CUPRINS

Introducere privind DG i RES ........................................................................................5

Rezumat ............................................................................................................................ 5
Introducere........................................................................................................................5
Capitolul 1. CONCEPTUL DE GENERARE DISTRIBUIT I DE SISTEME
LOCALE DE APROVIZIONARE CU ENERGIE .........................................................................8
1.1.

Generarea distribuit (GD) - o tendin a energeticii europene i mondiale ......8

Noua situai eenergetic la rascruce de milenii ................................................................ 8

Conceptul de generare distribuit .....................................................................................9
1.2.

Producerea energiei electrice ...........................................................................11

Capitolul 2. UTILIZAREA RESURSELOR GEOTERMALE ......................................15

2.1.

Aspecte generale privind energia geotermal ..................................................15

2.2.

Centrale electrice geotermale ...........................................................................17

2.2.1.

Central electric geotermal cu abur uscat ..............................................18

2.2.2.

Central electric geotermal utilizand apa fierbinte ................................ 19

2.2.3.

Central electric geotermal cu ciclu binar ..............................................20

2.2.4.

Dezvoltarea centralelor electrice geotermale .............................................20

2.2.5.

Utilizarea direct a energiei geotermale ....................................................21

Capitolul 3. IMPACTUL GENERRII DISTRIBUITE (DG) .....................................23

3.1. Sistemul electroenergetic......................................................................................... 24
3.2. Nivelul de penetrare al generrii distribuite ............................................................ 25
3.3. Impactul generrii distribuite (DG) asupra proteciilor ...........................................27
3.4. Impactul tipului generatorului .................................................................................28
3.5. Impactul asupra curenilor de scurtcircuit .............................................................. 29
3.6. Influena generrii distribuite asupra sensibilitii proteciei fiderului ..................29
3.7. Influena generrii distribuite asupra selectivitii proteciei fiderului ...................31
3.8. Influena generrii distribuite asupra RAR-ului ......................................................32
Concluzii ........................................................................................................................33
Capitolul 4. SISTEME HIBRIDE DE PRODUCERE A ENERGIEI DIN SURSE
REGENERABILE I REELE INTELIGENTE..........................................................................35
4.1. Structuri de MR si sisteme de control .....................................................................37
4.2. Combinatii de SER in MR.......................................................................................39
4.2.1. PV GD ...............................................................................................................40
2

4.2.2. TE GD ...............................................................................................................41
4.2.3. PV-TE ...................................................................................................................41
4.2.4. PV-TE-GD ............................................................................................................42
4.2.5. PV MHC ............................................................................................................45
4.3. Conectarea la retea ..................................................................................................46
4.4. Calitatea energiei .....................................................................................................48
4.4.1. Controlul tensiunii ................................................................................................ 48
4.4.2. Controlul frecventei .............................................................................................. 50
4.4.3. Compensarea armonicilor.....................................................................................53
Concluzii ........................................................................................................................54
Capitolul 5. REELE ELECTRICE INTELIGENTE ....................................................56
5.1. Conceptul de reele electrice inteligente..................................................................56
5.2. SMART GRIDS n viziunea UE i SUA.................................................................58
CONCLUZII ..................................................................................................................61
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................62

LISTA FIGURILOR

Capitolul 1
Figura 1. 1. Privire general asupra generrii distribuite i utilizrile lor tipice. ....................7
Figura 1. 2. Sectorul energetic ntr-un nou context ..................................................................8
Figura 1.3. Conceptul generarii distribuite ............................................................................10
Figura 1. 4. Contribuii la generarea electricitii ..................................................................11
Figura 1. 5. Obinerea electricitii din diferite forme de energie primar ............................ 12
Figura 1. 6. Contribuia la reducerea emisiilor de carbon: CCS capturarea i stocarea
carbonului; dCHP -producerea combinat de energiei electric i termic...................................13
Figura 1. 7. Resurse regenerabile de energie..........................................................................14
Capitolul 2
Figura 2. 1. Potenialul energiei geotermale...........................................................................15
Figura 2. 2. Sistem cascad ce utilizeaz energia geotermal ................................................16
Figura 2. 3.Schema unei centrale electrice geotermale cu abur uscat. ...................................18
Figura 2. 4. Schema unei centrale electrice geotermale cu abur umed. .................................19
Figura 2. 5. Schema centralei electrice geotermale de la Neustadt (Germania). ...................19
Figura 2. 6. Central electric geotermal cu ciclu binar. ......................................................20

Capitolul 3
Figura 3.1. O posibil schem de integrare a surselor regenerabile de energie .....................23
Figura 3.2. Reducerea pierderlor n reele de distribuie ........................................................23
Figura 3.3. Structura sistemelor electroenergetice: a. cu producie centralizat; b. cu
producie distribuit .......................................................................................................................24
Figura 3. 4. Structura noului sistem electroenergetic ............................................................. 25
Figura 3.5. Prezentarea simplificat a unei situaii n care protecia fiderul este insensibil
oarb ...........................................................................................................................................30
Figura 3.6. Situaia n care poate s apar posibilitatea de declanare prin simpatie a
fiderului cu DG, dac protecia acestuia nu este direcionat........................................................32
Figura 3.7. Reanclanare nereuit datorit prezenei unitii de generare distribuit DG ....33
Capitolul 4
Figura 4. 1. Transmisia energiei electrice in: a)sisteme clasice b) sisteme distribuite...........35
Figura 4. 2. Evoluia sistemelor energetice ............................................................................36
Figura 4. 3 Micro-retea functionand autonom sau conectata la SEN .....................................37
Figura 4. 4. Structura de MR, cu punerea in evidenta a controlerului de reea ......................38
Figura 4. 5. Instalatie TE-PV experimentala ..........................................................................42
Figura 4. 6. Schema de principiu a unui sistem hibrid PV/TE/GD [3] ..................................43
Figura 4. 7. Doua MR trifazate, pentru alimentarea a 11 case[5] ..........................................44
Figura 4. 8 Structura unui sistem hibrid trifazat, PV/Diesel[5]..............................................44
Figura 4. 9. Moduri de conectare a unui generator micro-hidro i a unui panou fotovoltaic .45
Figura 4. 10. MR conectata la o retea de distributie de joasa tensiune ..................................47
Figura 4. 11. MR cu un generator sincron cu rol de reglare a tensiunii .................................49
Figura 4. 12. Controlul puterii reactive utilizand STATCOM ...............................................49
Figura 4. 13. Caracteristica Q /V a unei unitati de generare. ...........................................50
Figura 4. 14. Reglarea frecventei utiliznd un dispozitiv de stocare .....................................51
Figura 4. 15. Reglarea frecventei cu sarcina de balast ........................................................... 52
Figura 4. 16. Repartizarea puterii active intre dispozitivul de stocare (Ps) si sarcina de
balast(PD)...........53
Capitlul 5
Figura 5. 1. nglobarea generatoarelor distribuite n sistemele electroenergetice clasice ......58
Figura 5. 2. Dezvoltarea sistemelor inteligente. .....................................................................60

Introducere privind DG i RES

Rezumat
Producerea distribuit (DG - Distributed Generation) i Sursele de Energie
Regenerabile (RES Renewable Energy Sources) se bucur de mult atenie n Europa. Ambele
sunt considerate a avea un rol important n creterea securitii surselor energetice prin reducerea
dependenei de combustibilii fosili importai i n reducerea gazelor cu efect de ser.
Producerea distribuit se refer la generarea local a energiei electrice i, n cazul
sistemelor de cogenerare, a energiei termice necesar proceselor industriale sau nclzirii etc.
Numeroi factori influeneaz aspectele economice referitoare la DG i RES. Aspectele cele mai
importante se refer la investiiile iniiale, costul combustibilului, preul energiei (electric i
termic) i la costul conectrii la reea.
n general, utilizarea biomasei conduce la cel mai redus cost al energiei electrice dintre
toate variantele de utilizare a RES, pe locul secund se situiaz energia eolian folosit n
instalaii on-shorei instalaiile hidro, iar celulele solare (fotocelulele) reprezint cea mai
scump variant. Cu toate acestea, numeroase ri stimuleaz msuri de susinere a sistemelor de
energii regenerabile, incluznd fotocelulele.
Viabilitatea DG i RES depinde, n mare msur, de deciziile politice ale EU i
naionale. Un curs politic stabil privind msurile stimulative este necesare pentru a ncuraja
entitile comerciale s investeasc din plin n capaciti suplimentare DG i RES.

Introducere
DG i RES sunt considerate aavea un rol important n realizarea urmtoarelor dou
obiective:
Creterea securitii surselor energetice prin reducerea dependenei de combustibili fosili
importai: petrol, gaz natural icrbune;
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, n special, dioxid de carbon provenit din
arderea combustibilului fosil.
Pentru nceput este necesar s definim termenii DG i RES i s introducem termenii
Producere combinat de energie termic i electric (CHP - Combined Heat and Power) i
Resurse distribuite de energie (DER - Distributed Energy Resources) care sunt frecvent folosii
n relaie cu DG i RES

Termenul surs de energie regenerabil1 se refer la sursele naturale venice cum

sunt soarele i vntul. Sistemele de energie regenerabil convertesc aceste surse naturale de
energie n energie util (electric i termic). RES sunt adesea relaionate cu producerea de
energie electric, dar producerea de energie termic (colector solar/geotermal) etc.
n aceast referat se consider numai RES care sunt folosite pentru producerea de
energie electric (RES-E). n conformitate cu Directiva European privind RES-E2, sursele de
energie regenerabil includ:
Centrale hidroelectrice mici
biomas (solid, biocombustibili, gaz din deeuri, gaz din tratarea apelor reziuale i
biogaz);
vnt;
energie solar (fotoelectric i fototermic);
energie geotermic;
energia valurilor i a mareelor;
deeuri biodegradabile.
Pentru producerea distribuit exist mai multe definiii 34. Ca i n cazul RES, DG se
refer, de regul, la sistemele care produc energie electric (i posibil termic), dar acest text este
limitat la DG electric. n general, producerea distribuit se realizeaz n apropierea zonei n care
energia este utilizat.
Alte aspecte ale DG se refer la faptul c:
nu este planificat centralizat i, de cele mai multe ori, produs de productori
independeni sau de consumatori;
nu este dispecerizat centralizat (dei dezvoltarea unor centrale electrice virtuale, n care
numeroase uniti descentralizate DG funcioneaz ca o singurunitate, ncalc aceast
definiie);
au puteri mai mici de 50 MW (dei unii autori consider c anumite sisteme cu
puteripn la 300 MW ar putea fi clasificate ca DG).
Sunt conectate la reeaua electric de distribuie care, dei are niveluri de tensiune ce
variaz de la o ar la alta, se refer, n general, la acea parte a reelei care funcioneaz la
tensiuni de la 230/400 V pn la 110 kV.
1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil
Directive 2001/77/EC of the European Parliament and of the Council of 27 September 2001 on the promotion of
electricity produced from renewable energy sources in the internal electricity market, Official Journal of the
European Communities, L 283/33.
3
Ackerman, T, Andersson, G and Sder, L. Distributed Generation: A Definition, Electric Power System Research
57 (2001) 195-204.
4
Van Werven, M J N, and Scheepers, M J J. DISPOWER, The Changing Role of Energy Suppliers and Distribution
System Operators in the Deployment of Distributed Generation in Liberalised Electricity Markets, Report ECN-C
05- 048, June 2005 (http://www.ecn.nl/library/reports/index.html).
2

Resurse de Energie Distribuite5 se refer la producerea distribuit a energiei electrice

sau stocarea acesteia (n apropierea sau chiar la locul de consum (utilizare)) la puteri avnd o
valoare mai mare dect puterea reelei.
Producerea combinat de energie electric i termic (CHP), denumit adesea
cogenerare, indic producerea i utilizarea simultan a electricitii i a cldurii.
n general, o parte din energia electric este consumat local i cea care prisosete este
transferat n reea, iar cldura este folosit ntotdeauna local deoarece transportul ei este
costisitor i antreneaz pierderi relativ mari de energie. n general, generarea distribuit bazat pe
combustibili fosili este deasemenea cogenerare avnd n vedere faptul c utilizarea local a
deeurilor termice este, de asemenea, un important beneficiu al DG.
Domeniile de utilizare tipice pentru DG sunt:
casnic (microgenerare: energie electric i termic).
comercial (referitor la cldiri: energie electric i termic).
efect de ser (referitor la proces: electricitate, cldur i dioxid de carbon pentru
fertilizarea culturilor agricole)
industrial (referitor la proces: energie electric i abur).
nclzire districtual (referitor la cldire: energie electric i termic prin reeaua de
distribuie).
Energie electric (numai energie electric n reea).
Figura 1.1 d o privire general asupra energiei distribuite i a principalelor utilizri ale
energiei produse.

Figura 1. 1. Privire general asupra generrii distribuite i utilizrile lor tipice.

5

CADER, California Alliance For Distributed Energy Resources (http://www.cader.org).

Capitolul 1. CONCEPTUL DE GENERARE DISTRIBUIT I DE SISTEME LOCALE

DE APROVIZIONARE CU ENERGIE
1.1. Generarea distribuit (GD) - o tendin a energeticii europene i mondiale
Noua situai eenergetic la rascruce de milenii
Complexitatea problemelor existente n prezent n sectorul energetic i imporanta
vital a energiei impune ca dezvoltarea complexului energetic s nu fie lsat la voia ntmplrii.
n scopul consolidrii situaiei energetice prezente, statele lumii promoveaz politici energetice
ce au la baza trei obiective strategice securitatea aprovizionarii cu resurse energetice i
energie, liberalizarea pieelor de energie i protecia mediului.
n condiiile de fluctuaie crescnd a preurilor pe piaa international a produselor
energetice, existenei riscului ntreruperilor fizice n aprovizionarea cu resurse energetice din
import i a calamitatilor naturale, securitatea energetic ramne a fi una din cele mai importante
preocupri a politicii energetice statale. Cea mai buna soluie de asigurare a aprovizionarii cu
energie n condiiile menionate mai sus este eficientizarea i reducerea consumurilor interne i
orientarea spre diverse resurse energetice substituante, astfel casursele de energie regenerabil, i
diversificarea importului pe regiuni geografice, pe surse, produse i cai de transport.
Liberalizarea pieelor de energie a fost considerat ca obiectiv strategic al politicii
energetice statale din motiv c industria energetic fiind dominat aproape un veac de un singur
model de gestionare i organizare, n ntregime sub controlul centralizat al statului, nu mai putea
asigura creterea productivitatii i competitivitatii economiei. Aceasta a condus ca zeci de state
s iniieze o reform profund n sectorul energetic, reform bazat pe proprietatea privat,
mecanisme de pia i concurent. Principalele caracteristici ale noului concept de piat sunt
ilustrate n figura 1.2.

Figura 1. 2. Sectorul energetic ntr-un nou context

8

Combaterea schimbarilor climatice a devenit o prioritate de baza a umanitii ctre

finalul mileniului doi, cnd s-a pronunat ncalzirea global i pericolul distrugerii mediului.
Industria energetic fiind un consumator important de combustibili fosili, la arderea carora se
degaj cantiti enorme de gaze cu efect de ser i alte substante nocive, contribuie esenial la
poluarea i degradarea mediului ambiant. n acest context, la nivel planetar, se ntreprind masuri
de stopare a polurii atmosferei, de reducere a emisiilor de gaze cuefect de sera.
Pentru atingerea obiectivelor menionate mai sus, altfel spus pentru o aprovizionare mai
sigur, mai divers, mai curata i mai eficient cu energie a consumatorilor, n prezent, se pune
accent pe utilizarea generarii distribuite, precum i dezvoltarea i punerea n practic a sistemelor
locale, descentralizate, de aprovizionare cu energie6.
Conceptul de generare distribuit
Generarea distribuit de energie este un concept care se va dezvolta din ce n ce mai
mult n urmatorii ani. Tehnologiile aferente producerii distribuite au potentialul de a contribui la
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera i la economii de energie. De aceea una din
tendinele generale ale energeticii mondiale tine de dezvoltarea rapid a generarii distribuite i a
sistemelor locale de alimentare cu energie. E vorba de o revenire, ntr-un fel, la timpurile lui
Thomas Edison si Dolivo-Dobrovolski, cnd se construiau centrale electrice de capaciti mici i
mijlocii pentru alimentarea consumatorilor locali.
ntre timp, progresul tehnico-stiintific a condus la o mbunatire substanial a
performanei centralelor mici i medii, fabricaii de tip module, ce pot fi instalate i puse n
functiune n timp scurt.
Majoritatea surselor distribuite de energie utilizeaza tehnologiile traditionale de
producere a energiei, astfel ca - motoarele cu ardere intern (motorul diesel, motorul pe gaze
naturale), turbina cu gaze, ns sunt utilizate i tehnologii noi - motorul cu ardere extern
(motorul Stirling), microturbina, pilele de combustie, turbina eoliana, celulele fotoelectrice etc.
Traditional energia electrica se produce la centralele electrice cu capacitati mari de
sute si mii de megawati, fiind enorme sub aspect fizic si necesitnd mijloace colosale pentru
ntretinere si reparatii. Pentru aceste surse de energie este prezent efectul de scara - cu ct este
mai mare capacitatea cu att este mai eficienta instalatia. Eficienta centralelor existente variaza
ntre 28-35%, n dependenta de tehnologia utilizata si de durata de functionare, nsa tehnologiile
noi de generare distribuita pot concura cu cele traditionale ale centralelor mari n ceea ce priveste
eficienta.

Valentin Arion, Strategii i politici energetice (Uniunea Europeana i Republica Moldova). Editura Universul, Chiinu, 2004.

Microturbinele, pilele de combustie au o eficienta de cca 40-50%, alte tehnologii GD

pot oferi posibilitati de cogenerare, astfel se ridica eficienta pna la aproximativ 90%.
Totodata, noile tehnologii GD nu polueaza mediul si au un nivel redus de zgomot. Ele
pot functiona folosind o gama larga de combustibili - combustibili fosili (gaze naturale, carbune
si produse derivate din petrol - benzina, motorina), combustibili regenerabili (reziduuri
lemnoase, deseuri agricole, biogazul, biodiselul) sau surse regenerabile (energia solara, energia
euliana), combustibili alternativi (hidrogenul etc). Acest lucru ofera flexibilitate si reduce costul
infrastructurii necesare pentru a aduce sursa primara de energie pna la sursa generatoare.
Generarea distribuita mai este atractiva si din urmatoarele considerente :
Sursa poate fi amplasata n apropierea consumatorului final, n acest felmicsorndu-se
pierderile de energie aferente retelelor de transport si contribuind lambunatatirea calitatii
energiei si aprovizionarii cu energiei (figura 1.3).

Figura 1.3 Conceptul generarii distribuite 7

alta latura forte a generarii distribuite este durata redusa n planificarea si instalarea unui
sistem, datorita capacitatii mici.
n prisma utilizatorilor finali, GD este atragatoare din motivele :
Energia electrica este usor accesibila, iar alimentarea cu energie este mult mai fiabila n
comparatie cu alimentarea centralizata.
n dependenta de natura combustibilului utilizat si de tehnologia de producere , costul
energiei poate varia.
7

H. Lee Willis, Walter G. Scott. Distributed Power Generation. Planning and Evaluation. Marcel Dekker, Inc. New
York, 2000.

10

Alte avantaje:
mbunatatirea sigurantei n alimentarea consumatorilor, prin reducerea timpului de
ntrerupere a alimentarii;
scaderea costurilor de transport si distributie a energiei electrice, prin faptul ca energia
electrica este generata mai aproape de zonele de consum, iar pierderile aferente sunt mai
reduse;
diversificarea si utilizarea rationala a surselor de energie primara;
protectia mediului nconjurator, pentru centralele care utilizeaza reziduuri menajere sau
industriale.
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin utilizarea formelor de energie primara
regenerabila (solara; eoliana; biomasa; hidraulica) pentru anumite unitati de productie;

Alaturi de multimea de avantaje prezentate mai sus, SDE prezinta si o serie de

dezavantaje:
Provoaca perturbatii de tensiune (goluri de tensiune si supratensiuni);
Disponibilitate incerta de putere (neprognozarea puterii solare si eoliene),
precum si alte dezavantaje de natura economica
Productia distribuita de energie are si dezavantaje care pot fi de natura tehnica si denatura
economica.
1.2. Producerea energiei electrice
Dezvoltarea sistemelor energetice de mari dimensiuni este bazat pe producerea
energiei electrice n centrale de mare putere amplasate n apropierea resurselor de energie
primar. In ceea ce privete combustibilii utilizai, ponderea principal revine combustibililor
fosili, aa cum se observ n Figura 1.4. Acetia reprezint aproximativ 64% din total (crbunele
deine cota dominant cu cca. 40%) i contribuie cu aproape trei sferturi la emisiile totale de CO2.

Figura 1. 4. Contribuii la generarea electricitii

11

Pe de alt parte, obinerea energiei electrice din aceste resurse primare presupune o
serie de transformri intermediare ce afecteaz eficiena gloval a procesului de generare a
electricitii Figura 1.5.

Figura 1. 5. Obinerea electricitii din diferite forme de energie primar

Din pcate, procesul de generare a electricitii este caracterizat prin emiterea unor gaze
cu efect de ser i a altor componente gazoase sau solide ce au un puternic impact negativ asupra
mediului ambient, cel mai cunoscut fiind schimbrile climatice. Acestea sunt globale, astfel nct
reducerea acestora necesit eforturi coordinate; cea mai mare responsabilitate o au desigur
naiunile care produc cea mai mare emisie de CO2 pe cap de locuitor i cele a cror emisie crete
rapid (se ateapt ca emisiile n China s le depeasc pe cele ale SUA pn n 2025)

Table 1. Emisiile de CO2 la nivel mondial

12

Semnat n 1997, Protocolul Kyoto urmrete reducerea gazelor cu efect de ser, n

perioada 2008 2012, cu 5.2% fa de cele din 1990. Din pcate, rezultatele obinute n realitate
nu au corespuns speranelor iniiale; de exemplu, emisiile de astfel gaze n SUA sunt n prezent
cu 20% mari dect n 1990, n timp ce cifra int din protocol era o reducere cu 7%. Pe termen
lung, este de dorit ca rile industrializate s-i reduc emisiile cu 60% pn n 2050 pentru ca
efectele cele mai grave ale schimbrilor climatice s fie sigur.
Din fericire, alte ri sau organisme supranaionale sunt mult mai sensibile la aceast
problem. Astfel, la 1 Ianuarie 2007, Comunitatea European a lansat un Pachet Energetic prin
care se propune ca pn n anul 2020 emisiile cu efect de ser la nivelul uniunii s fie reduse cu
30 %, dac se va ajunge la un acord global, sau cu 20 % n mod unilateral.
Cercetrile desfurate pe plan mondial au evideniat cteva ci posibile pentru
reducerea impactului asupra mediului a procesului de generare a electricitii Figura 1.6;
principalele sunt creterea eficienei n producerea i utilizarea energiei electrice i producerea
acesteia din resurse regenerabile.

Figura 1. 6. Contribuia la reducerea emisiilor de carbon: CCS capturarea i stocarea

carbonului; dCHP -producerea combinat de energiei electric i termic
In Pachetul Energetic European, una dintre componentele majore pentru atingerea
elului propus o constituie intenia de a asigura 20 % din totalul energiei produse la nivelul
comunitii din surse regenerabile; n plus, se urmrete reducerea consumului energetic tot cu
20 %.
La nivel global, resursele regenerabile existente sunt prezentate n Figura 1.7.

13

Figura 1. 7. Resurse regenerabile de energie

14

Capitolul 2. UTILIZAREA RESURSELOR GEOTERMALE

2.1. Aspecte generale privind energia geotermal
Necesitatea asiguraii unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu protejarea mediului
inconjurator a condus, in ultimii 10 15 ani, la intensificarea preocuparilor privind promovarea
resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor industriale suport. Politica UE in acest
domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana 2001/77/CE privind producerea de
energie din surse regenerabile, prevede ca, pana in anul 2010, Uniunea Europeana largita sa isi
asigure necesarul de energie in proportie de circa 12 % prin valorificarea surselor regenerabile.
In acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria), posesoare
de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat prin
valorificarea pe plan local/regional, prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si
durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de exploatare a resurselor
(tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale), cat si in instalatiile energetice de
suprafata.
Fluxul termic mediu de cldur dinspre interiorul Pmntului: 58 MW/km2.
Fluxul termic:

Cantitatea

de

Fluxul termic mediu de cldur pentru Europa: 62 MW/km2

cldura

coninut

n interiorul
30

Pmntului este estimat la 126 x 10 Joule.

Acest lucru echivaleaz cu
3.5 x 1025 kWh = 3.5 x 1022 MWh.
Dac toat cldura ar fi degajat pe durata unui
singur an ar rezulta o putere echivalent de 4 x 1017
MW.
Source: 2000 Geothermal Education Office

Figura 2. 1. Potenialul energiei geotermale.

Utilizarea energiei geotermale depinde de parametrii termici ai resursei. Spre exemplu
resursele cu fluide geotermale ce depesc 150C pot fi utilizate la producerea de energie
electric, fiind pe deplin justificate tehnic i economic (pragul minim actual pentru producerea
de energie electric este de 97C). Sub aceast temperatur, energia geotermal este utilizat n
tehnologii de prelucrare direct, majoritatea construite ca sisteme n cascad (figura 2.2).

15

Figura 2. 2. Sistem cascad ce utilizeaz energia geotermal

Cu toate c energia geotermal este prezent pe toat suprafaa scoarei terestre,
utilizarea ei este posibil doar n anumite condiii:
Din considerente economice, sursa geotermal trebuie s fie accesibil prin foraje la
adncimi care s nu depeasc n general 3 km. Doar n condiii favorabile aceast adncime
poate crete pn la 6 7 km ;
Sursa geotermal trebuie s aib un potenial suficient de ridicat (att cantitativ ct i
calitativ) pentru a rezulta o exploatare a acesteia n condiii economice avantajoase.
Distana pn la care poate fi transportat cldura prin intermediul unui agent termic (ex.
apa) este limitat la valori de ordinul kilometrilor. n consecin, consumatorii sunt captivi, ei
trebuind s fie amplasai n apropierea sursei geotermale.
n Tabelul 2 sunt prezentate posibilitile de utilizare ale surselor geotermale, n funcie
de potenialul lor termic.
Tabel 2. Posibiliti de utilizare a surselor geotermale
Tip surs

De nalt temperatur
( > 220 C)

Tipul de fluid
aferent sursei
geotermale

Domeniu de
utilizare
Producere energie
electric

Ap sau abur
Utilizare direct
Producere energie
electric

De medie temperatur
( 100 - 220 C)

Ap

De joas temperatur
( 50 - 100 C)

Ap

Utilizare direct

Utilizare direct

16

Tehnologie

Ciclu cu abur
Ciclu binar
Utilizare direct a agentului termic
Schimbtoare de cldur
Pompe de cldur
Ciclu cu abur
Ciclu binar
Utilizare direct a agentului termic
Schimbtoare de cldur
Pompe de cldur
Utilizare direct a agentului termic
Schimbtoare de cldur
Pompe de cldur

Pe ansamblu, energia geotermal prezint o serie de avantaje certe :

Este o surs local de energie primar care poate reduce importul unor combustibili fosili
scumpi (gaz natural, petrol) ;
Are un impact pozitiv asupra mediului nconjurtor prin nlocuirea unor combustibili
fosili puternic poluani (crbunele) ;
Spre deosebire de alte forme de energie regenerabil (solar, eolian) poate fi exploatat
n mod continuu, indiferent de condiiile atmosferice ;
Reprezint o surs de energie primar sigur care nu necesit instalaii de stocare.
2.2. Centrale electrice geotermale
Producerea energiei electrice avnd la baz energia geotermal reprezint o opiune
deosebit de interesant pentru rile care posed un potenial important din aceast resurs de
energie primar. Se menioneaz n acest sens urmtoarele avantaje :
Scade consumul de combustibili fosili necesar acoperirii cererii de energie electric ;
Scade impactul produs asupra mediului prin arderea combustibililor fosili.
Dup cum s-a precizat mai sus, principalul dezavantaj const din faptul c o central
electric de acest tip trebuie amplasat n imediata vecintate a sursei geotermale.
n general, tehnologiile de producere a energiei electrice sunt:
Centrale geotermale pe baz de abur uscat: Folosesc abur la temperatur ridicat
(>235 oC). Aburul este adus de la rezervor printr-o conduct direct n turbin, pentru a antrena un
generator ce produce energie electric.
Centrale geotermale cu abur saturat umed: este varianta uzual pentru centrale de 5
MW pn la 100 MW capacitate instalat. Aceste centrale folosesc ap fierbinte

(>182 oC)

din rezervorul geotermal. Apa este pompat n expandor la presiunea furnizat de rezervorul
subteran. Aici are loc o scdere brusc de presiune, ceea ce determin ca o parte din ap s
vaporizeze, aburul format antrennd turbina.
Centrale cu ciclu binar: n sistemele binare, fluidele geotermale fierbini sunt vehiculate
printr-una din prile unui schimbtor de cldur, pentru a nclzi un fluid de lucru. Fluidul de
lucru, cu un punct de fierbere sczut, vaporizeaz i strbate o turbin pentru a genera energie
electric. Un exemplu este ciclul Kalina n care ca agent de lucru este folosit o soluie apoas pe
baz de amoniac. Autorii acestuia susin c ciclul mrete eficiena unei centrale geotermale cu
20 40 % i reduce costurile de construcie ale centralei cu 20 30 %, n plus scznd costul
generrii puterii geotermale. Capacitatea instalat uzual la aceast categorie este n gama 500
kWe - 10 MWe.
Ciclul combinat (ciclu cu abur i ciclu binar): Acesta const dintr-o combinaie ntre cele
dou precizate mai sus, care permite atingerea unei eficiene ridicate a centralei.
17

Central electric geotermal cu abur uscat

2.2.1.

Reprezint cea mai veche variant de central electric geotermal. Soluia poate fi
utilizat n condiiile existenei unei surse geotermale care produce abur uscat sau cu un coninut
redus de umiditate.
n figura 2.3. este prezentat schema pentru acest tip de central. Aburul care
alimenteaz turbina provine direct din sursa geotermal. Dup cum s-a precizat mai sus, aburul
nu trebuie s conin umiditate deoarece schema nu prevede instalaii de separare a picturilor de
ap. Dup destinderea n turbin, aburul condenseaz, iar condensul este reinjectat n rezervorul
geotermal.

Figura 2. 3.Schema unei centrale electrice geotermale cu abur uscat.

Prima central de acest tip a fost pus n funciune la Larderello, n Italia, n anul 1904.
Totui, sursele geotermale care s ofere direct abur uscat sunt foarte rare. n prezent, cea mai
mare central existent se gsete la Geysers (SUA), avnd o putere de aproximativ 1130 MW i
cuprinznd grupuri cu puteri unitare de 55 i 110 MW.

18

Central electric geotermal utilizand apa fierbinte

2.2.2.

Centrala electric geotermal cu abur umed reprezint soluia cea mai des ntlnit
(Figura 2.4.).

Figura 2. 4. Schema unei centrale electrice geotermale cu abur umed.

Principiul const din prelevarea de ap fierbinte sub presiune dintr-o surs hidrotermal
i introducerea acesteia ntr-un expandor. Aburul format se destinde ntr-o turbin producnd
lucru mecanic i apoi condensnd. Condensul astfel format se amestec cu faza lichid rezultat
de la expandor i este reinjectat n rezervorul geotermal sau este trimis ctre un consummator
termic. Puterea unitar pentru o astfel de unitate energetic se situeaz n intervalul 5 100 MW.
n funcie de nivelul termic al sursei hidrotermale este posibil realizarea unei scheme
cu dou nivele de presiune, n care producia de abur se realizeaz n dou expandoare nseriate.
Apa evacuat din expandorul de nalt presiune este introdus n expandorul de joas presiune,
producnd o cantitate de abur ce este injectat n turbin.
Un alt exemplu, prezentat in figura 2.5., este constituit de prima centrala geotermala
construita in Germania la Neustadt care produce energie electrica utilizand o resursa geotermala
cu cel mai redus nivel termic (98 0C).

Figura 2. 5. Schema centralei electrice geotermale de la Neustadt (Germania).

19

Spre deosebire de schema anterioara, in cazul centralei de la Neustadt condensatul

rezultat in condensator este preincalzit inainte de a intra in expandor. In felul acesta, apa fierbinte
extrasa din rezervorul geotermal este trecuta prin doua schimbatoare de caldura, unul de amestec
si unul de suprafata, inainte de a fi reinjectata in rezervor.
Central electric geotermal cu ciclu binar

2.2.3.

O mare parte a rezervoarelor geotermale se caracterizeaz prin temperaturi relative

coborate, sub nivelul de 180 C. n acest caz pentru conversia energiei geotermale n energie
electric soluia optim este utilizarea ciclurilor binare (Figura 2.6).
Apa provenit din sursa geotermal cedeaz cldura (prin intermediul unui schimbtor
de cldur) ctre un alt fluid (ex. pentan, butan) care evolueaz n ciclul motor al centralei. Acest
fluid se caracterizeaz printr-o temperatur de fierbere sensibil mai cobort dect cea a apei. n
acest mod poate fi utilizat un potenial termic geotermal relativ sczut.

Figura 2. 6. Central electric geotermal cu ciclu binar.

2.2.4.

Dezvoltarea centralelor electrice geotermale

Dup cum s-a precizat mai sus, centralele electrice geotermale trebuiesc amplasate n

imediata apropiere a surselor de cldur. Va rezulta o rspndire neuniform a acestei categorii

de central electric, n funcie de potenialul geotermal al fiecrei regiuni geografice. n
Tabelul3 sunt prezentate principalele ri productoare de energie electric pe baz de energie
geotermal.
Prima central geotermal din lume a fost pus n funciune n 1904 la Lardarello,
Italia, avnd la baz un ciclu cu abur uscat. A doua central a intrat n exploatare n anii 50 la
Waikarei (Noua Zeeland), fiind urmat n anii 60 de Geysers (SUA).
20

Centralele electrice geotermale cu abur uscat reprezint filiera cea mai rspndit la ora
actual. Totui, se remarc i o preocupare nspre dezvoltarea unor uniti de mic putere bazate
pe cicluri binare.
Centralele electrice geotermale reprezint una din soluiile cele mai avantajoase pentru
alimentarea unor consumatori izolai. Se elimin astfel necesitatea unor linii lungi de transport a
energiei electrice care genereaz costuri investiionale i de mentenan importante. Tehnologiile
utilizate nu sunt sofisticate, bazndu-se pe echipamente mature din punct de vedere comercial,
iar sursa de energie geotermal este practic inepuizabil. Rezult o disponibilitate de timp
deosebit de ridicat n raport cu alte categorii de centrale electrice. Centralele electrice
geotermale sunt utilizate cu precdere pentru acoperirea bazei curbei de sarcin a unui sistem
electroenergetic.
Tabelul 3. Capaciti instalate n centralele electrice geotermale
(Surs: International Geothermal Association)

2.2.5.

ar

Putere instalat (MWe)

China

29.17

Costa Rica

142.5

El Salvador

161

Islanda

170

Indonezia

589.5

Italia

785

Japonia

546.9

Mexic

755

Noua Zealand

437

Filipine

1909

Statele Unite ale Americii

2228

Utilizarea direct a energiei geotermale

n afara produciei de energie electric, energia geotermal are o gam larg de

utilizare direct :
Balneologie
Agricultur : sere, nclzire terenuri de cultur
Industrie : nclzire i uscare produse
Acoperirea cererii de cldur a consumatorilor rezideniali
Se menioneaz c n peste 35 de ri exist o capacitate instalat de utilizare direct a
energiei geotermale de peste 12 000 MWt.
21

Utilizarea energiei geotermale presupune o serie de investiii relativ ridicate, ndeosebi

n ceea ce privesc operaiunile de foraj. O utilizare eficient a energiei geotermale este cea n
cascad:
Termoficare la o temperatur de 90 - 60 C;
Alimentare sere sau procese industriale la o temperatur de aproximativ 60 C;
Preparare ap cald menajer pentru temperature sub 60 C.

22

Capitolul 3. IMPACTUL GENERRII DISTRIBUITE (DG)

Creterea semnificativ a electricitii obinute din surse regenerabile impune o
revizuire a modului n care sistemele energetice sunt proiectate i exploatate n scopul de a
asigura o mai bun acomodare cu aceste surse variabile Figura 3.1.

Figura 3. 1. O posibil schem de integrare a surselor regenerabile de energie

Principalele avantaje ale sistemelor cu surse regenerabile sunt:
contribuie zero la generarea gazelor cu efect de ser (nu sunt implicai combustibili
fosili);
nu sunt sensibile la variaiile de pre de pe piaa combustibililor;
beneficii adiionale legate de furnizarea electricitii (creterea securitii n alimentare,
evitarea unor capaciti suplimentare de generare, reducerea cererii la vrf de sarcin, reducerea
pierderilor n reea Figura 3.2.) sau de reelele de distribuie (reealonarea costurilor pentru
infrastructura reelelor de distribuie, suport pentru calitatea energiei, creterea securitii).

Figura 3. 2. Reducerea pierderlor n reele de distribuie

23

Totui, trebuie avute n vedere i urmtoarele dezavantaje:

investiii iniiale mai ridicate;
cerine specifice la racordarea la reea;
impredictibilitate privind energia generat (aceasta presupune un cost mai ridicat pentru
echilibrarea reelei i meninerea capacitii de rezerv);
costul conectrii, msurii i echilibrrii (ntre 10% i 30% din investiia total);
influene asupra performanelor reelei electrice.
Cu excepia cazului n care fuziunea nuclear se va dovedi un succes, ceea ce este puin
probabil n viitorii 50 de ani, exist o prere unanim c pn la sfritul acestui secol,
majoritatea energiei electrice va proveni din surse regenerabile.

3.1. Sistemul electroenergetic

Timp ndelungat, energetica a fost bazat pe o paradigm ce impunea generarea
electricitii n uniti centralizate de mare putere (amplasate n zone determinate de anumite
condiii de producere i/sau consum), transmiterea acesteia n zonele de consum prin linii de
transport i livrarea la consumatori printr-o infrastructur pasiv la tensiuni mai sczute. In acest
sistem, puterea circula ntr-o singur direcie, de la nivelurile mai ridicate de tensiune spre cele
mai joase; azi, acest model tinde s treac de la livrarea centralizat unidirecional a puterii
generate la reele cu generare distribuit i circulaie bidirecional Figura 3.3..

Figura 3. 3. Structura sistemelor electroenergetice: a. cu producie centralizat; b. cu producie

distribuit

24

Figura 3. 4. Structura noului sistem electroenergetic8

3.2. Nivelul de penetrare al generrii distribuite
Prezena generatoarelor distribuite are o serie de efecte asupra reelelor la care sunt
racordate; n funcionarea sistemelor de distribuie cu o cantitate important de generare
distribuit pot fi identificate urmtoarele aspecte:
profilul de tensiune se schimb de-a lungul reelei, depinznd de puterea produs la
nivelul de consum, conducnd la o comportare diferit de cea tipic;
apar tensiuni tranzitorii ca rezultat al conectrii i deconectrii generatoarelor sau chiar ca
rezultat al funcionrii acestora;
nivelul de scurtcircuit crete;
pierderile se modific n funcie de nivelurile de producie i ncrcare;
congestia n laturile sistemului este funcie de nivelurile de producie;
calitatea energiei i fiabilitatea pot fi afectate;
protecia reelei de distribuie trebuie coordonat cu cele instalate la generator.

http://projekter.aau.dk/projekter/files/52595515/Report_Angel_Fern_ndez_Sarabia.pdf

25

Aceste efecte depind de ponderea GD n puterea total, respectiv de cantitatea de

energie produs de aceste generatoare; aceast proporie este denumit de obicei penetrare i
poate fi exprimat prin factorul de penetrare9 PF calculat cu relaia:
=

n care SGD reprezint puterea total a generatoarelor distribuite existente pe linie, n kVA,
iar Smax este puterea maxim vehiculat pe linie, n kVA.
Dac PF 0.3 se spune c exist o penetrare sczut; n caz contrar exist o penetrare
mare.
De exemplu, s considerm un cablu care vehiculeaz la vrf de sarcin 6 MVA; la linie
exist conectat un generator cu puterea nominal de 1.5 MVA, iar un consumator dorete s instaleze
un nou generator sincron cu puterea de 1 MVA. In acest caz, factorul de penetrare are valoarea
PF=(1 + 1.5)/6= 0.42, astfel nct instalarea noului generator va conduce la un nivel ridicat de
penetrare.
Uneori se ia n considerare numai energia produs din surse regenerabile. Dac se are n
vedere determinarea reducerii consumului de combustibil sau a emisiilor de CO 2, este util s se
determine un nivel mediu de penetrare medie:
=

In acest caz, energia (kWh) este msurat o mare perioad de timp, poate un an. La prima
vedere, ar prea mai natural ca numitorul (energia total furnizat consumatorilor) s fie exprimat
ca fiind energia furnizat de toate generatoarele (inclusive cele cu combustibili fosili). Totui, n
sistemele izolate, pot exista sarcini de nmagazinare (sarcini unde energia este nmagazinat ca i
cldur) care trebuie considerate, iar n sistemele cu conectare la reele de distribuie, exist de multe
ori interes pentru penetrarea ntr-o zon geografic dat, situaie n care se folosete denumirea de
penetrare local. Pentru alte scopuri, inclusiv controlul sistemului, este necesar s se considere
penetrarea instantanee:
=

Deoarece ieirea electric a unor generatoare acionate din SR este variabil, valoarea
maxim a penetrrii instantanee va fi n mod normal mai mare dect penetrarea medie.

http://www.engineering.upm.ro/master-ie/mse/mat_did/elen087/curs/Cap4.pdf

26

3.3. Impactul generrii distribuite (DG) asupra proteciilor

n cazul reelei de distribuie cu unitii de generare distribuit instalate, preocuparea
principal este funcionarea corect a dispozitivelor de protecie pe durata tuturor defectelor
posibile. Fiderii reelei sunt de obicei echipai cu relee de protecie dedicate pentru scurtcircuite
i defecte cu punere la pmnt. Staia de alimentare este de obicei echipat cu protecie de bare,
care de asemenea acioneaz ca o protecia de rezerv pentru protecia fiderului. Punctul de
conectare a unitii de generare distribuit DG este echipat cu relee similare cu caracteristici de
funcionare dedicate.
Majoritatea echipamentelor de protecie tradiionale ale punctului de conectare a DG
sunt relee de frecven i de tensiune. Ele sunt utilizate pentru a detecta regimurile anormale din
punctul de conectare, care sunt cauzate de defectele din reea sau alte perturbaii. Funcionarea
lor este stabilit prin dezechilibre ale puterii active i reactive. Sensibilitatea lor i timpii de
acionare pot fi reglai. n special protecia de tensiune este adesea reglat cu trepte de timp de
acionare pentru declanare rapid sau temporizat. Punctul de conectare a DG este de asemenea
echipat cu protecie maximal de curent. Cu toate acestea, protecia maximal de curent simpl
nu este considerat o protecie sigur datorit comportamentului tipurilor diferite de generatoare.
n acest fel protecia maximal de curent adesea acioneaz ca o protecie mpotriva defectelor
interne ale unitii DG i a scurcircuitelor n apropierea unitii DG. n multe cazuri n loc de
relee protecia este realizat cu sigurane de joas tensiune. Funciile de protecie
maximal/minimal de tensiune, de protecie maximal/minimal de frecven i protecia
maximal de curent formeaz protecia elementar a unitii DG. n plus, punctul de conectare
este n zilele noastre de obicei echipat cu protecia mpotriva pierderii alimentrii de la reea,
care este de adesea necesar pentru evitarea situaiilor n care unitatea DG menine tensiunea n
partea reelei n timp ce legtura cu sistemul principal este pierdut.
Aceasta este mai presus de toate o problem de siguran. Un releu mpotriva punerilor
la pmnt dedicat poate fi de asemenea necesar n funcie de circumstanele reelei.
Coordonarea funcionrii proteciei DG i a fiderului n timpul diferitelor defecte este
bineneles o problem important. De obicei se prefer deconectarea unitii DG n timpul
defectului, pentru ca protecia fiderului s elimine scurtcircuitul. Aceasta este o cerina puternic
n cazuri n care unitatea de generare DG poate perturba funcionarea protecia fiderului. Chiar
dac unitatea DG nu poate perturba protecia fiderului, ea trebuie s fie deconectat imediat dup
acionarea ntreruptorului fiderului pentru a evita situaia de insularizare.

27

Unitatea de generare distribuit DG are posibiliti mici pentru a diferenia

scurtcircuitele solicitnd acionarea acelora care sunt localizate pe alte fidere alimentate din
aceeai staie. Dac se consider c apare un scurtcircuit sau o punere la pmnt n apropierea
staiei pe fiderul cu DG sau pe un fider adiacent este practic imposibil se diferenieze aceast
situaie din punct de vedere al unitii. Pn n prezent, soluie simpl i general de a rezolva
aceast problem este adaptarea proteciei DG pentru ca n timpul tuturor defectelor din reea,
aceasta s dea comand de declanare a ntreruptorului unitii de generare, asigurnd astfel
sigurana n funcionare a reelei.
Principiul de baz care st la funcionarea proteciilor reelei este acela c, n primul
rnd, acestea trebuie s asigure sigurana reelelor, iar acest principiu nu se poate modifica
datorit prezenei unitilor de generare distribuit DG10

3.4. Impactul tipului generatorului

Tipul de generator are un impact esenial asupra comportrii unitilor de generare
distribuit pe durata scurtcircuitelor i perturbaiilor.
In mod tradiional generatoarele se mpart n generatoare sincrone i generatoare
asincrone. Din punct de vedere al sistemului electroenergetic interfaa convertizor de electronic
de putere poate fi considerat ca un al treilea tip de generator cu toate c nu este un generator n
ntregime. Convertizorul poate fi alimentat de diferite tipuri de generatoare sau de surse de
curent continuu. Convertizoarele sunt aplicate n special pentru utilizarea puterii evacuate
variabil a sursei de energie primare sau pentru convertirea curentului continuu n curent
alternativ. Datorit posibilitii de control a lor, convertizoarele seamn cu generatoarele
sincrone din punct de vedere al reelei n timpul condiiilor normale de funcionare. Multe
dintre acestea au legtur cu energia eolian sau alte aplicaii ce folosesc resursele regenerabile
de energie i utilizeaz pentru control componente de electronic de putere.
Cea mai important diferen n comportamentul din timpului defectului este
contribuia la curentul de scurtcircuit. Generatorul tradiional sincron este capabil s alimenteze
curentul de scurtcircuit de durat. Contribuia de curent este probabil s scad dup primele
cicluri, dar este adesea mrit iari prin forarea cmpului. Forarea cmpului este dependent
de sistemul de excitaie. Contribuia de lung durat poate fi considerat problematic i poate
perturba sistemul electroenergetic, dar se poate detecta simplu contribuia de curent. Curenii de
scurtcircuit pot limita numrul de uniti DG cu generatoare sincrone ce urmeaz a fi instalate
ntr-o reea. Generatoarele de inducie pot furniza un curent de scurtcircuit iniial care este chiar
mai mare dect cel furnizat de un generator sincron.
10

http://www.eng.uwo.ca/people/tsidhu/Documents/DG%20Protection%20V4.pdf

28

Cu toate acestea curentul poate scade rapid n timpul scurtcircuitelor simetrice deoarece
se pierde excitaia. Aceasta situaie face dificil detectarea n punctul de cuplare comun al DG. n
cazul generatorului de inducie cu autoexcitaie sau pe durata scurtcircuitelor nesimetrice,
curenii de durat sunt posibili.
Convertorul electronic de putere este probabil cea mai complex component, deoarece
comportamentul lui depinde puternic de construcia sistemului de control i de dimensiunea
hardware-ului de conversie. Cea mai tipic ipotez este aceea c contribuia la curentul de
scurtcircuit este un vrf de curent cu amplitudinea curentului nominal multiplicat cu un anumit
factor. Aceti factori variaz ntre 1..3 n funcie de surs i de dispozitivul considerat. De
asemenea trebuie menionat c , contribuia la curentul de scurtcircuit a generatorului echipat cu
convertor este ntre 10..20% din cel al unui generator sincron. n unele contexte, convertorul
poate fi considerat ca un generator de inducie. Alimentarea locului de scurtcircuit poate fi este
restricionat de protecia intern a convertorului11.
3.5. Impactul asupra curenilor de scurtcircuit
Un impact important al unitilor de generare distribuit asupra reelei este cauzat de
creterea curenilor de scurtcircuit. De exemplu, unitatea de generare distribuit contribuie la
scurtcircuite prin creterea curenilor de scurcircuit totali n apropierea locului de defect. O
problem a creterii curenilor de scurtcircuit n apropierea unitii de generare i a locului de
defect este aceea c se poate depi limitele termice ale elementelor de reea. Creterea curenilor
de scurtcircuit poate cauza daune datorit solicitrilor termice sau forelor electrodinamice. Pe de
alt parte prezena unitii de generare poate ntrzia funcionarea proteciei fiderului,
(contribuia alimentrii principale la curentul de scurtcircuit total scade), care asociat cu
creterea curentului de scurtcircuit poate conduce la solicitri termice i dinamice a elementelor
de reea. De asemenea reanclanare nereuit poate conduce la probleme termice pe o perioade
mai lungi, la scurtcircuite pe linie12.
3.6. Influena generrii distribuite asupra sensibilitii proteciei fiderului
Probleme de sensibilitate sunt posibile n cazul n care reglajele proteciilor fiderului nu
sunt verificate de ndat ce unitatea de generare distribuit este instalat n reea. Prin problema
de sensibilitate se nelege faptul c un scurtcircuit nu mai este detectat sau este eliminat mai
trziu dect n schema iniial fr DG. Este evident c aceasta poate conduce la probleme grave
de siguran. Temporizrile n funcionarea proteciilor pot avea ca rezultat depirea limitelor
termice ale elementelor reelei.
11
12

http://www.eng.uwo.ca/people/tsidhu/Documents/DG%20Protection%20V4.pdf
http://www.indjst.org/index.php/indjst/article/view/30172/26109

29

Totodat trebuie menionat faptul c, curenii totali de scurtcircuit cresc datorit

integrrii unitii de generare distribuit n reea, care face ca funcionarea temporizat a
proteciilor s fie mai critic.
Problema sensibilitii raportat la funcionarea proteciilor fiderului este adesea numit
protection blinding (protecie insensibil). O situaie n care protecia fiderului este insensibil
este prezentat n figura 3.5.. Datorit prezenei unitii de generare contribuia sursei de
alimentare a fiderului la curentul de scurtcircuit total este mai mic i prin urmare curentul
msurat de releu poate fi mai mic dect cel reglat. n acest caz protecia nu d comand de
declanare a ntreruptorului de la nceputul fiderului, iar locul de scurtcircuit este n continuare
alimentat.
Curentul de scurtcircuit
msurat de releu

G
Contribuia unitii de generare
DG la curentul de scurtcircuit

Figura 3. 5. Prezentarea simplificat a unei situaii n care protecia fiderul este

insensibil oarb
Problema sensibilitii este mult mai probabil n cazul n care unitatea de generare
distribuit este mai departe de staia de alimentare.
Natura problemei depinde de tipul generatorului utilizat de unitate de generare. n cazul
unui generator sincron curentul de scurtcircuit msurat de releul de pe fider poate fi micorat
semnificativ conducnd astfel la blocarea total a funcionrii proteciei fiderului.
n cazul generatorului de inducie magnetizat, impactul rezultant este mult mai adecvat
pentru o ntrziere n funcionarea proteciei, deoarece contribuia generatorului asincron la
curentul de scurtcircuit scade repede.
Funcionarea generatorului de inducie cu magnet permanent poate fi similar cu cea a
unui generator sincron.
Unitile echipate cu convertoare electronice de putere creeaz mai puine probleme
privind sensibilitatea, deoarece n majoritatea cazurilor nu contribuie la scurtcircuitele din reea.
Pe de alt parte comportamentul convertoarelor depinde puternic de construcia lor i astfel nu
pot s fie generalizate. Un convertor poate fi construit s furnizeze un curent de scurtcircuit de
durat chiar la amplitudini mai mari dect curentul nominal i astfel poate fi o problem din
punct de vedere al insensibilitii proteciei.

30

Un alt factor care influeneaz problemele de sensibilitate este caracteristica de

acionare a proteciei fiderului. Proteciile cu temporizarea prescris pot s se nfrunte cu blocaje
totale dac limita de declanare nu mai este depit.
Distana limit pn care scurtcircuitele au drept rezultat acionarea rapid sau
temporizat a proteciei fiderului poate fi deplasat. Releele cu caracteristic dependent de timp
nfrunt teoretic acionarea temporizat la toate scurtcircuitele.
Releele cu caracteristic dependent de timp nu posibil s se nfrunt blocaje totale ale
funcionrii. Totui, chiar temporizrile acionrilor ridic probleme n majoritatea cazurilor
datorit limitelor termice ale elementelor reelei, deoarece condiiile de siguran sunt calculate
anumii timpi de acionare.
Impactul asupra algoritmilor de detectare a locului de scurtcircuit este consecin
direct a insensibilitii proteciei, care poate fi considerat n majoritatea cazurilor foarte
problematic. Dac nu se ia n considerare curentul de scurcircuit msurat, modificat de prezenta
unitii de generare, distana pn la locul de defect poate fi calculat greit. Impactul este minor
dac scurtcircuitul este ntre staie i unitatea de generare, dar crete semnificativ dup punctul
de conectare al DG. n cazul proteciilor de distan, care msoar impedan
Alte problemelor de sensibilitate sunt ale unitii de generare n detectarea defectelor
din reea. n unele cazuri, scurtcircuitele sau punerile la pmnt apar la nivelul de medie tensiune
i apar probleme n detectarea lor pe partea de joas tensiune a transformatorului unitii. Cele
mai problematice situaii sunt cele n detectarea pierderii alimentrii normale i n detectarea
punerilor la pmnt13.
3.7. Influena generrii distribuite asupra selectivitii proteciei fiderului
Discuiile privind selectivitatea raportat la DG includ dou probleme tipice:
posibilitatea de deconectare inutil (fals) (numit declanare prin simpatie) a fiderului cu DG i
posibilitatea de declanare nedorit (fals) a unitilor DG.
In cazul declanrii prin simpatie, consumatorii ntregului fider sunt afectai de
ntreruperea inutil, care are drept rezultat reducerea siguranei n funcionare din punct de
vedere al operatorilor reelei de distribuie. De asemenea declanarea fals a DG conduce la
variaii de tensiune i la o calitate redus a energiei furnizate.
Teoria declanrii prin simpatie este simpl i const n faptul c la un scurtcircuit pe
un alt fider, care este conectat la aceeai bar a staiei ca i fiderul cu DG, unitatea de generare
contribuie la curentul de scurtcircuit printr-un curent care circul dinspre fider spre bara staie.
13

http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/6_04.pdf

31

Curentul sesizat de protecia fiderului cu DG poate fi mai mare dect curentul reglat i
protecia fiderului s dea comand de declanare a ntreruptorului. Prin urmare, deconectarea
fiderul cu DG care nu este avariat conduce la nealimentarea consumatorilor racordai la acesta.
Pentru a evita acest lucru protecia fiderului cu DG trebuie s fie direcionat. n figura 3.6. s-a
reprezentat situaia n care poate s apar o declanare prin simpatie.
Curentul de scurtcircuit de la
sursa de alimentare normala

G
Protecia poate sa actioneze
datorita curentului care circula
n sens invers

Unitatea de generare DG
contribuie la curentul de
scurtcircuit

Figura 3. 6. Situaia n care poate s apar posibilitatea de declanare prin simpatie a

fiderului cu DG, dac protecia acestuia nu este direcionat.

Declanarea prin simpatie ar putea fi evitat prin coordonarea timpilor de acionare ai

proteciilor celor dou fidere, astfel nct fiderul adiacent avariat s fie deconectat mai repede
dect fiderul cu DG. De obicei, caracteristicile proteciilor fiderilor racordai la barele aceleai
staii sunt identice, iar coordonarea proteciilor s nu se poat realiza.
Deconectarea fals a unitii de generare poate s apar i n cazul n care scurtcircuitul
este pe partea de nalt tensiune, pe un fider adiacent sau pe barele staie. Datorit timpilor de
acionare ai proteciilor pentru locurile de defect menionate, scurtcircuitul pe fiderul adiacent
poate produce probleme privind abaterea tensiunii sau a frecvenei n punctul de racord al unitii
de generare, ceea ce conduce la declanarea DG14.
3.8. Influena generrii distribuite asupra RAR-ului
Reanclanarea automat este n general aplicat n reelele de distribuie pentru
eliminarea defectelor trectoare, adic scurtcircuite monofazate. Aceasta nseamn c
ntreruptorul fiderului este deschis pentru o perioad scurt (pauza de RAR), pe durata creia
arcul electric din punctul de defect se poate stinge.
Dac unitatea de generare distribuit nu este deconectat exact n timpul secvenei de
reanclanare, ea poate s menin tensiunea n reea i s alimenteze locul de defect n caz de
scurtcircuit. n plus unitatea de generare poate menine arcul n punctul de defect.

14

http://www.powersystem.org/docs/publications/dg-resouces-connected-to-ds.pdf

32

Ca urmare, cnd este realizat reconectarea scurtcircuitul pare permanent, adic nu a

fost eliminat pe perioada pauzei de RAR. n figura 3.7. se prezint un caz n care reanclanarea
s fie nereuit.

Protecia dectecteaz
scurtcircuitul i d comand de
declanare a ntreruptorului,
urmnd apoi o reanclanare

G
Unitatea de generare DG menine
tensiunea n reea
Figura 3. 7. Reanclanare nereuit datorit prezenei unitii de generare distribuit
DG
Reanclanarea nereuit are consecine semnificative, n primul rnd se reduce
sigurana reelei, deoarece reanclanarea automat rapid nu mai este adecvat i este necesar o
ntrerupere mai lung cu anclanare automat temporizat. Creterea duratei de ntrerupere
afecteaz consumatorii. Arcul electric continund s ard poate cauza deteriorri ale
conductoarelor i izolatoarelor, ceea ce conduce la ntreruperea n funcionarea a acestora pe
termen lung.
Dac pe durata pauzei de RAR unitatea de generare nu este deconectat, la reanclanare
se poate realiza o conectare n asincron a fiderului cu DG la reeaua de alimentare15, cu posibile
consecine asupra altor consumatori din reea.

Concluzii
Energiile regenerabile sunt foarte importante n zilele noastre i se pune mare accent pe
ele datorit faptului c a crescut foarte mult consumul de energie electric n ultimi ani i
totodat ele sunt surse de energie inepuizabile, ajutnd la creterea securitii surselor energetice
prin reducerea dependenei de combustibili fosili importani cum ar fi petrolul, gaze naturale i
crbune.
Generarea distribuita (DG) se realizeaz cu ajutorul acestor forme de energii
regenerabile inepuizabile care prezint un set de avantaje, dar n acelai timp prezint i un
dezavantaj.

15

http://www.pes-psrc.org/Reports/wgD3ImpactDR.pdf

33

Acest dezavantaj const n influena generrii distribuite atunci cnd sunt montate ntro reea de distribuie asupra proteciilor, care au rolul cel mai important ntr-o reea electric de
distribuie, care trebuie s dea comanda pentru separarea elementului avariat, sesizarea i
semnalizarea regimurilor anormale de funcionare din reeaua de distribuie.
Pe lng alte elemente care au influene negative asupra performanelor proteciilor
(legate de sensibilitate, selectivitate i rapiditate) este i generarea distribuit.
Din studiul efectuat privind impactul generrii distribuite asupra funcionrii proteciei
fiderului prevzut cu uniti de generare distribuit se pot trage urmtoarele concluzii:
cu ct unitatea de generare este mai departe de staia de distribuie la care este conectat
fiderul impactul asupra funcionrii proteciei maximale de curent n treapta I este mai redus;
dac unitatea de generare (DG) este amplasat mai aproape de nceputul fiderului, la
scurtcircuite dup DG, protecia maximal de curent a fiderului nu vede defectul n prima
treapta, deci protecia este insensibil;
lungimea de linie protejat n prima treapt a protecie se reduce pe msur ce unitatea de
generare se apropie de nceputul linie sau dac pe linie sunt mai mult uniti de generare;
dac unitatea de generare este mai aproape de nceputul fiderului, la scurtcircuite pe alte
fidere, racordate la aceeai bar ca i fiderul cu DG sau la scurtcircuite pe bara de 110 kV,
protecia fiderului vede un curent mare, care circul dinspre DG spre bara colectoare (n sens
invers) i poate aciona n prima treapt, deconectnd fiderul. n aceste condiii protecia
acioneaz fals i deconecteaz fiderul cu DG neavariat, intrerupnd alimentarea tuturo
consumatorilor racordai la acesta. Pentru a preveni aceast situaie se impune ca protecia
fiderului cu DG s fie cu direcionare.
cu ct puterea unitii de generare distribuit DG este mai mare cu att scade contribuia
reelei la curentul de scurcircut, adic curentul vzut de protecia fiderului este mai mic, dar pe
tronsoanele de liniei ntre locul de scurcircut i DG curenii au valori mari, care pot s conduc la
solicitri termice inadmisibile pentru conductoarele linie.

34

Capitolul 4. SISTEME HIBRIDE DE PRODUCERE A ENERGIEI DIN SURSE

REGENERABILE I REELE INTELIGENTE
Modelul clasic al instalaiilor de producere a energiei electrice consta intr-un lan bine
definit de producere, transmisie si distribuie. Conform acestui model energia electrica este
produsa in generatoare de mare putere, dup care este transmisa prin intermediul reelelor de
transport la tensiune nalta (>110kV) si distribuita consumatorilor prin intermediul unei
infrastructuri de distribuie in medie si joasa tensiune. Astfel, traseul energia are o direcie bine
definita de la centralele electrice spre consumatori, aa cum se prezint in figura 4.1a. Acest
model este pe cale sa se schimbe datorita numrului din ce in ce mai mare de sisteme de generare
distribuite cuplate la retelele de medie sau joasa tensiune. Energia este produsa aproape de
consumatori, asa cum se prezinta in figura 4.1b16. Centralele electrice de mare putere sunt astfel
concurate de aceste generatoare de mica putere dar numeroase, care vor modifica modul de
proiectare a sistemelor de producere a energiei electrice in viitor.

Figura 4. 1. Transmisia energiei electrice in: a)sisteme clasice b) sisteme distribuite

Creterea ponderii de generatoare distribuite va necesita o implicare mai activa a
detinatorului retelei de distributie, in vederea creterii stabilitatii sistemului, prin implementarea
de puncte de dispecerizare si control automat.
Functionarea unui sistem cu un numar mare de generatoare distribuite prezinta cateva
aspecte diferite fata de varianta clasica, astfel:
profilul tensiunii se modifica de-a lungul retelei, fata de varianta clasica;
16

www.regielive.ro/ Note de curs Sisteme energetice inteligente

35

 vor aparea tensiuni tranzitorii ca rezultat al conectarii si deconectarii generatoarelor, sau

ca rezultat a funcionarii acestora;
Puterea de scurt-circuit intr-un anumit punct al reelei va creste;
Calitatea puterii si sigurana in funcionare pot fi afectate;
Proteciile reelei trebuie sa fie in concordanta cu cele ale generatoarelor.
Evoluia sistemelor energetice, aa cum a fost relatata mai sus, este prezentata mai concis
in figura 4.217.

Figura 4. 2. Evoluia sistemelor energetice

Migratia sistemelor energetice catre generarea distribuita aduce si unele avantaje legate
de autonomia si securitatea energetica a consumatorilor din zona de operare a acestor grupuri de
generare. Astfel, se pot realiza micro-retele formate din grupuri de generare de energie electrica
(si termica uneori) si consumatori, care pot functiona conectate la SEN sau in regim izolat,
asigurand alimentarea consumatorilor interni. O astfel de structura se prezinta in figura 4.3, in
care se disting mai multe generatoare cu surse regenerabile de energie. Acestea pot fi MHC-uri,
generatoare eoliene sau panouri fotovoltaice. Astfel de sisteme, se practica in general la puteri
de pana in 100kW, in gama de sisteme de generare micro.

17

Lucian TOMA, Mircea EREMIA, Constantin BULAC, Universitatea Politehnic din Bucureti, O
viziune asupra reelelor electrice inteligente

36

Figura 4. 3 Micro-retea functionand autonom sau conectata la SEN

In acelasi timp cresterea numarului entitatilor generatoare de energie electrica cit si lipsa
de semnificatie a puterii lor individuale pentru SEN, duce atit la imposibilitatea dispeceratelor de
a prelua si prelucra informatia cit si la lipsa lor de interes, datorita puterilor relativ scazute
implicate local. Sub forta evenimentelor in Codul Tehnic al Retelelor de distributie editat de
S.C. Electrica S.A. se face distinctia

intre grupurile generatoare dispecerizabile si

nedispecerizabile.
In acest context se dezvolta conceptul de retele inteligente. Ideea este ca aceste elemente
generatoare distribuite sa se auto-conduca in conditii de stabilitate functionala pentru reteaua din
care face parte. In acest fel dispeceratele SEN este degrevat de supravegherea surselor
distribuite.

4.1. Structuri de MR si sisteme de control

Structura unei MR presupune existena mai multor micro-surse i sarcini, opernd ca un
sistem unitar, producnd energie electric i energie termic (uneori). Majoritatea micro-surselor
trebuie s conin dispozitive de electronic de putere pentru a oferi flexibilitatea necesar unui
sistem cu funcionare controlat si automat. Controlul MR presupune existena elementelor de
interfa, de protecie i control a fiecrei microsurse, elemente de control al tensiunii, al
transferului de putere, etc. O alt funcie important a unei MR este posibilitatea de a opera
conectat la reeaua public.
Utilizarea surselor regenerabile interconectate n reele izolate au tot mai mare rspndire
n ntreaga lume, acestea fiind implementate acolo unde exist mai multe surse de energie
regenerabil, ntr-un spaiu relativ restrns. Aceste reele pot fi de curent continuu sau de curent
alternativ (mono sau trifazate).

37

Utilizarea reelelor de curent continuu se impune acolo unde sunt alimentai consumatori
universali (pot funciona att n c.c. cat i c.a.) i acolo unde generatorul de energie furnizeaz
direct curent continuu18 (ex. panouri fotovoltaice - PV).
Puterile acestor reele pot varia de la cteva sute de watti pn la zeci sau chiar sute de
kilowai. n aceste sisteme trebuie s existe un control strict al fluxului energetic de la fiecare
element generator spre MR si sa asigure buna functionare a elementelor care fac parte din
sistem. Pentru aceasta se impune prezena unui aa zis controler de MR care este de fapt un
dispecer local automat. In zilele noastre, datorita dezvoltrii elementelor hardware de prelucrare
a datelor, un astfel de sistem beneficiaz de o putere de calcul impresionanta, putndu-se
implementa algoritmi compleci, reducndu-se astfel, considerabil intervenia operatorului uman.
Schema de principiu al unui astfel de sistem, n care sunt legate mai multe surse diferite
sau de acelai fel este prezentat n figura 4.4.

Figura 4. 4. Structura de MR, cu punerea in evidenta a controlerului de reea

Este important sa se separe aspectele controlului unui SHE in doua grupuri:
Controlul dinamic, care corespunde intervalelor mici de timp, secunde sau milisecunde,
incluznd aici controlul tensiunii si frecventei, stabilitatea retelei, protectii, etc.
Strategia de operare, care implica decizii

in legatura cu fluxul energetic in timp

indelungat de cteva minute sau ore, si actiuni pentru imbunatatirea functionarii

sistemului.
Strategia de control adoptata trebuie sa determine cel mai bun mod de functionare al
sistemului.

18

www.regielive.ro/ Note de curs Sisteme energetice inteligente

38

Aceasta este influentata de mai multi factori:

Variatia cererii de energie in timp locurile indepartate care beneficiaza de retele
electrice izolate, pot produce modificari rapide in cererea de putere (in mod normal
aceasta creste) ;
Variatia puterii curba de sarcina in mod normal, in astfel de sisteme prezinta variatii
mari, la intervale de minute, cu scaderi si vrfuri foarte pronuntate, etc.;
Numarul generatoarelor de energie regenerabila incertitudinea puterii produse de
anumite surse , de exemplu un generator eolian va depinde de puterea momentana a
vntului, un panou solar va depinde de starea vremii, a puterii soarelui, etc.;
Numarul si marimea generatoarelor diesel sistemele care includ si generatoare diesel de
diferite capacitati, sunt mai flexibile;
Calitatea ceruta calitatea energiei furnizate, adica variatia frecventei si tensiunii in
jurul valorii nominale, si alti factori sunt luate in considerare cnd se alege ce generatoare
sa functioneze la un moment dat pentru a se obtine efectul dorit.

4.2. Combinatii de SER in MR

Prin definiie, un SHE este un sistem electric n care se combin diverse surse de energii
regenerabile (si/sau energii clasice), care genereaz energie electric pe o reea izolat (microreea), care poate avea posibilitatea conectrii la o reea public.
Aceste sisteme n cele mai multe cazuri sunt proiectate n MR mono sau trifazate, care
alimenteaz n general consumatori casnici. Pe o astfel de reea debiteaz mai multe surse de
energii regenerabile, cum ar fi panouri fotovoltaice, mini (micro) centrale eoliene,
microhidrocentrale, pile de combustie, etc. Legarea acestor surse n paralel pe o reea comun
ridic numeroase probleme, cauzate de modul de funcionare diferit al acestora, de puterea
instalat diferit i de ali factori. Controlul unui astfel de sistem implic rezolvarea individual
a problemelor legate de funcionarea proprie a tuturor surselor, dup care trebuie analizat
problema legrii acestora n paralel. De asemenea trebuie inut cont de performanele pe care
trebuie s le ndeplineasc respectivul sistem, legate de calitatea energiei furnizate, de
capacitatea de stocare a energiei (electrice sau energia primar), etc. Toate acestea trebuie
raportate n fiecare moment la costul final al sistemului.
De foarte multe ori ntr-un astfel de sistem, pe lng sursele regenerabile de energie, sunt
cuplate i surse de energie clasice cum sunt generatoarele cu motoare diesel. Acestea sunt
utilizate n cazurile n care cererea de energie depete capacitatea surselor regenerabile, n
anumite momente ale zile si/sau ale anului.

39

In multe cazuri in astfel de sisteme, sursele de energie sunt complementare, asigurind o

uniformitate in furnizarea energiei electrice. Producerea energiei se poate face direct in curent
alternativ (masini rotative) sau in curent continuu (panouri solare, turbine eoliene de viteza
variabila). Cel de-al doilea tip de generatoare se bazeaza pe transformarea energiei in curent
continuu, dupa care aceasta este transformata in curent alternativ prin intermediul invertoarelor.
O astfel de schema este fiabila in cazul sistemelor de putere relativ mica si acolo unde se impune
stocarea energiei in baterii, pile de combustie, etc. In cazul sistemelor de puteri mai mari o astfel
de schema devine ineficienta din cauza numeroaselor etaje de transformare, redresare +
conversie c.c. c.a.
Astfel, fiecare sursa trebuie sa fie prevazuta cu un convertor a carui tensiune sa fie
adaptata la elementul de stocare. Aceste convertoare pot fi redresoare in cazul generatoarelor de
curent alternativ, sau choppere in cazul generatoarelor de curent continuu (panouri fotovoltaice
PV). Puterea acestora este determinata de puterea generatorului atribuit.
Numeroase combinaii hibride de turbine eoliene (TE), panouri fotovoltaice (PV),
microhidrocentrale (MHC) i generatoare diesel (GD), cu sau fr elemente de stocare a energiei,
sunt studiate i comercializate n ntreaga lume. Cele mai rspndite SHE sunt combinaii de
dou tipuri de surse regenerabile, i/sau GD. De foarte multe ori pe o MR sunt legate mai multe
surse de acelai fel, de exemplu mai multe MHC sau mai multe PV.
Legarea n paralel a surselor de acelai tip ridic de asemenea probleme de
interconectare.
4.2.1. PV GD
Combinarea PV cu GD reprezint o soluie simpl i fiabil pentru producerea de energie
electric n zonele cu resurse solare bogate. Aceste panouri produc numai energie n curent
continuu, astfel ca sunt necesare invertoare DC/AC, pentru a putea debita energie intr-o reea de
curent alternativ. Aceast combinaie poate fi utilizat cu succes pentru alimentarea
consumatorilor casnici din zone neelectrificate, i acolo unde exist potenial solar ridicat.
Strategia de funcionare a unui astfel de sistem este relativ simpl, i are la baz utilizarea la
maxim a energiei provenite de la panourile solare, iar deficitul s fie asigurat de GD. De
asemenea se impune utilizarea unei baterii electrice de stocare, astfel nct pe timpul zilei, cnd
puterea furnizat de panouri este mare, bateriile se vor ncrca i vor asigura o parte din cerina
de energie de pe timpul nopii. De asemenea, strategia de comanda a GD trebuie sa urmreasc
obinerea unui randament maxim a motorului diesel de antrenare, prin stabilirea unui timp de
functionare optim si a unei anumite incarcari.

40

4.2.2. TE GD
Aceast combinaie este utilizat n aceleai condiii ca i precedenta, numai c aceasta se
implementeaz acolo unde exist resurse eoliene considerabile. Este o solutie des utilizata in
zone neelectrificate. In majoritatea cazurilor se utilizeaz i stocarea energiei electrice n baterii
de acumulatoare. Astfel, n momentele n care viteza vntului este mare, generatorul va pompa
energie pe baterii, astfel c randamentul ntregului sistem va crete. n perioadele cu vnt puin,
necesitatea de putere va fi asigurata de baterii i de GD.
Utilizarea bateriilor implic i prezena unui sistem care s asigure controlul fluxului
energetic intre baterii i linia de alimentare, adic va presupune existena a cel puin un invertor
mono sau trifazat n funcie de tipul reelei.
In sistemele hibride TE-GD, n general motorul Diesel antreneaz un generator sincron
i generatorul eolian antreneaz un generator asincron. Intrucat viteza vntului poate varia in
intervale scurte de timp, sistemul pe care debiteaza TE va resimti variaii ale puterii active i
reactive19 . Aceste variaii duc la apariia de fluctuaii n tensiunea i frecvena, impunand-u-se
anumite masuri pentru mbuntirea calitii energiei. ntruct de cele mai multe ori att
frecvena ct i tensiunea sunt afectate n astfel de sisteme, pentru controlul acestor parametrii
sunt utilizate dispozitive capabile s schimbe rapid att putere activ ct i reactiv n toate cele
4 cadrane ale planului P-Q. Aceste dispozitive, cel mai des sunt implementate cu ajutorul
convertoarelor de putere, sub form de invertoare special controlate pentru controlul frecvenei
si/sau tensiunii, sau convertoare din componena elementelor de stocare.
4.2.3. PV-TE
In unele regiuni exist att resurse solare ct i eoliene, cum sunt zonele de coast sau
zonele montane cu unghi mare. De remarcat faptul c n cazul unui astfel de sistem energia
furnizat este aproximativ constant n toate perioadele anului, dat fiind faptul c sursele sunt
ntr-un fel complementare, asigurnd o uniformitate n furnizarea energiei electrice. In figura 4.5.
se prezinta o astfel de instalatie experimentala.
Schema este fiabil n cazul sistemelor de putere relativ mic i acolo unde se impune
stocarea energiei n baterii. n cazul sistemelor de puteri mai mari o astfel de schema devine
ineficient din cauza numeroaselor etaje de transformare redresare si conversie C.C. C.A.
Astfel fiecare surs trebuie sa aib cate un convertor a crui tensiune trebuie sa fie adaptat la
bateria de stocare a energiei. Aceste convertoare pot fi redresoare n cazul generatoarelor de
curent alternativ, sau choppere n cazul generatoarelor de curent continuu (PV).

19

www.regielive.ro/ Note de curs Sisteme energetice inteligente

41

Puterea acestora este determinat de puterea generatorului atribuit. Producerea curentului

alternativ se face printr-un invertor monofazat sau trifazat, n funcie de tipul MR din locul
respectiv. Dimensionarea acestui invertor se face n funcie de puterile instalate n toate
generatoarele.

Figura 4. 5. Instalatie TE-PV experimentala

4.2.4. PV-TE-GD
O schem de principiu a unui astfel de sistem este prezentata n figura 4.6. Dup cum se
poate observa acest tip de schem se bazeaz pe transformarea energiei n curent continuu, dup
care aceasta este transformat n curent alternativ prin intermediul invertoarelor. Schema este
fiabil n cazul sistemelor de putere relativ mic i acolo unde se impune stocarea energiei n
baterii. n cazul sistemelor de puteri mai mari o astfel de schema devine ineficient din cauza
numeroaselor etaje de transformare redresare + conversie c.c. c.a. Astfel fiecare surs trebuie
sa aib cate un convertor a crui tensiune trebuie sa fie adaptat la bateria (bateriile) de stocare.
Producerea curentului alternativ se face printr-un invertor monofazat sau trifazat, n funcie de
tipul MR din locul respectiv.

42

Figura 4. 6. Schema de principiu a unui sistem hibrid PV/TE/GD20

Un alt aspect negativ al unui astfel de sistem este acela c n orice moment transferul
energiei se realizeaz prin baterie, acest lucru ducnd la scderea duratei de via a acesteia.
O reea implementat practic, de acest gen este prezentat si n figura 4.7 de mai jos, n
care sunt alimentate 11 case dintr-o insul a Greciei. Linia este trifazat i pe aceasta sunt cuplate
mai multe panouri solare, i un generator diesel, iar ca elemente de stocare s-au utilizat baterii
electrice.
Studiul prezentat, arat c, din experiena dobndit n urma realizrii unei MR electrice
izolate cu PV, componenta principal a unui astfel de sistem independent este ansamblul baterieinvertor (figura 4.8), care trebuie practic s controleze parametrii energiei din reeaua respectiv
(la funcionarea n regim autonom). Invertoarele, prin intermediul crora se realizeaz legtura
ntre partea de curent continuu a bateriei, sau PV, cu reeaua, pot fi monofazate sau trifazate. n
fig. 5.8 sunt utilizate invertoare monofazate pentru cuplarea la o reea monofazata. Astfel, n
cazul n care grupul baterie-invertor controleaz tensiunea i frecvena din reea, primul invertor
va avea rolul de referinta pentru celelalte surse. Acesta se numete invertor master, restul de
invertoare sincronizand-u-se la primul si furniznd la ieire aceeai tensiune i aceeai frecven,
cu defazajul de 120 respectiv 240 grade, n funcie de succesiunea fazelor.

20

www.regielive.ro/ Note de curs Sisteme energetice inteligente

43

Figura 4. 7. Doua MR trifazate, pentru alimentarea a 11 case

Figura 4. 8 Structura unui sistem hibrid trifazat, PV/Diesel

Dup cum se observ n figura 4.8 GD poate fi decuplat din reea, atunci cnd exist un
potenial energetic mai mare dect cererea. De cele mai multe ori acest generator se cupleaz la
reea numai n perioadele de vrf de sarcin, sau pentru ncrcarea bateriilor.
n alte cazuri acest generator este cuplat continuu la reea, avnd rolul de a controla
tensiunea i frecvena reelei, n acest caz utilizndu-se un generator sincron cu elementele de
reglare corespunztoare, dar randamentul sistemului va scdea, din cauza faptului ca motorul
diesel nu va funciona tot timpul n zona de randament maxim, ci n funcie de cerinele
consumatorilor.

44

4.2.5. PV MHC
n zonele cu potenial hidro i PV ridicat implementarea unui astfel de sistem este de
foarte multe ori o soluie excelent pentru rezolvarea problemelor legate de lipsa energiei
electrice. Se considera aceasta structura importanta dat fiind faptul ca tara noastra detine o retea
hidrografica bogata. Microhidrocentralele se posteaz de regul pe ruri mici de munte unde
debitul apei este aproximativ constant pe toat durata anului. Legarea intr-o reea comun a mai
multor microhidrocentrale i a panourilor solare sau generatoarelor eoliene este o soluie tot mai
des ntlnit n multe ri cu astfel de resurse.
Aceste surse produc energie n curent continuu i n curent alternativ, de aici derivnd i
cele dou moduri de cuplare, asa cum se prezinta in figura 4.9. In primul caz, energia din curent
alternativ provenit de la generatorul micro-hidro, este redresat i aplicat unui dispozitiv de
control al ncrcrii/descrcrii unei baterii electrice. Etajul imediat urmtor realizeaz conversia
c.c./c.a. prin intermediul unui invertor, care se cupleaz la linia de alimentare a consumatorilor
din reeaua respectiv. Principalul dezavantaj al acestui mod, este faptul c energia sufer o serie
de transformri (c.a. c.c. i c.c c.a.), care implic pierderi de putere considerabile pe
dispozitivele semiconductoare din cadrul convertoarelor respective. Soluia cea mai eficient n
cazul acestui tip de sistem hibrid (PV Microhidro) este aceea ca generatorul sincron sau
asincron al microhidrocentralei s debiteze direct curent alternativ n reea, i s controleze
parametrii acesteia, iar panoul solar va fi cuplat la sistem prin intermediul unui invertor (mono
sau trifazat).

Figura 4. 9. Moduri de conectare a unui generator micro-hidro i a unui panou

fotovoltaic
45

4.3. Conectarea la retea

Conectarea SHE la un sistem de distributie locala a adus o noua dimensiune in domeniul
generarii de energie electrica. Un micro-sistem de acest gen poate functiona in regim de
generator sau de consumator in funcie de cerinele sarcinilor pe care le contine. De aceea in
punctul comun de conectare cu reeaua de distribuie trebuie sa existe doua contoare de energie
electrica activa, unul care sa msoare energia furnizata de micro-sistem in reeaua locala i altul
care sa msoare energia absorbita de micro-sistem in perioadele in care cererea sarcinilor este
mai mare decat capacitatea sistemului. In multe cazuri energiile masurate de catre cele doua
contoare au preturi de cost diferite, in functie de legislatia existenta in domeniul producerii de
energii regenerabile.
Siguranta in functionare a unui micro-sistem de producere a energiei electrice conectat la
o retea de distributie, este o preocupare importanta. Sistemul de interconectare trebuie sa asigure
o monitorizare continua astfel incat MR sa fie deconectata automat in momentul in care reteaua
de distributie sufera vreo avarie si apar variatii anormale ale tensiunii si frecventei. Situatia cea
mai des intalnita este cand tensiunea retelei dispare complet pentru un anumit interval de timp.
Mentinerea sistemului conectat intr-o astfel de situatie, poate genera probleme de protectie si
securitate a retelei, si poate duce la avarii ale echipamentelor. De asemenea in cazul in care
tensiunea retelei dispare numai pentru o perioada scurta de timp, la revenire, tensiunea MR nu va
mai fi in faza cu tensiunea retelei de distributie, conducand la curenti de scurt-circuit foarte mari
ce pot avaria instalatia. De aceea orice sistem conectat in cadrul unei retele de mare putere
trebuie sa detina dispozitive de protectie la anti-insularizare, specifica sistemelor distribuite de
energie.
In figura 4.10 se prezinta un exemplu de MR interconectata cu un sistem de distributie de
joasa tensiune, specificandu-se

principalele protectii necesare. MR este formata dintr-o

microhidrocentrala (MHC) cu generator sincron, o turbina eoliana (TE) cu generator asincron, si

un panou fotovoltaic (PV) conectat prin intermediul unui invertor. MR poate functiona atat in
mod autonom cat si conectata la reea. In regimul de functionare autonom, generatorul sincron
are rol de regulator principal. La reglarea frecventei se mai utilizeaza un dispozitiv de balast
electronic, ce permite un control foarte riguros si rapid a puterii produse si a puterii generate. In
regim de conectare la reea generatorul sincron va controla numai tensiunea in punctul comun de
cuplare (PCC), att cat ii permite capacitatea acestuia.
O astfel de MR se dorete a fi complet automatizata. De acea toate aciunile si
evenimentele ce au loc la nivelul ei trebuie supervizate si controlate continuu, prin intermediul
unui dispecer automat, care poate comunica la distanta cu un alt dispecer superior ierarhic.

46

Un proces foarte important l constituie sincronizarea MR la reeaua de distribuie,

utilizandu-se dispozitive automate de sincronizare. Deconectarea controlata este de asemenea un
alt proces foarte important, deoarece acesta poate duce la destabilizarea MR. Astfel, anterior
deconectrii intreruptorului principal trebuie luate masuri de asigurare a stabilitatii reelei, cum
ar fi de exemplu reducerea puterii reactive produsa de generatoare la nivelul consumului local
(sarcini locale) pentru a evita fluctuaii puternice de tensiune in momentul deconectrii. Puterea
activa trebuie adaptata la consumul intern, astfel nct in momentul deconectrii puterea activa
furnizata in reeaua de distribuie sa fie aproape nula, evitnd astfel fluctuaii exagerate ale
frecventei in momentul deconectrii. In funcie de cerinele locale unele generatoare pot fi chiar
deconectate complet. Toate manevrele si valorile de referina pentru regulatoare sunt furnizate
de ctre dispecerul automat. Acest proces nu se poate considera in cazul deconectarilor rapide de
urgenta, cum ar fi de exemplu in cazul actionarii protectiei de anti-insularizare21.

Figura 4. 10. MR conectata la o retea de distributie de joasa tensiune

In timpul proceselor de conectare-deconectare dispozitivele de control rapid al tensiunii

si/sau frecventei (balast) au rolul de atenuare sau chiar eliminare a variaiile mari de frecventa si
tensiune care apar inevitabil in procesele tranzitorii. Trebuie inut cont insa si de efectul acestor
dispozitive asupra calitatii energiei.

21

www.regielive.ro/ Note de curs Sisteme energetice inteligente

47

De aceea acestea pot fi utilizate permanent sau numai temporar, in funcie de

necesitatile MR. Printr-o administrare corespunztoare a resurselor se pot dezvolta algoritmi care
sa poat fi implementai cu usurinta in sistemele numerice de calcul, prin intermediul crora
procesele de sincronizare, conectare si deconectare la reea sa produc perturbaii minime att in
MR locala cat si in reeaua de distribuie.

4.4. Calitatea energiei

Calitatea puterii reprezinta o preocupare principala in retelele electrice, mai ales in zilele
noastre cand convertoarele de putere producatoare de armonici sunt tot mai des intalnite in toate
ramurile industriei si in sectorul rezidential. Imbunatatirea calitatii puterii presupune
urmatoarele:
controlul tensiunii ;
controlul frecventei;
compensarea nesimetriilor;
compensarea armonicilor;
compensarea flickerului si a golurilor de tensiune;
Dintre acestea reglarea tensiunii si frecventei reprezinta cele mai importante aspecte din
cadrul sistemului de control al unei MR. Pe langa acestea un alt aspect foarte important il
reprezinta asigurarea continuitatii in alimentare cu energie a consumatorilor. Acest deziderat
depinde in principal de structura MR si tipurile de surse de energie implicate, strategia de control
adoptata, si de consumatori.
4.4.1. Controlul tensiunii
Reglarea tensiunii intr-o MR, in special in cazul functionarii in regim autonom, este o
problema ce se poate rezolva prin doua metode: utilizand generatoarele din sistem pentru
controlul puterii reactive, sau utilizand dispozitive speciale de control static al puterii reactive
(STATCOM).
In retelele electrice izolate in care exista cel putin un generator sincron multe probleme
legate de reglarea tensiunii sunt rezolvate mai simplu, dar exista dezavantajul pretului mai ridicat
al unui astfel de generator, decit al unuia asincron. De asemenea sursa primara de energie care
antreneaza generatorul sincron trebuie sa fie cit mai stabila, cum ar fi un motor diesel, a carui
turatie este constanta in timp si reglabila relativ usor. Pentru a nu incarca generatorul sincron cu
puterea reactiva necesara autoexcitatiei generatoarelor asincrone, acestea din urma vor fi
prevazute cu cite o baterie de condensatoare, astfel calculata incit sa asigure cea mai mare parte
din puterea reactiva necesara, asa cum este prezentat in figura 4.11, in care este ilustrat un sistem
simplu in care exista un generator sincron cu rol de control si reglare a MR in care este inclus.
48

Figura 4. 11. MR cu un generator sincron cu rol de reglare a tensiunii

Dispozitivele speciale de control static a puterii reactive (STATCOM) se bazeaza pe
convertoare de electronica de putere, comandate prin intermediul circuitelor specializate cu
microcontrolere sau controlere digitale de semnal (DSP). Acestea controleaza fluxul de energie
reactiva din sistem pentru a mentine tensiunea MR in limite admisibile. De asemenea, aceste
dispozitive pot fi utilizate si ca filtre active de armonici, pentru compensarea nesimetriile fazelor
MR, compensarea flickerului. Figura 4.1222 prezinta o schema de reglare a tensiunii intr-o MR
utilizand dispozitive statice de compensare a puterii reactive. Calitatea energiei electrice poate fi
mult imbunatatita prin utilizarea STATCOM, datorita functiilor multiple care pot fi implemente.
De asemenea un interes aparte il prezinta combinatiile de STATCOM si dispozitive clasice de
compensare a factorului de putere (baterii de condensatoare in trepte), sau filtre pasive de
armonici. Bateria de condensatoare in trepte ofera o reglare bruta, iar STATCOM-ul realizeaza o
modificare fina a puterii reactive. O astfel de structura permite utilizarea unui STATCOM de
putere mai redusa, micsorandu-se astfel costul final al instalatiei.

Figura 4. 12. Controlul puterii reactive utilizand STATCOM

22

www.regielive.ro/ Note de curs Sisteme energetice inteligente

49

In cazul in care la reglarea tentiunii participa mai multe generatoare, se pune problema
repartizarii uniforme a puterii reactive Q pe fiecare. Se disting doua solutii pentru aceasta
problema. Prima se bazeaza pe implementarea unui mediu de comunicatie intre unitatile de
generare, si impartirea sarcinii Q, de catre un dispecer local. Cea de a doua deriva din sistemele
de mare putere si se bazeaza pe repartizarea sarcinii Q pe unitatile de generare dupa
caracteristica Q /V, asa cum se prezinta in Figura 4.13. In acest caz nu mai este necesara
comunicatia intre unitati. Solutia se poate aplica in cazul in care impedanta liniei este inductiva.
In cazul in care liniile de distributie pe care sunt conectate sursele sunt rezistive nu se mai poate
aplica aceasta metoda [19]. Panta U este astfel aleasa ca sa nu se depaseasca limita maxim
admisibila de 10%.

Figura 4. 13. Caracteristica Q /V a unei unitati de generare.

4.4.2. Controlul frecventei
Reglarea frecventei este un proces ce stabilizeaza reteaua de putere prin mentinerea
unui echilibru in orice moment intre puterea produsa si puterea ceruta de sarcini. Variatiile de
sarcina duc la modificarea frecventei MR, in sensul cresterii sau scaderii fata de valoarea
nominala de 50Hz. Deviatii mici ale frecventei nu produc influente negative mari in sistem, insa
modificari mari ale acesteia pot provoca functionari defectuase ale echipamentelor si sarcinilor,
si chiar pagube sau avarii in sistem. In prima faza dezechilibrele de putere sunt preluate de
inertia generatoarelor aflate in miscare de rotatie. In continuare se impune utilizarea unui
regulator automat care sa readuca echilibrul puterilor in sistem, si indirect sa restabilizeze
frecventa. In sistemele energetice de putere mare acest lucru se obtine prin controlul puterii
mecanice a motorului primar (turbina). Momentul de inertie foarte mare a generatoarelor de
putere furnizeaza regulatorului de frecventa un timp mai mare ca sa actioneze. In schimb, in
sistemele de mica putere sau izolate, nu se dispune de un moment de inertie asa mare, si ca
urmare modificarile frecventei vor fi mult mai rapide.

50

De aceea, sistemele de mica putere trebuie sa aiba capabilitatea de raspuns rapid la

deviatii ale frecventei. In acest sens MR functionand in regim autonom, dispun de sisteme de
control automate a frecventei, bazate pe stocarea sau disiparea controlata a energiei, de scurta
sau lunga durata. Astfel, modificarile rapide ale frecventei pot fi compensate intr-un timp foarte
scurt, fara a produce dezechilibre majore in sistem. Controlul fluxului energetic se realizeaza cu
ajutorul convertoarelor de putere, care pot avea diferite configuratii in functie de principiul de
reglare utilizat. Acestea se mai numesc si regulatoare electronice de sarcina.
Se intalnesc regulatoare automate a frecventei bazate pe elemente de stocare, cum ar fi
baterii de acumulatoare, pile de combustie, baterii redox-flow, volante rotative, bobine
supercondutoare, etc. Acestea au rolul de a stoca energia in momentele in care cererea este mai
mica decat puterea furnizata de generatoare si de a furniza energie in MR in momentele de cerere
mare. In figura 4.14 se prezinta o MR cu mai multe generatoare, consumatori si un dispozitiv de
stocare, care asigura echilibrul puterilor in sistem, si astfel se poate mentine frecventa la valoarea
nominala.

Figura 4. 14. Reglarea frecventei utiliznd un dispozitiv de stocare

O alta topologie de regulator de frecventa se bazeaza pe disiparea energiei furnizate in
exces de generatoare, formandu-se un sistem hibrid de producere a energiei electrice si termice
(cogenerare). Diferenta dintre puterea produsa de generatoarele cu surse regenerabile si cererea
consumatorilor se disipa pe niste rezistente de putere. Controlul fluxului de putere se realizeaza
cu un convertor de putere care poate avea diferite configuratii. Acesta mai poarta denumirea de
sarcina de balast. Un astfel de sistem se prezinta in figura 4.15 in care puterea electrica este
transferata catre trei rezistoare prin intermediul a trei convertoare de putere, care functioneaza
pe princiupiul modularii impulsurilor in durata (PWM).
Astfel, controlul fluxului energetic se realizeaza prin modificarea undei PWM, care
comanda tranzistorele de putere. Filtru LC de la intrarea convertorului confera o atenuarea a
armonicilor superioare introduse de functionarea convertorului.

51

Astfel, curentul absorbit de dispozitiv va avea un continut foarte redus de armonici

superioare, contribuind la mentinerea calitatii puterii in MR.
In vederea obtinerii unor performante ridicate in regim dinamic, sarcina de balast trebuie
comandata prin intermediul unui regulator acordat la parametrii MR in care functioneaza. In
acest sens se poate apela la metode clasice de acordare sau utilizand metode bazate pe controlul
adaptiv .
Utilizarea sarcinii de balast ca regulator de frecventa este o solutie de interes, mai ales in
sistemele hibride de producere a energiei electrice si termice. Sarcina de balast poate fi utilizata
pentru producerea de apa calda, sau intr-un sistem cu pompa de racire.

Figura 4. 15. Reglarea frecventei cu sarcina de balast

Dezavantajul reglarii frecventei cu sarcina de balast este faptul ca se poate realiza
controlul numai in momentele de surplus de putere in generatoare. In cazul in care sarcinile
depasesc capacitatea generatoarelor sarcina de balast iese din functiune si frecventa nu mai poate
fi controlata. Pentru a preveni aceste situatii se disting doua metode. Prima se bazeaza pe
deconectarea selectiva a sarcinilor in functie de prioritati predefinite, iar cea de a doua se bazeaza
pe utilizarea elementelor de stocare a energiei (baterii de acumulatoare, baterii redox-flow, pile
de combustie, volante) pentru a asigura echilibrul energetic in perioadele in care cererea de
putere depaseste capacitatea generatoarelor.

52

Utilizarea elementelor de stocare in sistemul de reglare a frecventei unei MR este o

solutie foarte raspandita in sisteme cu surse de energie regenerabile. Combinatia element de
stocare si sarcina de balast este o solutie mai putin intalnita, insa are unele avantaje tehnice si
economice care nu pot fi neglijate. Astfel, in perioadele de surplus de putere, sarcina de balast
regleaza frecventa si dispozitivul de stocare acumuleaza energie, iar in perioadele de deficit de
putere sarcina de balast iese din functiune si dispozitivul de stocare injecteaza putere in MR
pentru a mentine frecventa la valoarea nominala. Incarcarea celor doua regulatoare in functie de
puterea in excess din sistem, este reprezentata in figura 4.16, in care PS, reprezinta puterea activa
absorbita de elementul de stocare si PD puterea activa absorbita de sarcina de balast. Excesul de
putere din sistem este definit prin puterea de referinta (PREF) furnizata regulatoarelor, care se
imparte intre cele doua elemente (PS-REF si PD-REF). Astfel, daca PREF este mai mic decat puterea
nominala a elementului de stocare (PS-NOM) acesta va absorbi tot excesul de putere pana cand se
atinge incarcarea nominala a acestuia. Sarcina de balast va absorbi numai diferenta de putere
care nu poate fi preluata de elementul de stocare.

Figura 4. 16. Repartizarea puterii active intre dispozitivul de stocare (Ps)

si sarcina de balast (PD)

4.4.3. Compensarea armonicilor

Principalelele surse de armonici superioare de curent sunt dispozitivele neliniare bazate
pe electronica de putere, cum ar fi redresoarele, invertoare, convertoare diverse, dispozitive de
comutatie, etc. Sarcinile neliniare modifica natura sinusoidala a curentilor de curent alternativ,
astfel rezultund o circulatie de curenti armonici prin reteaua electrica care pot cauza interferente
cu circuitele de comunicatie sau alte tipuri de echipamente sensibile la radiatii electromagnetice.
Cand in astfel de circuite cu sarcini neliniare, sunt utilizate elemente de compensare a factorului
de putere, cum ar fi bateriile de condensatoare, pot aparea conditii de rezonanta care vor duce la
aparitia unor curenti distorsionati mari, rezultand nivele mari de armonici de tensiune.
53

In retelele de mare putere compensarea armonicilor se realizeaza cu filtre pasive,

realizate sub forma de baterii RLC. Acestea au posibilitatea de a filtra o banda restransa de
armonici, in functia de frecventa de rezonanta la care au fost acordate.
Din punct de vedere tehnic, cea mai performanta solutie pentru controlul armonicilor
intr-o retea, o reprezinta filtrul activ de putere, sau combinatie de filtru activ si pasiv. Aceste
filtre pot garanta in acelasi timp atat imbunatatirea factorului de putere cat si diminuarea
armonicilor superioare, respectiv a rezonantelor sistemului.
Concluzii
Sistemele autonome producatoare de energie electrica din surse regenerabile capata din
ce in ce mai multa importanta, datorita impactului insignifiant asupra mediului si a tendintei
generale de crestere a preturilor combustibililor fosili. Adesea, astfel de sisteme autonome se
constituie in MR, care asigura alimentarea cu energie electrica (si cateodata si cu energie
termica) a consumatorilor. Implementarea unui astfel de sistem implic insa numeroase
probleme de ordin tehnic. Solutiile dintr-un sistem clasic de mare putere nu pot fi aplicate i n
sistemele de putere mic.
Migratia sistemelor energetice catre generarea distribuita aduce si unele avantaje legate
de autonomia si securitatea energetica a consumatorilor din zona de operare a acestor grupuri de
generare. In acelasi timp cresterea numarului entitatilor generatoare de energie electrica cit si
lipsa de semnificatie a puterii lor individuale pentru SEN, duce atit la imposibilitatea
dispeceratelor de a prelua si prelucra informatia cit si la lipsa lor de interes, datorita puterilor
relativ scazute implicate local. Sub forta evenimentelor in Codul Tehnic al Retelelor de
distributie editat de S.C. Electrica S.A. se face distinctia intre grupurile generatoare
dispecerizabile si nedispecerizabile.
In acest context se dezvolta conceptul de

retele inteligente. Ideea este ca aceste

elemente generatoare distribuite sa se auto-conduca in conditii de stabilitate functionala pentru

reteaua din care face parte. In acest fel dispeceratele SEN este degrevat de supravegherea
surselor distribuite.
Solutia de control a MR depinde in primul rand de structura acesteia, tipul surselor
regenerabile implicate, caracteristicile consumatorilor, si nu in ultimul rand de factorul
economic. Principala preocupare cand vine vorba de asigurarea calitatii energiei o reprezinta
mentinerea tensiunii si frecventei in limite admisibile. In functie de structura sistemului se
deosebesc diferite solutii de control a acestor parametrii. Un rol foarte important il joaca
convertoarele electrice de putere, cu ajutorul carora se poate controla fluxul puterii din sistem.

54

Unul din avantajele de ordin tehnice al acestor sisteme este acela c pot fi implementate
aproape de locul de consum, i de cele mai multe ori transportul energiei se face pe distane
foarte mici (cel mult civa km), aceasta producndu-se direct la parametrii admii de
consumatori (ex. 400V/50Hz) , fr modificarea tensiunii, aa cum se ntlnete n cazul reelelor
de distribuie de mare putere.
Ca principal dezavantaj al MR functionand in regim autonom este dat de diferentele
mari ce pot aparea la un moment dat intre capacitatea de producere si cererea consumatorilor.
Curbele de sarcin pot prezenta variatii accentuate chiar i ntr-un interval de cteva minute.

55

Capitolul 5. REELE ELECTRICE INTELIGENTE

Sistemele electroenergetice sunt supuse astzi unor provocri ca urmare a progreselor

tehnologice n domeniul surselor de energie regenerabil, sistemelor de telecomunicaie,
electronicii de putere etc. Dezvoltarea unor surse noi de energie curat se produce pe fondul
crizei energetice, a schimbrilor climatice i a stimulentelor, de pre, de pe piaa de energie
electric.
Conform Ageniei Internaionale a Energiei, consumul de energie electric n Europa
va crete, pn n 2030, cu o rat anual de 1,4%, iar puterea instalat n surse de energie
regenerabil se va dubla, de la 13%, n prezent, la 26% n 203023. Se constat un ritm de cretere
a consumului de energie electric care solicit o disponibilitate crescut de putere n sursele de
producie.
Companiile energetice din lume au n vedere creterea eficienei energetice, accelerarea
producei de energie regenerabil si dezvoltarea tehnologiilor de tip SmartGrids potrivit
raportului global Deloitte Energy Predictions 2010.
Conceptul Reelelor Electrice Inteligente SmartGrids a fost lansat n anul 2005 n
cadrul Platformei Tehnologice Europene pentru Reele Electrice ale Viitorului, a Programului
Cadru 7 al Comisiei Europene. n viitorul apropiat SmartGrids sunt considerate un Internet al
energiei, deoarece pun la dispoziia consumatorului informaii despre energie in timp real,
dndu-i astfel posibilitatea s fac alegeri inteligente. Reeaua electric inteligent (Smart Grid)
poate moderniza reeaua actual de electricitate, astfel nct s fac fa cerinelor societii
secolului XXI.
Se dorete ca tranzitul ctre reelele viitorului s se realizeze printr-o abordare integrat
i inovatoare pe plan tehnic, comercial i de reglementare.
5.1. Conceptul de reele electrice inteligente
Dezvoltarea generrii distribuite n reelele de distribuie clasice asigur creterea
gradului de continuitate n alimentarea cu energie electric a consumatorilor, optimizarea
costului energiei electrice, ncurajarea dezvoltrii surselor de energie regenerabil i a celor cu
emisii reduse, mbuntirea nivelului de tensiune etc.
Reelele electrice au fost gndite s transfere energia electric ntr-un singur sens, adic
dinspre reeaua de transport spre consumatorii finali, conectai la reeaua de distribuie.

23

www.smartgrids.eu

56

Odat cu introducerea unui numr ct mai mare de generatoare dispersate n reea,

circulaia de puteri poate deveni bidirecional, necesitnd sisteme de protecii mult mai
complexe. Pe de alt parte, integrarea unui numr mare de generatoare distribuite att n reeaua
de distribuie ct i n cea de transport creeaz probleme de reglaj al frecvenei, iar uneori al
tensiunii.
Este, deci, necesar adaptarea reelelor electrice pentru funcionarea n condiiile
injectrii de putere dinspre reelele de distribuie spre reeaua de transport fr a conduce la
restricii de funcionare. n plus, sunt necesare noi coduri tehnice i protocoale de comunicare
care s permit adaptarea reelelor electrice pentru a face fa noilor provocri. Totodat, pentru
o funcionare eficient a reelei electrice este necesar dezvoltarea sistemelor informaionale, de
calcul i de telecomunicaii care s contribuie la eficientizarea managementului tehnic i
economic al reelei pentru mbuntirea serviciului de furnizare a energiei electrice ctre
consumatori.
Dezvoltarea surselor eoliene se dovedete a fi cea mai facil, dar i mai puin riscant,
cale de substituire a centralelor electrice ce funcioneaz pe combustibili fosili. Fermele eoliene
trebuie combinate cu surse de producie hidroelectrice cu acumulare, care s permit echilibrarea
produciei i consumului depind problemele, suplimentare n reelele electrice, datorit
caracterului aleatoriu al vntului.
Se impune un sistem de management al consumului care se bazeaz pe dezvoltarea de
strategii pentru modularizarea consumului local i ncorporarea unor sisteme automate de control
local bazat pe msurri electronice. Astfel de sisteme automate devin vitale companiilor de
distribuie n condiiile n care puterea instalat n sursele distribuite conectate la reea este din ce
n ce mai mare.
n concordan cu aciunea de echilibrare a puterilor, n ultimii ani, s-a dezvoltat,
conceptul de stocare a energiei,dezvoltarea surselor hidro pare a fi cea mai bun soluie de
stocare.
De asemenea, se remarc evoluiile tehnologice n sisteme rotative ineriale (cu o limit
maxim recent anunat de 20 MW) i sisteme de stocare a energiei n baterii, care pot furniza
puteri de ordinul zecilor de MW. Dezvoltarea acestor tehnologii a fost posibil i datorit
evoluiei electronicii de putere.

57

5.2. SMART GRIDS n viziunea UE i SUA

Ideea de reea inteligent sau activ apare ca o consecin a evoluiei tehnologice
care va conferi o flexibilitate crescut reelei electrice i va crete calitatea serviciului de
alimentare cu energie electric a consumatorilor contribuind la ndeplinirea obiectivelor stabilite
prin Strategia de la Lisabona.
Retelele electrice inteligente (Smart Grids) sunt retele electrice care pot sa integreze n
mod inteligent comportamentul i aciunile tuturor utilizatorilor conectai la aceast reea
productori de energie, consumatori i cei care produc i consum simultan, cu scopul de a
asigura furnizarea eficient, sustenabil, economic i n condiii de securitate a energiei
electrice24
n viitor, sistemul electroenergetic va fi mprit ntre producia centralizat i producia
distribuit. Dezvoltarea noilor surse de energie i a reelelor de tensiune continu a permis
alimentarea cu energie electric a unor zone izolate sau zone de munte, inaccesibile pentru
reelele clasice.

Figura 5. 1. nglobarea generatoarelor distribuite n sistemele electroenergetice clasice

Generatoarele distribuite nu vor fi singurele surse de producie care vor alimenta
consumatorii ci vor fi integrate n sistem. Astfel, reelele electrice de medie tensiune i de joas
tensiune vor deveni active, avnd capacitatea de a furniza servicii de sistem.
24

EPRI The Integrated Energy and Communication Systems Architecture, Vol. IV, Technical
Analysis,Electric Power Research Institute, 2004.

58

La nivelul reelei de distribuie, care n mod tradiional este orientat ctre serviciul de
furnizare i alimentarea consumatorilor, apar noi practici precum dispecerizarea acestora, calcule
de reea n timp real etc., ce se gseau iniial n activitile operaionale de la nivelul reelei de
transport. La nivelul reelei de transport este necesar dezvoltarea unei noi strategii i unor
practici operaionale care s permit o funcionare descentralizat dar cu un control centralizat.
O reea inteligent livreaz electricitate de la furnizori la consumatori folosind
tehnologie digital cu comunicare pe dou ci pentru a controla electrocasnicele din
locuine cu scopul de a economisi energie, de a reduce costurile i de a crete fiabilitatea i
transparena serviciilor.
Practic, conceptul Smart Grid folosete un sistem bidirecional de comunicaie pe
suportul cablurilor electrice existente, soluie care face posibil transportul de date din oricare
punct al reelei ctre dispeceratul central. Legarea sistemului actual de distribuie a energiei
electrice la Smart Grid se va face prin intermediul punctelor de transformatoare electrice, care
sunt operate de un soft inovator. n casa oamenilor se vor schimba doar contoarele.
Tehnologia de reea inteligent este un ansamblu de sisteme de control i management
al reelei, de senzori i mijloace de comunicare i informare, care ncorporeaz att elemente
tradiionale, ct i de ultima generaie. Ea combin elemente de software i hardware menite s
mbunteasc semnificativ modul n care este operat sistemul electric actual, oferind n acelasi
timp si posibilitatea modernizarii ulterioare. Prin urmare, Smart Grid nu presupune nlocuirea
reelei existente. (Potrivit: www.marketwatch.ro)
Reelele inteligente de tip Smart Grid pot furniza energie electric folosind tehnologia
digital i pot, de asemenea, s integreze energia provenit din surse regenerabile. n plus,
consumatorii vor avea posibilitatea de a reduce consumul n timpul orelor cu consum maxim,
adaptnd cantitatea luat din reea la nevoile personale.
Se dorete ca tranzitul ctre reelele viitorului s se realizeze printr-o abordare integrat
i inovatoare pe plan tehnic, comercial i de reglementare.
Potrivit raportului global Deloitte Energy Predictions 2010, sunt dou elemente care
vor influena statusul Smart Grid n Europa Central i de Est: o viziune pe termen lung
referitoare la acest aspect n anumite ri i o legislaie care s sprijine aceast viziune.
Dei unele din tendinele prezentate n raport nu se pot aplica, poziia geostrategic i
resursele de energie primar pot ajuta Romnia s devin un juctor semnificativ n regiune,
consider analitii Deloitte Romnia, ns doar n condiiile n care Romnia va ine pasul cu
progresul tehnologic i va reui s atrag finanrile necesare. Tehnologia Smart Grid poate
revoluiona industria prin scderea consumului de energie cu pn la 30%, ceea ce reduce i
necesitatea de a construi noi centrale electrice.
59

Figura 5. 2. Dezvoltarea sistemelor inteligente.

Platforma de control a reelei electrice inteligente trebuie s permit operatorului reelei
s ntreprind aciuni de echilibrare a puterilor, eficiente din punct de vedere economic, utiliznd
sistemele de stocare pe perioadele de vrf ale curbei de sarcin. Eficiena economic a acestor
aciuni se bazeaz pe calcule de optimizare a utilizrii surselor de producie i pe controlul
voluntar al sarcinii, n acelai timp cu un management corespunztor al congestiilor.
n figura 5.2 este prezentat configuraia unor reelele electrice inteligente care,n
viziunea EPRI, sunt constituite din dou infrastructuri integrate: infrastructura pentru transferul
energiei electrice (reeaua electric) i infrastructura de transfer a informaiilor25.
Arhitectura de management industrial utilizeaz ageni inteligeni pentru interaciunile
manageriale, agenii furniznd managerului informaii de tip alerte sau mrimi electrice
msurate.
n urma interaciunii manageriale, managerul ntreprinde aciuni decizionale la nivel de
element al reelei sau pe ansamblul reelei. Funciile manageriale industriale acioneaz asupra:
reele informaionale, precum router, switch, hub i conexiuni comunicaionale
resurse de calcul, precum sistemele de automatizare din staiile de transformare, servere
de date sau servere pentru platformele de tranzacionare ale pieelor de energie electric;
servicii software, precum SCADA, EMS sau componente GIS, precum i sisteme de
management al bazelor de date;

25

Comisia European Strategic Deployment Document for Europes Electricity Networks of the
Future,Platforma Tehnologic European SmartGrids, 2008.

60

 servicii i funcii de business, precum servere de management al tarifrii, securitii sau

politicii operaionale;
sisteme de stocare

CONCLUZII
Ca urmare a schimbrilor ce se produc la nivelul reelei de distribuie, se constat o
tendin de orientare i ctre utilizator nu numai asupra reelei electrice,n ansamblul ei. Aceast
este o caracteristic a reelelor electrice inteligente, care vor asigura o securitatea n funcionare
i calitatea energiei electrice precum i facilitarea conectrii la reea a surselor de energie
regenerabil.
Conform viziunii lansat la nivel european se impune accelerarea produciei de energie
regenerabil i a sistemelor de stocare care pot rezolva problemele legate de tendina
ascendent a costului producerii energiei pe baz de resurse fosile care implic, bineeles, un
efortul economic pe care l implic procesul de ntrire i modernizare a reelelor electrice Se
constat,tendina de inovare a sistemelor de transport, n special n domeniul autovehiculelor,
prin orientarea acestora ctre funcionarea pe energie electric, n condiiile nlocuirii
combustibililor de natur petrolier, cu o adaptare corespunztoare a reelelor electrice.
Viziunea european, asupra dezvoltrii reelelor electrice din Europa, n viitorul
apropiat, constituie o baz pentru cercetare, dezvoltare i programe demonstrative cu finanare
European dar i local.
Susinerea nvmntului condiionnd progresul tehnologic, se impune adaptarea
acestuia la noile cerine,actualizarea programelor de studiu prin includerea viziunii asupra
reelelor inteligente i sincronizarea tematicilor de cercetare lansate n cadrul programelor
naionale cu obiectivele stabilite n cadrul viziunilor europene.

61

BIBLIOGRAFIE
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil
2. Directive 2001/77/EC of the European Parliament and of the Council of 27 September
2001 on the promotion of electricity produced from renewable energy sources in the
internal electricity market, Official Journal of the European Communities, L 283/33.
3. Ackerman, T, Andersson, G and Sder, L. Distributed Generation: A Definition, Electric
Power System Research 57 (2001) 195-204.
4. Van Werven, M J N, and Scheepers, M J J. DISPOWER, The Changing Role of Energy
Suppliers and Distribution System Operators in the Deployment of Distributed
Generation in Liberalised Electricity Markets, Report ECN-C05- 048, June 2005
(http://www.ecn.nl/library/reports/index.html).
5. CADER, California Alliance For Distributed Energy Resources (http://www.cader.org).
6. Valentin Arion, Strategii i politici energetice (Uniunea Europeana i Republica
Moldova). Editura Universul, Chiinu, 2004.
7. H. Lee Willis, Walter G. Scott. Distributed Power Generation. Planning and Evaluation.
Marcel Dekker, Inc. New York, 2000.
8. http://projekter.aau.dk/projekter/files/52595515/Report_Angel_Fern_ndez_Sarabia.pdf
9. http://www.engineering.upm.ro/master-ie/mse/mat_did/elen087/curs/Cap4.pdf
10. http://www.eng.uwo.ca/people/tsidhu/Documents/DG%20Protection%20V4.pdf
11. http://www.indjst.org/index.php/indjst/article/view/30172/26109
12. http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/6_04.pdf
13. http://www.powersystem.org/docs/publications/dg-resouces-connected-to-ds.pdf
14. http://www.pes-psrc.org/Reports/wgD3ImpactDR.pdf
15. www.regielive.ro/ Note de curs Sisteme energetice inteligente
16. Lucian TOMA, Mircea EREMIA, Constantin BULAC, Universitatea Politehnic din
Bucureti, O viziune asupra reelelor electrice inteligente
17. www.sier.ro/Articolul_8.1.pdf
18. www.sier.ro/Articolul_8.3.1.pdf
19. www.sier.ro/Articolul_8.3.2.pdf
20. www.smartgrids.eu

62