Vous êtes sur la page 1sur 782

www.dacoromanica.

ro

CINCINAT I. SFINTESCU
In,_,,iner Inspector General

Proiesor de 'Urbanism si Edilitate la Academia


de Arldtectura din Bucuresti
Vice-Presedinte al Federatiei Internationale din Londra
pentru Locuinle si Amenajarea Orase lor

URBINISTICA SPECIALA
PARTEA II

TECNOLOGIA - URBANOHISTOLOGIA
URBANOTHERAPIA

'NSTITU FUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURESTI


STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro

I.

RESUME
L'URBANISTIQUE SPECIALE

Technologie

L'urbanistique speciale s'occupe de la synthese


urbanistique dans laquelle le specialiste urbaniste
joue un role preponderant. Dans son oeuvre de synthese, l'urbaniste doit suivre constamment une technique. Cette technique se rapporte a la procedure
administrative, a l'histologie urbaine (composition
detainee des organes urbanistiques) et meme a une
therapeutique urbaine (amelioration, extension,
transformation et divers cas speciaux).
La technologic urbaine guide l'urbaniste et l'administration clans la formation du dossier urbanistique du pro jet.
11 est necessaire an prealable de fixer la terminologie urbanistique qui, d'ailleurs, existe en fait dans
la plupart des pays, mais sans concordance.
<<La Federation internationule pour les logements

et rameruzgement des villes qui siege a Londres,


envisage dans son programme d'activite l'etablissement d'une terminologie de ce genre, ayant un caractere international. Il serait d'ores et Ma facile
www.dacoromanica.ro

IV

d'en fixer les notions: plan d'amenagement, (local,.


regional, superurbanistique), plan de s) stematisa-

tion, plan directeur, plan topographique, alignments, alignement des constructions, jardins de fa-

cade, espaces libres, zones non aedificandi, plan


d'utilisation du territoire reparti en zones, zone
d'expropriation, gnartier, centre 'civique, classe de
construction, remembrement, lotissement, bloc de
construction, parcelles. inks, denSit6 territoriale,
densite cadastrale, densit6 des logements, documen-

tation urbistiqu-, st le urhanistique, etc.


La technologie comprendCor,,nnisation de "eta
blissement et de la validation du plan d'amenagetnento que cetteorganisationait eteou non etablie

encore parun, texte de loi.Ia reMiere question


qui se presente est de saN Or a qtu appartientrinitiative du pro jet. 11 y, tics.pa}s.o6 cett- initiative
est tres souvent pdrticulie,e (I]t;tt
d'aut;.!..s
oil elle N i en t a l t ,ebarge,des n. to -ices localeo (4ngleterre, Erance, .Rottuulnic).,et nii.,tme a la charge
de l'Etat lorsutte, les au,torites locales sont defail-

i'ntes.
cette

c petit , s"eNprieer enco -0 .p r N oie


does concaurs pablic,.pitr Ac travp, I (run speciahste
engage is.1 cet eget, par un c )mm; s'on de spec' il.stes, par mn service tfclu2,:az e local ou par une cm /binaison de ces moyens. On a des e emples ou chacun de ces moyens ont :46 utilises, Cl'aque s)steme

a ses avantages et sesinepmeni,:nts, scion le Pas.


dont it s'agit et c'ept pourquoi ii irnporte d'examiner avec attention cptte question.
Lc contours public exigc, pour donner des re-sultats, un certain hombre de conditions: de nombreux concurrents, une connaissance parfaite de la
www.dacoromanica.ro

vine par les concurrents, un bon programme, un


jury competent et ,desinteresse, un reglement de-terminal-It les jugements, des garanties de recompenses, de responsabilites.
Outre des sommes d'argent :importances, le con-

cours exige encore beaucoup de temps. C'est un


systeme qui comient pour des projets relatifs a
des agglomerations nouvelles on a des villes pe.

tites et moyennes. Pour less grandes et tres grandes

villes, it ne donne generalement pas de resultats.


Il y a des contours nationaux et des contours internationaux. Certains pays n'admettent pas les con-cours internationaux gulls considerent comme peu
recommandables du fait que les plans d'am(nagement revetent egalement un aspect social qui ne
-pent s'adapter a un modele international.
On prefere soup ent engager un specialiste, d'une
reputation reconnue, assurement, surtout pour les
petites et moyennes villes qui ne peuvent avoir un
urbaniste, tel qu'il convient, attache en permanence
a leur service. La condition essentielle est que ce
-specialiste soit effectivement un urbaniste au courant de toutes les questions qui se posent dans l'amenagement d'une ville, chose que le Ministere de

l'Interieur francais a eu soin de stipuler dans sa


circulaire du 5 Mars 1920.
Le systeme presente des garanties et des responsabilites, surtout si le contrat avec le specialiste, est
'Men redige et base sur une documentation serieuse
et sur un programme existant. Dans certains pays
existent, pour les honoraires des urbanistes, des har'C'anes de caractere officiel et professionnel, calcules par hectare ou par noriabre d'habitants.
Les commissions de 'spEcialisies peuvent etre instiwww.dacoromanica.ro

VI

tuees soft pour diriger, soit pour projeter. Dans le


premier cas, elks doivent etablir la documentation,
et le programme urbanistique; le second cas n'est
admissible que pour les tres grandes villes et sur
tout pour les travaux regionaux, lorsqu'elles sont
divisees en sous-commissions par specialites ainsi
qu'il en est a New-York, Londres, Paris.
L'inconvenient des commissions est qu'elles sont

trop heteroclites, qu'elles travaillent peu ou pas,.


qu'elles genent plutot qu'elles n'aident les yentables urbanistes dont les efforts sont souvent reduits
a neant. Ces commissions ont absolument besoin de

posseder un reglement fixant leur mode de fonctionnement et souvent aussi d'un vlictateur urba
nistiq-ue>>.

Le service technique local doit etre conduit par


un urbaniste des l'instant oil est donnee la mission
d'jtablir le projet d'amenagement. Mais, seules lee
Gilles importantes peuvent avoir, pour le moment,
des services de ce genre qui, en realite devraient
exister jusque dans les plus petites villes, car, qu'il
s'agisse d'un contours, de l'engagement d'un specialiste ou d'une commission, c'est toujours au service

technique local qu'on devra avoir recours a l'instant pour les plans de detail et l'application du projet sur le terrain.

Lorsque l'initiative du projet a ete etablie, it ya lieu de proceder aux travaux preparatoires du
projet: documentation, programme, formation du
dossier.
La documentation urbanistique

n'est pas encore


fixee en tant que technique. Agache,.Abercrombie,
Thomas, Bernoulli, Danger, Sfintesco, se sont occuwww.dacoromanica.ro

VII

pes de cette documentation qui varie avec le type


de la ville: grande, moyenne, petite.
Le documentation doit constituer une veritable
enquete monographique sur la situation physique,
economique, esthetique, historique, sociale, sanitaire, administrative et juridique de la localite ou
de la region.
De nombreuses villes ont publie des documentations urbanistiques de ce genre comme par exemple New-York (entre 1928 et 1933), Karlsruhe, Bucarest (par C. Sfintesco).
Le progilamme est un veritable ouvrage de synthese dans lequel l'urbaniste exprime son opinion
et expose ses intentions relatives a l'assainissement,
a l'ordonnancement et a l'embellissement de la ville.
Le programme doit correspondre aux aspirations des

citoyens et recevoir l'approbation de leurs representants legaux avant que ne scit commencee l'etude

du projet. Certains auteurs entendent par programme l'esquisse d'un plan directeur, mais nous

estimons que c'est la une erreur, attendu que le


programme doit indiquer egalement les moyens
techniques, legislatifs, financiers et meme administratifs qui seront Luis au service de l'application du
plan d'amenagement sur le terrain.
Le programme prevoit parfois une duree d'application du projet qui pent aller jusqu'a 50 annees
ou 25 et meme prevoir des revisions tous les dix
ans. Les plans regionaux doivent absolument comporter un programme elastique, tandis que les plans
locaux doivent comprendre les parties de programme de tres longue duree et d'autres de duree
plus courte, car les organes d'une ville ne subissent
pas dans le temps une evolution egale.
www.dacoromanica.ro

VIII

Le dossier urbanistique comprend toutes les pieces du projet, qui sont necessaires pour clue le plan
soit valide et mis en application legale.
Dans certains pays, les lois prevoient quelles sont

les pieces dont doit etre compose le dossier et a.


quelle echelle doivent etre confectionnees les differentes planches du projet.
Dans d'autres pa3s comme l'Italie, des syndicats
professionnels ont fiXe des regles de ce genre.
Pour la redaction, des planches dessinees, it est
recommande d'employer certains signes conventionnels internationaux (ceux de la Federation de Londres). En Allemagne, des regles extremement detaillees sont etablies.
Le plan topagraphique est le document. qui con-

stitue la base du projet urbanistique. Il peut etre


fonde sur le cadastre ou sur les plans parcellaires
et it est realise soit par voie topometrique, soit par
voie photogrammetrique (aerophotogrammetrique
ou stereophotogrammetrique),,
Les plans bases sur le cadastre different de ceux
parcellaires en ce qu'il leur est annexe un registre
cadastral et qu'ils sont organises selon une loi du

cadastre. Cette loi varie d'un pays a l'autre et se


modifie au tours des temps, du fait qu'elle vise des
objectifs differents et, en premier lieu, un objectif
fiscal.

Les plans photographiques peuvent etre utilises


tres differemment, meme en urbanisme; on les obtient par la methode dite photogrammetrique.
La photogrammetrie, qui est la perspective inversee, est une science de date relativement recente; elle

est parvenue a un 'grand degre de perfection et


www.dacoromanica.ro

Ix

presente des avantages importants, quant an temps

et quant au prix, dans l'etablissement des plans


graphiques. C'est pourquoi on l'emploie de plus en
plus.

Le dernier plan topographique de Bucarest a ete


.execute en 1928 par vole photogrammetrique avec
le concours de la <Compagnie Aerienne Francaise>>

(de Paris).
Le systeme ci-dessus est particulierement propre
aux terrains de plaine. Pour les terrains accidentes,
on recommande plutot la suTreoplioto7arametrie
qui est l'application d'un plienornZne inverse de la
stereoscopic.

Les ,clichs photograpluques intiaux pris dans


certaines conditions et avec certa:ns apparel's, torment inn plan photographique d'ensemble: l'avantplan. Celui-ci doit etre redresse de telle sorte que
la projection conique oblique soit transformee en
une projection conique droite et A correspondre ensuite, par roperation de la restitution et dans certaines conditions. a une projection orthogonale. On
ohtient ainsi le plan photogrammetrique a l'echelle,
apres quoi, on passe au plan graphique equivalent
au plan topographique.
Il exist des appareils automatiques pour la photorestitution (avec nivelment) tell que les appareils
Huegershoff, Wild, _Nistri, etc.

La precision, des plans photogrammetriques est


-suffisante pour les necessites urbanistiques. Leur
prix varle, de 2.000. a 6.000 francs par kilometre

carre, pour les plans a l'echelle de 1/5000 et de


1/1000, selon le cas et les travaux qui, sont demandes.
www.dacoromanica.ro

La Roumanie possede aujourd'hui un Service


Aerophotographique capable d'executer des plans
photogrammetriques et stereophotogrammetriques,
dans des bonnes conditions.

Lin nouveau plan topographique est indispensable a l'etablissement d'un bon projet d'amenagement urbanistiaue.
Urbanohistologie
La constitution et les fonctions du <<corps urbanis-

tipue>> sont: d'une part les elements terrain, constructions et population; d'autre part, les fonctions
hygieniques (vitales, defense, alimentation, elimination), economiquqes (elaboration et transports)
et esthetiques (embellissements c. a. d. sensoriels,
sentimentaux, intellectuels). La documentation et
le programme urbanistiques aident a la realisation
de la synthese fonctionnelle urbanistique.
Le terrain est organise au moyen de plans: superurbanistiques (nationaux), regionaux et locaux,
chacun de ces divers plans ayant des fonctions caracteristiques.
La population est un element essentiellement variable et c'est d'elle que nait la circulation.

Les constructions jointes au terrain ont donne


naissance a des styles urbanistiques evolutifs, mais
pour les creations nouvelles l'etude sy-nthetique

poursuivra un style ou plusieurs styles urbanistiques actuels, tandis qu'aux vieilles creations est reserve le chapitre de l'urbanothgrapie.
L'organisation territoriale. Elle est comprise dans
le plan urbanistique des categories ci-dessus.
www.dacoromanica.ro

X1

Le plan superurbanistique (national) commence


a peine a etre esquisse dans certains pays oil cepen-

dant it est plus en plus a l'ordre du jour. En ce qui


concerne la Roumanie, C. Sfincescu a donne des de-

tails (Urbanistique Generale). Aux Etats-Unis it


s'impose davantage par suite du conglomerat administratif qui y existe.
Le plan regional s'est developpe surtout depuis1920 en Angleterre, en Allemagne, aux Etats-Unis,
et ensuite en France et en Italie. Abercrombie,
Adams et Unwin ont indique un certain nombre de
principes pour les plans regionaux (plan d'utilisation du terrain, repartition en Ales, voies de communication, services publics).
Comme exemples de plans regionaux interessants,.

on peut titer celui de la region de Manchester


(2685 k. m. q.) ; ceux de Boston et de Chicago.
(8000 mulles carres et 5 millions d'habitants), ceux
de Los Angeles, de Philadelphia (4000 milles carres et 3,5 millions d'habitants environ), enfin de la
region de la Ruhr (Westphalie).
On donne des relations plus detaillees relative,
de New York, pour lament au plan de la region
quelle on indique differents schemas des solutions
proposees pour une agglomeration envisagee de 21
millions d'habitants en 1965; de meme pour le plan
de la region de Paris (projet de Jaussely et le projet
mis a l'etude en vertu de la loi de 1932) ; de meme
encore pour le plan de la region de Berlin (esquisse des 1911 et aujourd'hui etendu a une, surface de
350.000 ha. comportant 10 millions d'habitants) ;
de meme enfin au plan regional de Rome (A. peine
www.dacoromanica.ro

tX11

esquisse). Mais on donne surtout des details stir le


plan regional de la grande. agglomeration de Londres oit Unwin est l'expert d'une commission composee de 45 membres.
Le plan regional du Grand Londres s'est occupe
particulierement de la decentralisation,.de la creation d'espaces libres et du developpement lineaire
(Ribbon development) qui doit 'etre organise sur
d'autres bases en meme temps qu'est constitue un
fonds pour assurer l'amenagement d'espaces libres.
Unwin calcule le besoin d'espaces libres a 3,5 ha.
par 1000 habitants. La population de Londres s'accroit aujourd'hui d'environ 66.000 habitants par an
et occupe chaque annee 230 ha. environ de maisons
neuves.

La Rournanje a besoin de certains plans regionaux, mais la question n'a meme pas encore ete
posee d'une maniere categorique pour Bucarest si
ce" n'est pour un plan quasi-regional (37.000 ha.).
-111Outefo. is, C. Sfintescu a public plusieurs etudes
relatives a un' plan regional'de Bucarest.
D'apres les etudes de C. Sfincescu faites en 1932,
le plan regional
Bucare.,t separe la metropole des
faubourgs par des, espaces libres. Les constructions

ne sont admises que dans le zones d- construction,


le reste constituant des espaces non aedificandi,
d'une densite decroissante du centre de la metropole
vers la peripherie et dans les faubourgs; it propose
egalement l'etude de l'amenagement d'un certain
nombre de localites plus eloignees, celles au moires
presentant une valeur esthetique.

Il'est propose ''adopter un plafond pour la population de la region de Bucarest jusqu'a la ceinture
www.dacoromanica.ro

Xllt

des :fortifications: 1.250.000 habitants environ. et:


1.500,000 au maximum ,(soit approxitnativement
850.000. habitants dans la metropole et '400.000
dans les faubourgs); cesicaracteristiquesettint 'sus-.
ceptibles do fourniril'indice urbanistique ,optirnarn
de la loealite et de lui :assurer uhe personnalite.
Les espaces libre' 'de la ceinture'serVirortt egalernent,cornimp boulevards 'de!ceintture, propres a decharger -la mretropole
trafie inutile,et. de relier:
les faubourgs -entre 'eux; 'en outre,'tout te long de
cette ceiriture verte':seraient Organise'es les voies fer-

rees et leurs -annexes (gares,triages, etc:).Les espaces qibres'' 'dans :la metrOpole devront totaliser '600'
ha.' et 1700 utres4ta, devront encore eici4era. p&-,
ripherie et dansiles foubourgs. Les faubourgs satelliteg seront' alriefiages et' cites-jardins 'poor environ
20.000 'habitants. La' surface,gtotale construite ne de-

vra pas depasser 9000 ,ha.,sur les 37.000 'ha..de la


zone administrative indiquee par, le plan. ,.
Le territoire darts leplan local 'est -examine an debutsous le rapport (le l'usage; c'est-a-dire du deg,reet du

genre d'usage, de IdAirebtion et de l'etemlue du ler'


ritoire

b4organisatiOn`'des-territoires dans ce plan est


faite an point de Vtie' de la' d'elimitation, de la n;paili-ion'en zones, de la 'circulation, et du -pa. ysage

naturel.'
La dElimitation"pres'ent- 1 nx althrnatil es

ou ag-

glomeration nouvelle, ou extension nine agglomeration deja existence.


t,

Dans le premier cas, la questron crjine'vill'e rieui;e,

pour plus de '360.000.habitants .(Canberra, ge pose


rarement; it s'agit plus souvent de citeslardins pain:
,

www.dacoromanica.ro

xw
20.000 a 60.000 habitants. La densite territoriale
pent etre de 100 a 150 habitants par ha. Dans les
villes satellites de Paris, ii en est qui demandent
qu'il ne soit pas admis plus de 100 habitants par
hectare. Dans tons les cas, it importe d'tre fixe
prealablement sur le sol futur de l'agglomeration
nouvelle afin de pouvoir etablir la densite, puis la
superficie qu'occupera la ville. A cette superficie it
y a lieu d'ajouter les supplements neeessaires pour
la ceinture agricole, les industries, les pares.
Dans le cas d'extension des agglomerations

deja existentes, it faut etudier d'abord la courIle indignant Paccroissemeitt de la population afin
de determiner son evolution future; ensuite it faut
examiner la densite et enfin la superficie qu'occupera l'agglomeration. A cette superficie, it faut

ajouter encore des supplements pour la ceinture


agricole, les industries, les pares.
Il existe des diagrammes indignant l'accroisseinent de la population de certaines villes et on en
pent deduire leur aeCroissement futur. Il arrive
quelquefois que par le plan urbanistique local on

propose de fixer un plafond de la population. En


general, l'extension doit decongestionner le centre
en aidant a la circulation et en augmentant les superficies plantees (Le Corbusier). L'urbaniste previent la -misere des logements par un plan judicieux

de l'extension. Stiibben propose une superficie de


tine fois et demie a deux fois celle de la vine pour
l'extension, mais ce ne pent etre la une regle, car it
est des villes qui s'etendent et d'autres qui perdent
de leur population (Vienne, Constantinople) dans
les unes, la population est moins dense et elks penvent encore recevoir des habitants; dans ,d'autres la
www.dacoromanica.ro

XV

population est plus dense et s'etend plus rapidement (Londres et Paris, cette derniere a depasse
quatre ceintures de fortifications).
L'extension peut etre annulaire (cas aujourd'hui
assez rare) ou tentaculaire (cas frequent dans les
grandes vines situees le long de voies de communication par exemple Berlin). Les Brands fleuves s'opposent souvent aux extensions sur les deux
rives (Cologne, Vienne). Baumeister a indique une
methode pour l'etude des extensions qui entrainent
souvent la creation de communes, chose qui est arrivee a Bucarest.
La repartition du territoire en zones comprend les
espaces libres et les espaces a construire. Ces der-

niers sont faciles a choisir lorsqu'on se trouve en


terrain plat, mail plus lifficiles en terrain accident&
Dans ce dernier cas, on recourt au plan d'exposition
solaire du terrain, par exemple comme l'indique R.
Danger, car it nest pas recommande d'installer des
habitations dans des zones d'ombre.
Les espaces libres publics necessaires peuvent
etre determines, au point de vue de la surface et de

la situation, par la methode des zones d'influence


indiquee par C. Sfintescu pour le plan regional de
Bucarest, en utilisant un tableau numerique (bareme). Wagner et Migge ont donne des chiffres interessants qui ont conduit an bareme et a la methode des zones d'influence mentionnee plus haut.
L'utilisation du site naturel est recomtnandable
pour la delimitation et la repartition en zones ainsi
que pour le trace des grandes voies de communication (voies ferrees, rues) et surtout pour l'emplacement des monuments importants.
Les voies ferrees etant rigides nuisent en general
www.dacoromanica.ro

XVI

a la beaute du 'paysage et 'c'eAt_pdurquoi ii y"a lieu


d'observer comme regle que' le paysage soit vu 'le

plus possible de la ligne et 'vela lignesoit vtiele


moins-possible du'''cotedut paysage. De liambreux_

exemples sonreites oil ee' prineipe a ete respect&


mais

existe attssi des villes' oii &Tut Pa pas 'ete.

Les rues''etant plus IleXibles'ne iiiiiseht. pas an


paysage. En general, les allereg ithvortarites qui sui-

vent les4allees sedt droites etlarges;1 flanc de eo;


teau, elles peuvelit' Otte Tans 'etkoites et'phis sinutu:
ses *parce'ltue
'naturel imPoSe cede disposi-

tion, ainsi que les exigences de la ciienilifiA et do


certaines 4nstallafions d'interet
"
`Le chOix cle centies- morunnentauf 'se 'fit eri. dher
chant 'dans le 'site- 'nature' l'es pOints"predomints,
les 'Silhouettes' interessarites'k 1 lai4geS pekspec-'
tives.
'
1'. s' ' '
'"
'
"
Dans te but 117 alien 'de "prececleflavatit out 'I.
l'epirre des'lignk'de cotironnemerft''( iino. That);
d'etudier ensuite
'iilliouettes et' d'en prelicTre par
exemple une 'predominante '(BayniOnd), - de cliercher enfin le centre 'de eommandement; 'cornme'ra_
fait L'En f ant a Washington: Le plan' topograpliique
ayant des courbes 'de liveau ediseg ekt indispensable a Celle 'etude ;-a tette tiebasiori`Seroht fixees'les.
zones de servitude <41.on-altins -tollendb>.- banger'
propose 'de faire un plan special ifomme <<plan du
site>> dans lequel appataissent
tonstafationS. 'et
duquel naissent les deductions. " " ''
L'espace Libre. L'e4pace More dOit etre etudie. par
rapport a 'Pespac6.'constritit era la' tikeulationret'if
peut se compo'ser de.tiois parties, ayant chaeune fine
fonction particuliere, a SaVoir: les' hies -(ciretila;

.'"

www.dacoromanica.ro

XVII

tion), les places (stationnement) et les pares (recreation) .


La rue doit etre examinee d'abord en tant qu'or-

gane de la vine, secondement comme element de


l'appareil circulatoire, enfin au point de vue de la
structure proprement dite.
En tant qu'organe de la ville, la rue doit etre economique (de penetration on d'interet local), hygienique, esthetique (esplanade, avenue, belvedere).
Comme element de l'appareil circulatoire, la rue
fait souvent partie d'un systeme (schema) possedant soit un caractere geometrique (triangulaire,
rectangulaire, diagonal, en losange, hexagonal, radioconcentrique, en eventail) dont on peut citer de
nombreux exemples anciens et modernes; soit un
caractere mecanique (Barbieri), c'est-h-dire monopolaire, bipolaire, tripolaire, etc.. Comore fonction
dans le systeme, elle peut etre de grande circulation
ou secondaire (d'habitation).
Les rues secondaires, d'habitation, peuvent suivre
eines aussi, des schemas actionometriques ou heliotropiques (exemples modernes) et peuvent etre des
rues, des passages, des impasses.
Pour les rues de grande circulation qui forment
le reseau principal, les mailles de ce reseau peuvent
enfermer des superficies de 1 A 4 k. m. q. d'apres
la situation par rapport au centre; selon Liibke, ces
superficies ne devraient pas depasser 1 k. m. q.
Au point de vue de la structure, les rues doivent
etre etudiees en ce qui concerne: le trace, le profil
en long, le profil transversal, la superstructure, l'infrastructure, les aflignements, les croisements.

Le trace peut etre droit, brise, courbe, selon la


www.dacoromanica.ro

XV1i1

circulation de la rue et le relief du sol. Le rayon


des courbes ne doit pas etre inferieure a certaines
limites correspondant a des vitesses maxima don-

nees (pour une vitesse de 100 km. a l'heure, la


courbe doit avoir un rayon minimum de 880 m.).
Lorsque la rues sont des avenues (role esthetique), it y a lieu de conserver certains rapports, ainsi que des traces droits sur une longuer egale a au
moins 30 fois la largeur; pour les esplanades le rap;
'port doit etre approximativement 8. En raison de
leur faible longueur, it est recommande egalement
d'adopter pour les impasses (allees fermees), le trace droit, tandis que pour les passages it existe toutes
sortes de traces.
Dans les cites-jardins, le trace des rues pent etre

extremement varre et etre adapte au terrain pour


l'economie et l'esthetique. Lorsqu'il s'agit de terrains tres limites, on choisit de preference des traces
se couppant autant que possible perpendiculaire-

ment aux limites des proprietes de facon a ne pas


etre oblige d'avoir recours a des constructions consecutives en dents de scie (redans) ou a des rectifications de homage.

Lorsque le trace suit une cote (corniche), it y a


lieu d'etudier les zones non aedificandi et non
altius tollendi>>.

Le profit en long doit etre etudie en ce qui regarde la cote de la rue par rapport an niveau des eaux
souterraines, au niveau du terrain des proprietes riveraines et surtout aux declivites qui prennent naissance, en tenant compte de la nature et de l'intensite de la circulation.

Il importe d'eviter plutOt de remblayer que de


deblayer, bien qu'il y ait aussi des inconvenients
www.dacoromanica.ro

XIX

deblayer. Dans un grand nombre d'importantes arteres des villes des Etats-Unis, les declivites ont ete
ameliorees par des travaux ulterieurs. La declivite
admissible est plus grande lorsqu'il s'agit de terrains
acidentes (ou l'on recourt parfois aux escaliers) et
dans les rues de faible circulation, que dans les terrains plats et dans les arteres de circulation active.
Le choix du pavage doit etre fait en tenant compte de la declivite de la rue. Toutefois, des declivites minima sont necessaires pour l'ecoulement des
'eaux superficielles et menageres vers les egouts.

Un profil en long concave est plus esthetique


qu'un profil convexe. Des types de profils concaves
esthetiques sont indiques de meme que sont exposee
les regles permettant d'eviter les faits inesthetiques
ale la convexite (crete du profil convexe).
Le profil transversal doit etre etudie au point de
vue de la largeur, de l'utilisation, des pentes transversales, de l'encadrement. Pour les rues affectees
l'habitation, le profil transversal doit etre economique; pour les rues de circulation, it doit etre envisage comme devant suffire egalement dans l'avenir
un trafic de grande vitesse. Lorsque la chose n'est
pas possible, ou bien it faut recourir aux rues paralides <<collectrices ou bien it faut modifier les directions de trafic par la decentralisation, la distribution en zones, etc.
Les rues de grande circulation doivent etre amenagees an debut avec un <<profil elastique, facile-

ment readaptable a de nouvelles situations, ainsi


que le declare Folwell. Le nombre des vehicules et
par consequent rintensit4 du trafic futur est determine soit d'apres la formule de Lewis, rectifiee par
Liibke, soit d'apres les evaluations de Drexler, soit
www.dacoromanica.ro

XX

d'apres les indications de Goodrich (bonnes pourles villes des Etats-Unis), soit d'apres la formule de
la << commission de la circulation de la ville de.
New York:
T=K. R"

dans laquelle T represente le trafic, K une constante, R le nombre des vehicules qu'on estime devoir etre enregistre dans l'avenir, n un indite qui
pour New York varie entre 0,37 et 0,98. On fixe
ensuite le nombre des files de vehicules dans une
artere par rapport a la vitesse admise en utilisant.
les diagrammes de Lewis, mais rectifies, ainsi, quel'indique Liibke, en raison des obstacles qui s'interposent dans la circulation et surtout des croisements. Le coefficient de reduction pent etre important selon la nature de l'obstacle. Par exemple, dans.
le cas d'une interruption de la circulation a ura,
croisement, ce coefficient de reduction X% est:
3600

X %-

3600

n.

-c

100

oa n represente le nombre des croisements et

T.

le temps de l'interruption de la circulation a.un croisement. Les obstacles les plus frequents sont, a Phiradelphie par exemple, les croisements (83%), Landis que les autres obstacles sont a peu pres negli-

geables. C'est pourquoi, pour les arteres de penetration, a Bucarest meme, it est recommande. d'adop-

ter des largeurs de 50 a 60 m., voire meme de 100'


m. (superhighways).

C'est une erreur de croire qu'une artere de circulation doit avoir un profil transversal constant
et it est aise de prouver que, lorsque les croisements
www.dacoromanica.ro

XXI

.sont rapproches, it peut etre necessaire de doubler


.et meme de tripler la largeur de la voie, afin de
anaintenir au trafic une intensite constante.
La largeur des rues secondaires peut etre tres economique (a partir de 4,70 m.) comme dans les cites-jardins ou les villes de luxe. Dans les grandes villes, comme Vienne, on a admis comme largeur nor.
-male 16 m. A Bucarest la largeur normale est de
12 m. mais, la neige exigerait une largeur superieure. II existe de tres nombreux types de profile

transversaux en ce qui regarde l'utilisation de la


largeur de la partie carrossable.
La soperstructurz des rues comprend le pavage.
les plantations, les refuges, les reverberes, les edi-cules de toutes sortes, etc. On indique en ce qui con-

cerne les pavages et les exigences des' plantations


(distance entre les arbres, essences a planter, dispositions) quelques donnees strictement necessaires
A tout urbaniste.
Les refuges doivent etre etudies par l'urbaniste
all point de vue de leur emplacement, de leur for-

me, de leur grandeur, attendu gulls ont un role


fonctionnel. Les edicules doivent 'etre aussi peu
nombreux et aussi peu visibles que possible car, avec
raison, Guerard les qualifie 'de <<pustules edilitai-

Les. monuments doivent remplir en meme


temps que des conditions d'esthetique, des conditions d'emplacement par rapport1 la circulation.
L'infr.astructure de la rue comprend en general
res>>.

les tr'avaux d'interet sanitaire: alimentation en eau,


les canalisations, les cables, etc. Ccs accessoires doivent 'etre installes scion certains principes parce clue
4etant tres 'nombreux, ils finissent par devenir des
www.dacoromanica.ro

XXII

obstacles serieux pour les travaux et l'entretien des


pavages.

Le cadre de la rue est forme par les constructions..

On distingue l'alignement de la rue et ralignement


des immeubles (le dernier forma= le cadre). Il est
recommande en general (guerre moderne) que les
deux alignements ne coincident pas, afin que la distance entre les maisons soit aussi grande que possible. 11 est recommande egalement que les jardinsexistant devant les maisons soient le plus grands possibles. Autrefois, Henard avait propose des aligne -.

ments en dents de scie, en redans; dans les citesjardin, Unwin a execute une grande variete de dispositions pour cette sorte de retraits. Les alignements des constructions devront autant que possible
etre paralleles a ceux des rues et non obliques. Sierki.
a indique que dans certains cas it est desavantageux
que le front des immeubles soit oblique par rapport
a l'alignement de la rue, par exemple dans les rues.
commerciales et meme au point de vue hygienique.
L'alignement dans le plan vertical (alignement descorniches des immeubles) a de l'importance au
point de vue esthetique.
Les arcades forment un cadre esthetique et pratique en ce sens que dans les rues de grande circula-

tion elles constituent un abri pour les pietons en


cas de pluie et preservent les trottoirs de la neige.
El les etaient utilisees Mk dans rantiquite. On trouye partout de nombreux exemples de trottoirs cou-

d'arcades (Montpazier) meme a l'etage(Chester).


Les croisements des rues doivent etre considerew
an point de vue de la circulation et an point de vue
de l'esthetique. Au point de vue de la circulation,,
www.dacoromanica.ro

verts

XXIII

ils devront etre espaces le plus possible les uns des


autres et eloignes aux arteres de grande circulation
(800 a 1000 m.) parce qu'ils diminuent le debit circulatoire (capacite) de la rue.
Des ameliorations ont ete propose: celle des rues

en sous sot, (Le Corbusier) mais cette solution


ne saurait etre appliquee que dans les villes ayant
plusieurs millions d'habitants. La superposition des
voies est une solution plus souvent usitee, que ce
soit celle proposee par liebrard, que ce soit la superposition en tournante de Ventre, que ce soit la
superposition en trefle executee a New Jersey
dans les Etats-Unis, ou qu'il s'agisse enfin de tunnels comme a Paris (Porte Dauphine),
Les pans coupes facilitent egalement la circulation aux croisements et l'on recommande qu'ils
aient de 10 m. (Ford) a 46 m. de vue Libre (Brix).
A Barcelone les pans coupes ont uniformement 20
m. Unwin a employe diverses dispositions ayant le
meme effet que le pan coupe. Raymond a caIcule
des baremes pour la Tongueur des pans coupes. On
reussit parfois a eviter des expropriations en laissant les etages sur l'ancien alignement et en appliquant le pan coupe au rez-de-chaussee seulement (Bucarest, Montpellier).
Lorsqu'on vent donner une forme au croisement,
an point de vue esthetique, on peut employer une
serie de dispositions qui transforment le croisement
en de petites places de differentes formes.
La place, classee d'apres sa fonction dominante,
peut etre soit de circulation (economique), soit architecturale (esthetique), soit l'exploitation (economie), soit un square (hygiene).
www.dacoromanica.ro

XXIV

La place de circulation est earacterisee par le


croisement d'au moins deux rues et par l'intensite
de la circulation. 11 y a lieu d'examiner s'il est plus
avantageux de faire converger plusieurs rues en un

seul point ou de les faire converger en plusieurs


points voisins, c. a. d. disperser la circulation. Il est
impossible de donner a cette question une reponse
d'un caraetere general; la solution varie selon les
cas. Lorsque les distances entre les points de convergence soot petites, on a des places groupees, dans le

genre arhitectural, ou meme des places groupees


dans le genre des places de circulation (si la circulation est tres intense).
Pour une place de circulation, it faut &tidier: a)
le mouvement des vehicules; b) la forme et l'etendue de la place; c) les accessoires propres a faciliter
la circulation.

Le mouvement des vehicules pent etre, en vue


d'augmenter la capacite circulatoire de la place et
d'eviter les accidents: un mouvement continu (gi
ratoire, c. a. d. tangentiel et la circulation melangee) ou un mouvement discontinu (croise). Plus
l'angle de collision de deux vehicules est faible, plus

le debit de la circulation pent etre eleve pour un


rang de vehicules; pour plusieurs rangs, le debit le
plus considerable est obtenu par le croisement perpendiculaire des files. Il en resulte que le mouvement giratoire est avantageux comme mouvement
tangentiel pour un seul rang de vehicules, tandis que
pour les traffics intenses, lc mouvement croise est
plus recomande.
Une place de giration pent avoir une capacite de
circulation plus on moms grande, selon le nombre
de rues convergentes et la dimension du diametre
www.dacoromanica.ro

XXV

de la place; cette capacite peut etre comprise entre


1720 e 9200. vehicules A P heure. Lorsque le mouvement est m dange, le debit possible vane entre
1150 et 7400 vehicules a l'heure, selon le cas; enfin
lorsque la "circuMtion est croise, it est necessaire
d'organiser un service de police. C'est pourquoi les
places qui ,sont destinees a devenir des places de
grande circulation dans certaines _directions ne doivent pas etre organisees pour le mouvement giratoire permanent, celui -ci etant de preference adopte
a un trafic faible, mais elles devront etre organisees
pour le mouvement croise. La oil le terrain est cher,
la circulation croisee 'est plus econornique.
Les places oil se croisent plusieurs rues (6 a 8),
de faible trafic serhnt traitees en places de circulation croisee; si dans certaines directions existent des
trafics plus intenses, it y a lieu de recommander la
,combinaison de la circulation giratoire avec la circulation croisee.
La Plata Victoriei a Bucarest devra etre orga-nisee dans l.'a.venir pour une combinaison du mollvement giratoire 'et du mouvement croise dans certaines directions.
En ce qui concerne le diametre du noyau central
des places de giration tangentielle, Liibke a itldiqui;
n.
Lt formule d= rc a on n represente le nonthre dc
rues convergentes, a ld distance entre les debouCUs
de rues (de 25 'a 75 m.) et 7r le nombre connu; pratiquement d = 80 a 100 m.
Pour les places amenageeS en giration melangee,

d pent varier entre 25 et 50 m.; par contre, les


.debouches des rues doivent etre elargis.
Les accessoires d'une place de circulation sont en
www.dacoromanica.ro

XXVI

premier lieu les refuges qui guident la circulation,


comme ceux sis au milieu des places, devant les Bares, devant les theatres, etc.
Les places architecturales ont pour fonction principale l'esthetique qui se trouve realisee surtout par
le cadre (forme, par un paysage ou plus souvent
par des constructions architecturales). Nous avons
indique dans 1'Urbanistique Generale comment est
realisee la fonction esthetique par le cadre et les.
exemples celebres tres connus.
Unwin a propose de realiser divers types de places secondaires par la variation geoinetrique des ca-

dres. J. Raymond a propose une place dite vue


triangulaire vers un cadre naturel.
En ce qui regarde la distribution des places architecturales sur la surface occupe par fis vine,
nous rappellerons les regles de Camillo Sine. Il y a
des places architecturales qui sont distribuees au hasard et d'autres dont la distribution doit etre relati-.

vement uniforme sur toute l'etendue de la ville.


Les places d'alimentation peuvent etre affectees
a des marches de gros ou de detail. Celles qui sont
affectees aux marches de gros sont de regle concentrees en une seule dans les villes ne depassant pas
500.000 habitants. Dans les villes comptant plusieurs millions d'hahitants, les places pour les marches de gros peuvent etre an nombre de deux et
meme quatre (aux 4 points cardinaux), comme it
a ete propose pour Paris. Toutefois, lorsque l'alimentation se fait par une voie d'eau passant par le
milieu de la ville et lorsqu'il s'agit de tres grander
villes, it peut n'y avoir qu'une seule place affecteeaux marches de gros (Paris, Budapest), tandis que
si l'alimentation se fait par voie ferree ou par rouwww.dacoromanica.ro

XXViA

te, ily a lieu de recommander plusieurs places pour


l'organisation de marches en gros dans les grander.
villes (Bucarest).
Les places reservees aux marches de detail peuvent etre organisees par quartiers et a une distance

de 1-2 km. les unes des autres.


Les places reservees au ravitaillement alimentaire

peuvent etre couvertes (Reims, Paris, etc.), demi


couvertes (Madison, Gelsenkirchen, etc.) ou decouvertes (volantes) a Washington, Odessa, etc,. Les
marches couverts ont absolument besoin de frigoriferes divises en compartiments pour les differentes
categories d'aliments. A New-York it existe une installation frigorifere d'une capacite de un million
de m. c.
Les foires et les expositions exigent des surfaces-

plus vastes et d'etendues fort variables, allant de


quelques hectares (l'exposition de Paris de 1855.
occupait 10 ha.) a des centaines d'hectares (l'exposition de Chicago de 1893 occupait 320 ha.). Il y a
des expositions qui disposent de halls permanents.
(Berlin) avec les 3 halls du Kaiserdamm qui coavrent 30.000 m. q.
Pour les foires hebdomadaires de petites villes,
it suffit de terrains de 2 a 5 ha. et pour les foires
annuelles de 5 a 20 ha.
Les places destinees a servir de pares pour automobiles deviennent de plus en plus necessaires,
surtout dans les grandes sidles. A NewYork et a.
Chicago on en est venu a transformer en places de
ce genre, meme des terrains fibres particuliers, car
les taxes payees constituent un revenu interessanL
A Detroit, on a construit un garage pour autos de
25 etages, pouvant contenir 1200 voitures, parce
www.dacoromanica.ro

_XXVIII

-que dans le centre des affaires on manque toujours


d'espace pour le stationnement.
Parfois on recourt pour ce genre de places a des

pares souterrains. Il en a ete propose plusieurs a


Paris; a Buenos Ayres it est question d'organiser un
reseau de 6 pares souterrains de ce genre..
Les places squares ont pour fonction dominante
Thygiene (tranquillite, air, lumiere). Plus les constructions sont elevees et /lenses dans une \Tulle, plus
les squares doivent etre nombreux et plus ils doivent posseder de verdure. Il arrive parfois que certains de ces squares servent egalement pour les jeux
des enfants et pour l'education physique (Reims).
A Paris, on a commence a transformer en 'squares-jardins meme des terrains particuliers non con.struits rest& libres entre les ilnurs de certains immeubles.
Les divers espaces libres pour le reconfort (avec
recreation active ou non), productifs (ceinture a.gricole) ou organiques (cimetieres, aeroports, hydroports, strands, etc.) peuvent etre publics ou particuliers.
Les espaces libres de reconfort,cdits anssi espaces
.verts, doivent satisfaire aux conditions. de distance
et de superficie resultant.de l'epure des zones d'influence indiquees par Sfintescu et ils peuvent etre
interieurs ou exterieurs a la ville. Migge, Wagner,
Forestier, ont donne ides tableaux indignant les su.perficies hecessaires pour ce genre d'espaces. verts
(pares de sports et de jeux d'enfants)...
Les terrains affect& aux jeux d'enfants demandent des arnenagernents et des. positions speciales.
-Les plus convenables sont situes an milieu des blocs
et onit des superficies de 2.500 a 6.000 in. q. Les baswww.dacoromanica.ro

XXIX_

sins pour petits enfants, sur le modele de ceux de


Vienne, sont. recommandables. Les terrains de jeux
pour enfants de 6 a 14 ans doivent avoir entre 6000

et 8000 m. q. pour permettre les ebats de 600 a


800 enfants.
Les terrains de sport exigent des amenagemems-

plus couteux, scion le genre de sport (tennis, cro


quet, jeux olympiques, rugby, foot-ball, etc.). En
ces derniers temps, on a construit parfois des stades
tres importants (Berlin, Turin, Lyon).
Pour la recreation active comme celle du golf, du
polo, de la plage, de la natation, etc. it existe habituellement des espaces exterieurs a la ville, comme
par ex. a Snagov, qui est situe a une distance un peu
trop grande de Bucarest (40 klm.).

Les strands avec bassins de natation peuvent


etre pourvus d'eau renouvelee naturellement ou artificiellement, et converts on decouverts. L'eau doit

etre propre, car autrement elle pourrai propager


differentes maladies et certaines mesures preventives doivent etre prises. Gage et Bidwell ant
que une methode permettant d'etablir le coefficient
de renouvellement necessaire de l'eau dans les bassins feitmes.

Les bassins doivent remplir certaines conditions


de dimensions et de dispositions, comme celles indiquees par Schultze. Il y a de grands bassins de
3000 a 50-00 m. q. des bassins moyens de 250 a 500
m. q. et de petits bassins de moires de 250 m. q. A
Hastings (Angleterre) existe un bassin de 3000 m.
q.; a Karlsruhe, un de 7000 m. q.; a Arnhem.
(Hollande) ou voit un bassin qui pent etre convert
d'un toit mobile sur des glissieres et qui est divise
en 3 compartiments.
www.dacoromanica.ro

xxx
Les terrains de golf exigent une grande superficie (30 a 60 ha.) et les .hippodromes de plus grande
-encore (50 a 100 ha.) Les autodromes, plus recents,
exigent 120 ha. comme celui de Linas-Montlhery
(pres de Paris) et leur amenagement est tres coil%
teux.
En dehors des squares. les parts interieurs d'une
vine peuvent etre tantot :eulement decoratifs, soit
populaires (Londres). Quelques jardins peuvent
-etre botaniques, zoologiques. Les eaux, (rivieres,
lacs) naviga!)les ou non, sont en etroite liaison avec
les pares (itucarest, Chicago, Berlin, etc.).
En 1932 it existait en Allemagne 44500 terrains

-de sport, en Angleterre 800.000 ha, de pares; en


'Tchekoslovaquie, 520 camps d'athletisme.

Les cimetieres sont places a la limite des villes


mais beaucoup sont restes au centre (New-York,
-eglise St. Paul). Certains sont exploites a l'exces
(Paris); d'autres sont de veritables parts (Munich,
Arlington pres de Washington). Les fours crematoires sont lies aux cimetieres.
Les espaces libres particuliers interieurs sont dis-

perses dans la vile et sont meme plus importants


-que des espaces libres publics qui viennent en aide
aux espaces particuliers.
Le Corbusier propose des blocs de construction de
400X600 m. dans lesquels une superficie de 15%
-soft construite et 850/o en cours groupees et plantees
(au moires 480/0). Descamp demande 56% de surfaces plantees et it donne aux constructions une
hauteur de 70 m. (Paris). Albertini demande 7 m.
q. pour les cours et jardins et 3 m. q. pour les jeux,
par appartement, ce que nous considerons comme
insuffisant.
www.dacoromanica.ro

XXXI

A Bucarest, Sfintescu a recomande que les constructions soient alignees egalement a l'interieur du
bloc et non pas seulement sur la rue, afin de pouvoir obtenir des espaces libres particuliers a l'interieur du bloc, suffisants et groupes. Les reglements
actuels en vigueur dans differents pays, laissent aujourd'hui grandement a desirer en cette matiere.
Les espaces libres particuliers exterieurs sont assures par le zoning sous forme d'espaces <<non aedificandi. Il n'est pas recommande aue ces espaces
non aedificandi soient 'declares seulement temporaires (comme a Vienne), mais quils soient declares seulement temporaires (comme a Vienne), mais
culls soient permanents, car autrement la dispersion se peril et la ville s'etend exagerement. Il importe enfin d'instituer et de surveiller une servitude des arbres, comme it a ete propose par le plan
regional de Paris et comme it existe depuis longtemps dans d'autres pays.
Construction.

Dans la synthese urbanistique, on

examine la construction au point de vue fonctionnel. c'est--dire en taut que logement, qu'edifice
d'interet public (propriete publique ou privee),
que construction industrielle (publique ou privee) ;
on l'examine encore sous l'angle des rapports reciproques, c'est-h-dire du groupement, afin de fixer
le mode de lotissernent et de formation des blocs
(Rots) dans une ville.
Les conditions architecturales, comme par exem-

ple le style, viennent au second plan. Ce qui est


interessant c'est que fonction de la construction corresponde au type de construction employe (cellulaire, opaque, transparent, tunnel, mystique) et que
www.dacoromanica.ro

XXXII

le style architectural des constructions groupees soit


au moms apparent&

L'habitation represente la construction dont la


fonction sociale est la plus importante et c'est pour-

quoi la solution a donner a l'habitation doit etre


en premier lieu sociale. Il existe differents types
d'habitations: populaires, bourgeoises, seigneuriales.

L'habitation populaire est la plus iuteressante au


point de vue urbanistique.
Elle pent 'etre familiale ou collective. II y a differentes conceptions en ce qui concerne le developpe-

ment des villes au point de vue des logements et


meme de l'encouragement aux logements populaires
par rapport a ces deux genres d'habitations. Les
pays socialement les mieux organises ont developpedavantage l'habitation familiale dans laquelle le locataire est le proprietaire lui-meme (Angleterre) t
d'autres oiz certains principes politico-socialistes ou
communistes predominent, ont tout fait pour favoriser l'habitation collective dans laquelle l'habitant
est locataire on, en tout cas tolere (Vienne, Russie).
A Bucarest existe une societe communale pour les

logements a bon marche qui, depuis 1910, a construit sans arret des logements familiaux dont le locataire reste proprietaire; exceptionnellement, cette
societe execute egalement pour les autorit(s des constructions avec des logements collectifs.

Des directives dans un sens ou dans l'autre sont


donnees par des reglements relatifs aux constructions communales et par les plans d'amenagement.
On donne differents exemples de types de logements familiaux et d'habitations en blocs collectifs.
L'edifice peut etre une construction publique on
seulement d'interet public. Les constructions publiwww.dacoromanica.ro

XXXIII

ques formant des edifices peuvent etre consacres


soft a Padministration, soit a l'instruction, soft au
culte, soit a la sante publique ou a l'assistance, soit
A des oeuvres d'interet economique ou de recreation, soit a la surete, a Parmee.
D'autres edifices d'interet public, mais proprietes
particulieres, peuvent etre culture's, economiques
etc.

Autour des edifices publics se reunissent de nombreux vehicules dont le nombre pent etre apprecie
d'apres le tableau de Goodrich, de sorte qu'il est
possible de calculer les espaces libres necessaires et
d'etudier la circulation pour l'acces en bon ordre
ces edifices.
Constructions industrielles.
Les constructions
industrielles peuvent egalement etre publiques corn-

me par exemple celles qui se rapportent a l'alimentation, a l'approvisionnement de la vine ou a Pevaeuation; it en est egalement d'interet purement hygienique et d'autres enfin de caractere economique
( mines, etc.).
Parmi les premieres figurent les abattoires, les
marches au betail et aux fourrages et les industries
dependant des abattoirs. Les superficies necessaires
ces constructions varient avec la population des villes. On cite ,differents exemples d'abattoirs.
Il y a encore les laiteries communales qui exigent
une organisation speciale avec des quais reserves
dans les gares et des citernes isothermes, comme
dans les gares des environs de Paris.
Il faut compter encore les depots, comme ceux de
combustibles qui exigent en general de vastes superficies (surtout les combustibles solides). Ces depots
sont le plus souvent etablis aupres des gares de marwww.dacoromanica.ro

XX XIV

chandises ou dans le voisinage des ports. De meme


les depots de materiaux de construction. ont besoin
d'espaces etendus, particulierement sur des quais,
comme it en est A Paris.
Pour les industries, existent des entrepOts, habituellement geres par l'Etat ou la commune mais qui
peuvent etre aussi particuliers. Ce sont des etablissements necessaires, car ils facilitent le credit commercial et industriel et ils organisent la grosse circulation dans une vine.
Les constructions industrielles particulieres peuvent etre en surface ou en hauteur, selon le genre
de l'industrie et pour cela on organise des zones industrielles par categoric d'industrie.
Le groupement des constructions forme ce que
l'on appelle le regime de construction: it peut etre
isole, double (semi detache), groupe (3 a 8 construc-

tions) et ferme. Chaque genre de groupement est


employe de preference dans un quartier determine
et pour certaines destinations de la construction. En
meme temps que le groupement, on fixe la hauteur

qui pent etre peu elevee (en surface), elevee ou


surelevee (gratte-ciel).
Les definitions des differents termes relatifs a
l'habitation se trouvent dans le <<Glossaire de la Federation Internationale de Londres>> (1934).
Les lotissements doivent correspondre a la fonction et au mode de groupement des constructions
et par consequent a la specialite de la zone et meme
du quartier. Les lots pour les habitations ont assurement des dimensions tres differentes des lotS pour
l'industrie. Les lotissements mal executes compromettent la valeur urbanistique d'une ville, car it est
tres difficile de les amellorer ulterieurement. C'est
www.dacoromanica.ro

XXXV

pourquoi les lotissements doivent etre projetes uniquement par des urbanistes.
Dans les quartiers de villas, les lotissements peuvent etre tr.& varies tandis clue dans les quartiers
d'habitations a bon marche, ils doivent etre uniformes et demandent une grande economie sur les rues.
En Roumanie le rencherissement rationnel du me-

tre carre loti, revient, par suite des travaux edilitaires, a 200 lei pour les lots d'une profondeur de
20 m. et a 100 lei pour ceux d'une profondeur de
40 m. En general les lotissements de terrain dans
les zones centrales des villes sont beaucoup plus remunerateurs que ceux de la peripherie.
Bartholomew a demontre que, clans les villes des
Etats-Unis ayant une population inferieure a

300.000 habitants, le pourcentage de la superficie


totale de la ville a destiner a chaque quartier des
differentes zones, croft clans le sens lineaire, mais
clans une mesure differente pour chaque quartier
quand la population de la yule augmente et que, par
exemple, la superficie occupee par les logements
d'une seule famille est en moyenne de 20,6 fois la
superficie occupee par les logements de deux families et de 38,7 fois celle occupee par des constructions d'habitations pour de nombreuses families.

Sierks a defini les expressions Sehliisselwert et


-Verkehrswert d'apres lesquelles it est possible
d'apprecier si un lotissement presente une valeur conomique, c'est-a-dire s'il est remunerateur et s'il
satisfait bien aux conditions de trafic. Ces deux conditions doivent en effet etre satisfaites. Il demontre
que dans les quartiers d'habitation, les blocs de 60
a 70 m. de profondeur et de 600 a 800 m. de irmwww.dacoromanica.ro

XXXVI

gueur, selon que la longueur se trouve sur une


annulaire ou radiale, satisfont a ces conditions.
Stiibben et Goecke ont etabli les dimensions convenables a donner aux blocs et aux lots dans differents quartiers, en particulier pour les villes allemandes. Pour les quartiers commerciaux ils indiquent deux types de blocs: les uns ayant une profondeur de 80 a 120 m. et une longueur de 100 a
240 in. et les autres une profondeur de 50 a 70 m.
avec la meme longueur. Le pourcentage du terrain
occupe par les rues dans ces quartiers yank, suivant
les cas, entre 25 et 55%.
Dans les quartiers affectes aux logements collectifs, la profondeur des blocs peut varier entre 60 et
130 m. et la longueur entre 400 et 1000 m. selon

rorientation; le pourcentage de terrain perdu en


espaces libres publics (rues et squares) peut varier
entre 23% et 40%.
Dans les quartiers d'habitation, on recourt de plus
en plus, meme a Bucarest, aux allees fermees (impasses), mais cela conduit ici a des logements trop
entasses car des prospects rationnels entre les habitations ne sont pas imposes.
Faisant une application de ces principes de lotis-

sements et de constructions a Bucarest, en respectant le plus possible les conditions de l'hygiene en


vue de retablissement d'une population approximative de 900.000 habitants dans la ville et ses differentes zones, tout en tenant compte egalement des
dispositions existant actuellement dans la ville, telles qu'elles sont indiquees par le recensement de
1930, Sfintescu arrive aux resultats suivants:
Dans les zones industrielles, qu'il soit admis des
lots d'environ 3000 m2 dans lesquels la superficie
www.dacoromanica.ro

XXXVIL

maximum construite, avec des hauteurs variabie,,


soft des 5/10 du lot et que le prospect entre les constructions soit de la moitie de la hauteur.
Dans les zones d'affaires, avec des constructions
de differentes hauteurs, que les lots aient des dimensions variables mais que la surface construite
soft au maximum des 5/10 du lot et le prospect de
la moitie de la hauteur de la construction.
Dans les quartiers a logements codlectifs, qu'il
soft admis 60 logements par hectare avec 4 logements par lot de 500 m2 et 4 etages, la superficie
maximum construite etant des 3/10 du lot et le pros-

pect de la moitie de la hauteur.


Dans les quartiers d'habitations populaires qu'il
soft admis 35 logements par hectare, avec un seul
logement dans les maisons a rez-de-chaussee, par lot
d'une superficie moyenne de 200 m2, les construc-

tions occupant les 4/10 du lot et le prospect etant


de la moitie de la hauteur.
Dans les quartiers de villas qu'il soit admis 30 logements a 2 etages par hectare et 2 logements par
lots de 430 m2, les constructions occupant les 5/10
de la superficie et le prospect etant de la moitie de
la hauteur.
Les transports doivent etre etudies specialement,
independamment de leurs causes, de leur genre et

de leur direction, au point de vue de leur organisation technique.


Les moyens de transport usites sont les plus divers: traction animale (animal ou homme) ; traction
mecanique (vapeur, essence, gaz, alcool, electrici-

te) ; transports par voie terrestre, fixe ou mobile


(trottoirs roulants.) ; transports sii4pendus (cables) :
www.dacoromanica.ro

XXXVII1

transports par eau; transports par air (avions ou


dirigeables).
Les conditions techniques se referent a l'amenagement des traces, des voies, aux installations speciales, etc.
Les transports par eau exigent des ports maritimes
on fluviaux.

Les ports maritimes peuvent etre sur les cotes,


proteges par des digues (Marseille) ou sur des cotes
fluctuantes (Zeebrugge). Its peuvent etre a l'embou-

chure des fleuves (New-York, Hambourg). Les


ports sont en general separes par specialites et an
moins en deux: port commercial et industriel et
port d'agrement.

Les ports fluviaux de navigation interieure (sur


des fleuves ou des canaux navigables) peuvent 'etre
amenages dans n'importe quelle ville et ils sont d'un
grand avantage pour le progres de la vine, pour les
gros transports et les materiaux bon marche. La ville de Paris en est un exemple typique et tend maintenant a devenir un port de mer par l'approfondissement de la Seine jusqu'a an moins 8 m. et la creation d'un chenal navigable. Les villes de Berlin, Chi-

cago, etc. sont des ports de navigation interieure.


Bucarest tend k devenir un port relie an Danube.
Les transports par voie ferrEe sont utilises pour
de grandes distances et pour de petits parcours interurbains (avec les satellites). Dans les grandes vil-

les, les deux genres de trafic tendent a se separer


mais leurs gares respectives sont voisines ou unifiees
(comme a Berlin).
Les voies ferrees exigent des conditions minimales
de rayons de courbure et des conditions inaximales

de pente en rapport avec la vitesse et l'intensite du


www.dacoromanica.ro

XXXIX

trafic. Entre Paris et Deauville on vient de mettre


en circulation des automotrices Bugatti, qui parcourent 200 k. m. A l'heure.
Les croisements des voies ferrees avec les rues
doivent se faire a des niveaux differents; souvent,
ces croisements peuvent etre'evites par le mode d'etablissement des gares par rapport a la ville. Il y a
des gares tangentielles a la vine, des gares centrales
et des gares en bordure du guarder central. Dans
le cas des gares centrales, les lignes entrent radialement dans la ville ainsi qu'il en est pour la pin part des gares de Paris qui sont en general des gares
terminus. Sfintescu a etabli pour Bucarest un projet de ligne diametrale avec gares ,de voyageurs &en-

dues sur cette ligne le long des talus de la Dambovitza qui suit approximativement un axe de la ville.

Il imp orte de tenir compte dans les projets, de


recartement des voies, des angles de raccordement,
des distances minima entre les axes des lignes lorsque celles-ci sont doubles, triples, etc. enfin des gares et de leurs affectations differentes: gares de voyageurs, gares de formation, gares de triage.
On indique differents types de constructions appropries aux diverses sortes de gares.
Les metropolitains n'interviennent que dans les
tres grandes villes ayant des superficies etendues et
des populations atteignant des millions d'habitants;
rarement dans les villes dont le terrain est tres accidente meme lorsqu'elles n'ont pas une population
de millions d'habitants (Naples, Constantinople).
Les metropolitains presentent l'avantage de la vitesse (25 a 50 km. par heure de vitesse commerciale)
et d'une grande capacite de transport (14.000 voyageurs par heure et par ligne, A Paris).
www.dacoromanica.ro

XL

La construction d'un klm. de ligne reviendrait


environ 200 millions de lei; la ligne souterraine est
generalement plus coateuse que la ligne aerienne
et chaque systeme a ses avantages et ses inconvenientes.
A Paris, le metropalitain a des voitures de 2,40 m.

de largeur, des lignes d'un rayon de courbure minimum de 75 m., des declivites maxima de 40 mm
par metre. Les quais des gares ant 4 m. de largeur
et 75 m. de longueur et les gares sont distantes de
500 m. les unes des autres. Le reseau comprend approximativement 170 klm. Le prix de revient a ete

en 1922 de 2 millions de lei or par klm. pour les


nouveaux travaux. A Berlin, le metropolitain est
mains important et it a coilte a peu pres 3,75 millions de lei or par klm.
Petersen a montre que pour qu'un metro soit remunerateur, le prix de la construction par kiln. doit
etre egal, au plus, en mares or, au nombre de voyageurs circulant dans une ann.& sur la ligne.
La construction de lignes metropolitaines a flucarest ne se justifie pas encore an point de vue economique.
Les tranways electriques interessent a peu pres

chaque ville dont la population depasse 50.000 habitants, Bien que parfois et surtout dans le centre
des grandes villes, it y ait tendance a les rempla::er
par des trolleybus ou des autobus.
Dans les villes dont la population ne depasse pas
200.000 habitants, les lignes de tramway ont generalement une disposition radiale et sont independantes les unes des autres; dans les grandes villes
seulement elles sont reliees entre elles par des anneaux circulaires (Schimpff ). En moyenne, on calwww.dacoromanica.ro

XL!

cule dans les villes entre 1,6 voyageurs par wagon


et par klm. (Vienne) et 4,7 voyageurs par wagon
et par klm. (Berlin). A Bucarest, on a compte jusqu'a 6 voyageurs par wagon et par klm, ce qui indique qu'il n'y avait pas assez de wagons. La distance entre les lignes yank de 2 klm. (Hambourg)
a 0,9 klm. (Berlin).
Les wagons ont une largeur de 2,10 m. et une longueur entre tampons de 10,60 in.; les courbes minima ont 25 m. de rayon et, exceptionnellement, 15 m.
On adopte des dispositons speciales pour la pose
des lignes, par ex. aux angles des rues etroites, aux
tetes de ligne (boucle, triangle americain, tiroir simple ou double), par rapport a l'axe des rues, d'apres
leur largeur, aux stations, sur les places, aux croisements de rues, etc.
Le prix de revient du klm. de ligne avec accessoires (wagons, remises, ateliers) est a Bucarest de 20
millions de lei et la rentabilite (dans les villes allemandes) etait de 4 a 6%.
Les autobus fonctionnent a l'essence et les traces
sont soumis aux memes conditions generales et que
pour les tramways. On fait actuellement des gares
d'autobus (comme celle d'Antibes) et celle de Londres (qui charge par jour 30.000 voyageurs).
Le trolleybus est ne de la necessite d'enlever le
tramway des rues etroites des grandes villes et de
freiner mieux dans les pentes raides. Il est meilleur
marche que le tramway au point de vue installation
mais un peu plus calteux au point de vue exploitation. On l'adopte de plus en plus.
Les akroports peuvent etre utilises pour la poste,
les voyageurs, les ecoles, les services avec taxe, le
tourisme, les buts particuliers, les dmonstrations
www.dacoromanica.ro

XL11

(Hubbard), Leur prix d'installation revient appro.


ximativement a 300.000 lei par hectare avec tous
les accessoires, et leur entretient total revient a environ 4 millions de lei par an.
Les voies d'acces vers un aeroport doivent etre
larges, car it arrive parfois que des certaines de milliers de personnes y affluent (140.000 visiteurs en
un jour a l'aerodrome de Cleveland).
On ne peut faire avec les aeronaves que des voyages a grande distance (intercontinentaux) ou des
voyages d'agre,ment car on ne peut atterrir on l'on
vent.
Il y a a Bucarest deux aerodromes: a Baneasa et

a Pipera. Celui de Baneasa a 126 hectares mais it


doit etre agrandi. Pour que le trafic par avion augmente, it est indispensable de creer dans un pays
le plus grande nombre possible d'aeroports.
Coat d'une ville.
Il est interessant de calelder le coat d'une ville mais on ne pent le faire
que pour une vine neuve car pour une ville ancienne la chose est trop aleatoire.
Ce prix pent etre d'installation (creation) ou
d'entretient. Ill faut faire le calcul a l'hectare.
Prix d'instalation. L'auteur etablit qu'une vine

revient meilleur marche si elle est construite en immeubles peu eleves que si elle est construite en immeubles eleves, toutes conditions hygieniques restant par ailleurs egales. De meme, it a etabli que le
prix d'une ville a l'hectare n'est pas une proportion
simple avec la surface de la vine, mais une fonction
plus complexe cn rapport avec la superficie totale.
Considerant le bloc de 80 m. de prof ondeur et
de 250 m. de longueur et les rues environnantes de

12 m. de largeur dans une petite ville, l'auteur awww.dacoromanica.ro

XL111

boutit. pour une ville ayant 30 logements par hec-

tare (150 habitants a l'ha.) a un prix de 10 millions de lei, dont 7,2 millions pour les logements
dans des constructions a rez-de-chaussee et a 2 etages et le reste pour le terrain et les travaux edilitaires et sanitaires (eau, egaits, pavages, eclairage et
edifices publics).
Dans une grande ville, it y a lieu d'ajouter le prix
des differents moyens de transport qui est susceptible d'elever de 4 millions environ le prix de l'hectare.

J. Raymond calcule que le prix du m' de lot se


trouve eleve par des travaux de ce genre de 300 lei
en dehors du prix du terrain non loti.
Si Pon fait le calcul moyen par hectare, d'apres
des publications americaines incertaines relatives au
coilt total des principales villes du monde, prix etabli sur des donnees plus ou moins sentimentales, on
aboutit a des chiffres assez peu concordants, a savoir: la valeur moyenne d'un hectare a New-York

(prix total 30 milliards de dollars) serait de 53,5


millions de lei; a.Londres (prix total 26 milliards
de dollars) la valeur totale d'un hectare serait de
108 millions de lei; a Paris (prix total 11 milliards
de dollars) la valeur moyenne de l'hectare serait de

211 millions de lei; a Berlin (prix total 11 milliards de dollars) la valeur moyenne de l'hectare serait de 230 millions de lei; a Vienne (prix total 6,5
milliards de dollars) la valeur moyenne de l'hectare
serait de 93 millions de lei; a Rome (prix total 3,5
milliards de dollars) la valeur moyenne de l'hectare
serait de 109 millions de lei.
D'apres les calculs affiches a l'exposition urbawww.dacoromanica.ro

XLIV

nistique de Berlin, en 1931, la valeur de l'hectare


Berlin serait de 190 millions de lei.
Il resulte d'une comparaison de ce genre que le
supplement de prix provient d'une forte plus-value
de terrain et d'un entassement exagere et malsain
des constructions dans les principales villes existant
actuellement.
Pour Bucarest, l'auteur arrive a un prix approximatif de 150 millions de lei a l'hectare et a un prix
de 20 millions a l'hectare dans la peripherie; selon
Sfintescu, la valeur totale de la ville representerait
120 milliards de lei, sdit environ un milliard de dollars.

Le prix d'entretient d'une ville comprend le prix


d'entretient des travaux et celui de l'administration
qui est fonction du systeme politico-social.
Dans les villes des Etats-Unis de plus de 30.000
habitants, on a constate en 1917 que le prix d'entretien revenait approximativement a 450.000 lei
par hectare de territoire urbain et meme 2 millions
lei pour les grandes villes; a Bucarest, le prix d'entretien revenait en ces dernieres annees a 200.000
lei par hectare. En repartisant cette sonune sur le
prix theorique d'un hectare de la ville (sans la plusvalue) qui est de 10 millions, le prix d'entretien reviendrait d'une maniere generale a un chiffre de
2% O. 5Q/o de la valeur de l'installation.

L'Urbanotherapie

Les travaux d'urbanotherapie ont joue un role


considerable au sieele dernier et c'est eux qui ont
attire l'attention sociale sur l'importance de l'urbanistique, par les discussions auxquelles ils ont donne
www.dacoromanica.ro

XLV

lieu, car ce genre de travaux sert a l'adaptation des


centres existants a la vie et aux moyens modernes.
La therapeutique urbaine a evolue au tours des
differentes phases de la civilisation et a revetu suecessivement divers aspects a savoir: aspect militaire
(de defense) ; aspect politico-social dornine par l'esthetique; aspect economique et de circulation; aspect specialement hygiennique et par suite d'interet
social.

L'evolution de l'urbanothjrapie sous l'aspect militaire s'est conformee aux moyens d'attaque et de
defense de l'epoque et peut se resumer dans la construction de murs de protection, dans la creation
d'un certain nombre de places d'armes et des routes
ncessaires au mouvement des combattants, et a l'approvisionnement. Cette evolution est visible a At/1;41es, depuis les murs pelasgiques jusqu'a ceux de
Pisistrate, de Themistocle et meme de Nricles. On
la suit egalement a Rome depuis la Roma quadrata
jusqu'a la Rome de Servius et a celle aux murs de
l'empereur Aurelien.
Le moyen-age a vu naitre les cites autonomes, puis
les unions bourgeoises ( Marseille, Bruges, etc.) avec

les murs de defense des vines et les beffrois avec


leur tocsin (cloche d'alarme).
Les armes a feu ont ensuiite impose une nouvelle

evolution a Purbanotherapie militaire. Vauban a


ete le grand maitre de cette urbanistique. Il a transforme au XVII-eme siecle plus de 300 villes. Il a enfonce sous terre la defense des villes et a invente le
glacis. Il a utilise l'eau pour la defense et en meme
temps que pour l'irrigation et les transports. Cette
urbanotherapie a dure jusqu'au XIX-erne siecle oii
Brialmont a tree les forts isoles et eloignes des vilwww.dacoromanica.ro

XLVE

les. Aujourd'hui, l'avion exige une nouvelle urbanotherapie militaire.


L'urbanotherapie sous l'aspect politico-social s'est
impose avec la difference plus prononcee entre les
classes sociales et avec la prosperite economique;
mail, tres souvent, les effets ont ete cherches plutot
au point de vue estbetique. Les temples, les palais et
surtout les places d' 4thenes, depuis Pisistrate jus-

qu'a Pericles et Adrien peuvent etre ranges dans


cette classe de travaux qui, souvent, ont souleve des
conflits sociaux. comme ceux du temps de Pericles.
On trouve egalement a Rome une evolution analogue. partieulierement au temps de Jules Cesar et
plus encore sous Octaviea Auguste, qui a reconstruit
82 temples et embelli Rome>> non sans depenser

pour cela un million et demi de sesterces dans les


20 dernieres annees de son regne. Ses travaux ont
servi a l'approvisionnement des barbares et des habitants de Rome en materiaux pendant tout le moyen-fige jusqu'au pape Urbain VIII, qui enleva les
bronzes du Pantheon pour en fake des canons.
Neron concut un vaste plan d'urbanotherapie avec
aspect esthetique en profitant du grand incendie qui
detruisit deux des trois quartiers de Rome. Mais ces

travaux ont ete fantastiques comme par exemple


ceux de la maison d'or>>. L'empereur Constantin a
pent etre ete celui qui a realise les derniers travaux
importants d'urbanotherapie a Rome jusqu'au debut
du moyen-Age qui n'a amene que la destruction des
villes.
Le pape Sixtc V represente l'epoque de la Renaissance dans Purbanotherapie, avec le projet de transformation de Rome, etabli par Domenico Fontana.
c'a ete le premier projet d'ensemble qui ait ete conwww.dacoromanica.ro

XLVII

cu et ait envisage d'ouvrir des arteres de circulation


dams le systeme triangulaire et avec des perspectives
de monuments religieux aux extremites. Une serie
de places out etc ,executees a Rome confonnement
ii ce plan.
C'est egalement dans la categoric d'une urhanotherapie d'interat politico-sociale qu'on peut faire
entrer les travaux executes par Haussmann a Paris
sous le regne de Napoleon III, mais it est mieux de
les Glasser dans Purbanotherapie d'interat econamique et de circulation, en raison du role tres important que ces travaux ont joue ulterienrement dans
le sens de ces interats.
Bref, l'urbanotherapie politico-sociale n'a en
somme realise ni concu. aucun travail d'ensemble,
mais pint& des travaux d'aspect esthetique local.
C'est a l'epoque de la democratie moderne a peine
que l'urbanotherapie a pris un caractere social d'interat economique et hygienique plus accentue.
L'evolution'dc l'urbanotherapie economique et de
circulation a son origine au temps de Pericls, lorsque fut organisee a Athens l'agora commerciale, et
que furent trees le port du Piree et ses docks; loraqu'a Rome, du temps d' Auguste, furent executes les

travaux d'Ostie perfectionnes et completes plus


tard.
Dans la suite, vers 1985, apparut a Florence l'ou,
vrage theorique de Battista Alberti qui attirait l'at-

tention sur les arteres de circulation; puis, vers la


marne poque, Leonardo da Vinci developpa la tech-

nique des communications par canaux d'irrigation


et pouts. En 1643, Paris comptait 530.000 habitants
et Londres: environ 500.000 et les necessites de la
circulation se faisaient de plus en plus sentir dans
www.dacoromanica.ro

XLVIII

ces villes, si bien qu'apres le grand incendie de Londres en 1666, Sir Cristophe Wren proposa un plan
de reconstruction qui accordait une importance par-

ticuliere aux arteres de circulation et suggerait le


commassage des proprietes. Ce plan ne fut realise
qu'en faible partie par suite des difficultes eprou\Tees quant aux droits de propriete.

L'epoque d'Haussmann est en realite l'epoque


d'une urbanotherapie dans Pinter& de la circulation'
Bien que Napoleon III ait plutot eu en vue un inter&
de police et qu'Haussniann ait cherche a realiser des
arteres droites de perspective. Les travaux d'Hauss-

mann ant ete ,precedes par le plan etabli par la


Commission des Artistes au temps de la revolution francaise (1793) et par des projets d'ensemble
tres clairs de l'ingenieur Chabrol prefet de la Seine
et precurseur d'Haussmann. Par un systeme financier des depenses productives, financees par une
Caisse des travaux et des Bons de delegation,
systeme d'ailleurs tres critique a l'epoque, Haussmann reussit a creer un reseau d'arteres de communication a Paris allant do nord an sud et de l'est a
l'ouest, des diagonales ou des transversales a la Seine, a l'effet de relier les' Bares entre elles, les guartiers entre eux, la peripherie avec le centre, tout en
demolie.sant les quartiers sordides et peu siirs pour
le gouvernement. En outre, it etendit la superficie
de la vile en y englobant 400.000 habitants des agglomerations environnantes et il crea les pares du
Bois de Boulogne, de Vincennes, etc. Il demalit pres
de 27.000 maisons et obligea a demenager pres de
350.00Q personnes. Enfin, it depensa plus de
2.500.000.000 frs. et laissa un deficit enorrne qui fut
www.dacoromanica.ro

XL1X

ulterieurement couvert par suite de la grande prosperite de la ville de Paris.


A notre poque, l'automobile, ravion, la radio et
meme la situation politico-economique ont modifie
l'urbanotherapie si hien que de nouvelles methodes
s'imposent.

L'urbanotherapie d'interet hygienique n'a pour


ainsi dire pas existe dans les travaux anciens malgre
la doctrine d'Aristote et celle de Vitruve. A Londres,
du temps de la peste de 1633, on mit le feu aux mai-

sons contaminees. Plus tard,l'urbanotheraphie fut


reduite a des assainissements locaux, puis a des
transformations de quartiers entiers, enfin a la reconstruction de certains quartiers sur le modele des
cites jardins selon les principes d'Ebenezer Howard.
On n.'execute plus de travaux de therapeutique de la
circulation sans tenir compte simultanement de la
therapeutique d'interet hygienique des habitations.
La legislation concernant les espaces non aedificandi
fait partie des procedes employes clans cette therapeutique.
Les cas d'urbanotherapie sont nombreux: dans les
vines anciennes qui doivent etre adaptees; dans les

villes presentant une valeur historique ou archeologique; dans celles dont la population s'accroit rapidement (villes industrielles, minieres, de transit,
ports, etc.) ; clans celles dont la population subit des

variations periodiques (cites climateriques, balneaires, estivales) ; dans les villes insalubres. La thera-

peutique s'applique en considerant le cas par rapport a la situation economique et sociale de la population, a la disposition physique du ierritoire, ainsi
qu'il a etc dit dans la technologic urbanistique.
On etablit d'abord les besoins, puis le diagnostic,
4

www.dacoromanica.ro

et ensuite le traitement, mais en etudiant les moyens


d'action.
L'Urbanisme militaire aetuel,
Certaines vines
presentent un interet particulier miss' bien pour l'agresseur que pour celui qui est attaque. Ces agglomerations doivent etre absolument adaptees aux exigences militaires de l'epoque. De 'nos jours, l'avion
et les canons a longue portee imposent une urban.

therapie proprement militaire. Les questions suivantes se posent: 1) Queues sont les villes qui doivent etre transformees? 2) A quelles neeessites doivent-elles etre adaptees? 3) De quelle maniere peut
etre realisee l'adaptation?
La derniere experience a montre qu'actuellement
les guerres sont nationales et sant menees sur le territoire tout entier, que les armees sant extremement
mobiles, que certaines conventions ne sont parfais
nullement respectees. Ainsi done, Purbanotherapie

doit etre appliquee a toutes les villes, seuls etant


variables la proportion et les moyens d'application.
Les 'dirigeables et les avions parcOurent aujourd'hui de tres longues distances et transportent des
poids tres considerables mais ils content tres Cher.
La puissance de fabrication de certains pays est tres
elevee mais les moyens de defense terrestre ont
grandi a ce point que les risques sant tres gros pour
l'attaquant. Les degats peuvent par suite 'etre tres

forts de part et d'autre et les attaques auront par


consequent lieu de preference sur des centres urbains meritant que le risque soit couru. C'est pourquoi it irnporte que, la defense soit aussi efficace et
aussi urgente que possible en ce qui concerne ces
centres.

Les nouveaux moyens d'iattaque par l'aviation et


www.dacoromanica.ro

LI

le canon utilisent la chimie, l'incendie, la bacteriologie, a l'effet de detruire, d'incendier, 'd'intoxiquer,


de contaminer les agglomerations.
Or, it n'y a a pen pres Tien a faire contre la puissance brisante des bombes car it faudrait construire
contre elks de vastes abris extremement solides avec
d'epaisses couches de beton arrne. Vauthier a propose des souterrains ou des abris aeriens reconverts
de beton arme car une couche de beton arme de 4
m. resiste aux bombes d'une tonne. Les constructions
doivent se conformer a faction brisante des bombes,
comme constructions, dispositions, et egalement au
point de vue des espaces libres environnamtes.
Contre les bombes incendiaires du genre des bombes allemandes dites electrons ou contre les bombes
americaines au phosphore blanc, la defense consiste
dans une disposition speciale dans l'espace de la con-

verture des maisons, dans l'emploi de materiel ininflammable, dans un ecartement plus grand des
maisons.

Les bombes toxiques peuvent etre irritantes (lacrymogenes, sternutatoires) afin de forcer l'evacua-

tion de la zone; ou vesicantes (destructrices) afin


de contraindre a une evacuation de longue duree;
ou meurtrieres (entrainant une mort rapide). La
defense consiste surtout dans le refuge sous des abris
etanches, ventiles avec de l'air pur, et dans une disposition de la vile favorable a Peco-ulement rapide
des gaz hors de la zone habitee.
La therapeutique urbaine ,contre ces moyens d'attaque ne pent etre integralement appliquee que

dans les villes neuves comme celles de la Russie


sovietique ou de la Turquie (Ankara). Dans les
vieilles villes, Vapplication ne peut etre que parwww.dacoromanica.ro

tielle., En tout cas, it importe de decentraliser le4


edifices importants en les repartissant dans la vine;
de transporter en. dehors de la ville les etablissemerits militaires et les fabriques qui constituent les
objeetifs pour l'attaque. II faut elargir les rues, conserver de grandes tours, creer des centres de plantations, organiser des installations souterraines dans
les egoists resistants. Les maisons doivent 'etre pourvues de toits pour les ricochets ou meme de terrasses

resistantes en beton arme et avoir en getteral 3 a 4


etages. La superficie de is ville doit etre aussi petite
que possible. On donne des types d'abris et de posses de secours qui peuvent servir en cas d'attaques
par bombes et par gaz.
Vurbanoth'erapie sociale actuelle est caracterisee
par une tendance vers la democratie qui se manifeste par toutes les formes de gouvernenient et par
les programmes politiques, attendu qu'aucune action de caractere social ne peut donner de resultats
si elle ne realise pas les interets du peuple. Dans ce
genre d'urbanisme it faut considerer le point de vue
hygienique et le point de vue economique, ce qui
fait que l'urbanotherapie actuele s'occupe particulierethent de ces aspects. Ainsi, par exemple, dans les

villes dont la population et la superficie croissent


rapidement, l'urbanotherapie s'occupe surtout de
l'hahitation et des communications; dans celles qui
se specialisent et se transforment, ce sont les problemes economiques qui' l'emportent; dans cell&
qui renaissent (villes historiques, archeologiques) '.e
sont les qUestions hygieniques et esthetiques domi...
nent.
La teclmologie de rurbanotheripie eonsiste a de-

terininer d'abord les besoins, puis 'a fixer les prowww.dacoromanica.ro

till
blemes a resoudre, apres quoi on examine les ma.'
yens dont on dispose et ceux qu'il y a lieu de creer
pour chercher enfin les solutions a adopter. Dan.
ger a indique dans ce sens une procedure a suivre
avec des images analytiques (plan historique, plan
economique, plan sanitaire).
Les moyens d'action sont, les uns, d'ordre projectif, tels que: les alignements, les percements, les
commassages, les

assainissements, la police de

circulation, etc.; les autres de realisation, tels que:


les moy ens juridiques, financiers, administratifs et
meme p olitiques.
Parmi les moyens projectifs, les premiers sont les
alignements qui constituen le moyen de plus ancien

et le plus frequemment appliquee. Par les plans


d'alignement, on peut modifier le trace de la rue,
le profil en long et le profil transversal, mais le
plus souvent ils visent a l'elargissement des rues
dans l'interet de la circulation. La methode donne
des resultats tardifs, aussi n'est-elle pas recomman&Ile dans les cas urgents.
Les elargissements peuvent etre faits des deux cotes de la rue ou seulement d'un cote selon le cas. Il

faut a l'auteur du projet une certaine experience


pour reussir un plan d'alignement dans une
car les alignements doivent tenir compte des textes
de lois, de la valeur, de la forme et des dimensions
des proprietes ainsi que de nombreuses autres conditions. Il ne faut pas abuser de l'elargissement par

alignements car on risque de voir le plan d'amenagement rester non applique. Guerard appelle
l'elargissement par alignements du vandalisme,
Mais la raison d'tre de ce quAificatif disparait lorsque l'elargissement est fait en une seule fois, ainsi
www.dacoromanica.ro

LIV

gull a ete proCede a Chicago. Les alignements une


fois adopt& doivent 'etre respect& et non pas modifies continue1lement car alors le vandalisme est plus
aecentue. L'elargissement par alignements ne peat
donner de bons resultats que s'ili s'agit de solutions

locales; pour une place, pour un troncon der rue.


Dans sou plan d'amenagement du centre de Marseille, Greber a transforms les elargissements par alignements en veritables percements. D'ailleurs les alignements sort le plus souvent et avec plus de succes
combines avec des percements. On applique egale-

ment l'alignement pour fernier une rue inutile et


it arrive souvent qu'on trouve des rues inutiles dans
une ville. Pour raison d'econornie aux temps modernes on combine l'alignement de la rue avec l'alignement des maisons, mais la justice assez souvent considere ces restrictions comme des expropriations deguisees.

Les percements ont ete employes sur une grande


echelle par Haussmann a Paris apres 1852. Mais
c'est un procede qui exige des moyens financiers con-

siderables en fonds disponibles car it doit etre execute dans un temps tres court. On a applique le systeme des percements a Chicago, a &Andres, a Rome
(Imperia) et on se propose de les employer aussi
pour l'amenagement d'un quartier de Stockholm. On
a execute des percements en vue de decharger les arteres (parades avec des arteres de circulation) ou
pour collecter, en vue d'eviter de trop nombreuses
intersections avec des aretres principales. Il n'est
pas recommande de perforer la surface de la ville
par de trop nombreux percements.
Les commassages ont ete proposes des l'annee

1667 pour le plan de Londres par Wren mais ils


www.dacoromanica.ro

LV

n'ont ete appliques que beaucoup plus tard. En


Roumanie, on les a employes en 1847 pour la recon-

struction du quartier de Bucarest qui fut brille en


cette armee.

Les commassages sont tantOt de simples rectifications. de limites (Grenzbereinigungsverfahren) et


Lain& de veritables transformations des proprieV.s
(remembrement, Umlegung). A Zurich, on a employe les deux procedes des l'annee 1893. Le premier systeme a ete surtout utilise dans les regions
construites, lorsqu'apparaissent dans une rue ces surfaces ditesmasques>>ou des proprietes tombant trop
ebliquement sur les alignments; le second est employe de preference dans les zones non construitc4.
Stfibben et Camillo Sitte sont d'avis qu'it faut eviter le plus possible les commassages et choisir pinttot des solutions tenant des alignements de rues on
des percements de rues nouvelles.
A Francfort sur le Main, Adickes a reglement5 1e

commassage par un texte de loi et it a ete trouve


que cc systeme avait de grands avantages pour la
vine et les proprietaires.
Le plus souvent, it faut recourir, dans l'applicalions des expropriations par wines, aux commassages, afin de pouvoir obtenir les resultats decoulant
de ces expropriations. C'est ainsi qu'il a ete proce le
a Bruxelles, a Budapest, a Naples et a Londres. En
i!rance, les expropriations par zones ont ete elgle.
mentees par des textes de lois en 1919 et en 1924.
Les assainissements sont les moyens qui sont utilises de preference dans les villes anciennes oil les
habitations sont entassees et les tours si petites qu'il
est impossible a l'air et au soleil d'y penetrer.
On a essaye certain assainissements dans les
www.dacoromanica.ro

L,V1

temps anciens, sous l'empire romain, puis beaucoup


plus tard, a Paris, dans une large mesure, sous Napoleon 111. C'est ainsi qu'on a execute alors autour
c:e l'eglise Notre Dame d'importantes demolitions
en vue d'assainissement.
Dans differents pays, des textes de lois ant donne

le droit de demolir les maisons qui sont classees


comme insalubres. En ces derniers temps, on a ern.
ploye a Brunscwick une nouvelle methode d'assanissement des blocs par la demolition des constructions sortant de l'alignement au milieu du bloc. La
revision de la loi est devenue necessaire.
La police de la circulation constitue aussi un moyen d'urbanotherapie et c'est pourquoi i1 importe

d'kudier le fonctionnement de la circulation et la


construction des organs de circulation. Les facteurs
qui dkerminent les mesures de police sant d'aborl
le coefficient de circulation, puis, a un moindre degre, l'angle de croisement et le genre de circulation.
Les signalisations sant les procedes les plus employes dans l'urbanotherapie de la circulation. El les
peuvent etre progressives (fonctionnant a la main
selon les besoins de la circulation), synchroniques
(ne poitvant etre toujours adoptees) ou combinees
(progressives et synchroniques) dans certaines portions voisines; ces dernieres sont employees a
Berlin.
Afire d'ameliorer la circulation, it faut la canaliser dans une autre direction ou fixer des parcours
speciaux pour les transports en commun ou prendre
des mesures d'interdiction, ou percer de nouvelles
rues, apres avoir etudie le moyen d'ameliorer les
croisements.

Les moyens de realisation sont de plusieurs sorwww.dacoromanica.ro

LVII

tes: juridiques, financiers, administratifs et memo


politiques. Its peuvent exister ou etre a creer. Dans
ce dernier cas ils doivent etre fixes par anticipation
v:s--vis de l'etablissement du projet d'urbanotherapie.
Les moyens juridiques sont bases sur la loi d'eK-

propriation ou sur l'application de la plus - value.


On a fait toutes sortes de propositions relatives a
Pinter& de la collectivite mais it ne faut pas oublier
que le principe de la reciprocite doit etre respecte et
que la societe ne doit pas opprimer l'individu. Parfois, ii a ete decide par un texte de loi' que le paiement de l'indemnisation aurait lieu par echeances,
mais toutefois le paiement prealable a l'enlevement
de la possession au proprietaire exproprie.
Les moyens financiers doivent etre proportionm".s
au plan. urbanistique. La ville de Bucarest a fait an
sacrifice insuffisant sur ses recettes ordinaires en
vue de realisations de ce genre puisqu'elle n'y a affecte que 30/0 en moyenne par an.
Les moyens administratifs et politiques doivent
assurer la competence et la continuite.
Applications frequentes de l'urbanothet apie., Si
on les groupe par categories, on trouve de ces applications dans les stations balneo-climateriques, sportives, archeologiques, dans les petites et moyennes
villes, dans les cites anciennes et historiques, dans
l'amenagement des villages et meme des colonies
agricoles, dans les grandes et 'name les tres grandes
flies
L'amenagement des loealites balneaires, climate-

riques, sportives, etc,. comprend, bien que le genre


puisse en etre tres varie, des caracteristiques coat.
munes telles que les suivantes: le fait que la popuwww.dacoromanica.ro

LVIII

lation croft et decroit periodiquement, que le point


de vue hygenique et esthetique est predominant en
trbanotherapie.
Les lois roumaines prevoient que pour ce genre
de stations, doivent etre etablis des plans d'anienagemenz, que puissent y etre effectuees des expropriations pour pares et qu'il y soit introduit une servitude relative aux plantations.
11 est bon que les plans stipulent des previsions
en vue de l'elimination des industries et d'autres
d'ordre esthetique; qu'il soit donne de l'importanc
aux installations sanitaires en prevoyant des <<centres dexploitation et des <<centres d'agremenb>,
cute ces centres soient isoles des villes ou villages
qui existaient anterieurement et qui sont neglige3;
que les constructions soient de preference des villes,
en dehors des grands hotels qui doivent etre edifies
Bans des pares. Il importe de prevoir encore un centre commercial, des voies de communication &onomiques comme superficie mais bien executees. 11 est
encore avantageux d'ouvrir une artere plus large

que les autres, une esplanade ou deux voisines et


Iles rues touristiques.
Dans tons les pays on donne la plus grande atention au tourisme pour la raison qu'il contribue dans
une grande mesure a la prosperite economique.
Les plans des moyennes et petites villes sont ceux

qui interessent des agglomerations allant respectiveinent jusqu'a 100.000 et 30.000 habitants. Le

principe a suivre en cette matiere est celui de la


prudence quant aux previsions de depenses. En tout
cas it importe de prendre des mesures a l'effet de separer la zone industrielle, etudiee parfois seulement
en ce qui concerne son extension et l'on doit egalewww.dacoromanica.ro

LIX

went prevoir des plantations ainsi qu'un centre civique.


L'amenagement des vines anciennes et historiques

a forme l'objet principal du Congres international


urbanistique de Rome en 1929 au tours duquel
Piiacentini a montre qu'il failait trouver un equilibre entre le respect intransigeant du passe et les
necessites les plus urgentes de la vie moderne.
Il est recommande de tracer au debut le perimetre

du quartier historique qui doit etre conserve et de


chercher ensuite a deplacer le commerce et par suite la circulation en dehors de ce perimetre. Mais ce
systeme ne saurait etre applique partout. Lorsque
dans un quartier historique quelques edifices seulement presentent un inter& historique ou artistique, Piccinato recommande de proceder <<par deblayage>> afin de degager les monuments. Mais S fintesco observe que souvent les ensembles ont une vs-

leur historique urbanistique plus grande que les


monuments isoles. Les constructions nouvelles ne
dOivent pas nuire a l'harmonie de ces ensembles mais
s'adapter a la couleur, aux lignes et meme an style
de l'epoque ou ont ete edifies les monuments histo-

riques environnants Il peut arriver qu'il soit strictement necessaire d'ouvrir une artere an milieu
d'un quartier historique et de nombreux inconvenients peuvent alors surgir car l'artere devra presenter des brisures et des sinuosites sans qu'il soit
possible d'eviter l'apparition de certaines positions
defavorables des monuments par rapport a la nouvelle artere. C'est pourquoi on a propose parfois de
realiser ces arteres au moyen de tunnels comme il a
ete fait a Genes.
www.dacoromanica.ro

LX

Les commissions des monuments historiques des


differents pays ont pour mission de veiller a l'application de ces principes et a ce que les nouvelles
constructions ne cachent pas la perspective des monuments comme on Pa vu a Londres et a Bucarest.
L'amenagement des villages et des colonies agricoles peripherigues constitue une preoccupation re-

eente des urbanistes et certains l'ont appele l'urbanisme rural. Il est important en effet de s'opposer
it

l'exode rural par l'amelioration des villages

(France) et dans certains pays comme PAllemagne


et les Etats-Unis, on a meme engage une politique
de retour aux villages. Cet urbanisme rural cornprend cinq types d'amenagement rural: la ferme, le
village agricole, le village industriel, la colonie industrielle et la colonie agricole peripherique.
La loi roumaine d'administration locale mentionne, en passant, les plans d'amenagement local dans
les villages avec la collaboration d'une commission
'departementa le formee de fonctionnaires de differentes specialites.

La ferme a pris une extension notable it la periplierie des villes et a celle de Bucarest et elle peut

jotter un role urbanistique important; c'est pourquoi it est bien qu'elle soit reglementee au point de
vue de la superficie, de l'utilisation, de l'acces, du
-gePre de plantations, de l'indivisibilite minimum,

de la distribution des constructions. A Bucarest,


-dans la zone non aedificandi, on exige maintenant
pour une ferme 2 hectares au moires de terrain afire
d'assurer les conditions ci-dessus.
Le village agricole doit faire l'objet d'un examen
attentif, en Roumanie surtout, oit 809/0 des habitants
forment la population rurale. Les lots pour une exwww.dacoromanica.ro

LXi

ploitation paysanne doivent y avoir un quart d'hec-

tare environ et le plan du village doit prevoir uu


centre civique des edifices d'interet public pare i
lesquels doivent figurer la maison de lecture, la
cooperative, le dispensaire medical, etc. En tout cas,
les plans d'arnenagement doivent viser a etre aussi
economiques que possible.
Le village industriel est tres developpe dans beaucoup de pays et i7 existe aussi dans certaines regions
de collines et de montagnes de Roumanie possedant
soit des industries a domicile, soit des industries ca-

pitalistes. Actuellement, l'idee se repand en Allemagne de deplacer les industries, et specialement


les industries alimentaires dans des villages industriels. Le developpement lineaire du village industriel est avantageux.
La colonie industrielle est surtout repandue dans
les pays industriels de 1'Europe occidentale. Les colonies industrielles de Port Sunlight, de Bournville

(Angleterre) et de Margaretenhae, aupres d'Essen


sont celebres.
La colonie agricole peripherique est encourages
aujourd'hui en Allemagne et meme aux Etats-Unis.

Il en a ate realise une a Stuttgart pour 1000 habi


tants et d'autres seront trees pour 3000 habitants
avec des lots de 800 a 1000 m. c. capables de produire chaque armee 1000 francs francais environ
par la culture maraichere. Aux Etats-Unis on a prevu un fonds de 26 millions de dollars en vue de favoriser le retour an travail des champs par la colonisation agricole. L'essentiei est que les colons soient
selectionnes et que les emprunts soient consentis a
longs termes (15 a 25 ans). Tous ces petits centres
doivent etre choisis et developpes selon les principes
www.dacoromanica.ro

LXII

exposes par Sfintesco au chapitre Superurbanisme>>.

L'urbanotherapie des grands et tres grands centres


interesse les villes depassant 100.000 habitants

et celles qui ant plusieurs millions d'habitants. On


a iabandonne a cet egard a'ancienne conception qui
ne visait qu'a systematiser en vue .de la circulation
et de l'esthetique et on a adopte de plus en plus les
mesures prophylactiques pour l'extension rationnelIe peripherique et la reconstruction convenable des
centres. Greber, notamment, recommande cette
methode dans son ouvrage pour la ville de Marseille.

On applique aujourd'hui l'urbanotherapie surtout


dans le centre des blocs pour les cours et les prospects. Dans les grandes villes, la conception admire
est la conception regionale et la c'est le probleme (le
l'habitation qui domine.

A Paris, it a ete constate qu'il manque dans la


region 250.000 logements a bon marche, surtout autour des zones industrielles, oft les ouvriers doivent
parcourir de longues distances et parfois jusqu'a 30
Um. pour se rendre a leur travail.
On a fait encore une autre observation, a savoir

que les annexions ne sont plus recoimnandables


pour les tres grands centres mais qu'il y a lieu de
creer un organisme superieur de directive et de contrOle.

Les tres grands centres entretiennent les budgets des Etats et leur amenagement est parfois extremement coilteux si bien que les fonds necessaires
ne peuvent etre souvent reunis que par l'institution
de certaines taxes supplementaires ad-hoc. De telwww.dacoromanica.ro

LX111

les mesures ant ete proposees pour Chicago, Paris


et d'autres vines.
L'urbanotherapie de la ville de Bucarest s'est inspiree, de 1914 a 1929, des idees comprises dans le
plan local etabli par Sfintesco et, depuis 1929, ou
a ete votee la loi relative a l'extension du plan,
beaucoup des idees developpees par le meme auteur
dans son ouvrage <<Pour BucarestNouvelles etudes
urbanistiques> publie en 1932 servent encore de
base aux diverses propositions qui sont parfois discutees par l'administration de cette Ville.
Mais, la lutte contre la misere sociale, caracterisee
par la misere du logement et des quartiers ouvriers
demeure la question capitale de l'urbanotherapie
pour tous les grands centres, a de tres rares exceptions pres.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA AL DOILEA VOLUM.

Volumul al doilea, ce prezentim, cuprinde, cum


am anuntat in prefab primului volum (Urbanistica
Genera la), cunotinte de Urbanistica Specials, adica
de Urbanistica Practica, strict necesare inginerului
sau arhitectului specializat in materie.

Primirea favorabila, uneori elogioasa, ce a font


facuta primei parti a lucrarei noastre, de catre institutii ca Harvard University in <<City Planning
on de catre specialiti cu reputatie bine stability din
streinatate, prin recenzii ,publicate in periodicele
profesionitilor, precum in International Housing

and Town Planning Bulletin, al Federatiei internationale pentru urbanism din Londra; in dirbanis.
me, revista urbanismului francez; in Urbanistica, revista Institutului national Italian de urbanistica; in a'Architecture, in Catalunya Municipal; in fine in <<Union Internationale des Vines et
de Pouvoirs Locaux, care a i reprodus in exten.o
www.dacoromanica.ro

LXVI

Intregul capitol asupra evolutiei urbanistice din incrarea noastra, in mai multe fascicole; apoi aprecierile unor publicatii din lark precum <<Revista Stienfifica Adamachi>> .1 altele; to ate aceste dovezi ne far
sa speram ca gi aceasta ultima parte va avea aceiai
primire.
De altfel, dupa cunotintele noastre, o astfel de
lucrare implinete o nevoie nu numai in literatura
tecnica romaneasca, dar i in cea internationals, in
care, dupa cum am aratat la aparitia primului vohim (Urbanistica Genera la), nu a aparut Inc a. o lucrare de ansamblu asupra tuturor problemelor ce
se pun actualmente urbanistului i nici una prezentandu-le sub aspectele dezvoltate in aceste doua volume.
Autorul
Bucurefti, 12 Octomvrie 1934.

www.dacoromanica.ro

CAP. IX
TECNOLOGIA

36. Introducere qi terminologie.


Dupa ce am analizat evoligia urbanisticei gi problemele generale pe care aceasta gtiinta este chemata a le rezolvi in viaca societatei omenegti, constatam ca specialistul este cel chemat sa realizeze
opera de sintelei, aplicand in mod practic principiile ciilauzitoare la detaliile care formeaza structura
oragului.

Aceasta urbanistica apnea* de specialist nu


de diletant, poate urma diferite tecnici, cu rezultate
mai bune sau mai putin bune, care depind nu numai de tecnica folosita, ci mai ales de imprejurarile
gi cazul la care acea tecnica a fort utilizata.
Daca tecnica poate varia, existenta unei tecnici in
practica urbanistica insa trebuie sa fie permanent&
Din nenorocire, in tarile cu un urbanism mai inapoiat, nu numai ca aceasta tecnica se intalnegte cu
greu, dar chiar cand este gasita, mediul social, neobignuit cu disciplina impusa totdeauna de tecnica,
nu vrea sa o recundasca, nu vrea sa adopte o tecnica
urbanistica.
www.dacoromanica.ro

760

Vom vedea insa ca numai acele tan can au adoptat si fixat o tecnica urbanistica an putut sa realizeze lucrari de valoare urbanistica reala. Prin urmare aceasta parte <<Urbanistica Speciala va cuprinde tecnica urbanisticei aplicate.
Tecnica urbanisticei poate fi una de procedure administrative; alta, am putea sa o numim de histologie urbana (in formarea tesutului orasului) ; in

fine o alta, de therapeutics urbane (ingrijirea cazurilor speciale la anumite orase).


In adevar, trebuie urmata o tecnica pentru a putea ajunge sa obtinem un plan urbanistic valabil din
punct de vedere administrativ, trebuie unnata o anumita procedure. Aceasta tecnica, bazata pe legi
si instructii, se rezurna in documentare, program,
cercetari, formalitati administrative, piese de baza
si piese ale dosarului lucrirei urbanistice. Aceasta
o vom numi simplu tecnologia urbana.
Este necesara apoi o Alta tecnica in intocmireav
prnectului propriu zis urbanistic, care are o structura tot aa de complexes si tot asa de capricioasa de
la' eaz la caz: ca si un organism viu. De aici si aceasta analogie cu histologia. Planurile topografice,
mijloacele de transporturi, strada, piata, peisajul,
cladirea, curtea, diferitele instalatii publice, industriile s. a. sunt elemente ale structurei unui oral care
trebuesc formate si tesute dupe o anumita tecnica a
spatiului liber, a spatiului cladit si a circulatiei,
pentru a putea forma un organism, proportionat si
viabil. Aceasta ar fi urbanohistologia.
In fine, o alta tecnica ne invata cum trebuie sa
proportionam trite creatiune noua, sau sa corijem
la una existents, diferitele organe sau tesuturi,-deci
anatomie generals, pentru ca sa ingrijim de normala,
www.dacoromanica.ro

761

functionare a diferitor tipuri de orae, cari au diferite cerinte sau suferinte. Aceasta ar fi urbanotherapia.
Terminologie. In orice tecnica, de la Inceput se
simte nevoia stabilirei unei terminologii, care sa-i
inlesneasca practica. In urbanistica aceasta terminologic, mai ales in liinba romans, nu este Inca fixata.
<<Federatia internationalii pentru locuinte i amenajarea orarlor>> are inteun program, stabilit de congresele internationale urbanistice, i alcatuirea unui
dictionar urbanistic, care sa stabileasca terminologia
urbanistica in diferitele lin1bi moderne.
Mai jos Inlesnim aceasta prin definirea catorva
notiuni urbanistice curente, care pans acum au intrat i la not oarecum in practica.

Plan de amenajare urbanistic (plan de urbanizare) este un proect urbanistic, reprezentat prin desenarea pe un plan topografic a lucrarilor viitoare
de realizat pe teritoriul unei aglomeratiuni sau pe
terenul vecin ei, pentru a rezolvi problemele de interes general ale ormului.
Plan de amenajare (urbanizare) local este planul de amenajare urbanistic care intereseaza numai
teritoriul unei aglomeratiuni i cel liber imediat vecin.

Plan de amenajare (urbanizare) regional este acela care intereseaza un teritoriu vast, pe care se.
afla o serie de aglomeratiuni (orae, sate, etc.) 1
care forneaza impreuna o unitate economics, mai
larg, o comunitate de interese urbanistice.
Planul superurbanistic (national) se ocuna cu
organizarea urbanistica a teritoriului unei tari intregi, a unui stat, eaci statul are la randu-i interese
comune tuturor regiunilor Iui.
www.dacoromanica.ro

762

Prin plan de sistematizare intelegem un plan urbanistic de amenajare, insa cu objective mai restranse, adica numai pentru o strada sau piata, sau chiar

pentru o localitate, prin care se urmarete una sau


cateva din problemele generale ale urbanisticei. Deci
sistematizare>> este o notiune mai restransa cuprinsa in sfera notiunei amenajare>>.

Plan director de amenajare (urbanizare) este o


parte a planului de amenajare, anume plana, din
colectia formand planul de amenajare, care procura numai indicatiile de ordin general asupra modului cum urmeaza a fi rezolvite problemele generale
urbanistice, in special cele de ordin hygienic, economic i de circulatie; pe cand detaliile, ea i alte
probleme de ordin general mai putin fundamentale

stmt tratate in alte plane ale planului de amenajare, sau sunt lasate a fi studiate mai tarziu, cand
nevoile vor impune cunoaterea detaliilor.
Platitopografic este desenul in proectie ortogonala
care reprezinta situatia exacta a unui teritoriu dat,
adica relieful, apele, constructiile, lucrarlle de arta,
delimitkile proprietati/or marl, etc. adica tot ceea ce se gasegte Ca nemicator pe acel teritoriu.
Planul topografic poate fi desenat la diferite
scarf, obtinut cu diferite procedeuri (fotogrametric,
topometric, stereofotogrametric), i poate fi de diferite categorii, in ce privete detaliile ce cuprinde
(de situatie, parcelar, cadastral).
Prin aliniere intelegem linia trecuta inteun plan
de amenajare sau de sistematizare pe care in mod
obligator trebuie sa o urmeze in viitor marginirea

stradei, a unei piete sau unui spatiu public oarewww.dacoromanica.ro

763

care. Rezulta ca alinierea stradei nu se confundi


necesarmente cu alinierea constructiilor.
Linia constructiilor este aceia pe care trebuie sa
o urmeze gi din care in nici un caz nu poate egi spre
strada sau spre spatiul liber public, sau privat, cladirile ce se vor edifica limitrofe cu acea linie. Rezulta ca linia constructiilor va fi totdeauna mai retrasa decat alinierea stradei gi numai uneori se va

confunda cu aceasta. Se pot stabili linii ale constructiilor gi spre fundul proprietatilor pentru a determina spatiul liber in centrul blocului.
Gradini de latada" se numesc fagiile de teren cuprinse intre alinierea stradei sau a unui spatiu public gi alinierea cladirilor din drept, lasate in scopul de a fi ingrijite ca gradini de catre proprietarii
for gi a fi intrebuintate in caz de nevoie la largirea
stradei.
Spaciu liber se numegte mice teren stabilit, prin
un plan de amenajare, sa ramana permanent neconstruit, fie ci acel teren face parte din domeniul public, fie ca e proprietate particularii.
Zonii <mon aedificandi>> este teritoriul cuprinzand

o suprafaca intinsa in afar de limita administrative a comunei, exceptional gi in interiorul acelei iimite, zona in care nu se admite nici constructii de
locuinte, nici de fabrici, ci sunt rezervate vegetatiei,
adica pentru plantatii, agriculture, gradinarit, etc.
Plan de utilizare (Nutzungsplan) este o parte a
planului de amenajare prin care se determine teritoriile rezervate pentru constructii gi regiunile non
acdificandi>> cuprinse in suprafata de amenajat conssiderata.

Zonificarea este operatia urbanistica prin care se


stabilegte in <<planul de utilizare>> suprafetele ce pot

www.dacoromanica.ro

764

fi construite cu cladiri pentrU acela fel de utilizare


a for (industrie, comert, locuinte . a.) cum i suprafetele destinate a ramane libere de constructie.
Zor Ca este suprafata destinata prin planul de amenajare a fi construita pentru anumit gen de folosinta
sau a riman.e neconstruita pentru anumita vegetatie

(zona locuintelor, zona industrials, zona parcurilor, zona comerciala, zona agricola, etc.).

Zona non altius tollendi este o suprafata, in


genere in pants repede, lovita de aceasta servitudine spre a se pastra o vedere estetica, fare a recurge la servitudinea non aedificandi>>, mai putin
economics.

Zona de expropriere este suprafata indicate in


planul urbanistic, in genere cuprinzand mai multe
proprietati fie publice sau particulare, care este destinata a trece in domeniul comunei pe calea despagubirilor, spre a Li intrebuintata in interesul general.

Cartier este subdiviziunea zonei, adica o parte


din suprafata unei zone, in care constructiile au o
specializare mai adancita ca intocmire i folosinta,
uneori corespunzand unei anumite clase economicosociala care sa le foloseascca (cartierul de vile, cartierul locuintelor eftine, cartierul administrativ,

cartierul universitar, cartierul militar, cartierul industriei incomode, cartierul industriei insalubre
. a.).
Centru civic este o concentrare, prin gruparea pe
un spatiu mai restrans, a unor edificii in care se des-

favara viata socials, adica cea administrative, culturala, politica, etc.


Clas'ii de constructie este o subdiviziune germane
a zonei de constructie prin care se determine inaltimea construcitiilor, procentul suprafetei libere de
www.dacoromanica.ro

765

lasat pe proprietatile destinate acelei clase de constructie, cum 1 numarul locuintelor, ceiace depinde
de zona in care se afla i de categoria stradei pe care
constructia are faitada.

Comassare inseamna unificarea a doua sau mai


multe proprietkti, sau portiuni de proprietati, cuprinse inteun perimetru determinat prin planul urbanistic, spre a se obtine apoi prin parcelare loturi
proprii a fi construite in conformitate cu un program
urbanistic.

Parcelare (lotizare) este divizarea unei propriesau a mai multora comassate,- deschizand sau
nu cai de comunicatie, fie in scopul de a-le repartiza la diferiti proprietari, fie in scopul de a utiliza
separat fiecare lot:
Bloc de constructie (insula) este suprafata de telen dintr'o aglomeratiune, inconjurata de toate partile de strazi sau alei de circulatie, i care este formate din una sau mai multe proprietati, numite parcele (loturi).
Parcel6 (lot) este partea elementara, in principiu nediviribila ca suprafata, facand parte dintr'un
bloc de constructie, suprafata destinate a fi cladita
indepedent 1 cu un singur corp de cladire.
Vila este constructia, in genere destinate a fi locuita de o singura familie, Cladita izolata de toate
partile 1 retrasa cat mai mull din alinierea stradei.
Densitatea teritoriala a unei aglomeratiuni se considers raportul intre populatia totals a unei aglomeratiuni i suprafata totals a aglomeratiunei.
Densitatea fonduarii a unei aglomeratiuni este raportul intre populatia totals a aglomeratiune 1 to-

talul suprafetei cladite (adica suprafata totals din


care s'au scazut suprafetele spatiilor libere, precum
www.dacoromanica.ro

766

strazile, pietele, parcurile, gradinile, terenurile agricole, etc.).


Densitatea locuincelor este numarul locuinlelor

pentru o familie (in mediu locuita de 4-5 persoane) existente sau admise pe hectarul de suprafata
de bloc.

Documentarea urbanistica este totalitatea informatiunilor necesare i adunate asupra unei aglomeratiuni i asupra teritoriului ce va cuprinde un plan
de amenajare, pentru ca urbanistul sa poata prevede
cat mai precis nevoile i tendinlele viitoare 1 stabili
solutiunile problemelor urbanistice ale aglomeratiunei. Este dar, un fel de ancheta monografica.
Program urbanistic este aratarea metodica i rezumata, bazata pe documentare, a problemelor generale, ce se vor pure 'intr'un interval de timp hotarat, uneia sau mai multor aglomeratiuni invecinate,.
pentru teritoriul ocupat in prezent i de extindere
in viitor aa ca pe baza acelui program urbanistul
sa poata trece la intocmirea planului de amenajare.
Styl urbanistic este modul de intrebuintare a spa tiului liber 1 spatiului cladit, in raport cu circulatia cu viala socials, in o aglomeratiune la un moment dat (styl medieval, styl seniorial, styl ora-grading, styl supra-inaltat, etc.).

Urbanist este profesionistul calificat, de obicei


inginer sau arhitect, care poseda un supliment de
studii speciale cum Si practica necesara, can it fac
apt sa solutioneze urbanistic oricare din problemele
urbanistice ce se pun unui ora existent sau unuia
de creiat din nou.

www.dacoromanica.ro

767

37. Organizarea, intoemirea i validarea


planului urbanistie.
Aceasta organizare constitue o tecnologie in deosebi administrative i este stability prin legi, regu-

lamente sau chiar prin simple decizii on instructii


ministeriale sau ale autoritatilor superioare carora
incumba supravegherea intocmirei planurilor urbanistice.

Prin urmare trebuie sa examinam mai intai difeHtele moduri de organiz6ri legale relative la modalitatile intocmirei i validarei (aprobarei) planurilor urbanistice.
Am aratat in capitolul legislaciei din Urbanistica
Genera/a' ca legislatia urbanistice variaza de la tara la Tara: variaza din punctul de vedere al obligativitatei planului urbanistic, din punctul de vedere
al modalitatei intocmirei planului, din punctul de
vedere al con:tinutului planului 1 al drepturilor ce
decurg din el, din punctul de vedere al autoritatei
care intervine, fie ca supraveghetor, ca aprobator i
chiar ca proectator in caz de neconformare la lege.

A. Initiativa proectarei. Ne intereseaza acurn


chestiunea numai din punctul de vedere al proectarei sistematizarei sau amenajerei urbanistice, nu
numai calitativ, dar i ca timp necesar. In raport cu
acest obiectiv legislatiile variaza foarte mult. Chestiunea este foarte interesanta i din punctul de vedere al costului proectului. Comisiunile din New York au costat un milion dolari; cele din Chicago
500.000 dolari i cea pentru planul regional al Phiwww.dacoromanica.ro

768

.ladelphiei tot atat; iar Chiodi apreciaza costul la


Ph din valorile in joc.
Uncle tari nu prevad nimic sau -lass latitudine
completes on carei initiative, cum este cazul orarlor
din Statele Unite, unde abia s'a legiferat zonificarea
in unele regiuni.
acolo insa, Departamentul 'Co,
merfului din Washington a stabilit cate-va instruc
tiuni tip, sub impulsiunea unor Asociatii Urbanistice isvorate din Universitatile unde se preda Urba
nistica prin inktiativa particulars 1). Intocmirea planurilor se face mai totdeauna prin comisiuni particulare avand specialiti in fiecare specialitate ur:
banistica>>. La Chicago a fost Clubul Comercial; la
New -York a fost Russell Sage Foundation. Acestea
au intocmit planuri de amenajare i au cautat apoi
a le face adoptate de populatie i administratie.
In Anglia legea intervine mai mult, fiindca este i
mai completes. Acolo exists o lege specials urbanisti-

ca, despre care ne-am ocupat detailat. In Anglia


.

Ministerul Sanatatei Publice are supravegherea 1


conducerea, dar autoritatile locale trebuie sa intocmeasca planul 2). Se recurge la specialisti, insa i acetia lucreaza prin comisiuni, ministerul avand grija a elabora instructii tip (Model Clauses). Raymond

Unwin insusi lucreaza pentru planul regional al


Londrei in comisiuni organizate pe specialitati.
Un concurs public international, dar pentru un
oral nou. Canberra, capitals a Australiei, a fost asemenea aplicat. Rezultatul este planul lui Grifith,

specialist din Chicago, dar cu urmari recunoscut


gresite din punct de vedere economic (fig. 151).
1) C. Sfinpscu: .tUrbaniani i invanimant superior in America
(<<Urbanismull. anul 1933, pag. 417-425).
2) C. Sfintescu: qUrbanistica Generalra, pag. 703 i urmiltoarele.

www.dacoromanica.ro

769

Cam la fel procedeaza Elvetia, Austria i Japonia,.

unde sunt tot comisiuni ale planului de sistematizare, avfind, desigur, organe executive. Legea planu-

lui de amenajare pentru regiunea Vienei, prevede


chiar modul de formare al comisiunei. In Germania,
pentru planurile urbanistice regionale; legea prevede tot comisiunea 1). Organele directe de execulie
sunt serviciile comunale, uneori chiar concursul
Mentionam ca in 1893 s'a tinut concurs public
pentru oraul Viena, s'au decernat premii, Tulsa in
urma tot serviciul tecnic municipal a trebuit sfi intocmeasea planul de amenajare, care s'a pus de fapt
in aplicare. La fel s'a intamplat la Berlin cu concursul din 1909.
Legea franceza prevede obligativitatea intocmirei
planurilor sub supravegherea Ministerului de Inter-

ne, iar intocmirea for are la baza principiul comisiunilor de specialiti. Acea lege insa are in vedere,
ca organ de actiune directa, serviciile municipale.
Nu exclude insa ,Si angajarea urbanitilor reputati,
nici concursurile publice.
La Paris 1 in alte orae mari s'au tinut concur
surf publice. Nici un plan insa, pentru rap mari,
rezultat din concursuri publice, nu a putut fi pus
in aplicare, chiar partial; aa ca a trebuit sfi se intocmeasca. tot prin serviciile municipale planuri
realizabile. Iar legea din 1932 pentru planul regional al Parisului, recurge la un <<comitet superior
cu anchete pe specialitfiti, care sa intocmeascfi un
program i plan director pentru lucrari de circa 7a
miliarde lei, in timp de 18 luni, alocandu-i-se un
1) C. Slimescu: lUrbanistica Generalau pag. 703 i urmitoareie-

www.dacoromanica.ro

770

fond de 5 milioare franci 1). La un moment dat, se


cerea un dictator pentru planul de amenajare al Parisului, spre a se ei din haos. (La Construction Moderne, 1931).
In Spania s'a urmat acela procedeu: cand s'a ti-

nut concurs public, a trebuit ulterior ca sa se intocmeasca un nou plan de ckre serviciile municipale. Concursul de sistematizare pentru Barcelona,
dei a avut ca rezultat premierea unor planuri, nici
unul nu este urmrit, ci altele au fost intocmite treptat prin serviciile comunale. Nu tim Ge s'a intimplat
cu planurile din concursul mai recent pentru amenajarea ormului Madrid, din 1930.
In Italia se petrece acela lucru. Planul Romei,
de curand pus in aplicare, este rezultatul unei colaborAri de specialiti in comisiuni. In oraele mici se

pun insa in aplicare 1 planuri rezultate din concursuri publice sau intocmite de specialiti urbaniti
an gaj ati.

In Romcinia urbaniti specialiti sunt inca in numar extrem de redus. Legea in vigoare din 1929 prevede obligativitatea planurilor i comisiunea, dar ca
organ direct de executie serviciul tecnic local, gi in
caz de lipsa angajarea specialistului. Legea din 1925
prevedea i concursul public. S'ar putea interpreta
ca, acolo unde nu exists serviciu tecnic competeitt se

poate recurge la angajarea unui specialist, sau la


concursul public intre urbaniti calificati; dar legea Institutului Urbanistic al Uniunei Oragelor, din
1932, stabilete ca lucrarea .sa se faca in aceste ca.
zuri prin acest institut.
1) .tUrbanismul)
1932, pag. 273 tsi pe 1933 pag. 100 (Organizerea subcomisiunilor).

www.dacoromanica.ro

771

In trecut (1906) a fost tinut un concurs public


international pentru planul de sistematizare al Bucureoilor. Rezultatul a fost slab, planurile obtinute, chiar cele premiate, nu au putut fi aplicate, aga
ei adniinistratia a recurs tot la serviciul tecnic `).
Experiente mai recente pentru proecte simple, lark nu an dat rezultate.
Alte orage ale tarei au recurs uneori la specialigti
unii dintre ei chiar urbanigti
se pare insa ca
nu toate an obtinut rezultate urbanistice.
Metoda concursului public, national sau international este destul de veche. Am aratat 2) ca impara.
teasa Ecaterina II a Rusiei a deschis la 1763 un ast.
fel de concurs pentru Petersburg, cand Leblond a
prezentat proecte, Mai veche
din antichitate
gi cu rezultate care vorbesc convingator gi astazi,
a fost metoda alegerii urbanistului
a specialistului reputat
caruia i s'a incredintat intocmirea
proectului. Aga a fost cu Hippodamos, cu Dinokrates, cu Michel Angelo, cu Vauban, cu Silvestre, cu
Here, cu Nash, on cu John Wood . a.
Din toata aceasta experienta, tragem concluzia
ea, pentru intocmirea planului urbanistic al unui
centru existent sau al unuia de creiat din nou, aunt
cunoscute urmatoarele era:
a) Concursul public, national sau international,
printre specialigti;
b) Angajarea unui specialist reputat;
c) Comisiune de specialigti pentru proectare sau
numai pentru dirigere;
1) C. Sfinfescu: aUrbanistica Generali pag. 203-206.
21 Ibidem, pag. 131.

www.dacoromanica.ro

772

d) Serviciul tecnic local, condus de specialistui


permanent;

e) 0 combinatiune, care poate avea diferite variante, a factorilor aratati sub literile a, b, c gi d.
Din cele mai sus aratate nu se poate conchide ca
un sistem este in mod absolut mai bun sau mai ram
de cat altul, de oarece se poate intampla ,sa fi fost
nu sistemul gregit, ci imprejurarile sau Ate cauze
can au contribuit in mare masura la obtinerea unui
rezultat defavorabil.
Este dar mai util s examinam aci avantajele gi
inconvenientele fiecarui sistem, in diferitele ipoteze
ce se pot prezenta mai des in practica, gi numai in
urma vom putea sa ne pronuntam cu un coeficient
oarecare de probabilitate asupra rezultatului.
a) Concursul public este sistemul cel mai cerut
in epoca noastra de democratizare universals, eel
mai iubit in anume cercuri, nu numai in materie de
urbanism, dar mai ales in arhitectura (unde dealtfel
concursul este intrebuintat pe o scara mai intinsa)
gi obligator in materie de executie a Heard lucrari

mai importante publice (licitatia) cand, in uncle


OH, se face deseori concurs gi pentru proect (de poduH, de cladiri, de magini, de instalatii, etc.).
Concursul public urbanistic insa, pentru a da rezultate, trebuie asigurat sa indeplineasca in preala-

bil conditiile unui concurs. Acestea in materie de


urbanism sunt: fulmar suficient de urban4ti specializati, care sCi is Aarte la concurs; cunowerea perfecta a oraqului de cettre concurenci; un program
cornplet i competent intocmit care sa formeze baza

de judecata; un juriu de specialivi cu reputacie


bine stabilitil ; un regulament de judecare a lucrc7-

rilor pe bazii de note i coeficienti de aplicat to


www.dacoromanica.ro

773

fiecare din problemele puse in program i solutionate de concurenci; o garantare a recompenselor


morale Si materiale a concurentilor; o garantare a
raspunderilor.
Toate aceste conditiuni sunt aa de strans legate
uncle de altele, in cat neindeplinirea uneia atrage
lipsa altora i deci un rezultat foarte slab al concursului; de unde o cheltuiala inutila, chiar pagubitoare, i un timp pretios pierdut. Caci trebuie sa
se in seama ea premiile pentru un concurs de sistematizare pot ajunge uneori la zeci de milioane de
lei, pentru orae foarte marl '); iar timpul de concurs trebuie sa fie de cel putin 6 luni, data nu un
an, de la publicarea lui (in Italia se cere cel putin
10 luni).
Cand pot fi i cum pot fi indeplinite aceste con-

ditii in timpul de fats?


Trebuie sa recunoatem dela inceput ca, atunci
cand este N orb a de o creatiune noua, de un ora nou,

multe dificultati sunt eliminate i anume: cunoaterea terenului 1 formularea problemei (programul) sunt mai upare, acestea depinzand in genere
de factorul politic (guvern) sau de intreprinzator;
juriul poate fi mai redus i cu mai putini specialiti; numarul specialitilor participanti la concurs
est totdeauna mai important, fiindca zona de actine a fantaziei i abilitatei for este mai larga.
Intr'un ora vechi insa chestiunea se complica cu
1) Pentru o lucrare mai mica, eAmenajarea regiunei malului
stang al raului Escaum la Anvers, (Noul Anvers), concursul tinut in
1933 prevedea premii de 175.000 fr. belgieni, fie 875.000 lei.

Premiile pentru concursul international al orasului Stockholm,


din 1932, au totalizat peste 2 milioane lei, dui de costul unei documentari voluminoase intocmitti de comunii.

www.dacoromanica.ro

774

atat mai mult, cu cat oragul este mai important gi


mai vechi, iar dificultatile sporesc in progresie geometrica cu acegti factori. Problemele gi solutionarea

for devin pronuntat sociale, deci de ordin politic,


economico-financiar, istoric; iar cele de ordin igienic, tecnic, estetic, etc. se depirteaza, in solutiile lor,
adesea destul de mult de teoriile generale, stabilite
uneori in abstracto.
In astfel de cazuri concurentului se cere, pe 15110

o vasty experienta in diferitele domenii ale urbanisticei, gi o cunoagtere, o identificare aproape, cu


acel orag important gi vechi. Cu alts ocazie am
reamintit, pentru comparatie, cuvintele scrise de
Ibsen: Cum vrei sA fac o cash' pentru acest om pe
care nu-1 cunosc?>>

De aceia nu avem nici o incredere in rezultatul


final al concursului international pentru oragul
Stockholm, la can au luat parte 360 de concurenti,
premiul fiind cucerit de doi tineri arhitecti englezi,
can nici macar nu au vizitat acel orag, cu un vechi
cartier central, tocmai acela pentru care se cerea

planul de amenajare! Vor reugi sa distru0 tot


trecutul istoric pentru un modernism international?
Desigur opinia publics nu va tolera aceasta, iar not
vom inregistra un nou exemplu in care concursul

va ramane frumoase plange colorate in muzeul


poeziei urbanistice>>.

Opinia noastra este ca la concurs ne eisim inteun


caz ce poate fi comparat cu problemele matematice:
a formula problema, inseamni aproape a o rezolva.
Cu drent cuvant partea cea grea in acest caz este de
fapt stabilirea unui complet gi adequat program ur-

banistic. Cine poate formula un astfel de program


aga de multilateral? Concurentul insugi, care desewww.dacoromanica.ro

775

on este strein de ora? Este exclus. Programul urbanistic trebuie sa corespunda 1 unei congtiinte puMice. Dar asupra programului vom reveni la locul
mai potrivit.

Este dar dela sine inteles ca numarul concurentilor serioi pentru asemenea orae este fatalmente
mult redus, 1 ca atare redusa este i probabilitatea
ca un concurs sa dea roade satisfacatoare. De altfel
experienta a dovedit in mod constant ca adevarat
acest rationament. Nu exists oral mare Si vechi
capitala de caret'
care sa realizeze un plan de amenajare rezultat at unui concurs public.
Oraele mai mici i mai noi, cu probleme mai sim-

ple, pot recurge, cum am aratat mai sus, la concursul public; i acesta este chiar recomandabil, daca
se asigura conditiile favorabile concursului public,
specificate.
Este insa posibil pretutindeni a Lit, asigura aceste
conditii?
Este momentul a examina concursul national fats

de cel international. In primul rand numarul concurentilor. Intr'o tars in care urbanitii aunt putini
numeroi, nefiind indeplinita conditia esentiala a
concursului
concurenta
rezultatul concursului national nu poate fi de cat submediocru, caci in
genere fortele reale nu se prezinta la concurs. Speram insa, de exemplu in Tara noastra, ca tinerii, arhitecti i ingineri, vor cauta sa-gi perfectioneze studiile urbanistice primite in coala, i vor asigura un
contingent mai mare in viitor de urbaniti cali ficaci.

Pans atunci, gustul i emulatia vor putea fi incuraj ate prin concursuri mai mici, mai simple, de importanta mai limitata, la care contributia incepatorilor sa fie de folos reciproc: i comunei, i concuwww.dacoromanica.ro

776

rentilor. Treptat cercul concursului va putea si fie


Sp orit

Un corectiv al inconvenientului numArului res-trans de concurenti calif icati (inconvenient ce s'a!


simtit in mod concludent, atat la 1906 cat i la concursuri recente, mai mici, urbanistice) ar fi concursul international.
Sub acest aspect analisa devine gingae. Nu putem sa trecem Ins cu vederea cate-va fapte usor de
controlat de oricine: epoca de autarhie accentuate
a statelor; ca Italia, Tara mare i Cu trecut i preeitire urbanistica, nu admite decat concursuri na-'
tionale; c5 numai unele Teri si oarecum ca exceptii,
admit, cand se in concursuri, i concurenti streini.
Credem ca evolutia in materie este in ordinea urmatoare: internationalul (totui a fost far5 rezultate, concursul din 1906 pentru Bucureti) la primcle inceputuri; nationalul, in faza de consolidare
(pe care o consider5m c5 o traverseaza in epoca de
fat5, chiar in Urbanism. si Romania) gi in urrn5,
iar5 internationalul, cand Tara este in faza cand o
astfel de emulatie nu ar fi p5gubitoare increderei
nationale (acesta e acum, cazul Frantei, Statelor Unite, al Angliei, Elvetiei, chiar al Spaniei; ar putea
fi i al Italiei 1 al Germaniei, dar nu intelegem de
ce este imitat acum 1 de Statele Americei de Sud).

Pentru a scurta ipoteza concursului public, ne


vom opri putin numai asupra juriului, procedurei
de judecare i a recompenselor. Juriile deseori sufer5 prin inshi origina form5rei lor, c5ci eman5 din
calculele unei singure persoane, i de aceia rareori
indeplinesc conditiile de competenta variata 1 de

dezinteresare. Competenta nu este la not uor de


www.dacoromanica.ro

777

gasit, mai ales in urbanism, iar desinteresarea 1 mai


greu:

Sa se is garantii? Dar tine garanteaza respectarea


garantiilor?
Iata de ce concursul public de cele mai multe on
este numai un miraj al incepAtorilor Si de ce este
numit uneori eufemistic gi. <<paravanul elegant al
ipocriziei>>. Cand facem tiinfa trebuie sa fim pozi-

tivi i sa privim realitatea lucrurilor in fat5, c5ci


nu trebuie s5 ne ine15m singuri i nici pe altii.
Chiar cand juriul este competent i dezinteresat,
nu totdeauna concurenetii sunt garantati moralmente
i materialmente. Intai fiindc5 nu se fixeala un regulament de judecare i pronuntare asupra proectelor concurentilor. Pronuntarea trehue s5 fie scris5
si motivat5 din partea fiec5rui membru al juriului;
apoi trebuie a se da note asupra fiecarei solutii propuse la problemele trecute in program. La un concurs partial urbanistic pentru Genova., primul clasat
(in 1932) a obtinut 1950 puncte, al 10-lea numai 435
puncte. Toate premiile au insumat peste 800.000 lei.
Dar de cate on nu s'a intamplat c5 premiile stabilite nu an fost decernate ocolindu-se, pe drept sau
pe nedrent, realizarca proectului nremiat. discredit5nd astfel concursurile publice? Dar and nici juriul nu indeplinete conditiile necesare, mai poate
fi vorba de asemenea garantii?
In ce priveste garantarea r5spunderei in cazul u-

nei lucr5ri slabe sau chiar rele, premiate i chiar


executate, aceast5 garantie este aproape egal5 en
aceia a anonimatului. Administratia se d5 dupa juriu; juriul se ascunde dup5 concurs i concurenti;
iar concurentul premiat Si executant nu mai primegte a fi discutat. cAci a reuit la concurs.
www.dacoromanica.ro

778

In rezumat, o lege urbanistica, sau macar un regulament, ar trebui sa stabileasca cazurile i felul
de a se tine un concurs public pentru lucrari urbanistice. In Italia <<Sindicatul National Fascist al Inginerilor a intocmit un astfel de regulament pe care
cauta sa-1 faca adoptat de orae, dtgi proectul are,
dupa noi, unele lacune 1).
b) Angajarea unui specialist reputat am vazut ca

a dat roadele cu care omenirea se filegte in istoria


urbanisticei.

Desigur ca s'ar putea replica: dar care este procentul acestor roade bune fafa de atatea cazuri de
insuccese nementionate de istorie, dar multe Inca
sub vazul publicului, rezultate din aplicarea acestui
sistem?.

Rispunsul este uor de dat: uneori specialistul angajat nu era reputat>>, foarte deseori nu era de cat
cpseudo-specialist i fara vre-o calitate (am aratat
in terminologie ca trebuie sa intrebuinfam cuvintele

in sensul for strict) ; alteori nu specialistul a foss


de vina ci, sau programul a Post gregit, sau cei carora specialistul era subordonat au profitat de puterea for spre a impune specialistului, de o voinca
mai slabs, solutiuni pe care el, liber, nu le-ar fi adoptat
i. se gtie ce dese sunt asemenea cazuri;
in fine, desigur, sunt gi cazuri cand specialistul are
vina, fie ca a inceles gregit o chestiune

gi raspun-

derea lui este i mai mare, daca tot el a stabilit gi


programul
fie ca a gasit o solutie rea, fie ca a
ajuns la o stagnare in evolutia lui intelectuala.
Probabilitatile de erori sunt insa, in acest sistem,
1) A se vedea <KEIrbanismub pe 1933, pag. 706: tRegulament tip

pentru concursurile de planuri de amenajare in Italian.

www.dacoromanica.ro

779

mult recluse, ffindca in /arile organizate specialistul


reputat este in adevar un urbanist, definit gi califi-

cat prin asociatiile profesionale. 5i in Romania, o


astfel de asociaTie trecitoare a urbanigtilor stabilise
ca urbanistul trebuie sa fie diplomat al unei gcoale
academice speciale, in care se preda gi cursuri obligatorii de urbanism, gi in plus sa aiba gi o activitate

minimala cu lucrari urbanistice. De un asemenea


stagiu de activitate poate fi dispensat un urbanist,
care, pe langa diploma sus aratata, mai poseda gi una

ca rezultat al studiilor speciale intr'un Institut Urbanistic Universitar.


Pe baza acestor criterii asociatiile profesionale ale
urbanigtilor In multe fari intocmesc tablouri cu cei

Circulirile date de Ministerul de Interne


francez pentru planurile urbanistice recomanda acest sistem.

Unui astfel de specialist, de valoare gi de caracter probate, i se poate mai greu impune ,gi el mai
greu accepts, sa is asupra lui gi sa raspunda de program gi solu/ii, in neconformitate cu vederile gi convingerile lui.
Sistemul are deci gi avantajul stabilirei raspunde-

rilor gi al sanc/ionarei.
Avem dar o seleclie naturals a valorilor, lira inXerventii artificiale a unor jurii restrfinse. Cu o singurfi conditie: cel ce alege specialistul reputat sa
aiba contiinta reputatieb>.

Cum se poate garanta aceast5 conditie? Este o


Problem 5. de alt ordin ce nu cade direct in cadrul
onbanistic. MenIionam totugi ca Ministerul de In-

terne francez a dat prin circulara din 5 Martie


1920 unele instructii.
Putem conchide ca procedeul anagajerei unui urwww.dacoromanica.ro

780

banist este bun pentru orarle mijlocii 1 mici, mai


Ales card ne indoim de rezultatul unui concurs public.

0 chestiune conexa, care apare in mod firesc, este


iceia a contractului cu specialistul. De felul cum se
inchee acel contract depinde in buns masura i calitatea proectului urbanistic.
De aceia cateva cuvinte asupra acestuia.
In primul rand contractul trebuie incheiat cu au-

toritatea localii in sarcina careia cade intocmirea


planului. cautand a respecta conditiile i formalitatile cerute de lege pentru valabilitate, adica sa fie
investit cu aprobarile necesare..

Contractul trebuie sa defineasca bine termenii


urbanistici intrehuintati, spre a nu fi controverse in
caz de neintelegeri ulterioare. Mai trebuie s5 stabileasca clar piesele de baza (plan topografic, documentare, program i altele) care se obliga a le furniza administratia; dup5 care contractul precizeaz5
piesele proectului care vor fi furnizate obligatoriu
de urbanist, in ipoteza ca acesta este numai consultant sau diriginte de lucrare, sau ca este proectant.
In mice caz urbanistul va fi obligat a intocmi proectul pan la sfarit, adica pans ce sunt obtinute aprobilrile legate spre a putea intra in vigoare, ref acand i introducand modificarile ce vor fi cerute de
autoritatile respective. Contractul va trebui s5 pre-

vada termenul de predare a diferitelor lucrari en


care s'a obligat fiecare parte, cum si conditiile de
plats. In ce privete onorariile, acestea se calculeaza
pe baza unor preturi unitare pe hectar, i pot fi clasate dup5 cum planurile urbanistice sunt de amenajare generala a unei localitati sau proecte de detalii
pentru suprafete mai mici; dup5 cum sunt mai cornwww.dacoromanica.ro

781

plicate sau mai simple. Se va prevede i cazul lucriirilor suplimentare sau numai partiale 1), pentru

care pot fi stabilite procente din onorariul aferent


lucrarei totale. Acest sistem de calcul al onorariului
cu pretul de baza pe suprafatil este in genere intrebuintat 1 in Germania (in aide-memoir-ul Hiitte,
sunt indicate onorariile inginerilor 1 arhitectilor
sau in I:Architecture din Iunie 1930).
Alti urbaniti au propus onorarii pe baze de pre.-turi, calculate dupa o serie regresiva, in raport cu
num'arul locuitorilor localitatei, analog cu sistemul francez 2) recomandat de circulara din 27 Mai
1921 a Ministerului de Interne al Republicei, aceasta in ce privete regiunea construita, dar combinata,
cu baze de preturi pe Nectar, asemenea dupa o scars
regresiva, pentru zonele de extensiune, pentru proecte de detaliu sau parcelari.

Dam aici ca orientare, cateva tabele.

a) Proecte de sistematiziiri:

1. Pentru zonele construite ale orqului.


d'
., ,

Nr.

u locuitorilor
pang la

Pret de baza
lei/cap de locuitor

Observatii

Lucrari
mai
simple

Lucrari
mai
complexe

20.000

20
15
10

30
22

Lucrari mai complexe sunt:

2
1('0 009
3 pests 100.000

15

dii de comasski,

,L2:

4
1

terenuri accidentate, orac


vechi ?i neregulaie, cu stu.

a.

1) Detalii pot fi gisite in broura <<Prospect cu conditii de angajament pentru proectarea unui plan de sistematizare>> de C. Sfinlescu.

2) R. Danger: <<Cours d'Urbani,me pag. 328.

www.dacoromanica.ro

782

Numirul locuitorilor ormului se va socoti cel din


momentul incheierei contractului.

Calculul se va face pe intervale, de ex.: la un ora de 110.000 locuitori costul va fi:

20.000X20+80.000X15+10.000X10=
1.700.000 lei

2. Pentru zonele de extensiune i planuri regionale.


Suprafata Pret de baza in lei/hect.
pans la . .
Lucrari mai Lucfari mai
0
Z hectare
complexe
simple
.4.1

10)

2
3

200
400

4
E0 i
5 peste 800

750
675

1125
1000

450
300

910
675
450

60

Observatii

Lucthi mai
complexe sunt:
terenuri accio
dentate, studii
de comasari, etc.

Calculul se va face tot pe intervale, dar de suprafete, in felul aratat la exemplul tabloului precedent.

La un plan de sistematizare fiind 2 zone, adici


cea cradita 1 cea de extensiune, calculul prqului
total se va face combinand ambele tablouri.
La planurile regionale se va utiliza numai acest
al doilea tablou pentru toata suprafata.
www.dacoromanica.ro

783

b) Proecte de detalii (planuri pentru piece, parcurl, terenuri de sporturi, etc.)


LI
1-1

Suprafafa Pret de baz5 in lei/hect.


'Ana' la . .
Lucrari mai Lucrari mai
hectare
simple
complexe

10

20.000
7.510
6.750

20

6.LCO

5 peste 20

5.250

2
3
4

30.000
15.000
13.500
12.(,00
10.500

Observatii

Lucrari mai
complexe sunt :
terenuri accidentate, perspecti:
ye, planse, sc5ri

mai mari s. a.

,
;

La proectele de detalii se vor da i memorii separate. Calculul la fel ca la tablourile precedente..


c) Proecte de parcelciri (lotizilri, comass'ciri on alinieri pe stra'zi separate).
Suprafata
pana la....
hectare

2
3
4
5
6

5
10

20
40
80
160
7 peste 160

Pret de baza
in lei / hectare
Lucrari
mai simple

Lucrari
mai complexe

10.000
5.000
1.350
1,125
975
825
750

15.000
7,500
2.025

Observatii

Lucari mai camplexe sunt :


feren

1.7 5

accidentat,

eladiri existente,

s. a.

1.425
1.275
1.125

La o suprafaca cuprinsA intre doua intervale de:


prq, calculul se va face pe intervale, cum s'a ara
tat la tablourile precedente.
www.dacoromanica.ro

784

'd) Lucnsiri pa:Vale.


c
u7
s_.

Felul lucrarei
considerate izolat

Z
Adunarea documenlari:

(in caz a nu o furs

Procentul dui
onorariul total
calculat cu

tabloul a) de
mai sus

30 0/0

Acest procent se plateste


peste suma stabiltta cu
tabloul a) de mat sus.

30 o/o

Acest procent se phis


teste peste suma sta..

nizeaza comuna).

2 Programul sistematizas
rei (data nu se furnis
zeaza de comuna in

b WS cu tabloul a) de
mai sus.

clusiv recunoasterea
terenului).

Planul general director


(scars 1 :5000).

Memoriul justificativ,
regulamentul si piesele
anexe.

Observa tii

600/6
200/0

Cots p ?rte ;de plata din

suma calculate cu tas


bloul a) de mai sus.
ColA parte de plats din
suma calculate cu ta

bloul a) de mai sus.

Pentru fiecare exemplar copie in plus peste cele


Jolla exemplare de proect i anexe obligatorii, se va
plati o suma in plus peste cota respective.
IVIodalit'iici de plaCii. La incheierea contractului
:500 /o din onorariul total stabilit.
In cursul lucrarii, pe inasura avansarii alti 209/0.
La predarea lucrarei complete alti 150/0 din onoTariul total stabilit inainte de aprobare.
La aprobarea lucrarei conform legei administrative, in vigoare, restul de 150 /o din onorariul stabilit.
Lucrarile suplimentare comandate i care sunt de

Indemnizat se vor plati in acela mod ca mai sus.


Indeinnizatiile de deplasare i sumele de la Nr. 1
-i 2 din tabloul d) se vor plati indata i integral la
prezentarea comptului.
www.dacoromanica.ro

785

c) Comisiunea de specialivi poate fi formats numai pentru dirigere sau i pentru proectare. In pri-

mul caz, pentru dirigere, inseamna ea exists un


program, care in mod logic trebuie sa fi fost elaborat chiar de acea comisiune. Dace proecteaza planul urbanistic aceia comisiune, atunci raspunderea
este integrals a ei.

Prima variants este cea mai des intrebuintata,


este recomandata 1 in legea romans in vigoare, inclusiv pentru Bucuregi, 1 ar putea da rezultate mai
bune
in anumite conditii de aplicare
in ora-

ele mari. Din cauza ca legea pentru Municipiul


Bucureti din 1929 nu stabilete compunerea <<co.
misiunei care da directive i nu indica nici un de-

taliu al atributiilor ei, acea comisiune fiind prea


neomogena, nu poate avea o doctrine urbanistcia,
nu poate formula un program, nu poate creia nimic ea insai, dei i s'a indicat o procedura 1).
Comisiunea, prevazuta de lege, nu poate da re-

zultate bune pentru orarle mici, doecamdata, din


cauza ca, in orarle mici lipsete specialistul din
compunerea ei.

Varianta, doua este intrebuintata in America i


chiar in Anglia, in deosebi pentru planurile regionals, caz pentru care constitue singurul sistem 2).
Orme le foarte mari trebuie sa recurga constant la
sistemul comisiunilor de specialiti repartizata in
subcomisiuni pe specialitiiti, care apoi sa-gi coordoneze lucrarile lor; caci problemele de rezolvit prin
1) C. Sfintescu: 4rCum sii sistematiziim Bucuregtii)
1929.
2) In ce privegte Odle cari au adoptat sistemul comisiunilor, se
poate cerceta lucrarea (Urbanistica Genera
de C. Sf intescu, pag704-719.

www.dacoromanica.ro

786

planul de amenajare sunt atat de complexe, atat de


speciale i cer concursul atator organizatiuni, in cat
eforturile, chiar competente ale unei singure persoane, sunt izbite aproape cu siguranta de sterilitate.
Astfel de comisiuni puse sub preedintia unui spe-

cialist capabil i de actiune, au dat deseori la iveala luciari de mare valoare urbanisticA, emitand cercetari i teorii noi, adeva'ruri noi urbanistice, lucrari
cari an facut s'a progreseze tiinta urbanistica% E
sufficient sa mentiona'm publicatiile recente ale Comisiunei Marei Londre>> i mai ales cele 11 volume
ale Comisiunei planului regional al oraqului NewYork care cuprind studii i solutiuni de o valoare
remarcabila.

Comisiunea planului regional al ormului NewYork era formafa in 1927 dintr'un comitet de 10
3nembri, cu un preedinte i cu un director general al Planului, care era Th. Adams; apoi avea o
diviziune a inginerilor>> cu tin comitet format din

9 persoane i cu un stat major tecnic din alti 9


membri; o alts divizie, adaogata in 1928, era divizia sociarii cu 2 consultanti, cu un director, 1
cu un comitet pentru studiile recreaciilor din 3
persoane, apoi cu un specialist in plus pentru parcuri 1 drumuri prin parcuri.
In 1933 compozitia acestei comisii era: un comitet de directie din 6 persoane, formand biuroul, i

alti 34 directori; iar stat-majorul de ingineri era


format din 8 persoane.
Inconvenientul mare este insa ca foarte deseori,
in alte tari, aceste comisii, cand nu sunt pagubitoare, sunt sterile; caci este o mare arts a face sa lucreze cu folos o comisiune. Nu ne rabdi inima sa
www.dacoromanica.ro

787

treeem sub tacere unele adevaruri.crude, expuse cu


talent 1 mai ales cu patriotism., in o revista de specialitate 1), relativ la rezultatele unor comisiuni slabe: ...Noi avem astazi privilegiul de a traversa in
cate-va ore intreaga Franca, dar consacram ani in-

tregi pentru deliberari sfarind prin a uita chiar


obiectul in discutiune. Interlocutorii mor, administratiile se schimba sau sunt risturnate. Neincrederea a inlocuit increderea, care e exilata prin
constitutie. Lenea i prostia judeca talentul. Interesul icanator it prima i it controleaza; venalitatea, care is toate mascile, chiar i aceia a devota<,mentului pentru binele public, provoaci in comisiuni dezbateri infinite pentru a face sa fie platit
foarte stump consimtimantul ei la luerari de interes
general. Cu mijloace infinit superioare celora din

secolul XVII, not stam cu bratele incrucipte in


<data marilor lucrari care ne agteapta>>...

In ee consta dar secretul ca unele comisiuni luereazi i competent, 1 cu folos, iar altele paralizeaza? In selectionare i organizare.
Seleetionarea, trebuie si urmareasca regula ca, o
comisiune care are rolul a elabora i dirige, trebuie
sit fie formats din elementele strict necesare elaborarii i conducerei, adica din specialiti cari in adevar sunt de folos real fiecareia din problemele urbanistice ce urmeaza a fi cercetate de comisiune 1 pe
care o singura persoana nu le-ar putea rezolvi. Aa
dar comisiunea, cand e necesara, trebuie si cuprinda urbaniti calificati, ingineri specialiti in comunicacii i transporturi (cai ferate, tramvaie, navigatie,
1) (Urbanisme) din Ianuarie 1934: (Vauban, les legons d'un
compagnon du Tour de France) de M. Menabrea.

www.dacoromanica.ro

788

etc.) ; altii in lucrari edilitare (canal, api, luminat,


. a.) ; on arhitecti specialiti in estetica urbanistica;
cel putin cate un igenist, un jurist, un financiar; un

membru at coinisiunei monumentelor istorice, un


membru al camerilor de industrie yi comert, altul al
invatamontului; loci membri calificati i in masura
de a face legatura cu departamentele respective de
activitate publics i private.
Tocmai aceasta legatura, 1 in plus convingerea opiniei publice ca sa adopte i respecte proectul, impun adesea pentru orarle maxi comisiunea.
Organizarea, centrul vital al on -carei realizari,
cere un regulament de functionare i stabilire a atributiilor, a conducerei, a raspunderei, etc. indicand
materialul i personalul pus la dispozitie, modul de

repartizare al muncei, de coordonare a lucrarilor,


de acceptare definitive a unei lucrari intocmite, 1
alte precizari analoage.
Astfel de principii de selectionare i organizare
sunt adanc inradacinate la unele popoare occidentale i deci acolo nu mai e nevoie sa fie mentionate;
acolo comisiunile dau totdeauna rezultate. La alte

popoare insa trebuie neaparat luate astfel de masuri pentru ca sa fie o comisie de folos, ca sa se
desminta zicatoarea ptisa pe seama unui geniu al
omenirei: qcand vrei sa nu se rezolve o chestiune,
da-o in studiul unei comisiuni. Nu putem accepta
propaganda demagogica <<tout le monde a plus d'es-

prit que Mr. de Voltaire, mai ales cand acel emit


le monde>> este la randul lui restrans Si de o calitate indoelnica.
Concluziunea ce reese de aci este ca putem recomanda pentru oraele mai importante o comisiune
pentru dirigere, adica pentru intocmirea progra-.
www.dacoromanica.ro

789

mului i eventual numai pentru controlul proectelor intocmite de alt organ, spre a se constata ci s'a
respectat programul stabilit; iar pentru planurile
regionale importante se recomand5 o comisiune organizati pe specialifaci, care s intocmeasca i programul i proectul, bineinteles avAnd pentru acestea organe de executie in sub ordine cum i un Director General, specialist urbanist, pentru coordonare.

d) Serviciul tecnic local, condus de un urbanist


calificat i reputat, este, in oraele cari pot avea o
astfel de organizatie, factorul de proectare i chiar
de intocmire a programului proectului; dei aceasta,

in mod logic, eel putin principial, ramine o atributie a consiliului comunal..


Oraele mici nu an posibilitatea de a intretine un
astfel de serviciu specializat in lucr5ri urbanistice,

1 deseori nici cele mijlocii. Orarle mari it pot


avea, 1 trebuie sa-1 aib5, fiindca serviciul este indispensabil nu numai pentru proectarea planului ur-

banistic dar i pentru aplicarea lui necontenita la


realizarile pe teren.
Chiar c5nd se face uz de o comisiune, sau de un
concurs, sau chiar de un specialist angajat ca s5 intocmeasca planul, acel serviciu tecnic urbanistic este

indispensabil; fiindca nici unul din aceti factori


proectanti nu intocmesc proectele de detalii, ci in
genere schite la scars mica, sugestii; adic5 numai
reeace am numit plan director, care nu e un plan
de detalii, executabil pe teren. Planul de executie
are nevoie de studii pe teren la tot pasul 1 reprezint5 o munc5 neasem5nat mai mare de cat cea necesar5 pentru planul director.
www.dacoromanica.ro

790

Practica unor astfel de servicii tecnice de urbanism invata de ce planurile directoare rezultate din
concursuri, din angajeri de specialiti sau chiar din
comisiuni, in marea for majoritate sunt neexecutabile i au trista soarta de a ramane amintiri, deseori
atArnate pe un perete de biurou. Ace le planuri nu
au fost studiate amanuntit, au.fost intocmite in grabs gi superficial, in necunotinfa de toate angajamentele comunale i de sterile de fapt, care adesea
influenteaz5 imens solutia practice fats de cea teoretica. Inmultirea unor astfel de cazuri, cari apar
pe m'asura ce trece timpul 1 sunt intocmite planurile de detalii, conduc constant autorifatile comunale sa paraseasc5 chiar sugestiile din proectele
directoare acceptate pripit 1 sa adopte altele, stu(hate in serviciile for tecnice, dac5 acestea au competenta necesar5; sau s5 recurga la noi angajamente cu alti urbaniti on la alte comisii, etc. dupe cum
e conjunctura. Deci ocazioneaza noi cheltueli, noi
intarzieri, noi frictiuni. Avem cunotinta ca aa s'a
intamplat mai recent cu unele orar din lark i am
aratat c5 s'a intamplat i in Bucureti 1).
Suntem de p5rere dar ca serviciul tecnic urbanistic local trebuie sa aib5 o parte efectiv5 in proectarea planului urbanistic, oricare ar fi calea, din cele
examinate pada aici, intrebuintat5 spre a se obtine

proectul. Pentru acest stop serviciul va trebui sa


fie prev5zut cu personalul i materialul necesar, fiindca altfel toate celelalte cheltueli cu planul urbanistic r5man zadarnice. Compar5m rolul acestui serviciu cu acela al spitalului, cu personalul Si materialul sau, alkuri de rolul medicului. Orictit de savant
1) C. Sfinfescu: aUrbanistica Genera lii>> pag. 203 i 205.

www.dacoromanica.ro

791

1 de congtiincios ar fi medicul, rezultatele ce le-ar


,obtine asupra bolnavilor din spital ar fi triste data
:acel spital se gasegte inteo stare jalnica, n'are personal, n'are material.
Inteo tars care voegte a progresa urbanistic, asemcnea servicii trebuiesc organizate i mai ales conduse pretutindeni de urbanigti
Joyant insists asupra unui astfel de serviciu condus de un urbanist, motivand ca un urbanist angajat
temporar nu ar putea sa dedice tot timpul sau unui
serviciu aga de absorbant.
Cheltuelile cu o astfel de intocmire vor fi cu prisosinta recuperate din ordinea gi pricepert.a ce ernana de acolo 1 care in mod constant are la baza evitarea pagubelor prezente 1 viitoare>>.

B. Lucrarile pregatitoare proectului. Nu se


incepe niciodata vre-o lucrare, cat de simpla, mai
inainte de a fi culese datele informative i a ne fixa asupra scopului urmarit gi asupra mijloacelor ce
,exists pentru atingerea scopului. Este dar de o evidenta stringenta ca la o lucrare aga de complexa ca
planul urbanistic al unui orag, nu putem porni la
proectarea lui fara a trece prin aceleag faze: infor:
marea, care se numegte documentarea urbanistica, in
care intra gi planul topografic, apoi schitarea solutiilor, ceeace se numegte programul urbanistic gi in
fine, formarea dosarului cu materialul prelucrat,.
pentru a fi supus aprobarilor legale pentru validarea lui.

a) Documentarea. Nu exists o metoda fixa" pans


scum in urbanistica privitoare la clasarea documentarei. Aceasta situatie se explica gi prin faptul Ca
www.dacoromanica.ro

792

agezarea gi desvoltarea oragelor sau aglomeratiunilor


este tot atat de variata ca gi regiunile; iar relativ CA,

nara vials a doctrinei urbanisticei nu a ingaduit


inca timpul necesar stabilirei unor tipuri de clasare
a Mocumentarei urbanistice.
Totugi s'au facut incercari de clasare a diferitelor
documentari urbanistice. Citam printre primele, acele de pe la 1915, propuse de Agache i Aubur, tin') ; apoi clasificarea data de Abercrombie in congresul din 1924 de la Amsterdam pentru planurile
regionale, inspirata, banuirn, de a celor doi de mai
sus 2).

Tot pentru planuri regionale, o clasare mai specials gi aplicabila gi la regiuni intens industriale, ar
fi aceia propusa in 1920 de comitetul Russell Sage
Foundation') i expusa de d. Thomas Adam in congresul international urbanistic dela New-York din
19,25 4).

1VIodul de aranjare al materialului documentar


trebuie
in seams de importanta actual( a oragului (ca marime gi valori imobiliare) gi mai ales,
de importanta dezvoltarei lui viitoare.
LTn sistem ingenios de documentare prin imagini-,-; au pus in practice d-nii Camille Martin i
Hans Bernoulli nentru unele din oragele principale
din Elvetia, publicand o lucrare <<Stadtebau in der
Schweiz-Grundlagen. In acea colectiune se clan:
1) Agache, Auburtin, Redont: (Comment reconstruire nos cites
detruiteo.., pag. 12.

2) (Raports sur la conference internationale de ramenagementdes villes, Amsterdam 1924, premiere partie, pag. 48.
3) C. Sfintescu: (Urbanistica Genera lib pag. 371-377.
4) (Report of International TownPlanning Conference, NewYork 1925, pag. 230.

www.dacoromanica.ro

793

vederi fotografice cu silueta din vazduh a oraului;


relieful regiunei i dezvoltarea constructiilor in ora;

situatia proprietatei publice gi private; planul arterelor de circulatie in orag; vederi fotografice ale
strazilor caracteristice; repartitia densitktei populatiunei; spatii libere.
Am aratat in studiul asupra Superurbanismului>>
ca oragele din Romania s'ar putea clasa dupa impor-

tanta for in orage tip primar (mici), orage tip secundar (mijlocii) gi orage tip teniar (mai mari).
Dupa parerea noastra s'ar putea deci obtine la not
In tars trei tipuri de clasare a materialului docuanentar pentru sistematizari de orage. In cele de mai
jos urmarim schita clasificarei unei astfel de documentari.
Ancheta
geologic ; relief, meteorologie; hidrologie; flora; fauna gi repartizarea populatiei cu
demografia (morti, nascuti, nationalitati, etc.).
Ancheta istoridi Si estetidi : istoricul aezarei
populatiei; modul gi felul cregterei suprafetei cladite la diferite epoci; monumente istorice, arhitec-

tonice gi artistice de conservat gi pus in valoare;


regiuni pitoregti de conservat; cercetari asupra extensiunei viitoare a oragului.

Ancheta economics: influenta mijloacelor de


transport; zonele de locuit gi cele de lucru (comert
gi industrie) ; activitatea industriala gi comerciala cu
diagrama cregterei ei pe categorii (un tablou de lucratorii gi energia intrebuintata, ca gi de productia
i capitalul investit) ; extinderea gi caracterul lucrarilor publice (apa, canal, pavaj, abatorii, oboare,
crematorii, instalatii de energie, cladiri publice, cai
ferate. gosele, pogta gi telegraf, institutii de credit
www.dacoromanica.ro

794

. a.) ; piata valorilor imobiliare Ei dezvoltarea noilor

cartiere de locuit; scara veniturilor la diferite tipuri de locuinte, apoi din industrii, agriculture 1.

alte capitaluri; circulatia in ora (trenuri, cart*,


automobile, intrate, eite, tonaje la marfuri, calatori

la trenuri) ; arterele de comunicatie ale oraului;


variatia averei i veniturilor comunale (din impozite, taxe, exploatari, imobile, etc.).
Ancheta socials qi sanitarii: cultura i cultul; diverse institutii publice; ancheta locuintei i repartizarea populatiei pe locuinte Si pe cartiere; starem
sanitara a locuintelor, bai publice; cartierele insalubre i transformarea lor; spatiiie libere; gradini,.
terenuri de sport, parcuri, centura agricola (cu influenta fats de distributia for . a.).
Ancheta administrative i juridic": organizatii cornunale ; legi, regulamente gi uzuri in vigoare cum i
alte posibilitati de actiune; delimitarea teritoriala
gi averea comunei ( bugete) justificarea nevoiei
planului de sistematizare; vechi planuri de amena-:
jare, executia i rezultatele lor.
Anch t' ad nis ativ- 5i jurfacri: organizatii cow
r gala
viiparg
j, al
eter
is i veva
tic rA evoi
planult
isia zar veehi 1 n ri arena
dare, execupa i rezu tel `lor.

Unii autori francezi, precum Danger, propun un


chestionar pentru o astfel de documentare, numita
gi ancheta monografica, cuprinzand: aezarea (geografica

pozitie gi suprafata; g,eoiogica

sub-sof,.

ape; china
vent, ploaie, temperaturi) ; istoria,
(politica; economics gi plan istoric) ; demografia
www.dacoromanica.ro

795

(recensaminte la diferite epoci si pe diferite catego-

rii, deplasarile populatiei, statistica natalitatei si


mortalitatei) Ligiena (statistica maladiilor si pe situatii in localuri, planul sanitar ca densitate, stabilimente, cartiere insalubre, spatii libere, scurgeri,
canalizari, ape, gunoaie) ; functia politica si socials
(administratie, culture, scoala, corporatii, organisme sociale) ; functia economics (agriculture, comen,
industrie, turism, constructii, lotizari, valori imobibare, circulatie de tot felul) ; arhitectura-estetica
(monumente, perspective, obiceiuri) ; proecte generale sau particulare (lotizari, legi, regulamente, consultari de grupari profesionale).
Uneori documentarea se face numai pentru unele
probleme urbanistice, cum a procedat la New-York
comisia instituita de Russell Sage Foundation, pentru chestiunile economice si industriale ').
Astfel de documentari sunt adesea publicate, caci
cu ele se controleaza programul. In Ronicinia au fost

publicate documentari urbanistice, cuprinzand si


programe urbanistice, una pentru planul de amenajare al orasului Bazargic i alta pentru orasul Bucureti, de catre C. Sfincescu.
Mu lte orase din alte tari si in special din Germania au facut sacrificii importante pentru ancheta
monografica si publicarea ei in conditiuni tecnice
ireprosabile. Citam documentarea orasului Karlsruhe. Alteori documentarea cuprinde si programul,
sau o parte din program, cum gasim in cele 11 volume cu documentarea intocmita de Comisia planului regional al orasului New-York>> o lucrare cu
totul deosebita de colaborare si care a costat un milion de dolari.
1) C. SI intescu : aUrbanistica Generalax pag. 361.

www.dacoromanica.ro

796

In ce privete planul topografic, acest element


principal al documentarei, 1 absolut indispensabil
oricarui proect urbanistic, fie cat de sumar, vom reveni intr'un paragraf special, cu datele technice necesare, de oarece chestiunea este mai complexii 1
merits o deosebita atentiune.
b) Programul este cea mai importanta lucrare de
sinteza urbanistica ; de un bun program depinde un
bun proect. Programul este ansamblul unor deziderate ; el trebuie sa exprime clar datele problemei ale
caror solutii urmeaza sa le furnizeze tecnicianul 1).
Daca pentru documentare exists unele indicatiuni
de urmat, ca nite tipare, variind cu tipurile raplor (mici, mijlocii, maH, foarte maH), la stabilirea
unei lucrari de sintezi urbanistica nu se pot urmari

abloane. De aceia, cu drept cuvant, M. Poete, a


zis: nu exists manualul perfectului urbanism
Desigur problemele dezvoltate in Urbanistica Generala stau la baza intocmirei oricarui program urbanistic, tot aa cum functiunile acelora organe in
indivizi din aceia spefa sunt acelea. Dar cat de diferite sunt adesea rezultatele acelor functiuni, creatiunile lor. Programul urbanistic este cel ce diferentiaza, de la caz la caz, rezultatul functiunei organice,
i trebuie sa urmareasca cele trei man objective: a
asana, a ordona, a infrumuseta; sa fie deci un examen patologic i therapeutic in acela timp.
Programul este lucrarea ce precede imediat proec-

tul urbanistic i trebuie sa alba la baii_t_m num4


documentarea, dar i intuitia urbanistului specia1) Agache, Auburtin,

eites detruites) 1915.

Redont:

<<Comment

www.dacoromanica.ro

reconstruire

nos

797

list ') in ce privegte dezvoltarea oragului In raport


cu na'zuintele cetktenilor, cu posibilitatile for gi cu
progresul tarei pe terenul urbanistic.
De aceia se recomanda ca programul si fie neaparat alcAtuit, dart nu de urbanist (de obicei eel insArcinat cu intocmirea planului urbanistic), cel putin acesta s'' fie consultat in acest scop. In on ce
caz, programul trebuie in prealabil aprobat Si adoptat de reprezentanta legalci a orqului i ,corespuna opiniei cetiitenilor can sunt obligati apoi sa hat
efortul necesar realizarei in fapt a prevederilor lui.
De aceia, iargg opinia publicA trebuie sa" cunoasci

macar in aliniamente generale acel program, si se


identifice cu programul, sa cunoasea obligatiunile ce

decurg din adoptarea programului. Niciodata nu


vom repeta in deajuns: planul urbanistic este o
opera socials, nu individuals, gi orice incercare de
a-1 scoate cu totul din acest lap va da greg in epoca noastra.
Programul, gi numai programul, trebuie ss fact
legatura intre administratia comunala gi urbanistul
proectant. Urbanistul va putea, ca specialist, introduce modificari in program, dar este recomandabil
ca si le supuna in prealabil aprob'Arei consiliului comunal, spre a evita discuitiuni gi chiar acuza'ri ulterioare.
Programul va trebui sa contina indicatiuni asupra

pa'strarei trecutului, revendicarilor prezentului gi


prevederilor pentru viitor, bineinteles in tra'skuri
generale, reliefand, data se poate, personalitatea oragului, cu date relative la: a) tendintele de sporire
1) C. Slintescu: srAngajament pentru proectarea unui plan de
listematizare, 1928.

www.dacoromanica.ro

798

constructive a oraului (ca teren 1 cladiri) i acelea


de sporire a populatiei; deci deziderate asupra delimitarei 1 felului de delimitare i spatiilor libere publice 1 particulare; b) arterele de comunicatie de
dezvoltat 1 punctele de dirijare a acelor artere; c)
cartierele insalubre i mijloacele de care dispune comuna pentru asanare; d) arzarea industriilor Si zonificarei in general; e) cladirile cu caracter istoric
sau artistic de conservat, cum i acele publice mai

importante de prevazut; f) pitorescul natural sau


artificial de conservat sau de pus In valoare; g) lucrarile edilitare intentionate; h) mijloacele de transport ce se au in vedere; i) comassarile de proprietali i mijloacele de realizare ce exista; j) servitudi;
nile de igiena 1 estetica cari se pot impune; k) pe
ee mijloace juridice, financiare, tecnice i administrative poate conta comuna in realizarea prevederilor planului urbanistic.
Asemcnea programe sunt in deosebi necesare in
Romania, unde nu exista o lege urbanistica, ci numai cateva articole insuficiente in legi cu alt obiectiv principal. Urbanistul ar putea sa cada fie inteun
defect de timiditate, fie intr'unul de extravaganta,
dupe judecata a posteriori a administratiei comunale sau a publicului. 0 schita sumara, de ex. la sca
ra 1 : 5000, e bine sa fie ataata programului.
In fig. 451 se vede o astfel de schita, intocmita de
ing. Chalumeau i Massaux pentru regiunea oraplui
Lyon.

Danger 1) ocupandu-se de compozitia proectulni,


pare ca nu separa categoric programul de planul urbanistic, ci gasete o expresie intermediara: <<plan1) Danger: cCours d'Urbanismn. 1933.

www.dacoromanica.ro

799

p og,ratn>>. Aceasta metoda poate da natere la echi-

vocuri, cari desigur sunt de evitat. Acel plan-pro 7.:


gram nil poate fi decat schita la scara 1 : 5000 anexata unui program descriptiv. Danger mai este de acord ca cele mai bune relatiuni asupra nevoilor urbanistice pot fi date de un tecnician local, i c5 urbanistul nu are o putere independents de aceia a
municipalitkei, care-i poate impune trasee in deza<<cord cu vederile lui>>.

Constatam insa, c5. metoda planului-program),


format din o serie de planse, apoi supuse sub forma
de dosar aprob5rei unei serii de comisiuni independence, incepand cu aceia a politiei sanitare de arondisment si terminand cu aceia zis5 mixt5 pentru orasele de frontiers ,este mult prea complicata, si poate
anihila un rezultat final; mai simply este adoptarca
prealabil a unui program enumerativ, dup5 care
s5 se procedeze la studiul proectului pe planuri, cati
aceast5 ultima metoda elimin5 o serie de retrimiteri
in studiu a planselor intermediare.
Agache este categoric de Varere ca programul in-

teles in sensul arkat de not la inceput, este indispensabil. Acesta sa fie intocmit de municipalitate,i
prin o comisiuse de studii, i sa cuprind5:
a) cauzele determinante ale dezvoltarei efective
a orasului (port, linie ferat5, industrie, suprimarea
fortificatiilorl : b) elementele vechi de conservat gi
serviciile publice de deplasat; cl indicatii generale
asupra nevoilor, cartiere de creiat, trafic, circulatie,

asanare; d) indicatii la suprafata de extensiune si


sporul ponulatiei; e) transporturile in comun de
ereiat; f) edificiile publice oportune de creiat: spa-

tii libere Me diferite categorii) ; g) amenajeri in


subsolul c5ilor.
www.dacoromanica.ro

800

Joyant intelege .grin program o schita preliminary


ante-proectului, chiar la scara .1 : 20.000.
In Anglia, am aratat 1) planul director se desemeaza la scara 1 : 10.000.
Un punct important de stabilit, chiar in program,
este durata valabilitatei planului urbanistic, adica
pentru ce interval de timp trebuie studiat proectul.
Mai inainte vreme se considera acest termen de

.50-80 ani. Dupe 1918 s'a considerat ca termenul


de 25 ani este suficient, de oarece s'a observat o e-volutie mai rapids a oraplor, din cauza progresului
tecnicei. S'a mers chiar mai departe, i s'a cerut
xevizuirea planului urbanistic la fiecare 10 ani. Acest deziderat implica insa un plan prea elastic, ceeace este recomandabil la planul regional, unde previ-

ziunile nu pot i nu trebuie sa fie niciodata prea


detailate.

De fapt este impropriu a declara ca un plan urbanistic este facut pentru ut. anumit numar de ani;
fiindca, anumite organe, elemente urbane, sunt, am
putea zice, perpetue. Studiul evolutiei oraylor a
aratat ca dintre cele ce evoluiaza greu i .putin sunt
marile artere de circulatie, unele piete, unele spatii
libere, porturile i chiar chile ferate; cele ce variaza mai mult de obicei sunt suprafetele cladite ale oraului, inaltimile cladirilor i arhitectura lor, densitatea locuintelor, intinderea zonelor . a. Prin urmare trebuie ca programul sa face distinctie intre
factorii variabili in timp relativ mai scurt 1 cei
quasi invariabili, Ultimii vor trebui prevazuti dela
inceput cu largheta i studiati cu toata seriozitatea
ceruta de o lucrare definitive.
.1)

C. Sfinfescu: cUrbanistica Genera lib, pag. 703."

www.dacoromanica.ro

801

c) Dosarul urbanistic trebuie format dup5 anumite norme i cu anumit continut, pentru ca organele administrative, chemate a aproba planul urbanistic, in vederea validarei acelui plan spre a fi pus,
in aplicare, s5 poata intreprinde o astfel de operatic
in deplina cunogtint5, cu controlul necesar gi cu
raspunderea ce se exige la orice act public.
Nu ne vom ocupa de modul cum acest dosar peregrineazi prin diferite consilii, comisiuni, autori -tati erarhizate ale administratiei locale gi chiar prin_
diverse ministere, pans ce planul s'5 fie validat, fiindci procedura variaza de la taxi' la tarsi (am dat.
unele indicatii la capitolul legislatiei), iar in Romania aceste dispozitii se schimb5 prea des.
In privinta formarei dosarului urbanistic, din nenorocire, aproape nu exists prevedere in legile gi
regulamentele romaneti. De aceia, aceast5 neprevedere a rasa libere numeroase abuzuri
gi de di-ferite categorii
unele congtiente, altele izvorand
din ignoranta autoritatilor comunale in materie.
Din cele ce cunoagtem putem afirma ca in Franta
aceast5 tecnic5 administrativ5 este bine puss lapunct, dup5 ce a trecut gi acolo prin o evolutie, gi
c5, acea tecnic5 este ceia care se potrivete mai
mult cu sistemul de lucru din Romania.
Inainte de a expune aceast5 tecnica, menition5m,.
de pild5, c5 dosarul planului de sistematizare al Flu.
curevilor1), decretat gi devenit lege in 1921, a fost
destul de complet in raport cu cerintele legilor in
vigoare atunci, c5ci dosarul cuprindea: a) programul stabilit de consiliul comunal; b) memoriul justificativ al proectului cu toate indicatiunile nece-1) C. Sfintescu: 1Bucuretii in viitor>' 1919.

www.dacoromanica.ro

802

sare, dei succinte; c) propuneri pentru faza de tran-

zitie a aplicarei; d) un proect de lege propunand


in special servitudinile publice i private, necesare
aplicarei proectului; e) un plan general director la
scara 1 : 5000; f) o plane cu imprejurimile la scara
1 : 20.000 cuprinzand i zonele de verdeata; g) o
plane la scara 1 : 10.000 cu zonificarea; h) idem cu
liniile de tramvaie existente i cu reteaua viitoare;
i) in fine, o serie de planuri (42 planuri-cartiere) la
scara 1 : 1000 cu alinierile i cu prevederile de detaliu, proprii a fi aplicate pe teren de indata; j) memorii justificative scurte, la fiecare din cartierele de
sub litera i).
Agache, Auburtin 1 Redont cereau in 1915 Ca,
pe HMO program, sa mai fie anexate la dosar urmatoarele piese: a) un plan cotat de ansamblu al aglomeratiunei 1 al vecinatatilor imediate; b) un plan
de ansamblu cu amenajarea subsolului; c) mai multe
planuri parcelare i profile, data este nevoie, pentru
anumite portiuni; d) vederi fotografice generale 1
de detaliu) e) dosarele cu anchetele (monumente
istorice, cadastrale, evaluari, rapoartele comisiunilor).
La proectul propriu zis, aceia cereau:
a) un plan director la scara 1 : 5000 pentru extensiunea generals i amenajeri; b) un plan de ansamblu cu amenjarea subsolului; c) un plan de ansamblu al sistemului de parcuri; d) idem al transporturilor in comun; e) detalii la scarile 1 : 2000,
1 : 1000 i 1 : 500, relative la piete, incrucipri, edificii principale . a.; f) un raport descriptiv; g)
un regulament al constructiilor i lucrarilor edilitare; 1 h) data e nevoie, o evaluare a lucrarilor prowww.dacoromanica.ro

803

puse. In fine, alte proecte vor mai fi de adaos, dupi


caz, cu profile de tot felul, pentru terenuri mai accidentate, i alte detalii, precum lotizarile pe zone,
detalii de viabilitate, exproprieri, etc.
Joyant mai cere i studiul siluetei oraului, cu indicatiile p5rtilor mai inalte a edificiilor ce predomina, necesare in genere pentru demonstratiile de
fault publicului i organelor municipale necompetente. Dansul recunoate ca un dosar cu toate lucrarile de detalii necesita o munca considerabila i de
durata, impreuna cu activitatea unei echipe importante de topografi 1 desenatori, timp de luni i chiar

de ani. Prin urmare este bine a fi stabilit de la inceput daci se cere un ante- proect sau un proect definitiv. Se pare ca legea franceza cere proectul definitiv, iar nu numai ante-proectul (planul director). Este insa bine a nu se trece cu lucrul la proectul definitiv de cat dupa ce s'a aprobat Si validat
eel director, spre a nu se pierde o munca in zadar
cu refaceri de planuri cu caracter definitiv, in caz
ca se cer modificari.
Dupa Danger, dosarul trebuie sa aiba la baza un
plan topografic la scara 1 : 2000 pentru aglomeratia
existents, i la scara 1 : 5000 pentru zona de exten-

siune. Dosarul va cuprinde cinci parti: documentele anchetei, documentele proectului, dosarul asanarei, regulamentele i piesele procedurei administrative. La acestea sunt ca detalii; a) raportul mono-

grafie (documentarea asupra oragului) ; b) planul


urbanistic la scara 1 : 2000 (in Anglia legea prevede
scara 1. : 2500) ; c) planul amenajerei extensiunei

la scara 1 : 5000; d) raportul justificativ al proectului; e) programul servitudinilor edilitare; f) regulamentul politiei sanitare; g) regulamentul strawww.dacoromanica.ro

804

zilor i al constructiilor; h) proectul pentru ordonanta primariala; i) detalii iplanuri, profile, elevatii, perspective) ; j) planuritketelei conductelor de
ape; k) idem al retelei de egtkuri; 1) basinele scurgerilor (la 1:5000) ; m) note asupra apei, canalulu

gunoaielor menajere, relative la prezent i viitor;


n) deliberarile municipale; o) raporturile diverselor
etape ale procedurei.
Sindicatul national fascist al inginerilor din Italia,

in 1933 cerea ca dosarul si cuprinda cel putin: a)


un plan director la 1 : 5000, in care sa se indice
propunerile facute; b) altul la 1 : 2000 pentru interiorul oraului, cu daramarile 1 ameliorarile propuse ; c) planul imprejurimilor la 1 : 25.000; d) diverse planuri de detaliu, schite, perspective; e) scurt
memoriu justificativ, cu un regulament de construetii i cu program pentru realizarile prevederilor din
proect, pe eeloane.
d) Redaciarea planselor a facut obiectul preocuparei uniunilor urbanistice internationale, din cauza arbitrariului ce domnea in aceasta privinta. <<Fe-

deratiunea internationala pentru locuinte Si urbanism din Londra a stabilit cateva norme de reprezentare care sa faciliteze intelegerea proectelor i
comparatia tor, in caz de concurs sau inteo expozitie.

In fig. 452 dam un tablou al semnelor conventionale 1).

In Germania aunt stabilite norme foarte detailate 2), ca cele din Februarie 1932, formand 8 foi,
1) C. Sf intescu aSistematizarea oraelor in cadrul organizatiei
actuates> (Monitorul Uniunei Orayelor din Romania, 1927, Nr.

7-8).
2) Deutschen Normenausschuss

(Berlin

N. W.

str. 47).

www.dacoromanica.ro

Dorotheen

r.,_VILLE

E LYON
Liw.:Nis111

v.:

Pt AN .DIRECTSEUR
rr .Y

rLrIN II EXTENSION I

,.

to
f.

k
1

14. 4

.%

4".

1N.1.t

.1.

. ?:

II

Ar,

ee;,.j.

Ar-ci

:- -

411

; er-

..r

rz

'.\\,
N!"

\I\

Fig. 451. Schitii-program intocmit pentru planul de amenajare al orrqului Lyon

www.dacoromanica.ro

SISITWILJNE COLORAREJAL.PLANCRILDR ORASELOR


ADMIS DE FEDERATIA IHTERNATIONAL4 PENTRU AMENIAJAREIA ORASEIOR

REPREatiTAREA PE PLAN A LcICRARILOR EXISTENTE PE TERETI

SPAT!! PARTICULARE LIBERE


Wci.1451LI. MIDI. DC DPORT PaRrec

to:W.

liCROM INCI-115

SPnTII PUBLICE LIBERE

II

ROC PC.esCH15 cu

'TERRE OD S. CrtrIC

ZONE PERMAN. DC GRADIM

tRULLEc cu Bow

(GRAicurIARel)

itlf21.34

13ORDUW.D IJEIRDC

PURA VERDE.

WW1

uvoLn-r

BONE INDCASTRIALE

ZONE COMEPCIALE

ZONE QE LQCUINTE

41=MT OCiaLit

-L-

CARMIM ocecwe

REPRE7ENTAREA PE rbart A LUCRARILOR PROECTATE

SPATJI PUBLICE LIBERE


"P"p""4
51.m. uCRDE
C IS

.\\.\\*;

14.54)7e 1../ CR DE

50:F11 PARTIC:LIBERE

CICS.C!-.6 CC! eoa


PURA VDRDE

ZONE PERMAI-4 DE GRADIM

siErINE

(casaoinolo-f .ig:221)

.+DISURS -rC9RC DC

ZONE DE MICA INDUSTRIE

I+G6U RI u'oLcr cu
BOR 0 w sa.

J_
!7...:"

ZOHC Ot MARE INDUSTRIE

ZONE COMERCtaLE

ZONE DE LOCLIINTE

errULc. cu

soRpuno vCROE

vloltr

%l/./i4

w.oLD-1

'.a

_YPISUNI ocowrrolc.al.,,

on...? U141 CA KtIN..


CSC.. oes

`;

Fig. 452. Semne conventionale urbanistice adoptate de Federatia


Intemationalii pentru
Urbanism gi Locuinte din Londra.
www.dacoromanica.ro

806

din care una cu Nr. 1351 pentru planga cu folosinta


terenului (Nutzungsplane) de lucrat la scara
1 : 50.000, 1: 25.000, 1 : 10.000, 1 : 5.000 gi char
1 : 4.000; alta cu Nr. 1352 (foile 1, 2 gi 3) pentru
plangele cu zonele, cu clasele de constructie gi cele

cu alinierile strazilor, de lucrat la una din sc5rile


1 : 10.000,' 1 : 5.000, 1 : 4000, 1 : 2.000, 1 : 1.000
sau 1 : 500; foile 4, 5 gi 6, cu Nr. 1352, sunt speciale

pentru planurile cu alinierile cl5dirilor (Fluchtlinienplane), care se executa.' la sc5rile 1 : 2500,


1 : 2000, 1 : 1000 sau 1 : 500; in fine, o ultim5 foaie
anexa, servegte pentru explicatii, de exemplu pentru
felul cum se combing colorile.
Ar fi de dorit ca gi in Romania s5 se adopte mgte
semne conventionale, gi de aceia le recomandam pe
cele internationale mai sus date.

38. Planul topografic.


Un plan urbanistic se executa pe teren. Deci terenul teritoriul formand suprafata de amenajat

trebuie studiat in primul rand. Planul topografic


trebuie sa. corespunda nevoilor studiului urbanistic
al teritoriului Si apoi nevoilor de aplicare pe acelag
teren a solutiilor rezultate din acel studio.
Teritoriul urbanistic trebuie s5 fie studiat din urmatoarele puncte de vedere: a) topografic (relief,
ape, suprafete cl5dite gi necl5dite, vegetatie, pulverizarea proprietitei, traseul c5ilor importante de comunicatie, g. a.) ; b) elemente de valorificat (arheologice, istoric, pitorese, vegetatie, monumente, g. a.) ;
c) dezvoltare economics (tendentele de dezvoltare
a partei construite gi cauzele acelor tendente; repartizarea organelor de productiune pe teritoriu, a acewww.dacoromanica.ro

807

lor de alinientatie gi a celor de evacuare, etc.) ; d)


hygienii (spatiile sanatoase gi cele nesanatoase, ameliorari posibile, meteorologice s.a.) ; e) administratie
(delimitari teritoriale ale comunelor, proprietkple
publice gi ccle particulare, etc.) ; f) extensiuni (suprafetele ce vor ocupa in viitor diferitele aglomeratiuni existente sau de creiat).
Asa dar planurile topografice, can formeaza instrumentul prin care urbanistul poate studia detailat
gi precis teritoriul, trebuie sa corespunda nevoilor
unor astfel de studii prealabile. 0 reambulare a terenului, cu planul topografic in mans, este foarte recomandabila urbanistului, inainte de a trece la studin in biurou.

Clasificare. Planurile topografice can sunt puse


de obicei la dispozitie urbanistului pot fi: a) cadastrale, b) parcelare, c) fotografice.
a) Planurile cadastrale sunt acele planuri topografice caH, indicand in orice moment situatia aflata
pe teren in o anumita regiune, sunt bompletate in
acelag timp si cu alte lucrari anexe, precum cartea
fonduar'a pentru intabularea proprietktilor (in care
se indica mutatiunile proprietatilor., valoarea, sarcinele, productiunea lor, gi pe baza careia se iibereaza titlul de proprietate) ; apoi legislatiunea cadastrala, care sa asigure pastrarea la zi a acestor lucrari
gi integritatea proprietatei prin aplicare de penalitati.
Toate aceste lucrari la un loc ormeaza ceeace se
numeste cadastru, gi de aceia unii definesc cadastrul
ca oglinda situatiunei fizice, economice gi juridice
a propriefatei.
Prin urmare elementele componente ale cadastruwww.dacoromanica.ro

808

lui sunt: planul cadastral, data cadastral gi rolul


cadastral ( cartea fonduara).
Planul cadastral arata atat planimetria, cat ti al-

timetria (nivelmentul) terenului, arografia i hi.


drografia lui. Distingem planuri cadastrale agricole
(rurale) gi planuri cadastrale aratenegti (urbane).
Planurile cadastrale agricole euprind gi un plan economic pentru exploatare, dar aveau mai inainte
un rol in deosebi fiscal (de clasificare fiscala), pe
langa rolul juridic (de stabilire a drepturilor de pro-.

prietate). Planurile cadastrale orarnegti (urbane)


sunt acele ce intereseaza mai mult pe urbanist.

La inceput planurile cadastrale au luat nattere


din nevoi agricole, apoi fiscale gi in urma din cele
juridice (la egipteni, greci, romani). Acum gasim
cadastre in Statele Unite, Australia, Anglia, Germania, Austria, Franta, Belgia, Italia, Ungaria, etc. cum

gi in provinciile dincolo de Carpati ale Romaniei


(din 1933 exists o lege a cadastrului pentru intreaga
Romanic).

Importanta cadastrului nu este numai fiscala,


pentru o justa repartitie a impozitelor gi justa indrumare a exploatarilor; nu este numai juridico-econo.
mica, pentru dezvoltarea creditului gi asigurarea
mutatiunilor gi sarcinelor (de ex. cele ipotecare) salt
pur juridica pentru asigurarea titlurilor de proprie-

tate gi linigtea posesiunei proprietatei; on tecnica


la proectarea diverselor lucrari. Importanta este i
urbanistica, pentru ca este necesar cadastrul i la
studiul gi proectarea tuturor IucrariIor de interes
urbanistic, fie pentru o amenajare locals, fie pentru
planurile de amenajare regionals gi chiar superurbanistica (nationals).
Realizarea unui cadastru este o opera foarte -nwww.dacoromanica.ro

809

portanta pentru o tara i este destul de dificila, ceand timp indelungat i cheltueli foarte mari, dar
cari ar putea fi recuperate repede pe alte cai prin
utilizarea integrals a cadastrului.
Dam mai jos cateva relatiuni asupra cadastrelor
din diferite tari.
In Franca s'a ordonat de Napoleon I, in 1807, executarea cadastrului, care insa abia s'a terminat pe la
1850 i a trebuit sa fie ulterior revizuit, din cauza
ca era numai fiscal. Prin legea din 1898 s'a propus
refacerea cadastrului francez dupa modelul din Australia, al lui Sir Robert Torrens (Torrens Act). Sistemul la Inceput a fost facultativ pentru proprietari, dar totui a obtinut o aplicare integrals.
Registrul fonciar francez (cartea fonduara) dupa
aceasta lege trebuie sa cuprinda: a) determinarea
fizica a imobilului (numarul matricol al proprietadenumirea locurilor, suptafata i numarul parcelelor, vecinatatile i servitutile active sau pasive) ;
b) determinarea juridica (numele proprietarilor cu
datele inscriptiunilot sarcinelor ce greveaza imobilul, privilegiile i hypotecile).
Totusi pada in 1934 Inca. planurile cadastrale
franceze nu sunt toate puse la zi, dei in ultimii ani
s'a hicrat intens. In 1924. afara de Paris, din cele 78
comune ale departamentului Senei, 76 aveau pla-Duni cadastrale din epoci destul de indepartate, care
nu eras tinute la zi, i devenisera practiceste neuti-

lizabile la planurile pentru amenajarea urbanistica


regionals pentru extensiunea Parisului, ass ca au
trebuit sa fie facute not ridicari topografice.
In Germania exists regulamente pentru executa-

rea cadastrului Inca din 1881, iar prin lege- din


1897 an fost perfectionate. Cadastrul este la dispowww.dacoromanica.ro

810

zitia Ministerului de Final* (Comisia Genera la de


Impuneri) 1 este distribuit atat la comune cat i la
Consiliile Judetene (de circumscriptie). Oficiul cadastral (Grundbuchamt) formeaza o seetie din tribunal. Planurile cadastrale sunt anexate la cartea
fonduara, unde fiecare proprietate are un numar de
ordine cuprinzand numarul planei (1, 2, 3,... etc.)
i numarul de ordine propriu zis (1, 2, 3,.. .etc.) ;.
iar data proprietatea provine din divizarea alteia,
atunci lotul are un numar de ordine fractionar, in
care numaratorul este numarul de ordine al lotului
divizionar, iar numitorul numarul de ordine al proprietatei initiale divizata (de exemplu lotul 19/5,
lotul 20/5 i lotul 21/5 provin din divizarea Iota-

lui 5).
In cartea fonduara fiecare lot are rezervata o foaie
sau chiar mai multe proprietati se gasesc pe aceiai
foaie, daca proprietarul for este acela. 0 foaie din
cartea fonduara este tiparita Si cuprinde rubricele
necesare pentru datele topografice i fiscale ale proprietatei pentru datele asupra dreptului de proprie-

tate, pretului de cumparare, diversele sarcini sau


hypoteci asupra imobilului etc.
Planurile cadastrale germane in genere sunt considerate acolo ca insuficiente pentru un studiu urbanistic ,mai ales la ora,ele importante, fiindca planurile nu .cuprind i lucrarile de pe strazile publice

i situatia suhsolului. Pentru localitati mai putin


importante, sau la studii mai generale, sunt in genere utilizabile, totuti e mai bine a se verifica in
nrealahil daca planele ctrespund situatiei de fapt
in momentul studiului, i prin urmare daca trebuiete procedat la complectarea for pe teren.
Tn Belgia exists un regulament pentru conservawww.dacoromanica.ro

811

tiunea cadastrului Inca din 1877, care este de fapt


o modificare a celui anterior, facut pe baza legei din
1860. Si in Belgia cadastrul este o lucrare depinzand
de Ministerul de Finante, deci a prezentat un interes

Commune

Civiere

de

65
66
\

66

6'

A la Vig-ne++e

<

r..

Fig. 453. Portiune din planul cadastral belgian.

mai mult fiscal. Dupa regulamentul belgian, geometrii cadastrului sunt obligati a tine la zi planul ca-

dastral, i urmeaza a face de 2 on pe an o revizie


generals asupra proprietatilor din regiunile lor. Planurile cadastrale sunt formate din foi, din care un
www.dacoromanica.ro

812

exemplar se afla depus spre conservare, altul este


depus la Comuna i altul la Serviciul Cadastral (figura 453).
In Austria i Ungaria cadastrul era organizat dupa
modelul german. Este de remarcat ca tribunalele nu

pot inscrie in cadastru mutatiunile de proprietati,


mai ales cele provenite din divizarea altora, fara a
fi in prealabil vizate, deci incuviintate, ca regulamen tare, de catre administratia comunei respective.
Sistemul acesta este practicat in Budapesta i Viena
1 asigura interesele urbanistice ale oraulm.
In Romania (vechiul regat i Basarabia) nu exists

nici un cadastru i deci nici planuri cadastrale In


sensul strict al cuvantului. Deseori s'a dezbatut insa
ideia infiintarei unui cadastru general al farei, fara
ca realizarea lui sa fi avut loc. Abia in 1933 s'a votat o lege i ateptam rezultatele ei. In istoricul cadastrului romanesc, citam decretul lui Voda Chico
(1835), apoi raportul lui Gr. Oliinescu (1871), cum
i lucrarea generalului C. Bratianu (1906) pentru
stabilirea cadastrului.

Generalul Bratianu propunea executarea unui


cadastru fonciar in timp de zece ani care sa cuprinda 1 planurile cadastrale comunale. Acel cadastru
era apreciat la un cost de circa 40 milioane lei aur
(dupa altii 100 milioane lei aur) 1 ar fi produs un
venit total de aproape 51 milioane lei aur.
Odata cu reforma agrara, aplicata la not in tars
indata dupa razboiul mondial, s'a reluat in mod mai
serios chestiunea infiintarei cadastrului Orel ajungandu-se 'Ana la legea din 1933, care insa va trebui
modificata i completata.
Pentru Bucureqti avem acum doua planuri, im-

propriu zise cadastrale: unul ridicat intre 1848


www.dacoromanica.ro

813

1852 de Maiorul Borroczyn (fig. 454) i altul pentru o suprafata mai mare, ridicat intre 1893-1895,
de Institutul Geografic al Armatei (fig. 455) cornpletat cu altul fotogrametric in 1928. Ambele sunt
fapt planuri parcelare, nu cadastrale, de aceia

Fig. 454. Portiunta dela bis. Stelea (Bucuregi) in planul parcelar


<tMaior Borroczyn ridicat in 1847.

dupa putin timp de la ridicarea for nu mai corespundeau situatiei reale, din cauza modificarilor pe
teren survenite i neinregistrate pe plan.
Pentru intocmirea unui plan cadastral trebuiesc
facute forme juridice pe baza unei legi cadastrale,
cum s'a procedat in alte tari, pentru a se stabili adewww.dacoromanica.ro

814

varatele limite gi adevaratii proprietari, dupi o


anumita procedure.
b) Planurile parcelave se ridica dupg metode mai
simple de cat la planurile cadastrale, i de aceia sunt

SW-.:111111M11
111241" 1P323271..
t.eacr111111:111

Fig. 455. Planul parcelar (zis cadastral), ridicat de Institutul


Geografic al Armatei in 1890-1894 pentru Bucureiti (sciirile
1 : 5000, 1 : 2000, 1 : 1000 i 1 : 500).

realizabile mult mai rapid. Aceste planuri, desigur,


nu au autoritatea juridica a planurilor cadastrale.
Planurile actuale la scara 1 : 5000, 1 : 2000, 1 : 1000
i 1 : 500 ale oraului Buc-urejti sunt planuri parce-

lare. Pe aceste planuri gasim indicate proprietatile


si numele proprietarului aparent, precum i cladiwww.dacoromanica.ro

815

rile existente in momentul ridicarei planului. Ase7


menea planuri, cari trebuiesc completate in momentul cand se studiaza planul de amenajare urbanistica
a regiunei, pot servi cu succes la proectele urbanistice. Vor trebui insa complectate gi cu toate lucrarile edilitare aflate pe strazile publice, cu care ocazie se va face gi o revizie a valorilor proprietatilor gi
constructiilor existente, in deosebi a celor ce ar putea fi atinse prin planul de sistematizare.
c) Planurile fotografice pot fi la randul for aerofotografice (formate din fotografii luate din avion,
aeronava sau aerostat), terestrofotografice (din fotografii luate de pe teren) sau chiar stereofotografice. Pentru a fi insa utilizate ca planuri topografice,
planurile fotografice trebuie sa fie transformate,
prin diferite metode, in planuri zise grafice, la scars, in proecTie ortogonala, ceeace formeaza tecnica
fotogrametriei, numita in Franta i aerofotografie
sau fotorestitutie.

Fotograinetria este o metoda rapids pentru ridicarea planurilor parcelare. In acest scop se utilizeaza mai des fotografierea aeriaita, i uneori (acum

din ce in ce mai putin) Si fotografierea terestra


(cum s'a procedat la harta delimitarei granitei romano-polone, pe la 1924 gi in orice caz recomandabila numai acolo uncle terenul este puternic acciden-

tat).
Fotografierea aeriana chiar inainte de razboi s'a
utilizat pentru ridicarea de planuri topografice repezi. Profesorul Parro (Milan) a propus Inca din
1853 ca fotografia ea slujeasca la ridicari de planuri.
Bazele fotogrametriei an fost puse insa de Co lone-

lul Laussedat (1860), apoi de Paganini (Florenta),


www.dacoromanica.ro

816

de Dolezal (Viena), Terrero in Spania, Vogel in Germania, q. a.


Dezvoltarea aviatiei i utilizarea ei in timpul raz-

boiului a dat un mare avant acestei aerofotografii,


care a ajuns astazi aproape de perfectiune, deli utilizabila (din cauza refractiei atmosferice, curburei

pamantului) numai pentru lungimi sub 50 km.


triangulatie sau peste 20 kmp. suprafata (sub aceasta suprafata fiind concurata de metodele topografice obisnuite).

Ifir"4"1117
V44111431 11--"'"'

Fig. 456. Oraul Isphahan, cu ease inghesuite.

Ministerul sanatatei publice din Germania, prin


circulara din 2 Ianuarie 1922, recomandi tuturor
comunelor sa faci uz de fotografia aeriana spre a
face colectiuni de observatiuni, in diverse puncte,
asupra locuintelor. In figura 456 dam un exempla
din oraul Ispahan, cu inghesuite case in care stau
www.dacoromanica.ro

817

oamenii, ca in nite locuinte de trogloditi, dei par


o,rdonate; oraul pare-ca eset pierdut in pustiu. Po;
tografia din avion scoate in relief aceasta stare.
Fotografia aeriana a luat astfel o importanta de
primul ordin nu numai in cartogarfie, dar i in urbanistica, Vederile verticale sau oblice, care se corn,
pleteaza unele pe altele, pot sa dea o idee exacta asupra conditiunilor unei regiuni, Afars de acestea,
fotografia aeriana mai furnizeaza o serie de alte ob.

servatiuni urbanistului, prin vederi de ansamblu


asupra planului oraului, dupa care el poate aprecia amenajerile de adus regiunei. Pentru cartierele
industriale sau cele de lux, portretul aerian este
foarte important. Din avion urbanistul ii poate da
seams de valoarea unei vederi pitoreti i chiar de
importanta unei extensiuni viitoare, sau a unei grupari proectate, precum i de curentele de circulatie
a vehiculelor in ora.

In oraple din Marocul francez s'a intrebuintat


molt rnetoda fotografiei aeriene pentru ridicarea
planurilor parcelare. Astfel s'a ridicat planul oraului Casablanca.
In Romdnia, in anul 1927, s'a executat prin <<Cornpqgnie 21erienne Francaise>> ridicarea planului re-

giunei exterioare Bucuretilor, pana in zona fortificatiilor, prin fotografierea aeriana, plan necesar la
intocmirea proectului de amenajare regionala. Oraul Cluj a obtinut un plan aerofotografic, neredresat

(adica netransformat in proectie conics areapta),


prin ajutorul aviatiei militare, aceia care in 1930 a
executat ca indicatie, pentru comuna Bucureti i
planul fotografic, tot neredresat, al regiunei Snagov,
Fotogrametria formeaza o tecnica foarte speciali-

zata, cu totul dinstincta de urbanism. De aceia in


www.dacoromanica.ro

818

.cele ce urmeaza dam numai noitiuni sumare asupra


.acestei tecnice, atat cat un urbanist trebuie neapa.rat sa cunoasca 1).
In ultimii ani Serviciul Aerofotografic, nou infiintat pe langa Subsecretariatul Aerului, pare ea a rea-

lizat lucrari (cite -va) in bune conditii fotogrametrice. Este o mare diferenta intre ante-planurile fotog,rafice, simple asamblaje. facute in trecut de avia-

tia militara pentru Cluj, Slatina, Tg. Ocna, etc. gi


planurile fotogrametrice, cari trebuiesc conduse
pans la planurile grafice, avand, la terenurile accidentate gi curbele de nivel. Serviciul Aerofotografic
al Subsecretariatului Aerului este echipat cu doua
avioane, cu aparate Zeiss i Aerotopograf pentru redresare gi cu un aparat pentru restitutie automata,
autograful Hugershoff, etc.
Aparatele cu care se lucra mai inainte in metoda
lerestrii ( fototopometrie) se numesc fotogrametre
(fototeodolite) gi se compun din o camera fotografica puss in legatUra cu un teodolit. Placa fotogra-

fica se ageaza la intrebuintare vertical. Cu alte aparate se poate fotografia gi cu placa inclinata gi
atunci se numesc fototeodolite universale sau fotouniversale, cari au fost perfectionate neincetat, aga
ca acum sunt aparate mult mai practice, ca de ex.
fototeodolitul Wild (fig. 457).
Cand terenul este prea ondulat (accidentat) atunci trebuie sa recurgem la metoda zisa stereotopometrie (terestra), adica se intrebuinteaza aparate
1) Pentru detalii recomandAm: a) Roussilhe: 4Emploi de la
photographic aerienne' aux levers topographiques>>; b) H. Dock:
-cPhotogrammetrie rind Stereophotogrammetriex.; c) I. Vidracu
Fotogrammetria (1932).

www.dacoromanica.ro

819

pentru stereofotogrametrie, lansati, se pare, de ca"t.re Devi lle in 1902, i de Pulfrich in 1901. Aceasta

Ili

`..e".1

1.

Fig. 457. Fototeodolit Wild.

da putinta a avea pe plan punctele in pozitia relativa reala, cum i a trece curbele de nivel pe hartile
www.dacoromanica.ro

$20

fotogrametrice. Aparatele respective se numesc i


stereotopometre, iar altele seteocomparatoare (Pulf rich) sau stereoplanigrafe, iar operatia se numete
fotorestitucie sau simplu restitucie.

Pentru a intelege operatia fotogrametriei sa ne


reamintim cateva principii optico-geometrice cunoscute din perspective.

Fotogrametria reprezinta o operatie reciproca


perspectivei, de altminteri ca i fototopometria, aa
ca principiul de mai jos este valabil in ambele procedee.

Pig. 458

Orice punct pe teren C, se poate determina cu ajutorul altor doua puncte cunoscute A i B, dace
pozitiile dreptelor ce unesc A cu B i B cu C sunt
determinate, adica dace cunontem in spatial atat
unghiurile de direetie a i /3 ce fiecare din razele A
C i B C fac cu planurile verticale ce trec respectiv
prin ele, cu un plan vertical fix cunoscut; cat 1 unghiurile w i W pe care it fac in acele planuri verticale fiecare din razele A C 1 B C cu orizontalele
aflate in acela plan vertical. Dace A', B' i C' sunt
proectiile pe un plan orizontal a celor trei puncte,

iar planul vertical fix considerat este eel ce trece


www.dacoromanica.ro

- 821

prin punctele A i B, atunci unghiurile a i /3 vor fi


respectiv unghiurile C' A' B' i C' B' A' iar unghiurile C' A' C" i C' B' C" rabatute ar fi respectiv unghuirile (0 i w. Avem (fig. 458) :
A' C' -= d.

in /3

sin (a+13)

sin p . tr
i C' C" = A' C' tg. = d.sin(a +g)

(1)
(2)

Ecuatia (1) ne da distanta orizontala de la A la


C, iar ecuatia (2) ne da diferenta de inaltime intre
punctele AO C. La fel in raport cu punctul B. Prin
urmare putem face constructia planimetrica pentru
determinarea lui C, avand doua fotografii diferite
pentru acela punct pe teren. Generalizand teoria la
o imagine, 1 tin'and seama ca o imagine fotografica
este intersectia planului imaginei (clieului) cu fascicolul de raze ce unete obiectul fotografiat cu centrul optic al obiectivului, evident ca daca avem acela obiect fotografiat din 2 puncte diferite i vom aeza imaginele for exact in pozitia in care s'au aflat
in momentul fotografierei, razele ce unesc imaginele
cu centrele optice respective se vor intretaia exact
in punctele respective ale obiectivului fotografiat.
Deci este de ajuns sa cunoatem orientarea planurilor imaginilor i pozitia centrelor optice (centrul obiectivelor) pentru a determina pozitia in natura a
obiectivului fotografiat. Planul orizontal care trace

prin centrul optic, taie pland vertical al Imaginei


(imagine socotita inteun plan vertical), dupa o linie
numita orizont, iar proectia pe aceastA linie a centrului optic se numeste punct principal. Distanta de
www.dacoromanica.ro

822

la centrul optic la planul imaginei se numete dtstarifa imaginilor.


Se pot stabili ecuatii care si determine elcmentelfe
necunoscute neces-re spre a putea desena pe an plan

orizontal proectia la o amanita scars a puuctelor


imaginei, deci fotografia luata din aer. Aceast5 metoda prin calcul nu este uor de aplicat practic mai
ales la aerofotografie, fiindc5 punctele A i B nu
sunt pe teren, ci in aer, iar pozitia for adesea e necunoscut5. Unele aparate au c5utat s5 elimine inconenientul nedetermin5rei pozitiei reciproce a punctelor A i B.
Ace le aparate permit a fotografia automat din aer
terenul in faii succesive, care se suprapun in ambele
directiuni (in lung i in lat), formand anteplanul fotografic (assamblajul fotografic). Aparatul este suspendat pe arborele motorului avionului sau pe nacela balonului, iar fotografiile se iau pe o directie
verticals ,aa ca inteun zbor de 4 ore -en un aparat
chiar mai vechi, Topo-Serie>> se putea fotografia

la scara 1 : 10.000 'Ana' la 900 kmp. iar la scara


1.: 40.000 pfin5 la 2900 kmp. Acest ante-plan fotografic, proectie conics oblia a terenului, nu este un
plan topografic utilizabil. Trebuie sA fie transformat
in proectie conics dreapta, 1 apoi in proectie ortogonal5 la scara voita. Operatia se chiam5 redresare

i in acest stop sunt de luat anume precautii, mai


ales in compunerea aparatului intrebuintat la fotografie, cum i anumite masuratori pe teren.
Aparatele pentru aerofotografie sunt in genere
formate din o camera fotografic5 solidar5 cu un
nivel 1 cu un cerc gradat pentru a putea lua vederi
sub un unghiu oarecare (recomandabil sub 30).
Cel putin dou5 vederi sunt necesare pentru intocwww.dacoromanica.ro

823

mirea planurilor i hartilor. Teodolitul adaptat uncori la aparatul aerofotografic servete a masura unghiurile de directie 1 de inaltime ale centrului fotogrametric cu punctele respective in natura in momentul fotografierei. Fig. 459 reprezinta camera aeriana Wild, cu dispozitiv de suspensiune la avion.

Fig. 459. Camera fotografieii aerianii Wild cu di.pozitic pentru


suspendare de avion.

Pentru obtinerea hartilor din fotografiile astfel


luate, trebuie sa existe pe teren o triangulatie cu
puncte trigonometrice astfel alese, ca sa avem cel
putin un punct trigonometric la o suprafata de 4

kmp. si sa putem determina i inaltimile diferitelor


puncte fats de un plan orizontal. Aceasta operatiune, care tine seams i de nivel. se numete fotorestitutie.
www.dacoromanica.ro

824

Restitu/ia actualmente se poate face economic gi

cu aparatul francez al lui Roussilhe, dar se poate


face sigur gi cu aparate complicate automate, precum Wild, Hugershoff . a., degi aceste aparate sunt
foarte scumpe.

Fig. 460. Aparatul aerofotogrametric al lui Scheimpflug.

Un aparat german pentru karli aeriene era, putin inainte de razboiul mondial, bazat pe invencia
lui Scheimpflug, care lua deodatA vederi fotografice

cuprinzand suprafete mai mari. In adevir, teoretic


obiectivul este redus la un punct gi trebuie luate instantanee de mare precizie i bine luminate, ceeace
nu se obIinea cu obiective ce au cfimpul de vedere
www.dacoromanica.ro

825

foarte restrans. De aceia spre a se min cfimpul de


vedere, Scheimpflug a inconjurat o camera centrals
cu alte 6-7 camere de acelag model circular, agezate
in jurul celei centrale, aga ca placa fotografica din
camera centrals facea un unghiu de 45 cu cele din
camerile laterale (fig. 460). Prin urmare teoretic
cfimpul de actiune ar fi cel din figura 461. Cu aparatul Scheimpflug se marea vederea la un diametry

iii

II E[ I II

Fig. 461. Campul de aetiune al unui aparat Scheimpflug

de 5 on cat cel al unei singure camere, aga ca suprafetele ce puteau fi fotografiate de la diverse inaltimi
erau:

20 kmp. de la 1000 m. inaltime


>>
1500 m.
>>
>>
2000 m.

3000 m.

>>
>>
<<Compania Aeriadii Francezil>>, care a ridicat gi

40
80
180

>>

>>

>>

planul fotogrametric pentru Bucurevi, is cligee de


la minimum 1000 m. inaltime (pentru motive de siguranta zborului) gi pans la 4000 m., dupa scara la
care se cere planul, intrebuintfind un aparat fotografic cu un obiectiv avfind distanta focala variind de
www.dacoromanica.ro

826

la 0,26 la 0,30 m. i chiar de 0,50 m. In principiu


scara clipelor este cam de doua on mai mica de cat
aceia a planului grafic cerut. De ex. pentru un plan
la scara 1 : 1000 se iau cliee la scara directs
1 : 2.500-1 : 3000 i cu un aparat cu distanta focala 0,50 m., ceeace inseamna ca zborul se executa la
L300-1.500 m. inaltime. Pentru un plan la scara
1: 5000, aparatul a avea distanta forala 0,26 m. i
se va zbura la 2600 m., iar cliseele vor avea scara
cam 1 : 10.000 etc. Anteplanul fotografic obtinut se
raporteaza pe el poligonatic reperele alese pe teren.
N

care servesc la redresarea cliseelor, adica la trecerea


din proectia oblica in cea verticals (dreapta).

Fig. 462. Un grup de fotugrafii Scheimpflug (laza I).

Cu aparatul Scheimpflug insa, grupele fotografice

obtinute (fig. 462) trebuiau racordate trecand prin


fazele din fig. 463 i 464. In acest scop se utiliza un
www.dacoromanica.ro

827

alt aparat nuinit fotoperspectograf (fig. 465) intre-

buin/at mult in Germania i de arhitecti, pentru


transformirile for de perspectiv5, aseman5tor cu aparatele de proectie. Acest aparat are un obiectiv i
2 suporturi verticale pentru piaci cari fac diferite
unghiuri cti axul ohiectivului (transformatorul universal Scheimpflug-Kammerer).

Fig. 463. Un grup de fotografii Seheimpflug (faza II).

Fotografiile luate prin camerile laterale urmeaz5


s5 fie transformate in planul fotografiei camerei centrale, plan care nu este nevoie s5 fie orizontal, ceeace iar5 este un at. antaj. Cum fiecare fotografie are
ate o parte din cea vecing, cu aparatul perspectograf se poate face uor racordarea for in acelag plan.
Dac5 terenul este ges i dac5 fotografia central5 este
orizontal5 avem o fotografie transformat5 ca o harts;
dac5 Ins placa central5 nu a fost orizonta15, atunci
www.dacoromanica.ro

828

trebuie sa o mai transformam data fats de orizontala, facand uz de reperele terestre trigonometrice

gi de masura unghiurilor de fotografiere cu cari


vom putea determina gi scara fotogrametriei gi curbele de nivel.

Dupa planurile fotogrametrice pot fi copiate gi


reproduse planuri identice cu cele topografice obignuite, numite gi planuri grafice, pentru care insa este

nevoie gi de o sumara revizuire a planului fotografic.

Fig. 464. Un grup de fotografii Scheimpflug redresate i trent*


formate in plan grafic

Campania Aeriana Franceza>> redreseaza cligee-

le prin ajutorul a 3-4 repere terestre alese nn pe


teren, ci pe fiecare cligeu, gi determinate apoi topo-

grafic prin masuratori pe teren. Reperul al 4-lea


3ervegte la control.
www.dacoromanica.ro

829

Operatia de restituire se poate face comod pen-

tru terenuri ese, cu aparatul de fotorestitutie


Roussilhe. Aparatul se compune din o camera
de proectie obinuitil cu o sursi de lumina, un
condensator. un port-clieu i un obiectiv avand

Fig. 465. Fotoperspectograt.

acela focar ca al aparatului de fotografiat, precum i un ecran de proectie. Port-clieul i ecranul au toate micarile de rotatie i translatie
i se manevreaza pans cele 4 puncte-repere de pe
clieu se proecteaza pe ecran exact pe cele 4 puncte
ale planului topografic al for ridicat pe teren. Daca

pe ecran se afla intinsii o hartie fotografica, toate


celelalte puncte ale clipului apar restituite la scara
aleasa.

La Serviciul Aerofotografic din Bucureti, al Ministerulni Apararei Nationale, exists aparate practice pentru redresare sistem Zeiss (fig. .466) i altul
mai perfectionat, sistem Aerotopograph>> (fig. 467)
www.dacoromanica.ro

830
____

foarte comode, mai scumpe, cari ocupa un spaliu


restrans.
Sistemul, fain.' alte corecOuni, da rezultate destul
de precise pentru Warti, daca terenul fotogra fiat este

Fig. 466.. Aparat redresor Zeiss.

relativ es, adica daca nu prezinta ridicaturi sau scu-

fundari mai pronuntate de cat 15-16 m. fall de


planul orizontal mediu. In caz contrar punctele rewww.dacoromanica.ro

831

Fig. 467. Aparat redresor fAerotopograph G. M. B. H.

www.dacoromanica.ro

832

dresate apar deplasate din pozitia for reala gi trebuie


procedat la corectiuni prin calcule asupra unui numar important de puncte, ceeace complica procedeul, it face greoi gi nerentabil. Se recurge atunci
la alt procedeu numi tstereofotogrametric.
Stereofotogrametria. In cazul terenurilor accidentate atat pentru planimetrie cat gi pentru determinarea curbelor de nivel, se intrebuinteaza adesea
stereotopometria sau stereofotogrametria, metoda su-

perioar5 fotogrametriei, cu ajutorul aparatelor numite stereofotogrametre. Aceste aparate se bazeali


pe vederea stereoscopic a omului (vederea in relief) de care ne-am ocupat 1). Cu acea ocazie am vazut ca acuitatea stereoscopic este proportional:A cu
relieful obiectului gi cu distanta intre axele ochilor,
dar invers proportional5 cu Vatratul distantei de la
ochi la obiectul privit. Prin urmare, dac5 ochii omu-

lui ar fi Post mai departati ca 64 mm. omul ar fi


putut vedea stereoscopic la distal* gi mai mari.
Cu anumite aparate optice ins5, se poate mAri aceast5 acuitate stereoscopic5, atat prin faptul ca cu microscoapele acelor aparate se maregte puterea de ve-

dere, dar gi pentru c5 prin prisme se sporegte distanta dintre axele ochilor, aga ca se pot obtine vedeH cu mult mai reliefate de cat cu ochii liberi.
Avem astfel stereotelemetrele Zeiss, uncle cu 50 cm.
clistant5 intre objective gi cu o putere de marire de

8,3 ori; altele cu 32 cm. distant5 gi cu o putere de


m5rire de 4 ori (fig. 468). Cu astfel de aparate se
opereaz5 la recunoagterile punctelor unde trebuiesc
acute statiunile pentru stereotopometrie gi cand se
analizeaz5 stereogrametric fotografiile luate din aer.
1) C. Sfincescu: <4.1rbanistica GeneralNIN pag. 556-561.

www.dacoromanica.ro

8.33

Cu cat distanta axelor obiectivelor este mai mare,


am vazut ca acuitatea stereoscopic e mai mare, deci

eroarea este mai mica. Din punct de vedere constructiv insa aceasta distanta nu se poate mari on
cat, mai ales dace aparatul servegte pentru adaptare
la ochij omului. Dace insa in locul ochilor se apaza
o place fotografic5, atunci distanta intre objective
se poate m5ri mult.

Fig. 468. Intrebuintarea telemetrelor pe teren.

Cu un aparat numit stereocomparator se poate


determina pozitia in spa/iu a fiecirui punct al unui
object considerat prin cele trei coordonate ale acelui
punct.

Aparatele pentru stereofotogrametrie se bazeazi


pe reproducerea fenomenului invers al stereoscopiei,
dup5 cum fotogrametria reproduce fenomenul invers

al perspectivei. Cu alte cuvinte, dupe cum in stereoscopie relieful apare prin suprapunerea imaginilor din cei 2 ochi ale aceluiag object, stereograme-

tria determin5 relieful prin caurea .punctelor in


acele imagini in momentul cand punctul considewww.dacoromanica.ro

834

rat se suprapune in cele dourt imagini. Astfel de aparate aunt: stereograful Zeiss, autograful Wild (fig.
469), care se afla gi la Institutul Geografie al Armatei, (ins'a costa cam 2,5 milioane lei), stereotopometrul Predhumeau, fotocartograful italian Nistri

Fig. 469. Autograful Wild.

g. a. Un aparat perfectionat este autograful Hugers-

hoff (fig. 470) care este un stereoautograf cu


care se poate desena direct pe hartie curbele de nivel, gra' alte calcule pe harta fotogrametrica, urm-rind pe fotograma stereoscopica suprapunerea perfecta a imaginilor la cota pentru curba stabilita.
Proectiile aceleiag zone, se fac pe o singur'a place,
care se migca treptat pani ce coincid numai seria de
puncte care an acelag nivel. Unind acele puncte cu
linii avem curbele de nivel. La alts pozitie a ecranului, avem alte coincidente gi deci alts curbs. Un
aparat Hugershoff, care a costat peste 4 milioanc
lei, se gNsete in funcliune i la Serviciul Aerofotowww.dacoromanica.ro

835

grametric din Bucurevi, i este intrebuintat, atilt


pentru trasarea curbelor de nivel pe planurile grafice, cat 1 pentru desenarea planurilor grafice. Ran-

damentul unui astfel de aparat insa nu este prea


mare, caci pe ziva de 12 ore abia se poate trasa nivelmentul pentru 1-1,5 kmp. teren.

Fig. 470. Autocartograf Prof. Hugershoff (Model 1923).

S'a ajuns ca intrebuintand o fotografie stereogra-

metria si se execute usor o machete in gips eau


plastilina gi chiar busturi, can fac concurenti sculptorilor. In Muenchen exists o societate Kartographischer Reliefgesellschaft, care prin un sistem anumit. pregNteste in cantifiti mart
in relief, ce
pot servi cu succes la swain] sigur si rapid al diverselor chestiuni urbanistice, precum: amplasamentul
aglomeratiunei. directiunea tailor de comunicatie,
canalizArile, perspectivele, etc. Aceste ha'rti pot fi
executate la sari de la 1 : 10.000 pane la 1 : 1.000
Si contrihuie la evitarea multor erori de conceptie
in diverse probleme tecnice. In fig. 471 se vede un

plan in relief al regiunei orasului Jena. Precizia


www.dacoromanica.ro

836

unui asemenea aparat este de 0.40 m. la nivelment,


ceeace e admisibil la regiunile accidentate.
In practica fotografiile aeriene pentru stereofoto'grametrie se iau aa fel ca fiecare punct al obiectului
sa apara pe cel putin doua fotografii. La denivelari
inclinate pana la 18 aceste fotograme se iau de la

distante de cel mult trei on diferenta de inaltime


a punctelor obiectivului de masurat. Deci de la 1500
m. inaltime se poate lua cel mult o lungime de fkie
de teren de 4,5 km. La terenuri mai abrupte, suprafetele fotogramate vor fi i mai mici. Din aeronave
(Zeppelinuri) se. pot lua cu 2 aparate bune stereo fotograme.

.11kr,

11%

4144 ?2_04:4F:p

.11111.^,

Fig. 471. Relieful regiunei Jena.

Prin fotografia in culori se poate obtine harti cromatice foarte interesante, mai ales data aunt luate
vara, cand campiile sunt verzi iar muntii inalti sunt
plini de zapada.

Precizia planurilor la aplicatiunile urbanis-

tice. Indiferent pe ce ca13 s'a oblinut planul topografic al unei aglomeratiuni, pe urbanist it intereseaza gradul de precizie al acelui plan i coeficientul de folosinta in aplicatiunile lui la proectele de
amenajare viitoare a ormului.
www.dacoromanica.ro

y .."Tr","--

..

,1111.001M11111111

77's

c.se

-1

Ayr
M

"%.
:;!'

LI

1; To

',.'.4i i

e:

'1

II

!.i "4
,

:,

tit

4.

-,

...,

; kt.. ?: ,..

..

liz

eV N.
.

-''
'II: --'-''-

ir-Yr1

::,,a.

A -Nil

1.
,,,...,

v...

-.4 i

)1

e..
--.

":t

*..

i'
'.'1%.

7%.

.-...

.4
1

Vk

11

L');

'

'..

1%
1

Fig. 472. Plant fotografic executat de catre Campagnie Aerienne Francaise din Paris in 1928, pentru Bucureti
din coinuna suburbans Grivital_
(0 portions
www.dacoromanica.ro

t
,

8.37

Gradul de preciziune al planului topografic desigur ca trebuie si corespunda scopului urmarit. Astlel pentru proecte de amenajare generate (directodre) sau de extensiune, care in genere se fac pe planurile topografice la scara 1:: 5000, preciziunea planimetrica a Wiwi nu este necesara sa fie prea mare.
La o asemenea harts un milimetru reprezintand 5
m. gi cum un bun desenator poate aprecia gi trasa

linii cu precizie chiar de 1/4 dintr'un milimetru,


deci teprezentand 1,25 m. pe teren, rezulta Ca atunci

se pot admite principial gi hartile fotogrametrice


care pot procura asemenea preciziuni de planimetrie gi altimetrie. Cum in genere pentru aprobarea
planurilor directoare de amenajare a unei aglomeratiuni mai maH, sau a unei regiuni, se admite anteproecte desenate la scara 1.: 5000, rezulta ca pentru anteproecte se poate utilize gi hartile mai putin
precise.

La aglomeratiunile mai importante, planurile de


detalii ale planului de amenajare, uneori planuri de
alinieri, este recomandabil a fi lucrate la scara

1 :2.000, 1 : 1.000, 1 : 500 gi mai bine la scara


1 : 200 (pentru strazile importante acolo uncle se
introduc schimbari mai dificile). In aceste cazuri
precizia trebuie si fie mai mare, atat ca planimetrie
cat gi ca nivelment. Anume, la planurile de alinieri
nu rareori avem nevoie de planuri la scara 1 : 200,
unde desenatorul poate lucra cu o precizie pane la
5 cm. sau desenatorii obignuiti papa la 10 cm., echivalent egindului unui soclu de cradire. Aceste precizii aunt necesare a fi reale gi pe teren la fixarea aliniamentelor gi la calcularea suprafetelor de cedat

sau eXpropriat pentru reetificarea stradelor, mai


ales acolo unde terenul este foarte scump. Prin urwww.dacoromanica.ro

838

mare planul topografic trebuie sa corespunda realmente unor astfel de preciziuni cari depind de scara
planului.
Fotogrametria en mijloacele actuale poate da o

precizie de 0,6 la 0,8 m. in., dar cand scara este


mica, uneori trebuie sa recurgem la mijloacele topografice terestre cunoscute.
<<Cornpania Aeriana Franceza, care a ridicat mul-

te planuri pe tale aeriana pentru oraele Frantei


i in alte taxi, aratil ca precizia garantata este:
1 : 1000 din distantele pentru elementele din canevasul topografic;

1' de arc sau 2 centigrade pentru unghiuri (la


punctele cotate din plan). Cum lungimea arcului de
1' este cam 0,00029 11 i aliniamentele drepte in urbanistica rar tree de 1000-1500 m. deplasarea relativa a punctelor extreme ale unui aliniament nu ar
trcce in acest caz de 0,45 in., care la scarile planurilor dispare cu totul.
Diferentele intre masuratorile de pe planul grafic Si cele reale masurate pe teren vor trebui sa fie

mai mici de cat tolerantele de mai jos, in care D


este distanta intre puncte:
Pentru planurile la scara :

l.: 5000 toleranta 1,00 in. + 0.005 D


1 : 2000
>
0.50 m. + 0,005 D
1 1000
0,20 m. + 0,005 D
:

>>

Dar aceasta precizie se bazeaza i pe precizia topo-

metrica a triangulatiei pe teren folosita la restitutia


planurilor fotoaeriene.
Observatiuni analoag,:-; relative la precizie avem de

facut 1 cu privire la altimetrie.

www.dacoromanica.ro

839

Orice plan topografic pentru a fi utilizat cu folds


in urbanistica trebuie sa aiba trasate pe el i curbele
de nivel, Echidistanta acestor planuri va varia dupe
cum terenul este mai mult sau mai putin accidentat.
Astfel se recomanda pentru pante:
o echidistanta de 1,00 m.
Oda* la
'>>
0,50 m.
dela
2-30/o
0,20 m.
1 -2 /o
sub
1% >>
0,10 m.
>>

>>

Nivehnentele de precizie se fac cu o inchidere de


3 m. m. pe kilometru de distanta. La planurile fotogrametrice obtinute prin metoda Roussilhe, eroarea
medie de altimetrie este 0,50 m., care in mice caz
este functie de inclinarea clieelor en care s'a luat
fotografia i poate fi redusa la o medie de 0,20 m.
facandu-se anumite coreetii.
Pentru trasarea curbel or de nivel trebuie cel putin

50-200 puncte cotate pe kmp. dcci o operatie penibili adesea, care totui lass loc i fantaziei in trasarea acelor curbe de nivel. Cu aparatele autografe
stereofotogrametriee curbele aunt precis filate i eroarea e sub 0,80 m.
Costuri. La congresul din New-York pentru amenajarea oraelor (1926) s'a aratat ca o scare potrivita este de 1 : 5000, cu cliee de 18 X24 cm. Se utilizeaza numai partite centrale ale clirelor din cauza perspectivei. Se poate lua pe zi, sand atmosfera
e buns, cam 120-250 kmp. Planurile executate apoi pe panza sunt recomandahile, dar mai scumpe.
Costul aerofotografiei cu toate luerarile pe teren
revenea la 90.000 lei/kmp. in State le Unite (ceeace
era foarte stump).
www.dacoromanica.ro

840

La Marsilia in 1924 planul fotografic fara nivelment, la scara 1 : 5000 gi 1 : 1000 a revenit la 17.000

lei/kmp.; iar la Tanger la 1 : 1000 cu nivelment, la


46.000 lei/kmp. La Buczirevi s'a contractat planuri
fotografice si cu cele grafice rezultate, la diverse
sari cu nivelment cotat, cu preturi diferite pe zone
de oral, dar pretul inediu a revenit cam la 26.000
lei/kmp. utilizand si vechile planuri aje Institutului
Geografic (din 1893). Numai fotografierea regiunei
la scara 1 :5000 s'a calculat la 4.000-14.000

lei/kmp.
Lucrarea a fost executata de, <<Comprznia Aerianii
Francezil>> din Paris ') . In fig. 372 se vede o portiune din planul acesta restituit pentru comuna suburbans Grivita, la nord-vestul Bucuregtilor.
Preturile planurilor parcelare, avand curbele de
nivel, la aceleag sari. adesea revin la de 3, gi chiar
5 on mai scumpe, afara de durata mult mai mare a
confectionarei for in deosebi pentru oragele mari si
gese.

Pentru Snagov un plan fotografic neredresat, adica numai asamblat, a costat circa 4000 lei/kmp. si
a fost executat de aviatia militara. Acel plan nu poate servi cleat pentru indicatii sumare urbanistice.
Totugi, dacg se tine seama de toate cheltuelile en
acrofotografia, uneori costurile se echivaleaza in

metoda fotogrametria en cele din metoda clasicg


fotografica. In prima munca este mai usoara.
Pentru a ne da seama de situatia oragelor noastre
in ce privegte planurile for topogTafice, mentiongm

ea pang la 1921 in vechiul regat, numai64/0 din


1) Caetul de sarcini atasat contractului a fost publicat in
nitortel Uniunei Orafelor din Ronadnia, pa 1927, Nr. 5-6.

www.dacoromanica.ro

M1fo-

841

comunele urbane aveau planuri topografice, macar


cu numele, caci cea mai mare parte erau simple hotarnicii, care nu sunt utilizabile pentru un plan de
amenajare urbanistica 1).
rage le Basarabiei se aflau cam in aceiag situatie.
In Transilvania gi Banat peste 60% din orage au
planuri cadastrale, insa multe din acelea erau simple copii de pe planul cadastral at fcirei, de obicei
la scara 1 : 2880, destul de vechi gi netinute la zi.
Mai rar gasim planuri la scara 1 : 1000, dar gi aces tea desigur vor trebui refacute sau revizuite, pentru
a putea servi la intocmirea planurilor de amenajare
pe baza lor.
Tinem insa a accentua, cu toata seriozitatea ce
comport5 subiectul, ca adesea s'au ficut abuzuri, intocminau-se proecte urbanistice in uncle orage mici,
pe baza unor planuri topografice fara valoare, sau:
pe baza numai a anteplanurilor aerofotografice
(simple asamblage de fotografii). Procedeul nu este
numai antigtiintific, dar foarte p5gubitor pentru orage. cari cheltuesc some mari pentru planuri topo-

rrafice fara valoare, apoi alte sume mari pentru


planuri urbanistice neaplicabile. Se abuzeazii de
ignoranta administratiilor comunale in materie, de
lipsa de control din nartea unor organe competente,
si se va ajunge astfel la compromiterea unei gtiinte
folositoare, prin aplicarea ei defectuoasN, fie din
cauza ignorantei, fie uneori si din cauza unei lipse
de onestitate profesionalN. Acest scurt paragraf are
rolul a introduce putina lumina' in acest colt aga de
ten ebros in corelatie urbanisticii.
1) C. Sfinyescu: tEdilitatea oraelor i satelor in Romania, (Lizcriirile congresului A. G. I. R.
1921).

www.dacoromanica.ro

CAP. X

URBANOHISTOLOGIA

39. Constitutie qi funetiuni


Dementele ce caracterizeaza <<corpul urbanistic,,

am aratat chiar in definitie, (U. G. par. 1) sunt:


A) terenul, B) cladirile gi C) populacia.
Acestea mai sunt gi mijloace de exprimare in
estetica urbanistica (U. G. par. 31). Cu astfel de elemente urbanistice_ combinate, pot fi creiate diferite
organe gi organisme urbanistice cari au rolul sa indeplineasca anumite funcciuni: a) igienice (vitale),
precum cele de aparare, de alimentare gi de eliminare (asanare) ; b) economice, precum de elaborare gi transporturi (circulatie-migcare) ; c) estetice,
de natura sensorial;, sentimental; gi intelectuala
(de infrumusetare).
Prin urmare sinteza urbanistica in practica trebuie sa creieze, cu elementele term, cladire, populatie, organe.proprii, in tot timpul gi locul, pentru
astfel de functiuni adesea simultane, in folosul vietei sociale gi: la a carei evolutie organele trebuie sa
fie adaptate.i
www.dacoromanica.ro

844

Documentarea 1 programul sunt cei doi agen/i


cari procure urbanistului tiintele asupra structurei

existente i asupra funqiunilor actuale i cele necesare in viitor.


Terenul este primul element de baza pe care se
suprapun celelalte doua: cladirea 1 populatia. Terenul deci trebuie cel dintai folosit, organizat pentru adaptare la functiunile vietei sociale, fie igienice, economice sau estetice.
Aceasta adaptare poate sa cuprinda, in proectul

urbanistic i apoi in realizarea urbanistica, o suprafata de teren, un teritoriu urbanistic>> mai mic
sau mai mare, dupa cum proectul de amenajare urbanistica este local, regional sau superurbanistic
(national). Fiecare din aceste categorii de planuri
avand functiuni diferentiate, designr organizarea
teritoriului respectiv se va prezenta cu o structure
deosebita, dei materialul va fi acela.
Astfel in planurile urbanistice locale toate functiunile sus aratate trebuiesc satisfacute, in detaliu,
cu multa precizie i pentru toate elementele componente ale corpului urbanistic>>; in planurile re-

gionale numai elementul teren ramane in primul


plan, i numai unele functiuni, celelalte se estompeaza; cat privete planul national, aici raman in
evidenta aproape numai functiile de alimentare i
circulatie, cu slabe indicatiuni pentru functia estetica.
Cladirea se grefeazii pe elementul teren i is par-

te la completarea tuturor functiunilor pe care planul urbanistic trebuie sa le indeplineasca impreuna cu terenul, acesta bine inteles avand i alte actiuni. Dar cladirea, element produs artificial, dupil
cum vom vedea, poate fi mai ugor standardizati din
www.dacoromanica.ro

845

punct de vedere urbanistic, urmarind strict funcin primul rand cele de igien5 i de estiunile
tetici.
Populatia este privity ca element urbanistic esentialmente mobil, deci variabil; Ins totdeauna in co-

lectivitate, in toate functiunile urbanistice, dar in


deosebi in aceia de circulacie (la transporturi) 1
se studiaza in sens extensiv (in raport cu suprafetele cladite).
Am afitat in capitolul evolutiei cum structura
urbani a variat cu felul de via al sociefatei omeneti, creind ass zisele styluri urbanistice, care as-

tazi nu mai sunt toate proprii on carei societati


umane. Sociefatile umane se gasesc i astazi pe pamint in diferite stadii de evolutie, din ce in ce mai
putin deosebite numai in unele functiuni, dar inc5

foarte diferentiate in altele. Astfel ca s'ar putea


chiar astazi sintetiza, poate cu folds din punct de
edere tiintific, un numar important de tipuri de
structuri urbane, dupa tipurile civilizatiilor Inca in
N

fiint5, ins5 cu mai putin folds pentru interesul nostru practic.


Vom considera dar in cele ce urmeaza tipurile cele
mai generale, din cele ce hi pot g5si aplicatiunea
practic5 actual sau Intr'un viitor apropiat, in deosebi in Tara noastra, adici la clima noastra, la civilizatia noastra europeana i cu mijloacele noastre.

Pentru aceste motive vom urmari in sinteza in


primul rand principiile generale ce am indicat in
Urbanistica Generals la cap. evolutiei (paragr. 12
i 13) 1 la cap. economiei (paragr. 21).
Desigur iar5 ca, in acest capitol ne vom ocupa

numai de noile creiatiuni (noi aglomeratiuni sau


extensiuni ale celor existente) de oarece corecthile
www.dacoromanica.ro

846

urbanistice, readaptarile aglomeratiurOor existente


la o noui fazi a evolutiei lor, am hofarat, de la inceput, o rezervim capitolului urbanotherapiei.'

40, Organizam teritoriului


Teritoriul cuprins in planul de amenajare urbanistica deci se organizeaza dupe cum planul este A)
superurbanistic (national) ; B) regional; sau C)
local.

A) Planul superurbanistic (national). Am indicat deja o metoda sintetica a organizarei teritoriului, in deosebi pentru Romania (U. G. paragr. 21).
Aceia se rezuma in preocuparea noastra de a pregati folosirea in mod optim a teritoriului tirei pentru

o populatie mai mare viitoare, repartizand acea


populatie in centre mai steanse, de ordin primar,
secundar sau tertiar, uor de alimentat prin resursele locale ale solului. Astfel vor con victui igienic i
vor avea organizate transporturile, dar pastrami i
frumusetile naturale ale tarei.
Este acesta mai mult de cat ceeace numesc acum
italienii 1 in urbanism bonificare integraIii>>; dar
este o alts conceptie de cat am ar'atat ca. urmarete
Rusia Sovietica prin actiunea ei de organizare.
Este locul ss mention'am i mhcarea analoagii
mai recenta din Germania pentru <<Reichspranung>>,

in vederea unei directive spre o noua structure a


faranimei1) pe teritoriul din care hi trage mijloacele de existents, deci nu regiseaza numai punctul
1) K. Lorcher: aReichsplanung, (Sticilebau, Ianuarie 19341_

www.dacoromanica.ro

847

de vedere industrial in interesurban 2), ci scopul


ca intregul teritoriu 65 fie folosit rational, deci economic..

Se va evita repartitia rea a populatiei, descentra'lizand centrele prea mari cu multi gomeri, can consume gi nu mai pot produce.. Se va recurge la not
recentraliz5ri. 0 astfel de actiune este altceva cleat
numai urbanism rural>>, cum inteleg, incomplet,
unii.
Chiar Statele Unite, tara care pang de curand garanta libertatea tuturor initiativelor gi era principial
contra dirijerei etatiste in once fel de economie
(more business in government, less government in
business), acum se gandegte, intocmegte chiar, sub
influenta Rooseveltiana>> o aonificare integrala,
gen italian. Dar urbanigtii for propag5 aplicarea
'principilor superurbanistice (nationale), cAci multi
recunosc c5 a sosit gi acolo ziva cand trebuie s5 se
inceap5 organizarea pentru menajarea resurselor
farei, s5 se termine cu risipa de materie gi energie.
Mai inainte erau in Statele Unite regiuni intregi in
care gazul natural egea de pretutindeni gi care asfazi aunt cu totul sleite; sau altele care aveau p5manturi excelente in cat nu cereau nici un ingr5g5mant, iar acum cer o gunoiere costisitoare; padurile au fost distruse in mod barbar, age ca acum

trebuie adus5 pasta de hartie din Canada gi si se


replanteze pomii in tot Nordul-Estul: Florile s'au
stricat, fructel6 devin rare, trebuie un gridinar ca
2) Mentionim di la Expozitia Internationali Urbanistici de la
Berlin (1931) an fost expuse plansele cu dezvoltarea teoriei superurbanisticei de C. Sfintescu, la care gisim acum multi aseminare
en ideile recente pentru dleichsplanung), (a se vedea eatalogul suszisei expozitii).

www.dacoromanica.ro

848

sa alba grija>>1). Gradinarul va fi planul superurbanistic. Roosevelt a inteles aceasta: nevoia de a


pune regurii in activitatile dezordonate... sa organizeze strict cursul vietei nationale, aga ca risipa,
contradictiile, dublurile gi incoerentele sa fie suprimate.
Cine a callitorit prin State le Unite gi a voit sa
studieze problemele de administratie municipali,
de drept public gi privat, de comert intre state, de

intretinerea drumurilor, de instructie public5,


gi-a dat repede seams c5 aceasta Tara imensi este
in realitate un mozaic de midi comunit5ti traind
alkyd uncle de altele gi legate in.tre ele prin obi.
<<ceiuri comune, adesea suficiente ca :35 le permitl
o colahorare, uneori neputincioase ca sa le asigure

o adev5rati cooperare gi susceptibile chiar a le


pune in opozitie. Luiziana intrebuinteaza codul
Napoleon, pe cand celelalte state uzeaz5 de legile

derivate din Anglia. Fiecare curte suprema din


fiecare stat interpreteaza in felul sau precedentele
engleze, iar deciziile ce iau creiaz5 astfel, acuniulandu-se, alt uzaj in acel stat. oselele nationale
ele inside sunt o m5rturie frapant5 a acestei dezordine. Soseaua Nr. 1, ce leaga New-York eu Waschington, c5nd e larga ca Avenue des Champs Elystctes din Paris, c5nd strimpt5 ca rue St. Guillaume;
<<caud e din ciment, vre-o 5 km. apoi cu macadam,
apoi eu ciment gi macadam, sau ici gi colo Cu parti

cu pietrig. Ai impresia c5 treci brusc de zece on


pe ors de pe o autostrada italian5 pe un drum de
tara rusesc, plin de noroi gi rau trasat>> 2).
Am insistat asupra acestei descriptii plastice ca sa
11 B. Fay: uRoosevelt et son Amerique -- 1933.
2) Ibidem.

www.dacoromanica.ro

849

intelegem ca nu numai in State le Unite este necesar,


de actualitate, planul superurbanistic. Dar un astfel

de plan nu poate fi de cat opera Guvernelor i a


Capetelor Statelor.

B) Planul regional. Amalgamele de orae industriale an dat natere la planuri urbanistice regionale Inca dinainte de 1914 (in Anglia i Germania) dar mai categoric dupa 1920, (U. G. pag. 170
i 360) insa totdeauna desvoltate in jurul unei metropole (metropolitan areas).
R. Unwin a scos in relief, in congresul international urbanistic din Amsterdam din 1924, necesitatea Intocmirei in uncle cazuri a planurilor regionale, necesitate aparuta mai ales cu infiintarea
oraelor gradini satelite in Anglia. Numai astfel
se poate opri confuzia, provocata de congestiune 1
extensiune la intamplare, a periferiilor marilor ora-

e. Populatia va fi mai bine distribuita, comenul


i industria vor fi asigurate. Transporturile inutile
nu sunt o binefacere, ci un blestem>>. La acea data
60% din populatia Londrei trAia Intr'un district i
lucra in altul. Extensiunile trebuiesc organizate pe
unitaci, dupii planuri precise. Mijloacele moderne
de comunicatie (t. f. f., telefonul, radio, . a.) uureaza sarcina. Planul regional descentralizeaza, i
apoi recentralizeaza, dar pe unitkti. In acela con.
gres, Abercrombie a emis principiile pentru adunarea documentarei necesare unui plan regional. (U.
G. paragr. 37) iar Adams a precizat ca patru sunt
grupele de functiuni ale teritoriului planului regional: afaeerile, residenta, recreatia, agricultura.
Suprafetele planurilor regionale pot fi intinse de
Ia 25 la 80 km. in jurul MetropOlei. De aceia'schewww.dacoromanica.ro

850

ma lei Unwin din fig. 473, in care teritoriul este


ocupat la centre cu city (afaceri), la periferie cu
suburbiile gi apoi mai departate vin oragele satelite,.
corespunde acestor principii in practica. Aga dar
planul regional tiebuie sa fie de fapt aga zisul plan
de folosinfil al terenului>> (Nutzungsplan) indicand,

-4D-4 4101
A.CENTE
B. SUBURBS
CE,D,SATEWTE
TOWNS.

*//af
,4)
Q
0

Fig. 473. Dezvoltarea centrelor satelite in planul regional


(dupii Unwin).

suprafetele lasate agriculturei, horticulturei, silviculturei, de o parte; gi suprafetele destinate constructiilor (dar acestea cuprinzand zonificarea, cu,
inaltimile gi densitatile admise pentru cladiri) de
alts parte.
Zonificarea cats sa nu reprezinte de cat un egafodaj pe care se va sprijini planurile locale din regiune impreuna cu regulamentele respective. Totut
insa si se bizuie pe un studiu economic gi social
complet al regiunei, adica cu valorile terenurilor gi
www.dacoromanica.ro

851

cu conditiile fizice, spre a determina precis tendintele pentru viitor. 0 zonificare la intinnplare poate
produce mai mult.rau de cat bine. De aceia Russell
Sage Foundation a anchetat foarte detailat chestiile
economice pentru New-York (U. G. pag. 361).
Cane de cominicatie i transporturile trebuie sa
fie proportionate densitatei cladirilor admise i marimei afacerilor ce vor deservi (fig. 280) separate
functional, ca in fig. 474.

Fig. 474. Schema tniei dezvoltirt regionale dupe R. Whitten (1923)'...


Metropola inconjuratii de satelite er spatii libere.
%

Americanii propun pentru. aceasta diferentier


functionala in scheletul arterelor decomunicatie aI
planului regional, largimi de strazi cuprinse intre
www.dacoromanica.ro

852

26 m. i 40 m. intre propriefati, iar pentru cele mai


importante 46 m. i pentru autostrade chiar 58 m.
In fig. 475 dim schema propusii ca schelet al arterelor de comunicatie din planul regional pentru
Los Angeles (State le Unite), in care se vede ca in
jurul centrelor congestionate se recomandi a fi trasate inele de descircare.

Fig. 475. Schema dezvoltirii planului regional Los Angeles cu satelitele sale la 10-16 km. distantil.

Planul regional trebuie sa fie examinat i din


punctul de vedere al drenajului. Sistemul adoptat
nu este nevoie sa fie acela pentru toate zonele planului regional. Independenta zonelor in ce privete
canalizarile este adesea folositoare. Chestiunea devers'arilor este cea mai delicata i adesea .suntem.
www.dacoromanica.ro

83

nevoif a accepta mai multe debugeuri ale unor canalizari independente, insa nu cand suntem fortati
sa recurgem la purificarea apelor prea concentrate,
solutie care prin centralizare ar putea fi mai economics de cat altele cu tratari independente.
Chiar in regiunea Bucurevi va trebui ca uncle
suburbane sa se asocieze pentru canalizari comune.
La alimen,feirile cu apa studiul regional este i
mai necesar fiindea sursele de apa, gi mai ales cele
bune, nu se gasesc pretutindeni. De aceia Inca de
mult timp unele comune se sindicalizau pentru lucrari comune de alimentare cu api, independent de
existenta unui plan urbanistic regional, cum s'a intamplat chiar in Romania cu oragele Iasi, Roman gi
Parani pentru aducerea apei de la Timigegti. Pentru
suburbanele din regiunea oragului Bucureti proectele prevad lucrari de alimentare cu apa, comune
cu ale metropolei.
Mai ales lucrarile de apa 1 canalizarile cats a fi
coordonate prin planurile regionale. A facut senzatie cazul mentionat in Congresul International de
Igiena din 1930 de la Madrid, cu dour( comune din
Franta, care nu se intelegeau la intrebuintarea unui
lac mic vecin: una voia sa se alimenteze cu apa din
acel lac, pe cand cealalta voia 851i deverseze acolo
.

eanalele de scurgere.
Italienii considers aceasta problems mai mult ca
una administrativa '), englezii mai mult ca una eco
nomica 2), iar francezii ca una de autoritate 3).
Exeinple de planuri regionale. Actualmente in An_

glia exists 60 planuri urbanistice regionale cuprin1) Natoli: Piani regolatori regionali) (Urbanistica, Dec. 1933)..

2) C. B. Purdom: The building of satellite towns).


3) F. Latour: Le plus grand Paris), 1930.

www.dacoromanica.ro

854

zind un total de 900 administratii locale gi un teritoxin de 40500 km. p. Rolul acestor planuri este
in deosebi sa coordoneze serviciile publice gi sa stil
uieasca concurenta antieconomicii, in.deosebi a mijloacclor de transport.

Fig. 476, Repartizarea populatiei in regiunea New-York la 1965.

De exemplu Planul Regional Manchester cuprin-

de 4 comitate (Cheshire, Derbyshire, Lancashire,


Yorkshire) cu 2685 km. p. gi are o comisiune cornwww.dacoromanica.ro

855

push din 320 persoane 1), care urcmirete intocmirea planului urbanistic regional cu zonificarea terenului, organizarea ciilor de comunicatie, stabilirea
suprafelelor de construit, a parcelilrilor i a zonelor

Fig. 477. Soselele de mare eirculatie in regiunea New-York.

de extensiune. Teritoriul a fost impirlit in 9 subzone repartizate la 9 subcomisiuni cari lucrau coordonat dupi un program comun. (Joint Commettees).
1) Pregedintele comiaiunei este Peppier.

www.dacoromanica.ro

856

In State le Unite sunt aa zisele <organizatiuni metropoliane>>. Exists acum peste 12 comisiuni ce lu-

creazi planuri regionale printre care citam pe cele


din: Boston (400 mile patrate cu 40 orae) ; Chicago, creiata in 1923 (cu 8000 mile patrate i 5 milioane locuitori) ; Los Angeles (cu 4115 mile patrate i 2.271.000 locuitori); Milwaukee (regiunel
mica); frontiera de la Niagara (cu 1550 mile patra-'
to i 850.000 locuitori).

CN ISLAND

Fig. 478. Situatia marilor aeroporturi in regiunea New-York.

Planul regional pentru Philadelphia are o zonificare pentru 50 ani (pans la 1980) cuprinzand:
suprafetele construite i cele pentru extindere (locuinte i comert) ; apoi separat cele pentru industrii, cele pentru spatii libere sau cu constructii
izolate.

Suprafata regiunei este de 4000 mile patrate, e


www.dacoromanica.ro

857

cuprinsa in trei state i are o populatie de 3.402.805


orage.

Mai sunt planuri regionale pentru Santa Barbara,


apoi Toledo, Washington, Maryland . a.
rs.;=4

VOCE ve Hive

s....

NEW PORT ...INDUSTRIAL ARRAS


AVAILABLE.

ton

fl.OIL/RE. BLIALOPAILNT

19Z7,

.....

./.... "0*
Mee4

t
I

,-'

-.,

:.

.u. p...

r-

SCI.O.

IN

Fig. 479. Deslasurarea cheiurilor porturilor din regiunea New-York.

Asupra planului regional al oragului New York


revenim (U. G. pag. 361) cu cateva not relatii 1).
Populatia dupa acest plan regional va fi in viitor
(la 1965, cand va fi de 21 mil. locuitori) repartizata dupa cum se arata in cartograma fig. 476. Re1) Pentru mai multe detalii a se vedea C. Slinpscu: ccOrase americanes. (Urbanismul 1933 si 1934).

www.dacoromanica.ro

858

leaua marilor osele de comunicatie va fi cea din


fig. 477 cu un inel inconjurlitor cu diametre variind
(RAGMAN SNOWNG

SCHEDULE CAPACITY OF
RAPID TRANSIT SERVICE

ENTERING

ea

Ao

tIOROUGH. OF MANHATTAN

ININCATC 10IG NIANAION RA,


PASSENGERS PER PO,
Or FLOW

PERNATTE0 BT ONE-VAAv WASH Noon

vat

xRNU roRNONCO N RAE SPR


GT t93S. ASOINANG ThAT EACH GAR
GwARelinial THE
ARERGE
OPERA., WNICk ;AGRI GCE.
,vROUCOIOVT A TRAMP

00

Y=2, QM.
LEGVO

fl

AP...,

IMOI

.4"P RAPP'

INM

......11
CORONA

STINCI

OSO

qtabwm.
REAM Or NEW VCR.
ANC. TS ENVIRONS

NANAANA 0AN

vrmIller

Fig. 480. Schema traficuliii rapid in centrul orautut New-York.

intre 20-30 km.; iar marile aeroporturi (afari de


cele mici) au pozitia indicafi in fig.. 478, in total in
www.dacoromanica.ro

859

viitor 46 aeroporturi. Porturile 1 desfkurarea


cheurilor comerciale i industriale se vad in fig.
479, insumand o lungime de 200 km. 1 o suprafati
Ile 1000 ha. in 1927, proectate pentru. 1940 respectiv la 2800 km. i. 20.000 ha.
Transporturile constitue problema cea mai difici-

la din acest plan regional, mai ales in Manhattan,

Fig. 481. Traficul central in New-York, descompus pe mijloace


de transporturi.

uncle in partea de sud sosesc zilnic aproape 3 milioane de ,calatori. Actualmente acolo se congestioneaza traficul cum este indicat schematic in fig.
480, sau descompus pe mijloace de transport, ca in
fig. 481.
In planul regional an fost studiate atat pozitia to(curbele pozitiilor cu acela prey de transport in City) ca in fig. 482 (cu preturi de 1a.15 la

50 centi) cat i harta curbelor izocronice la transwww.dacoromanica.ro

8b0

porturi (fig. 483), cu durate de la Y2 ora la 2'12 ore,


pana la 100 km. distant&

Nrw 'form Amu ENVINCIN)


RAILROAD COMMUTING RATCZ

Fig. 482. Liniile pozitiilor cu acela pre de transport la centrul


oratului New-York.

Gradul de murd'arire al apelor regiunei (mai ales.


a tirmurilor din Manhattan) au fost amanuntit examinat i indicat in o cartograma (fig. 484), aa ca
apare i mai evident utilitatea unor instalatii generale de epurare a apelor canalelor, ca cele din fig..
485.

www.dacoromanica.ro

861

In Germania, afara de planul regional din Ruhr


(Siedlungsverband Ruhrkohlenbezirk) cu care

Fig. 483. Liniile de transport isocrone la centrul oraplui New-York.

ne-am mai ocupat (U. G. pag. 362) 1 a carei configuratie i compunere se vede in fig. 486, au mai fost
intocmite Inc a 18 diferite planuri regionale.

0 propunere interesanta este cea facuta de Bangert pentru planul regional al oraului Colonia i
care consta in gruparea pe benzi> (Sammeltangen-

te) a cladirilor razlete existente in regiune spre a


www.dacoromanica.ro

862

obtine in viitor dezvoltari lineare (U. G. pag. 174).In fig. 487 este sboasii In relief aceastii propunere-

(pirtile haprate vor fi construite).


NEW YORK ANL1 ENVIRONS
SMOW0;0

'

WATERFRONT POLLUTION
AND

.. AVAILABILITY OF WATERS

FOR BATHING PURPOSES


1927

/,

..acKLN

'`.41

te

IR

,::`

I.5

55C5
JZ.

7:,>.?
*.!;.1

e ..
t

rCIN
DI M.G.

LEGEND

NONeuer
,neeee
yyy

MI Wows ionownona by reoW Aoltborows


Wow, ob, No yobbo bd., lostobbsbm.n>,.#4,
orlla.od

EEE3

L.=
x.5 a met, u

CM
nee r

Wwe rites

New... Suet wont., ea 'Mown

or o sa badly

co

vv.! or lotlo wood


"4
Wpoo pnr4olly contemlesstiod

b-booblo for lou.its,

recur,"

comc,,,,,fta

ct

tit

o ne

., , erre.

Fig. 484. Cartograma Wire: de infectare a apelor din Tegiunea


New-York.

Pentru planul regiunei Berlin (o suprafati

de-

circa 350.000 ha.) giisim inceputuri de mAsuri Inca


din 1911 (Zweckverband Gross Berlin), care clackwww.dacoromanica.ro

863

nu au fost insa suficiente pentru a da roade mai im-

Fig. 485. Instalatii de epurare a apelor uzate din regiunea New-York.


.

portante, totugi au servit la stabilirea retelei de cii

Ste dlungs yet band j


Ruhr Kohlenbeztrh-Essen

Sled lungskerne.
Ish

Mr
.....

13.1ra

Fig. 486. Schema repartiziirei populatiei In phalli regional


RuhrEasen.

www.dacoromanica.ro

<Cm rig nal OM

864

ferate i de metropolitane (fig. 488), cum gi la achi-

zitionarea unor spatii libere de la statul Prusian.


In 1920 din regiunea suszisa de circa 350.000 ha.
s'a format o unitate administrative cuprinzand circa

r"'

24.

.12

10.1111.00

4111L.M.

en ammat
Man..
merritumuirt
andi.JC.N

04%.1101.0m.sall

VIM dar3s.a.sn.
ISM

LLLLLL LAC1.1
Vann .144.1.1

1051.141.1.

:
.

Fig. 487. Propunerea ntnnitil aSammeltangentex, pentru planul

regional al poplin Colonia.

88.000 ha. cu 59 comune, uncle sa locuiascii in viitor aproape 10 milioane locuitori (fig. 489). De la
acea data a inceput coordonarea i unificarea serviciilor publice pe specialitati: ap5, canal, gaz, electricitate, transporturi, urbanism, locuinte. Dificultali au fost resimtite numai din pun ct de vedere politico-administrativ, din cauza celor 20 administratii pe circumscriptii, care dedeau natere la excesiv
www.dacoromanica.ro

865

de multe formalitkti i cheltueli, dar care consilii


s'au unificat de la 1930.

6ebist des eheritalgee.


Verbandes 6r.8erluv. 151200ha
sox" Deluges Sfadtgebiet:8783S42

""4""14' knt

NtetwkiiIntw

Fig. 488. Regiunea Marelui Berlin in 1911 i cea din 1920


(hapirati).

De la 1920 suprafata cu constructii s'a intins in

junil Berlinului pe o raza de circa 30 km. (fig.


489).
Repartizarea actuali i cea viitoare a populatiei
este indicatA in fig. 490, rezervandu-se spatii libere

cam 45,5 mp. pe cap de locuitor, cu tendenta de


sporire; organizatia alimentArei cu apa se vede in
fig. 491. Arterele de mare circulatic (osele) aunt
indicate schematic in fig. 492; porturile i. garile
de mirfuri in fig. 493, iar aeroporturile in fig. 494.
www.dacoromanica.ro

866

In Filanta legea din 29 Martie 1932 prevede a se


intocmi planuri regionale pentru metropolele: Paris, Bordeaux, Lille, Tourcoing, Roubaix, Marseille,
Nice gi St. Etienne, i numai facultativ pentru ora-

Fig. 489. Cale principale indicand deservirea viitoare' a populatiei


.
in regiunea Iterlinul-Mare.

ele cu peste 100.000 locuitori, sau pentru' grupurile

continue de localitlti balneare, hidrominerale, climaterice i altele asemenea.


Dar chiar dupl* 1919 prefectul departamentului
Var provocase sindicalizarea -a 26 comune pentru

planul de amenajare regional a Coastei de Azur,


care a fost expus la un congres din Strasburg, la
scara 1:10.000.

Pentru Paris s'a punt un concurs pentru planul


www.dacoromanica.ro

867

de extensiane in 1919, i anume pe baza legel din


1919, spre.a se pregSti Mare le Paris. Printre proectele de atunci, acela al colaborArei Jaussely, Expert
i Saltier prevedea: a) o suprafati de 9600 hectare
STADTGEMEINDE BERLIN

IISJIII.ILY0l..14 CPI

UBE RSKIRSOLAN

117,41Te. 011.1111,

OKA R INLICULRUNG PM tSQtWN 1111111KIN

Isontsrtme

SMI:140.1.1.11

te,-

NOKIANIP MIS

AA.,

anarros.a.rua

Fig. 490. Distributia prezentA gi probabilii in viitor a populatiei


Yn reginnea Berlin-al Mare.

cu o densitate medie de 300 loc/hect. 1 o populatie

totals de 3 milioane locuitori (din planul local) ;


b) o a doua regiune de circa 40.000 h.. a. cuprinziknd ceva mai mult ca departamentul Senei, cu o
densitate in viitor de 125 Ioc./hectar i un total de,
5 milioane loc.; c) o zoni'urbani de influenti directa, cu o raze de 27 kin.; d) o zeal economics cu
raza de 41 km.; e) 'In fine o zone cu raza de 80 km.,
www.dacoromanica.ro

68

de atraclie. In aceste ultime zone au f ost studiate


mijloacele de transport apropriate.

Si6a'Ar0e eawerorenke
Chafi/ofiendk

RdE,Ze er.i.Bevittrainten

/Yr, ,egxerananyufelebnie

Fig. 491. Alimentarea cu api in regiunea Berlinul Mare.

1..... 1

Owl+

Ausfall-u.limgehungsstral3en in Berlin
tunter Verwendung vorhandener StraDenzUqe)

f-

nvnevy 1

111 Ohl

W%

3 5 I "Tal It

ria4itA,

. ...... .

AI"%.!.t

'tat%

fL

aallIBM1
Fig. 492. Arterele de penetratie i inelare existence in Berlinul Mare

www.dacoromanica.ro

869

In ce privete constructiile, acel proiect deosebea


douA categorii de zone: zone de industrii (insalubre,
Dezentralisation

der GOterbahnhofe and der Hafenanlagen in Berlin


__5

--0

buierbannhafe
Ha tenni:igen

Fig. 493. Glade de marfuri, porturile 5i liniile de comunicatie


respective in Berlinul Mare.

incomode, periculoase) unde locuintele si fie interzise; i zonele de locuinTe (de 4 clase, dupi densiBERLINER FLUGHAFEN

Fig. 494. Aeroporturile din regiunett Mare le Berlin.

www.dacoromanica.ro

870

tate) i afaceri, de unde industriile viitimitoare si


fie excluse. Fig. 495 reprezinta varianta cu zonele
propuse de Guirard.
Cif0..N.Mop.fArcy

II'

I
I

I
1

II
,I..zv I

-,(
I

I
f

I
1

III

I
(

i
1,.,:":: '.'...;',....,,.
,--

1
1

'/

f
,

.'I

j-

I(2I y

)4J,J

11111

--....../

Air-- '

.4,

fir .1
I

_L

6,3\-,-

I
I

/ At
7;:;7:1::,,,
1
-4
_,_
_.1
::..:.:.1 i-ssi
.2,,
I
V i Ic:I,1'feliEVDOV., -..'. ; `i7.-14.6.

r.

//

,VERSNLLES

:;:.1.=11.....1--r

fl
7:4
0111

1.7--1

Zone complete (case?

J-,,I

I
I.

cRREVES
1
...,
,

elaje,locuinte.comerfnuca
Industrie).

Zone industriale (marl uzine.


porium).

Zone reeidentiale (case femi.


hale ,

sgarie

Mari promenbde (2z zone tin; vervtdra, 4G. zone yuyernamenrale,

V. Ver3aillesj

Fig. 495. Zonele specializate in viitorul <Pius Grand Perin. (plan


regional) dupii Guerard.,

Concursul nu a dat rezultate practice, aa c prin


fegea din 1932 s'a reluat chestiunea planului regional al Parisului.
Pentru acest nou plan zonele propuse sunt: de
tocuinte colective, rezidentiale, industriale i zonele
mixte (locuinte i industrii). Din 80 comune ale regiunei, 72 deja an zonificarea, aa c acum aunt
www.dacoromanica.ro

871

8900 ha. zone cu locuin/e colective (cu 250 loci


hect.) ; 20.400 ha. zone residenliale .(cu 100 loc/
hect.) ;4900 ha. zone industriale i 4600 ha. zone
de spatii libere.
ROMA
PIANO
REGIONALE

Fig. 496. Arterele de mare circulatie in regiunea Romei.

Mai mentionam ca noua lege din 1932 inteizice

tierea oricarei piduri mai mari ca un hectar din


zona Parisului, daci nu s'a obtinut avizul favorabil
al comisiei planului, comisie formati din .77 per-

soane, din care, am precizat, 40 sunt specialiti.


www.dacoromanica.ro

872

Acea comisiune are patru sectii: a planului; a aplicarei planului; a serviciilor publice; a transporturilor i circulatiei1).
In Italia de exemplu planul regional al Romei trebuie sa aiba in vedere 2) : apararea privelitilor panoramice, ameliorarea traficului, economia 1 perfe...ctionarea serviciilor publice.
Mai ales din punctul de vedere al circulatiei rapi-

de s'a facut diferite propuneri de amenajeri regionale in unele parti ale Italiei (Milano i regiunea
lacurilor, Napoli, Venetia, Genova), caci i in Italia se resimte mult defectul constructiilor inirate
dealungul marilor artere de penetratie. In fig. 496
,reproducem schema arterelor de mare circulatie
pentru planul regional al Romei.
Mai inainte de a ne opri asupra situatiei i oportunitatei aplicarei planului urbanistic regional in
Romania, vom cerceta mai detailat planul regional
al Marei Londre.
Pentru noul plan regional al comitatului Londrei

s'a instituit inca din 1927 la Ministerul Sanatatei


Pub lice englez o comisiune, care a dat publicitatii
cateva rapoarte de o reala valoare, .ce pot servi ca
model in ce privete metoda de urmat la intocmirea
tuiui astfel de plan. Comisiunea consta din 45 mem-

brii, cu Prerdinte i Vice Prerdinte, i reprezinta


diferite consilii, cum i 126 diferite comune din regiune, urbane i rurale.
Ministrul sanatatei Pub lice este membru al Co-

mitetului, iar Montagu Harris, fostul Prerdinte al


1) eUrbanisinub 1933 pag. 100.
2) V. Testa: (Nee esita dei piani regionali e torn disciplina giurilica>> (Urbanistica, Tunic 1933).

www.dacoromanica.ro

873

Institutului Urbanistic, este Secretarul General; urbanistul R. Unwin este expertul tecnic (fig. 497).

Fig. 497. Raymond Unwin, fost Pregedinte al Uniunei Internationale

pentru Urbanism si Locuinte din Londra 4i proiectatorul primului


orasgrAdina (Letchworth).

Cheltuelile ocazionate de aceastA comisiune sunt


acoperite cu un impozit de 1/8 penny la lira sterling
din venitul anual al fiecarei proprietali.
Suprafata cuprinsA in planul regional, potrivit legei circulatiei din 1924, are o raze de 25 mile i o
suprafatA de 1846 mile pitrate.
www.dacoromanica.ro

874

Comisiunea este impartita in 4 subcomitete: al


propunerilor generale, al descentralizarei, al spatii for libere gi al circulatiei.

Descentralizarea a facut obiectul unor serioase


studii mai aleS in ce privegte, conditiile industriale
gi dezvoltarea for in viitorul apropiat; apoi avantagiile gi dezavantagiile descentralizarei industriilor
prin orage satelite sau alt mod, gi posibilitatile de
mutare a industriilor din districtele centrale, pen
tru o recentralizare mai adequata.
Spatiile libere au fost cu deosebire examinate de
Unwin, care .a conchis ca, in special la planurile

regionale este cazul si se prevada terenuri non


aedificandi definitive in spatele cladirilor, iar nu
'

ca Vara acum sa se lase acele terenuri cu un potential constructiv; apoi ca nevoile de spatii libere publice in regifinea Marei Londrei %sunt aga de mari
incat este foarte indoelnic a putea fi satisfacute pe
adevarata scars (a calculat ca e nevoia Inca de circa

206 mile patrate teren de jocuri gi spatii libere) ;


ca, pentru obtinerea Intregei valori a proprietatei
este nevoie de colectivizarea proprietettilor spre a
obtine mai repede un plan rational; gi in fine ea,
este nevoie sa se infiinteze un compt de cornpensafie Intre proprietari, caci numai pe calea schimbu-

rilor in natura adesea se falsifica solutia urbanisflea. Fondul comun de despagubiri si fie format
din taxele ce s'ar pune.asupra celor ce ar profita de
dreptul de constructie, iar celor ce li s'ar ridica
acest drept sa li se' plateasca despagubiri din ace!
fond.

Desvoltarea linearei (ribbon development) a for.


mat preocuparea unei subcomisiuni, care a conchis
in 1929 ca o astfel de dezvoltare a fost dezastruoawww.dacoromanica.ro

875

s pentru Londra, caci a produs incapacitatea nutrilor aitere radiale. De aceia recomand51 si se achiziVoneze benzi late de teren dealungul oselelor. jar

Fig. 498. Evitarea constructiilor dealungul marilor artere de comunicatie, prin accese laterale unite.

,construirea pe terenuri dealungul acestor osele si


fie sub controlul planului regional. Pe de alt i parte,

in viitor, and se vor construi noi osele de mare


circulatie, s se intocmeasci planuri de valorificare
www.dacoromanica.ro

876

a terenurilor pe cat posibil de acord cu proprietarii


riverani, luandu-se de pilda dispozitii ca in fig. 49$.
Mentionam cu aceasta ocazie ca, pentru regiunea
Bucurevi, not am reuit sa obtinem o largire a zonelor de protectie a acestor artere cum i un control al constructiilor dealungul for (pans la fosta
century de fortificatii) Inca* din 1927.
Comisiunea plenary a planului regional al Londrei a mai facut, afara de acestea, i o aerie de constathri de ordin legal.
Anume xonvingerea Ca nu poate fi tratata in mod
izolat de altele nici o functiune a planului regional,
caci interdependenta for este manifest5; i ca o consecinta logica, concluzia ca trebuiesc largite puterile comisiunei, caci actualmente dispozitiile planului
regional sunt facultative pentru diferitele autoritati locale, i mai ales suprafetele deja construite scapa in generalitatea cazurilor prevederilor planului
regional. Planurile de detaliu sa fie intocmite de
autoritilfile locale, Ins in cadrul planului regional
stabilit prin comisiunea generalii. Acel plan regional 55 cuprinda i propunerile de comasari i repar-

celari cu indicatiunile relative la contributiile in


ndtura. i sult5 a proprietarilor, pentru strazi 1 spa-

tii libere publice, fie ca terenurile au sau nu deja


constructii.

Unwin mai recomanda ca sa se creieze o autoritate speciala care sa aib5 atributia sa achizitioneze
i sa amenajeze spatiile libere prevazute in planul
regional.

Pentru ca un raport asupra spatiilor libere al lui


Unwin, anexat planului regional, este deosebit de interesant 1 amanuntit studiat, dam cateva relatii
asupra gonceptiei ce a calauzit acel raport.
www.dacoromanica.ro

877

Problema de baza urmarifa este cautarea unei


mai bune repartiziri a populatiei pe suprafata regiunei. In fig. 499 se vede cartograma repartizarei
olgVniefer,/ lwvdJYV
M WA...,
aZon., L. C. c

Iden
Clone eleopoblen liMeg Oahe
Idtna. toef.a)

7"0e"

Fig. 499. Densitatea populatiei pe zone concentrice in Marea


Londrii, in 1928.

pe densititi a populatiei, dupe recensimantul din


19,28, adici dela densitAti medii de circa 120 loc.
pe hectar_in comitatul Londrei, la circa 2.5 loc. pe
hectar, la periferia regiunei considerate, cu un diametru de circa 25 mile. Pe cand ins in comitatul
Londrei populatia descregte cu 1%-5% anual, in
regiunea periferickpopulatia create, in uncle pIrti
char cu peste 10010 anual, dar mai des cu 11/4--50/8
www.dacoromanica.ro

878

(fig. 500). Numai aceste doui cartograme considerate i aunt suficiente spre a demonstra urgenta mi
surlier pentru valoarea spatiilor libere de la lotizA.
rile care se succed intr'un timp rapid.
0

ex-

F-1

et

C.)
)CCI

oo

ao

PV

7,5

MrIe

0
E
4)

0
:z

cc

eZ
$4

(04

.11

4=Wi

CD

4)
CI;

"4

co

Fo4

0eci 0 44 0
0
.0,0

C ler

Is 16,17:r"

ereowira

/Afro"-

Fig. 500. Variatia populatiei hare 1921 i 1928 in regiunea


Marei Londre.

In comitatul Londrei pe o suprafat5 de 117 mile


p5trate, cuprins5 intr'un care de diametru de 12,23
mile, se afla in 1927 o populatie de 4,55 milioane
locuitori; in coroana de 242 mile p5trate (pfin5 la
cercul cu diametrul de 21,5 mile) se mai afla rota
2,667 milioane locuitori; deci un total de 7,217 milioane pe o suprafat5 de 359 mile pItrate. In o alt5
www.dacoromanica.ro

879

coroani de 333 mile pitrate, pani la diametrul. de


30 mile, mai exists alti circa 0,6 milioane locuitori;
i in fine, in o ultima coroana de 1154 mile patrate,
pfinA la diametrul de 48,5 mile alti. 0,85 milioane

Fig. 501. Diagramele spatiilor libere propuse pentru Marea Londrii:

A= comitatul Londrei;' B=aria L. C. C.; C=inelul Metropolitan


Police District; D=inelul regional al Marei Londre.

locuitori. Totalul general este astfel de 8.65 milioane locuitori pe o suprafata de circa 1847 mile pa-.
trate.
Plecand de la ipoteza ca la fiecare 1000 locuitori,
500 au intre 10-40 ant gi pot face exercitii in aer
www.dacoromanica.ro

980

liber, dar ca din acegtia circa 150 nu ar putea lua


totugi parte din diferite motive, ca apoi alti 150 pot
avea locuri private de sport, Unwin deduce di la
1000 de locuitori trebuiesc prevazute pentru 200, lo-

curi de joc publice in suprafata de 2 ha. iar pentru


alti 150, locuri private in suprafata de 1,5 ha. deci
total 3,5 ha. la mia de locuitori (in oragul grading
Letchworth exists cam 7 ha. la mia de locuitori).
Tinand seams gi de alte nevoi pentru spatii libere,

s'a admis astfel pentru planul regional, calculat gi


in raport cu repartitia densitatei populatiei in regiunea Londrei, ca spatiile libere sa ocupe in fiecare zona, eel putin o zecime din suprafati, plus
3,5 ha. la mia de locuitori, adica aga cum se prezinta schematic in fig. 501, in care zona A reprezinta
comitatul Londrei, zona B este regiunea L. C. C.
Survey, zona C este Districtul Po litiei Metropolitane, iar zona D. este regiunea Marei Londre. Coroanele albe reprezinta spatiile libere verzi. 0 repar-

tizare a acestui spatiu liber s'ar putea face ca in


schema fig. 502, unde figurile negre reprezinta spatiile

Daci tot restul suprafetei acestui teritoriu

al

Marei Londrei s'ar construi numai cu 10 locuinte


pe hectar, fiecare locuinta cu cate 4 persoane, atunci populatia actuala s'ar spori cu 12,8 milioane locuitori, cifra care s'ar atinge, fati de cregterea actuala a populatiei, in 200 ani (cregterea actuala
este cam de 66.000 locuitori pe an, care cere anual

o suprafati de spatii libere asigurate cam de 230


ha.). Spatiile libere se achizitioneaza deocamdata
de comitatele locale, dar contribuie la costul for toate regiunile Marei Londre.
Un calcul economic al proprietatei, bazat pe plus
valuta, s'a facut in diferite ipoteze (cu gi gra' rezerwww.dacoromanica.ro

881

varea spatiilor libere) spre a se demonstra ca exists


gi avantagii economice pentru toti, data se rezerva
spatii libere publice.

rap' Budapesta, (format din Buda, Pesta i


Obuda) in anul 1930 avea circa un milion de locuitori gi ocupa 19.440 ha. Rezulea ca gi aici suntem in fala unui plan quasi-regional.
In Romania planurile regionale nu sunt nici legiferate, nici macar incepute, sau concepute. Am aia:

Fig. 502. Dispozitia spatiilor libere in Marea Londrii, in raport


cu terenurile de construit.

tat ca abia in 1926 a aVarut, sub impulsia noastri, o


tendinfa spre un plan regional, in legea de organi-

zare a municipiului Bucuregti (U. G. pag. 208,


735), fgra Ins ca practicegte sg se fi faeut prea
www.dacoromanica.ro

882

mult progres 'Ana acum. Dar exists in Romania i


alte regiuni unde planurile regionale, .cat de sumare, aunt deja devenite necesare, precum: Valea Prahovei intre Ceimpin,a i Predeal, poate pada la Brasov (fig. 503) ; litoralul Marei Negre, intre Constarifa i Tusla *(Carmen Sylva), poate 'Ana la Mangalia (fig. 504), . a. Dar pe cand pentru valea Prahovei, planul regional este necesar din punct de
vedere i in primul rand economic, i apoi igienic i estetic; pentru litoralul Marei Negre sus indicat, planul regional este necesar mai ales din
punct de vedere igienic i estetic, dar desigur i din,
punct de vedere economic.
Dela Ceunpina (ora cu circa 1700 locuitori). in
sus, valea Prahovei pada la Predeal i apoi pana
la Brasov (ora cu peste 56.000 locuitori) se strimteazi intre munti; terenul de constructie devine din_
ce in ce mai modic, ass ca locuintele, fie rustice,
fie pentru agrement, se infratesc cand cu instalatii
de exploatari petrolifere, cand cu diferite fabrici,
Ears ordine, formand un ladt din ce in ce mai putin
intrerupt de frumosul paysagiu natural. Prin sporirea densitatei populatiei i a constructiilor. interesele economice incep sa sufere, dar i cele igienice;
iar aspectul estetic pledeaza mai- accentuat a este
momentul sa se intervina cu un plan urbanistic regional spre a pune ordine i asigura progresul continuu viitor. Populatia permanents intre Campina
i Predeal, numai pe traseul oselei nalionale, era
in 1930 de circa 45000 suflete. Vara cel putin se
.dubleaza.
Un plan stereofotogrametric i restituit minicar la

scara 1:5000, avand i curbele de nivel, ar putea fi


renede ridicat pentru aceasta regiune de serviciu!
www.dacoromanica.ro

Aah4..

REGIMEA INDUSTRIAU
CLIN11TERICA

e.43

CAMPNA-PRED
s c ara
fees we lac ease See,"

bc.--'-',-..

wo
4

Fig. 503. Regiunea Ciimpina-Predeal.

www.dacoromanica.ro

Neagni)..
Fig. 504. Regiunea Mamaiaqusla (Mum

www.dacoromanica.ro

884

aerofotogrametric al Ministerului Armatei, i apoi,


revine sarcina Ministerului de Interne sau Ministerului de Lucrari Pub lice ca sa is initiative restului

lucrarei, spre a fixa o zonificare pentru industrii,


locuinte, statiunile estivale, de agrement, sportive,
pentru plantatiile i paysagele de conservat, pentru
a hotri programul arterelor de comunicatje, targu-

rilor, alimentarilor cu ape in comun, scurgerilor


apelor murdare, transporturilor intercomunale. Actualmente nici macar Sinaia nu are un plan urbanistic local, intocmit pe bazele tiintei urbanistice.
Aproape acelea indicatiuni pot fi repetate pentru coasta din regiunea oraului Constance!, la nord
i la sud. Aici studiul se amplifica cu un plan local,
foarte important, pentru portul Constanta. Acesta,
in mod nepermis, Inca nu are un plan de sistematizare i nici macar un plan topografic parcelar, dei

este primul ora-port al carei (cu o populatie de


peste 58.000 locuitori). In orice caz pentru litoralul din afara de acest ora, nu va fi nevoie sa se
intocmeasca planul regional pentru o bands de teren prea late dealungul coastei. 0 latime medie de
cateva sute de metri, sporita numai in punctele interesante i care promit o dezvoltare constructive
Intr'un termen mai scurt, va fi suficienta. Totul este
ca sa se evite lucrarile dezordonate, care compromit
mai totdeauna o dezvoltare rationale 1 placuti.
Intre Mamaia gi Mangalia numai pe coasta traesc
permanent peste 67000 suflete (recens5mantul din
1930), populatie care vara sporete foarte mult.

41. Planul regional Bueure0i


Nu exists Inca legiferat planul regional Bucureti, dar este un deceniu de cand,.prin studii publicawww.dacoromanica.ro

ZONELE PITOREFI DIN REGIUNEA BUCURESTI


Legencla

`'

Delimitate.? re-

ok-

1:738hindorpiforesti
*ha/

it

On*/

as.

1,Vanikri:r

jrt

0 E-'4121k'Ve vA5,6)K.ilamein

www.dacoromanica.ro

885

te, pregatim opinia publics, ca aceasta sa-1 impuna ;


i am avut unele rezultate. Deja legile de organizare ale municipiului,Bucureti, cele din 1926 i 1929,
au intins aci zona de amenajare urbanistica pans la
fosta centura de fortificatii (adica de la o suprafaca
de circa 5800 ha. la una de circa 37.000 ha., 1 de la
o populatie de circa 560.000 la una de circa 630.000

locuitori) ; apoi degea pentru infrumusetarea imprejurimilor Capitalei>> din 9 Februarie 1931, a mai

I.

Einr.

'

.4

...koictikaa.4,_.,41i.:

Fig. 506. Valea Crevediei din regiunea Bucuretilor.

dat dreptul Administratiei Municipale si se ocupe


i de unele paduri ale regiunei, dei preocuparea le-

giuitorului a fost mai mult de ordin estetic i de


agrement. Chestiunea acestor imprejurimi a fost

tratata de not mai amanuntit in o lucrare separata 1), cand ne-am ocupat de elementele naturale de
estetica din jurul Bucuretilor, i cand am reprodus
i o harts regionals (a problemelor de estetica) ea
1) C. S[intescu: cEstetica Bucureptilor,

1931.

www.dacoromanica.ro

S(1 I i

indicatiuni asupra punctelor mai interesante ca frumusete naturals (fig. .505), cum i o serie de fotografii
vederi pitoregti (fig. 340, 354, 506, 507
i 508) cele mai atractive fiind paysagele din zona
*<4Fir.v

,,-:.., -,,

,,

if

I!,, c :

..',./....4,

, r;

.:

&

'2

..i

4.

..

'... If 2. .

..

,
.

4,..

At

, =5

'

-Milla
.

1..

, ,.
P

et

...
.

.4*
u

...

12A

re.- re.

. '4 .' I r'i 0 -

1-

'

7'

Fig. 507. Piidurea Bineasa din niarginea Bucuretilor.

lacului Snagov (fig. 509) pentru care exists un program de amenajare locals intocmit de C. Sfincescu 2). In fig. 510 gi 511 se v5d doui paysagii caracteristice de la Snagov.
Planul regional al Bucuregtilor, anume planga
problemelor estetice>> la care si fie anexate cat mai

multe fotografii cu vederile de interes urbanistic


ale regiunei, va trebui completat5 cu datele gi solutiile referitoare la monumentele istorice din regiune, cari aunt numeroase, in deosebi minAstirile, pre2) Ibidem.

www.dacoromanica.ro

887

cum manastirea Snagov (fig. 512 gi fig. 513) care


ocupa o pozitie in deosebi pitoreasca,, apoi m-rile
Pas 6cea, Ceildarugani,*-Comana g. a., aflate in toate
directiunile.

4Fig. 508. Ptidurea Snagov cu bufetul.

Nu exists Inca un studiu pentru aceasta intreaga


regiune, privitor la centralizarea suprafetelor destinate gruparilor de locuinte sau la cladiri in general, si mai ales privitor la organizarea cQordonata a
difeiitelor artere de comunicatii gi mijloace de
transport, cum gi pentru utilizarea apelor, on pas-

trarea i, replantarea pidurilor (nu numai pentru


interes forestier, ci gi urbanistic regional).
Este posibil ca in curand sa se organizeze gi in
Romania elaborarea unor astfel de planuri regionale.

riind-ca avem, pe baza legala, un inceput de


www.dacoromanica.ro

oCI-1KH

RA

trcre

PA,cr.,/ h'ene.vew

/PA?.

oP
o
0

o
.

01

0
o

0
.

..... .

e4.

00

?.e.,

Ts... 0

."

C.

a
0

'.
0

:-

o
0

VI asia

'

Coo0c0/o

0
O

...---

::o

0.

I)

Fig. 509. Planul regiunei lacului Snagov.

www.dacoromanica.ro

0
0
0

0
0

o
o

Obi:kw?!

fe.

Ab

-.

o:1

.c06a;,..teptc
*;.

.0

.4::

.e:.::

' ..1..
*a.

'.

.....s.'7
....-

'`'`t ',

e:., ..,..

..:

!5:
-Ls ile4 '44
'.. I?' ,-- '' ..

41 .:'.

4.

.'

.4 .

.,

a:
.A.

...-:-.
03.4

...

".

it_ ''

44

-,r,i,, 4 --

t-

,P

:4*

7.

Ar,

.;

11...10 :

Fig. 510. Accesul din Soseaua Nalionala


BucurestPloegti spre laud Snag., Is restaurant
www.dacoromanica.ro

i
1

ft

v,,

kft`

k'
s,

4
;

Tr-

sLift,

#
:
'

Fig. 511. Vederea lacului Snag. 'pre Dobrogegti gi Ghermiinegti.


4

www.dacoromanica.ro

891

studiu al utilizarei teritoriului pentru un plan


quasi-regional (pans la centura de fortificatii) la
Bucureti, 1 in special avem studiul delimitarei
suprafetelor destinate constructiilor, fats de cele

fl

Fig. 512. Insula cu M.rea Snagov, viizuta din avion.

non aedificandi, dam aci cate-va relaiii asupra rezultatelor de pans acum 1).
Rolul urbanisticei fund sa stabileasca prin planuri raporturile permanente ce trebuie sa existe intre aglomeratiunile omeneti, cladirile pe care le ocupi i suprafetele de teren ce se acopera cu acele
cladiri, bineinteles ca astfel de rapotturi urmeaza
sii contribuie la pastrarea sau chiar la creiarea unei
1) C. Sfirgescu: ,tPentru Bucuretii-Noi studii urbanistice).

www.dacoromanica.ro

,,1 11

11.1

II

'Igi
I

t
I:

'

1.

P ti

i 1'

it

At

.1..a. ',
1

il

tl

f ";

1I

fi"'
1, t

VII'

,it
1

Lt
a

I I,

I.

i
I

Fig. 513. Manistirea Snagov.

Fig. 513. Manistirea Snagov.

;i ,

www.dacoromanica.ro

893

ambiante naturale proprii dezvoltarei fizice i psi -

liice a sinatalei, caci aceasta cade sub influema


directi urbanistia. Ca atare, raporturile pe care
urbanistul cats a le stabili intr'o anumita regiune,
trebuie sa fie cele mai proprii regiunei 1 societapi
unde acestea se vor aplica, urmarind un irulice urbanistic optim, aproape constant, bite epoca socials, propriu fiecarei regiuni terestre.
Stabilirea acestui indice urbanistic optim>>, care
rezuma raporturile dintre societatea omeneascii i
terenul pe care ea it ocupi inteun timp dat, se reflecteazi in lucrarea cu care se incepe un plan de
amenajare urbanistic, in aa zisul Nutzungsplan>>
(planul folosirei terenului).
Intr'un plan de amenajare local acest plan de fo-

losire al teritoriului este mai uor de stabilit; intr'unul de amenajare regionalii, chestiunea am Ira-

sit a este mai complexi.


Si inteunul i intealtul din cele doui feluri de
planuri avem a face cu unitati administrative locale, can cer, 1 au dreptul s'a ceara ca, prin planul
de amenajare sa li se organizeze o delimitare cat
mai clarA 1 mai logics. Chestiunea aceasta se pune
deci chiar de la inceputul studiului planului de folosire al terenului.
La intocmirea unui plan de amenajare local, adick numai al unei aglomera/ii considerati izolat,
chestiunea delimithrei comunei are importanta primordiala, nu numai administrative, dar i urbanisfica.

De aceia in planul general de sistematizare>> alcatuit in 1914-1916, pe baza legei din 1894 a <<Ca-

www.dacoromanica.ro

894

sei Lucrarilor Ormului Bucuregti>> pentru o aserne.


nea delimitare a fost din parte-mi proeminenta 1).
So lutia propusa atunci era o tale de mijloc intre
nevoile urbanistice i organizarea administrativi
din acel timp, adica delimitarea oraplui prin bulevarde largi formand aproximativ un inel, incadrate
de o faie plantata cu latimi diferite i adaptate situatiei locale.
Cu totul altfel se trateaza chestiunea delimitarei
inteun plan urbanistic cu caracter regional, adica.,

la care suprafata cuprinsa in plan este mult mai


mare, teren pe care se afla o serie de comune avand
aceleai interese economice, igienice, estetice, etc. In
acest caz deqi imp ortanta urbanistica a delimifarei
este mai redusa, delimitarea prezinta Ins fete multiplicate.
Prin legea din 1926, i prin cea din 1929, pentru
organizarea municipiului Bucureti, planul de amenajare al municipiului cuprinde o regiune de circa
37.000 h, a. pe care se dia., afara de capitala metropoli, i vre-o 20 aglomeratiuni suburbane in continua i repede sporire a suprafetei for construite.
Ceiace intereseazi deci in primul rand planul de
amenajare regionals este determinarea spatiilor non
aedificandi, apoi stabilirea celor admise pentru a fi
construite pe o baza de zonificare, cum i pregatirea
evenutualei extensiuni a nucleurilor deja construite.
Cu aceasta ocazie se vor clarifica, rationalizandu-le, 1 delirnitarile administrative ale comunelor,
tinand seama de toate interesele, cum s'a facut in
..

1) C. SI infescu: tBucureatii in viitor, (pag. 15-23).

www.dacoromanica.ro

895

studiile publicate de Sfincescu, care formeati him


planului regional al oraului Bucureti1).
Observam in planurile de amenajare regionals
Mai multe categorii de dimitari: a) de nature administrative; b) de nature constructive; c) de nature
topografica.
Fiecare din aceste .categorii de .delimitari trebuie

avuta aci in vedere. Delimitarile se fac de obicei


prin semne pe teren vizibile pentru toata lumea.
Delimitarea constructive este de interes general
urbanistic. Este stabilit prin 'congrese internationale
urbanistice (Amsterdam, 1924) ca trebuie impiedi-

cata acoperirea terenurilor cu o mare de case;


deci nici risipirea caselor pe suprafete prea Intinse
nu este de. recomandat, dupe cum nu este de admis
nici_inghesuirea locuintelor. De altfel extensiunea
oraelor a fost combatuta inca de la 1548, nand. un
edict al lui Enric IV a interzis la Paris extinderea
in mahalale in detrimentul altor orae sau sate>>,
edict repetat la 1672 sub Ludovic XIV. Aga dar trebuie stability o delimitare a zonelor de constructie
walabila pentru o epoca determinata, i eventualele
zone de extensiune pentru construetii, pe etape, in
viitor, data exista teren disponibil i stint de dorit

...asemenea extensiuni.
Stabilirea acestor zone ca marirne, pozitie, delimitare, se face pe baza calculelor creterei populatiel
.

Yi a studiilor urbanistice ale regiunei in raport cu


densitatile admise la locuinte in fiecare zona.
Delimitarea topografica este cea mai naturals,
mai vizibila i mai simtita de toti: prin rami, lacuri,
1) C. Sfiniescu: ePentru Bucuretuii-Noi Janda urbanistice.), 1933,
din care extragem unele date.

www.dacoromanica.ro

895

depresiuni, paduri, etc. In regiunile prea aceidentate zonele construite sunt de obicei vaile, dar portiunile neinundabile 1 cu soare; iar zonele rezervate pentru plantatii sunt 2,oastele, culmile. In regiunile ese, din contra, zonele construite sunt furnizate de terenurile mai ridicate, bine aerisite i expuse, iar cele mai joase, care aunt uneori m,u greu
de canalizat i considerate deci ca nesanatoas;:, stint

afectate parcurilor, terenurilor de sport, etc. deci


zone non aedificandi. Acesta este cazul regiunei Bu-

curwilor.
Aici nu s'a tinut seams la stabilirea delimitarilor
administative de conditiile topografice. dei rareori
exists motive serioase de alt ordin care sa precurnpaneasca, adica in sensul nerespectarei delimitarilor
topografice, atunci cand se propune o delimitare fie
administrative, fie una urbanistica.

Mara de principiul coincidentei


preocuparea mai trebuie sa fie dirijata i asupra elementelor materiale ale delimitarei. Exists diferite
mijloace de a delimita: a) prin borne; b) prin bu-

levarde inconjuratoare, mai mult sau mai putin


largi; c) prin zone de plantatii sau centuri agricole
cu caracter public: d) prin zone non-aedificandi>>,
publice sau particulare. Evident ca mai multe siste-

me pot fi utilizate deodata inteun plan de amenajare, dupe conditiile speciale ale regiunei.
Primul mod de delimitare, adica prin borne, poate servi cel mult la delimitarile administrative. Si
chiar atunci acesta s'a dovedit in Bucureti ca nesatisfackor, caci reprezinta ceva urea instabil, de o
importanta prea redusa. j cu o influents aproape
neinsemnata, mai ales data administratia este insu.

www.dacoromanica.ro

897

ficient organizata gi daca polilia nu este destul de


vigilenti.
Bulevardele 'imam excelente mijloace de marginire la oragele mijlocii gi chiar la unele mai mari,
daca costul realizarei for nu devine prin expropieri
prea ridicat, sau dada ele mai servesc gi ca sa primeasca diferite mijloace de transporturi. inclusiv
caile ferate.
Combinarea bulevardelor cu centurile de plantatii, sau numai acestea ultime, aunt recomandabile
la Bucuregti, mai ales pe portiunile wide nevoia de
aparare contra vanturilor predomina, sau acolo unde motive de estetica cer realizarea unei impaduriri,
on acolo unde exists deja plantatiuni; in fine, pe
portiunile wide acele plantain sunt necesare pentru
perpetuarea gi amenajarea unor spatii libere existente (terenuri non aedificandi) in vederea asigurarei igienei regiunilor construite.
Centurile agricole ocupand suprafete intinse, de
obicei proprietati comunale, sunt mijloace intrebuintate cu succes la oragele gradini engleze pentru
marginirea oragului, pentru asigurarea igienei for gi
micgorarea costului alimentelor cultivate in apropiere. Din nenorocire posiblitatile de realizare a acestor centuri agricole comunale de acest fel aunt
rare la oragele mari existente, din cauza greufatilor
financiare. Achizitionarea treptata a terenului necesar constitue o politics chibzuita, pe care de exemplu unele orage germane au urmat-o, politica recomandata dupa o technici specials, cum s'a propus
gi pentru planul regional al Londrei.
De aceia in ultimele decenii, mai ales la oragele
mari, s'a recurs la impunerea spatiilor <<non aedificandb>, o restrictie adusi drepturilor de proprietate,
www.dacoromanica.ro

898

legiferati in uncle cari, der Inca nelimurita suficient in legile administrative din Romania (U. G.
pag. 735).
Este cert ca sunt necesare anumite artere pentru
leg5tura direct5 intre comunele suburbane gi periferia Bucuregtilor, pentru a desarca centrul oraguiui, precum gi combinarea functiunei circulatorii a
acestor artere fats de nevoile tailor ferate. De aceia
vom.trasa data' cu delimitarea gi uncle not cal de
comunicatii periferice, pe cari le vom utiliza in acelag timp cu zonele non aedificandi. La stabilirea
acestor artere trebuie sa avem in vedere gi reteaua
de &Ai ferate ce urmeazit a fi stability de acord cu
Regia Autonomy a Callor Ferate.
Trebuie insa in prealabil sa ne fixAm o coneeptie
asupra felului cum va fi construit oragul, adica asupra densiteicei locuintelor factor in legAturi cu per-

sonalitatea oraplui, ultima determinati de starea


economico-social5 locals. Nu putem stabili o delimitare a oragului gra a influenta densitatea cladirilor gi personalitatea oragului.
Ar fi dar cazul sa cerceta'm aceasti densitate adinisibilA in raport cu personalitatea ce urmArim a
pastra sau creia regiunei prin planul de sistematizare.

Elementele importante ce determing densitatea


locuintelor sunt suprafetele zonelor de constructie,
nurn5rul total al populatiei admise, cum gi spatiile
libere minimale fixate in jurul cl5dirilor.
Factorii urbanistici can contribuie la personalitatea oragului sunt numerogi, c5ci, pe langa densitatea populatiei gi locuintelor, mai intervin caracterele geografice, istorice, arhitectonice, tecnice, estetice, economice gi chiar igienice ale oragului.
www.dacoromanica.ro

899

Valoarea personalititei unui orag rezidi in perfectionarea pe cai artificiale a caracterelor naturale
existente ale solului gi ale societatei omenegti co
tralegte pe acel sol, pentru o diferentiare cat mai
.

mare intre 'unit5tile de acelag gen fispandite pe


globul terestru.
Avem in Europa orage mai dense gi altele mai rar

construite. Din primele citam: Berlinul, Parisul,


Budapesta, Roma etc.; din secundele, exemplele
aunt mai putin numeroase: Londra, Haga, Compenhaga, Belgrad, Bucuregti.
Admitem pentru viitor o constructiune densii in
oraguI Bucuregti i in regiunea inconjuritoare, sau
o constructie rare? Admitem constructia dens5 numai pentru o parte central a oragului, sau pentru
toate zonele de constructii 1) ?

Se obignuegte gi e rationale o constructie mai


inaltii (nu prea densii) in centrul oragului, i alta
mai joasi, dar gi mai rare, la periferie. Aceasta reprezinta o solutie i economics, dar gi igienici a
densit5tei constructiei. La Bucuregti solutia conduce la un orag metropolA cu cel mult un milion locuitori. Nu ar conduce prin ea insigi la personalitatea
oragului, fiind-c5 este una adoptati de multe centre
gi recomandati de urbanismul modern pentru readaptarea oragelor existente.
Daci am spori spatiile libere din jurul clidirilor,
am scadea densitatea locuintelor pe hectar, dar am
influenta in bine personalitatea oragului, am p5stra
traditia, mai ales dacit acele spatii libere ar fi plantate cu pomi. Am avea poate in oral in viitor o populatie mai mica de cat un milion de locuitori, ce11..

1) C. Slin;escu: (Transformarca constructivi a Capitaleia, 1922.

www.dacoromanica.ro

900

eace nu ar fi un rau, ci chiar un bine, din multe


puncte de vedere.
Nu avem Inca o statistics romaneasca care sa ne
orienteze spre un criteriu asupra numarului optim
al locuitorilor unui oral spre a obtine maximum de
conditii avantajoase in ce privegte cheltuelile publice de administrare a oragului. Poate vom avea in
viitor. Dar data ne conducem de concluziile statisticelor americane, in ce privegte administratia oragelor mari in raport cu cele mici, constatam ca cheltuelile cele mai reduce de administracie le au oragele mai mici. (U. G. pag. 364).
Avem dar interesul economic sa micgoram suprafata de construit in metropoli, dar sa micgoram gi
densitatea locuintelor pe hectar in diferitele ei zone
de constructie.
In schimb sa sporim cat mai mult spatiile verzi
publice, gi anume pe cele plantate sau agricole, atat
pe cele interioare cat gi pe cele exterioare oragului.
SA asiguram: a) verdeata copilului; b) gradina iu-

bitorului de natura; c) pajigtea sportivului gi d)


chiar verdeata pentru <<camping>> (U. G. pag. 291).

In acest stop vom utiliza gi tabloul lui Miggel)


care indica cifrele minimale pentru spatiile libere
ce trebuie sa revina pe cap de locuitor in diferitele
zone de constructie.
Costurile instalatiei gi intretinerei parcurilor, ale
plantatiilor pomilor izolati cari sunt foarte ridicate,
(U. G. pag. 292) fac sa ne gandim a prevede in interiorul Bucuregtilor spatii libere care sa coste putin ca achizitionare gi amenajare (maximum 50 lei
1) Leberecht-Migge: eWeltstadt-Griin, ein Aufruf zur rentabel
Parkpolitik (Baukunat u. Stildtebau, Mai 1930).

www.dacoromanica.ro

901

m. p.) ; sa nu consume de loc sume pentru intretinere, ba chiar sa produci, iar pentru exteriorul b,
curetilor sa asiguram spatii libere daci se poate
gratuit.

De aceia vom elimina de la inceput loturile pentru gradinitele-colonii de culturi (allotements gardens) pare au de obicei cam 200-300 m. p. fiecare
lot, caci amenajarea acestora cu toate cele necesare
costa prea mult, cam 80.000 lei un lot. Ar fi eronat
deci sa se cheltuiasca sute de milioane lei pentru
cateva mii de asemenea. gradinite.
Pentru locuitorii metropolei cari locuiesc centrul,
adica zona pada la bulevardele inconjuratoare (Ba-

sarab, Bonaparte, Stefan cel Mare, Mihai Bravul,


etc.) spatiile publice verzi, ca sa fie utilizabile, vor
trebui sa fie cuprinse in aproximativ limitele administrative actuale ale ormului, de oarecc trebuie
sa respecte intre ele zonele de influents (U. G. pag.
292), adica distanta maxima de 1,5-2 km. de
populatia ce le folosete.

Oraul ar avea nevoie in curpinsul lui de circa


600 hectare zone verzi publice, adica parcuri, gradini i terenuri pentru sporturi. La determinarea acestei cifre admitem pentru zona centrals mentionata mai sus i care cuprinde cam 1.000 hectare, a
dens:Itate medie de 60 locuinte pe hectar, cuprinzand cate 5 persoane fiecare locuinta, adica o populatie totals de circa 300.000 locuitori. In aceasta
zona casele ar avea in medie trei caturi.
In cuprinsul limitei actuale administrative oraDI
posed mai putin de 100 hectare spatii publice
verzi. Excludem din aceasta cifra cimitirele i parcul palatului Cotroceni, neutilizabile pentru jocuri
de copii, sporturi, plimbari. Daca adaogam cele circa
www.dacoromanica.ro

902

100 hectare deja asigurate pentru Parcul National,


anume portiunea mai aproape de ora, cum i cele
circa 300 hectare suprafata totals ocupata de apele
lacurilor din nordul orasului (suprafata care va putea fi utilizata la sporturi, plimbari, etc.), inseamna
ea putem considera ca orasul arg asigurate acum cam
500 hectare spatii verzi publice, sau cu caracter public, din cele 600 hectare necesare. Urmeazi ca mai

sunt de achizionat cel putin 100 hectare in acest


scop.

Pentru restul de circa 600.000 locuitori viitori ai


orasului, care vor locui cartierele de dincolo de bulevardele inconjuratoare existente pada in centura
de nlantatii, cum si pentru cei circa 400.000, care vor
locui in suburbane, le vom asigura spatiile verzi necesare, adica circa 1700 hectare, dincolo de raza actuala a orasului, tinand seams ca acolo construotiile
vor fi mai joase.
Cum cele 100 hectare spatii libere verzi de achizitionat ar costa foarte mull daca le-am expropria
mai spre centrul orasului, adica minimum 500 milioane lei, afara de amenajarea lor, este recomandabil a cauta. sa patrundem cu zona verde (irnpadurita

sau nu) de la periferie spre centru, in forma de


dinti, i anume pe acolo unde terenul este mai eftin. unde terenurile verzi publice lipsesc, unde terenurile sunt joase sau inundabile, sau in fine, unde
acestea sporesc eficacitatea parcurilor publice existente, prin o grupare avantajoasa a lor, unificandule teritoriul cu cel verde periferic. -Dace examinam cu atentiune dezvoltarea constructive a orasului in raport cu aceste consideratiuni ajungem la o schema cruciforma pentru suprafata cladita a metropolei, (U. 'G. fig. 219) care Tani
www.dacoromanica.ro

903

in practici va avea lalimi variabile, iar unde nu se


poate altfel, chiar unele mici discontinuitkli.
, Suprafata zonelor verzi publice din limita administrativi viitoare a ormului ar fi sporiti la 2000
hectare servind i pentru suburbane. Cu achizicio-

narea sporului de 1500 hectare ') nu am dephi,


fats de preturile actuale, o cheltuialg de circa .800
milioane lei. Am spori insa considerabil igiena oraului. Chiar personalitatea oraului ar fi mult influentat5., data vom cultiva, bine inteles, i ceilalti
factori esentiali ce pot forma o personalitate. Restul
de 300 hectare vor fi achizitionate intre comunele
suburbane.
Asa dar elementele principale ale delimitarei capitalei vor fi procurate de lacuri i parcuri la
nord, dinzti de parcuri publice intranzi spre centru, inclusiv parcul de creiat in lungul albici DamboviTei spre nord-vest; in fine, zonele non aedificandi>>, proprietati particulare (U. G. plana pag.
250).
Pentru comunele suburbane ale Bucuretilor delimitarea o vom face-o pe consideratia, ce am stabilit-o in Superurbanism>>, ca la not in tars centrele
de ordin primar, cele mai potrivite i pentru sate
lite>>, trebuie sa aiba. cam 20.000 locuitori, ocupand
cam 500 hectare, adica un cerc cu diametrul de cir-

ca ca 3 km. i cu o century gricola cam tot atat de


lati (U. G. fig. 253). Chiar data am admite, avand
1) In acest spor de achizifionat nu e euprins terenul hipodro
mului Ilimeasa si al pepinierei Scoalei de Agriculture, eau ace' al
Telegrafiei Uri Fir.

www.dacoromanica.ro

904

in vedere vecinatatea for cu un orag mare, o densitate mai mare a locuintelor i un numar mai redus
al populatiei din aceste aglomeratiuni suburbane,
nu am putea s'a reducem suprafata totals construita
a fiecarei comune sub 200 hectare.
Tragem, pe baza principiilor de mai sus gi din
planul topografic, urmatoarele concluzii:
a) Exists un pericol permanent ca suburbanele

sa se uneasca cu metropola prin suprafetele for


construite, fiindca suprafata minima de 200 h. a.
pentru fiecare comuna e greu de asigurat pentru un
viitor mai indepartat.

b) De aceia este strict necesar sa se inconjoare


metropola, ca Si fiecare comuna suburbani, cu spa tii
publice, de preferinta impadurite, care si
impiedice extinderea acestor aglomeratiuni in suprafata.
c) Sa se uneasca mai multe comune suburbane in

cite una singura, care ar putea mai bine indeplini


conditiile de dezvoltare aratate mai sus Si asigura
progresul for economic, iar intre vechile comune sa
se pastreze cateva mici spatii publice verzi, ca parcuri interioare.
Ajungem astfel la schema din planga fig. 250,
U.

G.

In tabloul de mai jos indicam suprafetele si papulatiile prezente (recensimantul 1930) gi viitoare
ale acestor comune, cum gi modul lor de regrupare
(lipsesc cele -din afara zonei administrative a municipiului) :

www.dacoromanica.ro

905

Populatia

00

.c"

Comuna
z

Rs

cn fss

Bucureati

. .

5.900

actuala

(rec. 1930)

564.575
3.225

2 Baneasa
3 ColentinaFundeni

64
116

4 Pr. Nicolac . .
5 Pantelimon . . . .
6 DudeOCioplea .
7 $crban.Voda . .

180

6.460

44
80

2.031

128

9.975

8 Mi litari
9 Rosu

186

7.263

10 Voevodul Mihai
11

Grivita

12 Lupeasca

13 PopcstiLcurdeni

Totaluri .

.
.

7.044

33

846

138

4.777
5.759

638
104

6.061

110
7.721

9.805
3.467

65 0

0u
.4

CI. 2

Populatia uo >
viitoarc a ;Zi
Ca t1.1

320
260
330
340

850.000 30-60
20.000 20
33.000 20
32.000 20
26.000 20
33.000 20
34.000 20

290
400
460
450
220

29.000 20
40.000 20
46.000 20
45.000 20
22.0 00 20

4700
200
330

631.288 8.300 1.210.000

La aceste totaluri se vor mai adiloga cifrele cores-

puniiitoare pentru comunele Chiajna, Pipera, Barzeti, Capin, can se aflii tot in regiunea municipiului, degi uncle aunt lasate afar din punct de vedere
administrativ. Populatia totals va atinge deci 1,5
milioane locuitori, iar suprafata cliditi cam 9,000
h. a.
Din suprafata totalii a terenului pima' la centura
de fortificatii, care este de circa 37.000 hectare, sciziind suprafetele totale ce vor fi construite in viitor,
de circa 9000 hectare, rezulta ca limane o supraCala* <mon aedificandi>>, exterioara zonelor claAite,

de cel putin 28.000 hectare, care repartizate la un


www.dacoromanica.ro

906

total de 1.500.000 locuitori, revive circa 186 m. p.


spatiu liber (public gi particular) de cap de locuitor. Spatiile verzi publice propuse sunt deci de circa
230,0 h. a. adica circa 15 m. p. pe cap de locuitor (a
se examina tabloul U. G. pag. 297).
Trebuie sit mai adiogam la cele 230 hectare gi
spatiile libere publice ale Statului, ale Eforiei Spitalelor gi ale Comunei (donate de Stat comunei prin
legea din 1929 gi cuprinse in interiorul centurei de
fortificatii). Totugi aceste suprafete verzi publice
sunt insuficiente gi'vor trebui mult sporite in viitor,
cautandu-se in special a se achizitiona padurile existente din regiune. Mai sunt absolut necesare gi unele amenajari in exteriorul centurei de fortificatii,

precum Snagovul spre nord, padurea Comanei


spre sud, etc. studii ce trebuesc conduse paralel,
cum am aratat mai sus.
Va trebui insa ca pe, viitor sa nu se mai permits
infiintarea de not vetre de sate gi nici chiar aga zi
seleorae. -gridini, in interiorul acestei regiuni pada.
la centura de fortificatii.
Intrebuintarea acestor spatii, astfel determinate,
constitue un studiu deosebit gi destul de vast.
Comunicatille. La determinarea spatillor libere
publice inconjuratoare comunelor, trebuie sa tineut
seams. mai ales de cerintele arterelor de comunica,
tie, precum canalele navigabile, .cai feiate, gosele.
Va trebui si urmarim costul total al acestor lucrrtri
necesare gi si folosim in acelag timp asemenea Incrari vizibile gi permanente, pe cat se va putea, gi
en delimiteri. Spatiile libere verzi vor forma o bordura a acestora, gi vor fi un factor estetizant de primal ordin.
Diteritele propuneri existente plink acum peril-Yu
www.dacoromanica.ro

907

Bucuregti 1) intrevaza.nd un canal' navigabil la audul oragului cu o eventuala legatura navigabili spre
local Fundeni, pe la estul gi nord estul oragului. Observand intin.derea posibila a spatiilor libere verzi
in aceasta parte, constatAm ca ele pot servi in viitor
gi la furnizarea terenului necesar acestor canale i

chiar porturi. In partea de nord a oragului exists


lacurile i valea Colentinei, care asigura spatiul ne-

cesar plutirei eventuale, dar sari ar trebui sa intre


toate in domeniul public (cam 195 h. a. de expropriat).
Liniile ferate de exaniinat ca traseuri suntt cele
cu caracter international, apoi cele pentru distante
marl gi in fine cele locale, atat pentru calatori cat
gi pentru marfuri. Trebuie sa avem in vedere pozitia garilor de crd5tori, de marfuri gi de triaj, sau
de formatie, cu instalatiile de exploatare, spre a
rezerva din Limp spatiile libere suficiente.
Rezum.i'm aci numai concluziile ce se desprind

din un studiu separat ce am facia in aceasta privinta 2).

Bucuregtii poate fi gi trebuie sa fie deservit pen-

tru traficul de calatori, separat de cel de marfuri,


pe toate distantele, prin o linie quadrupli in lungn1
Dambovitei, pe care se vor afla mai multe sari de
formatie a terenurilor, una in afara de orag la nordvest, gi alta tot afara de pray la sud-est 2).
Traficul de marfuri va trebui gi va putea fi bine
1) C. Stin(escu: tAsupra drumului de urmat pentru o industriatizare intensive si extensive a Capitaleil, (Independence Economic&
1921).

2) C. Sfinpscti: 4A.supra liniei ferate traversand Capitals in lungul Dambovitei.), (Buletinul Moe. G1e a Inginerilor din Romania,
Septemvrie, 1925).

www.dacoromanica.ro

908

deservit pe cartieie, prin complectarea inelului de


tale ferata existent i cu portiunea Filaret-Abator-

Cioplea-Obor, pe care se aflh acum ghrile ce vor ramane de mhrfuri: Nord, Mogovaia, Obor, Cioplea,.

Vhchreti, Filaret, Dealu-Spirei. Traficul de marfuri va fi ajutat de triajul Chitila, impreunh cu cel
ce va fi de executat spre Pantelimon on Cioplea,.
cat mai departe, precum gi de cel din viitorul port.
Este convenabil ca o bunh parte din traseul liniilor ferate sa meargh paralel cu un viitor canal navigabil i mai e recomandabil ca paralelismul sh fie
phstrat gi cu o viitoare gosea de legatura intre su.
burbane gi periferia oragului in spre sud-est. Toate
aceste artere impreuni e de dorit sh fie incadrate in
o zonh verde de izolare. Am obt,ine maximum de e
conomie gi avantaje. (U. G. fig. 273).
Benzile de teren ce se expropriazh de obicei pen-

tru calea ferath s'au constatat ca sunt prea inguste


pentru neA oiie viitoare gi ca se recurge in urinal la
noi exproprieri., insutit mai costisitoare ca primele
exproprieri. De aceia recomandhm a proecta fhii
pentru chile ferate mult mai largi ca pang acum. Asemenea gi pentru terenurile destinate garilor. 0
mica garh de mhrfuri necesith peste 80.000 m. p.

Linia ferath existents de century (care deservea


vechile fortitiea!ii) va putea servi gi mai depa le, de
ex. ca linie de garare a vagoanelor, gi poatt pe alocurea, in viitor, va putea fi dezvoltath ca statiuni tie
triaj, nu insh ca lnie pentru calatori, chci noi. o1) 0 astfel de solulie se pare cli ye fi definitiv Inlituratit prim
lucrNrile de amplificare ce s'au executat in ultimul timp In Gara de
Nord gi prin inceputurile ICetitei Universitare, pe trenul Statulun
de lanai Dandbovita gi str. Sf. Elefteris.

www.dacoromanica.ro

909

meratiuni nu trebuie sa lasam, dupi cum am spas.


sa se stabileasca in jurul acestei linii ferate.
Cercetand cu utentiune traseul inelului existent
de tale ferata in raport cu dezvoltarea oragului, ajungem la concluzia ca este recomandabil ca, pormind dela bifurcarea liniei Bucuregti-Constanta spre
vest, inelul sa deserveasca comunele Regele Mihai,
Crangagi, Militari, Lupeasca spre a se uni cu linia
Filaret-Giurgiu in lungul unei noui gosele de centura care sa lege suburbanele din acea parte. Gara
Filaret va constitui o a doua gars de marfuri a oragului metropoli.
In acest mod vom putea Aline o delimitare administrative Si constructive combinata gi cu caile de
comunicatie, iar nu numai prin zone verzi; vom da
posibilitate ca gi suburbanele sa is un avant economic, unele mai ales prin industriile ce s'ar permite
prin planul urbanistic sa se dezvolte acolo.
Aceste indicatiuni aunt suficiente pentru formarea unei conceptii asupra planului regional Bucu
regti.

42. Teritoriul in planul local


Prin teritoriul in planul local intelegem suprafata determinate prin acel plan urbanistic, spre a fi
amenajata, in toate detaliile, pentru o localitate.
Plana sau plangele desenate cu indicatiuni urbanistice specifice teritoriului poarta, cum gtim, numele de plan de folosintil (Nutzungsplan) gi este
numai partea din planul director relative la separarea pe categorii de utilizare a terenului, cu indicagiunile generale ale legaturilor de comunicatie prin.
cipale. Un astfel de plan de folosinta se intocmete
la scara 1;10.000 sau chiar 1:20.000, dupa cum suwww.dacoromanica.ro

910

prafata este mai mare sau mai mica, iar terenul mai
accidentat sau mai es.
Totugi, la planurile urbanistice locale este reco-

mandabil ca, alaturi de planul de folosinfa, gi in


prealabil intocmirei acestuia, sa fie examinate, dup5
'Ns

Fig. 515. Situatia mondiala a oraului Timisoara

principiile aratate la superurbanism>>, hartile respective cu indicatiile superurbanistice regionale gi

cu imprejurimile, cum s'a procedat pentru planul


local ') Bazargic (fig. 514). La fel recomanda gi in
urbanografie d. Deznai 2) pentru oragele importante, cand se lucreaza la o ancyclopedie Urbana, gi
da ca exemplu plangele pentru Timioara (fig. 515.
516, 517 gi 518).

Din aceste harti gi din documentare, ne put


seama mai bine, atat in ce privegte gradul i fe11'1 de folosinfa al terenului, cat gi de direccia, ma
rimea diferitelor cai de comunicatie cari formeazi
-osatura teritoriului planului local.
Ala

1) C. SI intescu : Sistematizarea oraplui eBazargie). 1930.


2) V. Deznai: cUrbanographiez. (cUrbanismul), 1932 pa g. 41k- ..
412).

www.dacoromanica.ro

scAfig 1. 1000.000

Fig. 514. Situatia regionalii a orau1u1 Razargle.

www.dacoromanica.ro

912

Planul de folosinfa trebuie organizat: 1) ca delimitare; 2) ca zonificare; 3) ca circulacie; 4) ca pay-.


sagiu natural.

Fig. 516. Situatta regionalii a oragulut Tuntgoara.

La acest capitol vom cuprinde numai teritoriul


noilor formaciuni, fiindci la acel deja construit,
deja ocupat aproape complet de o aglomeratiune, se
pun probleme relative la transformari, la readaptari, probleme deci de therapeutics.
Vom insista acum numai asupra delimitarei in

raport cu spatiile libere i cu zonificarea, gi apoi


asupra caracterelor paysagiului natural.
1) Delimitarea teritoriului. Aceasti lucrare reprezinta de fapt problema asezarei i extensiunei
urbanistice, pe care am cercetat-o analitic in <<Urbanistica Genera la>> la diferitele ei capitole.
www.dacoromanica.ro

913

Prima chestiune ce trebuie sa ne-o punem este:


<<care sa fie miirimea i forma geometric a terenului> pe care trebuie sa-1 ocupe, sau pe care sa se
extinda o aglomeracie? Distingem dar doua cazuri:
a) infiintarea unei aglomeratiuni noun gi b) extensiunea unei aglomeratiuni existente.

Fig. 517. Situatia veciniltatilor oragului Timioara.

a) Aglomeratiunea non& Acest caz se intampla


de obicei la colonizari sau la formarea centrelor sa-

telite in jurul oragelor mari; gi mai rar la planurile


unor not capitale, cum a fost Camberra (U. G. pag.
161, 257) sau cum se propunea prin 1920 de unii
ilusioniti pentru capitala Romaniei.
In superurbanism (U. G. pag. 363 gi urmatoarewww.dacoromanica.ro

914

le) am vazut principiile ce trebuie sa calauzeasca


la formarea unor astfel de aglomeratiuni, ca populatie, densitate, aezare, etc. In ce privete forma
geometrica a suprafetei ocupate, conditiile terenului vor decide, dei am observat ca exists acum o ten.
denfa de desfaurare linear a aglomeratiilor.
P=11N1 .
LLE 4:,o.oco.

)
,...e.0 L.,..,......
0 ...,.....,...
....
nt puklipto.

IV
'

I. 4.

IV. Ane-e.........t
.

r osn

..!?...

---

C
__.

IN

1.,. is.

tf1:1

T........y Wet.m...

"....."....r.".r6."--

1,0. a,......-

JED OR
Fig. 518. Planul oraului Timipara.

Tendentele politico-economice nu mai incurajeazd formarea centrclor cu peste 300.000 locuitori


(Rusia abia admite, i provizoriu, not centre pans
la 100.000 locuitori). Sunt preterite acum mai mult
ca oricand orarle-gradini cu 20.000-30.000 locuitori, maximum' 60.000 locuitori, in genere satelite.
Cat privete densitatea teritoriala a locuitorilor
.

in orarle obinuite, s'a constatat ca cea mai prielwww.dacoromanica.ro

915

nica este de 100-150 loc./hect. maximum. Chestiu-nea densitatei teritoriale a fost puss la 1913 in con-gresul dnstitutului International de Statistica>> la
Viena, de cave Guisti.
In Romcinia, vechiul regat, am gasit, ca densitate
teritoriali, trei tipuri de orage 1 anume: orage rare

(cu densitatea teritoriala intre 2-20 loc./hect.)


orage afanate (cu densitate 20-50 loc./hect) ; orae adunate (cu densitate 50-150 loc./hect).
In Franta cele mai multe orage au densitati de.
60-200 loc./hect., iar pentru satelitele Parisului sepropun acum densitati de cel mult 100 loc./hect., Cu:
case individuale 1).
In Germania densitatile multor orage sunt de 200400 loc./hect.
Am dat un tablou cu densitatile teritoriale a unor
orae mai importante care ne va putea calauzi la aprecierea densitatei pe care am admite-o inteun car

dat (U. G. pag. 297).


In Italia, la noua colonic cu caracter agricol intensiv, Sabaudia, s'a admis o densitate fonduara de70-80 loc. /hectar.
Dupa Raymond densitatile de admis ar fi calculate pe zone i adica: la orage-gradini 50 loc./ha.; la
mica industrie 100 loc./ha.; la comert 150-7200 loci-

ha.; la locuinte colective 200-250 loc./ha. Din aceste cifre scoate ca un orag 'Ana la 10.000 locuitori
ar ocupa 50 ha.; unul pana la 20.000 locuitori 100'
'ha.; unul pada la 50.000 loc. cam 250 ha.; pana la
1.000.000 loc. cam. 5000 ha. Dupa Le Corbusier la
fiecare 1.000 loc. e nevoe de 333 ha.

:Prin urmare va trebui in prealabil sa ne fixant


1) KUrbaniamulx

1933, pag. 100.

www.dacoromanica.ro

916

:asupra populatiei totale dintr'o epoca viitoare a oraului, cum i asupra densitatei sale teritoriale. Vom
putea apoi determina suprafata necesarri. Va trebui

sa tinem seams insa i de o viitoare extensiune


ormului i deci sa rezervam terenul trebuincios acesteia. La aprecierea populatiei viitoare, inclusiv in
extensiune, trebuie ca sit avem in vedere i speciali-

tatea oraplui proectat. Trebuie deci examinat data


oraul va fi unul industrial, comercial sau de tranzit; data va fi un ora balneo-climateric sau administrativo-politic, sau combinat. Putinta i felul de
dezvoltare ale oraului vor fi diferite la fiecare caz.
Unwin recomanda ca urbanistul sa se intrebe, inain-

te de a trece la studiul planului: Ce fel de viafa


privata va trebui s5 cuprinda, ce nivel vor avea in-

stitutiile i intreprinderile, cati dintre locuitori ar


putea colabora la acestea 1 ce mIsuri aunt de luat
ea sa fie indeplinite astfel de conditii? In genere
este de preferat a admite o densitate mai mica la populatia oraului proectat, caci dei prin aceasta vom
spori suprafata in aceia proportie, distancele dela
centru sporesc numai In proporcie cu rcidcicina pe
trata. Aga dar acest spor redus este de preferit unui
spor de densitate, care scade repede valoarea igienica a ormului.
Daci voim sa proectam un ora-grading cu 20.000,
30.000 locuitori, maximum 60.000 locuitori, atunci
pe langa suprafata necesara sus aratata, vom crtuta
sa-i asiguram i o centura agricola. (U. G. pag. 246,

357, 366). De exemplu Letchworth are o centura


agricola cat 2/3 din suprafata ormului. Daci populatia ar crete peste 60.000 locuitori, intinderea oralului-gradina ar crete defavorabil i unele avantaje
www.dacoromanica.ro

917

ale centurei agricole ar dispare, caci s'ar indepart


prea mult pentru o buns parte din locuitori.
In Anglia nu se fixeaza densitatile locuitorilor pe
hectar, ci al locuintelor pe hectar. Calculul economic facut in Anglia a stabilit ca, cu cat locuinta
Este mai scumpa, cu atat numarul for de admis pe
hectar trebue si fie mai mic. S'a format astfel tabloul urmator pentru densitatea locuintelor in ora-ple-gradini engleze:
Pretul maxim al
locuintei (lei itur)

5600
8700
12500
17500
22500

Numarul locuinfelor
pe hectar
35
30
27
25
20

Daca socotim in medie 5 persoane la locuincii re-zulta ca densitatea variaza, dupi acest tablou, intre
165 i 100 locuitori pe hectar. In realitate densitatea
teritoriala este mai mare, fiindca densitatile locuintelor sunt date pe hectarul de bloc, deci o densitao

fonduara, care este cu 30-40% mai mare ca cea


teritoriala. Aa dar cifrele 165-100 loc./hect. corespund la densitatea teritoriala de circa 125-70
loc./hect. de unde rezulta di cifrele lui Raymond
bunt prea marl, 1 nu ar corespunde nici cerintelor
pentru apararea in razboiul viitor aerian.
Daca tinem seams de conditiile actinometrice 1
celelalte de ordin igienic, dezvoltate la capitolul

igienei urbanistice (U. G. pag. 289-340) constatam ca densitatea teritoriala nu poate varia in li-www.dacoromanica.ro

918

-mite prea largi. De aceia cu drept cuvant Unwin a


:scris nu se caltigii nimic prin suprapopulare l), gi
.a gi demonstrat aceasta en cifre gi multe argumente.

Ne oprim ceva asupra acestei chestiuni, putin


cunoscutil la noi, gi mai ales gregit cunoscuta, fiind-

ea, pe deoparte cartierele existente afanate aunt:.gregit concepute, gi dau un rau exemplu, iar cele cu
aconstructii inalte, deci suprapopulate, au locuintele

rau conditionate ca aerare, expunere solara gi circulatie, etc. gi nu li se examineaza aceste defecte.
Constructia inalta cere strazi proportional mai
largi, incrucigeri mai multe, circulatia se face mai
greu gi deci se pierde timp mai mult pentru transport, din cauza parcajului automobileor gi incrucigerilor; apoi mortalitatea cregte in raport cu densitatea populatiei, iarorganizatia oragului devine mai
;rea prin o concentratie prea mare; in fine pretul terenului crete prea mult, viala se scumpegte in general.
La expozitia internationala urbanistica>> de la
Berlin din 1931 s'a demonstrat ca oragul construit

mai rar este mai avantajos ').


Bartholomew inteo importanta lucrare recenta,
-Urban land uses>>, a demonstrat, cu multe statistici
asupra oragelor cu o populatie sub 300.000 locuitori, ca densitatea cea mai rentabila corespunde la chidirile joase.

Indiferent de densitatea teritoriala ce vom admiTinem seama hi' determinarea


te, va trebui insa
1912.
1) R. Unwin: eNothing gained by Overcrowding,'
2) C. Sfincescu: eAl X1114e4 Congres International de Urbanism
-s1

a VI-a Expozitie International5 Urbanistiea) (BerlinIunie

1931) p. 48.
3) Urbanismub>, 1934, pag. 71.

www.dacoromanica.ro

919

suprafetei totale gi de suplimentele de teren, cu diferite destinatii (parcuri, gradini, industrii, ape,
etc.), ce se adaogit de obicei pe langa suprafata hotarifa a fi numai de locuit. Aceste suplimente va-

riazi de la crag la crag, dupa cum arata statistics


oragelor existente. Pentru Berlin am dat deja procentele propuse in planul de sistematizare pentru
Gross-Berlin 'din 1910 .al lui Brix-Genzmer pentru
anul 2000. (U. G. pag.- 278). Joyant socotegte repartitia pentru oragele franceze clam astfel: 380/0 spatii

libere, din care 5% numai gradini gi scuaruri pu-

blice, iar 62 /o teren pentru cladit; deci nu .tine sea-

nth de procentul oeupat de industrii, care poate


spori simtitor suprafata de teren necesara in viitor.
In oragul gradini Bournville (Anglia) repartitia
este: 41. hectare pentru locuinte, 17 hectare spatii
libere (parcuri, etc.), 10 hectare pentru industrii,
adicii: 60% locuinte, 25% spatii libere gi 15% industrie, deci 15% ar fi suplimentul adaogat. La licllerau, orag-grading din Germania, gasim terenul repartizat astfel: 50% pentru locuinte, 15% spatii lihere gi' 35% industrii. In oragele-gradini franceze,
precum Plessis-Robinson de langa Paris, gasim 1.9%)

teren ocupat de itrazi, 13,5% spatii libere, 11%


pentru servicii publice gi 56% pentru locuinite. Suplimentul deci la suprafata rezultata pe baza densitatei este aid de circa 24%.
Bartholomew di cifre pentru Statele Unite, din
care rezulta ca asemenea suplimente ar oscila, pentru suta de iocuitori, intre 0,1 gi, 0,2 ha., supliment
intrebuintat total pentru'inclustrii..
Din toate aceste relatii rezulta ca suprafata IlleCesari unei noui aglomeratiuni se apreciaza pe cale
intuitiv'i, de .la caz la caz, verificand insa intuitia
cu exemplelereale.
www.dacoromanica.ro

920

Aceasta intuitie dispare insa daca tinem seams si


de cerintele militare, referitoare la apararea ragelor contra atacurilor cu gaze, caci Ing. Mariani cere
ca suprafata construita sa nu intreaca 15-20% din
cea totals.
b) Cazul extensiunilor aglomeratiunilor este ace'
ce se prezinta mai des urbanistului, caci pe deoparte o serie de condilciuni impinge in epoca moderns
populatia satelor sa aflueze spre orage, marindu-le

suprafata, pe de alts parte locuitorii ce ocupau


centrul oragelor cauta a se stabili la periferia for
sau in centre satelite, unde gasesc conditii mai prielnice de viata comoda.
Cel mai bun mijloc pentru a determina suprafata
de extensiune este sa studiem curba cregterei populatiunei oragului respectiv pe un timp cat mai Indelungat. Aceasta curbi are caracteristici dupa tars gi
epoci (U. G. pag. 356), dar variante mari de la oral
la oral. In genere oragele din State le Unite au avut
gi mai an Inca o cregtere a populatiei mai repede de

cat oragele Germaniei; ale Germaniei mai repede


de cat ale Frantei, deli in Germania, am aratat, se
urmaregte o politics de descentralizare urban'a:
<<inapoi la sate>> (U. G. pag. 382). In fig. 519 dam
diagramele variatiei populatiei in cateva orage importante. Am mai dat gi o serie de cifre referitoare
unor astfel de cregteri (U. G. pag. 212).
Cu toate aceste statistici, viitorul unui oral Inca
formeaza un semn de intrebare in ce privegte curba
cregterei populatiei. De aceia extensiunea o vom
calcula-o pentru o epoca relativ scurtl, 25-50 ani;
iar in unele ocazii vom tine seams gi de un plafon
al populatiei, sistem propus de not pentru Bucuregti gi apoi gi in alte taxi.
www.dacoromanica.ro

921

CRESTE1=ZEP PO1=ULF1T1E1
VA% coRoasE
L C

C7 ma.

cOnUnt

>0174M

IA

Zone 1675031170806

to

%ills.-

CLC1771

k,

6800

Cl

peso

Li 8.
Ct817660

07

tie.

C.

.100

moo

LO rIDRA

nEU.OroMr

6100

1800

11100 07

PHILADELPHIA

e. romans
00.177007.70671C

o Tori
0.721602 0E77

1170

LtiErtp.

17

77ZESM:11
1100

Moo 07

..7.4

ECM RZST I

Fig. 519. Diagramele cregtere1 populatiei in ciiteva orage mari.

www.dacoromanica.ro

922

Le Corbusier rezuma ca extenbiunea sa realizeze


urmatoarele patru puncte (bineinteles la orarle
mari) : a) descongestionarea centrului pentru uurarea circulatiei; b) creterea densitatei (in sensul
de concentrare in inaltime) centrului spre a se inlesni afacerile; c) sporirea mijloacelor de transport
spre periferie; d) sporirea suprafetelor plantate.
Trebuie sa studiem in prealabil evolutia oraului
respectiv dealungul timpurilor, cum i resursele re,
giunei, pentru a putea prezice cu aproximatie scara
extensiunei. In adevar, din cauza creterei repezi a
populatiei is natere criza de locuinte, i ca urmare
mizeria locuincelor>>, boala cronica a ormelor marl
sau a acelora cu o cretere repede. Rolul urbanistului este i acela sa preintampine mizeria locuintelor prin un judicios plan de extensiune al oraului.
Stiibben apreciazi suprafata de extensiune la 1%.

2 on suprafata ocupata de ora, dar tine seams i


de modul de cretere al populatiei. Aceasta nu poate

forma insa o regula. Sunt in adevar (mar care nu


numai Ca nu se extind, nu le sporete populatia, ci
imprejurarile sunt astfel, in cat populatia for chiar
scade. Oraul regreseaza. Acesta este acum cazul
Vienei, chiar al Budapestei 1 al Constantinopolului.
Pentru a determina cu oarecare aproximatie suprafata pe care o va ocupa in viitor populatia unui

ora, trebuie sa hotarim densitatea teritoriala pe


hectar pe care, pans la acea epoca, trebuie sa o atin-

ga ormul, atat in interior cat i la periferia lui.


Avem aid de observat doua cazuri: cazul unui
ora care nu este Inca prea dens, i cazul unui ora
cu o populatie deja prea densi.
In primul caz va trebui si examinam la Inceput
www.dacoromanica.ro

923

posibilitatile,i tendenta de .concentratie a populatiei in limitele lui existente 1 deci revarsarea in extensiune numai a surplusului; regulamentele de

constructie au aci un mare rol: In cazul al doilea,


va trebui sa cautam ca suprafata de extensiune sa
cuprinda nu numai sporul populatiei, dar 1 un
procent din populatia aflitoare. in limitele actuale
ale ormului, care pronunta o tendenta centrifuge,
de rarefiere. In oraele prea mari i dense, acest fenomen e devenit evident actualmente, and mijloa-

cele de transport eftin 1 rapid s'au inmultit, iar


zgomotul, praful, trepidatiile, mirosul fac odihna
dificila in zonele centrale de munch.
Astfel in Paris,. dupe 1900, populatia din jurul
oraului a ajuns sh egaleze i chiar sa intreaci ca
-numiir pe cea din interiorul lui. Intre 1891-190],
atilt imprejurimile cat i ormul, au crescut cu
260.000 locuitori, dar in decada urmitoare imprejurimile an sporit cu 310.000 locuitori, pe and oraul numai cu 174.000. In decada 1911-1921 oratil
Paris abia a crescut cu 20.000 locuitori, pe cand imprejurimile lui cu 240.000, aa ca in 1921 populatia din jurul Parisului din departamentul Senei intrece cu 1,5 "milion, adica cu mai mult de 50% populatia interioara Parisului (2.900.000). In ultimul
an se observii iarh o concentrare a populatiei din
imprejurimile Parisului in ora, din cauza crizei financiare i a concurentei pe care o fac chiriile, plus
co'tul transportului, totalizand sume mai midi de
cat acele pentru locuintele din imprejurimi. Aa
dar cradirile din imprejurimi aunt primele lovite de
criza.
Descongestionarea Londrei a urmat aeeia evolu-

fie i chiar a precedat pe aceia a Parisului.


www.dacoromanica.ro

924

In diversele arondismente ale Parisului densita.


tea populatiei variaza de la 200 loc./hectar (Palsy}
la 739 loc./hectar (Temple). S'au gssit insa blocuri
cu clidiri insalubre 1 cu 5500 loc./hect.
Pentru Bucureti, potrivit recensimantului din
1930, gasim date pe circonscriptii; acestea an o densitatc ce variazi de la 44 loc./hectar (Vicareti-Piscului), la 200 loc./hect. (Grivita-Gara de Nord).
Dupa' unii autori ar ajunge prin Vacaresti o densitate de 1000 loc./hectar, ceiace pare neverosimil eaci
nu se bazeaza pe statistici precise (probabil ca asemenea densitiiti sunt numai in unele blocuri). Densitatea medic teritoriala a Bucuretilor ar fi, dupes
recens'Amantul din 1930, cam de 97 loc./hectar. Prin
Urmare rezultatele obtinute prin curba sporu/ui.populatiei trebuiesc rectificate dup5 aceste consideraiii. Apoi mai trebuie ada'ogat la suprafata de extensiune rezultafi i un supliment pentru industrii sf
parcuri, cum am aratat la cazul noilor aglomeratiuni.
Odatg suprafata necesarii pentru extensiune fiind
stability, trebuie sa ne preocupam sy determinam
directiunea in care se afirm'a tendenta de extensiune a oraului, deci de Pozitia si forma suprafetei de
extensiune.

Cand oracle, din cauza cerinlelor rizboiului


(militare), erau inconjurate de ziduri de cet4i, forma plans a oraelor era determinatil de zidurile cetitei. Extensiunea provoca atunci o noua centur5
mai largi, executaa dincolo de cea existents padi
atunci. Oraul Paris a trecut peste 4 centuri de fortificatie, mai mult sau mai putin inelare. (U. G.
fig. 53). Actualmente extensiunea concentric nu ,
mai este strict necesarii; uneori e chiar combAtuta.
www.dacoromanica.ro

925

Cand oragul se dezvolta pe o vale, evident di extensiunea va urma lungul vaei gi deci problema este
simplificatl. Orage le de pe coasta m'arei urmeaza
mai ales coasta, g. a. m. d.
Deseori dezvoltarea oragelor mici moderne (mai
ales cele de ges) este gi acum inelara, pentru moti-

ve economice; pe cand a oragelor mai marl este


aproape permanent tentacularei gi anume in lungul
oselelor de penetratie (orage stelate). Am vazut ca.
la Londra se combate extensiunile in benzi (ribbon
developments). Intre varfurile stelei riman terenu
H libere potrivite a deveni parcuri sau locuri agricole pentru igiena gi economia oragelor.
Oragele agezate pe malul unui fluviu important
se dezvolta de obicei jumatate inelar, neputand tre-

ce cu ugurinta peste ambele maluri ale fluviului.


Acesta este cazul oragului Viena, care pada la 1857
ocupa numai samburele central inta'rit, 'Ana' la canalul Dun'kei. (U. G. fig. 137) ; apoi pans la 1890
s'a intins pe o linie concentrica cu tendinta slabs de
a trece fluviul Duna'rea; iar limitele actuale ale zonei Vienei sunt pans la alts linie dincolo de Dunare. spre Aspern. 0 dezvoltare analoaga gasim gi la
oragul Colonia pe Rin: in fata acestui orag s'a dezvoltat un altul independent, Deuz. Oragul Francfurt pe Main s'a dezvoltat la inceput in centrul in-

tarit cu cetate pe malul raului Main, din secolul


X11 pans la 1877; dupa 1877 s'a marit ingloband
comuna Bornheirn, dupi 1900 comuna Seckbach de
aceiag parte gi cu Oberrad gi Niederrad de cealalta
parte a Mainului. La acest orag observim o exten-

siune radials (tentaculara) in lungul tailor de comunicatie pe uscat gi pe apa.


La oragele marl deservite de linii ferate numeroa-,
www.dacoromanica.ro

926

se gi rapide, dezvoltarea tentaculara este regula


Astfel la Berlin dezvoltarea tentaculara e caracterizata prin un lanT de oragele pe linia ferata BerlinPotsdam, adica spre vest in ordinea: Berlin, Noul
Berlin, Schoneberg, Friedenau, Steglitz, Dahlem,
Gross Lichterfelde West, Zehlendorf, Schlachtensee, Nicolasee, Wansee, toate oragele cu populatii de
20-30 mii locuitori. Dupa Petersen dezvoltarea

tentaculara a Berlinului poate fi redata schematic


ca in figura 520.
-----BMPLiriciL CU CoMciriELE LJEcir-IM
7.= 1.11-11" rE1.2 FAT'/V POSTD /.1"1%

15;1,J.,1.. 1n rAricaL 1910

Fig. 520.

La expozilia internatibnala urbanistica din Berlin, 1931, aceasta dezvoltare tentaculara a suprafeIelor construite ale acestui orag erau plastic redate
in nigte tablouri ca in fig. 521, 522 gi 523, ultima
figura fiind faza actuala.
Prin urmare pentru a determina precis forma gi
pozi/ia suprafetei de extensiune trebuie, urmarind
principiile lui Baumeister,. sa stabilim mai intai li
niile principale de circulatiune, dinspre exterior in
interior,pana in, centrul oragului gi pentru toate
mijloacele de transport, precum: gosele, tramvaie,
cal ferate, cai navigabile; gi sa cercetiim gi agezarile
www.dacoromanica.ro

927

de aglomeratii dealungul lor. Nu trebuie insa uitat


ca zonele pentru constructii totdeauna cats terenuri

Fig. 521. Berlinul construit in faze initial.

sankoase, cu scurgeri naturale, cu vederi panoramice frumoase. De cele mai multe on ins directia

...
-

in

,
111__11.11.811._111111,J1111_111.1RJR#11_,INV,A1.3111,111.WASW.4

AN

,247_,OPLUMIl.1111

Fig. 522. Berlinul construit, in faza intermediari.

www.dacoromanica.ro

928

gi forma terenului la extensiuni an fost rezultatul


speculatiunilor de terenuri numai pe uncle proprietip, uneori aflate in maim unui capitalist care se
ccupa cu astfel de intreprinderi. Istoricul extensiunilor marilor centre sunt pline de TnvAtiiminte economico-financiare, mai ales cele relative la plus valuta gi la mizeria zonelor de extensiune.

Fig. 523. Berlinul construit, in faza actualii.

Extensiunile impun de cele mai multe on incomuniirile, adici alipirea la administratia oragnlui
metropoli a aglomeratiunilor imediat vecine. Aceste incomunari trebuie insa acute pe baza planului

urbanistic, iar nu dupi interese politice sau personale.

In 1894 oragul Bucuregi a fost extins peste ocolul IV, ingloband aglomeratiuni gi terenuri de circa

2000 hectare, aril ca si se fixeze atunci un plan


de sistematizare, aga ca acele aglomeratiuni an continuat aproape 25 ani s5 se dezvolte la voia intimwww.dacoromanica.ro

929

plarei, devenind o calamitate pentru oraul me-

tropoli.
Extensiunea Bueurestilor

a avut loc mai mutt

spre nord i apoi la sud. In fig. 524 arata'm sumar


cr.ms-raREA scipRAFE-rti Buco-FtEs-r1ca.6
SC oz% R

: 20 0 0 0 0

LEGEND m
WIWI, WM.. (Own &Wine)

F55

.
=Ann Onnan..011

Fig. 524.

knodul de dezvoltare teritorialii a acestui ora' in de.


cursul ultimelor secole, care probeazi aceastii tendenta de expansiune spre nord i and. In ultimii 40
ani extensiunea s'a pronuntat in deosebi spre nordvest i and, din cauzii ca pe aceste directii se dezvoltau liniile ferate en trenuri mai dese (liniile Bucuwww.dacoromanica.ro

930

reti-Chitila i linia Filaret-Giurgiu), precum i


unele osele nationale mai bine intretinute. Spre ra-

sarit ormul s'a intins mult mai ineet, i numai in


lungul oselei Bucureti-Pantelimon, dar putin i
spre Dudeti, insa spatiul cuprins intre aceste ose-

le a limas aproape complect neconstruit chiar as


tazi, aa ca pot fi destinate ca spatii libere. Aga dar
i in Bucureti regula stability de Baumeister in
1874 relativa la extensiuni, s'a adeverit. Prin legea
pentru creiarea Parcului National in 1912 s'a cautat sa se stavileasca extensiunea ormului Bucureti
spre nord, dar extensiunile spre nord-vest i spre
sud au ramas libere, an devenit mai puternice i
mai ales incomode. Deci studiul extensiunei in planul urbanistic local al Bucuretilor nu se poate face

fara delimitarile cerute de un plan cu caracter regional.

2) Zonificarea teritoriului trebuie sa cuprinda


pe terenul delimitat, separarea suprafetelor destinate constructiilor de acele cari urmeaza a ramane
spatii libere, neconstruite.
Cand studiem un teren putin accidentat chestiu,nea este mai simply, caci primeaza la aceasta alegere conditiile de igiena gi cele economice, dezvoltate
in Urbanistica Generala>>.
Candi,terenul este accidentat, mai trebuie facut gi

un studiu detailat asupra expunerei solare a terenului, pentru a obtine un plan at insolcirei, dq care.
re tot igiena cere ca zonele destinate in special loruincelor si fie cele mai expuse la soare.
D-ra inginer Th. Danger 1) a indicat o metodi

simplificata pentru obtinerea unui astfel de plan.


1) R. Danger: 4Cours d'Urbaniame), pag. 108.

www.dacoromanica.ro

931

In fig. 525 se vede planul de insolare al regiunei hivernale Menton, de pe Mediterana, o regiune de
Tian d ensoleillement
de Menton
le jou dusolsfice d' hives

Fig. 525.

coastal muntoasg, foarte cautati pentru clima ei dul-

ee din timpul ernei. Fig. 526 arati cum muntii


poarti umbre in vai gi cum se pot determina pozitia
i durata acelor umbre, care nu sunt de fapt de cat
proettiunile cilindrice dupii unghiul i directia orara ale localitatei (in momentul figurei, sunt AR E3i
ZR'), duse tangente la sol prin puncte ca cele TT',

i care taie apoi solul in alte puncte, de felul 00'.


Trebuie deci gisite locurile geometrice ale punctelor de felul TT' i 00' spre a stabili zonele de umbra la anumite ore. In acest scop avem desigur nevoie in primul rand de un plan cotat avand curbele
de nivel cat mai precis trasate. Pe acel plan vom
proceda mai intai la ga'sirea punctelor TT' Si apoi

00'.
Pentru punctele TT' Danger formeaza mai intai
o scars -abac E1 cu modululi spre a evita sal deseneze
www.dacoromanica.ro

932

o serie de profile transversale verticale prin vii, la


care si duck apoi raze tangente dupi directia R' a
V.

014

Cl
C2

..
%

Fig. *26.

razelor solare la ora considerate gi in localitatea res-

pective (fig. 527). Pentru punctele 00' construim


0 alts scars E2, cu care se saute apoi punctul de pe
scara pentru care aceiag scars aratk aceiag cote cu
aceia a terenului indicatk prin curbele de nivel.
Scara E2, are un modul 2 submultiplu al ace2
luia pi al sckrei El; modului
care se obtine
112
calculand <<caderea razei solare>>, adick raportul

dintre diferenta de iniltime a doui puncte T' gi


.0' ale aceleiag raze gi proectia orizontala T 0.
Pe scara E2 in acest caz, atat punctele T T cat gi
0 0', vor indica in pozitia stabilita, aceleag cote
www.dacoromanica.ro

933

pe scars gi pe curbele de nivel ale solului

(fig.-

528).

Planul insolarei se recomanda a fi intocmit de


urbanist insugi, dupi nevoile proectului sin mubanistic.

Fig. 527.

Desigur di urbanistul va face mai multe planuri de insolare ale regiunei, corespunzand orelor
din timpul zilei care 1'1 intereseazi pentru un term

destinat unui anumit scop, de obicei orele 9, 12


gi 15.

Pentru acest scop urbanistul va trebui mai intai


sa patrundi sensul reliefului solului, trasand cut
www.dacoromanica.ro

934

linii mai evidente <<refeaua liniilor maxi de relief (crestele i talvegurile) cum se vede in planul. de insolare pentru regiunea Menton, susmentionat. In genere punctele T sunt apropiate de creste, iar despre punctele 0 se poate examina uor &di
se affi sau .nu dincolo de crestele vecine. Dupil a-ceia se face uz de scfirile Et i E2.

Afars de aceste scfiri, s'a observat desigur ca


,operatorul mai are nevoie de bareme, indicfind

Fig. 528.

infillimile i azimuturile soarelui in localitate la

diferite ore 1 de un plan la o scars convenabili


(se recomandl ca potrivita 1:5000).
In privinta zonificfirei i spatiilor libere publi-

ce am dat relatiuni suficiente (U. G. pag. 252


313). Este totui cazul ca sa ne oprim, la acest paragraf al teritoriului, asupra modului de calculare
www.dacoromanica.ro

935

practia a totalului suprofetelor zonelor de spatii libere


asupra rePartizard lor, pentru a se satisface cerin-

sele for de influenta (ca suprafaci i ca distanfa).


In acest scop vom putea intrebuinta douil tablou-

ri numerice. Un tablou A numeric ne va da numeric, dupii Wagner, nirtrimea spaciifor libere ver-,

zi publice, de diferite categorii ca utilizare, apoi


suprafetele for minime de eficacitate i liniile for
de influenfa ca distanca maxima.
TABLOUL A
(a.

Destinatia spatiilor

4.3 yCE

a) Jocuri pentru copit

b) Jocuri pentrulari sau sporturi

c) GrAdini sau parcuri


interioare orasului

d) Parcuri exterioare
. .

E
"E

0
.Mel

libere verzi

orasului

tut

Distanta
maxims de
influenta
(in m.)

g 2, 5
0.E

8' 15'

2,5

4000

50(t 800

,6

10000

1500-2000

".0

20' 25'

2,0
(du'p'a

Siiibben)13

50000 1500-2000

20'

100000

Daca tinem seams ca densitatile medii ale locuitorilor pe hectar variazi in ora, gi ca la fiecare 25
hectare de suprafat5 construit5 se recomandA un

scuar pentru jocuri de copii, putem forma un al


doilea tablou numeric (B) pentru suprafete de 100
ha. construite in orag, in felul mai jos indicat:
www.dacoromanica.ro

936

TABLOUL B
al

o o.

Felul i marimea suprafetelor

Numarul nfnim al unififilor de spafii verzi

'4 8
V. 7 v3
.5 kt

Jocuri de
copii
On. P.)

Sporturi

Parcuri

m. p.

m. p.

0.

0
"")

c74

to

50

12500

8000

10000

14

100

25000

16000

20000

150

37500

24000

30000

200

50009

32000

40000

250

62500

40000

50000

300

75000

48000

60000

1-4
1-4
1-4

Cum in genere orarle cari cresc ii sporesc la


inceput densitatea (dar nu se recomanda ca s'a fie
15sate a spori prea mult peste o aniunita densitate
medie, char in cartierele cele mai populate), tragem din acest tablou urmatoarele concluzii:
1) Este bine, pentru motive economice, srz se
prevada i achizitioneze din timp terenuri mai marl
de cat cele strict necesare pentru jocurile copiilor
Si sporturi, astfel ca pe viitor sil nu fie nevoie a
cumpara alte terenuri pentru aceia suprafafii construdel, insa cu preturi mult mai mari.
2) Este bine ca la fiecare suta de hectare sa se
prevadcl un parc de cel putin 5 hectare, spre a nu
mai fi nevoie in viitor sa se exproprieze terenuri
pentru creiarea Tor.
3) Pe Tanga parcuri este bine a amenaja i un
teren pentru sport Si unul pentru jocuri de copii.
Putem face acum aplicaliunea acestor tablouri i
www.dacoromanica.ro

937

a metodei zonelor de influents a spatiilor libere la


Bucuregti.

'Jack' tinem seams ca pentru viitor admitem densitatea de 300 loc./hect. in o zone centralA anumiti i ca actualele spatii verzi publice amenajate au

zonele de influents circulare indicate in fig. 529


pentru fiecare din cele trei categorii de spatii verzi, adicA pentru jocuri de copii, sporturi 1 parcuri
(tabloul A), putem indica in aceia figura' in hectare plusul sau minusul de asemenea spatii in aceasti zonA centralA. In acest stop ne folosim de tabloul B, care arati ci la 100 hectare suprafacA de

orag i la o densitate de 300 loc./hectar trebuie


75000 mp. teren pentru jocuri de copii in cel putin 4 unifati; 48000 mp. teren pentru sporturi, in
una sau patru unitkti; 1 60000 mp. teren pentru
parcuri, formand un singur part.
Pentru zonele periferice, unde admitem o densitate de 150 loc.lhectar, la suta de hectare stint necesari 37500 nip. teren pentru patru asemenea terenuri, alti 24000 mp. pentru sporturi inteun singur loc, i in fine 30000 mp. cel putin pentru tin
pare. Zone le de influentA ale spatiilor libere existente suet arkate asemenea in aceia fig. 529 unde
Elm indicatii i asupra spatiilor verzi dacA sent in
plus sau minus in aceastA regiune.
Tot acolo se poate observa acum cu certitudine
ca portiunea de rAsArit a oraplui este complet lip
site de spatiile verzi publice necesare.
Din aceastA epurA se pot deduce at& suprafetele
not de achizitionat, situatia lor, cat i corecturile
de fAcut la cele existente.
Daca studiem pe plan pozitia actuala a suprafetelor particulare neconstruite inca, mai ales in rewww.dacoromanica.ro

938

giunile un.de in raport cu cele sus aritate i in raport cu zonificarea terenului oraului i cu centura
ZONELE .DE FIFLUErITA CU SUP RAFETE
51

DISTA nit A PARCURILOR

GRADNLOLDos-rErirt ALE
ORASULUI.BUCUREFI

LEGE

re* eael

i1.0Kareae Gogrars r4,,e,a/P,

"ocuivro,

CrYere, to ..,....Ienwed.,p,r,r7.4
ever.a.,,sas

V.v.,. at vo, .r./1,01

Oc...or .7,1

niterTZ

evwerr
,32,2 rem

4f.er

00

AG,. ,/ ROW 1.

,,

eatr,..2

ar.mewr2o

.pa./

a troor

prZ

SCnan

Pe eg,,ext

Mr

411,7

MAI 40, /..

Fig. 529. Zonele de influenza a spatiilor verzi publice din interiorul


'

Bueuretilor.

spaliilor verzi exterioare, este nevoie de sporir6


spaliului verde, putem ajunge la distrihucia viitoare
www.dacoromanica.ro

93g

a spatiilor verzi publice interioare, pe care o


cam in fig. 530.
11111UENT4Q CENTURE1 DEVERDELITLI
&SUPRA PARCURILOR SI ORLIDMILOR
itfrERICARE ORASULUI BLICURiSTI

"

----r

A.SUPRTh fXTEKSailt1
.

indi

Stitt

00754.,-

L E OEMOR

epr

io rrrnIff0 &MO l *
..rn barerlAas
smra
1.7wIPTATM0 WINGir. MOW
I.', <1.0w~0111.IN.W.I.Moneg-Ce x NNW&

r toe.expao.ve.rnmoats.Ocalln
:,..--_,........,
.17,

........so fn.. rtswins,"0,771Voloye AMOR


,,,,a Wen Of calp>rfcns *Owl
,...,..,..,,,,..7177I.
mrsolil a SyrinAnsIre Mall.
-,........c.,,,,,70...7.71,407V71.1011I.Ki

6,--

MASA
as

Fig. 530. Zonele de influenti ale spaliilor verzi publice esistente


yi viitoare propuse irt Bucuregti.
1

La intocrnirea'acestei ultime epure am tinut seama de regula a trcbuie profitat ca sa se achizitio.


neze din timp spatii libere necesare mai mari, spre
a se evita Ate achizitii in viitor, mult mai .costisi-5
www.dacoromanica.ro

940

toare, gi c5 la fiecare suti de hectare este nevoie


de un part public de cel putin 5 hectare suprafati,.

care s5 cuprindi cite un teren pentra jocuri de

copii gi altul pentru sporturi.


Mara de aceste spatii verzi publice mai aunt de
studiat gi spatiile verzi, mai exact bandele verzi, din
lungul goselelor de penetratie, degi acestea au un
caracter mai mult estetic, dar constitue gi o rezerva
pentru dezvoltarea profilului circulabil al arterei.
Acest exemplu practic poate caTauzi in intrebuin'area metodei pentru orice orag.
3. Folosirea sitului natural. La stabilirea planului de folosinti al teritoriului planului urbanistur
local. al oragului nou sau la o extensiune, trebuie
sa tinem seama in .primul rand de situl natural: nu
numai timpul se razbuni pe tot ce se face contra
lui, dar gi natura.
Situl natural trebuie examinat simultan din.
punct de vedere economic, igienic gi estetic; iar
delimitarea, zonificarea, caile de comunicatie, lucririle de valoare estetici, trebuie sa respecte astfel
de cerinte ale sitului natural, ca geologie, ventilatie, inundatie, relief, plantatii, g. a.
Mara de cele deja mentionate in raport cu situ!
natural la stabilirea delimitarilor gi a diferitelor
zone, atragem atentia asupra catorva norme de'
avut in vedere la alegerea liniilor de comunicatie
gi la agezarea monumentelor in raport cu situl natural.
Traseul tailor ferate i al strazilor. Caile ferate.
gi accesoriile for de exploatare prezinti oarecare
rigiditate in ce privegte traseul gi pozitia lor. Totugi, avand in vedere ca linia ferati in genere este
antiestetica fats de situl natural, vom ciuta sa
www.dacoromanica.ro

941

ascundem cat mai mult vederei, atunci cand natura prezinta conditii remarcabile estetice. Nu o vom
.arza deci in imediata vecinatate a malurilor pitoreti ale unei ape, pe liziera unei paduri-part, sau
pe o creasta formand silueta, de cat in cazuri de
imperioasi necesitate; gi atunci, prin cladiri de. o
arhitectura meritorie, vom cauta a ameliora incon-

venientele unei astfel de linii, prin gisirea unor


solutii de estetica urbanistica la arzare, incadrare,
grupare. etc.

Fig. 531. Artera Hudson Drive din New-York, dealungul apei.

I a Viena linia ferata este arzata in trangee dealungul canalului Dunarei gi ramane aproape neobservata ochiului spectatorului care se plimba dealungul bulevardului-cheu; ca gi la Paris, uncle linia fermi devine subterana spre a ajunge la tiara

Quai d'Orsay ce incadreaza Sena; la Nisa malul


marei a fost ocolit de linia ferata, lasand libera
www.dacoromanica.ro

942

formarea imei Promenade des nglais; pe cand la


Juan les Pins prezenta liniei ferate strica mult promenadei litoralului mirth ca valoare estetici gi
chiar economics, ceeace s'a evitat la Chicago pe
Lake Shore Drive (fig. 363) i la New-York pe
River Drive (fig. 327 i fig. 531) ; linia feratii la
Tekirghiol-Eforie iarii nu este fericit dispusi in
acel punct in raport cu situl natural.'
Cu toate acestea, din punct de vedere esteticoturistic, alegerea traseului i a dispozitiilor, ca din
tren sa poata fi vazute paysagiiie frunioase, eunt
foarte recomandabile, cu conditia sa fie respectati
o regula foarte dificila: .sci se vadci cat mai mult
de pe linie, dar sat fie cat mai pucin vautei linia>>.
Aga se prezinta linia ferata, la Montreux dealung,u1 lacului Geneva, sau la Lugano, Bellagio, dealungul lacurilor cu acela nume.
:Strazile cu structura for stmt mult mai flexibilc,
chiar cele cu caracter regional sau national, cu atat
mai mult cele numai cu caracter local. AprOape totdeauna o strada poate respecta situl natural, 1 tre.:

buie constant sa puns in valoare frumusetile naturale. In Germania chiar s'a legiferat 1), la 9 Marr
ties 1929, promenadele dealungul maim. ilor apelor. La Bucureti, dealungul lacurilor Colentinei,
s'au propus astfel de strazi de comunicatie i promenade respectand situl .natural 1 ameliorandu-1:
prin creiarea unui lant de parcuri..
La terenurile accidentate trebuie sa observim in
genere regula c5, pe vai, totdeaurra tree arterele
largi de comunicatie, atat din cauza unor declivit5ti de regula mai dulci,. (ceeace face posibila alege.\
1},eltionitorul Uniunei Onafelor, 1930, M.. 12, pag. 12.

www.dacoromanica.ro

943

.rea unui traseu ark' prea multe curbe gi deci atrage o circulacie mai intense), cat gi din cauza ca
acele artere trebuie se primeasea gi marile canale
colectoare subterane, care aduna toate apele de ploi
gi cele uzate de pe teritoriul situat la o cots mai
ridicate, gi lark mai trebuie a!, primeasci gi conductele de. diametru mare ale reTelei de alimentare

en apa (fiinda de cele mai multe on apa de taut


este impins5 de la o uzina de pompare care 'se
afla situate in partea de jos, deci pe vale, in apropierea sursei de api, gi rare on localitatea este alimentati cu apa ce sosegte prin gravitalie din regiunile mai ;mite ale teritoriului oraplui).
Pentru aceleag motive? pe terenurile de coasts gi
spre creasta,. (coamil), str5zile vor, putea fi mai inguste, mai gerpuite, fiind mai conforme cerintelor
sitului natural.
Alegerea centrelor monumentale,
precum centrul 'civic, cetatea universitar5, sau chiar centrul
unor monumente importante izolate, intepp plan
de orag non sau unul de extensiune, trebuie facitt5
jinand seama de situl natural.
Am vizut c5 predominanta, silueta exterioari,
perspectiva, sunt metode in tecnica esteticei tubanistice. (U. G. pag.-505, 544, 576). De aceia la astfel de alegeri trebuie sa examinam de aproppe natura pentru olninerea unor astfel de efecte.
Aga dar trebuie sa trasam epura liniilor de predominangi, (de coronament), sa studiem din punct
de vedere arbitectonic silueta ce-voim sa obtinem
gi se alegeni ateva linii de perspectivi. Pentru aceasta avem nevoiede un plan topografic prev5zut cu
exabte gi suficiente curbe de nivel; care si ne permita a &sena once profil, a determina, ceeace cu
www.dacoromanica.ro

944

drept cuvant Danger numegte puncte singulare gi


perspectivele for (belvederi).
I. Raymond propune, desigur pentru oragele de
ges, o dispozitie cu cladiri de inaltimi mari la cen-

tru (10-12 etaje) gi joase la periferie ( 1-2 etaje)

41111111111111111111111 11111

fEENNESEI7EMMERN
Fig. 532. Diapozitie de plan i sancta de orag, propusi
de J. Raymond.

formand o silueta ca in fig. 532; iar in plan o dispozitie in stea, cu strazile mai largi spre centru gi
mai inguste la periferie, desigur, fiindca, gi igiena
gi circulatia, cer o astfel de variatie a lArgimel, mai
ales cand populatia e mai concentrate la centru.

Bruno Taut di o serie de exemple, mai vechi gi


mai noi, de pe tot globul,. in care grata cum situl
www.dacoromanica.ro

945

natural a fost utilizat prin incoronarea ormului cu


o cladire predominanta pe locul cel mai malt (Mont
Saint Michel, Salzburg, Monte Compatri, Durham,
Adrianopol, Augsburg, Utrecht, Madura, Ierusalim,
Colonia,

Londra,

Selinunt, Atena,

Salamanca,

el1110:707,arzi,
.

Fig. 533. Coronament cu vedere spre apus eau risirit dupe Bruno
Taut.

Raugun, Cairo, Beziers, Paris, Bruxel, Toledo, .


a.). Astfel de coronamente trebuie, dupa Taut, sa
alba' perspective largi spre rasaritul i apusul soarelui (fig. 533) caci acestea procura atatea efecte
admirabile de lumina pe cer, 1 in ora pe fatadele
cl ii diril or !

Fig. 534. Maiorul L'Enfant (1754-1825) plannitorul oragului


4.
Washington. '''

www.dacoromanica.ro

946

L'Enfunt (fig. 534), cand a ales Centrul Civic al


oragului Washington 1), unde a aezat Capitoliul

(fig. 135), a autat punctul cel mai inalt, locul


de comandament, de unde se deschid vederi lar-

gi in diferite directii, ca dintr'un punct focal; de

acolo se vede pane peste fluviul Potomac, spre Lincoln Memorial (fig. 535).
Ni

06
4te t
rVt..171/

."..

^,I

KNJ434.
sa

1ff

tOvsi201.

'Irk

Fn

t".1

'
ch.

L..

.'t.

._

...v.--

...-

irof '
.

-,..

.- P7-7 ,.
1-vit_icalik
rerINVI

Fig. 535. Vedere panoramic de la Capitoliul do Washington


'pre fluviul Potomac,

Am aritat ') cum chiar la un teren prea putin ondulat. precurn acel al Bucureoilor i imprejurimilor lui, situl natural poate si fie utilizat pentru etetica urbanistici. de narece i aici avem aa zisele gorgane, eolinelc Thimhovitei si Colentinci. cu
1) C. Sfirgescu: Urbanism gi inviitainnt 'superior in Americas
(rev. tUrbanismuls 1933, pag. 417-425).
2) C. Sfintescu: eE,tetica Bucurestilor,, pag. 28, 31, 41. 60. 61.

www.dacoromanica.ro

947

meandrele acestor rauri gi pintenii eliefului


lului.

sip-

Nu trebuie si uitam ca astfel de coronamente,


siluete, perspective se obtin prin agezari, grupari
gi vederi libere pe anumite direclii, dar se conserves
mai ales prin pazirea servitudinei ce am numit non
altius tollendi>>. Aceasta servitudine trebuie cu
atentiune examinata odata cu stabilirea zonelor de

constructie in planul de folosinta aI teritoriului,


servitudine explicates in fig. 536.
IZona cu servitudine., non aifiUs
tollendr:

Sosea.
'Cornice.':(

77:

..nenal us +ellen&

Fig. 536. Principiul servitudinei (non altius tollendb

0 metodi practices gi sigura pentru folosirea 61


tului natural in trasaturile lui caracteristice, Odin
ca este aceia intrebuintata de Danger pentru oragul
Angers (Franta) cand a intocmit planul situ la
(fig. 537). A luat o harts la scares mica a teritoriului, care cuprindea elementele necesare pent' 1
constatiiri gi deductiuni relative la situl natural,' i
apoi, chiar pe acea harts, la colturile libere, a tlasat separat constatarile, din care apoi, separat, la
fiecare ponatatare a fixat deductiunea
www.dacoromanica.ro

948

producem mai jos acele constatiri


caci servesc la clarificarea metodei.

gi

deductiuni,

I. Angers, orag stabilit la confluenta a doui rauri


gi a 5 drumuri regionale.
Constatari:
1) Port dominant la reuniunea talvegurilor apelor Maine gi Loire;

.1

.."6-Fig. 537. (Planul sitului) oraplui Angers (dupi Danger).

2) Sol propriu pentru agriculture, subsol minier.


3) Inundatiuni in cartierele joase din cauza gatuirei raului Main.
.4). Obstacole la podul Verdun gi reducerea ranlui Maine prin astuparea unui vechi brat.
www.dacoromanica.ro

949

5) Venturi dominante: sud-vest.


b) Deduccii:
1) A reduce volumul locuintelor in partite inimdabile.

2) A largi albia fluviului.


3) A mentine in aval volumul detentei apei.
4) A favoriza reedintele pe coaste.
5) A reconstrui podul Verdun.
6) A localiza uzinele la nord est.
Din cele aratate de not mai sus, desigur ca aeeste-

constatari i deductiuni au fost facute mai mutt.


pentru ameliorari de cat pentru folosirea sitului natural, i ca, deci, lista constatarilor i deductiunilor poate fi mult sporita. Metoda indicati este insa
foarte buns i deci recomandabila.

43. Spatiul liber

Intrand in detaliile urbanohistologice ale teritoriului, urmeazil sa ne ocupam de spaciul liber, dar

in raport cu spaciul dada (cladirile) i cu circulacia (populatia), cari, impreuna, formeaza cele trei
mijloace de exprimare urbanistica (U. G. pag. 13).

Spatiul liber poate fi constituit in o lucrare urbanistica din trei organe, cu functiuni principale
distincte: A) strada, B) plata, C) parcul; i adica,
strada pentru circulatie, 'Ana pentru stationare,,
parcul pentru reconfortare.
De aceia studiul trebuie facut separat, gi din
puncte de vedere in care sa predomine aceste funcOuni, care in o lucrare de sintezi trebuie sa fie net.

satisfacute, fare hug a compromite solutiile problemelor de baza enuntate, adica de economic, de
igiena. de estetica.
www.dacoromanica.ro

950

A. Strada

Strada la randul ei trebuie studiati mai intai ca


facand parte dintr'un organism complex (orau1),
apoi dintr'un ansamblu omogen (aparatul circulatoriu) i in cele din urma va fi considerate izolath
pentru a-i da individualitatea (structura str'eizei).

a) Strada in organismul oraplui trebuie' sa indeplineasca roluri economice, precum: .punerea in

valoare a terenurilor (acces la proprietati), scur..


gerea in anumite directii ale oraului a populatiei

/
AWAL
A/

lir

\ //
/

\/

-1/

ii

Fig. 538. Sistemul triung,hitilar.

i produselor (alimentare, elaborare i evacuare) ;


roluri igienice precum: orientare, ventilatie, :ilimentare 1 evacuare (U. G. pg. 327, 240, 341); roluri estetice: vedere libera spre paysage frumoase
sau creatiuni artistice.
Exista o gradatie a importantei strazei in acest
organism la fiecare din rolurile sus numerate, ti de
aceia, pentru o sistematizare a acestor roluri, le vom
clasifica.

De exemplu strada in organismul economic al


oraului poate face parte din: class' arterelor de pewww.dacoromanica.ro

951

netracie, care are rolul cel mai important economic,


dupa care urmeaza clasa strazilor de interes local.
In organismul igienic al, oragului toate strazile
trebuie sa indeplineasa acelag rol; iar in ce privegte rolul estetic, pot fi strazi zise de lux, ca esplanade gi avenue-111i (pentru perspective), promenade

(pentru plantatii), belvederi (pentru priviri panoramice).

Itezulta 'de aici ca, in ansamblul organismului


oragului, vom examina numai arterele de penetratie, uneori esplanade, avenue-uri, promenade gi belvederi, ()data cu studiul. sitului natural, gi le vom
stabili aproximativ pe planul de folosinta al teri-,
toriului. Numai dupa aceia vom trece la studiul strazei in sistemul circulatoriu (in ansamblul omogen).
Din punct de vedere economic, strazile princi:
pale, pot fi clasate gi dupa felul traficului.
In genere spre targuri sau abatoare este de agteptat sa avem aproape tot felul de transporturi; spre
garile de pasgeri, numai mijloace rapide: automobile, tramvaie, autobuze; spre cartierele industriale vor circula camioane gi pietoni on bicicligti; spre
parcuri .vom gasi echipagii; automobile de lux, calareti, pietoni, tramvaie; etc. Am aratat in <<Urbanistica Genera la (pag. 433) cum se studiaza aceste
transporturi.
Strazile insa cu caracter monumental,. adica de
lux, cum ar fi avenue-urile, esplanadele, promenadele in parcuri, belvederile, sunt gi acestea de studiat in raport .cu circulatia, Ins mai mult cu cea
ocazionala, iar nu cu cea permanents. Aceste artere
primesc de obicei numai circulatie de pietoni, procesiuni, echipagii, automobile,' gi chiar tramvaie
sau autobuze, gi li se aleg ca traseu pozitiile pitowww.dacoromanica.ro

952

regti ,spre parcuri, sau malurile apelor, pe ele agezandu-se cladirile monumentale.

b) Strada in aparatul circulatoriu, adica in repane de circulacie, determine ceace se mai numegte
gi schema oraului.
Fiindca in acest aparat strada indeplinegte functia sa predominanta, de aceia vechii urbanigti, gi
chiar actualmente unii, mai stint sub hipnoza siste-

melor de retele de circulacie sau a schemelor urbane. Aceste scheme constitue o buns parte din romantismul urbanistic.
Astfel de scheme, unele destul de cunoscute Inca
din antichitate, pot fi clasate in scheme geometrice
gi scheme mecanice (cele mai recente). Fiindca totugi schemele pot servi uneori ca suggestii de ex. la
terenurile gese, le vom indica.
Scheme (sisteme) geomettiiee aunt: triunghiulare.
(fig. 538) propuse de inginerul Lalanne, forma care
da nagtere la col/uri rau utilizabile gi la piete uniform stelate; dreptunghiulare, intrebuin/ate din antichitate de egipteni, de. greci (Hippodamus) gi de
romani (fig. 10, 17, 2, U. G.) gi mult in timpul renagterei (fig. 71, 91, 94, U. G.) pans in epoca moderns (fig. 114, 119, 182 U. G.), chiar in Romania,

de ex. la Turnu Severin (fig. 539), dar mai ales


in oragele din State le Unite (fig. 125, 134, U. G. gi
fig. 540), este un sistern deseori combinat, din cauza ocolurilor la care a nagtere, cu cel diagonal

(fig. 75, 78, 95, 102, 134, 136 U. G.) mult preferit in Fran/a, formand gi varianta numita <<in romburb> (fig. 541), care prezinta inconveniente analoage cu ale sistemului triunghiular gi care a foss
propus pe la 1807 pentru Detroit (State le Unite),
www.dacoromanica.ro

Eat

gadalp

.
6tS

MDE30

vq:3c

1100
313JR01

www.dacoromanica.ro

953

filar. nu a Post aplicat acolo (fig. 542). Un sistem


rare deriva din acestea, este eel exagonal propus
as

,a3i 333 3

.313

--,,,

mouton

10

c....,
-

DUBU,313

,,,,.

OTTAWA
ILL
19 MO

Oa

poibilv/

IOWA

EAST

PEOPLt

itote

1.3M1333

N & URBANA
ILL

beaft

KANKAKEE

....

Ii, re en xi to <,..

7 At.
.,losimi
.4 1"

e..A
.

`,,,,

ro surroog

, #4,

-,....,
13.

ale

O..
CHAMPA

ILL

ei
la 84001MG.

Nit Ai

i
ar

lb.!,

CLINTON

1,

eD

S elk?'

:"

DAN'VILLE
ILL

e melee

A
er.

4k

CM We

i
:;..

PoLA
ILL

MN

.
RI 0-

1
M IMI
le .11

Fig. 540. Scheme dreptunghiulare in ura5ele din Statele Unite.

de Cauchon (fig. 543), care ii gasete avantajul in


faptul ca remediazi defectele sistemului dreptunghiular 1 ca prezinta o economie de 10% la strazi,

iar incrucirrile au unghiuri de mare vizibilitate.


www.dacoromanica.ro

954

In fine, sistemul radio-concentric este mai natural


gi prezinti avantagii pentru circulatie, cand e intre-

buitqat cu masuri (pentru =tile artere de circu-

Fig. 541. Sister,' , <<in romburi.

latie), dar nu e recomandabil dacA e intrebuintat


rigid (fig. 151, 215, 250, 251, U. G.) ; alte

ww-5

sisteoori

00t),

cdalisL,st,

`'Vf4
45si

P4pCe'
ZA-47-?

le*
.4,41

ors r

10,

14A, pe

4t

1,,A4k

G2g1017;4)C,C2

ter nap.

NV_

of VI U.

Fig. 542. Sistemul ain romburb> propus pentru oraul Detroit


(S. U.)

mul radio-concentric este intrebuinlat impreuni cu


cel diagonal (fig. 113 U. G.) sau cu cel dreptun,
www.dacoromanica.ro

955

ghiular (fig. 150 U. G.) sau poate deveni feint,


numit atunci i in evantai>> (fig. 90, 181,.U. G.).

e0. 0

4*

41i110Q)

dtA
1010'

101

117
II

4 be

4 bee),
0 so

00

E.1

p*0 0
41111.

P
t.

4r

likv1p1

db.*
-_=-IfLe17241

P"%000.0.0*
0011114,0011iiir
OSS

APO 04

7/41114

c? YIN
Fig, 543. Sistemul exagonal propus de Cauehon.
.

Schesnele metanice sunt propuse de Barbieri


.,((Pig.-.,398 U. 'G.) adici sistem bipolar' elikic sau

iperbplib, fig.: 265 U.- G'.); tripoiar.)1(tatinghiular


fig. 266 U. G.) , patruixdai: (Patrat)viAceste'schewww.dacoromanica.ro

956

me insa privesc numai marile artere de comunicatitfaIa de polii de atractie ai circulatiei, i pot fi combinate cu oricare din schemele geometrice sus ara-

tate intre ochiurile acelor artere principale. Schemele mecanice polare, revin de fapt Ia scheme geometrice stelate.
Bucurevii prezinta la arterele de mare circula
o schema radio-concentrica.

Din centrul Bucuretilor (Sf. Gheorghe) plecau


in secolul XVI i XVII vre-o 7 drumuri mari in
toate directiile tarei ro.-naneti. Acestea formaua

Erklarung

.
w

wasse,.. .0"
(Ate $0107(Din

.1 Amen%
.141.1AAPI
Hae

11

Fig. 544. Sistem circulatoriu radio-concentric la Berlin.

scheletul radial at oraplui. Pe tale artificiala, in


,

secolul XIX, s'au dezvoltat i cateva artere inelare,


insa incomplecte, a ca acum ormul poate fi considerat cu o structure radial-inelara (fig. 40 U. G.).

Cam la fel s'a petrecut i cu Berlinul (fig. 544)..


De fapt la fel se prezinti schema creterei actuale
a oraelor mani, adica in forma tentaculara, pe candy
www.dacoromanica.ro

957

arterele inelare, ce se creiaz5 in mod artificial, ail.


scopul se indeparteze circulatia nefolositoare din.
centrul oraului. Am indicat cum se studiz5, de ex.

la Bucureti, o artery inelara centrals (pag. 441,


fig. 281 U. G.). De fain Ins asemenea artere ine-

tare nu au o circulatie intense de cat in orarle


mari i foarte maH. Arterele inelare pot fi uneori
cvitate, de ex. in sistemul dreptunghiular-diagonal,
prin o dispozitie ca in fig. 545.

Fig. 545. Sistem dreptunghiular-diagonal pentru inelul central.

Oricare ar fi sistemul, strada poate fi clasati, ca


funeciume circulatorie, in: strada de mare circulatie
(principali) i strada securtdarci (circulatie redusi),
aceste ultime putand fi str5zi (deschise la ambele
capete), pasagii (treceri inguste) sau impasuri

(alei, infundituri),
Artera de circulatie (strada principals) este sau
una de penetratie (radia') pentru legaturA interurbana; sau de ocol (inelara), de legatura intre
cartiere; on diagonals, care poate lega direct doi
poli de atractie, de circulatie sau transport (pag.
www.dacoromanica.ro

958

541, U. G.). La aceste artere trebuiesc studiate


massele in migcare (pag. 399, 420, U. G.).

gi

Strilzile secundare servesc mai ales scopurile eco-

nomize gi igienice. La acestea pot fi intrebuintate


sisteme geometrice, cand terenul e ges, dar mai des

Fig. 546. Strizi de locuit in o lotizare Is Liege

nici o schema, cand terenul e accidentat. Mai curand se cautli scheme igienice, ca cele antifonice gi
antistaubice (fig. 282 U. G.), sau cele actinometrice
on heliotropice (fig. 249, U. G.).
In ce privegte insa
moderne pentru
strazile secundare, dam in fig. 546 un tip belgian.

de lotizare de la Liege, asemanator cu tipul olandez din fig., 547 de la Nieuwendam; in fig. 548 unul
www.dacoromanica.ro

959

heliotropic danez, din Damhussoen, iar in fig. 549,


un altul german din Bad Di Isenberg (Colonia).

II

1 r\-'1

`),-

.,

1Lit.

\"
;

1 1.1.1
1.I I I

1i

\*.

JO 441 xi 1%,

II I
IN

II

...

.1

, 10,,1

_
=nif [Ili
mil

Nim

'..,'";\,\

/t!517.,

I,

.1
,

WO;
se
co,

t; .

b7.1.)0e.1VN5PLAN NIY.C.IVZNDAI,! I

1,

--

Fig. 547. Strazi de locuit din lotizarea olandeai de la Nieuwendain.

Cea mai mare parte din strazile unui ora au o


eirculatie gi un interes pur local, adica pentru a da
accesul gi asigura igiena necesara locuintelor, gi de
aceia se numesc gi striizi de locuit. Aceste strazi impart in blocuri terenul cuprins intre strazile principale, iar traseul, orientarea gi largimea for se aleg
aga ca sa se satisfaci cat mai mult o economics gi o

buni repartizare a terenului pentru constructie


(pag. 472, U. G.) afar de cerintele de igiena gi de
estetica aratate in Urbanistica Generalil>>. Uneori,
Cu timpul, parte din strazile de locuit devin comerciale gi de circulatie, din cauza unor -modificari in

structura oragului.' Strizile de locuit se ming a se


www.dacoromanica.ro

9E 0

.f.xecuta cat mai economic 1 de aceia ele urmaresc

cat mai mult configuratia naturals a terenului, dar


au i o subordonare fats de arterele principale, cum
se vede in fig. 550, o propunere a lui Rygner. Cat
privete forma $i marimea blocurilor (ca lungime

ilinllll
Intnumma
munnmunii
nnummonui \
LITI1F1 ig\
unninmummunk
IM1111 1111011111111

mnm II

III

miumminumni,
mull
=MI IM
111111111111111

Fig. 548. Schema heliotropicil la lotizarea Damhussoen


din Danemarca.

i latime), la care astfel de strazi urmeaza a da na-

tere, aceasta depinde de zona 1 cartierul in care


se afla. Vom da indicatiuni ca dimensiuni la para.
graful corespunzator.
Impasurile (alei, infundaturi) se executa de
www.dacoromanica.ro

961

cele mai multe on pentru utilizarea terenurilor in


scop de a da acces la cateva cladiri de locuit, unecri avand aleea un caracter particular.

Fig. 569. Seheniii actinometricii in lotizarea germani din


Bad Diissenberg (Colonia).

Tendinta este ca asemenea alei particulare sa nu


mai fie permise, c'Aci sunt rau intretinute. In F'ranvotat o lege pentru ca toate caile particulare
ta

din Paris sii devini publice, iar lucrarile edilitare


necesare si fie platite de riverani in 10 ani.
In Bucureoi, aceste impasuri au 'Ina un caracter oriental, adica de fundkuri, cu total dezordonate, i constitue chiar o plaga insalubei i neestetica. In ornele-gradini engleze altfel de impasuri
ii g5sesc dese intrebuintari pentru a realiza loturi
pentru locuinte linitite sau piete artistice, on spawww.dacoromanica.ro

962

to libere pentru sporturi. (fig. 144, 233, 282,


U. G.).
G. B. Ford recomanda ca in fundul impasurilor
si se prevadi locuri de intoarcere largi de cel putin 18 m. pentru ca un automobil modern sau chiar
camion s poati intoarce cu murinti. La Bucureti
se admite 12 m.

Fig. 550. Propunerea Rygne, pentra strizile secundare.

In un proect de regulament pentru parcelfiri, al


oraului Bucureti, stabilisem cazurile in cari si
poatii fi permise impasurile 1 cand nu se admit, spre

a se impune strizi deschise la ambele capete, in


vederea asigurfirii unor forme rationale la ,blocuri
Ban pentru o mai lesnicioasi circulatie i legaturg
intre strizi.
Pasagiile sunt in genere de evitat, din motive igienice; totui acestea se admit in regiunile intens comerciale, de obicei intre doufi strizi paralele la
mica distanti intre ele, dar pasagiile sfi poati oferi
i lucrfiri estetice. Atunci acestea au o regulamentare mai severe. In fig. 551 dam in plan pasagiile
www.dacoromanica.ro

963

Villacros i Maca din Bucuregti. In unele (mar eugleze 86 intrebuinteazi pasagiile ca alei nu nai de

PR ZFECTCER ra Po LiTi 'm

cALE,,

tEi

R DA

CAT:G
li

1-/Z/

.01

r-i

2
pl
O

Fig. 551. Pasagiile 'Macros pi Maca din Bueurepti.

serviciu, unde accesul principal este pe o stradii norxi-mitt de locuit (fig. 552).
www.dacoromanica.ro

964

chestiune.care se pune la fixarea retelei arterelor principale de circulatie este aceia a market
ochiurilor retelei, in vedere ca acea retea sa deser-veasca cat mai bine circulatia, fara a fi in acela
timp prea oneroasa pentru ora. Daca aplicam i aici
k

'

eA ',

./.'"

x.'

_._

.. _

ff4
.,.

r, x
,
W7Z7/4

4"

Szv

,/ .// A
40

,A7/ 4'
.-

:_.

'

r-zAT :u[4.7,7

.',451"M f
v.
y / , il,..4.A0 , 4,74

. ,(A ...N.7w.4:03

.."

/Z/414 1/2

////////7.,/ /Z.

.%//:// //7.

1.)

7 7 77

...

Fig. 552. Alei de serviciu (pasaj) tip englez.

metoda lui Sierks a zonelor de influents (U. G. pag.

437) de la liniile de transport in comma ') pentru


planurile locale urbanistice, atunci constatam ca
astfel de ochiuri Bunt convenabile daci distanta in-tre arterele radiale variaza de la 800 la 1500 ru., iar

cea dintre arterele inelare de la 1500 la 2500 m.


Asa dar, suprafetele unor astfel de ochiuri ar fi de
minimum 120 ha. i de maximum 375 ha. sau rotund de 1-4 km. p., apropiindu-se de limita inferiors data sunt spre centrul oraului, i de cea superioara la periferie. Mentionam insa ca aceasta
este o apreciere, care poate fi modificata (in sen1) H. Sierks: <KWirtschaftlicher Stidtebaux. pag. 189.

-t

www.dacoromanica.ro

965

sul micgorirei suprafetelor) cu cat oragul este un


centru mai important gi clkdirile Bunt mai inaltEt.
Liibke l) constata ca in oragele germane astfel de
ochiuri ale retelei principale au o lkrgime de 750-1000 m. gi poate fi considerati ca o bunk dimensie

Fig. 553. Traseu mint, neebtetic.

medie. Asemenea el recomandi ca, suprafetele mai


mari ca 1 km.p. la ochiurile retelei de mare circulatie sk fie evitate. Observim insa ca Liibke s'a ocupat in deosebi de oragele cu circulatie importantk,
deci de oragele marl.
C. Structura strkei cuprinde: traseul, profilul in

lung, profilul transversal. suprastructura. infra-structura, incrucigerile, alinierilc.


Traseul difcra, ca cerinte, la strkzilr de circula-

tie mare, fatk de acel al strazilor de locuit on al


pasagiilor, gi mai ales. fati de acel al unei avenueori esplanadi, adica de al strkzilor monumentale.

Traseul poate fi in linie dreapti sau frantk


1) tUrbanismul, anul

1932,

pag. 353,

www.dacoromanica.ro

gi:

966

mai ales curbs. Dar curbele pot fi inteo singuri di-

rectie sau sinuoase, cu raze de curburi mici sau


mari. Liniile drepte pot fi de lungimi mari sau reduse. Liniile frante, mai ales pe portiuni mari gi la
strade de mica importanta, nu se mai recomanda,
mai ales din punct de vedere estetic, (fig. 553) ciici
ele ugor pot fi adaptate in linii curbe, prezentand
sub aceasta forma avantagii in plus.

;6,..- ,

Kr8

.;7'- .
,......',

4v ,,..,-44,....

2 : iie
_...

1,

..,k,
,-

bx,, 'r

Fig. 554. Traseu sinuos neestetie.

De asemenea traseele sinuoase pe lungimi scurte


aunt neestetice (fig. 554).
G. B. Ford recomanda 1) curbe cu raze de minimum 100 m. corespunzand la iuteli de circa 50 km.

pe or gi largimi de circa 12 m. la partea carutabilk, iar la colturi cladirile si aibi tegituri (retrageri) de cel f)utin 10 m. pentru a rasa libera vederea. La iuteli de 20 km. /ors raza minima pentru
vederea libera necesara este de 48 m. iar la iuteli
de 100 km. /ors raza minima de curbura este de
880 m.

,t,

1) G. B. Ford: cL'Urbanisme en pratiques.

www.dacoromanica.ro

967

La curbe, atunci cand artera nu este construita,

Fig. 555. Semnalizare la curbe.

trebuie a semnaliza de departe curba, prin para--....


11644Stii.if*t`r

*4614
.

-7

d -.1

Fig. 556. Perspectiva arcului de *timid pe Avenue des Champs


Elysees din Paris.

www.dacoromanica.ro

968

pete colorate alb gi negru, atat spre taluzul in umplutura, cat gi pe taluzul in taieturA, iar axul traseului si fie indicat in pavaj pentru a se evita coliziunile, ca in fig. 555, care reprezint5 o astfel de gosea
in apropiere de Genova.
Pe tend avenue-urile cer traseul drept, de o Jun
gime nu prea mare (de 25-30 on latimea stradei)
inchise de perspective, ca la Avenue des Champs
Elysees din Paris, fig. 556 (gi fig. 323 U. G.) espla-

.41'

Alt

=-.16.'

Fig. 557. Esplanada Invalizilor din Paris,

nadele cer largimi foarte mari, dar pe lungimi in

linie dreapta reduse (de 7-10 on largimea), ca


la esplanada Invalizilor din Paris (fig. 557 gi fig.
338 U. G.), sau ca la esplanada Patriarhiei din Bucureoi (fig. 393, U. G. gi fig. 558).
Strazile cu circulatie chiar intense pot fi in linie;
curbs, dar cu raze suficient de mail, de ex. de 200500 m.; la curbe insa trebuesc sporite 15rgimile
striizilor, pani la 30-35 m. Se admite ca pentru
vehicule cu viteze mari este chiar mai avantajos,
www.dacoromanica.ro

969

pentru conducatorul vehiculului, un traseu curb cu


raze mare de cat traseul drept, fiindci vede ce se
petrece in fata lui cand vrea si intreacii alt vehicul.

. .

Fig. 558. Esplanade Patriarhiei din Bueuresti.

Fig. 559 reprezinti strati curbe importante din


oragul Liege, iar fig. 531 i fig. 327 U. G.) mi
caz din New-York. Totui pentru strizile comerciale importante se preferi linia dreapta, de oarece pe
ambele laturi privaliile ofera aceiag expunere privitorului, pe cand la strizile curbe laturea concave
este mai avantajat5 mult de cat laturea convexii,
care reprezinti lungimi mici expuse vederei; de
aceia laturea convex uneori se taie in linii drepte
sau in o dantelli de linii scurte concave (fig. 560).
Acest fapt se poate observa i pe Ca lea Victoriei din

Bucureti unde pravaliile mai ciutate gi trotuarele


mai circulate aunt cele de pe portiunile concave.
www.dacoromanica.ro

970

De regula traseul strazilor de circulafte trebuie


sa uneasca nodurile de circulatie prin linii cat mai
scurte, adica cu o linie dreapta. (and insa terenul
accidentat sau alte obstacole, on motive de estetica

Fig. 559. Strada curbs in Liege.

indica traseul curb, nu trebuie si pregetam a face


uz i de aceasta linie, dar cu raze de curbura mari,
niciodata mai mici ca 50 m. 1) pentruca i tramvaiul

sil se poata inscrie. Linia sa nu fie sinuoasa, cad


_

//,

//

Pig. 560. Diferite tratari a laturei convexe a unei strezi.

1) C. Sfinfescu: lEdilitate--Constructia strizilor).

www.dacoromanica.ro

9'11

acestea nu sunt avantajoase iutelei mari, earl .cer


vederi libere pe lungimi de 200 m. sau minimum
100 in. (Lab he) i supralargiri in curbe pang la 3
m. cand raza e sub 300 m.
La Paris, unde pentru motive de ordine politieneasci gi pentru styl, s'a' intrebuintat constant linia
dreapt5, atnnci and aceasta lithe nu a fost realizes'a recurs la linia franti cu aliniamente lungi,

in loc de cea curbs. Astfel manic bulevarde ca:


b-dul des Ita liens, des Capucines gi Madeleine, care
urmAresc traseul unor vechi fortificatii, forMeaz5 o
linie frant5 pe portiuni lungi 1 drepte, Ora' la de
30 on latimea acestor bulevarde. Bulevardul Br5tiand gi b-dul Lascar Catargi din Bucureti, urmeaza asemenea un traseu frant.
StrAzile de circulatie prea lungi, precum b-d Sebastopol din Paris, lung de 2,3 km., rue de Lafayette de 4,5 km. (raport 200:1), Friedrichstrasse in
Berlin de 3 km. lungime, pierd din valoarea lor estetic5 din aceasea cauza. oseaua Jianu din Bucurevi este in linie dreapt5 pe o lungime de 1400 m.
i cu raportul 20:1 fati de 15timea ei; aleia principall' din Cigmegiu are raportul 17 (fig. 369 U. G.),
iar esplanada din Parcul Carol, raportul 8 (fig. 331
U. G.).

La str5zile de locuit traseul poate fi mult mai


variat, adica cu linii curbe elegante, racordate cu
linii drepte, care s5 corespund5 atat cerintelor terenului cat gi celor estetice; totugi, la impasuri (fund5turi), din cauza scurtimei lor, linia dreapt5 a
axului este de recomandat (fig. 561 i 562) i pot
fi mai inguste, sau adevArate scuaruri, ca in Zurich.
Pasagiile pot avea forme in plan foarte variate,
dupe imaginatia arhitectului, in raport cu utilizarea
www.dacoromanica.ro

972

clidirilor riverane sau cu condiOile impuse de terenul de constructie, ca la pasagele Villacros gi


Maca din Bucuregti (fig. 541).

i
1.-4,,
0.

077.651.

0zi

IPII
MI

IlLak

r,

rsi/mj
IN= kis

NV

4N

ll

I4 WA

AN

I.

Lei Li
4,

=IL f.1

=MN'

MIMM'9I

V\NVi\

W.,"&w..NNr".

x's7

r4

74
Fig. 561. PsendoimpassurH en diferite forme.

In Praga, pasagiile sunt foarte numeroase gi variat tratate.


7

crj ...mg, cm,


INK

ZOA
e

mi

rr
"1111

Ini

1111

Fig. 562. Impassuri scueruri din Zurich.

In Paris in ultimul timp (de ex. pe Avenue des


www.dacoromanica.ro

973

Champs Elysees) asemenea pasagii an luat un caracter monumental, dar totdeodati utilitariste, precum les Areades>> i. des Portiques>>.

In oraele-gradini 1 in lotizarile eftine moderne


intalnim o mare variatie la traseul strazilor de ioeuii,
i mai ales prin combinatia pasagiilor sau impasu-

rilor (fig. 144, 145, 146, 233, U. G. i 546, 547)


pentru a economisi terenul ocupat de strazi i cheltuelile cu constructia lor, cum i pentru a obtine aspecte estetice.

Fig. 563. Strada Mica pe liniile proprietatilor.

In orice caz traseul strazilor, acolO unde terenul


este deja' divizat intre diVeri .proprietari, trebuie sa

ofere solutiuni care' tale. proprietaiile intenn mod


eat mai avantajos 'la construirea lotnrilor 1 sa respecte pe Cat posibil situatia cladirilor 1- limitelor
existente ale proprietatilor.
De aceia este recomandabil ca strazile noi'proec
tate si tale cat mai normal litnitele proprietatilor,
nu prea. oblic, pentru ca proprietarii sa nu fie siliti
si emistruiascii in dinti (fig. 563) sau i mai.nees
tetic, cum e-vede in. fig. 564, care refreiinta sititawww.dacoromanica.ro

974

Oa din str. Tudor Vladimirescu din Bucurevi. Acest


inconvenient se poate deseori evita, in felul cum se

aratii in fig. 565 comparativ5, firli a se recurge la


comassiri sau la alte ameliorari ale formelor prochestiuni de care ne vom ocupa in capitolul rezervat therapeuticei urbanistice.

> <"

Fig. 564. Constructii in dinti pe Str. Tudor Viadimirescu


din Bucuregti.

Tot la studiul traseului este de observe gi cazul


stradelor ce urmrtresc coastele unui deal (cornige).
Asemenea strade se pot executa fie pe creasta dealului, fie la poalele lui. In primul caz coasta e estetic si raman5 neconstruita gi si fie plantati; in cazul al doilea se olnin frumoase efecte dace coasta se
construiegte in .sistemul vilelor izolate cu respecta-

rea servitudinei anon altius tollendi. Alteori se


construiesc doui strati, adica una sus gi alta jos, din

care cea mai superioara se trateazA ca pi-omenaa


iar coasta devine un pare. In mod analog se
studiazii -traseurile striizilor dealungul falezelo
mirilor, mai ales in steiunile balneare. 0 soluIie
estetici prezinti bulevardul din Constants (Marea
www.dacoromanica.ro

975

.Neagrii) care urmarete malul marei, trece pe 14ngi


caiino, dar exists i alti ramura mai sus, pe creastk
iar' spaliul dintre ele este amenajat ca grading pnblica.
;

-'.'11111111111linj irl

ingbegh,,B714.,.2.----, ...,-,,,,

: ---........,
,,_

,ft

7-i
f

,,

lfa/sre/- ighfehn Ray

r
ryr

V,

/1. Ar

--J 1----__-_,_

ifentiffillialkam
lii
1190741114
Tie
AZIII al I Allar
.--_--..
a PP/
11-11

Mannill

%
144/4e/m

Fg. 565. Strati not trasate normal pe liniile proprietatilor.

()data cu studiul traseului se examineaza, in deo-

sebi la strazile de Iocuit, i orientarea strazei din


punct de vedere actinometric sau heliotermic (impropriu numite i strazi heliotropice), cum am aratat {U. G. pag. 221-4223, 326-339), precum i
din punctul de vedere al expunerei la vanturi (U.
G. pag. 228, 328). Am vizut ca pentru strazi maidwww.dacoromanica.ro

976

ritatea autorilor recomandi o orientare N-S (deci


casele an frontul la E sau V) gi NESV, (la Paris)
sau NV--SE (la Bucuregti), degi Neuman') consideri aceasta parere eronata, caci ,zice dansul, nu
justa orientare intereseaza, ci ungbiul razelor fafa de
cladire (intensitatea solara) ; gi in acest caz orientarea cea mai avantajoas5 a frontului casei, deci gi a
stradei, este E-V gi apoi N NV-S SE, ca avand coeficientul util de insolare respectiv 1 gi 0,97, in loc de

alte directii, ,ari au un coeficient mai mic (de


ex. direotia NS a frontului casei nu are de cat 0,61).
MenIionam ca de fapt toti autorii sunt de acord, caci

trebuie facuta distinctie intre orientarea strazii gi


orientarea fatadei casei, cele dou5 orientari fiind
perpendiculare una pe alta.
Orientarea strizei la studiul traseului are o importansa cu atat mai mare -acolo unde regulamentele admit o constructie mai inalta. De aceia Biuroul
Meteorologic at Statelor Unite a facut studii apro-

fundate actinometrice') din care s'a tras concluzia


ca, atunci cand soarele are cam 60 la zenit, energia solar bactericide gi mai ales aceia a luminei
cerului este aproape de maximum; iar cligeele actinometrice luate cu aga zisa Sky Camera>> demons-

treaca ca, la o or din zi, influenta razelor ultraviolete asupra cligeelor este aproape constants, oricare
ar fi orientarea placei fats de cer (fig. 566). Deci
orientarea cea mai avantajoasa a stradei este aceia
1) Neuman: <Influenta luminei solare 1a orientarea $i liirgimea
strizilorx. (Gesundheits Ingenieur, 25 Febr. 1933) gi (Urbanismul",
1933, pagina 366.

2) C. Sfinkscu: cOrase Americane, (cUrbanismult., pag. 41,


until 1934).

www.dacoromanica.ro

977

care expune fatadele caselbr perpendicular pe razele


soarelui avand 600 la zenit. Aceasta inseamna ca ar

fi de ales o orientare variabila in timpul anului gi


cu localitatea, intrucat acest unghiu it are soarele la
ore diferite in fiecare zi, variind cu latitudinea localitiltei. Tinand seama de simetria acestei pozitii
Tra

11/4

12/

'

I.

Fig. 566. Clieu actinometric in State le Unite

fail' de meridianul locului i de o medic a acestor


pozitii din timpul anului, cum i de heliotermie i
de directia vanturilor, ne face si riimanem la aceia
concluzie de mai sus: orientarea buns este NVSE
(in Romania-Vechiul Regat) i NESV de ex. la
Paris.
Profilul in lung al strazilor

trebuie studiat numai in acela timp cu traseul lor, de care este in


www.dacoromanica.ro

978

strfinsi dependentii. Acesfprofil cats sa indeplineasea conditii suplimentare pe 15110 cele cerute la o
osea sau la un drum obinuit. Astfel, pe linga conditiunile de esteticA i igiena, mai trebuie sa. indeplineasci i conditiuni tecnice i economice, speciale strazilor oriieneti.
Trebuie c5utat ca axul str5zei s5 se afle la cel putin 0,60 m. deasupra nivelului cel mai ridicat al apelor in timpul ploilor mad 1 repezi, de oarece canalizarea de sub strizi s'ar putea umple cu ap5 gi produce inundatii, care s5 intrerupi circulatia pietoni-

lor, sau chiar a vehiculelor. Axul strizilor trebuie


s5 fie i cu 0,50-2.00 (dup5 caz) mai sus ca fivelul terenurilor de constructie invecinate, spre a economisi transportul p5mfintului rezultat din s5p5turile cradirilor, c5ci acesta va servi la nivelatul curtiior, in vederea scurgerei apelor spre strad5. In gehere se caut5 s5 se evite alegerea unui profil longitudinal al unei strizi, care s5 dea nagtere la trans-,

porturi de pknfint 1 mai ales la umpluturi mari


(peste 2 m.) ; c5ci acestea continuu s'5 taseaz5 gi
atunci sufer5 toate lucr5rile edilitare ale str5zilor gi
cer intretineri .,costisitoare, precum conductele de
ap5;canalul, cablurile etc. 1 mai ales pavajul.
Str5zile cu un traseu in faetur5 (debleu) sunt incomode, din cauz5 ea di nagtere la transporturi importante de pamfint de pe propriefitile vecine pentru nivelarea lor, sau dac5 aceasta 'nu se face, atunei- strada este mai totdeauna greu de mentinut cura -

ti, far5 noroi, din cauza scurgerilor de pknfint in


strad5 din curtile riverane nepavate; apoi accesul
la propriet5ti este' dificil.

Sunt uncle strizi deja existente prin orage cad


au declivit5ti prea mari, cauzind pierderi enorme de
www.dacoromanica.ro

979

energie. Aceste rampe trebuie micgorate. G. B. ,Ford

a aratat ca New-York, Boston, Philadelphia, Pitts


burgh au cheltuit sume importante in ultimul time
pentru a micgora asemenea rampe la calk principale de acces in orag, chiar cu riscul sa. mareasca declivitkile strazilor laterale mai putin frecventate.

Pentru inlesnirea circulatiei gi in raport cu felull


pavajnlui, la profilul in lung al strazilor trebuie sa
nu se intreaci rampele limite maxime. Evident ca lat
fixarea acestor limite se tine seama gi de posibilitati,
can depind de configuratia terenului. Principiile:
calauzitoare sunt: in regiunile accidentate se admit
rampe mai man de cat in regiunile gese; la pavajele:

en rosturi rampe mai man ca la cele. lisse; la strazile cu circulatie pur locals se admit rampe mai mari

de cat la arterele cu circulptie imp ortanta, unde


rampele gi pantele trebuie sa fie foarte recluse. De.
exeniplu, pe calla in regiunile ese, nu se dau strazikr pante mai man ca 5%, in regiunile de deal se.
poate merge pans la 10%, iar in cele muntoase nu.
se poate uneori evita rampe chiar de 15%.
La pavajul Mac-Adam se admit rampe pans la.
10%; la cel de piatra cioplita cel mult 59/o; la cel
de lemn maximum 2,5%-3 /o; iar la eel de asfalt

gi mai putin, adica pans la 1,5%, Strazile de circulatie mare sa nu alba rampe mai man ca 30i0;.
cele de circulatie secundara nu mai man ca 5%, pe
cand cele de locuit pot avea rampe chiar de 10%...
Tranivaiele nu admit pante mai man ca 6%, clegi
uneori eau executat gi cu rampe de 100/0, in care'
caz exploatarea for nu este destul de sigura, mai ales.
iarna. Trolleybuzul admite rampe mai man.
Trotoarele in genere pot avea rampe mai pronuir'
late, pans la 15%, gi chiar trepte, dacil rampa trece
www.dacoromanica.ro

980

de 15% (dupa alIiiChiar dela leo in sus urmeazi


sa se execute trepte).
Pentru scurgerea apelor superficiale (la rigole),
sau transversal) spre gurile canalelor, se recomandi
insa i pante minime in raport cu felul pavajului,
adica cel putin 40/0 la pavajul de piatra,. 3% la cele
de lemn i 2,55% la eel de asfalt1).
Se mai recomandi ca profilul la schimbarile de

pante sa se rotunjeasca, pentru a nu apare brusc


creasta, transversal pe axul strazei, cad nu e nici
estetic, nici favorabil circulatiei.

Fig. 567. profil in lung concav

Mara de recomandaliunile de tecnica i economie,

profilul in lung trebuie sa indeplineasca 1 reguli


e esteticii, si foarte des uncle strazi orheneti au
devenit celebre prin profilul for favorabil, precuin
Avemie des Champs Elysees din: Paris (fig. 556).
Vaclayska Namesti din Praga (fig. 323, U. G:), char

B-dul Elisabeta din Bucureti se prezinta estetic,


din' cauza profilului for in lung concay. Esplanada
din Parcul Carol din Bucur.qii pOate fi consideiata
I) C. Sfinteicu: 4Edilitatea,

Constructia strizilor.

www.dacoromanica.ro

981

deasemenea cu profit in lung concav (fig. 332


U. G.).

_
Rofunpv

RainP

CoFe proectuki

Colt, terenului

naPural

Pc7/7/4

1111111111111111111111111111114
1111111111111111111111111111111

a) prio curbura
10

,14,,,zillte,Itettillifel.:11:_......,...--...
ill*///flifflf/V4MaIMMIllyildaii
TIT7711717,7,771,77177717,71

6) pin defia.iare Alera414

(1 ) frin largire

.11 aRzaree

unui monument

Fig. 568. Dispositii Lyre a evils inestetieul profilulni convex..

www.dacoromanica.ro

982

Chiar cand se execute o stradii cu o pants de


2,50/o aceasta apare clar ocliiului pe teren ca o concaVitate, 'care e cunoscuta ca mai estetica de cat un
profil orizoutal i mai ales de cat unul convex. Un
profil in lung concav i estetic recomandabil pentru
o strada oraeneascii .de circulatie ar avea pantele
28%0,:20%o, 'no, 3 %o i 1%o (fig. 567).

Profilul in lung convex se prezinta anestetic. din

.causa lipsei de perspective, caci perspectiva de


front se pierde la orizont in linia pavajului i certilui.

Fig. 569. Sos. Jianu din Bucureti (vedere spre Plata Victoriei)

Cand nu se poate evita un profil in lung convex


(cu cocome) atunci se poate recurge la o tecnica
specials de estetica, la unele artificii creatoare de
perspective interesante. Fig. 568 lamurete cateva
dispozitive care elimina parte din inconvenientele
profilului convex. adica fie prin introducerea unei
curbe in punctul culininant, fie prin o deplasare
laterals a axului strazei, fie prin introducerea unei
www.dacoromanica.ro

983

adc irate piete care si procure o perspective axiala,


fie prin o largire importanti a ciei in care si poati
incipea un monument izolat.
Soseaua Jianu din Buourevi prezina dezavantajul profilului convex, dei sivatia aici s'ar fi putut
'ameliora de la inceput prin terasamente, cici oseaua s'a deschis inainte de 1912 prin terenuri neconstruite. Inconvenientul s'a remediat pulin, prin
arzarea la intersec/ia 5os. Jianu cu str. Ion Mincu a
Monumentului Aviaciei, (fig. 570), dar din nefericire acea riscruce nu este suficienti ca suprafali in

Fig. 570. Soseaua Jianu din Bueureti

(vedere spre monumentul aviatiei)

raport cu lirgimea 5os. Jianu, iar amenajarea unei


piele ar da loc la exproprieri; in schimb in directia
inversi, spre Pia la Victoriei, profilul in lung prezinti un aspect avantajos (fig. 569).

Cand o sradi deburazi in alta, este bine ca la


punctul de intersectie si se amenajeze unalier (orizontal) de 20-30 m. lungime (fig. 571).
www.dacoromanica.ro

984

Profilul transversal este determinat in primul rand

de Largimea stability pentru strada. La un profil


transversal avem Ins de studiat: Largimea, folosinca lui, pcmtele transversale, incadrarea.
Largimea trebuie si fie in raport cu intensitatea oi
felul cireulatiei, cu cerintele igienei, adica pentru o

suficienta aerare oi expunere solara; in fine, in raport cu inaltimea cladirilor ce limiteaza strada, cu
destinatia for (congestionarea temporary a stradei)
oi chiar cu monumentalitatea ce voim a i-o da.

Fig. 571.

Largimea ce se da stradei spre a satisface circulatia formeazi alinierea stradei; pe cand largimea

ce se Iasi intre fronturile cladirilor, spre a satisface cerintele igienei i adeseori ale esteticei, forrneaza alinierea cladirilor.
Largimea strazilor de mare circulacie a fost examinati, in raport cu felul traficului, in Urbanistica
Genera la (pag. 420-426), cu care ocazie am indicat
tipuri de profile transversale pentru arterele de eftculatie proprii pentru regiunea Bucuresti (fig. 274
U. G.). Pe and strazile de locuit au mai totdeauna
Largimea suficietia circulatiei for locale viitoare,
strazile destinate circulatiei intense primesc in genere o circulatie din ce in ce mai mare, pe masura ce
se desvoltit oraoul. De aceia acestora trebuie sa li se
dea de la inceput o largime suficienta, care sa satisfaci atat nevoile actuale, cat of cele ale viitorului
www.dacoromanica.ro

985

cat de indepartat. In adevar, strazile de eireulave


existente in oraele mari de cele mai multe on au
LEa MOSILOR

12,C-ILVA1 .
'PRIX%
tPL 33;krnaCairri 01 VrA If 16

MIRY 5177 AgsMAIIA SI SOS 5-rE Ca MAIM


.t.

rf

16.6e- - -I
40.
-

- -1.4.e...

'ISOSERAC.J.C\ BON/CAP/A R TE

.*

r *1=

7. J-0

i. 6 co

13:

STR s/D, G CI N
In-rpm 5T GOLLSCLI Si B. IBRAIIN.

, cc,,,,,,

III-ME PI/M,-A UICTORizi 51

BULEV tr-iDEENDENTEI

;r1-1-Rt

5-rp SF F.-LE, -rriz iL 11 S,VZ CO,R-OCE

rr-4.-r- - Lee

eo -

BCILEL/ COTROCEri )
INTTAL BLIL .111DLI.

51 91-R ST.- VOCIA

PTALJ-CINGIT

sosEpc_IA PaxANTELimor,
(BULLV FEB DI ri

24.o o-

NID)

Fig. 572. Diferite profile transversale din Bueuregai.

rlimas insuficiente i s'a recurs, une on la rirgiri


costisitoare i penibile, alteori la deschiderea de
strgzi paralele cu primele, zise aesciirciltoare>> sau
www.dacoromanica.ro

986

ccolectoare>>, care sa is o parte din circulatie. Cate-

data se mail a deplasa polii de atractie ai circulatiei in alte pirti ale oragului, spre a desscarca astfel
de un trafic prea mare o stradi sau un carder devenit insuficient i astfel sa se canalizeze circulatia
in alte pirti ale ormului, pe alte strazi mai largi,
cu care ocazie se recurge 1 la o selectionare a traficului.

II. Ell

2 Fiji

Am

'

.
s-or.+4:4'...taa+aa'-of.1.-23::-.3--Islo" , ; 6 4, 9-0-erl40--,
I

Lt

r:sb 11: 7:ii V ' ' 1 k II 1 I

eraa

t n' U. i

0
r ."

Walk

isSlow

..halo. Inolley

!e.,

k ..litilsely owned!

w" it.' mulcted'


I

t.

:kw.".

II

3I

I. sal

'etudes

l reales I

Sic.

vehicles

95,41t

Fig. 573. Profil elastic.

Pentru a nu se cheltui prea mult deodatil cu


intretinerea i pavarea strazilor prea largi, se prevede fientru un inceput, cand circulatia nu este inca
mare in fats caselor, gridini cu caracter particular
de minimum 4, mai bine 6 m. latime necesari unei
bune intretincri. Aceste gradini vor fi trecute p5rtei

circulabile numai atunci and circulatia se intensifica i s ;rada a devenit insuficienta. In acest scop

profilul transversal se studiazil ca <<projil elastic*


www.dacoromanica.ro

ti

987

Aka' transformarea lui di se faci cu cheltueli cat


anai mici, atunci cand circulatia va cregte. Aga am
procedat cu bulevardul circular ce leagI, trecand pe
angil parcel palatului Cotroceni, goseaua Cotroceni

lethal

&NA/ 11,47
INDUSTRIAL, INITIAL MAGI

_J
rk-S
to:

Malt:

mV ; Tw.M i hrlanslas

INDUSTRIAL. SINAI. STAGE

WC

P.."1

ay.IY :wee;

Twee

yew.

W.a 71.0.1

COMNENtIAL. INITIAL STAGE

Atli

...,....4.

Eil,
.., -

.NA

8/...ILAA.ha

NUL

Fig 574. Profile elastice pentru strizi industrials gi comerciale.

cu b-dul tirbei Vodi prelungit din Bucureti 1 am


propus profilul din fig. 572, care promite a fi transformat ugor in altul, cand regiunca va fi complec-

tart cti construciii, jar circulajia va cregte gi vor


exists gi mijloace binegti.
www.dacoromanica.ro

988

In State le Unite fie propun profile elastice>> de

felul celor aratate in fig. 573 pentru o largime de


46-40 m. la. strazi de tranzit, sau ca in fig. 574, la
strazi industriale i comerciale, profile propuse de
Prescott-Folwell1).

Mn dat unele indicatiuni in Urbanistica Genevan' asupra modului cum se apreciaza prin calcule
largimea definitive necesara unei artere de circulatie. In acest stop pentru marile artere trebuie stabilit nuideirul vehiculelor ce pot trece pe era' pe o

strada, cu o iuteala data, de ex. prin formula lui


Lewis (U. G. pag. 424), cu corectiunile lui Liihke,
sau utilizand indicaliile lui Drexler, bazate pe acelea principii ea ale lui Lewis (U. G. pag. 423), sau
utilizand datele lui Goodrich relative la numarul
iruri(or de vehicule in raport cu inaltimea constructiilor de pe strada (U. G. pag. 452), ultimele
aplicabile unor rage din State le Unite.

Numaratoarea vehiculelor ce tree Ia o epoch pe


o anumita strada nu servegte de cat pentru organizarea politiei circulatiei in raport cu strada existents,
dar nu pentru a prevedea viitorul traficului oricarei
strazi de circulatie.
S'a incercat a se stabili o formula 2) pentru o astfel de prevedere, de catre Comisia circulatiei pentru planul de amenajare regional al ormului NewY ork>>, i anume:

T = K. Rn
in care T este traficul, K o constants, R este numil
rul vehiculelor ce vor fi inregistrate Ia acea data,
1) A. Prescoo-Folsvell: fMunicipal Engineering Practice 1926.
C. Sfinfrscu: tOrae Amerieane) (eUrbanismul anul 1934,

2)

pag. 49).

www.dacoromanica.ro

989

iar n este uu exponent care depinde de orag gi de pozitia. stradei considerate, exponent mai mare spre
centrul oragului gi mai mic la periferie (de ex. n
variaza in New York intre 0,37 gi.0,98).
Prin urmare trebuie studiata curba cregterei numarului vehiculelor in oragul respectiv dealungul
anilor.
0 metoda analoaga not am aplicat in studiui ar-

terelor de penetratie din planul regional al' Bucuregilor, cand am stabilit largimea acelor artere pentru traficul apropiat gi departat pe gosele1). Comparand numarul maxim viitor al vehiculelor auto,'

mobile din Romania cu acela al altor Iari in


raport cu populatia gi posibilitatile tarei, am
admix acel maximum la, 600.000, din care reparti2ate cam 200.000 in Bucuregti gi imprejurimi. Maximum de circulatie pe arterele de penetratie va fi
numai la anumite ore gi anumite zile gi va fi dat de
vehiculele de turism (admitem din acestea 70Ie din
total, fie deci 140.000) care se vor repartiza numai

pe 2-3 din arterele de penetratie (in deosebi pe


cele ce due spre munti) in circa 6 ore, deci cam
10.000 vehicule pe ora intio singura directie pe o
artera importanta.
Dupa stabilirea numarului vehiculelor pe .ora se
trece la determinarea numrtrului girurilor de vehicule necesar spre a se putea scurge pe ora numarul
de vehicule, determinat ca mai sus.
Aici intervine iuteala de circulatie a vehiculelor,
care limiteaza debitul unei f irgii de circulatie consi-

derat pentru acelag fel de vehicule, cad fiecare


1)

C. Sfintescu: eentru Bucurecti

Noi studii urbanistico.

(Calle de comunicatie. pag. 33--37).

www.dacoromanica.ro

990

categoric de vehicul are o iuteala medie diferita. Am,


dat un tablou de asemenea debite in ipoteza unui cu --

rent continuu, fare obstacole, pentru diferite categorii de mobile III G. pag. 425).
De fapt rose intervin tot felul de obstacole care
micoreazi acele debite; iar in ce privete automoMiele, care pot avea iuteli variabile in intervale des..

tul de mari, debitul unei faii difera i mai mult,.


de oarece intre fiecare vehicul trebuie pastrati in
mers o distanta, pentru siguranta circulatiei, cu ata
mai mare, cu cat iuteala de circulatie este mai mare,.

dupli o diagrams indicati in fig. 575. Nu insistam

'.....e.

E'

4.
34

.,..r

1' '
e
Z.'

,,

4
'.4.

2Si
NIL
m n' ,3

./IIIIIIIIN
.

4,,,,,, ,,,to,,,,, .0,7 to

25

So

4o

23

to

.... --

a
Ko

,
44

So

SS

Fig. 575. Distantele intre automobile la diferite iuteli

asupra felului cum se stabilete o astfel de diagramii,.

dar observam ca la o iuteala medic de 50-60 km.


pe or a auto-turismelor, distanta intre vehicule poste fi intre 54 i 15 m., iar la o iuteala medie de 15-25 km. pe or pentru autocamioane, acea distanta.
poate fi redusi la 8-12 m. cum aratil i. Chiodi 1).
De aici rezultA variatia debitului unei figii de cir1)

C. Chiodi: (Lo studio deli problemi dela traffico stradale

urbano), 1930.

www.dacoromanica.ro

991

culatie cu vehicule identice gi Ears obstacole pe o


strada, atunci and toate vehiculele igi schimbrt deodata iu4elile for medii, caci distantele intre ele vor
varia. Au fost intocmite diagrame ca in fig. 576 cu
variatia unor astfel de debite, din care rezulta ca
IIIMIIMMIIIIIIIMIIIIMIIIMIII11151111111111111
MI= M WM re-Nia.11MINI MM. INIII MI
1M MUM 'AM IIIIISIMIG7+ "NOM MIIIIMMINIII
1111MINEI ME MIMI=
-4111111IN MO
11111111/MIIMIMIIIIIMINI
"TNINIMIN
,

MI
..... rismials
=72==========
r=i1=011MUWarIVIIMIMMINIIIII
MIME BEIM MI MIMI MN

JON: Sal

111111=

owlINIINCOMINIMMIlhow NW%

sr

au

elm=====........as.
z
immeaslilm

h m.
IxIIIurmcau
Wrmnr=
1====M =P
NM=

MNSN

IIIMININIINNO

Wells Ili hm.orr

II

NM OM MI Mei
SS

IS

Fig. 576. Debitul taei atrial la diferite iuteli ale vehieulelor

debitul maxim corespunde la iuteli de 15-25 km.

pe ore, procurand un trafic neintrerupt cam de


2000 vehicule pe ore, iar la cel controlat gi regulat
prin semnalizfiri, cam de 1000 vehicule pe oril (diagrama Lewis).
Aga dar tabloul dat in Urbanistica Generals (pag..

425) trebuie sa sufere o prima corectiune in raport.


cu iuteala de circulatie.
Din cauza unor serii de obstacole ce intervm in

circulatie1), unele inevitabile, fiindca nu putem


modifica strada, (precum amestecul traficului, libertatea de mieare pe strada, variatia largimei strazi-

lor, incrucigerile) ; altele evitabile prin masuri de


politie (precum la opriri, la felul de conducere la
organizarea profilului strazilor, la organizarea poll,

1) Aceastii chestiune este foarte detaliat Qi matematic studiati


de Dr. Ing. II. Liiblee in amasser' and Pllitze in Stadtkorpera,
vol. I.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

993

tiei circulatiei), debitele date de diagrama fig. 576


vor fi de fapt din nou micorate i uneori mult micprate, dupa felul i numarul acelor obstacole.
In fig. 577 se arata cum se poate reprezenta diagramatic influenta acestor obstacole, fie a vehicule-

lor intre ele (a), sau a unor stationari (b), on a


unor incetiniri (c).
Cu toate acestea, cand este vorba de mijloacele
publice de transport in comun, Liibke a demonstrat
ca folosinta for (capacitatea) este independents de
iuteala for intre statiuni, de oarece statiunile sunt
cele ce stabilesc media comerciala. Este de cautat o
micorare a numarului statiunilor i.a timpului de
-stationare, iar nu sporirea iutelei vehiculului.
Dintre obstacole, cele mai vatamatoare debitului marilor artere de circulatie, gi deci profilului
transversal, sunt incrucierile, i de aceia ne-am
oprit asupra for 1 in Urbanistica Genera la (pag.

390-394).
lark s'a stabilit de Liibke, cum ca influenta defa.
vorabila a traficului amestecat scacle data fkiile de
circulatie sporesc, astfel ca str'azile largi au o capa
citate mai mare, nu numai absoluta, dar i relation,
fatri de cele inguste i aceastii observatie e in deosebi importanta pentru strazile de tranzit.
S'a cautat a se stabili la diferitele feluri de obstacole coeficientul de reductiune a capaciecifei de traffic at unei strazi.

In cazul unor intreruperi complete a circulatici


,este formula:

V/0

3600n .
3600

T.

100

in care X/9 este coefiicentul de reductie, n este nuwww.dacoromanica.ro

994

mirul intreruperilor pe or T durata intreruperei


in secunde.
In cazul unei incetiniri a circulatiei, din cauza
obstacolelor, coeficientul X% devine:
X lo

n.T

3600

100

36000

unde v este iuteala norniali pentru fagia respectivii


de circulatie, Av este diferentiala iutelei (acceleraOa), adica Av = v v T , in m. pe sec., iar vT
este:
V

Vo (1

-11

A+

si X =

Tit

unde T e durata franarei i t" durata veritabilli a


obstacolului.

Gaud obstacolele stint la distante egale (precum


incrucigerile din oragele dreptunghiulare americane), Xi0 devine:

r4 =

sS
+ v. T

100

in care S este distanta intre obstacole.


Dupe experentele practice flicute in Philadelphia, s'a constatat urmatoarea repartitie a frecventei
cauzelor timpului pierdut, deci a cauzelor care scad
capacitatea de trafic a strazei pentru vehicule fare
traseu fix:
incruciare
83,05%
astupare
6,73Ne
urcare 1 coborfire
4.470/o
1,99%
stationare
traversare de gine
1,66%
agteptare de camioane
0,82"/0
reparatii de pavaje
0,679/o

intepenire (pane)

0,61%
www.dacoromanica.ro

995

Prin urinare Iinand seama de intensitatea traficu-

lui (numarul vehiculelor ce trebuie sa treaca pe


ors), de capacitatea vehioulara a stradei pe ors,
pentru iutelile admise, apoi de coeficientul de reduelie, din cauza obstacolelor, putem determina
nunzeirul fiviilor de Jcirculacie 1 deci in cele din ur-

ma gasim largimea carutabita necesara arterei.


Aceste faii se considers fiecare late de 2,50 m.,
iar pentru iu;eli mari, chiar de 3 m. Vom considers
dw3i faia de 3 m., fiind vorba de artere de mare

circulatie in orae not on in extensiuni. In centrele oragelur vechi putem admite o Iajime --de
2,50 m.

Pentru a avea largimea totals circulabila a strazei vom mai adioga largimea trotoarelor.
Mai inainte vreme se recomanda nigte formule
simple pentru determinarea largimilor, i adica:
Lstr.

learnt. + 2 Itrol.1

vehic. pe oral
unde 1 cart* = 2,59 X (2 un). max.250
iar

pieloni pe ors)
trot. = 0,75 X (2 num. max.3600

Numerile 2,50 gi 0,75 aunt respectiv gabaritele


pentru vehicul 1 om.
Aplicand regulele de mai sus, cum gi principiul
separaIiunei traficului prin fagii pe categorii de inteli de vehicule, am ajuns a stabili ca. la Bucurevi,

pentru marile artere de penetralie, este necesari


o fhie largii de 25-26 m. pentru tracliunea automobili, plus alta de 5-6 m. pentru actiunea animan.' 1 alta tot de 5-6 m. pentru linii cu transporturi in comun, deci o lafime carufabila (fare trowww.dacoromanica.ro

996

toare) de 50 in. De aceia latimi de profile pada la


100 m. spar ca frumos lux inteligent>>, iar la Detroit, Philadelphia, etc. pentru super-highways>>
se admit curent, largimi de 60-75 in: (U. G. pag.

423-424).
Daci voim a avea in profil gi plantatii bogate,
largimi de 100-120 m. nu sunt fara sens ').

Multi urbanigti, earl Inca nu au studiat de aproape chestiunile de circulatie, dar mai ales profanii,
propun gi pretind in genere o leirgime constants pe
toata lungimea unei artere, motivand pur gi simplu
ca aga cere circulatia.

Din cele aratate mai sus rezulta clar ca aceasta


pretentiune este o profundi eroare .Si in primul
rand pentru motivul, pe care oricine it poate intelege, ca intensitatea traficului nu este constants pe
toata lungimea unei strazi, afara de cazul ca in area strada nu mai debugeaza pe toata lungimea ei
i altele, adica atunci rand acea strada ar fi un fel
de tunel. ceeace se intAmpla foarte rar.
Cauza cea mai es, identa insii o formeaza obstacolele, cari cer a varia largimea unei strazi spre a-i putea pastra aceia capacitate vehiculara presupunand
ca intensitatea traficului este aceia; sau, mai gene-

ral, nu largimea stradei trebuie sa fie constants, ci


iuteala comercialei de circulatie sei fie maxima pe tot

lungul unei artere de circulatie.


Prin urmare pot fi foarte rationale din punct de
vedere circulatoriu unele artere, care pe portiuni

diferite au largimi diferite; gi foarte nerationale


altele, care pe lungi portiuni iii pastreaza profilul
transversal constant.
1) C. Sfinpscu: cPentru Bucurestis r cNoi studii urbanistices
Comunioatiile, pag. 35-36.

www.dacoromanica.ro

997

Vom scoate, prin un exemplu numeric, in evidenta acest adevar. Presupunem o portiune de artera,.
cuprinsa intre douri incrucigeri, lung de 100 in.; pe
care s'ar circula in mediu cu 20 km. pe ore, deci ea
6 m. pe sec.; atunci portiunea de 100 m. s'ariparcurge in circa 15 secunde.

Dad largimea gi traficul stradei sunt in astfel


de raport ca in ambele sensuri de circulatie intregul
profil al strazei e ocupat cu giruri de vehicule (curente continui), gi daci la prima -incrucigare sethnalizatorul opregte regulat timp de 30 sec. circula-

tia pentru traversarea celor de pe strada perpendiculark rezulta ca lungimea de 100 in. a arterei
va fi parcursa realmente in 45 sec. Am spus ca. artera este de mare circulaite gi deci plina de vehicule (caci not stabilim largimea spre a satisface traficul in aceasta ipoteza) ; rezulta ca incrucigerile dis-

tantate la 100 m. au redus capacitatea pe aceasta


portiune la 1/3 gi ca in acest caz trebuie sa inniulthn figiile de circulatie in aceiag proportie, adica
sa sporim largimea awl de trei on. flack" &sta.*
dintre doua incrucigeri in loc sa fie de 100 m. ar
fi de 200 m. atunci in aceleag ipoteze capacitatea
s'ar reduce la 1/2 gi deci latimea va trebui dublata
ca compensatie. Aga dar: pentru un acela trafic
largimea aceleia artere este foarte mutt influentatii
de distanca intre incrucieri Si de timpul de stacionare cauzat de acestea, afar de consideratia ca pe
intervalele dintre incrucigeri se poate' schimba con -

siderabil gi traficul prin adaose sau scaderi


late,

rale.
Concluzia evidenta.este ca largimile constante ce

se di aterelor impottante de circulatie reprezinta


o reminisce*" intelectuala a 'timpurilor tend cirmiwww.dacoromanica.ro

998

latia era slabi si strazile suficiente, iar ceeace determina lirgimea arterelor erau numai motivele de
igieni si de esteticit, iar nu gi rezultatul unui calcul
stiintific bazat pe legile migarei.
Largimea strazilor secundare. Pe strAzile din ocag circuli: pietoni, calareti, bicicligti, vehicule tra-

se cu mina, vehicule trase de animale, altele cu


tractiune automobili (grea sau usoari) ; apoi tramvaie si autobuze (transporturi in comun). Din pinetul de vedere al sigurantei circulatiei, profilul trans.
versal al stradei trebuie si separe cel putin pietonii
de vehicule. Aceasti separatiune.,nu s'a ficut de cat
din secolul XV', deWeirculatia in sens unit era. ennoscuti in oragul Pompei din timpul Romanilor.

Aceasti prima separatiune se face acum la toate


strazile secundare.
Unde circulatia este intense i cu multe categorii

de vehicttle, unde se dispune de lirgime la stradi,


se face separatiunea in profilul transversal prin h.
gii destinate unor anume categorii de vehicule. In
primul rand se face o separaciune dupe iufeala de
,eirculatie, incepand cu vehiculele cari an traseu fix,

precum tramvaiele, gi in urmi se trece la o separalle i pentru cele cu traseu variabil (automobile,
tractiune animali). 0 stradi de circulatie importan-

ti trebue se aibi eel putin trei .cii: una centrals


pentru circulatia repede, gi doui laterale pentru cea
inceafa, cai laterale ce inlesnesc gi incrucigerile strizilor (fig. 578).
0 strada redusi la ultima expresie, spre a satis-

face circulatia pur locals, mai ales data este


destul de scurtri, nu are nevoie de o lirgime mai
mare ca 5,00 m. adicri atat cat trebuie ca dourt vehi-

cule sa incrucipze (fig. 578). La not insa, unde


circula prin orase gi care cu fan, iar camioanele
www.dacoromanica.ro

999

etc. se incarci fare socotealii, strazile trebuie sa depigeasca adesea aceasta latime. Trebuie gi la not sa
fie strict aplicate regulamentele de circulalie in a-

ceasti privina, cu toate ca la imile (gabaritele)


rw

WOOS.
Pow

11.11

110

4.-- s
4 so

0.40.110

1.00.4

NW.

NOW*

4'N

ooomoo..4111,1.

I.

I SO

---t-tr-J-f
- -- .-1
.4- .

Fig. 578.

multor vehicule sunt mai mici: trasurile gi automobilele au 1,60 panil la 1,80 litime, iar autobuzele mari sau tramvaiele au 2,30 m. Totugi in oravle-gradini s'au executat strazi gi de 4,70 m. liirgime, ca Ph Road din Letchworth (fig. 579).
Pentru a ramane in orice caz gi un joc intre fiecare din cele n giruri de vehicule admise sa circule
sau sa stationeze pe o strada, largimea pirtei caru-

tobile va fi atunci de 1,00 + n- X 2,50 in.


Tramvaiele din Bucuregi au distanta intre gine
1,50 in., iar linia dubli are distanta '11ntre axele liniiler de 2,70 m. Gabaritul tramvaiului pentru linie
dubl5 in Bucuregti este de 4,90 m. In alte parti
tramvaiele au calea ingusti (de 1,00 m. distanta intre gine) gi cu latimea vagonului de 2 m. iar diswww.dacoromanica.ro

1000

tanta intre axele liniilor duble este de 2,50 m. Calea ingusta .este preferita in orarle vechi cu strazi
inguste gi cu sinuozitati pronuntate.
In genere Emilie de tramvai se arazi langa axul
strazei in centrul oraului (caci ,strazile aci suet mai
inguste i mai comerciale) i la bordura trotoarului

spre periferia oraului (cid acolo strazile pot fi


mai largi gi mai putin comerciale).
2r-trAT3G

Fig. 579. Pix Road din Letchworth.

Cand cautlim ca circulatia, chiar locals, sa fie mai

inlesnita, trebuie sa prevedern separatia circulatiei


vehiculelor de aceia a pietonilor, i deci trebuie
sa introducem i trotuarele (numai unul pe o parte,
sau sate unul de fiecare din parti). In acest caz, Baca
lassie un singur trotuar ,trebuie ca acesta sA aiba
eel putin 1,57) rn. latinie, iar daca aunt dou5 se pot

reduce fiecare la minimum 1 m. lime

aa ca

1) La Bucurecti, Uzinele Comunale pi Soc. de ElectrioV.ate pre.


tind ca trotuarul si BRA cel putin 1,50 m. ca si poati ages 'timed
eablurile eubterane sau potourile felinarelor.

www.dacoromanica.ro

1001

avem urmatoarele trei profile transversale recluse


la minimum de litime, adici: de 6,50 m., de 7,00

m. i profilul normal minimum de 8 m. latime


(fig. 578).
G. B. Ford recomandi o parte citrutabili. de 6,508 m. In Franta partea cgrutabila cu fundaliune are
o Iatime de 7 m. la care se mai adaogi cite 2 bande
rt6:2.0
,,,

.,,,

0'0

20

Z3

._ 0 4....

Am .1%

4..""c-----Q7.1'
,,,a

4 2.0
1

tginr,t

SJO

440

020
416

ar

Val
00

14

2.9

5:170

0.9k

"AV

000

..felf I

-446-

000

eW
h511

Fig. 580. Stasi economics In orage-gradini.

laterale de ate 3 m. fiecare cu un pavaj mai uor,


deci total 13 m. (circulatie mai mare).
La o stradii pe care de obicei stationeazi i vebicule pentru inca'rcare i descircare de mrtrfuri, trebuie ca partea carutabili sa aiba o lalime de cel
putin 7,50 m. afar de trotuarele necesare pietonilor, care ambele mai cer 'minimum 3 m.; deci ligide 10,50 m. minimum. Pe o asemea str5zei va fiwww.dacoromanica.ro

1002

menea strada nu s'ar putea admite (i cu oarecare


greutate) de cat cel mult o linie de tramvai, agezatii
de obicei in axul strizei, pentru ca vehiculele celelalte sa poata stationa sau trece deoparte sau de alta
a vagonului.
La strazile de locuit i mai ales in orarle-gradmi
engleze, germane, etc. moderne se face o mare economie la largimi, pentru ca executia i intrelinerea
si fie cat mai putin costisitoare. Fig. 580 reprezinta

Fig. 581. Strada economics in Earswick (Anglia)

o aerie de profile pentru astfel de strazi, din care


uncle au o singura pants transversa15, altele an
doui pante, incat aunt reduse la o latime numai de
3,40 m. din care cate 30 cm. de fiecare parte ocupate
de rigole.

In Earswick, langa York, s'au executat strazi de


orae-gradini de 3,80 m. latime, plus platbande de
verdeaca de cate 1.80 m. aga ca latimea totals este
de 7,40 m. (fig. 581).
Largimea minima a partei carutabile a unei strazi
cu oarecare circulatie
trebuie sa fie de 10,00 m. awww.dacoromanica.ro

1003

fara de trotuare, din care, cum am vazut mai sus,


4,90 in. ar fi ocupati la mijloc de cele doui linii de
tranivai, iar cite 2,50 m. pe laturi pentru un rand
de vehicule ce ar stationa. Adaogandu-se cite 2,50.
m. pentru fiecare trotuar, rezulta ca latimea totals
a stradei ar fi de 15 m. minimum (fig. 582). Este
recomandabil insa ca la asemenea strazi sa se lase
trotuare de 3.00 m. latme pentru 4 randuri de pietoni. Largimea totals a stradei ar fi atunci de 16
in. in loc de 15 m. Acesta este profilul transversal
normal ales pentru Viena.
E 4 octruz_,
2.50

5 goo

?Ark_

2 50

,t

18 oe

Fig. 582.

La New-York marea majoritate a strazilor iaterale


au o latime de 18-24 m. cu parti carutahile de

9-15 m. pentru a permite stationarea vechiculelor


la trotuare, plus doui randuri de vehicule care sa
circule.

La Bucurevi prin regulaniente profilul transver-

sal normal era fixat la 12 m. largime, din care


400/0 ocupat de trotuare (deci 2,40 m. fiecare trotuar) gi.restul de 60 /o pane carutabila. Aceasta lalime normal devine insuficienta aici
mai ales
iri timpul zapezilor
gi de aceia se cauta a se studia gi in acest crag o latime normala de 16 m. prin
introducerea unor retrageri ale cladirilor de cite 2
m. spre centrul oragului, nu insa in scopul de a se
incuraja regimul cladirilor inalte. De altfel cerintele
apararei contra atacurilor aeriene reclama strazi
-largi.

www.dacoromanica.ro

1004

.Profilele transversale, ca largimi, aunt foarte variate. La expoziila din Drezda din 1903 au fost pre-

zentate 130 profile de strazi cu 50 de lalimi diferite, munai pentru partea carutabila.
Unele (war igi impart strazile in clase, dupa lirgimea lor. Oraul Charlottenburg (Berlin) are 5
clase de stra'zi cu urmatoarele latimi minimale: 30,
26, 22, 16 i 12 metri. In clasa I intra strazile de circulatie mare, cu trotuare de minimum 5 m. i cu o

latime totals de minimum 30 m. iar partea carutabila minimum 12 m.


SOSEKA C.1" K 1 S'ELEF
InTRE 1511..7'/Z1 iJICTOVZIEI SI ,20r7DCJ I

r- 7 So -4*

0 SE CJ

_1_ _ _

15. o 0 - - J. - 7 go
K 1 SE-I_E"f

ri THE IR 0 r DO I SI S-rizt Nan" GP-11 C


4-

1'

P'

- - 14 oa - - -

- - - 12 oo- -

- - 14 o o- - -

Fig. 583.

La strazile care trebuie sa primeasca arbori (i


anume acolo unde arhitectura cladirilor monumentale nu va fi acoperiti) va trebui sa prevedem largimi mai maxi, ca arborele sa poata fi aezat la cel
pulin 75 cm. dela bordura, iar de la faIadele cladi-

rilor la 6.5-7 m. minimum, dupa felul arborelui.


De aceia plantatiile se intrebuinteazil mai ales pe
www.dacoromanica.ro

1005

strazile zise de lux sau monumentale, on pc aleele


largi ce conduc la parcuri. In Bucureti o parte din
loseaua Kiselef are o latime de 30 m. cu trotuare
de cite 7,50 m. i cu cite doua randuri de arbori;
aka parte din aceiagi osea are o latime totals de
43 m. 1 40 m. cu alei de cite 14 m., partea carutabira fiind de 15 m. i 12 m. (fig. 583). Bulevardul
Coltea (Lascar Cartagiu) are 40 m. lktime cu cite
00"

BULEIJ COL,-mI LA SCAR cx-riaRcita


ry

-Gre cr.

10.0.

- e...- .7. -

-40.00

.00

4. 4."

Fig. 584.

doui parti carutabile de cafe 10 m. inclusiv fiia


ocupata de liniile tramvaielor ,apoi o alee de calareiti la mijloc de 8 m. i trotuare de cite 6 m. Aceasta aleie de calareti, care era continua, ca sa pastreze

13 aLr_Li. sr;thrTimrici
RE STR 1J i
N Si ST-R D " SYCIRZA

,,
14- -700-

J1,_ _ _ _zo.o. _ - J._ _ _ _


- - - - 16.00 - -- _ L _ 00...

Fig. 585.

caracterul de artera de repede circulatie acestui bu.

levard, a fost intrerupti in o 'serie de puncte, in


ultimul timp, ceeace denota ca cei ce au stricat yewww.dacoromanica.ro

1006

chea mezare nu cunosc niotivarea vechei sfiri (fig.


584). B-dul Britianu are numai 30 in. largime in
uncle locuri i trotuare de cite 7 m. cu arbori (fig.
585) analog cu Avenue de l'Opera din Paris sau cu
151?

14-FAT.P3.5 M Ft Iv( ra

Er ST MICHEL - PARIS
.\\

8oo

14. o o

V. a

3 0 ee

0 .._
.N

Fig. 586.

b -di1 Hausman sau St. Michel tot din Paris, unde


trotuarul e de 8 in. (fig. 586). oselei Jianu i s'a
dat un caracter monumental prin o l'argime de 83

SOSEP..22,

.23230

Y,7

4.

cAlftrer 4, ...

;..

.65

82

SPLRa,OL 13/31v130,..re

---GLI1C17/41-

1sat

1-,

p2

_
se

;.; 1; ;

I.

-tal-

sl,

CAL 3/1C3,31i1.1

V13 1.0750m,-.
)
(son

mum out

Fig. 587.

.5. 5 sY

fit

unlo

in. en numeroase alei (fig. 587) dupil cum cu timpul vor putea deveni monumentale i splaiurile
www.dacoromanica.ro

1007

Dambovflei, daca acest rau va fi acoperit, cand se

va obt,ine o singura artery de 61 m. lime (fig.

587). Avenue du Bois de Boulogne din Paris are


profilul aratat in fig. 588.
PAR,M,

JAIJErw-sE DIES 15019 DE 150U1-000NE

-1. 12

10

- 2100

120

.bensmn at

th
_

Fig. 588.

Un profit de strada in care vechiculele cu iuleala

mare sunt separate de cele cu iuteala mica, afara


de cel din fig. 578, poate fi i eel din fig. 589, care
are o bands specials pentru doua linii de tramvai.
Acest principiu s'a urmat la profilul transversal
al Avenue des Champs Elysee din Paris (fig. 590)
de 70 m. largime.
./4
/,//

III

A-ao

5 50

51.--..-10 010

15f.-- 5.50 . 4.00

z.2.bo
Fig. 589.

Profilele transversale ale strazilor sunt in genere


simetrice, totui sunt cazuri, destul de dese, cand 1
profilele asimetrice se intrebuinteaza, i chiar sunt

indicate, spre exemplu pe malul unui rau, plaje,


sau pe coasta unui munte, in caz ca exists denivelari sau plantaliuni (fig. 591), cum am mai aratat.
In fig. 592 dam un astfel de profil transversal (Promenade des Anglais) din Nisa.
Deseori intainim profile asimetrice la inelele executate. pe fostele fortifica0i,
desfiintate in urma exc
.

www.dacoromanica.ro

1008

tensiunei oraelor; atunci aceste artere sunt foarte


largi, dacil masurim odafa cu ele 1 griclinile publice cuprinse intre strati. Exemple putem cita din

Fig. 590.

ringurile Vienei (ca in fig. 593, in dreptul celor


doua muzee), la Lipsca, Francfurt, Reims (fig.
594), g. a.
.Z->..

44*,
I.

4WIO.

1 _19_2o_j. _6 o o .J.._.... _.....

.1n. 3.10 ..2

Fig. 591.

Gaud strada are promenade cu mai multe randuri


de arbori, atunci ritimea promenadei trebuie astfel
PRe revErw:t DE. EMS /VIC

Fig. 592.

calculate ca Intre randurile de arbori sa ramana

distantil de minimum 5 m. In orice caz, promenadele


nu vor fi mai inguste ca 3 m. Pozitia for in profilul
www.dacoromanica.ro

1009

transversal al strazei va fi aleasi aga ca promenadele

sa fie cat mai ferite de praf gi de circulatia mare.


Deci locul for potrivit nu e in axul arterei de comunicatie. Cam acelag lucru se poste spune gi despre
aleele de calareti sau bicicligti.
Totugi in regiunile industriale se recomanda ca
strazile sa aiba alei specials pentru bicicligti pe ambele parti ale strazei, alei calculate cu o latime de
1,00 m. de fiecare gir de bicicligti.

Fig. 593. Profite asimetrice cu griiclini in Viena.

strazilor este formats din ceiace


numim pavajul stradei, plantatiile, refugiile, felinarele, gurile de scurgere la canal pentru apele de
ploi, gurile caminurilor pentru inspectia canalelor,
Suprastructura

diversele capace cu robinete ale conductelor, ediculele (precum chiogcurile de ziare, bufete, orologii,
closete, lampadere, panouri sau coloane pentru afigarea reclamelor, table cu numele strazilor gi numerile proprietatilor, firme, reclame luminoase, indicatoare de statiuni, gherete de agteptare, etc.).
www.dacoromanica.ro

1010

Pavajul. Evident ca cea mai importanta lucrare


de suprastructura este aceia a pavajului, adica intarirea partei carutabile gi aceia a trotoarelor gi a
refugiilor; dupi aceia vin lucrarile aleelor pentru
calareti, pietoni gi bicicligti, a platbandelor-peluze,
g. a. Nu intram de cat in detaliile ce intereseaza pe
urbanist pentru indicatiile ce el trebuie sa dea in
planul de amenajare.

Fig. 594. Inelul plantat din Reims.

Parti le carutabile ale unei cal de comunicatie se


paveaza de obicei cu un material tare, rezistent, cu
atat mai rezistent i solidarizat in alcatuirile Iui, cu
cat circulatia este mai intense gi mai ponderabila,
cu cat lucrarile de infrastructure (din subsol) aunt
mai complect gi definitiv executate. Prin urmare
deosebim, dupe felul fundatiei: pavagii cu fundatie, uneori monolita, i pavagii cu fundatie provizo-

rie, adica numai de repartitie. Pavajul cuprinde


dour'

inveliul i fundatia, fiecare din aceste


www.dacoromanica.ro

1011

parti la randu-le putand fi de doui feluri, cum vom


arata.
Inveligul poate fi cu rosturi (format din bucati)
sau neted (lis). Inveligul poate fi compus din o simply impietruire cu macadam (acolo uncle circulatia.

rr

'ti

.m

D.

I; Imi-

"21

1 ,,.'Y'b

1;

1-

,, ,

, I-,.

nA--9..

.i -b
..."

.....-A,,f,:k; S

Fig. 595. Pavaj de piatri Intl, formand (Agate incadrate cu paval


de bolovani (Aqui, Italia).

nu va fi prea mare) gi care poate fi guclronat sau


nu, in felul cum se execute pe la periferia ragelor sau pe strazile eftine, pentru casele de locuit;
poate fi din bolovani, asemenea strazile unde circulatia e mica sau exists rampe mars; mai poate fi din

piatra agezati ca mozaicul (strazile cu o circulatie


mijlocie sau cu pante mai marl de 4P/0); sau din Cawww.dacoromanica.ro

1012

lapuri (cuburile neregulate de 8-10 cm.) ; sau din


pavele de piatri ciopliti (de granit sau bazalt), unde circulatia e mai mare gi pante mid (maximum
5-6%) ; gi chiar din pavele de lemn (tare sau moale) pe strizile unde panta este foarte redusi (maacesta Ins nerecomandabil
pentru apgrarea contra gazelor in timp de rizboi.
ximum 2,511/4-311/4)

'''',..
., ""'

14' -Yee

'

.4...-f::
_.,

7.

:".

... 1.'"

. ""="...c.

.r24(4!,.4 U,

F"---1471'W
.

6'

Fig. 596. Strad cu pavaj vechi in Peking.

In antichitate Romanii pavan arterele for de mare


circulacie cu pietre modelate, de forme dreptunghiu-

bare, de maximum 0,50-1,00 m. sistem care gi astazi este foarte uzitat in oragele italiene. Gisim gi
astiizi la Roma resturi de asemenea pavaje pe Via
Apia gi in Forul Roman. Alteori asememenea pavaje sunt combinate cu cel de bolovani, formand un
fel de figag pentru roti (fig. 595).
Chinezii aveau acelag sistem de pavaje. Fig. 596
reprezinti pavajul unei artere importante din Peking, care de curand s'a repavat dupa sistemele moderne.
www.dacoromanica.ro

1013

Inveligul lis (meted) este de obicei din asfalt comprimat (pante maximum 1,56/o i circulatia mare),
sau asfalt turnat, (unde circulatia este mai mica)
gi chiar din beton (State le Unite) ; sau pavaje moderne bituminoase, din care a inceput a se raspandi
gi in' Romania.

Fig. 597. Pavaj din beton.

In State le Unite se fac strazi complect din beton,


can s'au dovedit din ce in ce mai mult a fi potrivite

pentru circulatia automobile, dace sunt executate


in bune conditiuni (fig. 597). Unele tin (Anglia,
Franta, State le Unite) au executat pe unele strazi
gi pavaje de cauciuc (fig. 598).
Pavajele lisse aunt cele mai recomandabile din
punct de vedere igienic, in special pentru ugurinta
cu care ele pot fi curatite, nu produc zgomot, sunt
estetice. Cele din beton aunt gi cele mai rezistente ca

durata, la circulatia intense. Mai rar, dar se fac gi


pavaje de beton armat. Grosimea stratului de beton
www.dacoromanica.ro

1014

este de cel pulin 15 cm. 1). Mai de curand s'a propus pavaje din pavele aezate pe o re/ea (armature
de fier) care formeazi fundalia 2).

Fig. 598. Strada pavati cu cauciuc in pavele.

Funda/ia poate fi uneori numai p5mantul cu un


strat de nisip, de obicei la simple impietruiri on la
pavajul cu bolovani, i chiar la cel de mozaic, la Ca-

lapuri sau piatri cioplifi. In Bucurevi, unde in tot


momentul se salmi strada pentru a introduce diverse
conducte, de oarece nu se araz5 conductele subterane 1 racordurile for la cladiri, mai inainte de a ,e
executa pavajul, acesta este fundamentul intrebuintat la mai multe pavagii.
La pavajul din mozaic, calapuri sau piatri ciopli1) A. Antoine: cLee travaux publics et it bailment aux Etats
Uniss.

2) eMouvement communal tranvia', Aprilie 1926.

www.dacoromanica.ro

1015

to uneori se face o fundatie de piatra sparta (care


poate fi i o veche oseluire) dupa cum se arata in
fig. 599; sau chiar fundatie de beton (de 15-20
cm. grosime) tend circulatia este grea i intensa, dar
a

attNI

feigt
"'WM

'War

Ismaiiimt
1.1
;NINEINniita.
NI

Mg
INEmaol-mn
Prifi IMIIIIIIIIIMINIM
Fig. 599. Fundalia de pietrii eparti.

se cere ca toate conductele sa fie deja aezate sub


strada. La un pavaj ingrijit, care sa nu produci zgomot i sa reziste gi mai bine, se recomanda a se umple rosturile cu bitumen.
La inveligurile lisse, precum lemn (acum aproape
neintrebuintat) gi asfalt, se cere totdeauna un fundament de beton. Asemenea pavaje deci se vor exe
cuta numai pe strazile complete (cladite gi prevazute cu toate conductele subterane). Asupra pavajelor zise moderne cari au la bazi bitumenul, nu ne
oprim, acestea fiind de o mare varietate.
Circulatia, pantele, infrastructura, umiditatea,
china, conditiile igienice i estetice, materialele lowww.dacoromanica.ro

1016

eale, situatia financiara a oragului, toate acestea sunt


consideratiuni cari intervin in alegerea pavajului
unei strazi.
La not in tars oragele fiind in transformare gi sa-

race, rareori se intrebuinleaza pavajele cu fundamente. Pe arterele cu circulatie intense se recomanda pavajul cu piatra cioplita, pe cele cu circulatie, locals, pavajul cu calapuri sau mozaic. In once caz,
trebuie avut in vedere costul pavajelor, cad acestea
cumuleaza sume foarte importante in orage, gi anu-

me mult mai man de cat cele pentru canalizari gi


alimentari cu api la un loc. Pe de alts parte pavajul contribute intr'un mod nebanuit de mare la aspectul estetic gi la pastrarea curateniei gi igienei oragului. Trebuie desfagurata o deosebita gtiinta gi
arta pentru a se putea obtine pavagii bune gi in acelag timp economice intr'un orag.
Respectarea minulioasa a scurgerei apelor se face
prin bombament gi alegand bine profilul in lung al
axului stradei gi al rigolei, apoi prin omogenitatea

materialului, prin legatura rosturilor gi prin o suprafata continua (lissa) a pavajului.


Gaud cautam un efect estetic la o pia sau strada,
atunci intrebuinfam uneori pavagii din materiale diferite, cu ornamentatii, desenuri, etc. Am aratat cum

in piata Sf. Petru de la Roma (fig. 97 U. G.), pavagiul s'a executat dupi un anumit desen al lui Ber-

nini. Pavagiul pietei Don Pedro din Lisabona (fig.


112 U. G.) asemenea are un pavagiu adequat. Pavagiul pietei San Marco din Venetia se remarci cu
deosebire gi suporta o circulatie exclusiv de pietoni
(fig. 85 gi 86, U. G.).
Trotoarele se execute din un pavaj mai putin rezistent, dar care si se curete Amor gi si nu oboseasc5
www.dacoromanica.ro

1017

prea mult pietonii. Cand circulatia este mai mare,


pavajul trotoarului se face din asfalt turnat pe un
strat de beton de 8-10 cm., grosime suficienta. In
multe orar din Germania se intrebuinteaza i dale
marl de granit sau de gresie, on din mozaic artifi-

cial (de 0,75X1,00) arzate pe nisip, dedesuptul


for fiind dispuse diversele cabluri; restul din talimea trotoarului se paveaza cu pietremozaic de
2-4 cm. lature. In Romania s'a intrebuintat Inuit
timp dale de bazalt artificial patrate de 18X18 cm.

arzate pe un strat subtire de beton, insa nu Bunt


recomandabile nici ca cost, se lustruesc
stump.
fl

revin

Pavement

- C

40:#0:41

1-11111z.

Fig. 600. Bordure late la colturi, intrebuinlate in Statele Unite.

Estetica pavajului unei strade o ridica gi calitatea gi modul de agezare a bordurelor gi executia rigolelor de scurgere. Se recomand5 ca aceste borduri
sa fie cat mai late, c5ci au mai multa stabilitate gi
sunt mai frumoase. Cu cat bombamentul pavajului
e mai mare, cu atat bordura trebuie sa fie mai bine
incastrati, condi:tie proportionate i cu circulatia
stradei. Rigolele sa fie cat mai ingrijit executate, ca
s5 scurg5 apele i si se intretina curat. Bordurcie de
bolovani sunt neregulat executate, on r5sturnate gi
dau un aspect dezastruos stradei. In unele orage din
www.dacoromanica.ro

1018

State le Unite se intrebuinteazi la trotoare chiar dale


1 bordure colorate, iar la colturi dispozitii speciale, ca in fig. 600.

Aleele de pe arterele mari de circulatie trebuie


asemenea si fie separate cu borduri ingrijite. Aleele
de caliiretzi sit fie incircate cu turf 1 srt aibrt cana-

liziri (drenaje) ca si nu stagneze apele (fig. 601).


4.15i

'

61 WNW
4 Val Leila Ratnin:
Fig. 601. Alee de alareti (stanga).

Aleele pentru pietoni pot fi pavate cu asfalt, dar


este mai recomandabil sa fie intirite cu un strat de
pietri compresat pe un altul de cArAmidA sparti,
avancl dedesubt drenaj, spre a nu se face noroi in
timpul ploilor.
Plantatiile pot fi de gazon (iarba), flori, plants'
agatatoare sau pomi (fructiferi, ornamentali sau de
umbra).
In tank nordice, uncle umezeala este suficiena, gazonul a fost mult intrebuintat pentru ornarea
strAzilor, prevAzandu-se in lungul for platbande continue, langA bordura trotoarului, pe promenade, sau
chiar pe banda lAsat5 circulatiei tramvaielor (Charlottenburg, pe Bismarckstrasse). Aceste platbande pe

trotoare nu trebuie sA fie prea inguste, fiindca s'ar


pierde valoarea for (1,50-2 m.). Cele din mijlocul
stradelor se recomanda a avea minimum 6 m. latime
spre a avea un aspect 1 a putea fi intretinute (fig.
325, 326, U. G.).
www.dacoromanica.ro

1019

Florile, fie plantate, fie ca glastre in cosuri suspendate de stalpii lampilor, etc. ridica aspectal estetic, data sunt ingrijite, data strada e curata si dacii
florile abunda concurand la inflorarea cladirilor.
Ghirlande cu plante agatatoare -uneori se intrebuinteaza si pe stradele monumentale, ea pe Bismarckstrasse din Charlottenburg.
Arborii fructiferi nu se intrebuinteaza pe caile
publice in orase, ci numai arborii de umbra, bine
aclimatizati in regiune. In piete se cauta a face uz
de diversi-arbori ornamentali. Trebuie observat ca
arborii mari sa se aseze la o distanta de minimum
7,50 m. intre ei si tot atat de departe de fatadele
caselor. Cei mai mici se pot aseza si la 5 m. distan-,
111, iar de la bordura la cel putin 0,75-1,00 in. In
Romania se recomandi teiul, ulmul, ca arbori de
umbra, ca si nucill, care este si ornamental; platanul si castanul de India s'a intrebuintat melt in
Bucuresti ca arbori de aliniament pe strazi. Plopul,
bradul, moliftul, se intrebuinteaza ades ca arbori
ornamentali. Pluta, roscovul nu sunt recomantlabili
din cauza pufului sau a roscovelor ce rispandesc.
Din cauza marei circulatii din orase (fum si gaze
de la automobile si praf) din ce in ce arborii de pe
strazi- se intretin mai greu si de aceia trebuiese selectionati ca esente Si plantati numai acolo uncle
sunt necesari, fie pentru umbra (drumurile de umbra), fie pentru ornamentatie- (in squaruri, arbori
izolati pe langa curti sau gradini, refugii, etc.).
Uneori acesti arbori se tund, in forme prismatice

on arcade ca in Place de la Carriere din Nancy


(fig. 107, U. G.) ; fie in forme combinate ca ciuperci on alte figuri geOmetrice, ca la Timipara (fig
428 U. G.), la Sch,Onbrunn (fig. 313, U. G.), la grawww.dacoromanica.ro

1020

diva Bobo li din Florenta (fig. 347, U. G.), la parcul palatului din Versailles (fig. 103, U. G.) etc.
Arborii insa in nici un caz nu trebuie agezati aga Ca
sa acopere perspectiva cladirilor importante sau a
vederile pitoregti, dar pot fi agezati exceptional acolo unde fatadele aunt prea banale gi cer o tami5are
a vederei prin frunzigul copacilor.
Frumoase gi pitoregti decoruri de arbori se pot ve-

dea la Roma de ex. in gradinile Pincio, dincolo de


Piazza del Popo lo (fig. 375, U. G.) apoi pe Palatin,
Pang Forul Roman, gi mai ales grupurile de arbori
N'azute de pe terasele de langa templul lui Esculap
din parcul Borgheze, spre villa Papa Iu liu (mazeul
etrusc). Putem lua exemple gi de grupari de arbori

de prin parcuri publice sau particulare, din care


putem vita foarte frumoase gi in Cigmigiu (fig. 222,

U. G.) gi Gradina Botanica (fig. 341, U. Q.) din


Bucuregi, Parcul Monceau din Paris (fig. 217, U.
G. ) , la villa Carlotta de rang Bellagio, sau la villa
d'Este din Tivoli, (fig. 76, U. G.), etc.
Ref ugiile stint nigte insole agezate in zona circulatiei vehiculelor, pe strazi sau in piete, pentru a
apara pe pietonii la traversarea spatiilor, in special
spre a nu fi calcati de vehicule.
Aceste refugii se studiaza i se execute in detaliu
odata cu pavarea strazilor, caci ele servesc atat pentru agezarea diverselor edicule pe ele, precum felinare, adaposturi, orologii, etc. cat gi pentru a organiza circulatia vehiculelor gi pietonilor, sau pentru
a conduce uneori apele spre gurile de scurgere la
canale in pietele maH, iar in oragele unde cade zitpada multa, chiar spre a strange pe ele zipada din
drumul prea circulat, pane in momentul transpoitului zapezei la punctele de evacuare stabilite.
www.dacoromanica.ro

1021

Aezarea refugiilor gi fixarea formei i dimensiu-

nilor for trebuie studiate amanuntit gi competent,


mai ales in piete.
Refugiile se ageaza fie la interseetia str.a.zilor, fie

in lungul tor, daci acestea sunt artere large gi de


circulatie intense, fare insi a abuza de refugii tend
circulatia este foarte intense.
La Paris, unde circulatia este foarte mare, intal-

nim refugii arzate numai in punctele dificile de


circulate gi anume acolo unde s'a stabilit locul eel
mai nemerit penru traN ersarea arterelor.

Fig. 602. Suportii liimpilor in mijlocul B-d Britianu din Bucureati.

Cele mai uzitate sunt refugiile agezate in axul


stradei, caci pe acele refugii se fixeazi gi suportii
lampilor ce lumineaza strada, ex. Bd. Bratianu din
Bucurevi (fig. 602). Cand refugiile nu sunt prevazute cu asemenea stalpi este bine ca latimea for
www.dacoromanica.ro

1022

sit fie mai mare ca 1,50 m. spre a nu fi incalecate


in lungul for de ro/ile vehiculelor. Lungimea for
iara sit nu fie mai mica ca 2 metri.
(Ind aceste refugii servesc gi drept cheiuri pen-

tru imbarcarea gi debarcarea calatorilor cu tramvaiul on cu autobuzele, atunci lalimea cheiurilor e


bine sa fie mai mare, iar lungimea for de minimum
8-10 m. pentru a deservi ambele ui ale until wagon. In staliunile mai importante aceste refugii se
i

4111.

r
t

141
;1

.1

az AC

ill" ." 'Ake'


=

r-774
1

mtetz

Fig. 603. Refugii pentru tramvaie la Bucureti in Plata Britianu.

recomanda a fi i mai lungi. La gara Saint I.azare


din Paris sunt numeroase refugii pentru tramvaie,
altele pentru autobuze, i cu lungimi de 12 m. pans

la 18 m. iar late de 2-4 metri. In Pia la Bratianu


din Bucureti refugiile sunt dispuse ca in fig. 603.
Pe unele artere de mare circulatie i foarte largi,
se prevad chiar mai multe giruri de refugii, parawww.dacoromanica.ro

1023

lele cu axul arterei. Astfel pe Avenue des Champs


Elysees din Paris aunt trei giruri de refugii, din care

cel axial nu are felinare, care ajuti pe pietoni si


traverseze strada (fig. 590).

Refugiile se paveazi tot ca trotoarele, cu as-

falt sau dad( se cauta un sistem mai eftin, chiar cu


bolovani, arzati pe un strat de nisip. In orice caz
trotoarele trebuie sa aibi o bordura solids 1 sa fie
cu 25-30 cm. mai inalte ca partea carutabila. Apele nu trebuie sa stagneze la rigola lor, caci impiedica traversarea, iar vehiculele circuland le proecteazi pe pietoni.

Fig. 604. Indicatii pe pavajele strazilor.

La intersectiile strazilor sau in piece, refugiile


trebuie sa conduca firele de circulatie, iar nu sa le
impiedice. Aa dar aceste refugii vor lua forma
spatiilor moarte pentru circulatie. In piete ele vor
trebui sa organizeze i stationarile sau felul circulatiei vehiculelor pe categorii: automobile, omnibuse, tramvaie, etc. precum i distributia ediculelor
www.dacoromanica.ro

1024

pentru reclame, closete, g. a. ceeace in regamile


foarte circulate se face mai bine cu linii vizibile trasate permanent in pavaj (fig. 604).
Ediculele, de care ne-am mai ocupat la decoratia mobila (U. G. pag. 616-634) si pastreze o
armonie in stil. marime gi agezare cu mediul inconjurator, spre a nu distruge frumusetea spatillor li.
here. Unele din ele trebuie sa fie agezate chiar subteran sau in punctele cu denivelari, ca la New
York (fig. 605). Pe strazi se mai recomanda sa se

Fig. 605 Edicul (W. C. gi sail de asteptare) la New-York


pe Hudson Drive.

face uz de cat mai putini stalpi pentru iluminat, telegraf, fire de tramvaie, etc. fiindca dau un aspect
inestetic oragului. De aceia in alte orage, toate cablurile, chiar pentru tramvaiul electric, se ageaza
subteran, la locuri bine stabilite sub trotuare prin
regulamentele edilitare (de ex. la Brandenburgertor
in Berlin sunt excluse on -ce potouri).
Pentru iluminatul electric se recomanda amm,
din motive de estetica gi clara iluminare, lampile
www.dacoromanica.ro

1025

puternice, agezate pe suporli la inaltimi de 12-15


in. mai ales la interseccia strazilor. (New York).
Ins trebuie ingrijita estetica potourilor (fig. 606)
gi globurilor felinarelor cu indicatoare (fig. 607).

Fig. 606. Tip de felinar intrebuintat in State le-Unite.

Nu ne vom ocupa aci cu modul de executare a


celorlalte accesorii ale suprastructurei stradei, fiind.
ca acestea constitue obiectul altor specialiti/i tecnice. Trebuie ins totdeauna observat ca asemenea accesorii sa aib5 un just amplasament, s5 nu fie prea
numeroase, sa fie executate dintr'un material him,
cu caracter de permanenfa gi ugor de intretinut. In
oragele americane s'a recurs chiar la indicatoaro de
www.dacoromanica.ro

1026

nume imprimate in pavaj (fig. 608). Mai cu deosebire si fie studiate in detaliu estetica acestor edicule. Nu trebuie considerate aceste chestiuni ca nigte
accesorii de care nu gtim cum si ne seipam. Ediculele trebuie si ajute la infrumusetarea unui crag gi
la formarea gustului, iar nu si-i distrugi estetica gi
spori starea de neglijenli.

Fig. 607. Indicatoare gravate pe globurile felinarelor.

In Italia (Genova) au fost studiate cu deosebiti


grije aspectul spilitoarelor publice pentru popor
(fig. 609).

Guerard se ridici contra acestei adevirate armate de combitut contra acelor mici chiogeuri gi

Fig. 608. Indicatoare de atrizi imprimate in pavaj.

alte edicule, care au invadat trotoarele gi pe care is


numegte, cu multi dreptate, pustule ediliterre>>.

Printre elementele de suprastructuri ale strizei


mai citim gi monumentele comemorative sau decowww.dacoromanica.ro

1027

rative (statui, busturi, g. a.). can se wadi prim piete, colturi de strade, etc. Agezarea acestora necesitil
un studiu deosebit.

Fig. 609. Spi Moue publice pentru popor (Geneva)

Asemenea monumente pot fi: porti triumtale


(arcuri de triumf, portile de onoare, porti de cetate, etc.); portice cu colonade (ex. fig. 97 gi 98 U.
G., ce reprezinta galeria cu colonade din piala Sf.
Petru din Roma); coloane coinemorative (ex. fig.
110 U. G. ce reprezinta coloana din piata Vendome

din Paris) ; obeliscuri, fantani, on turnuri i mai


ales statui.
Nu ne ocupiim aid de valoarea artistic ini,rinsedi a acestor lucrari decorative, ci numai de princiwww.dacoromanica.ro

1028

piile calauzitoare urbanistice ce trebuiesc urmarite


in arzarea lor, 1 cu prevederea spatiilor neceaare
(U. G. pag. 621-623).
Cand o singura statuie se araza inteo piata cu o
forma mai molt sau mai putin regulate, atunci 10cul ei este in centrul geometric al pietei sau pe unul

Fig. 610. Fintlina luminoasil de la Expozitia Coloniali din Paris

din axele pietei, precum statuia ducelui Ferdinand


din piata Annunziata din Florenta. Aceasta nu este
insa o regula absolute, fiindca pot fi arzari care sa
dea un efect estetic superior, in raport cu cladirile
inconjuratoare, ca la status equestra a lui Cosma
din piata Signoria din Florenta, sau la cea din piata
www.dacoromanica.ro

1029

del Santo din Padua a lui Gattemalata (fig. 423


U. G.).
Monuinentele pot fi agezate in zona construda a
oragului, in gr5dinile on parcurile oragului, i chiar
in exteriorul lor, mai ales pe inaltimi. In zona construita ele pot fi arzate in mijlocul unui spatiu ;fiber sau la marginea acelui spatiu. Rar strada curentii admite arzarea unui monument.

Fig. 611. Monumentul cApariirei, de la Suez.

In mijlocul spatiului liber nu se recomanclfi a se


ageza deck coloanele sau statuele, fintfinile, (ca ce:i

din fig. 610 de la Expozitia Coloniali, Paris), etc.


www.dacoromanica.ro

1030

can au grosimi reduse, au o silueta zvelta sau sunt


aproape de nivelul solului, adica nu impiediei yederea generals a spatiului liber. Spatiul liber in
acest caz trebuie sa fie destul de mare, iar monumentul va servi i pentru regularea micarei giratorii inteo incruciare.
Portalurile sau 'arcurile trebuie sa formeze o parte din cadrnl inchis al unui spa/iu liber. De exemplu
arcul de triumf al lui Septimiu Sever din Roma,
Inchide spre Capitoliu Forul Roman; Porta del Popolo la Roma i arcurile din piata Stanislas din
Nancy, fac parte din cadrul pietelor. Deseori aceste
arcuri cliiar daci sunt izolate inchid perspective de
strAzi, precum arcul Sempione din Milan, arcul Etoile de la Paris, arcul Victoriei de pe Sos. Kiselef din

Bucurevi (fig. 376,.U. G.), etc.


Dimensiunile acestor monumente trebuie sa fie
astfel ca ele sa poata fi privite in ansamblu din lo.
curile destinate circulatiei, dup'S cum am aritat in
Urbanistica Genera la (pag. 538-544). Clind statuele i monumentele sunt arzate inteo
grading, part sau peisagiu, acelea regule de proportii trebuie sa fie indeplinite. Daca trebuie sri predomine in peisaj, statuele ar trebui ureori sa is dinten-

sii extraordinar de mari (ex. statuia libertStei din


portul New York 1), uneori neexecutabile, 1 de
aceia e mai bine s'a se imagineze in asemenea cazuri
lucrgri pur arhitectonice 1 cu sculpturi, cari se pot

distingenumai ca siluete dela distantS ca la monumentul <<ApNrarei>> de la Suez :(fig. 611).


Infrastructura stradei cuprinde de regul5 lucr'Ari ce

intereseaza, ca constructie, numai inginerul sanitar,


adidi luciarile de canalizare (egouri), acele pentru
1) In capul acestei statui pot lua masa 32 persoane.

www.dacoromanica.ro

1031

conductele de apa, diversele cabluri i conducte mai


inici, &ale pentru transportul subteran (metropoli-

5.00

3.75

Co/cc& i
Fig. 612. Infrastructura unei strizi en colector.

tane), camere pentru evacuarea zapezei, closete subterane, etc.


Urbanistul trebuie sa cunoasca distributia i spa.

_RYA_

ado_

if_ 7...Mil

Fig. 613. Infrastructura unei strizi in ora important

www.dacoromanica.ro

1032

liul necesar unor asemenea accesorii ale infrastruc-

turei strazei, spre a ti cum sa utilizeze largimea


strazilor, pentru ca aceste luerari de mare interes
edilitar sa nu fie stanjenite gi sa satisfaca, uneori,
gi cerintele apararei contra bombardamentelor aeriene, brizante sau toxice.
Fig. 612 gi 613 reprezinta profile transverale cu
infrastructura unei strade prevazuti cu canal colector i cu alte conducte indicate dupe cerinvle
oragului; fig. 614 o infrastructura cu metropolitan

Fig. 614. Metropolitanul din Londra in infrastructuri.

la Londra, iar fig. 615 una la New York, unde sunt


gi cai subterane pentru vehicute grele spre a ugura
circulaTia.

Latimile trotuarelor gi aleea panilor caru/abile


urmeaza sa fie dimensionate tinand seams de aceste
lucrari de infrastructure.
Cadrul strazei (alinierile). Cand ne-am ocupat de

traseu, de profilul in lung gi de cel transversal al


www.dacoromanica.ro

I0

unei strade, am atins i chestiunea incadrarei strazei cu cladiri. Un studiu detailat se ocupa cu linia
pe care o urmeaza acest cadiu, atat in plan orizontal (alinierea cladirilor) cat si in ,el vertical (linia
acoperiurilor), a inaltimilor.

Fig. 615. Infrastructure la New-York cu cal subterane.

In planul orizontal se obinue,te a se studia Inca


doua traseuri afara de traseul axei strazei: a) traseul limitelor proprietatilor spre strada (Strassenflucht) ; b) traseul liniei soclurilor cladirilor, i
acesta formeaza adevaratul cadru al piepi,(Bauflucht). Adesea aceste doua traseuri ae confunda until
cu altul, dar mai ales in luerarile moderne se obisnuiete ca alinierea cladirilor sa fie mai retrasa de
cat alinierea proprietatlor, fie in interes igienic
(pentru a spori distanta Intre cladirile din fats si
deci spre a obtine o expunere solara mai favorabila),
www.dacoromanica.ro

1034

fie pentru motive estetice (spre a realiza grkdinite


de flori i alte decoratiuni in fata proprietktilor),
fie pentru motive economice 1 de circulatie, (pentru a nit fi nevoiti a expropria mai tarziu 1 c1 diri,
atunci cand circulatia sporita va cere o largire a
strazei) ; fie, in fine, chiar pentru motive de apirare contra atacurilor aeriene. Aceasta retragere ar
mai fi ceruti in unele tari i pentru a se evita accidentele ce se intarap15 iarna, &And skiurile de ghiat5 cad de pe acoperiuri pe trotuare peste trecitori,
on spre a putea aduna z5pezile de pe str5zile inguste i depozita pe terenul gr5dinilor de facade, ca in
ormele Letoniei.

,5 -

[
c,,,

..1T4

../..:

2"X

Lis2c).
53-

,, -..:.,

z--. c-si

vr.r.

..f":6:::-es

NrIrviv7

,.......c., ' ,,

7'

.4

-- ...,..

-.-

M;;E114
1

Fig. 616.

In genere traseul alinierei str5zei este paralel cu


acela al axei stradei. Gaud voim sa obcinem imagini
pitoreti putem s5 nu urm5rim acest paralelism, de
uncle rezult5 ca vom avea o la'rgime variabili a stradei dei partea c5rutabil5 va putea fi constants
(figura 616). Vom varia ins5. lktimea trotuarelor (figura (617), sau vom introduce alei specia
le, refugii, etc. pe poniunile lArgite. Mai ales acolo
unde situatia cladirilor existente este astfel c5 nu
au fronturile paralele, nu este necesar ca la sistematizarea stradei s5 fortim paralelismul. Judicios utiwww.dacoromanica.ro

1035

lizate aceste situatii neregulate.existente pot furniza


aspecte estetice. Avem asemenea cazuri numeroase
in Bucurevi, pe care intamplarea ni lea procurat,

ca de ex. str. Carol in fata Pogtei Centrale.

Fig. 617. Strada pitoreasca.

Cu atat mai mult atunci cand alinierea cladirilor


este retrasi din aceia a proprietatilor, deci cand introducem gradini de fatada, se recomanda sa variem, spre a 'evita monotonia, distantele la retrageri. Aceasta nu inseamna insa ca fiecare cladire s'a

aiba o retragere arbitrara: lalimile gradinilor de


fatada vor varia numai pe portiuni de strada.
Nu se recomandi latimi mai mici de 6 m. la gra-

dinile de fatada, fiindca nu se pot intreline bine;


iar in caz de largire a stradei de aunt de un folos
prea mic. La Berlin, inainte de 1919, se admitea o
retragere de minimum 4 m.; acum se cere cel pulin 5 m. i chiar 6 m. In Bucureti pe uncle strazi
se fac retrageri benevole ale cladirilor cand se construiesc din nou, de cite 1, 2 gi 3 m. din alinierea
limitelor proprietatilor, ceace nu este recomandabil ffind prea inguste, cum am aratat mai sus. Un
porn plantat in o asemenea grading cere intre 5-7
m. distanta de fereastra. Pe b-dul Lascar Catargiu

din Bucurevi exists gradini de fatada de 4 m. ia:


lime i totugi, degi bine orientate

fall de

www.dacoromanica.ro

soare,

1036

aproape toate nu stint plantate nici cu iarba, nici cu


flori, i cu atat mai putin cu pomi; ci stint pavate,
din cauza ca sunt inguste. Dei in trecut retragerile

fonate pentru astfel de gradini de fatada erau in

Fig. 618. Retrageri in dinti triunglitulari (Renard).

Romania considerate ca exproprieri deghizate, gi


deci neadmise de justitie, prin legea actuala administrative acestea se vor putea impune proprietari-

4.1 AIM
Wr711111111

1111'
1ff

Fig. 619. Retrageri in redone dreptunghiulare (Renard)

lor, (gra plata, de despagubiri. Pe arterele monumentale retragerile vor fi impuse gi mai adanci. De
ex. pe gos. Kiselef din Bucurevi s'a impus pe o por-,

thine retrageri ale cldirilor cu 14 m,


www.dacoromanica.ro

1037

Henard a imaginal alinieri in dinti de feristriu


la constructii (in redan) pentru a obline mai multi
variatie i vedere in lungul strizei, dinti fie in triunghiuri (fig. 618), fie in dreptunghiuri (fig. 619)
mai ales pentru noile bulevarde marl ce propunea

Fig. 620. Retrageri in dinti pe strade tiiind oblic proprietatile.

a se creia la Paris. Dreptunghiurile retragerilor (redanele) ar fi fost de 28 m. late gi 20 m. adanci. Sis-

temul in dinti de feristriu se recomandi uneori


t

/17.
&-

7 :s

!$111

III

1{ ail (III Ilt


Atli Mill 111

iou

!IT

I !tit 1,

WWI udu

II
oa

ta

V Itt

01

HT

/II

III 7 liti,LtIf
al

Veil

1:

IN.

:pm

)11

it wale

-M

^ TIM
sir

.e

cr.1,.ap-or.
in 1,4

'

.41,

'A

-.

;.:4

to m

I;

41.
,
i-

r
.0111.V..

Fig. 621. Aliniere in dinti a clidirilor in not cartiere din Berlin.

cand proprietitile cad toate sub aceiag oblicitate pe

traseul unei strizi gi voim a evita comassarile on


www.dacoromanica.ro

1038

rectificarile de proprietati (fig. 620). Cu toate acestea s'au executat in noile cartiere din Berlin cladiri
cu astfel de dispozitii, fara aceasta motivare (fig.
621).
Cand voim a obtine la mai multe proprietati o
privire, fie spre un munte, spre mare, spre un peisagiu, atunci asemenea putem admite linii de con-

structiune frame, neparalele cu axul stradei (fig.


622).

Fig. 622. Fronturi neparalele cu strada, cu privire libera spre o


directie.

Gradinile de fa.tada, mai ales in Anglia i America, au inceput a nu se mai imprejmui, dispozitie
care se imita acum i in Franta i Germania, fiind
o solutie i economics i estetica. In orice caz se recomandi5 c, imprejmuirile gradinilor de fatada sa

fie cat mai joase, spre a rasa privirea


In ormele-gradini engleze s'au obtinut imagini
f (mie interesante, dei arhitectura cladirilor nu a
variat prea mult, tocinai din cauza elasticitatei ali
niamentului cladirilor fats de traseul stradei. In
Hampstead, Letchworth etc. dei uncle strazi au
traseuri curbe, aliniamentele caselor sunt drepte, i
pe lungimi variabile, avand retrageri diferite din Iinia proprietAtilor, fie paralele intre ele, fie formand diverse unghiuri intre ele (fig. 623).
Totu se recomanda ca aliniamentul cladirilor s5
www.dacoromanica.ro

1039

fie cat mai des paralel cu acela al stradei, iar nu


oblic. Se admit si fronturile oblice ale cladirilor
fats de strada, dar cand aceste fronturi sunt mai
lungi, si se continua pe mai multe proprietati, mai
ales cand se cauta o simetrie a fronturilor cladirilor, situate pe partea opusa a stradeii fats de 'axul
stradei.

Fig. 623. Aliniamente la ellidiri pe strizile in curbs. (Unwin).

Sierks recomanda fronturile oblice fats de alinierea strazilor, pentru avantajele urmatoare: a) se
obtine o varietate a imaginilor; b) din punct de
vedere comercial, caci, vitrinele au orizonturi mai
marl. (unghiuri vizuale mai mari) ca in fig. 624, c;
i chiar din punct de vedere igienic, caci se sporeste astfel distanta intre ferestre. Deci limitele pro7
prietktilor pot cadea si oblic pe alinierea strazilor,
fara vre-un inconvenient.
In regulamentul orasului Bucurevi se interzice
a se aeza cladirea neparalela cu alinierea strazei,
www.dacoromanica.ro

1040

data retragerea este mai mica de cat 10 m. Aceasta


distanta aleasa arbitrar, ar trebui insa sa fie intr'un
raport oarecare cu inaltimea cladirei 1 cu lungimea
fatadei ei, adica inteun raport cu elementele care
evidentiaza neparalelismul i ar putea strica aspectul general al strazei.

--

--....

--1.--

\ -

-linia de refragere

--k\
-\A\ ST )RA DA

-4,_
A41\
_

Lima de retragere

Fig. 624. Avantajele fronturilor oblice la cliicliri dupil Sierks.

In ce privete linia formata inteun plan vertical


de acoperiurile cladirilor (silueta coamelor), observam ca, afara de conditiile de igiena, care impun
un maximum de inaltime cladirilor pe o strada, mai
cunt 31 consideratiuni de estetica, i acestea cer ca
variatiunea inaltimilor cladirilor sa nu fie prea
mare. In genere sa existe o continuitate orecare in
linia acoperiurilor gi mai ales in linia de separatiune a etajelor la cladirile dinspre strada. 0 linie
orizontala continua pe lungimi prea mari la acoperiurile cladirilor, iara nu este de recomandat, cad
face strada monotona; pe and intreruperile brugte
gi dese a acestei linii, la niveluri prea diferite, face
ca strada sa fie lipsita de orice unitate (fig. 625).
Noul regulament al oragului Bucurevi, pentru motive estetice gi economice generale, impune pe Tanga
www.dacoromanica.ro

1041

un maximum de inaltime la cladirile de la strada ,,i


un minimum de inaltime, diferenta intre aceste
doui limite fiind lasso adesea prea mare. Acea,stil

dispozitie este proprie pentru tranzitie in ormul


Bucureti. In State le Unite orarle stint cu totul lipsite de o unitate a cadrului strazilor. (fig. 430, U.
G.).

Fig. 625. Ina ltimi dezordonate in imprejurimile Parisului.

0 alts chestiune, care trebuie cercetata odata cu


stabilirea cadrului strazei, este i aceia a arcadelor,

care acoper trotoarele, aa fel ea trotoarul strizei


face corp cu cladirea. Aceste trotoare sub arcade
pot fi numai la parter sau chiar i la etaj, trotoarele
flint' legate intre ele cu scarf.
In trecut s'au intrebuintat mult asemenea arcade,
ft 'Mind portici printre colonade. Am aratat ca aa
era la Ephesus, Palmyra (fig. 20, U. G.) 1 in forurile romane. Apoi s'a continuat sistemul cu bolti
prin jurul Primariilor din evul mediu, unde era o
regiune comerciala, de ex. la Montpazier in Franta
www.dacoromanica.ro

1042

(fig. 37, U. G.). In Italia din epoca renaterei, gash-a excutate multe asemenea arcade, insa trotoarele se afla in afara, iar cele de pe sub arcade au aspectul unor tinde cu scarf, de ex. piata Anunziatta

din Florenta, Piata Sf. Marcu din Venetia, etc. In


Franta. mai in urma, s'au executat trotoare sub arcade pe strazi intregi comerciale (precum rue Rivoli, place Royale, i in place Vendome din Paris).

11
1..

...ei,
,,

i,4%

r iiii.

I tb

- -,

'P.'

.
41!!'
I, p

r,..1- IP

0 W'

-fc%11,

--u,

II

tzt

.ip

4.;.;

..4._}..

111 lit

11)-iityk lilf.'''''.._...... 11 ..A.-:1,. x......


lit 1
1

7%

il --ti--...41r..
4
. .. t.....,.

"01

77

; !--

j.

, a.

...1/1.6-Li-7-3

-----E.,

iot,
ini,

,_

tl

at,-

"

44a

J 4 4 iar

Ill

r.

111

'
4--

1'

st
4

'fir.44 .

? k.? :II!,

,G1.-ji, ,I

41;Akr. --=A......,...,

Fig. 626. Arcade pir Bona eaturi in Cln--ter (Anglia).

iar in unele orae din Anglia gasim trotoarele acoperite chiar la doua etaje, de ex. in Chester, unde
pe o strada comerciala pravaliile sunt la garter i
etaj, iar trotoarele pentru pietoni sunt acoperite la
ambele etaje (fig. 626). Si in Italia, in epoca moderna, s'au preNazut trotoare acoperite i ornate cu
arcade, de ex. in jurul domului din Milan, sau la

Roma pe unele mici portiuni din piata Colonna.


multe la Turin, etc. In Germania sisteinul asemenea
www.dacoromanica.ro

1043

a fost des intrebuintat (de ex. in Munchen, Braunschweig, etc.) din vechi timpuri.
Asemenea trotoare acoperite sunt recomandabile
mult pe strizile centrale i mai ales pe cele cornerciale, la parter, de oarece acolo fund pravalii, marfurile din vitrine sunt ferite de actiunea distrugitoare a razelor soarelui (cazul tarilor meridionale,
la Cairo i. Alexandria in Egipt); iar mai la nord,

--?' :--- -, ..'


s

'

,.

Fig. 627. Priivi ilie cu arcade in str. Blinari din Bucuresti.

pietonii sunt feriti de internperii vara pe timp ploios, iar iarna, cand este ninsoare i cand pe trotoare se forrneaza alunecuuri sau cad glieturi de pe
acoperiuri, arcadele iar sunt binevenite. In Bitcure5ti in deosebi este recomandabil sistemul tocmai din acest punct de vedere. Putem obtine o lirgire a strazilor inguste actuale din ora, data am
pune trotoarele sub arcade pe terenul proprietaruwww.dacoromanica.ro

1044

lui, atunci cand se construete din nou sau se repara radical cladirile. Se catiga astfel pentru vehicule actualele trotoare.
Pe strazile Lipscani, Smardan, Gabroveni, etc.
trecerea judicioasa, dar nu uoara din punct de vedere estetic, a trotoarelor sub arcade, ar fi i economics, i practica, i estetica. De altfel in trecut ar-

,cadele erau des intrebuintate la hanuri, la fel ea


la pravalia din Str. Blanari existents i astazi (fig.
627). in orarle din Transilvania gasim grupe intregi de ease avand trotoarele strazilor sub arcadele

Fig. 628. krcade in 13istrila (Transilvania)

for de la parter. In fig. 628 se vede o astfel de situatie din oraul Bistrita.
Fig. 629 este un profil de strada cu trotoare sub
arcade la Cassablanca (Maroc) de o latime de 5,00
in. Este de remarcat ca intre bordura trotoarului,
care iimane exterioara arcadei, i stalpul sau coloa-

na ce sustine arcada, trebuie sa ramana un spatiu


www.dacoromanica.ro

1045

exterior lat de 0,80-1.20 m. care sa serveasca .ca


refugiu pietonilor, cum 1 la ap5rare1 stalpilor con,
tra lovirei for de catre vehicule.
Incrucierile strazilor constitue problema cea mai

importanta la strazi, atat din punctul de vedere al


circulatiei, cat i din punctul de vedere estetic.

II A
0.30

55,0

(1-1.20

'0.5-

15,60

1.1, 1.20
-

590.1

Fig. 629. Arcade in Casablanca (Maroc).

Din punctul de vedere al circulatiei incrucirrile


trebuesc studiate: a) ca distante intre ele; b) ca ve-

dere libera; c) ca marime in raport cu traficul i


eventuala stationare a vehiculelor.
Din punct de vedere estetic trebuie studiate: d)
ca forma a spatiilor libere la care dau natere; e) ca
mod de constructie al colturilor ce se formeaza la
aceste incrucipri.
Studiul din punct de vedere al circulatiei trebuie
sa admita a priori cal in viola moderns nu se poate
infrana iuteala vehiculelor, i prin urmare trebuie
za cautam solutiuni care sa reduca cat mai mult accidentele din cauza iutelei (pag. 233 U. G.). De altfel iuteala mare contribue la descongestionarea strazilor.

Automobilul este vehiculul care va elimina pe


toate celelalte, in ce privete transportul pe strazile
www.dacoromanica.ro

1046

.oraelor sau pe osele. Trebuie deci sit' le dku posi-

bilitatea sa circule 1 sa stationeze on unde. Strazile, cum erau alckuite in oracle vechi i cum din
nefericire aunt proectate i acum in aa zise planuri urbanistice, chiar premiate, refuz'a sa satisfaci
.8

"ON

-art 2000
1750
tsis 1500

O
4, 1250
0.

1000
414

750

t,
,rt

500

250

iitiee le A' ?Z. ori

16 25

50

75

100

Fig. 630. Debitul eirculatiei pe strazi (Le Corbusier).

aceste necesitiiti ale circulatiei. Acum in/eala admisi in uncle orate Este de 16 km. pe ora, pe and fabricile fac mari eforturi ca mainile for sa alerge
pima' la 200 km. pe ora i chiar mai mult. Tata dar
la ce distanla suntem cu organizatia circulatiei. Ori,
din fig. 630, indicatii de Le Corbusier, se vede ca;
www.dacoromanica.ro

1047

data cinem seams de principiul ca fiecare conducator de trasura trebuie sa aiba vederea libera necesari ca sa aiba timpul suficient sa stopeze franand
la orice iuteala, atunci in adevar debitul maximum

pentru striizile actuale ar fi de 1750 vehicule pe


ors, care corespunde la iuteala de 16 km. pe ors;
iar curba A se coboara cand iuteala crete spre 100
km. pe or pentru un rand de vehicule. Sa notam
ca in anul 1922 in Paris treceau la interseccia str.
Drouot 65.107 vehicule, la Champs ElyseesCh.
de Manly 104.862, la crucea rue Royalestr. Honore 88.351 vehicule pe zi. Bineinteles ca aceste strade an o largime pentru mai multe randuri de vehicule.
In aceia figura 630, curba B arata cum, crescand

iuteala, poate crete foarte repede i debitul pentru


un fir de vehicule, daci strada nu ar avea rascruci
care sa intrerupii continuitatea circulatiei. Totui

socotim curba B ca nereala, de oarece nu numai


riscrucile micoreaza debitul, ci i alte cauze care
nu se pot evita, dupa cum am aratat.
De aici concluziunile, ce se pun in mod firesc
pentru oraele maxi: a) sa se separe circulatia in
circulacie grea, cu vehicule de mica iuteala (pentru mici transporturi) i cea cu vehicule rapide pentru distance maxi (de uncle nevoia de faii speciale

in profilul transversal care sa nu fie intrerupte la


distance mai mici ca 500 rn. pentru ca separatiunea

sa aiba valoare) ; b) a se specializa trei strade: la


subsol pentru circulatia grea, la parter pentru circulatia mica (de detaliu) i artere principale pentru traversarea rapids in Ora spre punctele cardinals. ale oraului (deci autostrade).
Asemenea masuri se impun insa numai la orarle
mondiale, cu milioane de locuitori i cu un trafic
www.dacoromanica.ro

1049

formidabil. La oraele obinuite, cu o circulatie normala, vom studia separat incruciprile; a) pentru
arterele de circulatie; b) pentru strazile cu circulatie locals 1 iuteala redusa.
Pentru prima categorie de strazi, am vazut i in
Urbanistica Genera la (pag. 390-394) ca trebuie sa
reducem cat mai mult incrucirrile strazilor principale cu cele secundare sau cu altele principale. Vom

'Astra incrucierile numai acolo unde ele sunt necesare pentru o distributie rationale a traficului
dintr'un centru al unei aglomeratiuni spre alt centru al aceleiai aglomeratiuni, mai ales ca acolo tre-

2 A.

04gafli MeV Lei /OW,

4
-6

75

8 re .4-6

3o.ee -- .4

Fig. 631. Propunerea lui liebrard pentru inrrucieri suprapuue


la Paris,

buie sa stationeze i un numar important de vehicule pentru deservirea cartierelor sau anumitor edificii publice (teatre, hoteluri, ministere, OH, etc.).
La astfel de strazi se recomanda ca incrucirrile sa
fie indepartate de la 800-1000 m. pe o aceia artera principals. ceeace se poate face data luam dispozitii speciale pentru blocuri, sau intrebuintam strazile colectoare paralele (Abfangstrassen).
Suprapunerea tailor la incrucieri se face numai
in oraele marl sau la autostrade. Am aratat in Urwww.dacoromanica.ro

1049

banistica Generals (pag. 392) cum a scos Sierks in


relief valoarea suprapunerei tailor pentru ugurarea
circulatiei congestionate din cauza incrucigerilor,
cum gi m'asurile luate de cele mai multe, orage din
State le Unite, in deosebi spre a inlocui passajele de
nivel cu passagii superioare sau inferioare la c5ile
ferate gi chiar la strazile principale in oragele marl
(fig. 260 U. G.).

Fig. 632. Incruciere suprapusii americans tin trifoix..

De mult timp se propusesera diferite solutiuni


pentru -ugurarea circulatiei prin suprapunerea tailor chiar la Paris, de catre Hebrard, utilizand rampe gi pante de 2%, cum se vede in fig. 631. Aceastasolutie este foarte costisitoare in oragele existente gi
de aceia e aplicafi numai in zonele de extensiune.
www.dacoromanica.ro

1050
1

Renard in proectele sale pentru <<oraul viitorului


recurge la solutii analoage (fig. 153, U. G.), iar
Ventre, mai recent. propune, tot pentru oraul viitorulu>> o calk circulars suprapusS, cu un rol analog
ea placa turnantir (fig. 155 U. G.).
Americanii au executat incrucarea zisii in tri-

foi>> (de fapt en I buck, care este o eombinatie a


ideei lui Hebrard cu aceia a lui Ventre, fig. 632).
i urinate la New Jersey pe oseaua Ne% YorkPhi-

Fig. 633. Intrarea in tuneful de incruciare de la Porte Dauphine


(Park)

ladelphia, uncle circula de la 20.000 la 60.000 automobile in 24 ore, caci erifoiul a sporit debitul
oselei in acest punct cu peste 300%. Fiecare din

cele 2 artere ce se incrucirala este formats din 2


junaitriti dupS axul longitudinal, una care se urea
i

alta care se coboarS,

separate cu un zid-

parapet. Branele de legaturii, cele drepte A, sau


cele curbe B, au.30 m. raza, admit lama sens unit
i au fiecare 10 m. latitne.
www.dacoromanica.ro

1051

La Paris s'a executat in 1929 un tunel de incrueigare la Porte Dauphine (fig. 633 gi fig. 634) intre
artera inelara gi cea radials. cu o largime de 12 m.
(pentru patru giruri de automobile) gi cu dou'a trotoare de cite 0,75 m. Tunelul are 3,50-5 m. inallime (ca s5 treacii gi pompierii), rampe de acces de
61/4 gi o lungime totals, cu rampe cu tot, (le 410 m.

Fig. 634. Tunel de ineruciare la Porte Dauphine (Paris)

E lumina cu electricitate ziva gi noaptea, aga ca sa


evite petele luminoase, ceeace se obtine prin utilizarea celulei fotografice>>, variabil impresionata de

starea luminozitAtei cerului. Tot la Paris, la Porte


de la Villette, este in executie un alt tunel de incrucigare, cu o constitutie mai complexa.
www.dacoromanica.ro

1052

La New York stint adevarate cai suprapuse peste


cartiere intregi, cum se vede in fig. 485 la Wards
Island, sau la ladUCtill NewarkJersey City deschis in Noemvrie 1932 (fig. 635).

Fig. 635. Viaducrul Newark-Jersey City.

In fig. 636 se vede o serie de suprapuneri de cal,


necesare la traversarea for cu artera inelara care duce la marele pod Washington peste Hudson, in apropierea caruia exists i o suprapunere schimbittor de cale dupa principiile mai sus aratate.
Tn unele puncte se suprapun paserele numai pen-

tru pietoni, ca cea din Chicago, de langa muzeul


Field, peste Lake Shore Drive (fig. 637). In Paris
astfel de passagii-tunele sunt numeroase, desi putin
stimate, mai ales unde stint si metropolitane; acolo
s'au propus chiar trotoare turnante on rulante.

In Bucureti, au propus, chiar in reviste cu caracter technic, si ca lucrare urgeneii, unii ineepatori.
www.dacoromanica.ro

1053

bupraptinerea in centrul oraului, a intersectiei Caei

Victoxiei cu B-d Elisabeta, fara sa examineze ca


imensul cost nu compenseaz5 folosul real. De aceia
atragem atentia ca astfel de solutiuni <<radicale nu
)

Fig. 636. Suprapuneri de incrue4eri la artera din NewYork ce duce


la podul Washington.

pot fi accesibile oricarui orag i in.orice iniprejurari. In Bucureti ar fi suficient, i este i necesar, ca
si se transforme, cat mai curand, macar cateva din
www.dacoromanica.ro

1054

passagiile de nivel mai circulate de la intersectiile


t

-S.

Fig. 637. Paserelii de beton anent la Chicago (Lake Shore Drivel.,

arterelor radiale cu liniile ferate congestionate. Dar


Directia CAilor Ferate nu a putut pada acum nici

g
1

NOM__MIN

Fig. 638. Tunelul Holland din New-York.

www.dacoromanica.ro

1055

ea refaca, degi era datoare, pasagiul superior din


dreptul B-dului Basarab pe care 1-a desfiintat de
ca/iva ani gi pentru care gasise la un moment dat
fondurile necesare.
Nu este lipsit de interes sa mentionam gi incrucigerile arterelor de comunicatie cu apele, cele altfel de cat podurile sau transbordoarele etc. De ex.
tunelul Holland pe sub Hudson de la New York
(fig. 638) cu cele doua turnuri ale sale de ventila1

-..,

Fig.

639. Turnurile de ventilatie ale tunelului Holland


din New-York.

tie (fig. 639) gi cu rampele speciale de acces, starnette curiozitate, mai molt de cat tunelul de la
Hamburg pe sub Elba, care are un debit redus, din
cauza ascensoarelor greoaie gi de capacitate mica.
lark demn de semnalat este podul-viaduct-autostrada Littorio ce deservete Venetia. de curand
inaugurat (fig. 640).
www.dacoromanica.ro

1056

Teituri. Cand proectam o incruciare trebuie sii

Nairn camp liber suficient vederei conductorului

Fig. 640. Podul Littorio din Venetia.

pentru ca el sa poata stopa la timp. Brix, in emigresill international de urbanism de la New York din

1925. a aratat marea importanta a campului liber


de la incruciseri. chiar mai mare de cat aceia a lirgimei partei carutabile, si cu drept cuvant. El cere
la strazile de egala importanta care se incruciraza,
o distant libera de vedere de 46 m. inainte de
punctul de colliziune. Pentru strazile secundare,
Brix cere sii se is dispozitii politieneti, ca iuteala
pe aceste strazi si fie micaorata mai inainte de incruciarea cu strada principals. G. B. Ford cere teituri de 10 m. la colturile strazilor i sa se interzica
pasagiile de nivel la caile ferate, ca i la orice ram-

pe, unde sunt incrucirri.


In cartierele not construite din Barcelona intalwww.dacoromanica.ro

1057

nim constant la colturile strazilor teituri uniforme


de 20 m. Raymond a calculat tabele care dau lungimea teiturilor in raport cu largimea strazilor i
mirimea unghiurilor formate de strizi gi conchide
c5 la strazile mai largi ca 25 in., nu e nevoie de te-

ituri, sau dac5 numai una din strazi e mai largi


ca 38 m. 1). Am aratat insa ca i in aceste cazuri
stint recomandabile teiturile 2 ) .

Fig. 641. Teituril in cochilie la Montpellier.

Se poate obtine, din punctul de vedere al circulaliei, acela efect al vederei libere tegind numai
1) 1. Raymond: aGuide Pratique de 'Trimming., 1933.
2) C. Sfintescu: .tTeaiturile la colturile strizilor. (Urbanismul,
1933, peg. 189).

www.dacoromanica.ro

1058

eladirea la parter, fie sustinand cu coloane restul


etajelor suprapuse pe colt, cum s'a fault la Bucu-,
reti, (fig. 283 U. G.), fie cu o taetura Inclinata sau
curbs fate de planul vertical al teiturei, in cochi-'
lie>>, ca in fig. 641, care reprezinta un caz de %eche
teituril la Montpellier.

La cladirile retrace, unde teitura ar atinge nu:


mai teren, vizibilitatea se poate obtine numai ell=
minand imprejmuirea pe colt, sau netolerand o

iniiltime a ei mai mare ca 1,00-1,20 m. afara de


adaptarea unei forme a cladirei, care poate avantaja aceasta solutie (fig. 429 U. G.). Toate aceste masuri evita exproprieri costisitoare acumulate prin
numarul mare al acestor teituri inteun ora.

Se reeomanda ca incrucirrile sa se faca in unghiu drept, care sunt mai putin periculoase de cat
cele sub unghiu ascutit. Unghiul ascutit este gi neestetic, dupa cum am aratat.
Gaud incrncigarea se face totugi sub un unghiu
ascutit, atunci se poate obtine vederea libera prin
mai multe mijloace, gi anume: a) curband strada in
unghiu drept gi introducand tegituri curbe (fig.
642, a); b) facand o teitura cu atilt mai mare cu
cat unghiul incrucierei este mai mic (fig. 636, b) ;
c) forrnand o piateta dreptunghiulara la intersectia
strazilor (fig. 642, c.).
Cand strazile se traverseaza oblic, se poate obtine
o plata' prin introducerea de teituri mai mari sau
mai mici (fig. 642 d i fig. 642 e).
La incrucigerile in unghiu drept, spre a nu obtine solutii monotone prin repetarea prea des a tegiturilor, sau data voim a creia 1 piatete pentru stationarea vehiculelor, putem proceda in diverse mo-

,,

www.dacoromanica.ro

*VM \\AA \\\MM\NAV\\\A\MV

A\

\\ \M7M\

\.k%Wk,Nai,\ A

SaN

Fig. 642. (ai). Mijloace de a Nine vedere liberi la incruciterile


etrizilor.
www.dacoromanica.ro

1060

uri, adica: fie prin taierea colturilor in unghiuri

//7

Fig. 643. Vedere liberi prin retrageri in unghiu drept concav la cot;

drepte concave (fig. 643), care sa formeze chiar o


piateta patrata, dupa akele strazilor; fie taind nu-

Fig. 644. Incruciere directi i pm stele de coliziune la care di


naftere.

mai un colt ca si formeze un unghiu drept concav


cu laturea cea mai lunga paralela la strada princiwww.dacoromanica.ro

1061

pa' i unde vor putea stationa i vehiculele (fig..


642 f) ; fie deplasand axele strazilor paralele cu ele
inile, in care caz obtinem o piateta in turbina,
re polite da naftere la perspective interesante (fig:
642, g); fie formand, dupa cazuri, pialete circulare, octogonale, etc. (fig. 642, h i fig. 642, i) ceace
este mai putin recomandabil la arterele de circulatie daci acestea nu sunt adevarate piete.
Sistemul de a deplasa numai axul unei strazi paralel cu el insui, faro a forma vre-o pialeta, este de-

Fig. 645. Inerueiere in icanit i punctele ei de coliziune.

nerecomandat, fiindca in loc sa uureze, ingreuiazii

circulatia. Anume, pe cand la simpla traversare a


strizei se nasc 16 puncte de collisiune (fig. 644),
data deplasam axul unei strade, se inmultesc acestea cu Inca deua, detji mai putin periculoase (fig..
www.dacoromanica.ro

1062

MS). Unii urbanigti germani sustin totugi ca sistemul deplasiirei unei axe are avantajul ca face pe cont
ducitorul vehicului sit micgoreze iuteala, pe cand,
din contra, traversarea cu tederea liber5 inainte, it
face sit mareascil instinctiv iuteala gi deci probabilitatea unui accident la incrucigare. Dar aceasti afirmatie este valabili numai in cazul cand nici stri-

zile nu au circulatie important; (adici dac5 sunt


str5zi de locuit).

44. Plata
Piata ca spatiu liber poate avea simultan mai
multe funetiuni, adici de ordin economic (circulatie), de ordin estetic sau chiar de ordin igienic. Mai
totdeauna insa, una din funetiuni este predominant;, gi de acolo provine gi obiceiul de a clasa pietele
in: a) piece de circulatie (functie economic;) ; b)
piece arhitecturale' (functie estetic5) ; c) piece de ex-

ploatare; d) piece-scuaruri (functie mai ales igienic5).


Vom examina pe rand astfel de piete, dup5 functia for predominant;.
a) MO de circulatie are doui caracteristici esentiale care-i determine functia: incrucigarea a eel putin doui stiazi gi frecventa circulatiei. Nu are important; ca functiune
dac5 spatiul inconjur5tor este cradit sau nu; (de ex. Piata Concordiei din
Paris, fig. 130 U. G.) ; nu are important; data spa. tiul liber destinat circulatiei este mare sammic (de
ex. Piata Sf. Gheorghe din Bucureti); nu poate fi
considerate ca piata de circulatie Ins o simply 15rgire inteun punct al unei artere far; sire -o incrucigere Cu alt; artery (aceia ar putea fi un scuar, o pia
www.dacoromanica.ro

t
1063

arliteCturala sau o piati de stationare) ; dupa cum


nu poate fi considerata o piata de circulatie o incruthere de ori, cate Strazi, dar toate faro circulatie
(prin cartierele de locuit).

Cand se incrucirazi mai mult ca doua strazi


tic circulatie 'aproximativ in acela punct, apare atunci urmatoarea intrebare: este mai avantajoasa solutia de a converge inteun punct toate axele straw:-

lor sau in mai multe puncte; sau, este de ales ca


punctele de converge* sa se afle in interiorul aceluia spatiu liber, sau in spatii libere diferite, dar
grupate intre ele?
Este Inca de examinat in prealabil data se reco-'
manila a conduce circulatia prin artere principale
spre noduri de circulatie sau, din contra, a resfira
cal mai !unit circulatia? Parerile sunt impartite:
unit' urbaniti sustin ca aceste noduri de converge*
ingreuiaza circulatia, i de aceia, mai ales in orarle
marl, trebuie sa se evite aceste cons ergente; altii sustin contrariul, adica aceste noduri de circulatie sunt

absolut necesare in orarle moderne, unde mijloacele de transport i directiile de transport fiind foarte variate, este nevoie de piece prin care sa se faci
legatura intre acele transporturi pentru diferite directii, caci astfel se eastiga timp. In arest caz suntem
nevoiti sa creiam piete de degajare, i desigur cu aceasta ocazie nu vom pierde din vedere nisi partea
estetica a spatiului liber.
Trebuie dar sa cautam a creia un cadru pietei (U.
0.4ag. 5231:, adica sa" obtinem fatade cat mai fungi,
plinuri cat mai lungi_ spre a putea dezvolta un ansamblu 'arhitectonic. Aceste consideratii, pe langa

.acele de forma i de proportie ale pietei, aceia de


aezare a monumentelor, cum i toate celelalte conwww.dacoromanica.ro

1064

ditii ale tecnicei esteticei de care ne-am ocupat (U.


G. pag. 645-655), ne conduc de cele mai multe on
sa descompunem un centru de convergenia a axelor
in mai multe centre i la distante variabile, dup5 nevoile speciale locale. Aa dar asupra primei chestiuni ce ne-am propus, conchidem ca (le cele mai

Fig. 646. Plata Operei din Paris.

multe on este mai avantajos si descentrim conver.


genta axelor in mai mule punete, i numai in cazuri exceptionale axele strizilor sa concureze inteun

singur punt.
www.dacoromanica.ro

1065

Aplicarea practice a acestui principiu variaza dela

caz la caz, iar talentul proectatorului are aici cea


mai mare latitudine de a se manifesta, mai ales and
se af1a in cazul creatiunei unei piete, iar nu la ameliorarea unei piete existente.
De ex. Piaca Operei din Paris reprezinta descompunerea convergentei axelor a apte strade (din care
una in continuare) in doua puncte, astfel ca s'a cre-

iat 6 perspective monumentalei cladiri a Operei


(fig. 646) i a oferit in acela timp posibilitatea
micarei de giratie pentru circulatia s ehiculelor
(fig. 133 U. G.).

Mrau ht.

ark

0 Fanhini

I"; at

a Domuki

lel

oi

2r

1;2500
7 110 5,0 0,0

be

915 tr

Fig. 647. Piga Domului din Regensburg

Un sistem mai complicit, deci mai putin clar, intrebuintat dese ori, mai ales in oraple vechi germane,
consta in desfacerea convergentei axelor in o serie
de puncte grupate doua ate doua, aa a se creiaza
fortat inchideri de perspective strazilor. Acest procedeu nu este recomandabil, mai ales la intersectiile arterelor de circulatie irnportante, ci este de adwww.dacoromanica.ro

1 066

finis cel mutt la, strazile de locuit i pentru piece arhi-

tecturale, de ex. Pinta Domului din Regensburg


(:fig. 647).

al.ican

Piaafa

CIE!
p7

r--Fig. 648. Piala Sf. Petru din Roma cu Piala Rusticucci.

Cand prevedem o circulatie foarte intense, sau


voim a valorifica estetic un monument., sae mai multe, este de peferit ca descentrarca punctelor de conwww.dacoromanica.ro

1067

vergenc5 s5 o facem in dou5, trei 1 chiar patru spa ii libere (piece) iar nu inteo singurA pia(5. Avem
atunci o grupare de piece (U. G. pag. 655).
Francezii, dupe Italieni, an intrebuintat mutt sistemul de grupare a doua piece, prin desfacerea convergentei in dou'i, formand ceeace se numete piata
gc antepiata. Italienii an fAcut aceasta mai ales and
terenui era accidentat, de ex. la antepiata din Plata
Spaniola din Roma formati din scarile spaniole, ee

o leaga eu Piata Sf. Treime din Munte (fig. 99 U.


G.); Piata Capidoglio din Roma este arzata sus,

8
sow
Fig. 649. Piata Domului din Salzburg.

i este legate prin trepte cu o antepiat5, care condor e


la biserica Santa Maria da Aracoeli (fig. 84 U. G.) ;

Biserica Sf. Petru en Piata Sf. Petru din Roma,


1
gtisim ca antepiafa Piazza Rusticucci (fig. 648) ;
chiar la piao Sf. Marcu din Venetia putuem distinge o separatiune in fata bisericei, procurata prin
campani15 i de cei trei st'alpi purfatori de steaguri
(fig. 86 U. G.). Piata Domului din Salzburg este o
grupare de 3 si chiar patru piete in jurul catedralci
www.dacoromanica.ro

1068

(fig. 649). i. a servit ca exemplu lui Camillo Sitte


spre a propune grupari 41,; piete linigtite, ca in fig.

JUOU

4
77177A

77/7//A

Fig. 650. 'Piete grupate propuse de Sitte.

650. Chiar Mara Signoria din Florenta (fig. 651)


este o grupare de 3 piete, numarand i Galleria dei
Uffizi.

Fig. 651. Piata Signoria din Florenta.

Francezii au facut aceasta distinctiune, uneori


pentru a indeparta aglomeratia circulatiei din piato cu caracter mai linitit (la fel ca la Sf. Petru din
Roma), de ex. la limy; Sf. Augustin din Paris (fig.
652); sau la Pico" Lafayette din Paris, uncle piata
propriu zisa la un nivel mai ridicat, deservete biwww.dacoromanica.ro

1069

'erica Sf. Vincent de Paul (fig. 653), iar antepiata


este rezervata circulatiei. La fel Piata Sf. TreimeK72

Fig. 652. Piaia Sf. Augustin din Paris.

din Paris. Si englezii au procedat mtleI cu unele


piete din Londra, de ex. fig. 654, care reprezintA

Fig. 653. Plata Lafayette din Paris.

www.dacoromanica.ro

1070

Trafalgar Square (ca pia to arhitecturala pentru


National Gallery, iar antepiata de circulatie este'
Charing Cross). Punctele de vedere examinate panii
aici la pietele de circulatie sunt de ordin mai mult

national Gallery

014n,
s j.fna0o_

Trafal9ar Scivare
ier

';

I;

14 awe oc

1 1

Iw

Fig. 654. Trafalgar Square din Londra.

arhitectural. Mai importante sunt insa chestiunile de


teenicii a circulatiei, care se pun la astfel de piete,.
si anume: 1) La ce fel de micare a vehiculelor trebuie sa corespuna piata; 2) care s'a fie forma ti 105www.dacoromanica.ro

la!
rimea spatiului liber rezervat circulatiei; 3) cu ce
accesorii, pentru iniesnirea circulatiei, trebuie sa fie
inzestrat5. piata.

1) Micarea vehiculelor in plata. Am vizut .c5


vebiculele in circulatia for pe str5zi intalnesc diferite obstacole pe care trebuie sa le evite, i care le
produc intarzieri i uneori chiar accidents. In picte
astfel de cauze sunt mai frecvente c5unate de incru-

cierile inevitabile (functiunea pietei). i de aceia


trebuesc luate masuri pentru micorarea intarzierilor si evitarea accidentelor.
Este cazul de a examina aei. miscarea continua
(fAra intrerupere) din care face parte miearea obinuit5 giratorie, i miFarea discontinua (cu intreruperi), din care face parte mai des aa zisa circulatie
incrucisata, avand scopul de a micora intfirzierea,
ceeace revive la rnajorarea debitului
Pentru a evita accidentele, este cazul a examina
unghiurile de incruCisa re i masurile de organizare
a circulatiei prin masuri permanente (urbanistite).
Liibke a exaniinat de aproape aceste chestiuni
(U. G. pag. 425) i a dovedit ca., in. cazul incruciqerei a douii siruri de vehicule, debitul circulatoriu
este cu at& mai mare, cu cat unghiul de incrucisere
Este mai mu' (adica irurile sunt mai aproape de a
deveni paralele, ceiace este aproape evident); ins5,
cand stint mai multe iiruri de vehicule cu aceia directie dar care incruciseaza, dcbitul eel mai mare se
Nine in cazul iticrucirrei perpendiculare a sirurilor1). Considerfind numai aceste rezultate, lira" a
inai stabili formulele doveditoare in toate' cazurile
ce se pot prezenta, tragern de indat5 concluzia c5,
1) H. Liibke: (Suussen u. Platte irn StadtkorperN vol. 1.

www.dacoromanica.ro

1072

rni5carea giratorie (continua) dei un debit mai mare


acolo unde incrucivrea se face pe un singur rand' de
vehicule (caci la astfel de migcare incrucigerile se
fac sub unghiuri foarte ascutite), pe cand mi5carea
incruci5atei (discontinue) oferei un debit mai mare
cand in pi*" circulatia se face pe mai .multe 5iruri
.

de vehicule (pe langa faptul ca marele avantaj al


circulatiei incrucisate este ca pot fi sporite ad libitum numarul girurilor de vehicule pe aceia directie).
Micarea giratorie este inteleasa in diferite feluri; unii ca <<o mi5care icieala obligatorie pe un singur sir de vehicule si numai in sensul invers al mi5<<ceirei acelor ceasornicului>>; altii, ca miscarile ma-

de ale vehiculelor intr'o piatil de giracie>>.


Cu alte cuvinte, micarea ideals de giratie nu se
intampla.' totdeauna i. in (nice piata proectata peutru

o micare circulars, ci, in realitate, in o astfel de


piata circulatia poate fi cum am mai aratat (U. G.
pag. 425) adica: a) giratorie ideals (tangentiala) ;
b) giratorie amestecatli; c) circulars incruci5atei
(radial:a).

Pe cand in prima circulatia e continua, nu cere


o politie specials a circulatiei vehiculelor gi e recomandabila la incrucigerea arterelor. cu slaba circulatie, admicand dupe felul risipirei vehiculelor pe'
strazile concurente, i dupe numarul strazilor concurente, intre 1720 vehicule gi 9200 vehicule pe ors;
cea de a doua limiteaza debitul pietei gi ,cere oarecare politie regulatorie gi reprezinta cazul cand circulatia pe o dirctie de strada predomina, iar debitul
-variaza in diferite ipoteze intre 1150 gi 7400 vehicule pe ors; in fine, cea de a treia e ;de fapt o circulatie radials, intermitenta (pe directii) .gi are newww.dacoromanica.ro

1073

voie de o permanents ordonare poliTieneasca" la gurile stiazilor de mare circulat,ie ce intra in piaci'.

Fig. 655. Place de I'Etoile din Paris.

Aga dar, pentru pie fele destinate a deveni de foar-

te mare circulacie pe una sau mai multe strazi din


cele ce converg in piatsoi, nu trebuie cilutaai forma
care sa permanentizeze micarea giratorie, proprie
la un trafic initial slab; ci din acele cari pot fi adaptate, treciind de la faza giratorie la faza de incrucirare. Numai pentru piefele arterelor care Si in viitor
z: oz ramiine cu un tra f is mai slab, piata permanent
giratorie e recomandabirci.
www.dacoromanica.ro

1074

Cu toate acestea la Paris exists piete de mare


trafic de forma circulars (piata stelata) precunr
Place de l'Etoile (fig. 655). In acest caz insa ameliorarea circulatiei se poate face numai prin alegerea unui diametru exceptional de mare pentru piata.
i atunci linia tramvaiului poate fi arazta mai bine
spre samburele central.
Prin urmare acolo undo terenul este stump, o buns utilizare a lui cere intrebuintarea circulatiei inerucipte.

Fig. 656. Piatii triunghiularii.

Principiile de circulatie aratate la pietele cu forme de giratie pot fi aplicate la orice forme de piete.
Pe exempiu foarte deseori suntem nevoiti a admite
i piete truinghiulare, la care aplicam fie circulatia
giratorie, fie cea incrucipti. U ameliorare a formei

pietei pentru o circulatie giratorie este aratata in


fig. 656, modificand forma triunghiulara i introducand un trotoar-refugiu, mai- ales data sunt
linii de tramvaie.

Piefele in care concurs multe strati (6-8) dar


www.dacoromanica.ro

1075

sic un bulk mediu zilnic redus, se recomandi a fi


tratate ca piete cu circulatia incruciata, dar daci
numai unele str'a'zi au circulatie intens'A (fig. 657 i.

8
AI A 1000 1200

;7:::"-"

vq11111(111N

..;,;

1 e : (//

900 1100

f,::411,111(1111111111M11111,._g_i

oc,

h9::

=- --I
M..,

-----.7_---

W.

AO"-ANIIIIIIIIIMiliWiliP11111
-M-% I ;

4'

S-1. 'e

;k

,_ : ;

Fiy 657

fig. 658); sau dacii exist5 si deniveriiri on sunt mai


nuilte noduri de circulatie vecine, can complicii soatunci adesea se recurge 1a o combinatie intre-

gt

Fig. 658.

www.dacoromanica.ro

1076,

circulatia giratorie i cea incruciata i se pastreaza


o grupare de piste (fig. 659).
Avantajele 1 dezavantajele dispozitiilor de circulatie din fig. 657 i fig. 658 deoparte i fig. 659 de
alta, sunt explicate mai jos.

Fig. 659.

In fig. 658 circulatie inteitsa. este tangentiala piepe care o presupnn em orizontala, intensitatile
pe directii fiind indicate prin cifrele din figura 657;

fig. 658 arata ea trebuie introdusa o circulatie giratorie in punctul A, in alte puncte ramane circulatia incrucipta.
Fig. 659 considera Belle-Aliance Platz gi Blucher

Platz din Berlin despartite prin Landwehr Kanal,


unde se propuri doua noduri imp ortante de circulatie giratorie, legate prin podul peste canal, care organizeaza o circulatie incrucipta a celor mai importante artere de mare trafic.
www.dacoromanica.ro

STUD/UL. TRANSFORM( RE/

P/ETE/ V/CTOR/47

1-

LEGEND/A
112ili ?ere,/ de. verdet9/j"--

C/zilliri ,oroeciai.`e.

Linil de frcwvaie.
Curenle de cirea,:he
:=11(.57/ay/49 exisien/a.

ra

mmrt,14-

Scaftv :
.f 26'

10 10 to 49 iv To 19
Fig. 660

www.dacoromanica.ro

go icvmehi

1077

In Bucureoi exists Piata Victoriei ca piata de circulatie fara contradictie '), dar tratata actualmente
pentru circulatia giratorie tangentiala, fara a se fi
reus,it a obtine o circulatie sigura, dei suprafata este
cu prisos satisfacatoare traficului actual. Circulatia
se face acurn giratoriu ainestecat.

In aceasta piata debueaza opt strazi i aproape

toate de trafic, din care cel putin patru vor fi de


un intens trafic in viitor. Asa dar circulatia giratorie tangentiala simply nu este recomandabila. Vom
examina mai de aproape aceasta piata, pentru a ye,
des dificultatile, ce dezavantagii are concentra-

rea prea multor artere inteun singur nod, cand traficul devine intens.
Se pune dar chestiunea amenajerei acestei piete
astfel ea actualmente circulatia sa fie mai lipsita de
accidente (vehicule 1 pietoni), iar pentru viitor
piata sa poata satisface i debitul circulatoriu necesar.

Vom examina aici decomandata numai obiectivul


eireulatiei, caci desigur, nu va putea fi neglijat nici
obiectivul esteticei.
Din fig. 660 observam ca piata poate fi sporita cuz

uprinta la un diametru de circa 130 m. data i se


pastreaza forma circulars, insa felul cum concurs
aci B-dul Lascar Catargi i Bd. Bonaparte de o parte, apoi Sos. Kiselef, Sos. Jianu i Str. Paris de alts
parte, impiedica o buns circulatie giratorie tangen-

tiala pe un singur cerc, chiar pentru traficul slab


actual, mai ales ca dificultatile se complica i cu li-

niile de tramvai ce traverseaza aceasta piata. De


1) C. Sfintescu: aEstetica Bncurestilon pag. 11E--124, uncle este
studiatil solutia pentru starea actgalg.

www.dacoromanica.ro

1078

:aceia o solutie pentru cireialatie ar fi formarea a


.doui circuite giratorii tangentiale, unui mai mare
central in jurul unui sambure de circa 80 nt., 0.41tul spre Sos. Kiselef, Sos. Jianu i str. Paris, in jurul unui refugiu semiluna cu diametru de circa 55
m. (o antepiata). Dificultatea din spre Bd. Lascar
Catargi poate fi evitata in oarecare masura, prin introducerea unui refugiu-membrana de separare a
directiilor de circulatie (fig. 660).
Din cele aratate ca teorie. i tinand seama Si de
faptul ca in viitor am apreciat ca numai in o directie pe arterele de penetratie pe la nordul oraului
am putea avea un trafic la un moment dat de peste
10.000 vehicule pe ora, rezulta ca pentru viitor Map Victoriei nu trebuie amenajaai ca piagi giratorie
tangentialii, i deci solutia de mai sus corespunde numai nev,oilor actuale i a celor unui viitor apropiat.
In ce privete partea estetica, se pune problema
axarei fatadelor cladirilor vazute dinspre Sos. Jianu
sau Sos. Kiselef, ameliorarea cadrelor spre Muzeul
Zoo logic i Ministerul de Externe, ameliorarea col-

turilor prea ascutite, chestiuni pe care solutia din


fig. 660 le rezolva prin lucrari economice i provizorii, fiindca gi intreaga amenajare dupa principiul
giratoriu nu poate fi de cat tranzitorie.
Este cert insa ca, o solutie propusa, ca aceia cu
sporirea suprafetei pietei i pastrarea mai departe a
formei circulare, pe langa faptul ca da natere la daritmari foarte importante de cladiri publice, care,
daca nu sent de valoare estetica, au totui o valoare
intrinseca, nici nu rezolva cu nimic problema circulatiei intense viitoare in aceasta piata.
Asa dar solutia viitorului este adoptarea miFeirei
incruci5ate, eventual combinata cu micarea giratowww.dacoromanica.ro

1079

tie tangenliala. Pentru stabilirea celei mai bune sotrebuie sa precizain debitele maxime ale
lutii
fiecarei strazi ce debuaza in piaci', cum i daci
tramvaiele electrice raman mai departe sa traverseze piata i eventual in ce directii. Un studiu al Ca.pacitalei circuilatorii maxime a arterelor ce debueaza din spre centrul oraului in aceasta piata, pasirandu-se largimile actuale intre fronturile cladiri
Tor, ne arata ca, spre a ajunge ca un debit de cate
Ili ill
T.

Fig. 661.

10.000 vebicule pe ora sa iasa din ora pe fiecare


din arterele de nord, is trebui sa fie neaparat scoase tramvaiele de pe Strada Buzeti i Bd. Lascar. Ca-

targi, pentru a putea spori capacitaIile acestor artere. In aceasta ipoteza, admitem ca trafic pentru
faza cea mai congestionata, grosso-modo cirrele din
fig. 661. Deoarece Str. Buzeti, Ca lea V ictoriei, Bd.
www.dacoromanica.ro

1080

Catargi vor ramane Inca insuficinte; in schimb va


trebui sa joace un roll important, Jar accidental,
.Sos. Bonaparte 1 chiar Bd. Basarab.
Observam ca directiile importante de circulatie
aunt S N sau in alts faza, la intoarcere, N S i apoi
E V; celelalte directii suet mai slabe ca trafic. Ar fi
deci de examinat fiecare din solutiile A, A', B i C
din fig. 662.
Solutia A'

ooluna ,24

8610asa ab

aA34serab

Solute

Bv. &setae

Borgavre

44,7

Rrh

ss d
tyC

"IC

Fig. 662.

Solutia A, cu varianta A', cer creiarea unei not artere, cel putin pentru arcul a b c, prin executarea
unor exproprieri intre a i b, caci b c, exista (Str.
Gr. Alexandrescu). Solutia B poate fi realizata uor
www.dacoromanica.ro

1081

insa are inconvenientul Ca nu lasa fara coliziuni tre-.


cerea de pe directiile principale pe cele secundare,
deci o jena partials in circulatie; de untie nevoia de
a cauta deplasarea la distante mai marl, pc cai lateTale, a unor astfel de schimbari 'de directie. In fine,

Fig. 663. Detalifie variantei A.

solutia C introduce o artera inelara exterioara pielei, i aceasta da natere la exproprieri importante,
fara a reu.ji sa elimine coliziuni prin incrucirri inire directii cu trafic intens, astfel ca mita dificuItatile din piaci in exteriorul ei, cu toate ca in piata
ramane numai o incruciere importanta. Spre a se
evita'intreruperile eel pulin in punctele imoortante
www.dacoromanica.ro

1082

a. b, c, d, de incruciare, ar trebui introduse acolo


,alte piete giratorii, can ar complica i solutia i ar
ridica i mai malt costul exproprierilor. D.q;i nu
avem de ales de cat intre solutia B (cea mai economica) i solutia. A cu varianta A', dupa cum ne Nor
indica interesele estetice i posibilitatile firanciare.

Fig. 664. Detaliile variantei B.

In fig. 663 i 664 dam oarecare detalii de aplicare


respectiv la solutiile A i B din fig. 662.

In ce privete organizarea politiei circulatici in


pia

am dat cateva indicatiuni in Urbanistica Gene-

ran (pag. 404-407).


2) Forma si marimea spa ciului carosabil. Desigur
ca la micarea giratorie, forma circulara este cea mai
potrivita, in care diametrul siimburelui central Oaca rol important, impreuna cu Mrgimea caei circulare carosabile (U. G. pag. 383).
www.dacoromanica.ro

I C83

Liibke arata ea la circula.tia giratorie tangenliala


diametrul d al samburelni central trebuie sa fie de
80-100 m. insa da formula urmatoare pentru diametru:
d

= n.

:1.
.tr

unde n e numarul strazilor concurente i a distanta

intre doua debueuri de strazi, care poate fi intre


25-75 m. Strazile ce deburaza in o astfel de piata
sa fie inguste, iar diametrul pietei circulare create

Fig. 665.

repede daca nuniarul strazilor concurente create,


cl3iar daca se calculeaza acest diametru dupa forinula lui Joyant, adica egal cu un sfert din summa lar-

gimilor strazilor concurente acolo, care sa nu fie


mai multe ca 5-6 (fig. 665). Intrarea vehiculelor
se face incet in piata, dar eirea repede.
La circulatia
giratorie amestecata diametrul me..

diu al samburelui central poate varia intre 25-50


m.; in schimb strazile concurente sunt mai largi i
evazate la debuarea for in piata (fig.. 666), iar

piata adinite mai mult ca patru strazi concurente, o


intrare repede a vehiculelor in ea, dar o iuteala mai
mica in interiorul ei.
www.dacoromanica.ro

1084

Acolo uncle circulatia este incrucipta, largimea


partei carutabile se calculeaza ca la strazi, far in .ce

Fig. 666.

privete forma pietei, aceasta uu este in stricta dependents de felul circulatiei, de cat data voim a economisi mult terenul; altfel forma poate fi adaptata cadrului ce voim a obtine pentru estetica
3. Accesoriile pentru circulatia pietei sunt trotoa-

rele i refugiile, tare trebuie sa organizeze circulatia in piete. Acestea trebuie astfel studiate, ca
sa asigure un timp de vizibilitate cat mai lung i tot.

IUD

Fig. 667.

www.dacoromanica.ro

1085

deodata sa nu conduca la coliziuni sub unghiuri


marl (cele mai periculoase) ci numai tangentiale,
Mara de cazul cand circulatia este dirijata permanent dupa principiul incruciprei.
Iata de ex. in fig. 667 cum trotoarele 1 forma unei

piatete fac ca portalul din punctul a sa nu fie pericolos circulatiei, pe cand eel din punctul b sa fie
foarte pericolos; sau cum refugiile din fig. 668 organizeaza circulasia, separand directiile de mare trafie, de cele de un trafic mai redus.

'/

ni

Fig. 668.

Interesant sunt de studiat astfel de organizatii in


pietele de circulatie din fata garilor, expozitiilor sau
teatrelor on altor sali de spectacole i adunare.
Fig. 669 arata o dispozitie in T sau cu varianta in
redan, a trotoarului in fata garei, cand sosirea i ple-

carea sunt pe acela front, ca i in fig. 671; dar


in fig. 670 se arata dispozitia cand sosirea este
pe un front perpendicular pe cel de plecare, pe categorii de vehicule.
Fig. 671 arata o dispozitie in fata teatrelor i alwww.dacoromanica.ro

1086.,

for sail de adun'Ari (o dispozitie rea i una bund in


vederea uura'rei pietonilor)..

-1

Jl

-1

Fig. 669. Organizarea eirculatiei -prin trotoare. in fata garilor.

In America s'a recurs in pietele de giratie chiar

AuFolo..

.1.

Fig. 670.

la indicarea pe pavaj a drumurilor de parcurs de.


diferite iruri de vehicule, de ex. la Columbui Circle
www.dacoromanica.ro

1087

din New -York (fig. 672) spre a asigura mai bine


mirarea giratorie combinata cu cea incrucipta.

\
r

1..

rl

e7-11-

PIETONI -4-1/
10-17nriff

OCRE'riNg CD,

GRESIT

'tb,PIET01-1 I

4OE'r

44

13U
Fig. 671. Dispozitic de refugii in fata cladirilor publice.

In fata ;Ardor de autobuze care au luat o mare

V1111:1 g
141---

Fig. 672. Playa Columbus Circle din NewYork.

desVolfare in urtiniul Limp, Raymond propune o diswww.dacoromanica.ro

1088

pozitie ca in fig. 673, in ipoteza ca acolo se face o


racordare de cai suprapuse intre autostrada i ve(lea artera.

AUTOSTRADA

Fig. 673. Dispozitla eireulatiei la garde de autobuze.

b) Pietele arhitecturale desigur ca au functia predominanta cea estetica. Acestea pot primi un cadru
format total sau partial din constructii, sau mini format total sau partial din paysagiu (ca la piata Concordiei din Paris
fig. 130, U, G.). In amid de
piete. urmeaza sa aplicam cat mai atent principiile
de estetica urbanistica, de care ne-am ocupat detai-

lat in Urbanistica Generala intr'un intreg capitol,


asupra carora nu mai rev enim.
Adevaratele pietd arhitecturale, formeazii insa anexa unnia sau mai multor monumente arhitectuwww.dacoromanica.ro

1089

rale ce cata a fi, puse in valoare; deci pietele arhitecturale au totdeauna un cadru format macar in

ims /
Fig. 674. Pia la Sf. Anunziatta- din Floren/a.

parte din cradiri, ca in fig. 674, care reptezinta. incadrarea pietei S-ta Anunziatta din Florenta, on fig.

raga

ii/I /11////////////A
Fig. 675. Pia/a Domului din Pistoja.

675 i fig. 676 cu incadrarea Pietei Doxnului din


Pistoja.
www.dacoromanica.ro

1090

Asa dar forma -i dimensiunile pietei, cu respectarea privirei .de ansamblu, de relief. de perspective, de predominant5, de eurytmie, de coloare, etc.

Fig. 676. Vedere spre Piala Domulit4 din Pistoja.

cbestiuni pe care le-am explicat (U. G. pag. 523


565; 645-655) trebuiesc examinate la cazul ce se
prezinta, fie ca piata este izolata, fie c5 este grupata.
Mentionam insa c5, o serif de piete din oraele
franceze sunt astfel dimensionate, cand au monumente scuipturale centrale, ca sa existe, de jur imprejurul acelor sculpturi, puncte de unde in acelag
timp sa poat5 fi v5zut .Cadrui arbitectural la 27

(priyire de ansamblu), iar statuia la 45 (privire


de detaliu). Asa este cazul la Place des Victoires din
www.dacoromanica.ro

1091

Paris, in Place Stanislas din Nancy, sau in Place,

Royale de Bordeaux1).
Raymond a propus o solutie pe care o numete
triunghiul de vedere>> pentru piete sau esplanadein pante, spre un obiectiv estetic, care corespunde;

Fig. 677. Triunghiul de vedere (phia).-

principiilor dezvoltate' de not in trrbanistica Generals. Fig. 677 explica suficient digpozitia. '
Unwin, mai ales, a executat o serie de solutiuni arliitecturale pentru piete -sau piatete estetice, (tar economice, in deosebi in otarle-gradini, patii libere
]) .The American Vitruviuo.

www.dacoromanica.ro

1092

ifascute la_inerucirri de strazi. Astfel and o stracla


deburaza in alta, forma pietei poate apare retra-

gand din aliniere mai mult ca de obicei cladirilc


(fig. 678) in diferite moduri.
sib

r
-

..p?-..o :7 &l. n
a 1 .4

:NM'

IMF.

MEM.

XV

OF 19

N,

ID;

.,!::.r.

,111F
Aid
N
.

MMUt

4.7
Fig. 678.

In cazul incrueirrei a doui strazi de aceiai importanta, in loc de a se face teituri pentru vederea
libera, se poate obtine un rezultat avantajos tratand
spatiul cu cladiri inchise formand piatete; sau ca
in fig. 679, cu cladiri speciale arzate oblic, adica
pe directia unor teituri mai importante.
Cand trei strazi se intersecteaza intr'un punet, o
piateta economics i estetica se poate obtine prin
gruparea cladirilor ca in fig. 680 (sus 1 jos). Chiar
la curbelle strazilor, se pot propune dispozitii de cladiri practice, care creiaza piatete, fie data curba este
ttoara (cum am indicat in fig. 623) ; fie data este

mai brusca, pana la 90, ca in fig. 681. Piatetele


-sunt toate Minute prin retrageri variabile ale cladirilor pe aliniamente scurte, drepte, i formand figuri geometrice regulate.
www.dacoromanica.ro

1093

Procedeurile lui Unwire insa, foarte aantajoase


la orarle-gradini, nu-i pot gasi totdeauna aplieare,
mai ales in orarle unde terenul este stump, caci acolo proprietarii cu greu se hotarasc a lasa teren liher necladit mai mult de cat strictul necesar impus
de regulamente.
9
O

Fig. 679.

0 chestiune principiala, care se pune la pietele


arhitecturale atunci cand se intocme-te un plan de
amenajare local, este aceia a distribuciei Si aeziirei
unor astfel de piete pe suprafata oraului. Dupa ce
criterii sa se faca aceasta amplasare? Desigur urmarind cerintele estetice i economice. Estetice, fiindca
este vorba de piete arhitecturale; economice, fiindca

piata arhitecturara fiind realizata in primul rand


pentru a scoate in relief o valoare artistica, repetarea unor astfel de piete de-vine un lux costisitor pentru cetatenii ormului.

De aceia reamintim unele din reguiele, de ordin


estetic, dar i economic, ale lui Camillo Sitte relawww.dacoromanica.ro

1094

live la piele, 1 anume: 1) pietele foarte mari sunt


Tecomandabile numai in orarle foarte maH, oraelor mai mici le sta bine cu piet,e mai mici; 2) chiar

t..10

[
-.
..,
...,

..,..,

.--

...-

JAIN

..- '
..<

---i

I-

. 4114I Cl*
I

..

' \\

..."

vuouom

0"

Fig. 680.

Intr'un oras mare numai cateva piete Ea fie mari,


celelalte sa fie mai mici (U. G. pag. 654).
Mai reamintim iara, ca pietele arhitectonice cauta
www.dacoromanica.ro

1095

sa puna in valoare estetica o cladire monumentala,


un monument plastic sau chiar o vedere pitoreasca.
_Ma dar repartizarea unor astfel de piffle depinde
de pozicia acestor cauze ale pietelor arhitecturale.

Ar
7Pr

Arr
LJ

''

.,;4112116
EMI

1-17-i

51-

A'

Ar

17/

Al

it
Fig. 681.

Vederile pitoreti sunt accidentale, deci pietele ar-

litecturale anexe vor fi accidentale. Uncle din cladirile monumentale sunt iark accidentale, dar sunt
i cladiri importante publice care trebuie sa se gaseasca in toate orarle, deci permanente, precum:
primaria, teatrul, tribunalul, biserica, coala, . a. Si
care pot fi grupate late piata arhitecturala. Nu mai
vorbim de acele cladiri i parcuri publice de impor-

tanfa secundara, care trebuie repartizate aproape


uniform pe suprafata oraulu 1 carora le-ar prinde bine sa fie aezate pe o piata secundara, piata
ce ar juca rolul i de piata de exploatare 1 deci de
circulatie secundara. Aa dar acestea nu ar fi piece
www.dacoromanica.ro

1096

pur arhitecturale. In pietele arhitecturale joaca un


rol important i decoratiunea, care poate fi florala
sau arborescenta; decoratiune poate fi insa chiar pavajul 1 coloritul, pot fi aculpturile de pura at sm.
de arts industrials De aceia trebuie data toata atentia esteticei acestor accesorii.
Concluziune: pietele arhitecturale au o diFtributie accidentals pe suprafata oraului, iar numarul
for trebuie sa fie restrans i in proportie cu irniiortanta oraului.

c) Piefe le de exploatare au functia- predominanta


economics, dar uneori an i un caracter administratiV. Astfel de piete sunt cele de alimentare (cu hale

fire sau volante), cele de expozicii sau tfirguri, gi


chiar, in epoca noastra automobilistica,-cele de parcaj, eu taxe pentru vehicule, piete care pot fi grupate uneori cu scuarurile, a error functie predominanta este cea igienica.
Pietele de alimentare. Trebuie aici facute doua
feluri de distinctiuni. Sunt piete de alimentare pentru en Bros, pentru tot oraul, i sunt piete de ali-

mentare de cartier; aceasta o prima clasare. Dar.


sunt i piete acoperite (in hale inchise sau sub marchize), i altele piete descoperite (volante). Un plan
de amenajare trebuie sa niba in vedere utilizarea tuturor acestor categorii de piete de alimentare.
Pietele iie alimentare pentru en Bros (en ridica-

ta), pot fi concentrate intr'un singur punct sau in


doua puncte la oraple cu o populatie pans la
500.000 locuitori. La cele cu o populatie de milioane de locuitori se recomanda 'pate o plata de acest
gen spre fiecare din cele patru puncte cardinale. Astfel la Paris, care are acum d]alele Centraloi s'a prowww.dacoromanica.ro

1097

pus' infiintarea a patru asemenea piete.de desfacere

in cele patru punrte cardinale, dar prevazute cu


toate instalatiile i mijloacele de transport, legate en

liniile 'crate spre exterior i intre ele. Linia ferata


comuna va servi sa inentina preturile alimentelor
acelea la toate patru pietele, prin manevrarea trenurilor cu alimente, spre a echilibra Cererea eu oferta. Cu toate acestea, in ultimul timp au foss executate maxi luerari pentru sporirea Ha lelor Centrale la Paris, din cauza ca rnarea artera de alimentare a Parisului este tot Sena, care trece prin centrul
orasului.

SiSternul adoptat in ultimul timp la Bucurevi de


a se multiplica pietele de aprovizioriare prea mult,
fara un program unitar, prezinta .inconvenientele
unei aprovizionari incomplete a acestor piete si a
lipsei de supraveghere, de unde specularea locuitorilor unot cartiere cu alimente scumpe 1 de calitate
inferioara. Controlul din punctul de vedere sanitar
este i acesta mat mai grew de facut in piete numeroase. Ar fi deci, doua tipuri de piete: cele de alimentare de la centru spre periferie, ca la Paris, Budapesta, etc. cand aprovizionarea se face pe cale navigabila'; i inners, cele de alimentare dela periferie
spre centru, and aceasta se face prin o cale ferata
inelara sau pe osele. Astfel de consideratii ne-au ca-

Muzit and am propus pentru regiunea Bucureti


doua piete de alimentare de en gros, una in locul yechilor ateliere ale Garei de Nord, Si alta in locultantrepozitelor din Ca lea Rahovei, propuneri astazi ne-

realizabile in urma lucra.rilor de transformari fa -cute pe acele terenuri 1).


1) C. Sfintescu: <<Ciiile de Comunicalie in Municipial Bueuretb>,
pag. 29.

www.dacoromanica.ro

1098

Piete le de alimentare pe cartiere, indiferent de


forma lor, sunt cu atat mai necesare, cu cat ormal
este mai intins i mai putin comercializat. In adear, in oragele mici, o singura plata de alimentare
centrals este suficienta, jucand rolul dublu adica
de aprovizionare cu ridicata Si cu deaminuntul. Astfel de piete, din cele mai vechi timpuri, erau orga-

nizate in fata Primariei, pentru o mai buns supraveghere i pentru pozitia centrals a acestei cladiri,
care totdeauna avea dinainte un spatiu liber cu funetiune multipla. Este recomandabil 1 astazi ca acea-

sta buns traditie sa fie pastrata.

Fig. 682. Piga semi-acoperitil din Gelsenkirchen.

Atunci cand oragul este intins i relativ rar construit, piefele de cartier in mod necesar cats a fi inmultite. Locul lor este in apropierea, dar lateral nodurilor importante de circulatie, pentru a asigura i
accesul lor lesnicios 1 vizibilitatea lor. Cand ambele

sau vreuna din aceste norme nu sunt indeplinite,


www.dacoromanica.ro

1099

plata nu prospereaza gi altele se formeaza singure


la locul potrivit. In Bucurevi avem exemple concrete cu Piata Floreasca gi Piata Amzei si chiar cu
Piata Filantropiei.

Repartizarea pie/elor de cartier trebuie facuti


earn uniform gi in centrele de gravitate a suprafelelor construite, aga ca distal* intre ele sa nu treaca de 2 km., insa pot fi gi mai dese la o populatie
mai concentrata.

Fig. 683. Piata de legume Bibescu-Vodii din Bueuresti.

Piete le pentru desfacerea alimentelor pot fi descoperite, deci volante, sau acoperite, cu simple mar-

chize sau chiar in bale. In fig. 682 dam vederea


unor hale in forma de goproane (semi-acoperite) din
Gelsenkirchen sau ca cele din piata de legume din
Bucuregti (Bibescu Voda) deformate prin iniliativele negustorilor (fig. 683 gi fig. 684).
La Madison in State le Unite astfel de marchize
sunt din beton armat (fig. 685), iar la St. Paul, asemenea in State le Unite, acestea sunt ridicate deasu-

pra nivelului strazei (fig. 6861, avand un trotoar


www.dacoromanica.ro

1100

interior de circa 6 m., iar intre oproanele deschise o

cale larga de circa 18 m., acoperiul fiind lat de


15 m.

, e_ , ,

+.,,., ,_

'...";:

4,c' 51,i..it
L
I.rvoitt

-r

1,

-ftr

...

t. ,

1,

11

Mill ii I rf,)4 t tf 29

-1

trt,-47,,,a442g;

'' MA

At*
t,--f:- ,

..=

,
iittr-7-4412)

F.52

1
jr;

It;_.74.1035111-r'

.1:,fak4r..142.12:cut.

Fig. 684. Vederea generalii a pieta de alimentare Bibeseu-Vodii


din Bucure5ti.

In oraele mari uncle piece importante alimentare


stint acoperite formand adeNarate hale. In Bucurevi

Fig. 685. Plata semi-aeoperitti in Madison (S. U.).

www.dacoromanica.ro

1101

exists o serie de astfel de hale, in deosebi pentrt


-77111,1

Fig. 686. Plata semiacoperitii la St. Paul (S. U.) deasupra nivelului
otriizei.

gi pete, executate dupi acela tip, pe la anul


1894, precum Hale le Centrale Ghica, (fig. 687),

came

Fig. 687. Vederea generali a Halelor Centrale Ghica din Bucureol.

www.dacoromanica.ro

1102

hula Grivita, hala Amza, s. a. Halele moderne aco4


c

L'
I

;!'113
12;

- led
.

Fig. 688. Hala Neustiidter din Dresda.

perite iau acum aspecte monumentale, precut') Neustadter din Dresda (fig. 688) sau mai ales cele exe-

ill In
I

;7111111111U1

Fig. 689. Halele din Munchen.

www.dacoromanica.ro

1103

cutate la Miinchen in 1912 (fig. 689) sau cele mai


recente de la Reims (fig. 690) sau cele din Ploeti,
executate in 1931, i care au costat cam 80 milioane
lei (fig. 691 1 fig. 692).

Fir. 690. Ha lele din Rehm.

Uneori comerciantii au format cooperative care,


pe compt propriu, au construit astfel de hale acoperite, in care cooperatorii au standuri colective sau
individuale. Acesta e cazul arcadelor din oraul-grildina Letchworth (fig. 693) Si din Welwyn, executat

in 1924 (fig. 694).


Piece le volante (descoperite) au fost i sunt foarte

intrebuintate, mai ales in fArile din apus i in oraele din Romania, pentru cazurile cand desfacerea
produselor se face numai in anumite zile (asa zisele
targuri s'iptamanale, etc.). Au avantajul de a fi foarte economice, fiinda ocup5 spatiul numai cateva
www.dacoromanica.ro

1104

ore, gi deci pot fi distribuite oriunde in orag, chiar


pe marile artere de circulatie; nu cer de cat un pavagin bun gi mijloace rapide de curatire a locului,
.ch

In 6

Fig. 692. Detaliul halei din Ploegti.

dupa ridicarea marfurilor. Pietele medievale de alimentare din fata Primariilor erau aproape toate volante (sub cerul liber). In fig. 695 se vede o astfel
de piata din Odessa (Ucraina), iar in fig. 696 una
www.dacoromanica.ro

I,

11,11'I

Il

4L

Fig. 691. Vederea interioarii a halei din P1oe.5ti.

www.dacoromanica.ro

1105

din Washington, unde fermierii isi desfac direct


produsele lor. De altfel marele avantaj al acestor

Fig. 693. Arcade le cooperativelor din Letchworth (Anglia).

pie.te este desfacerea directs a produselor alinientare i deci reducerea preturilor alimentelor.

Fig. 694. Hale le cooperatorilotr din Welwyn (Anglia).

www.dacoromanica.ro

1106

Riimane atom si stabilim suprafetele necesarc u-

0,?;:!,

;lime
Fig. 695. Pima deseoperita din Odessa (Ucraina).

nor astfel de piete i sa dam cateva detalii aaupra


aecesoriilor lor.
Suprafata certail de pietele de alimentare depin-

Fig. 696. Pia

descoperitti din Washington.

www.dacoromanica.ro

1107

de de xnarimea oragului. Trebuie sa existe loc pentru


halele de desfacere gi anexele for, pentru stationarea
vehiculelor de aprovizionare gi ale cumparatorilor,
pentru eireulatia in jurul pietei. In Bueurevi suprafaita oeupata de Hale le Centrale acum este de circa

8000 m. p., jar 'extensiunea for proeetata spre str.


Carol, ar ocupa Inca pe atat.
Halele din Ploeti ocupa o suprafata zidita de
circa 4500 m. p. plus Inca circa 2200 m. p. oeupali
de alte cladiri inconjuratoare (fig. 697).
Pictele gi halele trebuiesc prevazute cu frigorifere
unde sa fie antrepozitate alimentele, precum: car nea, pegtele, vanaturile, zarzavaturile, fructele, laptariile, branzeturile, ouale, g. a. Asemenea instalatiuni sunt necesare nu numai din punctul de vedere
sanitar, dar gi economic, cad uniformizeaza gi reduc
pretul mediu anual al alimentelor, pe langa faptul
ca ineurajeaza productia unor categorii de alimente
ce altfel nu pot fi conservate.
In toate tarile oragele marl sunt Inzestrate cu asemenea depozite frigorifere. Mai ales in Statele Unite frigoriferele sum dezvoltate; la New-York exista instalata o capacitate frigorifica de circa un
milion m. c.
Mentionam ca instalatiile frigorifere servesc in
auelag limp gi pentru producerea ghetei artificiale,
absolut necesara in toate oragele, cu atat mai niult

in tarile unde vara persists o temperature foarte


ridicata.

Temperatura frigului, ca gi umiditatea necesara


aerului in frigorifere, este variabila dupa felul alimentului. Aga pentru pasari, oat, branzeturi, este
nevoie de 1 pans la +10, iar umiditatea de 75-

85 gr. higr.; earnurile cer in genere de la +2 la


www.dacoromanica.ro

1108

1i

6.1111-i

TT

r--

-4
2

<1T.

241

114.;

-6

1-724-7

II.

11711
fr

L
Fig. 697. Planul halelor din Ploeti.

www.dacoromanica.ro

n-71.

1109

+4'; i. 70-75 umiditate; cea de port. -1 la 0


i. umiditatea 80; petele de la 10 la 12 i cam
90 umiditate; laptele de la +2' la +10'; branza de

la 3 la +4; legumele Intre 1 i. +4 cu 80 gr.


umiditate; fructele cam +1 la +4 dupa varietati,
iar strugurii de la +5 la +6 , bananele de la +10
la +12.
0 serie de frigorifere pe categorii de alimente
ttehuie deci sa existe in toate halele de alimente sau

de antrepozitare ale orarlor. In orarle maxi este


neaparat necesar un mare antrepozit frigorifer.- In
Bucureti exists frigorifere numai la hala centrals
Unica. Nu ne oprim asupra detaliilor pietelor, ca
cele de pavare, alimentare cu apa, canalizare, lu.minat, dispozitii practice 1 constructive, acestea fi
ind chestiuni can privesc pe constructorul
T cirguriie i expoziliiie le putem trece tot ca piete

de exploatare, in genere deschise, fiindea acestea


ter 1 ele locuri deschise, special proectate i amenajate.

Acestea sunt inSa mai vaste, arzate la .marginea

parcurilor, nu prea departe de centru, cu accese


placute i avand legaturi cu diversele mijloace de
transport din ora i din afara.Terenul sa fie legat
cu linii de garaj pentru a se putea aduce pe calea
ferata, Si data se poate chiar pe apa, obiectele de expus. Imprejurimile terenului de expozitie sa fie cat
mai Ingrijite i estetice, caci cu ele se ridica sau se
coboara nivelul reuitei expozitiilor. Evident ca asemenea terenuri de expozitii, can trebuesc sa fie pro-

prietatea comunei, nu se pot prevede in toate orarle, ci numai in cele mai importante, sau in cele cu
un rol special in produqiune. Dar in Virile agricole,
uncle se pastreaza Inca traditia si se simte nevoid balwww.dacoromanica.ro

1110

ciurilor, este de recomandat ca sa se amenajeze in


Coate orarle terenuri pentru expozitii sau targuri,
cari sa poata fi uor utilizate la mai multe scopuri.
In oraele mici in genere astfel de terenuri se amextajeaza la marginea lor.
La Paris, terenul denumit Champ de Mars este i
acum foarte propriu pentru expozitii, impreuna cu
esplanada palatului Trocadero; iar mai de curand s'a

gash i mai potrivit terenul din jurul podului Alexandru III cu Esplanada Invalizilor pentru Expozitia de Arte Decorative din 1925, din cauza situatiei
centrale i existentei in vecinatate a marei cladiri
nutnita Grand Palais, adaptabila la tot genul de expozitii. Ca lea ferata i fluviul Sena deservesc foarte
nine aceste terenuri.

/17171,1111

.--par*.!,,AtilJ
.14111111111131

Fig. 698. Expozilia din 1893 de la Chicago.

Suprafetele necesare pentru expozitii cresc neincetat. Astfel expozilia din Paris din 1855 a ocupat
10 ha., cea din 1925 o suprafata de circa 40 ha. Tewww.dacoromanica.ro

142

---- ----------- ------ -

--

31

LAKE

't\

MICHIGAN

'SO

7011

ricT

We.

SOUTH
LAGOON

NORTH
L A GOoX

I-1'4-

----".

ottG

.LEGEND.
,',::::.- tertkii

J'..*.--'

\u \ 60

___------

=17.
_.-----

,4"---

_,---- --(--1

7_7

JL

ig,L217.ii,LiC_Ii1T-711--1 rI

Fig. 699. Planul expoziliei 4un secol de progreo din Chicago (1933)

www.dacoromanica.ro

1[

0.

1112

renul pentru targul de mostre de la Porte de


Versailles din Paris, ocupa in 1928 o suprafata de
35 hectare, ine5pand peste 7000 de expozanti. Expozitia din Munchen din 1925 pentrumijloacele
de transport a ocupat 30 ha.; aceea a melon> din
1912 dela Dusseldorf a ocupat cam 7 ha.; iar cea
de igien5 din 1911 de la Dresda, o suprafata de

10 hectare; in fine ,expozitia internationals de la


Chicago, din 1893, a ocupat 320 ha. (fig. 698), iar
cea din 1933 o suprafata foarte mare dealungul lacului Michigan (fig. 699). Fig. 700 este o vedere ge-

Fig. 700. Hale le de expozitie din Berlin de la Kaiserdainin.

nerala a halelor de expozilie din Berlin la Kaiserdamm, unde stint 3 hale care ocupa in total 30.000
m. p.
Parcul Carol din Bucurevi a fost executat pentru
a avea loc acolo expozitia nationals din 1906, care a

ocupat circa 25 ha. Targul Moilor din Bueureti,


www.dacoromanica.ro

1113

poate fi adaptat pentru mici expozitii permanente i


octwa cam 5 ha. dar nu este bine amenajat, din cauza ca este traversat de artere importante de cireulatie i e lasat de pretutindeni liberului acces, ceeace
nu este recomandabil, nici pentru expozitiile provi-

zorii, nici pentru cele permanente. Expozitia din


Ch4ina-u din 1925 a ocupat circa 4 hectare, insa nu
a fost aranjata pe un teren special, ci in doua mici
gradini cu caracter public, vecine.
Terenurile pentru teirguri trebuie sa indeplineasca cam acelea conditii ca 1 cele pentru expozitii.
Targurile pot fi saptamanale (cum se ,obinuete
mai ales la not in tara), sezonale on anuale. In uitimul caz suprafetele sunt mult mai magi. Pentru tar-

gurile saptamanale suprafetele pot varia de la 2

hectare la 5 hectare, dupa ora. Pentru cele anuale


(le la 5-20 hectare.
Pie fele pentru parcaj, in special pentru automobile, sunt iarai piete de exploatare, intrucat s'a introdus de curand sisternul ca in astfel de piete sa se
incaseze taxe de la vehiculele ce stationeaza acolo,
in schimbul supravegherei. Orice piata, orice spatiu
liber sau chiar o largire a strazei, poate fiutilizata
/
ca piete pentru parcaj.
In orarle din Statele Unite, i in special la Nework i Chicago, chiar terenurile particulare rarnase Inca neconstruite sunt transforinate in astfel
de piete de parcaj, bineinteles in profitul proprietarului. In Chicago, la unele ocazii, marele spatiu liber de pe Lake Front Drive, devine un imens pare
de automobile (U, G. fig. 139).
Astfel de piete Swat mai necesare in centrul oraului, unde circulatia i stationarea este mai intenwww.dacoromanica.ro

1114

sa, de ex. in jurul teatrelor, bancilor, cladirilor puLlice, etc. Acolo unde spatiul necesar nu exists, se
recurge la piete-garaje subterane (sub pietele publice) sau chiar la garaje in cladiri particulare cu
multe etaje, uneori fara rampe, ci numai cu ascensoare pater-noster pentru automobile, ca cel din Detroit, care are 12 etaje pentru circa 1200 maini (fig.
701). In New-York City exista un astfel de garaj
R.;

lo . J.,
tt1

.."

1::.,ei

5.

II it

31

OOP

aura 11

11

0 0.11

i 11111 II
1111- 11.11

111

,,,4: lair. ti if 0 1012

II

li
ii
it

11.ji P;

ow ti

;1

"

II

0
0

-..

gig

pga

stair
Seg5

II;
iI

ii
11

q.
1,,

II

11:101.11I II li 161 g II

-,*4t.
u4.1.4.;
A

:0;1:4 11 1
:
if -1 1 1 1 1 I
a a al I I I 1..-iit

410 il-11-

-,lasi

if
i

ti

Fig. 701. Garaj pentru parcajul automobilelor, cu 12 ctaje, la


Detroit.

cu 25 etaje capabil a adaposti automobilele din 10


oblocuri>> ale centrului.

La St. Louis in Statele Unite s'a constatat ca spa-

tiul pentru parcajul automobilelor in centrul afacerilor nu este suficient decat pentru 2500 vehicule,
pe cand cele inregistrate sunt in numar de 120.000.
La Bucureti de mai multi ani not am propus in
cateva puncte, i in special sub scuarul Sarindar, o
www.dacoromanica.ro

1115

piata subterana pentru parcajul automobilelor, in


-vederea descongestionarei circulatiei pe bulevardul
Elisabeta i Ca lea Victoriei, profitand de situatia avantajoasa a acestui teren i de declivitatea naturals

din acest punct, insa nu s'a xecutat. Actualmente


pentru un numar destul de redus de auparcajul
se face pe terenul sustras vercletei de
tomobile
deasupra, cum i pe largirea din apropiere a Caei
Victoriei.

La Paris s'a pus in executie cateva astfel de parcaje subterane. In acest ora s'a pretins ca suprafata circulabila totals a strazilor metropolei este
mai mica de cat suprafata tuturor vehiculelor inregistrate. Asa dar pielte noi pentru parcajul automobilelor in stationare sunt de o necesitate stringent.
La Buenos-Aires s'a Propus in 1932 construirea
unei retele de 6 garaje sub pietele centrale pentru
stationare in zona congestionata a oraului. In ora.ele mai putin importante, sau in cele prevazute cu
scuaruri numeroase, acestea sunt cele mai potrivite piete i pentru parcajul automobilelor. De aceia
in zonele de extensiune sau in proectele de orage noi

este recomandabil a se prevede cat mai multe

scuaruri largi, mai ales in centrul oraului i in


vecinatate directs cu arterele de mare circulatie, sau
macar strazi suficient de largi, pentru ca dealungul
axului for sa poata stationa vehiculele in cele doua
sensuri ale circulatiei, cum se procedeaza astazi pe
multe artere din Paris.
d) Piefele scuaruri an rolul mai mult pentru pastrarea unor spatii libere publice in vederea creerei
unor oaze de linite, aer mai curat gi soare, degi aceste scuaruri au 1 deseori un rol estetic i char de
exploatare. De aceia este potrivit a proecta scuaruwww.dacoromanica.ro

1116

rile de intt--;res predominant igienic, mai ales in orarle in care se admite constructia inalta i densa, cat

mai uniform distribuite pe suprafata oraului. Ca


situatiune, distingem mai multe categorii de asemeilea scuaruri, dei forma for nu e nevoic sa fie obli-

gator pastrati, i adica: scuaruri interioare blocurilor (in impasuri), specifice cartierelor de locuinte (fig. 133, 288 i 295 U. G. i 561, 562 U. G.) ;
seuaruii intersectiile a doua artere sub un unghiu
Area ascutit, ca in fig. 235, U. G.; scuaruri formand
.1

Fig. 702. Scuar la Reims pentru educatie fizicii.

piete, de obicei la intersectia a patru strazi, fie de


circulatie, fie unele secundare, precum scuarul Ateneului Roman din Bucurivi (fig. 329 i 330 U.
G.) 1 cel din str. Barbu Delavrancea (fig. 380
U. G.)
Caracteristica scuarurilor este verdeata. De aceia
www.dacoromanica.ro

1117

adesea acestea, daca 'mut mai marl, stint intrehuin-

tate ca terenuri de jocuri pentru copii, cum stint


multe de acest gen la Paris, sau chiar pentru sporturi i educatie fizica, precumcIa Reims (fig. 702 Si,
fig. 703).

jr.

Fig. 703. Scuar la Reims pentru edueatia fizicii a colarilor.

Se recomanda ca la fiecare 20 hectare teren sa se


proecteze cute un scuar pentru jocuri de copii, en
suprafata de 2000-20.000 m. p.
Uteori se transforms in scuaruri provizorii cu
verdeata chiar terennri particulare, intre calcane,
frumos decorate, ca la Pails (fig. 704).
In Oradia Mare exists o grupare de doua piece
(Piata Unirei) in jurul bisericci i in fata Primariei.
din care uneia i s'a adaogat nite plathande cu Nerdeatia i flori, dandu-i-se un caracter de scuar, fara
Ins a indeplini conditiile scuarului (fig. 705).
www.dacoromanica.ro

1118

45. Diverse spatii libere.


Am clasat ca parcul este o categoric de spatiu Iiber cu functie predaminanta igienica, de reconfortare a omului locuitor al oraului.
r,

.1

-J
Fig. 704. Teren particular intre calcane amenajat ca scuar (Paris).

Parcurile, ca spatiu liher, pot fi insa publice sau


particulare, pot fi interioare sau exterioare oraului,
pot fi de reconfortare (recreatie activa sau nu), productive (de ex. centura agricola), decorative (de ex_
gradinile publice cu flori, etc.) sau organice (de ex.
cimitirele, aeroporturile, hidroporturile, stranduri,
etc.).
A. Parcurile publice. Intrebuintand clasificarea

larga de mai sus, urmeazi sa ne ocupam de cele


de reconfortare (U. G. pag. 286-313), zise 1 spatii

verzi, care, am aratat, trebuie si fie pentru copii,


www.dacoromanica.ro

1119

pentru sportivi, pentru persoane mature, pentru


camping. Am vazut c5 prima conditie a acestor spa tii verzi este sa satisfaca epura zonelor de influenti

.1.6:,.

-7-

,,F.

21----.7., _

11

, jr

1,

-,

PL.

-- ---

, ..

vl -;'
-

ftita Um

cu Prinaria

varoshSviv,11

Fig. 705. Scuar in Oradea Mare

podara sau planA (influenta ca distanta i ca suprafat5), potrivit cifrelor din tabloul lui Wagner sau al
lui Sfintescu, ce am dat clind ne-am ocupat cu teritoriul in planul local (U. G. paragr. 42) sau din tabloul lui Miggel).

Nr.

Suprafata necla,

etajelor

ditA a. lotului

Pentru
parcuri,
jocuri,
sporturi
(m. p.)

0,2-0,3
0,3-0,4
0,4-0,5
0,5-0,6

4
5
6
7

Felul constructiei

2
3
4
5

Pentru

Pentru

grAdinite

padure
perma.
nenta
(m. p.)

de culturi
in colonii
(m. p.)

13

3
6
9

13
13
13

Suprafata
libera
totals
(111. 13.)

17
21

25
29

1) Educalia Fizica (content*/ pag. 283, conferinta C. Sfintescu:


,Urbanism i educatie fizici".

www.dacoromanica.ro

1120

Forestier prescrie 50 m. p. de pare public pe cap


de locuitor, adica pentru un milion de locuitori 2000
hectare spatii\libere suburbane i 3000 ha. spatii iihere urbane, total 5000 ha., repartizate astfel:
a.) rezerve rurale i parcuri suburbane 2000 ha.

b) parcuri mari urbane .(dela 100-1000 ha.)


1500 ha.

c). gradini de cartier (dela 20-150 ha.) 1000 ha.


d) terenuri pentru jocuri (dela 1-10 ha.) 300 ha.
e) mici gradini pentru copii (dela 1000 mp. la
1 ha.) 200 ha,
In fig. 529 i 530 se poate distinge cum an lost
aplicate aceste metode pentru determinarea spatii lor verzi in planul de amenajare local al Bucuretilor, metoda ce poate fi aplicata la toate cazurile,
spre a ne apropia fie de o schema a spatiilor verzi
publice, ca in fig. 215 i 219 U. G. in cazul unui oral

nou, fie ca in fig. 220 U. B. (stanga pentru extensiuni i dreapta pentru interiorul ormului) in Cazul uiiei aglonaeratiuni existente, cum s'a procedat
la Londra (fig. 501 1 502, U. G.).
Terenurile pentru jocuri de copii sunt de doua

categorii: pentru copii pang la 6 ani gi pentru coh


pii intre 6 i 14 ani.
Primele cer amenajeri speciale: o plaje de nisip,
o zona de umbra i cu banci pentru insotitorii copiilor, basen de mica adancime, cam 0,25 m. si cu
diametru de 4,50 m. pentru balaceala (ca cel dela
Viena, totul putand fi usor primenit) ; in fine, o
buveta- fantana, ea in fig. 706, dar mai joasa, pentru
ca i copiii sa poata bea api. Cele mai potrivite
locuri pentru astfel de terenuri sunt in interiorul
blocurilor, cu suprafete in jurul a 4000 mp. dar nu
mai mici ca 2500 mp.
www.dacoromanica.ro

1121

Pentru copii mtre 6-14 ani, care merg la coala,


terenul trebuie sa fie mai mare, cu peluza, sa nu
c
47-,4E-zrwpg.:nr--

Fig. 706. Buveti-fantiinit

produca praf, i sa alba instalatii de jocuri 1 gimnastica, de ex. ca in fig. 707.


www.dacoromanica.ro

1122

Uneori asemenea terenuri sunt adaptate in scuaruri, cum s'a facut la Chicago, in Davis Square (fig.
708) sau la Reims (fig. 702 i 703).
nine

.,1krelrtl.,,,071.,,,

.1

.4,,

14,,,,

11

,fes,

Fig. 707. Instalatii de jocuri in parcuri.

Astfel de terenuri sa aiba 6000-8000 mp. cari


pot cuprinde 600-800 copii.
Terenurile de sporturi cer i ele conditii de situatie, expunere la soare, suprafati, ameuajare. Si
nu fie, oricare va fi sportul, mai mic ca 110X140
In. Dupri, W. C., cabine de imbracat, tribune, bufete i alte accesorii sunt necesare.

Orientarea terenului are importanti, de ex. latu-

rea lungi ar fi spre N. N. V. iar subsolul si fie


drenat.

Dimensiunile pentru terenurile proprii la diferite sporturi sunt indicate in fig. 709, iar in fig. 230

si 231 U. G. se vede stadionul pentru sporturi al


Institutului National de Educatie Fizici din Bucureti. In fig. 710 dam o vedere a stadionului din
Francfurt pe Main, construit in anii 1925-1927.
La Berlin s'a inceput constructia noului atadion
www.dacoromanica.ro

1123

dIitler>> pentru jocuri olimpice, in care va inc5pea


100.000 persoane. La stadion suntianexate:
Un stadion nautic, terenul pentru serb5ri, teatru
in aer liber, velodrom pentru 15000 persoane, pis-

Fig. 708. timenajarea unui teren de sport In Davis Square in


Chicago.

cina . a. (fig. 711). In fig. 712 1 713 se vede 3120-

dul de construclie al stadionului din Turin, pentru


80.000 persoane, (stadionul <<Mussolini>>).

Pentru tenis terenul s fie orizontal, cu dimensii


variind intre 16-21 m. lat i 34-44 in. lung. Pentru croquet, asfizi un joc mai pulin uzitat, e sufiwww.dacoromanica.ro

1124

cienta o suprafafa de 14-20 in. Pentru foot-ball sau


rugby dimensiile variaza intre 66-70 m. lat 1 125
.130 m. lung, cu o inclina.tie de 1:100 i gazonat;
Teren de Rugby

Teren de Hockey

Limits publiculub

ti
:31

LIST

/5,

95 -jg42,,,

rn

Teren de tens'
Teren de foot-ball ass ociabe

.ammIrt veg.:
.z=m
23 BO

fa,

Teren de croquet

Teren de football inconjurat

de o pistj de alergari
LLrn

df /00.._

Teren de 0 /na

4j
.

_91n_

Fig. 709. Dimensionarea terenurilor de sport.

data adaogam suprafna neeesara, pentru spectatori


i anexe, ajungem la o suprafac5 de circa 2 ha.
www.dacoromanica.ro

1125

Piste le pentru alergiri cu piciorul au o lungimede 400 m. i acestea de obicei inconjoar5 terenul
pentru foot-ball.

ig. 710. Stadionul din Franefurt pe Main

Pentru recordurile olimpice sunt necesare distantele: 45 m. pentru aruncarea cu discuI; 15.50 m. la

aruncarea cu greutatea; 54.75 m. la aruncarea cu


ciocanul.

Pentru recreatia activa, care cere conditiile igienice generale aritate, se cauta terenuri in deosebi
six parcuri, mai ales in cele exterioare oraselor sau
dela periferia oraplui. Acolo sunt instalatii de tennis, foot-ball, golf, polo, chiar hipodromuri, plaje i
basine de innot, etc. i dada exists lacuri naturale,
rauri sau fluvii navigabile on farm de lac sau mare,.
se fac i organiza'ri de yachting-club, ca cel de la
Snagov de langi Bucureti, construit in 1933 ;fig_
714 i 715).
www.dacoromanica.ro

1126

Examinam pe rand astfel de instalatii de recreatie activa.

Pig. 711. Stadionul <Mitten. din Berlin

Strandurile servesc nu numai pentru insolare, ci


i. pentru bai. Sunt de doua categorii: a) la ape premenite natural (mare, rauri, lacuri) i. unde pot fi
amenajate bai in aer liber deschise, bai inchise in-

tr'un local i bai plutitoare (pe un ponton) ; b)


baile in apa premenita artificial (apa impinsa cu
pompe prin conducte) care pot fi sub cerul fiber sau in localuri inchise.

Astfel de bai, in care se face i educatia fizica


a innotului, sunt foarte recomandate, cad dezvolta
respiratia i anusculatura.
www.dacoromanica.ro

1127

0 masura de ordin igienic, ce trebue avuta in ye-

dere in special la astfel de stranduri, este accia a

ICS17117,1,./.

Fig. 712. Stadionul <<NIussolinb din Turin.

examina calitatea bacteriologica a apei. Apa ea nu


fie suspectata, caci de ex. la Genova, s'a constatat ca

TMir=

::-Ir,

-.-= :.-:-.--7--------

....0.

Ak

.111

1114I

--..k.:

-----------:---'"--L,
--,,,

NW

,-,

i Tr-=7-7-tJ

it

111

II

--:-.A.Li_Licli:L__;_..*-;---:

Fig. 713. Planul stadionului din Turin.

www.dacoromanica.ro

mi

1128

3,9% din cazurile de febra tifoida ii au origina in

bile de mare; alte infectii intestinale pot fi produse tot prin imbaieri in ape ce curg natural (Jae-.
ger- Vaugbau . a.). In fig. 484 U. B. am dat o eartograma indicand situatia larmurilor fluviilor Hudson Si East River i apelor oceanului prea infectate,
la New-York unde nu se admit arzarea strandurilor de acest gen.

Fig. 714. lachting Clubul de la Snagov.

In Egipt i extremul orient imbaerile in balti suet


periculoase din cauza unor larve ce patrund in piele
i provoaca afectiuni grave '). La Balcic am consta-

tat ca plaja de imbaiere a publicului este alma..


in vecinatatea unor scurgeri pare pot produce infectii (fig. 716).
1) Dr. Olinescu: tIgiena locurilor de innot) (Edueatia Fixicu
conferinte

--

1933).

www.dacoromanica.ro

1129

In basinele de innot pot fi cauzate infectii intestinale, ale conjuctivei, ale urechii medii i sinusului

maxilar, boli venerice (prin costume de baie sau


cearceafuri contaminate), boli de piele (scabie, furunculozi, pediculozA, tot prin rufiirie). De aceia

000000 000000
0000
'
7

O0 occonoo000

Ed

ELI

0
Fig. 715. Yachting club (plan) de la Snagov (Bucure2ti)

trebuie luate m'asuri. Americanii au propus clorul


la Detroit, utilizat in zona de inotat in rill' (1925).
La basinele de innot (piscine) se propun ca masuri: constructia i echiparea for igienic5, alegerea
sursei de api i tratarea ei, miisuri administrative.
In ce privete constructia, basinul s5 fie neted i
deschis la coloare (uor de cur5tat i inspectat, cu
www.dacoromanica.ro

1130

pereti verticali, nu inclinati, acetia fiind periculai), dreptunghiular, mai adanc la un capat cu minimum 20 m. lungime i pentru largime un multiplu de 1,6 ca sa se obtina uor o lungime de 100 m.
pentru concursuri.

Fig. 716. Plaja cu cabincle din Balcic.

Schultze recomanda 12-42 m. lungime i 7-13


m. largime din care 3/5 pentru inotatori i 2/5 pen-

tru neinotkori. In Germania sunt basine mari de


5000-3500 m. p., mijlocii de 250-500 m. p., mici
sub 250 in. p. Americanii prescriu ca apa cu adancime sub 1,6 m. sa ocupe cam 750/o din suprafata
basinului. Inclinarea fundului cam 6 /o. Ln innotatori se calculeaza suprafata libera a basinului 5/4
din a corpului omenesc, iar in apa sunt socotiti 2/3

din totalul inotatarilor (media va fi de 2,5 m. p.


de inotator). La neinotkori se is 0,9 m. p. de persoana. Se va adaoga un supliment de spatiu liber pe

o raze de 3,2 m. in jurul fiecarui trambuline. Suprafata basinului de inotatori si fie de cel putin
www.dacoromanica.ro

1131

7X17 m. Intrarile i eirile din basine sa fie totdeaIna la partea cu adancimea mai mica.
In jurtill basinului sa fie etecutat uri ant cu conducts care sa colecteze apa murdara din jurul basinului, spre a nu se prelinge in basin.
Trambulinele sa nu fie mai inalte ca 3,2 m. deasupra nivelului apei.. Corespund urmatoarele adan-

cirni de apa la inaltimi de trambuline: 1,6 m. la


,0,32; 2 m. apa la 1 m.; 2,25 m. la 1,5 in.; 2,50 m.
la 2,75 m. 1 2-3 in. apa la 3,20 m. inaltitne a trambulinei.

Basinul trebuie sa aiba conducte care sa-1 goleasca in cel mult 4 ore. Scarile sa fie de 1,30 m.
largime i cu o inclinare de eel putin 0,5 m. departe
de verticals.

Cabinele sa fie executate din material lavabil.


Duurile sa fie cu apa calda i rece, un du pentru
4(1 persoane i cu un jet vertical de jos in sus. Clo-

sete cite unul la 40 femei i cite unul la 60 barbati, plus urinoare.


Galeriile pentru vizitatori sa fie separate de cele .
a inotatorilor. Temperatura la basinele acoperite
15,6 C. i la duuri 21-25 C. Dupa Gage i Bid- well premenirea apei in 24 ore se face in functie de
procentul de murdarire a apei i, notand cu T primenirea totals in 24 ore au constatat ca la o primenire
T ese 63/o murdarie, la 2 T ese 86 /o, la 3 T ese 95%,
la 4 T circa 98 /o 1 tibia la 7 T ese 99,99%. Cum ba-

sinul functioneaza continuu 1 alte murdarii se introduc 1 daca apa e filtrata, iar pompele dau T,
ajungem la un echilibru de murdarie cand 58% din
murdarie e eliminata in 9 zile; pe and cu 2 T echilibrul e la a 4-a zi, cu 16N; cu 3 T la a 3-a zi cu 5%;
cu 4T la a 2-a zi cu 2%. hr daca se introduce in 24
www.dacoromanica.ro

1132

ore abia 0,5 T atunci tocmai in 10 zile ajungem la un


echilibru de 1556/o de murdarie, deci basinul nu se
poate curati de loc.
Regula este dar ca apa din basin (piscina) sa fie
reinoita cu 2T data functioneaza continuu, iar daci
e foarte frecventat, cu 3T. Examenul bacteriologic
trebuie goat zilnic. La strandurile naturale nisipul
sa fie pe o adancime de cel putin 1 m.
In Romania exists basine de innot: 5 in Bucum,Iti:
la 631.000 locuitori (la Lido. de 520 m. p.) i alte 4
in restul vechiului regat; pe cand in provinciile de
peste Carpati, exists peste 25, din care 3 la Cluj, 2

la Timio5ara, 2 la Tg.-Mures (aici e un basin de


625 m. p.).

Fig. 717. Sciildatoarea din Fiala Maria din Bucureti

In fig. 717 se vede scaldatoarea (un fel de piscina) executata in Bd. Maria din Bucurqti.
www.dacoromanica.ro

1.:

.'1,
.1

Agry

.01..

--rjt

V471477,,IF

`11

Fig. 718.

Strandul in aer liber din Leuna (Germania)

www.dacoromanica.ro

1133

In fig. 718 dam vederea strandului din Leona


(Germania), in aer liber; in fig. 719 dam edere a
piscinei din Hastings (Anglia) de 100X30 m., cu
N

cabine pentru 1000 persoane, cu 3 promenoare acoperite i luminata cu colori diferite.

Fig. 719. Piscina din Hastings (Anglia)

La Rappenwort langii Karlsruhe pe Rin e un basin de 500X140 m., care a costat vre-o 35 milioane
lei i a avut 135.000 vizitatori.
Un basin la Arnhem (Olanda) poate fi deschis
i inchis prin nigte invelitori pe patine, cari au avut

un mare succes. Basinul e impartit in trei parti:


una pentru concursuri, de 50X17 m. gi adanea de
].20 -3 m.; alta de 30X11 si adanca de 0,60-1.60
m. pentru inotatori, 1 alta de 20X11 m. i adan
cime de 0,50 m. Separatia e facuta cu cloazoane de
www.dacoromanica.ro

1131

fel galvanizat. In fig. 720 ai 721 darn vederea til


planul instalatiei de bai in aer liber pe canalul Letten din Elvetia, langi Zurich.
Or.

1.

h.

Fw

..

puma
Vitt.

pn

ti
, Fig. 720. Bill .pe canalul Letten (Elvetia).

Terenul pentru golf cere o suprafata importanta.


De altfel acest joc reprezinta un sport de lux. Un
golf de 9 gauri, necesita cam 30 hectare, iar unul de
18 gauri cam 60 hectare. In genere astfel de tere-

nuri se gasesc amenajate numai in jurul orarlor


mari sau statiunilor climaterice. balneare. Terenul
priincios este cel ondulat, cu oarecare cursuri de
ap5, obstacole, dar mai ales unde verdeata se mentine bine. De aceia terenul trebuie sa fie irigat sau
eel putin stropit des cu apa. Un golf este amenajat
i in Parcul National din Bucurevi.
La Aix-les-Bains exists un golf intr'o pozitie
foarte pitorease5, cu un parcurs de o lungime total
de circa 5200 m., cu 18 gauri, ocupand 55 hectare
(fig. 722). Din cauza suprafetelor mari i cheltuewww.dacoromanica.ro

1135

lilor ce exige un teren de golf, s'a imaginat golf in

"
---......-Z ,

' ."
-

...,

..
'.. -._- -..
..

-7.- --'7 -71*T4.

:.-,

'.72*----,4-----!:--;.---, ---_-:-----

, .ti .

- ', x. -,--0

...

11.

-se'

*.

. :1' .

.
.
44.

RST fpricuPa

.'

Fig. 721. Planul bailor pe canalul Letten (Eave lig).

miniature, dar acesta nu mai are aceia valoare


igienicg.
ID SWIRL
PLZCARZ

tiCl
VI

....

.isa

...11k*-.).

4r,

AI I.

Fig. 722. Terenul de golf din Aix-lea-Bains.

www.dacoromanica.ro

-4...4

1136

Hipodromul de origins greaca, 1 mult apreciut


la bizantini, este destul de raspandit in centrele im-

portante. Ca dimensiuni se cer: perimetrul pistei


Ca /ea rerata Bue.-Constanta

Fig. 723. Hipodromul Baneasa

BucureoL

exterioare 1200-1500 m.; largirnea minima a pistei 12-15 m.; lungimea liniei drepte de sosire 300-

400 m.; raza turnantului de sosire 100-125 m.;


distanta minima intre doua obstcole 100-150 m.
Un hipodrom are nevoie de 50-100 hectare.
40000(-4ii

Fig. 724. Hipodromul Sailvagny (Lyon)

In fig. 723 dam schema hipodromului Baneasa


dela Bucurevi, iar in fig. 724 schema hipodromului dela Salvagny de langa Lyon, cu diagonale de
cite 560 m. 1 largi de cite 26 in.
www.dacoromanica.ro

1137

Autodromurile au inceput sa chtige importanta


in farile industriale. De ex. autodromul din Linaskm. de Paris, ocUpa 240 hectare i
are configuratia aratata in fig. 725. Exists o pista de

Montlhery

la

25

iuteala ovals i de o lungime de 2500 m. formats


din 2 linii drepte racordate prin arcuri de cerc cu

Jew,'
Soo^

Fig. 725. Autodromul din Lin;s-MOriffiery

(PaTr' is )

raze de 250 m., lungimea racordului fiind de 300


m., iar latimea pistei de 18 m. La virajii profilul
transversal al pistei este concav dupa o parabola cuLica cu axul vertical, racordurile urmand traseuri 11.1

spired' logaritmica, totul calculat pentru iuteli de


200 km. pe ors. Pista e executata in beton armat
3i e rompletata de o os1;a cu care formeaz'i un ci.
cult de 12,5 km. cu 25 viragii in l' ton si rampe, un.t
de 12''c.
Gradini si parcuri interioare orasului, afara de scua-

rurile de ex. cele englezeti, de care ne-am ocupat, acestea sunt realizate mai molt pentru preumblare, odihna, in genere reerenie, zisa pasiva. In
www.dacoromanica.ro

1138

interiorul oragului terenul fiind scump, rareori astfel de palcuri sau gradini sent aga de man Inca pot
fi amenajate acolo gi terenuri pentru recreatia aetiva.

De exemplu in gradina Cigmegiu (fig. 221, 222 gi

223 U. G.) din Bucurevi nu pot avea loc gi terenuri pentru recreatie, pe 0 suprafata redusa la 15
ha. in care o buns suprafata este ocupata de apa
lacului.

"

Fig. 726. Copaci bitrani in Hyde Park din Londra.

Tocmai fiindca terenul este redus, astfel de gra-

dini se fac cu puIine alei, dar mult curbate, sinuoase, pentru a da posibilitatea unei plimbari mari
lungi gi iluzia unui adevarat parc. Nu se recomand5 faramitarea unei astfel de gradini cu prea multe
gi variate podoabe, fie paysagiste, floriste sau arhitecturale. Mai ales pe marginea gradinei publice sa
fie arbori stufogi, care sa opreasca praful gi fumul
arterelor din vecinatate. Uneori insa asemenea grawww.dacoromanica.ro

1139

dini sunt numai decorative, de ex. gradin Tuilcriilor din Paris (fig. 314 U. G.).
Parcul Monceau din Paris (fig. 217 U. G.) este
,un model de amenajare a unei gradini mici interioare. In Pucureti exists parcul loanid (fig. 207 gi
208, U. G.), dei foarte mic, dar amenajat analog cu
parcul Monceau din Paris. Parcul Carol I din Bucureti, este o tranzipe intre parcul francei i cel
englez (fig. 186, 331 i 332, U. G.
111..

---

JACKSON PARK

rna

111,

-.A,-

eLle%
IL

1'

1-1 .4

1-1

Fig. 727. Planul parcului Jackson din Chicago.

In Anglia, i mai ales la Londra, exists chiar in


interiorul oraplui (Londra are o suprafata foarte
mare) aga zisele parcuri populare, adevarate p'aduri
intrerupte eu marl luminiguri in care sunt risfira/i

copaci batrani, de ex. Hyde-Park din Londra


(fig. 726). Americanii se servesc de aceleag metode,

ca in parcul Franklin din Boston (fig. 212, U. G.),


In fig. 727 dam planul parcului Jackson din. Chi.
sago.

www.dacoromanica.ro

1140

Uneori parcurile intraurbane (mai rar cele extraurbane), cuprind i gradini zoologice on gradini botanice. Exemple de gradini zoologice gasim la

Paris (Jardin des Plantes), la Berlin (Zoologischer


Garten), la Budapesta (Varos Liget), la Roma, lit
Alexandria (Egipt) etc. Astfel de gradini insa cunt
foarte costisitoare ca intretinere i de cele mai multe
on cheltuelile nu pot fi acoperite cu taxele de intrare.
Parcurile exterioare au suprafete mult mai maxi
ea cele interioare, iar amenajarea for in genere este
alta, bazata pe maximum de economic i pe pastra-

rea cat mai mult a starei naturale a paysagiului.


Este necesara o intretinere buns a acestora, precum
i executia unor anexe utile, precum: adaposturi,

latrine, alimentare cu apa (fantani), eventual restaurante, locuri pentru campament, . a.


-17

"

it

T,

41

K.

gen"

Fig. 728. Adipost din piidurea Snagov.

In fig. 728 se arata un tip de adapost facut in


padurea Snagov la 45 km. de Bucureti, iar in fig.
www.dacoromanica.ro

1141

729 instalatii de incalzit in parcurile din America,

"

an--Tr

fo

,.

..77n

Fig. 729. Instalatii de incillzit alimente in parcuri din


State leUnite.

tot:0

41$4,40

4.41
.

Wrist*
.

Atilt E.,

Fig. 730. Exercitii tcolare in aer Tiber inteun pare din New-York.

imitate i in padurea Snagov, unde s'au executat i


www.dacoromanica.ro

1142

bufete (fig. 508, U. G.), restaurante (fig. 510, U.


G.), in armonie cu paysagiui natural.
In astfel de parcuri se aduce tineretul in anumite
zile pentru a face exereitii i gimnastica in aer Tiber, cum se vede in fig. 730 intiun pare din New- I
!

York.
Amenajarea apelor superficiale.

Intelegem prin

aceasta utilizarea for ca spatii libere, suprafata ocupata de apa, gi in deosebi malurile Tor. Acestea pot

fi intrebuintate nu numai pentru scopuri eornerciale, dar Si pentru sporturi, canotaj, innot, hal publice, etc. Malurile gi terenurile imediat vecine se
recomanda a fi intrebuintate ca parcuri i ca tarenuri de sport sau de recreatii. In Timipara s'a aplicat acest principiu. Cand apa este curgatoare jar malurile prezinta taluze, Ca Dambovita la Bucurevi,
trebuie ca acestea sa fie intrebuintate in condi/A cat
mai estetice.

Lacurile din jurul Berlinului sunt foarte intrebuintate pentru sporturi, iar pe maluri ,se Insita
parcuri. Am. aratat CO oragul Chicago a c reiat aga
zisele <<parcuri lagunare prin umplerea unei parti
din lac. (fig. 216, U, G.).
Lacurile din nordul Bucuregtilor pot deveni ugor
adevarate regiuni de sport gi recreatie la periferia
oragulni (fig. 225 qi 226, U. G.).
Cimitirele. Desi acestea au un alt rob, in multe tari
tari sunt in acelag timp adevarate parcuri.

Legea sanitara romans cere ca cimitirele sa fie


stabilite afar din zona oragului Si la o distanta.de
cel putin 1 km. iar cele existente in interiorul unei
aglomeratiuni sa fie desfiintate: Cu toate acestea le;
gea adesea nu s'a respectat, fiind-ca multe orage au
Inca cimitirele in interiorul Tor; de altfel uncle ciwww.dacoromanica.ro

1143

mitire bine intretinute nici nu e strict necsar a fi


declasate. De aceia in New -York i astiizi exists in

centrul cel mai circulat, cimitirul istoric din jurul


bisericei Sf. Paul (fig. 731).

Fig. 731. Vechiul cimitir dela Bis. Sf. Paul din New-York.

Ciinitirele cer suprafete importante i bune cai de


acces, cum i mijloace suficiente pentru transport.
Terenul ales trebuie sa aiba o umezeala potrisita.
iar stratul iii care se face ingroparea sa se aflc deasuspra nivelului apelor subterane i sa poseada un
oarecare grad de permeabilitate spre a nu 'Astra awww.dacoromanica.ro

1144

pele. Aceste conditii asigura o mai lesnicioasa mineralizare a cadavrelor.


Este recomandabil ca cimitirele sa fie izolate r in
parcuri de regiunile cladite. Terenul se amenajaza
cu toate instalatiile necesare, ca apa, canal de scurgere, pavagii, cladiri anexe, etc.

Alei, gi chiar strazi, divid fie in loturi regulat


geometrice, fie variate, terenul cimitirului. Neregularitatea este recamandata mai ales cand cituitirul

joacii gi rolul unui part, i e aflat in o regiune cu


arbori batrani, ca in ;rile anglo-saxone. Cimitirele
franceze, italiene i cele romaneti au distributii
regulate. Pe cand cele din Paris sunt utilizate foarte
inghesuite, iar plantatiile arborescente aproape lipsesc, cele romaneti sunt bogate in plantatii. Chidtirul din Milan este foarte vast i are lucran artis-

444%
6.0211111111111111111.r1
Fig. 732. Ciinitirul de Nord din Munchen.

tice, dei configuratia lui este regulata. In fig. 732


dam vederea exterioara a Cimitirului de Nord din
www.dacoromanica.ro

1145

Munchen, iar in fig. 733 o vedere interioara a cimitirului Din Plidure>> din Munchen. Cimitirele eroilor adesea prezint'A o estetia impresionanta a spa-

zo-je--,At

".

4,4"*.k

Fig. 733. Vedere interioara in cimitirul Din Pidure din Winches.

tiului liber, ca cele de la Arlington, de langa


Washington (fig. 734 i 735).
www.dacoromanica.ro

1146

Suprafata cimitirului se calculeazi in ipoteza ca


peutru un mormaot sunt necesari numai 6 nip. in-

IVA Nb%175.1147.17/

11--

II

ma

a;

Fig. 734. Cimitirul mortilor in rilzboiul mondial, din Arlington


(Washington).

Awng

,-.

Fig. 735. Cimitirul national din Arlington.

clusiv aleele i plantaliile. C2rcetand deci mortalitatea medie a ormului si admiland o durata de 30
www.dacoromanica.ro

1147

ani liana ce terenul si fie complectat. se poate determina suprafata totals a cimitirului. In oraele
maxi terenurile pentru cimitire sunt din ce in cc mai
scumpe, aa ca se mai a se infiinta din ce in ce mai
mute crematoria umane. Chiar in Bacu-qti s'a

con: fruit unul in apropiere de cimitirul tierban


Voda. La Mainz exists unul in function" din anul
1903 (fig. 736).

Fig. 736. Crematoriul uman de la Mainz.

La Genova s'au executat ziduri vertieale in care


se suprapun in etaje mortii, un fel de cavouri deasupra solului. (fig. 737).
In fig. 738 dam dispozitia in plan a unui cimitir
din Colonia.

Ina;nte de a tcrmina cu spatiile verzi publice, e


bine sa dam cateva cifre statistice interesantel).
1) Ciipitan I. Dimiincescu: tOrganizarea recreatith (Educatie
Flake

Conferinte, 1933).

www.dacoromanica.ro

1148

In Germania existau in 1932 cam 44.500 terenuri


de sport; in Anglia erau 1.600.000 pogoane de parcuri din care 26.750 numai pentru Londra; in Cehoslovacia in 1932 erau 1520 clunpuri de atletism;

in State -Unite s'a cheltuit in 1930 peste 100 milioane dolari pentru intretinerea parcurilor.
In Romdnia din 74 orae cercetate numai 4 orage
au parcuri ce revin la peste 40 mp. de cap de locuitor (Orhei cu 58 mp., Buziiu cu 54 mp., Turda cu

Fig. 737. Cimitirul din Genova.

51 mp., Reghin cu 41 mp.); numai trei tree peste


minimum de 20 mp. pe cap de locuitor, (Dever cu
23 mp., Baia Mare cu 22 mp. gi Zalciu cu 20 mp.).
B. Spatiile libere particulare. Aceste spatii libere
particulare pot fi gi ele in interiorul zonelor construite sau in exteriorul oragului. In ce privete cele
de prima categoric, studiul for este in stransa lega%
tura i cu arhitectura constructiunilor, cu gruparea
cladirilor, cu inriltimea lor, gi chiar cu distributia
www.dacoromanica.ro

1149

interioari a clidirilor. De aceia astfel de spatii ar


putea fi studiate odata cu elementul urbanistic crddire.

,,

leti e
itt

(i

;'

-,-

Zrr.

7,

i,

....

,..;,....1.3....::.,,,:i.:---_-_,_;,-:,

.t i i .

N.

,-,

:LT i;

,,:,, :1,----1:_a

'_,

'11";

,,:

..;

.-.."- .1.-'-'7,-.=4,40;,-4_

.: ..'

':

.7.-.

t
1

'-'' ''''

., :,

;. .".;

Fig. 738. Chnitir din Colonia.

Din tabloul lui Migge, pe care 1-am reprodus, se

vede cum pe misuri ce crete num5rul etajelor


constructiunilor, crete i suprafata cladita, deci
descrete in fapt suprafata liberii particulars. Aceasta trebuie compensate din punct de vedere igienic,

cu creterea spatiului liber public, i in special a


celor pentru jocuri de copii, sporturi i parcuri, &au
www.dacoromanica.ro

1150

cu a gradinitelor pentru culturi de flori Si zarzavat


(Kleingarten).
Aa dar straduinta particularilor este a da uu maximum de rentabilitate terenului, prin sporirea la
maximum a densitatei locuintelor pe hectar, ti de
aceia tendinta urbanittilor este a impune pe haza
planurilor de amenajare ti a regulamentelor, pe
deoparte sporirea suprafetelor libere particulare,
sau cel putin pastrarea celor existente, atunci wind
se sporette densitatea locuintelor pe hectar; sau, pe
de alts parte a impune o anumita arzare gi grupare
a cladirilor pentru o unificare a spatiilor libere par-

Fig. 739. Locuintele din The Towers Apartments) din New-York


cu spatiile libere particulare unificate.

ticulare, ca astfel eficacitatea acestora sa fie mai


mare din punct de vedere igienic gi estetic, cum am
aratat ti in Urbanistica Genera pag. 313-321. In
State le-Unite a inceput sa se inteleaga acest lucru,
ata ca la locuintele dese The Towers Apartments>>
www.dacoromanica.ro

1151

din New-York s'au unificat curtile i au fost lisate


mult mai mari (fig. 739 i fig. 740).
Se afirma ca in State le-Unite s'a stabilit cu preciziune ca, cu cat lotizarile costa mai mult spre a fi

executate, cu cat se impure cumparatorilor mai


multe servitudini urbanistice, cu atat mai profitabil
se termini operatia comerciala a lotizarei, caci igieP

1 .)- -,1

..1

1-: 3 -4

I i 7'1 Tr 1

sii

.....

c?

.1

,
.

)4

--1
. J
,

,-...)

.&..).
51 r

L--

4. ''a

,"

Li.,

-.1.

1.1

.J.
.).

4- 2 .2,;:

,33

,:-

..

--

.:01

:.

a1

r---.1:71- ;
:1 :. L !.!

...

'

Fig. 740. Unificarea curtilor In The Towers Apartments,


din NewYork.

na e un bun plasament, iar frumusetea se platete>>.

In fig. 741 dam un abac intrebuintat de lotizatorii


americani ca sa determine marirnea loturilor i deci
a spatiilor libere pe hectar in vederea unei igienice
rentabilitati.
De aceia Le Corbusier propune blocuri de 400X
600 m. pe care sa se construiasca in redanuri numai
0,15 din suprafata, restul de 0,85 lasandu-se pentru
curti grupate gi plantate, formand parcuri tot aga
de vaste ca i cel dela Palais Royal din Paris, i totugi se obtine astfel o densitate de 300 loc/hectar:
El mai propune gi sistemul <<alveolar>> cu blocuri

construite pe margine, unde terenul plantat ocupi


0,48 din total (fig. 203, U. G.).
www.dacoromanica.ro

1152

Asemenea Descamp in La cite moderne>>1) ins -

pirandu-se dupe ideile lui Le Corbusier, mina sa


concentreze populat,ia pe suprafete mici, dar cu
A

200

40.000

200

35,000
175

30.000

175

25,000

150

20,000
125

150

145
-15

15,000

M000

100

13,000 -

(2,000 - 0

90

1 1,000 -

80
75
70

-25

-3

.c

6,000
5.500 5,000
4.500 -

""
325
35

..

135

.7

4.000-

S000

-35
0( -4

7,500-

45

-2

9.000

coo()-

50

140

(0,000

7,000 6,500 -

ILL

....

0-

125

!,..! -43

120

t,

41

40

115

to

-39

105

g. :3;

100

c -36
-35

95

90

85

t -31

- 30

10

I/
12

2,500

... .....

0 45

130

410"

1.5

17,.

GO

13
14

is
16

2.000
25

Fig. 741. Abac american pentru dimensionarea loturilor.

densitali tot de 300 loc/hectar, suprapunand cgile


de circulatie spre a pierde mai put,in teren cu ele,
i ajunge la o suprafaci plantata cu verdeata de
56e/o, deci mai putin de jum'Atate suprafatg claditii
(fig. 156 U. G.). Acesta pastreazg blocurile izolate
i la cladiri cu inaTtimi de circa 70 m. adica la fel cu
catedrala Notre Dame din Paris. Fatadele cladirilor
spre crtile de comunica0i publice in aceasti propti
nere ar fi ocupate de pravalii, etc. iar cele spre gra"1)) (L'Architecture,, Iulie 1928.

www.dacoromanica.ro

1153

dini (curtile comune) vor fi ocupate cu incaperile


pentru serviciile generale precum: portari, saloane
comune, sali de lectura, farmacie, infirmerie, biurouri postale, nursery, unde sa fie lasati copiii mici
ai locatarilor, etc. Asemnea solutiuni conduc in mod
necesar la municipalizarea solului urban, si deci la

eliminarea spatiilor libere sau cladite, cu caracter


particular,
Pada la realizarea unor asemenea proecte, in Paris de ex. s'au executat niste solutii intermediare,
adica marl. ianobile de raport in care curtile sunt
unificate pe suprafete marl. i bine aerisite i luminate.

Pentru sporirea spatiilor libere particulare (a


curtilor) se recurge uneori la o artificializare a lor,
ceruta i de conditia retragerei etajelor superioare
spre a se respecta cerinta razei de lumina la 45,
cum a procedat Sauvage la o cladire ce a exeoutat in Paris (fig. 192, U. G.), adica formand curtibalcoane pe apartamente si la diferitele etaje.
In congresul urbanistic international dela Roma,
1929, Albertini 1) a propus ca la cladirile cu locuinte i etaje numeroase sa se amenajeze cam 7 m.p.

Curti cu gradini, i alti 3 m.p. teren pentru jocuri


de fiecare locuinta, ceeace gasim insa insuficient,
oarece nu elimina situatiuni cu venica umbra, cum
se vad in fig 742 care reprezinta cartierul din a 33-a
strada din New -York.
Chestiunea spatiilor libere particulare (curtile
cladirilor) a fost foarte bine studiata de Rey i

Barde, can an scos in relief importanta formei i


1) C. Sfinoscu: aCongresul international pentru loeuinte i amenajarea onaqelor2., Roma, 1929, pag. 28.

www.dacoromanica.ro

1154

m5rimei lotului in planul arhitectonic al cl'adirei,


caci cum e terenul, aa gi arhitectura>>. Ei au aritat

cu prisosinta influenta formidabila a curtilor mici


asupra incuralarei suprapopulatiei gi deci a neigienei cridirilor, gi au dat dispozitii interesante pentru
forma, marimea gi gruparea acestor spatii libere.

Fig. 742. Cartier in umbra din a 33-a strada din New-York.

In fig. 743 se vede o perspective a grupArei unor


asemenea spatii libere particulare cu cele publice,
cu o anumita deslaurare gi orientare, spre a se obtine dela ele maximum de folos estetic gi igienic, gi
deci gi economic.

In locul unei curti inchise inguste gi lungi este


totdeauna de preferit constructia in redanuri scurte care aa nagtere la curti (spatii libere particulare)
www.dacoromanica.ro

1155

ce se continua cu spatiul public liber al stradei, 1


care poate procura aceia suprafata contruita pentru

Fi. 743. Gruparea spatiilor libere particulare cu cele publice.

bloc. Aoeste spatii libere particulare sunt mai avan-

ii111011II

41;111111

'

11

ONE

Fig. 744. Dispozitie actinometrici a curtilor particulare peeve


zgarie-nori la New York, valabill i la soletitiul de lung.

www.dacoromanica.ro

1156

tajoase cand redanurile se desvolta pe o linie NS


de cat EV. In fig. 744 se arata dispozilia cladirilor

pentru a nu fi acoperite de umbra nici chiar la


solstitiul de iarna in New -York, i astfel rezulta care

este cea mai avantajoasa marime i forma a spa tiilor libere particulare din punct de vedere igienic.
Este un mod de a aplica cele aratate in Urbanistica
Generals, pag. 332-339.
In Bueureti spatiile libere particulare au inconvenientul urbanistic ca sunt astfel dimensionate i
situate in raport cu cladirile 1 sPatiile libere incon-

juratoare, in cat folosul for este aproape anihilat.


Observam urmatoarele defecte relative la dimenziuni:
a) Sunt inguste Si prea lungi: pe fatadele prea
inguste i adancimile prea maxi ale loturilor s'a nascut sistemul de cladiri zis vagon, aezate fie spate

in spate, fie pe doua iruri fats in fats pe acela


lot. Acest inconvenient it intalnim din ce in ce mai
rar in zona centrals, dar mai des, prea des chiar, la
periferie. Art. 62 din regulamentul de constructie

in vigoare al oraului Bucurevi nu rezolva chestiunea, ci mai malt o complica, prin felul neprecis
cum e redactat. Trebuie introdus principiul adinie-

rei constructiilor Si pe linii interioare blocurilor,


astfel ca miezul blocului sa ramani spatiu liber par-

ticular comassat la un be (fig. 745). Acesta conduce in adevar la o solutie urbanistica utila i a
lost aplicat la planul de amenajare recent pentru
comma Biineasa, de langa Bucureti, (fig. 746).

b) Sunt prea mici in raport fie cu inaltimea admisa cladirilor inconjuratoare, fie cu destinatia lor.
www.dacoromanica.ro

1157

Astfel in centrul oraului, unde se autoriza inaltimi

pada la 18 m. la cornir plus alti 10 in. inscrii in

cerc, regulamentul admite curti de lumina i de serviciu, numai de 5 m. dimensiune pe o lature i retragerile in gabarit nu se impun macar i spre curti.
Cladirile cu multe apartamente, foarte adesea au
tAGIOURI 113060..
,

a
4
:tt nigumsen,

Oil NNW.
fturenstsawnsp

Fig. 745. Dispozitii de constructii care unifica spatiul fiber public-

curti de serviciu minuscule, care nu pot satisface


nici nevoile strict domestice. Mai spre periferie faiile de curti nu pot servi decat ca trecere, de multe
on numai cu piciorul, pentru numeroii locatari inghesuiti in imobile primitive de exploatare.

c) Cand se lass gradini de fatade (rareori im-

puse pe baza de plan) acestea au forme neregulate


www.dacoromanica.ro

1158

i dimensiuni foarte reduse, age ci aceste zise gra.dini sunt inutilizabile scopului pentru care au fost
lasate. In ce prive5te orientarea gradinilor, aceasta
nu este aproape niciodata cercetata in vederea unui
folos maxim. Regulamentul nu impune comassarea
abligatorie a curtilor vecine, ci o lass facultative;
nu exclude cur.tile in forma de puturi, deli acestea
nu pot fi nici bine curalite i nici bine aerisite; tolereaza adesea calcanele spre curtea vecinului care
transforms oraul in un conglomerat de zidarie cu
aer inchis, in loc sa lase larga circulatja aerului.
Chiar la construcliile facute pe lotizari aprobate
de comuna, wide la in.ceput se impune aplicarea
unor dispozitii la arzarea cladirilor in sensul respectarei unei bune distribuIii a spqiului liber particullar, cu timpul, prin noi cladiri, tolerate de comuna, se strica planul general, fie prin subdivizarea
loturilor initiate, fie prin suprapuneri de etaje, fie
mai ales prin noi cladiri care micpreaza curtile,
astfel ca lotizarea initials devine de nerecunoscut i
i se mic5oreaza mult valoarea.
Regulamentul nu trebuie sa se ocupe numai de
materialul 51 marimea incaperei de locuit, dar 5i de
gruparea acelor incaperi in raport cu spatiile libere,
fie pe proprietatea solicitantului, fie de pe cele yecal e.

Spatfile libere partieulare exterioare ora,ului hi ba-

zeaza existenta for pe impunerea 5i respectarea


zonelor non aedificandi>> exterioare. tim ca pe
aceste zone se sprijina intreaga amenajare regional:5.,

adica delimitarea orarlor 5i suburhanelor, cu repartiltia zonelor claaitc in o zone mare necladita.
Am spus ca principiul este sa se pastreze ora5elor
www.dacoromanica.ro

PRIMMIR MUNICIPILLUI BUCURES11

TIR GtNERRLR R CRDRSTPLILUI 51 SISTEMRTILRZEI

I/

PLRNUL DE SISTEMATIZARE
COMUNEi

BANERSR
SCRRR 'U5000

,LfGENOR
= STRAZI EXAVEIrTf

02,131R/C/7 E.X/31"Ctqf
PPOZCTI/L Of 419WPIRT/Z9Pe171 aeovadaz

ZS Dk5POZip/9 INTERVI7L[10/2 CONS TRUCT/Z0/2


CM WEN NON-RZOIrICA/V0/- DZ/IIV,R/7/

www.dacoromanica.ro

1153

caracterul unor insule de cladiri in marea de verdeata.">>, iar nu insule de verde* intr'o mare de
cladiri.

Legea V iertei prevede zone non aedificandi>>


temporare, adica pot dispare (la o extensiune viitoare, i zone non aedificandi>> permanente. Nu
suntem totdeauna ale acord cu infiintarea in planul
de amenajare a zonelor non aedificandi>> temporare, caci urr s'ar putea aluneca spre desfiintarea
tuturor zonelor non aedificandi. Este bine sa se pastreze separate nutiunile de zona non aedificandi i
de zona de extensiune, caci functiunile ,acestor zone
sunt diferite.
Pentru a se asigura deci respectarea zonelor non
aedificandi particulare exterioare, este de recomandat sa se incurajeze culturile agricole intensive, cum
i orice alte culturi cari produc o rendabilitate mare
a acestor terenuri periferice, ca astfel sa se inlature

tentatia de parcelare a lor. Fermele, de 1-5 hectare suprafata, constitue un mijloc preventiv, impreuna cu nepermiterea ca industriile sau depozitele s se arze in alte parti decat in cartierele ape dale (in zonele industriale sau de depozite), caci
acestea dau natere apoi la aglomerari de locuinte
in jurul lor, i deci la distrugerea zonelor verzi.
Dupa cum oraul trebuie sa pluteasca in marea
verde, tot aa casede trebuie sa fie pe cat posibil
inconjurate de spatial liber particular sau public.
0 servitute a arborilor, chiar aflati pe proprietatile
particulare, trebuie degiferata, iar regulamentele lotizarilor trebuie sa fie cat mai restrictive: sa nu se
admita spatii libere prea mici sau stricarea in viitor
a caracterului initial al lotizarilor.
www.dacoromanica.ro

1160

46. Cladirea.
J.i

<<Urbanistica Generarii>>,

pag.

459

506,

ne-am ocupat de cladire, (loeuinta i edificiile pu-

blice) in deosebi din punct de vedere economic,


dupa cum, tot in Urbanistica Generala>>, pag. 316

331, ne-am ocupat Si de dispozitia for in raport


cu spatiile libere, deci din punct de vedere igienic.
In acest paragraf ne vom ocupa de sinteza spa tiului cladit ca functiune a elidirei, penstru a putea corespunde tuturor nevoilor unei aglomeratiuni, adica de: a) locuinta (casa); b) edificiul de

interes public (proprietate a autoritatei) ; c) eradirile industriale (publice sau particulare).


Dupa ce vom examina cerintele diferitelor cladiri, vom trece la cercetarea gruparei cladirilor, indiferent de Cartier, dupa cerintele urbanistice, adica de ordin estetic, igienic sau economic; in urma, nie vom ocupa cu lotizarile i eu. studiul cartierelor (subzoneloa in care cladirile avand functiuni specializate, pot .prospera mai bine.
Cu alte cuvinte vom examina histologia functio-

nail a spatiului cladit, atat cat acest examen este


numai de interes urbanistic, separat de cel arhitectural.

Cladirea trebuie sa indeplineasca, de acord cu


nevoile urbanistice, i conditii arhitecturale, de for-

ma i proportie, pentru armonia ansamblului; aceste conditii creiaza un styl. Un styl arhitectonic
poate urmari insa anumite tipuri, proprii anumitor
precum cele clasate de Simionescu-Retmnicearuu: tipul celular (la locuinte, ca in fig. 747);
tipul opac (la teatre, cinematografe, sali de intruniai, de expozitie, etc. ca in fig. 748) ; tipul transpawww.dacoromanica.ro

1161

rent (pentru magazine, hinci, hale, uzine, ca in


fig. 749); tipul tune! (la girl, fig. 271, U. G. gi

Fig. 747. Tip celular de arhitecturii pentru locuin;e la NewYork


(the Campanille)

fig. 790 cu fig. 741) ; tipul mistic (la biserici,


temple, etc. ca in fig. 752).
www.dacoromanica.ro

1162

Chiar data tipurile de cladiri sunt diferite, in


succesiunea for pe o strada sau in cadrul unei piete este recomandabil ca stylul for arhitectural sa nu
varieze prea mult, 1 mai ales sa nu creieze dissoname. Cu alte cuvinte tipurile sa faces parte din
styluri macar inrudite.

,
1:

Fig. 748. Tip opac de arhitectori, la cSala Croix Rousse2,

De exemplu o cladire conceputa intr'un, styl in


care predomina liniile verticale, cu greu poste sta

alkuri de una executata inteun styl cu linii accentuat orizontale (fugatoare). Goticul nu se impaca cu clasicul, i stylul neo-romfinesc cu cel modern actual.

Daces voim ca pietele sau strazile proectate sa


realizeze aspecte estetice, trebuiesc trecute in intrebuintarea stylurilor arhitecturale, a formelor i a
proportiilor (inaltimi, fatade).
www.dacoromanica.ro

1163

a) Locuinta. Cladirea, avand ca fuoctie principara locuinta, poate fi de diferite tipuri, dupi gradul de dezvoltare a oraului i starea socials a aglo-

meratiei. Totdeauna itn(si locuinta trebuie sa asigure oanului linitea necesara odihnei in conditii cat
mai igienice i economice, cum i agrementul necesar.

Fig. 749. Tip transparent de arhiteeturil la garajul Marboeuf


(Paris)

Daca cerintele economice Si cele de agrement pot

varia de la individ la individ, fara pericol, cele de


igiena i odilina stint egale pentru toti India izii i
trebuie deci sa fie indeplinire in egala masura penwww.dacoromanica.ro

1164

tru toti. Aceste eonditii au fort expuse in Urbanistica Genera la i nu mai revenim asupra for (pag.

230-342).
In ce privete conditiile economice i de grement,

Fig. 750. Sala pailor pierduti a Gruel Centrale din New-York.

acestea fiind variabile, fare consecinte pernicioase,


pot da natere la tipuri de locuince foarte deosebite
unele de altele, i anume: locuinta populara pentru
lucratori (familiale sau colective); locuinta burgheon, capitalista (familiala sau colectiva) i locuinta
seniorialci (palatul). Aceste tipuri depind de catigill proprietarului si locatarului, de valorificarea
muncei lui.
Locuinta popular& in special aceia creiata pentru
muncitori (lucratori) a preocupat mai ales in ultimele decenii in mod deosebit pe urbanist i pe gut ernanti, fie sub forma de locuinta individuala, fiewww.dacoromanica.ro

1165

:sub forma de locuinta colectiva, ultima avand in ge-

nere mai pucine avantagii ca prima. (Urbanistica


Genera la pag. 459-503). Am insistat deseori asupra constatirei ca, locuinfa populara, at carei loca.tar sil fie pro prietar, formeaza baza structures so,ciale a unui popor: Tarile care urmaresc o stabili.tate sociala, incurajeaza aceasta forma a proprietatei; cele ce au neglijat-o,, se gasese intr'o continua
instabilitate, chiar data par a fi intr'un <<echilibru
instantaneu>>.

Locuin/a populara, proprietate a locatarului, se


realizeaza mai uor ca locuinta familial', i ap a
procedat mai ales Anglia (fig. 291, 292, U. G.; fig.
579, 581 U. S.) i cjiiar Romania (fig. 306, U. G.).

Fig. 751. Sala de acres inferioarri, a Gruel Centrale din New-York.

Mai putin fericit, locuinta populara este realizata


ca locuinta in coproprietate neindiviza (pe apartanente), caci adeseori nu a dat rezultate, Jar se inwww.dacoromanica.ro

1166

cearci i la Bucure,ti, acum, pe o scars relativ mica

eau la Paris (fig. 299, si 300 U. G.), on la Berlin.

Fig. 752. Biserica din Pomade.

(fig. 191, 295 i 296 U. G.) nau la Neapoli (fig.


298, U. G.). In fig. 753 se vede un grup de locuinte
eftine de la Colombes (Sena), iar in fig. 754 cel din
Malabry (Sena).
Locuinta f amiliala pentru chiria,i, i Inca i mai
putin, cea colectivii pentru chiria,i, preferit'a de powww.dacoromanica.ro

1167

liticianii socialiti (ca la V iena, fig. 287 i 288 U.


G.) sau de cei comuniti, i chiar de catre intreprinderile capitaliste gi uneori 1 de Stat (la Bucureoi,
cele din fig. 302, 303, 304 U. G.) duce rapid la o
dezechilibrare socials daca se abuzeazi de ele.
Iata de ce not nu putem sa lasam a se prevede in
planurile urbanistice, Para un astfel de comentariu,

fare discernamant, la intamplare, price tip de locuinta populara. Criteria!, care sa conkluca la alegerea unui tip sau al altuia, trebuie sa fie cel social

rHJ

"

r-1

Fig. 753. Grup de loeuinte eftine la Colombes (Sena).

gi cel national. Un astfel de criteriu este insa stabilit de regula de guvernele firei. De aceia urbanitii
pretind ca guvernele sa cunoasca bine gi sa judece
desinteresat aceasta importanta lature socials gi nationals in stransa legatura cu urbanismul. Dace se
stabilegte a Incuraja tipul de locuinti populara familiala, se va adopta atunci oragul-grading gi chiar

oragul linear; daca se hotarkte tipul de locuinti


populara colectiv5, este necesara cu totul alti organizatie juridica, administrative i urbanistic5. Din
www.dacoromanica.ro

1168

punct de vedere urbanistic, locuinta fiind combinata cu comertul gi chiar cu uzina, cu spatiile libere

gi cu arterele de circulatie, vor prezenta cu totul


alte structuri de ansamblu, in cele dada ipoteze.
;

ry

'

-,"

Fig.

754. Locuinle in clidiri suprainaltate la Malabry (Sena).

Sub regimul preponderemei locuintei populare


colective, in care locatarul este permanent chiriag,
vom gasi disparitia locuintei burgheze gi ca a limas
cel mult palatul seniorial (de obicei seniorul finanlei, al comertului sau al industriei).
De aceia am dat exemple cum procentele suprafetelor cartierelor ocupate de diferite tipuri de locuinte variaza de la tars la tarn, de la orag la oral,
www.dacoromanica.ro

1169

dupa structura politico-economico-socials (U. G.


pag. 278-279).
Totugi Brandt socotegte ca 45.310 din intreaga suprafata a oragului sa fie destinata zonei de locuinte.
Locuiartele fie ca sunt familiale (populare, bur.gbeze sau senioriale), fie ca sunt colective, (iarag de
aceste categorii diferite), cer indeplinirea anumitor
conditii tecnice proprii fiecarei categorii, conditii ce
se refers la teren gi la modul de construetiune.

Condiciile terenului se refers la marimea gi situatia cartierului specializat; la marimea, forma


blocului, cum gi a lotului de constructie.
Condiciile cladirei se refers la densitatea gi gruparea locuintelor, la marimea gi compunerea interioara i locuintelor, la modul de constructie (material gi manopera cladirei). Conditiile locuintelor
trebuesc detailate in regulamente de qonstructii, jutlicios concepute gi precis redactate.
In fig. 755 reproducem modelul de locuinta izolata populara care a obtinut premiul I la <Congre-

..

T. la&

ri'IN3, 7'041 Lrg

Fig. 755. Locuinta izolata populara, preiniati la congresul international pentru combaterea tuberculozei

sul international pentru combaterea tuberculozei>>.


Forma in plan a locuintei este un patrat cu laturea
www.dacoromanica.ro

1170

de circa 8 in. deci o suprafata de aproape 64 mp..


Afars de porticul de la iinItrare nu exists nici un
spatiu perdut. Astfel s'a putut oktine 2 camere de
culcare, o camera-salon (living room), o bucatarie,.
o baie-closet i 3 placarde (cite unul in fiecare camera) pentru haine i diverse obiecte. Se poate observa ca modelul poate fi uor adaptat i pentru
constructia grupata (geamana sau inchisa).
<<Soc. comunal6 de iocuinte ettine>> din Bucureti a executat diferite tipuri de locuinite populare,

i chiar burgheze, familiale, precum cele din fig.


756 cu 2 camere i o sala de circa 48 m. p. sau din
fig. 757 cu 3 camere i o sala, de circa 72 m. p.; sau

PARTER

4 62

PAR TER

42

Fig. 756. Locuintil dubli en cite doui calnere.

www.dacoromanica.ro

1171

cu 4 camere i o sala ca in fig. 758 ocupand 74 m..


p. etc.
Ca locuinte burgheze, tot faniiliale, aceia socie-

Fig. 757. Locuinte duble de cate 2 camere gi o salii, sau 3 cameregi o soli.

tate a executat diferite tipuri precum cel din fig.


759 i fig 760 care au apartamentul la parter i etaj..

Fig, 758. Locuinte duble cu cite 4 camere gi o salt.

In ornele din Statele Unite intalnim foarte des locuinie populare in sir, de felul celor din fig. 761.
b) Edificiul (public sau cu caracter public) cere.
in primul rand un spaIiu important intonjurator
pentru circulatie si agezare, i o executie cat mai
estetica.

www.dacoromanica.ro

1172

Din punct de vedere functional cladirile publice.


proprietate publics, pot fi clasate:
a) Administrative. Unele exceptionale, precum:
palatele capului statului, capului bisericei, parlamentul, ministerele, pentru oraele capitale. La a1

L.,

...

Fig. 759. Locuintil dubli cu incaperi la parser

etaj.

cestea se mai adaoga i alte edificii comune i celorlalte orae, adica: primarie, prefectura, servicii co-

munale. In genere aceste edificii sunt inconjurate


de gradini i chiar de parcuri, cu suprafete foarte
variabile. In fig. 161 U. G. se vede fostul Palat Regal din Budapesta, iar in fig. 436 Parlamentul din
www.dacoromanica.ro

1173

Bucureti, i in fig. 175 U. G. Capitoliul din. Washington.


b) Instruccie i culte: coli maternele (copii mici); gcoli primare secundare, profesionale, universitati; apoi biblioteci, muzee, institute, coli de arte
frumoase; iin; fine biserici, temple. *i aceste edificii
sum recomandabile a avea gradini i curti.

ZIAN

21.30

Fig. 760. Locuing, dubli burghezii cu apartamente separate


la parter Qi etaj.

In Franta nu se admit coli maternele sau primare cu suprafete construite mai mici de 500 mp. i
curti mai mici de 200 nip. 0 coal primara tip trebuie sa aiba o suprafata de teren de circa 2000 mp.
din care circa 800 mp. construiti.
0 biserica, cu terenul inconjurator. necesita iara5
cel putin 1500 mp. Terenurile institutiilor imporwww.dacoromanica.ro

1174

tante sunlit uneori foarte marl Si pot forma parcuri


in care acele institutii si fie grupate. In fig. 762 se

Fig. 761. Tip de

loeuime

populare en regim inehis

din

in

oragele

State le-Unite.

%ede exteriorul Bibliotecei Congresului din Was-

hington; iar in fig. 763 interiorul rotondei silei de

Fig. 762.

Bib howl' <<Congre.uliii

din Wa.hington,

www.dacoromanica.ro

1173

lectura. Terenul ocupat este de circa 1,5 hectare, iar


costul eladirei a fost aproape un miliard lei. Raftu-

rile cu carti insumeazi cam 75 km. lungime, cu


peste 2 milioane volume, dar pot incapea acolo cam
4,5 milioane volume.
k...?---.4.37.707;.;;Rz.

.r.---n----po
, ........,
..

/-..---!.."-7
T--.,-....---,......,
-)1 h
..

;2 1
1,4

--

,---,

.r.::
agm::
___

lil

R, wind rl

L.

ii If

.,...i.arri.

le'

xs-7' -7; :
ail
mr,

iii

T.

f....n e.rf,
,

ill

s
..-:-.z---

167,

-....7111 .'

rA

r_.5-.....-, .....1....0..:...L.a.... ..

Fig.

763. Rotunda salei de lecture a bibliotecei

<<Congrequlubs.

din \\ ashington.

In fig. 593, U. G. se viid muzeele din Viena cu


parcurile vecine; in fig. 764 se N e de planul <<cetatei

unhersitare Virginia din Charlottesville (S. U.),


iar in fig. 765 o fotografie a cetAtei universitare din
Toronto; in fig. 766 planul cetatei universitare din
Madrid.
www.dacoromanica.ro

1176

c) Seiniitate public5 Si asistenta, precum: spitale,


maternitati, orfelinate, azile, bas gi piscine publice,
morga, dispensarii diferite, staIiuni de dezinfectie
gi izolare, g. a.

0'kOTUNDA ON, LIBMAY

IC ,OkV.
D
M MEC NAN ICAL LABOILATIkr

CeMBJEITMICst
NMAJY AZAD 4V.WFL

r33 OLD BUILDINGS 0,

Rurcovam

A ACADEMIC BUILDING
P
11. I C L. LABORATOILV
X 31713 TOR PILOPOSID DOWNES

c 3 min AVILD.0.1 BY
MpICSDJXVIL:MOLOIT lV VIL.O.11*
4

F.Ct. 'VP

UNNEDSIT, 0, IfIRGINI1 CNARLOTTESVILLE. YA

tne

Fig. 764. Plano] cetafei universitare Virginia din Charlottesville.


S. U.

www.dacoromanica.ro

1177

Se considers pentru un spital ca necesara o suprafafa minimala de 100-130 m. p. de fiecare pat.


Raymond calculeaza la 5000-7000 m. p. suprafata nec,esara pentru un spital intr'un ora de 15.000
locuitori. Suprafata totals depinde insa de sistemul

adoptat: sistemul pavilionar, sistemul concentrat


sau cel mixt 1). Cateva exemple: spitalul universitar

Fig. 765. Vederea cetitei nniversitare din Toronto.

St. Pierre din Bruxel cu 408 paturi, ocupa cam 3 h.


a. teren, este de tipul mixt; spitalul Pitie din Paris
cu 994 paturi, ocupa cam 6 hectare i e de tip pavilionar, ca i Spitalul Militar din Bucurevi, care
pentru circa 300 paturi, ocupa paste 8 hectare; spitalul Passavant din Chicago este situat in Campus
Mc. Kin lock i este concentrat (fig. 767) ca i
Centrul Clinic din New -York (fig. 768).
d) Economise: casa de economie, bursa, camera
de comer i industrie, hale de expozitii, gari, pota1) C. Sfinfrecu: din spital municipal, (Edilitatea, 1929).

www.dacoromanica.ro

1178

telegraf-telefon. In fig. 769 i fig. 770 se vede orga-

nizarea terenului de expozitie din Berlin 1 cu ha


lele permanente.

Fig. 766. Aranjamentul unei coati universitare din Madrid.

e) Justicie: tribunal, judecatorie, inchisoare, Un


palat de justitie pentru un ora de 20.000 locuitori
cere circa 1000 m. p.
f) Sigurangi: politic, post de pompieri cu cazir
mi. Un post mic de pompieri ocupa cel putin 500
m. p.
g) Armata: caz'armi, arsenal, depozite de munitii.
campuri de exercitii cu baracamente. Suprafetele
necesare variaza in lignite foarte largi. Astfel un batalion de infanterie ocupa un teren de 2, 5-3, 5 h.
a.; un regiment de infanterie 5-7 h. a.; un escadron
www.dacoromanica.ro

1179

de cavalerie 1, 5-2, 5 ha. iar un regiment de cavalerie 5-7, 5 h. a. un divizion de artilerie 2-4 hectare. In fig. 771 dam planul dispozitiei terenului
pentru o cazarma de artilerie, iar in fig. 772 dispozitia unei tabere cu baracamente.
h) Recreatie: teatre, cinematografe, sali de serbari. Cand teatrul este liber, cu piete de jur impre-

Ir

t
4114

Id

a a

it

:7111

r
t

I 11

tcY:

lk

:I

S.

111-1:1

Fig. 767. Spitalul Passavant din Chicago.

jur, suprafata necesara (de ex. un teatru de opera)


trece de un hectar, ca in fig 646 cu opera din Paris.
Afars de aceste cdificii publice, proprietate publica, mai trebuie ingrijit i de suprafete pentru edificii publice, proprietate particulara, precum:
i) Culturale: localuri pentru diferite societati persoane juridice, ziare, cluburi.
j) Economise: banci, localuri de constun, mari
case de come*
Am dat unele relatii asupra repartizarei acestor
www.dacoromanica.ro

1180

edificii (Urbanistica Genera la, pag. 503-506), cum.


i asupra organizarei circulatiei in jurul i mai ales

la intrarile i eirile for (fig. 671 U. G.). Mai po-

r
Fig. 768. Centrul clinic din New-York.

tri\ it este sa rezervam piatete, pentru stationare ii


circulatie, speciale fiecarui edificiu public sau cu
caracter public, cu suprafete in raport cu numaru
i felul vehiculelor, atrase de edificiu.
Edificiile publice se recomanda a fi izolate. Cele
cu caracter public, care sum de interes aproape exclusiv comercial, pot fi i grupate (in genre sub regim inchis), i atunci sistemul de constructie, zis <<in

redanuri> (fig. 619 U. S.) ar fi adequat din cauza


curtilor de stationare din fatada, pe care acele redanuri be procura.

Am dat (U. G. pag. 452-453) un tablou dupa


Goodrich, indicand congestiunea cu vehicule, in
Jeosebi la cladirile publice, tablou de care ne puwww.dacoromanica.ro

1181

-tem servi in/ anumita masura, la stabilirea suprafetelor de acces pentru edificiile ce concentreazii,
populatie la un moment dat.
c) nadir& industriale (publice sau particulare)
cer, ca i locuintele, anumite conditii tecnice de indeplinit, atat din cele relative la teren (Ca situatie
i marime), cat i din cele relative la modul de constructie (aezare, dispozitie generala, compozitie).

Fig. 769. Organizarea terenului de expozitie


Eichkamp in fund.

Berlin

cu gara

Cat privete suprafata de destinat zonelor industriale, Rappaport corstata ca 18 -34 o din populatia oraului este formata din lucratori industriali,
www.dacoromanica.ro

1182

procentul cel mai mare fiind in oraple cu cladirile


industriale inalte 1).

.,v

, 11 -

*.".

....

1111111i17.

,...

:-,r_,...,7-0.--4-_-,:----......

_.....,

Fig. 770. Expozitia permanents din Berlin, vedere dinspre stadion.

Cladirile industriale publice sunt limitate, dei pot


fi cu caracter foarte diferit. Acestea sunt in genere

II MO
ur$

YarnmergeoAud

Str

Fig. 771. Organizarea unei caziirmi de artilerie de camp


in Strasburg

instalatiuni deservind fie alimentarea (cu apa, carne, legume, frigoriferele); fie aprovizionarea (cu
1) C. Sfinefscu: lAl XIII-lea congres urbanistic din Berlin, 19311.

www.dacoromanica.ro

1 183

combustibil, furaje); fie evacuarea (canalizarile,


crematoriile); fie iluminatul (uzipe de gaz, de electricitate).
Instalatiile pentru depozitarea i manutentiunea
alimentelor ocupa deseori suprafete iinense. Cfiteva
cifre edificatoare. In portul New-York au intrat in
1923 cam 4 milioane tone numai alimente. In Philadelphia') la 1929 se produceau in industriile alimentare de acolo, marfuri de peste 80 milioane dolari (peste zece miliarde lei).

.
.
I.tva .40

W4,//r

.
v.

.1

-11%47-4'

- /,Z

,7\f.

--,0:"F;;;;-.7

Fig. 772. Tabiira military din Miinsingen (Germania)

Numai unele din cladirile publice en caracter industrial sunt de recoinandat a fi aezate in cartiere
industriale, i anume cele insalubre sau incomode
(abatoriile, crematoriile, targurile de furaje, statiu-

nile de epurare a apelor uzate, uzinele de gaz i


1) C. Stinfescu: eOrae americanexo (Urbanismul, 1933).

www.dacoromanica.ro

1184

chiar de electricitate, unori i cele de apa). Cate-va


din astfel de instalatii se arazi in cartiere cornerciale, precum pietele i halele alimentare, frigoriferele, laptariile comunale, depozitele de combustibil,

. a. Intiun plan de amenajare trebuie pfevazuta


pozitia ce va ocupa fiecare din aceste instalatii, pentru a se achizitiona i amenaja din timp terenul 2).
Min numai cateva indicatiuni asupra tecnicei a-

provizionarei, adica pentru abatorii cu accesoriile


lor, pentru laptarii i pentru antrepozitele comunale.
Abatoriile (cu oboarele de vite i targurile de furaje) sunt de prevazut in fiecare aglomeratie de oa-

recare importanta (data are de la 10.000 locuitori


in sus). Abatoriul este in strdnsa legatura cu tiirgul
de vite (oboarele) i cu teirgul de furaje, cum i cu
unele industrii,. derivate ale abatorului (matarii,
mezelarii, fabrici de cleiuri, negru animal, sapunuri, industrializarea sangelui, etc.).
Abatorul se araza in zona industrials unde se
afla apa in abundenta i canal de scurgere. Legatura cu lipisa ferata este strict necesara. Se recoman-

da ca pans la 1 km. in jurul abatorului sa nu se


construiasca locuinte.

Abatoriul din Bucurevi, fondat pe la 1870, i


sporit la 1914 i de atunci sporit continuu pans astazi, ocupa cu toate anexele i cu zona lui de extensiune paste 70.000 m. p. Are instalatii mecanice pen-

tru frigorifere, topitorie de grasimi, matarie, . a.


cum se observa in vederea generals din fig. 773 1
in fig. 774 ce reprezinta sala de taiere a vitelor mari.
2), Pentru instalatiile aa zise edilitare, a se vedea: C. Sfinyescu,
Edilitate.

www.dacoromanica.ro

1185

Fig. 775 reprezinta grajdurile i oboarele abatorului


din Bucureti.
In acest abator s'a taiat in 1929 cam 180.000 vite
bovine, cam 110.000 porci i peste 200.000 ovine,

din care an rezultat: circa 21,5 milioane came de


bovine; 10.5 milioane kgr. carne de pore i 2,06 mi-

Fig. 773. Vederea general& a abatoriului din Bucureti.

lioane came ()Nina, ceeace reN ine pe cap de locuitor


1 any 26 kgr. came vacs, 13 kgr. came pore i 2,5
kgr. came oaie. S'a extras in acela an 300.000 kgr.
untura de pore, 200.000 kgr. sett, adica reN line pe 2.I
i cap de locuitor abia 12 gr. untura i 6 gr. seu. Piei
s'a extras cam 3, milioane kgr. in acela an. i un

total de circa 1,7 milioane kgr. singe.


Marimea terenului destinat numai pentru abator
depinde de marimea oraului. Se recomanda ca suprafete:
www.dacoromanica.ro

1186

Yana la 10.000 locuitori


de locuitor 0,6 m. p.
de locuitor 0,55
Dela 10.000-20.000 locuitori
m. p.

'1,114'
74115,jamediCryz 1:7&te

Fig. 774. Sala de tiere a vitelor marl din abatorul Bucuretti.

Dela 50.000-100.000 locuitori de locuitor 0,32


m. p.
Dela 30.000-50.000 locuitori de locuitor 0,31
m. p.
Dela 20.000-30.000 locuitori
de locuitor 0,42
m. p.
Peste 100.000 locuitori cate 0,19 m. p.

Forma cea mai potrivit5 a terenului este cea 0trata" sau dreptunghiularA.

Pentru extensiunea abatoriului se mai rezervi


cam 1,00-2,20 m. p. de cap de locuitor, dup'a in'A
rimea oraplui.
In fig. 776 dam vederea halei mari de circulatie
www.dacoromanica.ro

1187

a abatorului din Gelsenkirchen, iar in fig. 777 cornpartimentele frigoriferului abatorului din Bide.
Oboarele trebuesc prevazute eu crematorii pentru

animale bolnave gi pentru baligar. Uneori aceste


oboare sunt acoperite, ca la targul de vite din Lyon
(fig. 778). In targurile de furaje sa existe presse
mecanice pentru impachetarea furajelor gi cantarirea lor, pentru a se transporta mai ugor, i ca oragul
a fie pastrat mai curat. Strazile inconjuratoare ab?

torului gi acestor oboare gi targuri de furaje tre-

Fig. 775. Grajdurile pi oboarele abatoriului din Bueurepti.

buiesc sa fie destul de largi (eel putin 18 m. latime)


i bine pavate.

Alimentarea cu lapte are o mare importanta in


aprovizionarea orarlor. In Germania productia laptelui proaspat atinge o valoare de 4 miliarde marci
aur, pe cand totalitatea industriei nu atinge de cat
www.dacoromanica.ro

1188

una de 1,8 miliarde marci, iar drumurile de fer


germane abia produc ca 2 miliarde marci aur. Bucurevii sta foarte rau cu aceasta aprovizionare, caci
in 1916 in jurul oraului, pe o raza de 10-15 kin.

existau numai 5890 vite de lapte pentru circa

400.000 locuitori consumatori, iar in 1922, abia


8660 vite pentru circa 700.000 locuitori, deci era o
productie de abia circa 30.000 litri lapte zilnic,
ceeace revine cam 45 gr. lapte de cap de locuitor i
pe zi, adica extrem de putin. In 1930 numarul vite-

Fig. 776. Ha la mare a abatorului din Gelsenkirchen.

for de lapte s'a urcat la 26.130, care furnizau circa


170.000 litri lapte pe zi, adica la circa 260 gr. pe
cap de locuitor.
Majoritatea laptelui provine din comunele suburbane vecine. De aceia acest ora a infiinIat o lapairie comunalii i centre de colectare a laptelui in
diferite puncte ale farei, la distanle pans la 300 km.
de uncle sa se aprovizioneze oraul.
www.dacoromanica.ro

1189

Constructia laptariei ocupa cam 2500 m. p. teren


i are toate instalaIiile de analiza, pasteurizare, frigorifere, fabrics de gliina (30.000 kgr. pe zi). Capacitatea laptariei este de 40.000 krg. zilnic.
In fig. 779 dam o vedere interioara a stauolelor-

Fig. 777. Frigoriferele abatorului din Bale.

comunale pentru vacile cu lapte ale oragului Gelsenkirchen.

La Paris au fost infiintate gari speciale pentru


lapte i cistern isotherme, manevrate la cheuri speciale de manutantiune. Ca ldarile de distributie a
laptelui sunt spalate de 6 on succesiv: cu spa rece,
cu soda, cu apa calda, cu vapori la diferite temperaturi i cu aer cald.
www.dacoromanica.ro

1190

Aprovizionarea cu combustibil. Combustibilul


pentru incalzit i cel industrial necesar unui ora
poate fi: gazos (de ex. gaz de iluminat, gaz metan,

Fig. 778. Oboare acoperite la Virgil' de vite din Lyon.

etc.); lichid (petrol, titei) ; solid (lemne, carbuni


de diferite calitati).
Gaze le pot fi aduse prin conducte dela locul de
productiune, naturals sau de la fabric5; gaz metan
subteran, gaze de la exploatarile petrolifere sau gaz
de iluminat de la o mina de gaz din carbuni de diferite categorii. In aceste cazuri depozitele aproape
nu exists in orae, c5ci gazul vine sub presiune. Al-

teori gazul comprimat (de ex. propan) este furnizat in obuze speciale, la domiciliu, uncle servete la
incalzit, utilizand un regulator de presiune (fig.
780), ca in comunele din Danemarca.

In cazul comhustibilului lichid, acesta poate fi


adus asemenca sub presiune de la sonde sau de la
www.dacoromanica.ro

1191

rafinarii, totui sunt necesare unele rezervoare de


distributie chiar in ora. De cele mai multe on insa
un astfel de combustibil lichid se aduce cu Nagoane
cisterne pe calea ferata i se depoziteaza in rezervoarele societatilor de distributie sau ale particularilor.

Combustibilul solid este cel mai uzitat, dar i acesta cere o depozitare specials. Lemnele i carbu-

Fig. 779. Stauleje liiptiiriei comunale din Gelsenkirchen.

nil ocupa suprafete intinse i aprovizionarea, ca i


distributia, se face mai grew i in timp mai indelungat. De aceia trebuiesc amenajate depozite mari langa linia ferata sau HMO un canal de naN igatie, cum
i depozite de N an zare in detaliu in diferite puncte
.,lo oraului.

0 buni organizare a depozitului trebuie sa prevada o ramps de descarcare i incarcare, cu instawww.dacoromanica.ro

1192

latii mecanice, iar la cele pentru lemne si existe i

ferAstrae mecanice pentru faiat, dar numai la depozitele mari, cu ridicata, nu i la cele de desfacere
in detaliu, uncle leinnele vor fi aduse Bata triate i

triate pe esente i mirime. Nu ar trebui permisi


scoaterea acestui combustibil nefaiat i netriat, din
marile depozite.

Fig. 780. Tub cu gaz coinprimat pentru incillzit.

Asemenea depozite cerand spatii mari care s5 aib5


acces iinediat la linia ferati, se vor prevede din timp

linia ferata (tiara de marfuri) i in zonele anume


rezervate pentru depozitele mari. In Bucureti depozitul cel mai mare de combustibil se afla lang5
statia B. M. (Gara de Nord) i e legat cu oraul prin

artere importante, pavate. Comunele au obligatia


prin lege a ingriji i de aprovizionarea populatiei in
timpul ernei cu combustibil i de aceia terenurile
ocupate de astfel de depozite se recomand5 a fi proprietate comunali, ca i instalatiile Tor. Exploatawww.dacoromanica.ro

1193

rea se face on in regie, on se da in concesiune. Oraul Bucurevi de ex. are mai multe depozite pentru
lemne (ar trebui sa aiba i pentru carbunii) i anu-

me: langa Gara Obor, langa antrepozite (cu linie


de garaj de la Gara Filaret) i langa Grozaveti
(legatura cu Gara de Nord).
Cand exists o cale navigabila este preferabil ca
depozitul de combustibil sa fie limitrof cu acea cale
sau cu portul, care i acesta sa fie comunal. In fig.
268 1 269, U. G. am dat planul de situatie al por-

t47.T1

krIii2=0

-/

Fig. 781. Depozitul de eiirbuni din Mariendorf (Berlin).

tului comunal din Gelsenkirchen, unde se vede cum

spatiul cel mai mare din port este lasat pentru instalarea industriilor 1 depozitelor unde ajung liniile ferate i arterele importante (strazi) de legatura
cu ormul.
In fig. 781 se Nede depozitul de carbuni al uzinei
de gaz din Berlin, limitrof cu portul, iar in fig. 782
se vad instalatiile de incarcat i descarcat al materialului in on ce punct al depozitului.
Suprafata necesara a unui depozit centralizat depinde de marimea ormului. In Bucurevi, unde lemnele se consuma in cantitatea cea mai mare, nu nuwww.dacoromanica.ro

1194

mai pentru incalzit sau gatit, dar chiar i pentru


ars caramida (in special la cuptoarele de camp)
consumatia lemnelor este foarte mare 1 o apreciem

cam la 2 milioane de steri anual. Cum transporturile trebuiesc asigurate complet vara 1 toamna, ca
astfel popula.tia sa fie aprovizionata inainte de a
intra in iarna, desigur ca un depozit central de aprovizionare ar trebui sa cu.prinda cel putin 1/4 din con-

sumul anual, ceeace pentru Bucureti ar fi cam de


500.000 m. c. Suprafata minima necesara pentru un
asemenea depozit, Tinan.d seama de spniul cerut de

16thienspvcher Nr f

\\

1,,

\4:1

a Ausleger
6

Beladelreiche
tt, Hangebahminge
Ranglerwelehe

cd

Fig. 782. Portal depositulni de cirbuni al nzinei de gas din Ma.


riendorf (Berlin)

liniile de garaj, rampe, drumurile de circulalie, etc.


ar fi dar de 30 hectare. Cum insa in Bucureti sunt
mai //mite depozite (unele comunale) aceasta suwww.dacoromanica.ro

1195

prafaci urmeaza a se repartiza in jurul garilor, pe

cartiere.
Aprovizionarea industriilor Si comercului. Imp or-

tanta acestor aprovizionari depinde de viata industrials 1 eomerciala a oragului. Industria cladirilor
este una permanents i existents in mai toate cende: nisip,
Laramida, var, ciment, cherestea,
piatra i alte materiale voluminoase gi grele. De obicei insa nisipul, pietrigul, caramida se produce
la marginea oragului. In alte tari se aduce 1 din
alts parte astfel de materiale gi de aceia exists acolo
depozite mari de materiale de constructie (de ex.

cele de pe cheiurile Senei, la Paris) gi atunci ramane sa prevedem locul numai pentru dei_
de var, de ciment 1 de cherestea, ultimele de obice:
vecine cu depozitele de combustibil, de care he
ocupat mai sus.
Cat privegte aprovizionarea celorlalte industrii cu

materii prime, trebuie gtiut ca de cele mai multe


on indusriile particulare ii aduc materiile prime
gi le inmagazineaza direct in depozitele for proprii.

Prin urmare in cartierul industrial, fiecare industrie ii va avea depozitul sau. In schimb camertul se
inlesnete prin antrepozite de milrfuri, care sm., c_
preferinta ale statului, caci acolo se face gi vamuirea, sau ale comunei, cand aceasta incurajeaza intreprinderile. In Bucureti exists antrepozitele particui ale Statului (calea Rahovei). I
.rg
semenea antrepozite aduc multe .avantaje in deose-

bi carnertului mic, care nu dispune de spatiu in


centrul oragului pentru depozitarea marfei. Apoi
pe marfurile antrepozitate comerciantul poate mai
-uor obtine credit. In fine, circulatia gi aprovizionarea marfurilor pentru detaliu se poate face mai
www.dacoromanica.ro

1196

uniform gi mai ordonat in oral la ore comvenabile,


lira a incurca cealalta circulalie pe strazi, caci s'ar
putea stabili, prin ordonante politienegti, itinerarii
pentru aceste transporturi in cartierele comerciale
ale oragului.
Cladirile industriale particulare sunt foarte variate

ca suprafafa ocupata, ca numar de etaje, ca dispozitii, fiindca acestea depind de doua variabile in limite largi: felul industriei (grea sau ugoara), capitalul laves& (capacitatea de productie). Sunt industrii care cer, chiar la o mica productie, o mare
suprafata de teren (ca cele extractive, siderurgice,
industria lemnului, unele chimice on alimentare, in
genere cele de prelucrare bruta a materiilor prime;.
acestea intrebuinteaza in genere cladiri joase, in Omni acoperite cu ferme uniforme, zise sheds, caci
cele mai multe din aceste industrii evita transporturile grel,e pe verticals. In fig. 783 se vede la ex-

Fig,.

783. Cladirile fabr'icei de locomotive Borsig din Berlin.

www.dacoromanica.ro

1197

terior cladirile industriale ale fabricei de locomotive Borsig din Berlin, iar in fig. 784 o balk interioara de montare, toate and acoperiurile cu
sheds, spre a fi bine luminate. Sunt insa i industrii care au nevoie de suprafete mici de teren pen-

tru productii importante (precum cele de tesatorie, de mecanica fins, unele chimice i alimen-

Fig. 784. Bala pentru montagiul locomotivelor la fabrica Borsig


din Berlin.

tare) ba Inca mai admit ca economics i micarca


pe verticals, aa ca se instaleaza in cladiri inalte
cu Hittite etaje, aNand o arhitcctura putin diferita
de actualele blocuri de locuinte.
Desigur, numai din aceste ultime industrii, rand
:.0 sunt nici insalubre, nici incomode, pot rati` he
in ora fara mari inconveniente economice. estetice
www.dacoromanica.ro

1198

Eau igienice (fig. 201, U. G.); celelalte sunt repayfixate in cartierele industriale adequate. Planul de
amenajare al cartierelor industriale trebuie sa aiba
anexat i un regulament de clasare i organizare pen-

tru industriile admise in acele cartiere.


In fig 785 dam vederea unei cladiri industriale

Fig. 785. Clildire pentru o industrie manufacturiera din Montrouge


(Paris)

de manufactura uoara la Montrouge (Paris), iar


in fig. 786 o vedere de cladire pentru industria chimica (superfosfati) in cartier industrial.
Gruparea elaidirilor inseamna raporturile de reciprocitate a constructiilor in spatiul cladit i mai cu
deosebire fats de strada. Modul de grupare, zis i
i egimul de constructie, are importanta din punct de
vedere igienic, economic i estetic. De felul cum se
stabilete gruparea depinde marimea loturilor de
www.dacoromanica.ro

1199

constructie i apoi a blocurilor, i chiar largimea


strazilor.
<<Glosarul international pentru termeni urbanistici> (1934) stabilete urmatoarele tipuri de grupari:

a) izolate (o casa avand curte de jurimprejur, ca in


fig. 787, a) ; b) dubla (doua gemene, ca in fig. 787,
b i c, adica semi detaate) ; c) grupatci (un sir de

FIE

rrfl

Fig. 786. Clidire pentra o industrie de euperfoefati (chimicii)

3-8 case lipite unele de allele, ca in fig. 787, d, e,


f, g i h; d) in sir, sau constructie inchisa, casele lipite unele de altele, pe mica adancime, pe intregul
front al blocului, ca in fig. 787, i.
Mai intalnim tipul zis viVii mica (cottage), o casa

izolata pentru o singura familie, cu unul sau doui


caturi i cel mult 6 camere; Si tipul zis vita mare,
www.dacoromanica.ro

1200

care poate avea gi mai mult de doua caturi, mai mare


ca un cottage. Toate aceste tipuri de grup5ri de c15-

diri pot fi agezate pe alinierea strazei (afari de


vile ,gi cottage) sau retrase din alinierea strazei.
Constructia izolat5 se recomand5 numai in cartierele de lux, ins5 unde terenul .nu este prea scamp
gi pot fi lasate gi parcuri interioare blocului. Prezint5 valoare igienic numai data loturile sunt mari, pentru ca vilele s5 nu fie prea inghesuite, cgci
atunci toate avantagiile dispar (fig. 208, U. G.).

_J
A
a

Mov.
,

.
'et,

mi.*.

11111f11
.# \
sv,VW

Fig. 787. Diferite grupari de case.

Constructia semidetalatii (dubla) devine ceva mai


economics, la costul cladirei, ca gi la faiada terenu
lui. Dac5 prospectul dintre doua grupuri semideta-

gate (Bauwich) este suficient, sistemul prezint5 gi


reale avantagii de ordin igienic, prin o buni insolare i ventilatie, ca in fig. 297 U. S.
Constructia grupat5 are avantagii economice, c5ci
micgoreaz5 fatadele gi deci costul strazei gi al claclirei, dar pentru buns for igiena, cladirile intermediare din grup5 trebuiesc s5 nu prezinte prea multe

incAperi, iar orientarea strazei sa fie bine aleasa.


Sistemul este recomandabil la loet-iintele eftine, mai
www.dacoromanica.ro

1201

.ales data loturile se lass destul de adanci pentru a


prevede gradini pe ambele fatade (spre strada gi
,spre curte), ca in fig. 233 U. G. i in fig. 561 U. S.
Copstructia inirata (sub regim inchis) se uziteaza in ultimul timp mai ales la constructiile eftine
executate in' masa (fig. 552) i atunci lasam libera
pentru gradini o mare suprafafa in miezul blocului,
cum s'au realizat foarte reunite exemple la Berlin
(fig. 295 U. G.), sau cand se construete de o singura parte a strazei, ca la Colonia (fig. 549), on la
Damhussoen (Danemarca), cum se vede in fig. 543
U. S.
Constrttctia inchisa forrneaza insa regula pe stra-

zile comerciale, din cauza ca fatada cladirei are


mare valoare pentru comer.% i se evita atunci chiar

gangurile pntru accesul apartamentolor do la ctaj,


deservite adesea prin o strada laterals sau prin un
pasaj, realizat tocmai spre a spori fatada comerciala.

Afars de grupare, mai are importanta la lotizari


i inalitimea constructiilor, adica etajarea lor. Pot fi,
dupa cum am vazut, constructii joase, inalte i suprainaltate (zgarie nori).
Lotizgriile se proecteaza in raport cu funetiunea
i gruparea construetiilor (fig. 787), dar 1 cu felul
(specialitatea) cartierului in care se afla terenul de

lotizat.. Lotizarile se executa fie in interiorul unui

ora, fie la periferia lui, in zona de extensiune.


Astfel constructiile de locuinte populare sent grupate pe' loturi mai inguste, dar mai adanci de cat
vilele; loturile industriale cer adancimi si fatade
mult mai marl decat cele pentru locuinte sau pentru cladiri comerciale. In fine, loturile periferice
pentru locuinte se fac mai marl de cat cele din cenwww.dacoromanica.ro

1202

trul oraului, pe cand lotizarile din centrul unui


ora mare se fac in genere pentru cladiri de raport
si in acest caz suprafetele parcelelor vor fi mai mari.
De o buns lotizare depinde foarte mult modul de
dezvoltare a oraului. Lotizarile rele au compromis
multe Orme i an caunat cheltueli enorme ulterior

pentru corectarea numai a unora din defectele la


care au dat natere (circulatie on insalubritate).
Dace o construire greita pe unele loturi poate fi
corijata ulterior fare cheltueli publice, o lotizare
greita ramane mai totdeauna permanents in viata
oraului 1 corectarea ei aduce mari pagube publice

i particulare. De aceia lotizarile trebuie sa fie lacute numai cle urbaniti calificati i in perfecta cunotinfa de planul de amenajare al oraului respectiv.

In ultimul timp mai toate fa'rile au prev'azut in


legile for rnasuri pentru controlul lotizarilor i oraele au intocmit regulamente speciale carora lonal.
rile sa se conformeze spre a fi aprobate de autoritatea comunala 1).
Lotizarile pot fi simple impartiri de terenuri cari
au deja faitade la strazi existente, deci parcelari de
.ilocuri existente; dar mai deseori pot da natere la

blocuri noi, prin deschideri de strazi sau alei de


acces la voile parcele,
Planurile unor astfel de lotizari se numesc i planuri de parcelare (de lotizare). Acestea trebuie sa
corespunda regulamentelor de parcelare.
amok.

1) Oragul Bucuregti nu are pang acum un regulament legal pentru lotizari, degi am intocmit unul din 1919, de oarece Consiliul
Comunal a amanat rezolvirea acestei chestiuni, devenitrt din ce in
ce mai acute in acest orag.

www.dacoromanica.ro

1203

Cand se intocmete un plan de parcelare, trebuie

avut in vedere in primul rand zona din care face


parte terenul, pentru ca blocurile, ca gi Ioturile, si
fie conforme cerincelor acelei zone, cerince de care
ne-am ocupat la zonificare. In al doilea rand trebuie
sa ne ocupam de legaturile strazilor ce voim a creia,
cu cele existnte. In fine, sa cautam a da orientarea
favorabila strazilor din punct de vedere igienic, dar
astfel ca sa putem obcine i blocuri avantajos parcelabile, adica cu loturi coustruibile potrivit cerincelor regulabmentelor, funcciunei gi gruparei cladirilor ce se vor edifica pe loturi. In genere strazile
cats a se taia in unghiu drept gi sa mearga cat nai
paralel unele cu altele, caci furnizeaza loturi regulate. Totugi, in cartierele de vile, se eviia monotonia gi prin variacia orientarilor gi traseelor strazilor. Nu trebuie cautate desenuri geometric:-., cu
forme simetrice gi cu tot felul de poligoane, caci
din punct de vedere estetic astfel de simetrii la lotizari sunt miragii. Mai bine sa nu risipim terenul
cu strazi inutile i foarte costisitoare, caci acestea
scumpesc mult lotul gi deci construccia, ba chiar
fac terenul necomerciabil. Terentrile destinate a ramane libere sa fie mai bine concentrate in sciiaruri,
acolo uncle este nevoie.
Sa preferim totdeauna strazi pucine gi bine orien-

tate, in schimb sa lasam distance mari intre fronturile caselor, sa asiguram insorarea gi ventilacia locuincelor. Mai ales la parcelarile din zona de !xt isiune trebuie sa apliclm aceste masuri, fiindca acolo-

cheltuelile cu lucrarile edilitare sunt mult mai resimcite in raport cu valoarea terenului neparcelat.
Vom arata ca in diferitele zone gi cartiere pro.
centul terenului pierdut cu strazile gi piecele nece
www.dacoromanica.ro

1204

-care variaza de la 12% la 550/0; aa dar econ,,:nia


terenului are importanfa, deci lotizarea trebuie
-rezolve nu numai problemele pur urbanistice, dar
i pe cele economice. Un plan de parcelare inteo
anumita zona sa caute a realiza procentul minimal
la zona respective pentru terenul pierdut ca spatiu
public.
Dace p este pretul terenului inainte de parcelare,
i a procentul ocupat de strazi, scuaruri, etc. atiinci
pretul metrului patrat de lot revine la pi, adica.

= (1a+d2a3...ar)-PDar se mai poate adaoga la pret i un spor pro-venit din costul lucrarilor edilitare (ape, canal, pa-vaj, luminat, plantatii, etc.) ce trebuie executate pe
strazi, piece, scuaruri. Fate de preturile actuale, revine pentru metrul linear de strada, avand 10-12
m. latime, circa 8000 lei, adica 4000 lei pe m. 1. de
fatada de lot. Scumpirea metrului patrat de lot va
fi din cauza lucrarilor edilitare cut atat mai mica,
cu cat adancimea parcelei va fi mai mare, Astfel,
data parcela va avea adjncimea de 20 m. scumpirea
.P a

va reveni in conditiile aratate de circa 200 lei la


m. p.; data lotul va avea 40 m. adancime, va fi de
100 lei la m. p.
Terenurile mari din zonele de extensiune, deci
de la periferia ormului sau din suburbane, pot fi
,cumparate de ex. la Bucureti uneori chiar sub 100
lei m. p. Prin parcelare pretul de cost al loturilor
se dubleaza Si chiar se tripleaza. Dace prin planuri
de parcelare bine studiate se reduce mult procentul
de scumpire, atat prin scurtarea lungimei totale a
strazilor cat Si prin reducerea suprafetei pavate, deci
a largimei strazilor, economia realizata pentru parwww.dacoromanica.ro

AR FA

ARIA IN ACRES
TWO FAMILY

IN ACRES

SINGLE FAMILY

ARIA

IN ACRES

AREA

MULTIPLE DWELLING

111 ACRES

COMMERCE

ilr1111111M11
IMMEL111 MMMMM MI

MU

1117/
E U MMMMMM
N MI I

MEW/

. 1111,' MMMMMMM

MIWAININIIIM11111
EIP/1111.

ARIA 711"ACIII7 "


HEAVY INDUSTRY"

An"

1111

RAILROAD PROPERTY"

.AR LA

IN

ACRES

STREETS

AREA

IN ACRES

PARKS

ARIA

IN ACRES

PUBLIC U SEMI-PUBLIC

Fig. 788. Varigii lineare a diferitelor zone i spatii libere fn report Cu populatia orarlui,

www.dacoromanica.ro

AREA

IN ACRES

VACANT

1206

relator, prin urmare i pentru cumparator, poate


atinge chiar costul total al terenului neparcelat. In
-cartierele mai centrale scumpirea provenita din lucrari edilitare este mai putin sensibila fats de pre tul pe m. p. al terenului brut, prin urmare Si proportia de scumpire a terenului lotizat in raport cu

pretul terenului brut este mai putin sensibila. De


unde tragem concluzia ca, lotizarea unui teren periferic este rentabila numai cand terenul brut este

foarte eftin in raport cu preturile de vanzare al


-parcelelor in acea regiune. Mai rentabile suet terenurile importante centrale cand se parceleaza.
Am aratat ca se pot face imp ortante economii la
lotizarile pentru locuinte eftine, micorand fatadele
loturilor dar sporind adancimile lor, pentru a economisi strazile (U. G. pag. 478).
Se va cauta ca limitele loturilor sa cada perpendicular pe fronturile strazilor la cari au fatade. Numai cand se urmarete anumite dispoziliuni la grupArile de cladiri se face exceptie de la aceasta re
gula, dar trebuie justificata solutia aleasa.
Cartierele i lotizarille. Am arkat in Urbanistica
Genera la (pag. 263-284) conditiile ce trebuie sa
indeplineasca diferitele zone de munca sau de odih-

na dintr'un ora, i ne-am ocupat i de stabilirea


cartierelor speciale de locuinte. Bartholomew, care
s'a ocupat detailat cu studiul acestor zone aplicate
la oraele americane, a scos concluziuni interesante, in ce privete pe deoparte variatia suprafetelor
diferitelor zone in raport cu populatia ormului, vaTiatiuni lineare (fig. 788), pe de alts parte in ce
privete variatia suprafetelor diferitelor cartiere intre ele in acela ora. Astfel, in cele 22 I-me cercetate, avand mai putin de 300.000 locuitori, a conwww.dacoromanica.ro

LEGENDA

--.

.7"=.

----

SITUATIA EXISTENTA (Sfrizt)


CAI FERATE EXISTENTE
STRAZI PI LINII DE GARAJ

LINII DE GARAJ(racorduri)ALINIERI

PANTE L I

0 ri

Fig. 789. Indicatie pentru organizarea unui Cartier industrial din Buouresti.

www.dacoromanica.ro

1207

statat ca suprafata cartierului ocupat cu iocuintele


de o singura familie este de 20,6 on mai mare ca
cea ocupata cu cladiri avand doua locuinte i de

38,7 on mai mare ca cea pentru cladiri multifamiliale. A mai constatat ca suprafata ocupata de
industrii i cai ferate e mai mare de cat cea ocupata de cartierele cu locuinte de doua sau mai mul
to familii gi cele comerciale la un loc, dar considerabil mai mica de cat suprafata cartierelor cu cladiri avand cate o singura locuinta.
Am vazut ca exists legaturi matematice intre marimea blocurilor, largimea strazilor unei lotizari si
inaltimea cladirilor admise. Trebue dar sa gisim relatiunea justa intre economia gi igiena gi chiar estetica lotizarei (U. G. pag. 472-473). Cateva reguli
practice merits a fi cunoscute spre a fi aplicate la
lotizarile curente.
Sierks1), pentru a arata risipa ce se face cu strazi

inutile la parcelari, a expus amanuntit din punct


de vedere economic chestiunea dimensionarei blocurilor. El a denumit <<Schliisselwert>>(tipul economic

al unei lotizari, solutia care produce cea mai mare


rentabilitate la parcelarea unui teren; iar Verkerswert (gradul circulatoriu) al unei strazi, valoarea ei ca circulatie pentru vehicule gi pentru pietoni. 0 strada din o lotizare poate avea ambele aceste valori foarte avantajoase sau numai una, gi
chiar nici una din ele.
Bazat pe aceste consideratii, Sierks constata ca
adancimea economics a unui bloc se afla intre 6070 m. iar lungimea lui in jurul cifrei de 600 m. data
strada e inelara, sau a 1000 m. data este radials, caci
1) Sierks: eWirtschaftlicher Stadtebau).

www.dacoromanica.ro

1208

circula/ia radials am vazut Ca e mai mare ca cea


inelara. Pe aceste luaagimi pot fi introduse unul sau
cel mult doua pasagii de pietoni, caci vehiculele pot
face la nevoie un mic ocol. Largimea tip a strazei
publice pentru care a facut calculele este de 8 m.
Numai comparand cele doua elemente, Schliisselwert i Verkerswert, se poate da avizul data o lotizare este buna sau rea.
Stiibben Si Goecke, avand in vedere conditiile din
Germania, an recomandat urmatoarele dimensiuni
pentru parcelele din cartierele comerciale:

a) Pentru loturile destinate cladirilor cu 4-5


etaje can au ti corpuri de cladiri in curte (Hintergerbaude) adancimea lotului va fi de 40-60 m.
b)

Pentru loturile destinate cladirilor cu 3-4

etaje, asemenea avand corpnri de cladiri in curte,


o adancime de 25-35 m.
Rezulta deci ca adancimea blocului in cazul a) va

fi de 80-120 m. iar in cazul b) de 50-70 m. Se


poate comassa doua parcele spate in spate pentru
o cladire mare comerciala, deci sa ocupe intreaga
adancime a blocului. Se poate executa i un pasaj
pe adancimea unui asemenea bloc.
In ce privete lungimea blocului comercial, pracLica arata ca este avantajos sa o facem egala cu de

doua on adancimea lui. Cerintele circulatiei conyin la alegerea acestei dimensiuni, caci dupa datele
de mai sus lungimea ar varia de la 100-240 m. De
alts parte insa, arterele de mare iuteala cata sa fie
traversate de alte strazi cat mai rar. Vom tine deci
seams, dupa caz, i de aceasta cerinfa, adica blocu-

rile comerciale de pe arterele de penetratie vor fi


tnult mai lungs (400-800 m.).
La Berlin ca i la Bucurevi, se obsen a foarte biwww.dacoromanica.ro

1209

ne cum blocurile devin mai maxi cu cat ne departam de centru.


La orientarea strazilor, deci a blocurilor din cartierul comercial, vom cauta ca soarele sa bate cat
mai putin fatadele privaliilor, pentru ca obiectele
expuse in vitrine sa sufere mai putin de razele soarelui. Dad' inaltimea cladirilor e mai mare cu mult
de cat largimea stradei, se olitine o astfel de conditie totdeauna la strada orientate de la rasarit la
apus.

Este interesant sa cunoatem procentul suprafetei


terenului cartierului comercial ocupat de strazi.
Daca admitem blocuri de 50X100 i strazi de 18 m.
idaltime, gasim un procent de circa 45A. Daca admitem blocuri mai mari, cum se.intampla in orarle
mari moderne, adica de 120X200 m. i strazi de
22 m. latime, spre a primi 1 tramvaie, atunci gasim
un procent de aproape 250/o.
Daci in fiecare din aceste doda cazuri micoram
lungimea blocului i introducem o strada de 18 m.
latime, atunci procentele se ridica la respectiv 55/o
i 33%.
Putem dar considera ca limite 25/0--55/0 teren

pierdut pentru strazi. De aceia administratiile comunale au mari cheltueli de suportat cu pavarea 1
intretinerea strazilor centrale.
In cartierul cicidirilor colective (cazifrmi de locuit), terenul de constructie, forma 1 dimensiunile
blocului i parcelei sunt cam acelea ale celor din
cartierul comercial. Conditiile sanitare ce se vor impune vor fi mai severe, fiindca aici este nevoie de
mai multa linite, mai mult soare, mai mult spatiu
liber.
www.dacoromanica.ro

1210

Forma blocurilor va fi cat mai dreptunghiulara,


fiind cea mai economics i practica.
Lungimea blocurilor totui poate fi de 300 m. i
chiar de 400 m. de oarece circulatia este mai putin
importanta in asemenea cartier i blocul devine mai
economic. Pe arterele de mare circulatie aceasta
lungime poate ajunge panit la 800 m. 1 chiar 100
in. mai spre periferia oraului.

La dimensionarea blocurilor i parcelelor se va


tine seams daci constructiile vor avea numai un
corp principal la strada, sau i corpuri de a doua
linie (Hintergebaude, Gartenhaus).
In genere se admit urmatoarele adfincirni de parcele:

Pentru cladiri cu 3-4 etaje, fara corp secundar,


25-35 m.
Pentru cladiri cu 4-5 etaje, cu corp secundar,
40-60 m.
Iar data adaogam i eventuale gradini de fatada
de cel putin 6 m. latime, atunci dimensiile devin
respectiv 31-41 m. 1 46 66 m. Frontul parcelelor la strada se poate considera ca suficient de 15 m.

pada la 30 m. data o scars comma deservete la


fiecare etaj eke 2-3 apartamente la fats i tot atatea in curte (cladirea din rfindul al II-lea).
Calculfind procentul ocupat de strazi in acest car-

tier it gasim de 18-24, deci in mediu 23 /o. V


tebui insa in acest cartier sa prevedem scuaruri i
piete pentru diferite scopuri, astfel ca terenul pierdut cu spatiile publice se poate ridica pans la 40 /a.
In cartierul locuincelor fcnniliale forma blocului
poate fi foarte variata, ca i dimensiile lui, caci putem aici distinge locuinte eftine pentru lucratori fie
izolate, fie grupate on in iruri.
www.dacoromanica.ro

1211

Stiibben i Goecke considers 17-18 m. frontul


necesar unei locuinte in vila on la cele grupate, pen-

tru o singura familie i 35-50 m. adancimea parcelei, ceace gasim cam mare pentru oraele din Romania. La Bucurevi doming tipul 12-14 m. fatada
1 de 20-25 m. adancime.

Blocul poate avea o adancime de 70-100 m. pe


cand 1u4rimea lui depinde de orientarea strazilor
cartierului. Totui, unii urbaniti recomanda ca lun-

gimea blocului sa nu treaca de 200-250 m., pe


cand altii, cu dreptate, cer circa 400 m. Strazile in
acest cartier au obinuit 12 m. latime. Terenul pierdut cu strazile se ridica la 12- 20 /o.
Cand insa cartierul va fi destinat pentru locuinte

eftine grupate in iruri, dar cu fronturi reduce, atunci blocul va avea adancimi de 80-100 m. i cu
lungimi de circa 250 m. cuprinse intre nilte alei
pentru pietoni, on lungimi de 500 m. intre strazile
:',.uEversale.

In cartierele de locuinte din ce in ce se recurge


mai mult la lotizari utilizand alei infundate. Am
aratat ca uneori astfel de lotizari sun! recomandabile (U. G. pag. 454 i 455, fig. 282), i Ca in oraele-gradini engleze aleile terminate in largi senaruri prezinta toate avantagiile (fig. 144 U. G.) sau
combinate cu passagii (fig. 561 i 562, U. S.). Conditiile sunt ca distantele intre cladiri pe cele (lona
laturi ale aleei sa fie destul de mari (cel putin 14
m.), apoi inaltimea cladirilor sa fie cel mult % din
distanta intre fronturile cladirilor; rotonda de in-

toarcere sa fie un adevarat scuar, in care distantele intre fronturile cladirilor sa fie sporite la cel
putin 1,5 on distanta intre fronturile cladirilor pe
www.dacoromanica.ro

1212

alee; in fine, loturile sa fie destul de man pentru


putea fi rezervate curti 1 prospecte suficiente.
In Bucureti, in ultimii ani, sa gent un adevarat
abuz de astfel de alei pentru locuinte familiale, in
ce privte modul meschin cum an fost proectate i
executate: distantele intre fronturile cladirilor uneori reduse pans la 6 m.; prospectele intre cladirile
vecine abia de 4 m.; curtile aproape inexistente; asa
ca dispar 1 avantagiile estetice i cele igienice i
cele economice ale locuintei familiale, fats de locuinta colectiva and aceasta are mult aer de jurimprejur.
Chiar in cartierele de vile aceasta faramitare con-

tinua a loturilor a condus la o inghesuire trista i


absurda a cladirilor 1 apartamentelor. Citam Parcul Bonaparte, Parcul Principesa Elena; chiarParcul Filipescu a intrat in aceasta nefericita evolutie.

In cartierul industrial cerinIele lotului sunt aproape contrarii fats de cele din cartierul cornercial. Totui dimensiunile depind mai ales de felul
industriei, eaci am vazut, sunt industrii la care construcIiile se desvolta in inaltime, allele in suprafata.
Este nevoc ca la un asemenea cartier sa se prevadi
de la ineeput arterele de eomunicatie de prima necPsitate, adica linii ferate, canale de navigatie, strazi de acces, dupa care se vor face lotizarile indusstriale de care se Nra sinii mai tarziu nevoie, dar cu
traseuri cat mai reetilinii.
In fig. 789 dam o indicatie ce am propus pentru
amenajarea unui cartier industrial in Bucureti intre
locul Fundeni i linia ferata Obor-Oltenita, cartier
care insa in ultimii ani aproape s'a acoperit cu locuinte fara un plan unitar.
www.dacoromanica.ro

1213

Aplicatie. Constructiiie in Bucuresti1), Am aratat


la zonificare ca trebuiesc indeplinite anumite con-

ditiuni pentru aplicarea ei, i cea mai importanta


este s5 stabilim in prealabil densitatea populatiei gi
deci a locuintelor, respectiv a cladirilor pe hectar
'in fiecare zona sau cartier (subzona). Aceste densifati odati stabilite, vor fi respectate atat in planul

zonifiarei, cat

in cele de detalii i in regula-

mentele de aplicare a planurilor.


Hubbard cere ca odat5 cu zonificarea sa se sti
bileasca i in5ltimea cladirilor in raport cu rargimile strazilor i cu prospectele cladirilor, spre a
evita ceeace numete <<pirate skyscraper>>; sa se pre-

crie cum *i uncle sunt admise case familiale, cele


pentru 2 familii, etc. (clasele de constructie).
Basset cere sa se stabileasc5 impreuna cu zonificarea 1 alinierea cladirilor in raport cu gradinile
de fatad5 (front yard) cum i teiturile de la colturile strazilor (vision clearance).
In zonele industriale, de depozite i cele militare,
vom 15sa mai multa libertate la limitele <<densitktei
fonduare>> a locuintelor. Aceasta densitate trebuie

fixafa in fiecare cartier avand in vedere repartitia


viitoare a numarului total al populatiei pe suprafata oraului. In zona zifacerilor vom stabili numai
inaltimi ale cladirilor in raport cu 15rgimile str5zilor, cum i procentele maxime de construit din lot,
admitand in aceasta zona un num5r global de locuitori.

Populatia oraDlui Bucuregi a fost in 1930 de


circa 560.000 locuitori, deci densitatea medic a oraului a fost de circa 110 loc. pe ha. Daca in viitor
1) C. Sfin ;escu: d'entru Bueure5ti, Noi Studii Urbanibtice>>, 1932.

www.dacoromanica.ro

1214

admitem 850000-900.000 locuitori, rezulta ca ar fi


sa se dubleze aproape populatia oraului (afara de
aceia a suburbanelor), pe suprafata actuala.
Cum repartizam acest supliment de populatie in
raport cu situatia actuala? Revine sa rezolvam problema distributiei viitoare a diferitelor constructii
pe diferitele zone ale oraului.
Vom cauta desigur sa eliminam cat mai mult locuintele din zonele de afaceri i din cele industriale
on de depozite. Asa dar acele zone, care ar ocupa
cam 8860 h. a. nu vor cuprinde un numar important de locuitori permanenti. Vom scadea din totalul de 900.000 locuitori cam 150.000, ca locuind
permanent in viitoarele cartiere de afaceri, in cele
industriale sau de depozite. Zona militara nu intra
in calculul populatiei, dupa recensamant, caci s'a
socotit aceasta populatie ca flotanta. Deci cea mai

mare parte din cei circa 900.000 locuitori in viitor, adica de fapt circa 750.000, ii vom repartiza ca
permanenti pe restul de circa 4700 hectare ale orasului, in cartierele cu locuinte colective, de vile i de
locuinte populare.
Statistica oraului ne arata ca in genere in cartierele cu locuinte colective densitatea locuitorilor este

mai mare de cat cea din cartierele cu locuinte eftine, iar la aceastea ultime, mai mare de cat cea din
cartierele de vile. Recensamantul din 1930 ne arata
ca in Bucurqd densitatile acestea variaza intre 120
i 190 locuitori pe h. a. in cartierul locuintelor colective; intre 50 locuitori pe h. a. i 200 locuitori
pe h. a. in cartierele populare; i intre 40 1 80 loc.
ha. in cartierele de vile. Vom admire cu oarecare
elasticitate, tinand seams ca largimile strazilor suns
variabile, cum i de suprafetele curtilor necesare.
www.dacoromanica.ro

1215

o densitate medic d in cartierele de vile, alta 2d in


cele cu locuinte populare i de 3d in cartierele cu lo-

cuinte colective. Facand apoi calculul pe suprafetele repartizate acestor cartiere, gasim ca densitatile medii rotunjite vor fi in viitor 220 loc./hect. in
cartierul locuintelor colective; 140 loc./hect. in cartierele populare gi 80 loc./ha. in cartierele de vile,
astfel ca pe suprafetele de respectiv 1500 ha. i 650
ha. vor locui respctiv 330.000 locuitori, 370000 locuitori, 1 50.000 locuitori. Aceleai zone actualmen-

te, dupa recensimantul din 1930 sunt ocupate de


respectiv circa 150.000 locuitori, 280.000 i 24.000

locuitori, fats de 750.000 in viitor, deci cu circa


330.000 locuitori mai putin. Rezulta ca in cartierul
de locuinte de raport se va spori densitatea locuitorilor in general; in unele cartiere populare s'a In
trecut chiar de acum media, ca i in unele cartiere
de vile (cartierul Bonaparte). Mai departe, considerand familia de 5 membri in mediu in cartierul
de cladiri de raport, de 6 membri in cartierele
populare i de 4 membri in cele de vile, densitatea
locuintelor pe hectar va fi de respectiv 44,24 1 20.
Cum in cartierul locuintelor colective terenul este
aproape complect lotizat, i cum observam ca in
acest cartier terenul particular ocupa acum cam
75e/0 din total, rezulta ca densitatea fonduara a locuintelor va trebui sa fie de fapt in acest cartier de
circa 59, fie 60 locuinte pe hectar. In cartierele de
locuinte populare gasim ca lotizarile nu sunt Inca
complectate, dar nici aici nu vom admite ca terenul
particular sa intreaca 700/0 din total, in aceste car-

tiere fiMd nevoie de gradini i terenuri pentru


jocuri de copii, deci densitatea fonduara a locuintelor in acest cartier revine la circa 35 locuinte pe hecwww.dacoromanica.ro

1216

tar. In fine, in cartierele de vile vont admite ca spatiul particular sa cuprinda cel mult 65/o din totalul
suprafetei, aa dar densitatea fonduara va fi aici de
circa 30 locuinte/hectar.
Acum putem trece la determinarea procentelor
maxime de admis a fi construite pe un lot.
In cartierul locuintelor colective, cu 75.3/0 teren

particular, unde media fonduara va fi de 60 locuinte pe hectar, i unde am constatat ca sunt actualmente cam 15 proprietati pe hectar avand fiecare proprietate o medie de circa 500 m. p. teren,
rezulta Ca pe fiecare lot vor putea intra cam 4 locuinte. Pe de alta parte o locuinta cu anexele ei
ocupand cam 150 m. p., iar strazile avAnd in mediu
in acest cartier 12 m. largime, urmeaza ca inaltimea

de admis a cladirilor va fi 3-4 caturi. Aa dar aci


convenim sa se construiasca 3 10-4 10 din suprafata lotului.
Pentru cartierele de locuinte eftine cu 700/o teren
particular, cum gasiin ca acele cartiere sunt acum
aproape complectate cu case 1 se afla acum cam 14

proprietatilhectar, deducem ca proprietatea are o


suprafata medie cam de 500 mp. Cum in asemenea
cartiere densitatea fonduara va trebui sa fie de 35
locuinte/hectar, iar locuintele sa fie familiale, rezulta ca loturile vor ramane nu de 500 m. p. ci de

200 m. p.; aceste suprafete sunt potrivite pentru


asemenea locuinte, dei putin cam mici. Daca prevedem locuinte cu parter de 104 m. p. atunci trebuie sa admitem sa se construiasca 5 10 din supra.
fetele loturilor. La casele cu etaj, dar tot familiale,
suprafata constructiei scade Si deci am putea admite
a se construi cel mult 4 10 din suprafata lotului. Lo
mince cu mai mult de 2 caturi nu se or autoriza
N

www.dacoromanica.ro

1217

in acest cartier i nici mai multe locuinte pe un lot.


In cartierele de vile gasim acum cam 10 cladirit
pe hectar, deci la proportia de 65)/o suprafata parti-

culars revin loturi de circa 650 m. p. Dar cum i


in aceste cartiere locuintele ar trebui sa aiba carat;
terul de locuinte pentru o singura familie, i cum
densitatea fonduara este de 30 locuinte pe hectar.
rezulta ca marimea loturilor va fi numai de circa
220 m. p. ceace este prea putin pentru vile, caci acestea trebuie sa fie retrase de la strada, izolate si
cu gradini particulare. Asa dar intelegem ca vila sa
cuprinda in medie 2 locuinte i deci in genere sa
aiba doua caturi, eventual la fiecare cat sate o locuinta. In acest caz suprafata lotului ar fi de circa
430 in. p. iar fiecare apartament ar ocupa cam ]80200 m. p. Asa dar propunem pentru acest cartier ca
suprafata maxima construita sa fie 5/10 din supra
faTa lotului.
Cu aceste inaltimi insolarea locuintelor spre stra-

a este asigurata in toate cartierele 1 aproape in


tot timpul anului pentru strazile de 12 in. largime.
Pentru strazile mai inguste va trebui neaparat sa
impunem grildinile de fatada (retrageri). In spre
vecin insolarea se asigura, macar partial, prin retrageri de la hotar cu eel putin jumatate din in'altimea casei, de ambele parti.
In principiu, pe acela lot nu se vor admite mai
multe corpuri de cladiri, cifrele de mai sus fiind
date pentru loturi cu o singura,cladire.

Daca o proprietate din un cartier de locuit cuprinde mai multe loturi, vona admite a se construi
un maximum de numar de locuinte corespunzator
acelui numar de loturi. Proprietktile mai mici (sub
unitatea de lot) ar fi comassat.
www.dacoromanica.ro

1218

Chestiunile de grupare a cladirilor sau a curtilor,


mai ales spre miezul blocurilor, . a. asemenea, vor
forma obiectele studiilor de detaliu, caci solutiile vor
varia cu forma fiecarui bloc, dupe strade i cartier.
Exceptional in cartierul de afaceri vom putea admite o suprafata mai mare construita din lot, adica
in loc de 3/10-4/10 din lot, se va putea merge pans

la 5/10, iar inaltimile cladirilor sa nu treaci largimea stradei. Prospectele vor fi tot de 1/2 din inaltimea cladirei i de fiecare parte a hotarului, iar

curdle se vor grupa tot pe blocuri. In cazuri cu


totul speciale am putea admite 1 cladiri pada la 60
m. inaltime dace acea cladire va fi i va ramane

izolata de jur imprejur i respects un prospect pe


toate partile cel putin egal cu inaltimea cea mai
mare a cladirei.
In zonele industriale nu se vor admite loturi mai
mici ca 3000 in. p.
Pentru comunele suburbane nu vom admite o
densitate mai mare de 20 locuinte pe hectar, iar
procentul proprietatei particulare nu va fi adonis
mai mare ca 700/o din total. Aa dar densitatea fonduara va fi de circa 28 locuinte pe hectar. Locuintele vor fi familiale, cu parter sau cel mull cu douit

caturi. Loturile vor avea deci cam 250 m. p. Rezulta ca vom admite un maximum de constructie de

4/10 din suprafata lotului la casele numai cu un


cat, i de 3 10 la cele cu doua caturi.
Recensamantul din 1930 ne arata ca in suburbane
densitatea actuala medie a locuintelor pe hectar variaza intre patru i zece, suburbanele erban Voda
1) C. Sfincescu: <Transformarea constructive a Capitalei (1921,
pag. 22).

www.dacoromanica.ro

1219

20 locuinte pe
hectar i admitand 6 membri inteo locuinta familiala, vom avea in suburbane o densitate medie de
120 locuitori pe hectar, fats de 20-53 cum se afla
acum. Astfel ca populatia totals in suburbane, care

i Lupeasca fiind cele mai dense. Cu

acum este de circa 67.000 locuitori se va putea urca

pe aceiai suprafata ocupata astazi la

220.000 lo-

cuitori.

Cum dupa programul de extensiune am admis in


suburbane o populatie viitoare de maximum 450
mii locuitori, rezultil ca zona de extensiune a fiecii-

rei suburbane va fi cel putin egala cu cea actuali

CI ,g

Industrials sau de
depozite . . .
Afaceri .
.
.
Locuinte colective
Locuinte populare
Vile . . . . .
In suburbane . .

.....,

72:5:

;I, N

Prospect

7a
Zona sau carticrul

pe

a vetrei comunei respective, la care se va adaoga )


eventuala suprafata destinata zonei industriale.
Ca rezumat, intocmim urmatorul tablou:

`',

varia.
60
35
30
28

4
1

2
1

3000

bi

500
200
430
250

4
1

2
1

5/10
5/10
3/10
4/10
5/10
3/10
4/10

1/2 h.
1/2 h.

/2 h.
1/2 h.
1/2 h.

Comassarile de facut vor rezulta din aplicarea acestui tablou.


Pentru Berlin, regulamentul din 3 Noemvrie
1925 stabilete proportiile urmatoare ale suprafe-

telor ce se admit a fi construite cu locuinte pe un


lot: 1 /101a cladirile izolate Era anexe Si 1/5 la cele
cu anexe; 3/10 la cladirile constructiei inchise cu
www.dacoromanica.ro

1220

doua caturi 3/10-4/10 la cladirile inchise cu trei


caturi; 4/10-5/10 la cladirile inchise cu 4 caturi
1 5/10-6/10 la cladirile inchise cu 5 caturi. La
toate cladirile se admit anexe sau industrii in curte
(din cele ce se admit de cat acolo unde se fixeaza
cladiri cu 4 Si 5 caturi.
47. Transporturile.
Am examinat cauzele i evolutia transporturilor.

directia i felul for (U. G. pag. 389-459). In Urbanistica Specials am aratat pana aici cum se trateaza strada Si piata pentru a satisface nevoile aces-

tor transporturi interioare (pag. 960-1096).


Independent de obiectul traficului i de calea de
diferite mijloace de transport caracterizate mai ales
dupa felul tractiunei: cu aburi, electrica sau cu explozie (benzins), tractiunea animals, transportul cu

piciorul on pe trotuare rulante; transporturi suspendate, de ex. cu monocablul; apoi cu avionul sau

aeronava i alte feluri ce mai pot fi inventate in


. itor. Mijloacele de transport cer a fi indeplinite 0
serie de alte conditii pentru buns for functionare

urbana, atilt in utilajul lor, cat i la caile de comunicatie i la statiunile pe care le intrebuinteaza.
Aceste conditii tecnice se refers la traseu, la amenajeri urbane, la legaturile reciproce intre linii,
etc.

a) Transporturile pe apa. Vom examina acum mij-

loacele de transport in comun pe apa, pe uscat i


in aer, uzitate mai des in orae.
Oraele pot fi porturi la mare sau porturi de vigatie interioar'ii. Nu ne vom ocupa detailat de owww.dacoromanica.ro

1221

rarle porturi la mare, fiindca acestea sunt exceptii,.


dar mai ales pentru ca alegerea pozi/iei portului si
amenajarea lui formeaza o lucrare cu totul specials, i nu urbanistul va hotari nici arzarea portului,,
nici desvoltarea lui. Urbanistul va trebui sa-i adapteze planul sau cerintelor speciale ale portului, dupa proiectul inginerului hidraulician.
Sunt porturi arzate dealungul coastelor, i aparate cu diguri (Marsala), ca in fig. 790, fie ca acele
coaste sunt putin variabile, fie ca sunt din cele ce
se innisipeza (Seebrugge); i porturi la mare arzate la gura fluviilor (New-York, Liverpool, Hamburg).
In orice caz se recomandii ca oraul, and e port
de mare, sa caute a specializa i portul, cel putin in
doua: un port comercialo-industrial i altul pentru
traficul de calatori i agrement. Oraul New-York,
de exemplu, are concentrate cheurile industriale in
deosebi in Manhattan dealungul malurilor lui East
River, pe cand portul pentru ' traficul de calatori se
face mai mult dealungul fluviului Hudson. In fig,
479 U. G. se vede distributia viitoarelor cheuri ale
porturilor industriale din marele New-York.
In fig. 791 se vede dispozitia portului Constanca
de la Marea Neagra, unde alaturi, dar separat de
portul comercial, se gasete centrul de agrement in
care promenada dealungul coastei marei, cu cazinoul i parcul formeaza atractia.
Suprafata apei portului adapostit e de 64 h. a..
iar adancimea apei e de circa 9 Tn. in port. Lungimea totals a cheului e de 4700 m. cu 39 linii degaraj in port.
www.dacoromanica.ro

1222

In fig. 792 se arati cum trebuie amenajat cheul


comercial la un port de mare.
Port la canal sau rau navigabil poate si fie sau
s5 devin5 orice oral, i este de dorit chiar, din punct

Fig. 790. Oraul Marsilia cu portul indiguit 1 cu reteaua liniilor


ferate.

de vedere economic, ca fiecare oral sa fie deservit


i cu transporturi pe ap5. In acest caz trebuie sil
aib5 i un port pentru navigatie interioar5. Transwww.dacoromanica.ro

W., s 14"

Canlal

PORTLIL CONSTANT

LRCM EN31717 CEREAL( ii VIII

40.aC.I.

11 CO

ao,

:I
T..".. 3 MA7I

m.o. so

7431

-1,14
OX MOM 1 &CO

Fig. 791. Perini Constants, vecin cu eentrul de agremamt,

www.dacoromanica.ro

SCAFIA

1223

porturile pe apa sunt in genere recomandabile pentru marfurile eftine i mai ales pentru distante maH,
caci transportul pe apa costa mult mai putin de cat
cel pe calea ferata, dei iuteala comerciala este de

Fig. 792. Cheu comerciana un port de mare.

6-8 on mai mica. Pe langi avantajul economic al


transportului pe apA, orarle mai pot obtine uneori
i avantajii estetice, prin pitoresc i perspective fericit alese 1 amenajate dealungul apei.
Romania are actualmente 1100 km. cale naviga-

bill pe Dunare, 700 km. pe Prut, 700 km. pe Nistru i alte 100 km. pe celelalte rauri, in total cca.
2600 km. i se mai pot obtine alti 400 km. navigabili pe rauri 1 500 flotabili, in total s'ar putea ajunge la 3500 km. Alti 3500 km. s'ar obtine prin canale de navigatie. Prin urmare o viitoare retea de navigatie interioara va putea deservi orarle Rom:.
niei.

In fig. 793 dam un profil transversal mai uzitat


pentru canalele de navigatie tinand seama de dimensiunile vaselor plutitoare. In orar cheurile laterale ale canalelor navigabile pot fi mai largi i
utilizate i pentru traficul urban: tramvaie, vehiwww.dacoromanica.ro

1224

cule, pe langa spatii pentru debarcare, imbarcare,


drum de halaj, . a. In fig. 794 dam dispozitia unui
cheu la un canal navigabil.
Cu cat un ora este mai mare i mai industrial,
cu atat transporturile pe apa sunt mai necesare. Astfel Parisul este legat cu porturile maritime, Rouen
282'

')

-13,5276

1116iiimorw.
k- 8c2

--

ap..0

.
Fig. 793. Profil transversal uzitat pentru ulnae navigabile.

i Havre, prin intermediul fluviului Sena i prin


canalele ce ileaga raurile Saone 1 Rhone. Apoi prin

raid. Oise este legat spre nord cu Belgia5 iar prin


Marna cu regiunea industrials din estul Frantei. Pe
aceasta retea circula lepuri de 300 tone cu un calaj de 1,80 m. Pe unele din aceste cai circula vase

- - -20 a
Fig. 794. Cheu la un canal navigabil.

cu tonaje i calaje mult mai mari. Canalul Ourcq


traverseaza Parisul i este utilizat in special pentru
traficul cu materiale de constructiuni. In fig. 795
www.dacoromanica.ro

1225

se ede canalul St. Martin din Paris, sub forma de


tunel. In 1913 traficul portului Parisului era de
circa 16 milioane de tone, pe cand Marsilia nu avea
de cat 7,5 milioane tone, gra/ie enormei dezvoltari

a cheiurilor. Inca din 1886 exists un proiect mai


detailat, dupi ideile lui Belgrand, spre a face din
Paris port de mare. Actualmente se cere o adancime de navigatie de 8,00 m. ceeace ar evita descarcarile gi reincarcarile la Rouen pentru egirea la
mare. Ar fi de executat 4 ecluze..

wswar-sr_iiin

MIL

j0+,

0 em

rfft
5.4-Ztr,041;k7:775 :4_ee

Fig. 795. Canalul de navigalie St. Martin din Paris.

In fig. 796 dam schematic reteaua de navigatie


gi porturile locale ce deservesc astazi Parisul, iar in
fig. 797 legaturile pe apa ale Berlinului cu m6rile,
gi o vedere din portul Berlinului in fig. 798, iar In
fig. 799 vederea uzinei electrice din Berlin pe un
canal navigabil. In fig. 268 gi 269, U. G. am dat vederea generals a portului comunal Gelsenkirchen,
iar in fig. 800 prezentam o vedere a portului induswww.dacoromanica.ro

1226

trial din Chicago pe raul Chicago, pe cand in fig.


801 portul pentni calatori tot in Chicago pe lacul
Michigan.

In ce m5sura Bucuretii va putea deveni un port


de navigatie interioara 1 in ce parte a oraului eventual ar putea fi aezat acel port i canal de navigatie?
,fairovviffe

- --..6
,? 4,

--- C.

d .00 k

La Villeste.,..

A6enevil4rs

Molerlitz

\ Si.vres
P /my

. Pore fier

.N.

!Fig. 796. Calle navigabile i porturile locale ale Parisului.

Cu aceasta chestiune ne-am ocupat in legatura cu


industrializarea acestui ora1) cu care ocazie aratam ca in ce privete activarea industrializarei oraului i a suburbanelor lui, este necesara executarea
unuia sau mai multor canale de navigatie, care sa-i

procure i un port legat cu Dunarea; am aratat ca


1) C. Sfingescu: dndustrializarea intensivi gi eatensiva a Capi
taleb' (Intlependenta Economics, 1921).

www.dacoromanica.ro

1227

un asemenea port ar fi de ales in partea sudica a


ormului pentru o serie de motive, port ce ar putea
fi legat pe deoparte prin Arge cu Dunarea i pe
de alts parte prin Ialomita cu Dunarea (fig. 273,
U. G.).
en%
If Bcilbc,17

V.....---

\.\j /,

H. m6urg

370 Km/

19,7,71/9

Oder

aefin

Ago gm)

.earl

et,c Bromberg
Mao Km

Kona/
VC

Otn.sbors
(610 Aemi

/greJ47C/
(425 Rm./

Ore..rad
14304...1

Fig. 797. Legiturile pe [Tile ale Berlinului cu mrtrile.

Fig. 798 Vedere din portul Berlinului.

www.dacoromanica.ro

lease/

1228

b) Transporturile pe Guile ferate pot fi pentru tra-

ficul de distante mari sau pentru cel interurban.


Conditiile de proectare a acestor cai ferate i a accesoriilor din orag gi din jurul oragului sunt necesare a fi cunoscute urbanistului.
Ca lea ferati pentru traficul departat cere o constructie gi o exploatare deosebiti foci de cea pentru

Fig. 799. Uzina eleetrica la Berlin pe apa eurgatoare navigabila.

traficul apropiat (cu satelitele), mai ales in oragele


mari; gi de aceia, in astfel de orage, cu milioane locuitori, reTeaua liniilor, ca gi administratia, sunt separate pentru cele dou5 traficuri degi au, gi trebuie
sa aiba, puncte de contact bine organizate. Am dat
uncle indicatiuni asupra celor dou5 traficuri in Urbanistica Genera15, pag. 411-420 gi 429.
0 chestiune de ordin tecnic este ecartementul liniei, care poate fi normal, larg sau ing-ust. In Rumania este adoptat cel normal, adic5 de 1453 nun.
www.dacoromanica.ro

1229

Intre axele inelor i rar cel ingust. In Rusia i Spania existi cel larg.
La liniile ferate in terufbane se admite i calea

,_ -' -AO

6.

.13P-4
.4..

tip,131

.7

c.

I '''

r-.
I.- ..

-,

ek.11476

'...1
. 1.1 c.71-

t4.:
' .1.:Nii-,1.0..,,-.4,
_ M.,___rmasel
...-,-...,--_
'

k..._

"Via .6. .
at&Aele.1 , ,

r;?1.-- .
:=-0,--17.-

-..---

?! -... lilt

ir

"".....,1

"

....

,0-'."

_-_,

.--, -- -

.4z

-:',.

" -.:
.idttes

Fig. 800. Portul indmtrial i comercial din Chicago pe rani Chicago

ingusfa, de exemplu de un metru ecartement. Rflzele de curburii i declivitatile sunt alte detalii tee-

Fig. 801. Port de citlatori la Chicago pe 13cul Michigan..

www.dacoromanica.ro

1230

nice. La liniile inguste se admit raze de curbura de


100 m. in loc de 250 m. 1 declivitati pada la 20
mm. pe m. in loc de eel molt 10 mm. ca la cele normale. Acum exists linii de foarte mare iuteali, care
cer raze mari de curbura (de 1000 in.) caci s'a pus
in circulatie automotoare, ca de ex. automotoarele

Fig. 802. Automotor Bugatti pe linia Paris-Deauville.

Bugatti (fig. 802) care lucreaza cu benzol sau alcool 1 merg cu 200 km. pe ors, ducand 52-118
calatori. (linia Paris-Deauville).
Garile pentru liniile interurbane cats a fi in yecinatatea, i chiar o anexa a garilor principale pentru liniile ferate de distantA, i uneori pot fi utilizate Si pentru marfuri, ceeace nu se admite acum
la garile importante pentru traficul indepartat. In
Berlin unele gari servesc i traficul local i pe eel
indep5rtat, dupa schema din fig. 803. In fig. 804 se
www.dacoromanica.ro

1231

vede gara Friedschstrasse din Berlin pentru ambele


traficuri.,
La liniiile ferate pentru depirtare, cand ne ocu.

Trenuri

Tienuri locale

,Wro /ndefie,/
/*tenon/ locale

teen

Peron

Reran

11111

Fig. 803. Girl

entry

A-enori locale

71

tetra trafic local gi Indepirtat

Om de sistematizarea oraylor, o chestiune foarte


important este aceia a ayz'arei Orei sau garilor, i
alta este aceia a incrucirrei liniilor cu chile de co-

Fig. 804. Gera Friedrichstrasse pentru trafic local i indepartat.


din Berlin.

munica;ie orkeneti (prin pasagii superioare, inferioare sau de nivel). Numai la orayle mare i intense se pure i problema separarei traficului de car&

tori de acela de mirfuri, avandu-se in vedere inwww.dacoromanica.ro

1232

tensitatea acestor doua feluri de traficuri i specializarea cartierelor in ora (zonificarea). Cu acestea
ne-am ocupat in Urbanistica Genera la.
Liniile ferate de mare trafic nu trebuie sa aiba
curbe, mai mici de 500 m. raze i declivitati mai

marl de 5-6 mm. pe metru. Girlie trebuie sa fie


inzestrate cu fascicole de linii arzate toate in palier
(orizontale) i de lungimi cari ating un kilometru
i chiar mai multi kilometri.
Rezulta de aci ca stabilirea garilor pe planul ora-

ului este o chestiune dificila, fiindca nu pot fi


gasite uor locuri cari sa satisfaca toate conditiunile.
tecnice i cele de interes orarnesc, precum: gara sa

Fig. 805. Linii in cartiere industriale cu bransamente pentru


industrii.

fie cat mai aproape de centru, cu acces cat mai lesnicios in toate directiile oraului, sa intercepteze cat
mai putine artere in ora.
Une le inconveniente ale intreruperii strazilor prin
linii ferate be amelioreaza prin construiri de strazi
de degajare itn lungul acelora linii ferate, ceeace,
permite i o infrumusetare a ,aspectului intrarei cu

trenul in ora, caci atunci se expun fatadele cladirilor spre linia ferata, iar nu accesoriile curitilor
i ealcane neglijate, ce dau un aspect adesea des gustator.

Regulamentele de constructiuni trebuie sa previe


asemenea inconveniente.
www.dacoromanica.ro

1233

La garile de marfuri se racordeaza liniile ferate


ce deservesc porturile i cartierele industriale formand o retea specials de linii pentru racordarea
braripmentelor (liniile de garaj) pentru exploatiri
particulare (fig. 805).
Revenind la chestiunea arzarei giirilor, dam indicatiile urmatoare.

In ormele de mica importanta se recomanda ca


liniile ferate 1 gara sa fie la marginea oraului
( marginea cradita) 1 sa, cads -tangential la acea
margine (fig. 806). Aceasta idispozitie are avantajul ca suprima curbele importante de intrare a hi

Fig. 806. Ipoteze la agezarea unei girl in raport en enprafata


oragulni.

niei in ora, nu intretaie strazile oraului, uureaza


dezvoltarea traficului de marfuri in cartierul indus-

trial al oraului, aflat de regula la periferie i de


aceia chiar acolo se aeaza i gara. Artere radiale
i altele diagonale pot duce repede in ora calatorii i marfurile. 0 dispozitie a compunerei garei
se vede pentru acest caz, in fig. 807.
www.dacoromanica.ro

1234

La orarle mari, unde traficul de calatori trebuie


separat de cel de marfuri, apar mai multe ipoteze
la arzarea garilor, Gaud traficurile acestea nu se
sepaya, se cauta ca lima ferata sa parcurga circular
Grade wcirkri

4ggr

jp.

1223 tiara depersoaoe


Fig. 807. Gin de eillitori, de miirfuri i de formatie a trenurilor,
la margins oraului

periferia ekecutand mai multe gari pentru' ambele


traficuri care vor'servi i satelitele. Cant insa cele
doua traficuri sunt separate, gara de calatori va fi
de trecere. Tot in fig. 807 sunt date patru ipoteze

Fig. 808. Gara terminus din Washington.

la arzarea garei unite inteun ora mare. In primul


caz se executa o gara de caiat, terminus (gars de
rebroussement) ca in fig. 808 care reprezinta gara
www.dacoromanica.ro

1235

din Washington i fig. 809 cu persoanele aceleia


gari. Aceasta dispozitie s'a intrebuintat mult in trecut i in Romania, dar prezinta multe inconveniente
in exploatare i se cats a se evita. Astfel de gari sunt
i in Bucureti (gara de Nord i gara Filaret). Sin-

gurul avantaj al for este ca liniile intra radial in


ora 1 nu taie multe artere importante de comunicatie ale ormului. Totu liniile separa cartiere in-

4410171*

i*Kilir tie Au*

[;

!"-

ii111111

.7,,4.STIVAfr

Fig. 809. Hallul cu peroanele gird din Washington.

tregi intre ele, i trebuesc executate atunci passagii


costisitoare (superioare sau hiferioare) pe unde
strazile sa poata traversa liniile.
In fig. 810 dam diferitele linii de mare trafic departat ce deservesc Parisul i garile respective, iar
in fig. 811 se vede Statiunea Centrals suprapusa din
New-York.

Garile de trecere pot fi arzate chiar in centrul


oraplui, linia ferata taind atunci diametral ormul.
In acest caz, liniile sunt arzate ca i garile pe adewww.dacoromanica.ro

1236

varate viaducturi sau in tuneluri i au avantajul ca


pot fi amenajate i traficului local. Acesta e cazul
oraului Berlin, care are un trafic central ca cel din
fig. 812. In fig. 813 aratam o propunere din proiectul intocmit de Sfincescu pentru utilizarea taluzelor raului Dambovita din Bucureti, pe cand se in-

Alfore

\\..

Fig. 810. Liniile de mare trafic departat i girlie respective


din Paris.

ten'tiona a se face o gara centrals de trecere in locul

actualelor gari pe cartiere din acest ora (propunerea reprezinta la gara Justitiei). Totui este dificil a gasi spatiul suficient necesar unei gari intr'un ora mare in centrul lui. 0 variants a acestei
dispozitii este gara de trecere cu linia ferata tangents la samburele central al oraului (la centrul
comercial) care ar fi mai eftin de realizat caci putern gasi mai uor terenul necesar, iar pentru carttori distanta de parcurs nu este prea mare.
Pentru a nu veni in conflict cu cerintele tailor
www.dacoromanica.ro

1237

ferate, urbanistul trebuie sa tie uncle detalii esentiale. De exemplu sa tie ca este de evitat curba i-

itut
.."--Artt: 11 1 I 'I I

t 11. v. iliu

.10

Fig. 811. Statiunea Centrals din New-York.

.,

EISENBAHN-LO K. AL- Bun VORORTSVERKEHR


VON BERLIN.

D.

I.

..

5.0.401 1.90b

,,,,,
11.0

m.

11

111,.

the Imp...,

dm, MOH

II

0. Vv. er,Ln40
Is

..11

iP

1.en

reartet

e0'

it
Fig. 812. Cartograma traficului central pe ciiile ferate ale oratului
Berlin.

www.dacoromanica.ro

1238

contracurba consecutive, dace legatura intre ele nu


este facuta cu un alidiament drept de eel putin 1

km. mai ales la liniile pe care se circula repede;


apoi ca distanta minima intre axele a doua linii

normale paralele este de 4,50 m.; ca urighiul de racordare la schimbatorii de cale (macazuri) variaza

in raport cu iuteala de circulatie, de obicei intre


1:7 gi 1:12, ramificatiile putand fi simple sau du-.
-SECVICitsiE I= IQ $r.
-13c..n.s.

1100116_

3,070:./14.lerITIE1too.,

2
1

es%
stassa. smarms

Fig. 813. Proect de garg subteranli dealungul Dambovitei


k Bucureti.

ble (fig. 814) ; la Odle de marfa este nevoie de o


suprafata de .10-20 mp. pentru magazii i accesorii
pentru fiecare tona manipulate pe zi in acea gara.

Fig. 814. Diferili schitnbatori de rale la baffle ferate.

www.dacoromanica.ro

1239

In fig. 815 se vede compunerea unei gari mici


pentru triajul vagoanelor de marfuri, iar in fig. 816
gara de marfuri vecina cu portul, la Station Island
in New-York. In fig. 817, se vede o dispozitie de gara de formatie a trenurilor de persoane, care ocupi
cam 5 h. a. dar care pentru un trafic mai important
poate ocupa suprafete mult mai mari.

--------

>

Fig. 715. Dispozitia unei gari mici de triaj pentru marfuri.

In fig. 818 darn planul unei statiuni ( BueureoiGrivica) cu ateliere pentru locomotive.
Incheiem cu observatia ca nu trebuie studiata reteaua liniilor ferate intrun ora de cat concomitent

Fig. 816. Garil de marfuri terminalii 9i portul la Station Island


In New-York.

www.dacoromanica.ro

1240

cu reteaua arterelor de circulatie, inteun ora nou


ultima retea fiind cu totul subordonati primei.
c) Metropolitanele stint linii ferate interioare ora-

elor, sau uneori interurbane, dar care au o tale


proprie subteran'i sau aeriana (pe deasupra stra'zilor). Intervin ca mijloe de transport in ormele mondiale, intinse pe suprafete cu diametral de 10-20
7/%5012,250120"
IlaalaralailadaardP
IBOWAPAIMPIPAIIMI
IOW

Ord1P21/211.1.411211,

11,21APWW4511.

MadadrillaPIPM
a.
larareaP21241:
L.% 4,../prArallar

NM%

MIKOWIPSIP2/2/21,211,

or

40#,

aidpkrawarawar.

1111/21WM
ad,
ar,a"
MIPWAIrermo
Nuararsararand.

11.111WAPIP20%

IMP1120051/0.

10/1/42/4/441211,
oursotanaMenour

Fig. 817. Giiri de formatie a trenurilor de persoane.

km. in scopul de a scurta timpul de transport, de a


descongestiona circulatia vehiculara. pe str5zile din
central oraplui, de a micora numArul accidentelor
i de a spori capacitatea de transport (U. G. pag.
435).

Chiar la Bucurevi, c5nd s'a discutat chestiunea


scoaterei liniilor de traml, aie din centru ormului in-

chis de un anumit perimetru (fig. 281, U. G.) s'a


www.dacoromanica.ro

1241

propus de Soc. Comunala de Tramvaie inlocuirea


for cu uu fel de metropolitan subteran, ceeace ar
fi antrenat cheltuieli foarte man i ar fi facut ne

PL AN DE

SItUATE.

ATELIERELE CFR. BUC-thIV Ir ALOCOMOT

C.

Fig. 818. Statiunea BucuregtiGrivita cu ateliere pentru locomotive

rentabila intreprinderea. In alte tali a fost introdus


trolley-busul, un autobuz alimentat cu energia elec-

Fig. 819. Viaduct pentru metropolitan pe Slainhauser AlleeBerlin.

www.dacoromanica.ro

1141

trick necesark, din firul aerian, dar dublat, al fostului tramvai electric. In Bucureti s'a constatat, prin
o statistics a accidentelor de tramvaie, de automo-

bile i de alte vehicule cu trtactiune animals, pe


arnii 1929-1931, intocmita de Sfiricescu, ca: 1) accidentele de circulatie sunt in continua cretere, atat cele cu raniri. cat 1 cele simple; 2) proportia

Fig. 820. Dimensinnik cid la an viaduct metalic pentrn metropolitanul din Berlin.

cea mai mare de accidente in raport cu numarul


vehiculelor in circulatie o da tramvaiele (0,7 accidente pe an 1 de vehicul) i cea mai mica vehiculeel cu tractiune animals (0,013 accidente pe an O.
pe vehicul) ; 3) cele mai multe accidente se intamplk in centrul oraului. Concluziune: mijloacele de
transport in comun rapide, nu mai pot fi tolerate
totdeauna in traficul amestecat chiar in Bucureti.
www.dacoromanica.ro

1243

Importanta cea mai mare o au metropolitanele i


provine din capacitatea for de transport. La Paris o

linie metropolitans transports 14.000 ealatori pe


ors. Dar rentabilitatea este cea care decide la adoptarea sistemului. Dirt ca4uza iutelei cu care aceste
trenuri trebuie sa circule in ora, calea for trebuie

si fie cu totul independents de aceia a altor mijloace de transport, de unde nevoia de a intra sub

- J

fl-ediJ
1.21

LTL_ I

Hai/

_ 1
11

r
Ir._ 2 440 _Lt. f.440
p.019

_ _ 4./P_

/0

_,.1

/3.50
La-

/6.50

Fig. 821. Seetiune prin o statie de micA adineime sub striizi


L metropolitaind din Pais.

nivelul strazilor sau de a trece deasupra for (fig.


819 reprezintA viaduct metalic la Berlin, iar fig. 820
indicatii asupra dimensiilor lui). In genere linia in-

tra sub nivelul strazilor, caei zgomotul trenurilor,


in cazul liniei aeriene, deranjeaza prea mult pe locatarii eladirilor invecinate i ar trebui atunci prea
multa departata linia de loeuinte; apoi 1 din punet
de vedere estetic oragul pierde de cele mai multe on
prin intrebuinlarea caei suprapuse. La Paris costul
traseului subteran este mai redus ca al celui aerian
www.dacoromanica.ro

1244

(aproape pe jumitate). In sc-himb pentru calitori


este mai agreabila calatoria in aer liber de cat in
tunel, cu toata ventilapa, desinfectarea 1 desodorizarea aerului.
Metropolitadul din Paris, unul din cele mai reu-

gite din lume ca dispozitie de retea i exploatare,


are 2,40 in. largime de vagon i 1,44 de cale (fig.
821 reprezinta o seclie prm o statiune), curbe de
cel putin 75 m. raza, i declivitati de cel molt 40
inm. Cheurile statiunilor au 4 in. latime i 75 m.
lungime. Statiunile sunt distantate cam de 500 in
500 m. Un tren poate transporta 500 calatori i se
repeta cam la fiecare 2 minute, cu o iuteala maxima de 50 km/ora, cea comerciala fiind de 25 km/ora.
Reteaua are peste 170 kin. lungime din care in 1922
erau construiti 116 kin. (fig. 822).
. LEsNIETROkitlVri1Prir 7,-,E7:74-15ROWD-7'
-

?%..,=f

",

AHO

Fig. 822. Reteaua metropolitanului din Paris.

www.dacoromanica.ro

cCr

1245

La Berlin capacitatea metropolitanului e mult


mai mica, de oarece reteaua este mult mai scurta
(circa 50 km.) iar cheurile sunt mai scurte (60 m )
i statiile mai departate (900 m.). In mediu resin
intre 3,8 i 4,10 milioane calatori pe an i km. In
fig. 823 se Nede o statie pe viaduct de metropolitan

Fig. 823. Statiune de metropolitan pe viaduct la Berlin.

la Berlin, iar in fig. 824 dimensionarea transversalii


a unei astfel de statiuni.
In fig. 825 si 826 dam tipuri de sectiuni tranversale ale metropolitanelor subterane din Paris gi
Berlin. Pe cand in Paris tunelurile sunt boltite 3i se

afla la adancime mai mare sub pamant, la Berlin


sunt cu plantee caci se afla la mica adancime. in
genere in axul strazilor i au fost executate in tranee deschisa care apoi s'a acoperit. In fig. 827 se
www.dacoromanica.ro

1246

vede organizarea interioara a unei statiuni de metroplitan pe viaduct in Berlin, iar in fig. 828' organizarea uneia subterane tot la Berlin. cu dimensimile transversale din fig. 829. In fig. 830 se vede
dispozi.tia de trecere a metropolitanului pe sub cla-

KuNICCRATZERSTR.

LANDWEHRKANAL

477-4-n'

Fig. 824. Dimensiunea transversalii a unei statiuni de metropolitan


pe viaduct la Berlin.

diri importante la Berlin (pe sub bazarul Wertheim), iar in fig. 831 1 832 dispoziTia in acela
www.dacoromanica.ro

1247

ora spre a incrucip viaducturae la nivele diferite


(Dreieck).

Mai sunt metropolitane cu retea iaitinsa apartinand la mai multe coinpanii, ca in Londra (fig.
614), New-York (fig. 615), Chicago etc. Metropo7/0

t....

A_
,.-

710

Fig. 825. Tunel de metropolitan la Paris.

litanul din New-York are iuteli comerciale pada la


40 kin. pe ora. Apoi sunt alte lucrari mai mici la
.Hamburg, Madrid, V iena (electrificat din 1925),
Barcelona, Neapole 1 chiar Budapesta.
In unele din aceste oratle, precum Madrid, Bar-

-r
Y.

t Rd,

Po
3:L2

J.

J /2

.?*

Fig. 826. Tunel de metropolitan la Berlin.

www.dacoromanica.ro

1248

celona i Budapesta metropolitanul nu era o stricta necesitate, fiindca aceste orar nu indeplinesc

Fig. 827. Organizarea interioara a unei Bari de metropolitan deasupra strizilor in Berlin (Danziger Strasse).

conditiile generale economice pentru desvoltarea


metropolitanului. Numai imposibilitatea de a arza

Fig. 828. Organizarea interioara a unei staliuni subterane la Berlin.

tramvaiele electrice in ora, la nivelul stradei, din


cauza unor strati prea strampte i prea incurcate
ar fi impus aceasta solutie, ceeace nu este cazul
www.dacoromanica.ro

1249

la nici urrul din aceste orae. La Napoli declivifatile au impus o linie scurta de metropolitan, ca i
la Constantinopole.

_:,

Rad

r
_3.0 0 _ _..i

_3.50

-r
- -r-

3.4,0

'

-,
1

...,...._ ASe _ _.:.:

12 00_

Fig. 829. Secjiune prin o static de metropolitan subterang la Berlin.

Pentru ca o linie de metropolitan sa se poata sustine economic trebue sa aiba un trafic de eateva milioane de calatori pe an i pe km.

L
l

ontwolni._0111011.11_

=mull
Tt--T1-

III

so

dim

Fig. 830. Trecerea merropolitanului pe sub hazard Wertheim la


Berlin.

Am vazut ca la Berlin revine o medic pe unele


linii de 3-4 milioane calatori, pe cand la Paris o
medie generals de peste 6 milioane de calatori pe
www.dacoromanica.ro

1250

an i km. La Berlin pretul mediu pe km. de linie


antebelum era de circa 3.750.000 lei aur, pe cand
la Paris in 1922 la noile linii (de ex. o linie din
plata Trocadero la Avenue Kleber), pretul a revenit la circa 2 milioane lei aur. De aceia metropolitanul este mai ren. tabil la Paris de cat la Berlin.

Fig. 831. Digpozitia incrucierei la nivele diferite a viaductului


in punctul Dreieck la Berlin.

Petersen arata ca pretul de cost in marci aur tre-

buie sa fie cel mutt egal cu nurnarul de calatori


pe an, pentru ca sa poata fi gasit tin avantaj in constructia unei linii de metropolitan.
La Budapesta, Barcelona,' etc. uncle circulatia
este departe de a avea intentsitatea aceleia a Parisului sau Berlinului, jar strazile aunt destul de largi 1
bine deservite de tramvaie, metropolitanul nu s'a
putut desvolta i a limas cu o singura linie cu puwww.dacoromanica.ro

1251

tini calatori, iar exploatarea abia se poate suscinccu marl. sacrificii.

Pentru Bucurevi, singurul ora din Romania,


peva mai populat 1 intins, unde s'a luat in discuitie

SIVAWAIM,

'4,111

4-

Fig. 832. Sectiune transveraali intr'un punt fa Dreieck (Berlin),


1

executarea unior linii de metropolitan, simplele con-

sideratii mai sus expuse duc a priori la concluzia


www.dacoromanica.ro

1252

ca o astfel de Intreprindere ar fi aici cu total nerentabila. Ar costa sa zicem cel putin 200 milioane lei
actuali un km. de linie (5000 lei our pe m. 1.), i

nu ar avea mai mult de 2 milioane calatori pe an


i km. chiar pe portiunea mai congestionata. De aceia am aratat ca este de preferit in acest ora deschiderea de artere not pentru circulatie, caci acelea
ar revenei relativ mai eftin, (avand mai multe avantaje) in care ar intra i o artera centrals quasi inelara (U. G. pag. 445).
Iata.' dar de ce in Bucureti Inca cateva decenii nu
se poate pune, din punct de vedere economic, problema unui metropolitan, dupa cum am mai afirmat Si in 1914 cu ocazia alcatuirei planului de sistematizare astazi in vigoare.
Ne marginim la aceste indicatii asupra metropolitanelor, de oarece proectarea Si constructia for
formeaza o specialitate a ingineriei 1 chiar mai
multe specialitkti in inginerie.
d) Tranavaiele electrice se mai construiesc Inca in
multe orate Si de aceia acest mijloc de transport ne
intereseaza mai mult. Nu vom intra insa in detalii
cari privesc numai pe inginerul specialist. Ne voin
ocupa in trecere de dezvoltarea retelei la tramvaie,
de traseul unei linii de tramvai, de aezarea liniei

pe strazi, de incrucieri de linii, de statiuni i terminusuri de linii, de costuri i rentabilitate. Aceste


chestiuni intereseaza 1 pe urbanist, cu toata tendenta de Inlocuire in oraele man a acestui mijloc
de transport cu autobuzul sau trolley-buzul, mai avantajoase numai in unele cazuri.

Reteaua liniilor de tramvaie va avea de fapt a


aceia caracteristica a retelei arterelor principale a
ormului. Deci daca sistemul acestor artere va fi
www.dacoromanica.ro

1253

inelar-radial, la fel se va prezenta 1 reteaua 1iniilor


de tramvaie. In sistemul dreptunghiular exploatarea
retelei de tramvaie va fi mai dificila cand oraul e
mare.
Liniile radiale sunt cele mai importante, caci au
cei mai multi calatori. Aceste linii adesea sunt prelungite pang in comunele suburbane sau in satelite.

Astfel in Bucurevi, unde multe linii sunt radiale,.


revenea in 1927 folosinta cea mai mare pentru linia radials Vacareti (Lemaitre-Bariera Moilor) cu.
6,01 calatori
vagon
kilometru, pe cand linia

16, in buns parte inelara, in acela an nu a avut


vagon
folosinta de cat de 3,89 calatori
kilometru.
In Berlin- aerasta eifra e e medie de 4,7, in Viena1,6, in Hamburg 2,2. teci vagoanele bucuretene
sunit prea incarcate.

Liniile inelare sunt mai putin rentabile dei folosesc Si descongestion'arei circulatiei in ora, darn
ele inconjoara un sambure comercial central, cu un

diametru de circa 2 km. La acest inel s'ar opri liniile radiale 1 1-ar urmari apoi spre oricare alts
directie radials. Acest sistem da bune rezultate la
Viena. In Bucurqti nu avem un asemenea inel, nici
ca artera, nici ca lithe de tramvai, 1 de aceia aproa-

pe toate liniile sunt radiale, vagoanele congestionand prea mult circulatia mai ales in centru.
Schmipff recomanda ca in orarle pant la 200.000
locuitori, fiecare linie de tramvai sa aiba traseul
independent de celelalte linii, afara de cazuri speciale (fig. 833). In orarle cu peste 200.000 locuitori liniile vor converge in anumite puncte (noduri
de circulatie) unde caTatorii sa poata schimba liniile pentru mice destinatie. In Bucureti avem puwww.dacoromanica.ro

1254

-tine asemenea noduri de linii (la Nap Btizeti, Bd.


Academiei-Bd. Elisabeta, Plata Bratiantu, str. D.
SturzaBcI.Bratianu . a. mai putin importante).
Orme le americane cauta a forma o retea in felul
schemei din fig. 834 adica un patrat cu axele sau
diagonaliele lui. Intr'un ora mare, cu suburbane
importante, se recomanda i schema din fig. 835,

Fig. 833. Liniile radiale de tramvaie in ora cu mai puffin de


200.000 locuitori.

Distantele intre diferitele ramuri ale retelei sunt cu


atat mai mici, cu cat ()rapt e mai dens i reteaua
mai completa. In Berlin media distantei este de 0,9
km., in Viena 1,6 km., in Hamburg 2,0 kni.
La periferia orarlor mari se recomanda linii radiale formand circuite inelare inchise cu linii du-

ble pentru ca tramvaele sa circule in ambele directii. Regiunea astfel va fi bine legate cu central
i linia va fi folosita.
In ce privete executia liniilor se va considera
www.dacoromanica.ro

1255

nia normala cu ecartementul de 1,435 m. (distanta


intre ine) cum exista i la Bucurevi. Ecartemente
mai mici nu se recomanda pentru motive multiple.
Vagoanele au 2,10 m. latirne i o lungirne de 10,60
m. intre tampoane. Surat vagoane-remorca 1 mai
scurte. Curbe nu se admit mai mici ca 25 m. diametru i in mod exceptional 15 m. Cu dispozitive
,

+++4 Lin ie ce pgate fi


isaprimai-a.

Fig. 824. Resets de trait:mak In orate imxericane.

speciale, adica Baca toate vagoanele au suspensie


pe pivoturi, se poate reduce diametrul curbei chiar
la 12 m. dar nu este recomandabil.
In Bucurecti se cauta a nu se reduce diametrul
sub 36 m. deci raza minima e de 18 m. La colturi
de strade, cand strada e prea ingusta se procedeaza
ca in fig. 836.

La liniile duble distanta intre axele liniilor in


Buctu-eti este de 3,70 m. dar mai poate fi redusa
ceva. De la bordura trotuarului trebue sa fie linia
www.dacoromanica.ro

1256

departata cu cel putin 1,25 m., mai bine cel putin


2,50 m. pentru un ir de vehicule.
Declivitatile maxime admisibile sent 1:25; totui
se admit i 1:20 i chiar 1:15, fara a se lua masuri
speciale de siguranta. Exists Ins linii i cu decli-

vitati de 1:10, dar atunci trebuiesc luate diferite


masuri speciale de siguranta.

Fig. 835. Retea de tramvaie electrice in orate maxi cu satelitP.

Cand se stabilete traseul liniei pe strazi trebuie


socotita o latime minima de 2,50 m. cale pentru
gabaritul tramvaiului i chiar 3,00 m. lime mai
spre periferie.
Pe strazile inguste doua linii de tramvai incurca
circulatia mai putin de cat una, in cazul ca pe aceia
nu circula tramvaiul in ambele sensuri. Daca partea
carutabila e mai ingusta ca 5 In. nu se poate pune
&cat o linie, cealalta urmand a fi arzata pe o strada paralela, gi in acest caz linia se araza pe partea
dreapta a stradei (in sensul circulatiei). Daca parwww.dacoromanica.ro

is

1257

tea carutabila are 7.50 m. latime, atunci cele 2 linii se pun aa ca sa rimana loc pentru vehicule numai pe o parte a stradei, i anume pe partea cea mai
circulate de vehicule; iar dace e o singura linie, a-

tunci la o latime de 7,50 m. se pune linia la mijloc. De fapt insa o buni circulatie cere ca strazile

R,,

J
Fig. 836. Dispozitia liniei la colturile strazilor inguste.

cu tramvaie sa aiba o parte carutabila de cel putin 10 m. latime, i atunci liniile se aeaza la mijloc simetric LP de ax. Dace strazile au o circulatie
mare, atunci partea carutabila trebuie sa aiba cel
putim 15 m. (mai bine 17 m.) spre a fi loc, atat
pentru circulatia veliiculelor pe laturi, cat i o bands de stationare a vehiculelor (in cazul latimei de
17 m. se pun i refugii pentru ateptarea calatorilor la statiuni de cate 1 m. latime). Cand partea
*

www.dacoromanica.ro

1258

eiruIabili e i mai largi, atunci se Iasi' bande speciale numai pentru tramvaie, i acestea se arazi
fie la margine, ceeace are inconveniente pentru circulatia vehiculelor, dei sunit comode pentru cilitorii cu tramvaiele; fie, mai bine, la mijloc, cand
se recomandi refugii speciale pentru cilitori.
La 22 m. licime a pirtei ciruIabile se poate executa la mijloc o bandi numai pentru tramvae, ceeace eviti accidentele i fac posibili sporirea iutelei
comerciale a tramvaielor.
DerivaIiile de linii ocupi peste 14 m. lungime i

ele se fac cu schimbitori (ace, macazuri) la unghiuri de 1:3 pada la 1:6 i cu raze de curburi de
18-25 m.; iar incrucigerie se recomandi a se face
mai bine sub unghiu ascutit ca rotile si calce succesiv pe liniile transversale.

Liniiile se termini fie cu bucli, fie cu triunghiu


american, fie cu saltar simplu (fig. 837) sau dublu
(fig. 838). In cazul triunghiului sau saltarului, ra-

murile dincolo de ace trebuie si fie de eel pulin


25 m. lungime, ca si intre cel pulin un vagon cu
o remorci. Raze le pot fi de 18 m. (Bucureti), mai
bine de eel putin 30 m. i chiar de 50 m. pentru o
lesnicioasi exploatare.

Uneori buclele se fac in jurul unui bloc (fig.


839). Sunt i puncte terminus intermediare ( in
cursul unei linii), spre exemplu pe langi teatre,
gridini, girl, etc. unde se aduni lume multi la anumite ore.
Statiunile se fac de obicei la incrucierile strizilor, i anume inainte de a incrucia (fig. 840, Pentru qezarea refugiilor e uneori nevoie a ingusta a-

colo putith trotuarele (cum s'a ficut i fla &mureti).


www.dacoromanica.ro

1259

In fala unei gari stalionarea se recomandi a se


face ca in fig. 841, adica cu o deviere a liniilor ca
sa nu incurce circulalia pe strada. Intr'o pima se
l

45^

.16"

...1.

Fig. 837. Diferite terminusuri de linii de tramvaie.

aeaza staIiile ca in fig. 842, iar intr'una triunghiulara cu trei linii, ca in fig. 843.
inele se araza in pavajul strazei legate intre ele

cu antretoaze, adica cu dispozilii speciale pentru


www.dacoromanica.ro

1260

pastrarea ecartementnlui, cum se vede in fig. 844


1 fig. 845.

47/7/71///////// /71/71/1//////// ///////

Fig. 838. Terminus cu dublu saltar pentru o linie de tramvai dupi


un colt de stradi.

Costul pe kilometru de linie simpla cu toate accesoriile revine la Bucurevi la circa 3.000.000 lei.

iar al liniei duble la circa 5.000.000 lei, lira va


goane. Un vagon motor costa 1.500.000 lei, iar pe

4 kzzzzaziAJ

Izz(z_

///,2
go

rff

Fig. 839. Buclit de travai in jurul unui bloc.

www.dacoromanica.ro

1261

km. de cale trebuie eel pulin 4 vagoane. Dacii se


adaogii 1 costul remizelor i vagoanelor i ateliere-

-44

a)

4-

a)

6)

/1/7/1//

I
Fig. 840. Liniile de tramvaie cu atatiune in fata unei gad.

lor, costul pe kin. de cale la tramvai electric in ex


ploatare, revine ca instalatie totals cam la 20 milioane lei.

Fig. 841. Pozilia stgimillor de tramvaie la inerneigerea strEdler.

In Germania rentabilitatea tramvaielor in 1913


era de 4- 9,5 /o din capitalul investit.
In Bucureti, unde in 1927 erau circa 500 km. li.
nie dublii de tramvai electric, au fost 178 vagoane
www.dacoromanica.ro

1262

motor i 164 remorci, fiecare vagon circulanil cam


150 km. pe zi i transportand in total 105 milioane

/8

Fig. 842. Statiunile intr o piatii eireularii.

4.4

Fig. 843. Statiunile inteo piatii triun

www.dacoromanica.ro

L.

1263

c515tori in acel an. In; fig. 264, U. G. am dat repartitia liniilor gi a caTatorilor la tramvai in Bucureati.
Atat metropolitanele, cat ai tramvaiele gi alte mijloace de transport in comun, trebuie sa colaboreze

a
t

Gaffe

4:)

Standard Tie R.

mom -4ason

.11

eo.

Steel T.!Y long

1mq

,83.

t. per Ft 14 5 Lb
4>.

810'

Fig. 844. Agezarea liniilor in orate americane cu dispozitii pentru


ecartement.

cu liniile ferate cum am aratat in fig. 279 gi 280,


U. G.

Am mentionat ca autobuzele, gi mai de curand


trolleybuzele, inlocuesc din ce in ce mai'mult tramvaiul. E bine a ne opri putin gi asupra acestora.
14-10 Track Centes48...

H1'6"117(

'tqf
laudard Paves

'1

Bull Now Block

BA& Block or Brick

--ix

Slops

"

Fig. 845. Agezarea liniilor pe traverse de lemn in orate americane.

e) Autobuzele, gi anume cele cu motoare cu bensunt cele ce intervin acum mai mult, ca'ci omnibuzele cu cai an disparut pretutindeni, iar trolleybuzele sunt in curs de dezvoltare. Numarul for create
www.dacoromanica.ro

1264

neincetat. In Berlin in 1912 erau 9 trasee de autobuze cu 207 linii de autobuze, cu 207 trasuri i
lungime de 81,8 km.; in Paris erau.48 linii, cu 1000
de trasuri i traseuri de 280 km. in total.
Avantajele autobuzelor fats de tramvaie constau
in faptul ca acestea pot urma trasee mult mai dificile ca cele cerute de tramvaie, pot urma 1 strazi
mai Inguste i cu curburi mai multe i mai pronuntate, i cu rampe i pante mai maxi.
Traseele liniilor de autobuze pot fi schimbate on
cand, dupii nevoile circulatiei.
In ce privete pavajul strazilor pentru astfel de
vehicule, cel mai potrivit este cel neted, precum asfaltul, betonul sau lemnul.
In Bucureti actualmente nu este Inca organizata
reteaua de transporturi cu autobuzele.
Amintim ca la stabilirea reteiclor pentru diferitele mijloace de transport in comun in iriteriorul
oraului trebuie facut studiul liniilor de influen0
in felul cum am aratat in Urbanistica Genera la
(pag. 439) ca recomanda Sierks.
In fig. 846 dam vederea unui tip nou de autobuz
<<Greyhound care a avut succes la expozitia din
Chicago din 1933, fiindca se poate uor evacua i
incarca voiajorii, i cuprinde mai multe locuri.
Autobuzele luand o mare desvoltare gi pentru
transporturi la distante pe osele, in multe rap,
mai ales in cele turistice sau in cele foarte mari. au
inceput sa is fiinta adevarate gari pentru autobuze
(autogari). Cladsrile avand astfel de destinatii au
toate serviciile speciale ale companiilor de trans-

porturi (ghire de bilete, biurouri de informatii,


telefoanie, librarie, etc.). La Antibes (Franca) s'a
creiat special o pinta in fata Ord de autobuze, care
www.dacoromanica.ro

1265

are i un hall cu galerie inchisa, pentru calitori


(fig. 847). La Londra s'a impus chiar societatilor
sa Lei astfel de gari. In fig. 848 se vede o autogara
in imobilul Victoria, din care pot pleca zilnic 1500
autocare cu 30.000 calatori.
f) Trolleybusul este un autobuz care intrebuin!nazi energie electrica alimentary prin doi trolley
,L-17-77:.:_,..
7.E.:_-17,!_411ts_itilff,.,4...
.,...

,,..r.,,,......,..,

1-si.ri.E....4.1-'
,I.

t
.I

,....._.47,',

?IP

I At
_-.

t. ---:

maamiWara,aimaa. Itr

Fig. 846. Autobuzul the Greyhounds

parcurgand cabluri electrice, din care unul inlocuete inele. In fig. 849 se vede tipul de trolleybus
cu imperials introdus in 1928 la Maidstone, iar in
fig. 850 dispozilia interiors a vagonului. Inventa-

_
_

142.

Fig. 847. Gara de autobuze din Antibes (Frania)

www.dacoromanica.ro

1266

rea trolleybusului este cauzata de mai multe nevoi:


a) utilizarea cat mai mult a energiei electrice obli-

nuta prin caderile de apa (in Spania s'a propus


trolleybusul pentru jcest motiv); 2) inlocuirea
tramvaielor, care sunt vehicule cu traseu fix, prin
vehicule cu traseu elastic, in oragele prea congestionate; 3) avantagiul acestui vehicul la circula-

lit
I l ?,!51

III

in I III

- 5$;
rye

4.411

Fig. 848. Gara de antobuze Victoria din Londra.

Iia pe caile de comunicatie, unde pantele cer franari atente.


Un vagon trolleybus se poate deplasa spre dreap-

ta sau stamp cablului cu cite 4 m., deci deplasarea totals laterals e de 8 m. Trolleybuzul nu degaje gaze ca autobuzul, i nici nu produce smucituri in mers ca acesta.
Costul autobuzului pe trasura-kilometru revine
www.dacoromanica.ro

1267

circa 13.000, pe cand la trollebuz la circa 10.000 lei.

Fig. 849. Interiorul trollcybuzului

ro

1,4

N
vro

111111111111111111=1. v
.

Ith1DSIretIlt

111.T.

Fig. 850. Tileybuz cu imperiala din Maidt.tone

www.dacoromanica.ro

1268

Trolleybuzele sunt introduce in Anglia, in Fran0, in Germania, Italia, i alte sari.


Jarrige a stabilit cu tablouri ca, in genere cheltue-

lile de instalatie la trolleybus sunt mai mici ca la


tramvai, insa ca exploatare este mai economic tram-

vaiul. In schimb reinoirile sunt mai eftine is trolleybus. Cand traficul este cu o frecvenci sub 10

!Fig. 851. Trolleybuzuri cireulind pe strizi sinuoase qi impute.

minute, trolleybusul e mai eftin ca tramvaiul; and


este cu o frecventa foarte slabs, autobusul e mai
eftin; la trafic mare, avantajul este pentru tramvai.
La tritsee sinuoase i inguste, sau la pante peste
100/o, trolleybusul e mai avantajos. In fig. 851 se
vede cum vehicule trolleybuse circula pe strazi si-

nuoase i inguste.

g) Aeroporturile, Cand am studiat technica spa1iilor libere am aratat unele condilii de amenajare
www.dacoromanica.ro

1269

a aeroporturilor, astfel ca nu avem deck sa cornplectim cu cateva cifre i cateva exemple.


Din ancheta facuta de Hubbard la 85 aeroportuti
tipice din State le-Unite, tragem concluzia ca aero-

porturile servesc pentru: a) pota; b) transporturi


de persoane; c) coala; d) serviciu aerian cu taxe;
e) turism i agrement; f) scopuri particulare; g) demonstralii.

Fig. 852. Aeroportul Bourget (Paris).

Pupine din aeroporturi au piste speciale pentru


decodat sau aterisat (cam 500/0), restul nu au nici o
pistil. Nici un aeroport in State le-Unite nu are mai

mult ca 4 asemenea piste (de lungimi variind intre 150 m. la 2200 m.).
Costul aeroportului se repartizeazi: la curatirea
terenului (cam 70.000 lei pe hectar); pentru aplanare (cam 85.000 lei pe beam.); pentru amenajarea pistelor (cam 75.000 lei pe h.a.); pentru drenaj cam 75.000 pe hectar); pentru luminat, lucrari
de arhitectura, etc.
www.dacoromanica.ro

1270

Costal de exploatare si intretinere al unui aeroport este in State le-Lnite cam de 4 milioane lei anual.

Un aeroport poste avea zeci de mii si chiar sute


de mii de vizitatori inteo zi (eel dela Cleveland a
avut 140.000); de aceia calk de acces trebue si fie
numeroase si largi.

Distanta unui aeroport de calea fermi sa fie intre 1 km. si 8 km. si timpul de parcurs in central

.-&.rurzat:E
1=1:1:111!amulrgeim

17111111111111111

IMAIRPXINIFKIPU

al 67.

naimmagillw

Fig. 853. Aerogara din Lyon.

de afaceri al orasului, in mediu cam 10-20 minute cu mijloace rapide de transport.


In fig. 852 dam o vedere a aeroportului Bourget
dela Paris, iar in fig. 853 ederea aerogarei dela
Lyon. In fig. 854 aeroportul din TV ichita din Statele
N

Unite.

In ultimul timp s'a utilizat liniile ferate pentra


semnalizarea rutelor avioanelor, in felul aratat in
fig. 855.

www.dacoromanica.ro

1271

Mari de avioane transporturile aeriane pot fi acute gi cu aeronavele. State le-Unite, Anglia, Franla i mai ales Germania au staruit gi in acest mijloc de transport, dar foarte costisitor din cauza aeronavei. Pentru distanIe foarte mari, caci instalatiile
de aterisat gi hangarele sunt scumpe; sau pentru distante mici, ca agrement, sistemul este intrebuintat
de aeronave germane, cu sediul Friedrichshafen,

Fig. 854. Aeroportul Wichita (S. U.)

sau de uncle americane, cu sediul la New-York. In

fig. 856 se vede hangarul pentru aeronave de la


Orly (Franta).
Diverse tipuri de aeroporturi se vad in fig. 276
U. G.
Sa examinant acum gi nevoile celor doua aeropor-

turi din Bucursti, adica cel dela &ineasa (civil si


dela Pipera (militar).
Accesul aeroportului Bineasa este foarte bud,.
Totugi o tale paralela cu primal acces (gos. Bucuwww.dacoromanica.ro

1272

retiPloeti), dar care sa-1 deserveasca 1 pe latura de rasarit, ar fi necesara mai ales pentru cir
culatie in caz de meetinguri de avialie. Aeroportul
Pipera are un acces mai putin convenabil, care a
trebui imbunatitit, prin o artera ce s'ar ramific.i
din cea noua aratata mai sus, anume din satul He
rastrau spre Pipera.
4

Fig. 855. Utilizarea liniilor ferate pentru senmalizare in aviatie.

Suprafata actuala a aeroportului Baneasa este de


circa 126 hectare, iar a celui dela Pipera de 130 ha.
Aeroportul Baneasa poate i trebuie a fi extins la
nord i la est, din cauza vanturilor predominante,
adica la o suprafata totals de 250 ha., in care caz

ar trebui procedat la o nivelare a terenului, care


prezinta spre nord 1 rasarit o diferenta de circa 4
m. i pante mai mari ca 2A. Totui cheltuelile cu
nivelarea nu ar fi prea mari fats de importanta lucrarei. S'a facut greala ca s'au imparlit cladirile 1
www.dacoromanica.ro

1273

hangarele pe diverse aliniamente in interiorul aeroportului ceeace a micgorat mutt suprafata active a

aeroportului, iar in jurul lui s'au facia cladiri cu


turnuri gi piloane (centrala de radio-difuziune cu

rJ

Fig. 856. Hangarul pentru aeronave de la Orly (Franta)

antenele ei). Trebuie dar luate masuri cu privire


la cladirile ce se ridica continuu in acea parte. Mai
Inainte acest aeroport se prezenta ca in fig. 857.
Aeroportul militar Pipera este agezat pe un teren
care apartine Inca comunei Bucuregti.
Sporirea aeroportului Baneasa este in functie de
progr esul international al aviatiei, dar gi de sporirea numarului de aeroporturi civile in diferitele orage ale Romaniei pentru traficul intern. In Bucuregti mai e necesar gi un aeroport pentru gcoala de
aviatori civili (diletanti), cum exista gi la Berlin.
Pentru un, astfel de aeroport ar fi de cautat un t.:-.:ren la sudul municipiului, pentru motive de izolare
de celelalte aeroporturi ale oragului.
www.dacoromanica.ro

1274

49. Costal unui oral.


La expozitia internationals urbanistica din 1931
dela Berlin se putea vedea o plange de propaganda
Ccit costa oravil Berlin>>, in care urbanigtii oragului cautau sa arate ce valori an de transformat acolo. Ca gtiri senzationale se dau uneori prin ziare
evaluari, mai mult sau mai putin sentimentale pentru oragele mondiale.
Costul de instalatie al orasului, De fapt sunt doua

Fig. 857. Aeroportul Barman (Bucuresti) in vechea stare.

probleme de studiat relativ la costul unui orag: a)


costul de instalatie i b) costul de intrefinere. Vom
cauta a arata o metoda de evaluare a costului ereatiunei unui orag non, deci in care elemental <<sentiment>> de ordin istoric sau artistic, care nu are eta-

Ion, s5 fie eliminat. A incerca o evaluare strict a


unui orag vechi este o eroare profunda gi lira interes practic.
www.dacoromanica.ro

1275

Interesul unei astfel de evaluari la un ora nou,

pentru urbanist i chiar pentru profan, este evident, caci aprecierea justei valori i deci a posibilitatilor, nu se poate obtine fara evaluare, deci fara
deviz.

Prima chestiune ce punlem este: costul unui ora.2

in condicii egale igienice, este in fun* de inOcimea constructiilor sau este independent de aceastii
variabila?
Si apoi: costul de instalare a unui ora intreg
este o functie linear'ii a costului pe hectar, sau este
in simply proporcie cu suprafaca lui?
Costul oravilui i inacimea clildirilor. Am vazut
ca satisfacerea cooditiilor ideale igienice ale unui
ora in zonele construite cer ca acolo cladirile sa
fie astfel distantate ca in orice epoca a anului 1),
fatadele for i toate incaperge sa fie cat mai bine
insorate Si ventilate. La o anumita latitudine, am aratat, aceasta conditie se satisface printr'un raport
minimal intre distanta d i inriltimea h (corespunzatare pentru solstitiul de iarna in hemisferul nordic)
i pentru anumite orientari ale planului de umbra,
care corespund la o inclinare certa a razelor soarelui pe linia orizontului. Aceste inclinari ale razelor
solare impun in centrele europene in genere ca inaltimea constructiei (a planului de umbra) sa fie mai
mica decat distanta intre cladiri.
Se observa ca in aceste conditii, la o cretere hi a
inaltimei trebuie sa corespunda o cretere di a distantei, mai mare de cat h, spre a se pAstra aceleai
1) La expozilia din Berlin (1931) se preconiza ca distanlele intre cladiri sa fie de 11/2 inaltimea for spre fatadele la sud, si de
2 on Zniiltimea spre fatadele rasarit sau apus. C. Sfintescu: (Al
13-lea Congres international de Urbanism.

www.dacoromanica.ro

1276

conditii de insolare; 1 ca data h1 va fi nd i d1 tre-

buie sa fie nd. Acest adevar poate fi observat din


fig. 858.

De aid o prima concluzie: pentru ormul aflat in


o regiune temperata, distantele intre cladiri trebuie
sa creasca cu mai mult de cat sporul inaltimei. 0
simpla figura geometric. ne arata ca aceasta se traduce cu un spor mai mare de suprafata libera in
jurul cladirei, (chiar cand se admite h=d) de cat se
catiga in suprafete de planre la cladirea cu inaltime sporita. Cu alte cuvinte, sporind inaltimea cla-

Fig. 858

dirilor, nu economisim din suprafata ormului, data


voim sa pastam conditii egale igienice naturale.

Daca totui in multe orar cu constructii inalte


s'a economisit terenul, cauza este a aceasta s'a fa-

cut in detrirnentul igienei (nu mai e soare, nu e


ventilatie) .
Si atunci, revenind la chestiunea puss, rezulta
imediat ca, data suprafata oraului sporete mai repede cand crest inaltimile caselor, atunci i costul
de instalatie al oraului pentru aceia populatie va

fi mai mare cand oravd este suprainqtat de cat in


cel cu cladiri joase. cat privete costul cladirei in/*the, statisticele au dovedit, chiar in Statele-Uniwww.dacoromanica.ro

1277

to 1), ca costul pe m. p. locuibil in o constructie revine mai scump dela un numar de etaje anumit in
sus (uneori dela 3 caturi in sus).
Sa vedem acum variatia costului de instalare a
unui ora in functie de suprafata ce ocupa.

Sunt la un teren dat pentru unl ora, cheltueli


strict promionale cu suprafata oraului i anume:
1) costul terenului,
2)

terasamentului,
3)

cladirilor de interes particular.


Sunt insa i cheltueli cari cresc, de cele mai multe ori, proportional mai repede de cat suprafata,
precum:

4) costul terenului i pavajului strazilor (caci


anumite artere cresc ca largime) ;

5) costul lucrarilor de alimentare cu apa, fiindca trebuiesc sporite mult diametrele unor coniducte-

artere i deseori trebuie adusa apa dela distante


mari Si prin captari mai costisitoare cand populatia ormului este mai mare;
6) costul lucrarilor de canalizare (scurgerea apelor), din cauza unor colectoare mari i a masu-

rilor pentru epurarea unor ape uzate produse in


cantitati mai mari;
7) costul unor cladiri publice specifice unor aglomeratiuni mari;
8) costul de instalare a mijloacelor de transport
in comun, ce sunt necesare neaparat la orae care

tree de anumite limite ale populatiei lor. (U. G.,


pag. 435).
De aici deducem ca in majoritatea cazurilor cos-

tul de instalatie pe hectar al unui ora va crete


1) G. Ford: auilding Height, Bulk and Form>.

www.dacoromanica.ro

1278

cand populatia oragului crete peste anumite limite


cari au caracter general, sau sunt specifice Jocalifatei.

Variabilele filnd prea numeroase, nu am putea


da o formula valabil5 tuturor cazurilor ce se pot
ivi.

De aceia ne vom Margini s stabilim un cost me-

diu pe hectarul de ora mic, ora care nu are nevoie de traiAporturi in comun, dar s5 fie construit
cu case 1 prev5zut cu toate lucrarile edilitare necesare, in ipoteza unor strati de 12 m. fatime, suficienta in genere pentru un astfel de ora (o strada de 12 m. poate avea 2 trotoare de cat 2,25 m. 1
o parte c5rutabil5 de 7,50 m. adic5 pentru 3 randuri de vehicule).
Daca admitem o schema dreptunghiularA, cu
blocuri adanci de 80 m. i lungi de 250 m., deci cu
o suprafat5 de 2 ha. un bloc, atunci circa 4000 mp.
sunt pierduti cu strazile, adica 200/0 dirt teren.
Aceste strazi standard ar costa grosso-modo cu pa-

vaj, ap5, canal, luminat, cam 2,5 milioane lei pe


bloc sau 1.250.000 lei pe hectarul de ora.
Admitand blocuri acoperite cu cradiri economice,
deci constructie inchisa 1 cu 3 caturi (parter gi 2
etaje), dar distantate in conditiile ideale de insolare
i ventilatie, apoi o suprafafa cl5dit5 de circa 80 m.
pentru fiecare locuinti i o densitate de 30 locuinte
pe hectar, rezult5 ca nuinai la parter vom avea pe
hectar 10 locuinte, sau in total o suprafat5 cladita

de 800 mp. din cei 8000 mp. teren disponibil la


hectar. Deci va fi cl5dit5 1/10 din suprafaca, restul

9/10 va ramane pentru gr5dini de fatada i curti


(gr5dini) in interiorul blocului, gi astfel revine la
cei circa 150 locuitori ai hectarului de ora, cam 48
www.dacoromanica.ro

1279

mp. sputiu liber pe cap de locuitor, cots ce nu ar


mai cere alte spatii libere publice de amenajat in
acel ora, deci alte cheltueli suplimentare. Construe-

pile pe hectar ar costa in acasta ipoteza cel putin


7.200.000 lei.

Costul terenului it putem socoti la circa 20.000


lei hectarul, ceeace in proporpe cu celelalte costuri
este neglijabil.

Mai stint de adaogat costurile unor lucrari i instalatii, care sent concentrate in afara hectarului
cladit, i care pot fi evaluate pe cap de locuitor,
spre a le calcula apoi pe hectar.
Acestea ar fi acele pentru captarile de apa, uzini,
colectoare Si epurarea apelor, diferite edificii publice cu scopuri determinate. etc. pe care le evaluam

la un total de minimum 1,5 milion lei la fiecare


hectar.

Am putea considera ca preturi unitare in largi


limite, urmatoarele: cam 2000 lei pe cap de locuitor lucrarile pentru apa, i cam tot atAt cele pentru
canalizare; apoi cam 1500 lei pe cap cele pentru
iluminat, cam 200 lei pe cap pentru plantatii, cam
3000 lei pe cap pentru coli, biserici.
Aa dar costul modest al hectarului de ora nou,
Ins rar construit, ar fi de 10 milioane lei.
Nu am Pnut seams de costul studiilor i proecte-

lor fiindca acesta nu conteazi fats de valorile in


joc.

J. Raymond') face calculul ca la un ora nou 'de


12.000 locuitori costul pe m. p. de teren lotizat ar
reveni la circa 300 lei, (bine inteles fara cladiri),
insa la un ora organizat cu strazi prevazute cu apa,
1) J. Raymond: (Guide pratique de rUrbanistea.

www.dacoromanica.ro

1280

canal, luminat, plantain, apoi cu gradini publice,


cu plaje, cu garaj, cu W. C. publice, etc.
Daca consideram ca la un hectar de teren, numai 8000 mp. este teren in loturi, rezulta ca la un
hectar teren, valoarea loturilor este circa 2,5 milioane lei, nascuti prin valoarea terenului dar mai ales a lucrarilor efectuate, iar din cele 10 milioane
cost total mai sus calculat, ramane cam 7,5 milioane lei numai pentru cladiri.
De aceia, 1 pe aceasta cale, confirmam cele spuse
ca, in genere, valoarea normala a constructiei de pe

un lot, trebuie sa fie de 2-3 on valoarea lotului


(U. G., pag. 470).

Bineinteles ca data inteun ora se executa cladiri mult mai luxoase i mai dense, atunci pretul
hectarului va fi sporit considerabil. Aa se explicI
de ce s'a ajuns la evaluari totale pentru unele orate
existente, ca cele de mai jos i dupa care revine pe
hectar cifrele calculate pe baza suprafetelor din tabloul dat la pag. 297 U. G.:
New-York o valoare de 30 miliarde dolari, fie
4500 miliarde lei, adica pe hectar 53,5 milioane lei.

Londra cu o valoare de 26 miliarde dolari, fie


3900 miliarde lei, adica 108 milioane lei pe hectar.
Paris cu o valoare de 11 miliarde dolari, fie 1650
miliarde lei, adica 211 milioane lei pe hectar.

Berlin cu o valoare de 10 miliarde dolari, fie


1500 miliarde lei, adica 230 milioane lei pe hectar.
Viena cu o valoare de 6,5 miliarde dolari, fie 975
miliarde lei, adica 93 milioane lei pe hectar.
Roma, cu o valoare de 3,5 miliarde dolari, fie 525
miliarde lei, adica circa 109 milioane lei pe hectar.
La expozitia din Berlin din 1931 evaluarile erau
20 miliarde R. M. cllidirile, 7 miliarde R. M. terewww.dacoromanica.ro

1281

nul, 3 miliarde R. M. marfurile, total aa miliarde.


R. M. (1320 miliarde lei). Repartizand valoare.i,
fare marfuri, adica 1200 miliarde lei la supraiata
Berlinului (mu Gross-Berlin adica 6300 ha. gasiw
un cost al hectarului cladit cam de 190 milioane lei.
(se vede ca cifrele in dolari nrr corespund cu aceste
ultime evaluari).
Astfel de preturi provin gi din costul mare al in
stalatiilor pentru transporturi. Dace socotim inteun
ora' mondial macar 25 km. metropolitan la milionul de locuitori, numai acesta revine la 5000 lei pe
cap de locuitor; gi daci populatia e ins mediu de 300

loc. pe hectar, atunci costul hectarului de orag se


urea cu Inca 1,5 milioane lei. Tramvaiul electric
revine iaragi cam 5000-6000 lei p cap d locuitor.
deci alti 1,5 milioane lei supliment la hectarul de
orag. Daci punem gi autobuzele cu Inca circa 1 milion la hectarul de orag, observam ca intr'un astfel
de orag numai transporturile in comun scumpegte cu
un total de circa 4 milioane lei, deci cu 40/o costul
hectarului de orag raportat la costul din oragul mic

(pans la 50.000 locuitori), fira a socoti suplimentele pentru largirea tailor de comunicatie, sporuri
de pavagii g. a.

Mai mult, pentru satisfacerea curiozitatei, vote


face mai jos gi evaluarea hectarului in cartierele
mai caracteristice ale oragului Bucurwi, utilisand
unele din rezultatele recensamantului din 1930
completate cu lucrarile noastre 1).
In circurnscripcia polifieneascii 11 (Banta Nationala) gasim 13,5 cladiri pe hectar, 21 /o teren ocu.1) C. Sfinfescu: KZonificarea urbanistica a municipiului Bucureatia..

www.dacoromanica.ro

aro

1282

pat de strazi, 790/o proprietati, din care cam 26/o


teren cladit, insa din care 630/0 cu cladiri cu 2'caturi, 20/0 cu 3 caturi, 7% du 4 caturi, restul cu 5
caturi on mai mult de 5 caturi.
Daca socotim cu 12.000 lei m. p. teren de construit i cu 4000 lei fiecare m.p.- 1 cat de construetie, rezulta ca hectarul de teren in acea-sfi 'circumscriptie ar costa 120 milioane lei (caci nu punem in
pret gi terenul strazei, iar constructiile o medie camde 25 milioane, ceeace revive la o medie de circa'
1,5 milioane de cladire. Daca adaogam i lucrarile
edilitare Si edificiile publice cel mult 5 milioane la
hectar, rezulta ca in aceasta circumscriptie valoarea
hectarului de ora este de circa 150 milioane lei.
Observam ca valoarea constriictiilor este prea joasii
fats de aceia a terenului, ceeace ne face sa conchidem ca pretul terenului este actualmente disproportionat fats de folosinta lui. Tata dar cat de mult se
scumpete hectarul de ora grin plusvaluta teremtIni i prin o 'exploatare in densitate a constructiilnr
in centru; in detrimentul igienei 1 a ratiunei.
, In circurscripcia politieneascit 35 (Calea GrivitaEd. Basarab) uni carder de locninte thine, gasim
21 cladiri pe hectar cu 17 /o strazi, cu 83% proprietali, din care cam 22/if suprafaca cladita, lima din
care 680/o cu un cat, 210/0 en 2 caturi, 6% cu 3 eh,
turi i restul cu mai mult 'de 3 caturi.
Daca socotim cu 1000 lei pretul mediu pe m.p.
de teren, un hectar teren de constructie va costa 10
milioane lei,, iar constructiile existente, socotite cu
3000 lei m.p. de fiecare cat, valoreaza o- medie pe
hectar cam de 8 milioane. Daca adaogam aci cam 2
milioane pentru lucrarile edilitare pe strazi i pen-

ult edificiile publice, etc. gasim un cost total pe


www.dacoromanica.ro

0'

1283

hectar de 200 milioane lei, adica dublul costului


teoretie pentru um ora nou,_ dei conditiile urbanistice in acest. cartier sunt mult inferioare color.
dintr'un brag nou. teoretic. Aceasta din cauza plusvalutei terenului, care este aproape de 10 milioane
lei la hectar,, creiata de conditii independente de
proprietarul terenului.
Ficand verificarea la cat revine itt mediu o eonstructie pe acest hectar, gasim cam 380.000 lei.
Acum_am putea merge mai departe cu investigaOa. Cat ar Costa intregul oral?
Data socotirn in ora rotund 6000 ha. cu lotizari.
blocuri de constructie (in limitele metropolei, 1 un
cost mediu de 20 milioane hectarul de ora cladit
(la centru am vazut ca e Inuit mai scump, dar sere
periferie sunt in multe circumscriptii costuri medii
mai reduce) gasim ca acest ora are o, valoare de cel
putin 120 miliarde lei.

b) Costal intretinerei unui ora nu este format


numai de cheltueli de pure intrecinere a lucrarilor,
dar 1 de acelea de administrare a orasjului. Daci
primele cheltueli sunt intr'o proportie ce s'ar putea
calcula, cele de al doilea sunt in functiune de sistemul de organizare politico - socials i o diagrams a

fluctuatiilor acesteia nu o putem stabili.


Putem insa afirma ca, in totalul lor, cheltuedile
de intretinere i administrare pe hectarul de ora
revine cu atat mai ridicat, cu cat rapt are o populatie mai mare i mai densa.
Am aratat (U. G. pag. 364) ca. in 250 orae din
Statele-Unite, can aveau peste 30.000 locuitri, diedtuelile, pe cap de locuitor i an, erau de circa 19
dolari in 1917, ceeace ar reveni la circa 450.000 lei
pe hectar. Sunt insa i orae mari in care aceste chelwww.dacoromanica.ro

1284

tueli tree de 2 milioane de lei pe hectar. Costal


este foare mare, si creste sand populatia erelte. La
Bucuretti consideram o medic de circa 2000 lei pe
cap de locuitor si an, adica circa 200.004 lei pe Nectar anual.
Dacii costul teoretie al hectarului de oral este 10

milioane lei, rezulta ca intretinerea. (deci si admi,


nistrarea) revine la 2%-5010 si ehiar mai mult in
orasele maxi.

Asa dar si ea instalatie si ea intretinere si admi-

nistrare, orasele prea man suet un lux peutru o


tarn. De aceia, in criza mare, mai ales finaneiara
aetuala, in. mai toate tarile scum: nu se incurajeazi
afluxul populatiei rurale in orase, ci se dirijeaza un
<<emod cam fortat spre vechiul pamint>>.

www.dacoromanica.ro

CAP. XI
URBANOTHERAPIA

50. Evo lutia, si sfera de aplieatiune.


In sinteza urbanistica lucrarile de therapeutics
urban ai an jucat un rol prominent cu deosebire in
ultimul secol, chiar mai important de cat acelea de
histologic urbana. De altfel lucrarile de therapeutica an fost cele care an atras mai inult atentia sociala asupra importantei urbanistice i an condus

la creiarea tiintei, care astazi procura soh4iuni


climinand empirismul, tatonarea. Adaptarea acestui organism viu, care este oraul, pentru 0 normala
functionare in raport cu continua evolutie a vietei
sociale i individuale, adaptare uneori mai lenta,
alteori mai brusca, s'a facut in orasele existente sub
vazul 1 atingand o diversitate de iuterese a tuturor
locuitorilor. Era deci natural ca mijloacele therapeutice intrebuintate sa fie mai bine cunoscute, mai
amanuntit cercetate, i in mice caz mai pasionat
discutate i de profesioniti i de profani, de cat alte
lucrari urbanistice.
Aceste adaptari evolutive le-au suferit unele orme
cu multa putere i vitalitate pentru diferite nevoi :

a) fie pentru nevoi militare (d,!: aparare) ; b) fie


pentru nevoi politico-sociale, inclusiv cele estetice;
www.dacoromanica.ro

1286

c) fie pentru cele economice sau de circulatie; d)


fie, in fine, pentru cele igienice. Le iniram in aceasta ordine, fiindca in decursul istoriei astfel de therapii s'au accentuat cam in aceasta succesiune.
Fiecare din astfel de nevoi an avut evolutia lor i
solutiile timpurillor lor, deci o therapeutics urbana
proprie. In Urbanistica Genera la, la capitolul Evolutiei, am dat uncle rapide indicatiuni. In acest ca-

pitol special se cuvine insa sa intram in unele detalii ale evolutiei metodelor, spre a intelege mai bine
urbanotherapia speciala de recomandat 1 de adop-

tat in epoca noastra moderns i rezultatele ce am


putea obtine in viitor.
a) Evolutia urbanotherapiei militare. Am v'azut
ciun arta militara, pentru atac i pentru apararea
orarlor, a impus secole intregi multor centre ca sa
se adapteze la astfel de cerinte, fie ca arzare (pozitie dominants), fie ca delimitare (zona de aparare cu diferite trasee, mod de constructie), fie Ca
retea de strazi (de rocada), fie ca piete (pietele de
adunare, de arme), fie chiar ca mod de constructie
a locuintelor (cu turnuri 1 donjonuri de supraveghere 1 einduri la etaje pentru aparare la lupta
apropiata de atac a locuintei (ca in fig. 859). Prim
urmare in evolutia therapeurticei urbane gasim faze
militare, adica o urbanotherapie militara.
Athena ii are primele inchegari 1 adaptari in
epoca synaecism, de concentrare a micilor state din

Attica, atunci and stanca Cecropea, pe la 1200 i.


Cr. deN eni capitals sub numele ce-1 poarta i astazi.

Pe acropole era pe atunci numai un fel de locuinta


regala (anact) in jurul careia se inirau acelea ale

rfilor familiilor de seams (eupatrizii).


Zidurile pelasgice (de fapt cycplopeiane), execu-

tate din moaloane de piatra, formau o cingatoare


www.dacoromanica.ro

1287

primitiva, sinuoasa, de aparare, ca gi acelea mega-

ronice (ale palatului regal) de 4-6 in. grosime gi


pans la 10 m. inaltime; iar la poalele fortaretei se
inseila targul (asty sau polis). Aces'te ziduri ale citadelei aveau mai multe porti de wire, unele chiar

Fig. 859. Locuinta uiedievalii cu einduri de aparare.

ascunse prin grote, care conduceau la puturile din


apropiere, de ex. fantana Clepsidra. Erau poate vre-o
9 porti, de unde gi denumirea zidurilor pelasgice de
enneapylon. Cu timpul oragul s'a dezvoltat la poa-

lele citadelei, in deosebi in cartierul zis Ceramic,


care in sec. VI avea o agora, aga ca pe acea vreine
Pisistrate a trebuit sa execute o rampa carosabila de
legatura cu citadela de pe acropole, luand astfel
nagtere gi propyleele; iar Hipparc, fiul sau, a executat prima century de fortificatii a oragului de
jos 1), dar care totugi nu a putut apara oragul dupa
lupta de la Thermopyle, in cat populatia s'a refugiat la Salamina. Oragul de jos, gi chiar acropole au
1) Gustave Fougeres: lAthenes).

www.dacoromanica.ro

1288

fost incendiate, cu toata rezistenta unui pumn de


eroi, baricadati acolo; pietele au fost daramate, chia
centura desfiintata. Si astazi se mai Arad urmele de
arsura flacarilor pe pietrele fundatiei Parthenonului, abia inceput. Totui ulterior Themistocle, pe la
478 i. Cr., a eonstruit o noua centura mai larva, cu
ziduri de piatra, groase de 4 m. i inalte de 5 m. pen-

tru o mai buns aparare (fig. 860) cu diametre pe

*
Z

MI

MA .1

La IA a

Fig. 860. Zidurile de aparare ale Akropolei ridicate de


Themistocle

o elipsa de circa 1500 m. 1 cu perimetrul de circa.


6 km. precum 1 un port de razboi la Pireu, cu nite
ziduri de pietre de talie, legate cu crampoane, pe o.

lunginte de 10 km. (fig. 861). Opera de fortificare


a fost condusa mai departe de Cimon, executand
dupa zidurile rectificate ale acropolei i zidurile de
legatura inure Athena i Pireu, obtinand un sistem
complet inchis. Siguranta in ziduri a pregatit secowww.dacoromanica.ro

1289

lul V, de aur, al Athenei,.care a culminat In epoca


lui Pericle. Dar chiar atunci sand adaptarea oraului se facea pentru o noua viata de opulenta i de
:arta, Pericle nu a neglijat i therapeutica urbana de
interes inilitar, caci el, pe la 457 i. Cr. se ocupa de
7zidurile de la Pireu, prin arbitectul Callicrates, care
ATHENES ET LE PIREE
FORTIFICATIONS
as aJa7

ET LONGS MURS
Metres
2002
tow

ti'

q.

3000

Stades
15

20
1

pif

0; 2- 9

By

I.

0.

I a'Ath

AT HE NES
I Paris do able4.17Fylen,

"moo..im

aranienne.
DtocAdares

4Acharnae.

LE PIREE

I eutela

11721.,r1-

Ast_f nN.va.

ars Cane t wamch

Fig. 861. Fortificatiile Athenei

.a executat al treilea zid, intermediar celor doua anteritoare ale lui Cimon (<<cele doua picioare>>). Pe la

450 au Post trasate arsenalul, docurile, portul i


.chiar planul oraului maritim, de catre Hippodamos. Dar Pericle nu a putut sa aplice therapeutica
lui Hippotlamos i cartierului, de Jos din Atena, insa

a executat accesul monumental pe acropole, prin


piste-propylee, largi de 18 m. i adanci de 25 m.

f ormand o intrare olympiana (primi'toare Si fara as-

pect militar), in locul celei vechi, militare, ce infklia neincrederea.

In secolul al treilea cartierele joase ale Athenei


www.dacoromanica.ro

1290

luasera mare dezvoltare. 0 mare artera (Dromos),


intreaga avand portici pe ambele parti, conducea la
poarta dubla numita Dipylon i lega agora cartierului Ceramic cu raspantia tailor ce ducea la Pireu,
corks
44+44-4-44,

hortorum

Comer, ur7
Murvs SerV,dnUS
Scoperie preistonche

.er*

ji

.,,fl'51furrinahs

. .....

Cd-Mpus.
Aid rtlq.5

raC
0

CapitalluVcl f- o ,.,
Veldbrym
IA

bura

vn

QIN"
.47
own
,11
Caelius
tAventin 3,4,

m,ear

4.

k
n cr.

.:."...ekv."';-7

Arid'

7,4,7
,'S.M" Test,. ezio

Fig. 862. Fortificaliile Romei.

la Eleusis i la Academie, dupa ce separa cedle doua

cartiere de lucratori (Athena avea ateliere pentru


lucrat fierul Inca din sec. VIII i. Cr.), adica Kolonos Agoraios 1 Ceramic. Celelalte strazi in majoritatea for erau Intortochiate 1 Inguste.
Romanii, sub Adrian, au aerat patin Athena, dar

mai curand au extins'o in not cartiere de lux, prin


o noua centura (160 d. Cr.).
Roma a trecut prin aceia evolutie militara ca 1
Athena, i de aceia gasim acolo masuri analoage de
www.dacoromanica.ro

1291

aparare. De la Roma preistorica, de pe cele doua co-

line (Capitoliul lui Saturn i Palatimul arcadian),


oraul a evoluat spre Roma etruscd a Tarquinilor,
care a inglobat i alta colonie, de la Aventin papa
la Quirinal; iar regele Servius a inchis cele apte
coline cu o centura fortificata care avea capetele rezemate pe Tibru (fig. 862). Pe acolo accesul se facea pe podul de lemn Sublicius, cel aparat de Horatius Codes, pod ce a subsistat pans in timpul imperiului 1). Campul lui Martie ramanea in afara. Zidul era facut din pietre dreptunghiulare de tuf galben, cu turnuri patrate. 0 urma din acel zid se mai

vede i azi in Piata Magnanapoli i chiar in alte


Orli ale oraului, unde zidul continua prin gradini,
1 arata ca nu era peste tot la fel de puternic construit; dar in unele parti avea in fats anturi pans
la 10 m. adancime. Acesta a aparat Roma chiar in
timpul lui Anibal. Zidul se afla dincolo de Roma
Quadrata. Insa exista in interiorul Romei 1 o cetatuie, i anume pe colina de langa Capitoliu unde
astazi duce scara de la Arracoeli. Galii lui Brennus
au dat foc Romei, pe la 390 i. Cr. dupa care cetatea
s'a reconstruit, dar fara plan, adica dezordonat.
Dupa razboaiele punice, Roma a neglijat, considerandu-le inutile, sa mai intretina zidurile cetktei.
Cartiere not s'au dezvoltat i dincolo de ziduri, iar
locuitorii chiar incepusera in timpul lui Iuliu Cesar sa piveleze unele ziduri. Roma a ramas totui
impartita in 4 sectoare: Palatin, Esquilin, Suburra
Quirinal. Abia in timpul lui Augustus oraul a fost
impartit in 14 regiuni, care apoi au fost subdivizate

in cartiere (vici). In timpul republicei, cu toata


aceasta extindere, oraul era inghesuit in case inalte
1) E. Berthaux: gRomez (L'Antiquite).

www.dacoromanica.ro

1292

(chiar cu 7 etaje zise inquilini), ca acele ale bogatului Crasus, care era proprietarul unor blocuri intregi
(insulae), cu strazi inguste i intortochiate, pe care

Fig. 863. Strada in vechea Roma.

balcoanele (moeniana) le intunecau i mai mult i


aproape puneau in atingere casele vecine, luck incendiile se propagau foarte uor. Fig. 863 reprezintrt
o imagine de strada, care este o fresca din casa Liviei>> de pe Palatin.
www.dacoromanica.ro

1293

Aceasta dezordine facea ca oraul sa nu aiba acea

grandoare monumentala ca a Alexandriei (Egipt)


sau a Palmyrei. Iuliu Cesar observase cauzele i intocmise un program de transformari, pe care nu a
avut timpul sa-1 realizeze.

Fig. 864. Zidul lui Aurelian la Roma.

Dar epoca barbarilor sosete i Roma e ameninlata. Aurelian pornind intr'un razboi contra Zenobiei, regina Palmyrei, a vrut sa lase in sig-uranfa
Roma i de aceia a executat prin Probus o /Jodi centura, inceputa la 271 d. Chr. i lungs de 12 km. (fig.
864). Aceasta a servit, pana la 1870 d. Cr., i de centura oraul Papilor. El incbidea i cartierull Transtevere, pana la Janiculum. Barbarii sosira insa la
Roma abia peste un secol i jumkate, i, cu toate
zidurile ei, Roma a cazut sub barbari, a fost jefuita,

mai ales de tot ce era metal. In evul mediu toate


monumentele au devenit adevarate cariere de extras
www.dacoromanica.ro

1294

material de zidit sau de pavat, iar statuele au servit


chiar pentru fabricat varul. Insii locuitorii Romei,
ca nite necrofori, au distrus cadavrul Romei, mai
mult deck vandalii i gotii.
Din cele doua exemple istorice dezvoltate, tragem concluzia c, in antichitate urbanotherapia mi.
litara consta numai din executarea unor ziduri do
aparare in jurul orarlor, mai groase sau mai slabe,
mai inalte sau mai joase, cu mai mult sau mai putine
porti de acres, dar zidurile erau construite eu grija
de a inchide intreg oraul construit, chiar data traseul for ar fi fost foarte sinuos. Mijloacele i tactica
razboiului nu cerea alte dispozitii speciale. In interiorul oraului nu se intervenea cu alte lucrari de

transformare. Principiul castrelor romane nu era


aplicat de cat la noile creatiuni de orae, cele veelli
ramaneau ca structure aa eum s'au desvdltat, la intamplare. Poate ca oraul Rhodes sa fi facut o exceptie, cad se spune ca ar fi fost reconstruit dupii
un plan al lui Hippodamos, cu dispozitie in evantai
(prima de acest gen) strazile fiind inchise cu pers-

pective monumentale (arcuri), aceasta pe la 408


i. Cr. In evul mediu, dupa distrugerea imperiului
roman, nu mai exists o for importanta dominants
care sa pastreze o ordine, i fiecare ora, chiar fiecare cladire ceva mai importanta, trebuia sa is masuri proprii de aparare.
Deja pe la 1025 apar primele orar in Germania
in jurul castelelor de aparare, precum: Nurnberg,
aliinster.

Oraele italiene evoluau insa mai rapid, i de aeeia au fost imitate i de cele din alte tari. De exem-

plu la Marsilia, pe la 1100, cetatenii au format uniuni (universitas) pentru aliante cu unele orae
ale Ita liei (Genova, Pisa) ; pe cand in regiunile de
www.dacoromanica.ro

1295

nord se institue acele turnuri (beffroi) cu tocsinuri


(clopote) de alarms, sa serveasca in caz de atac al
oraului, ca la Beauvais on Saint Quentin. La aces-

te luciari au contribuit corporatiile (guildes), i

astazi avand localurile for vechi in multe rale, mai


ales in cele belgiene.
Pe la 1110 apar in Italia aa zisele republici urbane, ca la Genova, republici cu o mare putere de
expansiune colonials. Acestea au intarit cu ziduri
de cetati i au construit multe castele (burguri) pada in orieutul Europei gi in Romania.
Totugi s'au inmultit gi castelele sau burgurile

(cetatuile) autonome, pe pozitii cat mai greu accesibile, cu dispozitii cat mai complicate gi mai concentrate, formatiuni locale, din care am indicat numeroase exemple in Urbanistica Genera la, capito-

lul Evolutiei (fig. 48, 50, 51, 55, 63 U. G.) de tip


occidental, executate gi in farile romane.
0 mica descriptie dupa N. Iorga a constitutiei Cetatei Albe (turcete Akerman), fosta cetate genoveza Mohcastro, (castelul negru) este interesanta,
pentru a vedea cum in sec. IV, in aceasta epoca de
nesigurLdta viata se concentra, gi firesc gi oragul.

Pe la 1410 aceasta cetatuie intrase in stapanirea


Domnilor Moldoveni gi se compunea din mai multe

curti marl interioare (fig. 61 U. G.) inehise cu ziduri foarte inalte de piatra, spre deosebire de zidurile altor cetati moldovenegti, care au fost executate din caramida, dar in care se inecau gi pietre in
ciment. Cele doda curti maxi, ce an mai ramas la
Cetatea Alba, sunt flancate cu turnuri de observatie.

Dar adevaratul castel moldovenesc este considerat


Suceava din sec. IV, cu decoratii originale gi cu ziduri acoperitewww.dacoromanica.ro
de faianta.

1226

Astfel de cetati i cet5.tui erau continuu sporite,


modificate, spre a fi adaptate, fie nevoilor not ce
ap5reau cu timpul, fie dupa perfectionarile aduse
in arta de atac 1 ap5rare a cetktilor, astfel Ca cu
timpul ajungeau adev5rate conglomerate de ziduri,
labirinturi de coridoare, curti 1 inc5peri, a c5ror
utilizare devine din ce in ce mai greu de explicat
(fig. 51 U. G.).
De cele mti multe on astfel de cefatui senioriale

sau princiare au format nucleul unui ora incins


ulterior cu alte ziduri de forme planimetrice, uneori dreptunghiulare, dar mai des neregulate; pada

in epoca renaterei $i chiar epoca moderns, cand


arta military a impus o alt5 evolutie 1 o adev5rat5
therapeutic5 urban5.
In epoca renasterei, odata cu desvoltarea armelor
de foc, a trebuit s5 se perfectioneze i traseul i exe-cutia zidurilor de ap5rare, 1 chiar sa se execute

unele luciari de adaptare interioara chiar la oraele existente ce trebuiau s5 fie aparate.
Cu toate c5 un Machiavelli nu prevedea marea
transformare pe care o va aduce apar5rei oraelor
armele de foc, in Italia au ap5rut primele orae cu
fortificatii bastionate executate din zidarie, cu anturi uneori pline cu apa, avand trasee stelate pentru tir de amfilada, cu drumuri de acces interioare

dealungul zidurilor i altele radiale, de Ila piata


de arme, dup5 tipuri teoretice (ca cele indicate in
fig. 71, 72, 90 U. G.).
Dar Vauban este acel care, in sec. XVII, a aplicat aceast5 therapeutics la numeroase orae ale
Frantei pan5 in T5rile de Jos, vre-o 300 la num5r,
cu o perseverent5 Si o intelegere care -1 claseaz5 ca
cel mai important inginer-urbanist millitar al epo-

cei (fig. 865).

www.dacoromanica.ro

1297

Acest mare asediator, dar i mai mare constructor


de cetati, era i un mare iubitor de adevar i de sinceritate. Dar oamenii cu care a lucrat, i mai ales
Ludovic al XIV, 1-au inteles i au apreciat pe acest

om al adevarului, i-au dat concursul, i de aceia


Franca poate serba acum al treilea centenar al acestui mare creator de cetati si restaurator de orae.

t"

-3s,

Fig. 865. Vauban.

Vauban intelesese ca cine tine orasele, stapanete-

i itara. El a stabilit, la cele peste 50 de asedii decetati ce a condus, ca totdeauna reuete sistemul
de atac al cetatilor, aplicat pada dupes 1870, i concretizat in imagina din fig. 866, daci se des atacul
unei cetati prin o alts cetate mobiles.

Dar tot el a trebuit sa se apere contra propriei


sale metode de atac. El nu a mai ridicat ziduri inaawww.dacoromanica.ro

1298

te, crenelate, ci a construit ziduri ingropate, bastio-

nate (glacisul), transformand oragul cu drumuri


multe de acres i cu piete numeroase de adunare.
Apa a intrebuimat-o nu numai la aparare, ci din
un triplu punct de vedere: aparare, transport i irigatie. Apararea lui de la Tournai, din 1674, contra
lui Wilhelm d'Orange, a ramas celebra. Apa Escotului, ce traverseaza pe la mijloc crawl, cu ecluzele lui, i-a servit sa inunde trangeele de atac ale asediatorilor.

Fig. 866. Atacul unei cetiiti dupa principiul lui Vauban.

Sistemul lui Vauban, adoptat de intreaga Europa, a schimbat faciesul urbanistic al multor orae,
gi a durat pans in sec. XIX, rand, aparand sistemul
poligonal al lui Brialmont, contra tunurilor cu bataia departe i cu mare putere bizanta, aceasta i-a
luat local, ca dupa cateva decenii sa fie revizuit i
acesta. Centura din continua a devenit intrerupta,
www.dacoromanica.ro

1299

din stransa, foarte larga. S'a ajuns la forturile izolate. Aceasta noua eita.0." a artei militare a uurat urbanotherapia estetica, igienica i economics a ora-

ylor cu putere de expasiune, caci vechile fortificatii stranse au servit, cum am vazut, la amenajarea de spatii libere pentru aerisire i circulatie (fig.

43-47 U. G.).
Armele de foc au impus astfel oraylor o evolutie
spre o aezare in cerc>>, sa formeze aa zisele ca-

pete de pod, cu drumuri ce diverg dela centrul oraului in exteriorul lui. La portile ormului eirile
se faceau cu drumuri formand doua cottui, contra
atacurilor de front Si de flanc. Cand aceste drumuri
erau drepte, se realizau stramtori intermediare, adevarate baraje la inaintare.
Tunul a adus luptele dela distanta, i Vauban a
impus therapeutic-a specials oragelor existente, spre
a putea fi aparate de efectele acestei not acme. Gla-

cisul lui Vauban a fast raspandit ca o retea de aparare pe intregul cuprins al farilor.
Aceasta a fost evolutia urbanotherapiei militare
pada la 1914. De atunci o noua arms s'a desvoliat
perfectionat formidabil pentru atac. Este avionul.
Avionul rastoarna complet i modul de aparare, i
modul de constitutie i constructie ale aglomerati-u1

nilor, astfel ca o noua urbanotherapie se impune,


i care este in curs de formatiune. De altfel lipsesc
Inca experientele reale i definitive care sa demonstreze eficacitatea unei metode.
Ne vom ocupa inteun paragraf special de aceasta

ultima faza a urbanotherapiei militare.


d) Evolutia urbanotherapiei politico-sociale. Intele-

gem prin aceasta lucrarille efeettuate asupra oraylor in decursul timpurilor, in scopul de a satisface
www.dacoromanica.ro

1300

variatele nevoi ale organizatiei politice, ale celei religioase, ale unei diferentieri din ce in ce mai pronuntate a claselor sociale. 0 caracteristia a acestei

urbanotherapii de ordin politico-social este aceia


c5, in manifestarile ei se gisete in mod constant i
preocuparea estetiea.
Dela palatele conexe templelor despotilor antichit5tei, care intruneau puterea politic5 1 religioas5,
pans la teatrele 1 stadionurile democratiei, intalnim cum am aratat (U. G. pag. 507-508) interesul
estetic.

In aceasta clash de therapeutics aez5m de pild5


avenue-urile monumentale flancate cu sculpturi de
berbeci, executate pe la 1500 i. Cr., in timpul apogeului Thebei, sau cea cu sfinxi, largi de 40 m. dela
Khoutcitu, pe la 1400 i. Cr., cum 1 gradinele suspendate din Babylon (fig. 13 U. G.). Herodot povestete despre iluminarea pietelor publice in oraele egiptene la serb5rile fecundit5tei (Isis).
Athena a inceput sa se transforme cu o deosebit5

grila de infrumusetare in timpul lui Pisistrate i


urmailor sai, tirani can locuiau in citadela de pc
acropole. Sculptorii Si decoratorii ionieni refugiati
in Athena au dat tot concursul for la lucr5rile Athenei Si in special la templul Hekatompedon (al celor
100 de picioare) inconjurat cu o multime de statui
de marmora policromi. Acestui templu au urmat altele in oraul de jos executate in tuf Si care au servit impreun5 cu o orchestr5 la institutia serbarilor
dyonisiace, cu reprezentari muzicale, dansuri i re-

citari din poemele homerice. A infrumusetat tot


Pisistrate parcul Akademos i aceia Lycee, umbroa-

se la gynmaziu. Aceste lucrari ridica Athena tiranilor Pisistratizi la un nivel chiar mai stralucitor
www.dacoromanica.ro

1301

de cat alte cetati, precum Coryntul, care in sec. VIII


era infloritor, cu antiere navale i ateliere producand renumite teracote, sau Megara, guvernate de
alti tirani.
Dupes rasturnarea tiraniei i intronarea democratiei (510 i. Cr.) un nou spirit civic s'a nascut la A-

thena, care a dat un mare impuls cetatei. Aceasta


lua not forme urbane, mai ales ca din razboaiele
medice a eit aproape complect arses sau daramata.

Pericles a transformat Athena, ajutat fiind de


Plvidias, pe care 1-a inteles i sprijinit cu fanatism,

dar urmand i o doctrines esteticci inspirata din idealismul dui Anaxagoras, prin care el a sirutit cu
claritate viitorul.
Inteadevar el avea credinta in progres, era optimist i mai ales era om de stat patriot. El era convirts ca echilibrul social este prima conditie a fericirei; el combate anarhia, mizeria, lenea i ignoranta i se traduete sa inalte persoana morals a cetateanului, sa garanteze demnitatea institutiilor, in
timp ce asigura i prosperitatea generals, prin infiintarea de colonii la adapostul armatei i marinei.
A inceput lucrari somptuoase pe acropole, din
acele care au fixat pentru totdeauna idealul colectiv cel mai sublim. Dela 446 la 438 i. Cr., a construit Parthenonul; de la 437 la 432 i. Cr. Propyleele, i numai aceste ultime, au costat 2000 de talanti (peste 12.000.000 fr. fr.) i aheseionul; apoi a complectat gymnaziul.
In toate aceste lucrari aa de unitare in factures,
s'a simtit conducerea de stapan a lui Phidias, care
impunea o discipline severs tuturor artitilor pui
sub directiva sa i carora le distribuia o educatie comtma, conditii atat de neintelese i detestate astazi.
www.dacoromanica.ro

1302

Cu toate ,acestea executia aoestui program de urbanotherapie estetica era subordonata unor consideratiuni foarte diferite, uncle tecnice, altele politice
sau religioase, care ingradeau mult libertatea in alegerea solOunilor. Cu oat autoritatea lui, Pericles Inca nu era stapan ca sa aleaga, dupa voia lui,
PLAN DE L'ERECHTHEION
Metres
I Eta astuel COMpieL64

PORTIQUE

CLLLA DE

CEIL,A
....

POSEIDON-

ATHENA

ERECHTHEE.

POLI;AS

Substructions

- IF
,

byzaritines__

111

Pos:e.

:on

t,ch:thee:

Fig. 867 Planul Erechteionului.

amplasamentele lucrarilor, caci fiecare zaplaz avea


clericii lui, fidelu lui, protectori foarte puternici 1
foarte conservatori '). Cate bisericute, tot atatea coterii aristocratice i sacedotale, ostile unui ef democratic 1 gata sa se apere contra incakarilor i
profanarilor urbanistice. Cea mai mica deplasare a
unui idol ridica vuete de dlamori, framanta contiintele superstitioase i intimida pe autorii programului de lucru. Trebuiau targueli, acomodari, re1) Gustave Fougere: citheneo.

www.dacoromanica.ro

1303

tugeri 1 chiar amanari. Unele lucrari trunchiate i


asimetrice, ce constatam Inca la Propylee sau la Erechteion, dovedesc aceasta (fig. 867, 868). Nashnul sacru>> sau urmele tridentului>> se opuneau la
vre-o atingere. La Parthenon calea era mai liberi,
1 de aceia Pericles a inceput cu aceasta opera. In
schimb dificultatile de la Erechteion au realizat o
capodoper5 de ingeniozitate gi combinatie.

ri,-erteniet9?

rF

EI

-c
.1-

Fig. 868. Vederea Erechteionului.

Ce mangaiere este istoria gi pentru urbanigtii de


astazi, care suet obligati tot de o diversitate de con-

sideratii, sa adopte gi execute solutii in afar de


gandul lor, dar a caror talmacire putini o inteleg,
caci putini Bunt din cei despre care Virgiliu a zis :
felix qui potuit rerum cognoscere causas>>.

Dar gi dezvoltarea claselor sociale a schimbat


cultura unui orag. Pe la 430 se gNseau la Athena
cam 300.000 lucratori streini (meteci). Oragul era
international. Astfel la Athena de jos, in cartierul
www.dacoromanica.ro

1304

Ceramic, in jurul agorei vechi de aci, care era dreptunghiulara gi de cateva sute de metri lungime, se
aflau porticuri, temple, edificii administrative; jar
alaturi era agora comerciala, dar cu hemicicluri pe
specialitati negustoregti. Aceasta agora era inconjurata de strazi Inghesuite cu pravalioare, dupa care
se desvolta cartierul popular Melites, pans in cartierul de mizerie numit Koiles (scobitura). Aci saracimea igi facuse nigte locuinte, adevarate alveole,
cand scobite in inel, ca acele de troglodyti, cand adosate la rapa stancoasa sau implantate pe mici terase taiate in calcar, ansamblul dand un aspect de
scobituri ca de vietuitoare subterane.
Mai era gi un alt targ sub cerul liber, langa care

se gasea biuroul agoranomilor (inspectorii targului), apoi porticul cu 100 coloane al bibliotecei, daruit de imparatul Adrian oragului, care avea doua
etaje.

In partea nordica a centurei de fortificatii se intindea cartierul burghez Sconbonidai. Cartierul


aristocratic era Kydatheraion spre Lyceu, dincolo
de care s'a dezvoltat Noua Athena in timpul impa-

ratului roman Adrian. Totugi degi Inca de pe la


345 I. Cr. existau cladiri de raport gi plusvaluta
fonciara, casele erau mici, strazile Intortochiate,
aga ca efectul de ansamblu al oragului nu prea
impunea vizitatorilor streini, care prin sec. III d.
Cr. considerau acest orag inferior Thebei, un alt
orag grecesc. Ordinea nu era de cat pe acropole.
unde Pergii facusera tabula rasa. Cu toate ca de
pe la 466, in timpul lui Pericles, exista deja politic
constructiilor la Athena, oragul nu s'a putut dezvolta sau tit ansforma ordonat.

Inscriptiille ipotecare se faceau aci pe soclurile


www.dacoromanica.ro

1303

ccaselor grevate. Designer ca plusvaluta a impiedicat

4> transformare ordonata a Athenei.


Dar la Pireu se nascuse un centru comercial mondial, Inca din sec. IV, i. Cr. un port franc cu antrepozite, cu <deigma>> (targ de mostre), tribunal de
,comert, banci, biurouri de schimb (trapezitii). To-ti
:streinii, inclusiv divinitatile for erau atrai aci.
Athena dar a avut 1 o evolutie in urbanotherapia economics.
La Roma ne-a limas insa vestigii de urbanotherapie politico- socials cu preocupari estetice i mai
numeroase.

luliu Cesar a fost primul care a imaginat pla-.nun pentru infrumusetarea Romei, dar adevarata
era de infrumusetare a fost sub Octavian August.
Pacea de care s'a bucurat, i-a permis ca inteun
singur an (28 i. Cr.) sa reconstruiasca 82 de temple. De aceia nu avem intentia sa inirarn aci toate
lucrarile de amenajare a Romei in timpul lui August, ci numai sa arAtim metoda lui, care consta
in congtructii i in organizarea administratiei ur-

lane.
Augustus a vrut sa transforme o parte din Roma,
care era inghesuita i incalcita, strapungand strazi
noi i ridicand constructii noi in cartierele vechi.

Pe de alts parte, pe malul Tibrului, a cautat sa


execute un cartier nou cu monumente marete 1).
Dupa cum vom vedea, astfel de proecte au inspi-rat, dupa 1800 ani, 1 pe Napoleom III, la Paris,
caci pentru ambii imparati arhitectura este un
-instrument de domnie, placerea luxului este mai
puternic5 de cat iubirea de libertate>>.
1) Emile Berthaux: (Rome).

www.dacoromanica.ro

1306

Octavian August a cheltuit cu transforma'rile de


infrumusetare a Romei un miliard L jumatate de
sestertii (cam 400 millioane franci) in ultimii lui
20 ani de domnie.
Deja Tuliu Cesar incepuse intinderea forului ro-

man cu un nou forum, dirimind blocuri intregi


de case, niveland apoi terenul Si executand ziduri

Fig 869. Zidurile la noul for inceput de Iuliu Cezar.

care inchideau o suprafata dreptunghiulari (fig.


869). Augustus a terminal aceasta lucrare. Spre a
putea deschide spatii libere in cartierul popular
Suburra, Augustus a cumparat iruri intregi de
case cu cite 5 etaje. Dar pe campul lui Marte,
unde terenul era liber, familia lui August i-a ridicat palate, porticuri, i teatrul Marcel has. Nepowww.dacoromanica.ro

1307

tul imparatului, celebrul Agrippa, care s'a inrudit prin alianta cu Octavian August, casatorindu-se cu sora lui Marcellus, a devenit marele edil
al Romei, i a construit terme i bai publice de
mare lux i. apoi Pantheanul, consacrat zeilor protectori ai casei lui Augustus. Acest monument avea
o arpanta in bronz, dar materialul a fost ridicat
la 1625 de papa Urban VIII, din familia Barberini, care a facut din bronz tunuri pentru Castelul
Ingerului. Aceasta a facut ca populatia sa spuie ca
ceeace nu au facut barbarii, a facut Barberini>>.
Dar Augustus a infrumusetat i malurile Tibrului 1 insula. In timpul lui majoritatea edificiilor
s'au executat in marmora greaca i italics. sau din
porfir sau granit din Numidia i Egipt, in loc de
caramida ca mai inainte, aa ea nu este metaforica
pretentia ca acest irnparat a primit Roma de caramicla si a lasat-o de marmora.
Sub Nero s'au realizat not transformari. 2n urma
incendiului din anul 64 d. Cr .din cartierul marelui tire, in mijlocul magazinelor pline cu corabusail. Sase zile i base nopti, 1 apoi dupa o intrerupere, alte trei zile, focul a mistuit doua treirni
din Boma. Din cele 14 arondismente ale Romei lui
Augustus, numai 4 au scapat. Pierderile istorice Si
de bogatii de art an fost considerabile. Neron a
profitat de aceasta ca sa reconstruiasca un ora
nou, cu strazi mai largi i mai drepte i cu uiete.
Am putea spune ca primul plan de therapeutics
urbanistica a fost conceput de Nero, urmarind In
primul rand problemele de estetica. Aa afirru5
Tacit. De pe Palatin, Nero a intins o cale suspendata peste acoperiurile caselor, ca el sa paatI
merge de la palatul sau sa faca vizite frateilui sau,
www.dacoromanica.ro

1308

Jupiter Capitolmul. In jurul Palatinului el ii sporea necontenit gradinile sale, fie prin moteuire,
fie prin simple confiscari; i apoi, ingloband 5i un
cartier ars, a rotunjit un intreg domeniu, unde i-a
construit <<casa de aur>>, inalta de 35 metri. In fata

pond era statuia lui, tot atat de colosala

ca 1

Colossul din Rhodes>> una din minunile antichitatei, Descriptiile ce au limas asupra palatului i
gradinilor si a ingtalatiilor minunate de aci, arata
de ce visuri monstruoase si fara masura era animat Neron.

Imparatii ce urmara an intrebuintat vastul teren pentru alte lucrari de utilitate publics, precum therme, temple, colosseum. Traian a dat ordonante care limitau inaltimea constructiilor la
Roma la 60 i 70 picioare.
Tot ca lucrari de urbanotherapie socials putem
considera programul intocmit sub Imparatul Con-

stantin (306 d. Cr.) prin care impartea oragul in


5 zone de constructie, adica cea centrals cu forurile, apoi centrul civic unde nu se circula decat cu
piciorul ,alta a suburbiilor gi transtibru cu locuinte populare, Campul lui Martie cu monumentele,
gi, in fine, cartierul de vile pe Viminal gi Esquilin
(U. G. pag. 252), de oarece Roma imperials avea
peste 40.000 case.
Dupa distrugerea Imperiului. Roman, in

evul

mediu, nu numai &A nu se mai fac inbunatatiri la


Roma, dar acest oral devine o imensa cariera, ceeace a durat pans in sec. XIV. Pe la 1337 Petrarca
vizitand Roma a constatat ca nicaeri nu se gasete
atata ignoranta asupra trecutului acestui orag de
cat chiar la Roma, unde poporul nici macar gnu cunoagte semnificatia magnificelor ruine in jurul carora traete, 1 pe care le distruge in mod barbar.
www.dacoromanica.ro

1309

Toomai in sec. XV gi XVI au fost Intreprinse la

Roma not lucrari de urbanotherapie, jar planul


rigid de sistematizare al lui Domenico Fontana, in
timpul papei Sixt V, constitue primul exemplu de
eonceptie unitara gi de ansamblu in transformarea unui orag existent, potrivit spiritului unei epoce de putere religioasa. Acel plan prevedea deschideri de strazi diagonale, de ex. Via Sixtina, cum
i pastrarea de man spatii libere (fig. 82, U. G.),
dar in primul rand pentru a aega intre ele diferitele monumente, sanctuare, obeliscuri sau colum-

ne, care formau in totul un schelet stelat triunghiular de artere, in care acele objective sa fie
puncte de perspectiva. Trei secole au avut de aucru, pe baza acestei scheme de plan cu obiectiv
estetic, in care timp s'au creiat in ochiurile dintre
acele artere man spatii libere, in care lucrarile de
arhitectura au incadrat piete celebre, ca Piata Sf.
Petru, Piata di Spagna, Piata Navona g. a. 11.
Tot ca lucrari de urbanotherapie cu caracter
politico-social gi cu o pronuntata grije de estetica,
consideritn gj lucrarile lui Napoleon III, executate in Paris, intrebuintand in acest stop energia
unui Haussmann. Am aratat ca Napoleon III a avut
aceiag conceptie despre tutilitatea politica a infrumugetarei oragrului-capitals, ca gi Octavian August;
gi ca, Inca astazi opera haussmanniana este consi-

derate mai mutt ca o lucrare de politie de cat de


urbanism (U. G. pag. 145-146). Cu toate acestea, pans acum lucrarile lui Napoleon III raman
cele mai marj lucrari de urbantherapie ce au fost
executate vreodata.
1)

G. Giovannoni: (Lo sviluppo storieo dei Piano Reg. di

Roma).

www.dacoromanica.ro

1310

Fiindca acele lucrari an servit cu mult succes


tocmai lute() epoca de expansiune a circulatiei, gi
in special a circulaitei automobile, cu toate ca circulatia ca intensitate i mod de transport nu a fost

obiectul principal de studiu la acele lucrari, not


ne vom ocupa de urbantherapia haussmanniana la
grupa lucrarilor in care interesul circullatiei predomina.

Concluziunea ce o putem trage, privitoare la evolutia urbanotherapiei cu caracter politico-social,


din exemplele clasice examinate aci
gi ne marginim la acestea
este aceia ca, niciodata nu s'a ajuns sa se realizeze un plan de ansamblu care a urmarit numai interese politice sau numai aspectul
estetic urban, din cauza ca, astfel de interese sunt
esentialmente variabille, iar operile de urbanothe-

rapie cer timp indelungat gi mijloace financiare


formidabile, mai ales in oragele marl. Rezultate apreciabile estetice nu au fost obtinute de cat atunci
cand lucrarile au fost concentrate pe o suprafata mai
restransa (Athena-Acropole; Roma-Forurile; Paris-Tuileriile). In orice caz, istoria urbanisticei ne

Inv* Inca odata ca estetica procura in majoritatea cazurilor mai mult probleme de therapeutics
locals, de cat generals gi ca, acei mecenati care se
ingrijeau de opere estetice urbane gi le foloseau,
le s pl'iiteau din fondurile lor.
In epoca corutemporana, sa zicem de adevarata
democratie, insa, politica urbanistica a statelor a
devenit o politica economico-sociala gi una igienico-socia15, cea estetica ramanand pe planul al doilea.

Ne vom ocupa dar separat de acest aspect al urbantherapiei sociale gi vom vedea astfel marea diswww.dacoromanica.ro

1311

tanta parcursa in urbanotherapie, inteun timp re-

lativ scurt, de guvernele i urbainitii occidentali, i


vom aprecia i eforturile ce trebuie sa facem i not
in Romania spre a ajunge la o anume intelegere,

spre a trece apoi la o astfel de actiune real folositoare poporului.


c)

Evolutia urbanotherapiei de interes economic si


pentru circulatie. Cand ne-am ocupat de evolutia ur-

banotherapiei pentru motive sociale, am aratat ca,


mai ales in timpul lui Pericles (sec. V i. Cr.) in Athena de jos a trebuit sa se faca lucrari de transformare, ca un intreg cartier sa se adapteze nevoilor
comerciale Si chiar industriale, caci in acest ora afluiau toti negustorii, meseriaii -i artitii lumei
vechi, 1 cu ei Si bogatiile. Marea importanta a acestui fel de urbanotherapii ne impune sa facem o clasare separata.

Adaptarea economics a Athenei consta pe deoparte in creiarea de porturi (Pireu) i de docuri,


in dezvoltarea agorei comerciale, pe de alts parte in

executia a oarecare drumuri de legatura. In arice


caz lucrarile de asesnenea natura au limas in antichitate mult mai in umbra fats de cele de aparare
i fafa de cele cu caracter estetic (politic sau religios).
La fel s'a intamplat 1 cu oraul Roma, unde, spre

finele republicei i in timpul imperiului, toate bogatiile au afluiat i odata cu acestea toti. meteugarii

i artitii orientului. Daci in Roma, pans in zidurile aureliane, nu gasim lucrari importante cu caracter pronuntat economic, sau speciale pentru circulatie afara de acele de pe malurile Tibrului; dar
intalnism in timpul imparatului Octavian August
marl lucrari pentru portul Romei, la Ostia, la gurile Tibrului (Ostia Tiberiana), ora de pur comer!.
www.dacoromanica.ro

1312

-i de muna Cor5biile mai putin inc5rcate inrtrau


pe gura Tibrului. Pe la 110 d. Cr. Ostia avea 3 km.
de basinuri i de canaluri (basinul lui Claudia. i
basinul lui Traictn), apoi sporite de Adrian. Aici era
marele antrepozit al orientului, granele i lichidele

se pastrau in mari vase de p5mant, numite dolia.


Toate natiunile mediteraniene, i chiar mai dep5rtate, se amestecau aici. Negustorii i industriaii aveau o piaci a corporatiilor>>. Casele erau ingheuite i inalte (chiar cu 5 etaje).
Circulatia vehiculelor incepuse sa fie importan.

fa la Roma, de vreme ce pe la anul 15 i. Cr. in


timpul lui Octavian August, existau trasuri publice
-cu taximetre, cunoscute de Vitruvius.
Nu cunoatem ins5 a fi fost la acea dat5 o metoda
-de amenajare a orarlor existente i nici a se fi fa-

cut lucr5ri de oarecare importanta numai pentru


circulatie. Abia in epoca renaterei, pe la 1485, apare la Florenta lucrarea teoretic5 a lui Battista
Alberti, care distinge str5zile de locuit de cede de
circulatie; tot acesta public i lucrarile lui Vitru-vius. In acela time genialul Leonardo Da Vinci dez-

volt5 tecnica tailor de comunicatie prin lucr5ri de


canale de navigatie i poduri.

Dar orarle cari au crescut mai repede i mai


mult ca populatie au simtit primele nevoia unei therapeutici pentru adaptarea la noile nevoi ale circulatiei. Parisul avea pe la 1643 peste 530.0000 locuitori, dupa care venea Londra, cu ceva mai putin ca
500.000 Rocuitori, ultimul fiind Irma' mult mai industrial i mai comercial, aa ca pe la 1649 breslele

.din Londra au cucerit puterea politics din mana


inonarhiei aristocratice.
Incediul de la 1666 din Londra, a pus acolo pro.www.dacoromanica.ro

1313

blema transformarei oraului spre a primi mai bine


circulatia mereu crescanda. Cam in acela timp, pe

la 1670, la Paris se pusesera in circulatie trasuri


publice. Aa dar unii urbaniti aveau semne vizibile care sa-i indemne a propune proecte i lucrari
pentru o adaptare a oraului la noua circulatie.

Fig. 870. Sir Cristopher Wren

Cel mai important i mai de valoare proect de a-

semenea natura a fost acela al lui Sir Cristopher


Wren (fig. 870) pentru reconstructia centrului Londrei, ars la 1666, proect (fig. 95 U. G.) despre care

ne-am mai ocupat (U. G. pag. 115-117). Focul


de la Londra a izbucnit la 1666, dupa ravagiile ciu-

mei de la 1663, adusa de parecii corabiilor olandeze i cuibariti in vechile case de lemn din port.

Londra era aa de inghesuita Si rau construita


ca vantului i-a bast uor sa propage incendiul prin
www.dacoromanica.ro

1314

depozi'tdle de materiale de uleiuri i alte substante


inflamabile, eaci la inceput primarul oragului s'a
opus sa fie dkimate uncle imobile pentru a se putea izola focul. Au ars 460 de str'Azi, 13200 case, in
total cinci esimi din Londra de pe acea vreme.
Caracteristica planului lui Wren i care-1 pune

in fruntea urbanitilor moderni, am vazut c5 era


ideia de clasare a arterelor de circulatie i a pietelor, preeum ti stabilirea mezarei cladirilor publice
odat5 cu aplicarea comassarilor. Wren avea logica
unui matematician, precizia unui astronom, gustul
unui adellarat artist 1 simtul modern al urbanistului. Nu este mai putin adev5rat c5 Wren vizitase Parisul i alte orae din Franta, conversase cu
Colbert, avea ochii plini de Luvru, de Place Royale
i de alte marl lucrari franceze.

Din nenorocire pentru Londra, planul lui nu a


fost inteiles i deci nici realizat de cat foarte partial, dei a fost proectat din ordin regal, dei Wren
a fost conduckorul general al lucr5rilor de reforme
a Londrei. S'a adzes ca motiv lipsa de bani; realitatea a fost c5, data cu casele nu arseser5 nici limitele de proprietate, nici drepturile de proprietate i deci comassari nu se puteau face.
Epoca Haussmanniata.

Parisul este oraul pe care it putem lua ca exampin de evolutie al urbanotherapiei in interesul circulatiei, insa dup5 1852, dei Inca dinainte de Ludovic XIV se executau acolo lucr5ri de transformare, dar in conceptia infrumuset5rei oragului, conceptie rAmas5 la not papa astazi, neevoluati chiar
la specialiti. Caci in adev5r, se lucra sistematic
numai pentru interesul politic i estetic, cu creatiuni sporadice i fragmentare: ici un palat, dincolo
www.dacoromanica.ro

1315

o statuie. Pentru prima oars s'a conceput la Paris


o lucrare de urbanotherapie economics 1 de mare
importanfa dar nu de ansamblu, sub Ludovic XIV
1 succesorii lui, Si anume, daramarea zidurilor for tificatiilor vechi i inlocuirea for cu bulevarde plan-

tate. Era inceputul planurilor de extensiu.ne. Cu


toate acestea. arhitecti ca Soufflot i Gabriel, au
urmat practica rituals i nu au realizat de cat monumente. Chiar pia.ta Concordiei nu a fost conceputa decat ca o lucrare izolata (U. G. pag. 143

144).

Pane, arhitectul unui print german, scria pe la


1765 despre Paris ca are o infinitate de monumente admirabile, dar in ansamblul for nu ofera un
aspect satisfacator : ca este o ingramadeala de
case... ca circulatia pone in pericol viata cetateanului la fiecare moment>>...
Voltaire, saturat de inertia compatriotilor lui,
scria: faca cerul ca sa se gaseasca un om destul de
zelos, care sa imbratieze astfel de proecte, cu urk
suflet destul de ferm ca sa le urmeze, cu un spirit destul de luminat ca s'a le redijeze, i care sa
die destul de acreditat ca sa le faca sa reueasca.
Verniquet, pe la 1787, a procurat Parisului, mo-

namentala lucrare a planului topografic, pe care


revolutia franceza a tiut sa-I utilizeze prin <<Contisiunea Art 4tilor>> (adica a oamenilor de arta, pro-

fesioniti: ingineri, arhitecti, etc.) care a intocmit


primul plan de urbanotherapie. Planul Comisiu
neiArtitilor a constituit baza tuturor lucrarilor ulterioare. (fig. 871). Programul acestei comisiuni
avea trei obiective: a) punerea in valoare a domeniilor nationale; b) asanarea i facilitatea circule.

Si c) infrumusetarea (care se va putea face


www.dacoromanica.ro

1316

treptat i cad mijloacele vor permite). Nu s'a pus


de loc problema pregatirei unei zone de extensiune
pentru viitor. Era i greu de pus o astfel de problemi, cand populatia Parisului, dupa 1789, scazuse
cu 100.000 suflete, &and pe la 1800 strazile formau
o cloac5, iar lampagii se puneau in grevi pentru neplata. Dupa revolutie imobilele nu se mai reparau
i cadeau in ruins, iar valoarea impozabila de la 75
milioane sub Ludovic XVI, cazuse 4a 38 milioane 1).

Meritosul Frochot, prefect al Parisului in timpul


lui Napoleon I, a depus, de la 1800 la 1812, un efort considerabil ca sa amelioreze situatia financiara

a oraului. A avut i pline puteri, c5ci Napoleon


aplica principiul: actiunea o face unul, dediberarea mai multi>>, adica tocmai contrariul ce se intampa deseori in alte parti, unde toti se agita, dar
nimeni nu gandete. Din nenorocire i aceasta perioada a fast caracterizata prin lucrari de infrumusetare>> fara legatura cu celelalte probleme, ca
cele executate dealungul Senei, Si prin o dezordine
financiara din ordin>>, cu toate straduintele de or-

dine ale lui Frochot, acel mare organizator, unul


din multii oameni devotati i muncitori, cari au inconjurat pe Napoleon I, dar care, spre finele imperiului lui Napoleon a cunoscut disgratia, efect al
intrigilor misterioase. Regretul ulterior la S-ta Elena, al imp5ratului, ca a comis acest act nedrept,
nu a mai putut servi la nimic. Organizatia legala a
Parisului era o fictiune. Toata puterea era in mana lui Frochot, iar Frochot executa ordinele imparatului.
In timpul primului imperiu insa au existat i unele preocupari Si realizari practice: aducerea apei..
1) Morizet: Du vieux Paris au Paris moderne).

www.dacoromanica.ro

1.7V;

tuiliondir s

t.
st,17-6e;...7-W

''

_,.

t7..
I

V.

.. ( 3.

/ L'i-

4.....

.1.....-,..

''Y

4:j.mir ..(:- 1 s it."'41 .....7.

:....1.il!2-+,-- .:

,..:.7.

'''-..7,rt

,- 1

,..;.-J -ti

.,

---r -17

t:r ..--,'1,. ....


to-r

,,,, (6,e.:.:-

.L'4

'''' V. "..1
., ..4".'",...
---'-ie'
, , -..

"'sr.-.

_,_,e ;',4t,,j.'.,:.-' i.--

li

."-

A. ,

..-...

;a.

,
.
s

s)'s
,-

&Its

:.

Fig. 871. Planul Comisiunei Artitilor pentru infrumusetarea i asanarea Parisului.

www.dacoromanica.ro

1317

de care se simtea mare nevoie (dei apa la un moment dat se pompa din Sena tocmai de langa gura
unui egou) ; cimitire noi, abatoare, mai ales canale
de navigatie i poduri peste Sena, caci Napoleon
spunea: inainte de a face cheltueli inutile, sa le
facem pe cele utile>>; i: sa ne gandim intai la oameni, i apoi la arhitecti>>.

Totusi Napoleon a regretat in memoriile sale ca

nu a putut sati realizeze intentiile unor lucrari


grandioase de extensiune a Parisului pans la St.
Cloud.

Inginerul Chabrol, devenind in timpul restauratiei prefectul Parisului, a aN ut marele merit de a


termina lucrarile ramase in suspensie de la Napoleon I, de a pune ordine, de a organiza transporturile cu omnibuzele (erau pe atunci in Paris 15.000
de vehicule diferite), de a se ocupa de extensiuilea orasului; i Inca meritul de a pregki, pe la 1824
formarea unei societkti care sa transforme centrul
Parisului, dar care din nenorocire n'a luat fiinta,
dei planurile 1 chiar devizele erau complete. Chabrol a fost cel care pentru prima oars a lucrat dupe

un plan de ansamblu, metodic, i cel ce a pregatit


calea lui Haussmann, cu patruzeci de ani mai devreme.

Ludovic Napoleon, viitorul imparat Napoleon III,


traise mai mult in Anglia, la Londra, i admira lu-

crarile mari i parcurile engleze. El a conceput,


inainte de 1852, ideia transformarilor pe scare mare
a Parisului, 1 a cautat omul, care, cu sprijiuul permanent al Capului Statului, sa realizeze acele planuri. A gasit pe Haussmann care avea indrazneala
1 incapktinarea necesara spre a reui.

Haussmann la randul lui a avut excelenti colawww.dacoromanica.ro

1318

boratori in inginerii Alphand i Belgrand, apoi in


Deschamps, Gabriel, Hittorf. Haussmann lucra mereu cu imp5ratul, ceeace ii da o mare autoritate, iar
el ii cunotea colaboratorii i tia s5 le dea de lucru.

Profetia lui Voltaire se realiza.


Importanta lucr5rilor lui Napoleon III, lucrari
de adev5rat5 therapeutic5 urban5, sunt r5mase 1
astAzi cu atat mai importante, cu cat Parisul a pastrat in genere aspectul lui interior ca eel de la finele epocei lui Haussmann. Parizienii singuri defineau i unii mai privesc inc aglomeratia parizian5: Un splendid juvaer intr'un scrin s5r5c5cios
i p5r5sit>>. A trebuit sa treae5 peste o jrunkate
de secol ca lumea intreag5 s'a." fac5 dreptate memo-

riei lui Haussmann, s5 nu mai pun5 in paralela


les contes fantastiques d'Hoffmann. cu les cornptes fantastiques d'Haussmann>>.

Planul lui Napoleon III i realiz5rile lui Hausmann an cuprins: creiarea de noi artere de comunicatie cat mai largi, pentru legarea ga.rilor; asanarea unor cartiere i crearea unor perspective; cateva spatii libere, piste Si parcuri (ca Monceau 1
cel de la Vincennes); o extensiune spre Bois de
Boulogne de care s'a interesat in deosebi Napoleon i), cu cateva incomunari, (adic5 a celor 400.000

locuitori din afara Parisului de pe la 1859, caci nu


era admisibil ca Parisul sa* aiba o parte central5 administrat5 unitar i ferrn, i alta exterioar5, Orasit5. nesupraveghiata); infine, amenajarea halelor
aste umbrele, cum cerea Napoleon III) 1 noi alimentari cu ap5 suficient5 suhteran5, nu de Sena

(lucrarile lui Belgrand). Toate aceste lucr5ri se


1) egUrbanismul, pe Mairunie 1934, pag. 232.

www.dacoromanica.ro

1319

bazau pe operatiuni financiare, zise <<cheltueli proiluctive>>. Sa imprumutam, sa cheltuim, ca sa fa-

cem din Paris un ora de marmora, strainul va

-veni i va plati>> zicea Haussmann. Socotelile au


fost greite pentru epoca operatiei, dar nu i pentru
un viitor mai departat; insa desigur ca nu se potrivete, nici chiar pentru viitor, la toate oraele globului. Cateva cuvinte acum, numai asupra tailor de
comunicatie si asupra metodelor de actiune financiara.
Rea Uzi-wile pentru circulacie. Para a repeta clasarea si enumerarea noilor artere de comunicatie e-

xtcutate de Haussmann (U. G. pag. 146-147)


de altfel aceste artere se pot examina Si din fig. 872,
trebuie arkat ca Napoleon III punea mult mai mare

pret pe lucrarile necesare circulatiei deck pe cele


de estetica, dar i acele lucrari de circulatie se concepeau intelm spirit prea geometric, de simetrie
in sclavia iiniei drepte, <<pentru estetica simplista
a perspectivei ineluctabile>>. Multe dintre aceste not
tai sere ;au pentru <<combaterea mizeriei i revolutiei>>; ele erau <<cai strategice, strapungand focarele
<<de epidemie, centrele de rascoale, caci ele pe langa
aer, puteau aduce i armata, i legau. i guvernul
cu cazarmile>>.

Luerarile Te executau repede, i de aceia mai ales

riclicau 1 protestari puternice, an adus marl duTnanii lui Haussmann, in cat mereu se anunra
public (lisp aria lui. Imparatul a trebuit sa inainteze pe Haussmann ca Ministru al Parisului, spre a-i
4a mai multa libertate de actiune. Totui, 'Ana' la
urma, Haussmann a fost revocat, dupa 17 ani de
.conducere, din cauza atacurilor politice pe motive
financiare i din cauza conjuncturilor politice. Dar
www.dacoromanica.ro

1320

mai ales a fost urat tocmai din cauza indrasnelei


sale, care de fapt a format marea lui calitate de realizator.
Am mai mentionat ca i din punct de vedere pur
urbanistic lucrarile dui Haussmann sunt Inca aspru
criticate de unii, care le gasesc marl defeete, prin.

predominarea in conceptie a interesului politienese, sau prin lipsa de estetica (Souza), sau prin
abuzul liniei drepte (Morizet). Se da ca exempla
chiar cuvintele lui Haussmann, relative la actualut
bulevard Voltaire (fost Bd. Prince Eugene) ..raspunde evident la nevoia militara. El taie cu o tale
dreapta de vedere libera, proprie tirului artileriei.
cel mai periculos focar de insurectie>>.

Chiar bulevardul Sebastopol a fost urmarit mai


mutt pentru asanarea de politie, de cat de igiena cdilitara, sau de acces la gars.
Cu tot imensul serviciu pe care arterele lui Haussmann it fac astazi Parisului, trebue sa recunoatem
c5, deseori sistemul sau, cu noduri numeroase de
circulatie, aduce in schimb multe greutati i micoreaza enorm capacitatea circulatorie a acelor artere
Etta de largimea lor.
Mara de aceasta extensiunea data Parisului de
Haussmann nu a dat rezultatele cautate, din cauza
ca numai anexaride, fara alte masuri urbanistice,
din cele care au fost aplicate aiurea abia dupa 4050 ani i chiar mai tarziu, nu puteau da rezultate.
i s'a adus chiar in acele timpuri o critics
De if
justificata in aceasta privinta: anexarea suburbanelor va face necesara creatia altora. dincolo de
noua delimitare,... caci nevoia va impinge pe
sarac, iar caile ferate vor muta industriile mai departe>>.

www.dacoromanica.ro

....

l
,,--

, .'-'

%.

.."

<ft....7'

__:.......,,

,.....):\

----z,,--.

/7

,-.?:,.-4-,-.

....''..3

...

-,..

,,,._

X..,.....

.......

,..

'

.
1,

-',

\-,...

/-5'.,

...,

i.......

''N

'.

---....

..,

.7

-1

\/

:.

A,

'

.
_,

..4..,..

'

N.'

..'

,,./.

.....

_..,,eit't '`-

.r-

..Z.;'7....,

....,.

4.

/
:

sr

....,..:.:

\ i ..,

:WO

1i

..........1,...-.--,

'k

r-

e.

4.,

,,,

'.7.-----.h

,V/,,,
y.,

_,,

..-..A..,--;

\,...,/.

,,%-,i,
4

',.,,..::
.

-----c:

..,A;.,./.

_.,

. ...

..,..

;....,..........

iv --.L.....
v.

i-4".

/,,
7

..--

4i.\'' `1..

/...,..t3...A
,..

\ ''''R'

',,

.I

''7.

'''''k''`,..--

0
%

' ''',*

.....

*...

--".......

'''.--..7..-'''''
,

..,

`,.

1
4

..:

11

.,,,,t? 3 4. t .,..

..

...

--........,'

.4-

-4''

' ` .., ...,...

\k

.-

,,,,,t7A.---,---

/,.-

oe \

0,

i"S. t: -

";7"---:...,..

'.."---..-1/

1/41

, .....-r---_- .......

116,

if

...

Fig. 872. Chile de comunicatie deschise de Haussmann in Paris.

www.dacoromanica.ro

132!

Toate aceste scaderi in conceptia urbanistica a e-

pocei sent iertate, din cauza amplitudinei lucrarilor efectuate i din cauza noutktei lor, din cauza
serviciilor ce acele lucrari aduc astazi, indiferent
data cu cheltuelile facute se putea realiza ceva
mult mai bun (ceeace este sigur), de ex. prin un
Chabrol. care a trait o epoca prea defavorabila spiritului i pregatirei lui. In urbanism, cum pe drept
spume Morizet, numai realizarile conteaza.
Operaciunile financiare. Lucrarile, comandate de
Napoleon i executate de Haussmann, cereau fonduri imense, pe care Ministrul Parisului le-a gasit

In buns parte, dar nu i predecesorul sau Berger


care din aceasta cauza fusese revocat.
Calle de comunicatie deschise au fost clasate in

trei retele, dupa cum erau sau nu subventionate


de stat. subventii care intre 1852 1 1860 abia au to-

talizat 93.000.000. Cheltuelile insa la fiecare din


cele trei retele au depkit prevederile, cu un total
-de aproape o jumatate de miliard. Haussmann a ex-

plicat deficitul din cauza ealonarei lucrarilor iw


un timp prea lung (reteaua Il -a in 10 ani); ;Tot
din cauza obligatiei de a plati imediat exproprierile
Si despagubirile; in fine, din cauza Unposibilitatei
{le a face exproprieri totale. De fapt a contribuit 13
sporul clieltuelilor i scumpirea vietei in Paris, antrenata tie aceste mari lucrari, caci in primul rand,
scumpirea a provenit din cauza speculatiei asupra
chiriilor la multele imobile de expropriat i de da-

raniat (au fost daramate 27000 case din 60.000


proectate a fi daramate), apoi din cauza sumelor
exagerat'e pe care juriile de expropriere le fixau.
Cele 3 retele s'au urcat astfel la un cost de
400.000.000. Apoi lucrarile edilitare in noile carwww.dacoromanica.ro

1322

tiere. (caci au fost mutate in case noi cam 350.000


persoane din o populatie dubla a Parisului), i diferitele .instalatii, au facut ca deficitul sa se urce
la 700 milioane; i data adaogam i costul cu unele ethficii publice, deficitul mai sporete iariqd
eu peste 150 milioane. Aa dar cheltuelile totale intre 1852 Si 1869, s'au urcat la peste 2,5 miliarde,
ume astronomice pentru acele timpuri, cand la yenirea lui Haussmann bugetul Parisului nu oferea
cle cat un excedent de 13 milioane.
Totui Haussmann a reuit sa scoata multe mune,
caci plusvaluta a crescut, populatia ormului a crescut i ea dela 1.053.000 locuitori la 1852, la aproape
1.700.000 locuitori la 1861, dupa anexiunea comunelor ecine mai ales prin afluxul populatiei, aa
ea in 17 ani oraul a putut aduce, Fara impozite noi,
170 milioane franci anual, peste cheltuelile traiului
N

zilnic al ormului.
Dar Haussmann a scomptat i mai mult
El a jucat pe viitorul imperiului, pe continua cre:::tere a Parisului, i a facut uz mare de credite nelegale, spre a evita formalititile plicticoase ale imprurnutului.In acest stop a lucrat cu aa zisa Cassel
a lucriirilor>>, pe care a infiintat-o la 1858 pentru
acordarea cle aN ansuri, si cu sistemul Bonin-dor de
(lelegatie>>, care constituia o a doua cas'a, distinct
de prima, servind special ca sa aehite indemniza'rile

pentru exproprieri '), sistem bazat insa pe venituri


prea mici, ca cele de la vanzarea materialelor imo1) Acest sistem a fost imitat 5i in legislatia romans, in 1894
ulterior, la Cassa Lucria-ilor Oravtlui Bucurestb, dar nu a dat
rezultate apreciabile fiindert administratia comunala nu s'a preoeste cazul sa martucupat prea mult de aceastii cassis, pe care
risim
nini nu a inteleso.

www.dacoromanica.ro

1323

bilelor daramate si de la terenurile reN andute. S'a


abuzat de creditul Cassei, prin adevarate emisiuni
peste acoperire, care s'au reNarsat apoi asupra datoriei coinunale, deci de fapt deN enite imprumuturi
nelegale.

Lucrarile de descbideri de artere au fost date la


Companii, care faceau exproprierile, daramau cladirile, executau lucrarile edilitare i dadeau uneori
aproape gratuit artere .oraului, in schinibul terenului camas peste largimea stradei, spre a-1 specula.
Compania 'Ana o garantie, plus costul exproprierilor, iar Cassa de bonuri>> ii dadea companiei in
schimb bonuri negociabile; in realitate Cassa>> devenea debitoare companiei pe un timp de 6--8 ani
cu plati in anuitati cu dobanzi numai de 3%. Dar
costul exproprierilor erau de fapt mai maxi (le cat
e. aluarile facute, i deci de cat larsamintele in nu-

merar efectuate de companii a priori; i atunci,


pentru a nu inceta lucrarile, Cassa de bonuri>> emitea bonuri negociabile suplimentare fara acoperire, adevarate polite, imprumuturi neautorizate de
lege.

De aci atacuri publice i politice, care au condus


la revocarea lui Haussmann.
Am dat aceste relatii spre a arata ca realizarea unei therapeutici urbane de mare suprafata este foarte delicata, i deci, cei ce proecteaza planuri waste,
fara sa tie cum i cu ce le vor executa, nu fac thera-

peutica urbana, ci poate mai curand, mutilare urbana; in mice caz, se incarca de o raspundere care
poate fi cand-va sanctionata.

Asa dar concluzia noastra este: lucrarile haussmanniene nu reprezinta tot ce se putea face mai
bun, nu stint nici lucrari a caror repetare mai poate
www.dacoromanica.ro

1324

fi recomandata de urbanismul de astazi; dar sunt


lucrari cari, de sigur, data nu s'ar fi facut atunci.
poate Parisul nu mai putea trai astazi; dar tot aa
de sigur este ca acele lucrari nu s'ar fi putut realiza
fara o anumita dictatura. Ace le lucrari au avut profund rasunet in intreaga Juane i fascineaza Si astazi

pe toti cari ii dau seama de dificultatile invinse,


pans in State le Unite, uncle autori ca Moody') (care desigur se gandete numai la partea de realizare
a unei lucrari urbanistice) numete pe Haussmann
eel mai mare urbanist al tuturor itimpurilor>> (I.
G. pag. 145).
Epoca acanthi insa a schimbat, prin noile inx entii

si prin noile cercetari urbanistice, mult metodele


therapeuticei urbane pentru circulatie fats de cele
din timpul lui Haussmann, cu toate ca, pe ici pe
cob). cei care nu pot de cat imita lucrarile vechi.
continua a urina tale quale driunurile batute.
Rapiditatea tailor ferate, automobilul, 1 chiar
avionul i radio, ca mijloace de comunicatie, apoi
felul executiei tailor de comunicatie, ca progrese
tecnice, iar scum in urma evolutia re\ olutionara economica i poate 1 cea politics, cer metode not in
therapeutics de interes economic i de circulatie in
ora. Von] examina mai departe i aceste metode.
d) Evolutia urbanotherapiei de interes igienic.

Interesul igienic social abia a fost cautat, i poate


nici conceput, in lucrarile de urhanotherapie (1 interes politico-social ale epocei antichitatei, cu toate
ca Aristot, pe la 334 i. Cr. la Athena, in culegerea
lui, care cuprindea 158 de coduri municipale, a aratat importanta igienei (soare, anturi, apa) pen.
11 Ir. Moody: What of the City?>.

www.dacoromanica.ro

1325

tru aglomeratiuni, ca i Vitruvius pe la 15 i. Cr.


,care repeta acele idei. Pe la 1663 se lupta contra
ciurnei la Londra dandu-se foc cladirilor contaminate. Tarziu, in sec. XIX, s'a pus temelia admaratei
ti'inte a igienei, i tot in a doua iumatate a sec. XIX
i in sec. XX s'au intreprins adevaratele lucrari ur-

banistice de interes igienic 1 s'au pus bazele unei


Iegislatii de igiemi urbanisticii.

Specializarea cartierelor, operatie propusa si in


antichitate (la cirnitire, industrii) 1 chiar lucrarile
moderne din timpul Iui Haussmann, nu se pot class
categoric ca o therapeutics de interes igienic.
Urbanotherapia de interes igienic este opera cu
care se poate mandri democratia sec. XX. Aceasta
urbanotherapie insa trebue inteleasa numai ca interes de igienii sociaUi, adica numai ca lucrari care
sa foloseasca masselor populare. Nu trehuesc lutelese ca atare numai lucrarile zise edilitare, precum
aducerea apei, executarea de canalizari pentru scurgere, pavaje, etc. Trebuesc considerate ca lucrari
de urbanotherapie igienica lucrarile de asanare a
cartierelor prin asanarea locuintelor in massa; acele de organizarea extinderei oraului dupa cerintele igienei urbanistice; acele de asigurarea locuinteh)r igienice pentru clasele muncitoare: acele pentru educatia fizica si morals a poporului orksenesc;
t--ele pentru alimentarea trupului in mod igienic;

intr'un euv5nt lucrarile care transformau o aglomeratiune existents dupa principiile desvoltate de
not in Urbanistica Genera la la capitolul igienei urI)anistice.

Toti urbanistii moderni pun acest fel de therapeutica urbana in fruntea oricaror alte preocupari
-urbanistice. Este adevarat ca astfel de lucrari sent
www.dacoromanica.ro

1326

1 cele mai aride, uneori poate i cele mai putin stra-

lucitoare, cele mai putin zgomotoase, dar sunt i


cele mai nobile, fiind cele mai umanitare; sunt i
cele care clau efectele cele mai rodnice, dei adesea
nu imediat. Acolo unde poporul este contient .i
unde conducatorii asemenea, unde exista dragoste

i pricepere, urbanistica moderns se manifests in


cea mai larga masura prin lucrarile de therapeutica
urbana i rurala de ordin igienic.
Therapeutica de ordin igienic fiind de data recenta, evolutia ei este redusa. De la lucrari cu totul
locale, precum o casa insalubra daramata, un bloc
de cladiri sau o alts locuinta, zisa populara cladite ici i colo pe suprafata oraului cu oarecare
sprijin al statului, on al comunitatei in general, (lucrari care nu influenteaza mai de iu.e faciesul oraului i nici starea populatiei), s'a trecut la transformari i reconstructii de cartiere intregi pentru
salubrizarea Tor. Iar in Anglia s'a 'trecut la conceptia extinderei oraelor prin orase-gradini dupa principiile lui Ebenezer Howard (U. G. pag. 755).
S'a ajuns la corn ingerea ca sa nu se mai execute

lucrari de therapeutica a circulatiei fara a fi in acela timp lucrari de therapeutica higienica. Nu se


mai lava libera exploatarea terenului urban, fara
asigurarea spatiului Tiber necesar, nra ameliorarea
igienica a locuintei i a blocului. S'a recurs la legi
pentru crearea unor cartiere populare cu locuinte
in massa, i pentru introdueerea zonelor non aedificandi, s'a regulamentat i aplicat sever chiar masuri pentru compunerea locuintei.
Vom examina separat metoda ce propunem pentru therapeutica de interes igienico-social in timpurile noastre, dand i cateva exemple.
www.dacoromanica.ro

1327

Clasificarea aplicatiundor urbantherapiei moderne

cuprinde cazuri destul de numeroase. Legiuirile


urbanistice din unele state chiar precizeaza parte din aceste cazuri, precum: oraple importante i
N echi (adaptarea la noua viata) ; orarle istorice sau

de interes arheologiC; orarle care crest repede ca


populatie (de ex. orarle de tranzit, ca cele aezate
pe drumuri mari de circulatie, ca porturile, on nodurile de tale ferata; unele orae industriale miniere etc,); oraele a caror populatie crete mult,
dar periodic (statiunile climaterice, balneare, estivale, etc.) ; oraele dezvoltate dezordonat i insalubru, etc.
Therapeutica fiecaruia din aceste cazuri este diferita i variaza chiar la tipurile analoage, caci tratamentul se schimba dupa conditiile indiNidualizate
referitoare la populatie ca stare socials (obiceiuri)
legislatie, istorie; ca stare economics i financiara,
i ca stare fizica a teritoriului, ca situatie constructive

De aceia problemele de therapeutics urbanistica


sunt mai grele, ele reclama urbankti versati i mai
ales buni cunoscatori ai istoriei urbanisticei i conditiilor locale. In legatura cu aceasta chestiune recomandam reN ederea capitolului relativ la technologic din Urbanistica Specials.
Cu toata aceasta varietate de cazuri exists procedee de urmat pentru a gasi tratamentul propriu fieearui caz, procedee ce au mare analogie cu cele aratate ht tochnologie, caci se rezuma in studiul prealabil al nevoilor prezente i viitoare, dupa care urmeaza fixarea, enuntarea problemelor (diagnosticul) Si numai in urma se ajunge la solutiuni (tratamentul). dar studiind concomitent mijloacele de acwww.dacoromanica.ro

1328

'thine existente sau posibile de creiat. In toate aceste


aplicatiuni trebue insa a avea in vedere i cerintele
urbanismului militar actual.

51. Urbanotherapia aetuala de interes milltar (urbanism militar).


Desigur orarle nu sunt creiate pentru razboaie,
ci razboaiele se fac de cele mai multe on pentru orase. Cu toate acestea am vazut ca acele orar care
au prezentat vre-un interes deosebit pentru atacator
sau pentru atacat (aparare) s'au adaptat cerintelor
militare ale epocei. Am mentionat in acela timp
ca avionul in primul rand, i apoi tunurile cu foarte
lungs bataie an schimbat cu totul aceste cerinte in
ultimul timp i ca, cel putin aglomeratiunile de in-

teres militar trebue sa suporte o urbanotherapie


specials.

0 chestiune prelabila ce se pune este: toate oraele trebuie supuse acestei operatiuni sau numai unele din ele, i care anume? Dupa aceia von examina care sunt cerintele pentru o astfel de adaptare i la urma in cc mod i in ce miisura s'ar putea
realiza acea adaptare?
Experienta recenta ne-a aratat ca razboaiele se
due intre natiuni tot aa de intens ca i intre annate. Prin unnare va fi supus atacului intregul teritoriu national, nu numai cel ocupat la un moment
flat de o armata in pozitie de lupta. Pe de alts par.
te din ce in ce mobilitatea armatelor este mai mare.
grin multiplicarea i perfectionarea atat a mijloacelor de transport, cat i a tailor de transport, cat
i a posibilitatilor de creiare de adaposturi, depozite, etc. De asemenea nu trebue sa admitem a priori
.Nalabilitatea unor conventii de nonagresiune sat].
www.dacoromanica.ro

1329

sa ne arzam in ipoteza unei not evolutii a artei militare care ar face inutile atacnrile sau apararile arum cunoscute.

In consecinta nu am putea afirma ca anuinite


centre de popnlatie nu ar avea nevoie de o urbanotherapie militara. Este o chestiune numai de proportie, proportie care este functiune de densitatea
i numarul populatiei, i mai ales de importanta
centrului urban din punet de vedere strategic i tactic. Aceasta observatie decurge de acolo ca, on re
atac costa foarte mult, atat ca material, cat i ca vieti
omeneti, chiar din partea atacatorului, i ca atare
asemenea sacrificii nu se fac fara siguranta unui
anumit coeficient de folosinfi.
Pe de alts parte eficacitatea apararei grin arme
(avioane Si cele terestre) este variabila dupa localitate 1 de aceia trehuie tinut seama la stabilirea proportiei de therapeutics 1 de aceasta variabila.
Cateva date. 1).
Sunt dirijabile (Makon) care pot face 20.000 km.
Cu o iuteala de 74 km. pe ora, sau 9000 km. cu 125km. pe ora 1 cu o incarcatura de 82.000 kgr.

Sunt avioane care fac fara aterisare peste 10.000


km., altele care pot zbura pada la 600 km. pe ora;
allele care pot transporta pana la 10.000 kgr. sau
pot zbura la o inahime de 13.000 m. Numarul avioanelor a fost sporit foarte mult pretutindeni.
State le Unite an 2800, Franta 2500, Rusia 1950,
Anglia 1850, Italia 1500; Polonia 1300, Jugoslavia

940, Cehoslovacia 670.


Experienta a aratat ca cu mijloacele actuale aviatice, apararea punctelor sensibile situate la mai pu1) Lt. Col. V. Roma: <<Pericolul acrian).

www.dacoromanica.ro

1330

tin dP 120 km. de front (i deci i de frontiers) este


o imposihilitate pentru aviatia atacatii. Prin urmare
s'ar putea trasa pe harta tarei o astfel de linie de in-

fluents, care sa ne deinonstreze ca cea mai mare


parte din oraele Romfiniei se gasesc in zona cea
mai \ ul nerabira din acest punct de . edere. Asa dar
apararea acestor zone trehuie facuta de pe pamant.
Am spus insa ca i pierderile atacatorului sunt mari.
In timpul razboiului mondial francezii an doborit
817 aparate (ei pretind insa ca au doborit aproape
4000 aparate), englezii 1629, italienii 193, americanii 121, belgienii 77, rusii 28, germanii 2198 (dei

Fig. 873. Aerodroniul din Ferrara (Italia) aroperit de 600 avioane.

germanii pretind ca au doborat cam 6800). Se pretinde ca francezii ar fi fabricat in timpul razboiului
peste 67.000 avioane, englezii cam 50.000, germanii
cam 47.600 1 Statele Unite peste 11.000. In fig. 873

se vede aerodromul de la Ferrara (Italia) acoperit


de peste 600 avioane gata sa se ina4e.
Unele avioane costa milioane i zeci de milioane
www.dacoromanica.ro

1331

de lei; dirijabilele pot costa de sute de on mai mult.


Apoi i bombele i diversele proectile sunt foarte
scumpe, aa Ca un atacator contient i priceput nu
risipete materialul aa de stump fara reala utilitate. Caci trebue tinut seams ca i apararea are
mijloace active i pasive contra atacurilor aeriene.
kctive, precuin artileria antiaeriana, care s'a perfeetionat pans acolo incat un avion poate fi doborit
din 10 loN ituri, iar unele tunuri automate ameIicane trap pans la 25 los ituri pe minut; sau mitralierele antiaeriene cu 450 trageri pe minut i bataie
erticala pans la 1500 in. Alte mijloace sunt pasive,
prccum baloanele de protectie, care sustin un fel
de plasa de paiajen in care sa se incurce at ioanele.
pans la o inaltime de 3500 M. sau camuflajul prin
nori de fum (de ex. cloruri, care formeaza nori opaci nevatamatori) la inaltime de 25-200 m.
In cateva minute se poate acoperi tin ora mare
prin ajutorul avioanelor generatoare de fum. Costul unui camuflaj pe 1 km. p. timp de 15 minute
este de 16.000 lei, dar sistemul e foarte eficace.

Prin urmare atacatul avand i el destule resurse nu va fi lovit de cat in adevar la objective
unde pagubele cauzate pot fi foarte mari, caci i
riscurile 1 costul atacului sunt destul de mari.

0 consecinta logics la cele mai sus ar5tate, ca


1 din experienta istorica a trecutului, este aceia ca
transformarile din punctul de vedere al noilor nuj-

loace de lupta nu sunt necesare a se face la toate


aglomeratiile. Masuri cu caracter mai urgent, chiar
in centrele vechi ale oraelor stint necesare numai in
orasele mari Si mai ales foarte mari Si dense, Si in
acele care senese ea c'en'tre indttstriale, sau de comanchunent militar i de politie.
www.dacoromanica.ro

1332

In acela limp insa desigur ea este bine, este reeomandabil ca tot ceeace se sporete sau se realizeazI

din nou, sa corespunda noilor cerinte militare in

oricare centru de populatie. Vom vedea cum se poa-

te obtine astfel de rezultate, adica prin ce tiler

peutica urbanistica.
In acest stop trebuie sa trecem la a doua chestiune, adica sa examinam cerintele pentru o astfel deadaptare i ca urmare se impune sa eunoatem efectele noilor mijloace de atac.
Noile mijloace de atac, i care mint conjugate, au di-

ferite aspecte pentru studiu: tunul, aviatia, chimiabombele, bacteriologia, care toate concurs sa produe.1 diferite feluri de efecte distrugkoare: sfaraii.eendii, otraviri, epidemii.
Vom examina aceste efecte numai din punct de
vedere urbanistic, adica in deosebi efectele asupra oraului in general i asupra cladirei in special.
Bombe le pot produce on care din efectele sus aratate, dar bineinteles acestea sunt specializate pentru fiecare efect deosebit. Tunul i aviatia sunt aparatele de lansare a bombelor asupra ormelor.
Bombe le brizante produc efecte contra carora a-

proape nu este de luptat. 0 bombs de 50 kgr. ruineaza o case cu 4 etaje, una de 300 kgr. distruge mai

multe case deodata ( o bomba de 50 kgr. cazuta in


apa Tamisei, a infundat doua constructii vecine). 0
bombs de 1000 kgr. cazuta pe un vas de razboi de
20.000 tone 1-a scufundat inteo jumatate de minut.
0 cladire parter slab conditionata poate fi distrusa
en o bombs de 10 kgr.
Vauthieri.) a propus totui pentru apararea con1) 4Urbanismub> pe 1933 pag. 96-97.

www.dacoromanica.ro

1333

tra bombelor explozibile (brizante) adaposturi subterane i adaposturi aeriene, bazandu-se ca un strat
de 4 in. beton rezista 14 efectele bombelor de o toilia', care distrug pe o rdzii de 3 m. Adapostul subteran nu ar apara cladirea, ci numai persoanele ce
se refugiaza la timp acolo. Adapostul aerian protejeaza i cladirea i economisete i din stratul de
;-

3'"
--T

_1

1m
A

- o.o8

3^
--4. o.2ct
.

c/;
/.;%

I B 1=

0.08

uu

Fig. 874. Dispozi ii contra bombelor la cliidiri.

beton, data se iau masuri Si se evita burajul (incaperi puternic inchise, unde ar patrunde bomba explosibila). Conditiile de constructie ale acestuia se

vede schematic in fig. 874. Ventilatia sa fie asigurata; accesul sa nu se surpe; se va ajuta ricoeul; stalpii cladirilor sa fie de otel (osatura puternica, iar cloazonarea orizontala upara mai ales
in etajele superioare). Insa zidurile exterioare sa
fie puternice, mai ales la partile joase ale eladirei
(contra suflului bombelor). Se pot face protectii
ale zidurilor i ferestrelor prin un fel de scuturi
4'

www.dacoromanica.ro

1334

(percii de funii sau de saci), sau en ferestre din


discuri de sticla montate in plumb (fig. 875).

Fig. 875.

Divozilii la rliIdi

i <anti-unit>

Planurile cradirilor pot contribui la localizarea


pagiibelor de ex. planul in truce ar putea (la nar

Fig. 876. Di.pozit.ii in plan la adiri

<ainiga/..>

tere la semihuraj, pe cand eel in Y la 120 este mai


bun (fig. 876).
Bombele incendiare contin materiale pirogenetice. De ex. bombele germane zise electron de 1 kgr.
din magneziu, aluminize i zinc i incarcate eu oxid
de fer and 15 minute si dezvolta o temperatura de

pc. to 2000 grade; iar apa in loc sa le stinga produce amestecuri explozibile cu efect i mai distrugator. Americanii au construit bombe incendiare cu
fosfor alb, i acest material stropete mari suprafete producand arderi si distrugand tot ce ating, to-

pind cbiar inetalele. Un kilometru patrat de ora


www.dacoromanica.ro

13.35

poate fi incendiat en 2000 kgr. bombe electron. Un


avion poate transporta 5000 bombe de cate 400 gr.

In epoca recoltelor pot fi nor ineendiate suprafete imense cultivate.

/4;- rtnau CQNTRA


GAZELQa-mte r_
I

\I/

/ //,'M'
//

// //

7/'
/ AI
z
/

"/ "/7//
/ /

.7/

NAVEL L SJI

".1(4.1fr
1

ow,

ILI

1-1-rV2-1-..2-.

pAMANT-VECET.IL-

4,

...,

I'.,-.5,..:..s1:.;C-7::---11-!:!i-f-1.
...-.ALL-

LAE

//,/

/ Olerto de 25c m--.


%iv de omvif--1

Yentiiator

o/

CraTercle nvel:

sew

511

\.

SC,

Fig. 877.

Ca mijloace de aparare nu pot fi recomandate de

cat a se intrebuinta in orar materiale neinflamabile, de ex. beton armat, i o constructie cat mai rara
ca sa se propage greu incendiul Si a se reduce prowww.dacoromanica.ro

1336

babilitatea lovirei tintei. Bombe le incendiare find upare, un acoperi mull inclinat i din beton
armat sau din grinzi de fier invelite in beton, este
o aparare eficace.
Bombe le toxice servesc la ceeace se numete ga-

zarea oraplor, pentru a distruge vietuitoarele, dar


spre a menaja valorile materiale inanimate. Acestea pot fi de diferite tipuri: iritante, adica lacrimogene sau stranutkoare, (spre a goni vietuitoarele
i mai ales oamenii) ; sufocante (pentru atacul fabricilor) sau vezicante, ca yperita (cand se cauta a
a nu se lasa ca fabricile atacate sa se refaca Ivor).
Mai sunt i gaze toxice generale, care in amunita
dozy provoaca moartea imediata. Astfel de gaze sunt
oxidul de carbon, clorul, fosgenul (clor cu acid carbonic), cloracetofenone, bromul, . a.

Contra acestor gazari nu exists alte mijloace de


aparare de cat tot adaposturi si ventilari puternice
cu aer curat. In fig. 877 este indicata clar o dispozitie de filtru contra gazelor toxice la o cladire.
Metoda urbanotherapiei militare. S'au propus di-

ferite metode, din care unele par exagerate i impocibil de realizat, mai ales in centrele existente dense,
cu atat mai putin realizabile in centrele unde populatia e mai rara i deci mai putin sub influenta economica a marelui capital.
Unele metode pot fi aplicate numai la oraele noi
comandate, cum s'a intamplat in Biusia Sovietica sau

in Turcia (Ankara) sau chiar la extinderilc realizate prin executarea unor cartiere noi.
In orice caz apararea contra gazelor impune ca
pe viitor sa se evite dezvoltarea orarlor pe fundul
vailor (contrar ceeace se facea pada acum), ci sa se
aleaga pantele dulci, spre o vale catre care gazele
www.dacoromanica.ro

1337

s5 se scurga usor spre terenuri nelocuite, tar strazile sa fie dirijate spre acea direccie.
.cite metode pot fi aplicate deseori nu numai
contra gazelor, dar si contra distrugerilor, de exempin masurile pentru asigurarea subterana a canalizarilor (apa, canal, electricitate, comunicacii) prin
pavaje de ex. de beton armat (nu de lemn, caci acesta se imbiba cu substance toxice) ; prin fractionarea conductelor (sau asezarea for in canale intarite) ; prin strazi largi si mai ales introducand gradini de facada, pentru inlesnirea circulaciei si ventilatiei gazelor, on pentru evitarea intreruperei comunicaciei prin efectul distrugerilor bombelor. sa
se evite strazile infundate.

Unii cer cladiri inalte (un fel de zgarie nori),


altii pretind casele cu 2-4 etaje, profetizand sfarsitul zgarie norilor. Nu se vor admite construccii cu
regim inchis pe facade lungi, ci numai izolate si dis-

tancate de cele vecine cu eel pulin inaltimea celei


mai mari.
0 bombs cazuta pe un plan cu un unghi pans
la 40 ricoseaza (cele aruncate de la distance mari
si inaltimi mari), pe cand cele aruncate de la distanca mica (inallime mica) din direccia atacului,
patrund. Acesta este cazul acoperisurilor in forma
zise bonnet de pretre>> (forma de ceapa). La acoperisurile in terasa ricoseul apare la bombele lansate de la inalcime mica, apoi aceste forme sent mai
rentabile.
Dupa cate edem. pe deoparte apararea cere ca
N

orasul sa ocupe suprafece cat mai mici (obiectiv


redus si aparare lesnicioasa) pe de alta parte cere
o rareficare cat mai multa a cladirilor. Nu se vor
admite curticele de lumina. Usile si ferestrele sa aiba
www.dacoromanica.ro

1338

o inchidere ermeticA, ceeace se poate ()Nine prin


o suprapresiune interioara cu ventilatoare.
FLANUL SI SfCTILINEA MCI ADAPCtT CONTRA GAZEL012

.0fiLori

115

/111.1171r,
S1,CTIE

-__,
FTEL1171.

$1'

S'S

Ti

'

j
4,14.1_171.

IM

14..ac
POST II CUPVICE

nOt,12

SUGLA

Fig. 878. Adiipost subteran contra bombardamentelor, pentru 200


persoane.

Autoritktile vor fi risipite in orag, nu concentrate. Din acestea vor amine in oral numai cele
www.dacoromanica.ro

1339

comunale, uncle de judet i cateva de stat. Clidirile pericoloase vor fi scoase din ora la distante
mai mari sau mai midi, dupa caz, precum fabricile,
uzinele de alimentare cu apa, cazarmile, depozitele
(mai bine ascunse in paduri sau executate subteran), aeroporturile 1 hangarele de mioane (uncle
tari au ascuns subteran hangarele).
Cladirile cu caracter public, care atrag aglomeratiuni (biserici, teatre, coli, etc.) nu Nor fi admise
de cat in parcuri sau in mari piete, de uncle publicul sa se risipeasca repede in caz de atac. Deci cetatile unn ersitare concentrate, nu stint recomaadabile.

Plantatiile sa fie 'unite, crwi ascund bater;ile de


aparare, si dada se polite sa fie una circulara in jurul ora.:ului, caci ingreuiaza orientarea atacatorului.
Mai sunt necesare i alte dispozitii.
Uzinele de for 1 apa sa fie descentralizate, dacri se poate cladirile mari sa aiba uzini proprii. Gurile de apii contra incendiilor sa fie cat mai dese.
Dispozitii de curatire a canalelor de vapori grei, cc
ar patrunde in ele pe strazile oraului de jos, sa fie
luate prin \ en til a to are. Multe adaposturi i posture

de ajutor sa fie executate pe strazi. in piete i gradini.

In fig. 878 (plan i sectie) se ede dispozitia


nnui adapost pentru 200 persoane de construit in
subsolul tmei elacliri publice. Zidurile sunt de beton armat 1 exteriorul protejat cu saci de nisip, ear
in afara alt zid mai satire. Adapostul e compartimentat. Aerul este aspirat dela o inaltime mare, cam
1,5 milioane m. c. pe ors i filtrat prin 25 elemente
coloidale i alte 25 elemente de carbune achy i,
in fine, alte elemente contra acidelor. Exists i o
www.dacoromanica.ro

1340

rezerva de tuburi de oxigen, scule de sapat etc, Intrarile trebuie sa fie etanr i se acopera cu panza,
formand gas (ea la jaluzele). 0 alts perdea-cortina
este arzata in interior, impiedicand eirea aerului
de acolo.

4 Arr

.' I' M.

,.

, ,, 4
ir

tfasrazie

eAr/Ar

..4

4,

Tratans.

O
IX

LI

9.steptarep

Dins

gr,

Er
ep r e

Cr

dr t I WV
Ca/,r
Uentil.etie

Oct

.0 1

OeeeZ01

Des beacat

./A7.42

410

Zilyarywrosis..

V C. -

ZA4 110774/7122.
Fi
cralle

VgAA

r "mom- #
Ivbricat

0 Tratans.

Asiam

//,4

IMPASO

VR CU.912f

/rya br4 c at

R ezermi

IS/RI

W. C.

iii i/

De.shriia

'Vedic

SCAR A:

ri

"-"I
3
4
s
Fig. 879. Post de ajutor medical.
I

Un post de ajutor se vede in fig. 879 i-trebuie


arzat in centrul sectorului pe care it deservete. Sa

existe cel putiu un astfel de post pentru fiecare


5000 locuitori. Postul trebue sa cuprinda: o antiwww.dacoromanica.ro

Sy.t

) /J.
./

t
%As

..

pr

Irt.V.

fI

Ain

ft

r..
41.

4')

frc
r

Let

;.

:gi

7I

AO.;

'1
2

r.

Fig. 880. Centrul actual (Universitatea) al Bucuregtilor vault din avion.

www.dacoromanica.ro

1342

camera de triaj, doua sali de ateptare (una pentru

alta pentru sufocati) ; doua sali de tratament, doua pentru vezicati (una barbati, alta pentru femei), doua sali de duuri, doua sali de imbracare, o sala de evacuare.
In fig. 880 dam o vedere din avion a centrului oraului Bucure,ti, din care se ede cat de putin corespunde cerintelor urbanistice militare actuale; iar
in fig. 881 o transfortuare propusa in acest stop de
catre Lt. Colonel Roatii, care face tabula rasa cu
proprietatile i cladirile existente, dar ne surprinde
faptul ca. daca s'a conceput ca posibila o astfel de
operatie s'a pastrat totui nerationala dispozitie a
strazilor existente (eel putin a celor secundare) care in urbanotberapia radicala propusa nu mai reprezintau nici tin impediment.
\Afel tie solutii nu stint realizabile oraselor exist .nte, ci numai unor cartiere noi, i Inca i acolo in anumite conditii prielnice, economice ti
legislathe. In cazul acesta. o urbanotberapie adequata ar fi cea numitia prin duminare marginal4>>.
combinata en asanarea, i de care ne N om ocupa
mai jos. Urbanitii. ingineri si arhitecti, sunt pregatiti pentru astfel de solutiuni. (idea li se pun la dispozitie asa dar, instrumentele necesare de ordin fiN

nanciar i legislativ.
52. Urbunotherapia sociala avtualii.

Caracterizari si grupari. Epoca in care traim are


nn pronuntat caracter de democratofilie, chiar atunci and forma de gm ernamant este denumita
dictatura sau ascunde procedee dictatoriale, fiindea nici o actiune cu caracter social nu poate da rezultate durabile daca nu este motivata de interesele
www.dacoromanica.ro

Fig. 881. Transformarea rentrului (Universitatea) Bum retilor sere a core -punde cerintelor urbanismului

militar (dupil Lt. Col Ronal).

www.dacoromanica.ro

1344

poporului. Aa dar i manifestarile urbanotherapiei

vor fi in cele mai multe tari, desigur in grade diferite, influentate puternic de nevoile generale ale
populatiei, adica in timpul de fata, cele economice
i igienice in primul rand, 1 apoi i cele estetice,
dar in vederea educatiei corpului i sufletului masselor.

Duca uneori aceste caractere ale urbanotherapiei

actuale nu sunt evidentiate, aceasta nu inseamna


de cat ca, acolo uncle aceasta se intampla. eN olutia
urbanotherapiei nu a ajuns Inca in faza mai inaintata care formeaza actualmente obiectivul urbanisticei.
De oarece problemele economice nu variaza nu-

mai de la tars la tars, sau de la regiune la regiune,


ci chiar de la ora la ora, Si urbanotherapia economics actuala va fi foarte diferita Si ca objective
i ca solutiuni, mai ales ca mijloacele de realizare
sunt extrem de diferite, aproape ca dela individ la
individ.

In ce privete Ins igiena, aceasta se impune


prin un standard social minimal corespunzator pre-

tentiilor de civilizatie ale unei tari in acest secol,


i anume in raport cut acelea ale celorlalte natiuni
cu care voete a pastra relatiuni i a se compara,
standard care de fapt indica gradul adevarat de
democratie. Aceste consideratii contribuesc ca lucrarile de urbanotherapie sa caute in epoca actuala
in mod constant progesul igienic al oraului i sa
Imbrace totdeauna, macar partial, aspectul igienic,
Marele respect pentru igiena in Statele Unite 1
aplicatiunile practice de tot momentul ale igienei
intalnite in massele cele mai profunde ale populatiei, pe care oricine le poate observa in aceasta la-Fa, ne conving aceste fapte ca democratofilia este
www.dacoromanica.ro

1345

reala acolo, mai mult de cat orice alte caracterizari


ale unei guvernari democratice de aiurea.
De aceia urbanotherapia moderns cere ca, incepand cu lucrarile in interesul igienei generale, sa
se ajunga la progresul social economic; sa se subordoneze acestor objective orice preocupare urbanistica, fie cu caracter politic, fie cu caracter estetic.
Orice lucrare urbanistica data nu reliefeaza aceasta
gradatiune, reprezinta un abuz, fie prin mistificare, fie prin ignoranta. Pentru a ilustra in mod plastic sensul acestei idei, reproducem exemplul lui
Barthelemy, membru al Institutului Frantei, care
povestes,te un dialog 1), nu prea vechi, intre un delegat al Ministerului de Interne i un primar al unei suburbane a Parisului, caruia delegatul ii cerea
o contributie pentru construirea unui local important de posts in acea comuna:

Consimtiti a plati o cots parte?

Bucu-

ros, raspunse primarul, cat doriti. Cei ce ma aleg,


nu sunt cei ce platesc>>. (Cei ce platesc erau comerciantii din suburbane, singurii contribuabili importanti).
Urbanotherapia actuala se aplica, pe baza unei
astfel de conceptii adanc socials, dupe metode care
pot fi grupate in cate-N a clase de orae: a) marl gi
foarte marl; b) industriale, mijlocii i mici; c) vechi
i istorice; d) statiuni balneo-climaterice on turistice; e) colonii agricole.
Astfel de centre au neN oie de urbanotherapii diferite, caci uncle din aceste crest, gi foarte repede,
ca circulatie, ori ca populatie, i suprafata ocupata

(precum uncle din cele foarte man sau mari, on


1) J. Barthelemy': <<Ratachisme, divisionisme, eoordinationnisme? (La Vie Urbaine>>, Iulie 1934).

www.dacoromanica.ro

1346

din cele industriale) ; altele se transforms, urmand


o specializare (ca cele industriale, balneare, climaterice, turistice, on colonii agricole) ; altele remise
(ca cele istorice sau chiar arheologice).
Aceste grupari caracterizeaza metoda de urmat.
care de fapt se distinge de cea tipica ariitata in Urbanistica Genera la, (i care rezulta din technologia
i histologia urbanistica) numai prin aceia ca, se dil
o importanta mai mare unora din prohlemele urbanistice. De exemplu la oracle maxi i foarte mari
problemele circulatiei i ale locuintei primeaza :
la cele industriale stint cele pur economice i de circulatie; la cele mijlocii i mici cele de igiena; la cele balneare sau climaterice predomina problemele
de igiena i cele de estetica; la cele istorice deseori
cele de circulatie, dar 1 cele artistice, etc. Vont cerceta separat cazurile acestor grope, cu problemele
mai importante ce li se pot aplica si modal de soltttionare recomanclabil.
Technologia therapeuticei urbanistice. Pentru a putea insa stabili gradul de importanta i modal de so-

lutionare a problemelor ce se pun, repetam ca trehuesc studiate la inceput nevoile reale ale orasului
considerat, i numai apoi se trece la fixarea yi enuntarea chestiunilor de rezolvat. Iar dupa ce se
stabilesc tnifloacele posibile, atilt existente cat i de
creiat, se cauta i se determine solutiunile spre a fi
concretizate in proectul urhanistic.
Nevoile reale, de pilda pot fi stabilite dupa normele generale ale technologiei urbanistice, cu care
ocazie recomandam din non sistemul cu <dinagitti
analitice>> al lui Danger, fie pentru planul istoric,
fie pentru cel sanitar, fie pentru cel economic 1).
1) R. Danger: (KCours d'Urbanisme).

www.dacoromanica.ro

1347

Reproducem in fig. 882 planul sanitar pentru oratail Angers (Frantal la care s'a avut in edere ca
date constante creterea populatiei. mortalitatea.

.DtlinKT10f11.$
rdkAli141
AROTA 71i K....;01,1!
aCC64117144

OK.WrAti fi,1.
re4riia

Fig. 882' Planul similar (dupii Danger)

nataliatea, tuberculoza, febra tifoida, starea generals sanitary i cauzele acelei stari. toate acestea in

comparatie cu media pe tars on pe regiune; din


acele constante ale localitatei se trag deducciunile

cu pruneri asupra utilizarei terenului, apelor,


constructiilor, tailor de comunicatie i arzarilor,
S.

a.

In lucrarea ce am pregatit pentru planul de awww.dacoromanica.ro

1348

menajare al regiunei Bueurqti1) pot fi gAsite procedeuri pentru stabilirea nevoilor unei regiuni, cu
care ocazie am fixat problemele principale urbanistice, care trebuie s5 stea i vor sta in once caz_
la baza unui astfel de plan. Tot acolo and aratat i
in ce sens pot fi eisite solutiunile realizabile prin
mijloacele de care se poate dispune in epoca noastr5
aici.

Mijloacele de actiune urbaRotherapeutice. Inoricare din grupele sus aratate ar c5dea un ora,
stint de aplicat dou5 categorii de mijloace de actin-:
ne: unele de concepcie proectivii 1 altele de realizare.

. .

Mijloacele proective sunt : alinierile, striipungerile, comassiirile, politia circulatiei yi asarthrile.i


De aceia vom cerceta in prealabil aceste mijloace
de therapeutics urbanistic5.
Alinierile reprezint5 ameliqrarile ce se aplica lai
strazile on la pietele existente care nu mai satisfael
cerintele actuale. Acest mijloc este cunoscut din'
cele mai vechi tirnpuri i eunoscut i de on ce profan. Ceeace Ins trebuie s5 cunoasc5 urbanistul es-.
te ciind sa-1 aplice i cum sa-1 aplice, tocmai ce din
nefericire prea multi cred ca. tin, 15r5 s5 tie.

De la inceput atragem atentia ca la o aliniere


trebuie c5utat sa se rezolve cat mai bine toate problemele i anexele lor, indicate in Urbanistica Genera15, gradand desigur importanita acelor probleme dup5 caz; i c5, o aliniere nu este necesarmente
o rectificare, ci numai o tendent5 spre rectificare,
tendent5 mai mult sau mai putin accentuate, dupi
caz.
1) C. Si intescu: aPentru Bucuregi.

Noi studii urbanisticeo,.

1932.

www.dacoromanica.ro

1349

Astfel, la profilul in lung ameliorarile pot preve-

de ridicarea sau coborirea nivelului axului existent al partei carutabile a strazei sau pietei pe unele portiuni, sau numai a nivelului trotoarelor.
Sa se evite insa trutoarele cu trepte in sus sau in
jos fats de partea carutabia, caci e nepractic, neestetic Si uneori denuta i lipsa de pricepere sau neglijenta in executarea lucrarilor. Pe Bd. Brkianu,
din Bucureti, care nu e nici macar devenit istoric,
se observa astfel de solutii nerecomandabile.
In ce privete profilul transversal, ameliorarile
pot prevede largiri sau stramptari ale strazilor sau
ale unor portiuni din ele, sau chiar -creeri de spatii
libere, laterale sau cuprinse in traseu, precum piete, gradini, . a. cum s'a procedat cu terenurile unor foste fortificatii.
Cand se proecteaza asemenea lucrari de ameliorare, trebuie sa se alba in vedere mai ales situatia
financiara a oraului, precum i legile speciale ale
tarei, adica in Romania legea de expropriere, legea
administratiei locale . a. cum am aratat. Caci in oraele existente lucrarile acestea de ameliorare nu
se put face fara a introduce modificari proprieta-

tilor_ particulare on fara restrictii la cladirile existente. Prin urmare dau namere la cheltueli mari,

in deosebi la cheltueli pentru depagubirea proprietarilor i chiar a chiriailor atini de asemenea


lucrari. Uneori lucrarile ;pot aduce i venituri comunei, prin ridicarea valorilor proprietatilor. Acestea in anumite conditii put fi in Romania obligate a

plati comunei o parte din plusvaluta, dar numai


daca se face o expropriere partials sau se executa
o lucrare de imbunatatire edilitara, care folosete
in deosebi proprietkei (apa, canal, pavaj, lumina)
ca o aplicare a legei finantelor locale din 1933.
www.dacoromanica.ro

1350

De aci rezulta ca practica ameliorarilor prin aliniere la strazile existente din oral, adeseori nu
poate corespunde decat partial principiilor teoretice indicate in Urbanistica Genera la, aa ca va
fi rezultanta unei intregi serii de conditiuni speciale locale.

Este de observat ca ameliorari importante la traseurile i mai ales la profilele in lung ale strazilor
sa nu se aduca de cat in caz de necesitate i daci
se poate, numai la arterele importante de circula-

tie i numai in zonele dificile pentru circulatie.


Planurile prea vaste raman totdeauna neaplicate,
mai ales daca orasul nu are suficiente resurse. Mo-

dificarile profilului transversal, care sunt mai adesea largiri de strazi, sunt 1 mai costisitoare, iar
realizarea for cere im timp foarte indelungat, daca
nu se recurge la exproprieri deodata pe intreaga
strada cum s'a procedat la Chicago (fig. 252, U. G.)

Se recomanda de aceia astfel de lucrari numai in


cpzurile de stricta necesitate, 1 numai pentru arterele de circulatie importanta, adica daca pe aceste
strazi trebuie sa circule si tramvaiele, sau daca lu-

crarea se executa deodata. Este uneori o mare e-

roare a proceda prin planuri la largirea tuturor


strazilor, cu atat mai mult la acelea din centru unui
ora vecbi. Pe langa ca acolo largirea nu se va realiza poate niciodata, dar si acolo unde aceasta se va
face, cbeltuelile vor fi inteo proportie nemasurat

de mare fats de avantajul practic obtinut. Totusi


acestea s'au facut in Bucuresti, dar numai la stra-

zile mai inguste de 12 m. fiindca, pe deoparte


aegulamentul Organic din 1832 cerea pentru acest ora strada tip de 12 m., pe de alts parte si
Constitutia Ord da dreptul la exproprieri, fara Plata pe aceste strazi, a unei fasii de 1,20 m. 15time,
www.dacoromanica.ro

1351

iar jurisprudenla Inaltei Curti de Casacie statuase


restriecia aceasta i la proprietacile cladite.
Guerard nu.mete totui sistemul largirilor vanda-

lism: Intre cele doua metode posibile, sa largeti


strada sau sa micorezi inalcimea caselor, prima ar
conduce la vandalism, i nici n'ar fi cea mai economica>>. Deci dupa Guerard este mai bine sa riu
se admita pe strazile inguste case inalte.

Experience suficiente in acest sens s'au fault in


multe orar i chiar in Bucureti. Cu toate acestea
in acest ora organele conducatoare nu s'au convins
Inca de adevar i cer mereu proiecte pentru not largiri, care dau natere la exproprieri pe toate strazile

centrale, unele construite cu cladiri importante i


recente.

Sunt exemple de strazi in Bucureti, care in tre-

cut (inainte de 1914) au suferit inteun interval


scurt pans la 10 schimbari de alinieri, o calamitate
mai mare de cat cel mai periculos regim seismic. In
fig. 883 se vede situacia aspectului legal, dar in fond
foarte nelegala a unui plan de aliniere de pe la acea
data in Bucureti, sistem intrerupt cu multe eforturi
pe timpul 1914-1927, dar uneori reluat. De altfel
de aceasta continua schimbare de alinieri sufera 1
celelalte orar ale Romaniei, caci, se pare, ravna nestinsa de a schimba, exists aici in toate domeniile de
activitate. Rezistencele legale suet infrante i chiar
razbunate ca ura incontiencei si aviditacei interesului.

Dar prima condicie a eficacitacei unei therapeutice urbane prin mijlocul alinierei este tocmai stabilitatea ei. Nu se poate ameliora ceva care in esen-la are ca atribut imobilitatea, prin o continua oscilatie; calificacia de vandalism, Guerard ar schimba-o
in canibalism. www.dacoromanica.ro

ti

/Y"":44.'/Zr

t
t

.I

Yri.ki

,Vonh,

(.

S.

:1)';')'"?1

1).44pri

.1'

44:..,

416

'A
o

-''
I'n
,.......,

V.

4;

.1

r.D

I,

n _,-,----*"..

,h.., . ""

CX.1

.:

I'

If ..

.1.2

....i

\ \FO
\

'T`.-. "*"..
4.-1

14.
,
4J C

...

'4..,..riell"

$., - I
L

-.
-

Fig, 803. Exemph; de ptodificriri continui in plauuri do aliniere din Bucureti, instate de 19141

www.dacoromanica.ro

1353

De aceia metoda alinierilor se intrebuintaza cu


cea mai mare prudenta astazi in oraele importante,
uncle constructiile executate au valqri i inaltimi
mad, durata de secole. Se recurge la ameliorari prin
alinieri mai ales pentru unele sporiri cu totul locale,

Fig. 884. Planul de aliniere pentru Via Fontane din Genova

ca acelea ale pietelor, sau pentru obtinerea unei veJeri libere necesare circulatiei la colturile strazilor.
Cu totul exceptional se face apel la procedeul ali-

nierei pentru largirea sau rectificarea unei strazi


lungi, i aceasta numai daca nu exists resurse financiare suficiente sau cand blocurile (insulele) stint
Area inguste, iar 'evolutia oraelor prea ineeata.
www.dacoromanica.ro

1354

De cele mai multe on alinierea se aplica mai des


la solutii locale pentru motive estetice sau de circula.tie, ca in fig. 884 reprezen'tand largirea de la 6 m.
la 20 m. a Via Fontane din Genova pentru a trace
8000 vechicule pe zi i conserva cladiri istorice ;

sau la in.dulcirea unui unghiu brusc de strada, la


o serpentine incomoda, la o gatuitura i alte cazuri

t.

g0

to

top

toe

Fig. 885. Combinarea lirgirilor prin alinieri cu striipungeri in


Londra.

asemenea. In unele cazuri, 1 destul de des, se prefe-

rs combinarea alinierei pe o porciune de strada cu


atrapungerea unui traseu nou, ca in fig. 885, care reprezinta o aplicare in Londra la Holborn viaduct,
sau ca in fig. 886 indicand o parte din proectul re-

cent al lui Greber pentru amenajarea centrului


www.dacoromanica.ro

1355

Marsiliei (aci alinierile devin uneori tot strapungeri).


Chiar pentru artere de comunicatie adesea este de
preferit a strapunge not cai largi, urm'arind directia

necesarg, prin blocurile existente (de obicei prin


gradinile din fundurile proprietatilor) de cat a chel-

tui timp gi bath mult mai multi cu largirea unor

Fig. 886. Transformarea cartierului Primiiiiei din Manilla


(proect Greber)

strazi existente. Nu avem de cat sa dam ca exemple


B-dele Catargi i. Bratianu din Bucureti, deschise
prin blocurile de proprietkti, sau B-dele Pake Protopopescu, Carol, etc. care s'au deschis mult mai repede gi au costat relativ mult mai putin, in comparatie cu largirea altor artere, precum. Ca lea Victoriei, Ca lea Mogilor, Ca lea Calarai, etc. care nu tizn

and vor fi realizate, degi Ca lea Victoriei a avut i


o lege specials de incurajare financiark, pe rang'
nenumkrate planuri de aliniere-reclamk".
www.dacoromanica.ro

1356

Evident insa ca strapungerile pot fi combinate cu


largirile, mai ales in oraple desvoltate fara un plan
anterior.
Sunt necesare uneori 1 alinierile pentru stramptarea unor strazi exitsente, adica acolo unde acestea
au un profil neregulat i nedefinit, sau acolo uncle
ele aunt excesiv de largi in raport cu traficul local,
astfel ca sunt numai cauze de cheltueli prea marl cu
imtretinerea lor. Atunci terenul va fi cedat pentru
gradini de fatada permanente, la riverani. In fine,
data proprietatile riverane sunt putin adanci, strada
este prea larga 1 necirculata, astfel ca s'ar cogstrui
in conditiuni rele loturile de pe acea strada, se poate

iarai recurge la a aliniere pentru stramptarea


strazei.

Foarte adesea intervine i desfiintarea unor strazi


inutile, care nu prezinta interes nici pentru circula
nici pentru utilizarea terenului, dar care s'au
deschis fie din Intamplare eau arbitrar, fie grin o
rea inIelegere a felului cum trebuie facuta o lotizare. Oraele Romaniei i chiar i rotate streine, dar
Bucuretii in special, sufera de existenta a numeroase strazi care in'esenfa prezinta o risipa de teren dar
i o risipa de cheltueli cu execuTia 1 intrqinerea lor,
1 care ingreuiaza excesiv bugetul Comunei, contribuind ea acest ora s'a nu poata progresa suficient.
In fig. 887 'dam un exempla din Bazargic, unde s'au
executat printr'o parcelare o serie de strazi inutile,
cam 42/o din totalul strazilor acelui cartier; iar in
intregul ora se gasete ma ibine de 15/o strazi care
nu ar fi irebuit 65. is fiinca.
Terenul ca*tigart pentru inchiderea acelor strazi se
poate vinde riveranilor (cum pervede legea administrative) sau mai bine s'ar transforma tmeori, pe Cawww.dacoromanica.ro

1357

lea comassarilor, in tereamri de sport, piece pentru


stat,luni de trasuri, garaje publice sau chiar utiliza

pentru constructii publice de care rap,' ar avea


neVoie. In practica, administratille Icomunale nu stint

favorabile unor astfel de idei din cauza dificultaTilor ce intalnesc cu proprietarii riverani.
PLL1111.1 MAMMAL CARTIERULUI FUNC11011ARLOR

611ff az.

APROBAT DE CON5 TECPIlt SUPERIOR I7I 1923

Sr c.

7. a I.: a, 12C lbS -00.

cc--)c-3:=E300,30c3p

gala

rc=3::3E:=1:3dF3P:3C331=I:1_3'==

,:611
Leven( fa

Fig. 887. Striizi inutile (cele haqurate) intr'un Cartier din


Bazagic (Romania)

Cand intervin largirile, fie pentru mini rectificari, fie pentru inlesnirea in o masura oarecare a
circulgiei, se pune int
'data largirea sa se
faca numai pe o parte a strazei, i pe care parte a_flume, sau data e bine a se face pe ambele part,i ale
strazei.
www.dacoromanica.ro

1358

Unii pretind ca asemenea largiri sa se faca de


ambele parti ale stradei, fiindca este just ca toti
proprietarii locali sa fie supui unor acelorai restrictii i sa contribuie cu totii la largirea stradei,
mai ales in cazul and sunt obligati prin lege a ceda
gratuit terenul (legiuita retragere de 1,20 m.) pentru largire. Asa ar fi data strada ar fi neconstruita
pe ambele parti. De fapt insa in orase largirile facandu-se tocmai acolo uncle strazile sunt mai circulate, deci uncle sunt construite cu cladiri, rezulta ca.
pe deoparte fixandu-se retrageri pe ambele laturi
ale strazei, costul se a ridica aproape la dublu prin
despagubirile ce vor fi platite si pentru cladiri; pe
de alts parte se va intarzia mult realizarea largirei
fiind-ca va fi i mai mare numarul de case ce urmeaza a fi daramate, iar rezistenta celor interesati
in a pastra statu-quo-ante va fi mai mare, acetia de-.
venind mai numeroi. De aceia se recurge mai des
la largiri practicate pe cat se poate pe o singura par-

te a strazei, Si anume pe partea unde proprietatile


sunt mai putin construite, au o valoare mai mica
sau sunt mai adanci in raport cu fatada, prin urmare pe partea unde costul e