Curs Penal II, Streteanu.

CURS PENAL GENERAL II
Curs 1
____UNITATEA DE INFRACIUNE__
1. Unitate NATURAL
2. Unitate LEGAL
= desemneaz ipoteza n care activitatea autorului corespunde coninutului
unei unice (!!) NJ de incriminare
1. Unitatea natural = determinat de natura actului de executare,
decurgnd n mod firesc, logic, din specificul activitii autorului.
1)
2)
3)
Infraciunea SIMPL
UNITATEA NATURAL COLECTIV = UNC
Infraciunea CONTINU
2. Unitatea legal = se caracterizeaz prin faptul c este opera exclusiv a

voinei legiuitorului, deteminat, pe diverse considerente, de tehnic
legislativ
1)
2)
3)
4)
Infraciunea
Infraciunea
Infraciunea
Infraciunea
CONTINUAT
COMPLEX
DE OBICEI (DIF de infraciunea de simpl repetare)
PROGRESIV
UNITATEA NATURAL
Infraciunea SIMPL se ntlnete n ipoteza n care (in)aciunea autorului

se constituie dintr-un singur act de executare, conducnd la producerea unui
singur rezultat / unei singure urmri, corespunznd n integralitate coninutului
unei unice NJ de incriminare.
- Covritoarea majoritate a infraciunilor, sunt simple
- Sanciunea aplicabil este cea din NJ de incriminare din Partea Special
sau dintr-o Lg penal special
UNC = unitatea natural colectiv se caracterizeaz prin faptul c (in)aciunea
autorului se compune dintr-o pluralitate de acte de executare omogene(!),
comise n unitate spaio-temporal, mpotriva aceluiai subiect pasiv.

Condiia 1: Unitatea de aciune
Subcondiia 1: Unitatea manifestrii de voin
Prin aceast condiie NU se nelege elementul subiectiv din NJ de
incriminare(forma de vinovie), CI se nelege finalitatea/scopul/obiectivul
conduitei concrete.
Ex: X vrea s fac curat i arunc pe geam mai multe lucruri, care nimeresc n
capul trectorului pe sub balcon => scop = curat, DAR nu e vorba de un scop
special, calificat, iar acte de executare = fiecare lucru aruncat peste balustrade
balconului.
!! NU doar la infr intenionate, ci I la cele din culp
Subcondiia 2: Omogenitatea material
= actele de executare s fie de aceeai natur.
EX: NU omogen material dac I injurii I lovituri, ci trebuie doar injurii, sau doar
lovituri.
EX: DA omogen material dac 1 pumn, 1 picior, cci ambele se ncadreaz la
lovituri
Subcondiia 3: Unitatea spaio-temporal
= impune ca toate actele materiale s fie svrite n acelai loc i eventualele
ntreruperi la intervale de timp fireti
EX: fur un scaun din Traian Pop, un co de gunoi din P6 i o carte din A.Ionacu
DA, avem UNC, DAR, dac mergea s ia un obiect din Hadeu, NU mai aveam
unitate spaio-tempotal.
EX: furat mere cu sacul merge i golete sacul (ntrerupere fireasc), dup
care REvine i REumple sacul.
EX: rap sexual firesc prin constrngere cu victima trebuie s treac un interval
de timp (firesc), pn ca, fiziologic, s poat s renceap activitatea, pentru
tura a 2-a = DA, avem unitate spaio-temporal
EX: viol merge la seminar revin s fac iar act sexual = aici NU avem
unitate spaio-temporal, pentru c nu e un timp firesc pauza ct a stat la
seminar
!! Dac intervalele de timp dintre actele materiale sunt NEfireti, actele NU vor
mai putea fi nglobate n aceeai unic (in)aciune. Din acest moment, vom
putea discuta de un concurs de infraciuni, su de o posibil infraciune
continuat.
Condiia 2: Omogenitatea juridic

= impune ca actele materiale s aib corespondent juridic n coninutul
aceleiai norme.
= NU nseamn o coresponden perfect la acelai art + aliniat. n principiu, se
verific valoarea social, iar ncadrarea juridic se va face pe forma mai grav,
2

actele componente de gravitate mai mic, fiind valorificate astfel, la momentul
individualizrii judiciare a pedepsei.
EX: 1 furt consumat + 1 tentativa la furt = DA, avem omogenitate juridic, iar
ncadrarea juridic se va face pe forma cea mai grav = aia consumat, dar, la
individualizarea pedepsei, se va ine cont de faptul c, totui, a 2-a e n form
tentat doar.
EX: 1 furt simplu + 1 furt calificat n timpul nopii = DA
Condiia 3: Unitatea de subiect activ i Unitatea de subiect pasiv
Unitatea de subiect activ = e necesar ca aceeai persoana s svreasc toate
actele (!! Condiia e compatibil cu schimbarea formelor de participaie)
EX: irelevant dac eu am fost autor unic la furt co gunoi, iar la furt birou, fiind
mai mare, am fost doar complice
Unitate subiect pasiv discuie Infr. Contra persoanei VS Infraciuni contra
patrimoniului
n mod unanim, la Infraciuni conta persoanei, se accept condiia unicului
subiect pasiv. (cte victime, attea infraciuni)
Practica+Doctrina, pe Codul Vechi, preri mprile (opinia BUC = NU e necesar
acelai subiect pasiv n cazul infraciunilor contra patrimoniului; F.S =
ntotdeauna, fr excepie, condiia TRB)
EX: furi 4 maini din parcare Polus Center
Bucureti = 1 sg infr
Cluj = concurs 4 infr furt consumat (conteaz prea puin de la care persoana
fur, important e c am furat ce am vrut, indiferent al cui e bunul, pentru c
toate persoanele trebuie s se bucure de protecia penal)
EXAM: NCP = TRB condiia unitii sb pasiv
n lumina reglementrii din NCP de la Infr Continuat, cel mai probabil, se va
interpreta unanim n jurispruden, c e necesar condiia sb pasiv unic, la
toate infraciunile.
UNC:
Se poate comite cu orice fel de form de vinovie
Se sancioneaz conform NJ de incriminare (NU avem un tratament
sancionator)
Infraciunea Continua
= acea form de unitate de infraciune, cnd, DUP ntrunirea tuturor
elementelor de tipicitate i vinovie, (in)aciunea infracional se prelungete
n timp.
EX: lipsirea de libertate
Condiia 1: existena unui act de executare, care se prelungete n timp
Criterii de apreciere:
- Valoarea social protejat
- Modul de comitere
3

-
NJ de incriminare
Condiia 2: unitatea de element subiectiv

= e necesar s se stabileasc c manifestarea de voin, ce a existat la
momentul iniial, se menine, pe toat durata svririi infraciunii(adic a
in/aciunii prelungite n timp)
Se poate comite cu ORICE fel de form de vinovie, dei, n legislaia special
actual, avem DOAR intenie.
Clasificarea infraciunilor continue:

1) Permanente = prin natura lor, NU permit absolut nicio ntrerupere a
(in)aciunii
EX: lipsirea de libertate n mod ilegal, deinerea de droguri, deinerea fr drept
de arme etc
EX: l privez de libertate, dar, de mil, l las 2 ore s sufle liber aici se ntrerupe
i nu mai e infr continu, ci se pune problema fie de un concurs, fie de o infr n
form continuat
2) Succesive = prin natura lor, totui, permit anumite ntreruperi fireti
EX: port ilegal de decoraiuni (uniform militar);
EX: conducerea sub influena alcolului pe drumurile publice Cluj-Feleac-Turda.
ntreruperea de pe Feleac, pentru a urina, nu are nicio relevan juridic, plus
c, dpdv juridic, e o ntrerupere fireasc. La fel ar fi fost i dac oprea pentru a
alimenta cu benzin.
UNITATEA LEGAL
Infraciunea Continuata
= atunci cnd autorul svrete, la diferite intervale de timp, Dar n baza
aceleiai rezoluii infracionale i mpotriva aceluiai subiect pasiv, (in)aciuni
care prezint, fiecare, n parte, coninutul aceleiai infraciuni.
Condiia
Condiia
Condiia
Condiia
1:
2:
3:
4:
pluralitate de (in)aciuni, comise la diferite intervale de timp

Omogenitatea material i juridic a (in)aciunilor
Unitatea de subiect activ i pasiv
Unitatea de rezoluie !!!!!

CURS 2
Infraciunea CONTINUAT
4 condiii cumulative art 35 alin 1
Condiia 1: Pluralitatea de (in)aciuni, svrite la diferite intervale de timp
= spre deosebire de toate celelalte forme de unitate, nu are ceva specific al ei
= practic, e alegerea autorului, de a comite o infraciune n mod partajat, deci e
o modalitate de comitere, n principiu, a oricrei infraciuni.
Ce face ca actul de la UNC, aici, s fie (in)aciune ?! La UNC actele era fireti, la
I.Continuat sunt Nefireti. DECI elementul din latura obiectiva (=in/aciunea).
Intervalele de timp pot s fie mai lungi sau mai scurte, dar NU fireti, cci neam gsi n prezena UNC. Exact intervalul nefiresc ntre componente, este cel
care face ca actele materiale s se autonomizeze ca (in)aciuni relevante juridic.
DA, se poate o UNC comis n form continuat. Pentru c, n principiu, UNC e
compatibil cu orice infraciune.
Condiia 2: Omogenitatea juridic a (in)aciunilor
Condiia 3: Unitatea de subiect activ i pasiv precizare expres, din NCP (deci
inclusiv! La infraciunile contra patrimoniului art 35 alin 1) obligatoriu +
ntotdeauna !
Art 238 LPA Cod Penal = interpretare a acestei condiii a unitii de sb pasiv =
prevede 2 explicaii distincte
a. Aceast condiie a unitii de sb pasiv este respectat I n cazul n care
avem ipoteza Coproprietii.
b. Unitatea de sb pasiv e ndeplinit i n cazul n care infraciunea aduce
atingere mai multor subieci pasivi secundari, DAC subiectul pasiv
principal este unic.
EX: X vrea s-i fure lui Niu marker-ul. n acelai timp, Y i Z i spun c nu e
ok, dar X l lovete pe Y.
Sb pasiv principal: Niu UNIC !!
Sb pasivi secundari: Yi Z.
Dac avem mai muli subieci pasivi principali => CONCURS infraciuni !
Condiia 4: Unitatea de REZOLUIE specific doar ei !
Se leag de elem subiectiv i poate fi desemnat doar pe baza elem obiectiv
= n momentul trecerii la executare, autorul are reprezentarea de ansamblu a
faptei pe care o va comite, meninndu-i aceast hottre pe ntreg parcursul
activitii infracionale.
Rezoluia TREBUIE s fie:
5

A. Anterioar implic apariia horrrii anterior svririi primei
(in)aciuni
B. Determinat autorul are o imagine de ansamblu asupra faptei pe care
urmeaz s o comit n mod fracionat. (= are imaginea de ansamblu a
obiectului material, a locului, a timpului de svrire etc)
C. Meninut trebuie s se constate c rezoluia infracional s-a meninut
pe toat durata de svrire n timp. Abandonarea, la un anumit moment,
a rezoluiei, i, apoi, luarea din nou a hottrii de a comite fapta,
nseamn, n realitate, comiterea unei NOI infraciuni.
Aceast condiie a soluiei determinrii, nu trebuie neleas ca fiind un plan
infracional, stabilit n cele mai mici detalii. E suficient s putem demonstra
existena unui plan, care ne sugereaz faptul c autorul are imaginea de
ansamblu a modului n care va comite fapta.
Criterii exemplificative, care s ne ajute s identificm generalitatea, dar
determinarea rezoluiei infracionale:
Unitatea de obiect material sustragem bunuri de acelai tip/gen
Unitatea de loc
Existena unor intervale de timp, asemntoare ca durat
Utilizarea acelorai instrumente/metode/mijloace/procedee la comiterea
faptei
Existena unor mprejurri asemntoare, cnd se comit (in)aciunile
ETC
Categorii de infraciuni ce NU pot fi comise-n form continuat
1. Faptele din CULP fie nu prevezi, fie nu accepi, deci nu poi avea o
rezoluie unic
2. Faptele PRAETERINTENIONATE (atenie!!! Exist excepii !)
3. Infraciuni cu rezultat INDIVIZIBIL
EX: omor, NU viol.
4. Infraciunile de OBICEI n principiu, e incompatibil cu forma continuat,
deoarece actele comise DUP consumare, vor fi integrate n aceeai unic
infraciune de obicei.
Sancionarea infraciunii continuate = cauz de agravare facultativ
a materiei SINGURA !
Art 36 alin 1 = n cazul Pedepsei nchisoare, dac Max Sp al infraciunii nu
este suficient, se poate aplica un SPOR de PN la 3 ani nchisoare. La Ped
Amenzii, dac Max Sp nu e suficient, se poate aplica un spor de PN la 1/3
din Max Sp.
Recalcularea pedepsei pentru I. Continuat art 37
Ipoteza n care, DUP condamnarea definitiv(!) pentru comiterea unei
infraciuni continuare, se descopere NOI (in)aciuni din structura acesteia.
6

DECI instana va pronuna o hotrre, innd seama de TOATE componentele
reale, iar pedeapsa NU va putea s fie mai mic dect cea stabilit iniial.
Infraciunea COMPLEX
= ABSOARBE fie n coninutul su, fie ca circumstan agravant, o fapt care
constituie prin ea nsi o infraciune.
Ex: tlhrie = furt + ameninare.
3 condiii cumulative:
Condiia 1: Caracterul necesar al absorbiei.
Necesitatea absorbie se apreciaz ntotdeauna n abstract. Stabilirea
caracterului complex al NJ de incriminare, trebuie s rezulte din textul de lege,
NU din starea de fapt. Pentru a fi ntrunit aceast condiie, e necesar ca
Infraciunea Complex s NU poat fi comis fr a avea, automat, I
elementele infraciunii absorbite.
EX1: sustragerea unei statuete, integrate ntr-un perete, n concret, furtul se
poate comite doar distrugnd zidul, dar aceasta NU face furtul s fie infraciune
complex. Aadar, va fi un concurs de infraciuni = furt + distrugere.
EX2: furtul calificat prin efracie = I.complex (furtul n aceast form calificat,
nu se poate produce fr distrugere, deci furtul abs distrugerea)
Condiia 2: Caracterul determinat / determinabil al Infraciunii Absorbite.

Caracter determinat = zice textul de la complex ce infraciune absoarbe.
precizare complex n NJ de incriminare. EX: tlhrie
Caracter determinabil = infraciunea absorbit NU e prevzut expres,
dar, prin interpretare, se poate stabili infraciunea absorbit.
EX: viol act sexual prin constrngere. Interpretm constrngere.
EX: mpiedicarea exercitrii dreptului de a vota prin orice mijloace. = caracter
NEdeterminat.
Condiia 3: Diferena de Pericol Social.
Infraciunea absorbant trb s prezinte un PS mai mare dect cel prezentat de
infraciunile absorbite. n concret, se verific strict prin raportarea la pedepse.
CONCLUZII:
o Se poate comite cu orice fel de vinovie.
o Se pedepsete conform normei de incriminare.
o DA, se poate recalcula pedeapsa. Idem art 37.

INFRACIUNEA DE OBICEI
= forma unitii legale de infraciune, compus dintr-o pluralitate de acte
materiale, comise la diferite intervale de timp, acte materiale care, analizate
izolat, nu au relevan penal.
Condiia 1: pluralitate de acte omogene, comise la diferite intervale de timp.
Intervalul de timp NU trebuie s fie firesc.
Nr de acte necesar pentru a fi n prezena infraciunii NU este prevzut de lege,
fiind, n schimb, necesar a fi comise, un nr minim de acte, care s demonstreze
Instanei existena elmentului de obinuin.
Condiia 2: Irelevana penal a unui act privit n mod izolat.
o Momentul CONSUMRII = dac s-au comis suficiente acte pt a proba c sa comis obinuina. (din practic, s-a decis c e nevoie de minim 3 sau
mai multe acte !)
o Momentul EPUIZRII = momentul n care se comite ultimul act.
Condiia 3: Unitatea manifestrii de voin
= toate actele materiale s fie subsumate voinei unice a autorului.
Condiia 4: Unitatea de subiect activ + pasiv.
INFRACIUNEA DE SIMPL REPETARE

= considerat de muli o form distinct, ce se aseamn cu infraciunea de
obicei, fiind compus dintr-o pluralitate de acte materiale, care, individual
privite, nu au caracter penal.
Diferena esenial: legea prevede expres nr de acte materiale necesar pt a fi n
prezena unei Infraciuni de simpl repetare.
DIF : NU avem nevoie de unitate de subict pasiv !!!!!
EX: sustragere material lemnos discuia cu mp3 contravenie vs infraciune.
INFRACIUNEA PROGRESIV
= forma de unitate n care, DUP atingerea momentului de consumare specific
unei anumite infraciuni, are loc o agravare n timp a rezultatului, FR o noua
intervenie a autorului, rezultatul final, fiind, evident, mai grav i corespunznd
unei infraciuni mai severe.
NU toate progresivele sunt praeterintenionale, deci se poate comite cu orice
form de vinovie. Pentru rezultatul mai grav, autorul va rspunde, dar, din
perspectiv temporal, fapta, n ansamblul su, se consider a fi comis n
momentul consumrii.
Curs 3
8
___Pluralitatea de infactiuni___
O persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni. Pt existenta pluralitatii
nu intereseaza cand le-a comis, nici forma de vinovatie etc. Ele au relevanta pt
delimitarea pluralitatii. Formele pluralitatii: unele sunt reglementate expres,
altele nu pt ca nu atrag o forma de sanctionare diferita. Formele reglementate:
concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara. Exista si alte
situatii in care avem pluralitate dar nu cele de mai sus - pluralitate nenumita.
Concursul de infractiuni
Este situatia in care o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni,
inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Conditiile de
existenta:
Conditiile comune ale pluralitatii :
- acelasi autor ( poate comite in calitate de autor, coautor, complice,
instigator);
- persoana sa comita doua sau mai multe infractiuni ( cel putin doua
fapte care intrunesc toate elementele infractiunii).
Delimiteaza concursul fata de celelalte forme - infractiunile sa fie
savarsite inainte de condamnarea definitiva pentru vreuna din ele. Trebuie
sa stabilin doua momente: momentul comiterii fiecarei infractiuni si
momentul ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare. Din
coroborarea celor doua momente ne dam seama daca infractiunea se afla
in concurs sau in alta forma de pluralitate.
Cel putin doua dintre infractiuni sa atraga condamnarea
infractorului. Ea nu este propriu zis o conditie de existenta a
concursului. Concursul exista de la momentul comiterii infractiunii. Pentru
existenta concursului nu ma intereseaza daca infract au fost descoperite,
daca descoperite fiind au fost judecate. Ea este o conditie pt aplicarea
tratamentului sanctionator. Ea poate fi asimilata unei conditii de
existenta.
Formele concursului de infractiuni - doua forme principale
1. Real ( atunci cand infractiunile din structura sa sunt comise prin actiuni sau
inactiuni distincte) prezinta doua modalitati - simplu ( intre infract din structura
sa nu exista o legatura speciala) si caracterizat ( cu conexitate) - intre infract
din structura sa apare o legatura speciala si in functie dr natura acestei legatura
cunoaste doua forme:
- cu conexitate etiologica - exista atunci cand intre infractiunile din structura sa
apare o relatie de genul mijloc-scop. O infractiune este savarsita pt a inlesni
comiterea celeilalte. Prezinta doua particularitati: forma de vinovatie ( ambele
9

infract din structura sa au la baza intentia - si intentie depasita) si faptul ca
rezolutia privind savarasirea infractiunii scop trebuie sa fie anterioara
infractiunii mijloc.
- cu conex consecventiala: presupune ca a doua infractiune este comisa pentru
a ascunde savarsirea celei dintai. Prima infract se poate comite cu orice forma
de vinovatie, cea de-a doua trebuie sa aiba la baza intentia. Momentul aparitiei
hotararilor - de regula hot privind comiterea celei de-a doua infractiuni poate sa
apara ori inainte ori dupa savarsirea primei infractiuni. Prin exceptie, in doua
situatii hotararea privind a doua infractiune este luata in mod obligatoriu dupa
comiterea primei infract - cand prima fapta e din culpa si atunci cand a doua
infractiune este susceptibila sa o absoarba in mod natural pe prima.
2. Ideal sau formal - exista atunci cand infractiunile din structura sa sunt
savarsite prin aceeasi actiune/inactiune. Infract pot sa fie de aceeasi natura sau
naturi diferite.
Concurs omogen ( toate infract de acelasi fel) sau eterogen ( infract diferite).
Sanctionarea concursului de infractiuni
Potrivit NCP sistemul de sanctionare al concursului este reglementat unitar pt
toate formele acestuia. Sistemul sanctionator de baza este cel al cumulului
juridic cu spor obligatoriu. Acest sistem se aplica atunci cand pentru toate
infractiunile au fost stabilite pedepse cu inchisoarea si at cand pt toate infract sau stabilit pedepse cu amenda.
Presupune parcurgerea unui altgoritm in doua etape:
I1 I2 I3 - in prima etapa pt fiecare dintre infractiuni urmeaza sa stabilim o
pedepsa. Analizam fiecare infractiune facand abstractie de existenta
celorlalte. In baza individualizarii, pt prima infractiune stabilesc P1. La fel
cu restul P2, P3. In a doua etapa, intr-un prim moment alegem pedeapsa
de baza ( pedepasa cea mai grea dintre cele stabilite). De ex: 4,5,6.
Pb=P3. Pr = Pb la care se adauga 1/3 din suma celorlalte doua. Pedeapsa
rezultanta va fi de 9 ani.
Daca pt una din infractiuni s-a stabilit pedeapsa cu detentiunea pe viata,
pedeapsa rezultanta va fi detentiunea pe viata. Aici opereaza principiul
absorbtiei.
Daca s-a stabilit o pedepasa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda, se
aplica cumului aritmetic. Rezultanta va fi inchisoarea la care se adauga in
intregime amenda.
Daca s-au stabilit mai multe ped cu inchisoarea si mai multe ped cu
amenda, mai intai contopim pedepsele cu inchisoarea si ne da o
rezultanta. La fel facem ped cu amenda. Rezultantele se aduna.
Posibilitatea inlocuirii inchisorii cu detentiunea pe viata. Desi pt niciuna
din infract concurente nu s-a aplicat DV se poate aplica daca sunt indeplinite
10

concomitent doua conditii:
- pedeapsa rezultanta trebuie sa fie de cel putin 40 de ani.
- pt cel putin una dintre infractiuni, pedeapsa trebuie sa fie de cel putin 20 de
ani. Aici vbim de pedeapsa legala nu cea aplicata in concret.
Daca cele doua cond sunt indeplinite, judecatorul are doua posibilitati: daca
decide ca rezultanta va consta in inchisoare, aceasta nu va fi de 40 de ani ci va
fi pe durata de 30 de ani, care este maximul general al pedepsei inchisorii. In al
doilea caz, judecatorul aplica DV. Art 39 alin 2 ncp.
Nu se poate vb de o incalcare a principiului legalitatii ped. Pedeapsa legala
inseamna pedepsa aplicata nu pedeapsa prevazuta de lege.
Daca infractiunile concurente sunt judecate separat ( art 40): doua
posibile ipoteze.
Mai exista o ipoteza nereglementata - situatia contopirilor partiale. Daca avem
patru infractiuni care au fost judecate separat, doua cate doua. In cadrul fiecarei
instante s-au facut rezultante. In final in privinta celor 4 infractiuni avem doua
rezultante. Facem contopirile intre toate cele 4 pedepse nu intre rezultantele
initiale. Daca una din hot a fost pusa in executare, aces lucru nu afecteaza
mecanismul de contopire intre pedepsele stabilite initial. Ceea ce s-a executat
se scade din rezultanta finala.
Curs 4
Recidiva
Dupa condamnarea definitiva la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an
sau la DV pentru o fapta intentionata sau praeterintentionata, persoana in
cauza savarseste inainte de intervenirea reabilitarii sau de implinirea termenului
de reabilitare, o noua infractiune intentionata sau praeterint, pt care legea
prevede pedeapsa inchisorii de cel putin un an sau DV. Presupune existenta a
doua infactiuni - doi termeni ai recidivei.
Formele recidivei: ncp face distinctie intre recidiva postcondamnatorie si
recidiva postexecutorie.
Recidiva postcondamnatorie - exista atunci cand dupa o condamnare definitiva
la pedepasa inchisorii mai mare de un an sau la DV pt in infract comisa cu
intentie sau praeterint, persoana comite o noua
infract int inainate de considerarea ca executatat a primei pedepse sau
executarea ei, iar pt noua infract legea prevede inchisoare de cel putin un an
sau DV.
Conditii de existenta:
- in ceea ce priveste termenul 1 - o condamnare definitiva - sa se fi aplicat
inchisoarea mai mare de un an sau DV. Aceasta pedepasa sa fi fost aplicata pt o
infractiune comisa cu intentie sau cu intentie depasita. Mai este necesar ca
infract care formeaza primul termen sa nu se numere printre cele prev de art
42: dezincriminate, amnistiate, sav din culpa. Vorbim aici de o pedepasa concret
11

aplicata.
- termenul 2 - infract comisa dupa condamnarea definitiva - o fapta comisa cu
intentie sau int depasita. Este necesar ca legea sa prevada o pedepasa de cel
putin un an sau DV. Aici vorbim de o pedeapsa prevazuta de lege, si ne
raportam la maximul special. O alta conditie: sa nu fie una din infract de la art
42. Aceasta infractiune fie sav inainte de inceperea executarii, in timpul
executarii sau in stare de evadare din prima pedepasa.
Tratamentul sanctionator - se aplica cumulul aritmetic in sensul ca pedeapsa
de la primul termen sau restul ramas neexecutat se adauga la pedeapsa pentru
noua infractiune.
Putem avea recidiva si daca la termenul doi pedeapsa este inchisoarea
alternativa cu amenda.
Daca la termenul 2 avem un concurs de infractiuni atunci se aplica mai intai
concursul si apoi recidiva postcondamnatorie. In cazul infractiunilor aflate in
concurs este nevoie ca doar una din ele sa se afle in stare de recidiva cu
infractiunea de la primul termen. De ex in concurs pot sa am o infractiune
comisa cu intentie si una comisa din culpa. Nu conteaza ca o infractiune este
din culpa deoarece infractiunea comisa cu intentie atrage recidiva.
Inlocuirea inchisorii cu DV
Conditii: - pedepasa finala sa fie mai mare de 40 de ani, in structura recidivei
sa fie cel putin o infractiune pentru care pedeapsa legala sa fie mai mare sau
egala cu 20 de ani. Instanta poate sa aplice pedeapsa inchisorii si sa o reduca la
maximul general de 20 de ani sau sa aplice DV.
Daca la termenul 1 sau la termenul 2 avem o DV atunci opereaza absorbtia si se
aplica doar DV.
Daca in cursul executarii pedepsei evadeaza si dupa evadare comite o a doua
infractiune, atunci P1 si I2 se afla in stare de recidiva iar evadarea si I2 se afla in
concurs.
Recidiva postexecutorie
Exista recidiva postexecutorie atunci cand dupa executarea sau considerarea ca
executata a unei pedepse cu inchisoarea mai mare de un an sau a DV aplicata
pentru o infractiune intentionata sau praeterintentionata, cel in cauza
savarseste inainte de reabilitare ori inainte de implinirea termenului de
reabilitare o noua infractiune intentionata sau praeterint pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii mai mare sau egala cu un an sau DV.
Conditii de existenta
La termenul 1 sunt aceleasi conditii ca la recidiva postcondamnatorie, in plus
fiind conditia ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata. La
termenul doi raman conditiile de la recidiva postcondamnatorie. In plus noua
infractiune sa fie savarsita inainte de a interveni reabilitarea sa de a se fi
implinit termenul de reabilitare pentru prima condamnare.
Tratamentul sanctionar
Opereaza pe limitele legale de pedeapsa de la termenul 2 si consta in majorarea
12

obligatorie cu jumatate a acestora.
Daca la termenul doi avem concurs se aplica mai intai recidiva si apoi
concursul. daca avem si recidiva postcondamnatorie si postexecutorie atunci se
aplica mai intai recidiva postexecutorie. Ordinea este : recidiva postexecutorie,
concurs si recidiva postcondamnatorie.
Pluralitate intermediara
Dupa o condamnare definitiva si inainte de executarea sau considerarea ca
executata a pedepsei se savarseste o noua infractiune fara sa fie indeplinite
conditiile recidivei.
Sanctionare - potrivit regulilor de la concurs.
Daca avem pluralitate si concurs se aplica mai intai pluralitatea. - interpretare
per a contrario a art 43 alin 2.
Seminar
1. S-a retinut ca inculpatul x aflat in curtea scolii a agresat 3 colege lovindu-le
pe fiecare cate o data cu palma peste fata. Pt ce va raspunde acesta? - concurs
omogen formal - avem unitate de actiune alcatuite din mai multe acte de
executare.
2. In fapt inculpatul x a profitat de faptul ca victima y era singura acasa si prin
utilizarea fortei a obligat-o la consumarea a 3 raporturi sexuale la cateva minute
unul de celalalt. Prima instanta l-a condamnat pt 3 infr de viol in concurs.
Inculpatul declara apel aratand ca e vb de o unitate de rezolutie infractionala
astfel ca trebuia retinuta o unitate legala de infractiune sub forma infractiunii
continuate. Ce trebuie sa decida instanta de apel ? - unitate naturala colectiva.
Concurs cu conexitate etiologica ordinea este - rezolutie infractionala pt
infract mijloc, rezolutia infractionala pt infract scop, comitere infr mijloc ,
comitere infr mijloc. Primele pot fi inversate. Nu e necesara ca rezolutia privind
infractiunii scop sa fie anterioara rezolutiei infractiunii mijloc. Trebuie ca
rezolutia privind infr scop sa fie anterioara comiterii infr mijloc.
3. Inculpatul a fost condamnat la 2 pedepse de cate 3 ani fiecare pt infractiuni
comise in luna octombrie 2013. Instanta i-a aplicat inculpatului printr-o hotarare
din ianuarie 2014 pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare. Printr-o alta
hotarare acelasi inculpat a fost condamnat la doua pedepse una de 1 an
inchisoare si alta de 4 ani pt savarsirea a doua infract concurente cu primele,
infractiuni comise in luna ianuarie si februarie 2014. Pt aceste ultime infractiuni
instanta i-a aplicat pedepasa rezultanta de 4 ani si 3 luni. Inculpatul solicita
contopirea pedepselor rezultante de 3 ani si de 4 ani si 3 l intrucat toate
pedepsele sunt aplicate pt infractiuni concurente. Cum va proceda instanta?
Daca cel putin una este pe ncp atunci totul se sanctioneaza potrivit ncp chiar
daca s-au facut pe vcp contopiri partiale ( dispozitie tranzitorie) Pb e de 4 ani. R
e de 6 ani si 4 luni.
13

4. In fapt, inculpatul aflat in executarea unei pedepse de 2 ani pt o infractiune
de furt ( hotarare definitiva la 20 febr 2014) comite o alta infractiune de furt in
penitenciar la data de 20 febr 2014. Cum se calculeaza pedepasa rezultanta la
data de 20 mai 2014. Se merge pe restul ramas neexecutat la momentul
comiterii celei de-a doua infractiuni. Se aduna cele doua pedepse. Apoi se scade
ceea ce s-a executat de la momentul savarsirii si pana la data contopirii.
5. Speta de mai sus dar inculpatul mai comite o ucidere din culpa in data de 28
februarie 2014. Art 43 alin 2 - P1' la care se aduna (P2 in concurs cu P3 care e
din culpa. Se scade ce a ramas de executat de la data comiterii primei
infractiuni.
Curs 5
___Pluralitatea de faptuitori___
Ipoteza in care o fapta prevazuta de legea penala e comisa de doua sau mai
multe persoane impreuna. Avem trei forme: naturala sau necesara, constituita
sau legala si ocazionala sau participatia penala.
1. Pluralitatea naturala - ipoteza in care participarea mai multor persoane la
comiterea faptei este impusa de natura faptei (fapta nu poate fi comisa de o
singura persoana). Ex-incaierarea, incest, bigamia. Fiecare persoana care
savarseste acte de executare la o infractiune caracterizata de pluralitate
naturala va raspunde in calitate de autor distinct la propria sa fapta. Nu e
necesar ca fiecare persoana sa fie condamnata pt fapta. E posibil ca o persoana
sa comita fapta fara forma de vinovatie tipica ssu in prezenta unei cauze de
neimputabilitate. De ex daca in cazul bigamiei persoana nu stie ca cealalta este
casatorita va comite fapta din culpa care nu e sanctionata. Sau in cazul
incestului daca o parte nu are 14 ani, lui nu ii putem imputa fapta.
2. Pluralitatea constituita sau legala - textul de lege/norma de incriminare
din partea speciala sau dintr-o lege speciala prevede in mod expres ca act de
executare conduite ca: initierea ssu constituirea sau aderarea sau sprijinirea sub
orice forma a unei structuri/entitati care are ca obiectiv savarsirea de infractiuni
pe viitor. - art 367 (constituirea unui grup infractional organizat - grupul
structurat format din trei sau mai multe persoane constituit pt o anumita
perioada si care actioneaza coordonat pt a comite doua sau mai multe
infractiuni). Fiecare persoana care participa la constituirea grupului va raspunde
distinct ca autor pt savarsirea infractiunii respective. Poate exista o situatie in
care fapta poate fi comisa doar ce o persoana, daca faci dovada ca el a incercat
initierea grupului ( mai greu in practica).
3. Pluralitatea ocazionala - participatia penala - art 46,52. - desemneaza
ipoteza cand doua sau mai multe persoane actionand in baza unei legaturi
subiective, participa cu acte materiale sau intelectuale la savarsirea unei
infractiuni fara ca participarea lor sa fie impusa datorita continutului natural sau
legal al faptei comise.
14

Conditiile de existenta
A. Existenta a doua sau mai multe persoane care comit o fapta prevazuta de
legea penala: autor, coautori, instigatori si complici.
B. Existenta unei legaturi subiective intre persoane - legatura subiectiva
reprezinta intelegerea/hotararea persoanelor de a savarsi impreuna o
infractiune. Momentul stabilirii legaturii subiective este extrem de important,
identificarea lui corecta facand diferenta intre existenta unei forme de
participatie vs infractiune distincta respectiv in cadrul participatiei. Participatia
penala poate interveni maxim pana la momentul comiterii faptei - momentul
stabilirii legaturii subiective trebuie sa fie obligatoriu fie anterior savarsirii faptei
fie maxim concomitent cu savarsirea faptei de catre autor sau coautor. Un caz
rar este situatia in care legatura subiectiva este unilaterala care poate sa
provina doar de la complicenu de la autor. De ex in situatia in care vrei sa furi
subiectele din birou si cineva lasa fara sa stii tu usa descuita. Actele de ajutor
ulterioare savarsirii faptei si care nu sunt consecutive unei legaturi subiective
anterioare sau concomitente cu fapta nu vor fi incadrate ca forme de
participatie ci ca infractiuni distincte de sine statatoare.
C. Persoanele sa contribuie la savarsirea faptei cu acte materiale sau
intelectuale - identificarea obiectiva a contributiei participantului este vitala
deoarece duce la stabilirea formei de participatie. Acte materiale comit autorul
sau coautorii respectiv complicele material. Actele intelectuale le vor comite
instigatorii si respectiv complicii intelectuali.
D. Toti participantii savarsesc aceeasi fapta - pentru toti participantii incadrarea
juridica o va urma pe cea a autorului sau a coautorilor - participatia nu e o
infractiune distincta ci doar un mod de comitere a infractiunii.
Spre ex am o infractiune de simpla repetare - si B va fi complice.
Prima ipoteza - autorul comite primul act material. Pt A fapta va fi contraventie
si pt complice va fi tot contraventie. A doua ipoteza - autorul este la al 7 lea act
in doua luni - fapta deja este infractiune. B il ajuta la un singur act. B va comite
o infractiune stiind ca isi aduce contributia la comiterea unei infractiuni ( daca B
nu stia ca autorul este la al 7 lea act va fi contraventie pt el - subtilitatea sta in
eroare) . In a treia ipoteza, autorul este la primul act si complicele este la al 7
lea - pt autor va fi contraventie, iar pt complice va fi tot o contraventie.
De ex am un complice pentru 3 persoane care ii ajuta sa comita fiecare cate o
infractiuni fara ca autorii sa se cunoasca intre ei. El va raspunde pentru
complicitate la savarsirea fiecarei fapte, in concurs si nu complicitate in forma
continuata.
5. Participarea mai multor persoane sa nu fie impusa/ceruta de
continutul natural sau legal al infr savarsite
Participatia nu este de principiu compatibila in toate formele cu infr
caracterizate de pluralitate naturala, respectiv constituita
15

A. PLURALITATEA NATURALA
Nu e posibil coautoratul, in schimb e posibila instigarea sau complicitatea
Ex: Complicitate la incest, instigare la incaierare
B. PLURALITATE CONSTITUITA
Nu e posibila nicio forma de participatie, deoarece legiuitorul in art 367 (1) regl
ca act de executare actiuni sau inactiuni care prin natura lor ar fi
instigare(initiere) sau complicitate (sprijinire sau aderare).
AUTORUL art 46(1) = persoana care comite nemijlocit fapta prevazuta
de legea penala; persoana care comite actul de executar din structura normei
de incriminare
Ex: omor uciderea, viol actul sexual de penetrare vaginala etc., furt
luarea
-
Poate comite fapta cu intentie, cand vom avea participatie proprie sau
comite fapta din culpa sau in prezenta unei cauze de neimputabilitate,
cand vom avea participatie improprie
Autor (el singur), Autorat (el cu altii)
COAUTORII art 46(2) (noutate pt ca e reglementata, oricum era acceptata

unanim) = pers care impreuna savarsesc in mod nemijlocit aceeasi fapta
prevazuta de legea penala.
a) Aspectul Legaturii subiective
Aceasta poate fi stabilita intre coautori anterior mom savarsirii faptei sau
concomitent cu sav faptei
b) Aspectul laturii obiective
- e necesar ca fiecare coautor sa participe cu acte de executare (contributia lui
obiectiva!!)
- nu e necesar pt a fi in prezenta coautoratului ca actul de executare al fiecaruia
in parte sa produca rezultatul (toti 3 incearca ca il omoare, fac acte de
executare iar victima moare de la cutitul in inima, oricum toti sunt coautori, nu
conteaza cine a dat lovituraletala)
- tot e respectata conditia coautorilor si daca actele de executare individuale nu
puteau sa produca rezultatul (ex: 20 de persoane incep sa il taie cu lame pe
Nitu )
Specificul coautoratului la infr complexa
Vom fi coautori la infr complexa, chiar daca am comis act de executare doar
la una din infr absorbite, daca se poate stabili legatura subiectiva intre ei.
Ex talhariea 233: furt + violente. X comite sustragerea, Y comite lovirea.
16

Violul: pana in 2000 = rap sexual prin constrangere. Nu se poate coautorat
(doctrina)
Nitu: Se putea oricum! A = rap seual, B = lovire victima
Acum: zice si textul, are constructia de la infr complexa: actul de penetrare
vaginala, anala, bucala oricum se poate in coautorat daca demonstram o
legatura subiectiva
Categorii care nu pot fi comise in coautorat
1. Infr in pluralitate naturala sau constituita
2. Infr cu autor unic: evadare, dezertare obligatie strict personala
3. Infr omisive in ipotezele in care, de asemenea, autorul incalca obligatii
personale = infr omisiva proprie (la omisivele improprii e posibil coautoratul ex
omorul comis in concret printr-o omisiune intr-o pozitie de garant parintii care
nu hranesc copilul si el moare) ex: nedenuntarea textul legii impune obligatia
*4. Infr din culpa: (doctrina spune ca teoretic se poate dar practica spune ca e
imposibil sa identifici legatura subiectiva) exemplul cu cei 2 munctitori care vor
sa scoata pe un geam o grinda si o scapa si omoara un pieton
INSTIGAREA art 47 CP
-Instigatorul este persoana care cu intentie determina o alta persoana sa treaca
la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
-Este posibila la absolut toate infr cu exceptia celor care sunt caracterizate de
pluralitate constituita
Momentul stabilirii legaturii subiective intre instigator si A/CoA
- I ii da A ideea! Daca A deja are ideea, el va di complice intelectual
eventual.
Deci leg sub trebuie sa apara anterior luarii hotararii de catre autor!
Curs 6
Complicele - persoana care cu intentie ajuta sau inlesneste in orice mod la
comiterea faptei de catre o alta persoana. Este complice si persoana care
promite anterior sau concomitent cu savarsirea faptei ca va tainui bunurile
provenite din savarsirea faptei sau ca il va favoriza pe autor/coautori.
Dupa caracterul actelor distingem intre acte materiale si acte intelectuale. dupa
semnificatia juridica a actelor distingem intre acte licite si acte ilicite. Ca regula,
actul de complicitate nu e necesar sa fie in sine ilicit, el de regula este licit.
1. Complicitatea materiala - forma de complicitate ce exemplificativ se
comite prin procurare de catre complice a instrumentelor, mijloacelor necesare
pt comiterea faptei prin inlaturarea obstacolelor, piedicilor, care s-ar putea ivi in
calea autorului/coautorilor, respectiv prin ajutarea acestora in orice alt mod.
Complicitatea materiala prin procurarea, oferirea de instrumente, arme,
17

metode, mijloace apare daca avem doua conditii cumulative:
A. Instrumentul ( in sens larg) sa fie remis efectiv autorului/coautorilor ( pus la
dispozitia)
B. Instrumentul sa fie utilizat efectiv la comiterea faptei. Daca a doua conditie
nu e indeplinita devine complicitate intelectuala prin intarirea hotararii.
2. Complicitatea intelectuala se realizeaza prin intarirea hotararii
infractionale deja luate a autorului/coaut, materializata in cazul concret prin
incurajari, simpla prezenta/asistenta la locul si in timpul comiterii faptei sau prin
promisiuni anterioare sau concomitente cu savarsirea faptei de tainuire sau
favorizare.
Complicitatea prin promisiuni anterioare de tainuire sau favorizare - tainuirea
sau favorizarea sunt doua infract distincte reglementate la 269,270 cp.
Promisiunea anterioara sau maxim concomitenta cu savarsirea faptei complicitate intelectuala. Daca e ulterioara atunci nu mai vorbim de
complicitate, ci de savarsirea infractiunilor distincte. Chiar daca ulterior
complicele nu isi mai respecta promisiunea ramane tot complicitate
intelectuala. Forma de complicitate se stabileste pana la momentul savarsirii
faptei.
Ril 2/2008 - diferente intre tainuire, favorizare.
Diferente intre complicitate intelectuala si instigare - distinctia intre ele
se realizeaza in functie de momentul stabilirii legaturii subiective intre
participantul secundar ( instigatorul sau complicele) si autorul sau coautorii.
Legatura subiectiva la complicitate intelectuala apare dupa momentul luarii
hotararii de catre autor. In schimb daca apare inainte de luarea hotararii atunci
discutam despre instigare. La instigare efectul este de determinare, de
convingere a autorului, de insuflare catre aut/coaut sa ia rezolutia infractionala.
De cealalta parte, la complicitate, efectul va consta in intarirea rezolutiei deja
adoptate.
Diferente intre complicitatea intelectuala si complicitatea negativa ( a
nu se confunda cu complicitatea prin inactiune). Complicitatea negativa
desemneaza ipoteza in care un tert asista la comiterea faptei de catre autor sau
de catre coautori fara sa existe o legatura subiectiva intre acestia. Distinctia
intre cele doua este ca la complicitatea intelectuala avem legatura subiectiva (
stabilita anterior sau concomitent), iar la complicitatea negativa nu exista
legatura subiectiva. Complicitatea negativa nu e niciodata participatie!
Complicitatea negativa va putea fi sanctionata in masura in care corespunde
unei infractiuni distincte. Spre ex - nedenuntarea 266 cp, omisiunea sesizarii
267 etc.
Sanctionarea participatiei - 49 cp. Toti participantii ( coautori, instigatori si
complici) se sanctioneaza cu pedepasa prevazuta de lege pentru autor. Exista
sistemul parificarii pedepsei caci indiferent de forma de participatie sanctiunea
18

prevazuta de lege va fi aceeasi. La individualizarea pedepsei, pe langa criteriile
generale din art 74 se va tine seama si de contributia fiecarui participant la
savarsirea faptei. Pornind de aici practica a inventat o ierarhie a formelor de
participatie ( ierarhie formala) - 1. Coautorii 2. Instigatorii si 3. Complicii.
Aceasta este o ierarhie formala care valorifica gravitatea teoretica a contributiei
la savarsirea faptei. In cazul concret insa, nimic nu impiedica instantabsa aplice
o pedeapsa mai grava spre ex, complicelui. Ierarhia formelor de participatie e
utilizata fara exceptie pentru retinerea formei de participatie finala: formele de
participatie au caracter absorbant. Ex - o persoana instiga si apoi si ajuta la
savarsirea faptei ca si complice - el va fi numai instigator. Eventual poti sa tii
cont la individualizarea pedepsei.
Circumstantele - art 50 cp
Sunt anumite imprejurari care privesc fapta sau persoana si care pot influenta
raspunderea penala in sensul atenuarii sau agravarii acesteia. Aceste
imprejurari pot privi fapta sau persoana.
Clasificare:
1. Reale - acele imprejurari care au legatura cu fapta comisa, adica privesc:
actiunea sau inactiunea, urmarea, modul, mijloacele de comitere, metodele,
timpul, locul etc. Ele sunt imprejurari care privesc orice element obiectiv ce
prezinta relevanta in raport de fapta. Ex - furt in timpul noptii, prin efractie, de
trei sau mai mule persoane impreuna, cauzele justificative. Tot la aceasta
categorie se incadreaza acele imprejurarincare privesc subiectul pasiv:
neputinta victimei de a se apara, imposibilitatea acesteia de a reactiona, varsta
mica a acesteia, o calitate a acesteia ( infirma, cu handicap psihic).
2. Personale: ele privesc persoana.
A. Subiective - sunt imprejurari ce privesc pozitia sau starea psihica a unui
participant si care pot conduce la inlaturarea raspunderii penale, respectiv la
agravarea sau atenuarea acesteia ( excesul neimputabil este o circumstanta
subiectiva, pruncuciderea, intentia repentina, premeditarea).
B. De individualizare - imprejurari care privesc calitati ale unui participant ce
sunt expres prevazute de lege si care au aptitudinea de a se rasfrange asupra
altor participanti in masua in care sunt cunoscute sau prevazute. Ex - sunt
primar si primesc bani ca sa comit un act ilegal. Dar cineva ma instiga - comit
instigare la luare de mita pt ca pot sa prevad ca autorul va comite o luare de
mita. Ex 2 - la delapidare - poti sa fii complice, instigator la delapidare dar ca sa
fii coautor trebuie sa ai si tu calitatea de functionar public pentru a comite
delapidare. Persoana care in mod normal ar fi coautor devine complice msterial
( o opinie). O alta opinie spune ca cealalta persoana va fi autor la furt ( opinie
prof).
Efectele circumstantelor
Circumstantele reale se rasfrang asupra tuturor participantilor in masura in care
au fost cunoscute sau prevazute. Circumstantele subiective nu se rasfrang
19

niciodata asupra participantilor. Pentru a putea fi retinute si la alti participanti
trebuie sa putem constata in cazul fiecarui participant in parte ca sunt
indeplinite conditiile necesare pentru a retine circumstanta. Ex - la
pruncucidere numai mama poate avea acea stare de tulburare.
Cauza de nepedepsire in materia participatiei - art 51
Nu se va sanctiona participantul daca inainte de descoperirea faptei denunta
savarsirea faptei astfel incat consumarea sa poata sa fie impiedicata respectiv
impiedica el insusi consumarea faptei. A disparut instigarea neurmata de
executare!!
Conditiile cumulative ca sa intervina cauza de nepedepsire:
1. Sa avem un act de executare inceput - ne trebuie cel putin o tentativa
2. Sa existe o actiune de impiedicare a savarsirii faptei ( fie denuntarea
la autoritati, fie impiedicarea personala).
3. Actiunea de impiedicare sa intervina inainte de descoperirea faptei.
Participantul care impiedica savarsirea infractiunii nu va fi pedepsit pentru
tentativa dar va raspunde daca pana in momentul interventiei sunt intrunite
elementele unei alte infractiuni. Art 51 - circumstanta personala subiectiva.
Participatia improprie desemneaza ipoteza in care instigatorul si/sau
complicele actioneaza cu intentie iar persoana care comite actul de executare
actioneaza din culpa sau fara vinovatie ( actioneaza neimputabil). Cel care
beneficiaza de o cauza de neimputabilitate va fi achitat dar instigatorii si
complicii vor raspunde pt rezultatul efectiv produs, cu intentie. Culpa - autorul
va raspunde pt fapta din culpa daca e incriminata si ceilalti raspund ca si
instigatori/complici pt infractiunea comisa cu intentie. Ncp - a introdus si situatia
in care un coautor actioneaza cu intentie si altul din culpa sau neimputabil rationamentul e la fel ca cel de mai sus.
Curs 7
___Sanctiunile de drept penal___

Pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta.
Pedepsele sunt de trei feluri ( persoana fizica) - principale, complementare,
accesorii.
Pedepsele principale: detentiunea pe viata, inchisoarea si amenda.
1. DV - presupune privarea de libertate a condamnatului in principiu pentru tot
restul vietii acestuia. Exista si ipoteze de exceptie in care executarea dv se
termina inainte de terminarea vietii. Prima ipoteza e legata de varsta
condamnatului - cand implineste 65 de ani, dv poate fi inlocuita cu pedepasa
inchisorii pe timp de 30 de ani. Partea executata se scade din cei 30 de ani.
Diferenta fata de cp - inlocuirea este facultativa. O a doua ipoteza este
liberarea conditionata.
DV nu se aplica atunci cand persoana condamnata implinise 65 de ani la
20

momentul hotararii de condamnare. In locul ei se aplica pedeapsa inchisorii de
30 de ani.
2. Inchisoarea - privarea de libertate pe o perioada determinata. Are doua
categorii de limite - generale ( minim general de 15 zile iar maximul general
este de 30 de ani). Niciodata o pedeapsa cu inchisoarea nu poate fi stabilita si
aplicata in afara acestor limite. Intre aceste limite se situeaza limitele speciale
( cele prevazute in norma de incriminare).
3. Amenda - suma de bani pe care condamnatul trebuie sa o plateasca
statului. Sistemul de aplicare este sistemul zilelor amenda. Suma pe care
condamnatul o are de plata se obtine din combinarea a doua elemente: Sa este
produsul dintre numarul Za si suma corespunzatoare unei Za. Instanta mai intai
stabileste nr zilelor amenda, sa stabileasca cutantumul unei zile amenda si sa
inmulteasca. Numarul zilelor amenda este relativ determinat. Avem limite
generale si limite speciale. Limitele generale sunt 30 de zile si 500 de zile ca si
maxim general. Limitele speciale - nu se gasesc in norma de incriminare. Ele se
determina potrivit dispoz art 61 alin 4 in functie de pedeapsa inchisorii
prevazuta de norma de incriminare. Daca in norma de incriminare avem doar
amenda atunci ca limite avem intre 60-180 Za. Daca in norma avem o
pedeapsa cu inchisoarea de pana la 2 ani atunci limitele vor fi intre 120-240 Za.
Daca avem inchisoarea mai mare de 2 ani atunci limitele sunt intre 180-300 Za.
( se are in vedere maximul special). Daca prin comiterea faptei s-a avut in
vedere obtinerea unui folos patrimonial, nr Za se poate majora cu 1/3.
Cuantumul unei Za are limite relativ determinate si suma este cuprinsa intre
10 si 500 de lei. Instanta stabileste suma in functie de situatia materiala a
condamnatului si de numarul si amploarea obligatiilor de intretinere pe care
condamnatul le are fata de alte persoane.
Amenda care insoteste pedeapsa inchisorii: atunci cand prin savarsirea
infractiunii s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, pe langa pedeapsa
inchisorii instanta poate aplica si o amenda. Sistemul stabilirii amenzii este
acelasi dar criteriile sunt diferite. Nr Za se determina tot potrivit algoritmului
dar raportarea nu se mai face la inchisoarea prevazuta de lege ci la inchisoarea
concret aplicata. De asemenea, o Za se calculeaza tinand seama de folosul
material obtinut sau urmarit.
Executarea pedepsei amenzii
Modalitatea principala este plata acestei sume. Plata trebuie facuta in termen
de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Daca
condamnatul nu dispune de resursele necesare, poate solicita esalonarea pe o
perioada de pana la 2 ani. O alta modalitate este munca neremunerata in
folosul comunitatii. Ea opereaza cand din motive neimputabile acestuia, el nu
dispune de resursele necesare pt a plati amenda. Motive neimputabile - trebuie
inteles ca excluzand reaua-credinta. Chiar daca starea de insolvabilitate ii este
imputabila nu trebuie sa existe rea-credinta. Daca aceasta conditie este
indeplinita, la cererea condamnatului sau la sesizarea judecatorului delegat cu
21

executarea se poate stabili ca amenda sa se execute in aceasta modalitate. Nu
pot sa dispun aceasta modalitate daca nu exista consimtamantul
condamnatului. Daca nu isi da consimtamantul - rea-credinta - executarea
amenzii se inlocuieste cu inchisoarea. Daca se dispune aceasta modalitate nu
avem de-a face cu o inlocuire a amenzii cu munca in folosul comunitatii ( pt ca e
o modalitate de plata). Persoana condamnata se poate libera oricand de munca
in folosul comunitatii platind amenda. Inlocuirea - o Za este egala cu o zi de
munca in folosul comunitatii. O zi de munca este egala cu 2 ore de munca
efectiva pe zi. Munca in folosul comunitatii se presteaza de principiu in institutii
publice sau in cadrul unor persoane juridice de drept privat - societati
comerciale care au concesionat un serviciu public. Zilele de munca in folosul
comunitatii se inlocuiesc cu inchisoarea daca pe parcurs el savarseste o noua
infractiune.
Daca nu plateste cu rea-credinta atunci se inlocuieste cu inchisoarea ( are de
unde sa plateasca amenda dar nu doreste acest lucru). De cand am facut
inlocuirea el nu se poate exonera platind amenda.
Pedepsele complementare
Avem 3 pedepse complementare: interzicerea unor drepturi,
degradarea militara si publicarea hotararii de condamnare.
1. Degradarea militara - pierderea gradului militar si a dreptului de a purta
uniforma. Se executa la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Aceasta degradare este totala, adica el ajunge la nivelul de soldat ( nu e
pierdere a unui grad). Pedepasa se poate aplica obligatoriu sau facultativ. Este
obligatorie in caz de DV sau de pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 10 ani si
este facultativa daca pedeapsa aplicata este inchisoarea intre 5 si 10 ani iar
infractiunea este una intentionata. Degradarea este definitiva in sensul ca
eventuala dezincrimnare, amnistie nu duc la dobandirea automata a gradului
militar pierdut.
2. Publicarea hotararii de condamnare - este o pedeapsa noua. Publicarea
se face pe cheltuiala condamnatului. Se face o singura data intr-un cotidian
central sau local. Nu se publica in intregime ci un extras in forma stabilita de
instanta - fapta savarsita, sanctiunea aplicata. Aceasta pedeapsa este
intotdeauna facultativa. Se poate in forma electronica dar trebuie sa fie ziar.
Daca nu se respecta aceasta pedeapsa fapta e infractiune de sine statatoare 288 cp - neexecutarea unei sanctiuni penale.
Seminar
1. Inculpatul x i-a vazut pe coinculpatii y si z care loveau victima. In aceste
conditii le-a strigat sa dea pe ea ca trebuie invatata minte. Pentru ce va
raspunde inculpatul x tinand cont de faptul ca victima a avut nevoie de 90 de
zile de ingrijiri medicale. X raspunde pentru complicitate intelectuala la loviri
sau alte violente - art 193 - maxim 90 de zile de ingrijiri medicale. In speta
avem o legatura subiectiva unilaterala - dinspre participant inspre
22

coautori ( doar in acest caz se poate vb despre existenta participatiei. Daca
legatura subiectiva unilaterala este de la autor inspre 'participant' atunci nu
putem vb despre existenta participatiei penale).
2. Care este diferenta dpdv al leg subiective intre instigare si complicitate
intelectuala - instigare - inainte sa se ia hotararea, complicitate - dupa ce ia
hotararea.
3. Inculpatii A si B au fost condamnati in calitate de coautori iar inculpatul C in
calitate de complice la infractiunea de distrugere. Instanta a retinut ca cei trei
inculpati au patruns intr-o seara pe terenul partii vatamate si sub pretextul ca
este terenul lor A si B au taiat 600 de butuci de vita de vie. Inculpatul C nu a
taiat niciun butuc ci doar a stat si s-a uitat cum ceilalti comit fapta. C declara
apel motivand ca a comis doar un act de complicitate negativa care nu se
pedepseste. - complicitate intelectuala pentru ca era noate, datorita relatiilor
dintre ei si nr de butuci taiati. Din aceleasi elemente se deduce si faptul ca nu
se afla nici in eroare.
4. Inculpatul A i-a convins pe inculpatii B si C sa jefuiasca impreuna o casa de
amanet. In acest scop A si-a cumparat un pistol la plata caruia au contribuit cu
bani B si C. De asemenea B si C au confectionat trei cagule iar intr-o seara din
luna ianuarie s-au deplasat la casa de amanet. Aici A a amenintat patronul cu
arma iar B si C au sustras mai multe bunuri. Pentru ce vor raspunde inculpatii?
Coautori la infractiunea de talharie. A este instigator si complice material. Toti
comit acte de executare. A ramane coautor dar se va tine seama la
individualizarea pedepsei despre faptul ca a fost si instigator si complice.
5. Inculpatii X si Y s-au inteles sa sustraga bunuri din buzunarele calatorilor din
autobuz. In acest scop dupa ce au urcat in autobuz X s-a pozitionat langa
victima iar Y in spatele lui X. Profitand de aglomeratie X i-a sustras victimei
portofelul din buzunarul hainei pe care imediat i l-a transmis lui Y. La statia
urmatoare ambii au coborat cu bunul asupra lui Y. X este autor. Y este complice
material. Interventia persoanei a avut loc dupa consumarea faptei. O interventie
ulterioara poate fi ori complicitate ori tainuire in functie de momentul in care a
existat legatura subiectiva. Furtul s-a consumat in momentul in care bunul a
fost luat si actul de luare a fost finalizat in momentul in care bunul a fost la X.
6. Au fost spete in practica in care mai multe persoane aplica diverse lovituri
asupra unei victime. Se face raport de autopsie si sunt posibile doua variante niciuna din lovituri nu putea duce la moarte dar impreuna au dus, sau numai o
sg lovitura a fost mortala, restul nu. In acest caz este coautorat sau numai
complicitate ? S-a ajuns la concluzia ca este coautorat deoarece conjugate au
dus la rezultat. Coautorat este si daca una singura a condus la deces deoarece
si ceilalti au contribuit cu acte de executare.
7. Inculpatii A B si C si-au propus sa sustraga un autoturism. In acest scop s-au
deplasat intr-o parcare unde C a urcat la volan pornind motorul cu o cheie
mincinoasa, iar dupa ce a si b au urcat pe bancheta din spate a deplasat
autoturismul pana in satul in care locuiau toti. Incurajati de succesul lor, in cea
23

de-a doua noapte cei trei inculpati au hotarat din nou sa sustraga un
autoturism. In acest scop, s-au deplasat in aceeasi parcare dar, observand ca in
zona patruleaza un echipaj de politie, pt a nu face zgomot, au scos autoturismul
din viteza si l-au impins cca 300 m dupa care c a urcat din nou la volan iar a si b
pe bancheta din spate, C conducand pana la domiciliul sau.
Pentru prima seara - C este autor si restul sunt complici.
In a doua seara luarea bunului se face prin impingere si atunci toti trei sunt
coautori.
Curs 8
Interzicerea unor drepturi - continut similar cu pedeapsa accesorie.
Pedeapsa complementara
Ambele presupun interzicerea pe o
anumita durata a exercitarii drepturilor
prevazute de art. 66 CP
Ambele, in caz de neexecutare, pot
conduce la retinerea unei infractiuni de
sine statatoare (art. 288 CP)
Ambele se leaga de o pedeapsa
principal
Insoteste o pedeapsa cu inchisoarea
sau cu amenda
Se dispune pe o durata intre 1 si 5 ani
Pedeapsa accesorie
Insoteste o pedeapsa cu detentiunea

pe viata sau cu inchisoarea
Are aproximativ aceeasi durata ca si
pedeapsa principal. Uneori poate avea
durata mai mare, alteori mai mica.
Acest lucru depinde de momentul la
care pedeapsa principala se pune in
executare. Daca inculpatul a fost
judecat in stare de libertate, pedeapsa
accesorie se executa de la ramanerea
definitiva a hotararii. Insa, uneori,
dureaza cateva zile din momentul
ramanerii
definitive
si
pana
la
incarcerarea
efectiva.
Pedeapsa
accesorie dureaza mai putin decat
pedeapsa principala in situatiile in care
condamnatul a fost judecat in stare de
arest preventiv. In aceasta situatie se
deduce din pedeapsa principala,
partea executata in stare de arest
preventiv, dar in arest prev nu se
executa pedepsele accesorii.
Se executa ca regula dupa executarea Se executa de la ramanerea definitive
pedepsei accesorii, dupa executarea a hotararii de condamnare pana la
24

sau considerarea ca executata a
pedepsei principale. Prin exceptie,
atunci cand nu avem pedeapsa
accesorie ea se poate executa mai
devreme (ex cand pedeapsa
principala este amenda) pedeapsa
complementara de executa de la
condamnarea definitiva. Alta exceptie
in caz de suspendare a executarii
pedepsei principale, pentru ca pe
durata termenului de incercare, cum
pedeapsa principala e suspendata, se
suspenda si pedeapsa accesorie si
atunci
opereaza
pedeapsa
complementara.
Mod de operare se poate
dispune obligatoriu sau facultativ.
Este obligatorie atunci cand legea
o prevede in mod expres (de
regula se regaseste in norma de
incriminare,
uneori
in
partea
generala la inlocuirea detentiunii
pe viata cu inchisoarea). Este
facultativa atunci cand legea nu
prevede obligativitatea ei, dar
instanta
apreciaza
ca
este
necesara completarea pedepsei
principale cu aceasta sanctiune.
executarea
sau
considerarea
executata a pedepsei principale
ca
1. Daca pedeapsa principala este

inchisoarea, pedeapsa accesorie preia
in mod automat continutul pedepsei
complementare dispusa de instant.
Daca instanta e obligate sa dispuna o
pedeapsa complementara, si aplicarea
pedepsei accesorii va fi obligatorie.
2. In cazul detentiunii pe viata, nu mai
avem pedepse complementare, nu mai
exista
continuitate. Legiuitorul
a
prevazut in mod explicit la art. 65 alin.
2. Streteanu crede ca e obligatorie
aplicarea unei pedepse accesorii.
Individualizarea pedepsei.
A. Individualizarea judiciara - instanta stabileste o pedeapsa concreta.
Criteriile generale de individualizare a pedepsei: in art 74.
Instanta mai trebuie sa tina seama de cauzele care atenueaza sau
agraveaza raspunderea penala. Exista doua categorii de imprejurari - cauze
de atenuare sau de agravare si circumstantele atenuante sau agravante.
1. Cauzele - institutii de sine statatoare care isi produc efectele asupra limitelor
de pedeapsa. Cauzele de agravare: recidiva, concursul, infractiunea continuata.
Cauzele de atenuare - tentativa, judecata in caz de recunoastere a vinovatiei.
2. Circumstantele - susceptibile de clasificare in raport de mai multe criterii.
Dupa efecte : atenuante si agravante. In functie de modul in care
opereaza: legale ( prevazute expres si limitativ de legiuitor si sunt obligatorii
de catre instanta) si cele judiciare (prevazute exemplificativ de lege, de regula,
si a caror retinere este facultativa pt instanta). In functie de momentul la
care intervin:
- anterioare savarasirii faptei
- concomitente
-ulterioare.
25

In functie de sfera de incidenta distingem intre circumstante generale
( prevazute in partea generala si au vocatie de aplicare pt un numar
nedeterminat de infractiuni) si speciale (prevazute pt o anumita infractiune sau
pt o anumita categorie de infractiuni).
Circumstantele atenuante legale: in numar de 4.
A. Starea de provocare: se retine atunci cand infractiunea a fost savarsita
sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare
din partea persoanei vatamate, provocare realizata prin violenta, atingere grava
adusa demnitatii sau alta actiune ilicita grava.
Actul provocator - conditii:
- sa imbrace forma prevazuta de lege - sa constea fie intr-o violenta ( acte de
violenta fizica) , intr-o atingere grava adusa demnitatii ( de ex insulta, calomnie
chiar daca nu mai sunt incriminate), fie o alta actiune ilicita grava ( orice alta
fapta prevazuta sau nu de legea penala care are o anumita gravitate).
- sa fie savarsit cu intentie sau sa fie perceput ca fiind intentionat de catre cel
provocat.
- sa determine o stare de puternica tulburare sau emotie. ( intentie repentina).
Conditiile ripostei:
- sa constea intr-o infractiune intentionata sau praeterintentionata.
- riposta trebuie sa se indrepte impotriva provocatorului.
- sa provina de la victima directa a actului provocator sau de la o persoana
legata de aceasta.
- sa fie savarsita sub imperiul starii de tulburare sau emotie. Aceasta conditie
limiteaza temporal domeniul de incidenta - trb un interval relativ scurt intre
actul provocator si riposta.
B. Depasirea limitelor legitimei aparari: toate conditiile atacului, toate
conditiile apararii cu exceptia proportionalitatii. In plus este necesar ca
depasirea proportionalitatii sa se fi realizat in absenta unei stari de tulburare
sau temere. Aceasta depasire poate fi intentionata.
C. Depasirea limitelor starii de necesitate: aceleasi conditii ale starii de
pericol si aceleasi conditii ale salvarii mai putin proportionalitatea. In plus
trebuie ca persoana care a comis actiunea de salvare sa isi fi dat seama de
caracterul disproportional al reactiei sale.
D. Introdusa prin LPA - repararea integrala a prejudiciului material cauzat prin
infractiune. (doar prejudicii materiale). Este necesar ca persoana in cauza sa nu
fi beneficiat de aceasta circumstanta in 5 ani anteriori comiterii faptei (cei 5 ani
se raporteaza de la momentul aplicarii primei pedepse condamnare
definitiva).
Circumstante atenuante judiciare (sunt 2 in ncp exemplificative)
a) eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea/diminuarea
consecintelor infractiunii poate opera la orice infractiune si nu implica o
reparare intergrala a prejudiciului, in masura in care cel in cauza dovedeste
26

buna credinta. Nu e limitata la prejudiciul material (se poate si in caz de
repunere in situatia anterioara, prejudiciu moral etc.)
b) imprejurari legate de fapta comisa care diminueaza gravitatea
infractiunii sau periculozitatea infractorului este vorba despre
imprejurari legate de fapta nu de persoana inculpatului. Nu se va putea retine
buna conduit pana la comiterea faptei. Nu se va putea retine nici coduita
ulterioara. De asemenea nu pot sa retin nici imprejurarile legate de situatia
materiala a inculpatului.
Efectele circumstantelor atenuante identice atat in cazul circumstantelor
legale cat si in cazul celor judiciare. Limitele de pedeapsa se reduc cu 1/3. In
cazul DV se aplica pedeapsa cu inchisoarea de la 10-20 ani.
Curs 9
Circumstantele agravante
1. Art 77 savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna. Se
numara toti faptuitorii concomitenti ( autorul, coautorii si complicii
concomitenti). In legatura cu notiunea de concomitenta - ncp este obligatoriu,
alternativa si temporala. Ea nu se va retine niciodata la pluralitatea constituita!
( deoarece prin ea insasi trebuie sa fie 3 sau mai multe persoane, ea e
valorificata deja ca element constitutiv) - a se vedea art 377. La pluralitate
naturala - in cazul incaierarii nu se poate retine, la altele da. Circumstanta e
compatibila cu pluralitatea naturala dar nu cu acele infractiuni cum ar fi
incaierarea la care numarul mare de persoane este valorificat la element
constitutiv.
2. Savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la
tratamente degradante.
Prin cruzimi - prima conditie - provocarea de suferinte vadit inutile victimei ce
nu erau necesare pt consumarea faptei. A doua conditie - starnirea unui
sentiment de oroare tertilor. Este o circumstanta reala.
Supunerea victimei la tratamente inumane - victima sa fie supusa la un
tratament inuman si sa existe provocarea unui sentiment de oroare.
3. Savarsirea infract prin metode sau mijloace de natura sa puna in
pericol alte persoane sau alte bunuri. Aceste mijloace, metode trebuie sa
aiba potential de a periclita alte persoane/alte bunuri decat cele vizate de
faptuitor initial. Nu trebuie sa fie puse in pericol ci ca instrumentul avea
potentialitatea de a pune in pericol. Este o circumstanta reala.
4. Savarsirea infractiunii de catre un major daca fapta a fost comisa cu
un minor. - nu conteaza varsta minorului. Nu conteaza forma de participatie a
minorului la comiterea faptei. Aceasta circumstanta nu se retine niciodata
minorului. Este o circumstanta reala.
5. Savars infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a
27

persoanei vatamate datorita varstei, sanatatii, unei infirmitati etc.
Trebuie sa existe o stare de vadita vulnerabilitate a victimei si trebuie ca
infractorul sa profite de aceasta vulnerabilitate cand comite fapta. Este o
circumstanta reala.
6. Savars infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau alte
substante, cand starea a fost provocata in vederea comiterii
infractiunii. - existenta unei stari de intoxicatie totale sau partiale, dar
obligatoriu voluntare
- starea sa fie indusa in vederea comiterii infractiunii.
Circumstanta personala subiectiva
7. Savars infract de o persoana care a profitat de situatia prilejuita de
o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta.
8. Savarsirea infract pt motive legate de rasa, etnie etc. Circumstanta
personala subiectiva.
Efectele circumstantelor agravante
Efectul de agravare este facultativ. Efectul de agravare este unic indiferent de
numarul circumstantelor agravante retinute.
La pedeapsa inchisorii, efectul consta in posibilitatea adaugarii unui spor de
pana la 2 ani inchisoare, daca maximul special este insuficient, dar acest spor
nu poate depasi 1/3 din maximul special.
La pedeapsa amenzii, daca maximul special e insuficient se poate adauga un
spor de pana la 1/3 din maxim.
Concursul intre cauze de atenuare si cauze de agravare a pedepsei.
(1) tentativa, circumstantele atenuante, cauzele speciale de reducere a
pedepsei.
(2) recidiva postexecutorie, circumstante agravante,, continuata, pluralitate
intermediara, concurs, recidiva ( recidiva postcondamnatorie)
Tentativa, circ atenuante, cauze speciale de atenuare, recidiva postexecutorie,
circ agravante, continuata, concurs, recidiva postcondamnatorie.
Modalitati de individualizare a executarii pedepsei.
Pasul 1 - instanta poate sa - nu stabileasca pedeapsa si renunta la aplicarea
pedepsei.
- sa stabileasca pedeapsa si (pasul 2) ori sa aplice pedeapsa (sa il condamne)
ori sa amane aplicarea pedepsei.
Pasul 3 - in cazul condamnarii instanta poate sa dispuna executarea in
penitenciar sau sa dispuna suspendarea sub supraveghere.
1. Renuntarea la aplicarea pedepsei
- improprie denumirea, in realitate ar trebui sa fie renuntarea la stabilirea
pedepsei
- reprezinta solutia procesuala dispusa de instanta dupa ce constata comiterea
infractiunii de catre un major, constand in renuntarea la stabilirea pedepsei
inchisorii sau amenzii, daca se ajunge la concluzia ca aplicarea unui avertisment
28

este suficienta, nefiind oportuna aplicarea pedepsei.
I. Conditii cu privire la infractiune

- gravitate redusa a infractiunii ( criterii de avut in vedere: natura si intinderea
urmari, mijloacele folosite, modul si imprejurarile concrete, respectiv mobilul
sau scopul infractional)
- pedeapsa prev de lege sa fie amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani. Obs:
in caz de concurs, renuntarea se poate dispune daca in raport de toate
infractiunile sunt intrunite conditiile legale.
II. Conditii cu privire la persoana
- inexistenta unei condamnari anterioare ( cu exceptia condamnarilor pt fapte
dezincriminate, amnistiate, pt care a intervenit reabilitarea sau s-a implinit
termenul de reabilitare).
- instanta se raporteaza la persoana infractorului, conduita sa anterior savarsirii
faptei, eforturile sale pt diminuarea/inlaturarea consecintelor faptei si la
posibilitatile generale de reindreptare.
- sa nu se mai fi dispus renuntarea la pedeapsa in ultimii 2 ani anteriori
savarsirii prezentei infractiuni.
- infractorul sa nu se fi sustras de la urmarire si judecata/sa nu fi incercat
zadarnicirea adevarului etc.
Efectele - instanta va aplica un avertisment care consta in prezentarea
motivelor care au dus la solutie, respectiv va contine o atentionare a
infractorului asupra consecintelor faptei sale, daca pe viitor va mai comite
infractiuni
-renuntarea nu atrage decaderi, interdictii, incapacitati.
- nu produce efecte asupra masurilor de sigurantansi asupra obligatiilor civile
stabilite prin hotarare.
Anularea renuntarii:
- persoana fata de care s-a dispus renuntarea a comis anterior ramanerii
definitive a hotararii de renuntare o alta infractiune
-noua infractiune sa fie descoperita in termen de 2 ani de la ramanerea
definitiva a hotararii de renuntare
- pt noua infractiune sa se stabileasca o pedeapsa chiar dupa expirarea
termenului de 2 ani.
Definitie
Curs 10
Amanare
Suspendare
modalitatea de
individualizare judiciara
modalitatea de
individualizare a exec
29

ulterioara stabilirii
pedepsei ce consta in
amanarea aplicarii
acesteia pe o durata
determinate
Conditii cu
privire la
fapta/infractiune
1.pedeapsa stabilita de
instanta sa fiende cel
mult doi ani, inclusiv in
caz de concurs.
2.Maximul prevazut de
lege pt infract comisa sa
fie mai mic de 7 ani.
Conditii cu
privire la
infractor
nu a mai fost condamnat

anterior
la
pedeapsa
inchisorii.
(
exceptie:
faptele
dezincriminate,
amnistiate, pt care a
intervenit
reabilitarea
sau s-a implinit termenul
de rrabilitare
In
raport
de
pers
infractorului, de conduita
sa
anterioara,
de
eforturile
sale
pt
inlaturarea
sau
diminuarea consecintelor
faptei precum si din orice
alte elemente privind
posibilitatile
de
reindrrptare
ale
persoanei
instanta
considera
ca
este
oportuna masura.
Cond comuna - infract nu
s-a sustras de la urmarire
sau de la judecata, nu a
30
pedepsei ulterioara
aplicarii acesteia
constand in suspendarea
exec pedepsei sub
supraveghere pe durata
unui termen stabilit de
instant
pedeapsa
aplicata,
inclusiv
in
cazul
concursului
este
inchisoarea de cel mult 3
ani.
Suspendarea nu poate
opera daca discutam
doar
de
pedeapsa
amenzii.
Pedeapsa sa nu fi fost
initial amanata iar apoi
sa fi fost revocata.
infractorul sa nu fi fost
condamnat anterior la
ped inchusorii mai mare
de 1 an. Exceptie - yoate
de la amanare plus
condamnarile pt faptele
din culpa.
infractorul
si-a
dat
acordul pt a presta
munca neremunerata in
folosul comunitatii
Aceleasi criterii
Termenul de
supraveghere
Amenda care
insoteste inchisoarea
Masuri de
supraveghere
Obligatiile de
supraveghere
Efectele
Revocarea
incercat
zadarnicirea
aflarii adevarului etc.
2 ani
Amenda va fi si ea
amanata
Prevazute
expres
de
lege,
nefiind
la
latitudinea instantei
toate sunt facultative pt
instanta
Una
din
oblig
este
prestarea
muncii
neremunerate in folosul
comunitatii
Comun - tb sa isi execute
oblig civile cu cel tarziu
trei
luni
inainte
de
exprirarea termenului de
supraveghere
nu se aplica pedeapsa.
Din hot de amanare nu
rezulta
decaderi,
interdictii
sau
incapacitati. Nu va fi
necesar
sa
intervina
reabilitarea.
Efect comun - nu produc
efecte pe masurile de
siguranta sip e obligatiile
civile
obligatorii:
comiterea
unei
infractiuni
intentionate/praeterint in
termenul de incercare,
descoperita in termen.
Neindeplinirea
obligatiilor civile pana la
expirarea termenului de
supraveghere.
Nu
isi
respecta cu rea cred
masurile sau obligatiile
31
2-4 ani dar nu poate fi

mai mic decat durata
pedepsei aplicate
Amenda se executa
La fel
mai putine dar cel putin

una
trebuie
impuse
obligatoriu
Apare distinct pt ca e
intot obligatorie (este de
esenta suspendarii sub
suprav)
pedeapsa desi aplocata

nunse pune in executare
efectiv, fiind suspendata.
La finele termenului de
supraveghere ( daca nu
se revoca, anuleaza susp
etc) se consid executata
pedeapsa.
obligatorie : raman cele

de la amanre plus nu a
platit amenda care
insoteste inchisoarea
Efectele revocarii
Anularea
de supraveghere.
Facultativ - comiterea
unei infract din culpa
descoperite in termen
(comuna).
pt sav unei noi infractiuni
- se identifica forma de
pluralitate de infract concursul
se desc in termenul de
supraveghere o noua
infrqctiune sav anterior
dispunerii amanarii.
Pt noua infract trb sa se
aplice o pedeapsa cu
inchisoarea, chiar si dupa
expirarea termenului de
supraveghere.
Poate fi orice forma de
pluralitate.
Poate
fi
recidiva
daca
infract
descoperita
reprezinta
termenul 1. In caz de
concurs, daca rezultanta
indeplin cond pedeapsa
ar putea fi amanata caz
in
care
termenulnde
supraveghere
s-ar
calcula de la data primei
hotarari de amanare
recidiva
postcondamn
sau
pluralitate
intermediara
aceleasi conditii
Daca rezultanta obt pt
concurs
sau
plural
intermediara
indeplin
cond
legale,
instanta
poate
dispune
suspendarea
executarii
rezultantei
Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept prnal ce urmaresc

inlaturarea unri stari de pericol si preintampinarea comiterii pe viitor de fapte
prevazute de legea penala.
1. Obligarea la tratament medical - se dispune pt consum cronic de alcool
sau stupefiante si impune un tratament ambulatoriu.
- facultativa pt instanta, ea fiind reglementata ca obligatorie doar in cazuri
speciale. Spre ex art 353. In caz de nerespectare instanta va dispune internarea
medicala.
2. Internarea medicala - masura privativa de libertate ce se dispune in caz
de boli psihice, boli infectio-contagioase sau in cazul unor consumatori cronici
de alcool sau substante psihoactive.
32

- durata nedeterminata pana la ameliorare, insanatosire etc. E posibila
inlocuirea masurii cu tratamentul medical la cererea persoanei sau a
procurorului. Nerespectarea masurii e infractiune distincta ca sustragere sau de
neexecutare a sanct penale.
3. Interzicerea unor functii sau profesii - se dispune pe fondul comiterii
unei fapte prev de legea penala datorita bolii, varstei, nepregatirii, incapacitatii
etc. La cererea persoanei, masura care se ia pe o durata nedeterminata, poate
fi revocata dupa trecerea a cel putin unui an daca au disparut temeiurile ce au
justificat dispunerea masurii. O noua cerere se poate face dupa inca un an.
4. Confiscarea si confiscarea extinsa Confiscarea speciala - trecerea in patrimoniul statului a unor bunuri aflate in
stransa legatura cu comiterea unei fapte prevazute de legea penala.
A. Bunuri prod prin savarsirea faptei - iau nastere prin savarsirea faptei
B. Bunuri folosite in orice mod la comiterea faptei sau au fost destinate sa fie
folosite la savarsirea faptei.
C. Bunuri folosite imediat dupa comiterea faptei pt a asigura scaparea
faptuitorului sau a pastra bunul, folosului etc.
D. Bunuri date pt a determina comiterea faptei sau pt a-l rasplati pe faptuitor.
E. Bunuri dobandite prin savarsirea faptei daca nu sunt restituite persoanei
vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia.
F. Bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala.
Curs 11
Confiscarea extinsa - masura de siguranta care presupune scoaterea din
patrimoniul condamnatului a unor bunuri a caror dobandire pare a fi fost
realizata din activitati infractionale.
Conditii in care opereaza:
- persoana sa fie condamnata pt una din infractiunile prevazute de art 112 ind.
1.
- infract comisa sa fie de natura sa-i procure condamnatului un folos material.
Nu este nevoie ca acest folos sa fi fost obtinut efectiv.
- infract sa fie de o anumita gravitate - ped prevazuta de lege sa fie de cel putin
4 ani.
- bunurile obtinute intr-o perioada de 5 ani anterioare emiterii actului de
sesizare a instantei trebuie sa depaseasca in mod vadit veniturile licite ale
persoanei respective.
- instanta este convinsa ca bunurile obtinute in perioada mentionata provin din
activitati infractionale de natura celor prevazute in lista din art. 112.
Confiscarea poate opera in natura sau prin echivalent.
Masurile educative - sanctiuni principale aplicabile minorilor care raspund
penal. Ncp - minorului care nu raspunde penal nu i se pot aplica decat masuri
educative.
33

A. Masuri privative
B. Masuri neprivative- reprezinta regula.
Putem aplica o masura privativa in doua situatii: daca vorbim despre o
infractiune grava pt care legea prevede pedeapsa detent pe viata sau
inchisoarea de cel putin 7 ani ( nu e oblig sa ii aplic) si atunci cand
minorul a mai savarsit anterior o infractiune pt care s-a aplicat deja
anterior comiterii noii fapte o masura neprivativa de libertate care a
fost pusa in executare. Daca masura nu fusese pusa in executare pana la
mom comiterii noii infractiuni, nu se aplica masura privativa.
Masurile neprivative:
1. Stagiul de formare civica - pe o perioada de pana la 4 luni si presupune
participarea minorului la un stagiu cu caracter teoretic sau aplicativ, menit sa il
constientizeze cu privire la fapta savarsita si la consecintele viitoare ale unei
asemenea fapte. Stagiul se deruleaza pe baza unei programe aprobate de
ministerul justitiei si min educatiei nationale. Se efectueaza intr-o institutie
stabilita de consilierul de probatiune. Cuantificarea in ore a acestei durate se
face luand in calcul un numar de 8 ore pe luna.
2. Supravegherea - se dispune pe o perioada intre 2-6 luni si presupune suprav
activitatii minorului de catre parinti, naturali sau adoptivi, tutore, sau alta
persoana de incredere.
3. Consemnarea la sfarsit de saptamana - presupune obligatia minorului de a
ramane la domiciliu sau resedinta, incepand cu ora 0 a zilei de sambata si pana
la ora de 24 a zilei de duminica. Durata - intre 4 si 12 weekenduri stabilite de
instanta. In mod normal se dispune pe weekenduri consecutive. Supravegherea
executarii acestei masuri se face de catre o persoana majora imprruna cu care
locuieste minorul. Poate parasi domiciliu pt a participa la anumite activitati
aprobate de instanta.
4. Asistarea zilnica - pe o perioada de la 3-6 luni. Presupune o supraveghere
activa a minorului. I se impune un program, i se stabilesc activitatile. Programul
se stabileste in acord cu majorul care exercita supravegherea. In caz de
neintelegere - instanta.
Pe perioada masurilor neprivative instanta poate sa ii impuna minorului
respectarea unor obligatii. Aceste masuri sunt executabile de la mom ramanerii
definitive a hotararii mai putin de la litera a care incepe de cand este cursul
disponibil, si pana la executarea masurii educative. De la executarea acestor
obligatii consilierul poate dispune derogari, sa ii incuviinteze pe maxim 5 zile
exceptarea de la aceasta obligatie, pt motive temeinice lasate la aprecierea
consilierului de probatiune. Pe durata exec masurii educative consilierul poate
sa ii incuviinteze parasirea tarii pe maxim 30 de zile. Perioada se include in
durata masurii educative.
Daca minorul nu respecta o masura educativa - instanta poate prelungi durata
masurii educative fara a depasi maximul prevazut de lege pt aceasta. Instanta
34

mai poate inlocuin masura cu alta mai severa. Inlocuirea nu tb obligatoriu sa se
faca cu urmatoarea masura mai severa. Se poate sjunge si la aplicarea unei
masuri privative de libertate - internarea intr-uj centru educativ - in doua
situatii: atunci cand nici dupa prelungire/inlocuire minorul nu respecta
masura educativa sau atuncincand initial a fost dispusa asistarea
zilnica pe durata maxima.
Masurile privative
1. Internarea intr-un centru educativ - pe o perioada de la 1-3 sni
2. Internarea intr-un centru de detentie - 2-5 ani, de regula. Prin
exceptie, cand pt infract sav legea prevede pedeapsa DV sau inchisoarea de cel
putin 20 de ani, durata internarii va fi de la 5-15.
Minorul va fi pus in libertate la durata expirarii duratei masuri. De asemenea, in
situatia in care minorul nu a implinit 18 ani si a executat jumatate din durata
masurii, masura privativa poate fi inlocuita cu asistarea zilnica pe maxim sase
luni. Daca a implinit 18 ani si a executata cel putin jumatate din masura, se
dispune liberarea din centrul educativ sau centrul de detentie. Ele se dispun
tinand seama de conduita lui. Minorul are si obligatiile prev de art 121.
Impunerea acestor obligatii nu mai e facultativa. Instanta nu e obligata sa le
impuna pe toate. Obligatiile dureaza pana la implinirea duratei masurii
educative. Daca dupa liberare/inlocuire minorul comite o noua infract sau nu
respecta aceste obligatii, instanta va revoca liberarea/inlocuirea.
Efectele revocarii difera in fctnde cauza care a deterkinat revocarea - daca nu
respecta obligatiile se reia executarea masurii privative de libertate. Daca
savarseste o noua infrqctiune, fie ramane in executarea masurii privativative
dispuse initial, care poate fi prelungita spre maxim, fie se va dispune masura
educativa mai severa, daca initial fusese aplicata cea mai putin severa.
Masurile privative pot fi executate intr-un penitenciar in doua ipoteze: atunci
cand la data pronuntariihotararii prin care s-a dispus masura, cel in cauza
implinise 18 ani. A doua ipoteza- in cursul exec implineste 18 ani, iar
comportamentul sau exercita o influenta negativw asupra celorlalti.
CURS 12
Minor + concurs de infraciuni: APLICARE GLOBAL.
n cazul n care minorul svrete un concurs de infr, nu se aplic sis. de sanc
ca pt majori la pedepse, pt c aici nu avem pedepse, n plus nici nu se aplic
mcar algoritmul de la majori, ci pentru ntregul concurs se stab i se aplic, ntro singur etap, o singur msur educativ.
Exemplu: I1, I2, I3 = asistare zilnic pe 4 luni. Mai apoi, I1 e dezincriminat, dar
nu se tie dac ea a dus sau nu la asistarea zilnic, motiv pentru care
judectorul o ia de la zero, motiv pentru care REindividualizeaz ntre cele 2
35

infraciuni rmase.
DECI aplicm osingur Msur educativ pentru tot concursul, iar dac apar
cauze de nepedepsire, atunci reindividualizm de la zero ntre infraciunile
rmase. Cu toate astea, judectorul poate s menin cele 4 luni, n pofida
faptului c o infraciune s-a scos.
Pentru fiecare ms educativ, legiuitorul stab o durat, iar aceste
limite pentru fiecare msur educativ sunt n egal msur I
limite generale I limite speciale,
adic ele nu pot fi depite niciodat. Prin urmare, cauzele pe care le tim NU
produc efecte n sensul coborrii sub limitele speciale, ci efectul lor se produce
tot n interiorul acestor limite.
Exemplu: asistare zilnic limite: 3-6 luni. Fapta a rmas n tentativ, dar nu
reducem, ci i dm tot n intervalul la, ns m voi duce cu individualizarea mai
nspre 3. La fel, dac am circumstane atenuante, nu reduc cu 1/3, ci aplicm
msura mai nspre minim. SAU, dac am astfel de cauze, putem s schimbm
chiar msura, gen: dac era fapt consumat, i ddeam aisstare zilnic, dar,
aa, dac e tenativ, i dau doar supraveghere.
Dac minorul sv mai multe infr, dintre care unele n minoritate,
altele cnd, ntre timp, a devenit major.
Evident, pentru faptele din minoritate nu putem aplica dect msuri educative,
privative/nu, iar pentru faptele de dup +18, doar pedepse.
Exemplu: i1, i2, i3, i4 dintre care 1+2=minor, iar 3+4=major
Aadar, aplicm o singur ms educativ pentru 1+2. Pentru 3+4 aplic regimul
general de la concursul de infraciuni (contopim n cd concursului P3 cu P4).
Dac la concurs nu fceam contopiri separate, aici fix aia facem. Aadar, la
final, avem o msur educativ i o pedeaps rezultant.
Art 129 alin 2 NCP dac avem o pedeaps i o msur educativ neprivativ
de libertate, se execut doar pedeapsa, deci opereaz absorbia.
- Dac ambele sanciuni sunt privative de libertate = se aplic pedeapsa, la
care se POATE aduga un spor, avnd o durat de cel puin din durata
msurii educative (deci poate fi chair un spor cu durata egal a msurii
educative).
Cum dozm acest spor, pentru a nu sanciona mai grav minorul dect majorul ?!
deoarece cel puin = putem chair s i dm n ntregime totalul msurii.
Deci trb avut n edere care ar fi situaia unui major n situaia respectiv, astfel
nct s n use ajung ca minorul s aib o soar mai grea dect un major care
ar fi comis aceleai fapte.
- Dac pedeapsa = DPV, evident, se aplic doar ea, deci nu mai ai la ce da
spor din msura educativ.
36

-
Dac am o msur educativ privativ de libertate i o pedeaps

Neprivativ (amenda), se execut msura educativ, care POATE fi
prelungit cu cel mult 6 luni, FR a depi ns maximul acesteia.
PERSOANELE JURIDICE
DPDV sistematizrii noii reglementri, n Noul Cod s-a preferat
sistematizarea n sensul de a se consacra un titlu distinct, care regrupeaz toate
textele cu privire la rspunderea PJ.
Art 135 alin 2 imunitatea instituiilor publice NU mai privete dect
infraciunile sv n exercitarea activitii care nu face obiectul domeniului privat.
Aadar, dac pe vechiul cod Banca Naional nu rspundea penal pentru
orice ar fi fcut, acum ea nu rsp doar pentru infr sv n exercitarea activitii
care nu face obiectul domeniului privat.
Exemplu: dac B.N.R comite o infr cu privire la emiterea de monede, nu rsp
pentru c nu face ob domeniului privat, ns dac ea comite o dare de mit cu
privire la o operaiune de zugrvire, atunci da, ea rspunde penal.
Art 240 din legea 187/2012 - n aplicarea dispoziiilor art 135 NCP, n sensul legii
penale, prin autoriti publice = doar cele reglementate explicit n C.R.
(^^ nu se cere la examen!!)
PEDEPSELE aplicabile PJ
- 2 categorii de pedepse:
I.
Pedepse principale (de fapt, e doar una)
II.
Pedepse complementre
!! nu avem pedepse accesorii, pentru c[ ele se leag de o pedeaps privativ de
nchisoare, ori PJ nu are aa ceva
I.
Pedepse principale PJ = una singur = Pedeapsa amenenzii
Ca la PF, ea se aplic pe baza sistemului zilelor amend. Avem acelai
mecanism ca la PF. Practic, amenda o obinem din nmulitrea celor doi faptori.
Limitele ns, nici pentru zilele amend, nici pentru suma aferent unei zile,
sunt, evident, mai amre. Astfel, pentru zile amend, limitele generale sunt: 30
zile 600 zile, iar suma corespunztoare unei zile amend = 100 lei 5.000 lei.
Art 137 alin 4 vezi cod.
Facultativ, dac s-a urmrit ob unui folos material, idem PF, atunci se pot
majora limitele cu 1/3.
Suma corespunztoare unei zile amend:
dac e vb de o PJ cu scop lucrativ = cifra de afaceri, iar
dac e o PJ FR scop lucrativ = activul patrimonial.
Dac la PF aveam ca modalitate de exeutare fie prin plat, fie prin munc n
folosul comuniti, ori, dac nu, nlocuirea amenzii cu pedeapsa nchisorii, la PJ
37

avem doar executare prin plat efectiv. Evident, dac nu se poate aa, se
poate trece la executare silit. Idem PF, I PJ poate obine o ealonare a plii,
care se poate ntinde pn la 2 ani.
II.
PEDEPSE COMPLEMENTARE ale PJ
Pot fi dispuse cumulativ, excepie fiind dizolvarea, cci odat aplicat ea, nu
mai ai la ce cumula o alt pedeaps.
Spre deosebire de PF, unde aveam doar 3 pedepse complementare, aici avem
mai multe, adic 6 la nr, deci dublu la nr.
1) DIZOLVAREA cea mai grav, deci mai sever dect pedeapsa principal
= particularitate a ped complementare la PJ!! Se dispune n cd foarte
restrictive 3 ipoteze:
a. Atunci cnd PJ a fost creat n scopul svririi de infraciuni.
(scop nedeclarat, evident, cci cel declarat trebuie s fie n concordan cu
legea);
totui, nu e nevoie ca toi fondatorii s fi urmrit acest scop, unii pot fi chiar
de bun-credin.
Aici vorbim de infraciuni intenionate.
b. Obiectul de activitate a fost deturnat n vederea comiterii de infraciuni,
iar pedeapsa prev de lege pentru infraciunea care a atras condamnarea
este nchisoarea mai mare de 3 ani(Max Sp).
i aici vorbim tot de infraciuni intenionate.
Aceast deturnare nu e neaprat nevoie s fie una total, ci e suficient ca, n
parte, scopul s fi fost deturnat.
deturnare = atunci cnd activitile principale sunt legate de comiterea de
infraciuni, iar na cest timp continu s fac activiti legale, de regul utilizate
pe post de paravan pentru cele de deturnare. De regul asta se reflect n
venituri, n cifra de afaceri.
c. Situaia n care s-au dispus ALTE pedepse complementare, iar acestea nu
au fost executate cu rea-credin.
!! n toate cele 3 ipoteze, de la a-c, deturnarea este obligatorie, NU este lsat
la aprecierea instanei, deci judectorul TREBUIE s dispun sanciunea
dizolvrii !!
2) Suspendarea activitii PJ.
Sanciune temporar
Dispus pe o perioad ntre 3 luni 3 ani, durat determinat.
Sanciunea nu presupune n mod necesar o suspendare a ntregii activiti, dar
instana poate dispune i doar suspendarea doar a uneia sau a unora dinte
activitile PJ
n funcie de ce alegem activitatea/activitilor ce urmeaz s fie suspendate
n funcie de legtura lor cu svrirea infraciunii.
38

Se poate aplica i pentru infraciuni din culp ?! DA.
Ipotez tot pentru sancionarea nerespectrii unei alte pedepse
complementare: Suspendarea se dispune atunci cnd instana a aplicat
sanciunea publicrii hotrrii de condamnare, iar PJ nu a executat aceast
sanciune. aici avem o nlocuire gradual: dispun publicarea, PJ refuz,
nlocuiesc cu suspendarea de 3 luni, PJ persist n refuz, aa c apoi dispun
dizolvarea.
Aceste pedepse (suspendare/dizolvare) nu pot fi aplicate instituiilor publice (n
general, fr nicio distincie ntre ele!!)
De asemenea, suspendarea/dizolvarea NU pot fi aplicate:
1. Partidelor politice
2. Sindicatelor
3. Organizaiilor patronale
4. Cultelor religioase
5. Organizaiilor aparinnd minoritilor naionale(!)
6. PJ care-i desfoar activitatea n domeniul presei. (pentru a nu se
ajunge la cenzur)
3) nchiderea unor puncte de lucru aparinnd PJ
Tot o pedeaps temporal
Idem limite: 3 luni 3 ani.
Idem alegerea punctelor de lucru trebuie s fie n legtur cu activitatea prin
care s-a sv infraciunea.
nchiderea unui punct de lucru = nu nseamn o nchidere fizic, ci, e fapt,
nseamn interdicia de a exercita n acel punct de lucru activitatea care a
condus la sv infraciunii. Prin urmare, aceast sanc nu nseamn scoaterea din
circuitul economic al firmei a spaiului respectiv, cci spaiul se poate folosi la
orice altceva dect activitatea prin care s-a sv infraciunea iniial.
Opereaz in personam ! (NU in rem). Aadar, dac spaiul e al lui X, dar l
nchiriaz lui Y,acesta din urm poate s exercite chiar activitatea pentru care X
a fost sancionat iniial cu nchiderea punctului de lucru. Aadar, dei sancionat
cu 3), X are posibilitatea s vnd/nchirieze spaiul altcuiva. Aa, practic,
interdicia rmne fr obiect, prin nstrinarea spaiului.
Pentru fapte intenionate, dar i pentru fapte din culp.
LIMITARE cu privire la sfera persoanelor fa de care se poate lua aceast
msur, cci trebuie s fie vorba de o persoan CU scop lucrativ.
NU se aplic PJ fr scp lucrativ.
NU se aplic PJ care activeaz n domeniul presei.
4) Interzicerea de a participa la achiziii publice.
Tot o ped pe o durat determinat: 1-3 ani.
Aceast ped, odat aplicat, produce efecte NUMAI pentru viitor, ceea ce
nseamn c PJ nu mai poate participa pe viitor la astfel de proceduri, dar
39

dispunerea sanciunii nu afecteaz contractele de achiziii publice aflate n curs
de executare. Totui, PJ nu poate s ncheie acte adiionale, care s
prelungeasc valabilitatea acestor contracte.
De asemenea, PJ vizat de aceast interdicie poate s apar ca SUBcontractor
n contracte de achiziii publice. Exemplu: X obine contract de achiziie
public, iar PJ subcontracteaz de la X, deci respect interdicia.
Sanciunea nu vizeaz dect persoanele care ar urma s participe cu ofere.
Aadar, ca instituie public, nu i aplic asta UBB. Exemplu: Universitatea
cumpr un vagon de hrtie. Nu Universitatea e vizat de sanciune, ci
eventualul ofertant, care vine i spune cu ct ar fi dispus s livreze vagonul de
hrtie ctre Universitate.
5) Plasarea sub supraveghere judiciar.
Tot o pedeaps cu caracter temporar
Tot pe o perioad determinat: 1-3 ani.
Pedeapsa presupune desemnarea de ctre instan a unui mandatar judiciar,
care are ca atribuii supravegherea modului n care se desfoar activitatea ce
a condus la svrirea infraciunii. Raiune: prevenire de noi infraciuni.
Atribuii de observator, deci nu are autoritate, nu ia decizii, nu poate interveni n
activitatea firmei.
Fr drept de vot, poate participa la toate edinele firmei i fr a putea s
exercite atribute de autritate. Dac e mpiedicat s-i exercite atribuiile,
sesizeaz instana, care nlcuiete 5) cu dizolvarea.
Obligaia pstrrii confidenialitii datelor.
Activitate remunerat, iar palta se face de ctre PJ respectiv, dei a fost numit
de instan.
Pedeaps ntotdeauna facultativ.
Instana are n vedere, la aplicarea ei, i natura infraciunii.
6) Publicarea sau afiarea hotrrii decondamnare.
Perioada de afiare e ntre 1-3 luni. Idem publicare.
Spre deosebire de PF, unde avem doar publicare, aici avem I afiare.
Are loc la sediul sau la punctele de lucru ale PJ.
Dac afiul dispare, PJ are obligaia de a-l nlocui n termen de 24 de ore.
Nu se afieaz toat hot, ci un extras di ncare rezult starea de fapt i
sanciunile aplicate.
Dac vorbim de publicare, ea se paote face nu doar ntr-un ziar, ca la PF, ci I
prin mijloace de comunicare electronic. Ex: pe site-ul firmei, la loc vizibil !
perioadele n care, din motive tehnice, se scap din perioada dat de instan.
Cnd se repar site-ul, perioada rencepe s curg. Judectorul delegat mai
verific din cnd n cnd dac sanc e respectat.
Idem, dac nu respect, aplicm suspendare pe 3 luni, dac nici atunci, aplicm
dizolvare.
40

Curs 13
In ceea ce priveste efectul cauzelor de atenuare si agravare, ca regula, se
aplica dispozitiile referitoare la pedeapsa amenzii pe care le avem la persoana
fizica. Prin exceptie, la recidiva, in cazul persoanelor fizice, nu putem avea
amenda la ambele termene. La persoana juridica nu avem un plafon al amenzii,
ci trebuie doar ca infractiunile sa fie intentionate.
Sanctionarea recidivei
La rec postexecutorie la fel ca la persoana fizica majorarea cu a limitelor
de pedeapsa.
La recidiva postcondamnatorie, algoritmul de sanctionare presupune
parcurgerea a trei pasi. Intr-o prima etapa, limitele prevazute pentru I2 se
majoreaza cu . In a doua etapa, intre aceste limite stabilim P2. Apoi, se
calculeaza pedeapsa rezultanta care este P1 + P2. Se aplica practic cumulat
tratamentul de la recidiva postcondamnatorie si postexecutorie.
Transferul raspunderii in caz de reorganizare
Pot sa angajez raspunderea unei societati daca aceasta a fuzionat cu alta
societate? A+B=C. A si C sunt subiecti de drept diferiti. Sau, sa zicem ca A se
divizeaza si o parte de desprinde, se formeaza societatea B si in A raman doar o
mica parte din activitati. Interesul nu e sa dizolv pe A ci societatea B care a
preluat activitatile lui A.
Porniind de la o decizie a Curtii de Casatie Franceze care decidea ca, in
absenta unei prevederi legale, principiul caracterului personal nu permite
angajarea raspunderii societatii formate prin fuziunea. Per a contrario, in
prezenta unei prevederi explicite, se poate.
Art. 151 NCP in caz de fuziune, raspunderea penala se va angaja in sarcina
pers juridice create prin fuziune. Daca discutam despre o absorbtie, va
raspunde pers juridica absorbanta, (spre exemplu A a savarsit infractiunea si
vine B care absoarbe pe A. Pot sa urmaresc penal societatea B. In caz de
divizare, pot sa angajez raspunderea in sarcina persoanelor care au fost create
prin divizare sau care au dobandit fractiuni din patrimoniul persoanei divizate
(in exemplul de mai sus, pot sa urmaresc persoana juridica B. As putea sa
urmaresc si ce a mai ramas din societatea A dar s-ar putea sa nu mai am
interes deoarece tot activul patrimonial si toate lichiditatile au fost preluate de
B). Atunci cand decid impotriva cui ma indrept trebuie sa am in vedere unde s-a
dus activul patrimonial, unde s-a dus activitatea care a ocazionat savarsirea
infractiunii. De ex, daca am o divizare care nu e absolut fictiva, s-au impartit
activitatile, patrimoniul, si constat ca activitatea in exercitarea careia s-a comis
infractiunea, era soc B, atunci nu are rost sa o interzic fata de societatea A.
Cauze care inlatura raspunderea penala

41

4 astfel de cauze amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa sau
retragerea plangerii prealabile, impacarea ( pe vechiul cod se vorbea
despre impacarea partilor. In noua reglementare nu se impaca partile, ci se
impaca inculpatul cu persoana vatamata).
Amnistia un act de clementa adoptat prin lege de catre parlament, prin
care se inlatura raspunderea penala pentru fapta comisa. Asa cum am
mentionat, amnistia este prin esenta ei o lege de aplicare retroactiva. Ea
nu poate privi decat fapte comise anterior intrarii ei in vigoare.
Clasificari ale amnistiei: in functie de momentul interventiei legii de
amnistie distingem intre amnistia antecondamnatorie si amnistia
postcondamnatorie.
Amnistia antecondamnatorie intervine dupa savarsirea infractiunii, dar
inainte de condamnarea definitiva.
Efectele amnistiei antecondamnatorie inlatura rasunderea
penala pentru fapta comisa. Procesul penal inceteaza, nemaifiind
posibila pronuntarea unei hotarari de condamnare. Este totusi posibil ca
inculpatul sa ceara continuarea procesului penal de ex, daca stie ca nu a
savarsit infractiunea are tot interesul sa se constate acest lucru printr-o
hotarare. Formuland cerere de continuare el nu pierde beneficiul amnistiei.
Daca de ex, la sf procesului se constata ca e nevinovat se va pronunta o hot
de achitare. Daca nu, se da efect amnistiei.
Nu impiedica dispunerea unor masuri de siguranta, cu exceptia
masurilor care se pot dispune doar pe langa o condamnare
confiscarea extinsa.
Amnistia postcondamnatorie intervine dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare.
Efectele amnistiei postcondamnatorii daca pedepsele nu au
fost puse in executare, nu se vor mai pune in executare. Daca au fost
puse executare, ea va inceta de indata.
Nu conduce la o repunere in situatia anterioara. Asta inseamna ca,
de ex, amenda platita nu se restituie, bunurile confiscate nu se restituie. Nu se
pune problema de continuarea procesului penal la cerere deoarece procesul s-a
finalizat.
Efecte nu produce efecte asupra masurilor de siguranta. Nici macar
asupra celor care se dispun doar pe langa o condamnare.
Daca una din infractiunile amnistiate a facut parte dintr-un concurs de
infractiuni, atunci concursul de recalculeaza si se elimina pedeapsa pentru
infractiunea amnistiata si se recontopesc cele care au mai ramas.
Daca legea de amnistie intervine dupa executarea pedepsei, amnistia inlatura
unele din consecintele care decurg din hotararea de condamnare, cum e, spre
exemplu, retinerea starii de recidiva.
42

Prescriptia raspunderii penale corespunde aproximativ
prescriptiei dreptului la actiune din civil. Statul, ca si creditor
al obligatiei de a raspunde penal, ramane in pasivitate si nu face
nimic pentru a-l trage la raspundere pe inculpat.
Prescriptia raspunderii penale este o institutie care inlatura raspunderea penala
pentru fapta comisa daca faptuitorul nu a fost tras la raspundere intr-un anumit
interval de timp de la savarsirea infractiunii.
Ne intereseaza doua elemente termenul de prescriptie si momentul de la care
incepe sa curga termenul de prescriptie.
Termenele de prescriptie se calculeaza in functie de pedeapsa legala pentru
infractiunea savarsita. Ped prevazuta de lege maximul special. In penal nu
exista un termen de general de prescriptie.
Curgerea termenului de prescriptie din momentul savarsirii infractiunii.
Cu durata de consumare, continua, continuata, momentul savarsirii este
momentul epuizarii. O particularitate avem la infractiunea progresiva. In cazul
ei, termenul de prescriptie curge de la momentul actiunii, dar durata lui se
calculeaza in functie de ultima, de cea mai grava incadrare juridica retinuta.
Regula speciala privind momentul din care incepe sa curga termenul
de prescriptie. in cazul infractiunii contra libertatii sexuale atunci cand
victima este un minor. In cazul lor, termenul de prescriptie nu curge de la
momentul comiterii infractiunii ci curge de la momentul in care minorul
implineste varsta de 18 ani. Este o dispozitie noua in codul penal.
TERMENUL DE PRESCRIPIE
- susceptibil de ntreruperi i suspendri.
- Dac prescripia sancioneaz o pasivitate a creditorului, trb ca o
eventual ntrerupere a prescripiei s fie legat de aceast ieire din
pasivitate.
- MOTIVUL NTRERUPERII = efectuarea unui act de procedur n cauza
respectiv.
Ex: audiere martori, luare declaraie suspectului, se ia o msur preventiv etc.
Suspendarea cursului prescripiei poate cunoate cauze diferite i n fc de

aceasta =>
Suspendare de drept vs. Suspendare de fapt.
SUSPENDARE DE DREPT intervine atunci cnd exist o dispoziie legal,
care mpiedic efectuarea unor acte de procedur pe o anumit perioad de
timp.
43

Exemplu: n sem 1 cnd infr cade sub indicena legii penale n baza PP
realitii, urmrirea e cd de o autorizare a PIICJ pn se emite aceast
autorizare, cursul prescripiei se suspend.
Exemplu: procedura prealabil n cz minitrilor, a cror UP e condiionat de
emiterea unui aviz din camera din care face parte pn s ob efectiv, se
ntrerupe cursul.
DIFEREN = ntrerupere vs. suspendare
La ntrerupere, practic, nu se mai ia n calcul ceea ce a curs pn la mom
ntreruperii i ncepe s curg un nou termen
La suspendare, dup trecerea cauzei ei, se reia cursul termenului, aa
cum fusese iniial.
SUSPENDAREA DE FAPT = motivul suspendrii e apariia unei mprejurri de

fapt, din cauza creia nu este posibil, pe o anumit perioad, instrumentarea
cauzei respective.
Exemplu: inculpatul sufer de o afeciune medical grav, care nu-i permite s
participe la jud, aa c instana POATE dispune suspendarea judecii pe o
perioad de timp. pe aceast perioad se suspend termenul de prescripie i
el nu curge.
Exemplu: localitate complet izolat de inundaii, iar OUP nu poate ajunge acolo
dect dup X zile, aa c pentru cele X zile cursul presc este suspendat.
DIF de NCC, n Penal avem PRESCRIPIA SPECIAL
= intervine atunci cnd termenul de prescripie s-a ntrerupt dac de la
momentul comiterii faptei i pn nainte de a se fi pronunat o hot def s-a scurs
un interval de timp egal cu DUBLUL termenului de prescripie.
durata termenului de prescripie a fost depit cu nc o dat = zice legea
Exemplu: termen durat de 5 ani, dar dup ce trece un an din acest termen,
intervine o cauz de ntrerupere. Aici, practic, termenul se ntrerupe, moment
de unde ncepe s curg un alt termen de prescripie de ali 5 ani. Trece i din
asta ceva vreme, dup care iar se ntmpl ceva i curge un alt termen de
prescripie, tot de 5 ani.
SCOP: Pentru a evita o situaie de imprescriptibilitate perpetuat la nesfrit,
dac de la comitere s-a scurt un interval de timp (aici de 2 ori 5 ani, deci 10
ani), fapta e prescris INDIFERENT DE numrul ntreruperilor. Evident, s-ar
putea s nu se ajung ntotdeauna la prescripia special, aa c acolo se
mplinete prescripia cnd s-a mplinit primul termen de 5 ani.
Exist anumite categorii de infraciuni pentru care rspunerea penal NU SE
PRESCRIE = INFRACIUNI IMPRESCRIPTIBILE: 3 mari categorii:
44

Categoria 1:
1. Infraciunile de genocid
2. Infraciunile contra umanitii
3. Infraciunile de rzboi
Categoria a 2-a
4. Infraciuni de omor / omor calificat
Categoria a 3-a
5. Infraciunile praeterintenionate, care au avut ca urmare moartea
victimei ex: LVCM, viol / tlhrie urmat/ de moartea victimei
LIPSA sau RETRAGEREA Plngerii prealabile (PP)

Alt cauz care nltur rspunderea penal
Proc pen e guvernat de PP oficialitii, deci, de regul, din OF, de ctre P,
ac penal se pune-n micare indiferent de voina victimei din cauza
interesului colectiv al societii.
Regula: orice infraciune se urmrete din oficiu.

Excepie: infraciuni care se urmresc DOAR pe baza unei manifestri de
voin a persoanei vtmat
- Manifestarea de voin a pers vtmat mbrac forma unei PP =
modalitate special de sesizare a OJP de ctre persoana vtmat.
- I se las pers vtmat dr de a decide dac infractorul va fi sau nu
urmrit penal pentru c, de regul, aceste fapte sunt de o mai mic
gravitate. Exemplu: X i Y sunt prieteni i, cnd se vd, obinuiesc s i
trag cte o palm.
Exemplu: viol n form simpl infraciune grav, DAR se urmrete DOAR la PP
(fiind aspecte intime, victima ar trebui s decid dac se vrea sau nu a se
urmri aceast fapt pe principiul c victima tie cel mai bine ce i cum pentru
ea)
Dac legea condiioneaz punerea-n micare a ac penale de PP, NU se poate
urmri aceast fapt n absena PP, aadar lipsa plngerii e o cauz ce nltur
rspunderea penal, DEI, practic, fapta DA, este infraciune, DA, rmne
infraciune, dar nu se poate urmri din cauz c lipsete PP pentru c aa
dorete victima.
De unde tim c pentru anumite infr e necesar PP ?! ne uitm n NCP sau
legea special n care e incriminat infr. n norma de incriminare se va scrie, de
regul, se pune n micare la PP. Dac aceast meniune lipsete, atunci se
aplic regula, deci Oficialitatea procesului penal (adic fr s trebuiasc PP).
Excepie: chiar i-n cazul infr pentru care legea prevede PP, este POSIBIL
urmrirea din oficiu n urmtoarele situaii:
45

1. Dac persoana vtmat este lipsit de capacitate de exerciiu
sau are capacitate restrns.
( = Iresponsabil, minor sub 14 ani, respectiv minor 14-18 ani cu cap restrns)
2. Pers vtmat a decedat NAINTE de expirarea termenului pentru
depunerea PP. (nu conteaz dac decesul s-a datorat sau nu
infraciunii!)
3. Pers care a svrit infraciunea este reprezentantul PJ vtmate
prin infraciune.
Raiune: reprezentantul PJ e cel care, n mod normal, efect acte n numele
PJ, deci el ar trb s depun plngere contra lui, motiv pentru care e
posibil urmrirea din OF.
Introducerea PP e guvernat de Principiul Solidaritii Active i Pasive.
Solidaritate pasiv dac exist mai muli fptuitori, PP introdus fa
de unul angajeaz rspunerea TUTUROR.
Solidaritate activ dac exist mai multe persoane vtmate, PP
formulat de una dintre ele le profit tuturor, deci nu e musai ca fiecare
dintre victime s depun PP, ci e suficient i doar una singur, cu cd s
vorbim de acceai infraciune prin care au fost vtmate toate victimele.
RETRAGEREA PLNGERII PREALABILE: - se aseamn/dif cu mpcarea

prilor.
Retragerea plngerii
1. Natura
actului:
act
unilateral
al
persoanei
vtmate
2. Sfera infraciunilor n raport
de care opereaz: doar n
cazul infraciunilor care se
urmresc la plngere
mpcare
1. Act Bilateral = nelegere/acord
ntre pers vtmat i inculpat
2. n cazul infraciunilor care se
urmresc din OF, dar s NU
nelegem
c
la
orice
infraciune din oficiu, ci doar la
care legea spune expres c e
posibil mpcarea.
Exemplu: la omor, dei se urmrete

din OF, nu se poate mpcare, nici
chiar la tentativa de omor. Aa c de
unde
tim
cnd
e
posibil
mpcarea ?! idem cod/lege
special mpcarea prilor nltur
rspunderea penal
3. Momentul pn la care pot
3. Intervine n toat faza de UP i
46

interveni: poate interveni PN LA NCEPUTUL JUDECII, adic
ORICND
n
cursul a
citirii
actului
de
sesizare
procesului, adic PN la (rechizitoriu)
condamnarea definitiv.
Raiune: pentru c odat ajuni n
faa judectorului, trb s ne hotrm
dac ne judecm sau nu, adic dac
noi continum cu judecata, sau dac
ne mpcm, cci odat ales, nu ne
mai putem rzgndi
4. Efecte:
din
cauza
4. Efecte: fiind un act bilateral,
principiului
solidaritii poate produce efecte doar ntre
active i pasive,
prile acelor pri adic avem
NOUL COD : la retragerea efecte in personam
plngerii,
NU
mai
opereaz
Principiul solidaritii active i
pasive (aa cum era el prezent la
introducerea!! plngerii), motiv
pentru
care,
I
aici,
IDEM
mpcare, produce tot efecte in
personam !
Adic : dac am X i Y l bat pe Z,
nu
trb
s
introduc
pentru
amndoi, fiind suficient doar
pentru X, dar la retragerea
plngerii, POT s zic c mi-o
retrag doar fa de X, deci s l
exonerez doar pe el i Y s
rmn s fie judecat. partea
vtmat
alege
pe
cine
exonereaz pe rspundere.
SAU: X i Y btui de Z. X i
retrage plngerea, dar rmne
cea a lui Y.
5.
Posibilitatea
solicitrii
continurii
procesului
penal
(continuare
la
cererea
inculpatului)
la
amnistia
antecondamnatorie
se
poate,
DAR i la prescripia rspunderii
penale inculpatul are aceast
5. aici avem un act bilateral, un

acord de voin inculpat-persoana
vtmat, deci avnd un act realizat
CU acordul inculpatului, el NU MAI
POATE
CERE
CONTINUAREA
PROCESULUI.
47

posibilitate.
La
retragerea
plngerii,
inculpatul
POATE
s
cear,
pentru c retragerea e un act
unilateral al pers vtmate.
Exemplu: vine X i depune PP
pentru viol. Dup o sptmn,
retrage
plngerea,
dar
inculpatul, pentru onoarea sa,
tiind c nu a violat-o pe X,
insist s se continue judecarea,
s se constate c victima l-a
acuzat pe nedrept.
Efectul e la fel ca la amnistie,
dac la finalul procesului se
constat c fapta nu exist,
sau c nu a fost comis de
el etc, instana pronun
ACHITAREA,
dac la sfritul proces se
constat c totui el a
fcut, instana d efect
retragerii PP.
Aadar,
prin
solicitarea
continurii,
el
NU
pierde
beneficiul retragerii plngerii.
6. Limite n aplicare:
Aceeai cd a nsuirii de ctre
procuror, dar nsuirea opereaz ntrASEMNARE: n ambele cazuri o alt ipotez dect la retragerea PP.
exist
situaii
n
care
retragerea/mpcarea e eficient Aici: atunci cnd mpcarea are loc
DOAR cnd i dac e nsuit de ntre PJ vtmat prin infraciune i
procuror, adic dac el e de reprezentantul su, care a svrit
acord.
infraciunea.
Aadar, limitarea e dat de Avem deci o situaie n care repr face
necesitatea nsuirii de ctre o infraciune n dauna PJ i pentru
procuror.
fapta respectiv legea prevede
posibilitatea mpcrii. Aici repr se
DIFERENA: la retagerea PP, n nelege cu noul repr al PJ n sensul
mod normal, unde legea spune mpcrii. S zicem c exist un
48

c infr se urmrete la PP, musai
trb s fac aa, dar exist excepii
unde, dei legea prevede c
fapta se urmrete la PP, se
poate urmri I din OF. Aici
necesitatea nsuirii opereaz
atunci
cnd
legea
prevede
necesitatea PP, dar aciunea a
fost pus n micare din OF, n
considerarea
particularitilor
subiectului
pasiv
(fr
capacitate, cu cap restrns,
incapabil etc.)
interes
public
contra
mpcrii
stora, aa c proc trece peste
nelegerea lor i continu s
urmreasc fapta.
Exemplu : X are 17 ani i mama

ei zice c a fost violat, deci fata
introduce PP. X nu depune PP,
dar procurorul e convins c a fost
comis un viol, aa c el nelege
s urmreasc din OF, dup care
vine X i zice c-i retrage PP.
Aici Procurorul poate s spun
bine, ok, sau poate s ignore
poziia
fetei
victim
de
retragere.
49

Curs Penal II, Streteanu.

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Curs Penal II, Streteanu.

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

CURS PENAL GENERAL II

2. Unitatea legal = se caracterizeaz prin faptul c este opera exclusiv a

Infraciunea SIMPL se ntlnete n ipoteza n care (in)aciunea autorului

CURS PENAL GENERAL II

Condiia 2: Omogenitatea juridic

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

Condiia 2: unitatea de element subiectiv

Clasificarea infraciunilor continue:

pluralitate de (in)aciuni, comise la diferite intervale de timp

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

Condiia 2: Caracterul determinat / determinabil al Infraciunii Absorbite.

CURS PENAL GENERAL II

INFRACIUNEA DE SIMPL REPETARE

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

COAUTORII art 46(2) (noutate pt ca e reglementata, oricum era acceptata

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

___Sanctiunile de drept penal___

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

Insoteste o pedeapsa cu detentiunea

CURS PENAL GENERAL II

1. Daca pedeapsa principala este

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

I. Conditii cu privire la infractiune

CURS PENAL GENERAL II

nu a mai fost condamnat

CURS PENAL GENERAL II

2-4 ani dar nu poate fi

mai putine dar cel putin

pedeapsa desi aplocata

obligatorie : raman cele

CURS PENAL GENERAL II

Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept prnal ce urmaresc

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

Dac am o msur educativ privativ de libertate i o pedeaps

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

Cauze care inlatura raspunderea penala

CURS PENAL GENERAL II

CURS PENAL GENERAL II

_Sanctiunile de drept penal_