Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Popa- Iasi
Astmul bronsic
Astmul bronsic
Fig.1
Astmul bronsic este o boala pulmonara cronica caracterizata prin obstructia variabila si
reversibila a cailor respiratorii, inflamatia cailor respiratorii si hiperreactivitatea bronsica.
Astmul bronsic se manifesta prin crize de dispnee, acestea survenind uneori fara o regula
clara (de obicei in timpul noptii). In unele cazuri crizele survin in legatura cu o serie de factori
nespecifici: umezeala, ceata, praf, emotii si efort fizic. La alti subiecti crizele survin in
aceleasi conditii: in sezonul polenului, in aceeasi incapere si in contact cu animalele.
Elementul central in fiziopatologia astmului il constituie inflamatia cronica a cailor
aeriene. Din punct de vedere clinic astmul este o boala manifestata prin episoade de dispnee,
wheezing si tuse, mai frecvent nocturna, intre care pacientul poate fi asimptomatic.
Episoadele simptomatice se datoreaza obstructiei difuze a cailor aeriene, ca reactie la diversi
stimuli, obstructie care poate ceda spontan sau sub tratament.
Dispneea(definitie)= greutate in respiratie datorita mai ales unor boli respiratorii,
cardiace sau stari nervoase.
Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronic sunt necesare cel puin 3 din urmtoarele
5 criterii:
antecedente alergice personale sau familiale
debutul crizei nainte de 25 de ani sau dup 50
dispnee paroxistic expiratorie, frecvent vespero-nocturn
reversibilitatea crizelor sub influena corticoizilor sau simpaticomimeticelor
tulburri de distribuie, perturbri ale volumelor plasmatice i ale debitului expirator
astmul bronsic complicat (impur), in care crizele apar pe fondul unor modificari
permanente (de obicei bronsita astmatica);
astmul bronsic extrinsec (alergic pur), care apare la tineri cu antecedente
alergice familiale, echivalente alergice, interval liber intre crize, in prezenta unor
alergene, absenta altor boli pulmonare preexistente, cu teste cutanate si de
provocare pozitive (40% dintre cazurile de astm bronsic);
astmul bronsic intrinsec, care apare dupa 40 de ani, cu putine intervale libere, de
obicei ivindu-se in timpul iernii; se asociaza cu tuse si expectoratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsite cronice etc). In functie de severitatea
manifestarilor, se deosebesc astmul cu crize rare si de intensitate redusa;
astmul cu dispneeparoxistica, astmul cu dispnee continua si starea de rau
astmatic. Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, subintrante,
durand peste 24 - 48 de ore, rezistente la tratament, de obicei fara tuse si
expectoratie, cu polipnee, asfixie, cianoza, colaps vascular, somnolenta pana la
coma. Apare dupa administrarea in exces de simpaticomimetice (Alupent),
sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea brusca a corticoterapiei, suprainfectie
bronsica.
Fig.2
Factorii care determina aparitia astmului sunt reprezentati atat de factori de mediu, cat
si de factori ce tin de persoana celui afectat.
sexul barbatii sunt mai expusi astmului in copilarie, in timp ce femeile prezinta un
risc crescut de imbolnavire in perioada maturitatii (conform dr. Dragos Bumbacea, dr.
Daciana Toma, curs de educatie medicala continua Introducere in astm).
Acestor cauze principale ale astmului li se alatura cauze secundare, precum:
factori de mediu iritanti precum fum, mirosuri puternice, poluare, mucegai (1 din 10
cazuri de astm cu debut la maturitate sunt determinate de acesti sensibilizanti ocupationali)
factori ce tin de schimbarile meteo (umiditate crescuta a aerului, temperaturi
scazute, schimbari bruste de temperatura)
stari emotionale tensionate (anxietate, perioade de stres si presiune prelungite).
Un factor declansator al astmului sunt variati si pot reprezenta orice factor care poate
irita caile respiratorii si declansa simptomele astmului. Acestia sunt diferiti in functie de
persoana, si un astmatic poate declansa simptomele din cauza mai multi factori.
Bronhiile se contracta in contact cu factori iritantii diversi, ca de exemplu:
- acarienii din praful din casa
- starea de anxietate aerul rece si uscat
- efortul fizic
- fumul de tigara (inclusiv cel din expunerea pasiva);
- polenul
- stresul
- infectii ale cailor respiratorii (guturai, gripa).
Simptomele astmului variaza in functie de fiecare persoana si au grade de intenstitate
variabile. Astfel, simptomele astmului pot aparea constant si cu o intensitate scazuta, sub
influenta factorilor de mediu sau se pot manifesta cu o frecventa redusa, insa cu o intensitate
marita.
La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere; mai tarziu, in
intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cronice si ale emfizemului, cu dispnee mai
mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a doua jumatate a noptii, de obicei brutal, cu
dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie; alteori este anuntata de prodroame (stranut,
lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee). Dispneea devine paroxistica, bradipneica, cu expiratie
prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat sau alearga la fereastra, prada setei de aer.
In timpul crizei, toracele este imobil, in inspiratie fortata; la percutie - exagerarea
sonoritatii; sunt prezente raluri bronsice, in special sibilante, diseminate bilateral. La sfarsitul
crizei, apare tusea uscata, chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate),
cu sputa vascoasa, albicioasa (perlata), bogata in eozinofile (uneori eozinofilie si in sange),
cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman.
Criza se termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub influenta Tratamentului. Exista
si manifestari echivalente: tusea spasmodica, coriza spasmodica - "febra de fan", rinita
alergica, eczema, urticaria, migrena, edemul Quinke.
Cresterea frecventei atacurilor de astm, precum si a utilizarii inhalatorului sunt semne ale
faptului ca afectiunea se acutizeaza.
Astmul este o afectiune ce nu poate fi tratata, ci poate fi tinuta sub control si ameliorata,
prin tratamente naturiste, Bronhodilatatoare, Inhalatoare, steroizi si alte medicamente
antiinflamatoare.
Bolnavii cu afectiuni respiratorii a astmului bronsic si BPOC trebuie sa evite eforturile
sustinute ce solicita un consum mare de oxigen. Eforturile de durata se vor putea realiza
numai daca bolnavul poate sa-si coordoneze foarte bine respiratia cu miscarile ce trebuie sa le
execute si la intervale de timp sa faca pauze, pentru restabilirea ritmului respirator.
Tratament metodologie
Tratament farmacologic
Tratament nonfarmacologic
Fig.3
Fig.4
Fig.5
Fig.6
aeriene
Fig.7
INSPIR
EXPIR
Fig.8
Fig.9
Intensitatea: 80 85%
Fig.10
Fig.11
Intensitatea:
80
85%
Intensitatea:
80
85%
Antrenamentul la piscin
Fig.12
Fig. 13
Fig.14
3. cu mainile sprijinite pe genunchi expiratie si ducerea bratului stang oblic sus inspiratie ;
4. cu mainile sprijinte pe genunchi expiratie , cu aplecarea trunchiului inainte :
o ridicarea trunchiului inspiratie
o expiratie sacadata , se elimina aerul in 3 4 reprize , in ritm rapid .
5. din pozitia sezand pe scaun executa :
o aplecarea trunchiului inainte , cu bratele incrucisate pe abdomen expiratie
o ridicarea trunchiului , cu ducerea bratelor lateral inspiratie
6. pe genunchi , pe calcaie sezand :
o ducerea bratelor in sus inspiratie
o aplecarea trunchiului inainte, cu ducerea bratelor inapoi sus cu expiratie ( de 10 ori)
7. din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate : (fig.8a)
o expiratie activa , tragand abdomenul in sus; (fig.8b)
Fig.15
8. din decubit dorsal, cu mainile la nivelul claviculei, executa inspir si expir, ridicand usor
cutia toracica, astfel incat sternul sa ajunga sub barbie (in expiratie toracelerevine la pozitia
normala);
9. din decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa :
o ducerea bratului stang spre soldul drept , concomitent cu ridicarea capului si a
umerilor expiratie ;
o ducerea bratului stang oblic sus , cu rasucirea capului spre stanga inspiratie (
dupa cateva repetari , la fel cu bratul drept ) fig.16
Fig. 17
10. ducerea ambilor genunchi la piept , cu ajutorul bratelor expiratie , revenire inspir
Exercitii libere de respiratie insotite de miscari pasive
Bibliografie:
1.Apostol I. - Medicin fizic i recuperare. Editura Gr. T. Popa -U.M.F. Iai, 2007
2.Harrison - Principiile medicinei interne - ediia a IV-a. Editura Teora, Bucureti, 2005
3.Ispas A.T. - Anatomia i fiziologia omului. Editura Didactic i pedagogic, Bucureti, 2006
4. Robert Youngson - ,,Astmul bronsic - Editura:Polimark, Bucureti, 2005
5. Tudor Sbenghe -,, Kinetoterapieprofilactica si de recuperare
6. Ion Stroescu- ,,Recuperarea functionala in practica kinetoterapeutica
7.www.scribd.com www.