Arhitectura peisager este arta de a planifica, a proiecta, a menine, a persevera

i a reabilita spatiul verde i designul construciilor realizate de om. Scopul profesiei

include designul arhitectural, planificarea sitului, dezvoltarea spaiului din jurul
casei, protecia mediului, planificare urban(P.U.G.-plan urbanustic general), design
urban,planificarea parcurilor i a spaiilor de recreere, planificare regional, spaii
urbane i conservare istoric. Un pracitcian n domeniul arhitecturii peisajului se
numete arhitect peisagist.

Istoria arhitecturii peisagere

Istoria arhitecturii peisagere este n strns legtur cu istoria grdinritului, dar nu sunt la fel de
vaste. Ambele arte sunt preocupate de compoziia plantrii, forma spaiului, ap, pavaj i alte
structuri, dar:
-designul gradinilor se ocup n mod special cu spaii nchise, private(parc, grdin etc) -designul
arhitectural se ocup cu spaii nchise, dar de asemenea se ocup cu spaii deschise, care sunt
deschise publicului(scuar, parc rural, sisteme de parcuri, spaii verzi etc).
Romanii au preluat arhitectura peisajului pe o scar extensiv, i Vitruviu a scris multe despre
acest subiect ceea ce afecteaz i acum peisagitii. La fel ca i n celelalte arte, grdinritul a fost
"renviat" n perioada Renascentist, cu extraordinarele exemple, inclusiv spaiile pentru recreere
de la Villa d'Este, Tivoli. Grdinile renascentiste s-au dezvoltat n cel de-al 16-lea i cel de-al 17lea secol, ajungnd la superlativul grandorii, n lucrrile lui Andr le Ntre la Vaux-le-Vicomte i
Versailles.
n secolul al 18-lea, Anglia a devenit punctul culminant n noul stil al Arhitecturii Peisagere.
Personaliti ca William Kent, Humphry Repton, i mai cu seamfaimosul Lancelot 'Capability'
Brown au remodelat marile parcuri din Anglia, pentru a semna cu versiune curat i ordonat a
naturii. Multe din aceste parcuri, au rmas pn n zilele noastre. Termenul de "Arhitectur
Peisager" a fost folosit pentru prima dat de ctre Scotsman Gilbert Laing Meason, n titlul
crii sale "Arhitectura Peisager a Marilor Pictori ai Italiei"(Londra, 1828). Aceasta cuprindea
tipurile de arhitectur regsite n picurile peisajelor. Termenul de "Arhitectur Peisager" a fost
preluat de ctre JC Loudon i AJ Downing.
De alungul celui de al 19-lea secol, planificarea urban a devenit tot mai important, i era
combinaia dintre planificarea modern i tradiionalul grdinrit, ceea ce a dat Ahitecturii
Peisagere concentrarea unic. n cea de-a doua parte a secolului Frederick Law Olmsted, a
completat o serie de parcuri, care continu s fie o mare influen asupra practicanilor
Arhitecturii peisagere din zilele noastre. Printre acestea se numr Central Park din New York,
Prospect Park din Brooklyn, i sistemul de parcuri numite Emerald Necklace din Boston.
Arhitectura peisager, continu s se dezvolte ca disciplin estetic, i a rspins multor micri
de estetic i de arhiteturde alungul secolului 20. Azi, continu s se creeze o inovaie, pentru a
oferi soluii estetice competitive pentru spaiile verzi de alungul drumurilor, parcuri i grdini.

Lucrrile estetice ale Marthei Schwartz n SUA i n Europa ca Schouwburgplein in Rotterdam i

la Dutch design group West 8, sunt doar dou exemple.
Ian McHarg este considerat o influen important n legtur cu Arhitectura Peisager modern
i n planificarea particular. Cu ajutorul crii "Design with Nature", a realizat un sistem de
analiz a fiecrei poriuni dintr-un sit, pentru nelegerea compilat a atributelor calitative a
spaiului. Acest sistem a devenit fundaia GIS-ului(Geographic Information Systems) McHarg
avea s dea un aspect calitativ cu aceasta tehnic tiinelor ca: istoria, hidrologia, topografia.
Software-ul GIS-ului cu ubicuitate n Arhitectura peisager, analiza materialelor aflate la
suprafaa solului, similar n planificare urban, geografie, silvicultur, etc.

l Teatrul Maior Gh. Pastia este amplasat pe strada Republicii, in vecinatatea

Palatului Administrativ. Cladirea a fost construita in anul 1909 prin contributia
maiorului Gheorghe Pastia, care a finantat in totalitate ridicarea ei. Constructia este
o adevarata bijuterie arhitecturala ce se remarca prin elemente decorative specifice
stilului baroc si renascentist, fiind acoperita cu foita de aur. Proiectul de arhitectura
al Teatrului Municipal Focsani a fost special conceput pentru a se realiza o acustica
perfecta, in stilul teatrelor nationale din Odessa si Berlin.

In anul 1908, maiorul (r) Gheorghe Pastia, om politic si mare mosier din Focsani, doneaza banii
necesari construirii unui teatru spre a servi drept templu de educatiune si cultivare a sufletului.
Tot de numele sau se leaga si construirea Atheneului Popular din Focsani. Patru proiecte au fost
inscrise in concurs, iar comisia condusa de arhitectul Ion Mincu, Constantin Nottara si Gheorghe
Baicoianu au ales lucrarea arhitectului Constantin Ciogolea.
Piatra fundamentala a fost pusa la 11 Septembrie 1909, iar inaugurarea s-a facut in data de 22
Noiembrie 1913. Stilul ales este unul in conformitate cu moda vremii, Art
Nouveau monumentalist si puternic istoricist. Desi Art Nouveau incerca sa aduca la lumina
functionalismul si rentabilitatea economica prin recurs la ornamentatie, aspecte clasicizante si
monumentalism, in cazul de fata metisarea stilistica este una foarte reusita. Cladirea emana
soliditate, iar cornisele si retragerile succesive o fac foarte simetrica si placuta ochiului.
Ornamentatia este una de calitate, preluand temele teatrului antic.
Din pacate anii comunismului au adus orasul Focsani intr-o etapa gri din istoria sa, Teatrul
gasindu-se acum sufocat printre blocuri anonime, ridicate pe locul fostelor vile ante si
interbelice.
Actualmente, cladirea se afla intr-o stare foarte buna, trecand in anii din urma printr-o renovare
foarte bine executata.