FANTASIES

by Noir

Descriere: Bella descopera un adevar izbitor legat de ea si clanul Volturi care ii schimba viata, ei si familiei Cullen

Prefata:

 Toata lumea statea nemiscata, ceea ce bineinteles era foarte usor si firesc pentru ei avand in vedere ceea ce sunt, pe
fetele lor puteai citi spaima, groaza, neincrederea, umilinta chiar. Toate imbinate dand un amestec coplesitor, un
sentiment care te umplea de goliciune, care te facea sa fugi, sa nu mai astepti sa vezi ce urma sa se intample.

Alice era cu noi, figura ei impenetrabila era mai speriata decat a celorlalti, desigur, pentru ca stia ce va urma, stia in
detaliu .Nu ii placea ce vedea! avea o figura sparta, nu puteai distinge nici o emotie, era ca moarta, cu toti urma sa
fim.

Ei erau tari, albi, nemiscati, puternici si rapizi.Eu....nu eram.Bineinteles ca ceea ce aveau ei acum nu ii putea ajuta in
vreun fel dar ceea ce aveam eu putea, dar  nu in prea multe,nu aveau nici un efect asupra mintii mele, dar mereu am
fost delicata, slaba, neindemanatica.Niciodata nu m-am priceput la nimic special, pana acum ceva vreme.Dar asta nu
era sigur, ei erau puternici, ma puteau dobori cu aceeasi usurinta cu care pot eu sa dobor o pana.Nici un efort!Era
frustrant, este frustrant!

Era liniste, eu nu ii vedeam, dar ei da, puteam sa vad asta pe chipurile lor, erau pregatiti.Pregatiti pentru orice.Ce vor
face?Oare ce va urma?Si ei se intrbau acelasi lucru.

M-am uitat la Edward.Edward..se uita l-a mine.Nu-i puteam citi foarte bine expresia, nu intelegam prea multe din
ceea ce face el de obicei, niciodata nu reusesc sa tin pasul, mereu raman inapoi.Oarecum era ingrozit pentru ceea ce
va urma, puteam sa vad, ca avea sa ma protejeze, se intreba ce caut eu acolo cu ei intr-un moment ca asta, ar fi vrut
sa ma ia si sa fuga departe sa nu se intample nimic nu mine, cu noi.Dar stia ca Volturi nu ne va lasa sa scapam, pe
nici unul.Era inutil.

Capitolul 1:

Eram in masina, in Volvoul stralucitor al lui Edward.Stateam pe scaunul pasagerului si ma uitam la el, ii urmaream
perfectiunea, incercam ca ma conving ca e real, ca nu visez sau ca imi imaginez.Ne intorceam de la scoala, conducea
foarte repede.

Ajunsi in fata casei mele el s-a uitat la mine si si-a luat la revedere, nu imi placea ca era asa de distant, oricat de mult
ar vrea sa ma protejeze nu puteam sa nu imi doresc.

Intr-un final m-am hotarat si am deschis usa, am inchis-o incet si am asteptat ca el sa plece pentru a intra.In casa era
o aroma dulce, neobisnuita, dar cunoscuta, nu stiam de unde, semana cu parfumul lui Edward dar nu era el

    - Bella? s-a auzit o voce cunoscuta si frumoasa care rasuna ca niste clopotei in ecoul casei goale, ma rog , aproape
goale.Era Alice...Care sa fi fost motivul pentru a veni aici, stiam ca este o prietena grozava si ca ii place sa-si
petreaca timpul cu mine dar nu ma asteptam sa vina la mine acasa asa neanuntata, nu-i statea in obicei, mai ales ca
Charlie nici nu stie ca Edward este iubitul meu.

    - Alice?! am tresarit eu putin speriata.

   - Iarta-ma, nu am vrut sa te sperii! a spus ea

  M-am uitat la ea cu o privire intrebatoare, fata ei mica si brutal de frumoasa era crispata, ceva nu-i convenea, parea
nemultumita, intrebatoare si ea la randul ei .Se uita la mine cu o privire incurcata ca si cum ar astepta sa ii explic
ceva ce am facut gresit

   - Am avut o viziune.A spus ea cu vocea ei subtire dar acum parca trista, melancolica.Cu tine, a contiuat ea

   - Se intapla ceva rau?Nu-mi puteam imagina ce nu mergea bine in legatura cu mine daca asta nu avea legarura si
cu Edward, eram incurcata...

   - Nu stiu exact, nu am vazut prea clar, era vorba despre tine, te-am vazut, in jurul tau era foc, mult foc, copaci
cazuti si ploaie, ploaie care nu stingea focul, tu erau acolo in mijlocul a tot ce era, nu parea sa te doara ceva sau sa
ceri ajutor.Vrei te rog sa ai grija cu cea ce faci , sunt foarte ingrijorata, nu stiu ce poate insemna asta.

    - Edward stie? am zis eu cu ochii mari, ma gandeam la foc...foc?Ei bine sunt neindemanatica, ce-i drept, dar nu
atat de cascata incat sa dau foc la ceva din greseala si nici atat de deprimata incat sa o fac intentionat, iar copacii, si
ploaia, oare Alice visase, vampiri nu viseaza dar cam asta e unica explicatie rationala.

    -..Nu..a zis cu jumatate de gura, dar ar fi mai bine sa nu afle, nu stiu ce inseamna asta dar sti cum se poarta atunci
cand tu esti expusa mai mult sau mai putin unui asa-zis pericol, poate ca a fost un vis, a zis ea ironica, vorbind mai
mult pentru sine .

S-a auzit zgomotul masini lui Charlie parcand in fata casei , Alice s-a uitat la mine cu o privire sugestiva apoi a
disparurt fantomatic, eram confuza, conversatia mea cu Alice a durat mai mult decat mi-am imaginat.Pasii
zgomotosi a lui Charlie se auzeau indreptanduse spre usa.Am alergat spre scari ca sa nu vada ca sunt inca imbracata
in hainele pentru scoala, iar apoi am coborat  salutadu-l cat de etuziasmata am putut.

Abea asteptam sa termin cu stransul mesei si sa ma duc in camera mea unde nu eram obligata sa ma prefac ca sunt
relaxata si binedispusa.

Dupa ce am sters farfuriile si le-am pus la loc, Charlie s-a ridicat de pe scaun si sa dus sa se uite la un meci.Dupa ce
sa-a intors cu spatele, am renuntat la zambetul meu fals si neconvingator si m-am grabit spre camera mea.A fost o
nopate lunga si stranie,mi-am dat seama ca e prostesc sa gandesc asa, cea ce vazuse Alice este complet nebunesc ca
sa mi se potrivesca mie, nu puteam oricat as fi incercat sa ma gandesc la asta, nu puteam sa ma imaginez pe mine
acolo, eram prea banala, ca sa fie acela rolul meu , prea simpla, prea normala, paralela de lumea lui Edward si
familia lui, ei bine ,acum aveam oarecum o tangenta dar si aceea era inexplicabila, cum putea Edward sa ma
gaseasca interesanta?

 Pe la miezul noptii abea m-am concentrat atat de tare sa nu bag in seama vizita lui Alice incat am adormit in sfarsit.

Am avut un cosmar, evident legat de tema asta.

Eram eu in mijlocul paduri care ardea, ploua dar focul nu se stingea, copacii erau cazuti in jurul meu, Edward statea
la zece metri in fata mea cu o expresie atat de ingrozita , o expresie pe care nu am vazuto niciodata la el, era rodul
imaginatiei mele, atat de speriat. Eu firava cum eram, eram pe jos, cazuta in genunchi, un lucru tipic pentru mine,
inconjurata de flacari, eram speriata, stiam ca focul il poate afecta pe Edward, dar el nu se misca.De ce?am incercat
sa ma ridic, sa ma duc la el sa ii spun sa fuga, dar nu am putut , era ceva care ma tinea acolo la pamant , pe jos.Pe
fata lui Edward se citea o durere imensa, atunci am observat. Am fost atat atrasa de fata lui incat nu am vazut ce era
spatele ei.In spatele lui Edward, erau cinci vampiri cu pelerine nergre care se uitau insistent si sugestiv catre mine,
pentru ei Edward parca nici nu exista.Unul dintre ei cel care statea in mijloc avea parul lung pana la umeri si negru,
fata palida si cu o textura ca de creta, era frustrant, avea niste ochimari si rosi, inspaimantatori , cu care se holba la
mine insistent si cu o ironie plina de ura, in stanga lui era un vampir cu parul alb si scurt cu aceeasi fata ca de creta si
cu aceeasi privire razboinica.In cealalata parte era un altul tot cu parul lung si castaniu si cu fata alba, dar privirea lui
era diferita, parea plictisit fara de ceilalti dar tot avea si el o umbra de furie in ochii stacojiu aprins, in spatele celor
trei vampiri stateau doi copii, o fata cu parul blond cu o privire ucigatoare si un baiat saten cu o privire intepatoare
dar parca mai inteleapta.