SCURTA

PREZENTARE

Norii sunt un fel de dictionar desfasurat pe cer al conditiilor meteo

existente la un moment dat. Analizandu-le forma si caracteristicile, obervatorii
pot determina, cu destula usurinta si fara a apela la instrumente de genul
barometrului, termometrului, timpul probabil pentru un anumit moment al zilei
sau chiar pentru mai mult.
De fiecare data cand aerul se ridica si se raceste peste punctul de saturatie
(100% umiditate relativa) iau nasterii norii. Exista 4 situatii in care au loc aceste
procese:
a. Convectia aerului pe verticala, ia nastere in urma radiatiei caldurii
pamantului care provoaca curenti termali ascendenti ce urca pana la
punctul de saturatie.
b. Curenti ascendenti frontali, care iau nastere in urma intalnirii dintre doua
mase de aer diferite, cald si rece. Cel cald este fortat sa urce unde se va
raci si va atinge punctul de saturatie. Aceste fronturi provoaca majoritatea
precipitatiilor.
c. Ciclonii. O zona cu presiune scazuta atrage aerul in centrul ei, din toate
partile, iar odata ce aerul ajunge aici nu poate sa mearga decat in sus.
Aerul continua sa urce pana cand atinge punctul de saturatie.
d. Ascensiunea orografica, are loc cand o masa de aer este impinsa in sus
peste un obstacol, cum ar fi un munte. Aerul se raceste datorita scaderii
adiabatice pana la punctul de saturatie al aerului.
Fiecarei familii de nori ii apartin specii, subspecii, prescurtari si forme
speciale. Ca regul de baz, nici o interpretare de nori nu este 100% corect
dect pentru momentul n care norii sunt pe cer. Cerul trebuie urmrit constant
pentru a putea face o predicie meteo corect.
De sus n jos, avem urmatoarele categorii :
Cei mai nali nori sunt Cirrus, la 20,000 de picioare . Sunt formai din
cristale de ghea,cu structura fibroasa, contururi nedefinite i par nite fire de
vat ntinse pe cer . Sunt foarte frumoi si foarte pozai.
ntre Cirrus-i, mai importani ar fi:
a) cei care par ca nite virgulie, cirrus uncinus, care pe cerul de var
nseamn anse de ploaie, vezi urmtorul nor, iar pe cerul de iarn ninge n
36 de ore. Pe masura ce furtuna se apropie cirrus se ingroasa si coboara
transformandu-se in altostratus si apoi in stratus.
b) cei care formeaza o structur ca o ir de pete, care nseamn 70% anse
ca mine diminea s fie deosebit de rece. Dei pare ciudat, e o structur des
ntlnit.

La fel, destul de des ntlnita dar mai puin n Romnia, e o structur de

nori subiri i n spiral, nurubai. De obicei, apar n zona rmului mrilor i
oceanelor, acolo unde un front plin de ap, de exemplu, ntlnete un front mai
uscat, i se fac turbioane pe orizontal, la mare nlime.
Cnd se adun mai muli cirrus la un loc se fac :
c) cirrus castelanus, care pot acoperi cerul n proporie destul de mare, i sunt
mai compaci. Nu aduc frig dar pot aduce vnt dedesubt, adic la nivelul
pmntului. Sunt zile de var n care bate vntul destul de serios dei pe cer nu
sunt nori furioi, ci doar nite fire.Sau :
d) cirrostratus care apar ca o cea fin. Dac pare s formeze un fel de
halou n jurul soarelui / lunii, nseamn atmosfera umed, dar anse reduse de
ploaie. Aceti nori pot compune mackerel sky.
Cirrus aduce schimbarea vremii. E un nor subire, de var, dar nu v lsai
nelai de firele fine, albe, de pe cer, deoarece dac sunt mai mult de 20% e ca
i cum ar fi 100%.
Norii Altostratus si Altocumulus:
Sunt nori medii, formai din Cirrus care se adun, sau margini de Cumulus.
Se intepreteaz ca n schimbare. Dac nainte erau nori de timp frumos care sau adunat ntr-o echip compact, sunt altrostratus. Dac a plouat sau a fost
vreme ntunecat i acum se zrete cerul prin ei, sunt altocumulus.
De obicei sunt compaci, cu posibilitate de 15-30% cer albastru, i sunt insotiti
de vnt. n cazul n care zburai prin altostratus , simii frumuseea lor pn n
stomac ca turbulene. Prezint formaii
interesante, dungi ca vltucii de ln bine aliniai, coame de cai sau mackerel
sky. Pot fi grupai sau ntini pe tot cerul ntr-o cea compact i destul de
joas, fr margini i diferene de nuan.
Dac la cirrus ne gndeam c s-ar putea s se schimbe vremea, o dat cu
alto~ cei compaci, treaba devine serioas.
Treaba devine foarte clar o dat cu Norii Cumulus. Din acesti nori
plou si ninge.
Acestia vin frumuel ca nite oie n plcuri, cumulus humilis, mai subirei
sau mai groi, depinde unde sunt formai i pe unde s-au plimbat nainte. n
Glasgow, Anglia, cand ploua zilnic nici nu te face s-i deschizi umbrela, este
doar o burni.
Cnd se adun, sunt acolo pentru mai mult timp (dac nu se adun
nseamn c avei parte de cumulus de timp frumos, i dau bine n poze, n
contrast cu cerul albastru curat de praf). Un Cumulus serios st pe cer cu
zilele. Cu un nor cumulus nu tii unde este soarele pe cer cci tot ce vezi este o
margine gri de nor murdar.

Cteodat ii aduc i rudele mai sarace, cumulus fractus, nite pete gri
nchis (diferene de nuan) care fug n mare mare vitez pe sub ei. Deci vnt,
nu? De obicei acolo sus, nu aici jos, dar nici mult nu mai e. Cnd termin cei
mici cu fuga, s te ii !
Datorita prezentei vntului se ridic si norul pe vertical. O structur
furioas de genul acesta, de form nicoval sau conopid, se cheam
cumulonimbus. Tipic pentru cumulus este s aib partea de jos dreapt i nchis
la culoare, adic prezint umbr proprie. Sunt foarte des prezentai n picturi.
Cteodat pe cer poate fi un amestec de nori, cu un cumulus care se
termin sus cu cirrus i cu multe fragmente sau zone de altostratus. Atunci este
cer haotic, i zice de ru, dar nu mereu, spre marea noastra uimire.
*****
Conform specialistilor Ioan Stancescu si Sergiu Ballif, s-ar mai categorisi
norii si dupa starea de agregare a apei:
- nori formati din particule lichide: St, Sc, Cu si in parte Ac;
- nori formati din particule solide: Ci, Cs, Cc;
- nori micsti, atat apa cat si particule solide: Cb, Ns si in parte Ac si As;
Ar mai fi norii orografici, formati prin influenta puternica pe verticala
asupra curentilor ce traverseaza masive muntoase, denivelari pronuntate, de
catre cele din urma:
- norii de briza (specifici pt M-tii Fagaras);
- caciula muntelui;
- flamura muntelui;
- ochiul furtunii;
Potrivit specialistilor de mai sus acestia, in general, preced manifestari
orajoase si pot cadea din ei precipitatii sub forma de ploaie cu picaturi mari si
rare sau ninsori cu fulgi mari. Cand sunt insa mai mult impastiati decat uniti, pe
un cer albastru, prevad o crestere a presiunii si un cer senin.
In unele carti se mai prezinta nori de inaltimi foarte ridicate:
-norii sidefii, dupa apusul soarelui, undeva pe la 20-25Km altitudine;
-norii argintii, (vizibili noaptea) 75-80Km altitudine

Cirrus (CI) nori cu forma de fibre si apar la inaltimi mari la 20,000 picioare ;
prevestesc aparitia frontului atmosferic cald si apar cu 1000 km inaintea
frontului. Nu reduc stralucirea soarelui si a lunii. Vremea se strica la aparitia lor.

Cirrus

Cirrus Uncius

Cirrus Uncius

Cirrus Duplicatus

Cirrus Flocus

Cirrus Radiatus

Cirrus Spissatus

Cirrus Intorsus

Cirostratus (CS) nori sub forma stratificata, cu aspect de paturi, benzi, destul
de transparenti si pot acoperi intreg cerul. Nu dau precipitatii ci prevestesc
aparitia frontului atmosferic cald. Suprapusi peste luna sau soare dau nastere

fenomenului numit HALOU sau CURCUBEU CIRCULAR.

Cirrostratus

Cirrostratus
ondulatus

10

Cirrostratus Fibratus
Cirrocumulus (CC)- nori sub forma de gramezi mici de culoare alba. Apar
odata cu Cirrus dar dispar repede si nu dau precipitatii.

Cirocumulus

11

Cirrocumulus Castelanus

Cirrocumulus Flocus
12

Cirroscumulus Lacunosus
Cirrocumulus Stratiformis

13

Cirrocumulus Ondulatus

14

Cirrocumulus Virga

15

Altostratus si Altoscumulus sunt nori mijlocii formati la 2500-6000 m alt;

culoare cenusie deschisa si sunt formati din amestec de picaturi de apa si
cristale de gheata.
Altostratus (AA) sub forme de
Altostratus

panze sau paturi

suprapuse
gri; dau
precipitatii
cu caracter
general
(ploi
obisnuite)
si sunt nori
frontali (in
cadrul
fronturilor atmosferice).

Altostratus ondulatus

16

Altostratus Virga

Altocumulus (AC)- nori de

culoare gri sub forma de
gramezi; se inrosesc la apusul si
rasaritul soarelui, nu dau
precipitatii, prevestesc vreme
buna sau in curs de imbunatatire.
Altocumulus

17

Altocumulus Castelanus

Altocumulus Lenticularis

18

Altocumulus Ondulatus

Altocumulus Duplicatus

19

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis
20

Altocumulus Lenticularis
21

Altocumulus Lenticularis

22

Altocumulus Lenticularis
23

Altocumulus Lenticularis

24

Altocumulus mamma

Altocumulus perlucidus

25

26

Altocumulus Stratiformis

27

28

Altocumulus Ondulatus

Altocumulus Virga
29

30

Cumulus sunt nori de vreme buna cu contururile bine precizate si au

culoarea alba.
Cumulonimbus (CB) sunt nori de furtuna cu extindere mare pe verticala.
Sunt cei mai aproape de sol si au baza la 50-100 mde pamant iar varful la 8000
m, fiind foarte dezvoltati pe verticala. Baza lor este intunecata , mijlocul
cenusiu iar sus sunt albi. Genereaza averse de ploaie ce vara sunt insotite de
descarcari electrice, insotite si de vant puternic si in rafale.

Cumulonimbus cu Mammatus

Cumulonimbus Calvus

32

Cumulonimbus Cu Pileus

Cumulonimbus Incus

33

Cumulonimbus Capillatus

34

Cumulonimbus Incus

35

Cumulonimbus Arcus

36

Cumulonimbus Arcus

Cumulonimbus Mamma

39

Cumulonimbus
Pannus

40

Cumulonimbus Pilleus
41

Cumulonimbus Precipitatus

42

Cumulonimbus Tuba

43

Cumulonimbus Virga

44

Cumulus Humilis
Cumulus Mediocris

45

Cumulus Congestus

46

Cumulus Congestus

47

Cumulus Pileus

48

Cummulus Virga

49

COMBINATII de TIPURI de NORI

Orografic Stratus

Pyrocumulus

Stratocumulus Castellanus

51

Stratocumulus Castellanus
52

Stratocumulus Perlucidus

53

Stratocumulus Stratiformis

Stratocumulus Ondulatus

54

Stratocumulus Undulatus

55

Stratus Nebulosus

Stratus Fractus

56

Stratus Fractus

Stratus Nebulosus

57

TABEL CU DESCRIEREA NORILOR

SPECII DE NORI
NUME

PRESCURTARE

DESCRIERE

FAMILIE DE NORI

calvus

cal

Plesuv, matasos

Cb

capillatus

cap

fibros

Cb

castellanus

cas

turrets-like

Ci, Cc, Ac, Sc

congestus

con

Urias, forma de turn

Cu

fibratus

fib

ffibros

Ci, Cs

floccus

flo

Pufos, fulguit

Ci, Cc, Ac

fractus

fra

desirat

St, Cu

humilis

hum

jos

Cu

lenticularis

len

migdalat

Cc, Ac, Sc

mediocris

med

moderat

Cu

nebulosus

neb

Cetos, ca un val

Cs, St

spissatus

spi

dens

Ci

stratiformis

str

stratificat

Cc, Ac, Sc

uncinus

unc

In forma de virgula

Ci

SPECII DE NORI
NUME

PRESCURTARE

DESCRIERE

FAMILIE DE NORI

duplicatus

du

Dublu, pe nivele

Ci, Cs, Ac, As, Sc

intOrtus

in

intrepatruns

Ci

lacunosus

la

perforat

Cc, Ac, seldom Sc

opacus

op

Intunecat, nu trece soarele

Ac, As, Sc, St

perlucidus

pe

Transparent prin gauri mici

Ac, Sc

radiatus

ra

radial

Ci, Ac, As, Sc, Cu

translucidus

tr

translucid

Ac, As, Sc, St

undulatus

un

valurit

Cc, Cs, Ac, As, Sc,

St

vertebratus

ve

schelet

Ci

FORME SPECIALE
NUME

PRESCURTARE

DESCRIERE

FAMILIE DE NORI

arcus
incus

arc

arcuit

Cb, seldom Cu

inc

nicovala

Cb

mamma

mam

negi

Ci, Cc, Ac, As, Sc,

Cb

pannus

pan

franjuri

As, Ns, Cu, Cb

pileus

pil

Cu cap

Cu, Cb

praecipitatio

pra

Cu precipitatii

As, Ns, Sc, St, Cu,

Cb

tuba

tub

palnie

Cb, seldom Cu

velum

vel

val

Cu, Cb

virgulite

Cc, Ac, As, Ns, Sc,

Cu, Cb

virga

vir

59