[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

1. Introducere
1.1. Soluii de fundare direct
Sunt posibile diferite soluii constructive prin intermediul crora se poate ajunge la
adncimea fixat, ele fiind denumite curent sisteme de fundare. Acestea trebuie s indice, pe
lng soluia constructiv, i tehnologiile de lucru prin care se asigur realizarea fundaiei
proiectate. Soluia fixat trebuie s corespund att din punct de vedere tehnic ct i economic.
Astfel se disting urmtoarele trei mari grupe de sisteme de fundare:
fundaii realizate prin mbuntirea proprietilor constructive ale pmnturilor din care
este alctuit terenul de fundare (rezisten i deformabilitatea sa s corespund cerinelor
construciei);
fundaii de suprafa;
fundaii de adncime.
Fundaiile cuprinse n ultimele dou grupe, la rndul lor, se pot mpri n fundaii directe,
cnd talpa fundaiei vine n contact direct cu suprafeele realizate prin excavare i pe perne n
groapa de fundare, i fundaii indirecte, cnd transmiterea acestei sarcini se face prin elemente de
construcie special destinate acestui scop, sub nivelul acestor suprafee.
Fundaiile de suprafa la rndul lor pot fi mprite n urmtoarele subgrupe: fundaii de
suprafa n uscat i fundaii de suprafa sub nivelul apei.
n prima subgrup sunt cuprinse toate fundaiile care se execut n tranee deschise i
care sunt aezate direct pe straturile ce urmeaz s preia sarcinile construciei. n cazul prezenei
apei subterane se recurge la epuismente.
n subgrupa a doua sunt cuprinse toate sistemele de fundare la care spturile i lucrrile
de executare a corpului fundaiei se realizeaz sub nivelul apei.

1.2. Terenul de fundare

Terenul de fundare, definit ca volumul de roc sau de pmnt influenat de ncrcrile
transmise prin fundaii, este considerat ca parte component a construciei, determinndu-i
comportarea n exploatare prin rspunsul (n principal tensiuni i deformaii) dat la solicitrile
transmise.
Avnd n vedere aspectele menionate privind terenul de fundare, acesta se poate
clasifica n trei categorii:
Page 1

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

teren bun de fundare;

teren mediu de fundare;

teren dificil de fundare, n cazul n care terenul, n starea sa natural, nu ofer condiiile
de rezisten i stabilitate pentru fundarea construciei date i pentru exploatarea n
condiii normale a acesteia.
Teren bun de fundare este orice teren care poate suporta sarcina construciei, fr a

prezenta tasri incompatibile cu scopul i regimul de exploatare al construciei.

Teren dificil de fundare. Dac n succesiunea litologic din amplasament, intervin n zona
activ, pmnturi cu comportament special, care au un rspuns nesatisfctor iniial sau prin
modificrile condiiilor de zcmnt se reduce drastic sigurana n exploatare a construciei
respective, terenurile respective se consider ca fiind dificile de fundare.
Pe teritoriul Romniei, tipurile de terenuri dificile de fundare ntlnite frecvent n
lucrrile de construcii sunt:

pmnturi sensibile la umezire (P.S.U.)

pmnturi cu umflri i contracii mari (P.U.C.M.)

pmnturi cu coninut ridicat de materiale organice(ml, turb, nmol);

pmnturi sensibile la lichefiere ;

nisipuri afnate,nisipuri saturate susceptibile de lichefiere sub aciuni seismice;

pmnturi coezive cu consisten redus(Ic < 0.5);

terenuri n pant cu potenial de alunecare;

umpluturi eterogene i afnate, neorganizate.

Pmnturile se definesc ca fiind o categorie de roci sedimentare, detritice, cu legturi

necimentate ntre fragmentele solide, acestea din urm avnd dimensiunea cel mult egal cu 2
mm. Un pmnt se prezint ca un sistem trifazic, alctuit din faz solid particulele, faz
lichid apa din porii pmntului, faz gazoas aerul i gazele coninute n pori, ce ocup
volumul disponibil creat de ap.
Pentru a folosi pmnturile ca suport pentru construcii trebuie bine cunoscute att natura
lor ct i proprietile lor fizico mecanice.
n funcie de prezena unor fore de legtur ntre particulele solide, pmnturile se mpart
n dou categorii:

Page 2

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

pmnturi necoezive, sunt pmnturile la care ntre particule nu exist fore de legtur
(de coeziune), ce se clasific dup granulozitate, n funcie de predominaia anumitor
fraciuni granulare i n funcie de coeficientul de neuniformitatea (Un);
pmnturi coezive, sunt pmnturile la care ntre particule exist fore de legtur sau
coeziune, ce se clasific n funcie de plasticitate i granulozitate, pe baza unei
reprezentri ternare a compoziiei granulometrice.
Dupa modulul edometric de deformatie M2-3 si coeficientul de compresibilitate av, pentru
presiuni de 200-300 kPa, pamanturile se clasifica:
practic incompresibile (M2-3 > 50000 kPa; av <0.00003 l/kPa);
cu compresibilitate redusa (M2-3 = 2000050000 kPa; av =0.000030.0001 l/kPa);
cu compresibilitate medie (M2-3 = 1000020000 kPa; av =0.00010.0002 l/kPa);
cu compresibilitate mare (M2-3 = 500010000 kPa; av =0.00020.0001 l/kPa);
cu compresibilitate foarte mare (M2-3 < 5000 kPa; av < 0.0001 l/kPa).
2. Metode de imbuntire a terenurilor dificile n vederea fundrii directe
mbuntirea proprietilor mecanice ale terenului de fundare prin creterea densitii i
reducerea porozitii este considerat a fi cea mai utilizat metod din cele mai vechi timpuri.
Metoda de mbuntire a terenului pentru o situaie particular trebuie aleas lund n
considerare, dup caz, urmtorii factori:

grosimea i proprietile stratului de teren sau ale materialului de umplutur

mrimea presiunii apei n diferite straturi;

natura, dimensiunile i poziia lucrrii ce urmeaz a fi suportat de teren;

prevenirea deteriorrii construciilor i instalaiilor adiacente;

relaia dintre metoda de mbuntire a terenului i fazele de execuie, din punct de vedere
al deformaiilor prevzute;

efectele asupra mediului, incluznd poluarea prin materiale toxice sau schimbri n
nivelul apei subterane.
In cazurile n care calculele de deformaii i de capacitate portant arat c fundarea

direct, de suprafa pe un anumit strat nu este posibil, una din soluiile ce poate fi adoptat o
constituie mbuntirea proprietilor pmntului din stratul respectiv, astfel nct acesta s
ndeplineasc condiiile unui teren bun de fundare.
Page 3

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Principalele modificri care se urmresc prin aplicarea diferitelor procedee de

mbuntire a pmnturilor sunt: reducerea compresibilitii, creterea rezistenei la forfecare,
micorarea permeabilitii, eliminarea sensibilitii la umezire, reducerea potenialului de
contracie umflare, micorarea gelivitii.
Metoda de mbuntire se alege n funcie de natura pmntului, de grosimea stratului de
pmnt supus mbuntirii, de materialele i utilajele disponibile.
Pentru a putea realiza sisteme de fundare direct n condiiile unor terenuri dificile se
aplic fie metoda nlocuirii acestora cu perne din pmnt, balast sau alte materiale locale
(procedeu folosit prin compactri de suprafa, atunci cnd grosimea stratului dificil nu este prea
mare), fie mbuntirea n adncime a stratului slab pe toat grosimea sa, sau numai parial, cnd
aceasta este foarte mare.
In funcie de mijloacele tehnice utilizate se pot diferenia urmtoarele tehnologii:
1. compactarea de suprafa
2. compactarea de adncime;
3. consolidarea prin drenare de adncime;
4. consolidarea prin amestecare sau injecii.

Page 4

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Domenii de aplicare orientative pentru soluiile de mbuntire a terenurilor slabe de

fundare constituite din pmnturi sensibile la umezire (loessuri)
Metode de compactare de suprafa (pentru loessuri de categ. A, cu grosimi H =3..8m)
Metodele de compactare de suprafata recomandate

Tipuri de constructii

1. Constructii industriale fara

sarcini dinamice importante
Sarcina pe stalp:
P 1 000 kN
Sarcina pe stalp:
P= 1 000...2 000 kN
Sarcina pe stalp:
P= 2 0003 000 kN

Compactare
cu maiuri sau
placi grele

Perne
de
loess

Compactare
cu mai greu
si perna de
loess

Compactare
cu maiul greu
de forma
speciala

Umezire
dirijata
simultan cu
executarea
constructiei

Compactare
cu
maiul super greu

h= 35 m

h= 56 m

h= 68 m

h= 35 m

h= 68 m

h= 36 m

h= 56 m

h= 56 m

h= 35 m

h= 35 m

Page 5

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

2. Constructii civile
PP+ 2E

h = 57 m

h= 78 m

h= 57 m

P+ 4E

h = 35 m

h= 56 m

h= 6...8 m

h= 45 m

h8m

h= 6...8 m

P+ 10E

h= 45 m

h= 5...6 m

h 8 m

h= 5...6 m

Fara procese tehnologice

umede sau cu posibilitati de
umezire slaba a terenului de
fundare

h = 38 m cu
mai mecanic
numai fundul
sapaturii

Cu proces tehnologic umed,

uscare, sarcini pe stalp:
P 500 kN

h8m

h8m

h8m

idem mijlocii sarcini pe stalp:

P= 500...1 000 kN

h= 46 m

h= 6...8 m

h= 46 m

h= 46 m

3. Constructii agrozootehnice

Page 6

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

4. Constructii hidroedilitare
usoare (alimentari cu apa si
canalizari) si constructii usoare
aferente sistemelor de irigatie

h = 46 m

h = 6...8 m

5. Rezervoare si castele de apa

h = 4...5 m

h = 56 m

h = 68 m

h8m

h = 56 m

h = 54 m

h = 56 m

h8m

h = 56 m

6. Silozuri de cereale

Page 7

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Metode de compactare de adncime (pentru loessuri de categ. B, cu grosimi H > 8 m)

Metodele de compactare de adancime recomandate

Tipuri de constructii

Coloane de
pamant
(loess)

Preumezire
cu explozie si
perna de
loess

Sarcina pe stalp:
P 1 000 kN

h= 812 m

h>1012 m

h>1012 m

Sarcina pe stalp:
P= 1 000...2 000 kN

h= 612 m

h>1012 m

Sarcina pe stalp:
P= 2 0003 000 kN

h= 512 m

Preumezire cu simpla si perna de loess

1. Constructii industriale fara

sarcini dinamice importante

Page 8

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

2. Constructii civile
PP+ 2E

P+ 4E

h = 812 m

h>1012 m

h>1012 m

h>1012 m

P+ 10E

h = 620 m

h>1012 m

h>1012 m

h>1012 m

langa constructii existente

3. Constructii agrozootehnice
Fara procese tehnologice umede
sau cu posibilitati de umezire slaba
a terenului de fundare

Aceleasi metode de compactare de suprafata, ca la pct a)

Page 9

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Aceleasi metode de compactare de suprafata, ca la pct a)

Cu proces tehnologic umed,
uscare, sarcini pe stalp:
P 500 kN

h > 10m

h > 1012 m

constructii la care nu se admit degradari

idem mijlocii sarcini pe stalp:

P= 500...1 000 kN

h = 1012 m

4. Constructii hidroedilitare usoare

(alimentari cu apa si canalizari) si
constructii usoare aferente
sistemelor de irigatie

5. Rezervoare si castele de apa

h > 1012 m

h > 1012 m

Aceleasi metode de compactare de suprafata, ca la pct a)

h > 1012m
(platforme sau cartiere noi)

h > 812 m

h > 1012 m

h > 1012 m

Page 10

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

6. Silozuri de cereale

INGINERIE GEOTEHNIC

h > 612 m

h > 1012 m

h > 1012 m

h > 1012 m

h - reprezint grosimea total a pachetului de loess sensibil la umezire msurat de la suprafata terenului.
n cazurile n care domeniile de aplicare ale metodelor de mbuntire se suprapun, alegerea soluiei de mbuntire se va face pe
baza analizei tehnico-economice comparative, innd seama de natura construciei, mijloacele de care se dispune pentru execuia lucrrilor.

Page 11

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Domenii de aplicare orientative pentru procedeele de mbuntire a terenurilor slabe

de fundare(cu excepia celor constituite din pmnturile sensibile la umezire)
Metode de mbuntire de suprafa (pentru terenuri cu grosimi h=3...8 m)
Metodele de imbunatatire recomandate
Tipuri de constructii

1
1. Constructii industriale fara
sarcini dinamice
importante
Sarcina pe stalp:
P 1 000 kN
Sarcina pe stalp:
P= 1 000...2 000 kN
Sarcina pe stalp:
P= 2 0003 000 kN

Compactare cu placi sau

maiuri grele
(numai la nisipuri)

Perne de balast sau

piatra sparta
(cu
pat de nisip)

Compactarea cu maiul greu

si perne de balast sau piatra
sparta (cu pat de nisip)

Vibrointeparea
(numai la nisipuri
afanate)

Compactarea
cu vibromaiul

h= 3...4 m

h= 4...5 m

h= 56 m

h= 46 m

h= 34 m

h= 45 m

h= 34 m

h< 8 m

Page 12

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

2. Constructii civile
h8m

P+ 4E

h8m

h= 46 m

h8m

P+ 10E

h= 35 m

h= 5...8 m

h 8 m

h8m

h8m

h= 56 m

h= 6...8 m

h= 46 m

h5m

h8m

PP+ 2E

3. Constructii agrozootehnice
Sarcina pe stalp:
P 500 kN
Sarcina pe stalp:
P= 500...1 000 kN

. Constructii hidroedilitare
usoare (alimentari cu apa si
canalizari) si constructii
usoare aferente sistemelor
de irigatie

Page 13

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

5. Rezervoare si castele
de apa

6. Silozuri de cereale

INGINERIE GEOTEHNIC

h = 4...5 m

h = 4...5 m

h = 56 m

h3m

h = 34 m

h = 45 m

h8m

h8m

Metode de mbuntire de adncime (pentru terenuri cu grosimi h >8 m)

Metode de imbunatatiri recomandate

Tipuri de constructii

Coloana de balast nisip

sau piatra sparta

Vibroflotatia

Consolidarea
cu
maiuri supergrele

Compactarea nisipurilor
afanate prin explozii de
adancime

h= 612 m

1.Constructii industriale, fara sarcini

dinamice importante
Sarcina pe stalp:
P 1 000 kN

Page 14

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Sarcina pe stalp:
P= 1 000...2 000 kN

h= 512 m

h > 10 m

h > 10 m

h= 812 m

Sarcina pe stalp:
P= 2 0003 000 kN

h= 412 m

h > 10 m

h > 10 m

h= 812 m

2. Constructii civile
PP+ 2E
P+ 4E
P+ 10E

Aceleasi metode de compactare de suprafata ca la pct. a)

h= 812 m

3.Constructii agrozootehnice
- Sarcini pe stalp: P < 500 kN

h > 10 m

h > 10 m

h= 812 m

Aceleasi metode de compactare de suprafata ca la pct a)

h= 612 m

- Sarcini pe stalp: P= 5001 000 kN

4. Constructii hidroedilitare usoare
(alimentari cu apa si canalizari) si
constructii usoare aferente sistemelor
de irigatie

Aceleasi metode de compactare de suprafata ca la pct a)

Page 15

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

5. Rezervoare si castele de apa

h = 612 m

6. Silozuri de cereale

h = 512 m

h > 10 m

h > 10 m

h= 812 m

h= 812 m

Coloanele de balast sau nisip din anexa 4b, se pot aplica i pentru terenuri slabe cu grosimi h<8 m, n cazul anumitor tipuri de construcii
grele, la care metodele de compactare de suprafa nu pot asigura mbuntirea terenului slab pe toat grosimea necesara.

Page 16

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

2.1.Compactarea de suprafa
Compactarea presupune exercitarea unei aciuni mecanice asupra pmntului, obinnduse ndesarea pmntului, respectiv micorarea porozitii.
Compactarea de suprafa se poate executa manual sau mecanic.

Compactarea manual se aplic pentru lucrri de volum redus i spaii nguste, acolo
unde nu este posibil accesul mijloacelor mecanizate. n acest scop se folosesc maiuri de
lemn sau metalice, maiuri vibratoare.

Compactarea mecanic se poate utiliza pe amplasamente la care grosimea stratului

compresibil de sub talpa fundaiei este redus (26 m). n funcie de natura terenului i
de utilajul folosit, aceast zon poate fi creat prin compactare de pmnt adus (perne de
pmnt compactat) sau prin compactarea cu maiuri grele.
Prin aceast categorie de lucrri se neleg compactrile executate cu scopul ridicrii

gradului de ndesare, respectiv a greutii specific aparente a pmnturilor n stare natural i mai
ales a pernelor de grosimi relativ mici. Aceste compactri depind calitativ i cantitativ att de
caracteristicile utilajului, precum i de caracteristicile geotehnice ale pmntului.

2.1.1. Compactarea prin batere cu maiul greu

Compactarea cu maiul greu se utilizeaz la terenuri de fundare slabe alctuite din nisipuri
afnate, argile nisipoase sau pmnturi sensibile la umezire, n urmtoarele cazuri:

cnd este necesar mbuntirea terenului de la suprafa pe o adncime de 23m;

suprafeele de compactat au dimensiunea minim de cel puin 3,0m;

la pmnturi sensibile la umezire atunci cnd:

o adncimea relativ redus de compactare (0,71,5m) ce se poate realiza cu maiul
greu este totui suficient pentru a elimina tasarea suplimentar prin umezire, n
limitele ntregii zone de deformaie a fundaiilor;
o cnd este necesar realizarea prin compactare a unei cruste superficiale greu
permeabile, de protecie mpotriva infiltraiilor i nnoroirii terenului de fundare
(ex: pe fundul spturilor).
Maiul greu este o pies din oel, font sau beton, avnd suprafaa de batere circular, cu

diametrul de 1,20 1,40 m, masa cuprins intre 2 i 4 t i care dezvolt pe teren o presiune de
Page 17

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

1520 kPa. Maiul este ridicat cu ajutorul unui excavator, macara i lsat s cad de la o nlime
de 2..4 m.
Pe terenul compactat cu maiul greu se pot funda n general construcii uoare, ca:
rezervoare de mic capacitate, hale uoare sau chiar construcii grele, atunci cnd sub un teren
slab de 23 m grosime se afla un teren bun de fundare.
Umiditatea pmntului ce se compacteaz trebuie s fie apropiat de umiditatea optim
de compactare; se admite o abatere maxim de 3%, ca valoare absolut.
Metoda aceasta prezint avantaje i prin aceea c nu este necesar un front larg de lucru
sau depozitarea pmntului n straturi subiri. Un dezavantaj al acestei metode este efectul
duntor pentru construciile din jur. n scopul
evitrii degradrii fundaiilor sau a altor elemente de
construcie care se afl n contact cu pmntul supus
baterii, aceasta trebuie efectuat la o oarecare
distan de construcii, n funcie de puterea utilajului
de compactat.
Nu se execut compactri prin batere pe timp
friguros, cnd exist pericolul scderii temperaturii
sub 0C sau cnd pmntul este ngheat.
2.1.2. Perne din pmnt sau balast
nlocuirea terenului dificil prin perne din pmnt const n excavarea stratului slab,
aternerea i apoi compactarea prin cilindrare sau batere n mod succesiv a unor straturi din
pmnt de 2030 cm.
Acest procedeu permite micorarea adncimii de fundare, ceea ce este deosebit de
important pentru construirea fundaiilor n incinte cu nivel al apei ridicat. In acest caz, perna se
poate dispune direct n ap, iar fundaia se construiete deasupra apei.
Pernele din pmnt sau balast distribuie presiunile transmise de infrastructura construciei
la terenul natural pe o suprafa mai mare dect talpa fundaiei i, din acest motiv, mrimea
presiunii transmis terenului slab va fi mai mic dect cea de sub talpa fundaiei. Ele mresc
stabilitatea fundaiilor, deoarece n majoritatea cazurilor au caracteristici de rezisten (unghi de

Page 18

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

frecare interioar i coeziune) mult superioare caracteristicilor de rezisten ale pmnturilor de

baz.
Folosirea pernelor contribuie la micorarea tasrilor fundaiilor, creterea modului de
deformaie general a pmnturilor de sub fundaie, care depete de cteva ori modulul de
deformaie al stratului de baza. n afar de aceasta, amenajarea pernelor continue sub fundaii n
fie (sau sub fundaii izolate) duce la micorarea uniformitii tasrilor fundaiilor i prin
redistribuirea tensiunilor n terenul slab de sub pern. Pernele din balast cu granulaie mijlocie i
mare, cu un coninut nu prea mare de praf i de particule argiloase permit micorarea adncimii
de fundare, deoarece terenul argilos sensibil la nghe este nlocuit cu terenul nisipos insensibil la
nghe.
Pernele din pmnt compactat au ca scop reducerea sau eliminarea sensibilitii la
umezire a pmntului care alctuiete terenul de fundare n zona n care se face resimit efectul
sarcinilor transmise de tlpile fundaiilor construciilor.
Aceste perne se pot realiza prin aplicarea a trei tehnologii:
pern din pmnt de aport, aternut n sptur n grosimi care asigur o bun compactare
i compactat la umiditatea optim de compactare;
compactarea terenului de fundare din amplasament n aa fel nct s nu mai prezinte
sensibilitate la umezire;
combinarea acestor dou tehnologii printr-o compactare a terenului din amplasament,
peste care ulterior se executa pern din pmnt de aport, care se compacteaz la rndul ei.
Pernele din pmnt, aternut n sptur, n grosimi care asigur o bun compactare, la
umiditatea optim de compactare, se constituie n principal ca metod de mbuntire a terenului
slab de fundare ce conine n suprafa depozite loessoide, avnd ca scop reducerea sau
eliminarea sensibilitii la umezire a pmntului din deposit, n zona n care se face resimit
efectul sarcinilor transmise de fundaii.
Dac pernele se realizeaz pe terenuri ce cuprind P.S.U. de categoria A de sensibilitate la
umezire i cuprind ntreaga zona activ de sub fundaii, tasarea suplimentar a terenului datorat
umezirii este eliminat n totalitate, iar construcia se poate funda ca i n condiiile unui teren de
fundare obinuit, insensibil la umezire.

Page 19

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Prin realizarea pernelor n terenuri ce conine P.S.U. din categoria B de sensibilitate la

umezire, tasarea suplimentar datorat umezirii este eliminata parial sau total numai n zona
activ a fundaiilor, rmnnd ns posibilitatea manifestrii sale n adncime, sub aciunea
sarcinii geologice. In aceast situaie, eliminarea total a tasrii suplimentare datorat sarcinii
geologice pe adncimea stratului sensibil la umezire poate fi obinut prin preumezirea acestuia
sau prin compactarea sa cu ajutorul coloanelor de pmnt, dup care construciile se pot funda ca
pe un teren insensibil la umezire.
Pernele din pmnt se pot adopta cu bune rezultate i la alte tipuri de pmnturi, n afar
de PSU, respectiv pentru cele cu caracter malos sau de consisten sczut, dar n special prin
nlocuirea acestora pe o anumit adncime din suprafa.
O execuie corect a pernelor din pmnt poate conduce la realizarea n suprafa a unui
strat de permeabilitate redus ce se opune infiltrrii sub construcie a apelor de suprafa; n
cazul terenului ce conine P.S.U. , se recomand perna s aib cel puin 1,5m grosime, cu zona
de garda n lime de 1m.
Trebuie evitat executarea pernelor din pmnt n anotimpurile ploioase, deoarece n
astfel de situaii este dificil de respectat umiditatea optim de compactare.

2.1.3. Compactarea cu vibromaiul

Scopul mbuntirii cu vibromaiul a terenurilor de fundare slabe este de a mri starea de
ndesare sau de a contribui prin drenare la grbirea procesului de consolidare, crescnd astfel
capacitatea portant a pmnturilor slabe.
Imbuntirea terenurilor cu vibromaiul const n executarea de ploturi (coloane cu
diametrul peste 1 m), din balast, nisip, zgur etc. prin vibropresare.
Adugarea unei cantiti de material granular (balast, nisip, zgur, etc.) compactat prin
vibropresare, are drept efect sporirea densitii medii a masivului de pmnt astfel tratat, i n
consecin creterea capacitii portante.
mbuntirea cu vibromaiul se aplic n scopul mririi capacitii portante a terenurilor
slabe de fundare alctuite din: nisip fin prfos, nisip mijlociu aflat n stare afnat, nisip argilos,
argil nisipoas, nisip argilos-prfos, umpluturi neomogene, loessuri umezite.

Page 20

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

n cazul mlurilor i argilelor saturate, ploturilor din materiale granulare, produc o

nlocuire important din pmntul slab (elemente cu suprafa de peste 1 mp) i joac rol de dren
vertical, fiind recomandate numai pentru construcii uoare.
Soluia de mbuntire cu vibromaiul se aplic att pentru construcii civile, industriale,
agrozootehnice etc. ct i pentru lucrrile de drumuri, aeroporturi etc.
Adncimea pe care se realizeaz mbuntirea terenurilor slabe de fundare depinde de
grosimea i natura straturilor i de parametrii utilajelor vibratoare. n cazul nisipurilor argiloase,
nisipurilor prfoase, argilelor nisipoase i umpluturilor se compacteaz grosimi de 6-8 m, iar n
cazul pmnturilor necoezive grosime de cca. 10 m.
mbuntirea cu vibromaiul se poate face n toate anotimpurile anului.

2.2. Compactarea de adncime

2.2.1. Consolidarea n adncime prin vibroflotare
Vibroflotarea este o metod de mbuntire a terenurilor de fundare slabe ce induce o
stare de ndesare n prezena vibraiilor
ntreinute, rezultatul fiind c pe zona vibrat,
s se produc o lichefiere i n consecin o
rearanjare a particulelor, mai compacte, astfel,
n majoritatea terenurilor,se creeaz goluri ce
pot

fi

umplute

cu

material

granular

suplimentar compactat tot prin vibrare coloane de balast.

n consecin, prin vibroflotare creste
capacitatea portan a terenului natural i se
reduc tasrile viitoarei construcii, deci se
mbuntete terenul iniial necorespunztor
fundrii directe.
mbuntirea terenurilor necoezive slabe prin vibroflotare const n introducerea n teren
a unui vibrator de form cilindric acionat electric sau hidraulic, concomitent cu un jet de ap.
Prin aciunea combinat a vibraiilor i jeturilor de ap se realizeaz ndesarea, iar n completarea
golurilor (sub form de crater, la suprafa) se adug fie materialul surpat din partea superioar,
Page 21

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

fie balast sau piatr spart, formandu-se adevrate coloane de balast cu diametrul pn la 1m. n
consecin, vibroflotarea produce de fapt n terenurile necoezive o vibroindesare.
n terenurile coezive, aplicarea vibroflotrii nu conduce la aceleai rezultate, deoarece
prin vibrare nu se pot anula temporar forele de legtur dintre particule. De aceea, n aceste
situaii se aplic metoda de mbuntire prin adaos de material, vibroflotarea conducnd de fapt
la o vibronlocuire. Rezult un grup de coloane de balast, sau de materiale granulare injectate cu
lapte de ciment.
Procedeul vibroflotrii poate fi aplicat pentru vibrondesarea pmnturilor necoezive care
au o compoziie granulometric cuprins ntre 0.06 mm i 150 mm, cnd, sub efectul vibraiilor
transmise n plan orizontal, se creeaz posibilitatea reaezrii granulelor n stare de maxim
ndesare.

Cea mai mare eficacitate a compactrii de obine cnd punctele de vibroflotare sunt
amplasate n reea triunghiular, distana interax fiind stabilit experimental n funcie de natura
terenului de compactat, de puterea vibroflotorului.
Coloanele de balast realizate prin vibroflotare contribuie la consolidarea terenurilor slabe
n adncime att prin efectul de dren ct i prin ndesarea global datorit prezenei coloanelor ce
au efect portant nsemnat, ceea ce atrage o concentrare a ncrcrilor pe coloane.

Page 22

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Verificarea gradului de mbuntire a proprietilor terenului dup aplicarea vibroflotarii

se realizeaz prin ncercri de penetrare static sau dinamic, dar i prin ncercri presiometrice,
iar n laborator pe probe prelevate de pe amplasament.
Unul din avantajele constatate n urma studiilor efectuate pe terenuri slabe coezive
mbuntite prin vibroflotare este acela c sub sarcina mare sau aplicat brusc nu prezint o
rupere direct i periculoas, ci un fenomen similar fluajului sau curgerii lente.
2.2.2. Consolidarea nisipurilor n adncime prin metoda vibroneprii
Vibroneparea este o metod eficace de compactare a nisipurilor afnate, naturale sau din
umpluturi. Grosimea stratului de nisip ce poate fi compactat prin vibronepare este relativ mic:
H 6 m.
Compactarea nisipurilor prin vibronepare se realizeaz prin fluidizarea unei pri a
masei de nisip saturat, situaie n care, prin reducerea accentuat a forelor de frecare dintre
fragmentele componente se produce reaezarea acestora ntr-o nou poziie, mai ndesat.
Prin metoda vibroneprii se poate obine o cretere medie a gradului de ndesare a
nisipurilor cu 20...30%.
Metoda vibroneprii se poate aplica la mbuntirea terenurilor de fundare slabe
alctuite din nisipuri fine afnate i saturate, n vederea fundrii directe a diferitelor construcii
(blocuri de locuine, cldiri industriale). De asemenea, metoda poate fi folosit la compactarea
umpluturilor necoezive saturate, realizate n spatele unor construcii de sprijin (cheiuri).
Metoda vibroneprii prezint urmtoarele avantaje:
prin introducerea carcasei n teren prin vibrare se transmit vibraii care influeneaz
compactarea pe distane de 6 ori lungimea barelor orizontale;
se obine o foarte bun uniformitate n compactarea straturilor de nisip, mai ales a celor
saturate;
se micoreaz posibilitatea de tasare a straturilor prin reducerea porozitii, respectiv prin
creterea gradului de ndesare;
se reduce coeficientul de permeabilitate a terenului, deci infiltraiile i circulaia apei n
zona respectiv;
fundarea se poate face direct deasupra apelor subterane, la presiuni admise ridicate;

Page 23

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

se realizeaz economii de manoper i material de 2540%, iar la costuri de peste 50%,

n comparaie cu soluiile tradiionale aplicate n aceleai condiii ale terenului de
fundare.

2.2.3. Imbunatatirea cu coloane de pamant

Coloanele de pmnt se aplic pmnturilor sensibile la umezire (PSU) n scopul
eliminrii sensibilitii la umezire i sporirii capacitii portante a terenului.
Pentru unele tipuri de construcii este recomandabil utilizarea coloanelor de pmnt i
pentru PSU de grosimi mai mici (h=5...6 m).
Nu se pot executa coloane de pmnt sub nivelul hidrostatic i nici n terenuri a cror
umiditate natural depete limita inferioar de plasticitate a pmntului (cu Dw 3- 5%).
Diametrul coloanei depinde de diametrul berbecului folosit la executarea prin percuie a
gurii.
De regul adncimea de compactare cu coloane de pmnt se va lua egal cu grosimea
depozitului de PSU.
Executarea gurii se face prin cderea berbecului ce strpunge terenul i l ndeas lateral.
Compactarea cu coloane de pmnt se poate face n orice anotimp, cu respectarea
condiiilor de umiditate. n perioada ploioas i pe timp de iarn trebuie acordat o atenie
deosebit umiditii loessului utilizat la realizarea coloanelor de pmnt, preferndu-se, locurile
neexpuse intemperiilor.
Aceast metod const n realizarea prin percuie a unor guri pn la cota proiectat, ce
se umplu apoi cu porii din pmnt care se compacteaz prin batere cu acelai berbec folosit la
realizarea gurii.
Compactarea trebuie s fie efectuat la umiditatea optim de compactare w opt, a
pmntului din corpul coloanei. Materialul poate proveni din spturile de fundare, din cariere
sau din debleuri.
Coloanele de pmnt se utilizeaz de regul pentru P.S.U. la care zona sensibil la
umezire are grosimea mai mare de 8.0m, ce nu poate fi compactat suficient prin procedee de
suprafa; acestea nu se pot executa sub nivelul hidrostatic i nici n terenuri a cror umiditate
natural depete limita inferioar de plasticitate cu 35.

Page 24

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

2.2.4. Coloane de balast, nisip, piatr spart

Scopul mbuntirii cu coloane de balast a terenurilor de
fundare slabe este de a mari capacitatea portant a acestora prin
mbuntirea

caracteristicilor

fizico-mecanice

ale

terenului

natural.
Aceste coloane pot fi realizate prin batere sau vibrare.
Coloane realizate prin vibrare. Executarea prin vibrare a
coloanelor mbuntete terenul slab prin: efectul de ndesare
lateral a terenului, ca urmare a introducerii prin vibrare a unui tub
nchis la partea inferioar;

introducerea n terenul natural, prin interiorul tubului metalic a unei cantiti de balast,
ndesate prin vibrare, concomitent cu extragerea tubului metallic.
Coloane realizate prin batere. Executarea prin batere a coloanelor mbuntete terenul

slab prin:

efectul de ndesare lateral al terenului, ca urmare a nfigerii prin batere a coloanei

metalice;

introducerea n teren, prin interiorul coloanei, a unei cantiti de balast sub form de
porii, ndesat prin batere, concomitant cu extragerea coloanei metalice.
Realizarea coloanelor de balast, indiferent de tehnologia

folosit, vibrare sau batere, are c efect direct sporirea densitii

medii a masivului de pmnt natural astfel mbuntit. In locul
balastului c material suplimentar, ori de cte oriva fi posibil, se
vor utilize deeuri industrial (cenui, zguri), avantajoase din punct
de vedere economic, avandu-se n vedere efectul pe care aceste
materiale l pot avea n timp asupra chimismului apei subterane i
a elementelor de construcii.
Terenurile de fundare slabe care pot fi mbuntite cu
metoda compactrii de adncime cu coloane de balast sunt
urmtoarele:
nisip mijlociu, curat sau rar cu pietri;
nisip fin prfos;
Page 25

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

nisip argilos;
n stare afnat, situate deasupra sau sub nivelul apelor subterane.
Se recomand ca vrful coloanei de balast s ptrund cel puin 30 cm n stratul de
fundare bun.
mbuntirea de adncime cu coloane din pmnt executate prin batere este un procedeu
ce se poate aplic cu rezultate bune pentru fundarea direct a construciilor, pe pmnturile
sensibile la umezire, cu condiia ca la proiectare s se in seam de tasrile ulterioare ce pot
apare la construcii, alegandu-se astfel soluia de structura nct s fie compatibil cu acestea.

2.2.5. Imbuntirea prin batere cu supermaiul

Compactarea cu supermaiul const intr-o batere intensiv,
aplicnd lovituri puternice de scurt durat la suprafa terenului.
Practic, aceste ocuri sunt provocate prin cderea liber (de la
1040 m) a unui mai avnd o mas de mai multe zeci de tone (40
t maximum).
Acest procedeu iniial aplicat cu success terenurilor
granulare cunoate o dezvoltare nc restrns pentru tratamente i
la celelalte terenuri (mai ales la cele coezive), cum sunt: luturile,
argilele, turbele.
Page 26

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Explicarea teoretic a fenomenelor dinamice create de soc este foarte dificil, precizanduse n continuare mai curnd efectele operaiei de batere dect aceste fenomene, i anume:
-

se produc deformaii, tasri superioare asupra terenului compactat faa de tasrile

de consolidare prevzute sub lucrarea definitive;

-

se mresc rezistentele la tiere i modulul de deformaie al terenului de fundare.

3. Drenarea de adncime
Accelerarea procesului de consolidare a argilelor i malurilor saturate cu porozitate
ridicat se poate realiza folosind drenuri de adncime. Acestea se realizeaz, n principal, prin
dou metode:

metoda coloanelor de material granular se execut prin forare tubat, materialul

extrgndu-se odat cu ptrunderea tubului de foraj.

metoda drenurilor fitil.

Astfel de drenuri se prezinta sub forma unor panglici din carton, material textil neesut,

material plastic cu alveole etc, care se introduc n teren cu ajutorul unor maini speciale pn la
adncimi de 25 m,cu rolul de a colecta si evacua apa din pamant.
Aceste drenuri sunt considerate echivalente drenurilor din nisip cu diametrul de 15 cm.

4. Consolidarea prin amestecare sau injecii

Prin introducerea n teren a unor substane, anorganice sau organice se obine o
transformare calitativ a pmntului (cimentul, argila, varul, bitumul, silicatul de sodiu i rinile
sintetice).

Page 27

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Cimentul se introduce n pmnt fie prin amestecare-compactare, fie prin injectare

(cimentare). Metoda se folosete, n principal, pentru: realizarea ecranelor etane sub baraje i
alte construcii hidrotehnice impermeabilizarea i consolidarea terenului n jurul excavaiilor
subterane.

4.1. Pmanturi stabilizate la lucrri de construcii

Prin pmnt stabilizat se ntelege un pmnt ale crui proprieti fizico-chimice i
mecanice au fost mbuntite prin amestecarea sa cu un liant hidraulic sau puzzolanic (ciment,
var, cenu de central termoelectric, zgur granulat, bitum).
Substantele chimice si liantii introduse prin injectare in porii pamantului se gelifica si se
intaresc in timp, obtinandu-se astfel cresterea rezistentei si impermeabilizarea masivului din
pamant tratat.
n funcie de natura pmntului, cimentul i varul pot fi i materiale activante.
n cazul fundrii construciilor pe teren stabilizat se poate adopta fie soluia executrii unei
perne de pmnt stabilizat fie cea a coloanelor din pmnt stabilizat, n funcie de: natura i
importana construcie, natura terenului, zona activ a fundaiilor, posibilitatea valorificrii unor
materiale locale si caracteristicile de rezisten i deformaie ale pmntului stabilizat.
Utilizarea pmntului stabilizat pentru fundarea construciilor este indicat n urmtoarele
cazuri:

pentru terenuri slabe de fundare, avnd capaciti portante mai mici de 75 kPa;

cnd exista materiale locale avantajoase;

pentru nlocuirea umpluturilor neconsolidate.

n acest sens se pot realiza dup caz:

perne din pmnt stabilizat compactat;

coloane din pmnt stabilizat pentru consolidarea de adncime;

fundaii propriu-zise din pmnt stabilizat.

Pernele executate din pmnt stabilizat se pot folosi n vederea nlocuirii unor straturi de

fundare slabe astfel nct s conduc la dimensiuni mai reduse a limii fundaiilor, implicit a

Page 28

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

zonei active a acestora, evitndu-se straturile compresibile de sub perna de pmnt stabilizat,
care ar duce la tasri excesive.
Coloanele din pmnt stabilizat se pot folosi n cazul cnd este necesar realizarea
consolidrii terenurilor sensibile la umezire sau a unor terenuri slabe de fundare n vederea
sporirii capacitii portante a terenului ct i reducerea tasrilor.Fundaiile executate din pmnt
stabilizat se pot folosi pentru construciile agrozootehnice uoare, avnd ncrcri reduse (mai
mici de 200 kPa sub soclu).
Fundaiile executate din pmnt stabilizat se pot folosi pentru construciile
agrozootehnice uoare, avnd ncrcri reduse (mai mici de 200 kPa sub soclu).
Stabilizarea cu var stins este folosita mai ales pentru imbunatatirea caracteristicilor
pamanturilor argiloase in vederea utilizarii in cadrul sistemelor rutiere.
Stbilizare cu bitum este utilizata in special la pamanturile nisipoase pentru a fi utilizate
fie ca strat support, fie ca imbracaminte la drumuri secundare.

4.2. Metoda jet-grouting in curs de aplicare n Romnia, descrie diferite tehnici de

constructie folosite pentru modificarea solurilor sau imbunatatirea acestora.
Aceste metode constau in general in injectarea in sol a unor fluide sau lianti cu presiune
si viteze mari. Liantii faramiteaza si penetreaza structura solului amestecandu-se cu particulele
de sol si formand o masa omogena, care in final se solidifica.
Aceasta modificare/imbunatatire a solului joaca un rol important in domeniul stabilitatii
fundatiilor, in particular in tratamentul solurilor de sub fundatiile cladirilor existente sau noi, in
impermeabilizarea in profuzime a
solurilor cu continut de apa, in
constructia

tunelurilor

si

in

atenuarea deplasarii solurilor slabe

si a apei freatice.
Mortarul este injectat in sol
cu presiune joasa si umple golurile
fara

modifica

semnificativ

structura si volumul zonei. Pentru

aceasta tehnica se poate folosi o
Page 29

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

larga varietate de lianti, alegerea fiind dictate in principal de permeabilitatea solului.Pentru soluri
cu permeabilitatea mai mare de 1x10-6 cm/sec se folosec amestecuri de apa cu ciment.Pentru
soluri cu permeabilitatea mai joasa(pana la 1x10-6 cm/sec) se folosec mortare mai scumpe pe
baza de rasini. Pentru soluri cu permeabilitate mai mica de 1x10-6 cm/sec in mod normal nu se
poate aplica aceasta tehnica.
Se injecteaza in sol un mortar cu vascozitate foarte mare.Acesta actioneaza radial,efectul
putand fi asimilat actiunii unor pistoane hidraulice, dislocand particulele de sol.In felul acesta se
poate controla densitatea dorita a solului.
Mortarul este injectat in sol cu presiune inalta printr-un tub prevazut cu o supapa
speciala.Solul este hidrofracturat si fisurile rezultate se incarca cu mortar rezultand un sol cu
densitate mare.
Solul este complet faramitat si amestecat in profunzime cu liant, rezultand un amestec
omogen care in final se intareste. Aceasta tehnica este aplicabila indiferent de sol, de
permeabiliatrea sau distributia granular a acestuia.Teoretic se pot imbunatati aproape toate
tipurile de sol: de la argile moi pana la la nisipuri si pietrisuri.Deasemenea se poate injecta orice
tip de liant, in practica folosindu-se amenstecul de apa ciment.In cazul impermeabilizarilor se
folosesc amestecuri apa ciment bentonita.
In prezent se folosec trei tipuri de injective:

monofluid: fragmentarea si amestecarea solului sunt realizare prin injectarea unui singur
fluid

bifluid: metoda intermediara, dezvolatat pentru a extinde domeniul de aplicabilitate a

metodei monofluid

trifluid: fragmentarea si amestecarea solului sunt realizate prin injectarea de aer si apa; in
acest fel o parte din particulele mai fine de sol sunt substituite celor trei fluide:apa, aer si
liant, care sunt injectate separat prin duze speciale.

Pamanturi unde se poate aplica: argila, praf si nisip.

Page 30

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

2.6. Incluziuni rigide

Domeniul de aplicare al acestei metode este acelai cu cel al coloanelor de pmnt:
pmnturi sensibile la umezire, nisipuri afnate, pmnturi argiloase prfoase de consisten
redus, loessuri nmuiate.
Execuia incluziunilor rigide presupune adoptarea unui astfel de tehnologii care s
produc compactarea terenului adiacent. n funcie de condiiile de teren pot fi adoptate metode
care utilizeaz vibrarea sau forarea de ndesare. Pentru realizarea pilotului, umplerea forajului
astfel realizat se face cu beton. In cazul terenurilor sensibile la umezire , trebuie evitat formarea
de drenuri verticale, care faciliteaz infiltraia i n consecin pot s apar tasri importante.In
acest caz este necesar s fie aplicate incluziunile rigide.
Pentru realizarea forajului se folosete un snec continuu care avanseaz prin ndesarea
lateral a terenului, ceea ce conduce la creterea capacitii portante, la reducerea porozitii i a
potenialului colapsibil. Utilajul de forat are un moment de torsiune ridicat i o mare for de
aprare, ceea ce asigur avansarea pn la adncimea de 40 m.
Materialul folosit este betonul care se ntroduce prin centrul burghiului cu o presiune
sczut, iar prin retragerea controlat a acestuia se umple spaiul liber sau prin metoda plniei
ridictoare.

Page 31

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

2.

INGINERIE GEOTEHNIC

APLICAREA INCLUZIUNILOR RIGIDE DIN BETON SIMPLU PENTRU

IMBUNATATIREA TERENULUI
Incluziunile rigide sunt elemente verticale de diametru 300 600 mm, constituite dintr-

un material pe baz de liant hidraulic (mortar,beton).

Sunt utilizate pentru mbuntirea pmntului, avnd urmatoarele efecte:

mbunatatirea portanei generale a pmntului;

reducerea tasrilor;

mrirea rezistenei la forfecarea orizontal a masivului de pmnt tratat.

Terenul asfel imbunatatit permite realizarea unui sistem de fundatii superficiale (radier,
dalaj, grinda continua sau izolata).
Acest procedeu permite in acelasi timp stabilizarea pantelor taluzelor, unde pamanturile
sunt fundatia lucrarilor de pamant(umpluturi de acces ,rutiere sau feroviere,etc.)
Obiectivul ranforsarii prin incluziuni rigide este o limitare a tasarilor absolute la 15 mm
sub sarcina nominala.

Page 32

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Aplicatii:

5.1. Domeniul de aplicare

Prin tipul repartizarii sarcinilor

Acest procedeu poate fi utilizat pentru lucrari care transmit incarcari punctuale liniare si a
caror structura este calculata pentru a absorbi deformatiile absolute si diferentiate intre fiecare
reazem (grinzi superficiale ale cladirii, ziduri sau pereti de sustinere).

.Utilizarea in cazul pamanturilor cu umflari si contractii mari

Procedeul poate fi folosit cu conditia respectarii unor dispozitii:

fata de efectul de umflare:
-

incluziunile sunt prevazute cu armatura la partea superioara;

verificarea incluziunilor (acestea pot fi supuse doar la eforturi de compresiune simpla

si de tractiune) .
fata de efectul de contractie:

determinarea numarului de incluziuni pentru a prelua totalitatea incarcarilor provenind

de la structura fara a tine seama de partea preluata de terenul din jur.

Utilizare in zona seismica

Pentru zonele in care terenul nu prezinta riscul de lichefiere, dispozitiile curente sunt
aplicate cu respectarea regulilor pentru zonele seismice aflate in vigoare.

Page 33

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

5.2. Date necesare pentru operare si proiectare

5.2.1. Caracterizarea amplasamentului

Informatii geotehnice

Datele geotehnice trebuie sa fie precise si reprezentative pentru diferitele straturi de

pamant:
-

grosimea stratului si tipul de material;

caracterisici mecanice: compresibilitate ,rezistenta la forfecare a stratului (rezistenta

pe varf);

coeficientul lui Poisson.

Aceste date sunt necesare pentru dimensionarea fundatiilor de suprafata si a fundatiilor de

adancime.

Incercari pe teren inainte de inceperea lucrarilor

Incercarile constau in foraje in dreptul sondajelor realizate. Forajele sunt realizate cu

utilajul de incluziuni rigide si permite verificarea sondajelor si etalonarea parametrilor
inregistrati.
5.2.2. Tipuri de incluziuni
In functie de punerea in opera, se disting:
-

incluziuni rigide de indesare (punere in opera cu indesarea terenului), realizate cu

ajutorul unui utilaj prevazut cu un ax cu gol interior care permite refularea terenului;

incluziuni rigide forate (punere in opera fara indesarea terenului), realizate cu un snec
continuu prevazut cu un ax cu gol interior;

incluziuni rigide vibroinfipte (punere in opera cu indesarea pamantului), realizate cu

un utilaj vibroinfigator prevazut cu un ax cu gol interior.

La baza utilajului un obturator pierdut sau culisant impiedica orice introducere a

materialelor in axul cu gol interior in timpul forajului.
Odata atinsa adancimea dorita, tubul metalic este extras in acelasi timp cu injectarea sub
presiune a materialului de umplere.

Page 34

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

5.2.3. Materiale
Compozitia materialului injectat:
-

intre 160 si 350 kg ciment pentru 1m3 de mortar (in

functie de rezistenta de atins);

nisip 0/4mm , de preferinta rulat;

160 200 l apa pentru 1m3 de mortar;

0.10.5 agent de vascozitate;

125% de superplastifiant;

orice alt adaos necesar la usurarea punerii in opera.

Compozitia si dozajul in aceste

mortare sunt

determinate in functie de eforul limita al materialului ce

trebuie atins.
Alegerea liantului tine seama de rezultatele analizei
chimice a apelor si a pamaturilor si de clasa lor de agresivitate.

5.3. Principii, metode si modele de calcul

Dimensionarea permite determinarea numarului incluziunilor pentru a raspunde
obiectivelor de limitare a tasarilor, asigurand in acelasi timp o repartizare a eforturilor
acceptabile in pamant si in materialul incorporat.
Calculele se raporteaza in cazul general la urmatoarele doua criterii:
-

incarcarea (sarcina) admisibila globala pe terenul imbunatatit dupa tratare si

justificarea diferitelor tipuri de fundatii fata de starea limita de capacitate portanta
(SLCP) ;

tasarea absoluta a diverselor elemente ale structurii in cadrul aceleasi lucrari,

justificarea tasarilor diferentiate in cadrul structurii sau intre structura si dalaj, in
functie de tolerantele admisibile proprii fiecarei lucrari si de reglementarile in vigoare.
(starea limita de exploatare normala SLEN).

Page 35

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Domeniul de aplicatie

a) Sub fundatii si sub radier

Calculul presupune ca radierul este un elemnt infinit rigid, numarul de incluziuni este
arbitrar si ca fortele transmise, verticale, sunt aplicate in centrul de greutate al fundatiei.
b) Sub dalaj suplu
Metoda de dimensionare obtinuta este un calcul cu metoda elementelor finite (legea
elasticitatii) dupa o modelare asimetrica.
Pentru o distributie a sarcinilor asimetrice , calculul poate fi realizat cu metoda
elementelor finite in 3D cu legi efort- deformatie elastice sau elasto-plastice.
Comparativ, se poate efectua un calcul dupa metoda lui Combarieu. Acest calcul
considera complexul dalaj-saltea de repartitie ca fiind infinit rigid.
Pentru calculul tasarilor, eforturilor luate in considerare

sunt cele corespunzatoare

combinarii actiunilor cvasipermanente, tinand seama de starea limita de exploatare.

Calculul incluziunilor rigide

In practica pot fi propuse urmatoarele tipuri de calcule:

a) Calcul succesiv dupa metoda lui Combarieu
Repartizarea eforturilor intre pamant si incluziuni este determinat pornind de la un calcul
succesiv al eforturilor in varful incluziunilor, al eforturilor transmise prin frecarea laterala si al
efortului mobilizat sub grinda pana la atingerea echilibrului cu eforul motor(efort provenit din
structura).
Acest echilibru este obtinut legand aceste eforturi de deformatiile respective ale fiecarui
element , avand ca ipoteza o deplasare in suprafata identica pentru incluziune si pamantul
inconjurator.
Calculul tine seama de compresibilitatea incluziunii sub diferite eforturi successive si se
realizeaza pentru ranforsarea pamantului sub fundatii si sub radier.

b) Calcul cu elemente finite

Pentru cazurile clasice de sarcina de suprafata uniform distribuita (dalaj,radier) aplicata
pe reteaua in ochiuri si continua de incluziuni, se aplica un calcul cu elemente finite dupa
realizarea unei modelarii aximetrice.
Page 36

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Acest calcul va permite determinarea unei repartitii aproape de realitate a eforturilor si a

deformatiilor in pamant si in incluziuni.
Pentru pamanturi, modulele de elasticitate sunt legate de modulele presiometrice prin
intermediul coeficientilor de structura a pamanturilor.
Pentru incluziuni si elemente de structura din beton, modulele luate in considerare sunt
modulele de deformatii diferite.
In cazuri speciale se poate realiza un calcul in 3D cu legile efort-deformatie elastice sau
elaso-plastice .
c) Eforturi limita
Odata determinata repartitia eforturilor, este necesar de verificat ca acestea vor ramane
admisibile fata de rezistenta intriseca a materialului si fata de rezistenta limita a pamantului.
efort limita al materialului
Rezistenta conventional a materialului este cea definita pentru beton :

fc=inf(fcj,fc28)/k1*k2
unde:
fcj,fc28 - reprezinta rezistentele caracteristice in zona j si 28
k1=1.2 - coeficient ce tine seama de procedeul de executie
k2=1.05 - daca raportul celei mai mici dimensiuni nominale de la lungime este inferioara lui
1/20
=1.30 - (d/2) daca cea mai mica dimensiune nominal este inferioara lui 0.60m
=1.35 - (d/2) daca cele doua conditii de mai sus sunt indeplinite
d - diametrul exprimat in m
La starea limita de serviciu, efortul mediu al compresiunii materialului pe suprafata
comprimata este limitat la 0.3fc si efortul maxim la 0.6fc.
rezistenta limita a pamantului
Calculul fiind efectuat sub combinatii SLS, conservarea sarcinii in incluziuni este limitata
la sarcina de fluaj Qc.
Astfel, sub solicitarile SLS,sarcina preluata de incluziuni ramane inferioara sarcinii de
rupere a incluziunilor(sarcina liniara mobilizata de incluziuni) si foarte inferioara sarcinii de
rupere a pamantului ranforsat(grinda + incluziuni).
Page 37

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Qc=0.5*Qpu+0.7*Qsu pentru o punere in opera fara indesarea pamantului

Qc=0.7*Qpu+0.7*Qsu pentru o punere in opera cu indesarea pamantului
unde: Qpu efort limita mobilizat sub varf
Qsu efort limita mobilizat prin frecare laterala
d) Caz particular pentru zona seismica.
Dimensionarea fata de sarcinile verticale trebuie verificata sub combinatiile accidentale
tinand seama de valoarea nominala a actiunilor seismice verticale.
In starea limita ultima,efortul de compresiune al materialului pe suprafata comprimata
este limitat la 1.5x0.3fc(fie 0.45 fc).

Reguli si dispozitii constructive

a) Distanta minima dintre incluziuni

Distanta intre capetele a doua incluziuni vecine este cel putin egala cu de 3 ori diametrul
incluziunii.
Diametrul nominal al incluziunii corespunde cu diametrul utilajului la piciorul
dispozitivului.

b) Distanta maxima dintre incluziuni

sub fundatii distanta dintre axele a doua incluziuni vecine nu trebuie sa depaseasca:
2.50 m in cazul unei sarcini reduse (<15 t/ml) sub rezerva rigidizarii fundatiilor prin
punerea in opera a barelor de armatura la partea superioara si inferioara a grinzilor legate
prin cadre sau prin realizarea bazei din beton armat.
Aceasta dimensionare se va putea face tinand seama de modul de reactie a pamantului
situat intre incluziuni si de modul de reactie al incluziunilor.
2.00m in alte cazuri de incarcare.
Ca regula generala, sub grinzile de capat, sunt adoptate urmatoarele dispozitii:
-

q < 15 t/ml

15< q < 30 t/ml

Page 38

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

-

INGINERIE GEOTEHNIC

q > 30 t/ml

sub radier,dalaj sau rambleu

Distanta dintre axele a doua incluziuni vecine nu trebuie sa depaseasca 3.00 m.

c) Saltele de interpunere intre incluziuni si elementele structurii

saltele de repartitie

Pentru limitarea efectului varfuri duse ale incluziunilor pe dalaj este necesar sa se
prevada o saltea de repartitie de cel putin 0.50 m dispusa intre capul incluziunilor si sub fata
dalajului.
Aceasta saltea poate fi realizata dintr-un material tratat cu var si/sau cu un liant hidraulic
sau dintr-un strat de balast natural insensibil la apa (trecand la 80m <10 %).
Materialul pus in opera va trebui sa fie compactat 100%( optim Proctor normal) sau
95%(optim Proctor modificat).
In lipsa acestor masuratori salteaua va fi caracterizata de un modul EV2 > 50 MPa cu
EV2 / EV1 < 2(incercari pe placa).
In functie de sarcinile din exploatare pe dalaj,aceasta saltea va trebui sa satisfaca o
grosime suficienta pentru a limita eforturile de tractiune(intindere) in dalaj la valorile admisibile
.Aceasta verificare se va face printr-un calcul cu elemente finite.

saltele de desolidarizare

In zona seismica, pentru a limita transmiterea eforturilor orizontale provenind din

structura , la incluziuni, se prevede o saltea de desolidarizare de cel putin 0.20 m intre capul
incluziunilor si elementele structurii(fundatii sau radier).
Aceasta saltea va trebui sa fie realizata cu un material insensibil la apa (trecand la 80m
<10 %).
4.6. Etape de executie

Realizarea forajului

Page 39

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Sistemul foloseste o tija de tip foreza actionata de un echipament cu capacitate mare de

cuplu si cu o apasare extrem de ridicata.Axul tijei este obturat temporar la capatul inferior cu o
clapeta de otel si se conecteaza la capatul rotativ al tijei printr-un put gol.La extremitatea
capatului de forare, un pivot conecteaza acest put la conducata de alimentare cu beton prin care
se pompeaza betonul in timpul formarii coloanei.

Injectarea materialului

Presiunea de injectare trebuie sa fie in mod constant pozitiva la gatul de lebada(intre 0.1 si
0.5bari), in afara de sfarsitul de injective cand cantitatea de material continut in axul scobit este
suficienta pentru a termina umplerea prin simpla gravitatie(mai putin de 2.00 m inaltime).
In cazul unei opriri a injectiei, o ridicare a utilajului trebuie sa fie oprita pentru a evita
orice discontinuitate a incluziunii.

Abaterile incluziunilor

Ele pot fi efectuate nainte cu o precizie in altimetrie de aprox. 10 cm, in mod manual,cu
ajutorul unui mic excavator sau prin reforare cand mortarul nu este inca intarit.
Abaterile sunt in general ajustate prin intreprinderea unei lucrari mari.
6. Studiu de caz
Imbunatatirea terenului de fundare
pentru extinderea unei hale de
productie
1. Generalitati
Obiectivul

studiului

este

stabilirea condiiilor geotehnice din

imediata vecintate a halei de tabl
roluit existent din Topoloveni n
vederea extinderii acesteia.
Hala existent cu o lungime de
cca. 250 m i o lime de cca. 70 m se
dezvolt pe dou deschideri, din care
deschiderea ctre calea ferat este echipat cu pod rulant. Pardoselile portante ale halei sunt
dimensionate pentru ncrcri mari, de cca. 250 kN/m2.
Page 40

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Pentru realizarea unei pardoseli n hala a fost prevzut consolidarea terenului de

fundare, avnd n vedere sarcinile de exploatare (12 KN/mp x 1,5 = 18 KN/mp) i tasarea
admisibil (max. 5 cm).
Soluia prevede execuia unor incluziuni (piloi) din beton simplu, fiecreia revenindu-i
3,125 mp i un strat de transfer la partea superioar.
2.Condiii naturale

Caracteristici topografice, geologice, hidrologice, climatice

2.1. Topografice
Pe amplasamentul pardoselei halei a fost executat o platform din piatr spart de 1,0 m
grosime, relativ orizontal, avnd cota de cca. 236,5 m.
3.2. Geologice
n vederea determinrii stratificaiei i proprietilor geomecanice ale terenului de
fundare, cercetrile geotehnice s-au bazat pe execuia a 5 foraje geotehnice i a
4 penetrri dinamice medii cu con.
n baza profilelor unitare ale forajelor a fost ntocmit profilul geotehnic. Din examinarea
acestora rezult urmtoarea stratificaie a terenului schematizat pe intervale de adncimi:
0,00 .... 0,20 1,60 m:

- pmnt vegetal i/sau umplutur din piatr

spart

0,20 1,60 .... 0,80 m- 2,90: - complex coeziv ... slab coeziv de suprafa,
constituit din argile nisipoase, argile prfoase,
prafuri nisipoase argiloase, nisipuri argiloase,
plastic moale .... plastic consistent
0,80 2,90 .... 2,80 7,50 m: - complex necoeziv de suprafa, constituit din
nisipuri i pietriuri mici, cu granulozitate foarte
uniform .... uniform, n stare de ndesare
medie .... afnat
2,80 7,50 .... 10,40 12,50 m:

- complex coeziv argilos de medie adncime,

plastic moale .... plastic consistent, local cu
lentile nisipoase

Page 41

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

10,40 12,50 .... 18,50 19,20 m: - complex necoeziv de medie adncime

constituit din pietri cu nisip, local cu elemente
de bolovni, cu granulozitate foarte uniform
.... neuniform, ndesat .... local de ndesare
medie
18,50 19,20 ..... 25,00 m : - complex coeziv de adncime, eterogen,
constituit din argile, argile prfoase / nisipoase
i prafuri argiloase local cu intercalaii de nisip
prfos
Probele de pmnt tulburate i netulburate prelevate din forajele de prospeciune au fost
analizate n laboratorul geotehnic, n vederea determinrii principalelor caracteristici fizicomecanice ale terenului de fundare.
Din reprezentrile grafice ale ncercrilor de penetrare i corelrile cu litologia forajelor
din apropiere rezult c n suprafa, pn la adncimile de 2,50 m 3,50 m pmnturile
argiloase au o consisten redus, iar pmnturile necoezive sunt n stare afnat. Dup aceast
adncime, pn la cca. 10,00 m, rezistena la penetrare devine medie, interceptndu-se litologic
pmnturi argiloase, argilo-prfoase plastic consistente.
3.3. Hidrologice
n perioada executrii forajelor nivelul apei subterane a fost interceptat la adncimi
cuprinse ntre 2,20 m i 2,70 m, msurate de la nivelul actual al terenului.
n funcie de anotimp i de regimul precipitaiilor aceste niveluri pot nregistra variaii
ascensionale maxime de cca. 0,80 1,00 m.
Analizele chimice efectuate pe o prob de ap recoltat din forajul F4 indic o
agresivitate

moderat

carbonic

asupra

betoanelor

(SR

EN

206-1:2002,

SR 13510:2006); conform Curbei Mundlein proba este puternic coroziv fa de metale.

Au fost identificate dou strate acvifere:
a. un acvifer de mic adncime
b. un acvifer de medie adncime
a. Acviferul de mic adncime a fost interceptat n toate forajele i este cantonat n stratul
de nisip cu pietri din suprafa.

Page 42

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Forajele au evidenit un acvifer cu nivel liber, cu excepia forajului F3 unde prezena

intercalaiei argiloase din intervalul de adncime 1,80 2,50 m i d un caracter de acvifer sub
presiune.
Alimentarea se face prin infiltraii din precipitaii i din rul Arge.
b. Acviferul de medie adncime cantonat tot ntr-un strat de nisip cu pietri.
Acviferul este sub presiune. Cota nivelului piezometric este apropiat de cea a nivelului
hidrostatic aferent acviferului de mic adncime.
Coeficientul mediu de filtraie al acviferului de medie adncime este de
Kmed = 36,92 m/zi.

3.4. Seismice
Perimetrul cercetat se ncadreaz din punct de vedere seismic n macrozona de intensitate
seismic 71 (conform SR 11100/1-93: Zonare seismic macrozonarea teritoriului
Romniei), iar potrivit Normativului P 100-1/2006, n zona de hazard seismic cu o valoare a
acceleraiei terenului pentru proiectare ag = 0,20 g pentru cutremure avnd intervalul mediu de
recuren IMR = 100 ani i o perioad de control (col) a spectrului de rspuns de Tc = 0,7 sec.
4. Solutia propusa
Conform datelor de mai sus, este necesar consolidarea terenului n zona straturilor cu
ndesare mic i medie n grosime de cca. 11,0 m.
Au fost analizate mai multe variante de consolidare (pern, injecii, nlocuire de material,
incluziuni) i a rezultat ca cea mai avantajoas, soluia cu incluziuni.
Incluziunile sunt realizate sub forma unor piloi forai cu un burghiu (ndesare) i la
extragerea acestuia se introduce betonul de jos n sus. Diametrul

teoretic este de

0,4 m. Incluziunile sunt dispuse ntr-o reea de triunghiuri echilaterale cu latura de

2,0 m. Lungimea este de 12,5 m, trebuind s ptrund n stratul de pietri cu nisip de min. 1 m.
Pentru execuie se amenajeaz platforma de lucru de piatr spart care are grosimea de
0,3 m. n acest scop se excaveaz platforma existent de 1,0 m, pe 0,7 m.
Dup realizarea piloilor, deasupra capului acestora se execut o platform de transfer din
piatr spart compactat de 0,70 m grosime.

Page 43

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

4.1.Piloi de ndesare din beton simplu realizai pentru consolidarea terenului (PIC)
La executia pilotilor de consolidare din beton simplu realizati pentru consolidarea
terenului s-au avut in vedere

prevederile SREN 1536 2004 privind Executia lucrarilor

geotehnice speciale.Piloti forati si SREN 12699 Piloti de indesare

Tehnica de mbuntire a terenului cu piloi forai de ndesare are rolul de a reduce
compresibilitatea terenului. Nu se urmrete ca s se evite complet acest lucru sau s se realizeze
piloi care s susin direct ntreaga structur. Obiectivul este de a reduce tasarea general i cea
difereniat, elibernd terenul de o parte din sarcinile aduse de structur.

Condiii prealabile execuiei:

pregtirea platformei de lucru: defriare, decapare strat vegetal, nivelare att pe

amplasamentul incintei, ct i pe spaiul nconjurtor necesar manevrrii utilajelor i pentru
depozitarea carcaselor de armtur, execuia;

execuia unui strat de pamant / loess stabilizat de min 35 cm sau piatr spart de min. 20 cm,
care dup compactare s asigure stabilitatea utilajului si meninerea n poziie vertical;

stabilirea tehnologiei de nfigere i extracie a tubajului metalic si turnarea betonului, n

concordan cu natura terenului;

mprejmuirea amplasamentului;

msuri de pstrare a cureniei in zona de lucru.

Pentru asigurarea unei bune desfurri a lucrrilor se vor lua msurile

necesare de meninere n uscat a platformei de lucru (pante, anuri etc.) pentru a se

asigura colectarea i evacuarea apelor din orice surse.

Execuia piloilor - faze tehnologice

Fazele tehnologice de execuie sunt:

trasarea poziiei piloilor, numerotarea i marcarea lor;

Page 44

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

fixarea prin rui a poziiei fiecrui pilot, sau marcarea cu vopsea;

instalarea utilajului pe poziie;

introducerea n teren a tubajului metalic prin ndesare;

betonarea pilotului concomitent cu extragerea tubajului;

Aceti piloi distribuie sarcinile n mod uniform pe toat masa solului care se comport

astfel ca un compozit - coloan de beton + material din solul nconjurtor, ntregul proces are loc
pe uscat fr deeuri.
Piloii de modul controlat pot fi considerai un tip specific de incluziuni semirigide care
se pot realiza cu diferite metode de execuie.
Sub structurile ncrcate uniform, precum platformele i taluzurile, transferul de sarcin
se realizeaz printr-o platform de distribuie a ncrcturii realizat ntre captul piloilor i
structura ce trebuie susinut. Aceast platform de distribuie este compus din material
granular bine compactat, in cazul dat fiind un strat de 55 cm de loess stabilizat cu ciment 6%, n
funcie de tipul structurii i de condiiile de teren.
Sistemul folosete o tija de foreza cu capacitate mare de cuplu si cu o apasare extrem de
ridicata, care disloc pmntul n lateral. Tija ptrunde n sol la adncimea necesar i, ca atare,
sporete densitatea terenului nconjurtor. Energia transferat de sistemul de nfigere va fi astfel
aleas nct efortul maxim s nu depeasc 0,9 - rezistena caracteristic de curgere a oelului.
Atunci cand se ating adancimea necesara si / sau criteriile de refuz, se pompeaza beton
prin centrul tijei goale. Betonul curge apoi la presiune joasa (valoare indicata in jurul a 5 bari)
din baza tijei pe masura ce aceasta se retrage. Tija se retrage prin rotire in aceeasi directie ca si in
timpul penetrarii solului. Aceasta asigura faptul ca pamantul de deasupra tijei ramane compactat
din cauza traiectoriei inverse a capatului tijei.
Succesiunea de nfigere a tubajului se va alege astfel ca vibraiile induse n piloi s nu
afecteze betonul piloilor adiaceni, care nu a fcut nc priz sau nu s-a ntrit, iar efectele
defavorabile ale oricrei deplasri laterale sau verticale ale pilotului s fie minime.
In timpul formarii pilotului, rata de extragere a tijei este controlata comparativ cu rata
debitului de beton.

Page 45

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Rezultatul este un pilot cu capacitate mare, bine fixat n terenul nconjurtor, care se
poate folosi n apropierea structurilor sensibile i care practic nu genereaz deeuri supraterane.
Nu se produce niciun amestec al terenului n timpul umplerii cu beton.

Condiii pentru materialele utilizate

Beton

Betonul din piloti va avea urmatoarele caracteristici:

-

ciment CEM II / A - S 32,5 sau CEM II A - V 42,5R;

dozajul minim de ciment va fi de 340 kg/m3;

gelivitatea: G100

consistenta betonului exprimat prin tasarea conului trebuie s fie: 160 - 210 mm (S4);

granula maxim a agregatelor: 16 mm

La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifiani pentru mrirea lucrabilitii.

Betonul pentru piloi trebuie:
-

s aib o rezisten mare mpotriva segregrii

s aib o plasticitate mare i o bun consisten

s aib o bun fluiditate

s aib capacitatea de auto-compactare

s fie suficient de lucrabil pe durata procesului de turnare

6.Elemente de calcul
Pentru dimensionare sunt necesare calcule privind incluziunile si terenul de fundare.
1. Capacitatea portanta a unui singur element de imbunatatire a terenului
d 0.4m

d diamet rulpilot ului

D 12.50m

D fisa pilot ului

A b

U d 1.257m
b2 1.2

s2 1.7

0.126 m

Ab - aria sectiunii maxime in planul bazei pilotului, in metri patrati

U - perimetrul sectiunii transversale a pilotului, in metri

.b2 - coeficient partial de siguranta (conform Tab 7, NP123-2010)

Page 46

.s2 - coeficient partial de siguranta (conform Tab 7, NP123-2010)

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

Capacitatea portanta ultima a unui pilot va fi calculata cu formula:

Rc.d = Rb.d+Rs.d
unde:
-

Rc.d - valoarea de calcul a capacitatii portante ultime la compresiune a pilotilor flotanti

executati pe loc;

Rb.d - valoarea de calcul a rezistentei pe baza a pilotului;

Rs.d - valoarea de calcul a rezistentei de frecare pe suprafata lateral a pilotului;

Valorile Rb.d si Rs.d vor fi calculate cu formulele de mai jos:

Rb.d = Rb.k/b2

Rs.d = Rs.k/s2

unde:
-

Rb.k - valoarea caracteristica a rezistentei pe baza a pilotului;

Rs.k - valoarea caracteristica a rezistentei de frecare pe suprafata lateral a pilotului;

Rb.k=Ab*qb.k
Rs.k=U*(qs.ki*li)

li - lungimea pilotului in contact cu stratul I;

qs.ki - valoarea caracteristica a rezistentei de frecare lateral in stratul I (conform Tab.6, NP 1232010)
qb.k - valoarea caracteristica a presiunii pe baza (NP123-2010)

Foraj F3
qb.k. 2512kPa
Rb.k. Ab qb.k. 315.667
kN
Rb.k.
Rb.d.
263.056kN
b2

qs.k1 8.05kPa

l1 0.7m

qs.k2 24.75kPa

l2 1.1m

qs.k3 31.5kPa

l3 1m

qs.k4 37.4kPa

l4 2m

qs.k5 41.2kPa
qs.k6 43.8kPa

qs.k8
45.25kPa
s.k7 46.55

l5 2m
l6 2m
l8
0.9m
7 1.7

Page 47

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

5 kg

qs.k qs.k1 l1 qs.k2 l2 qs.k3 l3 qs.k4 l4 qs.k5 l5 qs.k6 l6 qs.k7 l7 qs.k8 l8 4.29 10

Rs.k U q s.k 5.391 10 N

Rs.k
5
Rs.d
3.171 10 N
s2

Rc.d. Rb.d. Rs.d 5.802 10 N

Foraj F5
qb.k 2680kPa
Rb.k Ab qb.k 336.779
kN
Rb.k
Rb.d
280.649kN

b2

qs.k.1 16.1kPa

l1. 1.4m

qs.k.2 30.25kPa

l2. 1.3m

qs.k.3 35.15kPa

l3. 2m

qs.k.4 40.9kPa

l4. 1.8m

qs.k.5 43.5kPa

l5. 2m

qs.k.6 45.5kPa

l6. 2m

qs.k.7 47.5kPa

l7. 2m

qs.k.8 49kPa

l8. 1m

Page 48

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC
5 kg

qs.k. qs.k.1 l1. qs.k.2 l2. qs.k.3 l3. qs.k.4 l4. qs.k.5 l5. qs.k.6 l6. qs.k.7 l7. qs.k.8 l8. 5.278 10

Rs.k. U q s.k. 6.632 10 N

Rs.k.
5
Rs.d.
3.901 10 N
s2
5

Rc.d Rb.d Rs.d. 6.708 10 N

2. Capacitatea elementului de imbunatatire a terenului la stabilitate

Capacitatea unu singur element de imbunatatire a terenului la stabilitate poate fi evaluat
cu teoria Timoshenko dupa cum urmeaza:

2
2
m (m 1) =

Pcr

3.14 Ep Jp
2

d K h H

(1)
4

Ep Jp 3.14

d Kh H
2

2
4
m Ep Jp 3.14

unde:
m - este numarul de unde al incluziunilor

Ep Jp - rigiditatea incluziuni
H grosimea stratului imbunatatit (valoarea maxima)
d - diametrul elementului de imbunatatire a terenului
Kh - modulul de reactie a terenului pe directie orizontala

H 25m

Page 49

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

K h 0.25

daN

INGINERIE GEOTEHNIC

E p 250000

cm 2

daN
cm 2

d 0.4m
3 4

Jp 1.25710

Din relatia (1) rezulta:

m = 2.9

In consecinta forta axiala critica care deriva din cea de-a doua ecuatie :
Pcr

= 11.70 kN

Este recomandat aplicarea unui factor de siguranta substantial ( in general intre 8 si 10)
pentru a lua in considerare variatia mare a modulului orizontal a reactiunii terenului.
Cu aplicarea unui factor de siguranta egal cu 10, forta admisibila verticala la stabilitate
este egala cu:
P cr

P adm

10

Padm
= 1.170 kN

1.17 10 3 N

3. Capacitatea portanta structurala a elementului de imbunatatire a solului

Evaluarea capacitatii portante structurale a elementelor de imbunatatire a terenului:

fcd 12

Sf 1.50

mm

r 0.2m

Padm

A r 0.126m

A fcd
Sf

10

1.005 10 N

Padm= 1.005kN

unde:
r - raza elementului de imbunatatire a terenului
A - aria elemntului de imbunatatire a terenului

Page 50

[UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI ]

INGINERIE GEOTEHNIC

S f - factor de siguranta al betonului

fcd - rezistenta caracteristica a betonului

Page 51