Licenta Ai

LICENTA AI 2011
1. Introducere in marketing
1. In mediul electronic prin C2B (consumer and business) se intelege:
a. crearea de site-uri de catre
c. tranzactii pe internet conduse de clienti
organizatii pentru a comunica mai
care iau initiativa in a contacta si
usor cu partenerii de afaceri
comunica cu alte firme
b. realirarea de forumuri de discutii de d. vanzarea de produse intre consumatori
catre organizatii pentru a comunica
prin intermediul intranetului
mai usor cu consumatorii
RASPUNS:
C
2. Performanta perceputa a unui produs in livrarea valorii legate de asteptarile cumparatorului,
performanata care se potriveste cu asteptarile cumparatorului reprezinta:
a. dorinta
c. satisfactie
b. nevoie
d. obisnuinta
RASPUNS:
C
3. Marketingul tranzactiei este:
a. orientat mai ales pe termen lung c. totalitatea cumparatorilor reali si potentiali ai unui
produs
b. parte a marketingului relational d. un concept sinonim cu cel de marketing societal
RASPUNS:
B
4. .................... este alcatuit din institutii si alti factori care afecteaza valorile, perceptiile,
preferintele si comportamentele de baza ale unei societati.
a. Mediul de marketing
c. Mediul cultural
b. Mediul economic
d. Mediul tehnologic
RASPUNS:
C
5. Concurentii fac parte din:
a. Mediul demografic
b. Macromediu
RASPUNS:
C
c. Micromediu
d. Mediul intern
6. Este etapa a procesului de adoptare a unui produs nou:

a. adaptarea
c. corectarea
b. dezvoltarea interesului
d. constientizarea
RASPUNS:
D
7. Micromediul reprezinta:
a. totalitatea factorilor din interiorul firmei care afecteaza activitatea firmei direct,
permanent si puternic
b. totalitatea factorilor din exteriorul firmai care afecteaza activitatea firmei direct,
permanent si puternic
c. totalitatea factorilor din exteriorul companiei care-i influenteaza activitatea indirect
si slab
d. spectrul mai larg de factori (demografici, economici, naturali, tehnologici, politici si
culturali)
RASPUNS:
B
8. In procesul decizional al cumparatorului poate sa o stare de disconfort numita:

a. retentie selectiva
c. atentie aleatorie
b. disonanta cognitiva
d. satisfactie
RASPUNS:
B
9. Resursele umane ale unei firme fac parte din:
a. mediul demografic al firmei
c. mediul intern
b. mediul natural al firmei
d. macromediul
RASPUNS:
C
10. Se mai numesc si bunuri de uz curent, in cazul bunurilor indistriale:
a. bunurile de consum
c. bunuri speciale
b. furniturile
d. bunuri comerciale
RASPUNS:
B
11. Din categoria bunurilor de consum fac parte:
a. bunurile speciale
c. echipamentele principale
b. furniturile
d. bunurile de valoare mare
RASPUNS:
A
12. In cazul crearii unui produs nou, in legatura cu etapa testului de marketing este adevarat
enuntul:
a. are loc inaintea etapei de maturitate c. are loc inaintea dezvoltarii strategiei de
a ciclului de viata a produsului
marketing
b. are loc inaintea comercializarii
d. de obicei este cea mai lunga etapa
efective pe piata a produsului
RASPUNS:
B
13. La care dintre produsele de consum comportamentul de cumparare al clientului se
caracterizeaza prin preferinta si loialitate puternica fata de marca, efort de cumparare,
comparatie scazuta intre marci, sensibilitate scazuta la pret:
a. produsele comerciale
c. produsele speciale
b. produsele necautate
d. produsele derivate
RASPUNS:
C
14. Multe companii care realizeaza noi produse stabilesc initial preturi ridicate pentru a
cunoaste veniturile fiecarui segment al pietei. Aceasta strategie de stabilire a pretului se
numeste:
a. stabilirea pretului prin sondarea pietei
b. stabilirea pretului prin patrunderea pe piata
c. stabilirea pretului de echilibru
d. stabilirea pretului de penetrare pe piata
RASPUNS:
A
15. Stabilirea unui pret initial mic pentru a intra pe piata mai repede si cu putere, pentru a atrage
un numar mare de cumparatori rapid si pentru a castiga un segment mare de piata se
numeste:
a. stategia de stabilire a pretului prin sondarea pietei
b. strategia stabilirii pretului prin patrunderea pe piata
c. strategia stabilirii pretului bazata pe valoare
d. strategia stabilirii pretului bazata pe competitie
RASPUNS:
16. Comerciantii pot combina mai multe dintre produsele lor si le pot oferi la un pret mai mic
decat pretul de achizitie al fiecarui produs separat. Aceste produse formeaza un:
a. produs optional
c. produs legat
b. produs captiv
d. produs secundar
RASPUNS:
C
17. Reducerile de pret care recompenseaza dealerii pentru participarea in publicitate si
programe de sprijin pentru vanzari poarta numele de:
a. pret promotional
c. reducere promotionala
b. pret psihologic
d. pret geografic
RASPUNS:
C
18. Factorii interni care afecteaza preturile includ:
a. factorii micromediului
b. strategia de marketing mix
c. perceptiile consumatorului asupra pretului
d. costurile competitorilor
RASPUNS:
B
19. Metode generale de stabilire a pretului includ:
a. stabilirea pretului bazat pe valoare c. stabilirea pretului bazat pe organismele
publice
b. stabilirea pretului bazat pe
d. stabilirea pretului bazat pe reduceri
macromediu
RASPUNS:
A
20. In marketing, stabilirea pretului bazat pe valoare presupune sa se tina cont de:
a. cost
c. concurenta
b. cerere
d. impuneri legislative
RASPUNS:
B
21. La care dintre urmatoarele produse se poate practica pretul produsului captiv?
a. lama de ras
c. frigider
b. rumegus
d. lapte
RASPUNS:
A
22. La care dintre urmatoarele produse se poate practica pretul produsului captiv?
a. jocuri video
c. ciocolata
b. servetele
d. servicii bancare
RASPUNS:
A
23. La care dintre urmatoarele produse se poate practica pretul produsului secundar?
a. jocuri video
c. ciocolata
b. rumegus
d. servicii bancare
RASPUNS:
B
24. In cazul in care o companie de cosmetice de Craciun vinde intr-un pachet ruj, fard si oja, la
un pret mai mic decat daca produsele ar fi achizitionate fiecare in parte, separat, practica
strategia de pret numita:
a. pretul produsului secundar
c. pretul produsului captiv
b. pretul produsului legat

RASPUNS:
B
d. pretul produsului optional
25. Produsul secundar se refera la:

a. un produs care nu are valoare si pentru a scapa de el, de cele mai multe ori
costa, pretul produsului principal putand fi afectat
b. accesorii care sa insoteasca produsul principal
c. un produs vandut mai ieftin pentru ca este grupat cu alte produse, decat
daca ar fi vandut singur
d. un produs important doar daca se vinde impreuna cu produsul principal
RASPUNS:
A
26. Faza imediat premergatoare maturitatii in cadrul ciclului de viata al produsului este:
a. dezvoltarea produsului
c. analiza ideilor
b. declinul
d. crestere
RASPUNS:
D
27. Fac parte din caracteristicile particulare ale serviciilor care le diferentiaza de bunurile fizice:
a. tangibilitatea
c. standardizarea
b. perisabilitatea
d. separabilitatea
RASPUNS:
B
28. Nu este caracteristica a serviciilor:
a. intangibilitatea
b. inseparabilitatea
RASPUNS:
D
c. perisabilitatea
d. stabilitatea
29. Caracteristica serviciilor care inseamna ca acestea nu pot fi depozitate pentru a fi vandute
sau folosite ulterior este:
a. intangibilitatea serviciilor
c. perisabilitatea serviciilor
b. variabilitatea serviciilor
d. inseparabilitatea serviciilor
RASPUNS:
C
30. Caracteristica serviciilor care consta in aceea ca, calitatea serviciilor este diferita in functie
de cine le furnizeaza, cand, unde si cum sunt furnizate este:
a. intangibilitatea serviciilor
c. variabilitatea serviciilor
b. inseparabilitatea serviciilor
d. perisabilitatea serviciilor
RASPUNS:
C
31. Ce caracteristica a serviciilor financiar bancare se refera la aceea ca personalul trebuie sa
fie prezent pentru asigurarea formalitatilor necesare, clientul trebuie sa fie disponibil pentru
preluarea informatiilor solicitate si sa semneze documentatia relevanta:
a. variabilitatea
c. perisabilitatea
b. inseparabilitatea
d. intangibilitatea
RASPUNS:
B
32. Bancile pot dezvolta servicii complementare, de asistenta la momentele de varf-de exemplu,
un ATM poate fi instalat in agentie pentru clienti in vederea retragerii de numerar, in loc ca
acestia sa stea la coada. Acest serviciu s-a dezvoltat tinand cont de:
a. stabilitatea serviciilor
c. perisabilitatea serviciilor
b. intangibilitatea serviciilor
d. variabilitatea serviciilor
RASPUNS:
C
33. Caracteristicile speciale ale serviciilor sunt:

a. intangibilitatea, inseparabilitatea, perisabilitatea, volatilitatea
b. tangibilitatea, inseparabilitatea, varietatea, perisabilitatea
c. intangibilitatea, variabilitatea, inseparabilitatea, perisabilitatea
d. tangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea, proprieatea
RASPUNS:
C
34. Numele marcii trebuie sa indeplineasca una din conditiile:
a. sa fie cat mai lung posibil
b. sa nu aiba semnificatii negative in alte limbi
c. sa fie apropiat de numele altei marci
d. sa poata fi folosit de altcineva
RASPUNS:
B
35. Marcile multiple (multimarci) reprezinta o strategie de marca care presupune:
a. introducerea de catre firma a unor articole noi din aceeasi categorie de
produse sub acelasi nume de marca
b. folosirea numelui unei marci existente pentru a lansa un articol apartinand
unei noi categorii de produse
c. lansarea pe piata a unei marci noi pentru aceeasi categorie de produse
d. crearea unui nou nume de marca pentru o noua categorie de produse
RASPUNS:
C
36. Produsele generice sunt:
a. produse care poarta o marca
b. versiuni nemarcate, ambalate neuniform si mai scumpe ale unor produse
c. produse de baza, accesoriile produselor, inclusiv serviciile post-vanzare
d. versiuni nemarcate, ambalate uniform si mai ieftine ale unor produse
RASPUNS:
D
37. Marcarea propriilor accesorii vestimentare de catre unii vanzatori cu numele unor
avangardisti ai modei precum Gucci platind in schimb o suma de bani poarta numele de:
a. marca privata
b. marca producatorului
c. licentierea marcii
d. marca detailistului
RASPUNS:
C
38. Mattel si-a extins marca incredibil de populara si durabila Barbie Doll in noi categorii, de la
mobilier Barbie, cosmetice Barbie si electronice Barbie la carti Barbie, articole sportive
Barbie si chiar o formatie Barbie - Beyond Pink. Aceasta strategie referitoare la marca se
numeste:
a. extinderea liniei de produse
c. marci noi
b. extinderea marcii
d. marci multiple (multimarci)
RASPUNS:
B
39. Strategia adoptata in cazul in care se foloseste numele marcii existent la o categorie de
produse noi este:
c. marci multiple
d. marci noi
RASPUNS:
40. Samsung foloseste numele companiei pentru anumite produse cum ar fi telefoane,
televizoare, MP3 player, home theatre, proiectoare, imprimante, notebookuri, aparate de aer
conditionat, cuptoare cu microunde, frigidere si masini de spalat. Aceasta strategie
referitoare la marca se numeste:
c. marci noi
RASPUNS:
B
41. Cand o societate comerciala introduce articole suplimentare intr-o categorie de produse
data sub aceeasi denumire a marcii (cum ar fi arome, forme, culori, ingrediente sau
dimensiuni de ambalaje noi), precum Albalact care introduce pe piata sub marca zuzu 3 noi
tipuri de iaurt: cu capsuni, cu piersici si caise, cu visine, strategia se numeste:
c. marci noi
RASPUNS:
A
42. Nestle foloseste diverse denumiri de marci pentru batoanele sale cu ciocolata: KitKat batoanele cu ciocolata si napolitana pentru a spune stop rutinei si a lua o pauza, Lion batoanele cu caramel, ciocolata si napolitana pentru tinerii activi si pentru buna dispozitie,
Nesquik - ciocolata cu lapte si napolitana pentru copii. Scopul strategiei de marca utilizata
fiind protejarea flancurilor marcii principale Nestle. In acest caz strategia folosita pentru
stabilirea marcii se numeste:
a. marci noi
c. extinderea marcii
b. multimarci
d. extinderea liniei de produse
RASPUNS:
B
43. Henkel Germania foloseste diverse denumiri de marci pentru detergentii sai de vase: de
exemplu detergentii de vase marca Pur si detergentii de vase marca Pril. In acest caz
strategia de marca folosita se numeste:
a. marci noi
c. extinderea marcii
b. multimarci
d. extinderea liniei de produse
RASPUNS:
B
44. Ce etapa a ciclului de viata al produsului se caracterizeaza prin: cresterea numarului
concurentilor care va duce la cresterea centrelor de desfacere, iar saltul in vanzari va face
ca distribuitorii cu amanuntul sa-si faca stocuri; preturile raman aceleasi sau scad foarte
usor; firmele isi pastreaza volumul de publicitate la acelasi nivel sau la un nivel putin mai
mare. Un obiectiv important ramane formarea pietei, deci cresterea cotei de piata, dar in
acelasi timp organizatia trebuie sa faca fata si competitiei?
a. introducere
c. maturitate
b. crestere
d. declin
RASPUNS:
B
45. In cazul planului de marketing, etapa imediat premergatoare a programelor de actiune este:
a. stabilirea strategiei de marketing
b. estimarea bugetui de marketing
c. analizarea ameninrilor i oportunitilor
d. definirea segmentelor de piata
RASPUNS:
A
46. Perceperea deformata a realitatii de catre unii intreprinzatori reprezentand incapacitatea lor
de a vedea in perspectiva efectul derularii afacerii proprii, punand accent pe dezvoltarea
tehnica unui produs si nu pe o nevoie a consumatorilor, poarta numele de:
a. marketing societal
c. marketing relational
b. miopie de marketing
d. demarketing
RASPUNS:
B
47. Marketing relational este:
a. procesul de creare, mentinere si
c.
intretinere a relatiilor cu clientii
firmei, dar si cu toti ceilalti detinatori
de interese (distribuitori, furnizori,
etc.)
b. conceptul potrivit caruia o firma ar d.
trebui sa ia decizii de marketing
tinand seama de nevoile
consumatorilor, de interesele lor pe
termen scurt, de nevoile firmei si de
interesele de moment ale societatii
in ansamblu
RASPUNS:
A
orice lucru care poate fi oferit pe piata in

vederea atragerii atentiei, achizitiei,
utilizarii sau consumului si care poate
satisface o nevoie sau o dorinta
o varianta a strategiei de piata in cazul in
care cererea este excesiva, care poate fi
adoptata de o organizatie pentru a reduce
temporar sau permanent cererea
48. Auditul de marketing este:

a. ansamblul instrumentelor pe care le are la dispozitie departamentul de
marketing pentru a influenta piata
b. o modalitate pentru a determina cota de piata
c. o examinare cuprinzatoare, sistematica, independenta si periodica a
mediului, obiectivelor, strategiilor si activitatilor unei companii pentru a
determina zonele problema si oportunitatile
d. o etapa distincta a planului de marketing
RASPUNS:
C
49. Un instrument al controlului strategic este auditul de marketing care se desfasoara:
a. numai in prima etapa a planului de c. numai in situatia in care activitatile de
marketing
marketing se dovedesc neprofitabile
b. doar la finalul unui plan de
d. ori de cate ori este necesara evaluarea
marketing
pozitiei organizatiei fata de mediul de
marketing
RASPUNS:
D
50. Auditul de marketing se focalizeaza asupra:
a. tuturor factorilor care influenteaza c. tuturor factorilor care influenteaza
mediul intern al organizatiei
mediul extern al organizatiei
b. tuturor factorilor care influenteaza d. tuturor factorilor care influenteaza
mediul de marketing al organizatiei,
departamentul de marketing al
precum si a impactului lor asupra
organizatiei
situatiei organizatiei
RASPUNS:
B
51. Intre beneficiile aduse vanzatorilor de comertul electronic si de internet nu se includ:
a. construirea relatiilor cu clientii
b. cresterea costurilor, reducerea vitezei si a eficientei

c. comunicarea electronica de cele mai multe ori costa mai putin decat cea prin posta
d. ajustarea din mers a ofertelor si programelor de catre vanzator
RASPUNS:
B
52. Declaratia de misiune reprezinta:
a. afirmarea scopului organizatiei, a ceea ce doreste sa realizaze
b. activitatea de identificare a unitatilor strategice de activitate
c. combinarea optima a setului de instrumente de marketing pentru a influenta
piata
d. ansamblul obiectivelor strategice
e. totalitatea strategiilor si tacticilor organizatiei
RASPUNS:
A
53. Declaratia de misiune a companiei Revlon Noi producem cosmetice este orintata spre:
a. piata
c. produs
b. concurenta
d. produs si piata
RASPUNS:
C
54. Care dintre urmatoarele este o definitie a declaratiei de misiune corecta si orientata catre
piata:
a. Suntem o firma de prelucrare din industria chimica
b. Dorim sa devenim cea mai importanta fiema din acest domeniu, producand articole
de calitate superioara, insotite de cele mai bune servicii de intretinere si la cele mai
mici preturi
c. Organizatia noastra isi propune sa aduca, in fiecare zi, cat mai multor oameni din
intreaga lume, sanatate, prin alimente echilibrate nutritional si sanatoase
d. Noi furnizam servicii on-line
RASPUNS:
C
55. Este o metoda de analiza a portofoliului de afaceri curent:
a. SWOT
c. SMART
b. BCG
d. NBC
RASPUNS:
B
56. In ceea ce priveste un site web, pentru a atrage noi vizitatori si pentru a incuraja
reintoarcerea pe acelasi site, comerciantii pe internet inca de la construirea site-ului este
necesar sa acorde atentie aspectului celor:
a. 4 P
c. 7 P
b. 4 C
d. 7 C
RASPUNS:
D
57. In ceea ce priveste un site web, pentru a atrage noi vizitatori si pentru a incuraja
reintoarcerea pe acelasi site, comerciantii pe internet inca de la construirea site-ului este
necesar sa acorde atentie aspectului celor:
a. 4 P
c. 7 P
b. 4 C
d. 7 C
RASPUNS:
D
58. Conceptul de 7 C in ceea ce priveste crearea unui site reprezinta:
a. context, continut, comunitate,
c. context, continut, comunitate,
customization (adaptabilitate),
customization (adaptabilitate), calcul,
comunicare, conectare, comert

b. calitate, cost, comoditate,
comunicare, conectivitate, castig,
culoare
RASPUNS:
A
cost, castig
d. culoare, context, continut, comunitate,
cost, caracteristici tehnice, confort
59. Mediu electronic cu adevarat global, permitand vanzatorilor si cumparatorilor sa treaca de

la o tara la alta in cateva secunde, fara ca cineva sa il gestioneze in totalitate reprezinta:
a. intranetul
c. internetul
b. extranetul
d. mediul off line
RASPUNS:
C
60. In cazul carui concept al management marketingului se pune accent pe inovarea tehnica
permanenta a produsului:
a. conceptul de productie
c. conceptul de marketing societal
b. conceptul de produs
d. conceptul de demarketing
RASPUNS:
B
61. Relatia dintre planul de marketing si programul de actiune este urmatoarea:
a. planul de marketing>programul de c. programul de actiune>planul de marketing
actiune
b. planul de marketing=programul de d. programul de actiune>planul de
actiune
marketing+strategii de marketing+tactici
de marketing
RASPUNS:
A
62. Retea care conecteaza oamenii dintr-o companie unul cu celalalt si cu reteaua companiei
reprezinta:
a. intranetul
c. internetul
b. extranetul
d. reteaua off line
RASPUNS:
A
63. In mediul electronic prin C2B (consumer and business) se intelege:
a. crearea de site-uri de catre
c.
organizatii pentru a comunica mai
usor cu partenerii de afaceri
b. realizarea de forumuri de discutii de d.
catre organizatii pentru a comunica
mai usor cu consumatorii
RASPUNS:
C
64. Este etapa a planului de marketing:
a. platforma de marketing
b. generarea ideilor
RASPUNS:
C
tranzactii pe net conduse de clienti

care iau initiativa in a contacta si
comunica cu alte firme
vanzarea de produse intre
consumatori la mana a doua
c. strategiile de marketing
d. testarea produsului
65. A doua etapa a procesului decizional al cumparatorului o reprezinta:

a. cautarea informatiilor
c. evaluarea alternativelor
b. recunoasterea nevoii
d. analiza informatiilor
RASPUNS:
A
66. Organismele publice fac parte din:

a. Mediul politic
b. Macromediu
RASPUNS:
C
c. Micromediu
d. Mediul intern
67. Totalitatea persoanelor, echipamentelor si procedurilor de culegere, selectie, analiza,

evaluare si distributie la timp a informatiilor exacte, necesare factorilor de decizie ai unei
organizatii poarta numele de:
a. Cercetare de marketing
c. Sistem informational de marketing
b. Inteligenta de marketing
d. Organizarea relatiilor cu clientii
RASPUNS:
C
68. Toti consumatorii parcurg:
a. 3 etape de fiecare data cand achizitioneaza un produs
b. 4 etape de fiecare data cand achizitioneaza un produs
c. 5 etape de fiecare data cand achizitioneaza un produs
d. 6 etape de fiecare data cand achizitioneaza un produs
RASPUNS:
C
69. Afirmatia Nevoile umane sunt aranjate pe o scara ierarhica incepand de la cea mai
imperioasa pe treapta de jos pana la cea mai putin imperioasa pe cea de sus ii apartine lui:
a. Sigmund Freud
c. Philip Kotler
b. Abraham Maslow
d. Nail Borden
RASPUNS:
B
70. Teoria conform careia Indivizii nu constientizeaza de cele mai multe ori adevaratele
resorturi psihologice care le contureaza comportamentul ii apartine lui:
a. Abraham Maslow
c. Sigmund Freud
b. Philip Kotler
d. Al Reis
RASPUNS:
C
71. Ce grupa cuprinde doar factorii macromediului:
a. demografici, economici, naturali, tehnologici, culturali, concurenti
b. clienti, furnizori, distribuitori, compania, concurentii
c. demografici, concurenti, tehnologici, furnizori, naturali
d. naturali, economici, tehnologici, culturali, politici, demografici
RASPUNS:
D
72. In general, consumatorul acumuleaza cea mai mare parte a informatiilor despre un produs
prin intermediul:
a. surselor personale
c. surselor publice
b. surselor comerciale
d. surselor experimentale
RASPUNS:
B
73. Reprezinat un element al mixului de marketing din perspectiva unui producator de
incaltaminte:
a. piata
c. pretul
b. planificarea
d. personalul
RASPUNS:
C
74. Nu este etapa a procesului decizional al cumparatorului:
a. cautarea informatiilor
c. evaluarea alternativelor
b. generarea ideilor
RASPUNS:
B
d. recunoasterea nevoii
75. Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorita unor abilitati speciale, a cunostintelor pe care
le poseda, a personalitatii sau a altor caracteristici exercita o influenta puternica asupra
celorlalti membrii ai:
a. grupului de adeziune
c. grupului de apartenenta
b. grupului de referinta
d. grupului modal
RASPUNS:
B
76. Printre componentele micromediului intreprinderii se numara:
a. echipamentele industriale
c. furnizorii de forta de munca
b. structura pe grupe de varsta a
d. resursele naturale utilizate
consumatorilor
RASPUNS:
C
77. Faza imediat premergatoare evaluarii in cazul etapelor procesului de adoptare este
urmatoarea:
a. adoptarea
b. constientizarea
c. manifestarea interesului
d. testarea
RASPUNS:
C
78. Inrautatirea relatiilor internationale dintre state face parte din:
a. micromediu
c. mediul cultural
b. macromediu
d. mediul natural
RASPUNS:
B
79. O agentie de publicitate care a creat un spot TV pentru o organizatie, face parte din:
a. mediul intern
c. macromediu
b. micromediu
d. organisme publice
RASPUNS:
B
80. Micromediul face parte din:
a. mediul extern
b. macromediu
RASPUNS:
A
c. mediul direct
d. mediul institutional
81. Din ce categorie de factori care influenteaza comportamentul cumparatorului fac parte liderii
de opinie:
a. culturali
c. personali
b. sociali
d. psihologici
RASPUNS:
B
82. Din ce categorie de factori care influenteaza comportamentul cumparatorului face parte
situatia materala a cumparatorului:
a. culturali
c. personali
b. sociali
d. psihologici
RASPUNS:
C
83. Purtarea de catre barbatii din Gura Raului a palariei din fetru la sarbatori se datoreaza:
a. subculturii
b. grupului de adeziune
RASPUNS:
A
c. stilului de viata
d. statutului social
84. Din ce categorie de factori care influenteaza comportamentul cumparatorului face parte
varsta de 30 de ani a cumparatorului:
a. culturali
c. personali
b. sociali
d. psihologici
RASPUNS:
C
85. Prin modelul AIO de analiza a stilului de viata se poate masura:
a. decizia de cumparare
c. activitati realizate de cumparator
b. notorietatea spontana
d. sumele de bani cheltuite de cumparator
RASPUNS:
C
86. Caracteristicile psihologice unice care genereaz rspunsuri relativ consistente i durabile
de ajustare la mediul inconjurtor definesc:
a. personalitatea
c. comportamentul consumatorului
b. imaginea unui produs
d. atitudinea
RASPUNS:
A
87. Procesul de percepie care poate influenta negativ interpretarea informatiilor referitoare la
un produs nou sunt:
a. retentia selectiva
c. cererea selectiva
b. disonanta cognitiva
d. atitudinea negativa
RASPUNS:
A
88. Face parte din categoria factorilor psihologici care influenteaza comportamentul
cumparatorului:
a. stilul de viata
c. nevoia
b. personalitatea
d. invatarea
RASPUNS:
D
89. Face parte din categoria surselor experimentale de informatii in vederea achizitionarii unui
produs nou:
a. ambalajul
c. organizaiile de consumatori
b. intermediari de vnzri
d. utilizarea produsului
RASPUNS:
D
90. Formarea unor atitudini care determina consumatorul sa recepteze si sa interpreteze
mesajele doar in masura in care acestea ii intaresc conceptiile anterioare se datoreaza:
a. orientarii comunicarii
c. pozitionarii psihologice
b. retentiei selective
d. deformarii selective
RASPUNS:
D
91. Proiectarea frazei Mncai floricele de porumb pe un ecran montat ntr-un cinema din
Bucuresti din trei n trei secunde, pentru o fraciune de secund, in timpul derularii filmului
"Piratii din Caraibe" reprezinta publicitate:
a. gratuita
c. conativa
b. subliminala
d. factuala
RASPUNS:
B
92. Care este ordinea corecta a etapelor procesului de adoptare in cazul producelor noi:
a. contientizarea, manifestarea interesului, evaluarea, testarea, adoptarea
b. identificarea problemei, definirea obiectivelor, evaluarea alternativelor,
achizitionarea
c. recunoaterea nevoii, cutarea de informaii, evaluarea alternativelor, decizia de
cumprare, disonanta cognitiva
d. atragerea atentiei, trezirea interesului, decizia de cumparare, evaluarea postcumparare
RASPUNS:
A
93. Pentru un consumator care merge impreuna cu un coleg de servici sa-si cumpere a pereche
de pantofi, prietenul face parte din categoria surselor de informare:
a. personale
c. publice
b. comportamentale
d. comerciale
RASPUNS:
A
94. Este o trasatura a pietelor intrepronderilor:
a. cererea este intoteauna derivata
c. cererea este intoteauna rigida
b. cumprtorii sunt mult mai multi dar d. cererea este intoteauna mai
mult mai importani dect in cazul
dispersata ca localizare geografic
pieelor de consumatori
RASPUNS:
A
95. Toi indivizii i unitile care particip la procesul de luare a deciziilor de cumprare in cazul
organizatiilor reprezinta:
a. centrul de cumprare
c. grupul de referinta
b. grupul modal
d. nucleul de aspiratie
RASPUNS:
A
96. Din ce categorie a factorilor de influenta a comportamentului de cumparare al firmei face
parte empatia:
a. factori legai de mediul nconjurtor c. factori organizaionali
b. factori individuali
d. factori interpersonali
RASPUNS:
D
97. Din ce categorie a factorilor de influenta a comportamentului de cumparare al firmei face
parte educatia:
a. factori legai de mediul nconjurtor c. factori organizaionali
b. factori individuali
d. factori interpersonali
RASPUNS:
B
98. Este etapa a procesului de cumprare al ntreprinderilor:
a. solicitarea de oferte
c. testele de marketing
b. adoptarea timpurie a deciziei
d. stabilirea programelor de actiune
RASPUNS:
A
99. Analizarea valorii este:
a. o metod de abordare a unei eventuale reduceri a costului care se bazeaz pe
studierea atent a componentelor n scopul unei posibile reproiectri,
standardizri sau fabricri prin metode de producie mai puin costisitoare
b. o etapa a procesului de cumprare al ntreprinderilor care are loc inainte de
descrierea nevoii n termeni generici
c. o etapa a procesului de cumprare al ntreprinderilor care are loc dupa verificarea

performanelor
d. o metoda de stabilire a pretului in conditii de incertitudine
RASPUNS:
A
100. Descrierea nevoii n termeni generici reprezinta o etapa a procesului:
a. de cumprare al ntreprinderilor
c. cercetarii de marketing calitative
b. de dezvoltare a produselor noi
d. de creare a ambalajului
RASPUNS:
A
101. Activitatea de manipulare a produselor este o activitate specifica:
a. canalelor de marketing
c. dezvoltarii produselor
b. logisticii de marketing
d. relatiilor cu furnizorii
RASPUNS:
B
102. Strategia penetrarii se refera:
a. la fixarea unui pret initial scazut
c. la fixarea unui pret initial scazut,

aplicandu-se chiar si in fazele finale ale
ciclului de viata al produsului
b. la fixarea unui pret initial ridicat si d. la fixarea unui pret initial scazut si se
se aplica doar in etapa de
aplica doar in etapa de introducere a
introducere a ciclului de viata al
ciclului de viata al produsului
produsului
RASPUNS:
C
103. Perioada de crestere din ciclul de viata al produselor:

a. este la toate produsele cea mai lunga etapa
b. urmeaza dupa perioada de maturitate
c. este perioada cand profiturile ating apogeul, apoi incep sa scada pana ajung
aproape de stagnare, cand pot creste din nou
d. este perioada in care numarul concurentilor creste, iar distributia este intensa
RASPUNS:
D
104. Din ce categorie fac parte cuiele pentru firma Lucas Super Sandwich Timisoara,
producatoarea de sandwich-uri:
a. furnituri
c. materii prime
b. bunuri de uz curent
d. articole de capital
RASPUNS:
A
105. Marile magazine, precum Cora, pot exercita o influen puternic asupra productorilor care
furnizeaz produsele pe care le vnd, datorita renumelui magazinului. In acest sistemul de
marketing este de tip:
a. vertical institutional
c. orizontal
b. vertical administrat
d. hibrid
RASPUNS:
B
106. In marketing prin desintermediere se intelege ca:
a. din ce in ce mai multi producatori c. noi tipuri de intermediari din cadrul
distribuie prin sistemele hibrid de
canalului media apar pentru a-i
marketing
nlocui pe cei tradiional
b. din ce n ce mai mult productorii d. se pune din ce in ce mai mult
de produse i servicii i eludeaz pe
accent pe vistemul vertical de
intermediari i merg direct la

cumprtorii finali
RASPUNS:
B
marketing contractual
107. Etapa imediat premergatoare analizei afacerii in cazul etapelor dezvoltarii produselor noi
este:
a. dezvoltarea si testarea conceptului c. dezvoltarea strategiei de marketing
b. testul de marketing
d. dezvoltarea produsului
RASPUNS:
C
108. Modul in care consumatorii percep un produs real sau potential poarta numele de:
a. idee de produs
c. concept de produs
b. imagine a unui produs
d. prototipul produsului
RASPUNS:
B
109. Distributia cea mai larga o au:
a. produsele speciale
b. produsele comerciale
RASPUNS:
C
c. produsele de uz curent
d. produsele industriale
110. Producatorii marcii Glade de aparate de odorizant camera (plugin-uri) care stabilesc un pret
mai mic la aceste aparate deoarece recupereaza din vanzarea rezervelor folosesc strategia
de stabilire a pretului cunoscuta sub numele de:
a. pretul produsului secundar
c. pretul produsului captiv
b. pretul produsului optional
d. pretul produsului legat
RASPUNS:
C
2. Comert international si politici comerciale
1. Dupa criteriul domeniului de aplicabilitate, politicile comerciale externe pot fi clasificate in:
a. politici comerciale de export, import c. politici comerciale protectioniste, de
si tranzit
export si tranzit
b. politici comerciale de import,
d. politici comerciale de export, dumping si
dumping si tranzit
tranzit
RASPUNS:
A
2. Dupa numarul partenerilor si dupa felul acordurilor incheiate politicile comerciale externe pot
fi:
1.unilaterale si bilaterale
2. regionale sau subregionale
3. autonome
4.multilaterale
a. 2+3+4
c. 1+3+4
b. 1+2+3
d. 1+2+4
RASPUNS:
D
3. Nu face parte din politicile comerciale externe, clasificate dupa instrumentele de politica
comerciala externa utilizate:
a. politica comerciala tarifara
c. politica comeciala a liberului schimb
b. politica comerciala netarifara
d. politica comerciala promotionala si de
stimulare a exporturilor
RASPUNS:
4. Politica comerciala externa care utilizeaza un ansamblu de masuri menite sa ingradeasca

sau sa diminueze patrunderea marfurilor si serviciilor comerciale straine pe teritoriul national
reprezinta:
a. autarhia
b. protectionismul
c. liberul schimb
RASPUNS:
B
5. Conferinta ministeriala a O.M.C.de la Hong Kong (China) a avut loc la sfarsitul anului:
a. 1995
c. 2005
b. 1999
d. 2004
RASPUNS:
C
6. Taxa vamala indeplineste mai multe functii:
a. de natura fiscala, protectionista, de
c. de dezvoltare a exporturilor
negociere si de formare a preturilor atat la
export cat si pe piata importatorului
b. de multiplicator economic
d. de stimulare a tranzitului
RASPUNS:
A
7. Dupa obiectul impunerii, taxele vamale se pot percepe asupra operatiunilor:
a. de import, de export, de tranzit
c. de transport, de tranzit, de import
b. de turism, de export, de transport d. de export, de import, de turism
RASPUNS:
A
8. Dupa modul de percepere a taxelor vamale, acestea pot fi:
a. taxe vamale ad-valorem, specifice, c. taxe vamale de import, de export, de tranzit
mixte
b. taxe vamale autonome,
d. taxe vamale neconventionale, autonome,
conventionale, preferentiale
nepreferentiale
RASPUNS:
A
9. Taxele vamale care se percep de catre stat pe unitati fizice de masura a marfurilor importate
(sau exportate) sunt:
a. taxe vamale ad-valorem
c. taxe vamale specifice
b. taxe vamale preferentiale
d. taxe vamale autonome
RASPUNS:
C
10. Taxele vamale utilizate de state mai rar si care se percep la un numar redus de marfuri (in
special pentru materii prime), atunci cand acestea trec granita tarii sunt:
a. taxe vamale de import
b. taxe vamale de export
c. taxe vamale de tranzit
RASPUNS:
B
11. Taxele vamale care se practica destul de putin de catre stat si la un nivel scazut sunt:
a. taxe vamale de import
c. taxe vamale de export
b. taxe vamale de tranzit
d. taxe vamale autonome
RASPUNS:
B
12. Care dintre urmatoarele politici comerciale au un caracter mult mai ferm, de aparare a
intereselor producatorilor nationali in fata produselor concurente straine, din punct de
vedere al componentelor politicii comerciale externe?
a. politica comerciala tarifara
c. politica comerciala promotionala
b. politica comerciala netarifara
d. politica comerciala de stimulare a
exporturilor
RASPUNS:
B
13. Dupa modul de stabilire sau fixare de catre stat a taxei vamale ca urmare a tratatelor,
acordurilor, conventiilor si aranjamentelor comerciale convenite, taxele vamale pot fi:
a. autonome, specifice,conventionale c. conventionale, specifice,
preferentiale
b. autunome, conventionale,
d. preferentiale, specifice, autonome
preferentiale
RASPUNS:
B
14. Dupa numarul de coloane de percepere a taxelor vamale, tarifele vamale pot fi:
a. simple sau mixte
c. simple sau compuse
b. simple sau specifice
d. specifice sau mixte
RASPUNS:
C
15. In cadrul analizelor comparative ale nivelului taxelor din tarifele vamale ale statelor, se
opereaza cu doi termeni:
a. dispersia tarifara si dispersia
c. dispersia netarifara si disparitatea tarifara
netarifara
b. dispersia tarifara si disparitatea
d. disparitatea netarifara si disparitatea
tarifara
tarifara
RASPUNS:
B
16. Antrepozitele vamale se prezinta sub doua forme:
a. antrepozite reale si nominale
c. antrepozite fixe si mobile
b. antrepozite reale si virtuale
d. antrepozite reale si fixe
RASPUNS:
A
17. Antrepozitele reale pot fi:
1.antrepozite mixte
2. antrepozite de stocare
3. antrepozite industriale
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
RASPUNS:
C
18. Antrepozitele nominale se mai numesc si:
a. virtuale
c. fixe
b. fictive
d. compuse
RASPUNS:
B
19. Dupa tipul de operatiuni pe care le reglementeaza, regimurile vamale pot fi:
a. regimuri vamale definitive si
c. regimuri vamale specifice si definitive
suspensive
b. regimuri vamale provizorii si
d. regimuri vamale autonome si provizorii
specifice
RASPUNS:
20. Formele de restrangere a teritoriului vamal in raport cu teritoriul national sunt:

1. zone de liber schimb
2. zone libere
3. uniuni vamale
4. antrepozite vamale
a. 1+2
c. 1+2+4
b. 2+4
d. 2+3+4
RASPUNS:
B
21. Regimul vamal suspensiv prin care se acorda exonerare totala sau partiala de la plata
taxelor vamale si alte drepturi de import la anumite categorii de marfuri, se numeste:
a. admiterea totala
c. admiterea selectiva
b. admiterea temporara
d. admitrea mixta
RASPUNS:
B
22. Regimul suspensiv ce se acorda bunurilor exportate pentru a fi prelucrate, transformate sau
reparate in strainatate si care ulterior sunt reimportate, poarta numele de:
a. regim vamal de perfectionare
c. regim vamal de admitere pasiva
pasiva
b. regim vamal de perfectionare activa d. regim vamal de admitere temporara
RASPUNS:
A
23. Ca si contingentele, licentele se clasifica in doua tipuri:
a. licente globale si licente grupate
c. licente grupate si licente individuale
b. licenta globale si licente individuale d. licente grupate si licente temporare
RASPUNS:
B
24. Limitarile voluntarela export fac parte din urmatoarea categorie:
a. bariere netarifare care implica o limitare cantitativa a importurilor
b. bariere netarifare care implica o limitare calitativa prin meanismul preturilor
c. bariere netarifare care implica o limitare a importurilor prin formalitatile
vamale si administrative
RASPUNS:
A
25. Pentru calcularea taxei de prelevare, nu se are in vedere:
a. pretul comunitar
c. pretul minim
b. pretul prag
d. pretul ecluza
RASPUNS:
C
26. In literatura de specialitate, impozitele indirecte si alte taxe cu caracter fiscal sunt
considerate bariere netarifare si poarta denumirea de:
a. ajustari fiscale la frontiera (AFF)
c. adaosuri comerciale la frontiera (ACF)
b. majorari fiscale la frontiera (MFF) d. eliminari de taxe la frontiera (ETF)
RASPUNS:
A
27. Taxele antidumping si taxele compensatorii se aplica in politica comerciala externa a statelor
ca:
a. instrumente de stimulare
c. instrumente de colaborare
b. instrumente de aparare
d. instrumente de eliminare a taxelor
RASPUNS:
28.
Normele stabilite de catre stat in scopul protejarii oamenilor si animalelor sunt:

a. norme educationale
c. norme comerciale
b. norme sanitare si fitosanitare
d. norme financiare
RASPUNS:
B
29.
Reglementarile care se refera la bunurile care sunt utilizate fie in consumul productiv, fie in
consumul individual si pentru care se cer conditii de calitate, igiena si securitate a muncii
reprezinta:
a. norme de securitate in cumpararea c. norme de securitate in utilizarea
produselor
produselor
b. norme de securitate in vanzarea
d. norme de securitate in transporturi
produselor
RASPUNS:
C
30. Nu fac parte din activitatile de subventii la export, conform Acordului privind Subventiile si
Masurile Compensatorii convenite la Runda Uruguay:
a. subventii interzise
c. subventii compensatorii
b. subventii permise, care sunt
d. subventii permise, care nu sunt
actionabile
actionabile
RASPUNS:
C
31. In tipologia stimulentelor exporturilor de marfuri se incadreaza:
1. stimulente la nivel microeconomic
2. stimulente la nivel macroeconomic
3. stimulente la nivel global
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
RASPUNS:
A
32. Stimulentele la nivel microeconomic pentru incurajarea exportului se acorda sub forma de:
a. stimulente personale
c. stimulente fiscale
b. stimulente bugetare
d. stimulente fianciar-bancare
RASPUNS:
A
33. Cele mai utilizate stimulente in practica internationala sunt stimulentele la nivel
macroeconomic. Din aceasta categorie nu fac parte:
a. stimulentele bugetare
c. stimulentele fiscale
b. stimulentele personale
d. stimulentele valutare
RASPUNS:
B
34. Nu fac parte din masurile de stimulare a exporturilor, de natura bugetara:
a. subventii directe de export
c. stimulente personale
b. primele directe de export
d. subventiile indircte de export
RASPUNS:
C
35.
Din masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala, fac parte:

1. subventiile directe de export
2. facilitati fiscale pentru marfurile exportate
3. facilitati fiscale acordate exportatorilor
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2+3
RASPUNS:
36. Nu fac parte din principalele instrumente de finantare a exporturilor prin institutii publice sau
private:
a. creditele de export
c. asigurarea creditelor de export
b. creditele personale
d. garantarea creditelor de export
RASPUNS:
B
37. Creditele de export imbraca trei forme. Care dintre cele enumerate nu face pate din
categoria creditelor de export?
a. creditul cumparator
c. creditul furnizor
b. creditul personal
d. liniile de credit
RASPUNS:
B
38. Pentru obiective si instalatii complexe se practica asa-numitele credite de asistenta pe
termene lungi acordate pe perioade cuprinse intre:
a. 10-15 ani
c. 20-30 ani
b. 10-20 ani
d. 40-50ani
RASPUNS:
A
39. Creditele de asistenta pe termen foarte lung, in conditii de favoare, cu dobanzi foarte mici
sau fara dobanda, se acroda pe perioade cuprinse intre:
a. 10-15 ani
c. 30-40 ani
b. 20-30 ani
d. 40-50 ani
RASPUNS:
D
40. Pentru creditele furnizor, asigurarea se face de catre o institutie bancara din:
a. tara exportatorului
b. tara importatorului
c. ambele tari
RASPUNS:
A
41. Principalele masuri de stimulare a exporturilor, de natura valutara sunt:
1.primele valutare
2. deprecierea monedei nationale
3. imprumuturi in valuta
a. 2+3
b. 1+2+3
c. 1+2
RASPUNS:
C
42. Acordul comercial bilateral este o conventie interguvernamentala intre doua state, care
constituie cadrul juridic al operatiunilor de export si import, in special, pe o perioada
determinata, de regula:
a. 3 ani
c. 7 ani
b. 5 ani
d. 9 ani
RASPUNS:
B
43. Organizatia Mondiala a Comertului va colabora pentru o mai mare coerenta in elaborarea
politicilor economice globale cu urmatoarele organizatii internationale:
a. Banca Mondiala si Organizatia Mondiala a Vamilor
b. Fondul Monetar International si Banca Mondiala
c. Fondul Monetar International si Organizatia Mondiala a Muncii
RASPUNS:
B
44. Perioada de examinare a cererilor corect completate pentru licente neautomate la importul
in Romania, atunci cand cererile se analizeaza simultan nu trebuie sa depaseasca termenul
limita de la data inregistrarii de:
a. 5 zile lucratoare
b. 10 zile lucratoare
c. 15 zile lucratoare
RASPUNS:
C
45. Reducerea impozitului pe profit (indeosebi pentru firmele care investesc in productia
destinata exportului) reprezinta o masura de stimulare a exporturilor de natura:
a. bugetara
c. valutara
b. financiar bancara
d. fiscala
RASPUNS:
D
46. Restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import incasate la marfurile importate, in
cazul in care acestea se reexporta in aceiasi stare in care au fost importate, a reprezentat o
masura de stimulare a exporturilor romanesti sub forma aplicarii:
a. regimului de perfectionare pasiva
b. regimului de drawback
c. regimului de admitere temporara
RASPUNS:
B
47. Exceptarea de la plata taxei vamale de import, precum si de la plata TVA si a comisionului
vamal la importul de inputuri pentru exporturile complexe romanesti, in perioada de
preaderare la UE, facea parte din:
a. masuri de stimulare a exportului aplicate de Romania
b. masuri promotionale aplicate de Romania
c. masuri de politica comerciala netarifara aplicate de Romania
RASPUNS:
A
48. Selectati care sunt taxele de retorsiune aplicate de state pentru limitarea importului prin
influentarea pretului rezultat din practici neloiale ale firmelor straine:
1.taxe consulare
2. taxe portuare
3. taxe antidumping
4. taxe compensatorii
a. 1+3
c. 2+4
b. 2+3
d. 3+4
RASPUNS:
D
49. Mentionati care acorduri din domeniul netarifar convenite la Runda Uruguay prezinta
caracteristicile de noutate in negocieri?
1. Acordul privind achizitiile guvernamentale
2. Codul antidumping
3.Acordul cu privire la masurile care vizeaza investitiile legate de comert
4.Acordul cu privire la inspectia inainte de expediere

a. 3+4
c. 2+4
b. 2+3
d. 1+3
RASPUNS:
A
50. Directiva comunitara privind dreptul de proprietate intelectuala si industriala ce a fost
adoptata in anul 2004, a permis armonizarea reglementarilor nationale ale Statelor Membre
ale UE intr-o perioada de
a. 4 ani
c. 2 ani
b. 3 ani
d. 1 an
RASPUNS:
C
51. Tariful vamal comun cuprinde taxele vamale aplicate importurilor din tari terte, in ansamblul
statelor membre ale UE, in regimul:
a. tratamentului national
c. preferential
b. clauzei natiunii celei mai favorizate d. tratament special si diferentiat
RASPUNS:
B
52. Tipurile de taxe vamale preferentiale de import folosite de catre Uniunea Europeana sunt:
1.taxe statistice
2. taxe specifice
3.taxe ad-valorem
4.taxe consulare
5.taxe compuse
a. 1+2+5
c. 1+4+5
b. 2+3+4
d. 2+3+5
RASPUNS:
D
53. Care sunt conditiile (mentionate in Regulamentul Comunitatii Europene) ce trebuie
indeplinite inainte de a putea fi impuse masuri compensatorii:
1. afectarea intereselor comunitare
2. subventiile trebuie sa fie neactionabile
3. subventia trebuie sa fie specifica
4. trebuie sa existe un prejudiciu material adus unei parti importante a ramurii economice
respective a CE
a. 1+2+3+4
c. 1+3+4
b. 2+3+4
d. 1+2+4
RASPUNS:
C
54. Care este tara terta, care la importurile din UE a adoptat masuri antisubventie pentru cele
mai multe produse?
a. Canada
b. Australia
c.
RASPUNS:
d. SUA
e. Mexic
Argentina
D
55. Oferta UE pentru agricultura in cadrul Agendei de Dezvoltare Doha a prevazut eliminarea
totala a subventiilor la export pana in anul:
a. 2009
b. 2011
c. 2013
d. 2015
RASPUNS:
56. In baza tarifului vamal comun al UE, dupa aderarea la UE la 1 ianuarie 2007, nivelul taxelor
vamale aplicabil de catre importatorii din Romania este, in ansamblu:
a. neschimbat
c. mai ridicat
b.
mai redus
RASPUNS:
B
57. Pentru stabilirea de catre operatorii economici din Romania a planurilor de afaceri, cea mai
complexa baza de date ce poate fi accesata direct pe site-ul web al UE este:
a. Tariful Vamal Comun
c. Alte elemente ale regimului de import
b.
Tariful Integrat al Comunitatii Europene ( TARIC)
RASPUNS:
B
58. Dupa aderarea Romaniei la UE si trecerea la aplicarea politicii comerciale comune a UE
fata de tari terte, care sunt modificarile fata de fosta sa politica comerciala externa?
1. A incetat valabilitatea Acordului de Comert Liber dintre Romania si Republica Moldova
2. Romania s-a retras din cadrul SGPC(Sistemul Global de Preferinte Comerciale)
3. Romania nu mai beneficiaza de SGP (Sistemul Generalizat de Preferinte Vamale) din
partea unor state din Comunitatea Statelor Independente(CSI)
a. 1+2
b.
RASPUNS:
c. 1+2+3
2+3
C
59. Care sunt politicile sectoriale in materie de bunuri ale Uniunii Europene, care de la aderarea
Romaniei la UE urmeaza sa fie aplicate de tara noastra?
1. Comertul cu produse agricole
2. Comertul cu produse chimice
3. Comertul cu produse textile
4. Comertul cu produse siderurgice
5. Comertul cu produse farmaceutice
a. 1+3+5
b.
RASPUNS:
c. 1+2+5
1+3+4
B
60. Selectati care sunt tipurile de sprijin acordate de UE, dupa aderarea tarii noastre, pentru
accesul exportatorilor romani pe pietele din afara zonei UE?
1. Date statistice ale UE
2. Acces la Tariful Vamal de Import al tarilor din afara zonei UE
3. Prime de export la produsele industriale
4. Accesarea studiilor si rapoartelor UE privind accesul pe diverse piete din afara zonei UE, pe
criteriul geografic, sectorial sau domenii specifice
5. Crearea de reprezentante comerciale
a. 1+3+4
b.
RASPUNS:
c. 1+2+4
2+3+5
C
61. Cel mai important instrument de politica comerciala externa a Romaniei in perioada de
preaderare la Uniunea Europeana a fost:
a. regimul vamal
c. teritoriul vamal
b. tariful vamal
d. codul vamal
RASPUNS:
B
62. Codul vamal al Romaniei, adoptat prin legea nr. 141/1997, armonizat cu Codul vamal al UE,
cuprindea ca principale reglementari:
1.regimurile vamale
2. regimul zonelor de liber schimb
3. procedurile simplificate de vamuire
4. regimul zonelor libere
5. regimul barierelor netarifare
6. scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale
a. 1+2+3+6
c. 1+3+4+6
b. 1+3+5+6
d. 3+4+5+6
RASPUNS:
C
63. In perioada de preaderare a Romaniei la Uniunea Europeana, masurile de supraveghere,
cu scop statistic, a exportului si importului, se aplicau prin:
a. licente automate de export sau import
b. licente de operatiune
c. licente neautomate de import
RASPUNS:
A
64. In afara de taxele vamale de import la frontiera romana, in perioada de preaderare la
Uniunea Europeana, se mai percepeau:
a. taxe compensatorii
b. taxe antidumping
c. taxa pe valoare adaugata si acciza
RASPUNS:
C
65. Dintre instrumentele promotionale practicate in Romania in perioada de preaderare la
Uniunea Europeana nu faceau parte:
a. cresterea rolului parteneriatului public-privat in stabilirea participarii
Romaniei la targuri si expozitii in strainatate
b. inchierea a peste 150 de acorduri comerciale
c. scutirea de la palata impozitului pe circulatia marfurilor a produselor livrate
si serviciilor prestate la import
RASPUNS:
C
66. Dintre instrumentele fiscale de stimulare a exporturilor Romaniei in perioada de preaderare
la Uniunea Europeana faceau parte:
1. instituirea regimului vamal de drawback
2. scutirea de la plata TVA a produselor exportate din Romania
3. garantarea investitiilor romanesti in strainatate
4. scutirea de la plata taxei vamale de import acordata in favoarea IMM-urilor pentru
importul de materii prime si materiale destinate realizarii de produse finite pentru export
a. 2+3+4
b. 1+2+4
c. 1+2+3
RASPUNS:
B
67. Romania a devenit membru cu drepturi depline al GATT incepand cu:

a. 15 octombrie 1971
c. 15 octombrie 1975
b. 15 octombrie1970
d. 15 octombrie 1995
RASPUNS:
A
68. Sistemul in baza caruia tarile dezvoltate au acordat Romaniei reduceri sau scutiri de taxe
vamale la importul anumitor produse originare din Romania a fost:
a. Protocolul celor 16 (P16)
b. Sistemul Global de Preferinte Comerciale (SGPC)
c. Sistemul Generalizat de Preferinte Vamale (SGP)
RASPUNS:
C
69. Acordul European, care a pregatit prin procesul de asociere aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, a prevazut in domeniul comercial realizarea unei zone de comert liber prin
determinarea graduala a obstacolelor tarifare si netarifare din calea comertului reciproc intro perioada de tranzitie de:
a. 15 ani
c. 5 ani
b. 10 ani
d. 20 ani
RASPUNS:
B
70. In cadrul pietei unice, libera circulatie a marfurilor are la baza:
a. principiul tratamentului national
b. principiul clauzei natiunii celei mai favorizate
c. principiul recunoasterii reciproce a pietei unice
RASPUNS:
C
71. Principiul care guverneaza piata interna comunitara a serviciilor a fost denumit generic:
a. principiul regulii de origine
b. principiul tratamentului national
c. principiul libertatii fundamentale
RASPUNS:
C
72. Pentru transpunerea Directivei nr. 97/9/CE privind schemele de compensare a investitorilor,
Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana stipuleaza la capitolul 3 - Libera
circulatie a serviciilor o perioada de tranzitie de:
a. 3 ani
c. 7 ani
b. 5 ani
d. 4 ani
RASPUNS:
B
73. Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana prevede la capitolul 4 - Libera
circulatie a capitalurilor o perioada de tranzitie pentru achizitionarea de teren agricol, paduri
si teren forestier de catre cetatenii Uniunii Europene si din Spatiul Economic European de:
a. 7 ani
c. 5 ani
b. 3 ani
d. 4 ani
RASPUNS:
A
74. In lista perioadelor de tranzitie cuprinse in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana, se stipuleaza la capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor o perioada de
tranzitie, privind libera circulatie a lucratorilor romani, de:
a. 2+2+2 ani
b. 3+2+3 ani
c. 2+3+2 ani
RASPUNS:
75. Tariful vamal comun are urmatoarele componente:

1. taxele vamale
2. taxa pe valoare adaugata
3. nomenclatorul tarifar
4. taxele de retorsiune
a. 1+3
c. 1+4
b. 2+4
d. 3+4
RASPUNS:
A
76. Taxele vamale percepute in Comunitatea Europeana la importul din tari terte care sunt
stabilite potrivit politicii comerciale comunitare si/sau acordurilor internationale la care
aceasta este parte semnatara sunt:
a. taxe autonome
b. taxe conventionale
c. taxe preferentiale
RASPUNS:
B
77. Originea marfurilor importate cu taxe zero sau cu taxe reduse care confera anumite
avantaje privind comertul cu bunuri intre anumite tari este:
a. originea nepreferentiala
b. originea conventionala
c. originea preferentiala
RASPUNS:
C
78. Dintre caracteristicile suspendarilor tarifare nu fac parte:
a. suspendarile tarifare modifica drepturile vamale din tariful vamal comun
b. suspendarile tarifare nu pot fi suprimate la cererea unei parti interesate
c. suspendarile tarifare trebuie sa fie aplicate de o maniera coerenta in toate
cazurile de exceptie
RASPUNS:
B
79. Metoda de administrare a cotelor cantitative care rezerva, ca o prioritate, o parte din
contingent, importatorilor sau exportatorilor traditionali este:
a. metoda de alocare a cotelor proportional cu cantitatile solicitate
b. metoda bazata pe fluxurile traditionale
c. metoda bazata pe ordinea in care cererile sunt inaintate
RASPUNS:
B
80. Atunci cand are loc incalcarea prevederilor in domeniul regulilor de origine sau cooperarii
administrative Uniunea Europeana poate decide:
a. retragerea temporara a preferintelor
b. aplicarea clauzei de salvgardare
c. un regim special pentru tarile mai putin dezvoltate
RASPUNS:
A
81. Un produs este considerat ca face obiectul unui dumping atunci cand:
a. pretul sau de export, in Comunitate, este mai mare decat pretul comparabil,
practicat in cadrul operatiunilor comerciale normale pentru produse similare
in tara exportatoare
b. pretul sau de export, in Comunitate, este egal cu pretul comparabil,

c. pretul sau de export, in Comunitate, este mai mic decat pretul comparabil,
RASPUNS:
C
82. Cuantumul taxei antidumping definitive:
a. nu poate sa depaseasca marja de dumping
b. nu poate sa depaseasca marja de dumping, dar poate sa fie mai mic decat
aceasta marja, daca este suficient pentru a elimina prejudiciul
c. poate sa depaseasca marja de dumping
RASPUNS:
B
83. Cele mai multe masuri antidumping (42) au fost aplicate de Uniunea Europeana pentru
importurile din:
a. R.P.Chineza
c. Japonia
b. SUA
d. Turcia
RASPUNS:
A
84. Care dintre urmatoarele masuri nu reprezinta masuri de restrictionare a importului, ci un
sistem de licentiere automata a importurilor:
a. masurile antidumping
c. masurile de salvgardare
b. masurile compensatorii
d. masurile de supraveghere
RASPUNS:
D
85. Nu reprezinta un obiectiv de baza al Uniunii Europene privind reglementarea diferendelor
comerciale dintre state:
a. rezolvarea disputelor comerciale intre membrii Organizatiei Mondiale a Comertului
b. implementarea obiectiva si transparenta a legislatiei
c. asigurarea ca toti membrii Organizatiei Mondiale a Comertului respecta regulile
RASPUNS:
B
86. Spatiul Economic European este format din:
a. UE, Elvetia, Islanda, Liechtenstein si Norvegia
b. UE, Islanda, Liechtenstein si Norvegia
c. UE, Elvetia, Islanda si Liechtenstein
RASPUNS:
B
87. Uniunea Europeana are incheiate cu Macedonia si Croatia:
a. acorduri de asociere
b. acorduri preferentiale
c. acorduri de stabilizare si asociere
RASPUNS:
C
88. Scutirea sau exonerarea (anularea) de datorii fata de bugetul statului face parte din
categoria:
a. subventiilor permise neactionabile c. subventiilor interzise
b. subventiilor permise, dar actionabile d. subventiilor specifice
RASPUNS:
B
89. Acordul TRIMs (cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert) prevede
pentru tarile dezvoltate notificarea obligatorie a masurilor investitionale legate de comert
care nu sunt conforme cu dispozitiile sale, precum si eliminarea acestora intr-un interval de:
a. 2 ani
c. 7 ani
b. 4 ani
d. 9 ani
RASPUNS:
A
90. Sumele de bani care se acorda de la bugetul statului indeosebi producatorilor din agricultura
pentru a creste volumul exporturilor in strainatate reprezinta:
a. credite de export
c. subventii indirecte de export
b. subventii directe de export
d. prime directe de export
RASPUNS:
D
91. Acordul privind achizitiile guvernamentale (publice) a fost perfectionat in cadrul GATT la:
a. Runda Uruguay
c. Runda Geneva
b. Runda Tokio
d. Runda Bruxelles
RASPUNS:
A
92. Intre preocuparile constante ale UNCTAD (Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si
Dezvoltare) s-au aflat intotdeauna problemele de politica comerciala in relatiile dintre:
a. tarile dezvoltate
c. tarile in curs de dezvoltare
b. tarile dezvoltate si tarile in curs de d. tarile in curs de dezvoltare si tarile
dezvoltare
cel mai putin dezvoltate
RASPUNS:
C
93. Dintre principalele elemente ale Sistemului Generalizat de Preferinte (SGP) nu fac parte:
a. mecanismele de salvgardare
c. tarile donatoare si tarile beneficiare
b. mecanismele antidumping
d. regulile de origine
RASPUNS:
B
94. SGPC (Sistemul Global de Preferinte Comerciale) nu prevede:
a. reducerea taxelor vamale intre tarile c. ansamblul de reguli comerciale prin care
in curs de dezvoltare
tarile dezvoltate aplica scutirea de taxe
vamale asupra importurilor de produse
manufacturate provenind din tari in curs de
dezvoltare
b. eliminarea obstacolelor paratarifare d. masuri directe de promovare a comertului
si netarifare intre tarile in curs de
intre tarile in curs de dezvoltare
dezvoltare
RASPUNS:
C
95. Care din grupele principale prezentate ocup primul loc in exportul mondial de bunuri in
ultimele 3 decenii ale sec. al XX-lea?
a. produse alimentare
c. masini, utilaje, mijloace de transport
b. combustibili
d. produse chimice
RASPUNS:
C
96. La importul mondial de produse manufacturate, in a doua jumatate a sec. XX, tarile
capitaliste dezvoltate s-au situat permanent pe:
a. primul loc
b. al doilea loc
c. al treilea loc
RASPUNS:
97. Care sunt bunurile care intra in categoria produselor de baza?

1
produse chimice
2
produse alimentare
3
materii prime
4 combustibili
a. 2+3
c. 1+2+3
b. 3+4
d. 2+3+4
RASPUNS:
D
98.
1
2
3.
4
Care sunt bunurile care intra in categoria produselor manufacturate?

produse alimentare
produse chimice
combustibili
masini, utilaje, mijloace de transport
a. 1+3
b. 2+4
RASPUNS:
c. 1+2
d. 1+4
B
99. Comertul mondial cu masini, utilaje si mijloace de transport este dominat de:
a. tarile in curs de dezvoltare
b. tarile in tranzitie la economia de piata
c. tarile dezvoltate
RASPUNS:
C
100. In cadrul comertului mondial cu bunuri pe continente, in ultimele doua decenii ale sec.XX,
liderul mondial a fost:
a. America de Nord
c. Asia
b. Europa
d. Africa
RASPUNS:
B
101. Precizati care din fluxurile comerciale internationale de bunuri (utilizand punctele cardinale
ale curentelor de schimb), in anii '90, s-a aflat pe primul loc:
a. Nord-Sud
c. Nord-Nord
b. Sud-Sud
d. Est-Vest
RASPUNS:
C
102. Curentul de schimburi comerciale Nord-Sud, aflat pe locul secund in comertul mondial cu
bunuri, se desfasoara intre:
a. tari in curs de dezvoltare
c. tari capitaliste dezvoltate si tari in curs de
dezvoltare
b. tari capitaliste dezvoltate
d. tari in tranzitie la economia de piata
RASPUNS:
C
103. Comertul international cu bunuri este polarizat intre trei mari zone:
a. Uniunea Europeana, America de Sud, Africa
b. Uniunea Europeana, America de Nord, Asia de Sud-Est
c. Uniunea Europeana, America de Nord, Oceania
RASPUNS:
B
104. In cazul carei categorii de servicii este necesara deplasarea consumatorului la locul unde se
afla producatorul (furnizorul) pentru a avea loc tranzctia internationala cu servicii?
a. servicii de telefonie
c. servicii de consultanta
b. investitii straine directe
d. turism
RASPUNS:
D
105. Pe primul loc in totalul exporturilor de servicii mondiale in ultimul deceniu al secolului XX s-a
aflat grupa:
a. transporturi
b. turism
c. alte servicii si venituri
RASPUNS:
C
106. Care au fost principalii doi exportatori de servicii comerciale din lume la sfarsitul secolului al
XX-lea?
1 Germania
2 SUA
3 Japonia
4 Marea Britanie
a. 2+3
b. 1+2
RASPUNS:
D
c. 1+3
d. 2+4
107. Dintre factorii externi care au avut un efect nociv asupra dezvoltarii comertului exterior al
Romaniei in perioada 1990-2000 fac parte:
a. pierederea unor importante piete externe
b. reducerea productiei industriei alimentare
c. liberalizarea brusca a comertului exterior prin lichidarea monopolului de stat
RASPUNS:
A
108. Activitatea de comert exterior a Romaniei, in ultimul deceniu al sec. al XX-lea, a fost
influentata in evolutia sa puternic descrescatoare de:
a. factori interni
b. factori externi
c. factori interni si factori externi
RASPUNS:
C
109. Factorii interni care au influentat negativ activitatile de comert exterior (exportul), pentru
Romania, in ultimul deceniu al secolului al XX-lea au fost :
1
2.
3
4
factorii sezonieri
reducrea productiei industriale
liberalizarea comerciala brusca
stabilitatea cursului valutar
a. 1+2
b. 2+4
RASPUNS:
c. 1+3
d. 2+3
D
110. Factorii externi care au influentat negativ activitatea de comert exterior (exportul), pentru
Romania, in ultimul deceniu al secolului al XX-lea au fost:
1 pierderea unor piete externe de desfacere

2 persistenta unor razboaie in tari partenere
3 cresterea mare a taxelor vamale ale partenerilor
4 neincheierea de acorduri comerciale
a. 1+4
c. 1+2
b. 2+4
d. 3+4
RASPUNS:
C
111. In perioada 1990-2000 balanta comerciala a Romaniei a fost:
a. excedentara
b. echilibrata
c. deficitara
RASPUNS:
C
112. In ultimii ani ai secolului XX (1996-2000) locul I la importul Romaniei l-au detinut cumpararile
de:
a. produse ale industriei usoare
c. produse petroliere (titei)
b. produse laminate plate din fier sau d. medicamente, produse
otel
farmaceutice
RASPUNS:
C
113. In perioada 1990-2000 exportul de bunuri al Romaniei era orientat in special spre:
a. CEFTA
c. America
b. Asia si Oceania
d. Uniunea Europeana
RASPUNS:
D
114. La sfarsitul sec. XX principalul partener comercial la exportul si importul Romaniei a fost
a. SUA
c. Italia
b. Germania
d. Federatia Rusa
RASPUNS:
C
115. Pe primul loc in exportul Romaniei, in primii ani ai secolului al XXI-lea, s-au aflat:
a. produse metalurgice
c. produse alimentare
b. produse minerale
d. produse ale industriei usoare
RASPUNS:
D
116. Pe primul loc la importul Romaniei, la inceputul secolului al XXI-lea, s-au aflat
a. produse minerale
c. produse ale industriei de masini si
electronice
b. produse ale industriei chimice
d. produse metalurgice
RASPUNS:
C
117. Care sunt tarile partenere aflate pe primele doua locuri la exportul Romaniei, la inceputul
secolului al XXI-lea?
1 Franta
2 Marea Britanie
3 Germania
4 Italia
a. 1+3
b. 2+4
c. 3+4
d. 2+3
RASPUNS:
118. In cadrul comertului exterior cu servicii al Romaniei, in perioada 1999-2000, s-a inregistrat
un grad de acoperire a importului cu exportul deosebit de ridicat in cadrul grupei:
a. turism
b. transporturi internationale
c. alte servicii comerciale
RASPUNS:
B
119. La sfarsitul secolului al XX-lea, o crestere deosebita la importul romaesc de servicii
comerciale a inregistrat-o grupa
a. alte servicii comerciale
b. turism
c. transport
RASPUNS:
A
3. Tehnici de comercializare si cooperare internationala 1
1. Forma juridica de societate comerciala in cadrul careia nu primeaza increderea intre
asociati, iar dreptul de propietate asupra actiunilor poate trece usor de la un actionar la altul.
a. societate in comandita pe actiuni
b. societate pe actiuni
c. societate cu raspundere limitata
d. societate in nume colectiv
RASPUNS:
B
2. Functie a managementului ce presupune transmiterea sarcinilor si convingerea membrilor
organizatiei de a fi cat mai performanti in strategia aleasa pentru atingerea obiectivelor.
a. planificarea
b. organizarea
c. comanda manageriala
d. controlul
RASPUNS:
C
3. Gradul de internationalizare a unei firme se determina:
a. ca raport intre valoarea vanzarilor in strainatate si cifra de afaceri
b. ca raport intre valoarea vanzarilor in strainatate si profitul obtinut
c. ca raport intre valoarea cumpararilor din strainatate si cifra de afaceri
d. ca raport intre valoarea cumpararilor din strainatate si profitul obtinut
RASPUNS:
A
4. Caracteristica a internationalizarii ce se refera la masura in care sistemul de management
al firmei de afaceri internationale este in masura sa asigure si sa valorifice, in mod eficient,
functiunile intreprinderii (cercetare-dezvoltare, comerciala, financiar-contabila, de productie,
de personal).
a. metoda de operare
b. resursele umane si financiare
c. pietele tinta
d. capacitatea organizationala
RASPUNS:
D
5. Procesul internationalizarii se desfasoara prin diferite tipuri de tranzactii internationale,

acestea fiind grupate in trei categorii: .
a. exporturile, implantarea in strainatate si concentrarile la nivel managerial
b. operatiunile comerciale internationale, implantarea in strainatate si aliante si
cooperri internationale
c. comertul international, implantarea in strainatate si infiintarea de retele
multinationale
d. abordarea pietei globale, aliante si cooperri internationale si cooperri
internationale
RASPUNS:
B
6. O intreprindere intra pe piata internationala numai daca exista un stimulent pentru a realiza
acest lucru, daca exista o motivatie. Motivatiile pot fi:
a. proactive si agresive
b. reactive si defensive
c. reactante si defensive
d. proactive si reactive
RASPUNS:
D
7. Compartiment in cadrul firmei, localizat in strainatate, care coordoneaza operatiunile
comerciale in tara respectiva.
a. biroul comercial
b. sucursala in strainatate (branch)
c. filiala in strainatate (subsidiary)
d. reprezentantii de vanzari
RASPUNS:
A
8. Care sunt cauzele riscurilor de vanzare ?
a. tratament discriminatoriu al societatii straine; urmarirea in justitie a contractelor
dificile; interpretarea contractului in favoarea cumparatorului;
b. reglementari noi la import (obstacole netarifare, licente, contingente la import etc.);
norme noi referitoare la produse (avize, marcare si etichetare etc); restrictii ale
canalelor de distributie; controlul pretului de desfacere la consumatorul final.
c. incapacitatea statului de a efectua plati in valuta convertibila; refuzul statului de a
transfera valuta contractuala in strainatate
d. derulari intarziate ale platilor prin banci; nesocotirea uzantelor internationale in
derularea acreditivului; revendicarea arbitrara a garantiilor
RASPUNS:
B
9. Agent comercial cu atributii stabilite in contractul de agentie care negociaza si incheie
contracte devenind parte contractanta si lucreaza pe cont propriu. Francezii il numesc misit.
a. concesionarul comercial
b. mandatarul
c. dealerul
d. brokerul
RASPUNS:
D
10. Acest tip de oferta este practicat in situatia in care ofertantul nu are certitudinea ca poate
asigura aceleasi conditii dincolo de o anumita limita de timp.
a. oferta ferma
b. oferta fara clauze speciale

c. oferta cu termen
d. contraoferta
RASPUNS:
C
11. Societate comerciala constituita pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe
persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in
vederea impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aporturilor
lor.
a. societatea in comandita
b. societatea pe actiuni
c. societatea cu raspundere limitata
d. societatea in participatiune
RASPUNS:
C
12. Functie a managementului in cadrul careia se stabilesc obiectivele si cele mai adecvate cai
(strategii) pentru atingerea lor.
a. planificarea
b. organizarea
c. coordonarea
d. controlul
RASPUNS:
A
13. Aceasta caracteristica a procesului de internationalizare se concretizeaza in diferite forme
de realizare a afacerilor internationale, de la exportul simplu pana la productia in strainatate.
a. metoda de operare (Cum?)
b. obiectul vanzarilor (Ce?)
c. pietele tinta (Unde?)
d. capacitatea organizationala (Cat?)
e. resursele umane si financiare (Cu ce?)
RASPUNS:
A
14. In acest stadiu al dezvoltarii firmei pe plan internationalfirma valorifica avantajele sale
specifice, adica acele competente si abilitati ce au consacrat-o pe piata interna: avantajul
tehnologic, avantaje financiare, avantaje de marketing, putere financiara.
a. internationalizarea initiala
b. implantarea in tarile terte
c. multinationalizarea si globalizarea
RASPUNS:
A
15. Acest stadiu de internationalizare a firmei se poate dezvolta prin mai multe forme de afaceri
internationale: subcontractare, licentiere, investitii directe in intreprinderi de productie.
a. sucursala si filiala de comercializare
b. asamblarea in strainatate
c. integrarea filialelor straine
d. productia in strainatate
RASPUNS:
D
16. Aceasta motivatie reactiva apare, de obicei, in cazurile de declin al pietei, iar pietele externe
apar ca un debuseu favorabil desfacerii stocurilor existente.
a. presiunea concurentei
b. scaderea vanzarilor pe piata interna
c. excesul de capacitate
d. saturarea pietelor interne
RASPUNS:
D
17. In cadrul acestei conditii de livrare vanzatorul suporta costurile si riscurile legate de
aducerea marfii in locul convenit (mai putin taxele vamale, taxele si alte speze oficiale
necesare realizrii importului propriu-zis), precum si cheltuielile si riscurile in legatura cu
indeplinirea formalitatilor vamale de export.
a. conditia DES (Delvered Ex Ship sau Franco nava descarcata)
b. conditia DEQ (Delivered Ex Quay sau Franco chei)
c. conditia DDU (Delivered Duty Unpaid sau Franco destinatie nevamuit)
d. conditia DDP (Delivered Duty Paid sau Franco destinatie vamuit)
RASPUNS:
C
18. Alegerea acestei conditii de livrare obliga vanzatorul sa suporte costurile asigurarii si navlul,
aferente aducerii marfii in portul de destinatie convenit, in timp ce riscurile si costurile
aditionale provocate de incidentele ivite dupa data livrarii sunt transferate pe seama
cumparatorului.
a. conditia de livrare CFR (Cost and Freight)
b. conditia de livrare CIF (Cost, Insurance and Freight)
c. conditia de livrare CPT (Carriage Paid to)
d. conditia de livrare CIP (Carriage and Insurance Paid to)
RASPUNS:
B
19. In aceasta conditie de livrare, vanzatorul va pune marfa la dispozitia cumparatorului in
depozitele proprii. Cumpartorul va prelua toate riscurile, precum si cheltuielile legate de
incarcarea si transportul marfii, vamuirea si asigurarea marfii, pana la descarcarea la locul
final de destinatie.
a. conditia de livrare E
b. conditia de livrare F
c. conditia de livrare C
d. conditia de livrare D
RASPUNS:
A
20. In cazul in care se utilizeaza aceasta conditie de livrare toate costurile si riscurile de
pierdere sau avariere a marfii se suporta de cumparator, care trebuie sa informeze
vanzatorul din timp despre numele navei, portul si dana de incrcare si data la care marfa
trebuie livrata, iar vanzatorul, la randul sau, il va aviza in cel mai scurt timp pe cumparator
despre livrarea marfii, pentru ca acesta sa poata asigura marfa impotriva riscurilor de
pierdere si/sau deteriorare.
a. condiia FCA (Free Carrier)
b. condiia FAS (Free Alongside Ship)
c. condiia FOB (Free on Board)
RASPUNS:
B
21. Prin aceasta clauza a cotractului de vanzare internationala se reglementeaza transferul

marfurilor si al riscurilor de la vanzator la cumparator, inclusiv consecintele juridice si
economice generate.
a. conditiile de plata
b. asigurarea marfii
c. forta majora
d. conditia de livrare
RASPUNS:
D
22. Prin aceasta clauza de asigurare se acopera numai riscul pierderii sau avarierii totale sau
partiale a marfii.
a. FPA (free from particular average)
b. WA (with particular average)
c. AR (all risks)
RASPUNS:
A
23. Aceste titluri de valoare confera dreptul de tranzactionari de marfuri.
a. warantul, recipisa, conosamentul
b. cambia/trata, biletul la ordin, cecul
c. obligatiuni si actiuni
RASPUNS:
B
24. Cea mai utilizata metoda de determinare a calitatii prin contract ce se aplica unei game largi
de marfuri, de la materii prime pana la echipamentele industriale complexe.
a. metoda descrierii marfii
b. metoda mostrei
c. metoda standardelor
d. metoda tel-quel
RASPUNS:
A
25. Operatiune precontractuala care se concretizeaza in propunerea facuta de cumparator prin
care acesta isi manifesta vointa de a cumpara o anumita marfa, in conditii determinate de
calitate, pret, termen de livrare, plata.
a. oferta
b. cererea de oferta
c. factura pro forma
d. comanda
RASPUNS:
B
26. In acest tip de cerere de oferta beneficiarul se adreseaza mai multor ofertanti, in vederea
obtinerii unor conditii mai avantajoase.
a. cererea de oferta circulara
b. cererea de oferta generala
c. cererea de oferta speciala
RASPUNS:
A
27. Operatiune precontractuala necesara in avans, inainte de expedierea marfii, pentru unul sau
mai multe din urmatoarele scopuri:
pentru ca importatorul s poata obtine de la banca sa valuta necesara importului;
pentru ca importatorul sa poata obtine licenta de import de la organele guvernamentale

abilitate;
pentru a perfecta un credit documentar;
pentru certificarea originii, chiar daca se prezinta si certificatul de origine.
a. oferta
b. cererea de oferta
c. factura pro forma
d. comanda
RASPUNS:
C
28. Aceste conditii de livrare se folosesc pentru transportul maritim, indeosebi pentru marfurile
in vrac
a. EXW, FAC, CPT, CIP, DAF, DDU si DDP
b. FCA, CPT si CIP
c. FAS, FOB, CFR, CIF, DES, DEQ
d. FCA, CPT si CIP
RASPUNS:
C
29. Aceasta conditie de livrare obliga cumparatorul sa efectueze formalitatile de import ale
marfii si sa achite toate taxele pentru aceste formalitati, taxele vamale si alte speze oficiale
in legatura cu importul.
a. conditia DAF (Delivered at Frontier)
b. conditia DES (Delvered Ex Ship sau Franco nava descarcata)
c. conditia DEQ (Delivered Ex Quay sau Franco chei)
d. conditia DDP (Delivered Duty Paid sau Franco destinatie vamuit)
RASPUNS:
C
30. Acest contract de transport este convenia intre armator si navlositor in scopul inchirierii de
spatiu pe nava in vederea efectuarii transportului international de marfuri.
a. contractul de navlosire
b. contractul de calatorie
c. contractul pe timp
d. contractul pe nava goala
RASPUNS:
A
31. Acest tip de contract de transport este conventia incheiata intre armator si navlositor prin
care armatorul se obliga sa transporte navlositorului, cu o nava echipata si armata de el, o
cantitate determinata de marfa, de la portul de incarcare pana la cel de descarcare, in
schimbul unui pret numit navlu.
RASPUNS:
B
32. Principalele clauze ale acestui tip de contract de transport se refera la nava, conditiile de
plata a chiriei, perioada de valabilitate a contractului, dreptul navlositorului de a dirija nava in
voiajele pe care aceasta le efectueaza, suportarea costurilor de operare a navei, riscurile
pentru avariile suferite de marfa sau nava, suportarea riscului privind scurgerea timpului.
RASPUNS:
C
33. Prin incheierea acestui tip de contract de transport navlositorul obtine din partea
armatorului, pe o perioada determinata de timp, posesia si controlul complet al navei
inchiriate in schimbul platii unei anumite sume de bani (chirie).
RASPUNS:
D
34. Acest tip de contract de transport imbraca forma scrisorii de trasura si este un contract de
adeziune.
b. contractul feroviar
c. contractul de transport auto
RASPUNS:
B
35. Document de expeditie specific livrrii FOB, transmis expeditorului, este folosit de catre
acesta pentru efectuarea formalitatilor vamale de export si pentru organizarea transportului
marfii pana la frontiera vamala a tarii exportatoare.
a. dispoziia de transport i vamuire (DTV),
b. cererea de tonaj
c. nota-comanda de conosament
d. avizul de asigurare
RASPUNS:
A
36. Acest document de expeditie certifica faptul ca expeditorul a preluat o marfa corect
specificata si ca a primit o dispozitie irevocabila de a expedia marfa la destinatie sau de a o
tine la dispozitia destinatarului indicat in document.
a. FCR (Forwarding Agents of Receipt)
b. FCT (Forwarding Agents Cerficate of Transport)
c. FBL (FIATA Combined Bill of Lading)
d. FWR (FIATA Warehouse Receipt) (recipisa de depozit FIATA)
RASPUNS:
A
37. Document de expeditie prin care expeditorul certifica ca a preluat, in vederea expedierii, o
marfa clar specificata, avand obligatia de a o livra in conformitate cu instructiunile primite de
la exportator.
RASPUNS:
B
38. Acest document de expeditie este eliberat n cazul depozitrii mrfurilor n depozitele
expeditorului, pe baza cruia proprietatea mrfurilor poate s treac de la un comerciant la
altul (fr deplasarea fizic a acestora), ele fiind preluate din depozit de comerciantul n
favoarea cruia a fost andosat ultima oar
RASPUNS:
D
39. Forma de protectie practicata in special pe piata Londrei, pentru bunurile de valori foarte
mari; asiguratul va ceda mai multor asiguratori cote-parti din riscul total, pana la acoperirea
intregii valori a bunurilor asigurate. Nu este admisa supra-asigurarea unui bun.
a. co-asigurarea
b. reasigurarea
c. retrocedarea
d. autoasigurarea
RASPUNS:
A
40. Aceasta forma de protective este relatia contractuala dintre reasigurator si alte persoane
juridice retrocesionari. Reasiguratorul cedeaza o parte din riscurile asumate si din prima
de asigurare si primeste o parte din despagubiri.
a. co-asigurarea
b. reasigurarea
c. retrocedarea
d. autoasigurarea
RASPUNS:
C
41. Aceasta forma de protectie consta in crearea, prin depuneri periodice, a unui fond propriu
destinat acoperirii pagubelor in cazul producerii unor evenimente nedorite. Este o metoda
practicata de catre firmele mari, cu o capacitate financiara ridicata, capabile sa sustina
riscuri foarte mari si care au un management al riscului foarte bun.
a. co-asigurarea
b. reasigurarea
c. retrocedarea
d. autoasigurarea
RASPUNS:
D
42. Prin aceasta functie, asigurarea are rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau
distruse si garanteaza reducerea daunelor in conditiile petrecerii unui eveniment nedorit.
a. compensarea pagubelor cauzate de calamitati naturale sau accidente
b. prevenirea pagubelor
c. functia financiara a asigurarilor
RASPUNS:
A
43. In practica, putem intalni doua modalitati prin care se manifesta aceasta functie a
asigurarilor:
- finantarea de catre societatile de asigurare a unor activitati de prevenire a

calamitatilor si accidentelor diguri, impaduriri, programe educationale pentru asigurati;
- stabilirea unor conditii de asigurare care sa oblige asiguratorul la o conduita
preventiva permanenta.
a. compensarea pagubelor cauzate de calamitati naturale sau accidente
b. prevenirea pagubelor
c. functia financiara a asigurarilor
RASPUNS:
B
44. In baza acestei conditii de asigurare, sunt acoperite toate riscurile de pierdere si avarie a
bunului asigurat cu exceptia unor riscuri prezentate separat.
a. conditia A
b. conditia B
c. conditia C
RASPUNS:
45.
Aceste operatiuni sunt o forma specializata de comert care apare, in mod normal, in cazul
unor dezechilibre intre conturile de clearing, pe parcursul derularii comertului bilateral.
a. operatiunile de reexport
b. operatiunile paralele
c. operatiunile de swap
d. operatiunile de switch
RASPUNS:
D
46. Dupa acest criteriu operatiunile in contrapartida se clasifica in:

- operatiuni in contrapartida la nivel de intreprinderi
- operatiuni in contrapartida la nivel de grupuri de intreprinderi sau ramuri (barter)
- operatiuni la nivel de state (clearing).
a. dupa numarul de parteneri de afaceri
b. dupa nivelul economic si juridic al partenerilor
c. dupa gradul de compensare prin marfa si/sau prin servicii
RASPUNS:
B
47. Operatiunile de compensatie se pot clasifica in functie de obiectul lor in:
a. compensatii particulare si compensatii globale
b. compensatii simple, compensatii largite si compensatii triunghiulare si in lant
c. compensatii interfirme si compensatii interguvernamentale
RASPUNS:
A
48. Acest tip de barter se incheie cu participarea a doi sau mai multi parteneri din fiecare tara,
ca parteneri atat de export, cat si de import. Partizile de marfuri de export/import se
compenseaza integral in natura, marfurile circula intre cele doua tari, iar decontarile se fac
in interiorul fiecareia dintre acestea intre partenerii care apar in calitate de vanzatori si
cumparatori atat in relatiile externe, cat si in cele interne.
a. barter bilateral
b. barter bilateral largit
c. barter multilateral
d. barter corporativ
RASPUNS:
49. Un acord de clearing instituie in relatia dintre parti un nou regim de plata. Acesta poate fi:
a. in devize libere
b. diferit de cel in devize libere
c. in devize straine convertibile in aur
RASPUNS:
B
50. Acest tip de clearing reprezinta o metoda de efectuare a operatiunilor comerciale, constand
in faptul ca Oficiul de clearing nu realizeaza direct operatiile bancare pe baza carora se fac
inregistrarile in cont, fiind desemnate banci comerciale particulare care efectueaza operatiile
valutare de clearing.
a. clearingul cu un singur cont
b. clearingul de transfer
c. clearingul descentralizat
d. clearingul multilateral
RASPUNS:
C
51. Acest tip de clearing se incheie pentru a evita imobilizarea in diferite subconturi a
disponibilitatilor valutare ale tarii partenere. Acest acord face posibila folosirea sumelor
ramase neutilizate in diferite subconturi pentru plati de alta natura decat cele prevazute in
acordul de plati.
a. clearingul cu un singur cont
b. clearingul de transfer
c. clearingul descentralizat
d. clearingul multilateral
RASPUNS:
B
52. Acest tip de operatiuni paralele se bazeaza pe obligatia exportatorului de a cumpara o serie
de produse nationale oferite de catre partenerul din tara de import. Specific acestor
operatiuni este faptul ca se realizeaza o interconditionare intre parteneri a fluxurilor de
export si import, in scopul facilitarii pentru partenerul importator a realizarii obligatiunilor sale
de plata in valuta.
a. cumpararile legate
b. cumpararile in avans
c. cumpararea de produse rezultate
d. aranjamente compensatorii
RASPUNS:
A
53. Acest tip de operatiuni paralele constau in faptul ca o firma care urmeaza sa exporte un
anumit bun, de regula de valoare mai mare, cumpara in prealabil de la clientul sau o
anumita marfa, indeplinindu-si astfel obligatia de contrapartida.
RASPUNS:
B
54. Acest tip de operatiuni paralele consta in acordul dintre o firma exportatoare de obiective
complexe sau echipamente de valoare ridicata (militare, din industria aviatica, navala) si
tara importatoare, prin care exportatorul se obliga sa se asocieze cu firme din tara de import
la realizarea si punerea in valoare a obiectivului, respectiv, a echipamentelor.
RASPUNS:
D
55. Acest tip de operatiune de reexport reprezinta forma cea mai frecventa in schimburile
comerciale internationale si apar ca urmare a diferentelor de preturi pe diferite piete, in
functie de timp si spatiu. Reexportatorul va incheia doua contracte distincte, unul de import,
perfectat cu exportatorul si altul de export, realizat cu importatorul. De regula, reexportatorul
este cel care initiaza operatiunea si care va derula atat importul, cat si exportul in vederea
obtinerii unui profit maxim, asumandu-si riscuri pe masura.
a. reexporturile destinate obtinerii de profituri
b. reexporturile efectuate in vederea promovarii relatiilor comerciale
c. reexportul cu prelucrare
RASPUNS:
A
56. Contractul de prelucrare in lohn prevede urmatoarele drepturi pentru executant:
a. sa controleze procesul de fabricatie si sa efectueze receptia produsului direct sau
printr-o institutie abilitata in controlul calitatii; sa valorifice marca proprie si sa
comercializeze produsul fara nicio opunere din partea executantului; sa perceapa
penalizari pentru nerespectarea de catre executant a conditiilor de calitate si
termene de livrare.
b. sa execute produsul in conditiile de calitate convenite; sa respecte termenele de
livrare; sa asigure pregatirea pentru vanzare, stocare, ambalare etc.; sa asigure
conditii pentru receptia cantitativa si calitativa.
c. sa incaseze pretul convenit; sa beneficieze de avansuri, materii prime, modele,
desene; uneori, sa indice denumirea fabricii sub marca ordonatorului.
d. sa asigure modele, desene, consultanta tehnica, materii prime si materiale in
totalitate sau partial; sa preia produsele finite in conditiile in care acestea
corespund standardelor convenite; sa plateasca pretul convenit si, eventual, un
avans pentru lansarea produsului in fabricatie.
RASPUNS:
C
57. Acest tip de operatiuni consta, in esenta, in aranjamentul dintre doi exportatori de marfuri
similare, situati la distanta unul fata de altul, in baza caruia una dintre parti livreaza bunuri
unui tert pe o piata apropiata, cealalta parte, titularul obligatiei de livrare catre tertul
respectiv, livrand in schimb marfa sa unei firme, situata pe o piata apropiata, fata de care
primul partener avea obligatia de livrare.
a. lohnul activ
b. swap-ul (substituirea) cu marfa
c. lohnului pasiv
d. reexporturi fara prelucrarea marfii
RASPUNS:
B
58. Aceasta operatiune se bazeaza pe doua contracte: unul de import, incheiat cu un vanzator
din tara de clearing si avand ca scop valorificarea disponibilului in clearing al partenerului;
aceasta inseamna sa reexporte marfurile astfel achizitionate pe piata de devize libere,
vanzarea facandu-se direct de la B la C sau, atunci cand anumite reglementari interzic acest
lucru, marfa este tranzitata prin A. Al doilea contract, de export, se incheie intre
cumparatorul in clearing si o firma terta (C), cu pretul in valuta convertibila si decontare, de
regula, prin acreditiv.
a. switch cu marfa aller
b. switch cu marfa retour
c. switch-uri combinate
RASPUNS:
B
59. Acest tip de operatiune are la baza doua contracte independente, legatura dintre ele
facandu-se prin scopul in care au fost incheiate. Primul contract, de import, se incheie intre
firme de switch din tara debitoare in clearing (A) cu un partener dintr-o tara (C). Cel de-al
doilea contract de export se incheie in baza primului si are ca obiect aceeasi marfa,
cumparatorul fiind partenerul de clearing (cumparatorul B). Livrarea marfii se poate face cu
tranzitare prin tara A sau, mai frecvent, direct de la C la B.
a. switch cu marfa aller
b. switch cu marfa retour
c. switch-uri combinate
RASPUNS:
A
4. Tehnici de comercializare si cooperare internationala 2
1. Printre ratiunile pentru care au aparut aliantele competitive se numara:
a. cross-licensing practicat pe scara larga
b. divergenta de interese
c. complementaritatea tehnologica intre parteneri
d. supracalificarea fortei de munca
RASPUNS:
C
2. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe
termen lung, cum ar fi:
a. incurajarea liberei concurente, care sa permita cresterea calitatii bunurilor si
serviciilor oferite pe piata;
b. cresterea competitivitatii internationale prin punerea in valoare a
complementaritatilor tehnologice intre parteneri;
c. evitarea pierderii controlului filialelor, risc caracteristic firmelor de dimensiuni mari;
d. cresterea influentei mediului de afaceri asupra autoritatilor vamale in privinta
instituirii obstacolelor valutare.
RASPUNS:
B
3. Printre caracteristicile cooperarii industriale se numara:
a. baza juridica o reprezinta contractul de vanzare-cumparare internationala;
b. centrul operatiunilor este in domeniul marketingului si distributiei;
c. reprezinta o forma de transfer a capitalurilor financiare catre tari cu un
regim fiscal mai favorabil;
d. cooperarea industriala poate fi privita ca o conlucrare in management.
RASPUNS:
D
4. Operatiunea prin care o firma acorda, cu titlu oneros, altei firme, dreptul de utilizare a unei
tehnologii de produs sau proces, care a facut obiectul brevetarii, poarta numele de:
a. distributie sub franciza
b. licentiere
c. factorig
d. lease-back
RASPUNS:
B
5. Licentierea se deosebeste de locatiune prin faptul ca:
a. locatiunea este o forma de arendare a inventiei
b. prin locatiune se transmit marci de fabrica protejate de lege in alta tara
c. locatiunea reprezinta una din formele de transfer a cunostinetelor tehnice
nebrevetate
d. prin locatiune se transfera doar dreptul de proprietate asupra inventie, nu si dreptul
de folosinta
RASPUNS:
A
6. Licentierea devine mai atractiva decat exportul in cazul:
a. tarilor care iau masuri de acordare a unor stimulente pentru producatorii nationali
b. licentiarului care dispune de capacitati productive suficiente pentru a acoperi
cererea dintr-o zona mai extinsa, care cuprinde diferite tari
c. produselor de mici dimensiuni, pentru care costurile de transport sunt mici
d. reducerii barierelor comerciale din calea accesului pe pietele tinta
RASPUNS:
A
7. Conceptul de cross-licensing se refera la faptul ca:
a. licentiatorul nu dispune de capacitati productive pentru a acoperi toate pietele
dispersate in plan geografic si apeleaza la contracte de licenta
b. companiile titulare ale unuia sau mai multor brevete isi acorda reciproc dreptul de a
exploata unele dintre ele
c. unele companii transnationale, prin licentiere, achizitioneaza dreptul de proprietate
asupra inovatiilor puse la punct de catre filialele lor din strainatate
d. detinatorul unui brevet, care nu detine o retea de distributie proprie si capacitati de
marketing pentru piata internationala, apeleaza la licentiere pentru extinderea
afacerilor sale in strainatate
RASPUNS:
B
8. Printre avantajele licentierii se numara:
a. un risc politic mult mai mic decat in cazul altor strategii de penetrare
b. evitarea controlului asupra distributiei marfurilor pe teritoriul tarii licentiatului,
c. imaginea produsului licentiarului depinde de competenta licentiatului
d. asigurarea unui profit limitat pe perioada de valabilitate a contractului
RASPUNS:
A
9. Licentierea imbraca forma licentei tehnologice atunci cand:
a. durata de plata a redeventelor este nelimitata
b. se aplica sistemul licentelor grupate
c. licenta nu a fost brevetata
d. se transmit drepturile exclusive de folosire a unui brevet de inventie, conform
stipularilor contractuale
RASPUNS:
C
10. Manualul de produse sau servicii utilizat in operatiunile de distributie sub franciza contine:
a. date despre magazin
b. date despre conceptul de afacere
c. date despre furnizori
d. date despre consumatori
RASPUNS:
C
11. Ansamblu de raporturi contractuale intre un furnizor si mai multi beneficiari, dezvoltat cu
scopul de a promova o tehnologie, un produs sau un serviciu, precum si de a dezvolta
productia si distributia unui produs sau serviciu reprezinta:
a. societatea mixta
b. joint ventures
c. reteaua de franciza
d. casa de compensatie
RASPUNS:
C
12. Autorizarea vanzarii de produse ale unui francizor intr-un spatiu destinat in magazin se
numeste:
a. contract de franciza corner
b. contract de franciza in servicii
c. contract de master franciza
d. contract de franciza asociativa
RASPUNS:
A
13. Contractele plurifranciza
a. permit unui intreprinzator francizat sa detina mai multe marci
b. sunt identice cu contractele multifranciza
c. sunt incheiate atunci cand un francizor incre-dinteaza unui francizat, considerat a
fi un bun intreprinzator, mai multe unitati ale aceleiasi marci
d. acorda unui sef de intreprindere dreptul de a franciza el insusi marca detinuta intrun spatiu geografic bine determinat
RASPUNS:
A
14. Printre avantajele specifice tranzactiilor de franciza, din punct de vedere al francizorului, se
numara:
a. dependenta de francizor
b. cresterea reputatiei firmei francizate
c. cresterea numarului participantilor la procesul distributiei
d. realizarea de exporturi de produse respinse de canalele conventionale ale pietei
RASPUNS:
D
15. Conform legislatiei romanesti, francizatul este:
a. un comerciant, titular al drepturilor asupra unei marci inregistrate
b. un comerciant selectionat de catre francizor, care adera la reteaua de franciza
c. cel care asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii
inregistrate
d. un comerciant care utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea
marcii francizate
RASPUNS:
B
16. Diferenta dintre subcontractare si productia integrata consta in:
a. subcontractarea este o forma de realizare a productiei in varianta descentralizata,
iar productia integrata presupune realizarea intregului volum de marfuri destinate

pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme
b. nu este nici o diferenta, sunt concepte sinonime
c. productia integrata este o forma de realizare a productiei in varianta
descentralizata, iar subcontractarea presupune realizarea intregului volum de
marfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul
aceleiasi firme
d. productia integrata presupune un efort mai intens din partea executantului, pe
cand subcontractarea il solicita mai mult pe ordonator
RASPUNS:
A
17. In sarcina subcontractantului revine:
a. transmiterea documentatiei tehnice
b. intocmirea caietului de sarcini
c. realizarea unui produs care va fi preluat de partener
d. preluarea produsului realizat de partener
RASPUNS:
C
18. Fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de
ordonator, care preia aceste produse si le desface sub marca sa reprezinta o operatiune
de:
a. subproductie de specialitate
c. coproductie integrata
b. subproductie de capacitate
d. licentiere
RASPUNS:
B
19. Precizati in care din operatiunile de mai jos, fiecare partener isi pastreaza independenta in
organizarea productiei, putand incheia si alte raporturi de cooperare sub alte forme cu terti:
a. subproductie de specialitate
b. subproductia de capacitate
c. coproductia integrata
d. coproductia prin partajarea gamei de produse
RASPUNS:
D
20. Notiunea de joint venture vizeaza:
a. un acord intre doua sau mai multe parti, pentru a lucra separat in cadrul
unui proces de afaceri
b. un angajament intre doua sau mai multe firme dependente, pentru
organizarea productiei si a marketingului
c. o forma de cooperare prin care doi sau mai multi parteneri din tari diferite
desfasoara in comun, in cadrul unei entitati independente, cu personalitate
juridica, activitati de productie, marketing si comercializare, financiare etc.,
prin partajarea beneficiilor si a riscurilor afacerii
d. orice societate constituita de cel putin doi parteneri din aceeasi tara
RASPUNS:
C
21. Strategia joint venture de integrare succesiva este folosita atunci cand:
a. firma poate incepe cu o preluare sau fuziune si trece apoi la stadiul societatii mixte
b. o firma poate incepe prin crearea unor consortii sau a altor forme de
interdependenta temporara, apoi trece la stadiul societatii mixte, pentru ca in final
sa procedeze la o preluare sau fuziune
c. se creaza o retea de aliante strategice si cooperari care graviteaza in jurul marilor
producatori
d. strategia panza de paianjen nu este permisa de legislatie

RASPUNS:
B
22. Realizarea exportului de obiective industriale prin contracte globale presupune:
a. incheierea unui contract combinat, care se refera atat la lucrarile de constructii
montaj si infrastructura, cat si la furnizarea de instalatii si materiale si prestarea de
servicii, exportatorul asumandu-si fata de client raspunderea pentru ansamblul
lucrarilor si livrari, chiar daca executarea unora dintre acestea este transferata unui
subcontractant
b. asumarea de catre exportator fata de client a intregii responsabilitati privind
realizarea intregului obiectiv industrial proiectare, punere in functiune, asistenta
in exploatare
c. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a doua sau
mai multe firme din terte tari
d. incheierea de contracte separate intre beneficiar si terte firme, raspunderea fata de
cumparator revinind fiecarui contractant pentru prestatia datorata
RASPUNS:
A
23. Licitatiile cu ridicata sunt:
a. acele licitatii la care marfa ce urmeaza a fi comercializata este ridicata pe
suporturi speciale, la o inaltime corespunzatoare pentru a putea fi vizualizata de
toti participantii
b. acele licitatii la care pentru stabilirea pretului se foloseste numai metoda
crescatoare a strigarii
c. acele licitatii unde se comercializeaza marfuri in partizi mari
d. acele licitatii unde loturile mari de marfuri sunt divizate in loturi de dimensiuni mici
RASPUNS:
C
24. Reclamatiile ulterioare privind calitatea marfurilor vandute in cadrul auctiunilor:
a. nu se iau in considerare decat in cazul in care calitatea marfii difera esential de
proba luata la auctiune
b. se iau in considerare numai in cazul in care cumparatorul a avut ocazia sa
vizioneze marfa pana la data auctiunii
c. se iau in considerare numai in cazul in care calitatea marfii este definita tel quel
d. se iau in considerare numai pentru proba pe care cumparatorul a vazut-o la
auctiune
RASPUNS:
A
25. Conditiile generale din caietul de sarcini intocmit cu ocazia derularii tratativelor de
concurenta se refera la:
a. termenul si locul unde vor fi expediate ofertele, optiunile privind conditiile de plata,
etc.
b. limba utilizata, ora, locul deschiderii ofertelor, confidentialitatea procedurii de
evaluare a ofertelor, garantiile de buna participare, etc.
c. facilitati de plata ,conditiile si termenele de livrare, de expeditie si de asigurare,
etc.
d. obiectul licitatiei, capacitate, caracteristicile de calitate, piesele de schimb,
asistenta tehnica, licentele si know-how-ul necesare, etc.
RASPUNS:
B
26. Tranzactiile cash realizate pe bursele americane pot fi:
a. spot si futures
b. spot si cash forward

c. spot si cash futures
d. cash si futures
RASPUNS:
B
27. Printre marfurile tranzactionate la bursa se numara:
a. produsele petroliere, lemn brut, produse din lemn, mobila
b. materiale de constructie, metale feroase si neferoase, cauciuc, anvelope
c. metale nobile, feroaliaje, cauciuc, animale vii, produse din lemn
d. cerealele si alte produse agricole, produsele alimentare, masini si utilaje
RASPUNS:
C
28. n compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se remarca:
a. preturile sunt mai sensibile la bursa de valori decat la bursa de marfuri
b. profitul rezultat din capitalul investit in marfuri este mai mare decat cel
rezultat din capitalul investit in titluri financiare
c. oscilatiile sunt mai mari si mai frecvente la bursa de valori decat la cea de
marfuri si sunt determinate de evenimente fortuite
d. schimbarea preturilor este influentata intr-o masura mai mica la bursele de
valori de zvonurile si informatiile publice iesite de sub control
RASPUNS:
B
29. Caracterul de piata simbolica al bursei de marfuri rezida din faptul ca:
a. dispune de reglementari proprii, in baza carora functioneaza
b. este o piata derivata, unde se tranzactioneaza titluri pe marfa
c. pretul marfurilor se formeaza pe baza de indici
d. tranzactiile se fac pe baza de mostre si esantioane
RASPUNS:
B
30. Prima bursa de marfuri din Romania a fost infiintata:
a. in 1839, inaintea oricarei reglementari legislative
b. in 1881, odata cu adoptarea Legii asupra burselor mijlocitorilor de schimb
si mijlocitorilor de marfuri
c. in 1904, odata cu adoptarea Legii asupra burselor de comert
d. in 1929, odata cu adoptarea Legii Madgearu
RASPUNS:
A
31. Casa de compensatie este alcatuita din:
a. membrii bursei
b. reprezentanti ai investitorilor care nu sunt membri ai bursei
c. membri ai bursei si reprezentanti ai investitorilor care nu sunt membri ai bursei
d. reprezentanti ai autoritatii de reglementare
RASPUNS:
A
32. Angajatii agentiilor de brokeraj care opereaza in cadrul bursei poarta sacouri de culoare:
a. albastra
c. portocalie
b. rosie
d. verde
RASPUNS:
D
33. Caracteristic contractului forward este faptul ca:
a. este speculativ, doar 2% din contracte executandu-se efectiv
b. pretul se modifica in functie de cotatia pietei
c. vanzatorul si cumparatorul se cunosc

d. oricare parte isi poate inchide pozitia in orice moment
RASPUNS:
C
34. Primul contract futures este atestat
a. in SUA
b. in Anglia
RASPUNS:
C
c. in Japonia
d. in Belgia
35. Caracteristic contractului futures este faptul ca:

a. vanzatorul si cumparatorul negociaza asupra conditiilor contractului
b. vanzatorul si cumparatorul se vor intalni la scadenta pentru a preda,
respectiv pentru a prelua marfa
c. fiecare parte stie cu anticipatie ce valoare a incasarilor, respectiv a platilor ii
va reveni la scadenta
d. pretul variaza zilnic in functie de evolutia pietei
RASPUNS:
D
36. Operatiunea de hedging presupune:
a. incheierea unui contract la termen pe piata fizica si deschiderea unei pozitii
de acelasi sens pe piata bursiera
b. incheierea unui contract la termen pe piata fizica si deschiderea unei pozitii
de sens opus pe piata bursiera
c. deschiderea unei pozitii pe piata bursiera si achizitionarea unei optiuni
corespunzatoare cu o scadenta mai scurta decat cea a contractului bursier
d. deschiderea unei pozitii pe piata bursiera si achizitionarea unei optiuni
corespunzatoare cu aceeasi scadenta ca a contractului bursier
RASPUNS:
B
37. La momentul t0 un investitor deschide o pozitie lunga pe contracte futures cu scadenta t1.
Tot la t0, investitorul vinde o optiune put pe contractul futures incheiat, pentru care
incaseaza o prima. Daca la momentul t1, pretul contractului futures creste cu mai mult decat
valoarea primei, investitorul:
a. castiga valoarea primei
b. pierde valoarea primei
c. castiga proportional cu majorarea pretului
d. pierde proportional cu majorarea pretului
RASPUNS:
A
38. Investitorul care cumpara o optiune call, va inregistra la scadenta:
a. o pierdere limitata la valoarea primei, daca pretul activului de baza creste
b. o pierdere limitata la valoarea primei, daca pretul activului de baza scade
c. un castig limitat la valoarea primei, daca pretul activului de baza creste
d. un castig limitat la valoarea primei, daca pretul activului de baza creste
RASPUNS:
B
39. Un investitor care cumpara o optiune put, va inregistra la scadenta:
a. un castig cu atat mai mare cu cat pretul activului de baza creste mai mult
b. un castig cu atat mai mare cu cat pretul activului de baza scade mai mult
c. o pierdere cu atat mai mare cu cat pretul activului de baza creste mai mult
d. o pierdere cu atat mai mare cu cat pretul activului de baza scade mai mult
RASPUNS:
B
40. Vanzatorul unei optiuni call mizeaza pe faptul ca pana la scadenta:

a. pretul activului de baza va creste si el va castiga cu atat mai mult cu cat
pretul creste mai mult
b. pretul activului de baza va scadea si el va castiga cu atat mai mult cu cat
pretul scade mai mult
c. pretul activului de baza va creste si el va castiga valoarea primei
d. pretul activului de baza va scadea si el va castiga valoarea primei
RASPUNS:
D
41. Membri compensatori directi care participa la tranzactiile Bursei Monetar-Financiare si de
Marfuri Sibiu
a. sunt reprezentati de membri compensatori principali, care nu detin carti de
bursa, dar participa la compensari
b. detin 2 carti de bursa si minim 40 de actiuni CRC si participa direct la
compensari, garantand si tranzactiile nonmembrilor
c. sunt reprezentati de membri compensatori principali, care nici nu detin carti
de bursa, nici nu participa la compensari
d. detin o carte de bursa si 20 de actiuni CRC si participa direct la compensari
doar in nume propriu
RASPUNS:
D
42. Specific ultimei perioade, in zonele libere constatam:
a. atenuarea tendintei de diversificare a activitatii si de adaptare la cerintele pietei
b. atragerea firmelor specializate in cercetare / dezvoltare pentru promovarea
tehnicii de varf in productia de export
c. deplasarea interesului pentru zone comerciale si industriale libere, clasice din
tarile in dezvoltare
d. pentru investitiile initiale a unui numar tot mai mare de firme de dimensiuni mici
RASPUNS:
B
43. Perimetrele libere (free perimeter) sunt:
a. acele zone libere, similare porturilor libere, infiintate in interiorul unei tari in
unele regiuni mai slab dezvoltate, avand ca sarcina prioritara satisfacerea
cererilor consumului local
b. acele zone in care statul ofera anumite facilitati pentru stimularea cu
preponderenta a activitatilor industriale
c. acele parti ale porturilor care sunt specializate in operatiuni de transbordare
si depozitare a marfurilor, in regim vamal liberalizat
d. acele zone bine delimitate aflate in interiorul unui aeroport sau intr-un
spatiu adiacent si sunt specializate in general in operatiuni de tranzit
RASPUNS:
A
44. Zonele libere situate langa frontiere si in porturi, folosite pentru stocarea marfurilor necesare
consumului in regiunile invecinate se numesc:
a. zone libere de frontiera
b. zone libere comerciale
c. zone libere de depozitare
d. zonele libere de prelucrare pentru export
RASPUNS:
C
45. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera se numara:
a. cresterea cifrei de afaceri a firmelor care actioneaza in zona libera

b. scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile care se vand in zona si se
reexporta
c. folosirea intensiva a mijloacelor de transport nationale, ceea ce contribuie la
cresterea incasarilor in valuta si dezvoltarea parcului auto national
d. eliminarea obligatiei de a consemna la vama contravaloarea taxelor vamale
RASPUNS:
C
46. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera se numara:
a. posibilitatea depozitarii marfurilor in zona fara limita si fara plata taxelor
vamale, pana in momentul realizarii exportului
b. atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit
c. utilizarea fortei de munca autohtone calificate pentru efectuarea diverselor
operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera respectiva
d. dezvoltarea economica a regiunii in care este amplasata zona libera
RASPUNS:
A
47. Operatiunea de drawback consta in:
a. realizarea unor operatiuni de prelucrare a unor materii prime sau produse
semifabricate provenind din alte tari
b. realizarea unor operatiuni in care decizia de import este conditionata de anumite
evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau, cel mai
adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate
c. introducerea marfurilor din import introduse direct in depozite unde beneficiaza de
suspendarea temporara a taxelor si restrictiilor vamale
d. realizarea unor importuri care nu sunt destinate reexportului imediat sau care
frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe
RASPUNS:
D
48. Expresia one-stop shop, utilizata in legatura cu dezvoltarea zonelor libere semnifica:
a. toate hotararile legate de un proiect de investitii trebuie realizate intr-un singur loc
b. toate hotararile legate de un proiect de investitii trebuie realizate intr-un singur loc
si de catre o singura agentie
c. infiintarea de depozite care sa furnizeze marfuri in regim non-stop
d. infiintarea de depozite universale, care sa furnizeze o gama diversificata de
marfuri
RASPUNS:
B
49. Printre factorii care modeleaza caracterul viitoarelor zone libere pentru prelucrarea
marfurilor in vederea exportului se numara:
a. cresterea timpului de raspuns intre ordin si livrare, de la luni la saptamani, in
multe sectoare industriale
b. niveluri ridicate de stocuri de materie prima detinute de multe firme
c. diminuarea importantei activitatilor de servicii internationale
d. competitie din ce in ce mai mare pentru investitiile orientate catre exportul in
strainatate
RASPUNS:
D
50. Obtinerea capitalurilor necesare dezvoltarii activitatii de comert exterior din surse externe
presupune:
a. majorarea capitalului
b. imprumuturi de la asociati
c. emisiuni de obligatiuni
d. intrarea de noi asociati
RASPUNS:
C
51. Obtinerea capitalurilor necesare dezvoltarii activitatii de comert exterior din surse interne
presupune:
a. emisiune de actiuni noi
b. credite bancare pe termen mediu si lung obtinute de la banci autohtone
c. finantari obtinute pe plan intern din surse guvernamentale
d. forme speciale de finantare (factoring, leasing, forfetare)
RASPUNS:
A
52. Avansul pe documente de marfuri este:
a. credit de prefinantare
b. credit de prospectare
c. credit de export
d. credit cumparator
RASPUNS:
C
53. Creditul de accept in favoarea importatorului
a. apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile
stipulate in conventia de credit, accepta cambii trase asupra sa in favoarea
importatorului si destinate sa achite exportatorul care este clientul ei
b. presupune ca banca importatorului sa preschimbe in bani cambiile si
biletele la ordin, pe care le detine, la banca centrala, care percepe taxa
oficiala a scontului, influentand astfel nivelul general al ratei dobanzii
c. reprezinta o forma de mobilizare a fondurilor financiare pe termen scurt prin
vanzarea unui titlu de credit unei banci inainte de scadenta
d. se acorda de catre banca importatorului si are o valoare calculata plecand
de la valoarea cambiei din care se scade taxa scontului
RASPUNS:
A
54. Figura de mai sus reda mecanismul de functionare al:
a. creditului de accept
b. creditului de prefinantare
c. creditului furnizor
d. creditului cumparator
RASPUNS:
C
55. Creditul cumparator reprezinta:
a. creditul acordat direct de exportator importatorului din resurse furnizate de
banci specializate in finantarea exporturilor din tara sa
b. creditul acordat de banca din tara exportatorului, direct importatorului sau
bancii sale
c. creditul acordat de banca din tara importatorului, direct acestuia
d. creditul acordat direct de exportator importatorului din resurse furnizate de
banci specializate in finantarea exporturilor din tara importatoare
RASPUNS:
B
56. Forfetarea reprezinta:
a. acordarea de credite de un stat altui stat in baza acordurilor
guvernamentale
b. un imprumut acordat de un grup de banci, constituite intr-o grupare
temporara, fara personalitate juridica, numita consortiu, unui beneficiar
dintr-o tara terta
c. mobilizarea unui imprumut pe termen mediu prin intermediul unor credite
pe termen scurt reinnoibile (forfetare)
d. transmiterea creantelor provenite din operatiunile efectuate pe credit unei
institutii financiare specializate, care le plateste imediat, urmand sa se
recupereze contravaloarea acestora, la scadenta, de la debitor
RASPUNS:
D
57. Printre avantajele operatiunii de factoring pentru factorul de export se numara:
a. poate decide sa nu aloce limita de credit daca apreciaza ca operatiunea de
preluare a riscului de credit pentru un anumit debitor este prea ridicata
b. importatorul acorda o mai mare importanta obligatiilor sale de plata fata de
factorul de import, situat in aceeasi tara, decat exportatorului, pentru a nu-si
afecta imaginea pe care o are pe piata locala
c. incasarea unor comisioane si dobanzi corelate cu costul resurselor atrase
pentru finalizarea operatiunii, cu riscul, valoarea si scadenta acesteia
d. poate apela pentru aceeasi operatiune la mai multi factori de import atunci
cand valoarea exporturilor este insuficienta
RASPUNS:
C
58. Ca principala caracteristica a operatiunii de leasing se distinge:
a. asocierea dreptului de proprietate de cel de posesiune
b. alegerea echipamentelor si furnizorilor de catre beneficiari
c. riscul operatiunii este de productie, si nu de proprietate
d. utilizatorul plateste dobanda la creditul acordat de leasor pe perioada
utilizarii echipamentului
RASPUNS:
B
59. In contractul de leasing, finantatorului ii revine rolul de a:
a. informa furnizorul asupra viciilor ascunse ale utilajului
b. alege bunul in vederea inchirierii
c. livra si instala echipamentul comandat la data si locul convenite
d. cumpara bunul comandat de utilizator si oferit de furnizor
RASPUNS:

Licenta Ai

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Licenta Ai

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

LICENTA AI 2011

6. Este etapa a procesului de adoptare a unui produs nou:

8. In procesul decizional al cumparatorului poate sa o stare de disconfort numita:

b. pretul produsului legat

d. pretul produsului optional

25. Produsul secundar se refera la:

33. Caracteristicile speciale ale serviciilor sunt:

orice lucru care poate fi oferit pe piata in

48. Auditul de marketing este:

b. cresterea costurilor, reducerea vitezei si a eficientei

comunicare, conectare, comert

59. Mediu electronic cu adevarat global, permitand vanzatorilor si cumparatorilor sa treaca de

tranzactii pe net conduse de clienti

65. A doua etapa a procesului decizional al cumparatorului o reprezinta:

66. Organismele publice fac parte din:

67. Totalitatea persoanelor, echipamentelor si procedurilor de culegere, selectie, analiza,

c. o etapa a procesului de cumprare al ntreprinderilor care are loc dupa verificarea

c. la fixarea unui pret initial scazut,

103. Perioada de crestere din ciclul de viata al produselor:

intermediari i merg direct la

4. Politica comerciala externa care utilizeaza un ansamblu de masuri menite sa ingradeasca

20. Formele de restrangere a teritoriului vamal in raport cu teritoriul national sunt:

Normele stabilite de catre stat in scopul protejarii oamenilor si animalelor sunt:

Din masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala, fac parte:

4.Acordul cu privire la inspectia inainte de expediere

67. Romania a devenit membru cu drepturi depline al GATT incepand cu:

75. Tariful vamal comun are urmatoarele componente:

b. pretul sau de export, in Comunitate, este egal cu pretul comparabil,

97. Care sunt bunurile care intra in categoria produselor de baza?

Care sunt bunurile care intra in categoria produselor manufacturate?

1 pierderea unor piete externe de desfacere

5. Procesul internationalizarii se desfasoara prin diferite tipuri de tranzactii internationale,

b. oferta fara clauze speciale

21. Prin aceasta clauza a cotractului de vanzare internationala se reglementeaza transferul

pentru ca importatorul sa poata obtine licenta de import de la organele guvernamentale

- finantarea de catre societatile de asigurare a unor activitati de prevenire a

46. Dupa acest criteriu operatiunile in contrapartida se clasifica in:

iar productia integrata presupune realizarea intregului volum de marfuri destinate

d. strategia panza de paianjen nu este permisa de legislatie

b. spot si cash forward

c. vanzatorul si cumparatorul se cunosc

35. Caracteristic contractului futures este faptul ca:

40. Vanzatorul unei optiuni call mizeaza pe faptul ca pana la scadenta:

a. cresterea cifrei de afaceri a firmelor care actioneaza in zona libera

Vous aimerez peut-être aussi