Lm Pe RR ee See ee sees eee nr ueRe te one nnn Pace nen see aes ce ec REST Ca ere Me See ee ae oe eel TCL San Eo Suflet este cel care gandeste si cerceteaza prin ei. SOV naan a ean rcs si jucatori si sunt inlocui cu altii noi, Aceia care, insa, isi permit cu adevarat See een eR cre eee cen ree ree ee ee ee eee cu incredere purtat de valuri gise foloseste de forta eer eRe eee nt toe sec farm.” CIM cia ead a studiat filosofia, teologia si pedugogiu; a fost er ana rem A ee et Cea Pee Le ee er ee cae Reece eee Oh el meenBert Hellinger Un val, un ocean Jzvorul nu are nevoie sd tntrebe care este calea sa Experiente si Reflectii Colectia Constelatii Sistemice Bucuresti, 2010itlul original din limba germana: ,Die Quelle braucht nicht nach dem Weg zu Fragen. Ein Nachlesebuch.(2nd ed.) 2007" ‘Versiunea din limba englezd: .No waves Without the ocean. Experiences and Thoughts. 2006" Versiunea din englezi (Jutta ten Herkel si Sally Tombleson 2006) “Traducere din limba englez’: 1. Ioana Ciocotea, 2. lleana Amaximoaie Editor: Daniela Pascu Graficd coperta: Carmen Ene ‘Tehnoredactare: Monica Hodor Descrierea CIP a Bibiotecii Nationale a Rominiei HELLINGER, BERT Un val, un ocean / Bert Hellinger; trad. Tleana Daniela Amaximoaie, - Bucuresti: Cartea Daath, 2010 ISBN 978-973-88581-7-6 1. Amaximoaie, lleena Daniela (trad.) 1599) Toate drepturile asupra prezentel editii apartin in exclusivitate editurii Cartea Daath, Reproducerea integrala sau partiala a textului sau a ilustratitior din aceasta carte poate fi facuta umai cu acordul editorului. ‘Copyright © 2010, Ion Bucur, Editura Cartea Daath, Bucuresti © 2010, Editura Cartea Daath Cuprins Nota traducatorilor. Cuvant inainte - Despre aceasti carte .. Note din partea traducitorilor Calea constientizarii Introducere...... Adevarul Dialectica Perceptie si gandire.. Calea fenomenologicd a constientizatii. Insight-ul apare atunci cand te abjii Psihoterapia stiintficd si psihoterapia fenomenclegict Perspectiva mai largé intregul Fantana .. 7 A auzi sia vedea Insight si actiune Perceptie si indoiald.. Tipare ale gincirii si destinului intreruperea tiparului. Lumina si intuneric.. Maestru si discipol.. Insight si iluminare. Noaptea intunceat& a sufletuli jos. intelepciune....Bert Hellinger Despre emofii IntrOdUcere wsntsinnene 61 Diferentierea emotilor. Meta-sentimentele..... Furie, disperare, iubire... Uri a Suflerul Introducere.... Extensia sufletului Boala, sufletul si ,Eul’... Dimensiunile sufletului Scopul vietii.. Gemeni.. A fiin serviciul Comemorare la Auschwitz. ‘Comemorarea care incheie si unifica ... Criminalii sunt atrasi ctre victimele lor Pace pentru agresor si victim. Binele si riul A face pe eroul fir a-fi asuma riscurile, Cu respect fatd de suet ‘A-asculta mesajul sufletului, Igiena sufletului Detasarea...... Procesul invatarii nu se ridick Ja nivelul bogitiei sufletului. Un val, un ocean Despre soartét Constiinta si soarta 105 Constiinta personal’, 107 Constiinta colectiva 109, Soarti si libertate ‘Viatd implinita. Destin si credint... Destinul si sufietul 110 113, 116 119 Acceptarea si consimfirea vietii Introducere.. Fericire Semne ale fericiri. Calea feticitii.... i” ‘Auto-realizarea si completitudinea Vindecare si sindtate.... Limitele constiintei .. Vinovatie si inocenta Pace. Supravietuind supravietui ‘A primi cu smerenie Soldatii si rizboiul.. A primi cultura si fara celuilal Binecuvantarea deghizata . Atua wij del capt dupa ce al fost salva. Recunostinti 139 Echilibru...... 141 Uitarea spiritual 42Bert Hellinger Barbagi si femei Introducere .. Barbati si femei. seosnenned AT A da sia primi in relatia de cuplt ...0.0 eed 8 Schimb si iubire. Viitorul . Animus si anima... Masculin si feminin ... intreaga fora s&rutul Unitate si diferenta . Cum se implineste iubirea « A privi impreund catre ceva nou Relatia de cuplu are intdietate fara de rolul de parinte.. Ce creeazi ordine in familille cu parteneri din culturi diferite Partenerii anteriori sunt reprezentati de copii Copii sunt influentati de relatile nestiute Casitoria intre parteneri de cultuni diferite.... Cisitoria cu un geamn.... O fericire mare necesita curaj Fericire si nefericire. LAsind iubirea sf creasca Adevarata valoare... Imaginile iubiri . Frid si fascina Frica de iubire Intimitate.... oe Rolul de man si roll de ttl in interioral cuplului A auzi sia vedea in relatia de cuplu Opinie si observatie Triumf si gelozie... Un val, un ocean ‘Misura potrivitd a rizbundrii gine de iubire Un nou inceput ... A lisa in urmé... Separarea . Separarea plina de smerenie. Durerea separarii Fericire si miretie Sterilizarea si relatia de cuplu. Viata obisnuiti.. lubirea in timpurile noastre Iubire si lege Legiitura cu familia de origine .. Tubirea si sufletul. Tubirea gia fi indragostit Solutii. Completare lubire si respect. lubire si existent Ce creeaza ordine in familii Introducere..... Dreptul de a apartine Cine apartine sistemului de famili.... Binele $i raul in familie Perfectiunea. Acceptarea pirintilor. Ate inclina in fafa parintilor.... Dobandirea pacii interioare prin smerenie Tatd si copil Printii sunt ei insisi parte din fenomenul viet. Vinovatie si grandoare Legile iubirii intre parinti si copii. lubire de copil...... lubire si putereBert Hellinger lubire si neputinta Luptele de putere Binecuvantarea Grija fata de parinti in varst. Copii care mor devreme Cei vii si cei moni. Moartea unui copil Reprosul ca substitut pentru durere Idealizarea ca substitut pentru durere 218 Doliul plin de importanta si doliul cu smerenie.. Folosirea numelui celor morti Monti care nu sunt recunoscuti Copili nendiscuti din familie Despre un copil avontat si frat lui Abandonarea copiilor. Ispisire. Secretele de familie... Handicapul in familie Copilul cu dizabilitii.... Un frate cu dizabilitati. Copii care suferi de Thalidomide Dizabilitatea partenerului Parinti cu dizabilitati ‘Taria care vine din dizabilitate.. Ordinea creat’ de precedenti..... Un copil posedat de diavol.. Acceptarea unui substitut. Cand ar vrea un tata divortat si aiba griji de copii sai? ses 235 Onorarea parintilor..... Onorare sau supunere Lege si iubire..... Despre iubire si viat Un val, un ocean Cand un pain moare prea devreme Leul Cum sé-ti onorezi parintii care au murit Sentimente rinite.. Aroganta Durerea separitii... Ramas but Legea in armonie Boal si vindecare in familie Introducere .. Tubirea care duce la boala si tubirea care vindeca ‘Simetria ascunsa a iubi Redirectionarea Psihoterapie si medicina Boal si ordin Boala ca proces de vindecare a sufletulu. Cancerul .. Anorexia si bulimia .. Supraalimentarea si postul Mincatul compulsiv Alergille ... Astmul, Depresia .. Dinamicle de familie si psthozee. Constelatiile de familie. - Miscatrile sufletului.. lubirea .. Solutia Miscarea intrerupta Ce conduce la nevrozi. A muri dnd nastere unui copil Tubirea inteleapt si iubirea magic’. Respectul pentru limite ..Bert Hellinger Huzia auto-realizari Copii cu handicap sever... Boala si echilibrul... Incestul . Solutii pentru generatiile care urmeaz. Respect in loc de ispasire. A muri in locul altcuiva...... Linia de sfarsit. Constelagiile de familie si miscarile sufietului Introducere..... - 7 295 Constelatia de familie... Efectele constelatiilor de familie Ce poate fi observat in constelatiile de familie... Sufletul cuncaste calea... won 299 © modalitatea de a lucra cu constelatile de familie. 301 Intrebari standard 303 Gravitate .... +304 Metoda sistemica 305 A raméne cu ceea ce este esential....... 305 Campul de energie . 306. A repara sau a vindeca.... 309 Vindecarea ca un dar 310 Explicatiile nu ajuta. Curajul de a privi adevarul in ot asa cum apare Descurajarea curiozitati A atinge iubirea din suflet.. Limitele constelatiilor de familie. Vili si mortii intelepciunea care decurge din impércisirea sufletului comun.. Ajutorul care vine din a fi in rezonanta 311 312 314 314 314 315, 316 318 10 Un val, un ocean “Trlirile unui reprezentant Cat de autentici sunt reprezentanti Protectie pentru reprezentanti.. Evenimente care au intdietate.. Kealitatea .... Interpretirile limiteaza Efectul asupra membrilor absenti ai familie Cand e constelatie incheiat’ A privi inainte, avandu-mi parintii in spate Consideratie Minimalism .. Actiunile urmeaza sufletul ‘A lasa deoparte imaginea constelatiei A fi eficient fird a interveni Vidul gol... Ate lisa dus de moment. Solutiile au nevoie si se coaca .. Renuntarea ca solutie... ‘A lisa deoparte, ca solutie Frazele vindecitoare .. Profunzimile sufletului Mai stau putin.. Ceea ce este familiar siusor Vindecarea sufletului familie .. 1Bert Hellinger Semnul Deschidere inceputul.... Procedura A lucra cu esenta Spatiul Alla parte oon Campul de energie Cei moni. Sufletul lubire Echilibru...... intaietatea primului niscut Integritate .. Solutia Cunoastere si a cunoaste . Constelatiile de familie si miscarile sufletului Legile constiintei colective... Legile constiintei personale Miscarile opuse ale celor dou’ constiint Miscarile sufletului Experiente legate de miscirile sufletului Cei morti ‘Stramosii Moartea...... Viitorul A ajuta si a gsi solupit Introducere Soluti fara probleme. Intuitie si solutie .. Solutiile urmeaza iubirea Descrierea problemei mentine problema. Flexibilitatea sustine gasirea solutilor.. 12 Un val, un ocean Asta de a afta. ‘A privi la timpul care a mai rimas. in rezonanta cu moartea Legitura si cresterea interioara Abordiri terapeutice... Runda... Dou’ modalitti de a ajuta. RESPEC nnrnne Retinere. Rezistenta. Consecinte care dureaza Psihoterapie in armonie.... Povesti si povestiri Introducere ... Destinul reflectat in oglinda povestilor si povestrilor. Adevarata tema. Perdeaua de fum Punctul de cotitura Portita de scapare. inseliciunea.. Turnura Adevarul ascuns .. Simptomele. Solutile.... Utilizarea povestilor ca si contramasut Exemple de povesti folosite ca si contramasuri Ajutorarea copiilor prin intermediul povestilor Udatul patului Constipatia. Un copil care se scapa peel el Un copil inc4patanat..... BBert Hellinger Religia Introducere Religiile stabi Cealalta credint& Respectind misterul.. A rliméne nemigcat....oon. Imagini ale lui Dumnezeu.. Cultul Fecioarei Maria... O critica asupra bisericit Bunul cel mai de pret. Miscirile sufletului, Viata si moartea Introducere.... Centrare si moarte Cei vii si cei mort. Prezenti si absenta.. Migcarea citre moarte . Alva sia lisa viata, Moarte si completitudine Respectul pentru cei morti..... Cei care mor tineri. Avorturile.... Moartea este mai mireati decat viata... Moartea violenti.... Donarea de organe. Despre a muri si cei mort ‘Moartea timpurie .... Moarte si reconciliere... Frica de moarte... ‘Impacarea cu cei morti Imagini ale vietii si ale morti Intdietates viet. 4 Un val, un ocean ‘Sufletul Calea catre moarte.. Intervalul. ‘A wi pand la sfarsit Ganduri de incheiere .. Viata merge mai departe Fericirea ... . Epilog — 0 scurta privire prin studio Procesul creativ Povestile...... Credinta mai mare... Musafirul Retinerea. Cercle Aforisme...n. A vorbi sia gandi...... Curajul pentru minimalism Miscirile sufletului...... Cei morti . ‘Teme contemporane . Noi perspective - 513 Perspectiva. oe Despre autor... 15Nota traducatorilor Conca n val, un ooean” ete 0 care de referinté atét in portofoliul cirtilor scrise de Bert Hellinger cat si in bibliografia psihoterapiei sistemice, transgenerationale si de scurtA durati. Acest lucru se datoreaza faptului c& prin aceasta carte, ce reuneste 0 colectie de experiente, reflectii si intelegeri, Bert Hellinger reuseste s4 promoveze noi concepte referitoare la constiinta personalA, constiinta de familie, meta-constiintd, legile iubirii si legile ajutorului. Pentru mine traducerea acestei cirti a reprezentat © experienti complex’, care s-a adresat deopotrivi mintii mele provocind-o in permanenta, ducind-o dincolo de granitele oricirei harti mentale invatate vreodatk. Ea s-a adresat in acelasi timp sufletului meu, purtndu-I printr-o varietate si o bogitie de sentimente si emotii umane, impingadu, de asemenea, dincolo de limite de care nu eram constienta si dincolo de care am descoperit sentimentele adevirate ascunse la un nivel de profunzime greu de sondat cu metodele obisnuite. Am rimas rand pe rind uimiti de complexitatea cartii prin complexitatea autorului ei: Bert Hellinger, dupa cum singur o declara, nu se considera un psihoterapeut, dar provoaca tot cea ce stiam pana la acest moment despre psihoterapia 7Nota traducatorului clasicd. Nu este un psiholog, desi reuseste si ajungi la cele mai insodabile profunzimi ale mecanismelor gandirii si constiintei umane. Nu este filosof, dar ne incfnté printr-un periplu in care redescoperim Povestea nescrisa a filosofiei despre om si viata si din care aflim ci da, viata nu este bunul cel mai de pret. ‘Am descoperit mai apoi un Hellinger dedicat rigorii stiintifice, aflat in slujba permanenti a adevarului observabil si simrit de la care nu abdicd niciodata, si nu in ulimul rind un Hellinger poet, un poet de o uimitoare delicatete sufleteasci care face din cuvant instrumentul cel mai de pret , singurul capabil si redea adevairul surprins ca un instantaneu fotografic lsat mai apoi sa plece pentru a ajunge acolo unde-i este locul: in suflet. Cine este Bert Hellinger? Este el magicianul care a descifrat care sunt legile iubirii magice ale copilului fata de parintii sii? Este el mesterul cuvantului care topeste, arde, vindec’ si ispAseste cea ce a fost nespus, neexprimat, dar telit pe deplin? Ce cAstigati daca cititi aceasta carte? indraznesc sa spun ci o si cresteti cam cu atitia ani citi Hellinger a reusit s& pun’ in ea si inca cu putin mai mult: pentru ci da el, Bert Hellinger ne las si-i continuim munca si si ne gisim propriul drum urméndu-l dupa cum simtim. La sfarsit, doresc si exprim recunostinta pentru privilegiul de a-mi fi fost incredintati traducerea acestei arti care pentru mine a reprezentat o hrani spiritual, sufleteasca si umana fri precedent. Respectind drep- tul de precedent mulfumesc celor care au ficut posi- bild aducerea in Roménia a Constelatiilor de familie, 18 Nota traducatorului dezvoltarea primului val de practicieni ai acestei metode si nu in ultimul rind facilitarea intalnirii cu maestrul Bert Hellinger si obtinerea crepturilor de traducere a acestei minunate c&rti. Cunoscandu-| in mod direct, am rimas in contact cu delicatejea si sensibilitatea profunda a unui suflet aflat in rezonanta si armonie cu tot ce este, inclusiv cu tragismul si maretia destinului umanitatii despre care am inteles ca nu este in mainile noastre, ci in mainile nevazute ale unei forte mai mari decat noi, din care viata a izvorat si in care viala se topeste disparand asa cum a apérut. ‘Acesta este Bert Hellinger — terapeutul care isi permite si greseasci, dar in fata ciruia miscarile sufletului para nu mai avea secrete. Tleana-Daniela Amaximoaie Bucuresti, iulie 2010 Consimt propriei neputinte de a gisi cele mai potrivite cuvinte care si surprind’ intensitatea expe- rientei prilejuite de parcurgerea acestei lucrari. ‘Am invatat de la Bert Hellinger cAti greutate au cuvintele si cat de important este si-1 alegi exact pe acela care surprinde cel mai bine nuanta semnificatiei pe care i-o atribui. $i am mai invatat ci, dincolo de cuvinte si de minte, existi o alti dimensiune neexploraté, dar intuit’; nectar’, dar securizant’, ce se misc’ dupa legi proprii si int-un ritm al siu. in afara timpului, a polarititilor sia valorilor traditionale. Este dimensiunea marelui suflet, a cirui pirticici suntem fiecare. 19Nota traducatorului Este © carte ce poate fi cititi si cu mintea si cu sufletul. Sufletul ,meu” a fost atins, a recunoscut ceva din ceea ce energia cartii i-a adus si poate, prin miscarea ce s-a initiat, isi va gsi mai usor calea catre casi. Drum bun si tie! Toana Ciocotea noiembrie 2010 Cuvant inainte ~Am contribuit prin a da mai departe ceea ce mi-a fost dat, si am facut-o cu bucurie.” Bert Hellinger Cc. bucurie in suflet constatim al doilea pas prin care creatorul metodei constelatiilor de familie, Bert Hellinger, este adus mai aproape de psihclogii, psihoterapeutii,facilitatorii de constelatii si, in general, de publicul roman interesat de constelatiile de familie, Pentru noi, Asociatia Romani de Terapii Sistemice, cs:c un al doilea pas care aduce mai mult la lumina frumusetea unei munci ce se doreste experimenta:i, care poate bulversa tocmai prin profunzimea si neconventionalitatea ei, si care, in mod misterios, nu poate fi prins’, de multe ori, in chingile logicii obisnuite. inainte de a fi tehnicd, lucrarea are calititile unei carti de referintd, de infelepciune, deoarece inmanuncheaz tot ceea ce autorul a strns ca si cunoastere pe parcursul vietii si, in acelasi timp, oferi posibilitatea fiecirui cititor de a-si lua ceea ce are nevoie in legituri cu o anumit’ temi. 2Cuvant inainte Apruta initial in 2005, lucrarea aduna si ordoneazi eforturile si intuitiile sale in legiturd legile iubirii si in acelasi timp cu efectele si limitele constiintei. Textele sunt recolta seminariilor de constelatii de familie desfasurate intre anii 1992-2000. Cartea surprinde esenta a ceea ce Bert Hellinger are de spus in legaturi cu modul de abordare a boli- lor grave, a traumelor, psihozelor, a relatiei dintre agresori si victime, dar, in acelasi timp, ofera ‘ingelegerea sa asupra relatiilor umane in context mai larg, spre exemplu, asupra legilor iubirii in rela de cuplu, in relatiile dintre parinti si copii, a diferitelor efecte ale credintelor religioase, a intal nirilor noastre cu mortii si moartea si a modalitatilor si mijloacelor prin care putem contribui la doban- direa picii si reconcilieri Dupi cum Bert Hellinger tine si precizeze, textele cuprinse in carte, au aparut in mod spontan in moduri diferite: fie ca introducer, fie ca si comen- tarii, concluzii sau sinteze. Uneori ele au reprezentat rispunsuri la intrebirile puse pe parcursul seminariilor, discutiilor sau interviurilor. jn receptarea insighturilor autorului, cititorul este invitat si inteleagi, in spiritul metodei fenomenologice, faptul ci ele se refer’ la o situatie specific’ si au iesit la suprafaré tocmai datorita acesteia. Astfel, ele nu trateazi un subiect la modul general, cise referi doar la situatia specifica pe care © prezinti. De fiecare dati cand unele parti seaman, totusi fiecare oferd si pune in lumina un alt aspect, asa cum reiese din contextul sau particular. 22 Cuvént inainte Asa cum Bert Hellinger o afirma in mai multe randuri, cea mai buna intelegere a metodei si insighturilor constelatiilor familiale apare atunci cand este luati in considerare filosofia aflati la baza acestora, si anume fenomenologia si metoda fenomenologici de cunoastere, asa ¢-a dezvoltat ea, ‘Jincepand cu Edmund Husserl si Martin Heidegger. Dincolo de toate, contactul cu aceasta informatie atinge sufletul intr-un mod profund, misterios si contribuie la experiente care prin exceptionalitatea lor ar fi suficiente in sine. Daci, in plus, poate constitui si un ghid pentru cei ce doresc si aprofundeze cunoasterea la nivelul sufletului, atunci considerim ci menirea eforturilor noastre a fost atinsi pe deplin. in cele din urma, a citi orice lucrare a lui Bert Hellinger este o experienti in sine si ne dorim s% vi bucurati din plin de ea. Parafrazand-o pe colega mea traducatoare, acesta este Bert Hellinger, terapeutul care isi permite si greseasci, dar care se inclin’ cu respect in fata misterului fiintei. Jon Bucur Facilitator de constelatii familiale Bucuresti, decembrie 2010 BDespre aceasta carte Aw cum fructele veri sunt culese toamna, aceast4 carte aduna si pune in ordine eforturile din trecut si intuitiile pe care le-am avut la maturitate. A durat mult pentru a ajunge in acest punct. inceputurile mele sunt legate de dinamicile de grup. Cu ajutorul acestora am avut ocazia si observ si si experimentez cum pot fi puse in armonie nevoile contradictorii si sistemele de valori ale unui grup. Am fost martor cum un grup, fara vreo presiune legati de un lider sau o autoritate a fost capabil, pur si simplu prin intermediul interactiunii umane, si ajungi la constientizarea diferentelor si, din acel moment, a fost stimulati capacitatea grupului de a actiona la unison. fn acest fel, a putut fi gisitd o solutie adresati tuturor celor afectati. Urmatoarea oprire a fost psihanaliza. A repre- zentat 0 contrapondere la dinamicile de grup pentru c& tot interesul s-a mutat pe individ. $i in acest caz, interesul era de a aduce la suprafari ceea ce a fost fragmentat si reprimat, pentru a-i da o valoare egala cu partea vizibila si acceptabili a psihicului. Aceastd etapa a fost urmati de terapia primal, care mi-a dat © intelegere si o experienti mai profunde cu privire Ja psihanaliza. in cazul terapiei primale, interesul 3Despre aceasté carte era de a aduce la suprafati, intr-un mediu securizant, emofii neexprimate anterior. De-a lungul mai multor luni, am putut observa si experimenta in mine insumi cum se manifest’ diferite emotii: si am invayat ci unele emotii au inlocuit actiunea, in timp ce altele au facut posibili actiunea. Din acel moment am putut diferentia intre aceste dou categorii de emotii; iar izbucnirile emorionale nu ma mai sperie. in tot acest timp am experimentat intens si analiza tranzactionala. Ceea ce m-a fascinat cel mai mult fost analiza scenariului de viata, cu alte cuvin- te modul in care, cu ajutorul povestilor si al basmelor, poate fi adusa la suprafatd viata personal ascunsi a unei persoane. Am ajuns la o intelegere mai profunda a pirtii ascunse a povestilor si basmelor, astfel incat, asa cum s-a intimplat si cu emotiile din terapia primar, acestea nu m-au mai putut seduce cu magia lor si nu m-au mai putut separa de mine insumi. De exemplu, am recunoscut ci povestea ,Micul Print” nu reprezinti altceva decat © versiune mai dulce a suicidului, iar persoanele cirora le place aceasti poveste in mod special, nutresc in secret ganduri de sinucidere. Ulterior, pe masura ce am luat contact cu legile iubirii, am putut constata c& multe dintre povestirile preferate ale per- soanelor sunt un indiciu al unei incurcaturi sistemice. Asta inseamni cA scenariul de viata pe care il urmeazi un individ descrie adesea destinul unui membru din familia de origine, destin in ale cirei ite individul este incalcit, sub influenta constiintei de familie. Despre aceasta carte Alte opriti importante in calea pe care am urmat-o: hipnoterapia lui Milton Erickson si programarea neuro-lingvistic’ (NLP). Pe ling% instruirea in observarea micromiscitilor, ele m-au invitat si modalitatea de a lucra cu povestile. Cum mi implicasem in terapia de familie, am fost, din multe puncte de vedere, pregatit. incetul cu incetul, prin intermediul constelatiilor de familie am descoperit legile iubirii si in acelasi timp efectele si limitele constiintei. Aceste descoperiri au avut un impact pe termen lung asupra practicii mele terapeutice, influentind de exemplu modul de abor- dare a bolilor grave, traumelor, psihozelor, relatiei dintre agresori si victime. Dar, in afara de psihotera- pie int-un sens foarte restrins, am dobandit o intelegere mai bund a relatiilor umane in context mai larg, spre exemplu, a legilor iubirii in relatiile de cuplu, in relatiile dintre parinti si copii, a diferitelor efecte ale credintelor religioase, a intalnirilor noastre cu mortii si cu moartea si a modalitatilor si mijloace- lor prin care putem contribui la dobandirea pacii si reconcilierii, Aceast carte surprinde esenta a cea ce am de spus in legiturd cu aceste teme. Reprezintd, dintr-un anumit punct de vedere, o recolti dar, ca si folosesc o alti metaford, poate fi luata drept surubul de metal care leagi structurile unei cladiri si le sustine pentru a sta impreuna. Textele de fati au apirut initial ca urmare a seminariilor de constelatii de familie sustinute intre anii 1992-2000. Ele au aparut in mod spontan in 27Despre aceasta carte moduri diferite: fie ca introduceri, fie ca si comenta- ri, concluzii sau sinteze. Uneori ele au reprezentat rispunsuri la intrebarile puse pe parcursul seminariilor, discutiilor sau interviurilor. Datorita faptului c& aceste seminarii, interviuri sau conferinte au fost inregistrate, ele sunt prezentate in forma lor originala avand interventii editoriale _minore. Acestea se refera la o situatie specifica si au iesit la suprafati tocmai datorit’ acesteia, Astfel, ele nu trateazi un subiect la modul general, ci se refer doar la situatia specific’ pe care o prezinta. $i, desi anumite parti seamzin unele cu altele, fiecare in parte ofera si pune in lumina un alt aspect asa cum reiese el din contextul stu particular, Numai in, capitolul ,Povesti si basme” am organizat povestile tinand cont de anumite tematici. Aceasta este 0 carte de referinta din multe punc- te de vedere. Pe de o parte pentru ci este 0 antolo- gie a ceea ce am strans ca si cunoastere pe parcursul vietii si, pe de alti parte pentru ca fiecare individ poate gisi in ea ceea ce-| intereseazi in legaturd cu © anumitd tema. Fiecare sectiune are o introducere si, pentru a fi mai usor de parcurs am adaugat la sfarsitul cirtii un cuprins organizat pe tematici. Unii dintre cititori s-ar putea s& resimta lipsa unei teorii atotcuprinzatoare a acestor texte. Dar la ce er duce asta? Ele sunt parte a unui proces continu, organic si care inci dospeste. Experienta mea de a aduna gi a produce aceste texte seamana cu povestea in care un student isi ia la intrebari_ maestrul in cea ce priveste libertatea. 2B Despre aceasta carte Maestrul spune: unii cred ci sunt in ciutarea propriului adevar al sufletului lor. Dar, Marele Suflet este cel care gandeste si cerceteazai prin ei. Si Marele Suflet isi poate permite multe greseli, pentru c& unii sunt falsi jucdtori si sunt inlocuiti cu altii noi, Aceia care, ins, isi permit cu adevarat si se lase condusi de Marele Suflet se riticesc mai putin deoarece, asemeni inotatorului care se las cu incredere purtat de valuri si se foloseste de forta sa, are sansa de a se lisa condus catre un nou tarm. As vrea si multumesc tuturor celor care au ficut posibila aparitia acestei cirti. Ma refer si la cei care au inregistrat si filmat seminariile sau interviurile, si in special lui Johannes Neuhauser si Harald Hohnen. Michaela Kaden m-a ajutat si adun si si editez texte- le, Dr. Norbert Linz a moderat interviul : , O privire prin Studio” si mi-a facut sugestii valoroase. Le multumesc cu cildura, ‘Aceasta este 0 carte pe care puteti s-o cititi de oriunde va doriti si pe marginea cireia s reflectati si, in care, sper si gisiti hrana de care aveti nevoie la nivel personal. Bert Hellinger 29Notele traducatorilor din limba germana Arceasta colectie de experiente, reflectii, interviuri si insight-uri reprezinta un ghid si o carte de referinti pentru orice individ inspirat de legile iubirii, legi care par si ating orice sferi a vietii, de Ja relatia cea mai intima pana la sistemul cel mai cuprinzator. De-a lungul unui proces aproape continu de sevizuire, am beneficiat de ajutorul nepretuit al lui Suzie Tucker, care a simplificat si rafinat textul si de ajutorul lui Kate Durbridge, care |-a corectat. Vrem si ne exprimam recunostinta atat fati de ele cat si fat de Best Hellinger pentru sfatul si ajutorul acor- date, Am incercat pe cat posibil si redéim texte uneori complexe int-un limbaj accesibil, care insi si reflecte fluenta expresiva si greutatea limbajului oral si scris al autorului. in ceea ce priveste intrebuintarea anumitor termeni tehnici pe parcursul cAmii, ne-am Lisat ghidati si de alte texte similare si de persoane care stipanesc si utilizeazi un limbaj moder si practic. ‘in consecinti, am ales si scriem cu litere mici urmitoarele concepte: constelatii familiale, miscarile 31Notele traducatorilor din limba germana sufletului, legi si legile iubirii, suflet si marele suflet, inteligenta a tot ce este, constiinta personali, constiinta de familie, constiinta colectiva si univers. ‘Am intimpinat cAteva dificultiti legate de gen: cum si mentinem un echilibru al genurilor asigurand in acelasi timp fluenta. Solutia a fost sa alternim genurile mai degraba decat sd optim si si recurgem prea des la pronumele impersonal ,cineva” sau si scriem permanent el/ea. Consideram ca in acest fel usurim modul in care cititorii vor internaliza ideile importante ale cartii. in cele din urma, vrem s4 ne exprimam recunostinta pentru oportunitatea de a traduce aceasti carte, De multe ori, pe parcursul tra- ducerii, ne-am oprit, am reflectat si am discutat pe marginea textului. De multe ori asta ne-a provocat si a impulsionat in noi insine sentimente adanci care ne-au pus in contact mai profund cu propriile noastre vieti. Repetarea insistent si delicati a gandurilor si ideilor ne-a intarit si a rezonat cu insisi fiinta noastra, dandu-ne energia si pasiunea pentru a fi cu totul prezenti in aceasti munca depusa Jutta ten Herkel si Sally Tombleson Londra, Septembrie 2005 Calea constientizarii Introducere Acest capitol ghideaza cititorul catre o stare interioaré. Aceasta stare va deschide calea catre o intelegere mai profundd, a acelei intelegeri care se ridica deasupra solutiilor problemelor. Pentru a ajun- ge la ea e nevoie de: lipsa oricdror intentii, curaj, deschidere, disciplind si acceptarea a orice ar putea esi la suprafatd, chiar daca acest lucru ne-ar cere sd ne consumém panda la ultima picatura. Frazele cheie care ne ajutd la intelegerea a ceea ce.am exprimat mai sus sunt: calea fenomenologicd a constientizirii, procedura fenomenologicd, accepta- rea faptului ca ni se dé un adevdtr si cd, atunct cand adevitrul se aratd, e important sd actionezi. Acest capitol reprezintd 0 teorie concentratd a constientizarii. Si are un efect filosofic. Dar, nu in ultimul réind, se bazeazG pe practica si trebuie inteleasa din perspectiva practica. Adevarul Adevarul apare ca un instantaneu, de nicaieri si, intr-o clip’, dispare in neant. Are darul de-a ne lumina, pentru ca apoi si dispar intr-o clip’. Dar 33Bert Hellinger pentru acea clipa cat este vizibil, acel adevar face diferenta, Nu exist’ dubiu in aceasta privint’. Pe de alt parte, totusi, daca as incerca si generalizez acest adevar, ar insemna sa neg ceea ce este esential in legaturd cu adevarul si perceptia. Este ca si cum as incerca si imortalizez acel moment pretios. Astfel, mA insel in ceea ce priveste natura adevarului. Adevarul este 0 comoara efemera. Cu toate acestea, adevarul este complet valid in acel moment in care straluceste mai departe. Orice tentativa de aparare ‘impotriva lui vine prea tarziu, pentru cé instantaneul a disparut deja. Participant: Dar acest instantaneu trebuie in mod necesar si fie subiectiv. Hellinger: Nu chiar. Cand adevarul a iesit la suprafatd intr-o constelatie oricine il poate vedea. Participant: Dar numai dupa ce ati construit constelatia. Hellinger: Dimpotriva. Nu sunt eu cel ce o construieste. O vad. lese la iveala imediat. Asa cum s-a intmplat la ultima constelatie cand am vazut dintr-o dati ci problema era legata de un copil avortat, Dintr-o dati, a aparut adevarul, Nu a aparut prin interventia mea. Pur si simplu I-am vazut. Participant: Dar apoi I-ati construit pentru clien- tul care lucra, reprezentand in constelatie copilul. Hellinger: Daci jincerci si construiesti constelatia aproape intotdeauna vei scipa esenta, pentru cd ceea ce este construit nu implica sufletul. Implicé doar mintea. Aceasta este o distinctie 34 Un val, un ocean important. Am realizat c4 atunci cdnd lucrez o tema si cind ceva devine clar si eu o descriu, e suficient s4 ma uit la fetele oamenilor si s-mi dau seama dack este corect sau nu. Oricine poate imediat citi pe ferele lor daci aceasti noua revelatie le atinge sufle- tele sau nu. fn secunda in care incerc si construiesc ceva sau 0 formulez clar in mintea mea si o spun, observ cA nu existi nici o reactie. Sufletul lor nu reactioneaza. ‘in ceea ce priveste constructivismul, cineva isi poate pune intrebarea — cum se intimpli cA intro constelatie o constructie are un efect si in altele nu? Pentru ci existi ceva ce isi face efectul intr-o constelatie si care merge dincolo de constructia conste- latiei. Altfel ar fi imposibil ca o constructie si meargi si alta nu, Ori ar functiona amandoui, ori ar esua. Participant: Cand este reprezentati o familie si cand ordinea care lipsea devine clara atunci poti si spui - acum terapia s-a incheiat? Sau cum s-ar prezenta constelatia atunci cand clientul ar construi-o a doua oar’? Hellinger: Cand cineva 0 construieste a doua oar, acel cineva incearci si recupereze adevarul care a disparut. Dar nu poti si faci asta. Pentru ci deja a dispirut. Singurul motiv pentru care si construiesti 0 constelatie a doua oard este pentru a vedea daci apare la lumina o nou’ informatie sau daca trebuie si lucrezi mai degrabi cu familia de origine decat cu familia actuali sau viceversa. Si atunci intr-adevir apare ceva in plus. 35Bert Hellinger Dialectica Pe parcursul unei conversatii, injelegerea se dezvolt’ in tei stadii. Primul stadiu este cel al ipote- zei, care este ulterior inlocuita de o ipoteza contrart si apoi, din cele dou’, apare o sintezi. Aceasti sintezi devine la rindul ei o ipotez4, care din now este inlocuiti de o ipotez’ contrari si duce in continuare la o alti sintez4. Pentru a fi sigur, acest proces functioneazi doar daca ipotezele contrare nu reprezinti nici pe departe o opinie sau 0 obiectie, ci © noua intelegere. Asta face o diferent enorma Daci 0 persoana, pe parcursul unui dialog impartiseste un anumit insight, experienti sau , jar cealalté persoand are un insight sau experienti diferit! atunci, din punct de vedere dialectic, aceasta reprezinti 0 ipotezi contrar’ si intr-adevar se poate transforma intr-o recompunere a elementelor, ce i-ar putea imbogiti pe amandoi, Adesea, daci persoana are un insight care este ‘impartisit sub forma unei ipoteze, alte persoane vor avea 0 obiectie sub forma unei ipoteze contrare, care va pune sub semnul intrebarii ipoteza originara. De altfel, insight-ul initial se baza pe o perceptie care a fost atunci descrisa. Ipoteza contrari, pe de alti parte, trateaza ipoteza initial ca pe 0 opinie, subminandu-i, astfel, forta. Fraza cheie pentru acest tip de ipotezi contrari este , Da, dar...”. Prin utilizarea lui ,Da, dar...” perceptia initiald este devalorizaté. De exemplu, daca ma uit la un munte si spun ,Da, dar..” nu mai sunt capabil si-I privesc intr-un mod adecvat, chiar daca este in fata mea. Cu 36 Un val, un ocean »Da, dar. si impact. Obiectiile nu ne solicit’ prea mult, Dar ‘ntelegerea cere capacitatea de a observa si ribdarea de a permite unei noi experiente si iasa la suprafata. De aceea obiectiile vin atat de usor. Insight-ul in schimb, cere timp. As vrea si mai adaug incd ceva despre dialectic. Daci o persoani are sau exprima o obiec- tie, acea persoan’ posed’ un anumit simt al liberttii. El sau ea poate avea acea obiectie, far ca ‘in mod necesar si actioneze in conformitate cu ea. Libertatea gandirii pare grozav si este insotiti de sentimentul puterii. Daci aceasti persoana decide ins& si actioneze in concordantA cu obiectia, acea libertate se diminueaza si se transforma din ceva mare in ceva minuscul. Cnd toate posibilele obiectii legate de un insight sau 0 experienti a cuiva sunt exprimate, ce-i mai rimdne de ficut pentru a putea trece dincolo de acel insight? Din contr’, o persoand care renunti in ciuda tuturor acestor obiectii are putin’ libertate de gindire. $i are doar foarte putin spatiu de manevri pentru ci el se focalizeaza pe realitatea observata. in schimb, are multe posibilitati de actiune. ul meu ii ripesc muntelui din grandoare Perceptie si gandire Existi multe cai prin care te poti apropia de adevar. Eu urmez o cale pe care 0 cunosc bine, dar existé multe alte cdi aldturi de aceasta. Este a7Bert Hellinger interesant insi cum, desi existi multi compozitori, nu exist doi care sa fi descoperit aceeasi melodie. Fiecare are propriul insight. Fiecare melodie este diferit’ si fiecare, in felul ei, este framoasi. Nu exist doi cameni care si aibi acelasi insight asupra aceluiasi lucru, ele diferi in nuanti unul de altul Daci ar avea aceeasi viziune asupra aceluiasi lucru, una dintre viziuni ar diferi usor fati de cealaltd. Plenitudinea nu poate fi limitati la o sigur’ cale. Uni oameni ‘si ingusteazi cimpul constien- tizirii fAcdnd o afirmatie sau ridicind o obiectie la care s-au gandit, Piri insd si aprofundeze, de fapt, ce inseamna ceea ce afirma. Astfel de afirmatii sunt ieftine. Oricine le poate face, chiar si un nebun. Dar, cand constientizarea intampina constientizare, améndoua sunt incantate de reuniune. Gandirea fara constientizare se invarte intotdeauna in jurul acelu- iasi lucru — orice este familiar. Insight-ul nu poate apirea doar in urma gndirii. Insight-ul apare in urma constientizarii, Apoi apare gandirea. Insight-ul ‘incepe cu constientizarea si se dezvolta pe parcursul procesului de gandire. Calea fenomenologicit a constientizarii Ceea ce demonstrez aici este psihoterapia fenomenologic’. Fenomenologia este o metoda antica filosofick. Cere 0 auto-disciplina uriasi. Pentru a vi clarifica acest lucru voi vorbi despre mine insumi. Mi-am dorit si inteleg ce inseamna constiinta si cum functioneaza. 38 Un val, un ocean in termenii metodei fenomenologice, primul lucru pe care cineva il are de facut este si uite tot ce a auzit despre subiect, in cazul de fati subiectul find constiinta. Fiecare trebuie sa filtreze tot ce a invatat pind la momentul prezent. E ca si cum te-ai goli pe dinduntru. Uterior, e important sa fii lipsit de orice intentie, de exemplu, si nu-ti doresti si faci o descoperire uluitoare. Filtrezi tot si te deschizi catre constiintd ca si cum te-ai deschide citre intuneric. Apoi astepti. Eu ari asteptat ani in sir. $i, in mod continuu, mi-am pus din nou $i din nou aceeasi intrebare simpli: cum functioneazi cu adevirat constiinta? Ce se int4mpla in interiorul meu cAnd imi simt constiinta? Ce se intimpla in interiorul altor oameni cind isi simt propriile constiinte? $i ce se intimpla cand ei nu simt nimic si totusi se comport ca si cum sunt manati de ea? Apoi, dupa multi ani, primul insight legat de constiinti a iesit la lumi. Brusc am inteles ce este constiinta. $i am realizat de asemenea ci exist mai multe constiinte, care exist pe niveluri diferite si c& aceste constiinte urmeazi cAile dictate de anumite legi. Aceste legi fun- damentale sunt legile iubirii, Dar ceea ce a iesit la suprafat’ in acel moment nu putea fi cuprins sau inteles dintr-o data. Am putut prinde doar o parte din aceastd intelegere si am realizat c4, in dedesubturile ei, mai era ceva pe care nu am putut pune mana. Nu mi-am dorit cu adevarat si ating ceea ce era dedesubt; in schimb, mi-am dorit si las infelegerea la care ajunsesem si dospeasci din nou. Pentru ci m-am deschis incontinuu citre ceea ce era mai esential pe masuri ce apirea si dispirea, 30Bert Hellinger am devenit parte a miscirii si, intr-o clip’, am surprins noi aspecte ale miscarii. in acest fel am lucrat cu constiinta in practica mea, lasand-o sa ias la iveala de la sine. Prin intermediul metodei feno- menologice aceste idei mi-au devenit clare. Fenomenologia care sti la baza acestei practici presupune o intelegere diferiti a conceptului si experientei adevirului, diferitx de normele acceptate. Adesea indivizii caut4 si inteleagi prin adevir o credinti imobila si eter. Atunci, cineva isi poate spune: am putut descoperi asta pentru mine, am putut-o intelege si cu ceea ce am descoperit voi controla aceasti problemi si poate chiar lumea, Un proces interior straniu poate incepe cu ajutorul acestui tip de adevar. Dar adesea, acel adevir este numai imaginar. intre cei care cred un lucru ca fiind adevarat si alfii care cred ci ei stiu ce-i adevarat apare neintelegerea gi fiecare dintre ei consider ci detine monopolul. $i atunci, adevirul devine un instrument in jocul puterii. Cu tofii putem recunoaste aceasti situatie. Lucrurile stau diferit in cea ce priveste adevirul fenomenologic. Acest tip de adevar, apare doar pentru © clip, in felul in care am putut vedea cu tofii in constelatii. Ceva iese la iveali si cineva percepe 0 licdrire, Dar vai, cand cineva incearci si-l prinda, dispare intr-o secund3. Dorinta de a lucra 0 tema este de fapt dorinta de a te agata de un adevar mai vechi. in mod similar, frica a ceea ce poate fi dezvaluit este dorinta de a rimAne fidel unui adevar mai vechi, dar ‘intr-o alt forma. in acest caz individul doreste ca licdrirea sd dispar. Daci adopt 0 atitudine Un val, un ocean fenomenologica ins, adevarul poate apirea cind vrea el. il voi privi, ma voi inclina in fata lui gi il voi lisa s& plece asa cum a venit. Este mult mai eficient decat si vorbesc despre el. El doar este, apoi dispare iar. De aceea se dezvaluie in mod diferit de fiecare dati, Nu e niciodata acelasi de dou’ ori, Terapeutul e fericit cind adevarul apare la iveal’, iar cand adevarul dispare, il lasi si plece. La fel se intimpla si cu fericirea; esti fericit cind vine si, cand pleaci, ii dai drumul. in consecinta, nu poate exista nici o controversa. cu privire la adevar. Care ar putea fi controversa? Adevarul iese la suprafati, oricine il poate vedea si apoi dispare in dedesubturile de unde a aprut. Cea ce a iesit la suprafatd atinge sufletului, desi nu stiu cum. Daca alerg dupa un pacient gandind — acum trebuie si vedem daci putem pune lucrurile in ordine — atunci orice ar fi iesit la iveaki se retrage. Cade in derizoriu si din foc rimane doar cenusa. Deci, acest tip de terapie se bazeazi in primul rand pe atitudinea fenomenologici: starea interioara de veneratie in fata adevarului. Astfel este evitari tentatia de a manipula adevarul sau de a dilua sau de a] intensifica. Sunt intr-o veneratie a adevarului si-mi desfisor mai departe activitatea. Aceasta este terapia fenomenologica. Sper ci am clarificat-o inu-o oarecare misuri. Insight-ul apare atunci cand te abgii Metoda fenomenologica isi are originile in filosofie. O persoana se confrunti cu necunoscutul, fard tintd si fard fricd, uitand tot ce-a stiut despre el 4Bert Hellinger pani in momentul de fat. Ea se confrunta cu spatiul Jintunecat si, dintr-o datd, surprinde esenta unui lucru. Cand lucrez cu o familie, mi raportez la membrii ei asa cum sunt, fard intentie, fird chiar intentia de a ajuta. $i fara sX ma tem de consecintele ‘a ceea ce as putea si spun sau si fac. Pentru ci m& retrag atat de complet, sunt capabil s% vid unde mi conduce constelatia. in acelasi timp, ma suspend pe mine insumi. Aceasta este modalitatea de a lucra fenomenologic. Nu se bazeazi nici pe teorie sau experienti anterioari, ci mai degraba pe dorinta de a face fat momentului. Si asta e foarte dificil pentru ci fiecare terapie reprezinti un nou tisc. Procesul fenomenologic ¢ lipsit de dorinta, cunoastere sau fricd. El cauti ceea ce este in spatele a tot, principiul unificator, si este sprijinit si condus de acel ceva care sti in spatele tuturor dorintelor si le defineste. in esentd, aduce la suprafata finalul. Aceasta inseamna 4 0 terapie nu poate fi complet decit atunci cand acest adevar ultim este adus la suprafati si cand per- soana este profund in unison cu acesta. Abia acum adevarul devine un fapt care poate fi integrat. Psihoterapia stiintifica si psihoterapia fenomenologica Psihoterapia fenomenologica este la polul opus psihoterapiei stiintifice. Stiinta experimental’ cauti, prin intermediul experimentului, un tipar care poate fi reprodus in asa fel incat, aceleasi conditii si 2 Un val, un ocean genereze acelasi rezultat. in stiintele naturale e relativ usor 4 obtii acelasi rezultat din acelasi experiment. Dar acest lucru nu este posibil in cazul sufletului. Daca un individ decide sa urmeze si si dezvolte principiile unei psihoterapii si investigatii stiintifice, atunci trebuie si creeze un design experimental in care variabilele personale sunt efectiv excluse, lucrand astfel, doar cu cele externe. Dar asa cum vedeti aici (Nota editorului ,in cadrul constelatiilor de familie”), ceea ce este personal are cea mai mare important. in constelatii nu poti dobandi nimic dac& nu iei in considerare ceea ce este personal. Acesta este unul dintre aspecte. fn plus fata de asta, psihoterapia stiintificd este linear’, ceea ce inseamn: 0 cauzi specifica are un efect care duce la 0 anume consecinta. Din contra, psihoterapia fenomenologici cauti si stabileasc3 un context, fri vreo intentie anume in minte si fird fricl, cu alte cuvinte, fri intentia de a vindeca. Prin urmare, terapeutul care doreste si lucteze fenomenologic, trebuie si accepte lumea asa cum este. El nu trebuie si aib& nici cea mai mic& dorintd de a schimba lumea. $i asta cere ca el si se retraga, El accept boala clientului asa cum este. Nu are nici cea mai mica dorintd de a interveni. Un doctor vede situatia diferit, pentru ci el are capacitatea, in mare masura, de a aplica stiintific cunostintele, si aceasta este datoria lui. Dar tin s& fac 0 distinctie clara. Acest tip de abordare nu functioneazi in cazul constelatiilor. in constelatii, terapeutul se suspenda 8Bert Hellinger pe sine insusi si creeaz4 un context mai larg. Daci lucrez cu un client, atunci fi accept sistemul in totalitate. Nu doar ma uit la client. MA uit de aseme- nea la sistemul lui, in special la acei oameni care au fost exclusi sau nu apar deloc, dar pe care ii simt, si ii am in vedere tocmai pentru cd sunt neutru. Ei au un loc akituri de mine, locul care le-a fost refuzat in sistem. in secunda in care fi iau cu mine, sunt in deplin3 rezonanti cu sistemul si cu clientul. Si ceea ce simt este o mare afectiune pentru sistemul lui. Daca ma suspend pe mine insumi si mi deschid total catre situatie, fara intentie sau fricd fara de ceea ce ar putea iesi la iveali atunci, dintr-o datd, sunt capabil si surprind esentialul, si care este dincolo de ceea ce este vizibil. $i atunci imi dau seama: in acest punct este cheia. Si acest aspect este vital pentru gisirea solutiei. Este relativ simplu s& configurezi 0 constelatie de familie dar, cind vine vorba despre a descoperi unde se afli solutia, acest lucru este posibil doar daca persoana este in rezonanta. Atunci va deveni clar de la sine. Si asta se numeste constientizare fenomenologica. Ea loveste ca un fulger si este intotdeauna in rezonant& cu marele tot. Ceea ce 0 diferentiazA in mod specific este aceea cA este 0 constientizare cu iubire. Acest aspect este unul esential, pentru ci daca este insotiti de iubire, este o constientizare pe care te poti baza. Si, prin urmare, aceasti modalitatea de a lucra nu poate fi invatatd asa cum inveti de obicei niste reguli. Cu aceasti metoda, este mai degraba Un val, un ocean important ca cel care o practica si se lase condus de ea si si dobindeasca intelegere prin practic’ si raspuns. in acest fel poti lucra tu insuti cu ea. Daca lucrez cu un client si observ ci nu existi solutie, atunci iau acest aspect cat se poate de in serios si ma retrag complet. Si faptul ci ma retrag nu mi frustreazd. Dacd sunt cu adevarat in rezonanta, acest Iucru nu are cum si ma frustreze. Dar asta jnseamni si fiu complet in rezonantd. Apoi riman cu ceea ce am constientizat si nu-mi permit si fiu distras de la ceea ce am constientizat nici de cei care se opun, nici de nimic. Bineineles pot si gresi. Asta imi este clar, Si atunci este necesari rezonanta altor participant — participanti care sunt alerti. Ei pot fi capabili si vada ceea ce eu nu am surprins sau am trecut cu vederea. Atunci eu trebuie si am incredere in constiinta lor. Totusi, cdnd confrunt clientul cu cea mai severa consecinté a comportamentului sau si cineva se aliazi cu clientul pentru ci ceea ce fac il sperie, el interfereazi. Iar eu nu trebuie si permit aceasti ~ ea mi-ar slabi forta. Terapeutul care luercazA in accst mod este un luptator. in cartile sale despre Don Juan, Carlos Castaneda descrie ce este acela un luptitor. Un luptator, in acest context nu se sperie nici macar de limita extrema — limita extrema fiind aceea in care este posibil ca toate si iasi bine sau si mearga prost. Totusi, experienta mea practic’ mi-a aritat ci, dac& un terapeut merge pand la limita maxima, de cele mai multe ori asta duce la succes. Cu riscurile de 6Bert Hellinger rigoare. $i daci unei persoane ii este teama si asume aceste riscuri, atunci ea nu va fi capabila sa lucreze cu aceasti metoda. Pentru ci atunci cand va ajunge la esenta, si cand totul devine o chestiune de viata si de moarte, in acel moment, ea va trebui si fie capabili si ia o decizie, atunci si numai atunci, nu inainte. Astfel, cu acest mod de lucru, orice iese la iveala indica si calea de urmat. $i acea persoan trebuie si se abandoneze acestui lucru, uneori chiar $i fara s&-1 fi inteles pe deplin. Pentru c& felul in care stau lucrurile cu adevarat si unde vor ajunge ele, devine clar abia la sfarsit, nu la inceput. Perspectiva mai largé As vrea s& fac cAteva precizari in legaturai cu aceastA tema. Multe probleme apar pentru ci ne agatim de ceea ce este in fata noastra, altfel spus, perspectiva ingust si limitata. Cand ne uitim la problemele noastre sau la problemele din relatia noastri, sau in legaturd cu ceva ce ne este apropiat, adesea ne uitim doar la ceea ce este la vedere in fata noastra, la ceea ce se vede in mod clar, si scpaim din vedere perspectiva mai larga, intregul. Dar, ceea ce este vizibil, perspec- tiva ingusté si limitat’, capati fort’ si semnificatie doar in raport cu ceea ce este dincolo de ea. Solutiile apar cind permitem o perspectiva mai larga asupra lucturilor. in loc si ne uitim numai la noi, la dorintele noastre si la ceea ce considerim noi a fi 46 Un val, un ocean problemele sau rinile noastre sau chiar la visele noastre, ne uitim la parintii si la familiile noastre, la strmosii nostri sau la rude. Si dintr-o dati ne trezim conectati la altceva, impreuna cu mulfi altii, si orice a parut cindva inspiimintétor sau a produs suferinta, isi capata locul de drept in contextul marelui tot. Daca doar ne uitim la familie, punctul nostru de vedere se va ingusta din nou dupa o vreme. De aceea, este nevoie si ne uitim dincolo de ea si si aducem din nou in prim plan perspectiva mai larga Este nevoie si © constientizim, si o cuprindem in inimile noastre, si si ne deschidem in fata ei. $i atunci, ceea ce prea insolubil in contextul de familie {si poate gisi locul in cadrul acestui context mai larg. © asemenea abordare dinspre perspectiva general spre cea interioara existd si in psihoterapie. Exist psihoterapii care se concentreazi in mod pre- dominant pe individ, spre exemplu pe emotiile lui. Totul este analizat si totusi, individul nu poate trece dincolo se sine insusi. Apoi, exista terapia de familie care se concen- treazd pe un camp mai larg. Aceasta poate duce la solutii care nu sunt posibile in terapia individuala. Dar si terapia de familie are limitele ei. Si atunci devine posibil s4 mergem dincolo de terapia de familie, si si ne aruncim privirea pe ceva si mai cuprinzitor. Asta se intémpla in cazul miscirilor sufletului — daca cineva se lasi cu totul pe mana lor. Pentru ci aceste miscAri sunt intotdeauna conduse de ceva mai mare. 7Bert Hellinger intregul Cand ne uitém la lume, ne putem uita la ea in toatd diversitatea ei, cum toate lucrurile sunt variate, cum toate lucrurile existd ca unitati si cum un individ se pozitioneaza in opozitie cu alt individ, si chiar in rizboi. Dar toate aceste parti individuale isi au origi- nea intr-o unitate, la un nivel profund, prin care ele sunt impreund si sustinute, Diversitatea este definita si isi capita caracterul siu special tocmai din aceasta profunda unitate. Ceea ce contribuie la intreg isi trage ridicina din acest izvor nesecat profund. Acum, ne putem indrepta spre conceptul de individual” in constiinta noastra si, prin acest demers, vom fi pusi in fata celuilalt. Daci insa ne orientim catre unitate, adesea trecem dincolo de celalalt, renuntam sau il negim in totalitate. $i atunci ne indepartim practic de ceea ce tine impreuna si sprijind totul si toate. Putem, de asemenea, s4 ne raportim la cei multi, dar in asa fel incat si nu ne focalizim pe multiplicitate, ci mai degraba si devenim constienti de ea ca un intreg, totul dintr-o dati, si prin aceasta constiinté ne regisim pe noi insine in esenti si, dincolo de asta, in esenta fiintei, Cand ajungem la aceasti conectare, suntem capabili si simfim conectarea cu toata diversitatea, cu respect, veneratie si curaj, in asa fel incat o internalizm si ea devine un flux propriu esentei naastre. Cand vedem lucrurile in acest fel, ne simtim eliberati, Dar daca ne uitam la relatiile personale si vedem diferitele tipuri de nevoi, diferitele punctele Un val, un ocean de vedere, analizim antagonismul dintre ele si le dam in vileag, atunci ne simtim amenintati, nesiguri, si indurerati: simtim ca ceva este in neregula. {fn aceste relatii suntem adesea ghidati, la un nivel superficial, de distinctia pe care o facem intre ceea ce este bine si ceea ce este riu. Aceasté distinctie opereaza la un nivel complet superficial si este incapabili si cuprindi ceea ce se afla in profunzimea lucrurilor. Distinctia intre bine si riu este relevanti doar in privinta relatiilor umane, datoritd functiei sale: aceea de a ne lega de familiile noastre si de a ne diferentia de alte familii sau grupuri. Aceasti distinetie iese la iveala prin intermediul constiinfei bune sau a constiintei rele. ‘Aver © constiinf’ bund daci avem sentimentul apartenentei la familia noastra si avem o constiintd rea daci punem in pericol dreptul nostru de a apartine acesteia. Ne imaginim ci ne pierdem dreptul de a apartine daca recunoastem alte famili grupuri, valori, religii si culturi ca fiind cel putin la fel de bune ca ale noastre. Dar daca reusim s& facem acest lucru devenim unificati in magnitudinea intregii existente, separati de propria noastra familie. Astfel, pentru a deveni unificati in magnitudinea fiingei, cu cea ce este esential, trebuie s4 renuntim la aceesta constiinta sila distinctia intre bine si rau. Daca ajungem la aceasta renuntare-adoptare, cel putin din cAnd in cdnd, si putem si ne centrim, atunci sufletul nostra va fi migcat. Aceasté migcare va veni din strafunduri, si va anula distinctia intre bine si riu, reconciliind ceea ce este contradictoriu si in opozitie. »Bert Hellinger in ultimul timp m-am ocupat destul de mult de miscarile sufletului. Le-am lsat sa lucreze in mine si am studiat in workshop-uri modul in care isi produc efectul. Ele merg dincolo de ceea ce a fost adus la lumina prin intermediul constelatiilor de familie, in forma initiala. Deci din nou, mergem un pas inainte. Fantana Din acest punct ma las condus fard si stiu catre ce final. Sunt complet in bezna, dar ma simt ca cineva prin care curge un suvoi, un suvoi care vine de departe si merge dincolo de granite. $i ma las intr-o stare de permeabilitate. Din acest punct de vedere, nu sunt implicat deloc. Féntana nu este una cu apa. Apa pur si simplu curge prin ea. Cum este posibil si ajungi 4 atingi aceasti stare? Intai iti alungi intentiile. Apa care curge prin fantana nu are intentii. Nu are nici scop. $i cu toate acestea, ajunge pe camp, il fertilizeaza, si in cele din urma dispare in mare. Absenta oricarei intentii este © conditie de bazi pentru a lucra cu aceasta’ metoda. Si cineva poate deveni lipsit de orice intentie dac& a renuntat la gandirea in termeni de bine si ru. $i atunci nu lupta nici de partea binelui, nici a riului. Orice ar fi, este just. Viata este indreptatita, Fericirea este indreptatita. Suferinta este, de asemenea, indreptitita. $i pacea si rizboiul sunt indreptatite. $i pentru cd devii permeabil, ceva bun Poate apirea fard nici o interventie. 30 Un val, un ocean Aceasti stare nu este una noua. Lao Tse 0 con- firma. $i Confucius. Multi filosofi au demonstrat-o dar, in mod curios, acestia nu au fost printre fonda- torii marilor religii. Religiile au dus la rizboi. Starea care cuprinde lipsa oricarei intentii caut& armonia cu legile universului, cu ierarhia profunda a lucrurilor; are incredere in miscarile sufletului, ale marelui suflet, si asa cum puteti constata, este in slujba pacii si iubirii, Aauzi sia vedea As vrea si spun ceva despre diferenta intre a auzi sia vedea. Ceea ce-si face efectul le nivel de suflet se bazeaza in primul rand pe ceea ce auzi. De exemplu, multe dintre judecatile noastre, legi sau afirmatii despre religie isi au originea in ceea ce am. auzit despre ele. O imagine mentali planeazi deasupra congregatiei si opereaz ca 0 constiinta O si va dau un exemplu: un psihanalist si-a abordat un prieten si l-a intrebat , ,Stii ceva despre posedare?” ,Da”, a spus prietenul ,Poate stiu. Dar despre ce este vorba?” Psihanalistul i-a rispuns ,Cu putin timp in urma am mers impreund cu sotia mea la © ghicitoare si ea a spus ci sotia mea este posedati de diavol. $i acum nu stiu ce si fac.” Atunci prietenul i-a spus ,Daci mergi la asemenea oameni vei cApata ceea ce meriti; acum esti complet posedat de aceast imagine si nu-ti va fi usor si scapi de ea.” Deci, o imagine poate apirea din auzite sau ca urmare a ceea ce auzi, si oarecum fari legituri cu 31Bert Hellinger ‘orice perceptie asupra realititii observabile. $i in mod ciudat, aceasta imagine pare si ma lege, astfel ‘cA daci renunt la ea, mi simt ca un triditor sau ca un dezertor. Curios! Pentru ci ceea ce trebuie cu adevarat sa faci cineva, este si se uite atent la realitate si sa se limiteze la cea ce observa - atat si nimic mai mult. Dar asta cere smerenie. Multi psihoterapeuti actioneaza astfel. Ei asculta si se bazeaza pe cea ce li se spune, fard si observe ce se intimpli chiar sub ochii lor cu clientul sau in familia clientului, Prin urmare, ei sunt preocupati cu ceva ce nici au exist si se bazeaz pe o imagine bazat pe prejudecttile si interpretirile clientului. Limitarea la realitatea observata cere un mare sacrificiu. Este vorba de renuntarea la ideea c& poti schimba lumea. in mod curios totusi, atunci cnd te limitezi, de fapt castigi libertatea de a actiona, de a actiona legitim. ‘Acest lucru nu se aplicd si la increderea in ceea ce auzi sau tise spune. In acel caz, singura libertate cAstigatt este cea de a-ti crea niste imagini. Libertatea de actiune ins este limitata. Insight si actiune Daci o persoand are un insight in legaturd cu o posibild solutie sau cu necesitatea acesteia, ea nu trebuie s4 actioneze imediat. Acesta ar fi un lucru complet prostesc. Daca, de exemplu, devine clar pe parcursul unei constelatii ci acei copii trebuie lisati 52 Un val, un ocean in grija tatilui, sau a mamei, oricare dintre variante, acea persoana nu trebuie si transpund in fapt ime- diat acest lucru. Ar implica riscul de a se instraina de sine insusi. Dar ceea ce vede clientul intamplan- du-se intr-o constelatie nu poate fi complet strain de el insusi pentru cd el insusi contribuie la acea imagi- ne pe mai multe planuri, fnainte de toate, totusi, este vital ca aceasté imagine si fie lisati si patrunda la sufletul clientului, si fie Lisati si-si produc’ acolo efectele, si asta cere timp. Dar dupa o vreme, brusc, devine clar care este modalitatea potriviti de actiune. Imaginea este primit in suflet si ii este permis s&-si faci efectul si si meargi mai departe, pana cdnd solutia indreptatita, cea definitiva, devine clari. Dintr-o dati clientul simte cA a sosit momentul potrivit sf actioneze. Abia atunci, si nu inainte, este potrivit si actionezi. Altfel risti si actionezi in mod discordant, fri legituri cu imaginea si fri si fi permis imaginii si-si fi produs efectul la nivelul sufletului. ins poate dura si luni de zile si-ti aduni fortele si s4 actionezi chiar si dupa ce ti-a devenit clark care este actiunea indreptatita. Perceptie si indoiala Participant: in ce masura tu, ca terapeut, ai o influenta asupra reprezentantilor? Am impresia cA i influentezi atat pe ei ct si modul in care ei simt si ‘experimenteazi situatia, cX poate gandurile tale sunt transferate catre ei iar ei, la randul lor, desi inconstient, isi doresc si se potriveasc cu ceea ce 53Bert Hellinger gindesti. Cum te pozitionezi fati de acest lucru? Este © responsabilitate foarte mare pe care o ai in calitate de terapeut Hellinger: Dar hai si ne uitim la asta din alt unghi. Daci am dubii si ezit, si acestea vor fi transferate. $i atunci apare intrebarea: ce este mai bine? Cand lucrez trebuie si am incredere in reprezentanti. Si totusi nu trebuie si renunt nici la perceptiile mele. Este important si intelegi ci perceptia direct sau constientizarea aduc cu sine 0 experienti particulari. Cand cineva devine constient de ceva, dar acel lucru il face si exprime © indoiala sau o obiectie, chiar daci asta se intimpli doar in interiorul lui, atunci consti- entizarea dispare. Constientizarea nu tolereazi obiectiile sau opozitia. Un alt aspect de luat in considerare este ci atunci cAnd lucrez cu un grup terapeutic lucrez cu toti participantii in acelasi timp. Daci lucrez cu respect si iubire pentru client si cu bun’vointa pentru gisirea unei solutii, atunci imi pun toata increderea in faptul ci din energiile noastre combinate si din energia campului, va aparea o solutie. in acest context, daci as influenta pe cineva, ar trebui si fie grupul ca intreg, in cazul in care o ast- fel de alterare a procesului ar putea si apari. Totusi intrebarea ta arati faptul ci multi participanti de ai se bazeazi pe ei insisi si sunt independenti. Daci ar fi SA gresesc sau si comit 0 greseald, ea ar fi observati de altcineva si corectat’. Nu am incredere doar in perceptiile mele, ci si in cele ale 34 Un val, un ocean participantilor care vid desfisurandu-se in fata lor aceeasi situatie ca si mine. Tipare ale gandirii si destinului Rupert Sheldrake a descris in cArtile sale caracteristicile gi efectele cimpurilor morfogenetice, adicd a acelor campuri de energie care definesc dife- ritele structuri, El mi-a spus ci, cu constelatiile de familie, © persoani poate fi martor al unui camp morfogenetic la prima mana. Uneori reflectez daci observatiile lui pot gisi si o alti aplicare. Poate c& tipare specifice de gindire definesc un grup pana la limita la care ele ajung, de fapt, si restringi posibilitatea aparitiei unor noi insight-uri, Poate ci anumite comportamente proprii unei familii constituie de asemenea tipare care ajung si formeze cimpul morfogenetic al acelei famili. Daca, de exemplu, cineva s-a sinucis, atunci uneori ce urmeazi este ci cineva, intr-o generatie viitoare, de asemenea, se va sinucide. Acest lucru nu se intampl doar pentru ci vor si-l urmeze pe acel membru al familiei, Un tipar s-a creat si actiunea de sinucidere este comisd in concordant cu acest tipar creat, mai degraba decat datorita unei intentii (cat de subconstienta ar putea fi ea) de a-l urma pe celalalt. Sheldrake a observat cum, pe masuri ce este for- mat un nou cristal, forma sa nu este inci predeterminata. Totusi, cind un al doilea cristal se formeazi din primul, el se modeleaz pe tiparul acestuia, Experienta arati ci, exist’ deja la acest 35Bert Hellinger moment o memorie a cristalului initial. Campul morfo- genetic pare a avea memorie. Prin urmare, urmdtorul cristal se va dezvolta, dupa toate probabilititle, pe modelul celui dintai. Daca acest ucru se repeta de suficient de multe ori, un tipar fix este stabilit. Poate cA. si tiparele destinului se reproduc in acelasi mod. intreruperea tiparului Recunoasterea si ruperea unui astfel de tipar cere curajul de a adopta ceva nou. intreruperea cu succes a tiparului reprezinti o realizare special. Acest lucru nu se va intimpla prin simpla acceptare, ca alare, a propriului destin, Acea persoani va trebui sa se dea cu un pas in spate. in loc si se lase dus de curent, persoana respectiva va trebui si se catere pe arm si si priveascd raul pan cand ii va intelege cursul, ii va recunoaste potentialul si va decide ce este de facut. Lumind si intuneric Familia are 0 memorie dincolo de amintirile ei, Ceea ce iese la lumina din aceast’ memorie este un dar. Dar, nu totul iese la lumina. Ceea ce ii este esential, esenta ei, riméne ascunsi privirilor noastre, de exemplu originea si scopul ei. Putem folosi ceea ce este dezvaluit, dar nu il putem detine si nici nu putem merge mai departe decat ceea ce ni se arati. Ceea ce iese la lumina nu divulga tot ceea ce este ascuns si protejat. Lucrurile ne sunt dezvaluite 36 Un val, un ocean in anumite limite. Iar opiniile noastre adesea se interpun, punand in umbri ceea ce a iesit la suprafaté. O opinie, imediat ce s-a format, ne constrange si rimAnem subiectivi si asta st in calea cunoasteri. Daca ne centrim atunci cand lucrim, atunci ne focalizim nu numai pe ceea ce este vizibil, ci si pe ceea ce a rimas ascuns. Avem respect att pentru ceea ce ne este revelat, cat si pentru ceea ce rimane umbrit, Le acceptim pe amandoui, esenta vizibilului si esenfa ascunsului. $i cu toate astea, modul acesta de lucru nu este limitat la sau de ceea ce este in prim plan, cum ar fi nevoia de a vindeca o suferinta. Merge dincolo de asta. $i in acest fel, demersul este calitativ diferit de psihoterapie. Maestru si discipol Hellinger: Un maestru nu a fost niciodati discipol, si un discipol nu va fi niciodataé maestru. Stiti de ce? Un maestru priveste, prin urmare nu are nevoie si invete, si un discipol urmeazi, prin urmare, nu are nevoie si priveasca. Participant: Asta-i o gluma. Hellinger: Asa spune nebunul. Participant: Ceea ce afirmati contrazice multe scoli spirituale. Hellinger: Asta nu ma priveste. Participant: Nu am spus c& ar trebui sd va priveasca, dar contrazice multe scoli ale gandirii. Hellinger: Sunt constient de asta. Dar dacd 7Bert Hellinger observi discipolii, atunci observi c4 multi dintre ei sunt o rusine pentru maestrii lor. Insight si iluminare Nimeni nu poate scurta calea prin care se ajunge la intelegere si nici nu o poate face mai usoara. Curdfenia interioara care ne pregateste pentru aceasti cilitorie, nu poate fi ficutl si fie mai usoari, si nu exist scurtaturi. Noaptea intunecata a sufletului As vrez s& spun cate ceva despre ,noaptea ‘intunecat a sufletului”. Este foarte la moda astazi si faci un pelerinaj in Est, pentru a gisi intelepciune si iluminare. Si cu siguranti gisim ceva miret in Est. Dar si noi cei din Vest avem o traditie spiritual extraordinar’, dar care abia daci mai este recunoscut. Oamenii s-au instriinat de ea. Cei mai mari mistici vestici descriu tei cai. Prima este purificarea, a doua este iluminarea si a treia este devenirea una cu Dumnezeu. Dar angaja- mentul pentru purificare este esential aici. Calea purificarii culmineaz cu noaptea intunecati a sufletului, Aceasta este imaginea Sfintului Ioan al Crucii, Noaptea intunecati a sufletului inseamn’ ci renunt la orice tip de cunoastere. Poate insemna de exemplu, si renunt la nevoia de a cunoaste motivele pentru care se intampla lucrurile sau secretele acestei 38 Un val, un ocean Jumi sau natura lui Dumnezeu. Cere o renuntare totala, purificarea extrema, Atunci cineva devine vid. fn Taoism exist o imagine a ,vidului gol”. Este acolo. Si totusi, cind pisesti in vidul gol si te con- frunti cu noaptea sufletului — dorind sa stii tot mai putin, si citesti tot mai putin, sa te ingrijorezi tot mai putin - si devii total centrat, atunci este posibil ca ceva si se intample dint-o dati pentru tine, fark si fie nevoie ca tu sX faci ceva. Ramai nemiscat si devii nemigcarea, in rezonant& cu ceva mai mare. Atunci, insight-uri profunde ies la suprafata. Ele rezulti din noaptea sufletului. Noaptea sufletului cere deasemenea de la noi uitare spirituali. Cere, de exemplu, si ne uitim originile si istoria noastri personal de viata. jncerc sd arat aceastA simplicitate in mod constant — dorinta de a nu sti nimic sau dea sti putin. Cand cineva este centrat, imediat remarcd ceea ce este esential. Apoi am nevoie doar de minime infor- mafii pentru a vedea ceea ce este esential. Pentru a ajunge la acest rezultat este nevoie doar de acest simplu proces de centrare. Mai jos gisiti un text scurt adaptat din cartea »Despre viata si alte paradoxuri” cu ajutorul caruia clarific aceste concepte. intelepciune Omul intelept accept lumea asa cum este Par frica si Far’ intentii. El este impicat cu efemeritatea lucrurilor 59Bert Hellinger Si nu are nici o ambitie pentru a trece peste cea ce sfarseste cu moarte. Viziunea lui este atotcuprinzitoare Pentru ci el consimte Si intervine doar atat cat ii permite viata. El distinge clar ce functioneaza si ce nu Pentru cd este lipsit de intentii. intelepciunea este fructul disciplinei si practicii indelungate Dar acela care o detine se disciplineazi fara efort. intelepciunea gaseste calea si-si atinge scopul Nu pentru ci cerceteazi ci pentru ci ea creste. Despre emotii Introducere Exist@ emotii care duc la constientizare si emofii care impiedica constientizarea. Existd emofi care fac posibild o solutie, de exemplu iubirea, si emofii care impiedica o solutie, de exemplu ura. Deci, este vital sd le diferentiem. Diferengierea emotiilor Emotiile pot fi impartite in patru tipuri: Primul tip il numesc emotiile primare, care apar dintr-o situatie imediati si rispund acelei situatii. Cand 0 mama moare si copilul ei este coplesit de durere si suspin’ cu amaraciune, aceea este o emotie primar, E adecvati situatiei. Emotiile prima- re sunt adesea foarte intense, dar nu dureazA prea mult. in clipa in care cineva se lasd cuprins de ele, manifestarea lor inceteaz si persoana trece peste, emotiile se sfarsesc. Emotiile primare sunt de asemenea constiente si directionate citre exterior. De exemplu, cand copilul plange de durere, el plange cu ochii deschisi. El se uiti la mama lui moarti si suspini cu ochii deschisi. aBert Hellinger Daca 0 persoand inchide ochii, ea experimen- teazi alt tip de emotii, de regula, emotii secundare. Emotiile secundare sunt un substitut pentru intensitatea emotiilor primare. Unii se hrinesc cu emofii secundare. $i individul nu se desprinde de ele, pentru ci ele sunt un mecanism de apirare ‘impotriva actiunii. Deci terapeutul nu trebuie si cedeze in fata emotiilor secundare. Imediat ce cedeazi in fata acestor emotii, clientul ii va demonstra c& nu poate fi ajutat. Emotiile secundare ‘impiedica actiunea. Voi lucra cu clientul numai cand si-a depasit emotiile secundare si s-a intors la cele primare. O emotie primari nu te face si te simti stanjenit; ceilalti sunt capabili si empatizeze cu tine si so impirtdseasc’. Aceasti empatie ne face si ne simtim mai puternici. Chiar daci empatizim cu situatia altei persoane, nu pierdem nimic de la noi. in mod contrar, in fata unei persoane care manifest emotii secundare ne simtim neajutorati, chiar iritati. Ne simtim folositi. Emofiile secundare cauti si obtin3 atenjia, in timp ce emotiile primare nu. Emotiile primare ne implica. intr-o situatie in care empatizam, dar in acelasi timp: rimanem centrati. Cu emotiile secundare se intampl invers. Din acest motiv, este important si amintesc ci nu este bine si interveniti atunci cand ele se manifesta. Ochii inchisi sunt cel mai clar indicator c& avem de-a face cu emotii secundare. Sursa emotiilor secundare este o imagine interioara, nu realitatea. Pentru a putea tese pe mar- ginea acestei imagini, este nevoie ca persoana si 2 Un val, un ocean inchida cchii. Cerand persoanei si-si deschida ochii, ajutim sa iasi din emotiile secundare. I s-ar putea spune, spre exemplu, ,Uiti-te la mine!” Dintr-o dati se dezmeticeste si incepe s& simti emotiile primare. Efectul este, de obicei, complet diferit. Adesea persoana incepe si rada in loc si pling’ sau devine trist in loc s& se infurie. ‘Al teeilea tip sunt emotiile pe care le preluim de la altii, care rezult4, de exemplu, prin identificarea cu oalt& persoana din sistem. Acest lucru este vizibil destul de des in constelatiile de familie. Cineva este eliberat de aceste emotii doar atunci cdnd ii devine clar de la cine sau pentru cine le-a preluat. in marea majoritatea a cazurilor ele sunt dictate de iubirea primard. Cineva devine capabil si simta acest lucru doar atunci cind intelege identificarea. Identificarea impiedici clientul si vada cu adevirat persoana cu care este identificat. Aceast persoani nu poate fi vazuti ca find o entitate diferiti. Identificarea obligit clientul si simta cA este la fel ca acea persoana. Cu alte cuvinte, daca am fost identificat cu fratele tatilui, 0 si ma simt ca el, Nu pot si fac o diferentiere intre mine si el pentru cA, fiind identifi- cat, eu sunt el. Dar imediat ce el sta in fata mea, sunt capabil si-l privesc, si-1 pretuiesc si si-1 iubesc ca pe unchiul meu. in acest fel, identificarea poate fi ridicata. Al patrulea tip sunt meta-sentimentele sau sentimentele existentiale. Ele sunt sentimente superioare, fari emotionalitate, Ele sunt motivatie si forti puri de a actiona. Cineva ar putea pirea lipsit @Bert Hellinger de sentimente in timp ce este doar centrat in totalitate. Cand cineva se confrunt cu o situatie provocatoare are nevoie si ating acest nivel. in munca de constelatii avem, uneori, contact cu destine tulburitoare, care ne pot coplesi din toate punctele de vedere, prin intermediul afinititilor si amintirilor noastre personale. Acest fapt este de inteles pe deplin, este omenesc, umil si bun. Cu toate acestea, terapeutul trebuie si faci un pas in spate si tocmai asta fi permite si mearga la nivelul urmitor. El se deschide spre marele tot si permite ca de acolo s& vini o solutie buna. Pentru aceasta, el trebuie s4 rimani centrat. El nu trebuie si se lase prada sentimentelor. Este important ca el si se situe- ze deasupra sentimentelor. Dar nu este nimic dezonorant daca fi dau lacrimile. Cuvantul ,meta” inseamnia superior in sensul c& cineva merge ,deasupra”, la un nivel superior. O imagine reprezentativi ar fi aceea a cAtiririi pe un munte, in locul riménerii ,jos” in zgomotul si forfota traficului. De pe munte poti avea o privire de ansamblu, fiind, in acelasi timp, singur. $i nu este in mod personal conectat. Aceasta este o imagine care ar putea fi folositoare. Celebrul Milton Erikson isi imagina adesea in timp ce lucra, c& este suspendat de tavan, uitandu-se de deasupra la client. in acest fel el putea define si mentine o privire de ansamblu. Este modalitate de a accede la meta-nivel. Acestlucru poate fi facut sialtfel, prin retragerea. in ,vidul gol”, in acel loc in care ne simtim complet 64 Un val, un ocean centrati. Din punctul ,vidului gol” esti profund conectat la cimpul de forti al celuilalt si poti fi ficient chiar si daci nu intreprinzi nimic, Aceasta este 0 imagine alternativa. Nu trebuie si va bazati ins’ doar pe imagini. Poti s4 simti ce ajuta cel mai ‘mult si faci foarte mult bine prin efectul pe care il ai. Participant: Am tot vazut in constelatii care este diferenta intre emotiile primare si emotiile secundare, dar as vrea s& inteleg mai bine ceea ce ati afirmat despre meta-sentimente. Am impresia cd felul in care lucrati are legaturd cu aceste sentimente. Hellinger: Din lucrul in constelatii reiese clar c& atunei cand o persoana vorbeste cu voce normala, sentimentele sunt cele mai puternice. Cu alte cuvinte: cAnd vorbesti cu 0 voce normala din adancul fiintei tale, acele sentimente sunt cele mai puternice. Terapeutul bine informat rezisti in fata izbucnirilor emotionale si le domoleste prin simplul fapt de a cere clientului si vorbeasci normal, folosind 0 voce normala. Cand apar emotii foarte puternice, cer clientului sa le experimenteze fara sa scoati un sunet, fird cuvinte, doar respirind profund. Acest fapt permite emotiilor sA mearga mai adane decat daca clientul tip3. Exist insa situatii in care emotiile ies la suprafati puternic, ca un tipat primar. Asta este insa ceva diferit. Un asemenea tipat iti trece prin sira spinarii. 6Bert Hellinger Meta-sentimentele Existi sentimente pe care mi bazez complet. Hle au anumite particularititi. Sunt fri emotio- nalitate, complet clare. Le numesc meta-sentimente. ‘Curajul, smerenia, intelepciunea toate fac parte din aceasta categorie. intelepciune inseamni s& pot stabili dac& ceva este posibil sau nu. Pot si vad aceasti diferentiere pentru cA sunt in rezonanti cu ceva mai mare. Este aseminator armoniei experi mentate de cineva care inoat intr-un rau linistit. Cel mai mic curent este perceptibil. Sau daci cineva este intr-o barca si panzele sunt deschise, si cea mai mica pali de vant se face simtitd. Meta-sentimentele sunt in rezonanti cu ceva sau cineva. Un terapeut lucreaza cu acest tip de sentimente. intelegerea a ceea ce este sau nu posibil este mult mai dificild atunci cind cineva isi doreste ceva care nu este in rezonanti cu viata sa. Pe de cealalt parte, poate fi posibil ca unei persoane si nu-i fie clar ce este posibil, pentru cX este cuprinsi de sentimente care nu-i apartin. Ele pot apartine fami- liei ei de origine. Meta-sentimentele au calitatea de a permite detasarea. Nimic nu este dificil, nimic nu este drama- tic. Ele sunt complet ne-asumante. Poti ajunge in acest loc daci te eliberezi de propriile incurcaturi sistemice. in constelatiile de familie este foarte usor si vezi cum se poate face la acest lucru. Multe sentimente isi au silasul in constiinta. Constiinta inseamni ci mi ghidez in functie de cea ce imi garanteazi dreptul de a apartine familiei 6 Un val, un ocean mele. Am o constiind bun’ daca accept sistemul de valori al familiei mele. Am 0 constiint& rea cand sunt nelinistit pentru ca mi-e fricd si nu-mi pierd dreptul de a apartine familiei mele. Daca cineva este cuprins de aceasta neliniste, el nu mai poate simti miscarile subtile ale meta-sentimentelor. Un copil, spre exemplu, nu este capabil sa simta astfel de nuante din cauza dependentei sale fizice si emotionale. Furie, disperare, iubire Trairile puternice, precum furia, apar atunci cand © miscare timpurie citre pirintele iubit a fost intreruptd, si copilul nu a putut merge mai departe. ‘Aceasti furie protejeazi copilul de durerea iubirii. Ea poate fi inteleasd ca fiind cealalta fata a iubirii. Daca as permite exprimarea acestei furii, n-as face altceva decat si recreez ceea ce s-a intimplat in trecut. Totusi, miscarea c&tre parinte a fost si este incd intreruptd. Lisind si iasd la suprafatd aceasta furie, experienta este repetati, dar nu este rezolvati. Aceasti furie creeazi iluzia de a fi deasupra parintelui tau. in cadrul unei astfel de explozii emotionale, persoana poate exprima interior citre ‘mama sau tatil sdu urmatorul mesaj: Te voi ucide. La ‘inceput persoana se va simti ca si cum a facut-o deja, iar ulterior ea poate simti o oarecare satisfactie, ca si cum ar fi realizat ceva. Dar absolut nimic nu este cAstigat prin aceasti explozie. De fapt, copiii se pedepsesc pe ei insisi pentru aceste emotii. 7Bert Hellinger in terapie, cand cineva doreste si devina furios in acest fel, il opresc. Este un mecanism de apirare. Dac& nu-i este permis clientului si-si manifeste furia, atunci el devine capabil si intre in contact cu ceea ce se afl dincolo de ea, si anume iubire si durere. Emotiile jubirii si durerii merg impreund. lubirea este mult mai dureroasa decat furia. Este cea mai dureroasi dintre toate, pentru ci este simfiti impreun& cu sentimentul unei totale neputinte. Cand imi exprim furia, imi neg neputinta. Nu sunt constient de ea. Fraza vindecatoare care trebuie rostita in aceste momente este: ,Te rog”. Puteti simti forta din spatele su, in comparatie cu 0 iesire de furie? ,Tati, te rog”. »Mami, te rog”. Cat fort sti in puterea acestor cuvinte si cAti durere! Exist situatii in care copilul se simte golit, poate din cauza ci a fost Lisat si astepte undeva, din greseala. Atunci copilul se simte parasit. Cind permit unor astfel de emotii s& se manifeste in tera- pie, asta are un efect benefic. Ele nu sunt un mecanism de protectie impotriva dezolarii simtite, ci corespund exact situatiei care s-a intimplat. De aceea ajutd. Ura Ura leag& victima de agresor. Victima se elibereaz de agresor atunci cdnd se retrage. Atunci cAnd face acest lucru, victima reda agresorului res- ponsabilitatea propriului suflet sia propriului destin. @ Un val, un ocean Este o forma de respect. in acest mod victima se elibereaza. Retragerea din fata agresorului si a faptei sale da forta. Si din a fi victim, o persoana devine capabili si actioneze. Totusi, aceia care se indigneaza si, in consecint’, persecuta la randul lor, aceia care sunt moralisti si inocenti, sunt cei mai ri dintre riuficitori. Fanteziile lor violente sunt uneori mai rele decit fapta agresorului.Sufletul Introducere In acest capitol discut atdt despre suflet, cat si despre influenta lui, dintr-o multitudine de puncte de vedere. Dimensiunile sufletului care sunt luate in calcul: sufletul individului, sufletul familiei si marele suflet. Sunt descrise legile care se regéisesc la aceste dimensiuni si capitolul araté ce putem extra- ge din aceste descrieri pentru a ne fi de folos in viata si in psiboterapie. Extensia sufletului Participant: As vrea si va intreb cum intelegeti dvs. sufletul?’ Am impresia c& plasaji sufletul unei persoane in fata acelei persoane. Eu aveam impresia 4 sufletul si persoana sunt o unitate. Hellinger: Ce inseamn in acest caz intelegere? Ca si cum cineva ar putea si infeleagi natura sufletu- ui cu mintea. Putem vedea efectele sufletului. O fami- lie sau un clan au un suflet comun, un centru comun, care ghideazi intregul grup, nu numai individul. Individul este, ca si spunem asa, parte a sufletului. Unii au pretins sufletul ca pe un bun personal sii spun ,sufletul meu”. Asta se intémpla, de 71Bert Hellinger exemplu, in crestinism. In Scripturi gasim ideea cA sufletul trebuie salvat si ci sufletul este in posesia omului, care poate sil ia cu sine in Rai. Este o conceptie stranie si crezi cA sufletul este in posesia ta, Este ca si cum am trage in interiorul nostru plenitudinea de a fi si am tine-o captiva in corpul nostru. Sufletul ar fi astfel captiv si atunci totul ar depinde de sufletul pe care cineva il are. Aceasta este o rispundere enorma pentru individ. Cand 0 persoani este bolnava, de exemplu, plaseaza sufletului responsabilitatea de a se vindeca. Si, in consecinta, are doar putin spatiu de manevri, nimic nu se schimba si atunci persoana devine paralizati. V-ar fi de folos si rispundeti la intrebarea: ce anume face sufletul si se deschida si ce-Ilimiteaz% Orice extinde sufletul are un efect benefic. Sufletul se extinde cand cineva ii permite si se miste spre ce vrea al, spre exemplu, citre familie, Aceasta este doar una dintre posibilele sale miscari. Cu cat 0 persoana se asi, cu atat sufletul se va extinde mai mult. Sufletul are dimensiuni variate. Am descris aces- te dimensiuni intr-un poem intitulat: Calea Un fiu s-a dus si-si viziteze tatal gi i-a cerut: »Tat, da-mi binecuvantarea ta inainte si-ti soseasci ceasul”. ‘Tatal a rispuns: »Binecuvantarea mea pentru tine va consta in aceea ci te voi insoti cativa pasi pe calea cunoasterii.” 72 Un val, un ocean in ziua urmatoare ei au urcat din valea lor stramta ‘un munte inalt. Cand au ajuns in varf seara incepea s& mijeasca dar tiramul pana dincolo de orizont era asternut in fata privirii lor. Apoi soarele a apus in toatd splendoarea sa. A cazut noaptea. $i, acum, in intuneric au inceput si vada stelele.” Legile sufletului Fiecare familie are un suflet comun si o constiintd comuni. Acest suflet si aceasti constiinta sunt ghidate de trei legi nescrise. Prima: Fiecare individ dintr-un sistem are un drept egal cu tofi ceilalti de a apartine. Si asta este valabil atat pentru cei vii cat si pentru cei morti. Cand unui individ i se neagi dreptul de a apartine, de exemplu din cauza unei judecati de tipul: ,Este un ticdlos” sau ,Este un alcoolic” sau ,A avut un copil in afara csitoriei” sau orice altceva se poate spune despre cineva, efectul este mereu acelasi. Anumiti membri ai familiei sau ai clanului se simt superiori si pretind cX ei au mai mult drept si apartina, pentru ci ei sunt persoane mai bune. Dar sufletul familiei nu distinge intre bine si ru in felul acesta. Pentru ci asa numitul rau nu este altceva decat o alt fatet4 a multiplicititii din care binele igi 3Bert Hellinger extrage forta. in lipsa riului nu existé bine. O Persoand care este extraordinar de bund, in realitate este teribild. Sau cineva care se considera perfect, este de asemenea destul de teribil. $i o astfel de persoand este, de asemenea, periculoasa. Aceia care se considera pe ei insisi ca fiind persoane mai bune sunt periculosi. in compania oamenilor care se considera ca find obignuiti, te simti impacat si simti cd apartii. Cand ii este negat cuiva dreptul egal de a apartine unei familii sau unui clan, sufletul familiei sau constiinta femiliei va incerca s& re-echilibreze aceasta situatie si sd restabileasca ordinea intr-un fel sau altul. Aceasta este a doua lege, si priveste atat sufletul familiei, cAt si constiinta acesteia. Rezult de fapt din prima lege, astfel: 0 persoan’ nascutd mai tarziu se va identifica cu un membru al familiei, care S-a nascut inainte si care a fost exclus, dar aceasti Persoand nu este constienti de identificare. Ea Teprezint acel membru al familiei, pentru a restabili ordinea si a face dreptate in termenii constiintei de familie. Astfel, aceasta’ persoan’ niscuta mai tarziu, sufera in acelasi fel, are aceleasi emotii si devine ase- menea celui exclus. Se identifici cu el. Din cauza acestei identificari, sistemul trebuie si se repozi- tioneze in cea ce priveste binele si raul. Solutia pentru persoana identificaté ar fi si onoreze persoana exclusi din familie, asta inseam- na, si-i dea acesteia un loc in inima sa. Se intampla de asemenea, ca cineva si fie exclus sau uitat pentru c& soarta sa a fost una prea 74 Un val, un ocean infricosatoare, de exemplu, cind o femeie a murit dand nastere unui copil. Ea trebuie s& fie primiti in memoria familiei si inclusa in sistem astfel incat si nu fie nevoie ca vreun descendent si se identifice cu ea. Apoi, fiecare are sansa de a se simti din nou ‘impicat. Deci, ca si reamintesc, primele doud legi ale jubirii sunt: fiecare are dreptul egal de a apartine si sistemul va re-echilibra un dreptul refuzat de a apartine. A treia lege se referi Ia faptul ci cei care au aparut mai devreme in sistem au intdietate fati de cei care au aparut mai tarziu. Sufletul familiei si constiinta familiei protejeaz4 drepturile celor care au venit primii si le sacrifici pe ale celor care au venit ‘mai tarziu, in scopul ce a echilibra lucrurile. Cand statutul celor care au venit mai devreme este recunoscut, atunci cei care au aparut mai tarziu sunt liberi. Boala si sufletul Din experienta mea, anumite intampliri, de exemplu separarea prematura a unui copil de mama sau un accident care pune viata in pericol, nu numai c& afecteazi ulterior sufletul, dar lasi urme si in corp. Una dintre modalitatile de a ajuta este aceea de a aduce la suprafati situatia care a afectat anterior sufletul li a Hisat amprente asupra corpului. Poate fi priviti din nou si individul se poate impica cu aceasta situatie, daci accept ceea ce s-a intamplat. 5Bert Hellinger Atunci individul cautd o eliberare sau 0 vindecare a corpului in rezonanta cu destinul sau. Boala, suflecul si ,Eul” Cand ceva s-a intamplat in familia de origine a clientului si asta are consecinte fizice care duc la boali sau care contribuie la aparitia unei boli, sufletul stipaneste situatia dintr-un anumit punct de vedere, dar unul ciudat, deoarece sufletul are ca scop iubirea. in adancul sufletului lucreaza iubirea. Efectul sufletului si al acestei iubiri sunt adesea eclipsate si date la o parte de ,Eu”, Unii oameni fac eforturi de vindecare care lucreaza la nivelul sufletului si al corpului, dar nu ca © interactiune intre corp si suflet, ci ca 0 interactiune a corpului cu ,Eul”. Ei isi doresc s& ajute vindecarea prin tratarea psihicului ca entitate, pe Inga trata- mentului cu medicamente. Dar asta nu face dreptate sufletului. Sufletul uneori isi doreste si fie bolnav, chiar dac& ,Eul” a decis altceva. Pentru c%, pentru suflet, sAntatea nu este bunul cel mai de pref. Uneori nici viata nu este bunul cel mai de pret. Sufletul este conectat cu ceva mult mai adanc. Si asta trebuie si iasd la lumina. Cand cineva este in acest contact pro- fund, efectul asupra corpului este unul nebinuit. IatA un exemplu. Cu putin timp in urma am vazut la televizor un documentar despre o vindecare spontani de cancer. O clinici din Germania, specializata in cercetarea cazurilor de vindecare 76 Un val, un ocean spontand, a prezentat cazul unui barbat care se afla in faza terminal a boli. Chirurgii care lau operat, au realizat brusc, ci din punct de vedere medical nu mai pot face nimic pentru el. Ei l-au ,inchis” si apoi Lau externat, Barbatul a inteles cA viata i se apropia de sfarsit. El s-a apucat impreund cu sotia si-si fact testamentul. Dupa ce a terminat de scris testamentul, a simtit ca scuturaturi in corpul siiu. Dupa acest eveniment se pare cA toate celulele canceroase au disparut. Concluzia pe care am tras-o vine din experienta mea, si este ceva ce vid frecvent. Barbatul a devenit rezonant cu moartea, cu destinul si cu sférsitul su, cu esenja primar din care viafa provine si la care se intoarce. Din acest ,a fi in rezonanta” a provenit 0 forta vindecitoare. ‘Vreau si scot in evident aici c& nu lucrez in asa fel incat si ma ridic deasupra destinului sau miscArilor sufletului, si nu incerc si vindec pe nimeni. Sunt in armonie cu miscirile sufletului si sper s& reconciliez persoanele care sunt foarte bolnave cu propriul destin si cu aceste migcari pro- funde. Avem 0 imagine foarte ciudatd asupra sufletului. Unii consider ci mai intdi avem un corp pe care sufletul il anim’, asa cum este scris in Biblie. Apoi, cand murim, sufletul iese din corp odati cu ultima noastra respiratie. Dar, daci te uiti mai atent, constati cA o persoana apare datoritd faptului c4 dous celule insu- fletite s-au impreunat. Corpul are suflet chiar de la 7 | |Bert Hellinger bun inceput. Nu sufletul este cel care fi da via Sufletul exista cu mult inainte. Corpul este o parte a unui lant lung facut de toti cei care au existat inaintea ta si a celor care vor veni dupa tine, a acelora care au fost si a acelora care sunt, existind de-a lungul lui. Sufletul este de asemenea conectat la tofi acestia. Sufletul influenteaz’ corpul intr-o maniera atotstiutoare si unificatoare, desi in mare pane dincolo de constienta noastri. $i depaseste de departe corpul nostru. El se afl intr-un schimb vibrant cu mediul, altfel nu ar exista un metabolism al materiei si nici procreatie. Sufletul nu numai ci ne depiiseste in acest fel, dar ajunge, de asemenea, dincolo de familia noastri sine conecteaz& si cu membrii din afara familiei noastre si dincolo de asta, cu clanul nostru si grupul de rude, in sens mai larg. Asa cum sufletul unific& corpul in interiorul limitelor lui, la fel sufletul unifica familia in interiorul limitelor ei, »Familia” are limite. S-ar putea spune ca sufletul include persoana in acest cerc inchis si ci o conecteazi sau nu cu alti membri ai familiei, Numai anumite persoane sunt incluse, in principal frati, parinti, fratii parintilor, bunicii, uneori unul sau mai multi dintre strabunici si persoanele care prin disparitia lor au ficut loc pentru aparitia altor ‘membri in familie. Deci cercul poate include, de asemenea, si membri din trecut ai familiei, Sufletul familiei poate cuprinde membri din patra, cinci si ‘chiar sase generatii dinainte sau mai mult. Daca unul 78 Un val, un ocean dintre ei a avut in mod special un destin dificil, efectele isi pun amprenta asupra mai multor generatii. Devine atunci destul de clar ci, in termeni de familie, atat viii cat si mortii formeaza o unitate. Ei sunt toti uniti unii cu altii. $i cu toate acestea, sufletul trece dincolo de familie si este conectat si cu alte grupuri si cu lumea ca intreg. Deci, sufletul despre care vorbesc este o parte provenita din marele suflet. in marele suflet, toate distinctiile cum ar fi tanar sau bitran, mare sau mic, viu sau mort sunt anulate si-n acelasi timp unificate. Totusi, exist’ o anumit parte a sufletului care poate fi distinct fari de corp, familie si chiar de marele suflet. Aceasti parte 0 numim Eu”. Multe dintre tulburirile psihosomatice provin din acesta. Dar ,Eul” poate alege si se supund corpului, familiei sau marelui suflet, permizand astfel vindecarea. Experimentim acest act de supunere ca smerenie. Opusul acesteia este trufia. Aceia care trliesc in tu- fie vor intémpina piedici, iar aceia care vor trai in smerenie vor fi sprijiniti. Dimensiunile sufletului Indiferent ce facem, sufletul are legatura cu acel lucru. Uneori facem ceva rau ~ sufletul are un rol in asta, Alteori facem ceva bun ~ sufletul are un rol in, asta; uneori facem ceva lipsit de sens si de aseme- nea, sufletul are un rol in asta; alteori facem ceva ce aduce pace si pune in armonie lucruri contrare, si sufletul are un rol si in asta, Acestea sunt dimensiu- nile sufletului. 79Bert Hellinger Ce este sufletul? in primul rand trebuie si renuntim la ideea preluati din Vest cum ca avem un suflet, un suflet personal care ne apartine si pentru care putem dobandi mantuirea sau nemurirea. Asta este o imagine occidentali despre suflet. Si isi are sorgintea din vremurile strivechi ale lui Platon. Experienta din constelatiile de familie araté 0 imagine diferiti despre suflet. Arati cA noi suntem parte din marele suflet, cu alte cuvinte, noi nu avem un suflet, suntem fn suflet. Acest suflet se manifest’ de la sine in doud moduri. inainte de toate, oferi senzatia intregului. Conecteazi tot ce apartine corpului nostru intr-o unitate. Din acest punct de vedere sufletul apartine corpului — ca principiu unificator. in al doilea rand, sufletul ne ghideaz. Ne ghideazi corpul si viata. ince fel, nu stim. Sufletul este astfel principiul care ne ghideazi, ceva care unifica si hotiriste. Putem observa in familie, intr-un sens mai larg, c& un suflet comun este in functiune. El se arati de la sine in constelatii. Membrii de familie sunt cu totii ghidati de ceva care merge dincolo de individ si cu toate acestea ii conecteazi pe tofi intr-o unitate. Poate fi numit sufletul familiei. Reprezinti o dimen- siune a marelui suflet. Dar asta nu este totul. Sufletul trece intotdeauna dincolo de tot ce existd. Asta inseamna cA, sufletul pe care il simtim in corpul nostru, sufletul care ne misc, trece, de asemenea, dincolo de noi. Fir suflet nu ar exista nici un schimb cu mediul nostru sau cu alti oameni. Doar pentru ci sufletul nostru este capabil si fie mai mult decat ,noi” , suntem capabili si avem relatii 80 Un val, un ocean cu altii si suntem capabili, de exemplu, sa iubim. Din acest motiv, ceea ce se intimpli intre oameni, de exemplu intre un birbat si o femeie, poate genera ceva nou. fn cazul unei impreunari a unui barbat cu o femeie in iubire, un nou suflet este creat printr-un copil. Sufletul, prin urmare, este ceva mai mare care ne trece dincolo de noi. Acum pare cd sufletul, cu miscarile sale unice si profunde, patrunde in constiinta noastra treptat. La un nivel superficial, initiaz’ miscirile constiintei colective, si la acest nivel are un anumit rol care este, de fapt, in contradictie cu miscarile profunde. Avem nevoie ca sufletul si ne devini constient la un nivel mai profund. Dar el ni se dezvaluie numai pas cu pas, treptat, Uneori urmam sufletul orbeste si asta ne pune in pericol. Este important si recunoastem c si asta este tot o dimensiune a sufletului. in cartea mea. Adevarul propriu iubirii, am descris legile iubirii care uneori sunt oarbe gi duc la incdlciri, nefericire si tristete. Totusi, exist’ alte legi ale iubirii care duc la binecuvantari, fericire si o viatd implinita. O migcare este oarba, asa cum am spus, in timp ce cealalta este clara. Ipoteza mea este ci sufletul initiaz’ ceva in persoand si eu numesc acest ceva constiint colectiva. Este inconstienti, Aceasti constiint’ colectiva leagi familia si membrii grupului de rude unii de ceilalti. $i are grija ca nimeni sa nu se piarda. Este 0 constiinta de grup la care toti participa in mod. egal. Este, de asemenea, ca o fort care ii ghideaza 81Bert Hellinger pe toti cdtre un scop comun. in prima instanti scopul este unul de supravietuire a grupului. Este motivul pentru care aceast constiinté nu permite ca cineva si fie exclus sau uitat. Aceasta constiintd colectiva este preocupatd atat de cei vii cat si de cei monti. Prin intermediul acestei constiinte tiramurile viilor si ale mortilor devin unificate. De aceea, cei morti produc un efect asupra celor vii, $i rizbund orice incalcare, cum este cazul situatiei in care un membru al familiei este uitat sau exclus. Rizbunarea ia forma situatiei in care, mai tar- ziu, un membru al familiei va reprezenta persoana exclusd, si va trai ca aceasta, ficdnd ce a fiicut aceasta, pentru a aduce in constiinta aceasta incalcare. in realitate, ea nu este adusa in constiinta din cauzi ci nu intelegem ce se intampla. Miscarile acestei constiinte colective duc doar la repetarea destinului cuiva dintr-o generatia anterioari. Cu toate acestea cineva este capabil si prevind neajunsurile acestei constiinte doar atunci cand ii injelege miscarile, cand fi intelege scopul. in aceasta conexiune mi se pare ci este la mij- loc ceva mai mult decat doar sufletul familiei. Mi se pare ca existé un spatiu specific, pe care Rupert Sheldrake il numeste cimp morfogenetic, pe care il locuim si in care ne miscim. Este spatiul in care amintirile sunt pastrate, Sheldrake a observat si des- cris acest cmp in domeniul bjologiei. El arat cd atunci cind ceva se dezvolti intr-un loc, putem si gisim acel ceva reprodus in alt parte, pentru ci el este pastrat in memoria acelui spatiu. Chiar si cand 82 Un val, un ocean vorbim de lumea anorganic’, o noua structura, spre exemplu un cristal, este memorat, astfel c4 in alt loc, in conditii similare, acelasi cristal se poate dezvolta. Siasta se aplica si in cazul obiceiurilor. $-a observat, de exemplu, c& pe o insula japoneza, dintr-o data maimutele au inceput si spele cartofii in mare si ci astfel mancau cartofi sarati. Nu se mai intamplase asta nicaieri, Dar la scurt timp dup’ aceea, maimuje de pe alte insule, au fost observate ficand acelasi lucru. $i din asta putem deduce ci repetarea unui anumit destin tragic in familie nu este neaparat rezultatul unei incurcaturi sistemice. Ea poate fi, de asemenea, efectul influentei unui camp morfoge- netic. Dar si campul morfogenetic este orb. El doar se poate reproduce singur. Cineva nu poate scipa de el decat daca intra intr-o migcare noua care si fie capabila si treaci dincolo de el. Aceast& ,transcen- dere” este lucrul la care ma refer ca fiind miscarile de profunzime ale sufletului. Ele nu sunt interesate de cea ce este cunoscut pana la acest moment, ci se conecteazi la o forti mai mare pe care 0 numesc marele suflet. intr-o constelatie de familie putem observa ci reprezentatii sunt conectati la ceva dinafara lor, chiar acd nu detin prea multe informatii. Astfel spus, cand cineva se las condus de aceste mirefe miscAri ale sufletului, ele i ghideazt catre gisirea unei solutii care conecteaza pe toati lumea dincolo de sufletul familie. Aceasta este 0 migcare citre reconciliere. Cand vedem ce se petrece intr-o constelatie, putem ‘observa c& aceste misciri sunt unele domoale. 83Bert Hellinger Sufletul isi ia timp, pentru ci nu simte presiune, Aceste miscari ale sufletului apar si se deruleazi foarte lent. Ele duc la reconciliere, la pace si consti- entizarea faptului ci toti cei care apartin sunt egali la nivel de suflet. Exist si cazuri in care ati remarcat ci migcarile reprezentantilor sunt foarte rapide. Asta inseamni ci ei urmau miscarile constiintei personale, dorind o solutie care si fie in acord cu propria constiinta, fara a fi conectati Ja nivelul profund al sufletului. Cand asistafi la asta intr-o constelatie, puteti observa cine este in contact cu miscirile sufletului si cine nu a ajuns sd simtd aceasti legituri. Aceasti miscare este dincolo de orice gandire si daca i te abandonezi, te va conduce spre o solutie buna, Cénd ne confruntim cu situatii dificile, ne este de ajutor si putem renunta la credintele si valorile si la modul nostru de a gindi, concentrandu-ne pe atingerea unui alt nivel— pe care il numesc ,vidul gol” - si avem incredere ca migcarile sufletului ne pot ghida. Tot ce are legituri cu o anumiti chemare provine din aceste miscari profun- de ale suflenilni. Fste dincolo de planurile noastre. Scopul vieri intrebarea — care este scopul vietii — porneste de a presupunerea c& viata nu are un scop in si prin sine insisi, ci are nevoie si i se atribuie un scop. $i cu toate acestea viata apare, se desfisoari si este valoroasa pur si simplu pentru ci este, nu datoriti a ceva in mod special. Viata este valoroas asa cum cs Un val, un ocean este. O persoana care nu este impicati isi va pune aceasté intrebare. Intrebarea nu apare dacd persoana este impacati cu sine insisi. La maturitate sau atunci cand ajungem la finele unui proces, aceasti intrebare devine depasita. Viktor Frankl a fost preocupat de scopul vietii. Pentru foarte mult timp nu I-am infeles. Totusi, recent, Jeffrey Zeig a scris un necrolog despre el in care a pomenit despre una din discutiile pe care le-a purtat cu Viktor Frankl. Dintr-o dati am inteles ci Frankl vorbea despre scop asa cum eu vorbesc despre ,a fi in rezonanta”. Cel care este in rezonanta cu viata a gisit implinire. Viata este“in rezonanta. Dar adesea ,Eul’ nu este. ,Eul” doar creste treptat in miscarile vietii si doar prin intermediul lor ajunge in rezonanti cu viata. $i din acest punct intrebarea legata de scopul vietii devine inutili. Gemeni ‘Aceasta este o afirmatie a unei doamne doctor al cirei sot este de asemenea doctor: ,A$ vrea si adaug ceva la ceea ce tocmai ati afirmat, Ultimul nostru copil a avut un geamiin identic. in a sasea luna de sarcind, fratele lui a murit in uter. Eu si soul meu am putut urmari cu ajutorul scanerului cu ultrasunete cum batiile inimii copilu- lui pe moarte incetineau. Atunci, fratele lui geamin viu |-a imbritisat si nu i-a mai dat drumul decat dupa ce a murit. Apoi s-a retras complet in cealalt parte. Pentru mult timp, a stat in liniste, cu greu se 85Bert Hellinger intrezirea vreo miscare. Se putea constata c& el era bine si in viapa, dar nu s-a miscat prea mult in lunile ce au urmat. Nici nu a mai crescut, astfel ci ne-am temut cA nu se va naste sinitos, pentru ci a rimas foarte mic, Cu toate acestea, sarcina a durat mult peste termen, ca si fiu mai precisa patru siptimani mai mult, Copilul a luat in greutate in ultimele siptémani pani cand a ajuns la greutatea normal. Copilul supravietuitor nu a ocupat nici un pic spatiul pe care-I ocupase anterior fratele su. Am putut constata clar acest lucru pentru ci sarcina era avansatd, Burta mea era stramba. Copilul supravietu- itor, poarti astazi pe lang’ numele lui si prenumele pe care ar fi trebuit si le poarte fratele siu.” A fin serviciul Am © anumiti imagine a sufletului. Imaginea mea este cA suntem in el mai degraba decat ci il posediim, asa cum se crede in gandires curenta, Acest mare suflet, sau orice ar fi el, directioneaz si preia individul in serviciul su, dup cum doreste. Unii au sarcini plicute, altii au sarcini foarte dificile sau grele. Unii au sarcini de vindecare iar altii de dis- trugere, sarcini teribile. Toate sunt in serviciul a ceva mai mare, in fata marelui suflet ele sunt la fel. Nimeni nu rezista in fata marelui suflet. Exist unii oameni care cred ci lumes le-a fost ‘incredintat4, ca si cum ar sta in puterea cuiva si distrugi lumea sau si salveze lumea dup’ bunul plac. Toti acestia sunt deconectati de la cursul vietii. 86 Un val, un ocean Un terapeut faimos, referindu-se la ideea ci suntem pironiti in destinul nostru oricare ar fi el si oricat de mult |-am intelege ca pe o misiune personal, afirma: ,Fiecare individ gisese frecventa care este potrivitd pentru el.” Cand a descoperit-o, acest lucru ii aduce multumire si satisfactie, indife- rent care este sarcina lui. Asta are consecinte neb&nuite asupra atitudinii cu care ne uitim la agresori si victime. Ei sunt ambii in serviciul marelui suflet, oricat de greu ar fi de acceptat acest lucru. Asa numitii ,oameni buni” sau asa numitii ,oameni ri” sunt chemati ,in serviciu” in acelasi mod, Aceast’ intelegere face si dispar’ orica- re sentiment de superioritate sau arogant’. Cand cineva este in rezonanti in acest mod, acea persoandi poate respecta pe fiecare si pe oricine, dar mai presus ¢e toate, pe sine insusi. Din acest punct, putem vedea ci toate destinele sunt implacabile. I-am spus odat unui prieten, un cunoscut psihanalist: ,Hitler a fost trimis de Dumnezeu.” Acesta ar fi o concluzie nomal a unei astfel de gandiri. Poate fi dificil de digerat. $i acest prieten mi-a spus ci a citit o carte scrisi de un coleg de camera de-al lui Hitler. Cartea se numeste: »Prietenul meu Hitler". Nu am citit-o personal, stiu doar ce mi-a povestit prietenul meu. in ea se spune c in tinerete, pe cdnd locuia in Austria, Hitler s-a dus la opera lui Wagner ,Rienzi, liderul oamenilor”. Dupi incheierea spectacolului s-a plimbat toati noaptea prin oras strigand: ,Asta este soarta mea”. $i asa a fost. A p&rut implacabild pentru el. a7Bert Hellinger Cand evem aceasti intelegere, devenim smeriti si acceptiim lumea asa cum este, fird si pretindem s-0 imbunattim, ca si cum marele suflet nu ar aranja lucrurile functie de masura lor. in realitate suntem doar parte din aceste procese mirete. Cand adopt o astfel de atitudine interioara pot aborda boala, moartea, accidentele si alte destine grele in med diferit, fie c& sunt persoana afectati, fie cA sunt terapeutul care sprijind. Cand actionam in acord cu lucrurile asa cum sunt ele, oferind doar ceea ce este permis in relatiile noastre, si cand suntem constienti de propriile limite, atunci putem fi impicati. Am convingerea profundi ci fiecare slujeste in acest fel. Nimeni nu se poate ascunde sau nu poate rezista, si nici micar nu poate deveni vinovat. Cand cineva poarti o vind si asta este prevazut in proces. Este greu de crezut, dar cand persoana care este vinovata injelege lucrurile din aceasti perspectiv si And isi accepti destinul impreuna cu consecintele care au apirut ca urmare a faptei lui — asta este de asemenea parte din proces — abia atunci ea poate intra in rezonanta. Chiar si ca persoan vinovat sau care a produs riu, $i atunci problema responsabilititii devine inutild. Nu este in libertatea noastra faptul de a fi buni sau rai, Asa numita persoand bund are poate parte de un destin mai usor, dar ea nu este superioari. La un nivel mult mai profund exist o intelegere elementari intre oameni. Toti suntem egali. Toti suntem in slujba, toti ne 8 Un val, un ocean rastem si ne indreptim citre moarte. Pot simti empatie far de toti si de fiecare atunci cand le stau alituri. Am compasiune pentru riuficdtor, pentru bolnav, pentru cel maret. $i le stau alturi. Din acest acord si simt al faptului ci suntem la fel apare forta care poate genera un efect bun. Comemorare la Auschwitz Participant: fn aceasta zi, acum cincizeci de ani, Auschwitz a fost eliberat. Au existat multe victime si multi agresori. Si acum exist’ multi fi, fiice si nepoti ai acestora. Si acestia la randul lor vor avea descendenti, Puteti si ne spuneti daca si cum se va manifesta acest fapt de-a lungul timpului si in viata si comportamentul celor care vor urma? Hellinger: Nu pot rispunde la aceast& intrebare decit cu exemple concrete, reprezentand familia unei astfel de persoane. Generalitatile nu sunt de folos in acest caz, pentru cd diferentele sunt enorme. AS vrea sd avertizez impotriva agitrii voite a trecutului, Altfel viii devin ca mortii si mortii devin ca viii. Totul este rsturnat cu susul in jos si asta este ‘impotriva cursului vieti. in spatele acuzarii publice a agresorilor si a avertismentelor de a nu da uitirii aceste crime astfel incat ele si nu se mai repete in cursul istoriei, sti ideea potrivit cireia ceea ce s-a intémplat a fost in mAinile noastre, si in puterea noastra de a fi evitat sau indreptat. in opinia mea insd, aceasta este 0 trufie — c& astfel de evenimente monumentale cum 8Bert Hellinger au fost cele doua rizboaie mondiale ale secolului douazeci ar fi putut fi evitate, sau c& ar putea cineva preveni rizboaiele viitoare, doar daci am gindi diferit. Asta este ca si cum ne-am crede omnipotenti, asemeni lui Dumnezeu. $i astfel de perceptii vatameaza sufletul. Mai este ceva de luat in considerare. Avand astfel de idei, am putea simti cd suntem persoane mai bune decat agresorii. Cu toate acestea, agresorii insisi au comis acele abominabile crime pentru c4 in sufletul lor au simtit ci sunt mai buni si mai meri- tuosi decat persoanele pe care le-au persecutat. Prin asumarea unei atitudini de superioritate si acuzan- du-i, sunt in pericol de a deveni eu insumi asemenea lor, cu alte cuvinte si devin unul din noii persecutori. Si astfel, acest tip de gandire este periculos pentru toata lumea. Acum vorbesc la modul general. in ,Scrisorile mele terapeutice”, am remarcat o scrisoare pe care 0 scrisesem unei femei evreice, care fusese inchisd intr-un lagir de concentrare. Dorea si tind 0 mic& cuvantare cu ocazia zilei in care era comemorata retragerea dreptului de a practica medicina doctori- lor evrei din Munchen. Mi-a trimis o schitd a prelegerii cu rugimintea de a-mi exprima parerea. Prelegerea sa era plind de acuzatii. in replicd, i-am scris ceva de genul: Este firesc si experimentim durerea, Cand, asa cum mi s-a intamplat si mie recent, cineva viziteazd muzeul memorial al victimelor Holocaustului din Ierusalim si vede fotografiile, plange. Oamenii stau acolo si 90 Un val, un ocean plang. Dar daca cineva vine la mine si imi spune: Da, dar tu esti neamy...”, atunci nu mai sunt capabil si pling. Acuzatiile impiedic’ exprimarea durerii. ‘Am tit ceva similar in cazul Hiroshimei. Acolo ‘oamenii merg la muzeul memorial al victimelor bombei atomice si este la fel. Oamenii stau in fata Jui, iar lacrimile le curg pe obraji. $i eu am plans. Dar daca cineva ar spune unui vizitator american, ,Dar tu esti american...”, atunci el nu va mai fi capabil si planga. Aceia care acuzd ripesc ceea ce este cu adevarat singurul raspuns potrivit si anume exprimarea durerii, Cand cineva isi exprim& durerea nu exist’ trufie. Doliul este cel care vindeci. Comemorarea care incheie si unifica M-am gandit indelungat la interconexiunea dintre vii $i morti. Anul trecut, cu ocazia targului de carte de la Frankfurt, a avut loc o discutie despre comemorare. Aceasti discutie m-a intristat deoarece a fost atat de superficiala si nu a ajuns nici pe depar- te la ceea ce se intimpla cu adevarat la un nivel mai profund. in cartea mea ,Rimas bun”, am explorat legatura ,dar si mie mi-a scipat ceva important. in consecinti, am reflectat asupra modului adecvat de a comemora — comemorarea care serveste vinde- cirii, Acest tip de comemorare aduce cu sine si 0 incheiere prin unificarea a ceea ce cndva a fost separat din cauza durerii initiale. Cand cineva a trecut printr-o situatie foarte traumatica ca si copil, emotiile cauzate sunt adesea 7Bert Hellinger respinse datoriti mecanismului de auto-protectie Psihanaliza a aratat cat este de important si aducem la lumina ceea ce a fost reprimat. Dar experienta a aratat, de asemenea, ci doar prin aducerea la lumina a situatiei nu ajungem neapirat sa gisim si o solutie. Este necesar un pas in plus. Persoana respectiva trebuie si fie in acord cu tot ceea ce s-a intémplat fara si-si mai doreasca ca lucrurile sa fi stat diferit. De exemplu, si ne imaginim o persoan’ care a suferit un accident grav si care a rimas partial paralizata. In acest caz evenimentul este reamintit oricum. Nu e nevoie ca el si fie adus la lumina. Dar nu poate fi gisitd o solutie pana cand persoana nu accepti ceea ce s-a intimplat, fark regrete. Acesta este un pas foarte dificil. Dar contrariul lui este si mai rau. Imaginati-va ce s-ar putea intampla daci persoana nu ar accepta si ar continua si regrete accidentul. Daca, totusi, reuseste si isi accepte paralizia ~ pe care oricum nu o poate schimba — astfel incat lucrurile si fie asa cum sunt, atunci atinge o profunzime si o anumitd forta in sufletul stu, pe care altii nu le pot atinge decat daci ar trece printr-o experienta similara si ar fi capabili sX 0 accepte in totalitate. Acelasi lucru este valabil si atunci cand ne referim la victimele lagirelor de concentrare. Supravietuitorii si noi insine, trebuie si avem forta de a accepta ceea ce s-a intamplat altfel devenim deconectati de ceea ce s-a intémplat. Aceasta acceptare nu poate aprea decat atunci cand putem 92 Un val, un ocean veclea situatia ca facdnd parte din ceva mai mare, pe care nu- intelegem. Avem o dorinté profunda de a fugi de ceea ce este teribil si de a nu avea parte de el in existenta noastra. Dar in realitate ceea ce este ,teribil” reprezinti, de fapt, temelia oricdrui lucru si asta sustine existenta noastr’. Numai persoana care poate accepta ceea ce este teribil, este liber’. © experienti pe care am triit-o la Centrul Holocaustului din San Francisco m-a facut si realizez asta. O femeie in varsti m-a abordat. Pe cand era copil, a fost inchis’ in lagirul de concentra- re de la Dachau. Mi-a povestit o scena in care zAcea pe podea si un ofiter SS i-a pus piciorul pe stomac si apoi a impuscat copiii care stiteau angi ea. Asta mi sa parut unul dintre cele mai oripilante lucruri pe care as fi putut si mi le imaginez. $i totusi, in acel moment, a avut parte de o experienti extrem de plind de semnificatii. Brusc s-a simtit ca si cum ar fi fost separat de tot ceea ce se intampla. $i atunci a fost cuprinsi de un sentiment profund de fericire iar teroarea si durerea nu au mai putut-o atinge. Ea a spus: ,Daci cineva mi-ar fi pus un cutit la gat nu Las fi putut simti.” in acel moment ea era in conexiune cu ceva mai mare, ceva care includea si cuprindea oroarea. $i din acel moment acest sentiment a insotit-o. $i a mai spus: ,L-am acceptat pe Hitler in mine, pe agresorul in mine. Sunt impicati cu asta. $i nimic nu ma mai impovareaza.” Ceea ce spun aici despre victime este valabil de asemenea si in cazul agresorilor. Agresorii sunt de 8Bert Hellinger asemenea conectati cu ceva ce este peste puterile lor si dincolo de ei. Ei sunt in serviciul acestuia. $i asta vedem in multe constelatii. Cand cineva se las& condus de miscarile sufletului in astfel de constelatii, putem observa c& la un nivel profund ca victimele si agresorii sunt conectafi. Bi devin egali unul cu altul. Din acel moment victimele nu mai sunt victime si agresorii nu mai sunt agresori. in fata a ceea ce se desfisoara intre victime si agresori, cea ce este viu se retrage. $i atunci apare impicarea. Criminalii sunt atrasi catre victimele lor Un criminal se supune miscarilor sufletului in constelatii. El este atras c&tre cei morti, catre victimele lui. Acolo isi gaseste linistea, Nimeni nu trebuie sa-l impiedice si urmeze aceasti cale. Cand ii recunoaste pe cei pe care i-a omorat si ii priveste in ochi, nu se poate abtine si nu ii urmeze. Asta nu inseamna ca un criminal trebuie s& moari sau si se sinucida, ci trebuie si constientizeze c& prin fapta lui el apartine acestor morti. ‘Multi criminali din vremurile naziste se simteau puternici si mareti. Asta se vede uneori in constelatiile care ii privesc pe descendentii lor. Cand lise cere, insa, si se aseze lang victime, deodata se rusineaz& si devin mai smeriti, Doar atunci poate ‘incepe miscarea catre cei morti si ei isi pot gisi linistea. Asta arata de asemenea ci descendentii sunt eliberati de impulsul de moarte, pe care il aveau in Jocul criminalului, 4 Un val, un ocean Am vizut totusi si situafii in care criminalul persista in a riméne fidel primatului propriului adevar. In acest caz, descendentii trebuie ajutati si se indepirteze de criminalul si si se lase in voia a ceva mult mai mare decat ei, Pace pentru agresor si victima Trebuie si fim atenti la dorinta de a cunoaste care este judecata corecti cu privire la criminali si victime, ca si cum noi am avea dreptul si judecim. Putem primi cateva indicii din cea ce se intmpla in conste- latiile de familie, dar nu putem si le verificim. Cand spun ,criminalul este atras ctre victim”, asta arati ci stiu cd aceasti crima este un fapt adevarat. Dar nu asta este problema aici. in constelatiile de familie problema este de a giisi o solutie pentru incalcirea in. care sunt prinsi descendentii agresorului. Este important sa intelegem ci un criminal nu poate fi eliberat de vinovatia lui, chiar daci el sau ea au fost foarte tineri, Terapeutul trebuie in primul rind si se uite la victim’. Singura misurd disponibila este aceea de a-i permite criminalului sa se uite la victim. Din acel moment poate incepe o miscare citre victimi. Daci aceasti miscare izbandeste, ctiminalul isi poate gisi linistea alaturi de ea. Binele si raul Ne inselim atunci cand credem cd suntem liberi. si, in consecinta responsabili de actiunile noastre si 95Bert Hellinger in control asupra propriei noastre sorti. Prin aceasta presupunere nu facem altceva decat si ne pAcilim si mai riu si sd gindim cA ar exista bine si riu si ca avem posibilitatea de a alege intre cele dou. CAnd ne uitim la familii, putem observa cA acest lucru nu este adevirat. Victimele din lagarul de con- centrare, indiferent cat de nevinovate au fost, nu si-au putut schimba soarta indiferent de cat de mult’ bunitate dideau dovada. Criminalul nu are nici el nici cea mai mick putere de a-si schimba destinul pentru c& si el este amestecat intr-o incurcaturi sistemicd. Cu toate acestea, noi suntem cu totii responsabili de actiunile noastre. Dar este gresit si facem © distinctie intre oameni. SA spui cA aceasti persoani avea libertate total de a schimba sau de a se fi schimbat daci era nevoie si ci prin urmare ea trebuia si-si asume responsabilitatea, este eronat. Ea nu era liberi. Ea era intr-o incurcituri sistemici. $i cu toate acestea, ea este responsabila si trebuie si suporte consecintele, Numai atunci cAnd ne insusim aceasta perspectiva asupra lucrurilor putem intra in rezonanta cu fortele cele mai adanci. $i atunci ceea ce ne imaginam a fi lupta contra riului, inceteaz’. Ideea ci lumea trebuie si fie altfel de cum este si ci destinul este in mainile noastre merge prea departe. Destinele grele, inclusiv cele ale criminali- lor, sunt in slujba marelui tot. Putem si ne dim seama de acest lucru, dar nu avem cum si il ‘infelegem in tovalitate. $i a include in aceasti situatie si destinele foarte cumplite. Atunci isi pierd forta de a-i face pe ceilalti s se teama in fata lor. 96 Un val, un ocean ‘Multi oameni stau pe mal si-i judecd cursul fard ca ei SX fi intrat macar o dati in rau, Numai cei care s-au afundat in api stiu si sunt capabili sa vorbeasca despre ea A face pe eroul fara a-ti asuma riscurile Rezistenta in fata acestei profunde intelegeri a destinului si a ideii de a fi in slujba marelui tot este legata de identificarea cu ,eroii si victimele” Luptatorul pentru eliberare care se angajeazi in rezistenta, de exemplu, simte cd este indreptatit si se simt& superior, cu 0 minte superioara si valoroasa, fark ca in viata lui sd fi suferit, si fard ca acestuia/acesteia si i se fi cerut si dea dovada de curaj si sa-si asume riscuri, O asemenea ,identificare goal” apare firi ca cineva si-si fi confruntat fricile cele mai ascunse, slabiciunea sau vulnerabilitatea. Constientizarea acestora (a fricilor n.e.) nu se face prin discutii, ci prin acceptarea profunzimilor desti- nului unei persoane, cu sufletul smerit datoritt experient Cu respect fata de suflet As vrea s& spun ceva legat de atitudinea terapeutic’, pentru ci o consider importanta. Apreciez modul in care lucrez ca fiind unul fenomenologic. Asta inseamna ci terapeutul urmeazi realitatea asa cum ea se arati la un nivel superficial — ceea ce spune clientul, cum ii pare 7Bert Hellinger aceasta si asa mai departe - dar in acelasi timp, terapeutul permite influenta campului inconjurator, care e ascuns. Acest tip de atentie alert’ nu este orientata, nici directionata catre un anumit punct; ci mai degraba este deschis& catre orizont fara s& caute ceva anume. Deci terapeutul nu are intentii, De exemplu, nu vrea si vindece. De asemenea nu se teme de ceea ce poate si apari, fie ci este vorba despre moarte sau sfarsit, vindecare sau viata, in functie de client. Terapeutul accept ceea ce este. Asta inseamné c, in sufletul lui, el este in rezonanta cu lumea asa cum este, cu destinul asa cum este, cu viata si cu moartea. Terapeutul nu actioneaza pentru cA doreste si lupte impotriva a ceva sau si imbunatateasca ceva. El este in rezonanta. Din acest ,a fi in rezonanta”, adesea apare un insight, ca un dar. Apare din situatia imediata si din ceea ce vine din spatele ei. Si, prin urmare, este ceva esential si are legaturi cu ceea ce este important in acel moment. $i intotdeauna e indreptat’ spre solutia pentru clien:. Orice intrebare de curiozitate, cum ar fi ,ce se intampli mai exact?”, nu face altceva decat si distraga atentia de la intreg. $i atunci nu mai esti capabil s& vezi. Pentru multi dintre terapeuti asta inseamna adoptarea unei pozitii complet diferite. Aceia care sunt obisnuiti s& intrebe, si analizeze si si descope- re exact ceea ce a fost, trebuie si renunte la aceste idei daca doresc s& lucreze fenomenologic. Asta cere ca terapeutul si nu lucreze cu ,Eul” clientului, ci mai degrab& cu sufletul lui. $i cind 98 Un val, un ocean spun suflet nu ma refer la sufletul individului, ci la acel suflet de care este imbritisat clientul. Acestea sunt, bineinteles, doar imagini, dar putem observa in ce mod trebuie si difere atitudinea fundamental, pentru a putea lucra in acest fel. Si mai este ceva demn de mentionat: lucriim aici cu ajutorul constelatiilor, dar numai pana int-un anumit punct. Dincolo de acesta, lucrul depaseste constelatiile de familie. De exemplu, solutiile si frazele vindecatoare nu apar doar din constelatii. Ele apar urmare a cunoasterii miscarilor iubirii in suflet, aceea ce migca persoana in strifundurile fiintei ei. Prin urmare, trebuie s4 fim atenti la diferitele modalitati de a proceda. De exemplu, adesea cand avem de-a face cu izbucniri violente ale emotiilor ni se poate face fricd. Iar terapeutul simte imboldul de a suferi alaturi de client. Dar, in secunda in care se intampli acest lucru, forta terapeutului este compromisa. in loc s& lase si se intimple acest lucru, terapeutul are nevoie si accepte suferinta clientului, in calitate de observator al procesului, ca fiind cineva care e la indemana. Un exemplu frumos al unei astfel de abordari regisim in Vechiul Testament. in povestea lui Iov, care stitea pe o grimada de balegar. Pierduse totul si se simtea groaznic. Acesta este momentul in care prietenii au venit la el, s-au asezat la 0 oarecare distanta de el si timp de o saptimana nu au scos nici un cuvant. Asta insemna ci pur si simplu erau alaturi, de el. Asta cere fort. E usor si sari in ajutor si sA dai sfaturi. E ca atunci cnd cineva spune clientului 9Bert Hellinger Acum lasi si ias% cea ce simti”. O astfel de invitatie € ieftina. Si nu duce la nimic. Prin urmare, terapeutul, trebuie si rimana ccentrat in sine, si indure suferinta si si observe ce se desfasoara sub ochii sai. Sunt foarte multe lucruri de care trebuie s& se fereasc4, cum ar fi anumite emotii care pot induce slabiciune. Orice emotie care induce slibiciune impiedic& aparitia solutiei. Acesta este motivul pentru care adesea le spun clientilor ,rezistd emotiilor care te slabesc si rmai in forta ta.” ~Abtine-te , stai drept si centreazi-te pe intreg!” »Vorbeste cu voce normalat” sau ,Nici un sunet!” ‘Toate aceste instructiuni ajuti clientul si se centreze i-i dau fort’, forta cu care si continue. Aasculta mesajul sufletului Sufletul se misc pas cu pas ~ de aceea terapeu- tul face doar cate un pas, pe rand. Apoi sufletul isi continua singur munca. Atunci cdnd este momentul s& fac& un al doilea pas, sufletul il acompaniaz’ pe terapeut mai departe. Astfel, intreruperea este o- masuri terapeutica care red forta sufletului. Nu numai terapeutul este cel care depune efort, ci si sufletul. Cand sufletul di un nou semnal, atunci terapeutul poate si continue. El rispunde la mesajul sufletului. Si astfel ei riman in dialog. 100 Un val, un ocean Igiena sufletului Asta este ceva diferit de igiena corpului, dar amindoud merg impreuna. Igiena sufletului se referd la faptul ci acesta trebuie s& se stie parte din marele tot si s4 constientizeze acest mare tot. Prima oard, desigur, suntem legati de familia careia apartinem, apoi grupului de rude si locurilor carora apartinem. Din lucrul in constelatii vedem ca sufletul ajunge dincolo de noi, c4 noi suntem cei continuti de el si nu suntem noi cei care il continem. Igiena sufletului ne cere si ne adaptim acestui mare suflet: de exemplu, si invatim sa intelegem c& ne ghideazi spre bine sau, daci nu-i intelegem regulile sau le nesocotim, catre boali, Detasarea Participant: Ma intreb cum poate cineva si-si traiasca viata fiind permanent centrat, pentru ci mie imi pare ci din asta apare sentimentul de detasare, nu-i asa? Hellinger: Traditia in spiritualitatea vestica se referi la practicarea unei atitudiai de detasare. Aceasti retragere a sinelui sta la baza atitudinii fun- damentale a stoicilor. Pentru persoana care se da un pas inapoi si se centreaza, totul este egal, binele si raul, viata si moartea. El este impacat cu tot. Dar din cand in cand, trebuie si iesi din detasare, la un car- naval de exemplu. E necesar. 101Bert Hellinger Procesul invagarii nu se ridica la nivelul bogatiei sufletului in constelatiile de familie lucreaz4 forte pe care nu le infelegem. Eu nu le inteleg. Cu toate acestea existi citeva incerciri de a le explica, de exemplu prin campurile morfogenetice. Sentimentul meu este insi, & daca as incerca si le cercetez mai indeaproape, asta mi-ar diminua din forta lucrului, Dorinta mea ar fi atunci si scot la lumina prin explicatii anumite secrete a care nu am acces in mod real. ‘A riméne pe pozitie ins, atunci cind ma aflu in fata unui secret, este cred, cea mai important’ sursi de fort pentru terapeut. Secretele mortii, de exemplu, nu pot fi patrunse; nici secretele sortii, ale legaturilor sau ale ispasirii cuiva pentru un alt membru al familiei, sau ale faptului de a fi in serviciul a ceva necunoscut. Acestea nu sunt intelese si se prezint’ in fata noastri cu limite in fata cirora trebuie si riménem nemiscati. Aceasti abtinere si rimanere in nemiscare la graniti cere o fort extraordinari, mai ales la inceput. Golul palpabil dintre secret si noi este dificil de indurat. Cautim explicatii pentru a _preveni amenintarea care vine din ceea ce este secret. Dar e ciudat cum cineva ciruia i s-a pus un diag- nostic pentru starea in care se afld, adesea se simte mai bine chiar daci diagnosticul nu e bun, pentru ci dintr-o dati exist o explicatie pentru ceea ce era inexplicabil. O parte din rolul religiei este, de exem- plu, si explice inexplicabilul sau si dezvaluie si inteleaga un secret care, in ultima instant’, trebuie si ramand ascuns si de neatins. 102 Un val, un ocean Atitudinea de a rimane nemiscat este in acord total cu ceea ce este secret. Din respectul pe care cineva il acorda acestui secret, ceva izvoriste din chiar ceea ce este ascuns. Adesea cuvinte sau solutii vin la mine ca niste daruri pe parcursul lucrului pentru c4 riman nemiscat in fata a ceca ce este secret. RimAndnd centrat in fata granitei, ceva iese la jumin3 din intuneric, ceva care ajuté: urmatorul pas. sau 0 solutie sau orice, Cand incep 0 constelatie de familie nu stiu unde o- si mi duc’. Fac primul pas, astept, ajung la o graniti, si nu stiu cum s& continui, cand, dintr-o data, ceva striluceste ca un fulger, o cale de a continua, venita din. aceasti atitudine de abtinere si riménere in nemiscare. Uneori este atat de neasteptat, incat te sperie, iar alteori pare periculos. Dar, ca si stai si te intrebi in acel moment, ,S-0 fac sau si n-o fac?” este ca si cum ceri ceva de la secretul respectiv — si atunci acel ceva care a apdrut se retrage imediat si eu imi pierd din fort. Prin urmare, ceea ce apare pe neasteptate are legatur’ tocmai cu faptul ci terapeutul, in mod deliberat nu vrea si stie. Curajul si posibilitatea de a continua in mod suportiv vin din acest ,nu vreau si stiu” si din faptul de a fi pregitit si rimai nemigcat in. fata a ceea ce este secret si in fata forfei pe care nu o putem infelege. Aceastd conceptie nu se regiseste absolut deloc in ceea ce este acceptat in practica psihoterapeutici si complet in opozitie cu instruirea psihoterapeutica. Sigur, poti invita cAteva reguli despre conste- latiile de familie, pentru ci anumite tipare se repeti. Pot si le aplic pentru ci le cunosc. Dar, dact incerc 103Bert Hellinger s4 ma bazez pe ele, incetez si mai fiu conectat la forta profunda si nu am sanse sa ajung prea departe. Ceea ce este fundamental, socant si transformator poate aparea daci si numai daca individul are capa~ citatea de a se da un pas in spate. Dac de exemplu, cel care sti lngd mine este coplesit de emotie cind il iau de mana, acest lucru nu se intimpla pentru c& Lam luat de mana, ci pentru c& are incredere ci acest lucru nu ma sperie. El este pe maini sigure pentru c& eu sunt lipsit de intentii si sunt golit pe dinauntru. ‘Acesta este aspectul esential al acestei terapii Nu consta atat in a o invaja ca pe o tehnica. Nici o invataturi nu poate fi pe misura comorilor sufletului.. 104 Despre soarta Urmatorul interviu a fost inregistrat pentru televiziunea bavarez3. intrebirile au fost puse de Dorit Vaarning, Constiinja si soarta Soarta a fost, in mod traditional, inteleasd ca fiind 0 putere mai mare care ne influenteazd vietile. Care este viziunea dvs. asupra sortii? O persoana isi urmeazi adesea soarta orbeste, fir chiar s-o stie. Daci te uiti la acest fapt mai atent, iti devine clar ci soarta este dictati de o constiint colectiva. inconstienta. Aceasta constiinta este cunoscuti doar prin efectele ei. Tragedia anticd greaca ne ilustreazA din plin acest fapt. in tragedia greaca, eroul isi urmeazi constiinta pentru ci el considera ci, in acest fel, va ajunge si dobandeasca ceva maret si bun. Cu toate acestea, el se inseali pentru ci dincolo de constiinta lui personal, cons- tient, opereaz o alti constiinta — constiinta colec- tiv care este guvernata de reguli aparte. Constiinta constienti este reprezentatd in tragedia greacd de erou. Constiinta colectivi inconstienti este repre- zentati de zei. Efectele constiintei colective sunt 105Bert Hellinger atribuite zeilor. Soarta apare din impletirea acestor dou constiinte si se infitiseaz3 sub o forma care nu ‘mai poate fi controlati de noi atata timp cit esuaim ina intelege efectele constiintei inconstiente. Care este, mai precis, natura constiintei mele si cum md influenteaza? Constiinta este resimtiti ca un simt cu ajutorul c&ruia percepem, in mod direct, de ce anume aver nevoie pentru a apartine. Este inruditi cu simului echilibrului: indati ce deviem de la cursul normal ne simtim ametiti si aceast’ ameteali ne determina si ne corectim comportamentul imediat, astfel incat sX revenim la echilibru si si rimanem in siguranti. Constiinta personala functioneaza in acelasi mod. in clipa in care cineva se abate de la ceea ce este valo- rizat in familia sau in grupul su, atunci are toate motivele si se team ci poate pierde dreptul de a apartine, din cauza faptelor lui, si este cuprins de constiinta rea. $i pentru cd a avea © constiintd rea este atat de incomod, asta il determina s4-si schimbe comportamentul astfel incat si poat’ apartine din nou. Acesta este modul in care opereazi constiinta personal, desi, in mod clar, aceasta este doar una dintre functiile ei. Constiinta colectiva, pe de alti parte, nu este restransi la constiinta personala. in schimb afecteazi mai mult de un membru al acelei famil sau colectivitéti. Aceasti constiinti cuprinde copiii, parintii, fratii parintilor, bunicii, uneori unul sau mai 106 Un val, un ocean multi dintre stribunici si pe oricine care, prin suferinta lui sau pretul plitit, le-a fost de folos altora in cadrul sistemului. in cadrul grupului sau sistemului, constiinta colectiva se asigura ci nimeni nu este pierdut. Astfel, dacd unul din membrii grupului nu este recunoscut, este condamnat sau uitat, atunci constiinta colectiva are griji ca acea persoand si fie reprezentatd mai tarziu de un alt membru al familiei. Acest membru al familiei care apare mai tarziu preia soarta persoanei din trecut, firi si fie constient de acest lucru. Dacd un membru al familiei este ales de constiinta colectiva si reprezinte persoana exclusi, atunci acest lucru este ca un destin pentru acel membru, dar Piri ca el si inteleagi legitura. Dar daci cineva este constient de felul in care lucreazi constiinta colectiva, atunci acel cineva se poate elibera de soarti. Membnul care a fost dat deoparte sau exclus este luat inapoi in sanul familie sau al grupului in sensul in care este onorat si i se di inapoi locul care i se cuvenea. $i atunci nu mai este necesar ca cineva si poarte pe umeri destinul su, As vrea sd vat rog sd vorbiti putin mai mult des- pre legile naturale care guverneaza sistemul familiei. Constiinta personala in ceea ce priveste constiinta personal constient’, exist trei cerinte. De fapt, aceste trei cerinte formeaza constiinta personala. 107Bert Hellinger Prima cerinté este aceea a dreptului de a apartine. Constiinta vegheaza asupra dreptului de a apartine. Daca fac ceva care imi pune in primejdie dreptul de a apartine, atunci am o constiinti rea, care mi va presa si-mi schimb comportamentul, astfel incat si imi re-stabilesc dreptul de a apartine. Inocenta din aceasti perspectiva este inteleasi ca nefiind altceva decat atitudinea: ,Sunt sigur ci am dreptul s4 apartin.” Si vinovtia este inteleasd ca nefiind altceva decat ,MA tem ci mi-am pierdut dreptul de a apartine”. A doua cerintd este legat de echilibrul intre a da si a primi, Aceasta cerinta face posibil schimbul intre membrii unui sistem. Se afli in stransa legatura cu nevoia de a avea dreptul de a apartine, si prin urmare se manifest’ astfel: "Dac& am primit ceva bun, atunci simt nevoia si echilibrez acest fapt. Pentru cA simt cA apartin si ma simt bine, dau putin mai mult decat am primit.” Cealalta persoand va face {a fel, conform principiului reciprocitatii - da inapoi ‘un pic mai mult decat a primit. in acest fel schimbul creste iar relatia devine mai profunda. Dar acest impuls de a echilibra schimbul, are si aspectul negativ. Daci cineva m-a rinit, voi simti la rindul meu nevoia de a-l rini. Totusi, pentru cA ma simt indreptatit, il voi rini un pic mai mult decat m-a Hinit el. Prin urmare el se va simti indreptatit si ma Fineasc din nou si in acest fel, schimbul vatimator creste. Asta duce la nevoia de a face dreptate si razbunarea este atit de puternica incat nevoia de a apartine este adesea sacrificatd de dragul ei, Multe 108 Un val, un ocean conflicte si neintelegeri intre popoare si natiuni escaladeaz’ din cauza nevoii de dreptate si rizbunare. A treia cerinta este nevoia de ordine, care presu- pune respectarea anumitor reguli ale jocului. Daca 0 persoand le insuseste, ea se simte cu constiinta curati, altfel simte cA trebuie si fie penalizati. Prin urmare, acestea sunt cerintele fundamentale ale constiintei personale constiente. Constiinga colectiva Aceleasi reguli guverneazi si constiinta colectiva, dar intr-un mod cu totul diferit. in acest caz ele nu sunt preocupate de individ, ci de colectiv. Constiinta colectiva are nevoie ca toti membrii ei si aibi un drept egal de a apartine. Aceasta nu este 0 nevoie individuali. Este 0 nevoie colectiva. Asta inseamni ci daci un membru al familiei sau al grupului este exclus, aceasti constiinti va incerca si repund acea persoana in drepturi, astfel ci ea va fi reprezentati de un alt membru, asa cum am aritat deja. Desigur, constiinta are de asemenea nevoia de echilibru. Astfel trebuie infeles ci repunerea in drep- turi a persoanei excluse din grup vine din aceasti nevoie de echilibru. Aceasta constiint’ colectiva nu are nici o mili pentru acei membri care apar mai tarziu in sistem si sunt alesi sA reinstaureze dreptul cuiva de a apartine sau de a restabili echilibrul. Ei sunt sacrificati de constiinta colectiva. $i acest sacri- ficiu fi este atribuit adesea lui Dumnezeu. 109Bert Hellinger A treia cerintd pentru ordine este insa de alt tip. Fa cere ca cei care au apirut inainte in sistem si aiba intdietate in fata celor care au aparut mai tarziu. Deci, parintii au intdietate in fata copiilor, primul nascut in fata celui de-al doilea, si asa mai departe. Daca aceasti ordine este incilcatd, de exemplu daci un copil se amesteci in treburile parintilor sai si incearc’ s& ispiseasci pentru vinovatia lor, constiinta colectiva va ziddmnici aceasta incercare, drept pedeapsi. Ceea ce este tragic si nu se leag’, este faptul cA aceasti constiinta colectivi alege intr-adevar un membru ulterior care si-| reprezinte pe cel care a fost exclus mai inainte dar, tocmai pentru ci el reprezintd ii permite sA sufere, deoarece a inclcat legea prin care trebuia si dea intaietate membrilor dinainte. Soarta si libertate Cum intelegeti libertatea? Poate o persoand sd jie libera sau asta este o iluzie? Depinde de context. in ceea ce priveste constiinta personali pot si decid pentru sau impotriva a ceva pentru ci am o anume intelegere, chiar daca limitati. in ceea ce priveste constiinta colectiva, inconstienti, nu am aceasti libertate pan& cand nu i-am invatat si inteles legile. Aceste legi devin vizibile in constelatiile de familie. Aceasta este © metodi in care oameni din afara familiei reprezintd membrii unei familii si sunt pozitionati in 110 Un val, un ocean spatiu, in relatie, intr-un anumit fel. Deodata, reprezentantii incep si se simti precum cei pe care ji reprezinta si pe care nu i-au intlnit niciodatd in vyiatd. Este clar 0 cunoastere care merge dincolo de granitele comunicarii normale. in constelatiile de familie oricine poate observa cum o persoani poate reprezenta o alta fara sa stie absolut nimic despre aceasta pind la acel moment. Deci, cu ajutorul aces- tei metode putem explora legile care tin de constiinta colectiva. De ceva timp a fost acceptaté in domeniul psibologiei ideea céi experientele personale ale unui individ, cum ar fi spre exemplu anumite frustrdri, pot inbiba persoana respectivd intr-atat de mult inca ele ti vor determina soarta. Dar dus. sugerati cova diferit. Cum credeti cat se impacd aceste punc- te de vedere? Este absolut clar c& suntem influentati de expe- rientele prin care am trecut. Dar ideea ci asta ne res- range libertatea nu are nevoie de o examinare mai amanuntita. Exista oameni care au destine foarte grele si care, cu toate acestea, ajung si dobandeasca lucruri Ja care cameni cu destine mai usoare nu ajung, si asta pentru ci ei isi iau Uirie din ceea ce s-a intamplat in viata lor. Din contra, altii care au trecut la randul lor prin ceva greu sau dificil riman plini de repros la adresa persoanei care le-a cauzat riul sau asteapt mereu 0 despagubire. Deci, se vid pe sine ca victime. Dar 0 miBert Hellinger victima, in acest sens, nu este capabili sd actioneze, Aceasti atitudine devine mai apoi ca un destin pentru aceast persoand, nu pentru ci un asemenea destin le este impus dinafari, ci pentru cd ei insisi reactioneaza in situatia respectiva ca victime. Este necesar ca un individ sa inteleagd ce anume ii afecteazd sistemul de familie dacd vrea sa capete tarie, astfel incdt sA-si poatd lua soarta in mdini? Da, este nevoie ca mai intai s4 vada ce anume ii afecteaza sistemul. Alifel ii este imposibil sa se elibereze? ‘Trebuie intotdeauna si ne punem intrebarea dac4 nu cumva cineva, cénd isi ia soarta in maini sub influenta constiintei colective, mu poate, de fapt, toc- mai prin natura felului in care o ia, si capete fort din acest fapt. Asa cum stim este destul de rispandita credinta ci meritim sa fim norocosi si cA avem dreptul la o viati confortabil’, in care totul si meargi asa cum ne-am dorit. Dar asta este 0 credinti foarte superficial’. Maretia uman’ este complet diferit’. Ea provine din ceea ce ar putea si insemne un destin foarte greu. Si vezi destinele grele care apar din constiinta colectiva inconstient’ ca fiind doar negative este pentru mine de neconceput. Rezultatele sunt, de depart, foarte variate. Altfel nu ar exista destine 12 Un val, un ocean sublime sau destine tragice, care si ne impulsioneze s4 vedem viata in mod diferit fata de cum o concepusem initial. Viatat implinita Care este atunci semnificatia vietii? Semnificatia vietii este viata insisi si nimic mai mult. Viata care este gestionati adecvat este semnificativa. O experimentim ca find lipsiti de sens doar atunci cand esuim in a ne confrunta cu ea asa cum este, Semnificatia vietii depinde intr-o mare masuri de ceea ce individul face cu ceea ce i s-a dat. Si ce este 0 viata implinita? O viata implinité, daca ar fi sd o numim asa, este cea in care eu mA simt in rezonanta cu realitatea asa cum este — daci ma simt in rezonant& cu parinfii mei asa cum sunt, cu strimosii mei asa cum sunt, cu acea cultura in care traiesc asa cum este, cu destinul meu asa cum este, si de asemenea cu piedicile mele, asa cum sunt, si cu oportunititile pe care le am. Cine ascultaé ce spuneti ar putea crede ca individul nu are nici o sansa sd schimbe ceva legat de situatia lui si prin urmare nici nu are sens sa incerce, 113Bert Hellinger Situatia confine in ea si germenele evolutiei. Daca observ asta si am incredere in miscarea care se dezvolta, atunci situatia mea va putea si evolueze. Dar uneort se spune: existd 0 cale predestinata pentru fiecare. Cum as putea si-mi gdsesc propria cale interioard? Oricine simte ci are o misiune speciali si o abilitate anume. Cineva ar spune ci fiecare individ cant pe propria lui frecventa. Ne simtim bine si impliniti cand suntem capabili si o facem. Descoperirea propriei noastre frecvente nu este simpli, cu siguranta exist’ solutii. Uneori, cand incercim si dobandim ceva ce ne dorim, intimpindim obstacole. Atunci este nevoie si ne oprim si s& ne reorient, pana cdnd calea potriviti ne devine clark. Aceeasi intrebare din nou: cum ajung sd iau decizia corecta? Ceea ce este corect, se intampla. intelepciunea nu este altceva decat abilitatea de a vedea ce este si ce nu este posibil si potrivit pentru mine. Uneori se referd si la abilitatea de a vedea ce este si ce nu este potrivit pentru altii. intelepciunea se orienteaza catre jintreg. Cand cineva isi imagineaz& o situatie si incearci si simtA unde este forta si ce este potrivit, asta duce la slibiciune si asta nu este ceva just. 114 Un val, un ocean Dar uneori avem dorinte si temeri. Temerile ne sldibesc desi au legaturd cu ceva just pentru noi, iar dorintele ne duc in directii care pot sd nu fie juste. Acest tip de temere sau dorinti nu izvoriste din suflet. Daci cineva este in rezonant’, nu se teme. Daca cineva este in rezonanta, nu are dorinte. Este mulfumit cu ceea ce este. Deci, atunci cand cineva este in rezonanti, poate indura inclusiv o situatie foarte dificila, in timp ce o situatie fericit’ poate fi tratati ca nefiind mai mult decat ceva normal. Lucrurile la care faceti referire imi amintesc de 0 stare spirituala in care cineva poate fi mai mult sau mai putin independent de realitatile exterioare. Nu este o stare care ne vine natural. Este rezultatul procesului interior. Cum ajunge cineva s& ating aceasta stare? Existi un soi de ,cale spiritual”, care te poarta departe de viata, de exemplu daci alegem numai si meditim sau si privim viata ca si cum ar fi un sfarsit. Cei care se sinucid isi asuma o atitudine similara. Ei se simt ca si cum viata ar fi in spatele lor si, in consecinté, le este indiferenti, dar asta nu inseamn afi spiritual. A fi spiritual inseamna sa consimti vietii, asa cum este, vietii obisnuite, cu toate responsa- bilitatile sale, toate plicerile sale, toate dificultatile sale, asa cum sunt, Asta inseamni a fi spiritual, asta inseamna a fi in rezonanti — nu varianta cealalta, in care cineva, ca si spun aga se sustrage din obisnuit. 115Bert Hellinger Pentru a putea trai o viata bund este esential sa apartinem unui grup? Cineva trebuie si apartin’ pentru a se simti bine, dar exist multe modalitati de a face asta. Pot ‘sé simt cA apartin familiei. Atunci sunt sprijinit de familie, Aceasti apartenenti este foarte personala. “Totusi, daci riman blocat in aceasta, atunci propria mea dezvoltare este impiedicati, de exemplu, dact nu am capacitatea de a recunoaste valoarea altor familii, Cand ma cisatoresc si intru in alti familie care are valori diferite de ale familiei mele, dacd nu sunt capabil s le recunosc valoarea, atunci cdsatoria mea se destrama. Deci, este esential si ne extindem limitele sentimentului de apartenenti, ceea ce inseamni, la un moment dat, indepartarea, into oarecare masuri de familie, astfel incat si fie posibild dezvoltarea. Daca cineva este in legitura cu marele tot, atunci el este in acelasi timp si conectat si singur. Destin $i credinga Poate cineva sd se elibereze din propriul destin cu ajutorul credinjei religioase, prin credinta intr-o realitate mai inalta? Mare parte din credinta ci suntem parte din Dumnezeu ne oglindeste ¢fectele constiintei colective inconstiente. $i oglindeste, de asemenea, si constiinta personal. Astfel, experienta personal, limitati, este supradimensionaté si transferat’ lui 116 Un val, un ocean Dumnezeu. Acest tip de credinta are un efect negativ, Ea a dat nastere conceptului de ,a fi ales” gi conceptului de excomunicare. Majoritatea religiilor impart oamenii in cei sfinti, sau cei care sunt alesi, si cei care nu sunt sfinti sau cei care sunt respinsi. ‘Acest lucru reflect’ felul in care actioneazi constiinta personal atunci cand face distinctia intre cei care pot apartine si cei care nu pot apartine. Aceasti diferentiere este validi si important pe trdmul familiei, pentru ci este cea ce tine grupul impreund, dar cdnd este generalizata la nivel global, are efecte devastatoare. Toate rizboaiele religioase provin din aceasta diferentiere. Dar pentru aceia a caror viziune cuprinde toate grupurile, aceasta distinctie nu conteaz’. Contrar, constiinta colectiva inconstienti oglin- deste ceva total diferit, in principal faptul ci nimeni nu trebuie exclus, si ci orice excludere are efecte teribile. De aceea distinctia intre Bine si Ru, asa cum este ea operat in religia conventional, are un efect devastator asupra sufletului individului care simte nevoia de a pretinde puritate. Deci, in cele mai pioa- se familii, ideea unei ,oi negre” este creat pentru a se face separarea de riu. Dar aceasti separare nu face decat si scoati in evidenta, ca fiind de neconceput, pretentia cAtre puritate a binelui, In multe religii mistice exist ideea ca cineva poate dobandi libertatea prin adorarea lui Dumnezeu si renunjarea la sine. Nu ar constitui acest lucru calea individului de a-si depasi destinul? 117Bert Hellinger Pentru mine, personal, nu este cazul. Adorarea ca sentiment — daci ma dedic in totalitate, arunci sunt liber ~ apartine din punct de vedere psihologic dorintei de a fi inocent. Sentimentul inocentei nu jinseamna altceva decat: ,Sunt sigur ci-mi este permis si apartin.” Miscarea copilului citre mami si tatd pentru a se simti sprijinit de ei este pur si simpli transferati in religie. Pentru mine este inacceptabil ca ceea ce este spiritual si fie incorporat in ceea ce este uman si apoi interpretat din aceast perspectiva. Dar atunci destinul nu devine o chestiune legata de ce simt despre viata, daca ma simt liber si in armonie? $i motivul pentru care asta se intampli devine complet irelevant. Deci daca md simt spriji- nit total in sdnul lui Dumnezeu atunci viata ese bund si pot séi-mi depasesc destinul? Asta este 0 idee copilireasca. $4 te adapostesti de realitate inseamna si rimai un copil si si nu poti si cresti. Pentru a putea trii viata la maximum, trebuie si ai curajul vinovatiei, asta inseamna curajul de a devia de la ceea ce cere constiinta: deoarece constiinta intotdeauna restrictioneazi. Ea impune excluderea tuturor celor care aderi la alte valori, si asta deoarece constiinta stabileste care sunt valorile in cadrul grupului. Prin urmare, constiinta are into- deauna darul de a separa. in religie are exact acest efect, in aceea ci un grup crede‘ci el are dreptate si fi priveste pe ceilalti ca gresind sau inselindu-se. Pentru a putea fi in rezonanti cu o realitate mai vast 118 Un val, un ocean care nu opereazi aceasti distinctie, 0 persoand trebuie si ias din aceste percepte si si le lase in vurma Destinul si sufletul Credeti intr-o evolutie a constiinjei? Astfel tncat oamenii sd ajunga progresiv la o cunoastere mai inaltd, mai cuprinzatoare? Eu observ ca sufletul este progresiv, asta nsemndnd ca exist o evolutie in viata umana, Daca lum in considerare constiinta personala constient’, putem vedea ci ea este, ca si spun asa, mai tindra decat constiinta colectiva inconstient4 Ea este rezultatul unui proces evolutiv recent. Faptul ci acum este posibild intelegerea modului in care interactioneaz aceste constiinte este de aseme- nea, un progres recent. Cand cineva se alzturi acestor migcari, atunci el este purtat inainte spre ceva mai mare, Ge este sufletul? Sufletul, in latina anima, este ceea ce anima, cu alte cuvinte, ceea ce da viat’. Acest suflet nu este individual. Nu este ceva ce individul posed’, Este ceva din care individul face parte. Acest mare suflet dirijeazAevolutia. Evolutia este dirj omniscient si acela este sufletul. Daci te abandonezi miscarilor sufletului, atunci progresezi. Dar adesea 119Bert Hellinger suntem deconectati de aceste miscari din cauza legaturii stranse pe care o avem cu cele doua constiinte. Iluminarea si purificarea ne sunt necesare pentru a deveni constienti de miscarile profunde ale sufletului si pentru a le urma, Dacé 0 persoand devine constienta de incurcéturile sale sistemice, ea devine liberd sau nu? Nu, ea nu este liberd. Ar fi trufas si credem asta. © incurcaturi sistemicd apare cind sunt in mod inconstient atras in destinul altei persoane care a existat inaintea mea. Cand am ocazia si vid aceasta ‘incurcdtura cu ajutorul unei constelatii de familie de exemplu, sau in alt mod, atunci ma pot elibera, ins numai partial, pentru ci aceasti solutie este parte a unui proces de iluminare intrinsec vietii mele. Deci, ideea ci ma pot elibera de ea in totalitate este iluzorie. Cateodati stau si ma intreb: ,Ce face cineva cnd este total liber?” Pluteste in bitaia vantului fara nici o fintd. Daca, stiind c& esti conectat, te lasi pur- tat de acest proces de iluminare si experimentezi viata, asta te-ar putea face fericit. Nu esti liber in sensul conventional, dar vei creste. 120 Acceptarea si consimtirea vietii Introducere Acest capitol ilustreazd ce se poate intampla oamenilor atunct cand refuza sd-si accepte viata sau fericirea; adica ei se opun acceptarti proprii vieti si fericirli, Mustreazd de asemenea, si ce posibilitasi deschide pentru et accepiarea vierit. Acceptarea vietii si a fericirii este in primul rand opusd constiintei, care atribuie un sentiment de inocenta celor care suferd pentru alti, chiar daca acea suferinjé nu aduce nici ajutor si nict usurare, in mod contrar, ne putem simti vinovati daca acceptéim viata si suntem fericiti. O viata JSericita si implinita este, in consecintd, o implinire a sufletului. Fericire Unii oameni sunt in ciutarea fericirii pentru c& ei cred ci numai asa o pot dobindi. Ei poarti ochelari de cal yi sunt in permanent in goana dupa fericire. intre timp, fericirea e alaturi de ei si nu-i poate prinde din urma pentru cd ei aleargi prea departe in fata. 121Bert Hellinger Hellinger: Catre un client care trece printr-o perioadé de remisie dupa un tratament chimioterapeutic Lasi fericirea si plece. Dar cand vine si-ti bate la us, di-i drumul. Sau poti si lasi usa deschisa si si astepri. Atunci fericirea poate veni si pleca dupa cum pofteste si se va simfi ca acasi la tine. Catre alt client Pe moment te simti bine, dar se poate termina riu. Atunci cand lucrurile ar fi putut si se sfarseasci riu, dar se sfarsesc bine, atunci poti si te inclini in fata fericirii cu smerenie si sA-i spui: , iti multumese cd ai venit.” in acest fel, accepti fericirea fird sd fii nevoit s& faci ceva. fi dai un loc atta timp cat vrea si rimani, si cand vrea si plece, o lasi si plece, cu smerenie. Atunci sufletul tiu este impiicat. Aceasta este 0 fericire silentioasi sau o bucurie. $i vei permite acestei bucurii si radieze, in cadrul familiei tale de exemplu. Poti si vezi cA radiazi, doar uitandu-te la fetele lor. Semne ale fericirii Daci o persoand face o treab’ buna, daca are succes in ceea ce face $i acel lucru functioneaza, atunci ea este fericit. Aceasti fericire este resimtita ca o implinire. Este independenta de asa numitul sentiment de fericire. Este o stare de completitudine. Ea genereazi un simt al bunistirii, chiar dac situatia in sine poate fi dificila. Apoi, mai este serenitatea. Si aceasta este feri te. Pot avea acest sentiment impreund cu alti 122 Un val, un ocean ‘coameni, dar de asemenea in mod independent de ei. Acest sentiment al serenitatii se instaleaz4 atunci cand mi-am acceptat parintii si ei pot salaslui in mine, intregi, asa cum sunt. Dacd iti accepti parintii in acest fel, vei descoperi ci tot ceea ce este bun de Ia ei Curge catre tine si c& tot ceea ce ai respins la ei sau de ce ti-a fost teama, nu te mai afecteazi. Dac& reusesti acest lucru vei deveni constient de cresterea propriei fericiri. Calea fericirii Participant: Am crezut ci e mai bine si las monstrii si moari si ci, in nici un caz nu este bine si dezgropi trecutul. Hellinger: Dar poate ci dezgropi 0 comoara Daci nu sapi, nu vei sti niciodata daca ceea ce este ingropat este un monstru sau o comoara. Este foarte important sa retineti cd fiecare dintre noi este fericit cu problemele lui, Ele ne dau un sen- timent profund al conexiunii cu altii in nefericire si sentimentul de a apartine. Adevarata fericire, prin contrast, te face si te simti singur. Daca doresc si urmez calea fericirii, trebuie s& renunt la ceva si asta este infricositor. Dar, pe aceasti cale voi atinge un nivel mai inalt, unde voi fi conectat la ceva mai mare. in acelasi timp sunt elibe- rat din ce in ce mai mult de ceea ce ma limiteaza. 123Bert Hellinger Auto-realizarea $i completitudinea Perfectiunea este un concept important, mai ales in legatura cu spiritualitatea. in manastiri, lupta pentru perfectiune este idealul suprem. in psihoterapie, lupta pentru perfectiune se regiseste intr-o forma laici. Un exemplu ar fi lupta pentru a rezolva toate problemele unei persoane, dup care aceasta ar fi, in mod logic, o fiintd umani perfect’. $i lupta pentru auto-realizare este o lupti pentru perfectiune. Daci te uiti la niste asa numiti ,oameni realizati", vei vedea ci pentru ei auto-realizarea ‘inseamna si te ridici pe umerii altora Totusi, am descoperit ceva legat de adevarata perfectiune. incepe cu a te impica cu tine insuti. Multi cameni sunt in conflict cu ei insisi. Ei nu sunt multumiti de ei insisi. Daci arunci o privire mai atenti, vei descoperi ci acestia si-au exclus din viata lor unul sau pe ambii parinti. $i atunci ei practic sunt deconectati de la sursa vietii lor. Dack o persoana este rupti de unul din pirinti, acea persoani beneficiazd doar de jumatate din forta vietii; sia avea numai jumatate din forta vietii duce la depresie. Depresia este sentimentul de gol, nu de tristete. Sa ai un sentiment de gol inseamn& cA unul din pirinti lipseste. Si inima este plini doar pe jumitate. Daca imi respect si imi iubesc ambii parinti voi fi capabil si mi accept pe mine si atunci depresia nu va mai avea putere asupra mea. Daci dobindesc acest lucru, il voi experimenta ca pe o binecuvantare. Nu pot pur si simplu si decid si urmez acest proces, ca si cum ar fi in puterea mea 124 Un val, un ocean s&-1 controlez. Atunci cdnd se intémpla e ca un dar. Apoi sentimentul meu cotidian se transforma int-un sentiment de implinire si bucurie, iar depresia dispare. ‘Aceasta este prima treapti a perfectiunii. A doua treapti a adeviratei perfectiuni este dobanditi atunci cand dau un loc in inima mea tuturor celor care apartin sistemului meu de familie. $i asta se refera la bunici, unchi si matusi, tuturor celor care au facut loc pentru mine, celor care au fost inliturati, oricui a avut o soarta grea sau teribila, dispretuitilor si oricui ar apartine, indiferent din ce motiv, de exemplu, unui criminal. Dack numai unul dintre ei este isat deoparte, mA voi simti incomplet. Abia atunci cind ei toti vor avea un loc in inima mea, eu ma voi simti complet. © astiel de completitudine adevarata are un efect minunat. in secunda in care 0 ating mi simt in acelasi timp implinit si liber. Vindecare si sandtate Participant: Am avut acum sentimentul, stand in far’, c& povestea de viatd care se desfisura sub ochii nostri nu era de fapt lucrul cel mai important, ci mai degrabi erau importante emotiile persoanei in cauza, si ci destinul ei ar putea fi schimbat. Exist’ vreo semnificatie in asta? Hellinger: Da. Totul este directionat citre o solutie, Dacd vreun aspect sau detaliu este corect sau nu, este irelevant, De incati ce ne centrim pe gisirea unei soluti in cele din urma o vom gisi chiar daca ar fi si facem un ocol. 125Bert Hellinger Participant: Deci vindecarea este ceva foarte diferit de ceea ce am crezut in majoritatea cazurilor, Am simtit cum anumite legi s-au ficut vizibile aici, legi pe care le putem intelege doar parjial, si cA cele mai multe lucruri sunt complet neclare. Mi se pare c& in anumite cazuri vindecarea este complet imposibilA. Hellinger: Pentru mine este imposibila. Diferenta vine din a ma concentra pe vindecarea trupului sau, mai degrabi, a ma concentra pe a pune in ondine sistemul. Daca asta functioneazi, efectul este eliberator si aduce fericire. Deci tintesc direct c&tre asta. Si asta poate avea efecte pe mai departe asupra corpului, intr-o mai mici sau mai mare masuri. Cand cineva observa cd un client se va imbolnavi sau se va sinucide din iubire fata de familia sa, si apoi reuseste si se elibereze pe sine de aceastA presiune, locul sau in familie este mai com- plet, mai solid decat inainte. Dac& inainte era pregitit si moara, prins in aceast{ incurcitura sistemica lipsiti de conectare, acum e nu este mai Putin pregitit s% moard, dacd asta este consecinta unei boli. Dar acum se uit la boala sa dintr-o alta perspectiva. Sindtatea nu mai este, dintr-o dati, bunul cel mai de pret. Multi doctori si pacienti se comporta ca si cum. sindtatea ar fi bunul cel mai de pret. Dar nu este. Sau a sicum viata ar fi bunul cel mai de pret. Nici acest lucru nu este adevarat. Sufletul are alte unititi de mésurd. Cand cineva ajunge la injelegerea c& boala 126 Un val, un oc0oan poate fi la fel de semnificanté precum sinitatea, $i c& au importanta egali, si cla murila timp este la fel de important, atunci acel cineva poate face fat bolii si momtii cu calm. Cea mai veche zicala din antichitate a culturii vestice provine de la filosoful Anaximandru Heidegger a scris un lung discurs in legituri cu aceasti zicali si i-a descifrat sensul profund. Zicala afirma intr-un limbaj propriu culturii vechi c&: ,de unde apar vietuitoarele, acolo trebuie si se si intoarca, din necesitate. Ele trebuie si-si pliteascd tributul si sa fie judecate pentru incdlcarea legilor timpului.” lati la ce se refera: cel care tine strns de viata lui si depaseste timpul care i-a fost alocat, picatuieste impotriva fiinjei. Trebuie si urmim cursul vietii si cursul mortii. Aceasta este armonia suprema. De-a lungul acestei curgeri experimentim sindtate si vindecare, boali si moarte. Purtind acest lucru viu in mintea noastra, putem avea o relatie diferita cu viata si cu moartea. Limitele constiingei Ceea ce numim in mod uzual constiinti este 0 busoli interioari, similara simfului echilibrului, ce ne ajuti si percepem, intr-un grup, cum trebuie si ne purtim pentru a apartine, si ce trebuie s& evitim pentru a nu pierde sau periclita acest drept. Avem o constiiny buna daci indeplinim criteriile pentru a apartine. Avem. © constiintd rea daca ne abatem de la ele. 127Bert Hellinger Aceste criterii difera de la un grup la celalalt, intr-o familie de hoti, membrii trebuie si se poarte diferit pentru a apartine, decat membri unei familii religioase. Copiii din fiecare familie vor avea o constiinté buna daci vor adera la reguli complet diferite de comportament. Deci, pentru multi oameni cea ce este moral inseamné nici mai mult nici mai putin decat ceea ce este acceptabil intr-o anumiti familie, si ceea ce este amoral inseamni ceea ce nu este acceptabil in acea familie, Alcituirea amandurora este derivata in tota- litate din sistemul individual. Ceea ce este curios in legituri cu toate astea este aceea cd, din cauza propriei noastre constiinte bune, ne arogim dreptul de a-i rini pe ceilalti, care sunt diferiti de noi. O persoand se referi la constiinta sa cel mai adesea atunci cind doreste riul cuiva. Daci sunt bun si doresc binele, in mod curios nu este nevoie si fac vreo referire la constiint’. De aceea, trebuie si vedem adevératul bine ca find in afara constiintei. E nevoie de curaj si te aventurezi dincolo de constiint’, pentru a face bine. Adevaratul bine serveste multor oameni si recunoaste diferentele dintre grupuri, sisteme si religii ca fiind valide. Existé totusi si o stare mai inalti de a fi, Functioneazi in afara constiintei asa cum am aritat. Functioneaza daci suntem in rezonanti cu ceva mai mare decat noi. Uneori putem experimenta efectele ei int-o constelatie, cind toti reprezentantii devin concomitent impacati, ca si cum ar fi inrezonanta cu 128 Un val, un ocean ceva mai mare. Sau atunci cind cineva observa ci este chemat de ceva ciruia nu fi poate rezista. Dack nu ar rispunde acelei cheméri asta i-ar vatima sufletul. Sau dacd ar face ceva ce considera, la un nivel superficial, ca fiind indreptatit, si asta i-ar vatima sufletul. O constiingé lucreaza si in acest caz, dar este vorba de o constiintd superioari, apropiata flintei, esentei Tanjirea dupi moarte, care provine din iubire, este 0 miscare a constiintei. Ceea ce sti in spatele ei este ideea: Daci fac asta, atunci o si am dreptul de a apartine. De aceea, miscatea citre moarte este insotit’ de un puternic sentiment de inocenta. Aceasti inocent’, atta timp cat este simtit sub influenta constiintei, este dusmanul vietii. Puteti observa ct de important este pentru individ si vada asta si si se poati trece la un alt nivel. Asta ar insemna si nege tinjirea dupa inocenti, pentru a lisa in spate ceea ce este sau a fost, De exemplu, si-i lase pe cei morti acolo unde sunt si unde isi doresc si fie. Aceast miscare este intotdeauna insotita de un sentiment de vinovatie. Dar persoana trebuie si realizeze cA sia riméne in viatd este, de asemenea, inocent, dar intr-un mod diferit fati de situatia in care cineva vrea sA urmeze pe altcineva in moarte. in acest context as dori si mai spun ceva despre un alt tip de constiint’ — constiinta colectiva - pe care nu o simtim. Legile care guverneazi aceast4 constiinfa. sunt aduse la lumin’ cu ajutorul constelatiilor de familie. Ele cuprind un grup specific 129Bert Hellinger de oameni pe care o si-i numesc pentru aceia dintre voi care inca nu stiv. Ei sunt: copiii vostri, parintii vostri, fratii parintilor vostri, bunicii vostri, unul sau mai multi dintre strabunici, si oricine a facut loc in favoarea altora din grup, de exemplu_parteneri anteriori ai parintilor sau bunicilor. Membrii acestui grup sunt ghidati de o constiinta comuni, care cere ca nimeni si nu fie pierdut din cadrul sistemului, Deci, daci de exemplu, sub influenta constiintei personale care stabileste ce este bine si ce este rau, © persoani este indepirtatd, exclusi sau uitati, atunci sub influenta constiintei colective, un alt membru al familiei va fi ales s-o reprezinte pentru a restabili echilibrul si pentru a face dreptate, ca si spunem asa. Aceasti constiinta urmeaza o alta regula, anume c& cei care au apérut inainte in sistem au intaietate fata de cei care au aparut mai tarziu. Astfel, parintii au intaietate fat’ de copii, primul nascut fata de al doilea si asa mai departe. Cand, de exemplu, un copil incearci si faci ceva pentru pirintii sai si el nu are dreptul de a face acest lucru, cum ar fi de exemplu si ispiseasci pentru vinovatia parintilor sau si-si asume responsabilitatea, ca si copil mai mare, pentru mama sa, crezind ci 0 poate sustine, in loc sa se intimple invers, astfel de fapte reprezint 0 incdlcare a dreptului de intaietate, Constiinta colectiv este, intransigenti. Ea pedepseste imediat aceasta aroganta prin frustrate si esec. Chiar dac copilul actioneazi din iubire si conform constiintei personale e nevinovat, actiunile 130 Un val, un ocean lui sunt sursi de vinovatie in viziunea constiintei colective si sunt pedepsite, Toate tragediile familia- Ie, de fapt orice tragedie, provine din opozitia dintre aceste doua constiinfe. Eroul, in astfel de tragedii, actioneazi cu o constiinti bun, dar actiunile lui incalci legile constiintei colective, si in consecint’, se nfruie, Prin urmare, nu este de-ajuns doar sa te eliberezi de constiinta personal’, ci si de constiinta colectiva. Individul trebuie sa le respecte si in acelasi timp si se distanteze de ele. Acest lucru este posibil doar daci individul este conectat Ia fortele mai profunde ~ adic la profunzimea sufletului. Acesta este sufletul in care individul se poate retrage, departe de toate aceste distinct, si din care isi poate tage forta de care are nevoie pentru a actiona in vederea gisirii unei solutii. Vinovéfie si inocenga Vinovatia se regiseste in diferite contexte si este resimtita in diferite moduri, Cea mai grea vinovatie pe care am putea-o resimti este aceea legati de o actiune a noastri ce poate pune in pericol dreptul nostru de a apartine familiei noastre de origine. Frica excluderii este cea mai teribili experient a vinovitiei. $i tocmai pentru c& este att de greu de suportat, ne impinge si facem ceva pentru a restau- a sau pentru a proteja dreptul nostru de a apartine. Aceast vinovatie este conectati cu legiitura primari cea mai profunda. Constiinta se asiguri si nu ne pierdem dreptul de a apartine, sau daci am ficut 131Bert Hellinger ceva care a pus in pericol acest drept, ea reacjio- neaza in asa fel incat s ne schimb&m comporta- mentul pentru a o recastiga. Aceasta este una din formele vinovatiei. Si are un rol social important. Sti nari si legaturii dintre oameni. Apoi mai exist un al doilea fel de vinovatie, Se refer’ la echilibrul intre a da sia primi. Daci am pri- mit ceva de la cineva drept cadou, simt ci am o datorie fata de acea persoana, si ma incearcd un. sentiment de vinovatie. Darul pe care l-am primit nu imi di pace pani cand nu mi revansez fatd de persoana respectiva sub o forma sau alta. Acest tip de vinovatie este resimtit ca 0 obligatie. Am putea spune , {ti sunt dator”. Dac as ignora aceasti obli- gatie, atunci cel care mi-a dat se va simti indreptatit Si aiba pretentii de la mine. Acest sentiment al indreptitirii reprezinté manifestarea _simtului inocentei corespunzitoare vinovitiei date de obli- gatie. Este un sentiment al superiorititii. Exist multi ‘oameni in domeniul profesiilor care oferi ajutor care nutresc acest sentiment al indreptitirii, si asa se explicd de ce eziti si accepte orice de la cei pe care ei doresc si-i ajute. Astfel, vinovatia in acest context este experimentata ca obligatie, si inocenta este experimentata ca eliberarea de obligatie, sau ca indreptitire. Apoi mai este conventia, regulile vietii impre- una, Respectarea acestor reguli asiguri un sentiment de constiinciozitate, care este de asemenea un sentiment de inocentd. in acest context, vinovatia este experimentati ca incalcarea regulii, Dar acest 132 Un val, un ocean tip de vinovatie nu merge atat de adanc ca cea care se refer’ la leg’turi si la a da sia primi, Aceasta este partea evidenti a vinovatiei, vinovatia constientd si inocenta constient’. Mai existi de asemenea, vinovitie inconstient’, atunci cand cineva ia asupra sa ceva ce nu este indreptatit si ducd. Un exemplu este dat de situatia in care copilul presupune ci are dreptul de a-si asuma responsabilitatea in locul parintilor sai. in acest caz copilul joacd rolul adultului. Multi dintre clienti se afl in aceasti situatie de copiii parentalizati, ca si cum ei ar fi cei responsabili pentru parinti si le-ar putea prelua vinovatia. Dar e curios cum acest fapt este resimtit ca fiind inocent si asta din cauza cA este facut din iubire. ‘Totusi, exist’ o lege secret pe care copilul o incalc&. El se pozitioneaz astfel inaintea celor care au existat inaintea lui si care ar trebui sd aib& drept de intdietate in fata lui. Vinovitia aici are legituri cu orgoliul si aroganta. Daci are legiturd cu ceva greu de dus, copilul se va pedepsi pe sine pentru acest fapt, prin manifestarea unei nevoi de auto-distruge- re, Avem de-a face aici cu o vinovatie care nu este trait de copil ca o vinovatie. Dar din rezultatul final, reiese clar c& este vorba de un copil care se poarta ca 0 persoani vinovati. Acest tip de vinovatie sti in spatele multor boli grave. Terapeutul trebuie si se astepte si se intdlneasci acest tip de vinovatie. Dac igi doreste si ajute clientul in acest caz, el trebuie si aib3 griji si nu se plaseze pe sine deasupra parintilor, ca si cand ar fi putut fi o mama 133Bert Hellinger mai bund sau un tat’ mai bun sau chiar un partener mai infelegitor. Altfel si el va ispisi, asemeni clien- tului pentru aroganta sa, prin esec. Pace Vinovatia trebuie si dispar dupa un timp. $i nerenuntarea la sentimentul de vinovatie este tot 0 aroganta. Dupa un timp fiecare trebuie si ajunga si fie impicat. Supravietuind supraviefuirii Am observat adesea ca multi cetiteni evrei care au supraviefuit Holocaustului pentru ci au emigrat Ja timp, si-au trait restul vietii ca si cum s-ar fi aflat intr-un veritabil lagir de concentrare; este vorba de vieti triite in restrictie majori, din loialitate fata de cei care au murit. Multi supravietuitori nu-si mai traiesc viata din plin pentru ci ei simt c& nu o meriti cu nimic mai mult decat cei care au murit. Uneori ei isi neaga insasi etnia si incearcd si se distanteze de ea, desi, induntru, nutresc o solidaritate puternica. Am putut de asemenea observa cum anumiti supravietuitori de etnie evreiascd, experimenteazi aceleasi sentimente ca si agresorii. Si acestia isi neagi originea si crima imaginara, pana intr-acolo incat se comport ca niste crestini fanatici. Tatii si bunicii lor vor fi fost botezati, devenind niste crestini buni, dar in acest fel ei au respins soarta comunitatii din care provin: acest fapt are consecinte grave. 134 Un val, un ocean A primi cu smerenie Experienta noastri de relationare este guvernat de dinamica intre a da si a primi, Reci- procitatea in a da si a primi sti la baza schimbului care are loc in relatii. Simfim nevoia de a ne revansa pentru un dar, dind ceva in schimb. Deci atunci cand primesc ceva, dau si eu ceva, si vice-versa. Fard acest impuls de a echilibra, nu ar mai exista schimbul. Dar transferim acest impuls de a echilibra ucrurile si in situatii in care nu-si are locul, de exemplu jn relatia noastra cu destinul sau cu Dumnezeu. Astfel, cind cineva este salvat_printr-o intamplare norocoasi, el sau ea se simte dator si pliteasc4 pentru acest lucru, in loc si accepte acest fapt ca pe un dar. Este mult mai usor si plitesti pentru salvarea vietii, decat si 0 accepti ca pe un dar nemeritat, chiar daci acest lucru pare absurd, dat fiind contextul. Darurile nemeritate sunt greu de acceptat, si acest lucru nu poate fi ficut decat cu smerenie. De fapt, sia multumi este, de asemenea arogant. Cel mai potrivit este si accepti darul cu smerenie. Atunci. situatia devine suportabila. Aceasti miscare de la a dori si plitesti, spre a accepta cu smerenie, inseamna si renunti la control, pentru ci acela care crede ci poate plati sortii ceva, mai crede poate avea sub control. A accepta cu gratie, f ceva in schimb, reprezinta un pas urias si cere mai mult de la noi decat daci alegem si suferim. Urmatoarele afirmatii se potrivesc acestui context: 135Bert Hellinger neste mai usor s4 suferi decat si actionezi” si anenorocul este mai usor de dus decat norocul”. Soldati si razboiul Participant: Eu cred ci aproape toti barbatii care au fost in rizboi sunt niste criminali. Hellinger: Nu, asta este ceva complet diferit. in familie, cel mai pretios bun este dreptul fieciruia de a apartine. Viata este considerata a fi sfinta si trebuie protejati. Este obligatia tuturor si protejeze viata. Asta este dinamica dintr-o familie. fntr-un grup mai larg, viata nu este respectatd in acelasi fel, de exemplu, atunci cand o natiune este amenintati si este obligati si se apere. Cand apare 0 stare de rizboi, grupul cuiva se afld in aparare, in timp ce alt grup ataci. Soldati care luptd in acest rizboi sunt supusi unui proces pe care nu il pot con- trola. Ei nu pot spune ,vreau” sau ,nu vreau”. Ei sunt 1arati in proces. Vietile individuale nu conteaz4. Daci sunt comise crime de rizboi, acest lucru este, totusi, diferit, Asta conteazi, desi nu pentru indivizi ca atare. Asta nu trebuie confundat, Sloganul ,Toti soldatii sunt criminali” este o nebunie. Aceia care 0 afirma sunt in viati pentru ci altii au murit in locul lor, Fark acestia si ei ar fi fost morti. Nu poti scipa basma curati atat de usor. 136 Un val, un ocean A primi cultura si tara celuilalt Suntem legati de tara noastri si destinul ei. ‘Acest aspect este de o important vitali pentru ci nu putem si trebuie si omitem acest fapt. Politica asimilirii refugiatilor de rizboi are dou tiisuri. Pe de o parte, este necesara si corecta din punct de vedere moral, pe de alti parte distruge ceva in sufletul celor care si-au parisit tara. Uneori ei platese pentru asta prin fobii, frici sau boli grave. Acela care este parte din destinul natiunii sale, chiar si atunci cand este foarte greu, este impacat in sufletul lui si are forta. Adesea, cetatenii unei anumite culturi sau rase vor si scape de destinul propriei natiuni, emigrind in alta tari. Posibilele consecinte ale acestui fapt sunt vatimarea sufletului si uneori sia corpului. Cand 0 persoand ‘si accepti nu numai parintii, ci si cultura sau natiunea din care face parte, asta reprezinta 0 parte din méretia umani $i si consimt’ sa-i poarte soarta pe umeri, atdta timp cit este necesar. Exist’ situatii cum ar fi cea de foamete, in care ‘oamenii au fost nevoiti si emigreze. Acest lucru este perfect justificat, dar aceasti separare taie adanc. $i este de asemenea justificat ca alte {Ari si se protejeze pe sine in fata refugiatilor care refuzi si-si asume responsabilitatea in tara lor de origine. Cum ai putea si-ti asumi responsabilitatea in alti tari cand nu ai putut face asta in propria ta tar? Uneori putem observa ci atunci cand se intore acasa, refugiatii sunt tratati ca dusmani, si asta pe bund dreptate. Ei au 137Bert Hellinger refuzat sa impartaseasci destinul trii de origine, asa greu cum a fost sau este. Cand lucrez cu un client aflat intr-o astfe! de situatie, nu-l iubesc doar pe el, ci si pe cei care au rimas in urma lui, Vad individul ca fiind un membru al unui grup si empatizez doar cu cei care au indurat destinul grupului, nu cu cei care au incercat sa scape de el. in practic’, ceea ce am spus cere calificare, si. trebuie si fii atent cu astfel de hucruri. Binecuvantarea deghizata A invija din greseli face parte din natura umana. Greselile noastre ii pot afecta sub diferite forme si pe alii, dar si ei pot invata din greselile noastre. Adesea, ins, ne simfim ca si cum am fi comis 0 greseali grav, dar mai tarziu, devine clar cX nu era decat o binecuvantare deghizati. A lua viata de la capat dupa ce ai fost salvat Cnd cineva este salvat dintr-un mare pericol, € ca si cum el ia viata de la capit. Viafa de mai inainte a luat sfarsit. in realitate, ea aproape se sfarsise si multi dintre ozmeni reactioneazi ca si cum ar fi murit intr-adevir, mai ales dacd alti au pierit atunci, din aceeasi cauzi. Este imporant pentru terapeut si se intoarc3 in timp cu clientul la situatia initial’, iar clientul si-si accepte salvarea si viata, cu smerenie, ca pe un dar. 138 Un val, un ocean El ar trebui ca de acum inainte si-si trdiascA viata in onoarea celor care au murit. Dacd situafia initiald a fost un rizboi, aceasta este o interventie plini de semnificatii, o imagine plina de semnificatii ce poate fi, uneori, de ajutor. Daci analizim reactiile celor care au supravietuit, este foarte clar cd le-ar fi fost mai usor si moard, decat si rimnd in viata. intrebarea este daci este potrivit ca terapeutul si aduci clientul inapoi in timp, sau asta ar merge impotriva miscarii sufletului clientului. Nu stiu, dar o supun atentiei voastre, Este util ca intr-o asemenea situatie si-i reprezentim si pe cei care au murit, $i adesea devine clar din reactiile lor ce anume este potrivit. Participant: Cea ce tocmai ati afirmat despre salvarea vietii cuiva ma atinge profund. Uneori se intampla ca persoana respectiva si-i multumeasca salvatorului sau, care poate si creada ci viata salvata ii apartine. Ce ar fi potrivit in acest caz, astfel incat si poti multumi, dar pastrandu-ti in continuare viata? Hellinger: Majoritatea cazurilor de salvare se intampli instinctiv. Cand un copil cade in api, cineva imediat se arunci dupi el si-| salveze si asta se intimpla instinctiv. Instinct inseamna, in acest caz, c& cineva este in serviciul unei forte mai mari. Recunostinta Daca cineva a fost intr-o situatie care i-a pus in pericol viata si este salvat, el sau ea trateaz’ destinul sau orice este in spatele acestuia ca si cum ar fio 139Bert Hellinger persoana. in mod firesc, intr-o relatie, de exemplu in relatia dintre un barbat si o femeie, se intampl ca daci unul dintre ei di ceva celuilalt si celalalt accept darul, atunci el sau ea va simti o presiune ce nu dispare pana cand nu va da ceva in schimb. Astfel, este imposibil s& rezisti nevoii de echilibru, iar in relatie ea alimenteazd schimbul. Pari aceasti presiune de a echilibra lucrurile, nu ar mai exista schimbul din relatiile noastre si, prin urmare, nici relatii. Dar se intmpla ca aceasta presiune de a crea echilibru s& aiba loc si in alte contexte, de exemplu in relatia cu destinul sau cu Dumnezeu, unde echilibrul este imposibil si de neconceput. Cand cineva este salvat dintr-o situatie ce-i pune viata in pericol, dacd de exemplu a avut un accident si a sc&pat cu viati, acea persoand s-ar putea simti ca fiind aleasi de Dumnezeu sau de destin. Atunci ar putea deveni mandra si ar putea spune ,Eu am facut asta” sau ceva similar. $i oamenii care se comport in acest fel sunt in pericol. Altii se poarti ca si cum acum trebuie si risplateasc’ destinului pentru salvare si atunci isi impun restrictii si-si triiesc mai putin decat inainte viata. Solutia pentru ei ar fi si accepte cd salvarea a fost un dar extraordinar, nemeritat, Ei se vor simti in continuare sub presiune, dar in loc sa echilibreze aceasti presiune prin sacrificiu si restrictii in viata lor, ei o pot folosi pentru a-si extrage forta de a face ceva bun si frumos. 140 Un val, un ocean Echilibru Sistemele contin in interiorul lor o nevoie profunda de echilibru. Aceast4 nevoie duce adesea la o extindere a limitelor normale de a da si a primi. in acest mod, nevoia de echilibru sustine relatia. De exemplu, daci intr-o familie sotul face ceva bun pentru sotia lui, ea simte presiunea de a restabili echilibrul. Datorita acestui lucru, ea va face ceva bun pentru el dar, pentru ci jl iubeste, ea va face un pic mai mult pentru el. Atunci el resimte presiunea de a da la randul sau si ii va da putin mai mult, si astfel 0 legatura se dezvolta din aceasta nevoie de echilibru si iubire, si asta duce la un schimb din ce in ce mai mare. Acestea sunt bazele fericirii in relatie. $i de aceea nevoia de echilibru este atat de importanta, Totusi, aceastd nevoie este semnificanta doar in anumite limite. Daci de exemplu, viata cuiva este salvat, atunci de reguld acea persoand va simti nevoia si plateasci pentru salvarea sa, pentru a restabili echilibrul, in asa mAsurd incat poate si cada greu bolnay sau sa se sinucida. Destinul este tratat ca si cum ar fi o persoana pe care o poti bine dispune sau risplit Oamenii il trateazi adesea, in acest fel pe Dumnezeu. Multe religii se bazeaza pe ideea cai ceva trebuie echilibrat. Numai cand lucrurile vor fi echili- brate ele vor putea merge bine. Ce fel de Dumnezeu este acela care trebuie platit inainte de a face ceva? Este complet absurd! Echilibrul peste generatii functioneaza la fel. Daca de exemplu parintii au comis o crim, copii 14Bert Hellinger vor incepe sa plateascd pentru ea, desi ei sunt complet nevinovati. Sau poate ci altii vor cere copiilor s4 plateasca pentru faptele pirintilor, ca si cum un astfel de lucru ar fi posibil. Deci ar trebui stabilite niste limite, iar nevoia de restabilire a echilibrului trebuie s& inceteze la un moment dat. Multe rizboaie apar pentru ci, la un anumit nivel, chiar si sute de ani mai tarziu, exist ceva care trebuie reechilibrat, vreo nedreptate petrecutd demult. $i din aceast’ cauzi apar noi nedreputti, iar povestea se continua la nesfarsit. Pacea apare atunci cnd i se permite trecutului si rimAna trecut. Acesta este un aspect important si pentru con- stelatiile de familie. Reconstituim trecutul pentru ca, in cele din urmi, sa il Lisim s& se odihneasca. Dupa asta el nu mai trebuie riscolit din nou. Uni oameni, desi au solutia in maini, inca se uitd inapoi catre problemi. $i atunci solutia este pierdutd cu usurinta. Vitarea spirituala Daca cineva este salvat atunci tot ceea ce a fost rau trebuie Lisat in urma si uitat. Uitarea este o forma extrem de inalta de arti si disciplind spirituala. Dupa un timp, persoana uiti si se focalizeaza pe cea ce ji este drept in fat’, pe micile lucruri care-i stau la picioare. Nu trebuie si rimAni nici cu mortii, ci mai degraba si se intoarc’ la lucrurile de zi cu zi. Am stat 0 dati de vorb’ cu o femeie care descoperise o lege valabili pentru persoanele aflate 142 Un val, un ocean n stadiul terminal al unei boli. fn mod straniu in cadrul acestei legi se percepea o bucurie molipsitoare — si asta pentru ci cu totii aveau aceeasi regul: si nu discute despre boal&. Exist ceva valo- ros in acest fapt. Participant: intr-una din cartile dvs. vorbiti despre uitarea spiritual. Este un concept la care ma tot giindesc si ma tot intreb — cum ajung acolo? Cum este ea dobanditi? Hellinger: Tot ce este spiritual este o binecuvan- tare, la fel uitarea. Darul Fiecare zi este un dar si trebuie tratati ca un dar, chiar si in fata mortii, Acest lucru este un act de smerenie si iti di forta. Din capacitatea de a multumi, din consimtirea darului vietii ca fiind un dar nemeritat, apare forta. Fiinga si timp Uneori se pare ci anumite lucruri capatd o calitate speciala in timp. Lucrurile care au durat mai mult au intaietate asupra celor care au durat mai putin. Ceea ce a existat mai intai capat4 o anumita ‘implinire peste timp. Asta vine in contradictie cu zeitgeist” (n.e. spiritul timpului) dar o s-o explic prin intermediul povestirii urmatoare intitulate »Plenitudine”. 143Bert Hellinger Plenitudine Un ténar a intrebat un batrin »Care este diferenta dintre noi, intre tine a cArui viata se apropie de sfarsit si mine care am toati viata inainte?” Ce te separa pe tine, a carui viata e pe sfarsite de mine, care am viata in far? batrinul a rispuns: trecutul meu atérn mai greu decat prezentul tu, eu am devenit mai mutt. Adevarat, pe misuri ce noua zi se scurge pare mai mult decat ziua trecuta pentru ci ziua trecuta a fost. si totusi, in curgerea ei noua zi poate fi doar asa cum a fost si cea trecuti - capatand forma pe masura ce dispare. $i asemeni zilei trecute va aparea brusc la inceput si se va indrepta cAtre zenit in miezul ei si va parea cd atérnd un moment atunci la apogeu inainte s& se scufunde mai departe si mai adénc citre apus, trast de greutatea crescdnda a experientei devenind intreaga . numai atunci cind este completa. 14 Un val, un ocean Totusi, cea ce deja a fost nu este pierdut rimane pentru cd a fost candva, isi exercitd influenta desi timpul ei a trecut si este imbogatits de ceea ce este nou este ca 0 picdturi umpluta care, impinsa afard din nor, cade in oceanul eter. Singura, ceea ce nu a putut deveni realitate pentru ci a fost visat dar nu trait pentru cia fost gandit dar nu facut, doar respins dar nu plitit drept pret datorat pentru alegerea noastri doar asta este pierdut: nimic nu riméne. Clipa potrivité este guvernati de un zeu care are infatisarea unui tandr doar cu o bucli in frunte si ceafa chealA. Putem sa-I apucim de mot dar dae’ incercim si apucim de ceafa nu avem, ce prinde.” 145Bert Hellinger Atunci tindrul a intrebat sCe trebuie si fac ca si pot inca face din mine ceea ce tu ai fost?” si atunci batranul rispunse »Doar si fill” 146 Barbati si fem Introducere In acest capitol veti regdsi principii fundamen- tale legate de relatia de cuplu. Il puteti citi ca pe un compendiu de idei despre legile iubirii dintre bairbati si femei. Barbati si femei Relatia de cuplu are la baza diferenta dintre barbati si femei. O femeie, pentru a fi femeie are nevoie de un barbat. $i un barbat, ca sa poata sd fie barbat, are nevoie de o femeie. A fi barbat are sens doar daca existi si o femeie. Si a fi femeie are sens doar daca existi un barbat, si amandoi se completeaza unul pe celalalt. Un barbat isi doreste femeie pentru ci, pentru a fi complet, are nevoie de ceea ce femeia are diferit fata de el si lui ii lipseste. $i femeia isi doreste un barbat pentru cA, pentru a fi completa, are nevoie de cea ce barbatul are diferit fati de ea si ei ii lipseste. Deci, 0 relatie buna de cuplu incepe cu constientizarea faptului ci fiecare are nevoie de celalalt. Barbatul permite femeii sa-i dea ceea cei lipseste, iar femeia ii permite birbatului si-i dea ceea ce ei fi lipseste. Consumarea 147Bert Hellinger iubirii are loc atunci cand se ajunge, la un nivel profund, la recunoasterea nevoii reciproce si la dis- fonibilitatea de a da celuilalt cea ce-i lipseste si acceptarea din partea celuilalt a ceea ce-mi lipseste, Acesta este fundamentul relatiei de cuplu. ‘Acest schimb este pus in pericol atunci cind unul dintre parteneri se comportd ca si cum nu ar avea nevoie de nimic de la celilalt si il las& pe celalalt si acumuleze interes si pune presiune pe el, spunand ceva de genul ,ia sd vid ce ai nevoie si poate o si-ti ofer’. Acest fapt distruge relatia. Dintre toate, acesta este cel mai dauntor lucru pentru relatie, Pentru c& unul dintre parteneri acumuleazi revoie, iar celalalt se comport ca si cum nu are nici © nevoie si nu vrea nimic. Acest ,basso continuo” din concertul baroc al iubirii suna absolut la fel in dedesubturile lui: Te iubesc, Te accept; Te accept ca barbat si ma ofer ca femeie; Te accept ca femeie si ma ofer ca barbat. Acest act este plin de smerenie. $i tot ceea ce este construit in relatie pleaca de la aceasta baza. A da sia primi in relafia din cuplu Relatiile de cuplu sunt reusite daca barbatul si femeia se constientizeaz ca fiind diferiti, dar egali ca valoare; daci ei se intalnesc ca egal. $i relatiile de cuplu reusesc prin echilibrul intre ada sia primi. Cand unul da, celilalt primeste, si adauga ceva in plus datorita iubirii sale, si d3 inapoi carul. Celalalt adaugi, la randul sau, ceva in plus, 148 Un val, un ocean din iubire si di, din nou inapoi. Astfel, relatia de cuplu reuseste prin acest schimb, care mentine un echilibru durabil in care cresterea este implicit’. Daca totusi, 0 persoani oferi mai mut decat primeste, pentru ci mai mult este cerut, atunci relatia este in pericol. Tubirea se riceste. Daca, de exemplu, unul din partenerii dintr-un cuplu cAsatorit a mai fost cAsitorit si are copii din mariajul anterior si fi aduce cu sine in noua relatie, asteptdndu-se ca partenera sau partenerul siu s& aiba grija de ei, chiar daci nu sunt ai si, atunci noului partener i se cere si dea in mod obligatoriu mai mult decat primeste. Se asteapti de la el/ea si dea mai mult decat primeste. Si asta distruge egalitatea si echilibrul. $i nu existi decit o solutie: echilibrul trebuie restabilit. Si poate fi restabilit atunci cénd persoana care a cerut mai mult recunoaste ceea ce da celalalt; atunci cAnd el sau ea se distanteazi de pretenti rezi asta.” Asta poate reechilibra lucrurile din nou, fn relatia de cuplu echilibrarea riului este, de asemenea necesari. Avem impulsul de a echilibra nu numai ceea ce este bun, ci si ceea ce este rau. Daci unul dintre parteneri il rineste pe celalalt, indiferent de motiv, celilalt va simti nevoia si rineasca la randul lui, De fapt, celilalt trebuie si-si rineasci partenerul, altfel echilibrul este distrus Totusi, acest lucru trebuie ficut cu iubire, adicd celalalt va rani mai putin decat a fost ranit. in acest fel schimbul creste din nou inspre bine. Acestea sunt cAteva mici secrete legate de succesul unei relatii de cuplu. 149Bert Hellinger Schimb si iubire Schimbul in relatia de cuplu se refera la dou nevoi: nevoia de echilibru si nevoia de iubire. Prin urmare daca unul din parteneri ofer& ceva cu iubire, celilalt primeste. Si pentru ci are impulsul de a echilibra, di inapoi ceva egal ca valoare. Dar, pentru cA il iubeste pe celalalt, di un pic mai mult decat a primit. Acelasi lucru se va intimpla cu partenera sa, Ea va da inapoi putin mai mult decat a primit, din iubire. Deci, conexiunea intre aceste dou’ nevoi — pentru echilibru si iubire ~ creste schimbul dintre ei si fericirea lor. Acesta este fundamentul simplu pe care se bazeazi fericirea. Viitorul in aceast& dimineat, un prieten mi-a povestit ce a afirmat Joseph Campbell, si anume c& atunci cand un biarbat sau o femeie a intilnit partenera sau partenerul potrivit/4, el sau ea stie imediat: acum mi-am intalnit viitorul. Este o idee minunata. itorul este acel lucru care este inevitabil. Acela care a intrezarit viitorul devine incatusat. Viitorul ne ia prizonieri, Animus si anima O femeie care si-a acceptat mama nu mai are nevoie de Animus. Ea isi giseste un barbat pentru sine gi este capabili si mentina relatia. Un barbat care si-a acceptat tatil nu are nevoie 150 Un val, un ocean de Anima. El giseste o femeie pentru sine si este capabil s4 mentind relatia. Masculin si feminin Barbatul care urmeazi masculinul se simte bine ‘in pielea lui. Dar femininului i se pare probabil anormal si straniu, Daca barbatul ar urma femininul, ar fi ca o tridare fata de sine insusi si el s-ar simti vinovat. Femininului insd, i se va parea ceva inocent si bun, Barbatul care urmeazi femininul se instriineazi de sine insusi, dar fari feminin el ar riméne singur si incomplet. Constiinta barbatului este diferiti de cea a femeii, iar vinovitia si inocenta birbatului sunt diferite de vinovatia si inocenta femeii. Ceea ce este bun pentru feminin, poate fi déundtor masculinului. Daca masculinul nu se poate afirma pe sine ca barbat, trebuie si se separe de partenera sa sau si se resemneze la gandul renuntirii la o parte din mascu- linitatea sa, Dar el poate de asemenea, si accepte limitele stabilite si, prin renuntare, si devind una cu ceva mai mare, si in acest fel, mai eficient. intreaga forta As vrea s& spun ceva despre fort. Daca copilul se iti la parintii sAi, asa cum se uit copiii la pirintii lor, el se va simti slab si dependent. $i atunci indiferent ce cerinfe ar avea parintii de la copil, el se va simti complet subjugat de ei. Pentru parinti este 151Bert Hellinger valabila varianta opusi. Daci ei doar se uiti la ei insisi, atunci cand ei se vor uita la copil, se vor simti slabi. Se vor simti mici. Daca copilul isi vede bunicii in spatele parintilor si strabunicii in spate si asa mai departe in trecut, de unde viata a aparut si a ajuns la noi, atunciel igi vede parintii conectati la ceva mai maret. $i atunci copilul poate accepta orice ar veni de la parinti, pentru ci el nu accept ceea ce accepti ca find doar de la ei, ci de undeva din spate de unde a aparut viata. $i atunci nu mai conteazi cum sunt pirintii, Ceea ce vine dinspre ei este intotdeauna pur si clar si maret si complet. Daca parinti se uitd in spatele lor si vid de unde a venit viata, de cat de departe a venit ea, si se vor simfi parte integranté a curgerii, atunci ei vor fi puternici in relatia cu copii lor. Si asta nu are legaiturd cu a avea sau a dori si faci ceva, ci cu faptul de a fi conectati si de a fi parte din aceasti curgere. Si atunci este mult mai usor pentru copil si accepte ceea ce pirintii dau, pentru cA si copilul se simte parte din aceast& curgere. Mai tarziu, cand copilul creste si doreste si se CAstitoreasca si simte nevoia pentru o relatie intima, daci se va uita doar la partener sau partenera lui, se va simti slab si neajutorat. $i la fel se intampli cu partenerul/a lui, daci se va uita doar la el se va simti slab si neajutorat, Daca totusi, amandoi partenerii sunt capabili sA vada cum sunt ei prinsi in curgerea vietii si cum dorinta pentru un partener este o particica si un dar venit din acest flux al vietii, atunci 152 Un val, un ocean And se vor ita unul la celalalt ei nu se vor vedea singuri. Ei nu se vor uita unul la altul ca barbat si femeie cu ideea ca ei isi pot crea propria fericire. Despre ce este vorba, de fapt? Cand vor intelege ca ei se afl in fluxul vietii, ei vor putea creste dincolo de ei insisi. $i atunci nu mai conteaz4 cum este par- tenerul Amandoi stau in acest flux al vietii. Ei nu se mai uit doar unul in ochii celuilalt. Ei vad dincolo, in departare si se simt sustinuti. Acum, orice s-ar ntimpla in relatia lor, va fi suportabil. Sdrutul Exist dou’ modalititi de gestiona diferenjele, asa cum ni se dezvaluie in povestea ,Printul broasca”. Broasca este uratd, dar in secret ea este un. print. Cineva ar putea arunca broasca inapoi in lac, asa cum se intampla in poveste. Sau cineva ar putea sdruta broasca asa cum face Papageno in ,Flautul fermecat” cAnd o strut pe prea-urdta Papagena. Un sirut il infrumusefeazi pe birbat la fel mult cit 0 infrumuseteaza pe femeie. Unitate si diferenta Cuvantul unitate are sens numai cand exista diferent. Firi diferent nu poate exista unitate, pentra c& unitatea este cea care aduce lucrurile diferite impreuna si le uneste. Cea mai frumoas imagine a unificarii diferentelor este cuplul. E greu de imaginat c& poti gsi ceva mai diferit decat un 153Bert Hellinger barbat si o femeie. Ei sunt din toate punctele de vedere diferiti si totusi potriviti unul pentru celalalt. Cred cA asta este imaginea intregului in natura: c& diferentele lucreaz4 impreuna pentru a deveni o unitate, un ceva mai mare. Universul sau Pamantul sau natura sunt toate unititi din care au disparut diferentele. Dac& cineva rimne cu asta in minte, poate intelege cum iubirea reuseste in relatia de cuplu: cand ceea ce este diferit rimane diferit si totusi formeaza o unitate. Constientizarea diferentei creeazi aceasti unitate profunda si tocmai aceasti diferent, opozitia intrinsect unitatii are efectul creativ. Rezultatul egalizirii tuturor diferentelor si dis- tinctillor nu este unitate, ci o unitate. O unitate are foarte putina energie creativa. Din opozitie si din tensiunea sa intem& apare ceva nou, o a treia realitate. in consecinta, este vital ca in cuplu barbatul si rimni barbat, chiar daca femeii nu ii convine ci barbatul este diferit de ea. Si in mod similar, femeia si rimana femeie chiar daci barbatului nu Zi place cum sunt femeile. De vreme ce barbatii si femeile sunt diferiti, in unele relatii existi dorinta ca, dupi o vreme, diferentele si dispari; ca barbatul si tragi femeia de partea sa si si devini ca el si vice-versa. Acest lucru pare convenabil si confortabil dar, dupa un timp, relatia va esua, la fel cum vor disparea tensiunea si energia care o insoteau. Asa ca fac o pledoarie pentru ca diferentele s& fie ocrotite si intretinute. 154 Un val, un ocean Cum se implineste iubirea lubirea reuseste in multe moduri diferite care sunt interconectate. Fundamentul iubirii reusite dintre barbati si femei este iubirea unui copil pentru parinti si a parintilor pentru copil. Dificultatile resimtite adesea in cuplu apar din nevoia unei solutii pentru aceastd relatie initial care pregateste terenul pentru jubirea din cuplu. Pentru ci de multe ori c&utim in relatia noastrd de cuplu cea ce nu am avut in relatia cu parintii nostri, Dar nu vom regisi acest Iucru pana cind nu vom permite ca iubirea pentru parintii nostri sX curgi prin noi Mai trebuie luat in consi¢erare incd un lucra pentru ca iubirea si reuseasc&: iubirea reuseste temporar, Ea este o faz dintr-un proces mai larg si in cele din urmd se termina. Finalitatea iubirii rezida in cele din urma in finalitatea vietii. Dezamagirile care apar uneori si crizele din cuplu sunt o pregitire pentru aceastd faza final a despartirii. Daca individul este capabil si experimenteze aceasta despartire chiar de la inceput, pe misuri ce relatia se dezvolta, atunci iubirea, in fata acestui sfarsit, devine ceva extrem de Pfetios, tocmai pentru ci are limite. Acesta este un aspect foarte important atunci cand ne uitim la iubire. Deci, ar trebui s4 ne uitim calm si imperturbabil la crizele din cuplu si si le gestionim prin prisma acestui aspect. Cu acest lucru in minte, suntem capabili si gasim solutii bune in relatia dintre barbati si femei, ca si in relatia dintre copii si parinti, pentru cA iubirea este inradacinata in marele tot si in cadrul acestuia, mai trziu va ajunge la un sfarsit. 155Bert Hellinger A privi impreund catre ceva nou Cand incep o relatie, barbatul si femeia se privesc unul pe celalalt, Bi sunt atrasi unul de altal, Dar a se privi unul pe celilalt nu este suficient pe termen lung. Pe termen lung este nevoie ca amandoi s& se uite impreund la ceva nou. Ei trebuie si se uite la ceva care trece dincolo de relatia lor, astfel incat si poatd creste impreuna. Cea mai mare realizare pe care 0 poate avea un cuplu este si aiba copii. Copii implinesc relatia de cuplu. Dac acest lucru nu este posibil, atunci ceea ce au impreund trebuie directionat catre altceva, creativ si productiv. Prin aceasti atitudine de a privi inainte impreund, relajia unuia cu celilalt creste. Ceea ce numim la modul general fericire este adesea doar ceva cunoscut, pe care incercim si-L imitim sau la nivelul cdruia incercim sa ne ridicim. Fericirea semnificant’ apare din armonie si poate avea chiar legituri cu o mare suferintd sau tulburare, cu crize sau dezamagiri. Dar in profunzimi are pace, liniste si miretie, Ceea ce a inceput cu 0 fericire superficiala este transformata in alt tip de fericire, pas cu pas, de-a lungul procesului vieti. in societatea noastra se remarca faptul c&, dup un timp, cuplul pierde din entuziasmul de inceput. Dar nu asta este ceea ce se intimpla in mod real. in realitate ei cresc mai aproape de realitate, departe de vise, si cresc cu realitatea, internalizata. Asta este 0 fortd diferité fati de cea originari, cu care relatia a debutat. 156 Un val, un ocean Relatia de cuplu are intdietate (fata de rolul de parinte Relatia de cuplu are precedenta fat de rolul de parinte. Este adevarat cd relatia de cuplu este orientat’ citre parentizare, dar a fi parinte este o consecinti a relatiei, deci relatia are intdietate. Barbatul creeazi energia de a fi tat din iubirea fata de femeie. Si daca iubeste copii, el iubeste ceea ce vede din femeie in copii si viceversa. Femeia are energia si fie mami pentru ci simte barbatul alaturi de ea si atunci isi extrage forta din prezenfa lui alaturi de copiii sai. Acest lucru reuseste atunci cind ea iubeste cea ce vede din birbat in copiii ei, cind iubirea ei pentru copii este o consecinta a iubirii ei pentru el. Copiii vor fi fericiti daci pirintii se iubesc unul pe altul in copiii lor. Copiii sunt cel mai fericiti cand isi simt ca pe un cuplu. Atunci ei sunt cu adevarat fericiti si securizati. Dar aceasta nu este singura sursi de putere care {i face pe pirinti si fie disponibili pentru copii lor. O alt{ sursi de putere este dorinta de a transmite mai departe ceea ce ei au primit de la parintii lor. in loc si incerce si dea inapoi parintilor lor — cea ce oricum nu se poate — ei 0 pot transmite mai departe copiilor. Ce creeazd ordine in familiile cu parteneri din culturi diferite Participant: Cand unul dintre parteneri sau améndoi au mai fost cisatoriti si au copii cu partenerii, anteriori, care sunt atunci legile care guverneazi relatia? 157Bert Hellinger Hellinger: Primul lucru important este ca partenerul anterior s4 fie respectat. Motivele oferite pentru despirtire, de exemplu c4 barbatul era excentric, sunt bineinteles superficiale. Acestea sunt explicatii pe care cineva se pripeste si le dea. Dar, daca femeia nu lar fi iubit pe acel birbat, nu s-ar fi casitorit cu el. Ceea ce a condus, de fapt, la despirtire rimane, de reguli, ascuns. Indiferent ce a dus la despartire, solutia este ca partenerul anterior si fie onorat. Oamenii sunt toti in mod egal buni, indiferent cat de curioas’ ar putea prea aceasti idee. Oamenii insist’ in general si spun ci ei cred in acest lucru, dar, de fapt, este extrem de dificil si traiascd la acest nivel. Oamenii sunt toti in mod egal buni; in mod diferit e adevarat, dar in mod egal buni. Unii oameni isi spun dup’ despire ,Sunt mai bun decit el sau ea”. Aceasta este prima mare greseali. Ei sunt diferiti, dar amandoi cu o valoare egali in ceea ce au de oferit. Fiecare aduce ceva special vietii, ceva ce nu-i sti in putere si schimbe. Multi oameni incearci si-i faci pe partenerii lor si. le semene. $i asta este sortit esecului, Cand te csitoresti cu cineva o faci pentru ci este asa cum este. Si trebuie si ii permiti si rind asa cum este. Doar atunci cand ei pot riméne asa cum sunt, cdnd li se pemmite asta, isi pot dezvalui darurile lor speciale, des- tinele lor speciale pe care le ofer’ partenerului ca pe un cadou. Acesta este fundamentul viitoarei dezvoltari in cazul despartirii este important de avut in minte urmatoarea afirmatie: Te respect asa cum esti. 158 Un val, un ocean Felul in care esti a fost potrivit pentru mine si te-am jubit asa si inca te mai iubesc. Indiferent de motivele care au dus la despartire, ele nu trebuie folosite pentru a naste sentimente de vinovatie sau pentru ar invinui pe partener. Pentru ci adeviratul motiv al despirtirii este adesea un secret pe care nu il putem. mésura. $i are de-a face cu trecutul. Cand individul intelege contextul si legile care-l guverneazi din umbri, atunci este mai usor de acceptat. Cand atat femeia cat si barbatul sunt respectati, copiii se vor simti respectati, pentru c& daca respingi fie femeia fie birbatul, respingi de fapt mama sau tatal din copil, ceea ce inseamna c& respingi o parte din copil. Acest lucru este foarte vitimitor pentru copil, Si atunci, de asemenea trebuie recunoscut ‘urmatorul lucru: ,tatal tu gi cu mine suntem in mod egali buni si potriviti, fiecare in felul su, pentru tine.” Tatil trebuie de asemenea si spund: ,copiii sunt potriviti, pentru ci au aceasti mama”. Acest fapt permite copiilor si accepte darurile lor speciale si propriul destin si si-si traga forta din ele. Cand acest lucru se intampla, nimeni nu mai este impovarat si toti sunt impacati. Cand 0 a doua relatie incepe, orice este rimas neterminat din prima relatie este preluat de citre copii din a doua, si astfel se incearci gisirea unei solutii, Dar incercarea de a gsi o solutie este compulsiva si oarbi. Consti in incercarea copilului de a se identifica cu primul partener, fara ca el s-o stie. Daca, de exemplu, un fiu din a doua relatie se identifica cu partenerul anterior al mamei, el devine 159Bert Hellinger mai degraba un partener pentru mama sa, decét un fiu, E] inceteaza de asemenea de a mai fi fiu pentru tatil sdu si in schimb ii devine rival. Numai cand par- tenerul anterior este respectat, atunci fiul poate fi eliberat din incurcatura sistemica si poate deveni din nou copil. Acestea ar fi doar cateva din legile de care sii tineti cont pentru ca o a doua sau chiar o a treia relatie s& reuseasca. Este larg rispandit& credinta idealizatt ci o cAsitorie este pe viati si trebuie si dureze o vesnicie. Este, fird indoiala, ceva extraordinar atunci cand se intimpla. Acest fapt meriti admiratia noastri. Dar, in timpurile pe care le trim, avem atétea modalititi de a ne uita in profunzimile sufletului nostru sia vedea ce se intmpla acolo, si avem mult mai multi infelegere asupra proceselor care au loc aici, astfel incat modul in care ne gestionam relatiile este redefinit in mod continuu, Nu este in puterea noastri sa regretim pierderea idealului sau si judecim modul in care suntem acum, prin prisma acestuia. Si mai este ceva de amintit: copilul care reprezint’ un partener anterior are tendinta de a dezvolta neuro-dermatite sau astm. Si asta are legatura. cu faptul c4 copilul are nevoie de binecuvntarea partenerului. Aceast binecuvantare vine automat atunci cdnd parteneral este respectat. Participant: Ati vorbit despre copii din a doua cdsitorie care ar putea si reprezinte un partener 160 Un val, un ocean anterior, Cat de posibil este pentru un copil din prima cisitorie, ce rimfne cu parintele su care intrd intr-o a doua relatie, si preia un astfel de rol? Hellinger: Desigur — copilul reprezinta parintele exclus, De exemplu daca sotia incepe 0 nou’ relatie si ii este incredintaté doar ei custodia copilului, atunci fiul isi va reprezenta tatil in noua relatie. Solutia este simpla: noul partener trebuie si respec- te vechiul partener din copil. Atunci, copilul se simte bine si nu mai are nevoie si-si reprezinte parintele absent, El face asta doar daci parintele absent nu este respectat. in adancul sufletului nostru avem o nevoie irezistibila de validare si recunoastere asa cum sun- tem, Aceasta este o Lege a Tubirii, Ea lucreaz’ in profunzime. Cu cat cineva 0 intelege mai bine, cu atit va gisi mai usor o rezolvare. Partenerii anteriori sunt reprezentati de copii Participant: La inceputul fiecirei constelatii intrebati: au avut pirintii t4i vreo relatie important inainte de cisitorie, exist copii nelegitimi si asa mai departe? Ce ne puteti spune despre relatiile extra- matrimoniale, ele isi nu au si ele importanta lor? Hellinger: Da, au si ele importanta lor, dar relatiile dinainte de cdsatorie au un rol mult mai important in dinamica familiei. Consumarea iubirii creeazi o legitura care nu poate fi rupta atat de usor. Asa cA 0 relatie ulterioara va reusi doar dacd prima 161Bert Hellinger este recunoscutd. Daca prima relatie nu este recunoscut, atunci femeia sau barbatul din acea relatie va fi reprezentat de copil in a doua relatie, fard ca cineva si-si dea seama sau fird ca cineva si ‘incurajeze copilul s& faci asta. Nimeni nu actioneaza cu rea credinté — copilul automat reprezinti partenerul anterior. Daca copilul este un baiat si reprezint un par- tener anterior al mamei, el devine un rival al tatlui sdu. Daca fata reprezint o parteneri anterioari a tatilui, ea va fi intr-o relatie de rivalitate cu mama sa. Atunci ea nu este capabili si-si accepte mama, ca pe mama sa. in primul caz, baiatul trebuie sa ii spun mamei: ,Nu am nimic de-a face cu celilalt barbat. Acesta este tatil meu.” $i atunci el poate fi din now fiul. $i fata trebuie si spun’ tatilui su: ,Nu am nimic de-a face cu cealalté femeie”. $i atunci ea poate si fie din nou fica. Pani acum nu am intdlnit vreo exceptie de la aceasti reguli. De aceea intreb aceste aspecte inainte de a incepe constelatia. Participant: Este neapirat si fie un copil de acelasi sex? Poate fi copilul de sex opus? $i ce impli- catii ar avea atunci asta pentru copil? Hellinger: in mod normal ¢ vorba de un copil de acelasi sex. Dar daci nu existi copil de acelasi sex, atunci un copil de sex opus il va reprezenta. in acest caz, copilul poate deveni, uneori, homosexual sau lesbiand pentru c& este identificat cu o persoani de sex opus. Alteori asta duce la psihozi, Dar insisi reprezen- tarea unui partener anterior este o povari pentru copil. 162 Un val, un ocean De exemplu, daci mama isi trateaz fiul ca si cum ar fi primul ei logodnic, copilul nu se poate dezvolta normal sau impacat cu sine insusi. Participant: Spuneti ci relatia anterioari trebuie recunoscuti, dar de citre cine? De mine sau de partenera mea? La ce vi referiti? Hellinger: De ctre ambii parteneri. Al doilea sot trebuie si recunoasci ci este al doilea si ci femeia este inci conectati cu primul sof. Cand va recunoaste acest lucru el va fi capabil sX 0 ia pe femeie ca pe o parteneri. Ca reguli, el este pozitionat intre partenerul anterior si femeie. Acest lucru demonstreazi ci el o ia pe femeie drept parteneri. Unii oameni nu fac asta din cauza sentimentelor de vinovitie asociate. Pare de asemenea adevarat faptul ci, daci partenerul al doilea se considera a fi superior primului, in secret el va deveni asemeni primului, programandu-se si piarda si el aceeasi femei Participant: Ce infelegeti prin a recunoaste? Hellinger: inseamna s& recunosti faptul ci celalalt ti-a facut loc. Deci al doilea barbat recunoaste ci primul i-a facut loc, si cA este posibil pentru el si aibi femeia respectiva doar datoriti pretului pe care primul il pliteste, sic el este al doilea. $i in cazul femeii se intimpli la fel. Asta inseamna recunoastere. Solutia este ca al doilea barbat si spund, cu respect, primului: ,Recunose ci mi-ai ficut loc. Totusi, eu o voi lua acum pe ea drept partenera mea. ‘Acum eu sunt partenerul ei.” Acest lucru este greu 163Bert Hellinger de facut pentru el, pentru ca se simte vinovat. Dar a face lucrul potrivit este intotdeauna insotit de sentimente de vinovatie. Participant: Trebuie sa i-o spun omului chiar in fata? Hellinger: Nu. Este doar o imagine pe care poti 4 0 porti, iti imaginezi cealalta persoani. Poti si faci acest lucru in sufletul tu. Copiii sunt influentagi de relagiile nestiute Participant: E vreo diferenti daci relatia anterioari este una cunoscuti sau nu, de exemplu, in efectele ei asupra, si zicem, primului fiu? Hellinger: Nu e nici o diferent. Sufletul stie despre ea, $i va iesi la lumina intr-o constelatie de familie faptul cd este stiuta. Casatoria intre parteneri de culturi diferite in cisdtoria dintre oameni din tari diferite, de obicei femeia fl urmeazi pe barbat in tara si cultura lui. La fel, copiii, apartin (arii native a tatalui, dar doar intr-o anumita mésura. Copii au, in realitate, doua tari de origine — a tatilui si a mamei. Dar, de obicei, cea a tatdlui are intdietate. Asta este ceea ce am observat. Puteti reprezenta tara de origine si puteti observa unde se simt mai bine copii. De obicei, copii isi urmeaza tatil in tara de origine, in limba si in cultura lui, Ei respecta tara de origine a 164 Un val, un ocean mamei, ii invati de asemenea, limba — acesta este un aspect foarte important - si au ridacini acolo, Dar tara tatdlui are intaietate. Copii nu trebuie si aleagi intre cele doud. Ei le au pe amandoua. Nu este cazul de ori, or. Nu este numai/dar si — cu 0 oarecare intdietate a tarii tatalui. ‘Apoi, mai sunt si situatiile in care o persoand isi pardseste tara, intr-un anumit mod, De exemplu: 0 femeie de origine americana care a plecat si s-a cAsitorit cu un austriac. A venit pentru 0 consultatie. Si mi-a fost clar inc& de la inceput ci ea si-a parisit tara fird si-si fi onorat responsabilititile. I-am spus ci trebuie si se intoarci in Statele Unite, cA acest lucru este potrivit, dar ci copiii trebuie si rimani cu tata lor. Sase sptméni mai tarziu sotul ei m-a sunat si mi-a spus: ,Sofia mea a luat copiii si s-a intors in America, Ce si fac?” I-am spus: ,Nu faci nimic, astepti.” Un an mai tarziu, copiii s-au intors la el, iar femeia a rimas in America. Hellinger Catre un participant (un caz paralel) Este important si realizezi ci nu spun asta ca pe reguld pentru tine. Dar in constelatia ta, sofia ta avea un impuls foarte puternic de a se intoarce in America ~ indiferent din ce motiv. Tu nu stii motivul. © cunosti pe ea mai bine. Trebuie si iei in serios aceasti imagine. Totusi, cind o asemenea imagine iese la lumina, nu inseamni cA trebuie si o urmezi intocmai. Daca ea s-ar intoarce pur si simplu in America, ar putea si-si spuni: , el mi-a spus s-o fac sinu m-a dus niciieri.” Nici asta nu ar fi bine, 165Bert Hellinger Catre client Ce trebuie sa iei in considerare este ci acum ai imaginea si ideea c& este potrivit si faci asta, Asta are © anumiti fora. Daca o vei face intr- adevar, si daci este lucrul potrivit, nu o vei afla decat dupa un timp. Atunci vei putea decide ce este potrivit. Imaginea este doar un ghid. Este un ghid atata timp cat tara ta are un loc in inima ta si o valorizezi, Daci aces- ta este cazul, atunci poate nu ai nevoie s& pui in opera cea ce imaginea iti aratd. Poate ci va actiona precum © energie pozitiva, chiar daca rimii aici. Casdtoria cu un geaman Cand te cAsitoresti cu un geamiin trebuie s& tii cont de faptul cA nu poti face asta asteptiinds-te si fie Ja fel cum te-ai cisitori cu cineva care a crescut fri un frate geamain. Trebuie si constientizezi ci gemenii sunt inseparabili, Exist’ o legiturd foarte puternic’ intre ei, $i atunci, foarte adesea, vei avea un loc secund fata de geamanul partenerului tu. $i atunci relatia functio- neazi, Daci nu faci acest lucru, partenerul tu ar putea sf caute un substitut pentru geamdnul sau, in afara cisitoriei, El ar putea avea un prieten care sil reprezinte pe fratele lui geamzin in sufletul stu. O fericire mare necesita curaj Marea fericire cere un curaj extraordinar. Tot ceea ce a existat pana atunci trebuie lsat in uma. Orice incercare de a te intoarce este 0 fugi din calea presiunii fericirii. Presupune cel mai mare curaj posibil, pentru c4 in cele din urmi tot ce poti si faci 166 Un val, un ocean este doar s-o iei in maini ca pe un dar nemeritat pentru care nu vei putea, si nu trebuie si plitesti. in asta constd smerenia in aceasta situatie. Atunci cand aceasti fericire se arat4, unii oameni spun: ,inci mai am cateva probleme nerezolvate inci.” Si atunci se indep’rteazi de fericirea care este deja in méinile lor. Si asta ii distruge maretia, Ea redevine mica, iar ei riman la nefericirea lor obignuit’ = care oricum ii face fericiti. Nu le cere si fac nimic, pentru ci ea stie si-si poarte de griji singurd. Ajunge la o impacare de la sine, ca si spun asa. Hellinger: Catre un participant Dar pentru a fi fericire, birbatul trebuie si se uite la femeie cu iubire. Ea pare c& s-a transformat fata de ieri. Este minunat si vid lucrul Asta. Marea fericire pur $i simplu ti-a czut acum in brate. Dar trebuie sa-i urezi bun venit si s-o tii strans. Fericire si nefericire Asemeni bolii, si nefericirea este asociata cu 0 nevoie, care trebuie satisfacuta. E vorba de nevoia de a se termina si de a se incheia socotelile cu ea. Si fericirea este asociatd cu o nevoie. E nevoia de a creste. $i am mai descoperit ceva despre fericire. Aleargi dupi noi. Lasdnd iubirea sa creasca lubirea creeaz4 un unison, si cand doi oameni ajung la acest fel de impreunare, asta creeazi fericire, Uneori, ceva sti in calea oamenilor 167Bert Hellinger impiedicindu-i si se giseasci unul pe celélalt Putem si ne uitim la ce ar putea fi acest impediment. Dac& poate fi adus la lumina, putem vedea daci existd o solutie buna. O solutie buna este gisitd prin intermediul iubirii — prin relationarea tandrd cu partenerul, respectarea destinului lui, respectarea incurcaturilor sale sistemice, a vietii sale speciale si, cu bunavoint, cdutand o solutie impreuni cu el. Dar uneori, ceva st’ in calea acestei bunvointe, de exemplu curiozitatea. Curiozitatea raneste iubirea si este opusul respectului, Daca iubesc pe cineva, ti las spatiul in care sufletul sau isi gaseste calea. De aceea este adesea atat de nepotrivit sd intervii cu interpretari si indoieli. Este precum otrava la ridacina unei plante. Asta o impiedici si se mai poate deschide si creste. in loc sa fac asta, as putea si pun planta afari la soare, in soarele iubirii si bunavointei, si din cind in c4nd si o ud cu apa proaspata. Atunci ea va creste. Adeviirata valoare Cand un barbat si o femeie traiesc impreund de mult timp dar mi se cAsatorese, adicd nu fac uurmatorul pas decisiv, fiecare ii spune celuilalt: »Astept pe cineva mai bun.” Si asta il rineste pe celilalt profund. Daca, in cele din urma se vor

Vous aimerez peut-être aussi

• Freakonomics Rev Ed

  

  D'Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7848)
• The Handmaid's Tale

  

  D'Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13186)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (25134)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5794)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20023)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  D'Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2556)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (24585)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (353)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  D'Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12946)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  D'Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3321)
• The Art of War: A New Translation

  

  D'Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3044)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  D'Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12520)
• Good Omens

  

  D'Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (12010)
• The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2515)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2566)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  D'Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2507)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  D'Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2499)
• How To Win Friends And Influence People

  

  D'Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6521)
• Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  

  D'Everand

  Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20391)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (19653)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  D'Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (3276)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  D'Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (10906)
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  D'Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2314)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  D'Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5718)
• It Ends with Us: A Novel

  

  D'Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (5755)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  D'Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (1107)
• And Then There Were None

  

  D'Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (8934)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  D'Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9486)