eee et Y douse | L Pepe on N. ROBANESCU in colaborare cu: V. MARCU, MARIA MERTOLU, LIGIA ROBANESCU, MARIA MONICA STANCIU | REEDUCAREA NEURO-MOTORIE Recuperare functionala si readaptare EDITIA ATIEA REVIZUITA SE ADAUGITA EDITURA MEDICALA BUCURESTI, 2001CCoperta de: ADRIAN CONSTANTINESCU © , Toate drepnurile edtoriale apartin in exclusivitate Editarit Medicale. Poblicaia este morc inregistata 9 Ealtuii Medicale, find proteatt integra de Tepito ined i ineraonn, Orie vatorifiare a conjinau fern mcg wesor leet ga petmisiuni eitoilor este iterzis gi pasibill de pedeapst, Acost seen este velabil pentra orice ceproducere ~ integral saw paris, indiferent de intone (ouliplitr. tadueer, microfikods,ranscrer pe dschete ee EDITURA MEDICALA: VA OFERA, PRIN LIBRARIA DIN BUCUREST) Bp. PACHE PROTOPOPESCU NR. 131-(PTA. IANCULUD), CART! MEDICALE SU TIPIZATE MEDICALE. ISBN 973-39-0432-5 dacs de ent: LILIAN PETRESCU ‘Riunretcor, MUHA STEPANACHE Srey de racy MARLLELENA NEAMT lan de par Foran? 1270 = 100 Varner ser TA 70 * 10ND ght Cott de tipars 18.8. “Tparit la UNIVERSUL S.A. \ { Colaboratori: Prof, VASILE MARCU = Prof. univ. la Universitatea din Orzdea, seful ented de Kinetoterapic. Presedinte al Federatiel Romine a Asociafilor de Kinetoterapie, : = Fost kinetoerapeut principal al Sectci de ‘RecuperareFunctionaléaSpitalut Dr. V Gomoiu” Bucures = Medic al Centrlu de Recuperare Funcjio= nals pentruCopii DALA, Fost medic Sef al Secjci de Recuperare Funefionalé a Spitalului de Copit .Marie Sklodonsica Curie” ~ Bucuresti Prof, MARIA MONICA STANCIU = Fosté presatinte st Asociatici de Sprijina Copiilor Hendicapati Fixe din Romania. Prof. MARTA MERTOIU pr LIGIA ROBANESCU — } ese eeeBeer Resear: fo | L co or ASCHER, ADL ‘ADP AIP EEG MG c He mc Mis MID NDT os ‘oNU Abrevieri in text = Asoctaja ue Spijn a Copilor Handicapayi Fizie Romania = Activity Day Living = Acid adenozindifosforic Acid adenozinitesforie ‘= Blectroencefslogramt = Blectromiograms = Infirm ‘= Memsbrl infeioe Stang. = Membr Inferior Diep! ‘Neurologieal Developmental Treatment (Bobath) = Organizata Mondialé « Sind = Peri = Paralizi Spastcs Cerebral ficient (quaient) intelectual cache rflen = Reflex Tonic Cervical = Reflex Tonic Cervical Asimetric Reflex Tonie Cervical Simetric spasm muscular ‘= Sistem Nervos Central = Talie Ubraviotet:1 i | Sumar Partea 1 FIZioLOGis MiscaRIL Gp. 1 Fuser NeRvouss ACTUL REFLEX eae REFLEXELE MEDULARE ‘CONTROLUL CENTRILOR NeWost SuRERIOR OUUL CUNTAILOR RETICULAR REFLEXELE TRUNGLULUT CHREDRA Ress de pou. vee FUNcTia Moroni A CaREBELULU Joe Tm FUNCTIA NOTDRIE A SCOARTEI CEREBRAL. [RELATILE DINTRE SCOARTA $1 FORMATIUNILE REMCULARE INPORTANTA CUNOSTINTELOR FIZIOLOGIEI SISTEMULUt NERVOS ASU REEDUCARH NELED: MOTOKI (Gap, 2™ FUNCTIA MUSCULIRA woven nnn NODIICARILE BIOCHIMICE 2 Teena Utstra “TRANSAITEREA HEROS MECANICA MUSCULAR oe cop 3 uNcria asreo.anriciiAad “Aiea sraUcruna aeticutA iat ee NISCAREA ARTICULARA cen Sa eeeeaae op, €= DERVOLEIRE SISCARiT ooo SIADIUL MIGCARILOR NEORGANIZATE 6-3 LUNE (INHOFF) na [STADIUL MICARILOR NECOORDONATE 4-6 LUNI (OENHOFH) PARK itates motor oon ‘SIADIUL CONTROLULUI TOTAL AL CORPULUI (OENHOTF) oronn=— ISCAREA AUTOMATA sno NERSUL— PREHENSTUNEN mae ee Parte a tea EVALUAREA coy 1 BBkaanea necnotigs Gap. 2 ERAMINARER ORTOPEDICR on Cop. = BkAMnanes anrRonoweTicl $i FUNCTIONALT = Gop. 4 = EVALUAREA HANDICAPULUT MOTOR PERIPERIC. on EXAMENUL ELECTRIC oc en ae Gap. 5" BUALUAREN HAMDICADULLT I IiFiRGNTATEA MOTOR CEREaRALT x 6 8s 7 3 SeeEea HEE a) 7 J aPeer c Bop ge pt cm ore ee ap = A7E CHITEAI DE BEALUARE 4 IPIRMITATY MOTOR ier an ‘URO-MOTOR IN PRIMUI. AN DE ViaTa ~ LIGIA ROBANESCU, Me eX ANBNULUT REUROLOGI z (ip. 9 EXAMENUL ME i ne m Analiza REDULTA {NVESTIOATH PRENATAL om Portes a Ua HANDICAPUL Cap. 1 = DESPRE HANDICAP onsen n r CORRE RS UMOLOSICR nnn ap. 2 READAPTAREA HANDICAPATOLU on EADRU ORGANIZATORIC Cop 3) MULOUCE FIZIOTERAPICE connor THOROTERAMA se ween EALNEOTERAPIA. TTALASOTERAPIA non TANGOTERAPIA sco TELIOUERAPIA sy vsoeonnmnenm CLINATOERAPIA ws merenen nme ETINOTERAPIA oe TERMOTERAPIA sone CRIOTERAMA. ELECTROTERAGIA cnn zee cap. 4 ERGOMERAPIA, de LIGA ROBANESCU comm Cee S FROTEZAREA DRTEZARES,LIGIA ROBANESCU wer ee manta OROPEDICR oxen (Go. 7 ReADAPTAwEA EOUCATIONALA St SOCIL. ROLUL PAMTLLED oenemne 7 EDUCATIA IN SCOALA wenn PROFESIONALIZAREA corns ROLULSOCIETATI eee eee SO RGANIZATHLOR NONGUVERNAMENTALE ~ MARIA-MONICA Ree ee ee ener erent cap. anvECTE PoUMOLOGICE AE RECUPGRIAI FUNCTIONLE SALE INTEGRARIT [ere TINDICERATULLT = V. MARCY wpa snnennecn cup 9 cv GANDU DESPRE LEGITATIA DE PROTECTIE 4 HANDICAPITILOR Fen RARLAMONICA STANCID a-nnnnnnnsninnmnmnnsnnnnet Parte a 1V-a METODE RINETOTERAPEUTICE IN REEDUCAREA NEURO-MOTORIE ‘ST IN RECUPERAREA FUNCTIONALA ap. P= OGLUSTICN MEDICAL on (Cop 2 > SINeTOTERAPIA PASTE Gere om { 1RATTENTUL POSTURE ne MASAILL oon MosILWzARILE ABTICULARE TTRACHUNILE ARTICULARE. STIMULAREA ELECTRICA nenns—omnm (Cop. 3 ~ KINETOTERAPIA ASISTATE $1 KISETOTERAPHA ACTIV mn OST URILE KINLTOTERAPEUTICS ACTIVE om MUCANOTERAPIA ce ecnnomns = seen RinevoreRagzuTUL = =o VLICATH TERAPBUTICE ale GinitAsTiCli MEDICALE GINNASTICA PROFILACTICA REFACEREA FORTE MUSCULARE wvewnarnv=r UatNASTICA DE RELAXARE nen nnenamen ‘Noss efx ae made de opie vo. ‘onwasticn RESMIRATOMIE PIMNASTICR CORECTOARE ca a ae UGanssTiet MEDICALA DE CORECTAAE 4 DEViaTitOR VERTEERALE SCOLOEA ere nnenennn {TEnNICA NigBEIGIOFFER oo MUODA R.KLAPP" = MErODA FRANCOISE MEZBRES .—. METODA RABAT cnccreareencnnenmnennn GFOZELE ween reac 1 Can. 6 REEDUCHREA NEUROMOTORIE ~ Netodeenalice Fe TODA KENNY nn ate ondemenns creed ‘Caner snarl lie CLASIFICAREA §1 TURE USCHILOR REEDUCAREA NEURO-MOTORIE PROPRIU-ZISA Tada Mois one = sere pena moja bristle $n. Exe ori ge LN penn Exe por age emblem ‘spec lee MEYODA PHELPS co ne a Cop. 7 REGDUCARES NEURO MOTOR. Hovde giobale —- Y SETODA MARGARET ROOD... seamen nn @ METODA KABAY (METODA DE FACILITARE PROPRIOCERTIVA NEURO: MUSCULARAD cond METODA TEMPLE FAV METODA VOITA. © METODA BRUNKSTROM Tate Knee al boinc “eben Bp Dobath ne Tehuln Le Menger coo MOTODA FRANKEL mec : Cop. 8s REEDUGHREA MEUROMOTORIE~ Neate fea mu METODA TARDIEU. MetoDa PETO METODA CARR g SHEFHER Cap, 9 = DECONTRACTURARER van ANEXE neu | ~ MUSCIIL MAL IMPORTANT Al CORPULUL OMENESC i fhew 11 ~ TABEL SINOMTIC AL TRATAMENTULUL D& RECUTERARE NY BOLLE AT COLARE LA COP ener a a 9 a I 28 261 6s he 2s 269 mm mdeo m= HOR snort ML smaroMeion poets 3 FRNEMILOR “TRATAMENT IN BOLILE SISTEMULUI NERVOS nr o ~ Bhoesti "TERATEUTICE IN CON! iN Parteal FIZIOLOGIA MISCARII ~-d See Boece wt BREESE SEER —_| L i L tC r CAPITOLUL 7 FUNCTIA NERVOASA ACTUL REFLEX Forma cea mai simp! unoseut, Din punct de vedere genera, ori imigcit este mua sping "O migeare felled, tn expresia sa cea mai simp, se compune din tei faze 1, Bxcitarea nervui-senziivs 2, citar central reflex interned; 5 Beitavea nervlui motor si migearea reflexd care o tnsofeste. xcitja sensitiv este inregstatt Ge organism prin receprori sli Dupa funesia lor say mal bine zis, dupt flul kenzapilr pe care le tnreisieazd, Sherrington a clasficatreceptri in : reer fore frcgsrecd senziile il Sesionre: au, wa, mies, ‘gust, elpure Glennie sensibile fs presiune, dar si fa Gurere, sou la diferenge de fempertira) 51 i erteapae bore Inegitcedk senzatile di interioral organisms gi care se init dhrsscacestol ogre ules informayte dela diverse organe, find regulator So Oe a a tendoane gc artculafi. Con ‘Cu 25 de ant inate de Sherrington, f. M4. Secenov vorbea despre acest sing ‘musculr obscur, care impraund cu senzaile eutanate si optice constitsie, cum s-ar Spune,indrutorulpiinepal al consingi in procesul de coordonare a mig. Prin mat, atta tap cif fe produce o contaefie moseular de ta nivel pieit 3 al mugehilor segmentalut In migeare s0se3© co Sencovial, ere sehimbi caracteful coespunadior modifetilor migcSiii determin prin acest, creitaren atelor motorit consecutive. Sehzafilecutanae gi muscularé Ene insojceineeputal, sri toate fezele Gece contac muscularedetermind_ Gurata eh suceestunca tn are Se contracth dest mush ‘eswor Hu. ~ Fehlogiasernonl sistemt ~ p. 22-1886Reeducanea neuro-motorie oe 4 _Reedaren nev J Some ee sdegenereaZ deci ¢ Pee enaitive duce Te degeneisren 1% e radicinilor posterior i te : rien exper erobacud” sunt reprezeotali fe: fusurile Proyyiocentor oeeryei ain tendoane.Ccorpuseul evo8e all Sere eat lin mici capsule fibroase, de formé cilind i cs “oma Chacon ce ase sa err oud wre nervoase. Reprezentir ‘cam o treime dit Cas susculte, 1 fun or ene fului én timpul conteactiel musculare. ae Pee ee ‘specializate, bogat inerate, ove ae - i pascal Goigi ae ae ie Giminudnd stimulul pe care! tran a core creep op Me ele seat fsale ton ep voek musculare ~ $i wnitafi de tip B, a pe pee “de excitafie relativ ridicat — ‘comp 1 Diagram a ‘Foner 8 6 Sesriem maton cent Gag ft de Sees he fete vawcalare coms aif See Fie 2 Re 7 feet pre ri iu ibe esa ir ac pr fuss, 2 Me rc unc nervoaes \ ——. Chile de transmisie . Sonzatite culese de proprivceptori sunt trensmise spre || miduva spinrii pe calea raddcinilor posterioere, prin fibre aferente mictnizate, Z Geupa I este aleatuité din ] _ ~Fibre mictinice peimaze (1A) ate hteelor.intatusale (tominai } snulospzale) ex 0 vitead de conducererdicatd 80-120 m/s gt | "Fibre mielinice (1B) provenind dn coresuli Golgi, cuo vters de jf conduceressemnstonre gi eat, ajense in Aduv nic actine inhbionre asupea J) motoneuonilor magehutai din care provin so aciune eetaoaressupea mugchifor La tmagonig | Grupa a IT-m este aeatuih din bre mietnicesecundare (1), evo vtezh | de conducere mai mich (30-70 av}, esponsblle nua! dereglarea tonsil muscular, } Grupa a I1t-a provine de la receptorii dureri, iar l Grupa + [Vca este alctinth din Hove vegutatve sipotice. ‘Ala penta reflectiviate. dae males pentru meearsmel de tela a onusulut ‘muscular, no sunt de negiat receptor cata sticul $i liga Transniterea nervoasd poste avee Toe daliié parla pe care o a ee- muscular, eelutele glanlae itn special clulelenervouse dee excitable Modicaeamediului exten sau itera flea mecanied termed, chimict et, dewumitt stimu, protuce @ modcare a potenilue! de membian, care se extnds rapid pe toni supaffe clue, datorits propre de condvtvitaesouautopropanare Aceas rmodifeae propaga a poteniallui de membrane nuneste impale, Tips este formadetrasmtetea energie nervoase. Trasmitereanervoas este, dio manifest elect sau, nai crect sp, elctochinict, denim petentl de alte. ‘Un inpls nervosa matter pin seAderenpoenfduui de membrana pn Ia © valoare cited numitd prog. Odatl seest prog tins, potential de aetune se secangese ina cell, iiferent de elite, vloare sau interstate stl, ‘Accasiéeaitate determing cunoscuts lege fot sau nimi care taduce fopl c& celal nervous lspunde cu un maxim de intensitate lon sina dat, potent de fjiune neavind ampltedias varnte. Desig, acest cra tebuie Injeles Buel ‘model experimental. Intensilatesstivulet este (ransmistneuronulit motor me pea Calta en ininsees, ef prin rcventedeseeiri ‘Senumesiepertoadd de lorena timpal sous din omental exctrinervulu sent pint in momenta aparije espunslui motor, desi impal necesardepolaiit tole a membrane ‘Sinaps. Inputs nerves ajunge Is neuronif motor dn coarnleanercae ale andduvel spinti, de unde trece prin fibrele moti spre mugchi, inchizend astfel areul eflex somatic spinal, Exits srurieflexe monosiaytice in clea ciora se af sing eeulénervost gi aruri multsinaptice, eae tz se ntepan dou sau mal tule elute Sinpsa eite © modaliote de mansinitere 4 excifiet pantictlardsistemului nerves. agh cum denionstat Ramon y Cal, sinapa reprezint © rogiane d2 contgutte au una de continuitate, de unde rez sexe de fine. Teansmiterea In nivel simpsei este un proces biochi. Butoni presiaptie (crea © icin url curonul umator)fabied si depoztead o substan tensmijteare~ un ko:mon, Care poate faiitator sau inhibitor Se eunase peste 30 de pur e astfel de stbstante i desigur multe altele vor mai fi descoperite. In general se crede ci ficcare buto: Dresinaptic secret un singu el de hocmon. Dintce aces having excita itn Acetiloling, norepinefing, dopamine, cel glumes entefalins, ender ERS eS ee Ieee eee eee eee eee eee eee eee iat 4Funefa nervoas i 6 Reeducares neuro-motoric ae isc | soului depinde de trei factor | ‘Exeitabilitatea ncuror i : Li ay Nara de at ae Meare care aionesel iran aunt UO ohn cor coe mrmoe 8 Net et ena afar eanon Sons ‘encefalului mai Test Ee gumtren nun sng nh canoe fraps aig toe ove pan yal a abl terest pea ED re impulsuti de secund), permite rane epee (H1008 Ge eis pie de nee capa te cl carne ES ae un BP dec tte Merete exetnoare car CONTE : Sean camino anert mule Eee fewest Sr eps 2ce!05 para eee Sas ceen ce oo int im fat rus nde on). despre care yom vorbi mai departs. eae ISS gpl, OE Ce eal an ele cet sau ineomplet. Existh numeroase ferme ds inhibi ee Sane Lane ee sen pda yvin sinopsele Care ‘rimit iampulsuri aferente aioe magni ese nee perm anecnompre i ee te ie pecare neuron inator primeste, pe linga int isurit ee ae a en ae agin cet ene nese ran coueguneett sft, un ulin fenomen po carel vor mention este acela at Bi ore ‘Soult consecuty, po als cale,gisesle acest neuron intro stare de postexcitajie, stare refractor, eare face ex el si nt posts raspunde In‘cel de al doilea impuls. are loc astfel o store de ocluzie. "Toate fenomencle deserise mai sus sunt expresia principiulud convengenyet prin care inelegem faptul c& un neuron motor sau un grup de neuroni motori pot Stabili-conexiuni cu mai multe cfi aferente. In acest fel, un neuron motor exsitat de ‘ sutsi periferied sau central poate prin’ simvltanimpulsurifatlitatoare de Ia,neuroni Inigehilor siabilizator, proximal, de la mugehi auxiliri ai miscdrii respectiv>, 8 $i de la neuronii mugehisiui antagonist heterolateral; iar pe de alts parte, s& primeasea impulsur inhibitor de la mogchi antagonist, sau dela gehiel omonim heterclaeral, conform logilor inervatied reciproce Shertington. ede alls pari, fas, sinapsa nu poseda capacitatea de a transmite ‘n mod coreet frecventa impustrilor primite fn termninaile presinaptice. Dateritd acest fap, esebrearea se poate modifica pe misurd ce strbate un lanj de sinapse. Sinapsa reprezint sun pumet frag, putindu-se blocausor prin: ischefnie,asiti; medicaments Seconectante. En asigueh o securitate redusi mecanismelor reflexe. REFLEXELE MEDULARE Reflexul nocieefiliy dé Mexie, Daes so aplick¢ picsturé de acid sau o tnyppiturd pe piciors! unei broaste decapitate intrey membrul inferior se flecteazS. Aces reflex ‘de spire apare si la pacient eu sectiune de miduv8, la care orice actvitete veluntars in membrele inferioare este impostbild, Acest reflex utlizeaz& arcuri multsinaptice vind ea ramui aferente fibre din subgrupurile beta gi delta, nervi senzitivi care pleacé din terminaile lbere subeutanate, Acest reflex se pare c& moduleaziin' mare porte $i plpitea, deyi Sherrington a arétate& alernanya sitmied a piri trebuie sf fie ‘un automatism imedular capabil si se product, nto oarecare misurd, gi fir8 coordonazea adeovatd si in absenja recepiorilor cutanafi si profunzi. Reflexul de intinders, denumit $i reflex miowaric, este cel datorta céruia se poste ggentine nastura oninsiticd. Acesta este reflexul prin care se menjine ionusul Iuseuleturii, Pozifia verticalS ge menjie (Impotive gravitate’) printr-o contractie egoltd gi susfinutd 9 mugchiului intins, contact regletd pritr-un bombardament tori de eatre impulsuriaferente- Reflewut-siettio. Bincingeles, aga cum AMT FRp 2 Digrona decor fre apni a oer al aii voy Tne wero Fig 3. Diam ee ea caer (2) se ban ©) GE ooh cs fe fete deb ee ae hee isan inal eole so (here) | gee (Ane ee ‘ort vedea, reMlexul este controlat de formatiunile nervoase superioare. “Tot Sherrington este aeela eare a daveditsursaaferentéproprioceptiv8 muscu! in isiologia acestui reflex. Animalul decerebrat prin sectiune medio-coliculard este tn animal rigid (rigiditate de decerebrare). Secjiondnd rédicinile posterionve ~ calea aferenti = aceastl rigiditate dispare. La ‘nimalul normal, secjionarea ridicinilor posterioare dace la pierderea controlului migedilor, des forja muscular rSméneintct.* in de ‘este 0 hipettonie a musculauril care se naatcmo.funcGouel a sistemulul nerves ‘central este mult mai complexd deeit se erede in generalRELAT! $i FOR' ‘Seoarfa cerebral este descenete i scenes & Sea sie gen lamASHL ie conssut remot covdat putea sonra pee 4 ett palo 52 we grater moire ct aie terol ‘Aut Desi pe tel it~ sg 12- Nae re cats SNe Paton sma 66 sea eel at ‘eo wer, NR Leziunile gang! siiate ow tlburdr in to aston Ser earl we pae f i Teer pe de ant “Pavan bP Fis volutt acestor fon enn pee ‘psa 7 onitor baz reedcares nero MAT! cor prinneste stil tans Tat nceste dous fermatiunireticuare, ii de Ta subston babi, ut ease men (PU) all ons GO ale subt rusal muscles $i sa pelo de pet ia jhibitoare @ acestora. aioe aul po busi pe ae a bola Parkinson ots ‘3 iahiba globus palidun. sub influent i Thoaltznte ia striatum, Trebwie o-patologice sirece lg vie ner eg psn inter arse cena subarea i subcortical seoar(a dete 1) ‘cests Fone one "a neuen mot em fh tances tpn efit extra iparetaea, gentile Dis sue modifies 32 inn si ‘htjed stl 9 gees eee uri: eum demons Bele siaait muscle # Space foe alamuse geile in ‘eunose ori fagoun 2 ulate ILE DINTRE SCOARTA MATIUNILE RETICULARE voted alo primul rand, eu frivind-o "Nummeroase experi jsteyen acest pact rim Morwzzi gi Mi sleet j ale votuntare (isi Lexiunile cate po arr, ins, of es ferent, nuclei it~ efrets mclel eral ea Teme ost pumir de fibre ite acest informati corpo Seu gi sub nomele && gi do ack ‘feremle entoraeisr # ‘veut (ig. 1) forest me \ Prog astfel acest rol: Zona ence a sun de eerie PENNY seit ners i Bemectnnt de eB 8 : Segjied-3 cu subtifitate $¥ uli ntierea fn jenje ay demonsteat edt dateand din 1949, cid grata cd @selacen duce 0 cresiere 2 gual ce Pagar sete a aaat of ensures pe a an nat sever ste un aeTew important eve a imapulsucilor ‘die, Fe mvanten rmingeaz in rapott pe care [6 } ae teste a See Ue odo fev gin sensu SP {nor reftexe de ubstantel migra sunt eri), ezine atorté seoaterit rode ators gi coreea sve eunogtinle 5 i eomtestabite. (1) feels 8 3 Funeta nervoash . Nici datele experimentale nu sunt concludente, Died sti pallidamulsi la oni ($18 nuctcului ventral anterior) poate prod fistragerea Ini na are efecte importante, Distrugerea chirurgicala a anterior si lateral ai talanusului poate diminua migcdrile atqozice, dar este urmat fiecvent de recidive. fi ‘Tot asa, se considers ed nuclei cenusii au un col deosebit in controll ex Aaferenjiale-& cortexului. Cand acesterelee sunt distrusey informatia props devine monsttuoast, de unde persistenjaatitudinilor grosiere. Dupd Denay Brown, sdacd leziunea este masiva,reacfile Inbirintice sunt favorizate, poste depinzind de Doris eapului. Se cunose posturi distonice provocate experiental sf prin exci Tobului parsmedian cerebelos (aucleu! vena lateral al tlansesului primeste eferenje cerebeloase) Duinf cum spuine Trussellis .Nimeni p-2 Joealizat veadats un corr, distros si provoace o atetord, cova ce pare si deronsireze clar cf diferitele parti componente te sistemula extenpiramidal sunt un ansamblu reglator complex” (177). “Migearea involuntars ~ spun definitoriu Arseni, Horvath Lenke si Ciurea ~ este datorata unor Kziuni Ie nivelul sistemutui extrapiramidal. Desi flogenetic mai veoh, sistemul extrapiramidal este nai pajin elucidat, daterité complexitiii sale. Influenin sa nsupea motiiagi lonus muscular, migcdri automate inhibares miscilor involimtate) se efectueaza print-o serie de formatiuni multiple cu proieetitcorticale si eff aferente polising jee Iezione a sistemului extrapiramidal Guee la modified de tonus fi fa aparitia de migedri involumare” (10). IMPORTANTA CUNOSTINTELOR FIZIOLOGIE! SISTEMULUI NERVOS ASUPRA REEDUCARII NEURO-MOTORII CCunoasterea anatomit i fziotogeisistemaluinervos reprezintéastzi un Ivers de Ia sine injeles pentru cei ce se ocupa de reeducarea neure-motorie. A fncerca si ameliorei situatie motorie a unui handicapat eu o leziune nervoasi, (rd si cunosti fn smnanunt fiziologia normalé, ceuzele situate’ lecionsle gi mei ales mecanismele prin care aceasta poate fi ameliorat este o problema de moraitate. Impostara nu are fe efuta ac, a nivelul eunostinfelor actual. ‘Am amintit defa despre inpocianta reflexelor postural, atét pentru stabilirea ‘ingnosticului Ia copilul foarte mnie, eit i rolul lor in relavarea anumitor migeti Erecele sunt benefice si evidente, dar... ebuie bine cunostute, Este Fonte important influent faeiitatoare gi inhibitoare pe care o primese reuronii motori din maduva spiniri, Pe cunostn{a acestor date se bazeazs ~ dup cum vom vedea imetoda de facilitare neuro-proprioceptiva a lui Kabat, ca si metoda ‘omplementard de altemare a antagonistilr. Cunoasterealegilorinervajeiinerucigate 2 lui Sherrington poate diminua spasticitatea la un copil (efeetele sunt benefice mai ales Ia copiful mic) cu hemiplegic. ‘Metoda Bobath ~ despre care mul se laudi cl practic nu poste f apreciats dcoit de etre cei cate cunose foarte bine Gziologia si patolegia tonusului muscul, tfectele reflexelor posturale ~ petsstento ~ la copitul mie c1 leziume cerebrala gi ~ bincinfeles ~ dezvottarca neuro-motorie a copilului. “TreseellD. ~ Cshiors du CENTRE de DOCUMENTATION st #'INFORMATION sur fa reduction de Pre moines erebre, 179, TB 2 rag eee tcc ‘ | reserc — eeduearea neue Moto “ oxioe (pate cs fey Ye mt Se pes sista) dese 9 21 Treo. veut esto osttlr SS teil Ganon psi ia aspect ve eeacaa ab spasticital naalnsetls pene ola sea PS ee pe al el egharen tonusului: muscular, ate cf ‘amt ey sterols gent 3m reg es Pa crn sal SS ig cee em importa al gs canal core essen? cel lp de inte SD aaa etl ‘a ‘otugi importante “consecinje in intelegere® nore pie a ck geet con ez amet cae er hoi SESE songs a wraliziilor spastice cerebrale: edeminay tomy scadea exagerarea IDFOrmEN ‘aferensiate’ (Proproee sau Se ere ici motorii prin infittcagic oe oaforea, gonna asupre EC fe Pro tlm fests S000 agar eons tos =) soled aul Sree eee Meee ede seerine n x peh ecmense = be ba 0 Fine i ag oul et pin pres 6 Na sci mete porn de cuca eet sale ne Siyoagterea am Hi a deavolsirii neuro-motorii # copil Canoes orci nk dc sine gi mai ales de a urmari cv deaehi im rt i i, eventual copilul nostra, vorn m sublinia sett progresee fest 6 08 SOP inurl clement de agnosis Oo 2 ane vy foe lesa cerebral cop paul se at ace sa exist sande ee Oh ae tame Kt wee ono a opt devs 3 Helo sonnei Dap eur vom vede, wisi Dezvoltarea motor este con x desing si migcare este complet exp iului normal are © sg cand sempale clinic ale uel even ind seama nu de varsta Ge stadivl au de dezvoltere ‘qatament a seevengelor normale d& pstomotrie Dunc gate na in pnp de ued ele se se tio imbinare a cereetirilor mai ‘ryultor autori celebri Tete desma fosrepeznt 0 cau ci ORE form acest domeniy (2, 24, 31 48, 95.68, 1808-8 pein Iucrrile lor in 96 Experieniel moaste. Dezvolttea mist a STADIUL | (0-3 LUNI). STADIUL, MISCARILOR NEORGANIZATE (DENHOFF). STADIUL PRIMULUI MODEL DE FLEXIE (VOJTA) Acestsiadiu este caracterizat prin producerea unor miscir feet an a seop ai fini an Si subliniem oi pean ; timp ce eflexele tenice simetrice ni sunt evident decat in cazurile patologice. Copilul prezins o posiura Smeties, predominind onus fexoritor. Est ca gi cum postura fetal ~ de yhemnuire- s-ar prlungi in alsa Viefi extrauterine. Copitul nu poate si-siextindd complet membrele, dar poste sf fae aigeéralterae cu membrele inferioare. copilul nu are control asupra extemitii eefalice. ‘inet ‘linge capul in fa, fnt-o parte sau alta, Abia cate sfirstul 3 dousincepe sf menjndcapul fn poi idles, la nczpat un moment, api din ce fn ec mai mult. in tuna 2 rela, ia a ‘ copil pe butts, este eapabil si urmireased ce se Tata mt este capabil ine&.din prima lund 58 ld in camera (atund end este teea2, cea fin puternicsubordonate reflexelor tonice de pest in toud aceon peioed, warm evm sugar, sbigrit cu ghemuite, ii iste tepattomisl de extesi. el extnde cap coral ~ clibent de refx tonic cervical asimetri ~ ge rstogleste pe burt, a sri elo tel Wn, uns in decnbit ventas so spit pe amtebroegi come, cu paimee si eget extnse. ‘Aces moment reprints tn devolnen motose pune! eer: este cen co Shin dupd Bobuth, postr pépusi a seeat epoch in acest pie ar puea Exmembrcle inferiate si fe inet ogr Fate vtae fafa noord ok ibk S baed de spin ma mare, Este fotosati clasiel de pe blana de ures pe un cover fs, prima amine din sfoual fami iu scat, copia eee in primal stad de exes al el Vota. Toe raba de obnee «secs! exten deteraina idl nfguea srs a sugar, Ast Se sce procedent est nil, dezvolre tones extensor eecuandi-se sponta rls, neopind cu capa apo coloana pol slau, Pe ash ce se deel {Gnastl extension, migcivle cpala in Spas se ampiicd sade infloen RTC, tet ee face potbit rosoglies : ‘Nowslseutal reins tact doa nates o sete dee Mare spay 1 cer cht i'd cx ar eer tede es aE “Tromes 31 Stine Anne Dagusies (2) tne 1952 9 1563: 2) Reta de ost reaclapotind de spr), Cacknow-nscutl ete sustnat de trace sau deb ates In poige onostatch, © protuce 0 extets Dpogresvt a segnentelor membrelo infeoae. Uneor, pentu prodieren acest fesse exons cn ease al desi Spa cde lane a doun, Cave ha a 6-0 Fa ar pute ca aceast each fe infocus de 0 fat de aut, ecole iis peice, inp etn teste inher Doct menyinem sugarl in sseai pot il ning tra, evident nu vor area acl tec de eh ale membtelo supevone, dar membral infor a) Cente igre) J J] 7 BEa Dezvolters miei 6 fae 4) Reflexul Moro. Aceasta este 0 reactic isticd, eds cn meen ae de ieee ee nce A sear ie ose de hate ad inn pene x sh opi ia ioe per ia consti in abductia si extensia membrelor superioare cu deschideré com oe ae ct ie pee baal” Fe Me tesa nga OHS ea ae erat inaemelara eine coun ci mea 7 ods do atc q woe it signa ar seaside 19 = Rel Se eee parte din greutatea compl su, ‘hechin. Prezenfa acest mod fe fetune a ew i intintn, deci cl cor v8 50 ae re em, ila cds ii acm ea fos errs ete aa cor sm praia sl anomat Nowe mete rowan gas 1 Me met eae cE [eli ae Peale 8 es nat pete ee prov0et in et vic pt ce eata su ert (Vex! E18) oh i ees cacy. Dnt gris ng > fl ne ee era npr nee bill ME me [ikea 52 yr ou pcorl pmaes sent cle ena erent mu cu lige age Tene dese gape NENT ae tc utomat, Aes cele este prez Toa ii (ez fig. 19). ‘bindnyeles, aceste reaclil eflexe era cite vassta de 6 sip ab evidentiate pind cite S-9 siptamiit. i : Fig, 20~ Refleal Moa: a) pio sxe) renin tea wmtoare i Mat en a ee a Seine ge tne” a 1 pee pea Ca sm esd ut i nde rds NA Pek rm Semel gue B-12 Hn) (apd Sop Lett, 20 Denture Tinee’ in Fccare mind poate prinde 0 postild (eu pensé toil), ridieh de foatid 0 ceased eastutuats. Zgudvie paul i masa, 2girie, se joael cw picioarele. Exa- mineasd cu interes o juetrie. Voealizeaza cbteva slab. La 8 lun se rostogoleste en alternates coordonalé # flexei si extensict brafelor si {gambelor. Se ridieé eventual in piciore, dar, incor, incercand sf punem in peioar, th Actes membrele inferioare: faze de ates, dle core vorbeam mai sus, Aceasis fazd este de obice! mai marcatécitee 6 luni, ea slergindu-se in ina 5 8-2, Aceasia na est 0 Tai obligato. La copi cu paralizie spastic ck, aveasti fazd. 56 ‘engine si dupa un an, Prehensunea se face Cu arith palmard gt radials, eu, opoztia, policelui Care, A f Fejlerul de .pregatire pentru siiurd "Reflecul de. pregatie pentru sari en eee re al (oeady to jung), reacie paragud ats: Paine Set, cnn ments speior sng GOppé, stu sevtensia protectoor a brajelor” ete compel coe cee 06 3 cE ek WEP Bvock $f Weebl) repent al tril’ t= vot oreo Banpel (on See ones de elrny in dezvoltveaneuro-otric ci oven JR oplula Acest reflex este wl de epérate, consind din extensia breton mails $a degeteioy, cu desfcerea lor in moment in eace corpo este pepunetl dea cides Frain Ponttu punerea li In evident se apleaca bruse coplul firut fn piciosr, say, Ia in brat, in decubit ventral, acesia este leginat faint ca x9 avion Sn planare™ spre plans] mesei sau sl patel (Fig. 25)- "Aceastd reaciie pews toa vafa, ind un reflex de apivare, ea rispunzind de uncle leziuni tipice care se produc tn eBdere: fracture extremity inferioare a fadiuslui, factura de cap radial ete, Reactia se produce mu numa in eSderea inainte, igi ln prolectavea lateral sau pe spate (in sezind). + ‘a9 toni, dott deavoti reflenulal pregitrea penteu poate ridiea ia pat labe”. Tidicaes in picioare (ince 9 si 10 lai) se poate face in doud modus «nin spat fipe” ih: indeape trunhiul tse agalde in suport apoi aduce un pitor alten fandat~ (posture eaveleruas) ise sided arin sprijn pe acest smembetinferior, : ge rdicdsprijininduse, efiriadu-se eu matinile pe pcp sale membre inferoare, Minit faut in acest eau S8extindS genbnchi, pak end ~ fn picioare ™ poste prinde cu méinile un suport. =» [De fap modal dea irece din eileat sau in sezAnd in ortostatisun sunt sult met diverse: Sehifa Sophioi Levit (Fig. 26) ne ars sugesiv aceste moduri La aceasta varstd prehensivnea se face mai inti itre pol ce gi fafa externé a indexoiniflectat, apot cu virful cclor dou degcte: pensé fins. : ‘La 10 Tani jade fir) ajutor, eu bund coordonarc, pride 4 se poate roti fir si piaedlechiliru.Trece in pozifie venrls, sc trdste ge ridiet din nou in gezind, tvri”, copitul se La ed ed Sd dd dd Eee E eee eee 4 |rc rc mort rma oa Pee ae 56 Reeducaen seuro-motarie Fig 16 ~ Mosel deere tortion (ps Sophie Lett, 200 te independent de poifia membrelorinferioare. Merge es cenel biss Deg poste ss ie Th Sioa ‘mand, nu are reaetii de echilibre in Se en Sek Sele sab loot ea IE a adi, cop ecugaste bine obese sie : et dou et in ie pe ei 2 eo ce ear nae site ado vac tases get eh ea are ntti cl ee oc nl a Se a bem one me ot Rane eB een toa mh wo ese et a youn 2 veal an ins ve fra a ene lortenti tot mai mare. Este vista Is ide asemenea preferinta pernea runed bile inteun paar, ale corpus Uni eto red ncepe ss ene sex es 194, dar se manifesta zgomotos ue pe cae rept Dezvotacea cue a STADIULYALV-LEA“(10-24: LUNI STADIUL COORDONARII PARTIALE (DENHOFF). STADIUL AL:I-LEA ‘DE EXTENSIE (VOJTA:—-8 LUNI) # La 12 Luni copie merge in pau labo” fn pcioare pases, cu spin usor. S18 singur edteva secu ‘La 12 luni nu ae inet react de ecilibra” ta mers, Merge lateral jinn de mobil sau finut de © aceasth vats mai apropiaid intimping difieuti Ja Prinderen obiectelor met. Preziota pensi digital eu opozitie Tayi de degetele I, Alt 51 uncor IV. Poatearunca msingca dupa cur ae ara, Coopereazs a imbrtexte, trage Bicol dn Tatlin, ease ble din vet, pune pepnee In pi, dee Inte 12 gi 38 tun spare resetia Landau, Copia capits o mai mae obiltae Jn mess se fnteare int-o parte sa inapoi, ev tot corpul (dintro Bucs, yo opt). Za 13 luni merge in spriin pe sntinisicw membrel infeioareextinse (mers elefantehui). * 2015 luni merge sing, poring si oprindu-se fd sf eadh, ~ Conslruieste un tum, asezind 2-3 cubusi unul peste eclila ~ trode angele ito sti de lepte Aju inintrsulpaginitor unt efi. 4a 18 fun merge lateral inde pendent (a 16 12 hunt in medi), rage Jeri dpa el mergfad eu spatele. Ures Scitile finindu-se de balstrada. Poste A ‘merge cu pga tn brae. Cid aleargé are tends 8 fink genunciiepent incor sleagi pe viefuri. Se aimen- & feaah sings da mfr sf se mrds ‘La 20 de luni stipe vn singur en - Construiese turnuri suprepundnd 5-6 cuburi. ‘La 24 de luni copill sleargs bine fird 3H cadi, de faptsleares mai degrabs decat merge, Ured si coboari singur sclrle, dat, dack sunt ceva mai inate, duce sone et se ee mt Sea A ce te em atl ee on eo mites il a shan Sila |8 Reeducaren nevo-motaie amindout piciostele pe aceeasi reap, suind sau coborind et acelagipicior. Ridied Sbiectele de pe podea firk 4 ead. Merge rund picions jncepe siesi Tntoared lingurte in gurd pentru a o curdja de duleca crsionul eu degetele (nu fn palin, ex pind aeuma). Poate desena un unghi seu cers, imitind desenul out de un altul (nu Yoemai egulat). Consttuiegis turmuri eu 6-7 evbur. (Fig. 27) Tor 30 de lun! merge pe varful degetelor peo linie tsa, dap demonsts ‘Sane de ino tntljime de 20-30 em cu picioarelelipite. Arunes mingen (Fars directic), entininda-st echilibrol, Constrieste tusmuri cu 8 cuburi. STADIUL“AL V-LEA. STADIUL;CONTROLULUI, TOTAL AL: CORPULUI(DENHOFF) st vomrely ups ete de aprsiee ale dezvoliit motor i Gey Heri de fei mtr. . Eis soul gontal et el pind soe bli arn piciosrele, dar cobodra cu aféndoud picioarele peo treapti gi ured la fel, dacd nu sc Bie gain cu prima ine deat, fd 1-3 greet tn 30m. Sare Hoe rapid a ste cu smidous pics Hite. ‘igi pune singur ghetele, dar de obicei pe dos (cea ‘dreapt pe piciorul sting). cone re 5 ecb Aranch 10 sgele ato sic in 30 386, Desenes zh corinne dou greys un rom eu Bau sel, Copia o ruce™™ ve jos pa dip, Gesseh Sheridan Bae Free Gi coi wma es Toe tsp Bao ne ae Stn ie Meant on ei aie si oe ln sa anpage cpm Ts PTE he Woon Cone on rae leigh pe, eas es eel Gu ray epliteey vance se gi ea ancy | sae raw : Stal EN) 9 set me dom opt ent ings Go eer Coe od hte manele 9 ae Schur base hn ct Tee 24 61-29 Stan HD 2 Nes nd pnb ymin sf ef eid pe Fee acta apn seve pe suv al mings 5S apace pon ; CUR i, ier aces 23 61-7 Sd eB) 812 Eps vn a ic ia an 2 nc shakes pdf ae pio in eae ren fe a, ee ep nee lente yn 8 mE LE etna oy oxo dit ce baad 2 tae S36 Fre Sella, pao vee mings re ee Fen as ag ose oe 9 ve Se Senco Percept Tis nd Novem ee of Nese Meticil od ect Chic, he Yr, te, AG 182. ee ma cal Ako baer tl ater Fe ee cea re i es cr eS eh SEI pita tei feat Dewolarca mies » a 48 de ton opt cobone ears a _ boa aa stemindpiiguele. Si sinew pn Bi eI Ste ype i ped 2, Singin ce ao we ‘885m Atul TO tgs ino stl deans! peta Se sal sing» Sip Buse mons telBege 4 Sant epi pots spe un sigur membrane mini 2 se vat ag Adel 10 gel ines ep emia 20 ec, Deseweazi o cruce i preseak’, un cere (nu jiaven ebe Hee uma (a pre opulent cd sonata bile ps ss stg denate pts a alse acetic a sens Ait evo ies ,dezvolare notre copia jie ln nivel a, St nine pon Monn, ebro an iy ee a Doles erat ape ls se, eames wa, bie, ereseen vite de reac pei mane tip. Ine acta ores hrinire, imbricare ete. $i dezvoltarea migedrilor necesare iv cond, ant sorte ol ng irs in ear eer ase poeionae nna Sesivrgie cpl uni ef uel mul dieje gt saginte ne desi ou prea bine, pitudnile motor (la un insicurtent, mute Yom peers abel ReafilorRflene ri Posturale cu data aparitici si du iifest8rii Tor. Ta cniainis tees Seek on carta main forall predicts Sophie Levit 20, brat pe oh Hinge (2), Bolus Whe ads ened Tien = ‘Ate pie gsc on onl ay uf le ate minged gio culege de jos, aplecéndu-gi enehiul Cae Si sagen spe pe 325 cde na ei tie mn tg dato ald oil zoster let ied mentrle spe sme oe bie Se dew, dupa sceingi auvori, ty ani: eee eee Dinca gue rim ett i Ach nt ih a i ed, Noms depere siege i dap sg lex als dpe L om. Berg ca pte ale Gr te Hat Soir pe tdeghe, nea eae se ul al tre eee Megs ps0 bin fog al. cies mings I preape 10m inept once joa hi eed ee een eee ell Pe beret ad. a wee Jos, it i i }fe ie L die san Compuret, Ane Thoas(2)Aclo um xs erent de epee f° abetle reife ale unor autori: Schaltenbrand (151), Vesela (179) si uneor Bobs {ICY nn wos ae hes eB see eee neu nt eine na nea sea eee hc 0 cand ene eer i juce slab sau inconstam, ii rtatatsts[oto[e]s fw [uf i se hn acest tbele tebe totsiprivite in mod relat. De le un ca Io eae 7 1st te renin ce edu aut mate er ia i te Veta ei cea te a nif i, ui op su magia ees | patra labe ete. (Tabelete M1 si IV). eae Asti roel mags \ neu eet abe L ‘Reaefil reflexe pt Tg ' Tank TWEE ee) Sehatebrn Sete ate Bobet, Bee LO feo redate sont ofetate aes eerinisie= = ic | San at te Tn de deseidere Vasslia Scere iets ' ta xis Boma xyee ds Re, de Medic a plant xhele lel «]*{xtete ‘Schalteebeand x ° LE : = ELE LE [ibaa Re de omtosiatisin x|* Ru de Kadecptare I [E # Robinesce xe Bobath Setatesbrind x|x}x]a]x Jole Tere [ ste Vassella ofoisio|s [xls ee ae Lx fo | inn fap ei dete Sorat s|« * Seg nena { oa tLElelatel. de oneness cone Sent eo ioe pt «cme L tees ellie SETaet vn tamil omen pac eta at pe ee Lele satel ples nmetinn-Goeat’ |x |S ‘an, $ din 7 cop se ridicd siete ea ada ee ete L rao =a ae hit La 3 oni, tof eopil se riled sonteic wae =f e[efetel-|- : a Bobath xfefx]xpele re Boe * MBELUL IV L asa x{x[«|« este Tat ‘Sehaheabrand ‘Prczem ta 12 pit pnd ta 15 unl si ‘Se latoarce pe busts 24 ie mt Bed HEE nconstaat pion ia 18 Suni —_—. 7 [xfs é ' ss wf cp pe | mez pt Ie 2 an Rebineeca ofele (ee Tetebe iti yey ei |: vee SLES LE | pee eat Te 8a ein : sleleqaletals L naa nat’ | © Rr, Gale = Copied agezat pe buns faceo zoe praweial: do an pares HON = ° xf k]e E seen Peles oventeal co eis gl In an wide, Rpts ark Robins als Bf eats} ate ri er Fira do sie rar * Saf spe SESE TE: RR. SY = eaReedbearea newo-motorie contimvare Tabelut 1 z TET eee eee ‘Se ich fags TNE hs acl Nee o aor : Se aes i pcos Trl. a jer sfafets ‘Merge fd air fg eens feline esis (Boba) : Tet sent er 5 an Sain ch desires devi pia bk tal prin tnd fa 6-7 olin sproape 60% in carr el Coen kets Tipe soneecsv de contol a pota ( Bo -* MISCAREA AUTOMATA, see 0 roi es. ca eee o pit cp. Mie ea eo sing ca din ana un msc ‘yup de fibre wmuseulare; ea este un act mult mai complex, care se executi ctr on deter iene ne same eu petoroes ‘nel nin Teedorese Esato (opt Gavin) Excouare uel mise vo dn dps cinerea melee me Pee sal unl UCT ae tebulg des, oa ee sett motor excutv (rat ina s l exact ands) pent tite pales motor spre motoneuron 21 in fe ane ae te ye-senzoriale asupra pozitiei recept er aforailor sex ses etn avi sues reps) =o nit aor si aca enchanted cool esta rip ees, Selon aes ipulurr eens nt asus one ly ct Freete an alte streto, cum arf formayiones reticular, asupre mot ee ee Migeslile so desprind prin experien ike aa teed oma esc va mia Pe a ale Aco scheme de i me a igeare involuitard, care se produce, prin romatl ete deci o niynéinvolin i i i pat re destul de complicata, Sanat cosines Ee fate sh eo mien del Sconpi biguingt paripre e dar feb dese de myc facern fa soma, care sunt tot migcdr javoluntare,- = {eee fy Spentrcaacetor migesi olga, ale vi Living enn 0 denumese autor angle-saxoni~ cum arf: mers spin repeat gi ormeesa scheme ob ele ete tor ale vc de foe see are repreinl fondle atomatism fe Tecare i ~ Activity Day finer, siieatea +> Dezvoltrea igs.” @ de pe seaun, tricotatal gama, noi mu suntem congtion|i se funefionarea fiecéeui ‘muses implient gi nici nu uemérim in mod direct, voluntar,Tecare migeare saw parte 8 ai losis ajustarea posturi In necesitrile efortaivi este in acest cos us net amen Limita dines ste uneori greu de tabilit, Migcarea utomati este o migcare perfectionat, att ca exceutie, cit sien econnmie functionally dar ea poute deveni oricand, in anumite conditi, © migeare courdanat direct de eatre onstins, moet in fntegule sau in unele asecte particular. St am exenip ll mesei pe care o lum singuti, cu gindul aiurea, uncon citind zirul, sau urmearing oa film ia telovizor: ducerealinguii ia gua, masticaiia, chiar rperee buestilor de ping 4 fae automn, a8 si urmarim cw constinia nosstid aceste geste. Dac’ fret se timpld ceva deosebit, nimerim peste wn os, sau mancarea sste oa imediat devenim constienti: dim afard din guri, mestecim eu gy sate ca sf sim ciorba ete. Sau: mcigem ta servicio, sav Ia pias, pe un dunt pe ‘are parcurgem fn fiecare zi: mersul nosicu este atom; chia rtm este de vbicel neschimbat; ne opcio si lum jig8ri sau ziaeul gi nici atunei nu eonpicntigam oecie Boast, decit in micd masur3. Daca fasi, inidinim un obstacol, pe care receptann Vizusl, sau, nici ati, ne lovin de el, daed,auzin, un zgomot deosebit, coin ar fi intecul wit pasér, sou fluieral unaf polis, imediat constina prea controlul jean miscdrle, In aga fel, inebt si reeeptim corect informaiile $i sa fim fori de aveldente, Aceste migedri automate au o deoscbité importanfa in mused, in artd, in pesformanja sportivi. Bincinjeles insd e& si aici contibutia constinel este necesard foarte des, fe pentrs a pune un plus de expresivitete, fie pentru concentarca necesard ‘naximului de fort in mod corect se poate vorbiastfel numai de migefri mai mut sau mai putin automate, Chiar ideea vulgard a migedrii automate complet eliberatd ce covtcalinte ‘esto grestt. Corticalitaten intervine micar en element de iuhibigc a reflectivitas primar si sigur, si in procesul mai complicat al ajustiié posturilor, Automat vance ‘igedrilor este pani !a umd un act de memorie; or aceasta este prin excelenta o fancies cortical " : Procesul format deprinderii motor trece prin tri stad pa la gradel de Aeprindere automat 8) Etapa de invdtare (determinarea migeari) consté th gencralisarea reactor, ‘Réspunsul reffex In diveri stimuli are foe pe baza aetelor motor deprinse anterior. Pentru executarea unor acte deosebite rezulif deci necesitatea usor numeroase experiente atit in eeea ce priveste efor Gecdrei componente a miei eal gia slverselor posturi necesare. Miscarea este Ia. iRcepit greodie, cu participerea unor ‘grape mati de muschi, cu efort deosebit. Treptat, prin analiza Yeaulteldor ebjinute de imigcare, se dezvolté procesul de inhubifie diferenjats,excitafia se eencentteazd 8) Etapa anatizet gi sinteei. Sconria anaizeazk din ce in ce iol amanungit rmigcaten, deosebesteelementel, partculartjile ei, aM efile cele mai economice do efort si face totodaté 0 sintezi. Apare si se contureaxa tot mai mull sistemul de conexiunitemporare, cate corespund excitanlerextemi respectiv, lego’ de executaren lune’ anumite deprinde ©) Eiapa structurérit corespunde organia8eii acestor conexivn. Migearca se siructureai. Cu alte euvint, se formeazt un steredtip dinamie. Prin pitcipares mit ‘Yexteroceptoilo, ct sa proprioceptarilor migcarea igi capdtiealiie she: Finete, fort, gradate, itm, vitezs,ealitii caracteristice osmenilor eu antrenament superior wd ot: iete eae Ree Bo Co L L { unnaaes (GnaEt eect ee _Reeduearea newro-moterie Din punet de vedere Bomeconc, ieee seas ) reine oy a tas run ) cul ovard, Acesin sen ut pet ise cask tnd exer te ml i amit ide i rma een SV prem ui ne eae Fe ee cash acne mere eg, for tl ind 9s pigeon espe. acejaneaa unmade ni mel meet sri Oe Sa es pre prom ere et fetier J od Indl ee pn pent, ca Tce ns st cee normal ee tern i ponatacl tend ices ; ea ae tr yin ou repl de osei apni gee tl Cone es shee, Conan antagonist se fe sb prove gia cee incnucsate ale Ii Sherrington si compe parte de contact eccentric 7 rai de far sont acc care usin segmental de mera FOFS oto otn 9d ea migearca st se execute cu ptece, ASE: Gack POTTS A eel zaea obi eat Tun de ott Braj oee mist face cue i bcepl i roi aneior vo fie posing} sot eer it neviraistort sunk anagonig care suprims migcareasecueger ¢ rotor ee tat Ratel in exempt de mais, Cent de exor« masta Rtundul proaator v2 fi anhilaté de iipeesul brakil Stand Pe Seton aoc motor pencpa este deeb nei AC = fa, pena ampiinen et, cu cae se enced mise DAPl ial fore Pea Wr omer casificd geile in: a) migee de tenure S98 Gens, Par jedrdnorl ©) met de tesne rapide) misc baliales eto inet de cereal ming) wd) mage de oseate(Pendlare ano Ee I ret ge weer spor, cu aiaea motors przcipal se deosebese niger de} viens; b) detent) adress resisteth (ort 1 ee ere Smecanicd »-unel migetsi tebuie de atemenea Tutte Sm considerate: oe i rt bral corplui. Conscind waal de sro gi aretaen cori, cctv ee elcaesed pe taza paraeogramul filo. Forts necesaré remy = sepeeaad mugeuanar care meine postr, eoaorm® eu impentsy Svect ¥E fnefia acestor mugehi Ti sera mecanic efecaat de emotorul principal se calculeazlpe bez esi fopreunoscind furgmen baer aceserpirghl resem esilla méirice aferent. a 1") Vacca de exeexsie @ misedrl. - 7 ee a gael mocanicn iebute hai ta considerate i factor psioloni eee aPtaprectatd gi in funeyie de scop (motivate), de antrenameniut Migerdy de was ceprecine, de consul de energie i edaparen felon 8 ‘elorlalte oman si aparate (de anirenarment). + MERSUL, “Speratl cateo-migeare complex automatiza prin deprindere. In fork de respira lo alta migeare ania nu este coordonall Tao tit de amare musk emery tec oy th ecvotacea nig os tr _ ‘injeleasd aceasta afirmatie, O migcare lipsiti complet de controlul comticalitatii SS Soil Attlee opt non act sep cae ste grate, cdntaritd, corectatd. - peer cu foro tse opine in fain pis, tebule adaugtsviteza de deplasare, det de fora de rong intr eed Seat ee ato {en Wl pm geese ce et to sn agar nen i TOeOSSE te male te uate says iueazi extensia coapsei pe bazin (contractia fesicrler) si eu ajutorul Mexorilor ig 28 eral) Spin dub x ar rs 2 sel) sca esioudn ecm C) Sorin da ‘cei sont) Spinal pau ns FIs read Nee Ea Ce = Kindsihdropie, woh. 1, 222)... : pee : SSeS6 Reeducarea neio-motrie in faza sa pendulants (Fig, 28, A, B, C, D; Fig. 29) id @l ee a csurilog pine supe sind Aa 122 S Pig 29 ~ Mors. Retin oso (opt Pit J.B oe asemenea nigeate complet se fice cu patcigeeswnor spe "alatre unc ssigued alana nectar 3 menine es spesone cores, de aemenes, fa mennerce 3 Poa inal de initare. Unit mere cu cap oat teat gold, Roars transversal a peli ice intel isteach Tn wis. Si aeste ofp se nearer atl automat al mel Stiocate de contol comin. Binctn\eles, mult mai larg de musehi. fchilibral, Maseulature mean ‘chilibrulal(pendularea recipe fnainte,alpi leagind ume a toraeelui devine mai mics, ejiuni szeundare, dobincite pr find in aceeasi msutd, gi poate rai rol PREHENSIUNEA mn act de 0 mai mare finefe si complexitate decit mersul, rece in ontogenie gi, binelnteles, mai legat de dezvoltarea wast motori ga enceftulai in general. Legitura str anatomo-funeyionalé a contilor see a mln eu eentcii evolua{t al scoar(el, al cuvéntuli, ai vorbirii ~ cent superior ervoase superioare ~ este demonstrata de partciparea pe cere © ase mina in actul vorbiii al expresiei al imicil, o Prebensiunea nu este Tins o migcareexcusiv a primate, Exit nu imate rovdtoare mai ales ~, dar gi plantigrade (ursul), care fi apucd rans cu Prehensinnes este ur un act motor achiziionat Dezvotnee mise rmembrele antericare, eprijinindu-se numai pe membrele pesteioa-; acesta este un act de prehensiune, deosebit de migetsile de Impingere, agitare, srivire, pe care Te pot exceua gi alte animale. La primate, prehensiunen eapats o varigate si fori mal ‘mari. La on}, opozijia policeul face din mind o uneattd de Ivers fe mare abilitate, Biomecanica prehensiuni este foarte greu de schensatzat, pera sinplal motiy 4 exist numeroase gi variate forme le prohensivne (Fig, 30). Prehensiunea necesita In primal rind fora stailiastore, neutralizatoare gi ajuttonre a muscaltuti membeului superior. Pentru unele manipuliei mai grele, necesiténd for(s, intervine chiar gi msculatura trunchinlui, Fiecdrui mod de prehensiune, in vederea indeplinieit un anime act mote, ii corespunde o pozitie anumitd & fniregulus menbra superior, ba Chine a intregului corp, fixate de grupe Tntinse gi vatiate de mugeh, 34 aim exemplul ‘sueisi nei chel in broaseé: prinderea cheli intr police gi fata lnteralé a indesulu indoit este un sinplu moment; pumnul webu stabilizat de snuschitaubitali gi pala sopinatori vor executa rdsucirea cheii in timp ce Mlexoriicotulu fixeaza cotul indo} & a = [Ik # & 7 : ‘ Fig. 30 Diferte sr de profensine. 4 pohesanes cabal (eee 6 ti ‘ait gaars (fe priperen policy 6) prunes ne pales ie Teall © jena (7 ton ) opens patieay (8 ton «) ped police nde pt fi pollen (ia 14nd. adduetorii umszului apcopie bragul de trunchi pentru a facili suplrajia, runehiul se Inching usor la dreapia sam. ‘i'n cazal prehensiuni, o mare parte dintre activitii cel putin eele de rating, sunt mised automate; munctorul fatoarce automat manetele masini Ia care lucresz’ ‘de mult veeme; descheiem automat nasturit eimagii; ducem automt lingura la gor scriem automat (actul motor, nu cal ideo-motor) ete. Aici ins3, contolul superior al scoarteiintervine mai des gi moi variabil. Ingurubarea este un act automat pentru un ‘mplar, dar ru penta un individ eu o alta profesiune; la fel este scrisul. $i aii, ontrolul superior depinde de deprinderea motorie a actului respect Din anaiza acestoracte importante i eu o baz de cunostinje morfo-funcyionale corespumnzitoare este posible te analizeze biomecanie gi alte migedri obignuite omul, cum ar falergarea, aruncares unor geval, situs, ridicstea de pescain, masticalia eee 1 5 7 \ feet eed. 4 ; 3ps a ee a RSS SE Lo Gotiwrere- Partea a Il-a EVALUAREA eet seed eee eee Heer eee eee eee gee eee Heer eeeCAPITOLUL 1 EXAMINAREA NEUROLOGICA Jn contental acest par, examinnrea newologid va fi privité aun simple mioc de evaluare si nu ca reflectaea semiologiek necessr4 diagnesticulu. Aceasia ‘exaininare trebuie fdcuté in vederea Kmuriclo, In plus, pe eare le putem efpata pentru previza caltatea migciri, eventual pasbilitdile ct de amcliotere. o+ Rellestiviateitye va lima fa penal rnd asupratonuselul muscular; ea este shun mijloe de localizare a posibielor teri Reflexele’osté6-tendinoase stmt reprezenate de tspansut muscular ta percutin tendonalut muschivli explora. Se exploreaz4 mai feovent: maseters, aricepsul brabial, brahio-radalu, tendon! rotlian penira evades gi tendonul achilian pentru ricepsul sul. Rspunsl poate fi exagerat (earacterse petra Tecnica lilo prada), diva sau bolt (lezini se sSdSiclor neuronal motor peieric, sau ale edilor piramidate in formele lace). Rispunsul exagerat al ceflenclu ostea-tendines (i special rowan sachin) se poate manifesta polikinetie prin elomus, Aecsia este raspunsul princ-o sere de rmigeari wepidante, co c leptoid, fa Tntnderea brasea a texdonului, “Retlexsie Catanate*tunt reprezentate de contracia usculard ea efect al exercitisitegumentelor eu un obiet aut Citi: ~ Reflexele eutanate abdominale (superieare, pentru D6-D?, nijlocié pear D8-D9 si inferioare pentea DIO-D12), reflexele ciemasteriene (pentru L1=L2) $3 Reftexu!outanat plantar (Babinski. Reflexele-de posttysceeprerint rispunsurile musculre fa schitnbich de poriie, generale sau segmentate, conform celordescrse de Ruolf Magnus. GReflexele ide postura. segmentarebse produc prin contesctia persistent a unui mujehi,atuncicind se apropie cele doua incr ale tendonului in ‘mod pasiv Se cautireflexcle de posturé ale bicepsului branbial, ale ganbierului an ale semitendiaasuli ete. La copil se vor cerceta gi relexele de postuchstatice generale — reflexele tonice ale cefe -,reflexele de edresare gi eacfile primate (merstl automat, Moro, Landau ete), despee care em vorbit le Tocul cuvenit. Acestereaci si refloxe cunt seas de inporate peta sbi agnosia! cia gravee ne ein cxcbnefeu abl i pene adrenal (HON) el lease ape eUNCEHACRTRICNONEDE ace ior, ei gee aie ee ad a]pre opee eee te ce tm L L = | 2 Reeducarea neutootace ecegi persist mai mult decittermenl 1a care ee ar tre in mod normal sh dispar CaatatTeziones este mai grava, Invers, pentru accle reflexe eare nu sunt primitive, i Shar fo cursul dezvoltint (Reflexal Landau, Reftexul ,pregititen pentra siiturd"), Tenfunea este mai gravf cu elt acestea apar nai (Az nua lee panel, eave 9 pare edhe obi in stint, men ar neult ataes plone Babin nfs pin eseasi eta ae yf actin deplore ‘Sera! Opes: cel agen exter pe Sherine Seal Rosina pre care fet nie = deg tte fs es Nol pf Tint salon product ela touts iment rer exe, eal sll 3& ncaa ome ne PROT peal de ert Telecut ‘Normal Patciogic crwaticlng eninge semteste Sala unos fonsunea ese do san, af ot init a e {ese monn inrie s eee tee vce qe estonsa cea ‘Fe 31 ~ Soa Bait (ct 6B, CHpran eth) Soir Tea finan x ace pi prs sinc snag a desc meio aii ens eis plo aura rea 3 poled at cog” demunit ete nisi vert rode pin ermal sor} B ‘ie oe ru ca cece gate = fe x Scion. ee gto Pilipon ete slot seer fone extensor conta Gone conten ange ‘Shrergy eee tip fe exert eoelal sig apecines gi ete un sspect obligtoriu de examina, pentru a aprecia just cMittee mettle Sinkinenile sunt migedt auton, fnvluntare care apar poraztar — ou ocazia unor migehri voluntare. Ele apar in seymentele afecate de 0 ts ‘neufologied, iar Ia copii sunt prezente ea elemente de nematurati. «* Sion n ene eve ae soso rete. i i clr 1B is ogo tins espe anda el eso 8 Pale Wwesiakineziile de imitapie sunt considerate migcirte suplientare cutaren .probel marionetelor”. 7 ‘Pentru exceutarea aeestei probe pacientul, fie el copil, sf in picioare sau sezind, eu ambele membce supericare usor Jepirate le corp sic antebrafele patalzie ‘orpulti, cu degetele mainilorcelaxaie gi sor depvtate ire ele. Se cere eneculaten rapid8 si ritmicS a 10-20 de misedri de pronatic ~ supinatic. Migcarea se considera necoordonatd cind se face eu participarea misedrit d-roratie A brajului lent eesimettic (adiadocokinezie) sau cind nu se poste execute, antrendnd rigedtile intregulu-trunchi (sinkinezi).. teed = ‘siese" La eopiul'mie aceasta migeefe este grew de reprodus, adesca nereusi. Se poate ect atunsi rotarea pe axul vertical a ciocanului de seflexe (dupa demonstrajic). xaminarea acurologea a ‘Aceastt miseare,este tonicokinetied pind. ta 5 ani, tonied 1a'7 ani gi nermala ta ‘i @ iSlajul interaigital OBEBickiSMembrete superionre se yin usor depirtate orp ise eei® puictnl, eupd denonstaie, #8 aingh vari police th mod succes de val eclorlas degete, Penitu.examinaceasinkineailor axiale se cere paclentula si desctigs foazte maze. Sinkineaile eave prin exensiaiiilr 5 deetelor Lao deschidere smal mid a gui enomena esters ants, debut unilateral, de partes demon, La cop, snkinevia axils dispre ete vista de 5 an in €0% din exzur at ta 6ani fa 80% din cazai, ,Persistenasinkinsie Ie copil = pone J. Bers (19) = ru are valoace lezionelf, de matirae: ea poate fi considerats ca un martor al persistenjei exayerarii fondului tonic” (Fig, 32). Pig. 32 — Sibincie ae tml concomitent ea deachideres gi I ‘enn inkineziile de coordonare se cout in decubit dorsal, provocind zie de imitate observid: oni sau coi mermbrui inferior homoleterl e30valoare cantatva UA sume Incise: =~ 48) Proba deget = nas (verigi. 33) In ceea ex prveste cop (normal), proba id imprecs i tremurst in 60% din coz pind a 3 ani jumtae. La 4 ani este numa impeciss sf emarati in 46% din cazarl de pact dpa iar 1a 4 ani gi jumitate este numa imprecisi de pactes minord in 50% din eazuti Berges = 19) lpreciia poste fi dismetrie8 su hipermetriea. 2) Proba reversdht mani Ate reusits, a cops, penta ambste psi, 2 70% in coz aia Ia 6 ani gi jam, sinki Bes= tectcna neoooene He HH Ecaminatea newoloyick 8 construiased un turn de 4-6 cuburi gi s se ceard superpezarea enui cub. fonpot observa atunei mai net deficientele. Fig. 33 ~ Prob Indewnes. copily trebuie aelor, eu ochii deschisi, bratele ind, eu ert exaiagen a DA GEE yo sexu pe vr piel, cu oct desi Se motte erected comets eprops, seb snrte-an sion ame ENE ms 1 atitadinitor; 8) per= Henn TORTIE ote comers stig Fo ever Na) snepien ssi Enso pestrbare anit ds severe i go. acen ca ae pesos catia faci moto sete ca ete epi ar pe de stain inate 2 pas fn gener : sa a posh pein lie evaluate io gael clelu veut Smeal Ox cedtona probe devenite ai note ée refein(@insraren mrgeleor pe 0 s8nn8 oanene ‘ete ‘- spafislizare insuficienta (deficit ee herp ‘vor ipeamesni, migcrile sacadate remoral sau cocontraciia, Dacd tumul = consis Ja marginea mesei, fird posibilitate de sprijin a cotul, se poate jbserva impasit : S sh fie defectuoasi $i ri DDaci tulburdsile motori sunt usoarc in probete precedente este indicat role, fated. Copil ganda pe ih opm ior Neea Se ere ne trol a ca dpe nen pont etl et an. fal se ied Sci 2 an st nado Pos ese apn ee Concert cme pn na dja teat ot isomenal poral amend cingeleee pnt votre Wb snt cbligator examelablrsbiii tle vate prin dlintucasoncor eves fut senofitne va cevests Septet uae odaiea de trite sk poste epioendie wie s Jou el dns titres dag ascent decrninrea gowal alee Dia pet de dee a _gnoziilor, se va cere recunoasterea si deosebirea cétorva modalitiyi: neted, rugos, iui nanie ees cag venonica, fr jeral vteiaellwt orme sage Imes, ereon, Dupt Tou 167), le 6 an, cop bu a reared oS tome 1 i vaca specie export tenor coe capacionu of ecunnsch cvothl egirse runs psn obiste cajun pole nant a eptcor 2's, Se er x fee obi ae ecunsea ha pin de 30 sce, Upslrestctin exe acide veger i fh chee 10) ha fie sone agent clteva seco cl ~ de lel 22 stee sub, a de sigan Imonede tune» fone de His ture de tiv rl te Peni ts ce 1 pnd acest idle intodes fo ete mie (uc 15 em), ete fepede pons ef doa nce ve clezh a dvs, fee eee aa: J eRe ecratgEee eee tre Pace tect faz reee ] CAPITOLUL 2 EXAMINAREA ORTOPEDICA ++ xamerlontopdic ace x Bi fa sea tien rete Pee one mderve a tentetar devi de a Se as Sores namiceaongll sb tune sade is rlion a aga, mal, depate, Exit o sparatrl sofia, penta Seperate Sn ropa marl enone toni sclize, pon le alle In prc Ins tic nu se ose, © uianat, mimes lomeia, un ir ex plumb, o fotografie si radiografile ne aare'se pot misura toate dale de cae avem nevote) sunt fn general sulisinte : cc Fig 35 ~ Evuninara eu flex atone pe a ott [hd tou tr Plsoan Ou Eid "ad Gap ce 8) ‘Fam, 198 uN var. amine sandr in ie ns, in sate din ri eile abateri de la posyua_pprmald sunt usor de remareat pentru un echi cw varecare peri. Seva bai porn caput donner devia st colonel vertebrae ~eaccentuarea curl fiiologice fa nivel coloane doceae si mbare, saigapartiaunor eurburi nenertaale in planal frontal ~fprecum i orice modifies In axcle normale ale segmentclor membrlor. portant este si dzosebim defiierga faicd = poate si fie eoretatt activ de cite pacient gi care reprezinté 0 simpla ictoasd] de accle modificsrt definitive ~ifornitai}~ pe care nu le mal potem ‘coreeta anor’ nei pasi. Se va conser gradul la cars o diformitate poate fi coretaté pasiy, deei gradu fa care este egnstiuiti difermitatee Va fiexaminai® si notoiAiterena de lungime sau geosime a membeelor, ca $i fsilete de devier a axclor segmentelor unal fas dealt, ie picioral vale, Fie gen ‘algum, fie tonicelisul. Aménunte asupraacestor msucdion vor f dae fa capitol despre ndsurStoarea anopometid -Acese diferenje vor fi consemnate pene ortostatism, dar in peti sezaind, 9 sau culeat, pentru a pulen deosebi in ce misurh intervine gravitafia in preducerea diformitgi, Sunt deviaii de coloand vertebral datorateunor seat myinore ale wi rmembru inferior, care i pozifie gezanda dispar: seolio Alte difermitag dispar in pein cules; devine ptem west oe 0 locate Se'va examina orizontalilatea umerlor gi 2 bazinului, misurindu-se eventual Inclinavea in grade cu ajutoru righ de nivel lrnportant.este examenul:posturil-unipade;'atit pentcu aprecierea menjineri ‘wa copil la 4 7 corecttudiaes ci. In mod normal, bazinul tebuie-s se mentina ovzontsh, pent Giesiec iitocigh seaaul Tiendelenbury (Fig. 36) ‘Fig 46 — Seomul Trendcterg. Fest ci onal mnnebrznl Ia eizontia (Geil ioc deter ao Silo ead parca spd $C) Cd ‘cline, 13) nelinarea sa de partea membrului inferior pendulant arati o iswdivioa(slacmntgeiolaleHae 7 Reedsarea neo nie - Examine oped » 1 Bilanyut articular se stabiteste cu ajutotul goniomerrului, atunci cid exists j ‘Tot in cadrul examinirii ontopedice va fi analiza limitiri ale migedrilor in articulatie. in articulajiile imeresate se ¢xecuui activ ans si Alita EI poate fi mult mai bine examinat eu ajutorul unui q cecroaile Intra ons extend ees art stndese cetutorn miged narpluudigae maxim. Uneor mgeten ate Uli cum spunea carport ar va : SiS ss reo ne, Aa cow ier cab ete individu, Chia Ia noc ni, te met poste pczen inal o linac alent dora Je 50° dupt Tari). Deck se uncle genni pee, apie! copie 5 Tensor ecinal va coda wor gi les dora se va opi Ta 35° 2 dups nesiur igh eu gente wer india bau ete \ ‘Tardieu). Dacd apoi yom flecta geaunehiul la 90° se poate ca piciorul echin si rdménd ‘o are deosebire, Sau Intre mersul in pantof pla $i mersul 2 Ja numai 10° de unghiul drept care reprezintd pozitia fiziologicd a articutatiei gleanc cu 0 incdlimninte cu toc inalt al aceleiasi femei este 0 in acest eaz, vom conchide ci piciorul ce este a in i Lcliee pane diferenfa ca de la o persoang la cu totul alta. - rettaciei gastoenenicnilr;seurtarea lungimii lo, prin flexia gonunebiulu, las picior th poologhe goosr dfurenpe ee foal msi, rai } ‘chin doe ls 10 acest find datonte ttc olsvl 785 numerous 38 poate spe = Eh exis forme de mers ; Care sot ptognomanice pens o anu lezane, doc pene o ant Boal 5 Yor vee in revit tvs din cele mai importa | eSihopitirefeste fora de obice! uni gevnbra ‘ntsotgasen te onder comisiz se See] ¢i nei maladii-fracturs. vieios consolida Poliomilité sau ‘Yunatie congenitalé. Alteorl aceo scbiopitare poste IA@aoraté une duces aga cum sei in sciatic sau in artrozele reumatic. fn acest eaz, di ‘un sptijin mai indelungat pe mpensbrol inferior wd Adesulssaiionlteand corpal se incling inainte la 478 Infln 3 evar “d flecare pas fut pe membl inferior afeclat~ este de abicel SN CH tort coal) dr cl Poste f tort sedeen mnt ar sod cats ‘at in a vedere necerate de plete pei a sua exten gentle tora man ae cam $e inp Tn paisa itis evadiepeut Tet ot poliomieliti is eazul unui picior echin moderat, pacientul q ig, 37 ~ Esninaree gions) bien sd ams p otal pate merge fn acest fl cu scopal dea projcta mut anterior } ae ean cet eB Ma een Kemp ve 3 conta de greutate sia wu eda aie pe spate (Fig. 38) : ~‘Mersul-sfidator =n care, dimpotiv, Ia feeace sprijin pe membrat intedfor cespectiv, trunchiul este tn- n lati un alt caz de retrace a extensovlor genunchiulu, Flexia genunchiulu este i 5°. ia genunchiului poate si direptat si dat pe 5 in gest trufag”. Acést mers! "” pesibil pus Io 5 Dact ns yom fect fold lexis gensneiulu po shea dt : ; ud ie, Ese evden ccs ca, eared ih exes geek te vie plgpailo, i pecial el eter dep ‘SEEEaE puma tendonotu deta creptuilsnertor al cops proximal, Acest memo Tatdnéte ta luke prac, ‘Gradele de limitare a miscdrii se socolesc in relatic cu pozifia anatomicd corectt ccum ‘ir feBpacalizia tolaté a fe in care extensia 4 cor segments de membre (veri Metods Keapy-tratanes posta) Desh ce su ogni sco pa ce su subi tlajl aio, vom proses Ia palparea formailor rls Gg. 39) : peviaitiouate fn Special a muscular’ secottt InerimivatésPalpares ne va da cater adesen gehioptares; el formaié asupra calistilor tice ale musculatri, eventual esupra stiri sale ste caracteristioffuxatiei congentale bilaterale. dar se iperionie, asupre retratilor fibroase, a elementelor fibroase musculare sau intinese fn toadfnsucienfele musculaturi fesiere (Kem Pig. 39 Mrs oft peviarticulae. Vom avea de asemeneainformiéasupracaltjiltegumentelo, a unor ‘Teendeleaburg pOritiv), fie ea uni- sau bilateral dior = Pisor this Corpuri sine sau anormale pe cate le tem decela supecficial sau profund ~ Meisu- stub nesigur, co pash il si repexi, 8 ola te ‘Examenul ortopedic va fi completat de examenele radiografice necesare, cle este form comm ttl ingepdlate Cl este earacter pel ar nt sonstituind documente medico-legale. leziunilor de tip ataxie dar sift te levi reiculare, in“, Basan 130mo oT eT a fe 7 80 Readoearee newo-moitie RarkinsogAdesen acest mers se insoyese side oareeare rigditate. Asest mers Tapainite forma primitiva de dexvoltare a mersul, pe care 0 nlm uneot la opill mi, dari fo prise faze de recducare a messlu Mel at agtde srt metal eo ment fie wor depintteypeira aval astfel bazw de sprijia $a folesni menfineea echlibui, ‘Acest mers i nténim ‘pas ‘als, der si fn unele alan cerebreloase, El fepvecints i forme de debut 4 mersului sau a relutri lei, dupleo Teziune cate a pevestet fntorapereaindelungat a posbilitiior de mers, Mess forfecargste caracerstic bolt Iai {le ~ paralizilorspastie ~ si este dart onion exapeata cular addacoare a edopstor Eco Taoie de obicel~ in acest cat ~ eu flexia genunchilor si picioare echine. Inn fs mers fovteetsiiufooxartroretebilaterale, ea un efet al contacturi antlgice a adductor (cru care fvorizeara subluxayiafoldurior. ; ceiaeal ce edgint-taugal blero) efte-dsioat Spas sau reracil snusehilderecipitall din paalzie spastice, dx i Tatnim unecn st i®viopeti Mes po:edledl, gu viel poral rica de Ins i ai espa poi Ita atc ete as iiacais Deuschisnder, ostcomielits& mctatarsienlor te). femal cositg in care on pcior este dys faint prints oii gi abdul Intregullenbra Inferior, ese caractr {utfel, pentru impede peioolechin st se mpi veniuale, Alton, pacientul ecurge la alt aria: de flecare {a pisiorl stu echin se inal pe veo piciovlui opos ~yee natal e Smmpiedicatea. cfs dezbrdonit’ ultima pe care citi in aceast eth, sigur ineomp — Nr clad nomel eae fooe mre efor: mere Jnferioazeparanuncste I fndinplere, adesea cu roti full, aembrele suprioae se Inari ~ hemibalism -, contorsiondi ale ranchivlai spasmodic (eglrea reflexes tonice cervicale). Mero acata este caracterisic sindroamelos-stetaice si comiforme ‘Aces aspecte patologice ale mersuls ae pol insofi sh de rota inerne Sau ‘extern ale mmbrufui inferior sau numa fa nivel unui segment. Petra ol dilea Ca, citi otatia intern’ i Un adduct a pcioruui un element spesi, desig. Pentru primal eazy suottigicesupliisite care spar in cazulparlizei evadricepsulu in polionietia. In carul a care blocarea extensci genunchiului se face eu tensor fassiei lata, raja va f inter, In cazal cre exist areca valogre rscularé a fdductoilorcoapsei, paciental va prefera blocarea acestei.extensii cu ajtoru itor, ene de obiosi nu ette interest, gi atunei aceastt Blocare se va ftce in CAPITOLUL 3 EXAMINAREA ANTROPOMETRICA $I FUNCTIONALA (GENERALA) Exist date somatometice a ciror consemnare intr-o Foaie de Observatie Clinic8 este obligatorie: Greuaten se masoaré cu cantarul medicinal seu cu balanga romand si priveste individu dezbrdeat (cu slip eventual) La sugar, clnrtea se face 0 chatare speciale, cate cuprind bine suganul $i, aprecioza I nivel de zeci de grame “Talin se msoari cu taliometrul (de adult san suger) si aprecisal distanta de Ja talpé la vertex ~ cdlcdiul pe so gi coloana vertebralé in extensie ~ paciental in ortostatisn. Se mai masoar: fnaljimen bustulu Perinetrulcranian constuie un indice important pentru dezvoltaree normal Din plicate, ndi stim ef aceste date sunt rarcori consemanate In foile de pentru recuperarea funejfonald; ucrul este grav. clinice gi evaludii (in ceea ce ne priveste). Ce s4 facem cu unele din ele, cum ar fi alonj, diametral biaromial,diametrul antero-posterior toracie, dismetral bicretal lise, diametulbitrohasteral(ocestedous din urn obligetorii pent serviefal e obstetricd)? Perimetrul toracie, inclusiv cele ta inspirayie si in expiratie profinds, erimetrul abdominal consttuie In schim date foarte importante, deavoltae, cit si ct elemente dé observatic cline’. Etisticiiatea totacie’ maxi, adicd diferenjadintre inspirayiapeofunda i expiratia profunds, este ~ de axempla — tum element important in diagnostical si evalurea bolilor pulmonare. Cum fm putea aprecia evolutiaunel ascite ‘sua rabitismul, la copil, fr datle perimetcului sbdominal? "© Pentru misurdorite membrelor ‘sunt foarte importante 2) Masirarea lungit, or ~ Pentru membrul superior, ig. 42 Mésiraes luni membralinrior se fae ‘aceasta se face misurind cu bands lo SILAS. la irl wake ines Rhcathcapi mewied (centimetrul de croiterie) vol 1 Bd; Famnaron, 1987),2 Readucare sewo-naorke distana ite margins extema A serononl vr 2poitet Sioide, coal ind fn extense Iuexin far antebrajl Tn se Pipe (Fi. 40) “Penta membrel ine ig anieo-spesons vf iwaleolelimerne, memnbral i ferior find in extensie 4 eu Tota azn Ponta msutarea fegnienclor, reper ennchiul din pore i Eonpsa este exis peta mi furarea coapec! gh genunchisl este semifleciat pent ike surarea gambet (Fig, 40) tb} Maserarea rosinit segmenteon pace tn eezit stot se fice tot cu banda mnetieS, In nivel treior Superoare, medi g nferioare, La copitat mie ace surttoue se poste lia ‘superioar ‘v8 inferioara. ‘Mister ma eat ale acestor date se pot face pe = pelle adogrfiee sau ou mij Fig A) - Moma gin cm! = neil face eee Ifo) itch soars» eae 1) cel GNC DE DEZVOL- oka ambos a ur Poe se tidapte, ab Bd Fammngon, 187 TARE Din acted sine retiogtcoetcen sna ini, care repezints am grad de rae armonich ire Aiterite date ex imensani” (Lasers A fonesct "Vor cia ijiva inte acest indch, care i ati, duph multe zeci de ai, repreznt®erterit de deavoiar fated in gol, amatd, organiza sporive et Min Anidicele Broce spesian8 greats ies, ce a tebe cpl cu vunal de contimett cate depasesc un metru din talc, Valorile tn plus sunt negetive pentru fest indice, fn cee ce privest valor pie cw fd et bam Thing Sn et T Fin I a's eae ier, = Fi 16cm ees “diel manera so cofeentl de robutctotePignet xe rez fret dintre Talie si Greutate plus Perimetrul Toracic: Terry MS ST Laaae A. oneeu Cet de apie = voi Bae iil ~ Eda fe Instn! novel poles. FEON-ER. 1935. pon, 783? "Examintea anropemetict gi fneonss (generis) 8 Indiete este foarte bun cite ban ars He medics ae Se babe 31 35 Inicele Pignet nu este de folosit decdt pentra indivi Indicele cet mai Tolost est3z, finde nu are limite de vSrsta si eorespunde cel ‘nai fice reali in eeea ce priveste dezvokatea este acela al lui Vervaeck: Grr wre 10 si -10 : T Indicele Ruffier nde 38 elimine alerarea indie seade din medi perimetlul torzcie pe dua cited se sealed prin) (TG) = (Pe Pay Pinto $= sab, ie $9110 = meine, 10 #620 = bs, del 2 Ie 30 = fore bm. ceaau do obezitate. Desi, i abdominal gi din isle gesuttoa (a Criteria ficiologic de eveluare exploreied mariié funeyi-re iganisniutuls respiratie. circutayie, metabolism, fm stare de tepaus si dupa un efert standard, Prin efteva probe simple se pot obfine date pretioase asupra eapacitaierfunctionaie ale individlelrespectv si asupra posibilitaitor sale de adaptare Ia efor, Pentsu sporti, muneitor, elev, student se poate inregistra gradul de antcenamment Inte aceste ete itt: Penirw aparatul respirator: nupndrarea sespiayilor pe mi si mai ales datele spirometrce(respectv spirogafice). Cu ajutorul spicograful se cerceeazd capacitates pulmonaré totale, in epaus dup un efort standard ohmelepuimante sac set renrerenie 6: ‘pace plonard total (CPT), aed voll dese conn Ta ld I Flask Insp seine nei (Ceol re ot gt xpi ln capsicn “Copan wns ps lnspeton desea (WIR) re rere (VER) ere 3 exo Semel in eno Total reste! vepecsntst So dient dine Capacisien Pua esl gi Capacities Fe vol eet (VC), mobile cote wel vent smd -smpllsth print lnc sin lant ypiraor de pia for, up respi noma, a, Cepeten reidoléfncinel, atch woke de se sas plata dapt veaic bie cs Berea Cpacieeiriretre (CX), ek Selamat de see event plu vlan ipinor de esr. Pentru aparatul cireutator tntre metodete simple foloste in orice sali de nnastica se iu in considera ritmul cardiac (pulsul) si tensionea ateriala. Aceste ‘se msoar3 In repaus si Tn ortostatism si dupa o probs de efertstancard (de exempla 20 de genuexiuni) (Martine Pentru aprecierca adapt la efort se stabiesc din datele de mai sus coeficienti funeyonali: Coeficeatul cardio-respiator, apreciaza raportul dint sitmal cardiac gi cel respirator (normal 3.5-4,5) care tebuie s8 rin pul efori Coefeienud puluonar raportexz’ cap tits In grewate in kilograme. Ele se siivesz8 inte 0,060 (F. bun) gi sub 0,050 (slab, ee eee eee ck Eee 4co tr L 7 — +-Reacuearea no-mitire i Cosfitentul Spelt este reprezenat de capacitatea vit in ct inmulia cu ia kg 41 inp la tale in em. Valoarea 1300 (tre 2000 si t000) este sonsideraté med ‘Bineinjeles ed penta examinerea sponivilr de perforant, in laboratoarele de igiend # muncii, x gi in serviciile de reeuperare funcjionsI& a bolnavilor tacdio-esprtor se floses ati eilogce mult mai igurase: Aproapeoblgatoia 6 vor lua in vedere: Nrotifetrile tn conceatraya de oxigen dig antee si din vene, ~Hinul de cireulai, volumul sanguin, debiul atria varia umnula de eiuocte gta cant de pases = cleerocardiogams; etabolsmlbazal, mcr psinindsurcen cenit de CO, din ae expiat tort tndeplinit ese stat programa, fe peo biccetéergometicd, fe pe trowar nilant, Cu autor unor senzor elecconei nels date po fi frepstete de lao distona eltiva, fn alergare pe terenvaviat, de exemple, Evaluarea hundiapul ite rebuiejudecat tn contestul general apie soxmal bologe, conform vrai respective, a sexulu, a pradaluideantenament et, ‘rin pube de laboraor ze vor decelacventuale ane tld ste hmneostzit sanguine (alemie, fostoremie, glieemie, proeinemie) sau erelele anocmale ale potasulu, ex urmate a efortaol Tn canuile Ge oboseald nervossS, astenie, sav cind exist percolal unoe echivalenge cmitale este necest electoencefelograme, “Tufburrile vegetative vor fl investigate prin osellografie, probe de sudoratis, termometriecutanata, dermografe pubara 7 ‘In pedir, datele antropometice ~ tlie, grouate, perimeim crac gi tbdominl dar gi permet cranian~ eau cu aparaturdadaptattcoplua a Fanti de sats ir acest seullate fin seamed In afd de vist, de sex si de variate acesior date, conform tabelelorfolosite in mod curen, La copill mie va tre de menea sf aver 0 informatie prcisdasupra vrstel de dezvolare, pe ere 0 puter, capita cu aftr radogriloreare sine rate aparta si eventual eudares anumitor aveiei osost copii mai mare, pentru apresirea graulul de mature sexual s psoas ta planjte fui Tanner, in care dezvoltarea soxusld este aprecial in 5 grade, dupa puvta semmelor secundare, respetiv: dezyltarea sinilor,pigmenrares arcolet tramelonare i deavoltarea pilot pubiene. Periodctates examivarit anvopometsce yi fantonale este cert de diagnostic, . EVALUAREA HANDICAPULUI Eh de i oe IN INFIRMITATEA MOTORIE CEREBRALA Sra aa : Fe pro eee eg op so Metodele. de evaluare a capacititii fimejionale expuse pin aici - metode nee alitice ~ capita un cargeter eu totulrelativ aun cind infrmitaten motore este 5G ats pe Ba im Palmas pee global sau are o origine central, Aceste metode nu iau si au pot Iva in consideratiec H Scoworarn misclrsGop ein sen scava de pl ncaa lean tee gmae sg Gan cae Senne conti sce vata nl deem ae te hse ee i dap ee fey ponia caput sea wesbinite gl asomenea cont, evahares ‘rec cre apse Sone tnd mtr ebule so sear de eon a nt ed fo ensure ca j uel nigel Ott orc or cul ot de bur enor gal an ee Boba sable poste incall rp nese = ‘3 capdté treptat in cvoluta filogenetic# i pe care copilul tzehuie si poatd 36 le nad mimi Soe Bop pen ee dcvlinen st notre at teshegee. Anne eae -migcarii sunt notate cu valori de la 0 Ia ~ 5, dup’ cum urmeaza:: 10. Gsnuncit ening i membre inferoare abuse son 4 = psn ete mp aint spa ine dp pei a Spencer maaan : 1 onl pone eat pas noc ec, dar ou pases men pu eet senaeilsng tnd semch! den ci he te acreeeenoeeie imc 127 plins or spn eer Fat Ha uae pot eal 12 Ingle. Sptle 9 aut crete (ak | Sect ne hci tte lyre pcs re Soanng'st enact gn = BRR jer pat ar es ron md mr Bowes pe a ‘Sot ne cis sngur pont tc oo nel, dr mice te npr 18. Scie pean dn bln aie are te sae Ft ‘Tranchiol dep, trois rolaeate, # 5 = migeare activa normal. AFR genanehiod drépts 007 Moon Seema Post test son 1, Devt dsl. Dsebit wet nee in Timea mon aon ot Paes eer neeorey ie atone am MRM or orc eS Secind, sedi ate, eolaneexvek. Vin gene cnn coma tw ene extesi. Vil-in genvflexiune (pe vine), sprint din spate Vil npeioareciletile fr: pote Gti pe genni pe sol, soldutile fn extensie 7 2 ee . ie Sede ed eee eee fo: ead eee rebeed Ere eta te6 Reeducasa newromotvie valuarea andicapuii ta inimiates tntore cerebral 97 comnaare Teal YE ‘Testatex miscasii voluntae se face dups normele Fundaiei Americane pentru - rn Paraliia Infantil, in ceca ce priveste for, notinuose de Ta O la 5, Testarca trebuie Teal poston fmicrlor Dawe [ame [ Puce | ote] Due | O%8 ra i HL poneriter $f miscrir Ins si apcecieze gi vitean gi precizia migedri ai Viteza migeSri ine seama de aceeleratia ei fai de valoatea'inuscular’ Ia eare 16, Colette ps, degetee nefits, Genet ‘rca fe acon veo ca gi degetl, olde Acie caput tiie nei rand lence de mers 1), Sind. Aire core Th. Felvil i wonchivl alinine dupt pio] nse, Sebi gonssel oxi 3) MID iste, 8) Mis ini Tsim wipes “Stink otc pe SIL dept 1 Spins gotten pe ML ston, 3h Spin go elle, ML Exins gf oar wor To sr Arta gsnuneh ein 1) Se sit pe eal dep. Se spin pe eel snp. Auto agen hare aces te fest fn ciently, Valle 0 penteu une postu pt corexpunde unui eopil normal la 0 igi vi Nu se poate cere wnat copl de 7 Tush, de exemplo, a adeplinetsed tale tet de onosiom. Autor consierdmigerile tm eadrlacestor post asec acserre penta feplinitenuleroar aceon al complee: sede, stu stan te User hare aun crecorpatcula, ele postr fnd imposible, inp ce ale sont perfet ornae. Pens Tardieu gi goosla sa, evaluareadeficialui motor th parla speste8 cerebral se ice = de tn 12 atptimin in 9 an pe te plant Stain —locomofe, Soeur bear Haire. tia an coi sb. lug. i 9 cobons sna ele, 58 le ok ods spate 2 Conti ta tern co 67 cab aged ge warn page loo. Ue 5 G8ah et 3 sca ply ln dn mines hse eae se sp pe SP Wee, Too east cu coo mi oF Eee un seems = 1 Tverd 9 sa pul eee ite ten in ugh 3 Tecite matalauct pec Te ormbeu su rh “in ans Cobwed sagan muun 2 cd asl fe ve sep (sor). Desnesh nf 3. Face un ned bc Nivel funcional de evolutie trebuie corelt cu tstele dé abiitate gi ‘despre cave vorn vorbi in eapitolul urmitor, Cotarea este moult mai muanjaté Aecdt fn alte metode si se face de la O fa LV, dup Hansen: = Nwoxi ick wlbuare dcsbil, "Ribas wont peste o pote declares un speci, — 11 "Faburrn poste of fe sev, dt fe vant pt pre, I= yaoreen jens poral i fnepenane 2, I © Torre ste a do rn Got pid pean eetuc se produce. Este cunoscutfaptule,stunci ednd ua spastic are de facut © mifeare care cere mai mult fort, miscarea se face mai inet, cu mai mult dificultate. Se poate chiar stabi un rapor, care este invers proporjonal, fe evalvarea Taediew se noteaz’ feu I migearen cate este usor ineetinité si eu L migearea foarte incet Regolaritatea migedrli (precizia) este cel de-al treiles element in aceste ccazuri. Dupa cum miscarea se face cu sacade mari sau miei, migcarea este notets eu $ sau s - ‘Spasmul antagonistilor care se opune mised cexcetate gi face uncor st apart migearea contrarie se noteazi eu op (spasm, opoitional. In sfisst, migearea executaté de grupul muscular cespectv se mvisart in grade (omplitudines aticulara a migcdrii respective), ‘Testatea se face prin migeéri simple, obignuite Copitului, repptte de'nai multe ori inant, Se cere asifel copilului sf apuce un obiect mai gor sau mai grey, sil duc Ja gurl, s8 se aplece, sivee ageze pe un-sedunel ete, mn eme mn Tatd un exempta de notare: 41-90, ceea ce inseamnd e& migearea espectiv’ chia se face cu 0 forlé de valoare 4, este ujor incetnit, prezintl sacade mar si are @ , amplitudine de 90°, Evaluarea dezvoltirit motorii dupi Margafet Rood si dupa scoala din Phifadelphia (Doman) vor fi specificate in eadrul descrierilor metodelor respective. Pentru copitul foarte mic, in afara cotaiei APGAR, care se face la nagtere, vom mai eita testul M.S. Dubowita gi V. Dubewit, ca gi pe acela al Iai aobloch, Pasamnanick gi Sherard (35) Le copitul mai mare este necessr& o eximinare mai complexd, care si cuprind siprobe de Terapie Ocupationali, de coordonaze, de abiltate manualé gi deactivitai Zilice mai variate (veal capitelal urmator). In secjia de Resuperare Funcfionela Neuro-Motorie Copii, ine de la infiigare, ‘in Spitaul de Copi din st, Cataragi ann aleatit’s figs de testare funetionals, combining figa sofilor Bobath, cea a Serviciului de Reabiliare copii de la Bellewe Center din New York (Deaver 51) si figele unor autorifrancezi (Tardieu ~ 171, Cahuzae si colab, “45). Activtiile importante, att pentru dezvoltaree neuro-motorie (achisifia ut cit 1 pentru activitates zilaied (privind hrinitea, imbedcares, joa a), probe de dezvoliare motorie (cum. ar fi stafiunea,unigeds, .vurtul de ccuburi” suit consemnate in figa noasta, Flecare ativtate, de la rostogolirea pe burt Ja rcarea tepteloralterativ, de la prinderea unei juctri la decupazea eu foacfeca tune imagini, este notatd cu 1-6 punete, astfel incdt Ta virsta de 7 ani valoarea tesla 8 fie de 100, tét pentra membrul inferior, ct gi pentru membrul superior a copilul norm. Se poate astfel inserie pe un grafic evolujia motorie pentru locemotie’ si pchensiune, dela nastere Ia 7-12 ani, comparativcu 0 curba de evoluje quas-normals (Tabet Vib. 7 Pentru stabilirea tnui bilan tunénat global se adaugi coeficieas pentru vorbire, az, vedere, inteligenti (QU) si comportement psiie, $i acest bilan global este socott normal Ia 100 de puncte a varsta de 7 ani (Tabelul VI si Tabelut VID. Tulburirile de vorbire tiebuie deosebite de simple inter tn deévoliarea limbafului. Tuburrilepropriv-zise pot fi datorate afectiri pstha-intlectual, in eare fesie-afecatinsusi central vorbirii, cu consecinje foarte grave,8 Reedscarea newrosmotore Page ve Vase Pierre eee sree gu 2 ite Tat = Deficienta informatie’ aiitive poate fi un al doilea motiv. fn eazul tn eare suzul este defcitar, vorbiea se va forma eu dificaltale, individal va vorbi incorect, cu mar diferente de tonalitate. ™ Deficiente de percepte sau de motrcitate a limabii(tulburii gnozice, dficienie praxice, sau parlizi ale musculatritFimbil), a gi cele ale musculatuitlaringelu Tinley nea acid fnctic dup cm ermnnk O = normal. tlc desale de un inj inten doce oie depo busi I~ cop mu nts noe desde ere I'm shen tnt su imposes dem fle Tato despre care vou, Ube (0h dp iv ba) ete cst 0 = wy vob: 2 eepte neon 4» ese gr do Ios 6» ee els Ue et dn Jas 8 = ult won Aural si vedoren (cite 5% din nivel global) sant uneor interesate gi conribuie la handicapul respect, Trebuie examinate, cotate gi tratate precoce. Evalaarea inteligentel se face in functie de Ql 20% din nivelul globab. Bincijeles of este coreet ca aceasté examinare si fie Fcutl de etre un specialist, care va folos teste apropiate vitsel gi gradulul de culurd al individu (Porshe, Binet Simon), Na eedom cgi, te, AseS vom wma ete dle irre, eve pot cons peas iactenpeat eit & crpeare. Un camer fama va obs én coporte atte. ace to 0 Va ee Sensis te Hp te femal ec Inept Gente spate. Ss poste ee rprodscre nor dss spe ~ «cs, sace ua dap «sat = clon uor imag Exameval Bu af le deat ol eae mieor al it frente fps ete non Ma Weule st pore na nepal eve ce ee © rostnin fet ‘Dp Gee (5) eos postior de denn I coils fice an ie ube veil 12 ang lesz 1s? Ha act (eel Se cls) a3 an pet #2 ‘rioonse eu el pe el ung st fe erlae.iat forma Benra ses apple de Ok Stepung: wipe cbc ote rvs a3 an iar om = ca cle Coo ung sete ~ Ia 8 te see nore covets nsiigr sisi jo coin’, rape la Jog ak me esi’ sel” ce {ued adie secs crest price coped de San, tsi Ia cal vebule dooce furs drops de cea 5 aes bgp ates mori cecil : i ge i i z =|") E38 i W 3/4 di é ef i - 7 a Rl. ae e3 ia 7 HY Hal lah ay é 283 4 a] 3 5 at al [edule i ats Hays gata | 252 7 i Bill a4 i 3 £244 | 833 2 ie iy a | a ge dee | 33 3 3 i fe are ei |es | 2 gy at ase| iz. ? ge | 22b| bbe é : % age z fgie| ig fis Bn els & Bad 2 |e ait £28 | 8 fit go fafass ae Bra | =3 [eet ait | set] 22 wp |: 7 7 5 cee ted aa 7 , 7| SERGE! Suze! Bee eet fee tea: eee eee eee & feoninuare tbc) Reeducares nowomotore 4 i 5 i i t, |2 ai ols cs ge [2 a5 3 3 ts ii ze |e ze ae a BE |a a a a Ey i 2 aad ag : 3 @ Prohenine eo ete do genders | Refer anit i i aaaF gerd sigh, sea ised ages gasee 355 i tae ; ast i i i go] 7 Evalaieahedicaputt infiumizatea motoriecerebralt io Pentru adulfi exist® probe mai pretenjoase, eum ari accea a lui Goodglass si Kapl Se cee detent 0 Gose cnsiee flo ee a ink eine DO terre petal doves sim it~ Craces tee (a de ereorl de pe Mie). ~ Un eb, de a eae se wad sepa peor 908 een =O ean et fa petoeet, te cre sev asp Souk Pt up asia auto evar apraior fs cand bola: 1. 8 seas, aed en ciate Nuts many steve pe cna ea mn, ceo eee a dg Sh she: 3 Sts sple pe days 2 Sibvoes minut! cara festa oe 4 SE foutinunal bons, sana jor de gl sot ewe mario pe lec af sn hse asch {doo nse Sse Apr stent Wolpe poo srzoter dates mana In sie Tenis cerca gndic\i nationale 22 oe defies torent sau obete arse Tad dot = efokca to foe rin ament, sible penile ~ sepa cae 13 Sm co eon in vides sass cee flset bles: pupa ese Jee, tel cede meet sian (yout, La esac vie cept poste pani 8 culo Ls ant oul sat dete pra emote mai bpaer grass acs, proc patel”, sil cesta, soar cre Im pony alias doud pista’ pene Copal are apace Gee ent do'enracrmte Crp lee, ehstesre) 9 Se 9 eles opera antes ely caecascu mavucietril soetsl-atective,Facteatl ste amit fed I, ‘ee wait, le fa feu de moe, ly Seva obs: “ih ge sued ce Saget af sau ni Loe ov Bach te anvos Incense ins anr pesoane see = Dac re eee deri cu eprinl supa elon in jo ie rsdn are en corporat ae Dee ete apt, list do ois euect, La copi, este bin ca Fila nk un ele de noe cu observa ice sau periodice. ‘Si subliniem o8 aceste teva nofiuni sunt valabile pentru nespecialg vor luera eu eriterii mai fine. hologii Geoigs W. Kepba R= The Assman of dae and reo Disorders ~Biaspi, ea & Febgey 1922 vee aneCAPITOLUL 6 ALTE CRITERII DE EVALUARE A INFIRMITATI MOTORII Exists numeroase eriterié de a aprecia infinmitatea: incapacitatea de munes, de acomodare cic. Unele eriteriiinu in consideraic locomofiz, akele posibilitatile de vtonomio; rispunsul ta terepia ocupational,caitatea prehensianil ete ‘Am les in eele ce wears citeva exemple. Astfel,fnvalidcatea ~ incapacitstea de munca ~ este apceciat8 in fara noast jn ue grade dupd eum handicapatul poate s8 munceascd (gradu lil), poate num: ‘sh se autoserveascs (gradul 11) sau are nevoie de o alts persoan’ pentru ingrjice (gradul 1) ‘Asupraacesteiclasifcdri vom reveni in Pattea a La, dedicat ,Mandicapatalu EEvaluirile care se imiteazi la consemrares autonomic} de locomotie sunt fad ‘plicajie penta infirmitafile care afectead gfsu numai membre superioare, Aste) ent! exertza reece social, ut comittamerean x props uote Seed de locomotie: Os pe 33 gt spi 1 pate st sh nyt pe semunl eu ttle, dar ou 6 pete mobile singe: 5 pn wna edpeet (fa jt tet aN pee) sea ele 3 jes merge nna do Cn onc sp co jin ee! meen te merge aston 9 ce ei ge sng fe ikem ose merge sing Hrd slo perpod 50 de rc Dd co Yee, eu at Go ecnote se pel nr td hop ssmacsnat, Can cai! avon se pom se conse Rss as oes tale (di, ater tlre) : inte bilanurite de autonomie, terapeat penne eRe tae eenomi vi, soa seeenes 5 nt sens “ee eerpertt fine comet my mas un ales pe acela al lui Nicole Ferrin’, ergo- Alte citer de evalare a iain motor 03 ite sve ie rut precate dap cum le: ) to pt erent dei nf SNL how vi sr unio tesa ae Bemanent on ian a, sat J) eo ponent de sua onl ake parouns Mtoe noes Aiea pn tnepactene pind fron jo peck ia ctr, eat lad, pra inbrSae, en abe, pete Pet locas, pte loses miascler de rato, pny cme tain, prs Tele soil. a even deat une corporat sted 9 sexual or te Difetate we ose ‘Avoromle sit act ‘owonie anit ens ‘voto wart dural elt senie posite 1a een ge se ence dw poe py pets sport sean pote free conse ars bey et ch pa iota ia alga (Sg ad hh ER Es sync ee et ee sre tnt lara nile reo co maa wwe ‘at, ce onan, dapat spt peme tee, ecu fac aps ence eee Siege Sir ramiarenens soon eae rsuryean ees teats Noe ated ae Se Evalarea motors funcional gba (The Grass Motor Fusction Mestre) esto etl brad teeters mete ela cop, deta oe Slnadlent D. Rul 9 F Reuben a eepere an Jot) reat Bg Sev e Medilo Fe Rendapie edict feet in yor IEG copie Bde emer rea 3 ab coespanstoreaiveuror shige de chee moto le ua eol sie Mubiew | Bociacien roneeaiie Fubree 3: ostia gaia Fabrice G- Docia fa lobe 5 end Ibrca D: Pocte create Aubrey & Mess sear stu Feta fom sn dna 9 Sos de dni un cosen prvad modal de ese cred, Comes eal fans er pone Oe chen’ tree : 1 = echoes Teecre tpt 10%; Roscbauni®, Rusell D, Cudman D, Gowled C, Juv S, Hardy S (1950) — less in _easrng congener fc in clea with cel ply, Phe! They 70.2. 23-13 Russel D, Rosenbasm P, Lats Me, Govt C, GldunhC., Beyee Ws Trang tne ire fhe Gms alot Peon Mew lal ned thal coniceraion, Ceelop. ed Ck Herat, 992.34 he : use Dtseabaem P, Cate D. Gowan C; Hardy S, Jari 5.1989) ~The grove ior fue esue A pea lo ethan efit of psi tery, Dp ad Cd Newel, 3, maa s Meth @, Hodghinsoe 1, Bard Cale ~ ENG, Penton de ich et spleation Venfocdiplgs spsstge, 199%, Motos earl, 19, 1 ‘ SEE crt | ce - 5 | See Stee eee cea eaeCee Pere eee Ree eee eee eee Pec fee eee eee oe 104 Reeducares newe-notorie 2 = indeplineste tn parte facerearea (lice 10 si mai puyin de 100%); indeplinajte complet incercares. Rebriile nu conjin acclagi name de itemuri eubriea A are 17, rubrica B ~ 20, rubrica C ~ 14, rubriea D ~ 13, rubrien E ~ 24, (Ca atare,scovul ficedrei tubriei se caleuleszl fn procentaje. Rubriea A ~ Totalul puncte % 100 = 3 Raubrica B — Totalul pumete x 100 = % Robrica C - Totalul puncte * 100 = % 3 Robrica E ~ Totalul puncte,» 100 = % 7 Pentre relizarca unor probe se poate si fie necesare folositea unor auxliare tchinige sau orteze, Acestea vor fi specificate pentnt fiecare rubried. Rulousi,bastoane cevaripode, earaiene sau simple sau aparatepelvipedioase, ereto;pedionse,gambiere sau inealfiinte ortopedic. semnatetea rubricilor va varia In functie de virstapaciemului gi gravitatea ‘cezutui, Seorl total este‘calculat pentfi ua copil normal de 5 ani. Pentnt cazurile rave se au in vedere rubriile A sf B (pozijia culeat gi gezine). Penteu copii care a achizitionat mersul intereveaz& rubricle D gi E (ortostatismul, mersul gi alergores) Parcurgerea inltepului test dureaza intre 45 gf 60 de minute pentru un inetoterapeut antren ‘Shuai de fez 3, Ficute in Canada gin Prana (veri bibliografia) aw adtat veliditatea acesti test, comparabil eu alte metode de evaluare, Stedile au arétat de ‘semenes seusbilitates aceatei metode la diferte sehimbéri, in epecial In efectele terapeutce, ea gi reproductbilitatea lui (de eftre acelagi sau ali Kinetoterapeut ‘Autor dau eateva detalii privind examinarea = Copiteliebuie sf fie fmbrdcattejer: sort si maiou, fBrd inci = Sala de examinare tebuie sf fle spayioasé, luminoas4, bine fined permite plrnjlor sau insoyitorlor sé asiste ~"Geaminarea trebuie 8% se faci in calm, copilul fiind incurajat sé depund ‘eforul necesae. Dack probele de la inceputal unci rubrici par ujor de executat ze poate trece peste ele 1a probele urmitoare socotindu-se realizate. se pot executa pe un covor, rubriile 4 si ert) #0 vor executa pe in Sol neted (cu exceptiaitemutilor $2, 60, 61, 62, care pot fide asemenes exccutate pe covar. Fi din tip tmaterialele necesite: insemnarca'po sol a dou 4 ede 6m, despirtite de 20 cm, a unui cere cu diametrul de 60 em, citeva jue ‘obancl, 0 mixs curenta san bate paralle, un‘eronomeirs, o minge de mirimea unei ‘mingi de fotbal, inci tepte cu ramps, un taburet pe rote, , mull wel inceri pentru feeare proba. Cooperarea incapacitate (eestritie 8 activi san Funetonalitis) > Handicap (Bezavantaj soci). Pate Pl cob, (204) ne ofed un exempl concludent n abel wrmdtor (tabetal 2) medic dimensiune a Det inp Tea rn be we ve Vedere De wiz - Sete |) noes Nes Mastin aot Sropowncn | inepa Aceiasi autori (104) ne ofers si exemple mai precise (tablel X), _Despre handiap 23 THaeLUL I ‘evs sou clic tne oe nl pin seam de incpacae on arpa aa marie ac posttest laced tumpen in cman de sen fe ges Neal campdrurt cn ny de sara ve Se tape sca om ape pn ae fee de add ced peda, Se deena? saecdes cre handcop se “epsde acti pene fmt ben ose fe eu len qin ed cha sts tne ons # hs CLASIFICARE ETIOLOGICA Dip punct de vedere ct iedigentate se clases 2) Boll congenite pina’ Acesca a o etiologic genetic Sunt eonseina uel mui sau dri clomemomite rence retro sa sunt ne prin haz. Penta ans sadn pant scum, se areciaes ct scl exe de Ila 150 e nate. ran a lle ongentele ema vin pi einen te ft in timpal vii inasterne. Aveta st de apt embri= sa ft agen agiesii sot descie conscingle penta multe Doli. ASE loge bolile se impart in: congenitale 51 eéstigate Se eumose ranevee x Des Tapas Ta Toes Bis demise | linn ns monet operat | np ts Oras nc ‘nega ci po Diem ees coeas | Olaash ce Sey wea cea | Pid wank bins rele Dee ep soc Troan pen | etn bis teh Dae nee sh Ditetlp conic ee Seen eeepc eeepc oe ee poaia | J }eee ee eee epee eee eet oa Reeducaea pewrosnotori ore (bolt inti eerie prsioe (slfoxopasne cer mecaniel(compresivt, lignes, tausatisme): : 36 catensiine aera eardipsil, ane; bol endocrine insulicinfa suprrensl, newozs ‘Dacor! alinent (aviannaze, cen rtcniee): “Sacto toniel meticomente i Fae A din uot pe primele ocr se sigesa ncaa s Slcoolt, da 3 etl aia are a erate near ela grace bul fh Te 08 4 8) dan She ies oe eras tr dea eu ; " Dintre medicamentele incriminate, lidomidei, vor fi proserise: solfanelt bigbglicemtont,hormoni stot hnina, ea, mediafia pute. ae eat don de Tnsmonh de Slt half eongenitle fare pot si iterving ait enuzepimate elt unto secundae. ae crag mtrpariom acest bol su diet apac i xz unt revi peal dite et evental pire a or imanewre obsacale neler a renee inte! freaps, exarico vid ees cor vor produce ais, ae a len annie’ praia etericle, ait sau dea pis, Non sanrclcldo-manoitan cutie ; Tsu ap Bol postpermt, e aor iment dup aster, i pi den en rn cu binning) ele tink Pena sfeertgggben bint 1) casi scan wo gone RnettesseSSae cele pein fate infec (ei, varie, abel); Pentti prin face! tore : ; Beibone” su hemoragitcerebrle (In epecial in. malforma Sige. En sagateeein ace aloe, cas note de deine, ee cea ee eer aechel npn su funeoul: Fea reepeea eee um ie OC bie oe cap onal su stem pe ancfonetast Not am popu 6 aul de css as ate eer sat sese ba cve spr in pend de exer, find iegate dvfapuiin 9 sudarea nlslor oso: apotizite gi epiizite, sau de ereqtere si seagate abba (ection tng Tor nach cere stucco: rae tC Seuiens ater aipoongentiale sau obi de ‘alt origine® sechelele de rehitism,'picioarele plate s.a. Un loc deosebit ca frecventd ee Se Nd Wiatlogies parma cpt, peering wn 1 oon Lanai mtn seal” (©. Soren, 758) C¥ ste SOLU tue, ate ie ifs, sole ler we (Mutat tu tapleaemortome ast consul capa de bee Se Rb ae sn steamers cmiGio” (30). : et ptierinfemneepote evn cace te ia eae tat canal malo Clv-Lere Peres), gp ehaiseheyent ane apes rs rao. elioapgich sem) iciorul-platn 4 Ree Sedelele postreumatice,seprdint& 0 categorie mare, qumeroast, de it~ puri, No} le-am impirit im pat grup fieiagt gh Preduceti ‘ i et) Day acral Bil segmonare cot wt shiubdrare Reesea se floste pete gneasie vases, foe determinate deo SSRN SeamEn Scan eget tn pu ance el are, pe onccn 20 see iacsrs te rope deo eit usu scovn ~ scene 8 Fee ~ 56 fae cn 2h Feat Hidrokinetoterapia, Miscarea tn api, degi controversatd, este larg aplicatd in reeduearea neuro-mototie. Sé foloseste thai ‘ales if Teziunile nervoase periferice. Pacientit sunt scufunda{i tn B§i (32-35%, fiind asezafi pe paturi special amenajate hhamace, cola, saltele de cauce — astfei neat capul s8 riméng fer, iartrunci fi membrele si fie sefldate mai mult de jumtate! Se face mobilicarea pasivi, apoi eaivs dack este cu putin. Se folosesc bile, nied” care permitkincloterepeutulyi 8 se apropie, si mobiizeze gi eh supravegieze flecare segment. "Be poste face in ap gi un program general de gimnasiick: tnot, precam si reeducarea mersuivi ~ bolnavul find suspenéatparjal cu ajuoral uns cdpastru Glisson ‘de un troliy culant, sa sprijiaindu-se cu mainile de barele laterale ale bazinului, reglate la inalimea corespuncitoare paciental ‘Avaniajlhidrokinetoterapici este dat de ugurarea greutaji segmentelor de imembru, eareintroduse in api ii pierd o greutate egalé cu accen 2 volumului de api fnlocut,confoom prineiielul li Ashimede. Gimnastica in api face posbili reeduceree See 1 Soe Soooc cml eT oT ba. Reedueaea sewrometoric activa ® wnor geupe musculare care in ger liber nw sunt fn stare nici si schifeze Iigearea, Pe de altd parte, pentru muschii eu oarecare for, intensitatea migedilor ‘Srecutate fn apa este regta de rezistenta pe care © opune acesta, conform principialui Fizie Wupi care: in corp care se doplaseaza ir-um fluid Indlneste 0 rezistenit propertionals eu pétratul vitezei sale. Tn recupertzea functional afecjusilor neurologice sunt ins autori~ cure ar fi Kenny — care coniraindics hidro-kinetoterapia, socctind-o un element de ineoordonace a migesrit si un factor de descurajore pentru bolnay, cure in medi mosferic nu este capabil si execute progresele realizte in bazinul cu apd Contraindicafle hidroterapiel sunt: bolile de init decompensate astmol bronsie, bolle inte stadial acu, epilepsia, aetoza, ecremele = plage eschise,tulbursile sfineteriene. BALNEOTERAPIA alsa ite tt for de Birteapl, ete floc aye dso snail exis, dn tavore mies concen pene de nat mca fect eee etomen et ale wt Pc sun leds fee ings Slain espe, cone ene 3p fs ese al gprape do sd ‘P eeanrrea coms San flo pce srt de smi, Tecighio, Lael Sit, Gira Cen, Sram Sout economist ie aFepie cones etal ia sechll postu, et in sfeinle aewrosmoseure “Apter Toone deb Govora, Bais ga. sunt flea aus cores anes, cas ogelt sifu Io Clea deo, apele ena mor aot a Te I Mai Ble Ftc Seon 0 bs apes TALASOTERAPIA “olsorpia eo fr pil de cea. Fa netonens spa onanism 2 prin raccls pinta Inve» pe de tar eon ce cose uh Tote ce sia eg ‘lunes ent sala, cat x ope © adel fos do any glam So ose ‘bak cal cu aps dre. FANGOTERAPIA nasigania se © atS form a blecicapis Nivotue, Ge rove di dscompancres aun fers sue cers com ee sel Sn Tech = fe Se bin wai, com See AS vata so fos iv ape ede sa vet Cet eae sept fo, he ub fond oe ar de mimo, Gesu fora de fact su cata ‘Mist cece fleets pin unger se cera ov ae sopmentaat evs, te bee Se lask en ar ug sv aeisenrneor slr Mol Bessie sub dy, en ae Tea de ‘Signe, Nintlunt so sconce, tof mcr, anon eee agi, Dera laren causes © almoluor fe rompersea fncoras HELIOTERAPIA “sir, Helioierpia folosesterazeleultraviolete, ea gi cele infarosi din Yumina solar Dup& lungimes lor de und se impart in: " Ee Mitonce fiiotapiee 133 LUV-A (100-315 maser) ear a putes de penta In adie: UV.b (318-380 mir} sponte ce etemel 8 ealrrea piel UV. (280-100 mice eu ptere acrid cle ultravioete au 0 important acme biol cate eritemul, care apare cu atit mai intens, cu eit expunerea a fost mai indehmgaté, Intensitatenevitermului este dependents g) de factor individual: ealitatea pigments, ‘obignuinfa exptinerii 1a coare, retlivitatea vaseulara ete, O prima concluzie va f fneeea a nei expunesi rajionale Ia soare: expunerea se va face gradst, incepind cu Citeva minute 51 espundnd pe rind intreaga suprafafé a corpului, mirind doza de fexpunere de la 0 2 la alta, astfel incl 3B dim timp orgnnismuli sf se obigauiasea ‘Tn eazal in care se produce un eritem, uncorio arsurd de gradul Il, expunetes ‘webuie intrerupta pana la vindecare, Ungerea eocpului fnainte de expunere cu anurite Fubstante grass, cum a flinimentl olew calcar saw uletulu de cocos, pot inpiedien ‘pstifia entemului, grabind aparifiafazei de pigmentace a pili, fn a doua feed, tegumentele se pigmenteaza in bron. Th afara acestul efect de eupeafats,vasodilatator, cu aeliue asia cireulayich sanguine, 52 mai noteaza modified actvatoare asupra glandelor endocrine si de Minulate eatilajelor de erestore, fpt deosebit de important pentru cop. Dar setiunea « tet $i mai benefieg este accea de transformare a exgosternei dit tegumente janes preventva si curativa a rabitismului. Helioteapin se practi in eliiate bogate fn ozon cuin este ltorall marin sau altitudines, Ie primele fre ale dimineti, cand raze solar nu au ined o bogie prea mare de raze infrarogi. CLIMATOTERAPIA “oat acct mlsce Fs, ape cae ame vec na us prot Ta con clmsaoace -peccl lguclogis eeugeaet is fce satal neeop tapes rst potefoh Dol sist ow tio de eoas eu cee mec cpertr, cum sel ot in eg de srs pref ing de pre Ale ciate eum eit, cu et chet de indie estan tories sours etna ante or ss arn, bogarde tae sea cent ere potas Ses 8 pc cin i on oes {olin rescins ‘ - ‘lime fe liorl mare c's ies tars te tie cone feoxstee favorable care Neeticen Prsonasovferct tl de vest, varie de eestor dir ‘Sviolos tes moved Eagan srl de sale Sod conte eevee orgs, tt Spc cl ae poate #8 denote expt cb. te Dato 8, Prim reactic la expunere ACTINOTERABIA __ Tent accede se 3 aseptic pote ‘Sta tlt po) seu gence sito 15-20 egal acon se poate cet ep, tiny ES eopls ouc \Coraticatte ek thle dS nerves eerie irs ssl ifaog eat Temata". si scnetereil sine taberierapulmonset, aia stoic, pleas, © TERMOTERAPIA: «2: se cata ars o acfunevasoiatatonre, produce ohigereme superficial i adesea o descidere a shuntarloreaplae profund, find aifel 0 puericd activatoare abs Reedocares newornororle jos al bolle (esate Cleaticeale, retrace, devin mai supl). Este spasmoites, dec} decontacurant Favorizeasi cesorbfia exsudatelor fi tenseudatelor. In procescleinflamatort acute delimiteazdfocorl i comtnbue ls exprimare li ‘Contraindletis In afar eetor menfionet a hidroterpie, subfinim intercin dea apliea acest forint de watament i singers fn hemataame recente Meniinind deselse vase eit pericolalmrrilextavazatali sanguin. Ds la sine nels of i tlburdite de eoagulae, iu hemotle, reprernté un adevdrat spent putologc. ‘in proceseleinflantori profunde, grew de supravegheat, se pote produce 0 ec, a posbitatea concomitenit'a delimit, eeea ce poste ave reatlale Toate grave. th afectnile eoee, autor sau parantiulae, ete posbil a rezual 8 inverse enaceebezs dteen si contectrs Tn esteopovorn algied #4 se MSCS Gzcaleficrea. Este evident cdo se va continua testament in sce a2 "Tenmoterapia floret urmtoarele metode “pon conduc su ajutorol pel, evull sa substance ru conducstore de eats; prin gone, ct shtorlrizelor cade, mjoscelehipereinte, prin caren ae ata ensune, 2) Azra ble eae am cx citeva date i ead itera. Ess of als pcae lec sub fers gle tuo eauplauel ede. Fora cea ome teen oa ‘Epinda ‘ite coca recuneah sra Kee pia eve Tee Wintel etd cpt "steric ste protue eo fer Ge srod oy lee, si Os este fe ees screen inten spate eat Tein Je fre mtn ie, adap pein Sins segment als erp) ‘Shinada toto fore de tei geerls eu ser eld 6) inte suanele iy condueoare de cid ae folesese dou, ub, eer, putin ‘brain cte co a ta nde ck wor de ale So aid In peso Impact, ‘Ukimel a foe str ose. ere amos Festa pec, ruled Apo Pe Tess ‘any pessr, plating slope in si Mati, natn se apo pe tegument castor sna ponte de wpe Purif pete 3% detWebue pien de incl ee ope, aca {Cope in asian de saporabate ose epent, I peta op Se puta pol {2 cette ul sat dee sub een sub pte 15-30; dup are eu or ormtee ‘ocedele Vinee, doe ete exe “}) Rect infeoy nt exis. Ele ot pteres do penatic cen mal maze ine 0.76 12 gua, lnt vb roo Ia pach sslante sue sll imple fi de tansam ‘Sh adore seer ev xfer Salue, Vins Infaphits. Aug aefune seats perma’ Seanad nooo gna modcind ferara de elas, fe dan. Aen terme techaie seg manfee seinen benfie Ia cul» 6-8 sale 1) Ae ferme cea prodocs ed spe udsanjete revue, rie acolo, wate ecmogend ue sensnea cate Hperomizste, tapetce su co mile de preaive rayon peat procola Knettaapete. CRIOTERAPIA Frigel cade metabolismultiular si necesitatea tn oxigen, micgores28 resorjia si prin acelasi mecanism inhibé dezvoltarea microbiand, In recuperates funetionalé frigul este folosit pentea efectele sale decontracturante, Se pare e4 incetineste conducerea nervoasd gi seusibilitates aparatolui Golgi MijfoaesFaiterapice Pentru detalii vezi eapitolul ,Decontracturare Incldente. Tulburivle wofice, prezente de obieei, pe: Bolnavii care sufera de tulburért citculatorit periferice nu lrstament. Nv se reeomandé folosirea temperaturilor scdzute sari sunt situate superficial, cum ar fl regivnea poplitee s Deficienja mate « metodei consti insh in accea ef efectut v- dde repede si c8 mi poute fk deci deeit o motods sjutitoare a celortalte terapeutice. ELECTROTERAPIA lectoterapia constituie 0 metodi foarte veche, dacd ne gindim ed medicut Seribonivs, conemmporanul impiratului Claudius, folosea ca sursi..fiparul electric, Desi controversat, ma ales in humea anglo-saxon,eleetrotempia face servi de necontestat. ‘leetoterepi foloseste cuca de joastrrecventd (pnd la cijira kHz) 3 curenh de inaltSfreevengh (de fa 100 000 Hz I 3 000, MHz). : Galvanizarea foloseste evrenil continuu de joas freevents ‘Galvanieaea produce o hiperemic important, de durati, Actiurea est profunds, ridicdnd temperatura local, la nivelutelectzozilor, eu 2-3°. Ca urmare, sunt descrise fefecte troice consnd din Tmbundtiirea metabolismulu, gi regener fesuturilor Subincente La niveil sistemalod nervos, Im special, se noteazi 6 Tndtre a reaciilor fi a conductibility’ nerilor moter fete anges natiie a fot inst poll port sspeene, cee dose no po su ine arose ae acl pce cal neve soda te eet {eavonere stool fen ete omar ~ seagate ez iver Aplicata eurentuli poste #4 fie bipolar, cu electrozi mat de suprafaf, ite care se produc profi efectele galveniziri, sau wnipolard, cénd folosim un electvod inate, agezat fat regiune indiferenth si un elestrod mie, ati, eventual butonat, in Teginnea care ne intereseazi, Galvanizarea poate avea loc longitudinel, in sensul axulei longitudinal al corpului sau segmentelor si tansversl in sensul grosimii, end 8 foloseseelectrozi mai mari Dozajul curentuli fine de: vist, sensibilitate, dezvoltare-fiicd. La copii se pot folosi 1,3, 10 chiar 25 mA, im gedinfe de 5, 10, ehiar 20 de minut. Deschiderea 5 inchidetes curentluitrebuie sf se fack incet. In general, intensitatea curentut nu rebuie 58 depéseasch 0,3-0,5 mAfem din suprafaa electtodulu. Galvanizatea este folosité in special pentru rolul sfu in menfnerea trofcit8ti museulare, Autor francezi au eritat ef, dact se taie nervl sciatci ai unui animal de cexperientd i'se galvanizeazS zilne nimai unul din.cele dou’ msmbre paralizate, tulburdrile rice evolueazh wai incet in membrul tratat. Efectefavorabile au fost ‘obginute in seclclle recente ale patalizii infantile. Galvanizarea,decontracturanti a fost dezvoltatde scoala romineascé de balneo-fizioteapie 7 ‘Decontracurarea prin curent galvanic are la bez faptal cd neuronii motor coamele anterioaresle wndduveispinarl peimese sinapse inhibitor sin zone e soa: REA Heed acest ered ose oo | SE Here Be oa)1 1 L ee Here Hee eect eee ee fae cc 36 Readuatea ncuro-moterie | avo refom Fr ataencomplon copter vec] de edie eoarias 5. Cop evo sco afi decom T etree fb tise 0 inenenie epare 5 si lorie color sa ioramca: meperad goles ened Cope iio [i organs 9 alapase coneconea 5. opi dette dive FConi on etiiene vu 8 Cop orto aio 9-Copt ev dtcenie areca, SAE reshnde [z Nanogen cient pee] "Com Cort Dict, ois ph Navin don'= Mant ddstek. pot Tovinina Spec Drades, 197 Avand in vedere marea diversitate a persoanelor cu nevoi speciale, a afeetiri adividuale, a personalitait feciruia este normal ca aceste prin:ipii i so aplice renfiat. tn exemplul care urmea74, ne referim fs ume dintre prineipii la propunerea Mariel Baden (tabelul B). De aici, im fancjie de particu consevinfe medico-pedagogice distinete, Continudm in Tabelul C exempul Dnei Ma Badea de la Case Corpului Didactic din Oradea: Analizind exemplul dat, 0 situa ‘asenmindtoate se ereeazii na numai pentru ories categorie de handiezpef, dar si pent ‘orice individ in parte. ey t ty 1 EEE eee cree eet ad Hy1st Renters neon 3 Aspect posse ecuprii fino ler sovnle hance 168 oe mera 8 . rasetue © | “Aaptres pial tan coniote acne rv esl ps se dette ni L 2 comple fe rpet de para coped ei at bei i ee aon esi oh ner ia Wt te pra dpe Tract a Paged | Pode oe ee Comets Diet! hatmpinee Taare sera Page z Cornge ipleate Lames sate. ‘mt! \ Consce eo l a 0-2 ani etapa senzorionmonorie | activitatea de cunoastere este L INTELEGEREA CLARA, . | -prinowiers” datctor oferive de APROFUNDATA a (AMATERIALULUL, Dwi & sorte | wena etal so conconucad | Dei anal so opree wii! hese pee peo singurd rlsSturd frapaned « | GSndirea tui nv devine reversibild [eet pce eit | crane gan miro [= Pacgoes specs at esi Vo fective 3 cox | Gites exe Tice ieentaen) [pony tase eet | mle pte four ck a te ae eye : gaa ica abn) | Seek codes lp fe bekaadiarleen Sea sewer cmt) Crnsersets wove | Ny ot een a Linum amen & te [= pects anotrcos |= conden cal Fe ee cece traccuaealti devine art (sitar rane | ee Gen ch compart | wonne eee este aaa convent) tpl ate) coo ne set Tap wl caps uv cor | west io cme [f= ble wi One AT { Soe ee ee Het eee ects Exc: conservarea — eantit ‘eindirii sunt aecesibite der swat L a = analiza = greuiii pe bazd de muserial concret: Ti shtea pr Ginhate| crater sional |e wlll ee ; ee : oa Gp) [copa see al mom: [ neuron le contre = se 4 set sniec (66 eet) i ‘ea concepte Debitol minal ms ajunge niciodsts 1 [ean aeatine | Seon paige | reas Ts comer WaT TE oe [a pasa cites douse Snide do | ih sone sro) orm = Sic comet erie f inmplione dene) Contin metas ~ aie Ss ff de ete pat de hap Tear a ere at ompenmenh bectve popane ene | Fdecopeies epnc—|— nedetoires nae 1] ~ scents i ole & Te Dal inl me ip dela Glan Meno — enced : rome otee pete ne LE di se tle mine gt eae eee ‘Hondicapul mintal Taseanied, 62 fapt, polihandicep ~ maniftstat prin: wdscasitate geneticd (ex: nu- 7 sbtinesile eu erat color ee - ere aa) Ls Eolas cl Tare ema ce Sanne eee Ties ene wh clad a Ve = crt ied posing L feng do anno 4 cb eames In rss tna ieoonae soalasor ani a SS tng pn t ‘0, verbalizares rezuatelor in = wilisaree ww numie suficient - box { Sats gs eal ena ie sentrtend : ; L am cetera ceferte proceel dei Problema este sificem dine ive gsiologia.trtamentului,pshologia rook nda nl 3 dn vindecri s psiboerapie,deoarece meade Kinetic de recuperacefunctcrall. fag f frase pci parte ~ dup mulfi autor! ~ ein metollogia specified psihoterapies (Figura i) i z . ie ee ae “Aceste delinitar sunt absolut aecesnze mai ales prin prisinaapicajlor LL - [Bomama nance iijlosceor kinetice, ale Kintcterapie De asemenes, un Kinetoterapeut tebuie sb vet aby | Maile Bt Se, [Dohara Tames SRA © onsatepartcularitie intei vi pribioew iniviulu cu nevoi speciale preeum Ioan, eqts de nome [nse Itere ; $i evoluiel aestora fn dieeiarectpecii ia integral. Oare cum se manifest sd perspec ‘particularitafile proceselor psihice (cognitive, afeetive, volitive)? Cunoasterea direct66 Reduces nesto-motorie pee eee eee ‘Resell la ugele comporiamente faiare Confiefl cu subconstestul Psiboterapie | tate arene sau sociale ‘in iapl atameatull et Reali geoerate de durere Psibologis ssiare seule ‘raters ig tt Pstolgie tomer ~ piologia vide pitta Aspctepsihalgice te scope foetionale seine ‘Aceleasi fenomene se petee fn privinga activitailor psihice timbajul apare “onrecuin deteriora gi eu redandanfa spot, eu refmoarcere meyeu asepra problentelor foopriy jocul, Inyijarea, munca a0 coracteristied specilice; erstivitaten este co prvictorc ct. in eaordanaten regimelui de vi{S al handicapatuti ssw at bolnaveli tebuie avute in vedere ,problemrele persoanei respective™. ‘Apetind ta ‘asus psiice ale personalitiii, de obice,afectereaagesiers este nai profundas de lunga durata, Dr. 1EMUi 1" considerd eB efectele boitandicapulut re personal sunt deosebite, cl rebuie lua fn scansl deed dovim s8 eunoastem isa coordonsin comportamental persoanei respective (Fgura iii) face Sfera constientlui Ince tocio-cltale . le apixare, de exemplu ‘au poate", "au cxst@” relat ‘Tras, emo, seutinaente Informant apirute din ‘Duress ‘Conducereabolnavuluifhandiapatu ¥—/3 ean, tasijorary 2 Troe organics (aipatlogic) Rezalraen (roa) metcal Deficient — | —r depres, erispare 5 Diagnozs Rezovaren (trate din pata personal ‘oat ongatiet, z Trediet tonal |S 3 “aparifa concopie despre boeliTnpibcel | Doeumentara dewps boll informe din i eT 2 ‘naiieta parca medic gs ans edie 7 stir psice 3 TTescine “| § React emojionale (ngrjorare, fied, de- | Lexorea unor rela co boluval ma lesa pres) sop ajutori igri tl “Apatija sentineiclor din Weeal a noe at Neves ocupare mit seviast exlicni clare gi eventual eu dovecisinifee care, ‘Mecenismal de apirare 2 boinaval ceplarca boli, aperitia uni portviem (vs | pe Ineesul petsoael respective eee tepede) te 7 ‘Copietl pahologice mal eve _| Conse prioagil # event pio erage Fig i — Probloncle prsnalibatnewindeapotulat gi ncalarce enor Imeginatit Coaficte Contradietit ‘Comportamentul in ansambtw fafi de boati/handieap eae primitive, eventual toxics | -¢——> ig. ~ Bete Blithandicopuatesipra peronait Tinea & cls, tnrdcere in deonologa prefs didacts, Bt nein, Cle, 199s. ibd bao, Peihoagie « ego, Bubp 1987 Se eo Ee anne! | = |ere ere eer eee eee eet rece eet eee eee eee eee SPREE 16s ecto sf conde fuiitroare gi stimulatoare ale motivafa, rebuinfle, tenia fn cceagi surg, sunt proceslos,activiiior 5 insur psi ete, Dar,» trucit fn orice fersoand ,zace” un posibil infienvbolnav/handieapat. ‘este neces a intr ideoa ef ,nu exist infra doettsement ai nostri, care se considerd astfel datorith greselilor noasire educative. CAPITOLUL 9 CATEVA GANDURI DESPRE LEGISLATIA DE PROTECTIE A HANDICAPATILOR IN ROMANIA MARIAMONICA STANCIL In sovietiile primitive ~ fe ele democratia stenian8 seu stdlucita republicd romani ~ existé 0 atitudine cara de respingere fai de persoana cu handicep. Si ne nintim cin orageca Sparta, Atena, Roma persoanele handcapate era, intro sau pperioaca suprimate. Ce s4 mai vorbim de soctetiile tribale sau comunitaile primitive, dintte care multe subzist’ gi acum? ‘Alitudinea negetiva a societifi fat de aceste persoane sa transformat putin cite pujin, mai ales sub influente religioase, intrun sentiment de mili, de unde promovarea catia filantcopie. Ince, ince, societates, pe mAsurl ce s-2 organizat si sa siruclrat, « devenit congtieath de obligagile sale injind diverse forme de ‘crotire si asistenjt pentru persoanele cu handicap. Daed acest sistem a inarcat un ‘progres in rapoct eu tecutul,efiacitstes [ui sa limitatadesen la ssigurareasubzizentei, Societiile avansate, democratice in adeviratul sens ~ nt demagogic ~ consider ins ed asigurarea egalitiitganselor tuturor membrilor societifi inseamns mai ales Preveuparee pentru minorititle dezavantajte. Accsta este sensul preocupérlor Ueosebite pe care aceste colectivitii le au pentru membrii si cu nevoi speciale, pentru integrarea lor social La noiembrie 1990 a fost emist Hotidrea cu privite la atribuyile, orgariaarea 4 fimeyionarea Secretariatul de tat pentru Handicapai In 1998, print-o alti Hetdrére Guveniamentald, Seretaiatul s-areorganiatgig-a schimbat denumirea in Secretariat de Stat pentru Petsoanele cu Handicap. Acesia este organul de specialitite al ‘edministrafiei publice, afat tn subordinea Guvernulu, care realizeazi coordonarea, Indamace si contol activi de protec a persoaeler eu handicap, preci gi asigurarea interéri sociale a’ acestora®: -" media dup erearea sa sn eolaorarea cu ONG-urile persoanelor handicapate, ‘Scetetariatuls-a preocupat de elaboratea de'acte normative care a8 realizezé arcesté protectie- special. Legea’ ne! 53/1992" privind Proteclia Special. a Persosnelor Hiandicapate a fost promulgaté de Presedincele Romdniei la 1 iunie 1992 si a inrat In vigoare Ia 3 septembrie 1992. Ea a constiuit o noutate pentru jera noastt si a0. Realocorea nato-motorie necesita un timp de acomodare, sit din pariea personalului de specialitte eft sia benefiiaior Tne atribaile Seve Guvermulpreve « Tnepeinde tmpreunt cu erganele centeale socal intesesate seiuni comune sociale, de edicaie specials gi profesional in vedereastenaéei, hihi sat elimi coneecinslor bandicapului, precum gi pentru reinsrjia fn activitaen socio-profesionl a perscanclor eare gia dobéndit eapacitatea de muncd, * Actioneezi pentru dezvolncea si iversiicareasistemului de potetie specials la domicilu penteu persoancle handicapate, a cor verotire se poate realiza fara cuprinderea for fx « Analizeazi factor de rise, de miu, eafeniai generator de categorii de persoane handicopate in vederca stbilsii mésurilor adeevate de prevenve + Actioneazd pentru dezvoltareaformeloencnstituionalizas de oerotir social a pesscanelor handicapare. ‘Numat in aceste pajine preved respeetval Secretariat Sara in vgoore a Ley $3 a necesita ose Insttuilorfnvestite cu responsabiliti in epicaea ei, Ministeral Invalamancolui~ stabiliea nonnclor pentru pregiticce scolar ta omicilu a persoauclor handicapate nedeplasabile (rt. 6 lit. 0). Nici asézi acest anicol nu poate fi apiicat, dat ind aglomereea eadrsior didactic, pe de 0 parte, 5 lipea unc pregatni speciale necesare, pe de alta parte Secretariatul de Stat pentra Hundicapaj si Ministerol Finanjetor— avizarea normeler pentre prégitiea Is domiciliu a persosnelor handicapate nedeplesabile, stabilite de Ministeal Invitdmantulué (Art 6, lit) © Ministerul SAnsiiii~ elaborarea eriteritor de teadrare a copiflorTn-0 categorie de persoane handicapate cate necesita protect special8 (AM. 6). Secretariat de Stat pentru Handicap ~ incheiacea de convent cu alte vinistere pent decontarea servicilor acordate persoanelerhandieapte in baza acestei legi QMinisere Santi, Ministerul Transporter, Ministeral Cult, Minister Munei si Protectci Sociale, Ministerut Finanelo), Este vorba aici de: ~ Granitateaasistenfel medical i univ snare station balnere,gratuitatea mediesmeateir, gratuitatea protezelor,orteelor sia disportivelor de mets pentra opi si uncle perzoanc handicapate (vent lunar mediv mai mic dee salarul tii brut pe ar, indent). “ Gratuitatea tansportului urban (pentrs gradu {gi 1) si 12 ealitor pe an Snterurbane pent handieapai gadul ‘Seutitea de taxe vamale pentru proteze, orteze si mijloace de deplasare Peiositaie Ia nstalarea postu tclefonic gi gratitateacostului de instalare; $0-100 de Jimpulsri gratuite (400 de inmpulsuri pentra neviestor Seutire de plata taxelor de abonament Radio si Tv pentra invalizitgredul I. ~ Indernizaie, echivatarea vechimii im munc8 pentru persoanels ce ain. gr tn bandicapat gradul 1 etc, tc Intent sondaj social facut de ASCFH-R in 1994 reegea ef 36.9% din persosnele chestionle mu cunosteau prevederile legit 53. Av exista desigur $i multe abuzu generate de neeunonieteainstuctunilr privitoare la aplicare leg dar si din tea ceding. tlui de Stat pentru persoanele cu Handicap, HetSrirea ‘38 poate vedea ce datorie a acumen ‘complex din partea Citeva wind despre legis de prtetie handicapfiornRominin 171, Dificultsi nw mai continuat se gin togsturs eu congttutea Fondolui de rise side Accident, care constiuie baza materia’ pon plata dreptrily previzute, Mule intceprinder, i asa datoare edtre Sit, se eschiveazh de kx plata acestei obliga Dincolo de nemutjumirile existente, de difieuljle Ininpinate, acest act ‘ormatiy exist gi tebuie aplicat in itera sf spiritl let. Ceea ce mse poate afirma espre cealaté loge, Legen nr. 37/1992 privind Incadvarea in muneé perscanetor hhandicapate, care sea Blocat prin fnsushsistemul ei de aplicate, ‘Ambele legl aw fost si sunt in continuare contestate, Ele au corespuns unui ‘moment si sunt fn continud modificare. Au apirut pe parcurs Ordenante, eae Mt Imodifcaaspecte neregiementate sufeient.Astfl a 1S august 1997. apt Grdonaata 1. 16 privind acordarea de ajutonre pentru procuravea de dispozitive medicale necesate F guvemamentale, eit sf al ONG-uril ‘deo parte cunossterea hideaproape a nevoilorpersoanelor pe de alta parte elaborarea de soli pertinent, care impreun pot reaiza, cu handicap, 1 4 |pee eee eee epee feet See tee eee EEE Eee eee Eee e Partea a IV-a METODE KINETOTERAPEUTICE IN_REEDUCAREA NEURO-MOTORIE SIN RECUPERAREA FUNCTIONALACAPITOLUL 1 GIMNASTICA MEDICALA Acest capitol, e2 si cele urmiteare, este Inehinat unel priviei de ansambhy supra meiodelor do tratsment pin migeace (Kinesis + theropie), pe cane astzi le humimn elasice, Metodele sunt decivate din prineipile generale de gimaastics ale fui Ling, mativ pentru care acest fl de gimnasticés-a namit mult stemne si ygitanasticd suedezi", Phe Hering Ling (1776-1839), soci printele gimnasteli a fost ofjer suedez. Rant fa un bra, ska reespaat stares antericara prin gimnasticd medicals sustinutd. Entuziasmat de aceast experiena personalA,,-a dedicat intreaga vial rSspéndinii metodo sale in tara sa, soeotind 68 in acest Fl va contribu gi a reducerea .relelor sociale” ~ aleoolu, mizeria ~ de care suferea atunci Suedia. Infiinteaza ‘tan institut Regel in Stockhoim si fn oltimul anal viefi publicd la Upsala cnstea sa despre principiile generale ale gimmastici, Gimnastica medical® a fost Aesivarsiti ca metoda de eat fal stu, Rjalmar Ling si colaboiatrit sd ‘De la Galion’ gi Francisco Fuller (Wfedicina Gymnastics - 1703) Ia diferitele seoli moderne, gimpastica mediealé a avut gare promotor renunifi, Ca o eutioztate SK citim azi pe Don Amoros, marchiz de Sotelo, eutorul une nisiode et vidite tendinge militare, care in clasifcarea sa ficea loc si gimnasticii-vedica'e, alaturi de cele: a) civila gi industrial, b) miltard sie) scenicd sau funambutica. in concep AcestuiInantss (1817) ginmastica medical, intemelaté pe o baea sstome-fizinlogie are componente igienice, terapeutice, anal; (corectoare. . nei de la sfirgitul secolului twecut, gimnastica medicals reprezinté un mijloe ovent in terapeutid, fa special fn tlrle industializate: Germania, Frama, Anglia, ‘Austra, ltlia, Pentru 0 privire de ansamblu merité de consuitat cele 4 volume din Lehrbuch der Krankengymnasikpoblicate la Heidelberg (1958), sub prestigiosss redacjie a fostuli profesor de oxtopedie K. Lindeman (97), Kiniithérapie, tt in 4 ‘volume, a unor cadre de kinetoterapie, publica la Flammarion in 1983 (294), ca ¢i tuarat american redactat de Catherine Twombly (176) si ~ bineinjeles si nu ratatal doctorului Tudor Sbenghe (203). ‘La noi in fad 5-2 folosit foarte multd vreme gi ge mai folosogte un barbarism, termenul de ,Culturd Fizich Medicala". Texmenul aparfine’ epost proleteultste teebuie s& remarcim c& astiai char gi in Rusia se enunf Ia el, Eicocragia aoa je sau de convalescana $i cro-somatios i Eee ae or ey oad ro wow I SI16 Reeducarea neuro motorie Pe de alts parte, au vedem cum metodslor moderne de reeducare newro-motorie lise poste pone etcheta de girmssticd mediali. Metodele moderne nu prea respeett prince veel gimnesiei mediates sunt tot mai depane de complexcte de exerci Pate mau ta baza acestore Tati de ce ai se pare corect si adaptim terminclogi¢ international i anumme: Kinetoterapie, Kinetoterapeut, ‘Na putem incheia aceasth scuita trecere in re {nrodusgimnastca medicals in ara noasr; Adrian fonesvugi Ana Suugureseu-Kisch) To i sau addugat alji mulft (Robovici, Luda, Batu, Panu gi ds, T. Sbenghe). Cu ‘clipe de gimmsticd sportiva situate ia varful ieratiet mondiale, eu o gcoalt de lt clas era pat ca eeeste vali s# mu fe pase gi in slujba sSnataqii omul, @ recuperiri. 7 Tadian Ionescu definea astfel metodele de gimnastic medicals: .complene de ‘exetitt gi procedee, practicate dupi anumite reguli§iprinepii comune, in vederea ‘nui seop fina, bine precizat” (80). Prineipile gimmasticit medfeale 1 Obtinerea tel adaptiri maxine Ia 0 schemé dati, Aceasté adaptare maxima unntieste ceoipitarea cat mai urgenta a funciior indispensable ~ prehensianed Tocomoyia Tn special ~ cu preful eluddit aspectelor paniculare ale executrit lor. ‘Suplinitea mujhilorafectai prin foncile asemnditoare ale ator mogehi est incurajats siEhtr eduen. Se pune tor mai mult accentul pe relvarea activi zilnice. Se preferd deci o metoda de tratament global. 2. Prepanderenta migcaril active, 3 Gredarea wratamentuled se face urmind curbs clasicd « efortuli, in eursul cued gediat in Limp. Pentru a respecta dateleclsicefiiologce, lectin de gimnastic8 acai nevus sf Re fmpAcid in: 0 parte introductiv4, o parte pregititoare, o parte fandamentala sf 0 parie de incheiere, Jaques Lesur (96) ne propune wrmtoarea estagurare: i) Lutes de contaci (prise en main), care se Fmparte tn exert de ordine statice nize place) $i area de contact psibie (mise en condition peychique) ‘) Exeselfit de ineslare (mice en tain), «) Studierea poziilor fundamentale $i, coos atitudinifor corete 12) Exe fandamentale (conform planului terapeutie rma), ¢) Exersfii de velaxare -f) Exeraji de ordine (mise en place) Binetnfels, acest plan este dedicat mai ales lurului to grupuri miei, organizate pe virst, sex, afeefiun $i localizare (daca se poate). In’eees eo priveste gradarea eforzlui ta timp, se respect® fn general legite “antrenamgntulal sporty, finind seama de modul fn care organismul respectiv se dapteazi la efor ide fell si viteza cu care migcarea, exercitil se automatizeacd. Tatts dupi Nikitin gi Pribiloy (109) cele sapte principii ale acestut ,antrenament”: 2) de fa agor fa grou; b) de Ta simpla Ta complex; c) de Ia eunescut ta necunoscut; 13) de la an lucru deprins la un altel nedeprins; €) de la eeea ee este obignnit 1a reobigauit, dela sporadic Ta sistematic ig) respectarea strict si in ordine a eelor arate msi sat. Respecurea gradirii efortului in timp s© fece'nu_numai, pentru anivenarea judicioasf & apratelor cieulator, respirator gi a nnusculshirit insiyi, dar si pentry Faptul ef sisemulul-nervos fi trebuie rigez pentru Invaares, deprinderea ‘si automvatizarea misirilor fntr-un mod cit mai corect. aren (fn faja ogingii) a Ginnnatin media m a mod practic, migcarea poste fi ugural sau ingreunath To functie de: 2) pouitn in care se cere enccutetexerctil b)freeventa (vite de execu; c) dtu i mara for (ca sf sunset repetition; €) eracterul sh precizia eeu fn CRevutaeye) evisteogn opus, Astfel, la ineeput, exerciile se vor Tace din poxii Stra, editore pentru bolney;exerifile se vor executaint-un itm len 3 vor Trung te nuns sepetinduse nua ce 4-8 oF; pentra corecttadine, ume dine {elte exec simple vor [asia ajtats) d cite kinetoterapet. Petr ngreuarea Shevelilor se vor slege pozti mai diicie, se va eee ce azesten fie mentinute un {apna Tadehungat, se a inroduce un mum mal mare de migeri repeat dem ‘Mahou dnt rtm hai seeeerat se vavecurge Ta exeeiile de amplitude mai hare a myer, in care eu anrenate mal multe segmente ‘Dun punctul de vedere al poze! de pleaee, regcarea poate fi ngreunst pn: 2) lungtea brovulu de risen al pirghiek i) denresteres have de susfinee, sau Teind ca axa de gravitate coro st alae suprafejel de spins “) seurtareaTungimil inal 2 muschilor efector “ G) ategeea unct poz de plecare mai complicate, care aduce fn lsrw mat sou medi Uthat 5 Titel teapeutie cate gi msi vadit in slogerea acelot exer, cate sant exle nal apropnte eerinjclor de adaplare gi de antcnnce a organist lezat, in vederea indeplinirit fnegilor moti iedispensabile vit “it Fvltreaobosell, Aceasta Inscamaé inclsi controll freevent al fanefior vitae (pol, tensiune arterial im respirator, eapaciate vital ct), pentru averiica Mdaptotes Bolavutui Ia efortal cenit, dar st pena a preveni oboscala gi eventuala decompensare, : TB Bwtanea deri, Actl kineoterapeutc, pasv sia stv, treble sf jovoace duree. Vom evte manewsles0u amplitudinea stcaarieare provosed durcea si mu Som persevera Dac tovwi in invingsreaunor dbsacoe, tebuies& producem durere, Yom fr foae ateni si vom cere si colaboracepsibiet din parte pacienulul. Durerea, In genera da nayere la reflexe antalgice, cae pot pesturba total sop traputic seme, eae ‘cente prinefpit asupea girisieli medicale Sint desprinse din observa Sciologiceaspra omullstnitos n antenamenal sori. Reeducatea neuromotore ‘Le, nai, numeroase crite: Kinetoterapia moderna nu se mufumeste cu oadapiare fincionel; ea cau si obfin, restitulia mise morale sau eft mai aproape de fomal Se ineurajazd fonnesea unor noi Infor catenare; dezvotares une nai eft Teffexe; specular unor stimuli de ofdinvariat scare, ventas) naa fost aflen ‘eesinea respective, fn sceste condi nici migcara activa su este preponderents, teori cum vor vedea ~ find complet interst. Reeducarea se incepe in mod asi prin migcare esis, iar migearea libra, activ; nu este permisd dead atunci Eind stay voftcat modalitile motor itrevizute de metoda eespectivl 1 alt serie de crcl ge ade princpiula gradiilefortuul. $4 presizim este vorba de gradarea eforalatfae-o singurd geding&-9i-mu tnel in tp, asupra sdruia legile fiiologice guverneaz4 Suveran. Cercetarile actuale tind ‘i arte of urbe efortuli’ convine adapts organismulu, dar nu_constiuie cel mai bun fuzenamentnewce-masele. Pires ee a oe ‘Se cunose efeetcle generale ale efortull asupr diferitelor apaate gi sistem, fe cunose parfsl aceste efecte in stirle de aotrenament, de, oboseclé gi de Supreantrenament. Se sie c& prin antrenament, pe care Iam defini ca repetarea ead8 Reeducatea vewo-naere sistematicd a unor aceleasi miscdri (In muned sau in spor), se de2veltt nu numai capaci piratori, dar au loe gi schimibirl la nivel celulelor nervoase: se produce o activare a sinapselor, schimbici metabolice, in special ale seiilor nucleic (important prin funcia lor dew couiiagi reine experienjelerepstate), Jn ccea ce priveste. mugchiol, existé im Iiteraueh 0 mai veche controversi sutorii mai vechi susjineau of prin ‘antrenament se produce numai o dezvoltare a fibrilelorexistente. Morpurgo aratd, pe see{iuni micrscapice, cl citea 77% din cresterea Jn volum a muschilor este datorais hipertofeifibelor aces‘or, Pena ali aor, czopterea in volum a mugchiului sar datora ereseritarborizatei capilare. Van Linge si Denny-Brown arated crestereavaloriifuncfionale a mugehilui prin antrensticnt ‘este efecul formar unor noi fibrile musculae, (Mic de volum a muschivlui fi corespund si miviitedepocitelor de material ‘energetic necesar conttacties: azct (Helander), miloglobina (Verbolovii), glicogen Gakoview gi Jampolskaia) ete. Cresierea arborizjieeapilare este legatd gi ea de posibliaite sparite de aport al acestui materiak din alte depozite, Ese un fopt de observajie eurentd acela ed musculatura se dezvolté mult mai repede si mai bine prin luenintens (vezi contractile jzometice din culturism), Siebert inch Tn deceniul al treilea, e& antrenament dice Ia hipertrafie maseulars prin cresterea canttayit absolute de lucruefectuat, ci prin cantitatesrelativs eFectunts 3p Hinitat S-aadaugat acesui Tuer eresterea ritmului migerilor gi inedrcares lor amerieani au demonstrat atest lucry, metodele ‘antreneazi ast cu ppapuet tuedreai cu plumb, sitivrit in Toate pedaleazs pe bicielete ergometrice cu roile blocate de greutii apreciabile, contractile izomerice sufinute sunt la ordinea zilei ete. Prin antrenament, mugchiul fi poate dubls greuiten si tip fora dar nick un antrenament, ridt de intens, au va provoca vtiméri definitive, epuizarea de efort find o stare roversibils ‘Acestea sunt eAteva dintre datele care pledes2d pent a cere organismal mai mult, ¢2 64 objind mai mult. Sunt deci metode care nu respect gradarea efortuli, WisOACAERARELTICR Se gune-un accent dosebit pe confortit Bolnavior (postuae, imoblizar tedipentue ambi uid, zgom), soeotnd f cele mai miei abate de a eceste i ears agiavenz® pesmol muscalr. Tetmentul postural De indati ce spsmol cdesa8 paral dupt 48-72 de cove, pacer va psa pe toad dutata convaleseeni o poze caret, Prin aceasta SClelegeet extemal cap trebuie off ox ai natural porte fat de orp, seen ind individu st crept tn picione™ (724). Poza este paxact sma, Leziunea medulard generatoare de contracyii dezordonate sat * Reeducores eurosetore ~ Merde astice as care contibie In stafiune si aja in weet fl estaurarea igh apece din cdnd in cid cu,plantele pe aces, plan tare (vedi Fig. 2). ‘Schimbaces acestei pozifii nu este permish decit pentry eSteva ore in timpul instalat eu picioarele zilei saw al nopii, Dacd pacientul st fn decubit ventral, et va Finetionalé chiar gi este margineasaltelei atl Tneat eles fie menyinate fn poz in aceast stuf, ‘Src detsebire de concepfileclasice, autoarea respinge folosirea orezelor penira menjinerea pozitiel eorecte a membrelor. Acesteatele ~ spune Kenny ~ prodve Eenburscivulaton,comprime inutl musehii i favorizeaz8 spasm. Dimpotiv, ea ‘cere a nel un obec sin fe in. contact cu pielea bolnavulu, eu exceptiaplantelor Tnveliven se va face cu cearyafurl agezate pe cadre de suspensie (coviltice), in mod neeftiona, un sul din ceargf s20 0 peml Se yor opune fendinjsi de rotwie exterst & membrelorinferioare ‘O guia deoscbits este acordstS pacienfilor cu tulburii respirator datorse leat comuilor nervos (paxalizie burbard) sav paraiziei mugchilor respiratrl, Acest pacieni consttuie 0 problem aparte, de multe ori o problema de viatd. Considerénd Rigi als ene vorba despre ua spasi muscular, autoarea se inserie impouriva falas pulmotoraei "Tratamental spasinuluise fice pringualicasea impachtirilorcalde.Jat8 modu de a procedu peste regiunearespectivg (a muschivlut in spasm) se aplicS impachetaret tamed consti din urmétoarele statu Io fnvelitoare inter& unsed3, fleutt dinteo flanel@ dublis 21 an stat impermesbil din gutapere’ sau nylon; . 3. an singur strat de fone; 4 am sigor strat din bumbac sou pins Invelitoarea umeda este fiart® (eventual: sconce i din apd este soar fare bine, asl Inet s& nu rimnd po ea picitrt Foiuan ex pot paduce arse. Sunt preferibitefveltoarle veehi, pen cf su 28 reat ge eee Seamta pin fesber epeat; sunt peferabile materia din ind pork, ar StteMonre acca cu un eonjnst de 70% lank. Matzaul de bumbec SA Qi fecomandabl, deoweee ‘rt pieles s{ produce arsur.(Lana)mentine bine "dows ae mulean' (ate bie pe oie rgiune, Nu este nec ungeres pei penta prevenires arse. Er eeat pollomeltelcompcesleumede se sehimbt scene ces} Ginpul croeda aout aol, senibitile se pot face la doul Ore i maar, Acre dete an coniat ine ps tot spol conlescenel Vnderarea ste indiensé Tee Nite Lonludinior Hommale ale srteulailor Spasnaldurers cedeazx de bicep spdmint ar la 8 stings’ maonstea pacenior recap angines Somali selaxren mugehiloe ae. me 'fsracherace erin} (38-392) ajung. ta temperaturtcorpulul dupt-15 minute dex Hifecs lor Caureeste pasha tousishpestedout-ie~-Sora Kenny A Se IARUHE fnmetmerca acestel clan ew alte milace: stele cu apd cad, per lect, er cad neeies rei ul com na reprezin nica sop al tmpachetfrii. Caildura, alternind cu riceala are ‘an efeet ‘mai bun in restabitirea Cire rcvalzarea jesuturilorreghnitaectete, Dupi sutoare, fais arta aceasieieactate,inifeent de forma sub care f Reeducarea nevro-motorie ~ stimalarea’ museul san fierbtor de instruments) Reegucarea neuro- rmotorie ncepe pin fldturareasituaiei de disociere (niental alfenation) « muschiului24 Reedveates now metric Reeduearca neuro motrie~ Metode aalitice 25 aynezis paralizat, Accasti reedueare incepe de indati ce condltile generale ate pacientlai o perinitsispasimal muscular a cedat mult din intensitate: Acest lucru se fntimplt de obicel clire a 4-a~ a 5-2 zi de boalk peniru pacienfiitratayi corect de la ia infantla gi es este x2 ne fumizeazd posibilitatea de ane apcopia de subconstient si eventual de 3 pealtu'restabilirea asocierii vlifionale normale intre centra si muschi” (2H), Aceasth formulate este confi si nu tocmai conforma cuncstinjelor generale, dar ea exprimé ideile autorilor Procedeul de reeducars oste stiaularea, prin care se excitf mecanismul proprioceptor al aiuschiulu si tendonul disociat, Stimularen este deci procedura de i proprioceptive. Ea se exccutd cel mai bine in timpul incepit, .Calea aferenif senzorials rarvine inta'® tn paral EE Tapa. Numan i freoventa secuslr mieanilo de sumulre ea gi amphtwdinea [Seu varibile gi vor erezeut, pe misurd cx se incegsteaed progress qi spasrul ccedenzs, Se cere #4 find cont de wnitoareleprecali 1) Antagonismul in spas gu tebuie excita prin producerca de tensiuni fa eest mul - 3) Stimulaea, en si migetile pasive mat ample rebue sia ty eonsieraic lngimea normal de funejune a mugehiof respec (vexiparagrafele urmtoare). ) Mentineres corets& pouielinsegult corp. 4) Se ve mobili numa aniculaia soci cu iendooul suschiuul simul 6) Pacientl trebuie a fic eclexot gi nw tebuie 8 depand nil un efoet mata sau fie Ta inpul simuldsi. El nu vebule sf se gindeased le nimi, pont asi conserva energa nervors Pertcpareavoljionalé's pacienul ar putea prodace substi unt musehiadiacent,defavodzind prcesul de vindecare. Inunele cari, stimularea poste si fe fet si altel dec prin misc pasive articulae: Aste, pent stimulaea extensor degeteor dela rin de Te peiore, txts poate fl provocath pin presiunitepetts, in itm opi, aspra tendon Extensor I nivel exticulafel metacarpofalangens sau ale cele metite-faangine. Ip aceste region’ tendosrete ao poze superficial gi pot palpate. Kinetoterapeutul vr pune policle pe tendon, far cu indssul ve prinde fa palmar sau plontard arieulail respective ‘Un alt mod de stimolare se aplicd pent ischio-gambieri. Originea Tangulut extensor al dgetlr este si ch nse acestor gc, sie ne, prin Stimulareascestul mugchi ge exeitischio-gambieri. Bicepsulfemural se reeducd prin Simulzenexensraldogealor IV V, de dteva ori in stecesine apd (genunchiel Bacientlut uso fect); fa pentru semitendinas se flosete in acta med degetel cia + sCLASIFICAREA $1 TIPURILE MUSCHILOR Impertana acordats clasificisi si sipuilor mugchilor in procesul stimula si al reeducari constitule ata letra originals a metodet Kenny. Dupd crteriul langimii de funefionare sub gare mugehiul se contracts nocinal, niuschii scheletulul pot £1 mpi fa dowd grupuri mac: Grufel1: ih core comets epi sb lngines Tor de eepss taperl, rmbt. incest eons Hoc patel lomo, dei sais apna esl ed, erase babi, icp, bial pct, prorat oud, mace pa, ub Fever com l dcp nba cl rie ml, oe le, omer ia si espe, {coor fel Ii, icioganbiony pan sn, liga pen gaacneent isle Tsoi ger, sale Teri anes pcpld de abet at forall 2 de Dc Crapo af ear wget care tebe est I nga or de repo, pita w price 0 sonal cin atanen lr principals. Acryl wet Ho contact ec! peste (acl) de Foose lr cpus pisash, gett move, madara, meh gee verte, Weel ‘BSIN tplentri aeeqll vtenesh patna a depello,sdeto xp ooh sm cops evadriespal, gamble pene, serial pees, exensol gece Regulife de comportare In stimulare gi roeduearea acestor nugchi reies chiar lin caracterle for. Tn neo we co. sag xg sing sei une se Ju sir, Reebcaen ascsor gchar ome gto ards dott el atin conte es naan fe secu, ‘heute 1 Be conan co migie de eat ys de cxempl, gable Scie ceeo pst i ec i 8 fed spina eh "aan gp de ols gis spins cia comk ete mu sero-ldomasoiiea, dead, eee srl ee ip eater pin rng neigh prt, ins ble atu mil, cade Tn cna pr B iC, wee dusiortl tebe acca dom bse cots ext + cxighr serial es aba ss eontect fe eins. Seva chr, de semen ‘sheen ior ssuaion mager repeat, instead sel proccse norte de esas "Tw Dinlade muse sau grap maser ca stabilizer pea ead pin visa lor sup oseae: Seep meh ge sorte ab anges lor nena de pas. veep mice ‘Kal i actamca sa de subse al wnghlt fra ropa In mamta abecte oni taco fen, pat lombolr, tener fii I REEDUCAREA NEURO-MOTORIE PROPRIU-ZISA pant vf ranporit f ae contaioatete, peviondi te oot opitt retest fc ivla TELAT hut secs de bol nfecto- ontagiosse In ace! limp ove fort poate genera spasm si acai sunt ait de ‘tgurott in sees’ priving net socoteso int gi perieloet chiar testacea vale tntwculre. upd cceren ses interval chiar dact ma exist contract, mu ai este vorba dein spasm dureros 1 Restabiier contin mile" a masclitorcepe pi ina pe bolaev nstomia in spesalproietaes inset faneia mogbiall pect Pacintal irebute sf cape ailitaten de aInrevedea aces ponct de face i efecul asap ‘membrului edd muschiul tage de acest punet,ustfel Gael si pout iar in minte migeavn efetuatsposiv" (128). Pacientlu ise permite nl wn efort acti ata {Eup et imagine kinostesied ra este perfect estaba 9 mu se emareo zene oordenett a tutto fibelor mosculare,Pacenol tebe a ie complet relat, et ‘ena ves nedisibuith, Doct atena bolnavula fngepes8abostasc este mai bine St interupem sedins. acs ‘in mad practic, pacientul sé concentreazi asupra miscfri, fn timp ce kineto- terapeutl execuid ster migearea Tespectiva, de teva on, Ese bine unceri ca ll mca sn compres bin du tinal — EEE eee Ebi PE beai bee feeHee ee Eo eee beet oa oH Dera Heer meee cc co 26 Resiarea surosnotrie Iknetoterepeutul si fixeze ev wn deget pe tegument loculinseniei, pent a ajuta eu aceasta exctajic exteroceptivi restabilizea constient. "2 festabilirea coordondrli sau, mai bine zis, combateres incoordoniril are loc concémitent, Kinetotesapeutul va conttofa permanent '2) dai mugchiul respectiv incepe si se contracte de Ia inserje si contracyia progeeseaaa spre origine; ') dacd nei un alt mugchi nu inceare si efeeweze volun {©} decd mugehii antagonist au se contract simulta. 5, Restobilvea functiel murculare, ly exzal in care tstareatul, bine condus, Ak rezuitate, dupa edteva zile sau siptimin! vom ineepe si observim conte involuntare in timpal stimulirilor sau al migcrilor pasive. Aceste contracit sunt Considerate de autor’ ca um sein al reluseicontrolull eeneal asupre mugchivlu. In facest modiept, este permis sf se Tnceap gi eforul activ: dup Goud migedripasive se va permite boltavului sh efectueze o migeare activa, mai apoi, el va efectn activ gi Cea de a doua migcare, iar, la urm, toate migeile ative. ta rot timpul seestul proces Ge recdicare se va urna indeaproape sparta orichruifenomen de incoordonare, et Fi execotarea covecth a fecarel migedr. De indatd ce apare unul,diu semnele expuse Ina sus, migcarea activ se suprind i se reincep migefiile pasive.,Punctl culaninam fal reeduedei este desavargit In miscarea voluntars, constientl. In sfirsit, prin Anirenament aceasta devine susfinut8,ritmicd gi efectiva” (124). Th tot timpul tretamentulai s¢ 48 0 stenjie deosebits eventualel apactii a incoordonari. Din aceste motive, metoda proserie eu energie urmitoarele mijloace ale arsenalulaé,clasie": smisearea respect; 1 cinezes este ingiduit sub nici o forms, pe nici o parte a compulei) ¢) total si reeducarea fn aps, in general, 6) intro fard mai tAczi, folosirea elyjelor axilare, skeeting-ul, mersul pe bicitet sume moment eaten ml exit spam oealae i fenoronare gta Paclenl va siden tvaat st meargh chia nate c& (of magi membre Iaecoure stp seven, coda eh almeensopmentior corpus ine resi Tecduarea cena se fe grtt Sep ou o jumaate de or pe 2s resin teppei do ore, real one fue de exe do ip cad eviuerea continu apoi imbue, ie In Becae aye de tel Of pe sip, INDICATI METODICE | Pentru a nu ne sepets in nod inutil, ne vom multumi eu o prezentae suinard, care 8 scoatd in relief toate indicafile importante ale metodel. Vorn reda, spre ‘exemplifiere, detalile reeducéri grupulul muscular anterior al gatului, oprindune _spoi inna agwpea elementelor deosebite in ceea ce priveste cellati muschi Exereiga pentru magehil gitului. Grupul anterior. Acesta este aledtuit din -muschit sterno-leido-mastoidfeni, mugchi ce apatia grupulu | $i tpulul B (mus! eu 0 singurd erigine, insenfie dubla si actiuni multiple). Aceste acjiuni sunt flex apului 41 rotarea Iu, cl se contracté maschul de o singurd parte. Grupal muscular trebiie S438" sshriete egal de flecare parte, Incepand cu puncicle de insestie- pe apofizele mastaidiene, penta 2 produce o migeare ritmic, an Reedcarea neuro motarie— Meio anal acestor musehi, pacientul va fi culeat pe mast fn decubi dorsal Unierii pacientalui ating colyrile mesei de tratamept, Capul este ststinut de miinile kinetoterapeutului, poicele acestora fiind ogezate pe miastoidcle Eolnavul Apunel de dinijare al conteaefied muscular) (Fig. 93). Pentru reeducar 4 Fig, 93 ~ Reedvewe sier-leidomesteiionua. Porta puch ies Kner. 4) , Congtinta nintaia. Se cere pacientulu s8 se relaxeze gi sf lace intreags _greuate a capulu in mainile Kinefoterepeutlti.Pacientuluf ise explicd apoice unneazi SH se facd, expliesndu-i-ee funcyia steco-leido-inastoidianului si punctle sale de insenie, Kinetoterapeutul-atinge gor fruntea pacientului pentru 2 indica inceputul iigedvil de flexi, asigurdndu-se of pacientul nu va migca toracele, cénd vs incepe si ‘st product contrscfia mugehiuli, Se va urmri ea migeavea sf ieeapa prin contrac Ia nivelul origin. La inceput, i se cere pacientului si urmireasc mintal migesvea, ir fnsh sf {ack vroun efor: fizie. Migearen pasiva se face in seril de cite itei ori. Clnd reapare contract, mnigearea activ este la ineeput permisd numai dup§ douk migciri pasiv 1b) Coordonarca. Migearea activa va fi alent supravegheaté chiar de a inceput, su a urniti coordonarea (contratie egali de fecace parte, cu debut lz i supropunerea alti grup mvscolat). Kinefoerapeutul va observa urmatowele deta ~Contracfa egala a embilor siemno-cleido-mastoidieni produce o serene egal supra ambelor maini ale kinetoterapeutului. Daca contractia este inegalg, pacientul ‘aft incurajat ssi concenirezeatenfa asupra apofizei mastoidiene de partearmuschiv tate eaetioneazé mai slab. Spasinul musebilor posterior ai gitull poate fisi cl enue tinei contractii inegale, In acest ea, tcebuie tatatcorect spasm w'Se vor observa comisurile buzelos, care au tui si fie rage in jos, een ce ar trida intratea in oc, prin substitute, @pieloswlui gétului. Dac8, fawn moment dat, se observa actiuni de incoordonare, i se cere pacientului s8 fntreripi orice efort ise continua numai cu migeari pasive. see 'o) Funefia nusculard. Dupa restabilirea congtinge! si a coordontii, i se cere pacientuai si indeplineascd migcarea de flexie« eapului. Oy ae ‘4 mugchiului (rotarea capului) se reeduedin.acelas fe: Daca contracia este nesatisfacatoare, se va verifica spasmul in grupul posterior sau intrue wapez28 Reeducares neuro tore Grupul posterior al gétulul se reeducd in decubit ventral, Capt va depasi marginea mesei de tretament, find yout To mAinile kinetotezapeutului, ea gi in cxzul grupului anterior reject enti o ineresare 4 romboizilor, se vor ajeza sub umeri pernife sot seci clus, pont a apropinemoplai de nia medina é ten touag ae afte pone Trologie. vor Webi st dengesed masa de tratament gis fievidicete prin agezarea sub gambe a unui sal gros (Fig, 94), Pig 9 Reiners musi pstertto tab Bei pacts °c tinea (ph Ab tore Cl Bay 13. Siemon pe gaa ct ea Pent reeducarea deltoidul se va fine searna de spastl posiil al bicepsult brahial gi al coraco-brabiaului. In aceste cazuri, reeducatea se va face cu uyoar flovie saterioarl a umdralui gia cotului, pentra arelaxa acest misc Rotator umirulul. Peatru restebilirea controlului constient asupra ecesior snugei, tena pacientului nu va fi dirjaé asuprainsefilor lor profane, ci asupra citro. st propuoceptorifr din regivnea cotulu. Rotarea umérului na se poate face Faet sobitizavea coltui: Pacientul asociazd de abicei reflex acesteacfiuni. Desi 8¢ Fnpene concenrarea asupraregiunit interne a cota pentru migeares de rtajie intern ft pe fafa extern a cotului, penteu rotafiaexternd a brajuli. Resdveares nero-atorie~Metodeanaiis 219 1.2, Sebscapla, principal trate este un gel cvs conc inate opie 9 eg ek tin poutine, tous ce de ce sen marl pectoral aepa cin tebe concer ra bolnavat pe sens pron» miei : Marcle gi aie rombotd sunt grev de esis, din earn pare incoordndri pin contac cancomtents he a pectoral, fe 9 rape WM, Reeincyen lfnduse fn dev ven weote uth expat pacieiict presienes asa stl de ere cu pep Se umeriy Meta condannd,mobiewea unruly abduce, att de ecent fotos tds elec Tn esa por dlodel p apeal so scutes drogen rei sind rmboual Gu tecnencepremiae Incotdone, retucirea devine impossible 9 peomanentees3, EXERCITH PENTRU MUSCHII BRATULUI, ANTEBRATULUI $I MAINIL psu si tricepsul brakial, mchi antagonist, cu mised sincronizate, se reedued concomitent, Reeducarea se face in decubit dorsal. Flexia nu se va exccuta ind seama de faptul c& peste accosts ti ‘poate apérea incoordonarea. In acest ‘eps se mal terol se va gist tn spina Tent prot onto ei Tor specie, seb resend maxi past ini, aE: Ete Reedieaea neuromotrie~ Metoe globsle 23 ‘Fig, 105~ Atta Kabat. Vain penta: Petia ait = say ees sa Te agents Le dor un. Pail ste ele pe apt, cu mera fer ext, in abeuiy en ord ote ltd cops petal se A xt, pone “Ritslterept sen de paca membrane respect Mana emelep cine ii pst fan dora atel ns cle py dept seek peste as ir pious Cevt d faethe fn ined 2 ease, jes se eect cu genni in axenic hue Te grads iit pos Fo al oe sia ry a 8 oa en ite ansmbil de nig so exces ete. carer Geo tn Jo Dla tite mies cory nti aba otuen Ira 2 cps. «e 2 Dingonsta an. Pact ct calet pe pe, cu mem nena, dnt de Toi wei at as al im spas a it (Te 819) tape eps seca eel ago nal ef tao rn cans pe owe ote sus se fe: Rena doptlo, exten24 Reeduciea newo-motori Pig 104 Aad Kobt Digan et ipatne enh ae Pi 105 sete Kabat Medel os 1 pune rete nies Js Micon Se tech exes die, xi nal pron pil, ein eps ce nda tera ens Ca fi el nga Ty mice ae fe Th amline = ming pos, § : i lgea de un jor lye ives ~ kincllerpeval ops ed pe reine planar a plo pf ner esac (a ig 15). i Fabime pen mipedie genuine! praia din ale dagoak Fee ee isu i jor a dayoalel 1 so cond cress gla ce Mea gvvunchl fn fr med tin), gente nvr 3 exe wl kettle penile, Spat hens supe cone Itrs (2! ur 108, ‘ig. 105- Mevoa Keo sins peers resus genanchi.Feis ‘Esaki in morgines mse, Perl excel Mos dbl 2 gles 2. Seen len genuehil din parts snatt a el dou aga, 5: Bisa dngonls rela coupe ne soit ew lin gens ol nt ange ‘ev let pico ee) ol sori epes el Fg, TO. Inmet contre 5 ners Step eet agent vec ite ie amr era peas Poovatt elest pe ssc cpa af mse de tar Casstergent ete eet pose, eal pele pba la pt sain xe ota in ngs pl sb bis esi cna. Seaceuees xin tensa cap sub reise. Prefer, aeste gl se exc ee, Ses capa esse ot flr a Crea, xk ea la stn, pb had buble sboge canola p im sou exten Reeducara neuro-metorle~Metode globule 235 ig, 107 ~ stata Kobo. Naa pesto muses {sti gcc: eB ating rls de pres ‘usc Uesie dora spor einen ERM aso pc ie meh Shab coin mas fo dogo mole omit ero. igh tes eerie : Se leat ps spy cme deepen cps prea I et. 30" 1 cop. Bnle tance oroats 0 mfr Se Mei re ism (i. 10 ety oe bem eo pa Kinsoerpetl ce meat I spate pee 9 mp fate oat peopel oar rn ey ee mi SSH F sige cost, Sse spor popites ope rere xen oes pal ‘senor Mn eee “se _ "SP fad. Kintera i le 50 ‘punch ante mt yen po tr aici tte Sree te niger sone cv nie pe festa yog ro one Wa pe ate ten ase etd corre tone va dep tcnoua e ape pea snl me ny oe we hgh ong oi ray He fi pe apt ters vee) ‘lle ptatchexet inp cea wg ate ae pose Ni cole mi: Acie i “ciroeeepgserpl pent rebels inevoa) Bole Se faba pe spy ev membres cresefpte mul de alel downer 0" nara = uttinedannojecy sean exogpoule fe ig, 109 ~ Meoua Kab Eseit de ‘hee en depute Rane favor peal in robe stile i fein esi Senne net gle ta bene fii tert ‘etlon ee er ae ee eee ee ae]rt ogee ete ie ratte eee moe tc 236 Reedcarea sewro-motorie at Recdasarea newo-motorie~ Meta globate Bt ‘cinetterapsetal se aft de parten membrului inferios tn wlduuia, Dich cowie exis menbret ‘exis prnunshilet eu etlediote lipite. AceastS micareizmplie8 Dexia pictourelor, Nei $ ~~ Fae ead pide te cole, neu Bs ps» aha cer$ {uaa ens ain etn udu ae ea eee Ae rr govt, ab cate ted Talcrse ail rersens get nv pecreloclefiel raaigu te np pte “ent ejproce neste mic saoss ere le dag nga 22% inp cs mae upre do sty seco mena dagen | Je ort us eve =O js ba float mes st dont membre = = sce Maa cg oe ped po eae (iene coupal = Hea tr iercae wore cate dagontelr, senfrn poi oii Ast oh date in go, se tee ine #306 Inn me peti de ieee a te, membalnferirsing, e ie sonar so ce co tl ave wens pe eae ingore Sian genes comers = galt 9 daw. Alin por iil sat de a i en de nd unl tng ang te i bi, cua deer = pe am Sei 3 eee eta oes eae Or we SHE i orf imi = ago «dos ls Pasi ous cudgel tpn ete im puai, rene ete ops de Kiectoxragt pri sficare io fee olla line eon end vai ce ors, a 9 ‘hte pci mia ayn fo ete areal eye 9 ari i ‘tg ope crise aterdoar eos, fre rt gfe se i sieges = ile Er pane erica mach tog esp cu vr let pei imac etd 9 bow ALTERNAREA ANTAGONISTILOR 1. Atternarea lente coutrectilor izotonice ale antagonist schameloe globale de tratament, Miscarc: sontretia axing a agonistulul sub reastens du sontrctia, 10 sib ceristenth-a-antogonistilui, Cv ct este mai putes ‘onisilai, cu att mai mare va f facilitarea antegonistului, Este ios sjungi dela inceput la rezstenga maxima in contractia antogonistul, ‘pune rezistenjé agonistului mai slab, Contracitetrebuie sf se facd lex posibilitatea si se oblinS 0 exctafié optima. Tehnies se foloseste t > mplitgines maxims @ mised ck pe arplitudink mai mic 1 Kaa Mi sno pie meme spent, 9 2, Alternarga lentd eu efort statie:consta " _ ede Reb ole ite. fe Jede.0 conrasjicizometicé fis. de.uya excentredin.volumul edu al asc=8 SP ‘muscu, Un procedeu sila se executsimediot dupa aceasta felosind ergs. *=8 st igen de baal simi pie ee cols cstv iit gnerice. Sesto osces co mens sipesone sree ga Iso es aa i ar silaBonist. Te es pias). Revita impieta ie. Acute exer 3e eet ne ‘Aste, in migcarea de flexie a cotuly, de exempl, oprim fects en fl djs eopocsaca de cot ner sie $f yl de ttarten, ed posal» los 3 fe cte hoe cerem pacientului sf continue s8 eontracte flexor cu toaté fort izometr SEMA E coinens ue 110 10. e es sulin Se ea ine ics sb exe exeta sales os ant a area pin etesterea corespunzitoare a cristentel, Cerers apoi a8 se fat XS" vos cre ml AG ne aan a A fio loc fn conrartictometrie Ta ull sa aproape de sf oapscl, pe care rezistnga Kinetoterapewtutui ma © poate cone 3. Stabilizarea'ritmicajreprezinti blocarea migearii [z 0 anumith 2°) ‘ai, urmaid imediat de blocarea migcirii in sens invers, Astfel, blocdm tem=% lit ‘Sagat eta ttre coopse pn cxeerea reise, bligind asses SE contact izemette, api cere inedatpacientlul st execute extend SF rote Th Sens inet, pe care le blocks de aseinonen. Aces aller inometice se pol repel de eleva cf \ } sparen stone td cd Scest plod, asocai cual, eseetse a \caiunile tractului_santica-spinal-(pisamidal)-si-ale-ganglionilor_bazali gi wt Hh Fig I~ Metode Kabat Mgt since pena afi log cerebelosse, Fste deci tchnicd de folosit pera ST nce infra spasmului si nu pentru coordonarea migeart@ Reedieares nevro-otorie BATE ENTS renter pi combime proceed punetol Tau relaxare complet cerutd dupa fiecare eontacye, nsinte de a tece Ia Se laa come eae STG ene AGPRTONEWPREGTETE Diss i plcareaprocedui de ts peat 2 arate selaye, cone "Pcgualaecr heacedurloe 413 i sonnel ce fice atemarea Yeni et relaxes Geet amet tones) pete antagonist qi stemorea fen, cu efor ree (arte lop conacin merit) peta ago sb, Siete esccdut aun floste pent flare spas. To aczte proce rn: momen lan Tinpul de clear tebe 9 fe ae sees blnar resin acest hers 3 kintterapetl tse a ere ea cae edt compl Tonte acre Tiel foosse de opt se fe losies le ep nacie selpoce& al Sherngton t Indica nda aectinilrneuologiee perce meta Kabat ete iia sn aha null eontateTebate de aae a antago, ya cum am eer oe Sat stun da uel ogee combate pt tun “Sells mee fn stort de oxen). see selon en coords CT ("lend pen reyeen foyer muse fn hemlet Fe nbabbrers fn Dota Pasknton, infra in psi in fra stilor ate), CeSohgs ev spotata le pe wpe ranimrtogie Tei iin weno fro ee hai pice recuperici fof musculae infuniatofia post imobilizareindclungatd. Unele provedee Feet pe ples ined poe oper Te enero sublet oll dose pe cae msds Kabat poste state f scige oleae seine spell im teas, wade Sey ake heen ae : Se arog cto se plies nant tn fra puselritamator. Se (icon eral hai ame Se eed eu sett tod pen creerea a abest cai mrren ample cn Teen usenet! In patlogl candovepiaie ita gv Aspecte critice Fol s Je (valori musculare ‘dea 2 Ta-4) dues, n mod inevitabil, la apariia unor contact si misedri de substi, ‘ave impeded int-o largh misur8 teeducarea mugehiului interera, Desi auroral metodei Contrazice aceasté erties, analiza obicctiv si experientafieciruia arat c8 substituia (ete prezenti: Aceasta nu Tasesmnd fas ch rnuchiul nu mai beneficizd de tratament, aya cum spine Kermy. : in eora ce privese Flosires antrenamentulué maxim, negifind ccepileclsice despre regimul de crujare, dniele modeme par s& den drepfate avtorulti. ‘Fehnica ate 0 anumitd dificultare in executarea ei corecth, Alternarea sntagonigtifor necesih 6 bund cunoagtere # neuro-fiziologiei gi oexperientéfadclungat entra a putes Inera cw real fotos. StH Peni [uct sub rezistenfd comport un efort deosebit din parte kinetoteapetl “La aduit, metoda au poate fi folosta decat de edtre kinetoterapenji deosebit de robust Reedocarea neuesinctore ~ Meo glebaie 239 In can copilorsest ptm conte un pediment dr cop trebule se a vista gi dezvoltaren la care si poatd si colaboreze acti Hogs ae rezulate faite bune 18-521 ae RGU prin ford supra smoot colons vercrae a unc: Dargah lao de H-16 any Meal na ete oor pant kineotrapeat Mods pe cream feosvo mod urent fod eredere oss, rvztste find Toate une, Con ceo stead ave metodee e Lneaeape de trae iit, ete fail reauatele se obin tpl, Foust onstinces, se ot onl absent lai, pogetse Bute ge paien IS ac Se or opemit de coreciare gi cpr, eos geet lng plier Es gen i in etn rel else oi cl i pomvocepve sau avira neg tr conagit wometree pe glpurs mselre Frage A oun potas pare ie Cee resi cu at met leu cas eal tutor imine fof tlorea muscular clgtgh rin tenet se letde stalin tinp:Experena nous dns tt eet ptr punerony cau Covell {Sie repcaven talamentlal dap perteadl de efcva “ METODA.BOBATH * -Aceasth metoda se adresears iAMEnAius@Rel EO renee TOPATTOR HEUTE, ((ialloe spaseareeroeAEFe Ee vorba ge OO op tfatment, este ceen ee uit ibe numese un concep (10) Fundamentare teoreticd Metods a devenit eunoscut prin seria de atiole apirute fre 1950-1953, apo, in aumeroase reviste medical pins duns 1980. Autor ~ soi Karel si Bertha Baba ~ shaw fundamentt teria metodl lor pe baza unarobse-vafilateteasupra reflsslor primitive $i postural ga unei expetiete bogate. Doctoral Karel Bobath cste un tepulat specialist tn neuro-pibiante infantis, cate goa fGcut swdile la Gniversatea Carolingian dia Praga iar soja sa, Berta Boba, este Kinetoterapeute din Germania, Areindoi au emigrat ta Anglia ea urmare a persectpilor nazise fare Tunite matte 1945 sf noiembric 1953 au examinat 30S balnai, dint care 160 a0 ‘urmat un tratament pelungi, find cevezit) dupa perioade de 6 bx Avalizind cauzele infrmiiit motor exzebale a scesor2acinfi, autoii au js a conluia~ general admit seat ~ed vara factor contbae Ta complete aspetzlr observate, fectori cae pot fi clasifcai dup cum wenexza .Nulbure Senzuiae le grade diferite; 2 opaticiatea,s3: ezordinea mecanismul postural reflex:4. ipsa modalior de migeae select 1. Taiburrte senzoriale pot i prezente prin ins compleitaea leconal, arin majoritatea eaznior cle constitu reaulatltontsula etext in mugchi. Aces tonus erescu, ca gi migedrile necoordonate pe care le procuce determing Ta roproceptor imaginisetzviale monstuoas, care miuese 1a réndl lor dezardines ‘Tulbucii ale ise stereognotie, percepiel spatiale si comporate st fost gsi tran nam atu Eecele aestor tbr senorialeasupra mise sunt consderabile, Contos wed wd ld re: SECS He ndI eee ee eee rc 240 Resticace newosmotore Primitive reflexe. de posturd gi migcare de sub inhibifia pe care, fa mod normal, 7 ii tonice, sciele fiziologice ale acestei Se ra het fe ete a Seeger “oe rangi ble eta eo eee : ‘in recumat, dificultitile motorii ale copilului spastic sunt gatorate: vet Seatac ets aes me 7 ‘b) Eliberdrii reflexelor tonice. Datorita fez lunii centrilor nervosi, reflexele tonice at in el con in postush gi migeae. . excep Rewueares neuro-motorie~ Meode glbale 24 Mijloace terapeutice ‘ratamentat pe dows modalitli de infTuenjre: “abibarea sou suprimarea aetivitaii toniee reflexe, cu rezulatel reducerié siregléai tonusutui muscular 2. Facilitarea integririi reactiilor superioare de ridieare gi echlibru in secvena lor de dezvoltare adecvatd, urmati de un progres in activitiile eementare™ (28, 29, 30) ‘Astorit subliniazé cf seopul tretamentulul nu trebuie s& fie fnttives unei srasultart eare este paraizt, print efrt care mv face dec sf creasck {onusul muscular, Geet spstcitates, Ete escola in timpul atamentu sd em acini est ai multe scram pstbilearupra onusl, postr t miei noma Tse dz agemenca eel en, printoundgnosti presoe, ratamontl #8 feeaps mal earn inte a mil pacient svi fi Gezvltat i tor post vicionse, insime si experimentat on mod ance de motte. ‘fataertal se bnzenz dee na pe tn snenamient muscular, pe eeedacare modal de migeare’s Ori de chte on exte puting = a fin ineonideraie covers normale a migerior lx cop, Metoda no elie juror fnopede i chruraeal i pune mare pret pe rola families In edeaia kinetic i Intelsat «copa Tnhiarce activi tonic reflexe se face prin psiea pelew pacent« unor mit reflessnhibtonre. In aceste por. faxalimplsuitornervoace in canaele Sublit Visos de bolnay este Boca, I ip ces desehid na el pentru > eetiate Site st mai nonnala, Averte posit rettxinhibitare nerea2e~ cps pireres Storr ~cootorm Tepiinchider (Schoftng) a ui Magnus, ate se enini ast “In fiecare moment, sistenalnervos central ogindstestarea muscultur corpol Sura de contactie i atndee a mgchilor determina stb proeeslorexitatoare Si iaibtore in ssterel nerves cect fax exit formulas pe bara ates, care stabil cB sul aferent fevor ‘nugeilor itn, fn timp ce mugen seu sin tae de inhibi” (vor Vex. {Gisies cis sei favorable poe cefle-inibitore peru faciitarea midi active firdspastvtete au este hueru gor Bate necesard 0 bunk cunossere @ tnagaltiilor de migere existent Ia pacientul espctiv 9 legilor generale de afiane 2 reflerelor posure Posie reflex-inhiitoar sont total sau, mai adesea, pant opuse posuré ite anormale a pacientulat, Poriinates, care’ pinetelorcheie, Teta Ia inceput o rezstenf care tebuie fnvines. La copial moi mare acest poz pet f tnenfinute atv ent un anumi imp eu ator kinetotecapeuuls. Adu tu poate fi inp indekngat intro, asemenea porte sat poste invete $8 0 adopte Inhibiga spasticity poate st: = plece dela punctle-cheies = 5 se produch prin itindere lent $i mentinotl a lanjului musetlar spastic; = si se insiaeze prin poziionare, sau prin = auoioibii. ; : Pancele-chele de poutonar i vederea educeri spastic pf imp in: Pancclte cel ete repent de povsionaren eal de Ge proprigcepsa muscular ef202 Reeducsren newresmottic ‘Penctl-chete al mobiliti eee Zeprezeniat de centura scapular, iar Pumerucchele'al stabiliil este reprezentat de centura pelvin. Kinctoterapeutul pozitioneazi deci mai ini capul gi gatul, apoi trunchivl, uneti ggeldunla, pests obfineo redistrbuice a tonesulai mai aprepia de normal Teetikestele inforoare. Ajustareapacientfui la noun sa poztic este cea care d& Paeien dovit, Odatd cu descresteres spasticity prin mentineree pocitci te Tutinibitoare, rezistenla cedeazS, kinetoteepeutut putind sf reducs in acest momen ‘Senta sa pasivd. La sirgit, va fi posibil sia mine de pe pacien,bséndul stat Sere sigur noua poze, in acest od pacientl efgliga rept controll asupra ooturi sale spastice 4) favaté si ial din aceastd postr Ear gu af se descrie aici pozifile eflex-inhibitoare in iotalitsten for eu atit mat mt eit ele sunt variabile In fine de pactent, de forma spastetiit tui de Tusa, La fiecace pacient in parle trebuie cutaté cale adeovaté de sahibere, ‘orita eca msi avaajoasE pentra Ubertatea migeilr ‘Yorn dn wag eteva exemple, : He ee arto Lite pein 6 tenting swe, eines etek mene Ino ipr Aecat tepr ples anar pe pecle nose gt vom ride fa sus, vo ei et Saoatcten, din cre merce pet poh iene ma sae incborereles fe inibtoure fe excepts foil al pin stiles eeu anda aeSnS opel poz = dea Sn CO 8 oath oe. et erect poll eerthbnare ve pot stn op pan acute to aut pone Cis es ene i sume reer oc ie gia ran et Ge Fa ae hal mpeg pei o daa incense nb) Sle er cpl vt open membre init fed extn DE act super leatAtcind CPet gedoaen uo, Une ef se oie 1h regan pr ears feral est tapi = ren opel ness, un com enuresis eae eh Fes nave tence sl git, oj cu Yea descrs Mops (Fig, 12). TEAR ig. 12 Metode Boba: Rice da gemnehl Clint wfc fsiinans ‘Tesco oie srl a ef (apf Ds Bobs) copper wa etlex Moo. Des ded eo Yo cop ‘Shevin eopll si messrean, aun dei dao ees xe bie ris hn ele spain exes porta a eS nr cpr ex ccsa sndrli NSP? aii prin a et Dak pte ea oe sie GEN infer ee Se ees an, pen ode es ap eE st a iy tp ot cole de psc oa Epa © SEE # Sees ons por ese ont HS NC a aa, i tem Ta poi sii pce tbc pe penal tine ace we Pv 3 Dt a andten be fre nt Ds oe 8 ERED Reeducarea neuco-motoro— Metodegloale Te avast psi, ere membre neve deine er, cent spac, Ei itr festa ented Cont seca psi Pig 113. 1 Rbaabairs rahe st scale n msc et sur vel, se prtiacn pel fn seu ven cb membres nvr nea oe oe rds plu id ester CF. 1. ae : Fig 113 ~ Meta Bobh. Finan spt Fig 14" Meta Bobet, Bstesic Fn nvr pin les tal, pee Prine, pensbductia te Teal ‘heat nce treats (ph NgsbDeowt Fy 0) Tostuile weflesinbibtoarepleac de In marileatcuai care sunt Floste pentru sunturi, ca ,puncte-cheie”. In geest fel, ronusul muscular este cedius tm membre Teton spare nedert din pctonaes cop ester, Ades, ma ales Insult ia ale eatamentla ext scien 8 pezfionsm nuns punceie-cheie", {het sh mai imprint ports wurorsegmeatelr (Fi 15). {eal poston cop sre un dublo aspect In posite relia, cae sant mat mult sax nai patin complet invert pif nora sop, to pei cae se giseau Ir cotrai spastee Se pase conga. Copill va vies dee see tem por s anormal,aterioar der acest Tucra nu trebuie sii se permit. Chir in afaco tratamentului se va prefera ea aceste sf fle Tlectate, emit ri in postu Mecate, gett, I pieptol tame sf bamac, > ents ma stead kg, we, me fey Bre ae 29 e ‘ander aap cgi eset ote emnetiowe: ante fevers felch Fig. 1/8 ~ Mette Bobark. Ki ‘oven capensis ea cacti cne ead posal do" irate” (ipa, Dob nn eat ; eet Cae or mal exes prone sing Tes ner devine ml wa set nce lg eta Janu ed po, Mes selmi game ea {Swan fcl rine ms “tint sect pred 3 pine cd eu ri, it i oo fk db crocs aaa ee cheesey ont eve fet teres. Cop te SJoecfaon ste sene opr suc oo ce ste, abd nF mn ess tae ene lec, sca Se empath malt ct raft pcg, ial te ete Seer tcna posed eerste soon sbgar= fuss = I Se eI ee El 3moet er Cc f u 2a eer’ Heuo“mnotrie ‘I tratmentt progres, postr reses-ebbioare sunt dicate de nt co 2c aa post print-o nou rape a postr crginare. on Joel Wot ce er ample inverse ineodueconinai mi mar mal variate de pan To ost ome rn node un ae um ga wor vate Sa) Pee Bentensoats cup in rod cxstan, inmate panes gate sail le Contin retonice bin astfel in mod grads eflexle sonic Geashigen or calor ee unr nt. exctatr est ate redicat tn cane de ache? Yaritre oe Ste, bcs pan esam de acivisten tank refers Gomory Tere ried veexa sede, copii Tava replat si 0 controlezes ry aaa a nail poz i, mal cz, migetnduese astfel, Fe (Berta Bobath, 24). 7 fe reprézinté murmal primal pas intenferenfa act “Aahearea pacintulu fa poate eft al tatomentuli, Aceste port Trebue privite in med stati, ele ae plecare penru ried epeifie, Kinetoterapeutul tebe #8 WEE sunt onl sara meniner posi refex-inhibitoare, Pacientluh ny i502 OS cea gear aint de a ne fi asigurat cd igcaen respecting 94 Ct rece Mcstenfh eps, cl in aac, cons va ute SASHA Sndnpion Fe fctterapeutel 3 Sema de aceasta eect mst il, seecash rmigeare in med pasiv. poz exert pentru mera ypeior Fae er tmnt ol! dx pomors cna won al er # aii canteen posi sete, p soci co fs owes 2 ep ct ats ese, opi TPS Fem de obit exes at ota, mat wa et esac se gence” fy arom ings ot fp eee el oc ta ngh man an a ace, ee a an ary ops dee, Lae de exes atch Cd Se ence pe cr: Mite se pe hull Wael eeu eee ets postop ei Rel EE ee a ih ee eine! wap i [a eons Sn Oe bp enn ino co i Tpmenaee, Sma sean Peis Et ee or penny sea conc epi, So abel eile st JS op ttl cuss peste aes oc ere eal tcp os acta pa sat grees rr ak Se Tose fours caplel @ "Secale devennd conti oe floss [ als en apron lie 4 cama Urea wn ce alae cv loses arn fact "Sp cd ecpe sh mich Bl fe nigel de iene aise ale urdu cate pot ‘allie eve flo tapetanenil regina pone vst sai In enol 9286 6 thos) hues fn TEE Eko pee st combine componente Sci, Gare ad ners ee Sonia uae xen en FS eettpad es aco cxf fo teal costa petal re ata ania pare we HoT at ecyperit, rol onercifia cre ce fc afar sie te des it anne ea dei reac esi ca oni ota | ; Resducarea necator -Metde global 2s1 seca micoe v6 eles rots mana Supe, 9 un gr scented are Sp al wn et ei ge a vd ee eet igre aie snl, ee stots Rl Is zo x ct iting cat mt hh Tc pon op tl et sn ns ol este east pcinl pete 8 sopone 58ponee reat cu ctl SEALS or edi lao eb fake sees ef ste Sen Sina ef wal eenpr Incense ee ne os kl 0 ofa sine Yous fl sim ei esnmnbyce mu cue 6 fv la miele stereos ihe mie: pee a foul genre: trapte ei apa Pent sede aces mje, cnoplstl wbvic hsoracne att asa elise dee pst La pa oa uate np 62 A obs pase tear: sno poste en eel fats. Fenew a pn exes cv eh ch el ing wp : ‘cle nodter a nl Sica te tba ate pi losin wor ave: gees tintin pnt Ta fe ane ltl po opt; ejay ol fu Rareori, paciengi se vindec8 complet, adicd ating stadia al Glen, Pentru ceasia se cere ea pacieatul s4 parcurgk siadile al 3-ea ji al 4-lea in decurs de 10 zile, Cu fr daraa stadivl flaeid este mai Tungd, cu atit este mai putin probabilé vindecarea, 'O atentie speciall este gcordalé reeducicii mini si a degeteler, in: sensul objneritrelaxatit lexiel degeiclo#Tinind policelé antebrapl. este migcat incet $i Fitmie fa supinatie gi pronafie. Se aplicdstimulsricutanate si se comand vore tare pont a ebjine rapid prehensiunea gi relaxares, De obicel, este necesard manipularea, pentru a facilta flexia gi a inhiba extensa 'A.doua migeare in stadial al 4-lea este prehensiunea lateral, in zare policele uebuie si ack abeucfe i adduefie activi, Odaté ce pacientl este capil 8 extinds egetele, vor fi incursjate diferite activity: folosirea unor instrumeate muzicale amburing, talgere, t0b8), apoi menfinerea creionului sau a pensulei, chiar cu prehenshune palmard, Se Folosesc fn special obiecte eilindrice sau steric. vee pentru membre infrre, Asoca sat ue n azn aelira pp eed ce acetone sri, er es, etre eden eer fad ene, ober mesa core TRATAMENTUL KINETIC AL. HEMIPLEGIE! Sj Hinde ne ets Te capita , rramentl Binet a hemiplegia sit ql the dl de teclucne neurone faeces TEHNICA BERTHA BOBATH Plan de exerci de mai jos propus de autoare se adreseezl hemiplegiculti pe eae ‘vascular. set ie rm nd posi pcienu fn pt ae 9 mise inpotts Deal, 0 dowel ete o pai ive produce pastiatea extensor; bolnaya enue Incuait re eS a ons ut de np para sees val blo ‘as descupee capex ot itis, cu nembra infenor homolateral nt ninrall de Semilenies rnd va tensa gt pe partea leat, avind gi ca url respect st fie ante proietat coal exis. iene ‘Ss AMES Tad a ll, nei 2 Be sano a pam ep acti aia se vsoos sep ee Thig 139 Everett peur epee (opt Bera Boba) a) ee. 25) on m1 +i 2 Rien st» Hela oa fg. ls he si pe mine ts en : br rl Pex gmc i ds yl tesa dpe ol ts 1 ea lal losrcen in da. Meares nse din rane, uta rind ieee aie so ngs hen Beil ae ctl ct oe ce gene ren ae wer ett bat catas pe inl or. Spain peo ate sa ett yes lacs bal ps tng comp neti exter Cobo mee sii Sa Exerc & Aci eri cone hnattepeaiul it faite ‘Sea a svc mtr (le. 128) Bnriat 9, Rese eee spin poate ‘eb eto sper, a s+ Sint pe mstiaca de fea 8 peta ‘Herein 10 Din poi ged, sient sink areata cep po ‘irl peor af, ia speek {Said y loa! esl soul bach FSi ad oltaral menterio— pe pod net eget ind taba pele ie Account, eo av pelun memora : Eee Fig, 128°~ Erect ponies Henipege (Soph Bora arate great ‘oem Be Ser posit a, 19,0 i eal 12a pie sexi poset ink eine ue elephant ied eh Ea argh seule acess mond pe exes coe (Fg 29. ena Patel dors ek mer supers Pete cA, did ls rtd 1; Ascent posi, ng apical pi, oil radu rina a poi ™ ee TH cn prie x in estar rl ea sb in 9 en se fect pane 4 deena Gh Fe ie a scl split pater pe pedal pcr, se Fare ela coverings es ap nr Een seca ps antec ratte con ck po mid nt pe cath Es 6b oa ype hs stm pen al See erie 1. In gene Ione © pate lo, Knsteage ated ncaa cae tap mae gets de pate ae (Fg 1) cell Reeducarea reuo-motvie ~ Melo lobsle 259 Fig, 129 ~ Beret pena hemiplegie (Guph Bedi Beli." 7* 1) Bane He) Fa 12 * pit cu ats yo mas, bree te youte exer, ante nes Sn Tadcplat napa, so ea tance pet leaps ano (Fp: 1, * ZI ge, ge eh bral 5s penal, plns ‘Exotfel 22. Ridzara dm end, fd shored pe seis dead yb? song 3 inion ney iid wun bp» so eg ‘refer tut son de pe oft pe l,i po nel Te 2 inch nl we psp Eto 2 Esp vert Hess ers hs ode genio 130 Brercil penta hemiplegic». = ‘Guph sata Way Be (Genk i Boba Bx 20, TEHNICA LE METAYER Le Métayer (89) propune 0 tehnic& de relaxare a membrilyi superior afectat, Fira interventia eilor ,globale” propuse de Bobsth, . : acim gezind, Kibtotrapcunl la spatele su duce brat in adducts i rotate intern, ct tenia cote In aent momen se ce pone xh nah, stain nr enlnsia dogeae foes Heed ceed eee eed: oo J eee arc eee es eee eee cc 260 Reeducaren newco-motrie tent ich spit se weatacad ay no Apel vneoakctnss pons, ew xt dgeer gt pe pin seg pi te pd abe, mined nes ml In acne pi a Sa ft Be ep 2 tue sity oa A ap eles eel comin ral et tf eu se oe cleat ns umart ae Looe 9 tae ern 2 es so ta ei, Ao ogre, Uc cnels esse # rote ener: Hace cxosa makin cea ta ott, ache espaol (Fe, 13. Reeducares neuro-motorie trebuie sf cuprind& invijarea rapid a gestrilor gi ctivitdjiorentidiene (veo! Metoda Carr si Shepherd), Bolnavaltebuie sf Fnvete <& Fig, 132 Meads Le Miter 8,8 64 Fig, 12 ~ Mode Le Meter 6 rmaniace, 4 s6'imbrace, £8 se rads, se spelé singur. Hemp! pavWa drenptt Vor f fovijeti serie ou mina sting’, Ergoterapia este de maze luyntougy tn ‘Natamentel seestor pacien{i. Cel tineri vor trebui, uneor, $8 favele © ®NIN nese, pe eare s& o peald indeplini cu infirmitatea lor actuelé. 7 ‘Prof, Ganea (Oradea) (199) constata efecele fesne bune ale Xawsinowuhui precoce si recomanda ineeperea zoestuia din primele zilé; fi patul Dolev, hie Inaine ca acesta si se poaté NS METODA FRANKEL Fundamentare teoratie’ 47 Metode se adreseaza tratamentululataxiilor locomeceri Ba tinde 8) Wlyseased, {a maximum resturile de proprioceptie cimase indemne dupa boald si a sl ncuar= perdu cum numeste autor, dap Senay, proptesyie «pre de at orig orient Noda 2 TO Beth ee atasenu alan abetice, bos Geosbit de feevert fe sfrgitl seats cu, infocuind propriocptiamasculard ou vizul, Blnaval se dezavaniasl An yn pute, mnetge fe sf se alte eum pest, en va putes merge noapes ssi vu els nok Nena is siaxite de ong etna tactel excels este de oNect atictat recall na Vor fot sat de bune; metoda ofS tot o posibiltatsteripeia, ‘care iu trebuie neglijati. i iReedueaen neutornoto Fig, 13 ~ Moto ba eer B68 6 ri 1333 ig CE ocuy joace, terapeutice.” Metoda cuprinde 0 serie de exerci care se exceutd eu covrolul vederi. Fi vorbn de reeduearea une! iigedripierdute, aceasta se rein de Ia formele sale cele SHople, wecindacse teptat prin stadii mai complicate, pink Ip Tavétarea mereu G bun reeduenre, se cere ea migearex' si ating performanta preciziciy Znducse la un excreijia nai grev, pind cdnd miscarea nu se execu carat” $t entra evita oboscala 9i plitistala ge va introduce a oerecafe, yarictate. Tn aceste cazusi, progresia efortului mi cere eresterea jrtensitajit efortulul ‘igerile, im general, nu tebuie si implice un lucy muscular tens, cl ere iayi lor Legea progresici mai suferd In aceast& met6i8 doul derogi tadine Thal piecise shee Tint BoThavul sjunge si fe i pat Tul 38 nu cadi, ceva ce ar duce la pierderea incederii in sine, le se executd individual in mod ideal de doud on pe 2, te o jumatate. de orf, sau 0 datd pe vi trei sfertari de ord pant la 0 or, finé urmate de o seding& de masa. ws Indicafii metodice Bxerciit in pozifia euleat, Bolnavul sé pe pat, sau pe masa de tratament, eu ‘capo dient pe perne stu pe un spStar,astfel incdt sii pooté vedea bine membrele Sliethativ, ~ edd cu ut membru, cind eu celalalt se repetd de 3-4 on into sedingd, numbrénduse sem faferor. feu voce wniforms, monotonk. np 1 ete 1 in goliou .sgennsiao, pico nado pe pol mse de 2, Faia memory ca ea bducin # add comp. Ex 2 Enc Tar nono je de dem wo eed eucma im cr 264 1, Reodvearea acu motorie eA EEE esos eeceen meme ebecee 4, aero 3 combina ew exe 2. $ Excl tev open ns It ei otal (conan, np expo xen Scene ds a sr ou op pee a comands Kacttapeva Grapes ds copie wonSoare eer Sree (ita fa genomic ote ict itor nt de deget de isl mes nese a. ceo wut pcr ete ds pe rota gens ope. Servi in pin i 3.2 Secreta 2 x opr io comand binceteapeil 4 Shalt plo ese rica hays peeled Wil opus, po xe sora tr de coe exe eyez po ota pa, ca exerci 2 ap allt & enc 2 syed ae Mitac wee pase 3 atu oy este enteijel 5 ced ape pe cle ite a grtel opus gh alu de ca Extensis Je Fuse ea ang coil epus core jos, opinse po oa, ty mou! bei fps nll ier {ot 7 excite os tn. 3. iSte'menrat! ier sng ev sbdoca oy snulien ce fe, eis embalniie pt Mere “pats, inp co mambra nor ep cs Exes fear ling” Se ropa sand imac nia Wariner ts ve etl in shure, aol exc, Se ae me ico pt age hektod cebu eof fs sneh mor a ell, pot ssl cee 7 issverapetl sel Geet pe membre! eer pace cre eee af Oc nse. one lla membrana ops. Ie ah ect Ml dr Sed pci sage dpe, acs ote fl wees Fon 1 ELH ee asp eta; Wie gw tet ret swat ‘Se rons fap a exrtiestinoce suet dost edie peer te, Frit det hones ds exo presets, se pos fnapn ek neers alle eu secs ute respgsors. Alor ae un st de 10 de eae de ee BERPGU porn rain. Ponta erind ma resin 0 pogrsi ide phic excrete sa pt face emote cl pon i peers. ‘kgeorencarcoe ain por cat {ibs deen seaon ajar La Ye te smania {so Aol oy gabe sub marin erm CYksStmnts 9 fe apes woe capt tuneha in Ty) Elpanda 3, se ie cv extent penneiloe qa ation ~ gem st 9 ele veh ‘Alea se seme Yl rin spr pen de mg sextape ie opin si nar os eal oa ce ated (eel seu clei) fits puncte mete pe pote sa neat de Lscatrpene PSs sexu tn satle ala aus ema spt Fail cies cd oson ses pe tun Seoul din nu porno att plea. Migs cb ran AA axa lel entra gemnecicel sara pre ull pe br pet. ‘elergt in pou fe plcleare: In Srna pri efcefrdueatea sl, Aca ve fice te aigaame Bsus ge pode sau pe 0 plans te Fen, Dingman» Tine de 21.59 em (8.12 SASPS?S Stepan tongcinl Ta pol lt 6858 em (1 aches). Fezae ps et par ia vali nfo tert. Recharen Inyo cu rsa inion, cre cate coal ma oe, nt poste aust Je tans. erpds Dyed ee cr, flaael 8 ep de ee Kagetsu Se fee irjuitees pe ngcind por pol aden pe sell Tngh ital ap mal deat ‘se Gopt sesso fee pro incyApot fe combi: unser depos dea, set sta, talaga tpt, pee slang gan. Secaands 1,2, a Recep exert icp mln ont pots ep 3 ma a er fain seca fl reducaten mec nae snp. = ant tn fi ee snap pode. Blase al eam aft in rota into sf oe pot sco I sci net eta fran sata asst oe insta shee ge elo i mr EPs ity Sena eel Teel petro memra Fe stone, asians membre sneer Tota Ee wp ttt SE Sho envi pia mene “ga igre oe nonoat ft i ta ae Mak nus sn ceo ssl ean Tita lee is tied, ate pics dy san gfe aaah aso Te done {aug Fl Bao us "oval ot dese 8 ee igus a. Fig, 134 ~ Diagrond per exes inoue Aspecte critice ‘etoda, aga eum aim mai spus, are o indiatie preci. In tabes pome da rezltste excelente, find ajutat $i de fuplul cd paciental tabetic este, de obicsi, un bolnay tcapabil si lucreze mult leu perseverents, si,coopereze act ‘Ulizorenractodes in infinite motor cerebrale este de o folosing relativs Copilul mie nu poate fi Indemmat 68 urmeze un asifel de program arid plitsitor 51 Care cere, totus o mate concentare a atentei. Pentru copii mai mari, eu forme de ftaxie, metoda poate fi asociatéaltortehnici, im special pentra reeducsrea mersulyi,CAPITOLUL 8 REEDUCAREA NEURO-MOTORIE REEDUCAREA NEURO-MOTORIE. Metode functionale METODA TARDIEU ‘Tardied a fost macstrul necontestt al recuperiritfunctionale sé al readapi copiilor ou LM.C. El este profesorul majoriijit condueStorilor de astfel de unit din Frans ‘Metis Tri ~ dct putem vob ose de mods ~ peach de erin eo ie glut We eoranzae a mi pe eae fe cases pre re etd ops pcs mn ns de cemltle post de obi, Ags em vais on ete matute cai relsaren obit cu thn us la de ae eet sei iy secien Racers ob terre mig pe sex sine oe In opoe cu sete, Teen propune on taamest eat site ni eT tavere ok cig deporte moter incspensabile vaei vi ca ear al ibecee de oseaten ea att ight, care el euce See ast pets st mere ogeols. Scop ulin ese acla des fee ee ee pind indepenr, cst sn fo pov families soe. SE matey, moda exe al de gabe riloe de bea, ert Gevatamert Meola presupune bund sso acazrloy, bandon pe cei eu eft etc! socait ropes De ail tment! de firm Botor a dis ple ma restr cu nels relay bon Mijioace terapeutice fn atingerea scestui scop de reeducate functional, de adaptare moxi Jeciunilor existene la condi de vial acceptable, sutoral foloseste un Intreg arsenal terapeutc. Hy “Copitul tebe aut si se mentin in pisionre, 8 meargh sis se foloseasch de manile sale eit mai repede, Pentru aceasta se apeleezi, {a timpul potrivit,atat Ia Exercitile Kinetoterapeutiee, alesE dupé caz, cft'si la mijloacele ortopedice sou chicurgieale Reeducarea neuro-motorie~ Metode functionals 261 Process de reeducare urmenza linia clasica a trecerii de lt mised pasive la amigedr ative, condifiondndu-le eventual reflex prin adaugan astinal audi, ‘Relaxaren, Pent Tardieu, rlaxarea este th primul find 6 problems aeliberiii de fies, Pacientul trebuie 64 eapete intedere, s8-gi dezvohte reayile de echilibru. Relaxareaepte $1 o problema de poaifionare. La fel ea 38 gi Bobath, sutorul vede in inssi postura vicioass a pacientul originea spastic sole crescute ‘Asifel de postuctirbute inturate, ind mentinutd eu orice chip 0 pos fpropiath de nonnal, Pentru aceasta se folosese mijloace mecarice: sisi cu nisip, chingi, stele ectopedice, Aceste mijloace au gi rolul de a impiedica contractura tmuseulard g, spot, reractia fibroast 2 acd contracture ta insalt geste att de pteraed inet tmped corecti i det reeducarea autorul ecurge la decontracurare cu alcool diluat, Tebni va fi expusi fa eapitolul urmitor, it “Aparciereaertopedied, La copita mai mare, la cre se pune problema staiunit sia mersul meafneren postuit necesita folsitea unor diverse dispoztive oropedice ‘Suslinitrt metodelor de reeducare, fie analitiee, fi glabale, sunt in general ‘impotriva spateieti, Dupi acegtis, sparatale nu pot inlocut nana weeducatorult, care Spiral sich ee ed dat obi snl Spies tr clic are das» mi pe Si mE xe un mod de nia coil pein dest ns = Agencies np one aa ct ee (MS Roel) Teint de fctoe Tiel ae ou sri te mL eben, ence rsegel sa 2 Wr. wy na ee ee hm on mot ris tnd 9 ti ie urn vlna ral» eel cobs fa cae al oreo me et ve mee Pees le ee Br ees ppt st me yx dite ale mas psi Sk Scltie ae ea cv Ga on i cope seine apa Kae wr uc am Sanco mews a= fc er eile Mer scape. 2 Ineo charge ect se bel ferric eat a eae, asi fer esi ata eri dete me Sense erin) seattle ot pie ert fats nap pest sits Bibliografie IL ALEXANDER Gi. Le corp rovoud pur etn, Ed, Tab, 17H {LANORE TIL, CHESNY ¥, SAINT-ARNE DARGASSIES S,~ Ee nlgiqne sr le norew mt fle ene nour, Mason, Pai, 1952. ANDRES NE, BARDON Me, CLAUDDT G. = scent pour les pesounss A mobi ite “sac ouverts a plea Nance, Re Riadopt, fone profs. ne. 1989, 12, Vil 26 A: ANDRED ML, PAQUIN 1. My XENAKD J, Appoelge des Hees ot, Ed. VI Tost ‘gon de Révdap, Nance. 19 SLANDRET ML PAQUIN. Mic MARTINET N.~ Apueige ct éduetin de aputs do membre Sip. Eee, fe. Chr ~ Kindserope, 2620 1 ° 6.ALLEIGRE SOPHIE — Jeu i Gducation uempeuqe, Marché eda ~ 1989 1, 61-70 SPANGER, CHEVARIN P< LEDUC A, MARGULIES D.- Matape, Enel Ms. Chie, Kinser Nok 24850 A, 191 [APURGUS.M. ORELLET 3, BRAULT J RIDEAU ¥.~ Apparilags des amt ds meres Int, Eyed Mad Chin” Kniihrapin, 26270 A" ~ 1991 D.ARSEILC CONSTANTINESCU AL. Ly MARETSIS M. = Seufolgia emo-chimnclt, Eat Dida gt Pedseogic, Bsus 197. 10, ARSENIC, HORVATH LENKE, CIUREA Vi, GONTEA A, - Pati iiv-chrial fot, Efi, Medical, Bucue, 1977 : patna ta) 10, AUDEOUD I. Somegard le Tent, 1954, 1,2, 38 HLAYRES Ai Ontogent pips inthe devslpment of arm and ad fusion: The Derelopcn 1 SexsoryIneraive Ticry and Proce, Keedl Haat Pa. Co. 1974 13. BACIU CL seronte Pefoldo iparatal Locman cia Rat Smo, Bucur 1975. MM.DACIU CL. ~fparan locomotor lt. Mec, Bue, 198 [Sibasumotan fv Bitedbuck in Reabtton, a ele of picip and prc, ch Phys Moke 1981, 62, 1, 48-475 16, BAUER He Spat tr cones ond linia sigoficonces, tw Bskayr (Mans Huber, ies, 1971 " 17, BERAGHOWSKY F, GwozDZI 1961, 2, 187 8 BERGE A. Copel epei (wadver), Bd, Dich 9 Pedeonsh,Ducwes 19, BEROES J. Poli, 1962, 1B 3.301, 82 8 me SY Fa Sec BERTWOUES PH, BRAULT "F-LEGRAND C. BURLOT 2M, VERHAZGHE M. CHARPENTIER Te Appmciigs tempers, Eneclp. Ma ChinKinétirpie. wa. 2, 26180 A", 1991 AIL BINGLER A= Mote Cenbn Réodopt Newel Dev, 1992,% 3,97, 50 22 BLASIO We SCHOMOURG Es - Dat Zenalparetche Kind EL . Tie, Stata, 195. SELBOBATHEDERTA ~ Phsorerps 1954, 8,9, 109 11; 199, 11980, 11 35198 4 185 17H BAL BOBATH BERTA ~ Dev. Mad. Old, Heerol,1967,9, 4,338.00 SS/BOOATH BERTA ~ trometer der rjlees de poste dans ex lx crdraes, eh Mss, tars 1974 1246, 9ODATH BERTA, NANCIE FINNIE — Occup. Therm. 1998. 2,6 23. 27, BOBATHL Ky DOBATHE BERTA — Onenp. Thr. 1988, 21°8,9." 2 0 PALDODATH Pla Papo, Meer, 989.62, 5 448, 08 4 om BS. DOBATH K. = Corb Pel. Bill, 1959, 1, 8.1 wm. 7 ! fee eee ee ee cee et oecc i se OpAT K—Tlenoe of he par ctrl ai. Th en a Sans SY Sty Group, Oxford, 1360 Si:DOSMTIL Te HOBATH DERTA ~ Pyxsterapy, 1962, 6 Be BODATHL K._ Ace Foods 1965 4 UH 3 BOUT My BODATH DERTA ~ Phverkerep: 19648 | See ORATH. Ke eli. Dex Bs 197 2,2 HM ODATH = Ey 1978, # Ce aged 35 BOO TR ABELANesaite (Cano). 1985, 2 ONAN Sn eos cons omc less ete el incérpl, no, 2600 A ga tHe AS. ~ Arch, Nowa. Pein. (Cera) 977 7, 1 38 BROOKS MESON Le Deepen dee Fein Ent Bao FE een Try nena: on so RUNSTRGM Sgn fh per oer nk ps wi SP MPs, Ther Re, 1936, 96 255. Ree MNONeL A ateion on Ontpite pari, 8 een 6 Te 2: PURER WAGES 4 pn CRESTISAM be dows iis mt SE eas eee de ENP Phin, ew Raat Foe Pa 6 1983, 1,25 sa cae Barter m9. ~4 mtorr pranne for#si, ote. S78 pack, 1986 : > 16 a RICMML iy OUSSET A. = Ree. Cte Ono, 164 SE 8: FA er, AIURIAGUIERIA (0) = Mote Cn Rains Neve Bey BBs Ss 2,31 cecaddg live an2as¥, BORNCHONITSCH 0, GRECO Fanti see SSAGNE MATS woven dace Mek Cle, Krsel e 230 17 cnn EF CeRaitGAD'b. Me ~ Monat Crore Pes Dey Tee = ‘ptosis Cap, New-York, 1980, sa BELGE ont halt CATENIN fn dle oon mee (= Ts, Nalane Pais 2 Vn, 199, SL DEEN Otte Cobol Poly Betvac Me Cnt, New Yet 196 BL DE GAULT b= Coal poi raed dr, Me. Gr HI Sook CoP eve vork 1940 1S. DIRaLIO rape pine vai, ours Mel. $3. DIMEOLIO A= Ot ucMAN ELIGABE, DELCATO H.C DOMAN G.— 4m Mk Mae. 190, 178, 3. 257 Ss Donte ie foro ans, WB. Saunders Com, ed 55 DOMAN TO jiomchane der Krperabungen (ex) Sponwang Baits, 16 55. DONO OE HELDON Ra N= Ark Pye: Med 1623 3.8 31 DON TY i) tod sya Ge keen werd, Brot Me Ci instep 9lt,26050 AM 190- i 59. FAC TEMPLE in, PHYS. THERAP, 1984. 39, 347 Baba TEMPLE = mo Papen, 1935, 11, 63 Fay Ter Pe, DANIELCIR INGE ~ Roengymaniche Bele dr core DEAN ocr, Fak Pao, Minsk, 197% eben eUronene, VAUR Mi, SONOY L, SEVESTRE D. LEGOKE C4 SLANE > HOES NE (ENNEQUIN Cle, BUSHEL M, ~ Expvhtons, Enel MES Cir haps sat 2, 28150 A, 991, acer aie” ele dia (ra), Wins Heeemans Met oaks Ue Lowy, 2 RENE ERT E-XENARD Le sn 49 pos RP Rado. fe roe es SR 19, 55 “ eco, ARMATRUDA €.$/~ Dewopmentl Diego, Hay Lamas AT. So Grout RL Pre. Rat Soc, Med, 1968, 61,65. : GrL@RENTER A.~ CDM. 1973, 2 (6. engl) 2 . Tee (6. GRENIER A, BALAISSOLOMIAC J. =e . 10 th n. 2, a 6 a . ». re Crt, Rept Nel Di 980, 1 1. SRE a eS iSGON C= Laine wioogor se Cnr el promi ane Me iB Wao, Pai 15. leateh’A ow Ciibe Rad, Newel Din, 197,13 81-8. SrAMSRD A. HERD Tyco Newel 1959, 9, 4 20. fbi On nr Hed Cain wt Want ARIA ow, Clr: Rédap Neo es 198, 1 2s HS NOEE MSS howe Cote Rata Nl. te 180.1, 8 Moesehiatior HJ. Svoserapy af rac cae Symp. Pes 196 Se nee ee I INR CACHED By BHT Ho Cn i Nast, Ds, 19823, tunowonrit tS. The drlament ofthe inf ond ouing cl. 8 sath, 95. LONESCU A= Asoo UCTS, 155 OE ae Coca defend ice fe pl de wiser EK Diced Pago Bur, 1964 set tS Dalek s= Conct Tas de Sat Bes, REx Ralf. Pe 1988, 13, 38-4 See st teton wygonteh robe eA 2 1950465, 10 Me oD ote ah nenone sapere ager iad Eau Si ‘een, ace 193. arene reece ne icles orld Rdg, Mot Dis, 1989, 4 1. 2, Carer MASAMANICK Dy SUERARD S~ Peon, 196 38 6 105, Caan a eee nare-mcele propo, EA. Maison, Fat Spuels, 1977 eee OT cuescu ¥.~ Anatomie ict «seman! moe cel Sa Rouen AR, Boers 857 Alrite RICOLLE = G0 19783 (cole, 16 Leaver t= clo, 1973, 1 cid 3.” a, Livinguon, Le METAVER ML = Afar Clr: Réed. Mol. Dis, 1981, 2,2 115-118 3 US METAYER Mt fan sara feel, nse 24. he mei. 0 26028 8, 1989. sat nee Fret peda eile i ui nf, BA Msn, a 18D oe 9% Se LESUR f~ Monel de pomasiue mBtcle, son, Tait, 1956, a. 3 2. 100, 101 102 1, 106, Te NTE Mode Ka, Ene B16. Che Kiasiidap. 191, wl, 26060 BY 1991 eee RONG. —Kinisttrge sl, a Kinesirapl, vl 1, Ed. Fesaron, Paris 198. LEROY B.— Réslapation 1960, 6.3, 1 LINDEMANN Is Lefstuch der Kraken; cl. G, Thiome Sag, 85?, HIaRINESCU Ge = Le tose uci, BO: MAS Pai 12? eh Bris at NANT a ot 59, 388-305 1986, 40, 1-199. ee ent aowulle dss peo hip, ax Rep fone, oh #0. 198, 12,26 fp ii pcneshcaeeae MATIEWS PB. C., RUSHTWORTH G. ~ Pista (Londra), 1957, 135.2 5 MIAME can rg tn: rot ined ol 2 MMIGLIETTA ©. ~ dan J. Phys. Md, 1962, 41,4, 148. Reeser CaEReN J, FLORES 1 L, WEBER D.~ La csc ds buedcas, Freeh INGE Chis, Kiniohrpy val. 1, 26008 AY, 1991 attatne hy CHERPDD.~Les endeafcs dnsIsVe in: Meine Racin (Gein, hf He, Ed. Fhmmaton, Pris, 198 ine ON en at MOOR the ole of evtancons fxs pasion sess ines snd mate tion of he Hand Brin, 198, 106, 18. ee yes Sr290 Reedueares neuro-notorie 107, MOLLON ©. —Kinksittrap des secon, est Mia Cii-Rndtdrap, vo. 3, 2600.8 1 26908 1" tos, MOLIAR GABRIELA = Pdi: nn, 1979, 8 19. 109, NIKITIN'T. Re PRIBILOV N. K.~ Corpo mecolof elacae sie (ea), Medial, ‘Bocas, 195, Mo, NOLL-DUCREET F.~ Le Concept Bobsth, Eacsel Mé Chir, Klnsiiep, vo. 4 26060 8, 1931 11 NURADA W, = Arbelnphsion, 1955, 16, M2 OGOH. L = dds Ply. Thee, 1963, 4, 10, 717 113, REILLY ©. B~ Dee Ad Child Néoal, 971.8. 6, Ha, QUSTLANT P Fabuatin den apparel de vetzalisaon récoce par Tenis LMC, Mow: (Cert Revd, Newel Dee, 1883, 4. 1-9. 115, ORLIC Bf b= L‘Sweron gree, BA. See. ran Pas, 1970. He. PARDO B.~ COM, 1979, 80 5. 119, PEIAIAR He WATTS NANCY Pawlogi wis! moter, Edi Medial, Buetow, 278, ER RaoULeScU AL BACTU CL. RADULESCU ALICE ~ Onopetaclrrcols, Et, Medias Buea 1986. 192, RADULESCU AL, ROBANESCU N. — droepla, Eli, Acadenet RE, Bose 1957 a RASH Pits PIERSON W, Re do, J. Pl. Therap 1964, 10. TE RAIHKE E,W, ENUPTER te ~ Dax swatch geile Kind, Ea. G. Tiere, Stent, 1966 155. ROBANESCU N, BRAUN EVA ~ Haya Med, 1964 1,1, 995 1g, ROBANESCU N=: Reeducereo netro-notoriee 9 Et, Medi, Duet, 1968, 1992 [37 ROBANESCU N, BARDOS H.— Peon, 1972 2. 243 IE ROBANESCU H_~ Le gestive prcoe dans Thémiportse spi a We Congres, I Med Fh, Brelos, 1972 139, ROBANESCU N.= Moye Maly 1975, 22,2, Tia ROBANESCUANee Aealoprrce copa! honcopa ie Et. Medical, Buco 1978. Te ROBANESCU R, PRIBOLANU LIGIA, BARDOS H.— Aim Mad. Phys. 1975. 18,1 30, M2. ROBANESCU W ROBANESCU LIGIA ~ Haye Mod, 1979, 6,28. 13, ROBANESCU N= Palla, 1979, 28, 2.17 TA ROBANESCU N= Trataenal sector motor le eherfloptitor Inti, Ea. Medial Blew 1983- 2 as, ROBANESCU Ny ROBANESCU LIGIA ~ Pella, 198, 2, 17. 14S. ROBANESCU N= Perio, 196, 3. 231 187, ROY f= CQL, 1975 2 (ed. cage 39. ihn Bibliggao ot 1H, RUCH TH, FULTON J, ~ Medio! plsllogy and biopasen, Fa, WD. Saunders, Pipa, 1p, RUSU 0. JORGULESCU MARIANA, DECIU LILIANA, TANASE Mt, LUCA M. = Pea 197%, 3,207 SCHIALTENTRAND G. = Och % Novae, 1925.87.28. SCHALTENDRAND ©. ~ Arh, New Popetiu, 1922, 720 (Chet. 152. SCHARLL MARTHA ~ Ontopétehe Krontengrmautt, 60. G. Then, Stag, 1961 153. SHERRINGTON C. 8. Te inert acti o the mre satan, midge Uni rest 16, 154 SOLDANO iy, CHERON Ne here, 199 1,2. 1455 188 SOLOMIAG 1 < Aare Ceibn Réndop Newel, Dé, 1997, 18, 12, 67-83. 156, SORRENTINO G. = Le Defoe fil. Torino, 1822 157 SPOCK B LERRIGO 0. MARION ~ Cor for sour ube chia Calice Book, New York, 158 STAGNARA P= Larder dre, BO. Mason, Paris 98. 15) SIAMATOIU ty ASGIAN 8, VASILESCU C.~ Bleciomiografe lel a Mecal, Basu ‘nt 160, STEINDLER A, ~ Kino of the humon hoy Ed. Ch, Thana, Stingld (11), 1955 Tot, STRASSER I. Loriuc der MUSKET ond Geleudnechan Ed Springs, Bin, 197. 162, STUPPLER A. Paolo! ol parol epee of eee! muscle sta I Spastic. i Biknayer (4) a Hans Huber, Vea, 197 163, S2ENTPOVOROT A! = Chemiry of mca contacto, Pre It. PBL New York 1951 16. SWINYARD A. Cl, MAGORA A. ok, Pho, Mil 1902, 33, 1,36 16S TARDIE G. CDE, 1975, 1 (el cage. FARDIEU = CDI 1973, 2 engl, 7. 16. TARDIEU G.— Le deer nga de FLMC, CD, 1978, 38, 21 1G. TARDIEU Gg cea ~ Aten Pe Pi, 1965, 1 5. 1. TARDIEU Gi. TARDIEU C. HARIOA 2 CAGNARD L. ~ Dew Ci Nevo, 1968, 10 5,55. 170, TARDIEW C2 TARDIEU G., CAGNARD L, TABARY C= Rev Proc, 169,19. 1,1 38, 71 TARDIEU Gy TARDIEU Cy NARIGA J. — Re Mra, 197) 18,1, 83. 172 TEODORESE EXARCU 1. Fialgio fepetloge sisomdel servos, Cal, Medes, Bacar 197 17s, THOVERIN-GEMOINE &, SEGUY £. = Ades a mace, Eco, MG Che-Kidstrap. vol 2, 26170 B, 1981. en te mes 14 THVEFPRY 8. ZUCMAN ELISABETA ~ née tract, 196, 19,101 57 1S. TISSEYRE D, Am, Med Ph, 198% 12,2, 101 16. TROMBNY CATHERINE = Cocnporone Therapy fr Pipsce Dysfanon Ed, Wiliams & WA, stimes, Ed 3, 1999 177, TRUSCELLE B= CD. 1979, 18 21 18 VAILLANCOURT h~ Uagmamie a vie dor petones hanes, Mur Ch: Read. enol Dé 192, 13, 133-138 LVASSELA fie Mowolopuche Unnrsuchaug do Slog wd Rhivinds, 64 Kmper, sel, eo, vorcuesetl vi dae ital hie ie ips len de situ hes Cn, ‘Simpoion, Bucs 1980, 181, VOWTA W.~ Kindo, 1968, 104, 319, 192. VOITA V.— Ortop. 1988, 107, | IS. VIOAI, PERDRIOLLE R. MARNAY TH, BOITARD 3, BOUSQUET P—Tatenen onopégve ies sales ifepathigies par Ta mode Slogelone, A, Mess, Pais. 198. WALSHE BE Re On the ematain of ecard othe pablo of le cera cones EA. Livin. Eahburhy 126. 18, ZATEPIN T= Oneal (wad), Bi. Medals, Bucur 1952 186 ZUCMAN ELISABETA, ZUCMAN I. Rezdopaton, 163,104 1 43 - 189, ZUCMAN ELISABETA = Mw Cle Rédope, Neral. Dv 1983 3 1, 28. [ag “** Clasfcaton nerneionce det Honeap, OTNERHUINSELM.OMS, 19 La a eo oo eee roe ad. Sac: 1W9, "= Dinar medical Ea Media, Buewret, 1970. 7L eee eee rc - rc 2 Reeducares nexormarore wa jotta petonclr bande, Moora! fil, 118 = LEGER ne 52 ~ Poe sec 296.992 = TGR a 57, Monit fetal, 19, 406.1272 pet Legh $3982 ~ ASCHER. ‘Potala, ASCHER, co spa UNCER, wr on + — Bale ere ABR SILT Gh tyranny pind Pret Cop 1996. 125 ape cw haap i cadre itor went ASCHIE = ASCHER Fat eters Gla Rétapation ~ ze Rapport = OMS. 1936 ee om Carb Rictpt Néwol. Dé 1981.2, 92 ‘Weigh, Beso, 196), 194 195, [ose Jon Eide sr a wet (3h cor 2 Rays mesoge ond ened exercises, <8 Je “ADDENDA 7 . IR CAPLAN FIL = The Fist Toco Monts of Life atm Sok Is 278. NW We aa rn HURDEAU P, DAUSSANGE 7, MONCOUR F, MENSIRE Rx LACHEY A ANA Srl dnt Je ans do ed spasiqn ee Vent 1¥C- see ett, Rew, Hira. Det, 197, 18,4 125. 00, GANEA V.—Tesmeral poco e Hemipiess I doe 20, CANE agent Cee Paya eter Dey Bc Sel Pel Se ed, 1988 0a. tb MAROARETA, FRANKEL V.H.~ Bat Blech of th scent Sen. a ta, Ln Feber, lal, Lond, 198, ans, SUUNGHE THs Reuperore melee seckellor posta Ducat 2S meotete prelates de rawr, Et, Mee 20s. SOME T= Pevestessfernlr nmol, Et. Nei, Bessel 97) 2 ENCE Pepe nese le toni tlre BA, Mesa, BoE, 1% sevice ale nembraloe Bk, Media Baewe CATEVA DIN REVISTELE MEDICALE ABREVIATE The American Jona of Ocupton! They Am J Occ, They ~The American Jura of Phys! These fim Pie They. dane, Mea Pls. 7 TES Antes do telnePipelgue (Pt) ick Ph. Me he archives of Piysiel Medicine Gin, Dew ste T Ghntal Devlopnenal Meine TENA Cert de Documentation et eTernnton po Seon dee irae moteurs fern (3) « Denopmenal Medicine axé Chis Newolorie oni da dvsappeeat cok ew Melt. Cit Nal ae Me ge natin Newol Desi ~ Moths Cette. Reaéapain. Hewa rs) Pros, Rap Soe. Med Poe Proceedings of te Royal Soci of Meco, or