Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Calificare:
Profesor indrumator:
Candidat:
CUPRINS
Argument.........................................................................................1
Capitolul I
Capacitatea motrica. Definitie. Tipuri de capacitate motrica..........4
Concepii moderne privind locul si rolul sportului in societate......7
Functiile sportului...........................................................................7
Capitolul II
Motricitatea in functie de varsta....................................................10
Capitolul I
ca in final sa se ridice in stand susinut poziie din care ncearc sa fac primii pai. In
timpul micrilor de redresare a corpului, de rotaie a trunchiului, si in timpul
micrilor de deplasarea ce preced mersul a tentativelor de aezare sau de ridicare in
picioare, musculatura trunchiului si a extremitilor se va ntrii progresiv, pregtind
meninerea poziiei bipede. Progresele in structura micrilor sunt observate spre
sfritul primului an, astfel micrile apar evidente datorita inteniilor copilului de a
se deplasa. Dezvoltarea miscarilor are o direcie cefalo-descendent si se
perfecioneaz dup ce micrile de edere devin confortabile pt. Copil.
Capitolul II
Motricitatea 3-6 ani precolara etapa este numita vrsta de aur a copilriei in
care comportamentul se diversifica, urmarea integrrii in mediul grdiniei si a
solicitrilor cognitive, comunicaionale si nu in ultimul rnd motrice crora copilul le
face fata. Dezvoltare fizica nregistreaz progrese evidente iar mielinizarea fibrelor
nervoase amelioreaz procesarea informaiei, ca si precizia miscarilor. Tot acum are
loc si angajarea cu predilecie a uneia din cele 2 emisfere, fapt important pt.
caracterul manualitii copilului (ambidextru, dreptaci sau stngaci). La 4-5 ani
copilul se joaca cu parteneri manifestnd preferine pt. jocuri de construcie, jocuri de
apa, jocuri ce presupun asumarea rolurilor (vnztorul, medicul, etc.). nevoia de
micare si disponibilitatea pt. nvare, extrem de marcate la aceasta vrsta, trebuie
valorificate prin punerea copilului in situaii adecvate prin care acesta i nsuete o
baza larga de aciuni motrice. Alergarea se caracterizeaz printr-o faza de propulsie
care se mbuntete i prin diminuarea forelor de frnare. Aruncarea cu un bra de
deasupra umrului capt amplitudine, ce se nsoete de o rotaie a centurii scapulare
in plan orizontal. La 5-6 ani fora aruncrii creste prin aciunea trunchiului care
nsoete micarea si care se finalizeaz printr-o flexie la nivelul bazinului. In ceea ce
privete sritura, copii i amelioreaz sriturile de tip stnga - dreapta, dreapta stnga i galopul. Lovirea mingi cu piciorul de ctre precolari conduce la o proiecie
a balonului la 3m la 5ani pana la 6m la 6 ani. La aceasta vrsta activitatea sportiva
este practicata doar sub forma de joc, ca divertisment, contribuind la dezvoltarea
motricitatii in ansamblu prin sarcini de tip nedefinit, cu caracter general. Educaia
motrica se realizeaz deci prin principalele achiziii psiho-motorii fundamentale si
anume echilibrarea, locomoia si coordonrile vizual-motrice care nsoesc copilul
pana la vrsta colaritii.
Motricitatea la vrsta ante-pubertar 6-10/11 ani. n aceast perioad creterea si
dezvoltarea morfo-funcional a colarilor sunt mai rapide si in general mai uniforme
dect in etapele anterioare. Masa musculara se dezvolta relativ lent, tonusul muscular
are valori mai reduse, ceea ce favorizeaz, efectuarea unor miscari cu amplitudine in
diverse articulaii. Activitile cognitive favorizeaz o dezvoltare intelectuala
evidenta, influenat si de o plasticitate deosebita a sistemului nervos, avantaj
funcional ce confer copilului o mare receptivitate in comparaie cu adulii.
Predominanta excitaiei corticale face ca stimuli externi sa produc reacii motrice
exagerate, insuficient coordonate, explicabile si printr-o slaba inhibiie de
difereniere. Motricitatea in aceasta etapa este debordanta, capacitatea de invatare
motrica este remarcabila, dar posibilitile de fixare a miscarilor noi sunt reduse. In
consecina, doar repetarea sistematica integreaz si stabilizeaz structura noua in
repertoriul motric al copilului. Alergarea are un aspect apropiat de cel optim deoarece
piciorul de impulsie are o extensie mai mare si piciorul liber are o cursa mai ampla,
cu ridicare mai accentuata a genunchiului. Prinderea mingiei se caracterizeaz printr11
o poziie de ateptare mai ampl, braele sunt semi-flexate, iar picioarele deprtate.
Aruncarea mingii in aceasta etapa cunoaste o faza pregatitoare in care piciorul opus
bratului de aruncare avanseaza, bratul libereste ridicat pt. a echilibra rotatia
trunchiului ce are drept consecina un recul al cestui bra, si o flexie lejera laterala si
antero-posterioara a trunchilui. Sritura n lungime una din cele mai utilizate
deprinderi, implica o aciune concentrata a diferitelor segmente corporale in funcie
de orientarea lor in spaiu si de amplitudinea micrii fiecaruia dintre acestea. Copilul
care a capatat un plus de fora fata de etapa de vrsta anterioara, este capabil sa
realizeze o impulsie puternica a piciorului de bataie, o relativa buna cooperare a
forelor orizontale si verticale, o aciune coordonata a bratelor, etc., elemente
importante in executarea deprinderilor motrice de baza. Caracteristicile psiho-fizice
extrem de favorabile achizitionarii de structuri motrice, trebuie exploatate in mod just
in vederea invatarii tehnicilor fundamentale coordonate grosier la nceput, dar
consolidate ulterior. In probele sportive ce necesita o insusire precoce a tehnicii, copii
si perfecioneaz chiar repertoriul gestual specific. Dozarea corecta a efortului la
copiii ante-pubertari, cu evitarea suprasolicitarii sau subsolicitarii, trebuie sa asigure
o valorificare completa a capacitaii reale de efort si posibilitatii crescute de progres.
Motricitatea in etapa pubertara (10-14 ani). Tipul pregnant al activitatii pentru
etapa pubertara o reprezint instruirea scolara in condiiile diversificarii motivatiilor,
a dezvoltrii personalitatii, mobilizarii aptitudinilor si a ntregului potential biomotric. Aceasta etapa se caracterizeaz printr-un ritm accentuat al dezvoltrii
somatice (in special intre 12-14 ani) caracterizata prin dimorfism sexual, dezechilibre
intre propoetiile diferitelor segmente si intre sferele morfologica si vegetativa.
Musculatura scheletica se dezvolta special prin alungire dar fora relativa nu
nregistreaz cresteri evidente. Accelerarea cresterii taliei rezulta in special din
dezvoltarea in lungime a membrelor fata de trunchi. Mobilitatea articulara
nregistreaz valori relativ scazute atat la fete cat si la baieti. Tanarul trebuie sa se
adapteze unei existente corporale diferite pe care nu intotdeauna o stapaneste uor,
dovada fiind fluctuatiile, inconsecventele in realizarea eficienta a diferitelor sarcini
motrice. Puberul nu are o conduita motrica egala ci una marcata de discontinuitati, in
care micrile sunt insuficient ajustate, uneori exaltate alteori apatice. Propria
imagine (schema) corporala, insuficient constientizata in copilarie se focalizeaza
progresiv, reprezentnd atat un nucleu al constiintei de sine, cat si o instanta reper
in reglarea aciunilor motrice. Etapa pubertara reprezint un interval optim pt.
invatarea majoritatii deprinderilor motrice specifice ramurii de sport, precum si pt.
dezvoltarea calitatilor: viteza, rezistenta, coordonare.
Motricitatea in etapa adolescentei (14-18 ani). Aceasta perioada (pa care unii
autori o mpart in trei sub-etape: pre-adolescenta 14-16 ani; adolescenta propriu-zisa
16-18 ani; adolescenta prelungita 18-25 ani) este legata de dobandirea statutului de
12
17