Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict in Evul Mediu

( sec.VIII - 1593)
Mircea cel Batran domn al Tarii Romanesti(1386- 1418)
1.Actiune diplomatica
Cauza: amenintarea otomana
Semnatari: Mircea cel Batran,domn al T.R. si Sigismund de Luxemburg,rege al Ungariei
Continut : cei doi lideri isi promiteau sprijin militar impotriva otomanilor
Data + locul : 7 martie 1395, Brasov
Consecinte : nu s-a aplicat imediat,dar a constituit o baza pt colaborarea de la Nicopole.
2. Actiune militara
Cauza : incursiunile lui Mircea cel Batran in sudul Dunarii si preluarea Dobrogei
Forte participante : armata munteneasca,condusa de Mircea cel Batran si armata
otomana,condusa de sultanul Baiazid.
Tactica de lupta : pamantul parjolit - incendierea recoltelor si otravirea fantanilor,cu scopul
de a-i atrage pe adversari intr-un loc mlastinos,unde superioritatea numerica si militara era
anihilata.
Data si locul : 17 mai 1395, Rovine
Consecinte : victoria lui Mircea a provocat teama boierilor care il sprijina pe Vlad
Uzurpatorul,ce promite tribut turcilor.
3.Cruciada anti-otomana :implicarea Tarii Romanesti in relatiile internationale ale timpului.
Cauza : dorinta crestinilor de a opri expansiunea otomana.
Forte participante : regele Ungariei,Sigismund de Luxemburg,
cavalerii apuseni burgunzi,francezi,englezi,
voievodul Transilvaniei si Mircea cel Batran
Tactica de lupta : Cruciatii s-au deplasat spre Nicopole in vederea confruntarii decisive.Mircea
cel Batran,evaluand adversarul solicita organizarea atacului,fiind insa respins de cavalerii
apuseni.In consecinta,turcii i-au incercuit pe crestini si i-au infrant.
Data si locul : 25 septembrie 1396, Nicopole
Consecinte : Mircea cel Batran se intoarce in tara,il inlatura pe Vlad,restaurandu-si astfel
intreaga autoritate.

Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456)

1. Cruciada anti-otomana :
In fata expansiunii otomane,crestinii isi reunesc fortele la chemarea Papei Eugeniu al IV-lea si in
1443 se declaseaza Campania cea lunga.Cruciatii,regele Ungariei (Vladislav Jagello) si Iancu
de Hunedoara ocupa orasele Ni si Sofia,infrangand astfel oastea otomana.Venirea iernii
opreste ofensiva,dar in primavara luptele au fost reluate si turcii s-au declarat invinsi.
Pacea,incheiata la Seghediu,in 1444, era avantajoasa pt ambele parti, sultanul Murad al II-lea
angajandu-se la o incetare a ostilitatilor vreme de 10 ani.
Totusi,crestinii rup pacea si o noua confruntare se declanseaza.Cruciada de la Varna din 10
noiembrie 1444 a fost un dezastru pt crestini,insusi regele maghiar murind pe campul de lupta.
Totusi,Iancu de Hunedoara va mai organiza un atac impotriva Portii,reusind sa recupereze
Cetatea Giurgiu.
Vlad epe, domn al rii Romneti (1456 1462)
1. Actiune militara :
Din cauza refuzului domnului Tarii Romanesti,Vlad Tepes, de a plati tribut si in conditiile
incursiunilor armatei romane la sudul Dunarii,sultanul Mohamed al II-lea decide atacul.
In fata superioritatii numerice si militare a turcilor,Vlad Tepes recurge la tactica pamantului
parjolit [...] si la hartuirea inamicilor.In plus,el le pregateste si o surpriza o padure de tepe in
care atarnau trupurile turcilor capturati.
In noaptea de 16-17 iunie 1462, Vlad Tepes organizeaza atacul asupra taberei otomane,vizand
cortul sultanului.In deruta creata,armata otomana a fost infranta.In ciuda acestei victorii,boierii lau preferat pe Radu cel Frumos,in vreme ce Vlad Tepes a fost intemnitat la Buda.

Stefan cel Mare, domn al Moldovei (1457 1504)

1. actiune militara lupta de la Podul Inalt (1475)
2. actiune diplomatica - Tratatul de la Iasi (1475)
3. actiune militara lupta de la Razboieni (1476)
1. Din cauza refuzului domnului Moldovei de a plati tribut, sultanul Mohamed al II-lea hotaraste
atacul la sfarsitul anului 1474. Sultanul il trimite in Moldova pe Soliman Pasa de Rumelia.
In fata superioritatii numerice a adversarului, Stefan cel Mare recurge la tactica pamantului
parjolit [...] ,hartuindu-i pe turci si atragandu-i intr-o zona in care sa nu se poata desfasura.
Lupta decisiva s-a desfasurat pe 10 ian 1475,la Podul Inalt,Vaslui. In conditii de ceata groasa si
teren mlastinos, Stefan cel Mare obtine victoria.Constient insa de pericolul reprezentat de
turci,el trimite o circulara liderilor europeni(25 ian 1475) prin care le solicita sprijinul.
2.

In conditiile victoriei de la Podul Inalt,Vaslui, Stefan cel Mare isi da seama de dorinta de
revansa a turcilor si solicita sprijinul crestinilor europeni,prin circulara din 25 ian 1475.
Singurul care ii raspunde favorabil a fost regele Ungariei,Matei Corvin,cu care semneaza un
tratat la Iasi, la 12 iulie 1475. Cei doi lideri isi promiteau ajutor militar anti-otoman si in plus,lui
Stefan ce Mare i se ofereau Cetatile Ciceu si Cetatea de Balta, ca loc de refugiu in caz de
primejdie.
Insa,in momentul confruntarii efective cu turcii din anul urmator,1476,Matei Corvin a ezitat sa-i
trimita sprijinul promis.

3. Din cauza infrangerii suferite in campania din 1474-1475,Mahomed al II-lea hotaraste sa vina el
insusi in Moldova,in fruntea unei armate extrem de numeroase.Constient de sansele sale
minime, Stefan cel Mare le cere conducatorilor de osti sa se retraga pt a-si putea apara
gospodariile.In aceasta situatie,Mahomed al II-lea ii infrange pe moldoveni in lupta de la
Razboieni, din 25 iulie 1476.
Totusi,cetatile moldovenesti au rezistat asediului, iar turcii,lipsiti de hrana si decimati de boli.au
fost nevoiti sa se retraga, fara a-si atinge obiectivul.

Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict la inceputul modernitatii

Mihai Viteazul (1593 1601), domn al Tarii Romanesti
1. Actiune diplomatica :
Din dorinta de a opri expansiunea otomana, Papa Clement al VII- lea lanseaza un apel in
1593,pt crearea unei alinte. Liga Sfanta/Liga Crestina era formata din Imperiul Habsburgic,
Spania, Statele Italiene(Toscana, Mantova si Ferrara), Principatul Transilvaniei si Moldova.Solii
ligii au evitat Tara Romaneasca, considerandu-l pe domn,omul turcilor.De aceea,Mihai Viteazul
a recurs la o rascoala anti-otomana la Bucuresti,indreptata impotriva creditorilor turci si a
garnizoanei otomane.Astfel, din 1594,Mihai Viteazul a devenit membru al Ligii Crestine.
2. Actiune diplomatica :
In mai 1595, Mihai Viteazul si-a trimis boierii la Alba Iulia, pt a negocia un tratat antiotoman,simtindu-se direct amenintat.Tratatul a fost semnat pe 20 mai si se constituia dintr-o
alianta anti-otomana.Boierii l-au tradat pe domn si in schimbul unor avantaje economice,l-au
transformat in vasal al principelui Sigismund Bathory.
Tratatul punea pe credinciosii ortodocsi din Transilvania sub autoritatea Mitropoliei Tarii
Romanesti. In plus, era pt prima data cand cele 3 tari romane se aflau sub o singura autoritate,
la nivelul politicii externe, aceea a principelui transilvanean.
3. Actiune militara :
Din cauza incursiunilor lui Mihai Viteazul la sudul Dunarii,turcii hotarasc sa-l pedepseasca. In
vara anului 1595, armata otomana,condusa de Sinan Pasa, vine in Tara Romaneasca. Domnul
aplica tactica pamantului parjolit [...] si hartuindu-i,ii atrage pe turci intr-o zona mlastinoasa.
Batalia are loc pe 13/23 august 1595, la Calugareni, iar turcii au fost infranti.
Totusi, Mihai Viteazul se retrage in munti,asteptand sprijinul aliatilor sai, in vreme ce otomanii
ridica moschei si instaleaza garnizoane in principalele orase. Primind ajutorul promis, Mihai
reuseste sa-i alunge pe turci,pana la sfarsitul lui octombrie 1595.
4. Actiune diplomatica :
Din dorinta de relua luptele cu turcii si in contexul politicii filo-otomane a vecinilor sai, Mihai
Viteazul negociaza un tratat cu Imparatul habsburgic, Rudolf al II- lea.
Trataul s-a semnat pe 9 iunie 1598 la Manastirea Dealu, in Bucuresti. Imparatul oferea sprijin
militar anti-otoman,precum si recunoasterea domniei ereditare.
Preocuparea domnului pt semnarea acestui tratat evidentiaza dorinta lui de a asigura buna
functionare a statului sau,in plan intern,prin eliminarea luptelor pt putere si afirmarea sa in plan
extern,deoarece astfel se elibera de sub tutela Transilvaniei.

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1710 1711)

1. Actiune diplomatica :
Desi fusese crescut la curtea otomana, in momentul in care a ajuns domn, Dimitrie Cantemir s-a
orientat in plan extern spre Rusia, cu care a negociat un tratat. Acesta a fost semnat pe 13
aprilie 1711, la Luk, cu tarul Petru I.
Tratatul aducea Moldovei sprijin militar anti-otoman, dar si recunoasterea domniei ereditare in
familia Cantemir. Aceste prevederi evidentiau preocuparea domnului pentru asigurarea bunei
functionari a statului ,in plan intern,prin eliminarea luptelor pt putere si afirmarea sa in plan
extern prin alierea cu un important adversar al Imperiului Otoman.