeaz pe for-
mula eseului, emannd meticulozitate stiin-
tific. Are clare propensiuni si ctre zona de
istorie si critic literar, precum rezult din
volumul Oameni i Opera (2013), n care co-
menteaz, ca un veritabil specialist, momente
faste sau conflictuale din arealul literaturii
romne de ieri si de astzi. Gsim aici alegatii
proprii sau citate din alti autori, argumentate si
mai ales total neinhibate, despre Sadoveanu,
Nichifor Crainic, Panait Istrati, Enescu, Noica
sau Mircea Crtrescu si Dan Lungu.
Contactul jurnalistului cu trecutul si pre-
zentul cultural romnesc pare a fi nentrerupt.
Iar tribulatiile unei societti n care se pos-
teaz adesea ca observator si analist, gata de
sinteze pe ct de ndrznete pe att de folo-
sitoare publicului larg, capt, sub condeiul
propriu sau al colaboratorilor, definiri dintre
cele mai inspirate. n context, e onorant pen-
tru drbneni c Ion N. Oprea consacr, de
cteva ori, pagini mgulitoare si despre noi,
cultura si istoria Darabaniului.
Dup numeroase lucrri n care este autor
unic, de ctiva ani Ion N. Oprea ncearc o
experien jurnalistic nou, aceeade coor-
donator i realizator de antologii tematice
O astfel de experient este si recenta cu-
legere n 2 volume cu titlul Darul vieii: Dra-
gostea, tiprit la Iasi, Ed. PIM, 2014. Sen-
timentul iubirii, ca filon primordial al umani-
ttii, este descris n toate valorile sale prisma-
tice: de la cele sacrale, privind relatia cu Dum-
nezeu si credinta neamului, trecnd prin
fluxurile afective care ne leag de printi si
profesori, familie si diverse situatii conjunc-
turale, pn la ceea ce nseamn comuniunea
cu tara, semenii si graiul strmosesc. Pentru
ca tabloul s fie ct mai cuprinztor, Ion N.
Oprea recurge la colaboratori dintre cei mai
diferiti, att ca profesie si vrst, ct si ca a-
partenent geografic. Tot n ideea unei vi-
ziuni ample, care s nu lase nimic de-o parte
din bogata gam de triri omenesti, coordo-
natorul antologiei amalgameaz, cu efecte
benefice, partituri jurnalistico-literare la fel
de variate precum autorii lor. De la interviu si
relatare gen reportaj, la eseu, poezie sau ana-
liz critic. Fireste, numitorul comun, liantul
care coaguleaz imensa materie prim, este
axa tematic a iubirii.
Si ar mai fi ceva comun tuturor textelor:
grija pentru vemntul n care se ofer pu-
blicului, o stachet ce oscileaz mereu ntre
demersul jurnalistic si cel literar. Altfel spus,
paginile crtii, n marea lor majoritate, inter-
secteaz constant indici care definesc zona
beletristic. Se realizeaz astfel un soi de
echilibru ntre vocea aspirantilor la teritoriile
Edificatoare sunt i titlurile volumelor cu caracter antologic, cuprinznd proz scurt a unor autori
din ntreaga ar, semnate Ion N. Oprea, care rmn o oper colectiv: Romnii aa cum sunt, 2011, 383
p., Cu prieteni despre prietenie, 2012, 499 p., Singurtate, 2013, 338 p., Darul vieii: Dragostea, vol. I i
II, 2014, 305 p. i 298 p., toate la Editura Pim, Iai.
(DinMucenicia Eu-lui meu, n loc de prefa la volumul Astea-mi rmn, Referine, referine, de Ion
N. Oprea, Ed. PIM, Iai, 2014).
artei si cea a profesionistilor, stpni pe in-
strumentarul lor expresiv.
Ceea ce rmne ca not distinct este
cultul tuturor fat de cuvntul scris si tiprit,
demonstrndu-se astfel c, dincolo de prag-
matismul care guverneaz lumea de azi, rz-
bate, precum un mugur de sperant, setea
neostoit a fiintei pentru frumusete si spiri-
tualitate. ntre antologati figureaz si poetul
basarabean Stefan Bastovoi, astzi retras n
viata monahal cu numele de Savatie, dar
activ si pe plan literar. Retin atentia, ntre
altele, si aforismele prof. Vasile Ghica din
Tecuci, unele dintre ele cu adevrat sclipi-
toare. Impresioneaz si povestea podgoriilor
de la Husi, cu scoala de viticultur si vinoteca
national, existnd acolo un fel de mic aca-
demie a vitei de vie si vinului. Calitatea scolii
si savoarea vinului din Husi au atras n oras
celebritti diverse, de la sefi de stat si ministri,
la oameni de stiint si cultur sau artisti.
Cu noile produse editoriale, Ion N. Oprea
adaug tuse speciale personalittii sale de
jurnalist, dnd seam despre nesecate dispo-
nibilitti de creatie.
Ion N. Oprea
Ionel IACOB BENCEI (18.12.1940)
Nscut n localitatea Bencecu de Jos, jud. Timis, cu numele Ionel Iacob. A absolvit Liceul Constantin Diaconovici
Loga, din Timisoara, si mai multe cursuri de administratie local, sector n care a lucrat ca inspector si ca tehnician.
Membru al Cenaclului Ridendo, din Timisoara (presedinte din 29 ianuarie 1996), membru fondator (1990) si
Membru de Onoare (2000) al Uniunii Epigramistilor din Romnia, membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia si al
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al altor societti literar-artistice, Cettean de Onoare al comunei Pischia
(care include satul natal). Scrie cronici rimate, fabule, poeme, epigrame, rondeluri, pamflete, poezie dialectal, proz
scurt, memorialistic, public n numeroase reviste si ziare, colaboreaz la radio si TV, a primit zeci de premii pentru
creatiile sale, este inclus n peste 60 de volume colective de epigram etc. A publicat: Din sertarele cenzurii (epitafuri,
epigrame, cronici rimate, rondeluri, 1993), Epigrame i epitafuri (1994), De la rondel la duel epigramatic (1995),
Epigrama Iacobin de la nceputuri pn n 2006 (2007), Epigrama iacobin 2 (2013). A ngrijit volumele:
Epigramiti din Banat (2000), Studeni(me)a vzut de epigramiti (2003; ed.a II-a - 2013), Ridendo - 35 (2004), In
memoriam Dimitrie Jega (2006), Ridendo la 40 de ani (2009).
Carte de vizit
Cutnd n tot Banatul,
Mari epigramisti sunt trei
(Acceptati de subsemnatul):
Ionel, Iacob si Bencei.
Coloana Infinitului
La prerea ancestral
Eu de-a pururea rmn:
E coloana vertebral
A poporului romn!
Axiom
De-ar tri acum calvarul
J afului fcut pe viu,
Nea Mrin miliardarul
Ar fi doar un ageamiu.
Singura soluie
Pe strbunul nostru plai
Poate-nltura necazul
Doar un rege ca Mihai
ns ca Mihai Viteazul!
Unui politician ajuns
Ce-mi sopteste mie muza,
Tinemintesi n somn:
Ai tu barb ca si Cuza,
ns Cuza a fost DOMN!
Opiune neelectoral
Prefer s tin o lun post,
Cu ap, c mai mult rmne,
Dect la capul unui prost
S cnt: Desteapt-te, romne!
Schimbri spectaculoase
Putini aveau ceva de spus
Pe vremea fostului stpn;
Democratia a adus
Trei dizidenti la un romn!
Demnitarul
Are cont n bnci strine,
Iaht si ceasuri cu carate,
Un palat cu trei piscine,
ns n-are demnitate.
Avantajele sistemului bicameral
Spre multumirea-ntregii natii,
Se judec de dou ori:
Ce nu fac bine deputatii
Aprob domnii senatori.
Unui fost
Pe-acest senil din fundul custii,
Ce plagiaz-n mod rebel,
L-as prinde n ctarea pustii,
Dar n-as strica un glont pe el!
Top 500
Acesta-i topu-adevrat
Si, orice-ar fi, n-ai ce s-i faci:
Avem un putred de bogat,
La mii de putrezi de sraci.
Jugul
Accesoriu nu prea drag,
Definit ca scop si form,
Pentru boii care trag
Ca romnii la reform.
Reflecie
Nu pretind c spun nimic
Nou, dar fac o precizare:
Bati copilul cnd e mic,
Nu te bate cnd e mare.
Paradox
Fntnarul sap, sap,
Pn cnd gseste ap,
Iar betivul bea si bea
Si nicicnd nu d de ea!
Masa tratativelor
E un fel de mas mare
Si-nc la nivel nalt,
Unde taie fiecare
Din felia celuilalt
Anacronism
E curios cumpot s treac
Prin lumea hd si nedreapt,
Infatuati, ce nu se-apleac,
Servili, ce nu se mai ndreapt.
La un dispensar stesc
Vrui s-i dau o gsc gras,
Dar m-a refuzat asa:
Du-te, omule, acas
C te-asteapt soacr-mea!
Unui june tomnatic
Att l-a consumat femeia
Si tuica ce-a ngurgitat-o,
nct trecu n vrsta-a treia
(Pe-a doua n-a mai apucat-o!).
Bigotism
Soacra a nmrmurit
Cnd i povestise nora
Ce urgii s-au svrsit
La Sovata si Govora!
Unui revizor
Acelasi lucru se remarc
La un control inopinat:
Gestionarul se descarc
Iar dnsul pleac ncrcat.
Control n zootehnie
ntr-un grajd, de Anul Nou,
O juninc-a lesinat
Cnd vzu intrnd un BOU
Cu o geant diplomat.
La penitenciar
Cinse ia cu mine bine,
i dau haina de pe mine
Zise un recidivist
Ctre domnul politist.
La nhumarea unui magistrat
Fie-i lespedea usoar!
Ce n-as da ca s-l destept
Si s-i spun c-i prima oar
Cnd, ntr-adevr, e drept!
Epitaf
Zace-aici un fost stpn
Ce-a trecut n nefiint
Dup-o lung suferint
A poporului romn.
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
56
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
57
Anul V, nr. 9(49)/2014
Dimitrie JEGA (21.04.1912 - 22.03.1986)
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n loc. Gogosu, jud. Dolj, decedat n Timisoara si nmormntat n loc. Costeiu, jud. Timis. A urmat cursurile
liceale la Craiova si/sau Drobeta Turnu-Severin, apoi pe cele ale Academiei de nalte Studii Economice si Industriale
din Bucuresti, continuate n Germania, la Munchen. A lucrat ca economist (inclusiv contabil-sef) n mai multe unitti
din Banat, iar n perioada 1963-1972, ca inspector la Banca Agricol.
Membru al Cenaclului Ridendo, din Timisoara (presedinte ntre 1972-1983).ncercnd n tinerete poezia, avea
s se dedice catrenului de duh, sonetului satiric, sarjelor amicale, duelului epigramatic, cochetnd si cu fabula. A fost
publicat ntr-o sumedenie de ziare, reviste, almanahuri, culegeri si antologii, ntre care peste 40 de volume colective
de epigram. A publicat: Strofe cu apostrofe (1976), Muze cu ventuze (1977), oapte i indiscreii (1979), Cu inima
n palm (1980), Chipuri retuate (1982)Al 5-lea muchetar (1983), Bra la bra cu epigrama (1865).
I-au fost publicate postum, prin grija lui Ionel Iacob-Bencei, volumele: eluul Fulger-Viu (povestire versificat,
1993) si In memoriam Dimitrie Jega (2006). I-a rmas n manuscris volumul de fabule intitulatPara focului.
Profesiune de credin
Pornit dintr-o faimoas gint,
n plin delir, n-am sovit;
Am fost un arc ntins spre tint,
Dar niciodat - arcuit!
Epigrama
Epigrama-i muz calm,
Care-atunci cnd se iveste,
Tealint blnd c-o palm
Si cu alta te crpeste.
Unui autor de catrene
Privind catrenele-i trimise,
L-ntreb cu tact si simpatie:
Cnd slabe sunt, de ce le scrie,
Cnd bune sunt, de cine-s scrise?!
Unuia
Spune dnsul c n-am sare,
Vrnd cu asta s m-ating.
Eu am ct o ocn mare,
Dar nu stie el s-o ling!
Urare
Vrjmasilor din preajma mea
C-s, slav Domnului, destui
S-ajung ct mai sus as vrea
Si ct mai repede statui.
Amiciie
Cu dnsul, mai presus de toate,
Triesc, ce-i drept, n bun pace;
Eu pine-i dau pe sturate,
El st de-o parte si mi-o coace!
Performere
Iubita mea nu-si pierde firea,
Strbate viata cu-ndrzneal,
Ieri, o-nvtam ce e iubirea,
Azi face ea cu altii scoal!
Confesiune
Momentul greu a fost trecut
Si iat-m-nsurat si eu;
O, dac-as fi un prefcut,
I-as multumi lui Dumnezeu!
snicie model
Menajul nostru mult sporit
S-a transformat pe nesimtite,
C de la lingur-am pornit
Si-acuma suntem la cutite.
Prietenul casei
l inviti la un pahar,
ns nu stii ce te paste;
Un prieten, asadar,
La nevast se cunoaste.
Refacerea cminului
S-au ntors la csnicie
Si de-atunci e trai si pace:
Dnsul face tot ce stie,
Dnsa - stie ea ce face.
n familie
Mama-soacr m-a-ntrebat
Ce m-as face dac moare;
I-am rspuns, ndurerat,
S m pun la-ncercare
Ca la jocul de ci
Se-ntmpl fel de fel de drame
n lumea asta interlop:
Alergi dup-un careu de dame
Si-ti vine-un amrt de pop.
Final de experien conjugal
Rnd pe rnd au cam trecut
Anii nostri cei frumosi;
Toat viata m-ai cusut,
Iar acuma m descosi!...
Ipocriii
Cnd i vd c-ncet se plimb,
Flecrind asa-ntr-o doar,
Ori se trag abil de limb
Ori se trag cumplit pe sfoar.
La restaurant
Ca s-nlturi plictiseala,
Pn cnd ti vine-un peste,
Trebuie s-arunci momeala
Insului ce te serveste.
Bahic
n miez de noapte, pe teras,
Stau patru indivizi, la mas,
Dar cnd se numr-ntre ei
Ies, ca prin farmec, nc trei.
Capul
Logic, idei, povat,
Toate-n dumnealui ncap
Si cu toate astea-n viat,
Se fac multe fr cap.
Vizit medical
Desi eram de vlag supt,
Cum doctoru-mi tot da trcol,
Examenul si l-a-ntrerupt
La ciocnit sunam a gol!
Dilem
Trec ani si ani si nu se-ndur
S-si schimbe viata. St si-asteapt.
Pi, cum s-apuce calea dreapt,
Cnd toti i cer o cotitur?!...
Spitalizarea
E-un fenomen paradoxal
Cu cauze subtile:
Pierzi zeci de zile la spital
Si, totusi mori cu zile!
rturisiri
Cum vii ades la cripta mea
Iubito, artndu-ti dragul,
Sunt gata s rostesc un da
Si s te trec n brate pragul.
Epitaful
E-un giuvaer de pietre rare
nchis n cteva cuvinte,
Sau, dac vreti, o simpl floare
Ce creste numai pe morminte.
Autoepitaf
Acum c totul s-a sfrsit,
O mrturie se cuvine:
Sunt pur si simplu fericit,
C-am fost contemporan cu mine!
58
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
Doina DR~GU}
EXERCI|II
DE
LUCIDITATE
Dramatizare dup# romanul
JURNALUL UNUI JURNALIST F~R~ JURNAL,
de I. D. S@rbu
(continuare din nrumrul anterior)
Intr n camer Xantipa.
Xantipa: (zmbind trengrete) Tot e bine! Nu mai trebuie s
cheltuiesti pe cucut, funie sau barbiturice. Statul nostru
socialist ti asigur o moarte sigur si gratuit. Du-te, tu, n
gara Petrosani si, ca un viteaz ilegalist de partid ce ai fost n
anii rzboiului, strig tu acolo lozinca de baz: Proletari din
Valea Jiului, uniti-v!. Vei disprea ca si ridicat de ngeri la
cer. Rochia de doliu o am gata, bocitoare gsim noi n Oltenia,
tu s te descurci.
Gary: Unele lucruri, la noi, trebuie spuse tare de tot. Strigate n
piete, la catedr, pe toate culoarele universittilor. Citesc ziarul
local si fac tensiune, m uit la televizor si simt c m apropii
de congestie cerebral, ascult un recital de poezie totemic si
simt, ntre stomac si pancreas, un sarpe verde ce m musc
de diabet si angin. Ieri, n frigul cumplit de la biblioteca uni-
versittii, n care eram singurul cititor, am strigat ctre bietele
bibliotecare, nfofolite ca la Cercul polar: a sosit timpul s
ncercm a inventa focul!.
Xantipa: Ca si indienii din secolul trecut, am intrat, pe nesimtite, ntr-
o rezervatie politic, n care avem create toate conditiile s ne
stingem discret si nedemn, mncati de rie, pduchi si plosnite.
Gary: Soarta(sau norocul) n carecredeamsi pecareo asteptams
intervin s-a defectat grav: nu mai functioneaz. Maneta
schimbrii, frna de oprire sau marsarier-ul sunt blocate.
Xantipa: Dumnezeu a plecat lundu-si mna de pe noi, chiar si diavolii
de paz sunt de cea mai proast calitate, plictisiti pn-n gt
si stui de putere si dispret.
Gary: Dintre toate puscriile mele, Craiova mi se pare astzi a fi cea
mai cumplit si cea mai absurd. Fiindc e pe viat. Am dreptul
la pachet si vorbitor, la plimbare, dar nimeni nu mi trimite
pachet, nimeni nu m cere la vorbitor, chiar si la plimbare,
merg totdeauna singur, singur, singur. De aproape 15 ani
(pn n 1972 mai aveam ctiva colegi de brf si crcium)
nu mi-a mai intrat nici un prieten n cas; nici nu am prieteni
n acest oras (cel mai mare sat universitar din tar, faima uni-
versittii sale reducndu-se la faima echipei de fotbal), am
doar cteva cunostinte prudente si mai multi vecini sau colegi
respectuosi, dar timorati. Nimeni nu mi-a cerut o prere; e
ngrozitor s fii dascl, un dascl btrn, ct de ct nvtat,
ntr-un oras n care, conform unui tacit consens semioficial,
trebuie s umblu cu luminile stinse si s triesc total izolat, ca
un Robinson pe o insul a umbrelor si amneziei. O am pe
sfnta Vineri, celesta mea sotie, ea e delegat de limba romn
s-mi tin de urt si s m pzeasc de sinucidere sau, mai
ru, de urlat sau nebunie. Am scris 10 crti n acest oras, mai
am n pregtire vreo 3-4; piesele, ca si romanele mele - chiar si
cele publicate - sunt, ca si mine, suspectate, suportate, toler-
ate. Asteptm mpreun o amnistie sau o gratiere. Evadarea e
imposibil.
Xantipa: M tot gndesc la macabrul calambur auzit la policlinic:
avem o apocalips dup Ioan si o epoc-lips dup Nicolae.
Sinistru.
(Xantipa iese din camer.)
Candid: Ivan Ilici, al lui Tolstoi, striga: cu totii vom muri!. Ungurii
la chef strig: nu vom muri niciodat!. Dar mor si ei, si
polonezii, si cehii, si srbii. Noi, cu fric, soptim n paharul
din care bem din ce n ce mai des singuri: am murit demult.
Gary: Am murit din ziua n care am strigat prima oar triasc
eliberatorii.
Candid: Nimic nu se naste, nimic nu se rezolv, ci totul se amn!
- cam asa ar suna principiul lui Lavoisier, aplicat secolului
acesta care se ncheie stupid si rece. Rusii si vd linistiti de
programul lor, iar Occidentul sufer de hedonism, cecitate si
stupizenie.
Gary: Dup o viat ntreag trit sub 7 dictaturi (Antonescu, Hitler,
Stalin, Dej, Hrusciov, Brejnev, Ceausescu) am dreptul, cred,
la cteva idei generale care s tin loc de testament sau de
cerere de demisie din etnie, clas social, secol, viat...
- Toate dictaturile sunt imperialiste: nu se multumesc s con-
duc armata, internele, externele si finantele, ci vor s dirijeze
si nvtmntul, si cultura, si pe copii, si pe strmosi; vor s
fac ordine n istorie.
- Puterea politic e secondat de o armat politic, a crei
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
59
Anul V, nr. 9(49)/2014
putere e nesfrsit si de nimeni controlat. Poporul devine o
minoritate suspect.
- Absolut toate valorile, bunurile si institutiile obtinute prin
acest viol politic generalizat, dup o scurt faz de aparent
si succes, devin ceea ce sunt de fapt: niste falsuri, niste kitsch-
uri. Avem, astfel, o industrie kitsch, o agricultur kitsch, un
urbanism kitsch, un folclor, un tineret, un cinema, un teatru si
chiar o viat kitsch. Si copii kitsch, ca-ractere kitsch, srbtori
si aniversri kitsch. Pn si preoti, nvttori si scriitori kitsch.
(Intr Xantipa.)
Xantipa: Pn una-alta, trim din ce se refuz la export. Am avut
toat iarna mere, din cauza Cernoblului, avem n cas un co-
vor oltenesc, refuzat n USA, ai purtat un costum-confectie,
refuzat de englezi, am cumprat pentru sora ta o ptur de
ln bulgreasc, cu etichet german, cumprm deodorante
refuzate de rusii etc.
(Iese Xantipa.)
Candid: Puterea este problema cheie a societtii umane. Puterea
politic, puterea economic, puterea militar, puterea mass-
media, puterea educational, puterea dictatorului, a sefului
de birou, a sectoristului sau a prietenului casei, informator
voluntar. Puterea ca ierarhie, ca magie, ca religie, ca sistem.
Gary: Putereatransform totul si petoti n uneltelesale. Eapoates
ne urmreasc si s ne gseasc oricnd si oriunde ne-am
ascunde. Un om care stie c are cancer si c va muri curnd
gndeste, vorbeste si viseaz altfel dect unul care e sntos
si crede c mai are mult de trit. Nu m simt bolnav n sinea
mea, dar am devenit constient c sunt o biat celul treaz ce
face parte dintr-un organism obosit, bolnav condamnat; nu
la moarte, ci la pieire. Dac as fi mai tnr, ca s pot suferi
frumos si demn nainte de a fi ucis de bietii jandarmi ai
dezastrului nostru, as cuta crarea pe care o cunosc si as
merge s mor (din mndrie si respect fat de printii si dasclii
mei) nu n codrul-frate, ci spre sora-puscrie, undeva n
beciurile Jilavei sau ale Gherlei, singurul loc unde am cunoscut
lumina romantic a socialismului ntr-adevr real. Dar sunt
btrn si bolnav, as expiapedrum. Viatameaafost o succe-
siune stupid de jertfe inutile, neduse la capt, ratate tot-
deauna n final.
Candid: Pentru noi, Evul Mediu nu s-a terminat. La o sut de ani
dup obtinerea Independentei nationale, reintrm n tunel,
aceast independent a devenit un simplu cuvnt, compromis
de tribune, demagogi si tirani barbari.
Gary: Nu am uitat mina. n copilrie, aflasem de la tatl meu c, spre
deosebire de trani (care se zbat si se bat pentru tarin si
avere), minerii nu au nimic n afar de copii, obraz si ortaci.
Zestrea mea moral - o spuneam dusmanilor mei - const
ntr-o imperativ form de mndrie, cinste, curaj. Lucrurile s-
au schimbat mult la minele noastre. ncepnd din primii ani
de dup 23 August, au venit valuri-valuri de trani, soldati,
proletari care au gsit aici o pine grea, dar sigur. Si au adus
cu ei o alt mentalitate bazat, de cele mai multe ori, pe o
cinic descurcare cu orice pret: ct mai putin munc, ct mai
putine riscuri, ct mai bun salariu. Astfel au aprut minerii
de suprafat. Exist, dup pre-rea mea, trei categorii de
mineri: oameni cumsecade (oameni simpli, cu multi copii,
cinstiti), nvrtiii (bgtori de seam, nima-n drum, tras-
mpinsii, fute-vnt, ciripitori, epoleti sub casc) si tabi sau
efi. Pn n 1968, toti secretarii de partid erau obligatoriu
unguri. Din 1965, 90% din directorii de exploatri sau ntre-
prinderi sunt olteni. Tinerii, tranii, fostii soldati care au lucrat
n min fug ct pot de subteran. n cel mai ru caz ngroas
rndurile nvrtitilor de tot felul. Au devenit foarte rare fami-
liile de mineri care s vrea s si fac copiii tot mineri. Un mi-
ner priceput si harnic munceste pe rupte ca s-si ridice copiii
scpndu-i de subteran. i fac ingineri. Curg inginerii spre
exploatri. Inflatia de diplome creste mereu. Minerii i nu-
mesc pe acesti tineri ingineri someri n praftic. La mina
Petrila (a doua min ca mrime din Valea Jiului, dup Lupeni),
n copilria mea, functionau 3 ingineri, dintre care numai unul
cobora la abataje. Azi sunt peste 70.
Candid: Prin Isarlcul nostru circul o vorb: tranul nu e dect un
muncitor ultra-lumpenizat, iar muncitorul nu e dect un tran
de ser.
Gary: Am acceptat o invitatie a Liceului din Strehaia s merg la o
asa-zis sesiune de comunicri, s le vorbesc despre Blaga.
Totul a decurs frumos, dar am constatat c exist elevi din
claseleX-XII carenu stiu s citeasc, nu stiu s scrie, nu stiu
tabla nmultirii.
Candid: S lsm elevii si s ne gndim la alte categorii.
Gary: Economistii, de pild, sunt, la ora asta, total depsiti de pro-
blemele bancare (mprumuturi, investitii, concurent valutar
pe piete etc.), militarii au rmas mult n urma armelor pe care le
posed, ideologii par a fi simpli martori sau victime ale furtunii
pe care singuri au strnit-o, diplomatii umbl lelea prin lume,
transformnd istoria prezent n carnaval al nebunilor.
(Intr Xantipa.)
Xantipa: Ne construim fiecare dintre noi iadul pe care l meritm. Cu
mijloace proprii, din deseuri, fr s recurgem la mprumuturi.
Obisnuinta nu mai este a doua noastr natur: este natura
nssi a modului nostru de a supravietui. Ea const ntr-o
succesiune gradat de dezobisnuiri. Ne-am dezobisnuit s
mai vedem n jurul nostru oameni bine-crescuti, politicosi,
copii care s vorbeasc frumos, vitrine bogate, piat plin cu
de toate; ne-am dezobisnuit s citim ziare, s ne interesm de
ce ne asteapt, cum vom tri, n ce lume; ne-am dezobisnuit
s mai fim oameni. Dresajul si-a atins scopul, la toti parametri
antecalculati.
Gary: Boii si sclavii, spunea Cato cel Btrn, trebuie bine hrniti. Boii
si sclavii, nefiind bine hrniti, se comport ca boii si sclavii
flmnzi: pregtesc moartea stpnului lor, prost si ru.
Xantipa: Orice romn poate ajunge un moromete, dac se las moro-
metizat de o sotie, prieten sau de o ispit. Orice moromete
poate ajunge ciocoi, fiindc el poart n traist condeiul sau
pumnalul de ciocoi. Dar nici un moromete sau ciocoi nu poate
redeveni un romn oarecare, chiar dac e trimis la munca de
jos, el rmne un hibrid si un deseu nerecuperabil.
Gary: (glumind) n tinerete, prin 1955, cobornd eu, foarte transil-
vanul tnr crturar, la Bucuresti, am fost nevoit s constat
c neamul sta romnesc e alctuit din ardeleni, mitici... si
restul populatiei. Azi, ncercnd aceeasi sintez, m simt
obligat a zice c poporul, mai bine zis populatia acestei tri, e
alctuit din romni, morometi si... ciocoi. Prin romni nteleg
masele largi ale celor ce rabd, muncesc si njur. Prin mo-
rometi (s m ierte Preda) cuprind numrul tot mai mare de
smecheri, lichele, snapani, burt-verde, bgtori de seam
etc. cu care e mpnat jungla democratiei noastre. Iar prin
ciocoi nteleg pe cinicii fanarioti de tip nou, parveniti prin
politic, grmada de nvrtiti capabili de orice mrsvie numai
ca s-si salveze nu vila, curva si masina, ci diploma, fotoliul,
epoletii.
60
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul V, nr. 9(49)/2014
va urma
(Se anun la radio c azi va sosi, n vizit, la Bucureti, Gorbaciov.)
Gary: Toat tara si tine respiratia: astzi va sosi, n sever vizit
ideologic, tovarsul Gorbaciov. Se sper c acest rus, foarte
abil si inteligent, l va pune la punct pe ncptnatul nostru
suleiman magnificul. Se nseal.
Xantipa: Ceea ce nu au reusit, pe vremea lui Stalin, zecile de mii de
consilieri ai rusificrii fortate, a reusit suleimanul nostru, pe
cheltuiala noastr, mpotriva noastr. La ora asta, a tm-pirii
unui ntreg popor, asteptm ca rusul acesta, calculat si mndru,
s ne nvete s cntmDeteapt-te, romne. Nu nevanvta.
Seful nostru este, exact asa cum este, drumul cel mai scurt ce
duce la tignirea si bulgarizarea Romniei.
Gary: Va veni o vreme cnd vom striga urmtoarea arztoare lozinc:
s restituim agriculturii pmnturile ocupate stupid de
industrii total nerentabile. Numai o minune mai poate salva
lumea asta!
Xantipa: Dictatorii nu mor ucisi de bombe sau pistol, mor striviti de
uriasa lor putere politic.
Gary: Acum, la finis, ne dm seama c am trit inutil, ne-am jertfit
prosteste si vom muri ca niste biete efemeride, n seara unei
singure ore din aceast istorie a cumplitului veac... Am mai
trit o condamnare la moarte; am supravietuit. Acum, fr s
fiu judecat, urc ncet treptele unei ghilotine, ultimul tipt.
Xantipa: Constat, cu spaim si neputint, modul n care publicul
mediu se prosteste, decade, se vulgarizeaz n mas. Simt
asta din reactiile sale de la cinema, n teatru, la vernisaje si
conferinte.
Gary: Scriitorii nostri moderni (onirici, textualisti, suprarealisti,
hermeneuti etc.) sunt plini de talent. Dar talentul acesta al lor
macin cuvinte, stil, formule, realiznd niste jocuri si artificii
pe care cititorul de rnd le diger foarte greu si fr niciun
cstig sau plcere. Critica nu face dect s-i ncurajeze pe
acesti fii risipitori de stil si limb. Aceste scrieri i-ar putea
face pe Maiorescu si pe Caragiale s se rsuceasc n mor-
mnt. Cenzura - inteligent, calculat, cinic - scrie pe aceste
manuscrise: bune de tipar - nu pun probleme. Ca s prezinti
la cenzura de astzi, care nu permite cuvinte cagrev, sindicat,
cruce, circa 500 de pagini de proz, si s obtii bunul de tipar
Ir nici un cuvnt cenzurat, este o performant fantastic.
Dar cui i foloseste? Cunosc un asemenea roman ionic de
600 de pagini, despre care prietenii mei critici din Capital
spun: Toti cei care au reusit s-l citeasc au si scris despre el.
Xantipa: Nu se mai stie cine e destept si cine e prost, cine e ta-lentat
sau cine e un simplu ageamiu; cine poate, angajeaz cu 100
lei ora, profesori particulari pentru copiii lui.
Gary: Observ c acei tineri inteligenti pe care i-am sftuit s intre n
politic, au intrat, dar nu au schimbat nimic, ei au fost cei
schimbati. Dar, nu-i nimic, m-am obisnuit. Sfrsitul mi-e foarte
aproape. Inima-mi spune c n curnd, desi sunt din ce n ce
mai surd, voi auzi clar btaia n us, discreta btaie n us a
Ei. De 20 de ani m tot pregtesc s-mi scriu cu adevrat si
reala mea autobiografie si nu reusesc nici mcar s o ncep:
m dor inima, carnea, oasele toate. Nu am reusit s supra-
vietuiesc pe aceast insul a serpilor, dect uitnd si iertnd.
Ca s fiu si eu uitat si iertatdincolo. Acesta e paradoxul ge-
neratiei mele tragice: nu putem tri dect dac reusim s uitm
ce am trit. Si nu putem exista dect amintindu-ne mereu ce a
fost si cum a putut s fie asa cum a fost.
Xantipa: Vechea expresie a strmosilor s nu dea Dumnezeu ct
poate duce omul trebuie completat cu s nu-mi dea Dumne-
zeu si rul vecinului meu.
(va urma)
Ingres - Romulus, nvingtorul lui Akron