Vous êtes sur la page 1sur 17

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

Proiect pentru sustinerea


examenului de certificarea competentelor profeisonale

Calificare:

Profesor indrumator:
Candidat:

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

CUPRINS

Argument.........................................................................................1
Capitolul I
Capacitatea motrica. Definitie. Tipuri de capacitate motrica..........4
Concepii moderne privind locul si rolul sportului in societate......7
Functiile sportului...........................................................................7
Capitolul II
Motricitatea in functie de varsta....................................................10

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

Capitolul I

Sportul este activitatea de ntrecere constituita dintr-un ansamblu de aciuni


motrice difereniate pe ramuri de sport, desfurata intr-un cadru instituionalizat sau
independent, prin care se caut perfecionarea posibilitilor morfo-funcionale si
psihice, concretizate in performante obinute in competiii, ca: record, depire
proprie sau a partenerilor. Sportul se clasifica in : sportul pt. Toi ; sportul de
performanta ; sportul adaptat. Caracteristica principala a sportului o reprezint
competiia. Caracterul competitiv al sportivului nu exclude valenele formative. O
alta caracteristica a sportului este reprezentata de faptul ca el este accesibil numai
celor cu aptitudini. Clasificri ale sportului: 1.in funcie de numrul de competitori:
sporturi pe echipe; sport individual; sporturi mixte. 2.in funcie de perioada de an in
care se desfoar: sporturi de sezon; sporturi pentru tot anul calendaristic. 3.in
funcie de includerea in J.O: sporturi olimpice; sporturi neolimpice. 4.in funcie de
sexul sportivilor: sporturi feminine; sporturi masculine; sporturi pt. ambele sexe. 5.in
funcie de rspndire: sporturi naionale; sporturi internaionale. 6.in funcie de
caracteristicile sportului: sporturi anaerobe; aerobe; mixte.
Capacitatea motrica reprezint ansamblul posibilitilor motrice naturale si
dobndite pin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare.
Factori care influeneaz capacitatea motrica:
procese psihice;
procese biochimice;
nivelul indicilor de dezvoltare fizica.
Exista 2 tipuri de capacitate motrica:
1.capacitate motrica generala formata din calitile motrice de baza (fora, viteza,
rezistenta, ndemnare); deprinderile si priceperile de baza si utilitar aplicative.
2.capacitatea motrica specifica formata din caliti motrice specifice ramurii de
sport respective; deprinderi si priceperi motrice specifice ramurii de sport respective.

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

Aptitudini motrice apar ca o rezultanta a interaciunii dispoziiilor ereditare cu


condiiile educative de formare a acestora si activitatea subiectului. Aptitudinea este
ereditate plus influenta mediului (nvare+acionare+stimulare). In literatura
psihologica de specialitate se disting: aptit. Generale (inteligenta, memorie,
atenie,etc.); aptit. Specifice pentru domenii foarte precise (muzica, tehnica, sport). In
cadrul aptit. Sportive ntlnim: aptit. Sportive generale (simul orientrii, dorina de
ntrecere, coordonarea,etc.); aptit. Sportive specifice practicri unei ramuri de sport.
Performanta este determinata de numeroase aptit. Cum ar fi: somatice
(nlime, greutate); funcionale (tip de activitate nervoasa superioara, capacitate
vitala); biochimice (tip metabolism, capacitate de refacere); general motrice
(capacitatea de nvare, capacitatea de refacere psihica); psiho-motrice (coordonare
generala, echilibru, viteza de reacie, schema corporala); motrice (viteza, fora,
rezistenta, ndemnare); psiho-intelectuale (atenie, gndire, imaginaie); psihoafective (echilibru afectiv, rezistenta la stres); psiho-reglatorii voluionale (efort
voluntar, perseverenta, combativitate, rezistenta la durere).
Efort fizic efortul din antrenament reprezint procesul nvingerii contiente, de
ctre sportiv, a solicitrilor din pregtire pt. perfecionarea fizica, pt. atingerea unui
nivel tehnico-tactic superior, precum si pt. accentuarea factorilor psihici si
intelectuali, ale cror rezultate produc, in mod voit, modificri ale capacitii de
performanta si adaptarea organelor si sistemelor implicate. Clasificri ale efortului
dup diveri factori: mrime: uor (mic Fc sub 100 puls/min; moderat Fc sub 120
puls/min); greu (optim Fc sub 140 puls/min; intens Fc sub 160 puls/min); sever
(maximal Fc sub 180 puls/min; exhausiv Fc peste 180 puls/min); orientare efort
anaerob, efort aerob-anaerob, efort aerob; selectiva, complexa; de lecie, de
microciclu, de mezociclu; tip de efort: de antrenament, de concurs, specific,
nespecific.
Act motric reprezint faptul simplu de comportare realizat prin muchii
scheletici in vederea obinerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a
unei aciuni motrice. Producerea unui act motric voluntar se bazeaz pe trei sisteme
mari: informaional, reglator, efector.
Aciunea motrica este un ansamblu de acte motrice astfel structurate nct
realizeaz un tot unitar in scopul rezolvrii unor sarcini imediate care pot fi izolate
sau nglobate in cadrul unei activitati motrice. Aciunile motrice se cldesc pe acte
motrice precise si automatizate. Dezvoltarea aciunilor motrice se bazeaz pe:
combinarea actelor motrice, exersarea si coordonarea actelor motrice in condiii
standard si apoi schimbtoare. Aciunile motrice au structuri bine definite, fiind
grupate sub forma deprinderilor motrice.

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

Activitatea motrica desemneaz ansamblul de aciuni motrice ncadrate intr-un


sistem de idei, reguli si forme de organizare, in vederea obinerii unui efect complex
de adaptare a organismului si de perfecionare a dinamismului acestuia. Activitatea
motrica releva forma de organizare, coninutul si finalitile pe care le au de
ndeplinit E.F.S.
Motricitatea definete totalitate actelor motrice realizate de om pt. ntreinerea
relaiilor sale cu mediul natural si social. Micarea nu se produce separat ca act in
sine, izolat de funciile psiho-intelectuale. Aciunea, chiar si cea mai simpla,
presupune conlucrarea unor procese de cunoatere. Micarea, redusa la contraciile
musculare care o produc sau la deplasrile in spaiu care urmeaz, nu este dect o
abstracie fizica sau mecanica.
Psihomotricitatea explica importanta motricitatii in dezvoltarea somatica si
psihica. Manifestarea psihica si cea motrica reprezint. elementele fundamentale ale
adaptrii sistemului. Dezvoltarea psihomotricitii este un proces extrem de complex
ce are ca factori determinani predispoziiile si plasticitatea S.N.C (motenite genetic)
si educaia.
Performanta este un rezultat valoros individual sau colectiv, obinut intr-o
competiie, sportiva si exprimata in cifre absolute, dup sistemul locurilor oficiale sau
prin locul ocupat in clasament. Performanta sportiva mai poate fi definita ca o valoare
bio-psiho-sociala realizata in cadrul unor competiii oficiale, ca rezultat a unei
capacitai multiplu determinate si apreciate pe baza unor criterii sau baremuri riguros
stabilite.
Capacitatea de performanta poate fi definita ca rezultatul interaciunii
operaionale a unor sisteme bio-psiho-educagene, concretizate in valori recunoscute
si clasificate pe baza unor criterii elaborate social istoric. Capacitatea de performanta
este manifestarea complexa a disponibilitilor individului, materializata in valori
obiective sau obiectivitatea in pct. locuri, clasamente, etc. capacitatea de performanta
este determinata de interaciunea a patru factori: aptitudinile, atitudinile, ambianta si
antrenament. La acetia se adaug si ali factori mai ndeprtai fr aciune direct,
cum ar fi: religia, tradiiile, etc.
Competiia sportiva este o forma de organizare a ntrecerii, intre sportivii de
diferite categorii, ce are ca obiect principal compararea performantelor (rezultatelor)
conform unor reguli precise si unor normative stabilite anterior. Caracteristici ale
competiiei: - sunt forme de organizare stimulative pt. sportivi, ncununndu-le
ntreaga activitate de pregtire. El sunt puncte nodale ale ntregului proces de
antrenament programat pe termen lung; - competiia constituie mijloace de dezvoltare
6

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

integrala a capacitaii de performanta; - competiiile fac posibil schimbul de


informaii in numeroase direcii (antrenor, sportiv, adversar, public, media), motiv pt.
care sunt considerate ca adevrai factori de reglare si dezvoltare sociala; - competiia
se constituie ca pri componente ale vieii social-culturale; - competiia la care
participa sportivii de cel mai nalt nivel se constituie ca factori economici, de profit
pt. cei implicai.
Concepii moderne privind locul si rolul sportului in societate. Inelesul
termenului sport a aprut in contextul educaiei fizice promovate in colile engleze,
la sfritul sec. XIX. Thomas Arnold a lansat atunci teoria in care desemna sportul, ca
educaia realizata prin intermediul ntrecerii si competiiei. Thomas A. definete
sportul ca o competiie ludica, ce determina cu certitudine plcere, dar mai presus de
toate formarea morala prin formarea corporala. Pedagogul Pierre de Cubertin
(renovatorul J. O. moderne) preia si dezvolta ideile formate de T. Arnold: pedagogia
sportiva, aa cum a neles-o T.A., este prghia cea mai buna si cea mai activa pe care
o pot utiliza educatorii din orice tara pt. a forma adolesceni cu un moral pe msura
fizicului. Termenii legai de domeniul sportului au devenit o zestre comuna a tuturor
naiunilor de unde rezulta includerea sportului in cadrul culturii. Remarcam de
asemenea faptul ca, dei iniial se poate vorbi despre o forma de educaie fizica prin
intermediul ntrecerii, treptat sportul s-a delimitat ca o forma de activitate motrica
aparte. Romnia adopta charta europeana a sportului orientndu-se ctre civilizaia
europeana a sportului, care consta in urmtoarele: sportul trebuie sa devina un bun al
tuturor; sportul ca factor de cultura; sportul ca mijloc de dezvoltare umana; sportul ca
factor de ntrire a sntii. Cele mai importante aspecte din charta europeana. A
sportului sunt insa legate de obligativitatea guvernelor din tarile semnatare de a
asigura finanarea, dezvoltarea bazei materiale, asigurarea resurselor umane,
sprijinirea sportului de nalt nivel si cu deosebire a celui practicat in timpul liber. Din
ideile de mai sus remarcam ca se produce o internaionalizare a concepiei despre
sport, care are in centrul sau omul, beneficiar pe linie biologica, psihica si sociala al
activitii sportive. Adugam contribuia substaniala la educaie, prin promovarea
codului eticii sportive, care consemneaz nu numai participarea la activitatea sportiva
intr-un mediu ecologic, dar si intr-un climat moral care sa-i deprind pe participani
sa aprecieze si sa aplice principiile eticii.
Funciile sportului realizeaz o corespondenta intre practicarea ramurilor de
sport si efectul acesteia asupra subiecilor sau asupra vieii sociale in ansamblul.
Funcia denumete o anumit activitate aciune comportament semnificative pt. un
anumit sistem in sensul satisfacerii cerinelor funcionale ale acestuia. Cele mai
importante funcii ale sportului sunt: 1 funcia competiionala (sau funcia de
satisfacere a dorinei de ntrecere); 2 funcia de maximalizare a performantei (sau
7

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

funcia de dezvoltare a capacitaii de performanta); 3 funcia conativ (funcia de


satisfacere a dorinei de micare, de aciune); 4 funcia de socializare (integrare,
afirmare sociala, comunicare, etc.); 5 funcia culturala; 6 funcia economica.
Funcia competiionala Competiia este elementul definitoriu al sportului, acesta
fiind in msura a valorifica capacitatea de performanta a individului prin comparaie
cu alii sau cu sine. Sportul prin formele sale este activitatea care ofer cele mai bune
condiii pt. satisfacerea si stimularea dorinei de ntrecere a oamenilor.
Funcia de maximalizare a performantei Sportul prin forma sa de organizare
antrenamentul sportiv ofer condiii de aplicare a unei metodologii tiinifice de
amplificare a capacitaii de performanta. Concursul poate fi folosit pentru dezvoltarea
capacitaii de performanta, dar si antrenamentul poate fi organizat sub forma de
concurs. Performanta aparine fiinei umane (fiina bio-psiho-social-motriccultural). Din aceste motive sportul devine un factor cu influente multiple,, in ceea
ce privete dezvoltarea si manifestarea capacitaii de performanta.
Funcia conativ Micarea nseamn viata. Dorina de micare a omului este
naturala, in firea lucrurilor, este esena existentei sale. Micrile efectuate iniial cu
coordonarea si precizia redusa, ajung sa se perfecioneze ctignd n amplitudine,
semnificaie si eficienta, in general. Sportul este cel care rafineaz micarea si
transforma nevoia de micare in motivaie interna, devenind o activitate care ofer
satisfacii. Remarcam faptul c sportul, prin reglementrile sale, face ca pulsiunile
interne spre micare si aciune sa nu fie opuse cognitivului ci sa se ncadreze in
acestea. Este evident ca succesul este in mare msura determinat de performanta
motrica individuala sau colectiva, insa activitatea psihica reglatoare determina ca
performanta sa fie bine pusa in valoare.
Funcia de socializare. Socializarea reprezint procesul social fundamental prin
care orice societate i proiecteaz, reproduce si realizeaz prin conduite adecvate ale
senzorilor si, modelul normativ si cultural. Sportul, ca activitate colara, poseda
atributele necesare pt. a realiza integrarea sociala, astfel: - se desfasoara preponderent
in grup, facilitnd interaciunea intre indivizi; - prin coninutul si formele de
organizare se creeaz un mediu psiho-social care permite apariia si manifestarea
tuturor tipurilor de interaciune; - sportul implica din partea individului aciuni de
evaluare a propriei conduite si a conduitei altora, ceea ce contribuie in mare msura la
formarea imaginii de sine; - sportul de performanta implica in etapele desfurrii lor
aciuni de selecie cu scopul de a desemna pe cei mai talentai si mai bine pregtii,
pt. a participa mai departe la procesul de antrenament sau la competiii. Aceti
sportivi au si datoria de a reprezenta in marile competiii gruprile sociale din care
provin (club, tara). Aceasta ndatorire este perceputa ca o onoare, statutul sportivului
8

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

valorizndu-se, iar conduita este animata de motivaii si sentimente superioare.


Sportul ndeplinete 2 funcii: formativa si de dezvoltare. Prima se refera la forma
unor deprinderi specifice ramurii de sport respective, dezvoltarea unor capacitaii,
transmiterea unor cunotiine, etc. in timp ce a doua presupune relaii de grup,
competente sociale. Sportul acioneaz in doua sensuri ale socializrii, unul
individual si altul de grup.
Funcia culturala. Domeniul sportului definete un univers al creaiilor umane de
natura umana, estetica, intelectuala, etc.; ce si gsete locul cuvenit in ansamblul
general al valorilor. Se poate vorbi despre valorile sportive ca tip distinct, diferit de
valorile morale sau estetice. Printre acestea enumerm: fair-play, vitalitatea,
autodepirea, etc. In sport exista valori estetice care privesc calitile si canoanele
estetice proprii acestui tip de activitate cum ar fi: o pasa spectaculoasa, o pirueta, etc.
este vorba de o estetica funcionala. In sport ntlnim si alte diferene si dimensiuni pe
care le putem aprecia ca estetice, prin impresiile pe care le provoac spectatorului:
frumosul, armonia, sublimul, etc. Frumuseea trita kinestezic, tehnic, tactic i se
adaug frumuseea plastica a corpului uman. Sportul reprezint sursa de inspiraie
pentru creatorii de arte plastice, literatura, cinematografie, muzica, etc. Dezvoltarea
culturii universale s-a realizat si prin participarea culturii fizice.
Funcia economica. Sportul poate fi considerat ca aparinnd ariei produciei de
servicii, in ipostaza acestora de furnizor al serviciului numit educaie. In domeniul
sportului se pot vorbi de trei categorii de clieni: - clieni primari (cei ce beneficiaz
direct de efectele practicrii exerciiilor fizice); - clieni secundari (prini, sponsori,
etc.); - clieni teriari (societatea). Practicarea ex. fizice, prin funcia lor biologica,
contribuie la meninerea si ntrirea strii de sntate. Acest lucru reprezint un real
ctig in bugetul fiecrei familii, dar si a societii in general. Sportul, mai ales cel de
performanta, reprezint o importanta zona de investiii. Efectele economice ale
sportului sunt apreciate, din punct de vedere temporal, ca imediate (turism local, sunt
vehiculate importante resurse financiare provenite din drepturi de televiziune,
sponsorizri, taxe de intrare, etc.) si tardive (baze sportive, spatii de cazare, centre de
presa, etc.). Industria sportului este susinut si in acelai timp stimuleaz producia
de echipamente sportive, materiale si instalaii, aparatura electronica de msurare si
nregistrare, asistenta medicala, etc.
Motricitatea copiilor sugari avnd in vedere slaba dezvoltare a sistemului nervos
si capacitatea senzoriala redusa, o mare parte din reacii au caracter reflex, micrile
sunt grosiere; un stimul extern antreneaz rspunsul nedifereniat al tuturor celor 4
membre. Activitatea motrica a noului nscut se realizeaz printr-un consum energetic
mare, ceea ce determina si apariia oboselii. Formele deplasare a copilului sunt foarte
diverse, ncepnd cu rostogolirea din decubit-dorsal in decubit-ventral si invers, apoi
cu trrea prin micri corelate instinctiv, deplasarea cu sprijin pe palme si genunchi,
9

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

ca in final sa se ridice in stand susinut poziie din care ncearc sa fac primii pai. In
timpul micrilor de redresare a corpului, de rotaie a trunchiului, si in timpul
micrilor de deplasarea ce preced mersul a tentativelor de aezare sau de ridicare in
picioare, musculatura trunchiului si a extremitilor se va ntrii progresiv, pregtind
meninerea poziiei bipede. Progresele in structura micrilor sunt observate spre
sfritul primului an, astfel micrile apar evidente datorita inteniilor copilului de a
se deplasa. Dezvoltarea miscarilor are o direcie cefalo-descendent si se
perfecioneaz dup ce micrile de edere devin confortabile pt. Copil.
Capitolul II

Motricitatea in functie de varsta


Motricitatea la 1-3 ani ante-precolar Aceasta etapa este marcata in continuare
de o cretere bio-motric evident, o dezvoltare activa a emisferelor cerebrale, fapt ce
favorizeaz procesele de nvare, adaptare si emancipare relativa. Bloom considera
ca pana la 3 ani omul achiziioneaz 60% din experiena fundamentala de viata. Se
remarca o dezvoltare motrica accentuata favorizata de un climat psiho-social si motor
optim in care trebuinele copilului sunt satisfcute, inclusiv nevoia de micare. Lumea
obiectelor l fascineaz, deschide sertare, scoate obiecte, apas pe diverse butoane,
descoperind importanta minii. Imitaia are un rol important in descoperirea anumitor
micri reprezentnd o forma importanta de nvare la aceasta vrst. Deprinderea
motrica de baza care marcheaz debutul acestei etape a ontogenezei este mersul. In
nsuirea mersului identificam 3 etape: - la un an mersul iniial; - 2-3 ani mersul
opional; - dup 7 ani mersul adult. Alergarea reprezint o alta deprindere motrica ce
capt o pondere din ce in ce mai mare in repertoriul motric al copilului. Intre 15-18
luni apar primele ncercri de alergare, viteza crescnd progresiv de la 2m/s la 2 ani,
la 5m/s la 7 ani. In ceea ce privete aruncarea ca deprindere aceasta se supune
aceleiai dezvoltri ierarhice, caracteristica de nceput reprezentnd-o limitarea
micrii din articulaia cotului. Odat cu nsuirea alergrii, copilul i dezvolta si
structurile premisa ale sriturii. Dup vrsta de 1 an si 6 luni apar primele faze de
saltare, succesiuni de impulsii pe doua picioare. La vrsta de 3 ani copilul pregtete
sritura, dar are dificulti in realizarea acesteia (incapacitatea de a mpinge simultan
cu ambele picioare, torsiune laterala a corpului la desprindere, imobilizarea unui bra,
aterizare rigida, etc.). lovirea cu piciorul a mingi este o alta aciune motrica care se
realizeaz la nceput, din stand si mai trziu din deplasare. Dup aceasta succinta
enumerare a principalelor aciuni, deprinderi motrice pe care ante-precolarul i le
nsuete, se cuvine sa remarcam rolul jocului in aceasta perioada, sub semnul creia
sta ntreaga activitate a copilului. Jocul de manipulare, jocul cu adultul sau cu
personajele imaginare ocup circa 90% din timp avnd un coninut acional simplu si
repetitiv.
10

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

Motricitatea 3-6 ani precolara etapa este numita vrsta de aur a copilriei in
care comportamentul se diversifica, urmarea integrrii in mediul grdiniei si a
solicitrilor cognitive, comunicaionale si nu in ultimul rnd motrice crora copilul le
face fata. Dezvoltare fizica nregistreaz progrese evidente iar mielinizarea fibrelor
nervoase amelioreaz procesarea informaiei, ca si precizia miscarilor. Tot acum are
loc si angajarea cu predilecie a uneia din cele 2 emisfere, fapt important pt.
caracterul manualitii copilului (ambidextru, dreptaci sau stngaci). La 4-5 ani
copilul se joaca cu parteneri manifestnd preferine pt. jocuri de construcie, jocuri de
apa, jocuri ce presupun asumarea rolurilor (vnztorul, medicul, etc.). nevoia de
micare si disponibilitatea pt. nvare, extrem de marcate la aceasta vrsta, trebuie
valorificate prin punerea copilului in situaii adecvate prin care acesta i nsuete o
baza larga de aciuni motrice. Alergarea se caracterizeaz printr-o faza de propulsie
care se mbuntete i prin diminuarea forelor de frnare. Aruncarea cu un bra de
deasupra umrului capt amplitudine, ce se nsoete de o rotaie a centurii scapulare
in plan orizontal. La 5-6 ani fora aruncrii creste prin aciunea trunchiului care
nsoete micarea si care se finalizeaz printr-o flexie la nivelul bazinului. In ceea ce
privete sritura, copii i amelioreaz sriturile de tip stnga - dreapta, dreapta stnga i galopul. Lovirea mingi cu piciorul de ctre precolari conduce la o proiecie
a balonului la 3m la 5ani pana la 6m la 6 ani. La aceasta vrsta activitatea sportiva
este practicata doar sub forma de joc, ca divertisment, contribuind la dezvoltarea
motricitatii in ansamblu prin sarcini de tip nedefinit, cu caracter general. Educaia
motrica se realizeaz deci prin principalele achiziii psiho-motorii fundamentale si
anume echilibrarea, locomoia si coordonrile vizual-motrice care nsoesc copilul
pana la vrsta colaritii.
Motricitatea la vrsta ante-pubertar 6-10/11 ani. n aceast perioad creterea si
dezvoltarea morfo-funcional a colarilor sunt mai rapide si in general mai uniforme
dect in etapele anterioare. Masa musculara se dezvolta relativ lent, tonusul muscular
are valori mai reduse, ceea ce favorizeaz, efectuarea unor miscari cu amplitudine in
diverse articulaii. Activitile cognitive favorizeaz o dezvoltare intelectuala
evidenta, influenat si de o plasticitate deosebita a sistemului nervos, avantaj
funcional ce confer copilului o mare receptivitate in comparaie cu adulii.
Predominanta excitaiei corticale face ca stimuli externi sa produc reacii motrice
exagerate, insuficient coordonate, explicabile si printr-o slaba inhibiie de
difereniere. Motricitatea in aceasta etapa este debordanta, capacitatea de invatare
motrica este remarcabila, dar posibilitile de fixare a miscarilor noi sunt reduse. In
consecina, doar repetarea sistematica integreaz si stabilizeaz structura noua in
repertoriul motric al copilului. Alergarea are un aspect apropiat de cel optim deoarece
piciorul de impulsie are o extensie mai mare si piciorul liber are o cursa mai ampla,
cu ridicare mai accentuata a genunchiului. Prinderea mingiei se caracterizeaz printr11

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

o poziie de ateptare mai ampl, braele sunt semi-flexate, iar picioarele deprtate.
Aruncarea mingii in aceasta etapa cunoaste o faza pregatitoare in care piciorul opus
bratului de aruncare avanseaza, bratul libereste ridicat pt. a echilibra rotatia
trunchiului ce are drept consecina un recul al cestui bra, si o flexie lejera laterala si
antero-posterioara a trunchilui. Sritura n lungime una din cele mai utilizate
deprinderi, implica o aciune concentrata a diferitelor segmente corporale in funcie
de orientarea lor in spaiu si de amplitudinea micrii fiecaruia dintre acestea. Copilul
care a capatat un plus de fora fata de etapa de vrsta anterioara, este capabil sa
realizeze o impulsie puternica a piciorului de bataie, o relativa buna cooperare a
forelor orizontale si verticale, o aciune coordonata a bratelor, etc., elemente
importante in executarea deprinderilor motrice de baza. Caracteristicile psiho-fizice
extrem de favorabile achizitionarii de structuri motrice, trebuie exploatate in mod just
in vederea invatarii tehnicilor fundamentale coordonate grosier la nceput, dar
consolidate ulterior. In probele sportive ce necesita o insusire precoce a tehnicii, copii
si perfecioneaz chiar repertoriul gestual specific. Dozarea corecta a efortului la
copiii ante-pubertari, cu evitarea suprasolicitarii sau subsolicitarii, trebuie sa asigure
o valorificare completa a capacitaii reale de efort si posibilitatii crescute de progres.
Motricitatea in etapa pubertara (10-14 ani). Tipul pregnant al activitatii pentru
etapa pubertara o reprezint instruirea scolara in condiiile diversificarii motivatiilor,
a dezvoltrii personalitatii, mobilizarii aptitudinilor si a ntregului potential biomotric. Aceasta etapa se caracterizeaz printr-un ritm accentuat al dezvoltrii
somatice (in special intre 12-14 ani) caracterizata prin dimorfism sexual, dezechilibre
intre propoetiile diferitelor segmente si intre sferele morfologica si vegetativa.
Musculatura scheletica se dezvolta special prin alungire dar fora relativa nu
nregistreaz cresteri evidente. Accelerarea cresterii taliei rezulta in special din
dezvoltarea in lungime a membrelor fata de trunchi. Mobilitatea articulara
nregistreaz valori relativ scazute atat la fete cat si la baieti. Tanarul trebuie sa se
adapteze unei existente corporale diferite pe care nu intotdeauna o stapaneste uor,
dovada fiind fluctuatiile, inconsecventele in realizarea eficienta a diferitelor sarcini
motrice. Puberul nu are o conduita motrica egala ci una marcata de discontinuitati, in
care micrile sunt insuficient ajustate, uneori exaltate alteori apatice. Propria
imagine (schema) corporala, insuficient constientizata in copilarie se focalizeaza
progresiv, reprezentnd atat un nucleu al constiintei de sine, cat si o instanta reper
in reglarea aciunilor motrice. Etapa pubertara reprezint un interval optim pt.
invatarea majoritatii deprinderilor motrice specifice ramurii de sport, precum si pt.
dezvoltarea calitatilor: viteza, rezistenta, coordonare.
Motricitatea in etapa adolescentei (14-18 ani). Aceasta perioada (pa care unii
autori o mpart in trei sub-etape: pre-adolescenta 14-16 ani; adolescenta propriu-zisa
16-18 ani; adolescenta prelungita 18-25 ani) este legata de dobandirea statutului de
12

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

adult si este caracterizata de intensa dezvoltare a personalitatii, toate acestea in


contextul iesirii treptate de sub tutela familiei si a scolii etc. instruirea ramane
importanta pt. majoritatea tinerilor, dar ea se nuanteaza in funcie de interesele
personale, de curiozitatea individuala. Adolescentul si modifica perceptia de sine,
inclusiv schema corporala, cu expresie a propriei identitati. In plan somatic rapidele
transformari din etapa pubertara le iau locul procese mai lente caracterizate de
reducerea cresterii in inaltime (in special la fete) si de cresteri ale perimetrelor si a
diametrelor segmentare. Adolescentul si evalueaza sansele de reusita si face predictii
plauzibile in ceea ce privete performantele motrice proprii. In ceea ce privete
calitile motrice, acestea progreseaza (in special la baieti), dei in scoli se lucreaza
destul de putin pt. acest obiectiv. La acest nivel motricitatea nu se rezuma doar la
programa scolara pt. ciclul liceal, ci reprezint o modalitate complexa de adaptare in
situaii diverse, de stapanire a propriului corp, procesare a informatiilor, construire a
anumitor rationamente si utilizare a diferitelor forme de exprimare; invatarea fiecarei
miscari este in fond un demers experimental resimtit corporal. Astfel, putem
sublinia inca o data necesitatea armoniei sistemului in care, printr-un efect de
oglinda, sfera somatica o influeneaz pe cea spirituala, conferind ntregului
premise favorabile de adapatre la rigorile viitorului.
Motricitatea in etapa tineretii vrsta mijlocie (25-35 ani). Aceasta etapa face
parte din varstele adulte active, mai putin investigate din punct de vedere al
comportamentului motric al individului, cu exceptia celor angrenati in activitati de
performanta. Perioada este influentata de debutul activitatii profesionale care pune
bazele statutului social al tanarului. Specializarea profesionala conduce la
evidentierea unor capacitai superioare observatie vizuala, auz perfectionat,
sensibilitate tactila, echilibru, coordonare, etc. Pt. performeri (la multe din ramurile
sportive) se obtin rezultate de varf in competiiile de anvergura. O clasificare a
tinerilor in funcie de gradul de implicare in activitiile motrice este urmatoarea: tineri sedentari, neinteresati de practicarea activitatilor motrice, cu profesii inactive
din punct de vedere motric; - tineri vag interesati de micare care practica ocazional
diferite activitati motrice; - tineri activi, care resimt placerea micrii si au formata
obisnuinta practicarii sistematice a exerciiilor fizice. Acestor tipuri li se adaug,
desigur sportivii de nalta performanta si tinerii cu nevoi speciale. Continuarea
educaiei motrice la aceasta etapa de vrsta conduce la urmtoarele finalitati: capacitai senzorio-perceptive superioare; - scheme motorii de baza, perfectionate; bagaj bogat de deprinderi, priceperi motrice; - capacitate crescuta de comunicare
gestuala, expresiva, estetica; - capacitate de practicare independenta a exercitiilor
fizice; - socializare superioara.
Motricitatea la vrsta adulta (40-65 ani). Aceasta etapa se mparte in 3 substadii:
adult I (35-45 ani); adult II (45-55 ani); adult tardiv(55-65 ani). Adulii cunosc
13

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

realizarea maxima profesionala, armonizarea intereselor, echilibrarea personalitatii.


Capacitatea senzoriala discriminativa cunoaste o curba lenta, descendenta sub
impactul factorilor biologici sau de suprasolicitare; sensibilitatea vizuala, latenta
motrica, acuitatea auditiva, sensibilitatea tactila, nregistreaz usoare regresii,
compensate de multe ori prin experiena culturala si sociala. Pt. a putea tolera fora
probleme activitatea motrica, adultul va proceda la un control medical si la o
consiliere din partea specialistului (profesor, instructor, monitor de timp liber) in ceea
ce privete tipul de activitate motrica convenabila. La aceasta vrsta trebuie
respectate cateva regului metodice (pt. adultii care practica sistematic exerciii fizice)
cum ar fi: efectuarea exercitiilor fizice in viteza sau invatarea de noi structuri tehnice
complexe nu mai reprezint obiective realiste pt. aceasta etapa de vrsta;
antrenamentul de fora-viteza trebuie limitat; exercitiile de fora trebuie executate in
zona de intensitate slab-moderata; exercitiile pt. dezvoltarea rezistentei care solicita
in principal funcia cardio-respiratorie sunt bine venite.
Motricitatea la vrsta senescentei (peste 65 ani). Fractura brutala a
performantelor motrice care debuteaza la 40-45 ani si devine evidenta la 60-65 ani,
poate fi intarziata prin administrarea unor stimuli de lucru adecvati (efort fizic), ce
iau in calcul diferentele interindividuale. Majoritatea varstnicilor dovedesc o regresie
constanta a performantei motrice, datorita schimbarilor morfo-funcionale, dintre care
scaderea masei musculare, degradarea capacitatilor senzoriale si creterea fragilitatii
oaselor au un impact crescut. Numeroase studii atesta faptul de necontestat, si anume
ca, existenta unei legaturi importante intre prestarea diferitelor forme de activitati
fizice si imbunatatirea calitatii vieii la generatia a III-a. R. Manno identifica efectele
benefice ale activitatilor fizice asupra persoanelor varstnice, dup cum urmeaz:
efecte psihologice (subiectul se simte sanatos, eficace si in forma, este optimist);
efecte fizice (ameliorarea starilor degenerative si a principalelor funcii ale
organismului); prevenirea disfunctiilor articulare; diminuarea surplusului ponderal;
reducerea tensiunii arteriale la hipertensivi; tonifierea musculaturii scheletice.
Activitatile de anduranta recomandate la aceasta etapa sunt: mers; plimbari in aer
liber; alergarea (jogging-ul); mers pe schiuri; inotul; gimnastica. Pt. toate aceste
activitati intensitatea lucrului nu trebuie sa depaseasca 50% din capacitatea maxima.
Nu trebuie recomandat practicarea unor sporturi cum ar fi: patinaj, handbal, fotbal,
sriturile, haltere, etc. luand in considerare aceste aspecte particulare, apreciem ca
practicile motrice redefinesc propria imagine corporala, identitatea sociala
individuala si disponibilitatea de a actiona pe mai departe intr-un context de
comunicare interpersonala.
Invatarea motrica, definitie, tipologie, etapele formarii deprinderilor motrice.
Invatarea motrica nsoete omul de la nastere, din stadiul iniial al dezvoltrii sale, ca
reacie motrica naturala inascuta, activata de stimuli de mediu. Invatarea motrica este
14

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

definita ca un set de procese asociate exersarii si experientei care conduc la schimbari


relativ permanente in conduita motrica. Aa cum este clasificata invatarea, in general,
si invatarea motrica, la randul sau se clasifica in: invatarea senzorio-motrica
(perceptiv-motrica) care consta in modificarea conduitei ca adaptare a unui raspuns
performant la condiii noi ce impun precizie mai mare sau finete a raspunsului
preexistent; invatarea motrica (propriu-zisa) consta in structurarea unor acte de
comportament in care relatiile stabilizate sunt dependente de componente senzoriale
proprio-ceptive; invatarea inteligent-motrica este specifica insusirii deprinderilor
motrice complexe sau sporturilor euristice in care adversarii sunt opozivi si
inventivi, solicitand din partea executantilor miscari originale, efectuate in funcie de
condiiile variate. Pedagogia considera invatarea ca proces de asimilare a
cunostintelor si formare a deprinderilor si priceperilor necesare activitatii viitoare.
Psihologia definete invatarea ca fenomenul prin care un individ dobandeste noi
forme de comportament (conduite) ca urmare a exersarii. Invatarea motrica determina
modificri la nivel celular in sistemul nervos, care determina la randul lor, creterea
capacitaii de micare. Zonele in care opereaza invatarea sunt: identificarea
stimulilor; selectia si programarea raspunsurilor; construirea de programe motorii
eficiente si rodarea circuitelor motorii; stabilirea cu acuratete a unor sisteme de
referinta in ce privete corectitudinea micrii. Un subiect poate aborda mai multe
sarcini motrice asemanatoare, din care au note diferentiale, dar si multe comune. Din
acest motiv, se constituie la inceputul invatarii un program cu caracteristicile motorii
generale care se insuseste adaptandu-se apoi fiecrei situaii specifice. Principalii
parametrii ai unui program motor general sunt: durata totala a micrii; fora necesara
efectuarii micrii; directia in care se efectueaza aceasta; amplitudinea micrii.
Operatiile pe care le efectueaza un subiect in momentul realizarii unei miscari sunt:
evaluarea sarcinii si a situatiei in care trebuie realizata aceasta, precum si decizia
asupra programului general; estimarea conditiilor initiale si directia asupra
parametrilor specifici pt. programul ce urmeaz a fi aplicat; declansarea micrii pe
baza parametrilor selectionati.
Tipurile de deprinderi motrice se face dup mai multa criterii:
1 componente senzoriale dominante: perceptiv- motrice; motrice.
2 modul de conducere: autoconduse; heteroconduse. 3 sistemic: deschise; inchise.
4 dup indicatorii pe care se bazeaz: interni; externi. 5 modul de desfasurare:
continuu; discontinuu. 6 complexitatea situatiilor si raspunsurilor: elementare;
complexe. 7 dup factorii care realizeaz comportamentul motric: fine; intermediare;
mari. 8 dup sensul utilizarii: tehnice; tactice. 9 dup obiectivele de realizat in
educaia fizica scolara: de baza; aplicative. 10 de comportament: de a concura; de a se
incalzi; igienice; de odihna.
Etapele formarii deprinderilor motrice. Deprinderea motrica tine cont de doua
aspecte: deprinderea este rezultatul invatarii; deprinderea este o maniera de
15

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

comportare dobandita prin repetare. Deprinderile motrice reprezint caracteristicile


de ordin calitativ ale actelor si aciunilor motrice invatate. Deprinderile mai pot fi
definite ca trasaturi sau caracteristici ale actelor motrice invatate prin repetare, ca
poseda indici calitativi superiori de executie. Caracteristicile deprinderilor motrice
sunt: fac parte din conduita voluntara a omului; fac parte din diferite familii de
micare; se integraza in sisteme de miscari; se comporta ca sisteme ce dispun de feedback corectiv; implica o capacitate sporita de difereniere fina a miscarilor; au o
stabilitate relativa chiar in condiii variabile de executie; imbraca caracteristicile
subiecilor care le executa; formarea lor este conditionata de factori obiectivi si
subiectivi (aptitudinile, atitudinile, motivatia, ambianta, condiiile educationale,
capacitatea de auto-apreciere). Treptele pe care le parcurge o deprindere in procesul
formarii sale sunt diferite ca nr. in funcie de profunzimea analizei, pe de o parte si pe
de alta parte de profilul domeniului din care este analizata.
Etapele formarii deprinderilor motrice sunt:
1. ETAPA I a informarii si formarii imaginii mentale sau a configuratiei spatiale
a micrii, sau cognitive. La bazele acestei etape stau explicatiile si folosirea
mijloacelor intuitive (demonstratii, imagini de film, video, foto, etc.) toate
prezentate pe baza unui model. Explicatiile trebuie sa conduca la reprezentari
(lingvistice) care sa evidenieze partile esentiale, momentele cheie sau
trasaturile principale ale micrii, ce se invata. Pe baza acestei imagini mentale,
subiectul si elaboreaza un proiect mintal de aciune determinat de experiena
motrica anterioara, de aptitudini motrice, spirit de observatie. Durata acestei
etape depinde de priceperea pe care o are subiectul.
2. ETAPA II a miscarilor grosiere sau insuficient difereniate. Mai este numita
si etapa miscarilor incordate, datorita inlaturarii miscarilor inutile si efectuarii
primelor repetari corecte, micrile se efectueaza sacadat, cu amplitudine
necorespunzatoare si in general cu multe greseli. In aceasta etapa un rol
important in corectare l are feed- back-ul reprezentat de observatiile
antrenorului, vizionarea propriei executii pe video, etc. Se impune folosirea
mijloacelor ajutatoare, mergand de la parcurgerea cu ajutor a traiectoriilor
micrii si pana la folosirea unor aparate si dispozitive care sa vizeze, in
principal, mecanismul de baza al deprinderii. Se mai numeste etapa legarii
momentelor cheie ale micrii.
3. ETAPA III a consolidarii micrii, a coordonarii fine (fixarii si consolidarii)
sau a perfectionarii, este caracterizata de efectuarea corecta a micrii, de
regula, in condiii standard sau stereotipe, cu indici superiori de fora, de
precizie, cu ritm si smplitudine corespunzatoare. Corectarile vor viza detalii de
executie tinzandu-se catre maxima eficienta. Aceasta etapa se mai numeste si
de stabilizare a micrii.
4. ETAPA IV a perfectionarii si supra-invatarii, este caracterizata de efectuarea
micrii in condiii variate, cu indici superiori de eficienta. Mai poate fi numita
16

LICEUL TEHNOLOGIC "DOAMNA CHIAJNA"

si etapa decansarii priceperilor superioare.

17

Vous aimerez peut-être aussi