Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
GEORGE CĂTUNĂ
HANDBAL
Bibliografie
1
Capitolul 1
NOŢIUNI GENERALE DESPRE METODICA ÎNVĂŢĂRII
Atacant Dribling
2
Atacant Drumul jucătorilor
Capitolul 2
METODICA ÎNVĂŢĂRII JOCULUI DE HANDBAL
În cele ce urmează, sunt descrise la modul orientativ exerciţii, jocuri etc. de însuşire şi aprofundare a
principalelor elemente şi procedee tehnice precum şi a principalelor acţiuni tactice. Reprezentarea grafică a fost
executată, în scopul înţelegerii corecte şi în detaliu a mijloacelor şi aplicarea lor într-un mod cât mai atractiv,
variat şi eficient direct în procesul de predare/antrenare.
2.1. Poziţia fundamentală de atac, de apărare şi deplasarea în teren
4
Se execută pase din alergare cu deplasare la coada şirului opus.
- acelaşi exerciţiu, cu doi jucători în lateral
- pase în doi (zvârlite şi din pronaţie) din alergare cu viteză maximă, cu mărirea şi micşorarea distanţei dintre
pasatori;
- pase în doi din alergare cu prindere şi pasare din săritură;
- pase în doi din alergare cu întoarceri 180°;
- suveică simplă, suveică dublă, şi suveică pe semicercul de 9m cu
încrucişare;
5
- explicarea aşezării jucătorilor în sistemul de apărare 6:0 şi rolul fiecărui jucător
1.14. Replierea
7
- explicarea şi demonstrarea replierii
- alergare pe lungimea terenului, la semnal întoarcere şi alergare cu spatele
- un atacant şi un apărător. Atacantul execută contraatac în dribling, apărătorul încearcă să-i scoată mingea
- un şir de atacanţi aşezaţi pe inter şi un şir de apărători laterali. Atacantul pasează portarului din săritură şi
apoi se repliază în cea mai mare viteză încercând să întrerupă
contraatacul lansat de portar.
- Două şiruri de atacanţi la 9 m care efectuează pase în pătrundere
urmate de aruncare la poartă. Apărătorii laterali după aruncare pleacă
pe contraatac cu două vârfuri. Atacanţii după aruncarea la poartă se
repliază în cea mai mare viteză, încercând să întrerupă contraatacul.
- jucătorii aşezaţi în şir în două colţuri opuse ale terenului, o singură
minge. Primul jucător aleargă pe marginea terenului, primeşte mingea
de la portar, execută dribling, pasează portarului din partea opusă, se
întoarce şi devine apărător la jucătorul din şirul opus care pleacă pe
contraatac (contraatac cu repliere).
- aşezarea jucătorilor în atac şi apărare. În atac pasarea mingii din om
în om, la semnal pasarea mingii la portarul advers şi jucătorii se retrag
în funcţie de contraatacul lansat de portar.
- Joc
8
2.17. Preluarea, predarea şi schimbul de oameni
- explicarea şi demonstrarea aşezării jucătorilor în sistemul de apărare 5:1 şi rolul fiecărui jucător
- deplasări laterale în poziţie fundamentală în sistemul 5:1 în funcţie de semnele profesorului
- deplasări laterale în funcţie de circulaţia mingii
- deplasare în poziţie de apărare cu ieşire la
atacantul care ameninţă poarta, apoi
retragere pe semicerc în direcţia în care
circulă mingea
- joc la o poartă
9
- circulaţia extremelor şi colaborarea cu interi de pe partea opusă
- Explicarea şi demonstrarea fiecărui tip de pasă specială a rolului lor precum şi a momentelor şi poziţiilor
prielnice în timpul jocului;
- executarea paselor speciale şi corectarea lor;
- concurs de pase în doi - cine execută mai multe pase în 30 de secunde
- suveică pe semicercul de 9m cu încrucişare, cu pasare prin pronaţie, oferită, pe la spate, pe la spate din
săritură, voleibolată, pe la ceafă etc.;
- pasare printr-o pasă specială (denumită iniţial) la punct fix sau printre jaloane
10
(înainte sau înapoi)
- explicarea şi demonstrarea aruncării cu pas încrucişat
- alergare cu efectuarea unui pas încrucişat la semnal sonor
sau la repere dinainte stabilite;
- idem cu imitarea aruncării mingii (fără şi cu minge)
- pase în doi, zvârlită de deasupra umărului din joc de
picioare, cu pas încrucişat
- jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, pasează cu un intermediar şi aruncă la poartă cu pas
încrucişat
- jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, efectuează dribling multiplu (în cea mai mare viteză) şi
aruncă la poartă cu pas încrucişat la punct fix,
- acelaşi exerciţiu, cu introducerea unui apărător (semiactiv apoi activ) şi a unui portar
- explicarea şi executarea (de pe postul de extremă dreaptă) a aruncării la poartă din plonjon sărit
- explicarea şi executarea aruncării la poartă din plonjon sărit de pe extremă stângă
- explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu ducerea braţului lateral;
- explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu aterizare pe piciorul de partea braţului de aruncare;
- explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu bătaie pe piciorul de partea braţului de aruncare;
11
- două şiruri pe posturile de inter dreapta şi centru, şi un pasator pe postul de extremă. Interul execută o fentă de
pasă spre stânga urmată de pasă către extremă; centrul pleacă spre stânga, schimbă direcţia de deplasare,
primeşte mingea de la extremă şi urmează aruncare la poartă precedată de fentă de aruncare
- un apărător la 9 m şi două şiruri plasate pe posturile de inter dreapta şi extremă dreaptă. Extrema porneşte în
driblig, pasează spre inter care execută o fentă de aruncare urmată de dribling spre apărătorul lateral şi pasează
extremei plecată din blocaj
2.29. Plonjonul - plonjon cu cădere înainte, plonjon cu cădere laterală, plonjon sărit (inclusiv de pe
extremă dreaptă şi stângă)
- în şir câte unul pe posturile de inter stânga şi centru iar în faţa interului se află un apărător pasiv. Centrul
pasează interului după ce în prealabil a pătruns spre acesta în driblig şi se aşează în blocaj. După încrucişare şi
efectuarea blocajului, interul finalizează cu aruncare la poartă din săritură.
- trei şiruri pe posturile de interi şi centru, iar în faţa interului stânga se găseşte un apărător pasiv. Centrul
pasează spre dreapta şi pleacă spre stânga la blocaj, interul dreapta pasează interului stânga şi acesta aruncă la
poartă
- trei şiruri pe posturile de interi şi centru, în faţa interului stânga se găseşte un apărător pasiv iar lângă semicerc
un pivot. Centrul execută dribling spre interul dreapta, cu care încrucişează, moment în care interul stânga
execută o fentă de pornire spre stânga, pivotul iese la blocaj, interul dreapta pasează interului stânga care fiind
nesupraveghiat aruncă la poartă
- patru şiruri pe posturile de extremă şi interi, iar în faţa interilor se află doi apărători. Extrema pătrunde paralel
cu semicercul, pasează interului de parte opusă, şi blochează apărătorul din dreptul acestuia pentru a nu-l putea
împiedica la finalizare
- explicarea utilităţi paravanului, a momentelor prielnice folosirii lui şi a diferenţei dintre cele două forme
- trei şiruri pe posturile de interi şi centru , iar
în apărare un apărător central. Centrul
porneşte spre interul stâng, primeşte mingea de
la interul drept, se întoarce cu spatele şi se
plasează între interul stâng şi apărare
(retrăgându-se), facilitându-i acestuia
aruncarea
- protejarea aruncătorului la aruncarea
liberă de la 9m
- explicarea aşezării şi a noţiunilor de regulament la aruncarea de începere, aruncarea de la 7m, 9m, corner etc.
- aruncări repetate de la 7m, cu încercarea recuperării mingii ricoşate din portar, bara porţii sau gard de protecţie
- aruncări de la 9 m
- joc concurs - cine înscrie mai multe goluri din 5 aruncări de la 9 m
13
şirului. Când portarul primeşte mingea, primul jucător din celălalt şir execută acelaşi lucru.
- jucătorii plasaţi pe cele 2 extreme, mingiile la portar. Jucătorul aleargă în viteză pe marginea terenului, în
apropierea liniei de centru primesc mingea, execută dribling şi aruncă la poartă, apoi se aşează în colţul opus.
- acelaşi exerciţiu dar portarul pasează în cealaltă jumătate de teren.
- jucătorii aşezaţi pe 2 şiruri în colţurile terenului. Şirul care are minge
pasează portarului, reprimesc mingea la centrul terenului şi pasează
celuilalt vârf de contraatac care se află la 9m şi aruncă la poartă
- un intermediar şi un vârf de contraatac. Portarul pasează
intermediarului care se demarcă în propria jumătate de teren şi acesta
pasează vârfului la 9 m care aruncă la poartă.
Capitolul 3
JOCURI DE MIŞCARE UTILIZATE ÎN ÎNVĂŢAREA JOCULUI DE HANDBAL
Capitolul 4
HANDBALUL ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ
Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial (V-VIII):
- Dezvoltarea capacităţii motrice generale a elevilor, necesare desfăşurării activităţilor sportive.
- Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, în
şcoală şi în afara acesteia.
- Favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate conform particularităţilor de vârstă şi
de sex ale elevilor.
- Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale.
• alergare cu schimbarea în atac: pasa din alergare; folosite în atac: folosite în atac:
direcţiei; prinderea mingii venite din • pasarea mingii lateral, • pase laterale cu
• pasa în doi de pe loc, cu o urmă; dribling multiplu cu oblic înainte şi înapoi; ameninţarea succesivă a
mână de la umăr; mâna stângă şi mâna • pase laterale cu porţii;
dreaptă; aruncare la poartă ameninţarea succesivă a •
•
•
variaţii de ritm şi
apărare: deplasările
schimbarea direcţiei;
• specifice în poziţie
alergare;
fundamentală; opriri,
•
săritură;
porniri, întoarceri; Procedee tehnice
•
• dribling simplu şi
folosite în apărare:
multiplu;
dribling;
apărătorul care se repliază; Acţiuni tactice
• deplasările specifice pe
• poziţia fundamentală şi depăşirea;
deplasarea; folosite în atac: semicerc.
aşezarea în atac în • demarcajul; - Acţiuni tactice
•
•
folosite în atac:
Acţiuni tactice folosite în
•
• demarcajul; minge;
Acţiuni tactice atac cu un jucător pivot.
• aşezarea pe teren în
•
• replierea;
• repunerea mingii în joc de aşezarea în sistemul de
•
• atacarea jucătorului cu
câtre portar. apărare 6:0.
minge şi retragerea la
- Acţiuni tactice folosite în - Joc bilateral cu
respectarea regulilor
semicerc;
apărare:
învăţate. • aşezarea în apărare în
15
• aşezarea pe teren în învăţate. sistemul 6:0. • aşezare în sistemul de
sistemul de apărare 6 : 0. - Joc bilateral cu apărare 5 + 1.
- Joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor, - Joc bilateral.
respectarea regulilor semicerc, fault, dublu
învăţate. dribling, paşi.
Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial (clasa a – IX -a):
1. Dezvoltarea capacităţii motrice generale şi a celei specifice ramurilor de sport.
2. Menţinerea stării de sănătate şi creşterea capacităţii de adaptare la condiţii variate.
3. Stimularea interesului pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice şi sportului.
4. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a celui competitiv, în scopul integrării sociale a elevilor.
- Procedee tehnice în atac: prinderea mingii, lateral, oblic înainte şi înapoi, dribling simplu şi multiplu, aruncarea
la poartă de pe loc, aruncarea la poartă cu elan de pas adăugat*, aruncarea la poartă din săritură
- procedee tehnice în apărare: poziţia fundamentală şi deplasările specifice, alergarea de viteză pentru
repliere, cu fata şi cu spatele, blocarea mingiilor aruncate de adversar
- acţiuni tactice în atac: (demarcajul, pătrunderea, sistemul de atac cu un jucător pivot)
- acţiuni tactice în apărare: (marcajul pe semicerc, marcajul adversarului în timpul replierii, sistemul de
apărare 6:0
- jocul portarului: blocarea şi respingerea mingii, repunerea mingii în joc
- joc bilateral
Obiectivele prioritare (competenţe generale) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial
(clasa a – X - a -- XII-a):
1. Integrarea cunoştinţelor şi a tehnicilor specifice educaţiei fizice în acţiuni de optimizare a dezvoltării fizice şi
a capacităţii motrice individuale
2. Integrarea cunoştinţelor şi a deprinderilor specifice în organizarea şi practicarea
competiţională/necompetiţională a unor ramuri de sport corespunzător disponibilităţilor fizice şi intereselor
individuale.
3. Analiza şi evaluarea concursurilor sportive din perspectiva spectatorului
Structura programei diferă faţă de clasele anterioare, prezentând competenţele generale, competenţele
specifice şi conţinuturile necesare realizării acestora. La acestea se adaugă valorile şi atitudinile care vor fi
cultivate la elevi şi sugestiile metodologice care vor orienta activitatea profesorilor.
Noua structurare a programei derivă din concepţia potrivit căreia la nivelul acestei clase se integrează şi
se valorifică, cu precădere în activităţi complexe, cunoştinţele, deprinderile şi calităţile motrice acumulate pe
parcursul anilor anteriori de şcolarizare.
Totodată se asigură premisele manifestării creative a profesorilor privind organizarea predării şi abordării
conţinuturilor, corespunzător nivelurilor de instruire şi opţiunilor elevilor, asigurându-se în acest mod inclusiv
realizarea unor trasee individuale de pregătire.
Capitolul V
NOŢIUNI DE REGULAMENT NECESARE DESFĂŞURĂRII
LECŢIILOR ÎN ŞCOALĂ
Regulamentul jocului de handbal cuprinde puţine reguli. Ele sunt simple şi uşor de înţeles şi aplicat chiar
după primele lecţii de iniţiere. Esenţial este ca aceste reguli să fie respectate pentru a preveni eventualele
accidente cauzate de contactul corporal, de viteza de execuţie, îndemânare, simţul chinestezic etc. Scopul jocului
este de a înscrie mai mult decât adversarul.
Terenul are lungimea de 38-44 m şi lăţimea de 18-22 m, pe el fiind trasate următoarele linii: liniile
laterale, liniile de poartă, care, împreună, delimitează suprafaţa terenului, linia de centru, perpendiculară pe
liniile laterale, care împarte terenul în două jumătăţi egale; un semicerc cu raza de 6 m, trasat cu linie continuă şi
câte un semicerc cu raza de 9 m, trasat cu linie întreruptă, în faţa fiecărei porţi; câte o linie cu lungimea de 1m
trasată la distanţă de 7m faţă de centrul liniei de poartă. În centrul liniilor de fund sunt amplasate şi bine fixate
două porţi cu dimensiunile de 3 m lungime şi 2 m înălţime, prevăzute cu plase.
16
Principalele reguli ale jocului:
Se joacă între două echipe formate din 7 jucători fiecare (l portar şi 6 jucători de câmp);
Începerea şi reînceperea jocului se realizează din faze statice;
Se pasează şi se aruncă la poartă cu mâna;
Se joacă două reprize a 30 minute (de joc efectiv), cu o pauză de 10 minute între ele;
Punctele se înscriu din aruncare la poartă, fie din acţiune, fie din aruncare liberă (de la 7 m).
Se consideră că s-a marcat gol atunci când mingea depăşeşte cu toată circumferinţa ei linia de poartă a
adversarului, în interiorul porţii şi dacă jucătorul care a aruncat-o sau coechipierii săi nu au comis nici o abatere
de la regulament
Golul marcat în propria poartă se consideră gol marcat pentru adversar.
Dacă un apărător comite o abatere faţă de regulament şi totuşi mingea intră în poartă, se acordă gol.
Dacă arbitrul sau cronometrorul fluieră înainte ca mingea să fi depăşit linia de poartă în interiorul porţii, nu se
poate acorda gol. Atunci când intrarea unei mingi în poartă este împiedicată de o persoană care nu ia parte la joc
(tehnician, spectator etc.), se acordă gol, dacă arbitrul consideră că fără această intervenţie ea ar fi intrat în
poartă, chiar dacă mingea nu depăşeşte linia de poartă în interiorul porţii.
Se acordă, de asemenea, gol, dacă portarul duce mingea peste linia de poartă (cu ocazia degajării sau a
elanului de aruncare) sau dacă o lasă să cadă în spatele liniei de poartă (în interiorul porţii). Acest lucru nu este
valabil în cazul aruncărilor de la poartă.
Dacă mingea se sparge (dezumflă) înainte de a intra cu toată circumferinţa în poartă, golul marcat nu
este valabil.
Dacă un jucător înscris pe foaie, altul decât cei 7 care joacă în teren, împiedică din afara terenului de joc
marcarea unui gol, se acordă gol valabil şi, în plus, se dictează sancţiuni disciplinare (descalificarea jucătorului
respectiv pentru restul timpului de joc).
După fiecare gol, echipa căreia i s-a marcat golul beneficiază de o aruncare de începere.
Dacă timpul de joc s-a terminat după un gol marcat în ultimele secunde de joc (eventual din aruncare
directă la poartă), nu este necesar să se repună mingea în joc de la centrul terenului. Arbitrul care răspunde de
numărătoarea golurilor va ţine seama de acest gol şi va cere scorerului să-l înscrie pe foaia de arbitraj.
Marcarea de goluri este cel mai important moment în cadrul unui joc de handbal.
Dacă mingea ajunge la poartă, deşi un jucător al echipei în apărare (sau mai mulţi) au încercat să
împiedice marcarea golului în mod neregulamentar, se acordă gol.
Un gol trebuie acordat chiar dacă s-a produs o abatere de la regulament de către apărători, dar mingea
intră totuşi în poartă.
Un gol nu poate fi acordat, dacă unul dintre arbitri sau cronometrorul au întrerupt jocul înainte ca
mingea să intre în poartă.
Un gol acordat nu mai poate fi anulat după fluierul pentru executarea aruncării de începere, după gol.
Un gol trebuie trecut pe tabela de marcaj imediat ce a fost acordat de arbitri.
Dacă în intervalul de timp dintre marcarea golului şi executarea aruncării de începere intervine semnalul
de sfârşit de joc, arbitrii trebuie să indice clar acordarea golului marcat, fără să se mai execute aruncare de
începere.
Echipa care marchează mai multe goluri decât adversara ei, se consideră învingătoare.
Dacă ambele echipe au marcat acelaşi număr de goluri sau nu au marcat nici un gol, jocul se consideră
nedecis (excepţie fac jocurile din cadrul Campionatelor Europene sau Mondiale, în fazele superioare, când un
joc nu se poate termina egal).
Jucătorul care posedă mingea poate efectua maximum 3 paşi, după care este obligat să se oprească sau
să paseze, să arunce la poartă sau să se deplaseze cu mingea, prin dribling. Deplasarea cu mingea mai mult de
3 paşi se sancţionează cu pierderea posesiei ei, iar abaterea se numeşte „paşi".
Driblingul (impulsuri succesive cu o singură mână) nu poate fi reluat după reţinerea mingii cu una
sau două mâini. Abaterea se numeşte „dublu dribling" şi se sancţionează cu pierderea posesiei mingii;
Jucătorul care aruncă la poartă nu are voie să atingă linia semicercului de 6 m, înaintea aruncării. Abaterea
se numeşte „semicerc" şi se sancţionează cu pierderea posesiei mingii (dacă în această situaţie s-a marcat
gol, el este anulat);
În relaţia dintre doi adversari se interzice: ţinerea, împingerea violentă, lovirea, punerea de piedici,
imobilizarea, tragerea de tricou. Această abatere se numeşte „fault'' şi se sancţionează după gravitate cu avertisment,
eliminare pe două minute ori eliminare definitivă. În toate situaţiile, echipa adversă beneficiază de o aruncare liberă pe
care o execută de la locul infracţiunii, de la semicercul de 9 m (când infracţiunea a fost comisă între semicercurile
de 6 şi 9 metri) sau de la 7 metri (fără prezenţa adversarilor în faţă), atunci când prin fault s-a împiedicat marcarea
unui gol;
17
Când mingea iese în afara terenului, în lateral, se comite „aut", iar ca autor este considerat jucătorul care a
atins ultima oară mingea. Mingea se repune în joc de la locul de unde a ieşit, de către echipa adversă. Când mingea
iese din terenul de joc peste linia de poartă (de fund), atinsă sau aruncată de un jucător aflat în atac, situaţia se
numeşte „aut de poartă” şi mingea se repune în joc de către portarul advers.
Când mingea iese din teren, peste linia de fund, şi este atinsă de un jucător aflat în apărare, se numeşte
„corner". Mingea se repune în joc de echipa aflată în atac, de la colţul terenului. Dacă iese în afara terenului peste
linia de fund, fiind atinsă de portarul echipei aflată în apărare, nu se consideră abatere şi mingea este repusă în joc
de către portar.
În şcoală, practicarea jocului de handbal se adaptează, atât ca număr de procedee tehnice şi acţiuni
tactice, cât şi ca reguli şi dimensiuni ale terenului de joc.
BIBLIOGRAFIE
”, Bucureşti, 2005
”, Bucureşti, 2006
18