UNIVERSITATEA din CRAIOVA

FACULTATEA de MECANICA
SECTIA C.C.I.A
Proiect beton armat
TEMA de PROIECT
Se va calcula structura de rezistenta a unei cladiri din cadre de beton armat turnate monolit.
Regimul de inaltime al structurii este P+1. Structura de rezistenta este alcatuita din stalpi din
beton armat si grinzi din beton armat turnate monolit iar planseele sunt din beton armat
prefabricate.
Dimensiunile geometrice ale structurii:
Inaltimea nivelului este He = 2.7m;
Dimensiuni stalpi 0.45mx0.45m;
Dimensiuni grinzi 0.25mx0.40m;
Doua deschideri de lungime LAB = LBC = 5.5 +0.01N;
Cinci travei de lungime L12 = L23 = L34 = L45 = L56 = 3.6+0.01N.
N = 49
l2 = LAB = LBC = 5.99m
l1 = L12 = L23 = L34 = L45 = L56 = 4.09m.

Fig. 1.1 Planul cladirii

1.

EVALUAREA INCARCARILOR PE TERASA QT SI PLANSEUL CURENT QPL

1.1

PLANSEU TERASA

Pentru incarcare nu se tine cont de casa scarilor.

Tabel 1
Nr.
crt

Denumire incarcare

Incarcare
normata
[daN/m2]

Coeficient
incarcare

I
c

[
1

Planseu din BA

325

1.1

42

1.3

1.0x1.0x0.13x2500
2

Sapa egalizare M100

1.0x1.0x 0.02x2100

Strat difuzie impletitura din sticla

29

1.3

Bariera condensare vapori impletitura sticla

bituminata

23

1.3

Termoizolatie cenusa termocentrala vrac

compactata d=0.16m

136

1.3

1.0x1.0x 0.16x850
6

Strat separator impletitura din sticla tip IA 900

21

1.3

Placi BCA 0.075m termoizolatie 1.0x1.0x

0.075x600

45

1.2

Sapa mortar M100 armata cu plasa 1.0x1.0x

0.025x2100

52.5

1.3

Hidroizolatie bitumata + 2 randuri carton bitumat

17.5

1.3

10

Protectie hidroizolanta

72

1.3

1.0x1.0x 0.04x1800

TOTAL incarcari permanente

11

Incarcari temporare din zapada

120

1.4

TOTAL incarcare terasa qt

Incarcarea normata a incarcarii date de zapada pzn pe suprafata expusa a elementului de
constructie considerat se determina cu relatia (conform STAS 10101-21-92):

pzn = czi x cc x qz [daN/m2]

unde :
qz este greutatea de referinta a stratului de zapada; conform tabelul 1 STAS pentru o perioada
de revenire de 50 de ani, qz = 1.5kN/m2 = 150 daN/m2
cc coeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere ale constructiei; se considera
0.8 pentru conditii normale de expunere si acoperisuri cu profil plat sau putin agitat.
czi coeficient prin care se tine seama de aglomerarea cu zapada pe suprafata constructiei
expusa zapezii; se stabileste pentru fiecare forma distincta de acoperis, tinand seama de
caderea, redistribuirea, efectele zapezii. Vom considera czi =1.
pzn = 0.8x1.0x150 = 120 [daN/m2]
1.2

PLANSEU CURENT

Tabel 2
Nr.
crt
1

Denumire incarcare

Planseu din BA hp ~ 2(l1+l2)/180=0.13

Incarcare
normata
[daN/m2]

Coeficient
incarcare

Incarca

325

1.1

357.5

84

1.3

109.2

[daN/m2

1.0x1.0x 0.13x2500
2

Mozaic turnat in camp continuu de 0.01m grosime de

0.03m grosime pe sapa de egalizare din mortar M200
1.0x1.0x 0.04x2100

466.7 da

TOTAL incarcare permanenta

3

Incarcare pereti despartitori

150

1.4

210

150

1.2

180

(temporara)
4

Incarcarea utila (temporara)

TOTAL incarcare temporara

390 daN

TOTAL incarcare planseu curent qpl

856.7 da

2.

CALCULUL STATIC IN DOMENIUL ELASTIC AL GRINZILOR

2.1

GRINZI LONGITUDINALE

Calculul eforturilor se bazeaza pe valorile maxime ale diagramei de eforturi, corespunzatoare

grinzii longitudinale cu 5 deschideri.
Valorile momentelor incovoietoare corespunzatoare sectiunilor de la marginea reazemelor si
din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenta.
Sarcina planseului se transmite grinzilor longitudinale prin intermediul suprafetelor
triunghiulare S1 iar celor transversale prin intermediul suprafetelor trapezoidale S2 (a se vedea
desenul din figura 2.1)

99

S1

S2 S2

S2

Fig. 2.1 Stabilirea suprafetelor de descarcare

S1=4.18;
S2=8.07.
Incarcarile grinzii longitudinale provin din greutatea proprie cumulata cu incarcarile
permanente si temporare ale planseului, pe zona aferenta grinzilor (triunghiurile).
Asadar, incarcarea preluata de grinda longitudinala pe metru liniar este:
Q16 = qS1 + ql

Greutatea proprie a unui metru liniar de grinda este:

ql = 0.25x0.4x1x2500 = 250 daN/m
QS1 A = QS1 C = S1 x qt/pl / 6.17;
QS1 B = (2 x S1) x qt/pl / 6.17.
Incarcarile preluate de GA = Incarcarile preluate de GC
Pentru terasa:
qS1 A = qS1 C = S1 x qt / 4.09=4.18*1090.4/4.09=1114,39
Pentru planseu:
qS1 A = qS1 C = S1 x qpl / 4.09=4.18*856.7/4.09=875,55
Incarcarile preluate de GB
Pentru terasa:
qS1 B = 2xS1 x qt / 4.09=2x4.18 x 1090.4/4.09=2228,79
Pentru planseu:
qS1 B = 2xS1 x qpl / 4.09=2x4.18 x 856.7/4.09=1751,10
Incarcarile totale, asadar, vor fi:
Incarcarile preluate de GA = Incarcarile preluate de GC
Pentru terasa:
QS1 A = QS1 C = 1114,39+250=1364.39
Pentru planseu:
QS1 A = QS1 C = 875,55+250=1125.55
Incarcarile preluate de GB
Pentru terasa:
QS1 B =2228,79+250=2478.79
Pentru planseu:
QS1 B = 1751,10+250=2001.1

2.2

GRINZI TRANSVERSALE

Ca si in cazul planseului, calculul eforturilor se bazeaza pe valorile maxime ale diagramei de

eforturi, corespunzatoare grinzii transversale cu 2 deschideri.
Incarcarile grinzilor transversale provin din greutatea proprie si incarcarile permanente si
temporare ale placii, pe zona aferenta grinzilor (trapeze).
Incarcarea preluata de grinda transversal pe metru liniar este:
QAC = qS2 + ql
Greutatea proprie a unui metru liniar de grinda este:
ql = 0.25x0.4x1x2500 = 250 daN/m
Incarcarile preluate de G1 = Incarcarile preluate de G6
Pentru terasa:
qS2 1 = qS2 6 = S2 x qt / 5.99=8.07*1090.4/5.99=1469,04
Pentru planseu:
qS2 1 = qS2 6 = S1 x qpl / 5.99=8.07*856.7/5.99=1154,19
Incarcarile preluate de G2 = G3 = G4 = G5
Pentru terasa:
qS2 2 = qS2 3 = qS2 4 = qS2 5 = 2xS2 x qt / 5.99
=2x8.07 x 1090.4/5.99=2938,07
Pentru planseu:
qS2 2 = qS2 3 = qS2 4 = qS2 5 = 2xS2 x qpl / 5.99
=2x8.07 x 856.7/5.99=2308,37
Incarcarile totale, asadar, vor fi:
Incarcarile preluate de G1 = Incarcarile preluate de G6
Pentru terasa:
QS2 1 = QS2 6 = 1469,04+250=1719,04
Pentru planseu:

QS2 1 = QS2 6 = 1154,19+250=1404,19

Incarcarile preluate de G2 = G3 = G4 = G5
Pentru terasa:
QS2 2 = QS2 3 = QS2 4 = QS2 5 = 2938,07+250=3188,07
Pentru planseu:
QS2 2 = QS2 3 = QS2 4 = QS2 5 = 2308,37+250=2558,37

3.

CALCULUL CADRULUI

Se va realiza prin metoda Cross.

Procedeul Cross opereaza cu momentele incovoietoare si utilizeaza, drept schema de calcul,
schema structurii. In literatura exista un numar mare de procedee de calcul prin aproximatii
succesive, diferenta dintre ele constand fie in elementele cu care opereaza - eforturi sau
deplasari, fie prin modul de organizare a schemei de calcul.
Deoarece procedeul Cross opereaza cu momente, rotirile nodurilor nu mai apar explicit pe
parcursul calculului.
In sistemul de baza nodurile sunt blocate. In unele noduri sau in toate, sub actiunea
incarcarilor, apar momente de incastrare perfecta neechilibrate, capabile sa produca rotirea
nodurilor la deblocarea acestora. Cum calculul iterative implica deblocarea succesiva a cate
unui singur nod, problema se reduce la a analiza procesul de calcul necesar in cazul deblocarii
unui nod si apoi extinderea concluziilor pentru obtinerea solutiei la structurile cu mai multe
noduri.
3.1

MOMENTELE DE INERTIE ALE SECTIUNII BARELOR

Vom considera aadar un cadru lateral al cladirii.

Nodul 1

Nodul 2

Nodul 3

Nodul 4

Nodul 5

3.2

CALCULUL COEFICIENTILOR DE RIGIDITATE

Determinarea rigiditatilor la rotire ale capetelor de bara ce concura in noduri

Nodul 1

Nodul 2

Nodul 3

Nodul 4

Nodul 5

Rigiditatile absolute la rotire ale nodurilor

Nodul 1

Nodul 2

Nodul 3

Nodul 4

Nodul 5

3.3

CALCULUL COEFICIENTILOR DE DISTRIBUTIE

Coeficientii de distributie au semnificatia unor rigiditati relative si reprezinta procentul din

momentul total de dezechilibru pe nod preluat de capatul de bara respectiv. Suma
coeficientilor de distributie intr-un nod este 1.
Nod 1

Nod 2

Nod 3

Nod 4

Nod 5

3.4

CALCULUL MOMENTELOR DE INCASTRARE PERFECTA

Nod 1 Nod 4

Nod 2 Nod 3

3.5

DETERMINAREA MOMENTELOR IN NODURI

Se aduna toate momentele care pleaca dintr-un nod.

Nod 1

Nod 2

Nod 3

Nod 4

Nod 5

3.6

DISTRIBUIREA SI TRANSMITEREA MOMENTELOR METODA CROSS

Momentele neechilibrate se distribuie proportional cu coeficientii de distributie din noduri.

Nodul 1

Nodul 2

Nodul 3

Nodul 4

Nodul 5
.
In urma calculului prin metoda Cross s-au obtinut urmatoarele momente:

3.7

DETERMINAREA MOMENTULUI MAXIM IN CAMP

Se va considera grinda AB(2):

3.7.1 Terasa:

5.99

2938.0

2
T2

2.87

M(3)=0:

T2=8437,34 N.

T2+T3-2938.07x5.99=0
T3=9161,70.
Forta taietoare anulandu-se in punctul x0, avem:

Momentul maxim in camp va fi asadar in punctul x0.

3.7.2 Planseu:

5.99
2308.37

1
T2

2.95

M(4)=0:

T1=6819,91N.

T1+T4-

=0

T4=7007,23.
Forta taietoare anulandu-se in punctul x0, avem:

Momentul maxim in camp va fi asadar in punctul x0.

4.

ARMAREA GRINZILOR

Pentru aflarea ariei de armatura a grinzilor, s-a facut calculul momentului pentru grinda in
situatia cea mai defavorabila considerand incarcarea cea mai mare (adica pentru peretii
interiori si latura ce mai mare pe directia ordonatelor):
4.1

TERASA

b=0.25m=250mm
h=0.40m=400mm
Mmax=

daNm

Pentru Beton C8/10 Rc=6.5N/mm2

Pentru otel beton PC52 Ra=300N/mm2
Acoperirea de beton fiind de 5 cm, inaltimea utila a grinzii de fundatie va fi:
h0 = h-a = 400-50 = 350mm

Aria de armatura utila:

Procentul de armare:

De aici rezulta ca sunt necesare 5 bare 10 si 2 bare 8.

4.2

PLANSEU

b=0.25m=250mm
h=0.40m=400mm
Mmax=

daNm

Pentru Beton C8/10 Rc=6.5N/mm2

Pentru otel beton PC52 Ra=300N/mm2
Acoperirea de beton fiind de 5 cm, inaltimea utila a grinzii de fundatie va fi:
h0 = h-a = 400-50 = 350mm

Aria de armatura utila:

Procentul de armare:

De aici rezulta ca sunt necesare 5 bare 8.

5.

CALCULUL STATIC IN DOMENIUL ELASTIC AL STALPILOR

Incarcarile stalpilor provin din greutatea proprie si incarcarile permanente si temporare ale
placii transmise catre grinda, precum si din greutatea grinzilor care reazema pe stalp.
Calculul va fi facut pentru unul din stalpii centrali B2, B3, B4 si B5, acestia fiind cei mai
solicitati.

Greutatea proprie a unui stalp pe o inaltime de 2.7 m este:

Gstalp = 0.45x0.45x2.7x2500 = 1366.88 daN
Notatii:
N-efortul axial de calcul
M-momentul incovoietor de calcul, rezultat din calculul structurii
e0=M/N
ea=h/30=450/30=15mm < 20mm excentricitatea aditionala se va considera ea= 20mm
Mc=N(e0+ea) momentul corectat
Pentru Beton BC20 Rc=12.5N/mm2 pentru stalp turnat in pozitie orizontala
Pentru otel beton PC60 Ra=350N/mm2
5.1

STALP TERASA

5.1.1 Grinda transversala

Incarcarea transmisa de grinda transversala pe stalpul interior B4, pe metru liniar, este
2938.06 daN/m.
Pe acest stalp descarcand o deschidere de 5.99 m, avem:
qtGt4= 2938.06x5.99=17598,98 daN.
5.1.2 Grinda longitudinala
Incarcarea transmisa de grinda longitudinala pe metru liniar este 2478.79 daN/m.
Pentru o deschidere de 4.09m care descarca pe stalp, avem:
qtGl2 =2478.79 x 4.09=10138,25daN
Incarcarea preluata de stalp terasa:
Nt = qtGt4+ qtGt2 + Gstalp =17598,98 +10138,25+1366.88=29104,11 daN
Conform diagramei Cross, momentul de calul pentru dimensionarea stalpului la nivelul terasei
este
M=7162.58 daNm
Acoperirea de beton a=20 mm.

h0=450-40=410mm
ea=h/30=450/30=15mm < 20mm
Se va considera ea=20mm
Mc=M +Nt x ea=7744,67 daNm
Ma=Mc+Nt x h0/2= 13856,53 daNm

Se va lua constructiv

Se stabileste Aa efectiva, cu respectarea regulilor constructive privind diametrele minime de

bare si distantele maxime intre bare. Aa=402 mm2, corespunzatoare la 2 bare 16.

Reiese din tabele ca vom avea:

4 bare de diamteru 12
4 bare de diametrul 8

Procentul de armare total:

5.2

STALP PLANSEU

5.2.1 Grinda transversala

Incarcarea transmisa de grinda transversala pe stalpul interior B4, pe metru liniar, este
2308.37 daN/m.
Pe acest stalp descarcand o deschidere de 5.99 m, avem:
qplGt4= 2308.37x5.99= 13827,14 daN.
5.2.2 Grinda longitudinala
Incarcarea transmisa de grinda longitudinala pe metru liniar este 1751,10 daN/m.
Pentru o deschidere de 4.09m care descarca pe stalp, avem:
qplGl2 =1751,10 x 4.09=7161,99 daN
Incarcarea preluata de stalp planseu:
Nt = qplGt4+ qplGl2 + Gstalp =13827,14 +7161,99 +1366.88=22356,01 daN
Conform diagramei Cross, momentul de calul pentru dimensionarea stalpului la nivelul terasei
este
M=1846.99 daNm
Acoperirea de beton a=20 mm.
h0=450-40=410mm
ea=h/30=450/30=15mm < 20mm
Se va considera ea=20mm
Mc=M +Nt x ea=2294,11 daNm
Ma=Mc+Nt x h0/2= 6877,09 daNm

Se va lua constructiv

Se stabileste Aa efectiva, cu respectarea regulilor constructive privind diametrele minime de

bare si distantele maxime intre bare. Aa=402 mm2, corespunzatoare la 2 bare 16.

Reiese din tabele ca vom avea:

4 bare de diamteru 10 de arie 314
2 bara de diametrul 8 de arie 101
Procentul de armare total: