Vous êtes sur la page 1sur 166

sa ~,

stiu sa

<teste ideea funda-

mentali a,"a~este~;c[rti. invata un' 'l~cru


:'

esential:
.....

, sa ne, delinim asa


:' ..

, cum sintem in realitate,


, ),(1 J

JACQUES SALOME
ruei mai buni, ,ruei mai rai. .•
"
t-i.l "

Adesea, in relatiilenoastre familiale,'de prieterue sau

de iubire, smtemprin~i i~tr-o cape-ana: fie ne acu-

zam pe noi in~ine de eeea ce nu merge in via~anoas-


cA M-"AS ASCUlJA,
,...

, ,
tra, fie ii acuzam pe eeilal~i.De vina simt insa defi-
cientele
, de comunicare.

Avem nevoie sa in~elegem mecanismele ee guver-


S·INTELEGE
neaza eomuniearea ~irela~iilecu ceilal~ioameni pen-
tru a dobindi mai multi seninatate si
, mai multi

efieien~a.Luerarea de fa~ane pune la dispozi~ie mij-

loaeele practice pentru a deveni un partener mai bun


I A. I • /1.1 I

pentru nOt m~me ~1pentru eel pe c~re 11pre~U1m.

ISBN 973-8356-13-X

J~~~ll~lllIIJ~
11 llll~11 >

-'-
COLECTIA D
CARTI
CHEIE U .
~

Colectie initiata 1Jicoordonata de


IREN ARSENE
JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~i JACQUES SALOME· SYLVIE GALLAND
poet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratique
des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorul
Centrului de formare in rela\ii interumane "Le Regard fertile"
de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintre
cursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite de
Lille III.
Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-o
materie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in respon-
sabilizarea individului in vederea crearii unor rela~ii sanatoase,
printr-o comunicare activa.
~i-a inceput cariera in domeniul rela\iilor interumane pornind
Daca rn.-a9asculta,
m-a~ intelege
de la cercetarile ~i lucrarile ce apar\in curentului psihologic
umanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile carierei
sale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa de
Milton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor de
resurse, ~i nu 0 componenta intunecata a psihicului.
fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosit
tehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele de
expresie scenid, preCUll1psihodrama. Traducere de
Dupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda perso-
nala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind con- ELENA NECULCEA
cepte ~i instrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE
(Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Esen\iala).
Scopul demersurilor sale pedagogice ~i educative nu este acela
de a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~i maturizarea,
de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~ie fa~ade sine
~i fa~ade ceilal\i. Punctul de plecare este exprimarea personala.
A format pina in prezent peste 40 000 de asisten\i sociali,
medici, psihologi ~iconsultan\i. A \inut conferin\e ~icursuri de
formare ~i arc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~ifor-
matori de moderatori) in Fran\a, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insu-
lele Reunion.
Este autor a peste 30 de car\i, coauror alunor lucrari de referin-
~a despre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asocia\iei I/1 GJ/~Qc;l.~1
)
pentru Comunicare Rela\ionala prin Ascultare Activa. Car\ile
sale au fost traduse in 27 de limbi.
Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Fran\a)
~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presa
francofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale con-
ferin\elor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicine
naturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal de
Quebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir,
Phares, Mariage.
Este tatal a cinci copii.

SYLVIEGALLANDa fost directoarea Centrului de Psihoterapie


pentru copii al spitalului din Lausanne.

BUCURE$TI, 2002
Tuturar celar pentru care libertatea de a fi
are la baza respectul, fntelegerea ?i taleranta.
Descrierea elP a Bibliotecii Nationale
SALOME, JACQUES
Dadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome;
trad.: Elena Neculcea
Bucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 2002
328 p.; 20 em (Girti cheie; 37)
Tit. orig. (fr): Si je m'ecoulais, je m'entendrais
ISBN 973-8356-13-X

1. Sylvie Galland
II. Neculcea, Elena (trad.)
159.9

Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHI


Coperta de DAN STANCIU.

Jacques Salome, Sylvie Galland


51 JE M'ECOUTAI5, JE M'ENTENDRAI5
Copyright © 1990, Les Editions de I'Homme
Publie avec l'accord des Editions de I'Homme

© Curtea Veehe Publishing, 2002,


pentru prezenta versitme romimeasdi

ISBN 973-8356-13-X
Cuvint inainte
A cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se pare
mai important, esential pentru existenta noastra. A avea sen-
timentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti re-
cunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitati
lingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspira-
tii umane.
Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam, nici in fa-
milie 9i cu am mai putin la ~coala.
In sistemul ~colar, comunicarea se bazeaza pe 0 dinamica
specifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da un
raspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din car-
te sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de ani
din viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, sa
mergem in directia a~teptarilor celorlalti·
Devenim astfel handicapati - ni9te infirmi in ce prive~te
relatiile noastre.
Cind ne dam seama de lacunele noastre, avem nevoie de
mult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloacele
concrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai bine
cu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine.
In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintre
descoperirile noastre; acestea vor reprezenta citeva puncte de
reper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~i sa-i inte-
legem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comu-
nicare activa, spre relatii sanatoase, ne vor permite mai ales
8
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

sa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce e


mai bun in noi, necunoscutul din fiecare.
In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fieca-
re sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sine
insu~i ~i cu ceilalti. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anu-
Comunicarea
mite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile in-
time. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;i
o vorbit, hzainte de a Ji fmbriteatClfn euvin-
anume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sa te, trebuie sit se Jormeze, mie mamifer dure-
ne acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram. ros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo unde
prime~te dreptul de a avea un sens, un su-
net, a origine.
Alain Bosquet

Cine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunica


bine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de di-
fi~ultatea de 'a se expri~a 9i de a se face intel~s?
Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea, trebuie mai
intii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa co-
munic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comu-
0
nic. sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea am
fost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iu-
beau ~i care, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu.

Anticomunicarea

Parintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sa


invite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insu-
gesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuP
,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt olog nostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce expri-
In ale comunicarii." mam noi personal.

Vom descrie,de asemenea, cele mai frecvente capcane 1 Am inventat aceasta expresie, a vorbi despre eineva fn locul situ,
dintr-o relatie ~i \Tom oferi reperele ~ipunctele de sprijin care pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categorice
ni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pas- ("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-e
tra directia buna in intretinerea relatiilor. frica") ;;inegare ("Tu nu e;;ti neferici.t, ai tot ce-ti trebuie"). Exprima-
rea cuiva care imi spune cum ma vede el, care imi intinde 0 oglinda,
deformata, evident, totu;;i 0 oglinda este cu totul altceva. Acea ex-
primare poate fi relevanta, ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine.
Diferenta consUl.in intenp.a celui care imi vorbe;;te despre mine.

---------------~---------------""""'> ••
~_.- -
10 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 11

"Mi-e frica, spune copilul.


- N-ai nid un motiv, spune tatal."
"Ma doare, spune copilul cu genunchiul julit.
- N-ai nimic, spune mama."
Aceste mesaje par banale, ele smt generate de buna inten-
tie a parintilor de a-9i lini9ti copiii. Dorinta de a-i scapa pe co-
pii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor. Oar la fel
de bine, aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea incredere
in ce simti tu, eu 9tiu ce trebuie sa simti tu." Ei ii dicteaza al-
tuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nu
Ie are. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de for-
te permite!) - "Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -, dar
este imposibil sa impui sentimentele - "Trebuie sa-l iube9ti"
-, indiferent de virsta. Impunerea genereaza confuzii. eel
care mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atund
dnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti, de
exemplu) ii denigreaza, ii neaga sau incearca sa-i imp una
trairile sau sentimentele.
"Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el,
dar eu pi el nu slntem Iafel."
"Trebuie sa-l iube9ti, este fratele tau, nu 9tia ce face cmd
ti-a stricat jucaria ... "
"Oar, dragule, 9tii prea bine ca va iubesc la fel; nu fac di- porUim 9i sa transmitem constringeri care saboteaza comuni-
ferente intre tine 9i sora ta." carea 9i care fac ca relatiile intime sa devina dificile, dureroase.
,,$tii ca te adora, chiar daca se infurie. $i apoi, nu ar trebui Principii de bad,
sa il contrazid, 9tii ca nu suporta."
Bazele unei comunidiri veritabile sint U90r de enuntat 9i
$i astfel invatam sa comunicam, prin negarea trairilor cumplit de greu de aplicat. Ele se organizeaza m functie de
noastre de catre cei care ne iubesc. $i ii vedem negindu-9i in- trei pozitii fundamentale:
clusiv propriile sentimente.
• Recunosc 9i Ii confirm celuilalt di exprimarea sa Ii este
"E9ti trista, mama, plingi?
proprie, ca sentimentele sau parerile ii apartin.
- Nu, stai lini9tit, nu am nimic." Nimic?
• Ma exprim vorbind despre mine, afirmmdu-mi pozitia.
"Mami nu-l iube9te pe tati. Ce are cu ell • Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu,
- Nu-i adevarat, ce treaba ai tu cu asta? Sa 9tii ca il iu- nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie, ci adunmdu-le
be9te ... " unullinga celalalt, confruntmdu-Ie. De aid se poate na9-
te 0 uniune, un schimb.
Daci'inu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amen-
tale pentm 0 comunicare fireasca, riscam ca toata viata sa su- Aceste trei pozitii au drept corolare imediate:
12 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE Comunicarea 13

• Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca despre mine in locul


meu.
• II invit sa vorbeasca despre el insw}i.
• Admit ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna a avea
aceea9i parere, acelea9i sentimente, acela:;;ipunet de ve-
dere.
• Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9i
ii apartine) 9i ceea ce simt eu (9i imi apartine)l.
Copilului diruia ii este frica ii voi spune: ,Sp este frica" 9i
poate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. A9
putea, eventual, sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este fri-
ca, sa-i spun ca nu ma tern de acellucru.
Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Ar
trebui sa te mai intereseze :;;ialtceva dedt benzile desena-
te") a:;;incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-mi
impui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie "Nu pi se pare di este prea cald aici?"
("Oaca vrei, poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasul
in benzile mele desenate, ca in seara asta.") A te exprima nu inseamna inca a comunica, este doar un
Vorbim despre ceilalti in locullor pentru ca nu :;;timsa Ie bilet pentru dus, in timp ce comunicarea este un bilet dus-in-
tors care presupune etape succesive:
vorbim despre noi, iar exprimarea celorlalti despre noi in 10-
cuI nostru dureaza pina la moarte, daca nu ne asumam riscul • Ma exprim.
de a ne recuceri dreptulla exprimare. • Primesc confirmarea ca limbajul'meu a fost inteles.
Una dintre mizele fundamentale ale oricarei tentative de • Ascult ce spune celalalt.
formare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. Grice • Ii confirm ca I-am inteles.
schimbare trece prin aceasta na:;;tere dificila, dureroasa: sa Aceste secvente aparent simple ascund nenumarate cap-
ajung la 0 forma de exprimare proprie, care sa fie a mea, dife- cane. De fapt, celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu, ci la
rita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi. ce a inteles el, in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:;iiga··
sesc ecoul in e1;uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ce
Comunicare ~i exprimare am vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Bineinte1es, 9i reci-
A comunica inseamna a reuni. Oar ce avem noi de reunit? proca este va1abila.
Fie diferentele dintre noi, fie asemanarile. Cind ma adresez cuiva, in cursul unei convorbiri difidle 9i
importante, ar trebui sa-1 intreb: "Ce ai inteles?" Cind cineva
imi vorbe:;;te, ar trebui sa-i spun: ,,lata ce am mte1es eu din ce
1 In ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua juma-
tati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se nume;;te Alain mi-ai spus." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamna
;;i celalalt Alex ... nid sa-l aprobi, nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen-
14 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Comunicarea 15

tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fi- Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limba-
indallui. je ale trupului sau ale gesturilor) se poate situa pe cel putin
cinci niveluri distincte.
,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doar
a inventie a evreilor ca sa aiba de ce se plinge. Nivelul faptelor
- Dumneavoastra spuneti ea nu au existat niciodata, a$a
credeti dumneavoastra, ca acestea sint a inventie a evrei- Acesta este registrul anecdotie, cel care ne permite sa spu-
lor ca sa fie compatimiti. E parerea dumneavoastra, eu nu nem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $i
fidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat.
a imparta$esc."
Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazut
In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu ... sau il aseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorie
putem invita pe celalalt sa explice pe ce i~i bazeaza convinge- impreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente care
rea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingerea au loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, de-
mea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Ce bordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintre
vrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gaza- aspectele povestirii.
re din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vrea
sa transmita ... ? Nivelul senzatiilor ~i sentimentelor
Vom incerca, in capitolele care urmeaza, sa identifidim Acesta este registrul experientelorsau al trairilor legate de
mai clar atitudinile care impiediea sau faciliteaza comuniea- un eveniment, de 0 senzatie sau de a intilnire.
rea, oprindu-ne asupra fiecareia dintre cele patru etape pre- Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata,
zente in oriee comunieare:
furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabila
• a vorbi; a unei exprimari proprii ... dnd aceasta este posibila. Aceasta
• a nu spune; posibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dez-
• a asculta; valui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depin-
• a intelege. de ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamna
sa-mi exprim aceasta latura.
A~ putea spune dt de emotionat am fast in timpul acestui
A vorbi film, dt m-au tulburat anumite scene. Aveam lacrimi in ochi
vazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tiga
Cuvintele ~tiu despre noi lueruri pe dragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucurie
care noi nu Ie ~tim despre ele. cfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteam
Rene Char trist cind neintelegerea reciproca Ii despartea ... $i daca cel ca-
ruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adi-
A vorbi despre ce e mai greu, a vorbi despre sine $i nu a ca inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa pri-
perora despre altii, despre lume, despre viatiL .. Sa-i vorbesc measca mesajul, sa ma inteleaga.. Aceasta ascultare imi este
altcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim per- indispensabila.
ceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele. Nu se insista Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urma-
niciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frec- re a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are un
vent inlocuit cu "noi" sau cu "tu". prag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-
16 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 17

mine surd :;;imut la anumite lucruri ... ), nu ma poate intelege; Nivelul gindirii, al ideilor
el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea a
Generalizari, evaluari normative, consideratii logice: 0
experientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalaj
mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acest
se aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isu-
nivel rational sau pornesc de aid.
ferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-un
Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, idei-
miracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta-
:;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa pri- Ie leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sa
measca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i. ne clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permi-
o alta dificultate apare atund dnd celalalt imi raspunde tindu-ne uneori sa ne deta:;;am.
intr-un registru diferit de al meu. Gindurile sint puncte de reper indispensabile, balize nece-
[,;;
sare in haosul sau in multitudinea de situatii din viatiL Gmdul
,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de dureros este evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este ampli-
faptul ca. mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani. ficarea omului pma la granite Ie cunoscute ale cosmosului.
- Oar ~rau paduchi in :;;coala,intelegi?" Acela:;;ifilm, 11voi critic a, il voi evalua - mi se pare frumos
Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Eu :;;isubtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din-
vorbesc de sentimente :;;iea vorbe:;;te de fapte. ~ tre tata :;;i£iica, asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces-
~. tui gen de film sentimental sau asupra artei de a comunica!
'" Sint atitea :;;iatitea placeri (sau suferinte) care vin sa-mi
Cuvintele ne pot lamuri asupra impasului reciproc ... fara ca
aceasta sa ne consoleze. ~ amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa in-
venteze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe po-
sibilul :;;iimposibilul.

Nivelul amintirilor

Orice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai ve-


che, trimitmdu-ne la momente din trecut. Acest strat afectiv
nu este mtotdeauna accesibil direct sau imediat.
Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acest
film m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cu
parinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, de
atitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsi-
der toata mitologia personala despre notiunea de tata, de ca-
min sau de familie.
E ca :;;icum fiecare eveniment din prezent i:;;igase:;;te€coul
intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reac-
tivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme care
cmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti·
o anumita doamna, care mi se adreseaza pentru prima
"Dar erau paduchi in f'coala!... " data in timpul ul!€i ~f;'_tJ.ltre prietenL imi ~einvie amin-
BIBLIOTECA PUBucA I
,,8. p, HA$f1EU"
I A..- $05. ~tef~n eel Mare Nr.20
18 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Comunicarea 19

tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani, mensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie sa
eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului une1lin- fie efident, sa permita 0 deschidere, 0 amplificare.
vatatoare care avea aceea:;;i forma a gurii ca :;;iinterlocu- o relatie libera (cea care imi permite sa fiu eu insumi) este
toarea mea din prezent. .. o relatie in care tot,:l poate fi spus1.
$i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umi- Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca ... " sau:
lese, sa combat fara pic de curtoazie punctul sau de vede- "Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spun
re, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rau- pentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de a
tacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacere te exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apro-
aici, la aceasta reuniune intre prieteni. .. prieteni care sint piate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan,
toti uimiti de ie:;;ireamea. spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentulle-
gat de frustrarea de a nu spune.
Nivelul imaginarului
Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de La mitul cuv'in-
zii personale pot fi de asemenea reunite dteodata.
Fantasmele
Filmul despre~ dorintele impreuna
care am vorbit, cu toata- suita
de exemplu imi de fante-
imagina-
sem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost I
I tului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu rea-
litafi diferite pentru fiecare.

mai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, /


Adesea sper ca printr-un schimb de cuvinte :;;ide fraze voi
iar in rolul principal ar fi fost. .. $i in mintea mea incep sa port avea acces la 0 comunicare eficienta :;;isavuroasa, a:;;acum imi
discutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche ... daresc. Cita vreme va exista in mine a"ceasta speranta cu gust
In conversatie, viata imaginara, atlt de importanta pentru
de absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adesea
fiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta-
cuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasa
:;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imagi-
surda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;te
nara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a ima-
drum spre violenta.
gi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoia
Este 0 diferenta foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea ce
de a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;i
spun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea ce
propriul imaginar, nu poti dedt sa asi:;;tila el. Imaginarul are
ma aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre ce
nevoie sa fie respectat.
spun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de per-
o comunicare deplina este 0 implicare comuna, in care am ceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a in-
posibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;isa-l inteleg pe cela- teles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incinta-
lalt la cele cind niveluri, in diverse momente ale unei relatii. re sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~li tirziu.
Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. In Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint complet
functie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectul necunoscute, a:;;a cum :;;i lui Ii sint necunoscute ale mele.
abordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;i Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea,
mai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privile- chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste pli-
giem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altele na de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eu
cu aceea:;;iperseverenta.
Comunicarile eficiente evolueaza liber de la 0 dimensiune 1 Ceea ce nu inseamna ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (iti
la alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di- ca este posibil iti da 0 extraordinara incredere in tine, in celalalt.

4L
20 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 21

ei nureu:;;im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucru- 11- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el.
rile esentiale. - Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-ti
Astfel, in orice exprimare verbala - care nu inseamna to- vorbesc de viata mea afectiva in acest moment."
tu:;;idialog - va exista riscul unor distorsiuni :;;inein~elegeri
intre: A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata ce-
luilalt (liE obosit asta-seara, nu e disponibil") 9i de alegerea
• Ceea ce gindesc, ceea ce traiesc sau am trait. .. :;;iceea ce momentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit de
pot spune. tare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc :;;ide cuvintele
• Ceea ce spun efectiv, cu mijloacele mele de exprimare ... mele"). Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potri-
:;;iceea ce intelege :;;iretine celalalt din multitudinea de vit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a in-
mesage continute de discursul meu, privilegiind ceea ce
drazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment.
11emotioneaza, il seduce sau il ameninta eel mai tare.
A nu spune, a nu spune prea ~ult permite evitarea unei
• Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt ... :;;ice crede el ca eu
cred ca a inteles. anumite IIpoluari a relatiei". Voi fifoarte atent sa nu ma ser-
vesc de celalalt ca de un co:;;de gunoi, deversind asupra lui
Bineinteles, ma straduiesc sa accept aceasta diferenta din-
tre cuvinte :;;itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez. Trebuie
sa recunoa9tem ca orice comunicare verbala este incompltJii
I I cantitati enorme de griji, ginduri deprimante, minii 9i frus-
trari. Multi par sa gindeasca astfel: IICUcit sint mai aproape
de cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-mi
inainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta.
merge, ce nu-mi convine, pina 11aduc la saturatie."
Tocmai celor mai dragi Ie rezervam partea cea mai rea din
noi in:;;ine. Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam sa
Anu spune IIrevarsam" din bel:;;ug grijile 9i nefericirile noastre asupra ce-
luilalt. Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa po-
lncerdnd sa atingem inaccesibilul,
fawn sit devina imposibil r;i ceea ce
luam persoana pe care 0 iubim. 1I0are chiar are dreptul sa fie
ar fi fast realizabil. vesel sau fericit cind eu sint trist :;;inefericit?"
P. Watzlawick Acest lIa nu spune", care nu trebuie confundat cu lIa as-
cunde de celalalt", este a forma de autoreglare a comunicarii,
Acest punct ar putea sa para in contradictie cu ce am spus care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate.
mai sus, dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:;;inu
,In absenta ta, am descoperit cit de important este pentru
ca 0 constringere).
Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit daca relatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi un
ii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul. IIA-9ispune to- spatiu intim, al singuratatii. Eu, aid, simtindu-te aproape
- :;;i m acela:;;itimp tu, simtind, sau poate nu, intesitatea
tul" ramine 0 iluzie 9i a capcana - este tenta~ia contopirii.
A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul. acestui moment de dinaintea noptii, cmd soarele stralu-
Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana, ce9te inca."
chiar daca ea ma intreaba despre acellucru. Anumite intre- Sa fii singur in prezenta celuilalt. 0 comunicare subtila m-
bari sint indiscrete 9i pot sa nu raspund, nu trebuie sa ma tre doua fiin~e care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 for-
simt obligat sa raspund.
ta magnetica se na9te din aceste doua curente paralele :;;idis-
Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta: tincte.

,
",
,~
22 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 23

A~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecare La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care se
este singur, fericit ca exista, domolit ~i fara dorinta de a inter- lasa leganat de mi~carea lina a ma~inii, intr-un decor aco-
actiona sau a comunica activoTotu~i, in aceasta stare fara scop perit de zapada. E relaxat, plute~te intre visare 91cugeta-
~i fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, 11 re, retras in el insU9i, multumit sa simta prezenta femeii de
confirma ~i 11amplifica pina in strafundurile fiintei. linga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelini9tita de
Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de ca- aceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena sau
litate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii, respingere. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerup-
simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al ter- ta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ce
menului) celuilalt. are pe suflet inca de ieri, pentru a-I face sa spuna ce sim-
Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Mult te. Poate ca va intrerupe tacerea cu un: /lNu mai zici ni-
prea adesea prezenta celuilalt, privirea lui - chiar daca el nu mic?" plin de repro9, de nelini9te sau de a9teptari.
ma prive~te - capata a importanta care dauneaza relatiei
Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de a
mele cu mine insumi. Sa fii mai con~tient de prezenta celui-
duce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceila1ti ~i a alta
nu este nimeni in camera, chiar in apartament. ar prezenta viata numai a mea, In care imi slnt cu adevarat suficient mie
J:nsumi.

parintilor
retrageri inparesinesamai
compromita
mult decit posibilitatea
prezenta parten
unei ncintatoare
ului, a par-
'I tenerei
lalt decitsau
de asine
copiilor .. u~or sa te bucuri de Sinlratate cind
... E mai "A I1U spune" pome;;te ;;i din aceasta capacitate de izolare
$i totu~i, copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capa- spirituala, din inclinafia catre scufundare intr-o lume secre-
citate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi de ta proprie ;;idin comuniunea intr-o tacere deplina.
mama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur,
poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, in
mod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca
~tie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmai
A ascuIta
pentru di ~tie ca nu-l va pierde.
Multe marne patrund in acest spatiu fragil, iinpiedicindu-i
Caci fntreaga existenta a omu/ui
pe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea.
printre semenii sai nu este aItceva
Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, i~i mani- dedt a /upta pentn! a acapara aten-
festa interesul ~i distrug, prin bunele lor intentii, aceasta cli- tia celuilaIt.
pa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pe Milan Kundera
muchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependen-
ta de relatie. I~i explora capacitatea de a fi a entitate separata E greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta ex-
~inu a parte dependenta de existenta celuilalt, care ii este to- primarea lui. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilita-
tu~i necesara. te 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta.
In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente de Sa asculti inseamna sa prime9ti ce spune celalalt fara sa ju-
tacere imparta~ita imi par miraculoase, tocmai pentru ca ade- deci, incercind sa intelegi universul sau interior prin raporta-
sea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentru re la propriul sau sistem de referinta.
ca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati ori Ascultarea activa inseamna sa-i permit celuilalt sa spuna.
parazitati de prezenta celui de alaturi. cit mai mult ~i sa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa
24 DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE Comunicarea . 25

rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din ce dintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea atentiei ce-
a spus el. Mai inseamna f'Jisa pui mtrebari deschise, dintre cele luilalt.
la care nu se poate raspunde prin da sau nu, dintre cele care
,,- In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica cu mama.
presupun un cum 9i nu de ce, dintre cele care il indreapta pe ce- - Ah, mie imi est~ imposibil, mama mea nu ma asculta
lalalt catre el insuf'Ji.,,$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?" niciodata.. .
Ne-am obif'Jnuit sa punem intrebari care sugereaza ras- - Ne-am intilnit ieri $i am vorbit despre convingerile
punsul: ,,$i nu ti s-a parut nedrept?", "De ce nu il paraSef'Jti?" noastre.
,,- $eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta ... - Cu tata mi-e mai uf'Jor."
- Ah! Doar $tii ca af'Jaeel! N-o sa se schimbe." In acest joc al cererilor mcrucif'Jate, fiecare spera sa fie as-
,,- In seara asta ma simt descurajat f'Jiobosit ... cultat eu atentie de celalalt.
- E $i normat e atit de cald." Atunci cind nu ma simt ascultat, inteles, am $i eu partea
mea de responsabilitate. Poate ca nu m-am exprimat suficient
Pentru a asculta trebuie mai mtii sa tac, sa lmi stapinesc de clar, de direct, poate am sperat ca celalalt va ghici. Po ate
nu am mdraznit sa-mi fac clara dorinta: "Af'J vrea sa-ti vor-
lea ascultarii. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile, in besc", "Af'J vrea sa ma asculti", "Af'J vrea sa-ti spun cum am
mine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima, de a ex- trait eU acea experienta."
plica, de adeconvinge,
impulsul de acare
a rasp.unde, emite
estejudeca~i, de a~staCOl
principalul da glas in
senti-
ca- In sufletul fiecaruia exista aceasta dorinta profunda, mai
mentelor sau ideilor. / mult sau mai pu~in ascunsa, de a se putea exprima fara sa fie
Cu c'it celalalt imi este mai apropiat, cu atit emotiile stirni- judecat ori incurajat, nid alinat, respins sau etichetat. Pur f'Ji
te de cuvintele lui vor fi mai puternice. $i daca el vorbef'Jte de- simplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine.
spre relatia cu mine, cu atit mai mult temerile, dorintele,
amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult. Ascultarea este un cadall frumas pe care-l po}i aferi, cere sau
De aceea comunicarea intima este atH de dificila, de nesigu- prIml.
ra. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanf'Jain mine teama de
a nu-l dezamagi, de a nu fi respins, de a nu mai fi iubit.
Sa asculti inseamna sa te abtii - cel putin pentru 0 vre-
me - de la a raspunde, de la a sufoca f'Jide la a-ti msu$i ce spu-
ne celi'ilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri.
A In!elege
Imi spune di nu i-a placut aceasta carte, f'Jimainte sa ascult
ce anume nu i-a placut, ce I-a deranjat, poate, simt nevoia
sa acaparez subiectul pentru a-mi exprima entuziasmul
i
Sa-l fntelegi pe celalalt 'inseamna sa te alaturi 'in realitatea
sa, sa-i 'intelegi diversele limbaje.
pentru aceasta carte.
Oare n-a$ putea sa-l las sa-f'Jiexprime sentimentele mainte
de a mi Ie exprima, eventual, pe ale mele? Sa mtelegi ce spune, dar 5a-i mtelegi f'Jizimbetele, privirea,
gesturile, respiratia, faptele, durerile, energiile ...
Este imposibil ca doi oameni sa se exprime simultan, de Sa intelegi presupune sa fii atent, sa ai capacitatea de a acor-
vreme ce ei nu pot sa se asculte dedt alternativ. Dar multe da aten}ie. Calitatea unei relatii este data de masura m care

t
26 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 27

simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatunci Acest plan imaginar are rolul de a echilibra distorsiunile
dnd se manifesta prin semne minuscule. a privire intensa, 0 dintre realitatea exterioara ~i lumea interioara a dorintelor ~i
idealurilor noastre.
respiratie mai profunda, un gest care propune, a tacere care
te indeamna sa mergi mai departe. Parintii se incapatineaza adesea sa distruga imaginarul
copiilor.
Sa fntelegi fnseamna sa treci dincolo de simpla ascultare
,,- Daca gasesc comoara din pe~tera, imi cumpar un
avian.
pentru a prinde esenfialul.
- $tii bine ca nu e nici 0 comoara, ~i apoi ce sa faci cu un
avion?"
• In ce plan vorbe~te celalalt? Capiii - ~i copiii din noi- nu inteleg explicatiile realis-
• Intr-un plan real, simbolic sau imaginar? te, ei inteleg doar ca nu sint intele~i.
• La nivel intelectual, afectiv sau anecdotic?
Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv, daca incearca sa-~i
clarifice 0 idee sau un concept, iar eu nu vad dedt a latura
afectiva, inseamna ca nu I-am inteles. Dar la fel de bine se
necesita
Paradoxul
sa-l intelegi
unei bune
pe celalalt
intelegeri
in planul
constaininctre
~aptul
vorbe~te,
ca aceasta
dar poate ca el sa exprime 0 traire emoponala sub forma unei ge-
uneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui plan neralizari. Daca eu preiau ideea ~i a dezvolt in planul intelec-
se poate ascunde un altul. Astfel poti trece/dincolo de aceste
tual, inseamna acela~i lucru: ca nu am inteles. Daca-mi spune
cuvinte care functioneaza asemeni unui ecran, pati merge in
ce il daare pe plan fiziologic, trebuie sa-l inte1eg in planul in
cautarea cuvintului care incearca sa se nasca, asemenl unui
care imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizi-
pirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subte- ce sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind de
ran. Sa intelegi ce se spune, nu intatdeauna acola unde se la ce ~tiu eu despre interlocutorul meu? Daca imi spune ca il
spune, ci in planul din care se spune. doare capu!, eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri de
Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza, iar eu cap. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul sau sa tamin la cel
il aduc in planul real, inseamna ca I-am inteles gre~;;it,aceasta ales de el?
neintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte. Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu - pe de a parte, reac-
tia mea la ce spune el, pe de alta parte, sensul pe care il dau eu
Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauza
mesajului. Daca el spune: "Ma doare capul", paate ca reactia
pentru studiu", iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa pla- mea va fi: ,,$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vai-
tim chiria?", simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre do- tindu-se", iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axat
rintele mele in plan imaginar. asupra mea: "Imi repro~eaza ceva, ii sint a povara" sau asu-
Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un bar- pra lui: "Poate ca e prea stresat, oare are nevoie de un masaj?"
bat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te in A intelege nu inseamna a raspunde, ~i totu~i raspunsul
ureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine", inseamna ca ea meu va indica ce am inteles ~i ce nu. Dincolo de raspuns, va-
vrea sa-~i faca inteleasa dorinta de a avea un bebelw;; ~i loarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imi
toate visurile despre cre~terea unui copil. Daca el ii va ras- fac simpta prezenta. Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abi-
punde: ,,$tii bine ca eu nu mai pot avea capii", cu siguran- litaple de camunicare, trebuie in primul rind sa ~tiu sa ascult
ta ea nu se va simti inteleasa. a cerere, 0 dorinta, a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli-

tu~~ _
28 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 29

nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0 Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi ex-
rezolv. Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d am inteles. prim pe rind slabiciunea ;>ientuziasmul, sa ma arilt eu in-
Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum a$ vrea sa fiu in- sumi, a;;a cum sint sub puterea clipei. Oar ma simt liber sa ma
teles. manifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda par-
tea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile.
AI' vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi, fn acest moment,
Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic drep-
fara ca ce/a/aU sa identifice fntreaga mea fiinfi1 cu ceea ce tul de a exprima idei $i sentimente total opuse cu privire la
spun aCUln ;:;i fara sa ma limiteze Ia aceasta. acela$i subiect.
"Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite sa ma
,,Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa, pot sa strig asta intr-o zi in contrazic singur, sa fiu absurd $i incoerent in opinii."
care ma simt saturat, descurajat sau cople$it de activita~ile
mele cotidiene. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea in
serios;;i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argu- Decalajele
menteaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-d'i~i place,
ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun, sa nu:::~i mai
dezvalui sentimente1e trecatoare care ma incearca. \ Cfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe, cfnd
A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~e- cuvfntu/ este eel care desparte.
dt 0 clip a de nemu1tumire, spun asta doar ca sa ma descarc
de 0 traire de momenL," Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi ras-
punda neutru: "Oa, e 0 meserie grea, mult prea obositoare ... " Exprimarea afectiva este perturbata, respinsa, dnd se 10-
sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua ime- ve;;te fie de 0 judecata de valoare, fie de logic a ra~iona1a. Sa
diat 0 vacanta sau, $i mai bine, sa ma compatimeasca ;;i sa ma ne gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "ar
consoleze cu tandre~e. trebui" sau "nu ar trebui", cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi tre-
Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta a buit".
unei fiin~e de 0 complexitate imensa $i pline de contradictii. /1- Eu nu am simtul orientarii, nu sint sigur ca voi gasi ci-
Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt 0 par-
te infima din mine; "Nu ma limita 1a asta." nematograful unde trebuie sa ne intilnim ...
- Ei, dar trebuie sa $tii, deja am fost impreuna acolo de
Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut, indig- trei ari."
narea mea este tonica. Mul~i ma cred un ve;;nic nemultu-
mit, dar nu sint dedt un drcota$ vioi." Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Uneori,
sistemele de valori ajuta la reprimarea, ascunderea sau nega-
Sentimentele $i senza~iile depind de momentul in care sint rea sentimente1or, dar niciodata la suprimarea lor. C~ iubit
traite. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii, care gelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar tre-
se schimba odata cu lumina.
bui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa ce
"Nu-mi place crema de ciocolata, de clara 0 fetita care toc- i-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"?
mai a mincat trei cupe de erema, nu 0 sa mai maninc nici- Poate parea inacceptabil sa nu emi~i judecati despre senti-
odata." mente.
30 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE . Comunicarea 31

,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unul Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa re-
se in9aHi. Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru a vorbi nunF Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni?
cu fiica mea, raspunde prietenul ei 9i inchide. Atunci el Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalaje
grege9te, nu eu!" intre voce a sentimentelor, cea a a ratiunii 9i cea a valorilor:
"Prea ma sufoca cu parintii ei 9i pe ai mei nu ii suporta, nu • "Nu il mai iubesc."
se ginde9te dedt la ea. A fost prea rasfatata, ca toate fiicele • "E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini, fara sa
singure la parinti, doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!" mai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. E mai lo-
gic sa ne despartim."
• "Pentru mine, este important sa respect ceea ce sint eu
Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective, acum."
de vorbesc douii limbaje complet diferite, sfnt niveluri ire-
conciliabile. Aspiram la un grad inalt de coerenta, la 0 unitate depli-
na 9i armonioasa intre logica afectiva, cea rationala 9i cea
normativa.
,,- Mi-e frica sa merg la 9coala. ".
- N-ai nici un motiv, toti baietii de virsta ta merg la~coa-
la, invatatoarea va fi buna 9i 0 sa iti placa sa te joci cu
1 .. " \ Metacomunicarea
co egll ... \\
Aceasta mamica bine intentionata a refuzat dialogul proi\ Metacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 cli-
pus de fiul ei, a vorbit in gol, a refuzat sa asculte. $i copilul a pa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formei
primit urmatorul mesaj: "E9ti prostut daca te temi fara a avea exterioare, asupra modului in care reuge9ti sau nu sa comu-
un motiv serios; nu doar ca e9ti fricos, ci 9i idiot." nici.
De mai multe ori pe zi, facem comentarii indirecte de acest Nevoia de a fi ascultati, intrebarea despre ce se a9teapta
gen. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram in- sau ce se spera de la noi poate fi exprimata.
tr-un schimb de pareri activ, la obiect, care sa ne stimuleze 9i
sa ne transforme. De exemplu, vreau sa ii povestesc mamei mele cum am
In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc: trait 0 anume intimplare in care era 9i ea implicata. Ea va
sentimentele, gindurile rationale 9i sistemele de valori. reactiona, fire9te, justificindu-se sau spunindu-mi cum a
Atunci dnd ele se intersecteaza in comunicare, creeaza nu-
meroase neintelegeri. Pe de alta parte, tot ele dau na9tere
unor dialoguri interioare inutile 9i interminabile.
, trait ea acel moment. Dar eu imi doresc ca ea sa ma inte-
leaga mai intii, a9a ca 0 sa i-o cer.
"A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi, sa intelegi ce
am simtit eu in acel moment. Poate di ceea ce am simtit eu
• Pe plan afectiv: "Mi-e teama sa nasc." nu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu."
• Pe plan logic: "Nu ai nici un motiv, miliarde de fe-
mei au trecut prin asta. Statisticile o sotie i-ar putea spune sotului: ,,$tiu ca nu iti place sa
arata di la noi in tara riscurile sint vorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra aces-
minime." tei situatii, dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am sim-
• Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru in tit, prin ce am trecut acum 14 ani, dnd tu mi-ai cerut sa fac
panid in asemenea masura. Ar tre- un avort, iar eu am acceptat. E adevarat ca eram la anan-
bui sa fiu calma 9i relaxata." ghie, ci't ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de-
32 DACA M-A;> ASCULTA, M-A;> INTELEGE Cornunicarea 33

spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram in- In plus, emotiile noastre se amestecii '9i se intrepatrund in
grozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie in voie, ajungind sa ne deruteze perceptiile.
acel moment ~;;isa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea. Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reu-
Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri, sa ma inconjuri cu niune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cu
mai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel de placerea de a-i face pe plac celuilalt ...
lovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate aces tea t;)imai Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel' la-
ales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca pe crimilor :;;ide a uita de mine.
o incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceea Minia mea va da na'9tere unei senzatii profunde :;;irevigo-
rante ca exist, ca ma afirm, ca lupt.
ce
telenumele
s-a spus, de a-·tiimpartafj'
fji chiar regretul care maaceasta povara,
incearca. sentimen-
Ei bine, simt Ne in:;;elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente.
nevoia sa ma asculti./1 Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spune
Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila in ca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoi
refacerea unor relatii defectuoase cu parintii. o dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de minia
mea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat.
Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spune
tatiHui sau: Nu imi este deloc u'90r sa iti vorbesc direct:;;i
1/
/I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1
sa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai important /I0are a:;;tept prea mult de la celalalt, a;:;tept sa ma cop le-
lucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sa :;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga ... ?/1
ma asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi ex- Oacii afj renunta la aceasta a:;;teptare, la aceasta speranta
plici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar ruga- irealizabila, afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de ne-
mintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intre- dreptate :;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind, pen-
bari, fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:;;aare sa se intimple.»/1 tm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de ..
/I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atunci cit sa evit 0 frustrare.
cind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezar- Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele mele
mat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degra- sentimente, pentru a asculta emotiile care ma incearca, am
ba sa descoperi ce am sa-ti spun./1 nevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta.
Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cu-
prinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fm-
Comuniearea eu sine moasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiar
azi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vina
Orice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comu- nu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din ce
nicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatu- ar fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun ...
ra cu comunicarea eu mine insumi. $i in aceasta autointero-
gare, prima etapa, niciodata incheiata, va fi sa recunosc ce $i aceste "A:;; fi putut/l, "AI' fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, ine-
simt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Place- puizabile.
re sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubire Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intm
sau dezamagire. $i toate acestea nu sint atit de simplu' de intr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de a
identificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam, trai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerent
sa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t;)iemotiile. in comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.
34 DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGE

,
Relatiile

Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea.

Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~i


in 1egatura cu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata-
~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum se
formeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu natura
sentimentelor pe care le avem pentru cineva.
liAr fi trebuit sa lucrez Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printre
fn lac sa-mi pierd vremea la schi ... II
cele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. De
aceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de forma-
'i'ncapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati, re sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avem
citeva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0
comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatii astfelposibilitatea de a recunoa~te ~i de a accepta sentimen-
mai stabile. tele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este ac-
ceptabil intr-o relatie ~i ce nu. Pentru ca de mult prea multe
ori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne com-
Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare, a sa gasim placem in relatii care ne distrug, care nu au ~anse de reu~ita
un gal, a tristete, a iubire ranita sau nefmplinita, un senti- sau care ne instraineaza de noi in~ine ~ide lume.
ment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fn
umbra. Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatii-
lor, de~ise aBa, evident, intr-o legatura directa.
Oar vom regiisi alaturi de acestea ;;i germenii viitoarelor
flori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine. IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~ito-
tu~i avem 0 relatie dificila, imposibila ~iinsuportabila."
liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~i to-
tu~i sa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva."
A~adar, trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de cele
doua planuri.
36 DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;J INTELEGE Relatiile 37

"Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra m sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicati
discutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?i in relatie :?ireuniti printr-o legiitura.
mi se pare insuportabila, trebuie sa ma deta:?ez un pic. ..." Acest ansamblu, fie el fictiune, metafora sau matel"ie vi-
Sentimentele noastre, bazate pe atractii :?irespingeri, pe branta :?imisterioasa, faceobiectul unei exprimari ca 0 fiinta
afinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0 de sine stahitoare, 0 entitate materializata.
distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate. "Iubirea noastra s-a transformat."
"Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani."
~
Legahirile "Relatia noastra era pretioasa, ar fi meritat sa 0 menajam,
sa facem din ea 0 prioritate. Dar tu ai neglijat-o, mdepar-
Stabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva in- tindu-te."
tr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Lega-
turile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior de "Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fost
atit. de iubite ca mine."
dorinte, goluri, temeri, nevoi :?i a:?teptari. Toate acestea dau
senzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegi Uneori, relatia inglobeaza :?imacina individul. Am intilnit
substraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile, fiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, care
precum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol', far a a-:?i devenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenaja-
dezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita sau mente complexe.
nereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i,0 legiitura apm'ent
rupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?ira- "Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele in-
mine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat. dividuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile de
Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce are Craciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu se
mai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?i tin in fiecare an, se pierde spiritul de familie."
de sprijin in aventura vietH. In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului are
o legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtila prioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane in
ce necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 terta
parte.
entitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine
:?idezvolta un aspect al relatiei. "Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?ti
Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra, tu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it."
prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, gru- Uneori, daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia din
pul nostru ...
energia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ci
Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toate
un noi asumat abuziv de 0 singura parte.
discutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificul-
tatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune) o femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, de-
la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi), apoi la trei spre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei:
(ea + el + relatia care ii une:?te). "I-am platit studiile, I-am ajutat financial' sa capete 0 po-
Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind une- zitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe post
ori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre- de intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa
38 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE 39
Relatiile
ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voi vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mai
face tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra." lasa sa treaca nimic de la unulla celalalt.
Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plas- "II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici nein-
muire a imaginatiei acestei femei, un circuit interior pe care telegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu il
nu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat" mai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandre-
9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment de te plina de minie nestinsa."
vinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)iacela
de a 0 fi parasit. eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce in-
La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare de seamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei terte
persoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, in entitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, ce
anumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamen- pare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care nu poate fi
tul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficient separata de cei care 1i dau na9tere.
partenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatia Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total contro-
se degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta, lul, sa devina autonome, independente de cei implicati. In-
hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urin- treaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe un
ta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)icopii nu foc sacru.
a ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institu- Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa ma
tionala, miezul relatiei fiind gol. pierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-o
Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa conside- relatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esen-
ram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exi- tiala?
gente, transformari. Daca relatia este importanta pentm Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am desco-
mine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea perit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple
(!;)inu doar pentru mine sau pentru celalalt). 9i care cons tau 1n:
A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati
• a darui;
1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm a
ne asuma sarcina de a intretine relatia. • a primi;
• a cere;
In aceasta privinta, 9tim cu totii ca orice organism viu pro-
• a refuza.
duce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri. Daca 0 relatie
este vie, !;)itocmai pentru ca este vie, va produce de!;)euri,ceea Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se for-
ce noi numim poluarea relafiei. Daca nu luam in considerare meaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil in-
aceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va bloca tre doua fiinte, in interiorul familiei sau in relatiile sociale. In-
relatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, nu tr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, de
mai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)ibunavoin- la celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozai-
ta celor implicati. ce (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru a
De aceea vedem persoane implicate, profund ata!;)ateuna stabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prin
de cealalta, ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !;)isa con- a-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre cele
vietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te- patm instante ale unei relatii.
40 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 41

A darui La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tie


tot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent im-
presia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac in-
trebarile, mi se par indiscrete :;;ima deranjeaza, a:;;aca nu
Cred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitatea
ii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da im-
atenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i.
presia ca vreau sa-i controlez viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea sa
faca la fel."
Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de par-
cumPutine
a darui.cuvinte sint\).a
Nu capilla fel decit
~~ns de echivoce, de in1;'elatoare
m prezenta obiectului: pre-
dau
tener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest mo-
ce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;i
tiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tieca
atentie, griji, ordine sau ascuItare ... Ii pot da (sau ineerea sa
i1;'idore:;;te... el insu1;'i.
transfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, tot
Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta. Obser-
ce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- .
yam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, se
care ... asupra celuilalt. Ne gindim, de exemplu, la anumite asalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentio-
telefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap is-
nat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilu-
pa:;;itor,m pubela personali3.
crn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintre
frati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioar-
Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta din be, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celui
darurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz. care nu se exprima suficient de claro
"I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac pra-
jiturile moi, cum sint fursecurile cu rom - :;;ice credeti ca
A darui ceea ce vrei sa prime:;;ti imi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom ... Spunm-
Ii fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de la du-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiserie
premisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;i pe care a descoperit-o."
gusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidenta Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, ne-
este tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele. marturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se sim-
"Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se intere- tea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat in-
tim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins
sa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In pre-
zent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arate 1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a doua
interes, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a ma zi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca de
satisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vor-
expdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-ai
besc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea sa
mai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?»
mai simt vreo dorinta."
$tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cind
sotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mi Darurile-cereri
povesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodata
intrebari, mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca ;;i Multe daruri smt, de fapt, cered. Parintii care "se ocupa"
nlama mea." de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered.
42 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Relatiile 43

"Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele ma- pe care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o. Tot astfel
inte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc, poate fi intoarsa placerea primita, impunmdu-i celuilalt sa
lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $i simta plikere.
ce Ie daruiesc de fapt? A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt, de a-I
lega de sine, de a-I mentine intr-o stare de dependenta.
Prin aceasta afirmatie riscam sa ;;ocam sau sa suparam
multi parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult, "Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am aju-
pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de aten- tat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparat
tie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered. mobila, i-am gas it un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina."
Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot face "Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot:
fata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se cre- casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am inteles
eaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i ca cit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu eram
i;;i ofera timpul, atentia, grija, iar\copilul primei?te toate aces- . la mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abia
tea ca pe 0 noua ... cerere. I atunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, de
$i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierile umbra lui, de prezenta lui."
sau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unele
Dintre toate, darul restrictiv este cel care mdatoreaza cel
chiar adauga: "Nu am timp sa-i dau ... i?i-aprimit deja portia." mai tare.
Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori se
regasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sa "Cit m-am sacrificat pentru copiii meW'
simt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prie-
"La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!"
ten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imagini
pe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa ma- "Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa pe
nince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, de care ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam in
fapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceea alta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care este
ce am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simpla singura ... "
placere de a darui. .. i?ide a fi apreciati.
Darurile-ofranda
E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important de- Cine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zi-
dt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$te cala:
dedt pe ce primim.
"Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia."
"I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua sapta-
mini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu ... Discul
Darurile-obligatie
meu!"
Urasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit:
Cind dau ceva cu tot sufletul, uit cu desaviri?ire de darnl
o invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?i
eu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment. facut. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. Un
A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poa- dar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nu
te fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincarea fac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul
Relatii1e 45
44 DACA. M-A:;> ASCULTA, M-A:;> INTELEGE

meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana par- ra.n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri, asupra
fum, iar soarele caldura, intr-o ofrand a totala, care nu Ie ra- neputintei sau a singuriitatii sale.
pe~te nimic. Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de se-
Un dar adevarat este 0 ofrand a in spatele careia nu se as- ver ~ide critic incH, in numele perfectiunii sau al idealului ab-
cunde nici 0 cerere. solut, nu putem primi recuno39terea a ceea ce exista?
Un dar conditionat este 0 afacere, un troc relational. Fieca-
,,- Ochii tai arata fantastic astazi.
re dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce ne
- $i in celelalte zile nu?/1
,,- Imi place bustiera ta, iti vine foarte bine.
- $i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri."
placere
emotioneaza
al celuicelcare
maiofera
tar~~~ci
~.\re se
dndofera
primim
prin ofrand
este sUrlsul
a sa. de
II
\1. Oare narcisismul nostru, in cautarea iubirii totale atit din
A p'\imi partea noastra dt ~i a celorlalti, respinge ofran dele partiale?
Intr-o relatie mai lunga saumai scurta, deseori avem difi- Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesi-
cultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. E.ca ~i bi! al sinelui.
cum in fata anumitor propuneri, a anumitor deschideri ras-
pundem printr-un refuz, printr-o retragere, 0 reticenta sau 0 A primi un refuz sau 0 repunere In discutie
deturnare a intentiei initiale. Reactionam ca ni~te infirmi in a a problemelor
primi.
$i aces tea par la fel de greu de primit ca 9i incurajarile. Oar
Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri,
ele ar avea puterea de a ne stimula, de a ne trezi la realitate,
rediscutari ale unar probleme, dovezi de interes, cadouri sau
de a ne deschide noi orizontur1.
declaratii de dragoste.
,,- Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine po-
A primi multumiri zitia ta cind ii vorbeai despre ier;;irilelu1. Cred ca nu este
Complimentele, elogiile, dovezile de iu:bire sau de admi- snficient de clar.;.
ratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9te- - $tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu, nn te biiga tu!/1
reoOar, intr-un dialog, prima noastra intentie este de a Ie res-
Cel mai frumos cadou pe care ni-l poate face uneori celii-
pinge sau de a Ie minimaliza ..
lalt este tocmai aceasUi rediscutare a pozitiei noastre, a cam-
,,- Ai 0 rochie foarte frumoasa. portamentelor noastre, a felului de a f1."Un prieten adevarat
- Ah! E a treia oara dnd 0 imbrac!"
va va spune cind respirati greu. Ceilalti va var lasa sa va sim-
Cel care face complimentul sevede astfel respins, daca nu titi rau ... /1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti ne
chiar acuzat (ca nu a remarcat-o mai dinainte).
poate face sa ne punem intrebari, poate semana seminte1e,
,,- Mi-a placut foarte mult expunerea ta de azi-dimineata. poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1.
- Nu am dezbatut suficient punctul al treilea."
Cum sa intelegi un asemenea mecanism? Ne devalorizam Numai prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spre
pe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocu- aUe limite ale posibilului.
torului nostru. Un dar rau primit 11rane~te pe cel care-l ofe-
46 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 47

Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pier- A primi treze:;;teIn noi sentimentul de vina ca "nu am me-
dut atunci dnd cineva I~;ida osteneala de a ne aduce obiectii, rita/l.
de a ne face 0 critica, de a ne oferi un alt punct de vedere, ne
"De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva, am senzatia ca se
invita la reflectie: /lNu Iti lmparta:;;esc punctul de vedere ... /1,
m:;;ala,ca nu a vazut bine cine smt:;;i ca nu merit atlta aten-
"Eu am 0 alta parere ... "..
tie. $i jena mea este atlt de mare, mclt nici nu mai pot
sa-mi exprim mul~umirile m fata lui. De fapt, nici nu mai
A primi idei noi :;;ipropuneri nea:;;teptate
simt vreun fel de gratitudine, pentru ca darurile lui ma fac
sa ma simt triult prea jenata./I
ce avem deja, de ce cun a:;;tem, punmdu-ne m actiune forta
Prima noastra
de rezistenta. react~este
A primi ce :a nouadesea defensiva,
Inseamna ne agatam
a-ti asuma de
riscul de A primi obiecte
ate schimba, de a te tran~forma, oridt de putin, iar omul este Si acestea ne VOl'trezi temeri. Ii voi fi mdatorat, va trebui
dominat de 0 imensa teama I de a se schimba. . Daca sIntern
sa-i 1ntorc darul. Or, a Intoarce darulmseamna tocmai a nu
deschi:;;i la influentele celorlalti, p1.mem m pericol individua- primi.
litatea noastra deja formata, pu~ctele de repel' cunoscute,
uneori chiar prioritatile noastre .. /lFamilia X m-a invitat la masa, va trebui sa Ie 1ntorc invi-
tatia!/I
A primi dovezi de interes Orice obiect oferit este m acela:;;itimp 0 forma de invada-
"Ti-ai schimbat coafura?/I re a celuilalt. 0 mica particica din celalalt va patrunde In in-
timitatea mea :;;i,cine :;;tie,poate 1mi va schimba perceptiile
"Cum Ii merge fiicei tale?/I cunoscute ...
"Pari obosit. .. "
"Mi-a oferit aceasta statueta, care sta acum m biblioteca
In aceste cazuri, este posibil sa simtim ca ne este amenin- mea. Ceva din el s-a instalat la mine m casa./I
tata nevoia de distant a, spatiul intim, imaginea personala. "Ea mi-a daruit aceasta carte, va trebui sa 0 dtesc, dar nu
Din teama de a nu fi invadati, yom distrage atentia de la noi este tocmai subiectul care ma intereseaza m acest mo-
sau yom raspunde evaziv pentru a pune capat discutiei, pen- ment./I
tru a refuza invitatia la discutie.
Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca. Ace:;;tia /lPrin aceasta cravata pe care mi-a ales-o, ea :;;i-apus am-
prefera sa fie cei care daruiesc tot timpul. Li se pare mai u:;;or. prenta asupra imaginii mele, port cu mine ceva din ea ... /I

II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti ... diiruind. A primi are doua tiii~uri. Este in acela~i timp 0 deschidere ~i
un rise de a fi invadat, de a se patrunde in universul nostru
intim. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de a fi influentat,
Actul de a primi poate fi resimtit ca 0 teama de a nu de- ded, de a te schimba.
veni dependent din cauza datoriei.
"Daca celalalt face prea mult (pentru mine), atunci eu Ii A primi mseamna a fi deschis, a te abandona, a accepta
datorez ... /1
din toata inima, a pastra. Mai mseamna ate elibera de acea
48 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 49

crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul, sa iti te ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor,
protejeze integritatea sub diverse pretexte. inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta."
"Nu merit ... " A~adar, nu putem primi dedt ceea ce corespunde dorinte-
lor noastre, con~tiente sau inco~tiente, unei nevoi mai muIt
"Vreau sa fac eu acest lucru."
sau putin ascunse. Dadi exista acest acord, atunci a da $i a
"Nu vreau sa datorez nimic nimanui." primi se confunda.

A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a te


Un dar primit din taata inima fl incinta in aeeea;;imi'isurii ;;i
spre tine ~i ce nu. Cu dt pe sonalitatea este mai distincta ~i pe eel care ddruie;;te.
mai clar conturati:'i, cu atit v fi mai apta sa primeasca fara a
lasa invadat de celalalt ~i a)e
se pierde. ! inchide, mtre ce •la~i sa treadi Cind prime~ti ceea ce ti se ofera, ai posibilitatea sa dai mai
multa valoare, sa amplifici ceea ce ai primit. Nu vi s-a intim-
A primi Hira retineri plat sa simtiti acest lucru atunci cind ati ascultat 0 arie de
opera? Vocea care se cauta, care se lanseaza ~i urca inspre voi
Resentimentul este inamicul numarul unu al capacitatii este ,-mica, iar corpul vostru, intreaga sensibilitate ~i indnta-
de a primi.
re 0 amplifica, ducindu-i vibratiile catre toate unghiurile me-
"Am acumulat prea muIte dezamagiri pentru a putea moriei.
primi ceea ce-mi ofera el acum."
$i dte mingiieri, atentii, iubire nu se pierd astfel, pentru ca Emafia anumitor mtilniri, farfa anumitor schimburi pd-
nu mai pot fi primite. trund adinc in nai, de unde var illcalfi dup{11mLlt timp in
arta de a primi.

Voar 0 armonizare a dorinfelor ne paate face sa primim cu


adevilrat ceea ee ni se afera.

A cere
"Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pe
care imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine. $i chiar Fiecare dintre noi da na~tere unui numar impresionant de
daca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui, in- cereri. Cereri pentru sine, pentru celalalt, in lant sau simulta-
vitatia ta mi-a trezit aceasta dorinta, i-a dat glas sau a ne. Cereri exprimate sau nu, clare sau confuze, cereri multiple
creat-o."

Putem primi doua feluri de daruri: I care necesita ascultare, atentie ~i uneori un raspuns favorabil.
A cere presupune asumarea unui dublu risc:
• cel de a fi refuzat;
• Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 impli- • cel de a fi satisfacut.
nesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata ~i a pri-
mit-o. In capitolul urmator, ne vom opri asupra dtorva forme pe
• Cele care trezesc ele msele 0 dorinta, 0 posibilitate sau care Ie pot lua cererile noastre, de la temeri la dorinte, la ne-
un interes nebanuit: "Numi-a trecut niciodata prin min- voi sau lips'.ui.
50 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 51

Adesea, intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa da- ramas-bun de la mama sa, grijulie "sa nu-i lipseasca ni-
ruim, sa cerem, sa raspundem unei cereri sau sa primim. mic pe drum, la intoarcere", atunci el este cel care ii face
Acest joc al interferentelor ne scapa. Nu 9tim nici cum va per- mamei un cadou minunat, acceptind gestul ei de iubire.
cepe celalalt acest schimb. Incurcaturile pindesc la tot pasul, o cerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii, cu
toate variantele sint posibile. cit ia forma unei propuneri cit mai concrete posibil.
"Ii vorbesc despre trairile mele. Ii impartagesc, ma dezva- "Vreau sa discutam despre colaborarea noastra 9i iti pro-
lui, am impresia ca daruiesc. Cel care ma asculta este pu- pun ca miercuri sa luam impreuna masa de prinz."
tin nemultumit 9i crede c;ael este cel care daruie9te, pen-
Propunerea:
Vrea sa-i faea pe plac ma el sale 91il propune sa vlzlteze • evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti, ince-
impreuna atentiet,
0 expozitie. E nu are chef, dar are impresia ea
tru ea imi acorda pindu-mi tirada oricind am chef");
• elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim, vino!");
i s-a facut 0 cerere 9i ny. poate sa refuze ... pentru a-i face
pe plac. / . • ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodata
timp sa ma asculti");
"Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita
9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?" • fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa ma
intelegi").
Acceptarea lumineazil chipuZ, refu-
. I Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea sa
zuZ fi dil frumusetea.
Rene Char ! accepte ... sau sa refuze.
Mult prea adesea, cererile sint de fapt impuneri care nu-i
Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9te dau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspun-
sint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta. suI, inducindu-i asHel 0 stare de disconfort.
Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate a ambelor
9i parinti. parti, undeva intre 0 invitatie 9i 0 propunere realizabila.
"Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta de
Craciun, dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara ... e greu sa Sii avem curaju/ de a cere, /iis'indu-/ totodatit pe celit/a/t sii-;;i
ramii singur cind toata lumea pleaca." asume responsabilitatea acceptiirii sau a refuzu/ui.
Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate un dar sau 0
cerere in sine. Depinde de context, de relatia in care se in-
scriu, de conjunctura de moment 9i mai ales depind de senza-
tia de lipsa, de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia. A refuza
• Daca un tinar indragostit de 0 tinara care nu il iube9te ii
propune acesteia 0 calatorie in Italia, aceasta oferta va Cu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz, cu atit
avea aerul unei cereri. $i in cazul in care tinara accepta, mai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propune-
ea va primi un cadou sau va darui? reoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convin-
geri irationale. Acestea il vo'r distruge pe celalalt, vor deterio-
ra relatia, vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala ...
o hirtie
·Cind un de 100 de
barbat de franci in pragul
50 de ani, cadru u9ii, in timp
superior, ce i9i ia,
"prime9te" I' ....·.•..
\
I
_.f
52 DACA M-A~ ASCULTA, M-A~ INTELEGE Relatii1e 53

$i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servi $i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vino-
drept borne neeesare stabilirii limite lor. Pentru ca fara aceste va~ie sau de neputin~a, in lac sa las in seama celuilalt senti-
zone de granita, riseam sa ridieam adevarate bariere sau zi- mentele care de fapt ii apar~in: minia, nereu$ita, indolen~a. De
duri din refuzuri taeute sau din temeri ascunse. multe ori ar fi nevoie de mult timp, de explicatii $i de curaj
Voi ajunge sa evit anumite persoane de teama sa nu-mi pentru a obtine raspunsuri clare, uneori dureroase, dar eu si-,
eeara ceva, de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nu guranta edificatoare.
am chef sa fac. Un refuz general, dar indirect $i voalat va in- "Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta ta./I
locui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Ia
"Vad bine ca e$ti furios, dar nu ma simt deloc vinovat
pentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn."
Exista trei tipuri de refu :
Jnteleg ca ai sentimentul ca ti-am in$elat as;teptarile, dar
timp. i'
• Al gesturilor pe care i se cere sa Ie fae.
• Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentele
celorlaIti incearea sa Ie provoace in ,mine.
nu pot face nimie, aces tea sint limitele mele./I
"Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea, nn te pot
• Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor. ajnta cn nimic."
Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S;ia limitelor pe Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin.
care mi Ie impun sau, dimpotriva, manifestarea unei
"Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare san
alegeri libere.
a parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a ce-
Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima, mai mult dind lnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupra
inapoi ca racul, sabotindu-ne propria munca, doar pentru ea mea problemele sale."
nu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunem "Am descoperit ca pot sa resping ceea ce nu-mi face bine,
ca de fapt ne dorim eontrariul. ea nu trebnie sa sufar acnmullnd in mine gindurile negre
sau sentimentele violente ale celnilalt."
,,- Te-ar deranja sa ma conduci la gari.i?
- Nu ... /I $i las eartea deoparte eu un suspin. "De citiva ani, am descoperit ca la fel de bine pot sa replic
M-as; fi simtit mai bine daca as;fi spus: /IDa, ma cieranjea- la apelurile telefonice care avean drept Ul,ic scop sa ma
za, pentru ca toemai ineepusem sa citesc, dar te voi condu- faea sa ma simt vinovat sau incapabil./I
ce ca sa-ti fac pe plae./I "Am invatat sa spnn cu adevarat «da» doar indraznind sa
Este cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asupra spun $i «nn». Mi-a luat mult prea mult timp sa spun «nn»."
ta propriile-i sentimente de minie, de disperare sau de nepu- Inainte, credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau,
tin~a, incercind sa te faca responsabil de ele. dezagreabil, nedemn de a fi iubit.
$i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt, sa-I eo-
"Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti./I ple$ese cu bnnatatea mea, sa-i arat cit de mnlteonteaza
"Nu ai in~eles... /I pentru mine.
"Nu ai fost alaturi de mine cind ... /1

Refuzlnd, spunlnd "nu", lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa de


/lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta, tu nu ai mai sine stlitiitoare, unica 9i respol1sabila.
venit de trei saptamini./I

_ 1
54 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

"Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt."


"Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dteva
scene, dar in ansamblu mi s-a parut confuz 9i pre a melo-
dramatic."
Dorin!e, cereri, nevoi
"Nu, nu am acelea1)isentimente ca tine pentru mama tal
eu a apreciez pentru rigurozitatea ei, este ferma, directa, ~i lipsuri
nu lasa lac neintelegerilor. Imi place atitudinea ei fata de

Nu este u90r sa distingi un efuz care doar sustine contra-


viata..· dar inteleg ca pentI tine nu este la fel."
sa reugesc sa depagesc stadi 1 de simpla reactie pentru a da
riul de unul
na9tere unei care
relatiiofera a alta~
bazate irmatie indelac.
B schimbul Este de preferat
opinii. , intram cu 0 suma de dorinte,, temeri, nevoi,
In orice relatie
pe fondul general al unui sentiment de lipsa. Dar toto data
aducem cu noi resurse, intuitie, interese, elanuri. $i uneori a
Cind spun cuiva "nu", de fapt imi spun "da" rrfie insumi.
uimitoare capacitate de a improviza, de a capta realitatea, de
a integra visurile in realitate.

Calea cafre echilibru Aceasta este puterea noastra magica,jie ca sfntem bi1rbafisau
femei, de a transforma viata fntr-o traire adevarata $i de a a
extinde pfna la limita universalitafii, facind parte din retele-
Cred ca a relatie este echilibrata, buna, atunci cind fiecare le de comunicare care exista in noi sau care ne includ.
intelege 9i folose9te aceste patru roluri, cind fiecare accepta sa
ceara, sa refuze, sa dea 9i sa primeasca.
Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilor Trebuie sa avem grija de acest dar, insa de preferat este sa
dintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9i chiar realizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult, fara sa re-
mai mult din cereri reciproce. Sintem convin1)i ca oferim flectam asupra lui sau sa-l analizam, fara sa fim con1)tienti ca
atunci cind de fapt cerem. veghem asupra lui. Ci mai degraba ar trebui sa deschidem
Echilibrul vine din alternare, din maleabilitatea ce ne per- larg portile comunicarii profunde la toate nivelurile, atit cu
mite sa trecem de la a pozitie la alta. ceilalti cit 1)icu noi in1)ine.
Din nefericire, mitul spontaneitatii in ce prive9te relatiile
ne conduce cel mai adesea catre un fel de orb ire care ne va
Sa ifi creezi viata din ce e mai bun in tine, sa exprimi $i sa
te exprimi fata de celalalt $i fata de lume printr-o prezenta provoca nefericire 9i suferinta.
valoroasa. Va propunem dteva puncte de repel' care ne vor permite
sa traim mai libel', in echilibru mtre orb ire 9i luciditate anali-
tica, cu a vigilenta care sa nu va tina permanent in alerta, ci
in mi9care.
Viata este mi9care - de la zborul vulturului catre nori la
pasul mititel al unei batrine care traverseaza strada printr-un
56 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri 57

loc interzis, de laprimii pa;;i ai unui bebelu;; catre bratele in·· Orice dorinta are dreptulla existenta sa de dorinta, indife-
tinse pentru ella un pumn ridicat in ziua alegerilor. rent daca poate fi implinita sau nu. Dar adesea, parintii in-
cearca sa estompeze in copiii lor dorintele pe care nu li Ie pot
implini.
Dorintele
"Nu suport sa-mi aud copiii spunind ca ~i-ar dori sa 10-
Mereu avem tendinta de a confunda dorinta cu realizarea cuim intr-o casa a noastra, pentru ca nu am cu ce sa cum-
ei. Aceasta ne impiedica sa ne cunoa$tem $i sa ne gestionam par 0 casa. Le-am spus sa nu se mai gindeasca la una ca
asta."
rinte1e celorlalti.
Acest tata ar fi putut sa Ie propuna copiilor sa descrie, sa
omama
propriile vorbe$te
dorinte, despre in
facindu-ne fiulac11
1 de 9 ani:intoleranti
$i timp "Chiar nulainte-
do-
deseneze sau sa ii povesteasca despre aceasta casa imaginara,
leg, David continua sa vorbiasca desp're 0 casa in care alaturindu-li-se in aceasta fantezie irealizabila.
vom locui toti trei, desi eu S1 tatallui sintem divortati de
Dar parintii se simt ofensati de dorintele copiilor; din tea-
cinci ani. Inci nu a int~les ci ne-am despartit?" "
ma de a nu fi la inaltimea a~teptarilor, prefera sa incerce sa
Cu siguranta di David a inteles, mai ales daca. i s-a spus in
anuleze aeeste dorinte, dedt sa ii amageasca sau pur $i sim-
mod explicit, dar dorinta lui de a-$i vedea parintii impre-
plu sa ii asculte ~i sa Ie recunoasca dorintele.
una nu a murit, dorinta ramine, independent de realitate.
"Fiica mea are tot timpul dorinte care ma lasa fara replica,
pentru ca nu i Ie pot satisface. Imi vine sa 0 string de git
cind 0 aud in$irind tot felul de prostii ... "
Este 0 forma subzistenta a eopilului atotputernic $i in ace-
la$i timp 0 asigurare a puterii proprii. A satisfaee dorintele
euiva inseamna intrudtva a-I eontrola. $i cind nu mai avem
aeeasta posibilitate de a eontrola, devenim tiranici. ~i violenti.
"Vreau sa fiu eu cel care satisface dorintele celuilalt - a$a-
dar, nu ii permit sa-$i exprime dorinte pe care eu nu i Ie
pot satisface, nici macar nu ii permit sa simta asemenea
"Ond 0 sa ma fae eu mare, a sa ma easatorese dorinte."
eu mama ... "
"Nu trebuie sa simti dedt dorinte pe care ti Ie pot satisfa-
ce - cu alte euvinte, ti Ie pot controla - eu."
Ce se intimpla eu 0 darinta nerea/izata? l$i continua exis-
tenta, dincola de raspunsuri, dineo/a de constringeri, iar
Daca 0 dorinta nesatisfacuta este fie ~i macar recunoseuta,
uneari se ina/ta pina Ia a deveni spirit pur. $i dorinta neex- atunci intensitatea ei va sdidea $i va fi mai U$or de controlat.
primata? Aceasta nu moare niciodata, aceasta evitii toate Bineinteles di aceasta nu va duee la qisparitia frustrarii, insa
capcanele, depa$e$te toate obstaeo/ele, se insereazii in ce/e dialogul va fi mai autentic.
mai ascunse ginduri. l$i urmeaza ea/ea sa de dorinta, deve- Exprimarea unei dorinte nu inseamna neaparat 0 cerere,
nind ereajie sau nebunie. este pur $i simplu 0 dorinta care se vrea recunoscuta ca atare
la momentul respectiv, fara a obliga la 0 realizare eu ariee pret.

-~_.,----------------------------------------------
58 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Dorinte, cereri, nevoi 9i lipsuri 59

"Cind ma fac mare, vreau sa fiu clovn", exclama 0 fetita, inseamna mai degraba sa te predai deci:t sa cucere$ti, sa te da-
ruie$ti $i nu sa calculezi la rece sau sa manipulezi.
incintata de strimbaturile pe care tocmai Ie facuse. Iar ta-
tal sau, preocupat sa nu-i imp una restrictii fiicei sale, cum Astfel imi explic eu e~ecullui Solall, care se straduie$te
i se intimplase lui in copilarie, raspunse de indata foarte fara incetare sa-$i demonstreze pasiunea pentru "deta$area
serios: "Da, $tiu 0 $coala de clovni, 0 sa ma interesez la ce de cotidian" ~i care sfir$e$te prin a 0 pierde, prin a 0 ucide in-
virsta se poate intra $i cum trebuie sa te pregate$ti pentru cercind permanent sa 0 trezeasca in Ariane, in Aude sau in
Diane.
Chipul fetitei se intrista putin, ea s opri din joaca: oare va • Dorinta mea fl include pe celalalt, a$ vrea ca el sa-mi acor-
asta."
fi obligata sa fie clovn? r de ceva - atentie, grija, consideratie -, iar aceasta traire a
mea ar trebui sa se exprime sub forma "Iube$te-ma!", dar·cel
mai adesea se va exprima tot printr-un "Te iubesc". Atunci
dorinta mea este ca celalalt sa-$i doreasca.
"Doream sa-i ating mina, dar nu am facut-o, pentru ca nu
$tiam daca el i$i dore$te acest lucru."
Aceasta confuzie intre dorinta care se adreseaza celuilalt ~i
cea care fl include pe celalalt se transforma adesea intr-un te-
rorism relational. Vom discuta dteva aspecte legate de aceas-
ta idee in Capitolul 9.
Cel care raspunde la "Te iubesc" cu ,,$i eu" taie in mod
"Of, alta acum! A luat d01'inta mea
brutal elanul care i se ofera. Nu imbrati$eaza emotia celuilalt,
drept 0 cerere... "
ci mai degraba i-o inapoiaza, 0 anuleaza pentru a face loc
propriei sale emotii. Sau poate a inteles ca acest "Te iubesc"
Cu dta bunavointa ne grabim noi, parintii, adultii, sa ne in- insemna de fapt "Iube$te-ma" $i a raspuns direct acestei ce-
sU$im anumite dorinte exprimate de copii pentru a Ie transfor- reri indirecte. Sau poate ca dimpotriva, a inteles ca acestui
ma in cereri, oferind solutii care nu raspund nevoii copilului. "Te iubesc" ii urma intrebarea "Oar tu, ma iube$ti?", ca 0 ex-
o alta fetita, indntata fiind, pe la virsta de 12 ani, de ve$- presie a fricii sau ca un imperativ: "Ofera-mi $i tu aceea$i dra-
mintul tatalui ei, un pastor ce predica din amvon, a excla- goste pe care ti-o dau eu!"
mat cu admiratie: ,,$i eu vreau sa fiu pastor!" Adesea, copiii sint indrymati mai degraba sa satisfaca do-
Drept urmare, s-a trezit imediat inscrisa la un curs de lati- rintele parintilor dedt sa acorde atentie propriilor dorinte, sa
na ~i abia dupa multi ani a reu$it, cu greu, sa se elibereze Ie respecte $i apoi sa invete, eventual sa-$i formeze puncte de
de a~a-zisa vocatie. reper in ceea ce prive$te realizarea lor.
Nu yom adera la parerea anumitor sociologi care conside-
Dorinta: folosim acela$i cuvint pentru a denumi doua ati- ra ca generatiile ultimelor trei sau patru decenii au fost rasfa-
tudini diferite in relatia cu celalalt: tate, cople$ite sau ghiftuite din cauza excesului afectiv sau
• Dorinta mea se adreseaza celuilalt, este un elan care se na~-
1 Albert Cohen, Belle du Seigneur (Frumoasa Domnului), ed.
te in mine, 0 recuno$tinta, 0 emotie trezita de el, 0 tdlire inte- Gallimard.
rioara care uneori se exprima printr-un "Te iubesc". Iubirea

ll~
60 DACA M-A? ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuri 61

material. Dimpotriva, credem ca de cele mai multe ori copila- Simtim uneori dorinte stranii, greu de inteles:
ria este un drum presiirat cu frustriiri, un circuit inchis de ne- • Dorinta de a suferi, de a fi bolnav.
comunicare intensa, 0 permanenta deruta din cauza atitor • Dorinta de a-i face sa sufere pe cei pe care pretindem ca
posibilitati care se deschid. ii iubim, dorinta de a-i defaima, de a-i vedea murind
Familiile sau 9colile care promoveaza 0 deschidere reala 9i chiaro
o fructificare a resurselor 9i posibilitatilor sint foarte rare.
In anumite cazuri, voi intreprinde chiar 0 actiune care in-
tipul Jules Verne, Thomas Edison, Henri L orit sau cei precurn seamna un pas ca.tre realizarea dorintei mele.
Nu numai
vechiul micii Mozart
meu prieten sint asasinati,
din copilarie, Albe. ,iGranger.
Ct'mii de persoane de
Unui baietel care i9i dorea un ponei, tatal sau i-a raspuns:
Dar ce se va intimpla cu generatWtf care urmeaza, se vor liCe e9ti dispus sa fad pentru a ti se implini dorinta?"
pierde in viltoarea vietii? / ;>ici:teva luni mai tirziu, baietelul aduse pe biroul tatalui
Unde e9ti acum, dragul meu prieten chinez, pe care te-am sau 0 pereche de manu9i, 0 casdi 9i 0 crava9a, primele in-
intilnit in piata Tien-An-Men, cu bratele in aer, in calea a27 semne ale unui ca.laret, in viziunea sa, in care copilul i9i in-
de tancuri? Imi doresc sa te reintilnesc. vestise toate economiile sale.
;>i,dumneavoastra, doamna, pe care v-am dorit cu ardoa-
re, fiintii transparentii in rochie alba, pe care am urmarit-o 0 eit de puternic este demersul de a te intreba: "Ce e;;ti dis-
zi intreagii 9i apoi am pierdut-o in acel muzeu din Florenta. pus sa fad pentru a-ti indeplini dorinta?"!
Daca sint 0 tinara care, mai presus de orice, i9i dore9te sa
intilneasca unpartener interesant 9i cultivat, voi merge in in-
Oa, sa nu-fi uiti niciodata dorintele, sa le respecti ca pe ni$-'
timpinarea dorintei mele prin a ma cultiva eu ins ami. ;>idaca.
te prieteni dragi $i prefio$i.
vreau cu orice pret sa intilnesc femeia vietii mele, cel mai bine
ar fi sa intru ci:tmai curind in viata ...
Fiecare dorinta, mai mica sau mai mare, realista sau nu, Oricare ar fi scopul sau obiectul dorintei mele, aceasta se
merit a atentie, merita sa ne punem aceasta intrebare in lega- va domoli sau va deveni mai puternica la cel mai mic gest
tura cu ea: concret pe care 11voi face spre a 0 realiza. Uneori ii ofer ceva
• lICe fac pentru a-mi indeplini aceastii dorinta?" prin acest gest, pentru a 0 impiedica sa ceara mai mult, ca 9i
cum a9 trimite un acont unui creditor ca sa nu ma mai deran-
Uneori am sa cochetez cu ideea, am sa 0 intorc pe toate fe- jeze ... 0 vreme.
tele, am sa 0 satisfac in mod imaginar sau simbolic. Sau voi In sufletul omului nu exista deci:t 0 dorinta cu adevarat
incerca sa 0 inteleg mai bine, sa ascult mesajul pe care mi-l puternica, una singura, aceea de a fi fericit, iar aceasta poate
transmite: lua mii de forme. Uneori, aceasta poate traversa toate labirin-
• Ce conteaza pentru mine din aceasta dorinta? turile aparentelor, poate apuca drumul gregelilor sau se poa-
• Ce parte din mine va suieri daca nu obtin raspunsul te pierde in prea multe tatonari.
sperat? Joc al tensiunilor, dorinta te impinge sa actionezi, ceea ce
• Ce imi mai spune aceasta mica. dorintii neobi~;nuitii 9i in- o va nimici, satisfaci:nd-o. Aceasta demonstreaza ca.,in adin-
decentii? cuI nostru, noi ca.utam absenta tensiunilor, care se confunda
• Ce nouorizont imi deschide? cu absenta dorintei, dar 0 dorinta implinita aduce eu sine
• Ce cale incearcii sa itni arate? alta, 9i tot a9a, intr-o reactie in lant la infinit.

--
62 DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dodnte, cered, nevoi ;;ilipsuri 63

Unii inventeaza meditatii simboliee pentru a-;;i eUidi rela- Clnd trebuie sa plee, Ii spun: «Dorese sa Iti Imprumut 0
pa eu dorintele irealizabile, ale lor sau ale eelor apropiati. papu;;a, iar tu sa Imi dai una de-a ta.» Uneori 1ipun bom-
boane m eea pe care i-o dau, iar eu 0 a;;ez pe a sa pe nop-
Cuvfntul, arta, simbolurile $i joeurile se nase din dorintele tiera din camera mea de hotel. Elmtelege foarte bine acest
nesatisfaeute. limbaj, accepta mai u;;or sa fim despartiti, ;;tiind ca I;;ipoa-
te manifesta nelini;;tea, frustrarea sau u;;urarea judndu-se
cu papu;;ile, exprimmdu-se verbalm fata acesteia. Imipo-
o mama stabilise un cod care sa-i p~/miUi fiului ei sa su-
~-::~':':"\'X*':';{W:·;~'<i:~:*X¥>:':':':'::X';-::&:{:::::~:-:::;;';-:::»'.::;:;: /

veste;;te tot felul de jocuri/ mai mult sau mai putin tandre
porte mai bine despartirile: . / sau agresive cu papu;;a mea, adica cu cea care ma repre-
"Am Inceput un curs de formar~ ;;i trebuie sa lipsesc de zinta pe durata dt lipsesc; faptul ca astfel poate sa-;;i ex-
acasa in fiecare luna. Fiul meu se opunea, facea scene dnd prime, sa-;;i numeasca sentimentele care llmcearca este ca
trebuia sa plee. La inceput am incercat sa-i explic, sa-i arat o eliberare./J
datele, programul, unde eram ;;i ee faceam. Credeam ca il
lini;;tese, dar asta nu Imbunatatea cu nimic situatia. Am o alta doamna, pentru a calma nelini;;tea (;;i agresivitatea)
cumparat 0 papu;;a ruseasea, erau ein<;i,una mtr-alta. Eu sotului,ii lasa ca totem, de fiecare data cmd pleca, e;;arfa sa.
am luat doua, iar copilului i-am dat trei. Fiecare ;;i-a seris Jti imprumut e;;arfa mea, 0 voi recupera cmd ma mtorc ... /J

I
!
numele pe papu;;ile sale. E;;arfe, batiste, fire de tot felul, legaturi mtinse mtre doua
rastimpuri de absenta: perioade de absenta, perioade de re-
gasire, dt de importante smt acestea, pentru fiecare dintre
noi, de la cel mai mic la cel mai mare.
o femeie care trecea printr-o perioada dificila de singura-
tate ;;i de lipsuri, i;;i confectionase un saculet de pmza pe
care brodase urmatoarele cuvinte: "sac pentru dorinte/J.
Ea nota pe cartona;;e dorintele ;;i frustrarile pe care Ie re-
simtea ;;i Ie strecura in saculetul care sUitea agatat la ea in
bucatarie. Din cind m cind, revedea continutul saculetului
;;i arunca acele cartona;;e pe care erau notate dorintele ce
se mvechisera, pe care nu Ie mai simtea sau care fllsesera
sa tisfacu te.
Ne spunea ca acest joc a ajutat-o foarte mult sa se distan-
teze de suferinta ei ;;i chiar sa rida de aceasta.
Sa-ti recuno;;ti dorinta, in loc sa 0 arunci la discretia oricui,
sa 0 asculti, sa 0 mtelegi ;;i sa 0 protejezi impotriva unor po-
sibile agresillni.

Nu va Ii/saji nevoile, $i eu ant mai putin dorintele la disere-


"Mamieo, nu te pierd, pentru ea te pastrez jia oricui ...
in papu$a ruseasei/."
64 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cered, nevoi ;;i lipsuri 65

Un am ;d-·ainventat a pe~tera a lui Ali Baba din propriile "Timp de mai multi ani, am trait alaturi de 0 persoana,
dorinte. Fiecare dintre acestea era simbolizata de un aflindu-ma in suferinta ~i lipsita fiind de multe. Nu m-
obiect unie, legat de amintirea unei mtlmplari, a unui eve- drazneam sa am propriile mele dorinte, mi se parea inde-
cent. $i bineinteles ca nu ceream niciodata nimie."
" In serile in care ma ;imteam trist, imi deschideam cufa-
illl!
rul, un intreg
niment ;dfonier
sau a unei deboramd de )amintiri ~i atunci nos-
relatii. Cei care, din dorinta de a reduce fn mod miraculos intensi-
talgia mea devenea melancolie." I I tatea conflictului, ajung sa-~i ascunda sau sa-f}i nege propri-
/ ile dorinte, seamana fntr-un feZ cu nif}te morti vii.

Cererile

A~a cum confundam cu u~urinta dorinta eu realizarea ei,


tot astfel nu reu9im sa facem diferenta intre dorinta ;;i cerere.

Cererea adresaHi celuilalt


"Oare cum se pun astea ... ca sa-mi iasa "Simt 0 nemarginita dorinta de a fi auzit, ascultat, inteles,
un bebeluf}?" acceptat, iubit ~i ajutat", recuno~tea un barb at.
"Oar nu vreau sa-mi aeaparez sotia eu aceasta dorinta ne-
Ceea ce ne dauneaza ;;i ne sehilode;;te suflete~te cel mai sfir~itiL Ii eel', ceea ee nu este acela~i lueru. De exemplu, ii
tare nu este frustrarea, ci negarea dorintelor. Oaca refuz sa Ie eel' sa-mi acorde 0 jumiHate de ora, sau 0 clip a de atentie,
vad, sa Ie inteleg, sa Ie recunosc in mine sau m ceilaW, dadi de ascultare."
mi Ie reprim, Ie cenzurez sau Ie acopar cu 0 falsa deta~are,
aeeasta ma va duce la minciuna;;i la mstrainare. Oaca dorinta ar trebui sa fie m primul rmd ascultata, 0
Fiecaf(~dorinta este dublata de una sau mai multe temeri, cerere are nevoie de un raspuns. A cere mseamna sa adopti
o pozitie ;;i sa ii ceri ~i celuilalt sa adopte 0 pozitie. Fie ca
~i va fi necesar sa Ie privim 9i pe aces tea in fata.
este yorba de acceptare, de refuz sau de negociere. Aceasta
indrazneaHi de a cere este pentru unii 0 descoperire surprin-
Teama de frustrare, de dezaprobare sau de schimbare ne face zatoare.
sa ne ascundem dorintele.
"In aceasta dupa-amiaza, am putut sa-i spun unui prieten
de-al meu, un medic cu care am a relatie mai speciala, ca
"Am inteles, dupa multi ani, ca de fapt ma casatorisem ca mi-ar place a sa-l vad mai des 9i ca mi-a9 dori sa desfa9u-
sa-i fac pe plac mamei mele, trecmd sub tacere dorinta ram impreuna diverse activitati. A fost mcmtat de aceas-
mea de a avea un alt mod de viata, cu totul diferit." ta cerere. Nu ~tiu daca proiectul va reu;;i, dar pentl'u mine
"Imi doream sa maduc sa ma a~ez pe genunchii tatalui eonteaza foarte mult ca am putut sa formulez aceasta ce-
meu, dar m acela:;;ilimp imi era aUt de frica ... " rere. Oupa aceea, m-am simtit eliberat, imi recl9tigasem
66 i DACA M-AS' ASCULTA, M-AS, INTELEGE Dorinte, cered, nevoi 9i lipsuri 67
I ,

increder~,a in el. A fost 0 adevaratadescoperire pentru "In prezent, oamenii comunica din ce in ce mai putin, re-
mine; sinit, \ca-mi revin increderea :;;isperanta." lapile ramin la un nivel atit de superficial; e deprimant."
Dar a cere irtseamna :;;ia renunta la acea speranta adinca "Sint atit de aglomerat cu lucrarile, nu mai avem timp nici
din noi ca yom primi fara sa cerem, ca yom fi intele:;;i fara sa macar sa vorbim."
fie necesar sa ne exprimam. "Duminica sint frint de oboseala, nu am chef de nimic. Ne
"Cind visam la un sot imaginar, imi spuneam intotdeauna pierdem vremea in pat:;;i nu facem nimic. In orice caz, :;;i
ca trebuie sa fie prevenitor. Cred ca asta insemna ca tre- ea este la fel ca mine."
buie sa ghiceasca :;;isa raspunda a:;;teptarilor mele fara sa
"Ceea ce am reu:;;itcel mai bine sa facem in cuplu a fost sa
fiu nevoita sa Ie exprim. Astazi realizez ca ar fi imposibil
ucidem dorinta. Nu he mai cerem nimic :;;ie mai bine a:;;a."
:;;ima multumesc sa spun, sa comunic, sa cer. Ce pacat!"
Da, dar cu ce pret! ...
Cele mai folosite mijloace pentru exprimarea unei cereri
sint: Cred ca recunoa:;;teti in cele de mai sus cereri precise
pe care nu indraznim sa Ie exprimam, poate nici chiar sa Ie
• acuzatia, gindim!
• plingerea sau invinovatirea, In limbajul curent, inutila intrebare "De ce?" se substituie
• ve:;;nicul fIde ce nu" ... adesea cererii.
o cerere se poate ascunde sub forma unei acuzatii sau a "Noi de ce nu vorbim niciodata despre asta in :;;edintele de
unui repro:;;.Vom spune cu mult mai multa u:;;urinta: "Nu ma lucru?"
asculti" decit "Asculta-ma!" Nenumarate incercari de comu-
nicare e:;;ueaza din start, cazind in capcana de a-I descalifica "De ce nu zici nimic?"
tocmai pe eel caruia vrem sa-i adresam 0 cerere. "De ce nu tineti cont :;;ide parerea mea?"
Un tata care are probleme cu fiul sau adolescent simte ne-
"Noi de ce nu mai mergem la cinema de atita vreme?"
voia de a deschide 0 cale de comunicare cu propriul sau
tata. Se hotara:;;te sa mearga sa-i povesteasca prin ce trece Intrebare retorica prin excelenta, acest fIde ce" aluneca pe
el acum, aranjeaza sa se intilneasca cu el intre patru ochi panta justificarilor, a explicatiilor, ingroapa orice comunicare
:;;ii:;;i formuleaza cererea de destainuire astfel: "Tu nu posibila sub un munte de vorbarie :;;ifalse raspunsuri. Multi
mi-ai dat niciodata voie sa ma exprim, sa-ti vorbesc. $tiu dintre noi au fost educati sa-:;;icenzureze cererile directe, in-
ca 0 sa-mi spui din nou ca sint un prost. .. " vatind totodata mii de alte modalitati de a Ie exprima, ascun-
Un inceput gre:;;it.Tatal, la rindul sau, va intra in defensi- zindu-le in acela:;;itimp.
va, se va justifica, va intoarce acuzatia, iar discutia solicitata Cel care dore:;;te sa adreseze 0 cerere pe care mai apoi vrea
se va impotmoli in acuzapi reciproce. sa :;;i-ovada indeplinita va trebui sa gaseasca mijloacele potri-
vite:
$i mai indirecta :;;imai ascunsa este cererea deghizata in
plingere sau boala. • mai intii, pentru a-:;;iface ascultata cererea;
"Ma simt inutila, iar· din cauza migrenelor mele nu pot • apoi, in cazul in care prime:;;te un raspuns pozitiv, pen-
face nimic din ce a:;;dori." tru a mentine treaz interesul.
68 DACA M-A$ ASCULTA M-A$ lNTELEGE Dorinte, c~reri, nevoi :;;ilipsuri 69

Sa luam drept exentplu 0 cerere in casatorie! Nu este sufi- • Daca telefonez cuiva, trebuie sa am ceva de spus.
cient sa faci declaratia 9i sa propui 0 data. Trebuie (dar de cele • Daca solicit 0 intilnire, nu ma pot duce fara sa imi folo-
mai multe ori uitam) sa accepti sa descoperi (9i sa spui): sesc toate resursele 9i punctele de interes pentru a 0 in-
treFne.
• Ce a9teptari am de la aceasta situatie noua ..
• Ce sint dispus sa fac pentru a 0 intretine. • Daca solicit ajutor, imi revine sarcina de a-I ajuta pe ce-
• Care sint zonele mele de intoleranta (ceea ce nu este ne- lalalt sa ma ajute.
gociabil), limitele mele, retinerile mele. • Daca solicit atentie, va trebui sa fiu capabil sa 0 primesc
• Care sint fanteziile mele sau cel putin ceva din rodul 9i sa 0 intretin .
imaginatiei
I' mele. • Daca Ii cer sa stinga televizorul, va trebui sa fiu capabil
I
I~~~~ sa intretin 0 conversatie interesanta.

In cazul a~umitor cereri, eel mai greu este cfnd celi'ilalt riis- Cel care cere i9i asuma 0 responsabilitate, uneori dificila -
punde "Dd"! el este cel care se angajeaza.
Un sot care se temea de reactiile sotiei ne povestea ca el nu
avea niciodata initiativa unui contact sexuaL "In felul
acesta, ne spunea el, dadi nu iese bine, 0 sa se supere pe
ea insa9i, pentru ca nu eu sint cel care a cerut."
"Necerind, ma scutesc de 0 posibila deceptie ... $i de un
angajament in acela9i timp."
Anumite persoane au 0 extraordinara abilitate de a-I face
pe celalalt sa para ca a cerut, pastrindu-9i asHel 0 pozitie care
li se pare mai sigura, dupa car~ se pIing ca uneori celalalt cere
prea multo

Cererea celuilalt

Cererea pe care mi-o adreseaza celalalt va declan9a uneori


in mine un conflict interior.
"Mama mea ma invita la ea in week-end, iar eu am alte
planuri, care imi plac mai mult. .. "
"Imi cere sa li ofer flori 9i asta imi ueide placerea pe care
a9 avea-o ... oferindu-i florL"
Conflictul interior aduce 0 tensiune teribila 9i de aici se
"Adesea, eelmai greu este cfnd celi'ilalt na9te propria dorinta sau chiar cerere ... ca celalalt sa nu cea-
raspunde "Da"! ra, sa nu-mi ceara ceea ce nu ma simt in stare sa-i dau, sau
mai bine sa nU-9i doreasca 9i nici macar sa nu a9tepte, intru-
Aceasta exigenta se regase9te in orice cerere. dt cererile mute sint la fel de apasatoare.
70 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi :;;ilipsuri 71

"In seara asta am chef sa stau acasa, sper ca sotia mea sa "E! vrea ca eu sa ma schimb pentru a deveni femeia visu-
nu-mi ceara sa 0 insotesc la cinema, pentru ca asta m-ar rilor lui, dar n~ pot."
aduce in conflict cu mine insumi."
De cele mai multe ori, cererea celuilalt activeaza in mine
"Nu prea am chef sa pierd zece zile de vacanta la parintii doua aspecte contradictorii sau antagonice. Intre dorinta de a
lui. Numai sa nu mi-o ceara, cum au facut anul trecut. .. au satisface ~i teama de a nu satisface, uneori trebuie sa negociez
zis ca «daca-mi face placere»! Ei confunda prea adesea cu mine insumi. Desfa~urarea acestor negocieri ma va antre-
placerea mea cu a~teptarile lor." na in conflicte nedorite ~i in modificari care ma vor costa
energie.
Ideal ar fi ca cererile celuilalt sa se mu/eze pe disponibilitati-
Ie mele, sa fie 0 ¢oincidenta miracu/oasa zntre cerere ;;ioferta.
\ Nevoile ~i lipsurile
"Viata noastra s~xuala este un subiect fierbinte, greu de
"Simt nevoia sa ... " - ce expresie ambigua ~i confuza,
abordat
prea mult~ipentru
care n~provoaca multe
rrune, dorinta meaemotii. Ce pentru
dispare, imi cerecaelnue care acopera planuri atH de diferite! Oare vrea sa spuna "imi
i~i mai gase~te locoOar e mult mai u~or sa ma prefac decit doresc" sau "simt ca imi lipse~te ... " sau "mi-ar fi de folos in
sa rise sa ne certam sau macar sa-i vad figura dezamagita dezvoltarea mea personala sa ... " sau poate "simt un impuls
dnd spun nu." catre ... "? Dincolo de nevoile fiziologice, care sint adevarate-
Ie mele nevoi?
Cererile de natura sexuala sint cele care strica eel mai mult
Uneori cad in capcana interioara de a-mi transforma do-
anumite relatii conjugale. Pentru ca cererea se adreseaza mai
ales ... dorintei celuilalt: "Doresc ca tu sa-ti dore~ti chiar in rintele in nevoi, ceea ce face ca ele sa impuna 0 satisfacere .
momentul in care eu imi doresc sa ... " Decalaje infinite, dorin- imediata, imperios necesara, de neabatut.
te aminate, dorinte in contratimp, uneori se aduna toate pen- "Am nevoie de el, nu pot trai fara el, daca el m-ar parasi,
tru a face intilnirea imposibila. Iar el nu va vorbi niciodata, nu ~tiu ce s-ar alege de mine."
dar absolut niciodata despre teama lui ca i~i va pierde erectia,
di timpul trece in defavoarea lui, lucru care 11inspaiminta Aceasta femeie indragostita a ajuns sa vada in iubitul ei
inca de la na~tere. singurul raspuns posibilla 0 lipsa din ea insa~i. Obiectul ale-
gerii ei este, bineinteles, nepotrivit, iar acesta nu va face dedt
Ah! Cite cereri inutile care nu intllnesc nici urechea, nici sa renasca ~i sa mentina un gol mai vechi din ea insa~i.
Deseori, in incercarea noastra de a gasi raspunsuri la ne-
corpul celuilalt!
voile noastre rau intelese batem la porti inchise. Ii cerem unei
alte persoane sa ne ofere ceea ce nu are. Sintem asemeni unui
Cererea celuilalt are asupra mea un efect distrugator nu- client care vrea neaparat sa cumpere piine de la cizmarie.
mai in masura in care na~te in mine un conflict intre dorinta "Dar eu am nevoie de piine", insista clientul ~i simte cum 11
mea de a raspunde ~i refuzul meu sau imposibilitatea de a da cuprinde furia impotriva cizmarului care se incapatineaza sa
curs cererii.
nu-i implineasca nevoia din acel moment. Poate ca cizmarul
"Oare sa renunt la 0 parte din mine ~i sa cred ca in acest are piine, dar are pentru sine. Folosim acest sistem in multe
fel voi implini a~teptarile sotiei mele?" relatii, cerind cu oinsistenta tenace (uneori feroce) ceea ce
72 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ WTELEGE Dorinte, cered, nevoi 9i lipsuri 73

persoana de alaturi nu are (;ii ehiar daea are, are pentm sine, "Daca ar vorbi..."
nu pentm eelalalt). "Daca ar fi mai maleabila ... "
Legatura eu eelalalt este de fapt lipsa, este eeea ee ma tine eel
mai tare legat de el. Este eeea ee el nu imi da. Astfel iau na;;tere ,iDaca a;; intelege mai bine ce vrea ... "
incercarile de a prelua controlul asupra celuilalt. Oar prelua- "Dadi a;;fi mai sigura pe mine, mai feminina..."
rea controlului i;;i are pretul ei. $i astfel se mentine ceea ee pu-
tern numi "relatia provenita din nevoie". 0 speranta namita, "Cit de fericit a;; fi cu tine daca nu ai fi cum e;;ti, mai ales
o a;;teptare in;;elata devin principalul ciment al unei relatii. daca eu nu a;; fi cum sint."

"Tot ceea ce noi nu am gasit impreuna, tot ce nu am putut Pentru a clarifica sensul cuvintelor, noi folosim in psiholo-
realiza impreuna ma leaga :;iimai tare de tine, mai mult gie ideea de lipsa, de gol cu privire la situatiile din trecut: sint
etape din copilaria noastra pe care nu Ie-am trait a;;a cum ar
decit placerile noastre comune, decit intilnirile noastre."
fi fost necesar ;;i care au Uisat in noi goluri ;;i punete nevralgi-
"E;;ecul comunicarii noastre ma impiedica sa ma despart ceoDrama separarilor, a pierderilor celor dragi sau a abando-
de tine. Caut inca, acum ;;i totdeauna, mijlocul de a ajun- nurilor sint parte a angrenajului conditiei umane.
ge la tine, de a ne intilni. $i nu te voi putea parasi decit
atunci cind voi ajunge la tine."
o lipsa nu poatefi eompensata, viapa.~1Eizeaza eu ~i In
"Nu suport ideea ca tatal meu ar putea muri, pentm ea eu jurul aeestei lipse fundamentale ~i aa.'ipsuri specifiee
n-am vorbit niciodata eu adevarat cu el." fieearuia.
Ceea ce ascundem de celalalt solidifica viata familiilor, ta-
cerea ne sudeaza unii de eeilalti. Fixatiile cele mai chinuitoa- Momeala unei dorinte transformate in nevoie este iluzia
re iau na;;tere in jurul unui gol care cauta cu disperare sa fie do anumita persoana, 0 anumita situatie sau 0 anumita rea-
umplut, iar aceasta cautare disperata exaeerbeaza ;;i consoli- lizare va ;;terge lipsurile din mine.
deaza dependenta ucigatoare. IIA;; vrea sa imi oferi toata dragostea pe care nu am pri-
mit-o de la mama mea, dar I?idad mi-ai oferi-o, nu a;; pu-
Ea traie;;te agatata de el ca 0 liana ;;i pretinde ca 11hrane;;-
tea niciodata sa 0 primesc cum se euvine, tocmai pentru ca
te. El se drogheaza ;;ieste alcoolic, ea Ii controleaza angoa-
mi-a lipsit atit de mult."
sele, ea se consuma. Vrea sa-l salveze; pentru ea va renun-
ta ella droguri ;;i la alcool; ea va fi 0 fiinta unica, singura "Daca imi iau licenta, imi voi recapata increderea in
capabila sa-l ajute. mine."
Viata ei a capatat un sens, 0 direetie, un punet de sprijin Oar acea hirtie nu va fi suficient de mare sau de straluci-
imperios necesar. S-a agatat de cirligul intins de el ;;i nu-i toare pentm a ascunde lipsa ce rena;;te mereu in mine.
mai poate da dmmul. El devine obsesia ei, grija ei perma- "Acest sentiment de gol dinauntrul meu ar disparea daca
nenta. E ca 0 radacina care a intrat in ea ;;i care Ii suge ma- a;; avea un copil."
duva, viata, energia vitala. Din cauza lui este ea deprima-
Oar toata viata acestui copil nu va fi suficienUi nici macar
ta ;;i cu toate acestea tot el este antidepresivul ei.
pentm a apropia marginile prapastiei. De aceea, unii dintre
Relatia din nevoie se transpune in multe ori intr-un daea ce acel?ti fOl?ticopii devin obe~i sau anorexici. Fie ca incearca cu
descrie infernul sperantelor de;;arte;;i totu;;i mereu ren.ascute. disperare, cu un curaj extraordinar, sa umple golul reeunos-
74 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri 75

cut ;;i exprimat, fie ca, dimpotriva, rezista, eu la fel de muH mai importante, cele mai aseunse ;;i mai evidente in acela;;i
euraj, pericolului care Ie ameninta existenta, pentru a nu se timp? Nu, sigur ca nu, dar restul tine de un mister ce trebuie
lasa inghiti~i de prapastia imensa, incerdnd sa se reduca la pastrat pentru totdeauna, poate.
forma cea mai simp la, astfel incH sa seape de atractia gohilui. Paradoxa 1 este ca numai autoerotismul (a mine a, a fuma,
Atunei dnd nevoile de supravietuire fizica nu sint satisfa- a te plimba singur, a citi, a te satisfaee singur) poate face ca
cute, celelalte nevoi dispar, i;;i pierd importanta. In sodetatea nevoile mele sa nu devina dependente de 0 relatie.
noastra suprasaturata se instaleaza jungla nevoilor, iar in Legatura este tocmai polarizarea unei nevoi asupra unei
mine se nasc conflide intre nevoile mele. persoane care pare sa detina polul complementar, ce cores-
punde eu eeea ce imi lipse;;te mie. Daca este yorba de nevoi
"Am nevoie de singuratate, dar am nevoie ;;ide relatii, imi
vitale, foarte vechi ;;i renascute intr-o relatie, atunci aeeasta
es~f6arte
a~este douagreu
nevoi
sa echilibrez,
vitale./I sa fac ascultate ;;i sa conciliez relatie naseuta din nevoie se va manifesta printr-o posesivita-
te uneori exeerbata, prin aservirea eeluilalt, prin dezeehilibra-
"Am nevoie de lectura, dar nu ma pot.satura niciodata de rea eeluilalt ... pentru a-mi satisface nevoile.
spectacolul asfintitului, dnd soarele se ascunde ;;i se dez- Unii, pentru a se apara de posibila suferinta ;;i de depen-
valuie cu zburdalnicia unui copil." . denta, merg pina la a-;;i nega propriile nevoi; pot impinge as-
"Am nevoie de tine, cu siguranta, ;;i de mii de alte persoa- cetismul relational pina la autoprivatiune. Altii incearca sa Ie
ne pe care nu Ie cunosc inca, dar care ma vor apropia de depa;;easea, sa Ie controleze, sa Ie dilueze, sa Ie treaca pe un
tine, chiar daca tu nu iti dai seama de asta./I alt plan. Altii se straduiesc sa fie mai liberi, transformindu-9i
nevoile in dorinte: ei fae sa se nasca dorinte pe solul nevoilor.
Nevoile a caror satisfacere nu depinde exclusiv de mine
Astfel fac cei care scriu despre nevoi, poetii vietii, inteleptii.
ma fac dependent. Cind vad in celalalt un raspuns la nevoile
mele, Se creeaza 0 legatura, 0 apropiere.
Ata;;amentul se instaleaza atund dnd cred, pe buna drep- Prudenta nu dif. na$tere viefii, 0 sujocif..
tate sau nu, ca celuilalt ii sta in putere sa-mi satisfaca, sa-mi
alimenteze ;;i nu sa-mi stinga nevoile; legatura va consta in Efortul de a-ti descoperi propriile nevoi in evolutie per-
polarizarea acestui ata;;ament ;;i in ancorarea sa intr-o fii,nta manenta, aseunse sub inveli9urile temerilor sau ale dorinte-
pe care 0 consider semnificativa, esentiaUi, poate chiar de ne- lor, este 0 munca de 0 viata. Folosim aid cuvintul "nevoie" eu
inlocuit.
sensul de "eeea ee favorizeaza ere9terea, dezvoltarea, in fieca-
Astfel, dragostea este de multe ori a;;teptarea unui ras-
re etapa a vie~ii noastre/l.
puns. Ea se concentreaza asupra unei fiinte, asupra anumitor
persoane ce nu pot fi inlocuite. "Doresc sa fiu luata in grija, spunea 0 tinara, vreau sa ma
"Simt nevoia ca mama mea sa ma priveasca ca pe un fiu; indrume cineva in tot ee intreprind ;;i de ani de zile fac tot
numai ea imi poate da aceasta confirmare./I ee pot pentru a gasi acest sprijin. Inca mai exista in mine
aeeasta dorinta de dependenta, dar incep sa cred ca ade-
Atunci imi pierd autonomia; nu-mi mai pot asuma satis- varata mea nevoie este sa invat sa ma des cure singura."
facerea propriilor nevoi, nu mai sint eu cel care detine ras-
punsul. Ma ata;;ez.
o mama care ;;tie sa satisfaca nevoile autentice ale fiului ei
Oare drag ostea doar asta inseamna, descoperirea ca cela- eu siguranta ca nu-i va satisface toate dorintele. Ea intelege ca
lalt de~ine raspunsul (aude;;i intelege) la a;;teptarile mele eele nu tot ceea ce i se pare bine unui eopil (sa manince numai cio-
76 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

colata, sa se cuke la miezul noptii, sa doarma cu mami) este


neaparat bine pentru el ~i pentru dezvoltarea lui.
AUt de multe dintre dorintele :;;icererile noastre, ale adul-
tilor, sint contrare intereselor noastre bine stabilite!
, in Iant,
Reactiile
Ar trebui sa ne apleeam nu atft asupra stringentei nevoilor Sau despre dificultatea de a trece
noastre, ci mai ales asupra url1lelor de jerieire pe care ele Ie de la reacjie la relajie
lasii in noi.

Cite violente ... se ascund in agresivitatea negatii sau refula-


ta. $i cfteviolelzte se ascund in suportarea amabilitiitii.

Yncrizele mai mid sau mai mari ale relatiilor noastre, ne


simtim uneori impin~i ciitre un impas, ca ~i cum am fi inghi-
titi de 0 pilnie de confuzie :;;ide nelini:;;te. Nu mai intelegem
nimic:;;i ni se pare ca nu mai exista alta solutie decit depresia,
minia, invinovatirea :;;idevalorizarea sau starea de razboi,
ruptura, nebunia. Atunci ne aflam intr-un blocaj al relatiei
sau al comunicarii. kcercarile de dialog devin 0 combinatie a
doua forte reactive exacerbate, iar fiecare dintre protagoni:;;ti
plonjeaza in sentimente de furie:;;i neputinta.

-4. f?-

"lmi ascund temerile ~i ineertitudiniIe sub masea


tipetelor ~i a plfngerilor. "
78 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE Reactiile in lant 79

De-a lungul vietii, fiecare dintre noi a putut simti pe pro- cruri, dar niciodata pentru mine!" Barbatul se simte atins
pria-i piele aceasta violenta indreptata impotriva propriei in punctul vital al imaginii sale de sine. Simte nevoia sa fie
persoane, atunci cind s-a lasat condus de reactie in detrimen- vazut ca un partener satisfacator, ca 0 persoana care ofera
tul relatiei. In acele momente, sintem incapabili sa controlam mult. Se simte judecat, devalorizat, vinovat. II cuprinde 0
in vreun fel ceea ce spunem, avind in acela9i timp dublul sen- violenta irationala, ce pune stapinire pe el. Din acest tu-
timent de rautate 9i tristete. $tim ca anumite cuvinte ne VOl' mult nu poate t11;lni decit atacul razbunator sau justificator.
indeparta unul de celalalt, ne Val' rani, VOl'mari neintelegerea "Nu imi propui niciodata nimic, asta nu ma stimuleaza!"
9i totu9i, nu ne putem abtine sa nu pronuntam acele cuvinte, "Dar eu te scot in ora1;ladesea, nu ai de ce sa te plingi. $tii,
avind in acela9i timp sentimentul real, dar atit de gre9it, ca tu nu e9ti niciodata cu adevarat multumita!"
vom avea dupa aceea destul timp sa reparam sau ca celalalt lI$tii bine ca am prea multe de facut, ca toat1:ilumea imi
va intelege, se va adapta sau se va intoarce. Aceasta dinami- cere cite ceva 9i-mi reprogeaza. Sper ca nu ai 9i tu de gind
ca a emotiilor poate fi intilnita la cea mai mare intensitate mai sa li te ala turi."
ales in relatiile de cuplu, de9i ea poate aparea in orice relatie Ranita la rindul sau, partenera poate abandona, se poate
personala sau profesionala. descalifica~ la nevoie: "Nu mai sint interesanta, 9tiu bine,
Discutia care duce la impas incepe de obicei p:cintr-o atitu- ma intreb de ce mai stai cu mine!"
dine de denuntare: unul sau celalalt aduce in discutie ceva ce Sau se va opune, atacind din nou:
nu ii convine, facindu-l pe celalalt responsabil sau lasJ:ndu-i "Tu nu faci nimic pentru noi. Ti se pare normal ceea ce
impresia ca intr-un fJl sau altul a contribuit la nefericirea sa. vine de la mine, iei totul de-a gata 9i ma neglijezi cu des a-
Este ca a lovitura de sulita ce-l mobilizeaza pe cel interpelat vir:;>ire."
sa reactioneze profund, pentm ca a fast atins un punct slab, a Jar el, vinovat, furios, deprimat, se va inchide mtr-o tace-
zona de imaturitate sau de vinovatie, a parte fragila mai mult re densa :;>iva medita timp de ore 9i zile, facind in mintea
sau mai putin ascunsa, un prag de toleranta scazut. $i in lui procesul celuilalt.
aceasta zona sensibila, a fraza neinsemnata, aparent banala "Ea e de nesatisfacut. Ceea ce-i ofer eu nu este niciodata
va juca un 1'01 de detonator, care va antrena uneori un intreg primit; semnele mele de interes nu conteaza niciodata, nu
joc de reactii. Acestea Val' dauna atit celui ce Ie traie9te, cit 9i sint niciodata suficiente, nu face decit sa ma acuze intot-
celui ce Ie suporta. deauna; ar trebui sa nu existe dedt ea pe lume, e un sac
Ceea ce m-a uimit adesea a fost constanta, incrincenarea fara fund; imi pierd timpul :;>ienergia cu ea, este atlt de
9i dispel' area cu care dezvoltam 9i intretinem un ciclu de imatura etc."
reactii care va dura mai multe zile, uneori chiar mai multe La rindul ei, :;>iea va medita :;>iprobabil se va teme simtind
saptamini. violenta pe care a declan:;>at-o revendicarea ei. Atunci se
"In tinerete, eram un adevarat specialist al acestor atacuri, va apropia de el cu un suds gentil, se va preface supusa :;>i
al acestor daune aduse unei relatii, aveam un fel de voin- concilianta, va gasi a forma de a da valoare unui detaliu.
ta incrincenata (masochista, a9 putea spune astazi) de a-I ~ Mult timp se VOl'apropia unul de celalalt cu teama :;>inu
impinge pe celiHalt la limita, de a mi-l face inferior sau de VOl'indrazni sa-:;>ivorbeasca despre relatia lor.
a-I pedepsi. Pentm ca nu m-ainteles, nu m-a ascultat sau Cantitatea de energie risipita in timpul unei vieti este in-
pur 9i simplu nu m-a auzit."
credibila. La fel este:;>itimpul"pierdut". Pierdut in sensul ca
Un barbat se plinge intr-o zi ca nu are timp. Jar partenera nu a fost trait, simtit, ci consumat, macinat in dezbateri, in ne-
ii raspunde: "Ai suficient timp pentm a gramada de lu- fericiri de neinteles.
80 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Reactiile in lant 81

... $i furia de a se ~ti surprinsa In gmjeali'i El: "Am nevoie sa ma simt liber fata de tine, sa ma retrag,
sfir~i prill a a seaate din sarite ... chiar sa-ti acord mai putin timp. Nu suport sa 1;ltiudi ai
$i, en Intatdeauna, pentru a se apara, ataea ... nevoie de mine."
G. Garda Marquez

$i uneori, dupa ani 9i ani, in pragul toamnei unei vieti in-


,
tregi, este posibil sa mtelegi, in sfir9it, ce era necesar 9i ce era
inutil din toate aceste confruntari bazate pe reactii. E ca 9i cum
am fi SUpu9i unei incerdiri haotice, violente sau perverse.
Aceasta frumoasa fraza din Gabriel Garda Marquez cu
privire la Dona Fermina Daza, care il gase9te pe sotul ei pe
patul de moarte, contine esentialul regretelor 9i ata9amente-
lor noastre: "Ea se rugase lui Dumnezeu sa-i mai ofere mikar
o clipa, pentru ca el sa nu treaca dillcolo fara sa 9tie cit de
mult 11 iubise, dincolo de mdoielile lor :;;isimti '0 dorinta ire-
zistibila de a-:;;irelua viata alaturi de el, de la mceput, pentru
ca sa-:;;ipoaUi spune ceea ce nU-9i spusesera 9i sa refaca tot
ceea ce alta data facusera prost."
Impas, blocaj, intotdeauna e greu sa determini daca este
yorba despre un impas de comunicare sau despre un impas
real. Impasul datorat unei comunidiri bazate mUlt prea mult
pe reactie ar putea fi depa9it respect"md anumite ritualuri :;;ita-
buuri in timpul dialogului. (Fiecare vorbe9te despre sine, nu "Simt nevoia sa ... "
vorbe:;;te des pre celalalt in locullui. Cind unul se exprima, ce-
lalalt asculta, frinindu-9i impulsul de a reactiona emotional. $i In cazul in care acela care cere cel mai mult nu-:;;i poate
unul :;;icelalalt incearca sa-:;;iasume responsabilitatea propriilor schimba profund pozitia fata de viata 9i nu poate sa se apro-
sentimente:;;i sa fie atent la proiecFile pe care Ie face etc.) Im- pie de cel care are 0 cerinta diferita, se va impune problema
pasul real este cauzat de dorinte prea puternice, prea diferite, separarii. In caz contrar, se va instala 0 relatie patologica, da-
care se rasfring asupra celuilalt 9i asupra relatiei. Este yorba torata asimetriei prea accentuate.
despre incompatibilitatea nevoilor 9i a pozitiilor adoptate. Pentru noi, patologic inseamna "ceea ce blocheaza evolu-
Fa". Barbatul din acest exemplu va refuza sa simta :;;isa-:;;ire-
Terorisrnul dorintei ca celalalt sa-9i doreasca nu lasa lac mi-
cunoasca propriile zone de imaturitate, pentru ca Ie vede cu
o mai mare evidenta la celalalt. Pemeia va ramine concentra-
nunii unei dorinte adresate celuilalt.
ta asupra nevoilor ei nesatisfacute, evitind sa-1;lidezvolte pro-
pria autonomie afectiva, simtind ca acest pol i-ar apartine ce-
Ea: "Simt nevoia sa-mi acorzi mai mult timp 9i sa te im- luilalt. Constatam adesea aceste dinamici de cuplu m care
plici mai mult in relatia noastra. Am nevoie de tine." unul, daca nu amindoi partenerii, Ii serve:;;te celuilalt drept
82 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 83

punct de fixare pentru un aspect din propriul sine. Acest Un alt barbat nu va putea oferi dedt depresia, starea de
aspect este resimtit de eel diruia ii apartine ca inacceptabil. nemultumire ~i amaraciunea pe care Ie resimte ~i care se da-
Aceasta dinamica a polaritatii vizualizate la celalalt ne or- toreaza unei vieti de alcoolic, iar aces tea vor fi asumate cu
be~te, cu atit mai mult cu dt acest joc al oglinzii incepe foar- multa generozitate (mai ales la inceputul relatiei) de catre 0
te devreme intr-o relatie ~i cu dt uneori doar 0 terta persoana femeie devotata, neobosita ~i convinsa ca "gratie iubirii (ei),
ne permite 0 rea~ezare, 0 recentrare care sa ne aduca mai el va sdipa de toate acestea".
multa luciditate ~i, deci, 0 comuniune reala. AsHel, unul produce suferinta ~i 0 raspinde~te, in timp ce
Functia proiectiilor noastre, a~adar, este aceea de a ne im- celalalt 0 absoarbe. Aceasta absorbtie devine semnul de recu-
piedica sa ne largim dmpul con~tientului. Aceasta largire ar noa~tere al iubirii.
necesita sa ne retragem proiectiile din punctul de ancorare pe "Ma simt iubita ~i recunoscuta cind se ocupa de mine.
care I-am gasit la celalalt ~i sa ni Ie reintegram ca pe ceva care Cind imi intelege durerile ~i face totul pentru a ma ajuta,
ne apartine.1n realitate, totul se petrece ca ~i cum incon~tien- ma simt iubitoare."
tul ar incerca sa devina con~tient de el insu~i, proiectindu-~i
continutul asupra celuilalt. $i acest"celalalt" aflat foarte Buretele de ocazie nu-~i da seama in ce masura intretine
aproape de noi se treze~te, in ciuda vointei saJe, investit cu 0 sistemul celuilalt ~i-l face sa functioneze la maximum. Este
trasatura, cu un comportament al carui sens nu-i apartine, de atit de bine sa te simti inteles in nefericirea ta ~i in nelini~tile
care va incerca sa scape, in care se va zbate, urmarit de pro- tale profunde; a~a-zisa victima nu este, deci, pregatita sa taie
iectia nemiloasa ... a fiintei iubite. creanga pe care este a~ezata, incetind asHel sa sufere. Doar nu
gase~ti in fiecare zi un salvator perseverent.
Buretele poate sa ajunga insa la saturatie, imbibat la ma-
Cele douit repro$uri fundamentale fntr-o relafie de iubire sau xim de angoasa 9i de indoielile celuilalt, frustrat in nevoia sa
de cuplu sfnt: de a-I face pe celalalt sa-~i revina ~i atunci situatia se va inrau-
• "Te-ai schimbat."
tati. Barbatul va incepe sa 0 faca el insu~i sa sufere pe cea a
• "Nu te-ai schimbat."
carei suferinta vrea sa 0 u~ureze. Indepartare, gesturi de res-
"Te-ai schimbat cfnd eu voiam sa fii constant."
pingere, de nerabdare, amenintari voalate cu despartirea,
"Nu te-ai schimbat cfnd eu voiam sa evoluezi."
cautarea altor partenere, repro~uri sau acuzatii.
De acum inainte, suferinta femeii ~i-a gasit punctul de fi-
xare, cauza desemnata: cmar el, partenerul nesatisfacator, el
este eel care ii redeschide fara incetare ranile pe care pre tin-
Dinamica buretelui dea ca Ie cicatrizeaza.
Printesa se simte torturata de eroul care venea s-o salveze.
Anumite relatii de iubire par cHidite in principal pe sufe-
"Tu, care m-ai ajutat ~i mi-ai promis sa imi redai dorinta
rinta ~ipe intretinerea acestei suferinte (in sine sau in ceUilalt). de a trai, tu imi cuno~ti nelini~tile ~i faci totul pentru a-mi
o femeie, de exemplu, i~i va arata suferinta in fata unui mari senzatia de abandon, anxietatea ~i sentimentul ca nu
barbat, iar acesta 0 va lua in stapinire pentru a se ocupa de ea; valorez nimic."
in el se va trezi simtul datoriei ~i dorinta de a repara.
"Nu e~ti niciodata linga mine cind am nevoie de tine ~i
"Totu~i, nu pot sa 0 las singura in aceasta stare. Daca 0 pa- vad bined te-ai saturatde mine. Nu ma iube~ti cu adeva-
rasesc, nu-~i va mai reveni niciodata." rat ~iprin ajutorul tau nu ai facut dedt sa ma legi de tine."
84 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 85

Daca barbatul invinovatit va persevera in devotamentul Dubla misiune pe care 9i-au incredintat-o unul altuia un
sau, aceasta situatie de dependenta reciproca va cre9te: nici barbat 9i 0 femeie contine 0 violenta tainuita: acest "Eu fac ca
unul dintre cei doi nu va avea grija de el insu9i atita timp dt fericirea mea sa depinda de tine, deci tu e9ti responsabil de
se va concentra asupra celuilalt 9i va fi preocupat de neferici- nefericirea mea" este 0 forma de impunere la fel de crunta ca
rea celuilalt. Femeia cauta sa fie luata in grija, ii cere celuilalt 9i imperativul "Trebuie sa fii fericita, pentru di eu ma ocup de
sa faca pentru ea; barbatul incearca sa panseze ranile pe care tine", ce vine de la celalalt. Evolutia uimi astfel de sistem poa-
el insw;>ii Ie face, el face pentru celalalt 9i astfel 11indepartea- te duce chiar la 0 reaetie fizica indreptata asupra propriei per-
za. Devenind in acela9i timp calau 9i salvator neputincios, in- soane sau asupra celuilalt pentru a sdpa, pentru a ie9i.
cepe sa se considere el insu9i 0 victima hartuita de cerinte im- Vedem adesea ca alegerile in iubire se opresc asupra per-
posibile sau invinovatita de a fi indraznit sa spere intr-o soanei eelei mai apte sa ne aceentueze lipsurile 9i dominante-
schimbare. Se simte obligat sa i9i recunoasca propriile nevoi, Ie sistemului nostru personal. E ca 9i cum am cauta sa fim 10-
propriile a9teptari 9i aceasta 11rane9te. vi~i in punctul nostru eel mai vulnerabil, sa fim stimulati in
De9i abordarile par diferite, dinamica este aceea9i pentru punctul in care funetionam eel mai imatur 9i mai aberant. In-
fiecare dintre ei. Aceasta consta in a fugi de sine insu9i, in a con9tientul nostru ineearca probabil in acest fel sa aduea la
se trada. Regasim aici 0 dinamica frecventa, in care multi sal- lumina 9i sa puna la ineercare zonele sale eele mai fragile
vatori fug de fapt de eiin9i9i. pentru a Ie luera, a Ie brazda, cautind astfel 0 ie9ire, 0 trans-
Sistemul se poate dezvolta din ce in ce mai mult, ajungind formare sau prudenta in fata altor alegeri.
pina la 0 criza. Femeia va produce din ce in ce mai multa su-
ferinta, pina dnd va aduce la saturatie capacitatea de absorb- Vreme il1delungata am crezut ca visele mele Ie confineau $i
tie a partenerului ei, care la rindul sau se va imbolnavi sau va pe ale lui.
fugi. In aceste faze, asistam la treceri catre acte spectaculoase
(accidente grave, somatizari acute). Femeia va avea atunci
tentative de sinucidere sau va fi, 9i ea, victima unor acciden-
te, aceasta avind 0 dubla semnifica~ie: sa-l retina pe celalalt Falsele angajamente
9i-n acela9i timp sa-limpinga s-o abandoneze. Aceasta para-
sire este dorita ca 0 u9urare, ca 0 ie9ire din nebunia acestei re- Gare ce parte, ce aspect din noi in9ine angajam in legatu-
latii. Daca fiecare dintre cei doi refuza sa renunte, s-ar putea rile pe care Ie cream?
sa asistam in aceasta faza la crime 9i mor~i simbolice. Dupa 15 ani de casnicie, se prea poate sa descopar ca am
pus in joe un "fals eu", adid 0 imagine a mea idealizata, im-
lntr-o zi, un barbat este cuprins de 0 furie nestapinita prumutata din scheme ideologice sau pur 9i simplu din per-
impotriva ... ma9inii sotiei sale, parcata astfel incH sa sonaje ireale. Probabil ca am implicat 0 imagine frumoasa a
blocheze intrarea. Suindu-se la volanul propriei sale ma- mea intr-o imagine frumoasa de cuplu ... 9i dupa dtiva ani,
9ini, va intra in cealalta 9i Ie va distruge, bineinteles, pe am impresia ca eu nu mai exist.
amindoua. Se prea poate sa fi implicat in relatie un imperativ din ex-
Un alt barbat 9i-a descarcat pU9ca de vinatoare in scaunul teriOl~pe care mi I-am asumat.
din fata al ma9inii sotiei sale. Apoi, plin de remu9cari9i de "Cin~ ne vedem eu cineva foarte mult timp, trebuie cn
suparare, s-a dus sa vorbeasca cu primarul saUlluipentru acest lucru sa dud la ceva, sa devina serios. Continui sa-I
a cere intelegere 9i sprijin. vezi pentru ca vrei sa te ci7siltore$ticu el."
86 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactii1e in lant 87

"Astfel m-am trezit implicata in relatie prin intermediul "Daca te recasiitore$ti, sa alegi 0 femeie de religie cre$tina."
cuiva care m-a definit, care a hotarit in locul meu ceea ce
ar trebui sa fiu $i sa fac." • Alte angajamente iau na$tere de-a lungul evolutiei unei
relatii de iubire, prin raporturi de forta mai mult sau mai pu-
In cazul angajamentelor mai mici, spun "da" pentru a nu tin clare.
rani, pentru a nu declan$a conflicte sau din obligatia de a ma
conforma. "Iti promit sa nu ma mai apuc niciodata."
"Ar trebui sa-mi faca placere sa fiu invitat, iar daca nu-mi Trebuie sa $tim ca atunci cind facem ceva impotriva voin-
face placere inseamna ca nu sint normal; trebuie, dedI sa ma tei noastre, 11yom face pe celalalt sa plateasca. Drumul catre
arat sociabil $i sa accept ... ceva ce totu$i nu-mi face pUicere." adevar $i catre un angajament real trece prin sinceritatea fata
In labirintul falselor angajamente $i al fidelitatilor parazi- de sine, prin recunoa$terea propriilor lipsuri, printr-un plus
tare ma pierd, ma uit, nu ma mai regasesc. de clarviziune asupra sentimentelor autentice.

"Tinara de 23 de ani, dezorientata $i neputindoasa, care "Intr-o anumita perioada, mi-a:;;fi dorit sa am 0 pisica, iar
s-a angajat fata de acest barbat cu 15 ani mai in virsta nu aceasta dorinta se lega de una mai veche din copilarie, pe
mai sint eu. Astazi, la 40 de ani, am alte aspiratii, dar ma care nu mi-o exprimasem niciodata, pentru ca dorintele
simt legata de el prin faptul ca-i datorez recuno$tinta :;;inu sint ca :;;itrenurile: 0 dorinta poate ascunde 0 alta. Imi ma-
ma pot elibera," terializasem $i imi transformasem aceastil dorinta l;:umpa-
rind 0 foarte frumoasa pisica din PQr'~ i.dbcu negru, pe
care 0 a$ezasem pe 0 noptiera rUli~ patul meu.
Oa, existil iubiri-pepiniere, care Ii permit unei persoane sa Citeva saptamini mai tirziu, un prieten care credea ca 0
se dezvo/te, sa se implineasca, oferindu-i astfel posibilitatea
sa-mi faca placere, mi-a oferit 0 pisica cu alb $i negru, a di-
de a merge sa iubeasca in alta parte, mai departe.
rei prezenta nu se potrivea deloc cu modul meu de via tal
pentru ca eu lip seam adesea de acasa.
Intr-o relatie, onestitatea cu privire la ceIalalt:;;i la mine in- Am acceptat acest cadou, mi$cata de aceasta atentie :;;i
sumi consta in a recunoa$te ca angajamentul mea nu este m-am fortat sa cred ca imi facea placere. Astfel, eu :;;ipisi-
real, adica nu implica eul meu profund. Daca mi-l mentin, il ca mea am avut 0 relatie dezastruoasa. Ea mieuna incon-
voi face pe celalaIt sa plateasca pentru asta :;;ivoi incepe sa sa- tinuul intr-atit indt vecina mea mi-a propus sa ma scape
botez :;;isa descalific viata noastra impreuna. de ea. Ne-a luat ani de zile sa ne acomodam:;;i sa ne recu-
Cu totii cunoa:;;tem exemplul de angajamente luate in-
noa$tem una celeilalte nevoile :;;icerintele. Astazi ma simt
tr-un moment al vietH noastre in care ele il reprezentau pe eel
sau pe cea cu care eram la acel moment. angajata fata depisica mea."
Anumite angajamente sint luate in perioade de criza. Multe relatii pot urma aceasta cale :;;ise pot dezvolta nu
"Promite-mi ca nu 0 s-o faci pe mama ta sa sufere cind eu din constringere, in urma unui angajament luat in trecut, ci
nu voi mai fi aici." printr-o alegere libera facuta in prezent, pentru un viitor
apropiat.
"Contez pe tine sa-mi continui opera daca eu nu voi mai fi."
Sinceritatea esentiala, cea pe care 0 pot avea fata de mine
Angajamentele smulse "pe patul de moarte" sint printre insumi, trece cu mult dincolo de sentimentul imediat, se
cele mai de temut :;;ine pot apasa toata viata. adreseaza fondului a ceea ce sint eu .


88 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile In lant 89

Nevoia de a raspunde a~teptarilor Oa, sa raspunzi fara voie, uneori ehiar impotriva vointei
celuilalt tale, a~teptarilor formulate sau inchipuite ale celuilalt este a
dubla capcana: mai intii, pentru ca nu ~tim care sint a~teptari-
Multe blocaje relationale se datoreaza unei nevoi stringen- Ie reale ~i in general contradictorii ale celuilalt. $i apoi, pentru
te de a raspunde a~teptarilor celuilalt, tinind fie sa Ie satisfac, ca este imposibil sa fii cu adevarat tu insuti daea te eonditio-
fie sa ma raportez la ele pentru a-mi conduce propria viata. nezi sa satisfaci cererea, exprimata sau presupusa, a celuilalt.
Terorismul relational nu ar aparea daca nu ar exista ace as-
Catherine spunea referitor la iubitul ei: ,,$tiu di are nevo- ta nevoie de a te conforma a~teptarilor aparente sau aseunse
ie de mine. E divortat, dar continua sa traiasca cu satia sa. Se ale celuilalt. In van ar ameninta c€lalalt cu sinuciderea, cu mi-
simte nefericit in aceasta situatie, pentru ca nu a poate para- grene, cu disperarea sau cu emiterea de sentinte - nu ne-ar
s1. De fiecare data cind a incercat, a devenit neputincios. Tre- trezi dedt, poate, compasiunea. Nu ne-ar putea face sa ne
buie sa accept aceasta situatie;dadi l-a~ refuza, ar fi muH prea simpm vinovati, sa vrem sa reparam sau sa protejam.
nefericit."
Nici un fel de misiune explicita sau implicita nu ne apasa
Jean Paul ne vorbe~te cu emotie despre a~teptarile sotiei dedt daca se agata de dorinta naastra de a raspunde a~tepta-
sale: "Vrea sa a insotesc daua week-end-uri pe luna la parin- rilor eeluilalt.
tii ei. I~i detesta mama ~i, cum ~tie di eu ma inteleg bine cu
ea, i~i imagineaza ca mama ei va fi mai putin nefericita." o misiune nu este apasiitoare dedt daca ne-o asumam.
Louise a inteles, in sfir~it, ca incredibila na~tere a fiicei sale
("Am facut un avort ~i un chiuretaj la spital ~i doua luni mai Acest barbat se simte obligat sa dea socoteala pentru eeea
tIrziu eram inca insarcinata") era felul ei de a raspunde a~tep- ce a facut in absenta iubitei lu1. Ii va descrie chiar ~i lucru-
tarilor mamei sale: "Aveam 35 de ani, nici unul dintre fratii
rile care a irita ~i a indeparteaza de el, iar el nu-~i va da sea-
mei nu era casatorit ~i ea imi spunea de fiecare data cind ma ma ce se intimpla. "Nu ma pot impiedica sa nu-i spun."
vedea: «Ei, ~i eind imi faci un bebelu~?»"
"Cea mai puternica dorinta a mea este ca fiica mea sa de-
vina cu adevarat independenta, sa-~i asume raspunderea,
sa-~i gaseasca 0 locuinta a ei pentru a-~i continua studiile.
Oar nu incetez sa a ajut, sa gasesc solutii in loeul ei, sa ma
gmdesc ce ar trebui sa faca sau sa nu faca. Fara sa-mi dau
seama, 0 urmarese eu dorintele mele~i nu-i dau voie sa ~i
Ie exprime pe ale ei."
Obligatia de a raspunde a~teptarilor ce se nase intr-o relatie,
nevoia de a satisface eererea afectiva a celuilalt se inradaci-
neaza in noi inca din copilarie. In aceasta perioada, supravie-
tuirea noastra depinde de aceasta afectiune ~i nu dispunem
de alte referinte sau structuri personale in afara instinctului
de a tri:\i~i de a supravietui, in afara nevoii noastre de a fi re-
cunoscuti ~i aceeptati ~i a senzatiilor noastre corporale ~i in-
Louise, fiica sa, Jl'lI1ma sa. tuitive. Bebelu~ii au 0 capacitate incredibila de a-I stimula pe
90 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE ReactiiIe In Iant 91

cei din jur, de a ne trezi dorinta sa ne ocupam de ei, de a im- lalt pentru a i se conforma, din dorinta de a fi iubit, apreciat,
parti multumire, de a trezi nelini:;;ti,de a capta :;;ide a polari- admirat, pastrat, pentru a nu dezamagi, pentru a trai cu sen-
za asupra lor sentimentele parintilor sau a ocrotitorilor de timentul ca e nevoie de el, ca e indispensabil. Aceasta se na:;;-
ocaZle. te din imbinarea "fidelitatii" cu ,,0 buna imagine de sine".
In adolescenta, multi incearca sa scape de nevoia de a ras- Pentru unii e 0 necesitate sa traiasdi astfel, ca persoana inter-
punde a:;;teptarilor celor din jur, fkind tocmai opusul a ceea pusa, inserindu-se in viata celuilalt, participind Ia nevoile ce-
ce se a:;;teapta de la ei. Dar aceasta tentativa de eliberare este luilalt. Dar functionind astfel, ne yom trezi antrenati in para-
conditionata inca de pozitia celuilalt. Scopul este, de fapt, eli- doxuri :;;iimpasuri de nerezolvat:
berarea de propria dorinta de a placea. • Daca percep ca cererea celuilalt este "Opune-mi-te, nu
o adolescenta nu va reu:;;i sa treaca un examen care i-ar ma ascuIta", voi fi tentat sa nu-l ascult... tocmai pentru
a-I asculta.
permite sa intre Ia 0 :;;coaladin Paris, ceea ce ar insemna
sa-:;;iparaseasca ora:;;ul natal, sa se indeparteze de mama • Sa zicem ca un altul ma ataca :;;ii:;;idore:;;teca eu sa fiu mai
sa. Picind examenul, ea raspunde dorintei mamei ei de a puternic decit el pentru a-I lini:;;ti, dar in acela:;;i timp
o pastra aproape. dore:;;tesa ma devalorizez pentru a-I repune pe el in va-
loare. Cum a:;;putea sa ma regasesc aici pe mine, dadi in
mine predomina criteriul "raspunde a:;;teptarii"? Caci ma
pot pierde in dorinta de a descifra :;;ide a raspunde a:;;tep-
tarii celuilalt, mai ales daca aceasta a:;;teptare este ideali-
zata, ori mai mult sau mai putin perversa.
"La modul ideal, ea a:;;teapta de la mine sa fiu intru totul
de acord cu punctul ei de vedere atunci cind ea 11ataca pe al
meu! Ea imi devalorizeaza pozitiile :;;ipare sa acorde imp or-
tanta aprobarii mele ... "
"Ma provoaca, atingind punctele mele sensibile, nesigu-
rantamea, iar ceea ce-mi cere de fapt este sa-l ascult vorbind
despre propriile lui indoieli ... sau sa-i vorbesc deschis despre
dificultatile meIe."
"Se ia de-mine pentru ca are nevoie de 0 cearta, de un con-
flict sanatos pentru a se descarca de agresivitatea acumulata."
"Eu, 111. locul tau ... "
"Daca imi critica dezordinea, este pentru ca vrea sa-i ad-
mir meticulozitatea ... "
Atftia parinti 11.u-l'idau seama ca numai ei Ie pot "permite"
adolescentilor sa traiasca departe sau diferit de ei. "Se devalorizeaza pentru ca eu sa reiau pozitia de stapin,
crezind ca ea ma va urma:;;i ma va contesta in acela:;;itimp."

Aduitii poarta adesea cu sine aceasta dorinta de a inteIe- "Imi propune sa-l parasesc pentru ca eusa-mireafirm do-
rinta de a fi cu el."
ge, de a ghici, de a presimti :;;ide a prevedea a:;;teptarea celui-
92 DACA M-A:;> ASCULTA, M-A:;> INTELEGE Reactiile in lant 93

"Ma provoaca sa 0 parasesc pentru a-i dovedi inca 0 data ale relatiei lor. Atunci se instaleaza taceri nesflr$ite, care inva-
ca nu poate fi iubita cu adevarat de un barbat." deaza spatiul iubirii $i il polueaza.
A$teptarile idealizate, a$teptarile-temeri, a$teptarile-do-
vezi, a$teptarile paradoxale sint nenumarate.

Intotdeauna impasurile din comunicare $i din relafiile inti-


me rezulta din combinarea a doua impulsuri de a reactiona.

"Ma las U$orblocata de reactia celuilalt. Daca nu manifes-


ta interes pentru ceea ce spun, tac imediat. Daca 0 umbra
de iritare trece pe chipullui, imi retrag imediat afirmatia.
Ii vorbesc despre tristetea mea, iar el imi raspunde: «Ah,
nu-mi place sa fii trista. Avem altceva de facut.» Atunci ma
straduiesc sa trec imediat la 0 aHa stare. $i apoi nici nu-mi
place ca celalalt sa tina cont prea mult de reacFa mea."
"Ceea ce-mi spune ma agaseaza, dar asta nu inseamna ca
ma a$tept sa se opreasca imediat. Voi invata ceva din
aceasta agasare." "Nu voi fndrazni niciodata sa-i spun
,,- Te agasez? mamei me/e ca... "
-:.. Nu, nu ... (ar trebui sa spun ah, da, dar continua, vreau
sa ascult pina la capat aceasta opinie care ma enerveaza $i
"Nu voi indrazni niciodata sa-i spun asta mamei mele,
ma face sa clocotesc.)"
risc prea mult sa 0 ranesc, este in virsta, are dreptul sa-$i
,,- M-ai in$clat? sfir$easca viata in lini$te."
- Ei bine, da, daca tot ma intrebi, 0 data.
$i acel ceva ascuns, tacut, acest inefabil e ca un cancer, 0
- Cind $i cu cine?
- Pai, vara trecuta, cind ... " separare, 0 trecere in $omaj. Un eveniment central care nu va
putea fi imparta$it de doua fiinte care se iubesc. De altfel, m-
,,$i incep sa pIing de furie $i de durere. «Oar voiai sa $tii!»
Da, voiam sa $tiu, dar nu negindu-mi sau refulindu-mi re- tr-o zi ar trebui sa punem in discuFe aceasta notiune: "Am
actiile. Vreau sa $tiu, chiar cu suferinta, cu toate emotiile dreptul sa ... ", "Cu ce drept ii spun ca ... ", "Nu am dreptul
trezite in mine. Vreau sa $tiu cu toata vulnerabilitatea mea." sa ... " $i de cite ori nu intra relatiile in impas din cauza aces-
tei false intrebari!
Multe sentimente $i ginduri ni se par inexprimabile din Sintem uimiti de forta interdictiilor care apasa relatiile
cauza reactiei pe care 0 anticipam la celalalt, adic(1pin cauza dintre fO$tiicopii, acum adulti, $i parintii lor.
reactiei mele la reactia celuilalt $i din teama defi:pnsecinte. $i
acest inefabil care circula intre doua fiinte care se iubesc aca- "Nu putem spune totul, in orice caz, nu lucrurile acelea
pareaza treptat spaFul ramas libel'. Acest spatiu se creeaza care apartin trecutului (sechelele litigiilor mai vechi). Ei
prin nerostirea a ceea ce ar trebui rostit, in anumite perioade nu ar intelege, ar insemna sa-i ranesc inutil."
94 DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile In lant 95

"Dadl.-i spun ca mi-ar placea sa-mi vorbeasca direct, 0 sa


se supere r;;in-o sa-mi mai spuna nimic."

o "Daca-i spun ca respiratia ei care miroase a tutun ma deran-


jeaza, 0 voi face sa se simta prost r;;in-o sa ma mai sarute."
"Daca-i spun ca nu-mi place cum ma mmgiie, 0 sa se blo-
cheze r;;i0 sa-r;;ipiarda spontaneitatea. Dar pot sa-i permit
sa ma raneasca lasindu-Im acelar;;itimp sa creada ca ma
simt bine?"

"Daea ii spun ca ma agaseaza sa 0 vad aUt de atrasa de


barbatul acesta fad r;;ipretentios, 0 s-o deranjeze r;;i0 sa-mi
ascunda r;;imai mult sentimentele r;;iimpulsurile eL"
"Daca ar r;;titoate judecatile r;;icriticile care-mi trec prin
cap dnd imi vorber;;te, nu ar mai eomunica cu mine."
"Daca-i spun ca smt convins ca minte, se va simti prost
r;;i-miva purta pica, fiindca am umilit-o."
"Daca-mi declar dorinta de a-mi telefona miine, nu va pu-
"Sa ne pastram tacerile ... $i suferintele tea refuza r;;ieu nu voi mai r;;tidaca ma suna din dorinta
fiecare pentru sine." sau din obligatie. $i cmd 0 sa ma sune, voi avea un gust
amar."
$i astfel, acele lucruri ascunse celuilalt se vor perpetua,
pentru di aeceptam sa tacem, sa mghitim, sa fugim. Nu "Daca-i vorbesc despre celelalte relatii pe care Ie am, ea 0
spunea Fran<;oise Dolto: "Ne gasim prea adesea pe planeta sa mvenineze toate mtilnirile noastre prin aluzii directe
Tacere ... "? sau indirecte."
Noi propunem ea dimpotriva, sa indraznim sa spunem, "Daca ar r;;tica n-am ier;;ittot week-end-ul, ar;;teptmd tele-
aeceptind sa vorbirn numai despre proprla traire, sa vorbim fonullui, s-ar simti mvinovatit. .. r;;iagresat. Mi-ar repro:ja
numai despre sine. lipsa de autonomie. El vrea sa fiu independenta, dar
,,lata ce am trait, simtit, iata urma, irnpactul care a ramas. mie-mi place ar;;a,sa fiu dependenta de e1."
Astazi, pentru mine este important sa-ti spun asta, sa-ti
aduc la cuno~tinta acea parte din mine ignorata." Pentru a nu-l agresa pe celalalt, intrfnd fn spatiu1 sau intim,
jignindu-l, cerfndu-i, umilindu-l sau fnvinovapindu-l, prefer
Sa fndrazne$ti sa spui, continufnd sa-pi asumi responsabili- sa taco$i tocmai tacerea mea ma agreseazii ant pe mine eft $i
tatea pentru ceea ce ai trait. pe celiilalt.

"Daea-i spun ca ma plictise~te, 0 voi jigni. Se va sirnti obli- Pentru ca aeeasta tacere se va exprirna prin mii de alte
gatii sa mcerce sa ma distreze sau nu 0 sa ma mai invite." semne. Cite gesturi, fraze eu dublu sau triplu sens vor para-
96 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile 'in lant 97

zita intilnirea! Tacerile imbufnate, acuzatoare, teribile, acea Elimi poate largi orizontul, imi poate deschide alte opor-
tikere de nepatruns care face prezenta proprie $i pe a celuilalt tunitati prin aceasta patrundere in viata mea. In arice caz, eu
~i mai insuportabila. imi conduc barca. Dictator poate fi numai acela care dicteaza
Sincopele in comunicare sint facute dintr-o prea mare sen- bazindu-se pe 0 amenintare vitala.
sibilitate la reactiile celuilalt, din intoleranta la suferinta, la In iubire, amenintarea vital a este cea a pierderii, a retrage-
dezamagire sau la minia celuilalt. Dintr-o prea mare reacpe la rii celuilalt din relatie. Retragere nu doar fizica, ci ~i afectiva.
reactie. Eu devin mai putin prezenta in el, mai putin prezent in ea,
devin un treciHor. $i pentru a-mi asigura prezenta in celalalt,
Puterea dependenfei pasive, sliibiciunea $i autosabotarea nu uneori renunt la propria afirmare, ma scufund in aparente $i
au efecte dedt asupra celor care stnt chinuifi de vinoviifie, de a$teptari.
o con$tiinfii mcarcata $i de nevoi compensatorii. Teama de pJ.erdere, de paraslre e un ciment puternic in
multe relatii afective sau de iubire. Acest ciment va tine legati
Greutatea a$teptarilor tikute sau exprimate 11apasa. doar pentru mult timp barbati fJifemei pe care totulH desparte.
pe cel care se crede datar sa remedieze incapacitatea celuilalt
de a-$i asuma raspunderea propriei persoane. Nu tu fmi provoci team a, eu nu vreau sa percep propria mea
teama.
"Nu-i pot cere sa pIece", spune aceasta femeie care, la 40
de ani, I-a luat in grija pe fratele sau alcoolic dupa ce aces-
ta a divortat. "Nu mai are pe nimeni, daca eu llias balta, Procesul de maturizare, care ar trebui sa-l conduca pe fie-
nu-i mai ramin dedt parintii sau vagabondajul. Nu-i pot care mai aproape de elinsu$i, trece prin eliberarea progresi-·
face asta. $i-i port pica cumnatei mele pentru ca a divor- va de nevoia de a fi iubit fJiaprobat. $i mai ales de nevoia de
tat. Daca I-a intretinut 20 de ani, ar fi putut sa continue, nu a fi iubit pentru ceva ce nu e$ti.
trebuia sa divorteze pentru atita lucru ... " Ce face in realitate 0 tinara italianca ce locuie$te in Franta
$i timp de mai multi ani va suporta greutatea, violenta de atunci dnd nu indrazne$te sa-i spuna mamei sale, 0 catolidi
a trai cu un alcoolic, impotriva propriei vointe. "Ma pierd ferventa, ca traie$te de mai multi ani cu un barbat casatorit?
in aceasta relatie."
"Mi-e 0 frica cumplita sa nu pierd dragostea ei daca afla
Imaginea idealizata sau deformata pe care celalalt 0 are cum traiesc. Mi-ar spune: «Nu mai efJtifiica mea.» E in sta-
despre mine nu-mi va dauna dedt daca intllne$te in mine 0 re sa ma respinga, sa nu ma mai iubeasca."
dorinta profunda de a corespunde acestei reprezentari.
Dadi celalalt imi dicteaza comportamentul, daca-mi vor- Deci continua, in timpul vizitelor in Italia, sa se arate 0
be$te despre mine in locul meu ~i enunta ce ar trebui sa fiu fiica cuminte, virgina $i fara interes pentru barbati. Ce ofera,
sau sa fac, acest lucru capata 0 importanta insuportabila doar a
ea iubirii mamei sale? aparenta, 0 imagine ireala, 0 minciu-
din cauza acestui complex de supunere, de conformare $i de na. Dar astfel ea pierde, se amage$te, crezindu-se iubita pen-
aprobare din mine. Fara acest impuls de a ma conform a, a~ tru ceva ce nu este, pentru valori in care nu crede.
putea considera punctul de vedere al celuilalt ca pe 0 propu- Nu se poate simti cu adevarat iubita atita timp dt se as-
nere interesanta (poate ca e 0 idee buna), ca pe 0 forma de in- - cunde pentru a nu dezamagi. Ea ramine cu 0 lipsa, acceprmd
teres (sint important pentru el) sau ca pe 0 solutie la care eu sa primeasca iubirea mamei sale. Mentine un sistem copila-
nu m-a$ fi gindit. ros ~i regresiv pentru ea insa$i $i pentru mama sa. Oferind iu-
98 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reacpile in lant 99

birii ceva ce ea nu este, nu primei?te nimic, doar amagirea Aceasta dinamica este frecventa in relatiile parentale.
sentimentelor.
Mama unui baiat de 25 de ani, care inca traiei?te alaturi de
Se creeaza astfel sentimente fictive, ale caror retele se in-
ea, neavind studii sau serviciu, se revolta: "Ai? vrea sa ia
tin~ pe mai multe generatii. hotarirea de a pleca, sa-i?igaseasca a locuinta. NU-i?icura-
In orice familie exista emotii "care nu se cuvin", care sint
ta nici macar camera, e ca a cocina."
considerate "urite" (minia, de exemplu, sau tristetea, sau se-
Ea nu poate lua hotarirea de a-i?ida fiul afara i?iatunci ii
xualitatea), iar cop iii, sau alti membri ai familiei, Ie camuflea- cere lui sa a faca.
za, avind sentimentul ca nu pot fi iubiti cu aces tea, care devin
a parte reprimata a lor.
Adesea fi cerem celui mai neputincios sa "faca ceva".
5e fntfmpla ca nevoia de a satisface cererea aparenta a celui-
lalt sa ne faca sa pierdem tocmai ceea ce cautam: iubirea ~i Intoleranta fata de dezamagirea celuilalt (eu sint perceput
stima sa. ca a dezamagire) ne distruge comportamentele:;;i dorintele.
"Ma las poluat de dezamagirea lui de a nu figasit in mine
o tinara s-a casatorit cu un taran, al carui scop in viata era femeia ideala. Cite nu am incercat pentru a ma conforma
sa preia ferma tatalui sau. Ea traiei?te:;;ilucreaza pe dome- acestui model, de altfel, vag :;;iplin de contradictii, pe care
niul agricol. Dupa :;;aseluni de viata impreuna, tinara se 11enunta, pe care mi-l descria prin fraze neterminate sau
satura de statulla tara i?iIi dii un ultimatum sotului: atunci cind vorbea cu prietenii despre ceea ce insemna 0
,,- Alege: ferma tatalui tau sau eu. «femeie pe gustullui»; trasa astfel contururile unei femei
- Tu, riispunse sotul." miraculoase, pe care eu incercam sa ma mulez. Simteam
"In acea zi, ne spune ea, mi-am pierdut admiratia :;;idra- in acela:;;itimp prapastia imensa, decalajul insuportabi1 in-
gas tea pentru el. Am obtinut ce-am vrut, ce-am cerut, dar tre ce eram :;;ice aratam. Ma uram de moarte: astfel trebuie
aceasta alegere venea de la a fantoma. Nu mai era el. I:;;i inte1ese formele repetate de cancer care mi-au aparut de-a
abandonase pentru mine telul vietii lui :;;idorintele. I-am lungul anilor ...
purtat pica pentru ca nu a ramas ferm pe pozitie, pentru Da, de-a 1ungu1 anilor m-am distrus incercind sa-1satisfac.
ca s-a dezis de visul lui pentru a se conforma dorintei Ce ui?urare :;;ice panica dupa divortu1 nostru, cind a tre-
mele de a trai la ora:;;.In plus, i:;;idezamagea tatal, pe care buit sa caut numai ce eram eu, fara a ma raporta la a:;;tep-
:;;tiam ca-l iube:;;te :;;i11admira. Era ca :;;icum nu mai pu- tarile 1ui."
team avea incredere in el.
Un bar1(at.se pierde in perplexitati:;;i angoase pe patul de
Am inteles prea tlrziu, mult prea tlrziu, ca prin cerinta spital. Dupa a interventie chirurgicaHi minora, insista asu-
mea ma aruncasem singura in capcana." pra prezentei sotiei sale: "Vino de la prima ora de vizite.
Chiar daca sotul ar fi simtit ca cerinta profunda a sotiei era Vino de doua ori pe zi. Mai stai un pic."
sa nu raspunda cererii ei, :;;iar fi raspuns in functie de $i deodata ea a explodat: "Inceteaza sa-mi ceri. Imi doresc
acest sentiment, el tot ar fi fast prins in capcana. sa ofer cuiva care nu-mi cere nimic. Cererile tale imi
omoara spontaneitatea. Nu mai am nici un chef sa-ti ofer.
Ultimatumul dat celuilalt deseori este doar 0 fncercare de a-I $i daca continuu sa vin, este din datorie:;;i nu din p1acere."
face sa-~i asume responsabilitatea unei alegeri fn locul nostru. El se invlrte in cerc, prins intr-o dilema fara solutie: "Imi
cere sa nu-i cer. Dar eu nu ma pot modela dupa limitele ei.
100 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 101

A~adar, trebuie sa incetez sa cer pentru ca ea sa-mi poata Impasurile in iubire


da, dar asta e 0 nebunie! Este 0 alta forma de a cere, ea-mi
dicteaza cum trebuie sa fiu, iar dad!. eu nu sint cum F con- Gild privirile lor se zncruci~arii, zntre ei nu
vine ei, atunci ma respinge $i eu nu suport asta. Ce sa fac?" mai exista dedt 0 singurii certitudine, cd
totul era hotiirzt ~i ca toate interdicfiile Ie
Dialoguri nebune~ti, comportamente imaginare care de- erau acum indiferente.
vin angoase, incertitudini, negare de sine. Robert Musil
in fata cererilor afective ale celuilalt, exista 0 singura solu-
tie: sa nu mcerci sa raspunzi $i sa nu te opui. Sa Ie asculti, sa Iubirea se prezinta ca 0 imputernicire generala, un univers
Ie confirmi, adidi sa admiti di exista ascultindu-le. de posibilitati, 0 lume de acceptari reciproee, amplificate pen-
tru tot restul vietii.
Miracolul se produce:
Va, iubitule, te iubesc altadatii, acum ~i l1Z-
• Atunci dnd spontaneitatea mea vine in intimpinarea
totdeawza, ~i zntotdeauna va fi awm.
dorintei celuilalt.
Albert Cohen
• Atunci cmd decalajul dintre a$teptarea mea $i raspunsul
sau imi deschide orizonturi nea$teptate. Nu este suficient sa ai amintiri. TJ'ebuie sa
• Atunci dnd nu trebuie sa reflectez $i sa analizez pentru ~tii sa Ie uifi clnd sznt prea multe ~i trebuie sa
a trai aceste momente. ai imensa riibdore de a a~tepta sit-fi revina.
• Atunci cind simt ca potentialul meu este stimulat de a$- R. M. Rilke
teptarea celuilalt scriind, confruntl:nd scriiturile $i mar-
turisirile. Dupa ce uimirile $i intelegerile miraculoase din perioada
intilnirii tree, relatia de iubire devine adesea locul predilect al
unor violente relationale subtile. UQ.cuplu nu se mentine viu
Cea mai buna fonna de a pastra sau de a restabili a relatie
adaugind sentimente sentimentelor, ci intretinind 0 comuni-
este sa ramii fidel propriei tale pozitii, sa respecti profund,
care de calitate, mentinind vii elementele care permit nu doar
pina la mcrincenare, ceea ce sta la baza privirii, a ascultarii
punerea lucrurilor in com un, ci unirea dincolo de metamor-
noastre: Sint in acord cu ceea ce reprezint eu dadi fac astfel?
fozele existentei.
Comuniunile fragile se strica mai repede sau mai putin re-
Aceasta inseamna sa-ti ramii credincios tie insuti; ne dam pede atunci dnd 0 relatie se stabilizeaza in timp. Ele lasa loc
seama de aceasta atunci cind simtim respect profund pentru notiunii de datorie, increngaturilor complicate ale dependen-
noi in$ine, dnd exista 0 echivalenta intre ce facem $i ce cre- tei, decalajelor dintre dorinte, cerintelor dificile.
dem, intre traire $i cuvint. a relatie bazata exclusiv pe sentimente $i pe fluctuatiile
Sa ajungem la acest acord intre diferitele planuri $i nive- lor ramine un demers aleatoriu, intr-un echilibru extrem de
luri, sa distingem exact nota deplina $i intreaga care gaSe$te fragil. Numeroase disatorii i$i gasesc stabilitatea in aspectul
ecou in strafundurile noastre. functional, in sarcina com una de a administra un loc de via-
ta, 0 familie. Sint mentinute deobligatii $i de reguli exterioa-
Cuvintullui ~tia sa asculte, un cuvint care se exprima ~ica- re, straine de dorintele $i temerile lor. Cuplul devine mai fra-
re-i pennitea sa se auda pe sine. gil de fiecare data cind sarcina functionala este amenintata
(copii care cresc $i pleaca, trecerea in $omaj, bolile). Futem
102 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 103

distinge patru dimensiuni ale iubirii amoroase, care se com- ,,Iubirea mea e atit de puternica, incit na9te iubire $i in ce-
bina pentru a forma dinamici relationale complexe. Walt./I
/lTe iubesc 9i asta inseamna «Iube9te-ma, am nevoie de
Iubirea din dorinta prezenta ta, de atentia ta, 9i mai ales am nevoie sa simt ca
ma iube9ti.» Nu poti sa nu te ocupi de mine de vreme ce
Dorinta mea se indreapta catre tine 9i aceasta treze9te in te iubesc. Iubirea mea trebuie sa aiba puterea de a te face
mine aspecte pe care nu Ie 9tiam, devin un altul, descopar sa ma iube9ti./I
parti din mine care erau adormite 9i germeni pe care existen-
I
ta ta ii face sa rodeasca.
\

II
1
I

"Am nevoie sa te $tiu numai a mea. /I

"Dorinfa mea este mai mare decft tine!/I Aceasta iubire se transforma in posesivitate 9i adesea duce
la instrainarea celuilalt cu scopul de a-mi satisface propriile
Iubirea din dorinta e ceva care-mi da viata, care ma cu- mele nevoi. Voi incerca sa-l pun in sl~jba cererilor mele, a a$-
prinde, ma deschide, ma antreneaza cu toata fiinta mea, :?i teptarilor mele :?i a temerilor mele. In termeni de diriamica
chiar mai mult, catre celalalt. Merg catre el nu pentru a-Ilua, relationala, acest liTe iubesc" va fi urmat de "Dar tu ma iu-
ci pentru a-i oferi, pentru a-i darui, pentru a primi ce repre- be9ti?", care va induce in celalalt propria mea teama 9i nesi-
zinta el. Iubirea din dorinta este 0 amplificare reciproca. guranta. $i ceWalt va trebui sa confirme pe data, sa ma lini9-
teasca, sa-mi aduca dovezile de iubirie cerute, impuse.
Iubirea din nevoie
Unde este timpul cererilar simple, cfnd tu
In noua cazuri din zece iubirea este 0 cerere de iubire, 0 nu-fi dareai decft ce vaiam $i ell? Atunci a$
cerere autoritara, care uneori devine tiranica. Iubirea se sim- raspllnde fan! rezerve a$teptarilor tale.
te atotputernica, nu poate crede in non-reciprocitate. E ca 9i (Un poet afgan disatorit
cum unul dintre protagonis;ti ar crede: ell 0 femeie oecide:t;ltala)
104 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile In lant 105

Iubirea din interes mai multa atentie, eu ma simteam vinovata, inchisa:;;i atit
Iubesc iubirea pe care 0 ai pentm mine, imi flateaza amo- de desavir$ita pe alte planuri.
Am ie$it din aceasta iubire cum ie:;;i dintr-a manastire.
rul propriu, iubesc imaginea mea pe care mi-o trimite iubirea
Mi-am gre:;;itvacatia, mi-am gre:;;it obiectul pasiunii. Am
tal ma simt unie, iubirea ta imi da siguranta 9i valoare.
Placerea de a fi iubit creeaza 0 nevoie adevarata in eel care putut sa-i spun sotului meu: «Ii-am impus timp de 11 ani
o iubire care nu era pentru tine, care nu-ti apartinea.»
treze:;;te placerea de a iubi. Cred ca m-a inteles cu adevarat./I
Iubirea compensatorie, prin filiatie Iubirile compensatorii se traiesc ca 0 imensa mistifieare a
relatiei. Orieite eforturi s-ar face, oridte atentii s-ar acorda,
,,0 iubire poate ascunde 0 aWi iubire. Cind aceasta fraza s-a
oriee calitate ar avea relatia oferita, acestea vor sfir:;;iin impa-
nascu't in mintea mea, in inima mea, a fost ca un trasnet: suri, in funduri de sac relationale. Toate resursele de comuni-
norii s-au risipit $i am vazut mai clar prin orbirea mea. Iu- care, taate influentele terapeutiee1, taate interventiile sevor
birea neauzita, neimparta:;;ita pe care 0 aveam, pe care 0 spulbera, vor e:;;uain simple amagiri ale aparentei, pentm ca
avusesem pentru acest barbat mi s-a pamt deodata fara i:;;igre;;esc tinta.
obiect, fara suport, derizorie :;;ipuerila. Ma simteam intre
ris $i plins, miea :;;iputemica, disperata $i senina. Iubirile compensatorii se pot ascunde in planuri subtile de
A:;;adar,toata aceasta iubire, toate aceste griji, tot entuzias- al doilea, al treilea sau al patmlea nivelj la fel cum am putea
mul pe care i Ie oferisem fara limite se adresau aHuia, din- spune $i despre umor. Iubirile compensatorii se cladesc in prin-
cipal pe comuniearea vertieala sau pe mai muIte generatii.
cola de el. Era iubirea pe care a$ fi vmt sa 0 simta mama
pentm tata. Copil fiind, imi imaginasem indelung in patul "Aveam 44 de ani cind am inteles in sfir$it ce numeam eu
meu «cum ar fi trebuit mama sa-l iubeasca pe tata». $i am «iubirea mea pentm ea». Pentru ea, sotia mea, cu care ma ca-
purtat, am ;;lefuit :;;iam intretinut indelung acest model. In satorisem la 22 de ani, cind ea era insarcinata cu un altul.
fiecare seara, in adolescenta mea, adaugam acestui vis de Pierduta, ranita, avida de caldura $i de tandrete. I-am propus
o mie :;;iuna de nopti mii de variante, mii de forme nai. sa ne casatorim intr-o seara,la cea de-a patra intih1ire. Eu am
Scenarii nesfir$ite, imbagatite de tandretea mea, de dorin- recunoscut un copil care nu era a1 meu. I-am dat numele
tele mele de fericire pentm acest tata minunat :;;ifrustrat. meu. Numele meu, cel al mamei mele, pentm ca $i ea (dar
Cind I-am intllnit pe satul meu nu mi-am dat seama de $tiam eu in acel moment?) fusese insarcinata la 22 de ani 9i
transferul pe care il f~iceam.El imi vorbise despre 0 mama abandonata. Le ascunsese parintilor ei na$terea mea. Se da-
neiubitaare, dar se pare di asta nu mi-a atras atentia. Ii duse drept matu$a mea timp de zece ani, inainte de a-mi
spune, in seara primei imparta$anii, ca ea era mama mea.
ofeream 0 iubire uniea, nemasurata, uitind camp let di era
Cui i-am adus compensatii? Mamei mele? Nu credo Ci ta-
croWl.pe masura altuia.
ta]ui meu, in principal: am facut ceea ce el nu a putut face.
CW ani de crispari, de blacaje $i de evadari pentm a des-
De-a lungul anilor, in angrenajul solid format din aniver-
coperi toate acestea. II iubeam pe acest barbat, pe sotul sari $i mai ales din dovezi de fidelitate, am facut gesturi-
meu, sau cel putin a$a credeam, cu a sinceritate absoluta, Ie, actele, am spus cuvintele ramase dintr-o situatie nein-
dar la nivelul simturilor, corpul meu raminea bloc at. cheiata.
Aceasta ar fi trebuit sa ma alerteze, sa ma sensibilizeze.
Dar nu. Eram orbi amindoi. El farea tot pasibilul sa ma sa- 1 Invitam consilierii matrimoniali ~i consultantii sa asculte eu
tisfaca, acceptind canstringerile mele, acordindu-mi $i atentie joeurile iubirii lli.tr-un cuplu.
106 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 107

Da, 44 de ani pentru a intelege aceasta, pentru a repune in care iube;;te este mai violent incercat de propriile emotii decit
drept angajamentele acolo unde trebuiau sa se afle, ;;i nu celalalt, iar aceasta violenta interioara se exteriorizeaza prin
acolo unde mi Ie-am asumat eu. La 44 de ani, in momen- manifestari violente fata de celalalt. Violenta mascata de tan-
tul in care fiul meu, eel pe care I-am recunoscut ca atare, drete, presiuni sub forma de suferinta, de cereri sau de slabi-
are 22 de ani ;;i ma ;;ocheaza cu violenta sa, ma respinge dune. In acela;;i fel, nevoia de autonomie a celui care se simte
prin toate gafele sale, ma sugruma cu suferinta lui. Cita ta- mai putin dependent zdruncina violent a;;teptarile celuilalt.
cere care trebuie compensata.
Intru intr-o noua iubire. $i-l string pina la sufocare, ca Violenta din dependenta
sa nu-mi scape. $i-l voi pierde, tocmai pentru ca nu am "Nu pot trai fara tine." Aceasta expresie contine 0 violen-
limite ... "
ta surda, violenta amenintarii: "Daca ma parase;;ti, mor."
lata povestirea unui barbat care ;;i-a asumat repararea gre- "Fara tine viata i;;i pierde sensul, am nevoie de tine ;;i nu
;;elii parintelui sau; care s-a angajat intr-o iubire care nu era a ma poti lasa prada angoasei, trebuie sa raspunzi scrisori-
lui ;;i care incearca sa supravietuiasca din intilnirea uimitoare lor mele. Daca 0 due rau, trebuie sa ma salvezi, daca-mi e
cu 0 femeie care prive;;te deja dincolo de el. dor de tine, trebuie sa vii, trebuie sa ma asculti cinditi
spun ca te iubesc. Trebuie, pentru ca te iubesc. Aceasta te
Tine-ma de mfna, vreau sa fiu singur. face responsabil de starile mele suflete;;ti."
Gare nevoia unuia ii impune celuilalt 0 datorie, 0 obligatie?
Cit de neputincios este bisturiul luciditatii, cit de insufi- lubirea ne da drepturi asupra celuilalt? Cel care simte aceasta
cient pentru a deschide, a taia ;;i a indeparta chisturile ;;i in- nevoie poate sa creada astfel;;i nu vede alta cale. "De el- de
flamatiile iubirilor indepartate? ea - am nevoie, atunci el- ea - trebuie sa raspunda, pentru
lubirile compensatorii, eu ehipuri multiple, cu mize as- di nimeni altcineva nu poate." Pare clar ca buna-ziua.
cunse ;;i importante, cu prelungiri emotionante, uneori fara "Ar fi un criminal sa ma lase in starea de nelini;;te in care
scop, doar uneori. sint. Ar insemna sa nu ajute 0 persoana in pragul dispera-
rii ;;i nu exista decit un salva tor. Doar eel care ma face sa
a relatie de iubire fn care se prime$te $i se ofera iubire este 0 sufar, doar el ma poate consola."
lume de evenimente pentru care nici un limbaj articulat nu "Te iubesc" poate exercita 0 presiune intensa asupra celui
este suficient sa a descrie. ce prime;;te 9i intelege aceasta expresie ca "Iube;;te;,.ma". Ni-
meni nu este indiferent la iubirea care i se ofera 9i i se cere.
Dar in complexitatea nemarginita a fiecarei relatii de iubi- Dar daca se supune dependentei celuilalt, va deveni prizo-
re, putem gasi schematic citeva procese care se manifesta prin nier inchis intre gratiile suferintei celuilalt de indata ce va voi
violenta interioara ;;i exterioara. sa se indeparteze.

Violenta din iubire lubirea ceruta e ca 0 luare de ostateci. Astfel, de-a lungul
unei relatii de iubire, se va crea 0 suma de datorii, de obligatii
In multe eupluri pare sa existe eel ce iube;;te ;;i.eel ee este care vor deteriora comunicarea (punerea in comun) ;;ivor crea
iubit. Se intimpla ea polii astfel repartizati, eel putm in aparen- tensiuni, violente 9i opozitii. Acestea vor deveni factori puter-
ta, sa se sehimbe in functie de evenimente ;;i de evolupi. Cel nici de separare, care vor fi greu de eliminat dupa citiva ani.
108 DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reacp.ile in 1ant 109

"Ea mi-a spus: «Fiecare este liber, nu pun mtrebari, nu


Pot sa iti imparta$eSC ceea ce-mi apartine, dar care tOhl$i ra- vreau sa-mi fie puse. Cita vreme ne simtim bine impreu-
mine al meu $i responsabilitatea mea ramine neatinsii. na, merge.»"
"A~ vrea sa avem libertatea de a ne spune orice rara sa ne
ranim, sa impartim totul, sa fim cu adevarat noi mf?ine,
fara ea celalalt sa se simta ranit."

Tema libertatii apare m mod frecvent ca preambul al unei


relatii ?i se transforma adesea m ... dependenta. Pe de alta
parte, cealalta tema frecventa este cea a fuziunii, a asemana-
rii, a privirii in aceea~i directie.
"De fiecare data yom hotari impreuna, vom tine cont de
parerea celuilalt."
"Voi incerca sa-lmteleg ~i astfelll voi gasi."
"Cel mai important este sa actionam impreuna, sa facem
cit mai multe lucruri impreuna."
Astfel, se ivesc rapid acei noi ~i eu, care se cauta, se gasesc,
se opun f?ise mfrunta. Adesea doar unul dintre ei va defini ti-
pul de relatie pe care-l doref?te, iar celalalt se va supune sau
va accepta, ceea ce nu este acelaf?i lucru. De fapt, nu pot ac-
"Ti-am incredintat misiunea sa te ocupi
de nevoile mele." cepta cu adevarat sa ma integrez mtr-un proiect propus de al-
tul decit daca acest proiect raspunde unei dorinte profunde,
asemanatoare din mine,in stare latenta.
Daea la aeestea adaugam mitologiile personale, eredintel~
Dadi ma supun pentru ca nu ~tiu clar ce vreau, pentru a
exprimate de unul ~i de celalalt prin comportamentulin iubi-
nu-l pierde pe celalalt sau pentru a-i dovedi dragostea mea,
re, yom recunoa~te ca a pastra vie 0 rela~ie, permitind senti-
sau chiar din imposibilitatea de a-I influenta m directia mea, m
mentelor de iubire sa se dezvolte, este 0 sarcina dificila, pen-
continuare, voi sabota fara sa vreau, indirect, acest fals acord.
tru care prea putini barbati ~i femei smt pregatiti.
Daca ma alatur opiniei altuia, risc sa-mi arunc parerea
Violenta in lata schimbarii proprie mtr-un sertar, fara sa renunt la ea cu adevarat.
Atunci, aceasta va gasi mijlocul de a se manifesta ~i de a sub-
La mceputul oricarei relatii de iubire se stabile~te 0 forma mina rela tia.
de contract, uneori tacit sau definit prin mici cuvinte ~i com- Aceasta este situatia unei inegalitati de putere. Cei care au
portamente sau chiar indelung explicat. Poate merge de la "m trait-o spun adesea: "Imi plikea. Trebuia sa facem asta [ce
exclusivitate pina la moarte" pma la ,,0 intllnire de 0 seara". propunea el] sau nimic. Eu acceptam." In acest caz, sentimen-
"I-am spus de la meeput ea nu voiam sa ma ata~ez, ca lmi tul iubirii este invocat ca 0 forma atotputernica, de nemlatu-
placea prezenta ei f?imtilnirile noastre ~ica m ziua in care ea rat. lmi placea Inseamna, m aceasta faza a relatiei, ca el sau ea
nu ma mai voia, ei bine, nu aveam sa fac din asta 0 tragedie." iini putea cere orice f?ica nu ma costa nimic sa spun da. $i asta
110 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Reactiile in lant 111

li s-a intimplat multora, pentru ca iubirea se vrea un dar ab- cu 0 relatie in termenii propu;:;i de mine. Acum nu pot de-
solut, daruire de sine, abandon. Violenta ~i suferinta se vor cit s-o amenint cu despartirea pentru ca ea sa revina la ma-
na~te din felul in care celalalt va folosi acest dar. niera mea de a vedea 0 relatie."
Dupa acest acord sau pseudo-acord, fiecare va evohp in di- "Aveam totul pentru a fi fericiti, 11 iubeam pe acest barbat
ferite dinktii. Oar daca schimbarile lor nu smt sincronizate ~i ;:;ima simteam iubita de el. La inceput, m-a atras la el ati-
complementare, fiecare va resimp schimbarea celuilalt ca pe 0 tudinea aceasta de «urs morocanos», tacut, de neclintit.
tradare. Cel care se va schimba mai putin va incerca sa-l readu- Cind vorbea, parca taia in carne vie. $i mie mi se parea ac-
di pe celalalt la pozitia initiala printr-o presiune emoponala. ceptabil. Oar incontinuare, nu am mai'suportat tacerile.
Dura ani de casnicie in care ea s-a modelat de bunavoie Simteam cu adevarat nevoia unui schimb, a unei comu-
dupa parerea sotului despre "sotia casnica", aceasta femeie niuni. Voiam cu orice pret sa-mi vorbeasdi despre el, de-
face studii de psihologie. Se simte atrasa de acest domeniu spre noi, despre ceea ce simte.
strain de interesele sotului ei. Tocmai atunci el i~i manifesta hni dau seama ca e paradoxal. E ca ~i cum tacerea lui de
cu dragoste dorinta de-·a avea un al treilea copil. Denigreaza la inceput mi-a oferit 0 certitudine, 0 confirmare a propriei
un pic calea pe care a apucat-o ea ~i ii repeta tandru: "Nu valori. E adevarat, am capatat din ce in ce mai multa incre-
vreau sa te schimbi. Ne e a~a.bine impreuna!" Ea tine la el, dere in mine. Am invatat sa ma exprim;:;i m-am deschis
este nehotarita in privinta unui al treilea copil, intelege neli- pentru mine insami. $i voiam sa-i imparta;:;esc toate aces-
ni~tea sotului ei, care inseamna: "Alegi studiile tale sau pe tea. El s-a inchis din ce in ce mai mult. In ultima faza a re-
mine ~i proiectul meu de viati:l.familiala?" Ea accepta, dar latiei noastre, am dus un adevarat razboi de hartuire, il
existenta acestui nOli copil saboteaza inevitabil studiile ei in agresam fara incetare pentru a-I scoate din tacere, pentru
derulare. Aparent, sotul a reci~tigat-o - ;:;i-adeturnat depen- a-I face sa-mi vorbeasca. El tacea, fugea, ma respingea, era
denta, stimulind dependenta ei fata de el, dar ea ii poarta insuportabil. Insuportabil pentru mine, care-l vedeam ca
pica ~i acest resentiment 0 indeparteaza. fuge de intilnire, pentru mine, care distrugeam 0 optiune
Germenii acestei neintelegeri aflate in evolutie se rega- inacceptabila.
seau in atitudinile lor inca de cind se intilnisera. Ea a crezut In acea perioada mi-am indus ;:;ii-am indus atitea violente!
cu adevarat ca a renuntat la dorintele persotlale din dragoste $i nu aveam pe nimeni diruia sa-i vorbesc. Toate prietene-
pentru el. El nu facea decit sa se sprijine pe unul dintre punc- Ie mele imi spuneau ca nici sotH lor nu vorbesc, di a;:;astau
lucrurile ... "
tele ambivalentei din ea, pentru ca dorinta de a avea eel pu-
tin trei copii ;:;ide a se consacra lor exista de asemenea ;:;iin $i iata, aproape in oglinda, marturisirea unui barbat tacut,
ea, alaturi de dorinta de a avea 0 cariera profesionala. ranit ;:;iviolent in acela~i timp:
"Totu;:;i,i-am spus-o;:;i i-am repetat, se plinge acest barbat, "M-a sedus prin tandretea ~i prin intelegerea ei. Eram ui-
ca voiam 0 relatie u;:;oara, pasagera, pentru moment ;:;i mit de capacitate a ei de a intelege, de a nu judeca. Cu ea
pentru anumite momente, fara posesivitate ;:;ifara control aveam sentimentul acceptarH neconditionate, ceea ce diu-
asupra celuilalt. Ea era de acord, a acceptat, spunea ca-i tasem dintotdeauna, cred ...
convine, pentru ca se temea de implicare ;:;iavea nevoie de $i de-a lungul anilor nu ;:;tiuce s-a intimplat. Imi doream ca
singuratate. $i acum, dupa citiva ani, imi cere din ce in ce ea sa se exprime mai mult, chiar sa ma contrazica. Nu mai
mai mult. Ba chiar vorbe;:;te despre 0 viata in com un, va suportam ceea ce eu consideram pasivitate, voiam sa se
dati seama! S-a ata~at atit de mult de mine, inclt cerintele afirme. Dumnezeule! ;:;iaveam in fata mea 0 persoana insu-
ei devin insuportabile pentru mine. $i totu;:;i,era de acord portabila, care accepta totul.1n acea perioada, viata noastra
112 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE ___________ R_"_e_a_c_t_ii_l_e_l._n __ I_a_I_lt_, 1_1_3

devenise un infern al neintelegerii. Imi facea placere sa 0 Oupa citiva ani, ea, din nou singura, va spune: "Marele
umilesc, sa 0 resping I?iea suporta cu aerul ca intelege, ceea meu vis era sa accepte un serviciu sedentar. Credeam ca
ce ma infuria la culme. Nu voiam s-o parasesc. Voiam sa se iubirea mea este atlt de puternica 9i de frumoasa, incH ani
schimbe. Acest tratament mina-de-fier a durat trei ani. de zile am fost convinsa di «iubirea lui pentru mine» il va
Intr-o zi, m-a anuntat ca avea un prieten, dar ca aceasta re- face sa-;;i schimbe modul de viati:Llata miza secreta in ju-
latie, del?i era importanta pentru ea, nu punea in discutie rul careia s-a format mariajul i1.ostru. lata neintelegerea
angajamentul fata de mine. A fost ca trezirea dintr-o betie, care ne-a despartit."
ca;;i cum al?fi iel?it dintr-o stare de mahmureala fara fund.
Oa, asta m-a dezarmat, cererile. mele au disparut ca prin In lupta impotriva schirnbarii sau in efortul de a-I schimba
farmec. Parerea mea despre ea s-a schimbat I?icu siguran- pe celalalt, violenta exercitata de iubire este 0 tentativa de a-I
ja;;i cea despre mine. Se produsese 0 schimbare. Era ca;;i reduce pe celalalt numai la dimensiunile care imi plac I?i-mi
cum ma eliberasem dintr-o strinsoare. convin mie. Daca celalalt nu se lasa croit pe masura, violenta
Astazi sintem inca impreuna. Un barbat I?i0 femeie atit de este reciproca: e un razboi inspaimintator. Daca el se confor-
diferiti faja de ceea ce ne-a atras unul catre celalalt... ff meaza, violenta se manifesta in interiorullui. Pentru ca are in
fata 0 alegere sfi9ietoare: sa se supuna sau sa ma piarda.
"Daea ma fntelegi prea bine, nu mai e sufieienta distantCf Violenta din cauza idealizarii
in tre noi ...
Daea-mi trimiti un mesaj pozitiv, fmi strici imaginea pe care In goana noastra dupa iubire, cautam prea adesea ceea ce
o am despre mine." nu exista, refuzind sa recunoastem ca ceea ce cautam nu exis-
Adesea se fntimpla ea elementul central de care se aneoreaza ta. Ii punem celuilalt in spate ~ misiune teribila, aceea de a ne
relafia sa devina el fnsu$i eauza despartirii, a rupturii. face sa ajungem la unitate ;;i implinire. Acesta este lungul
drum ciHre iubire al unor barbati ;;i al unor femei aspirind la
La a doua casatorie a ales un aventurier, vel?nic aflat in ca- prezenta inaccesibila a unei fiinte indelung interiorizate, pur-
tate inauntrul fiecaruia de cind inca nu existam.
latorii internationale, cu afaceri din China pina-n Brazilia.
Tocmai povestirile despre calatoriile sale au cucerit-o inca
de la prima cina impreuna, in casa unor prieteni comuni. La ee vfrsta oare m-am naseut eu aeeasta imagine de femeie
El a fost impresionat de calmul, de prezenta intensa a eu sfni sublimi, eu aeeasta privire albastra $i eu aeest SUrlS
acestei femei. Ea I?tiesa asculte, sa-l stimuleze, ii permite din seobitura pfnteeelui?
sa fie Cll adevarat el. Oare cfnd te-ai naseut eu aeest miros bifrbi1.tese,eu sideful $i
"Nu mai aveam·de gind sa ma recasatoresc dupa el?ecul atingerea aeestei pieli, eu forta abandonului absolut?
primei mele casatorii, spuse el. lar aceasta femeie, ea in- Ant de de/mdt, atft de demult inelt nici unul dintre noi nu
sal?icalita de un mariaj ratat, a I?tiutsa-mi redea dorinta de mai $tie, ee eonteaza ...
a 0 lua de la capat. Eram convins ca, orice s-ar intimpla, $i apoi, aeeasta l'ndoiala din sufletul meu, din pliieerea de a
mariajul nostru va merge. Ne-am apropiat foarte repede I?i fi eu tine, e;;ti tu, sfnt eu, da, e$ti tu, da, sfni eu, da, sfntem
ne-am casatorit. Mi-au trebuit mai mult de trei ani sa-mi tu $i eu mine.
dau seama ca ea nu suporta ... tocmai calatoriile mele, ab- Sit ne bueuram de fntflnire, sa ne prom item ariee e posibil, sa
sentele. I-am propus sa 0 iau cu mine, statutul meu de li- ajul1;<empe erestele iubirii, sa cream astfel eternitatea fragila.
ber-profesionist imi permitea. Nu accepta niciodata ... "

...... ----------------------
114 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE Reactiile in lant 115

"E atit de axat pe sine, incH il cred incapabil sa iubeasca cu


adevarat. Nu se vede a9a, dar eu am constatat de mii de
ori ca nu suporta sa tina cont de ceilalti."
"Ea simte mereu nevoia sa se plinga, sa-1?irumege insatis-
factiile din copilarie. Atund imi reprogeaza atitudinile, in-
diferent ce-a9 face. Daca tac, ma mustra, iaratund cind
vorbesc, nu spun ce trebuie."
Astfel, idealizarea 1?icautarea absolutului proiectate asu-
pra sperantei din iubire ajung sa descalifice persoana, pe ce-
lalalt, relatia 1?iuneori iubirea.
Adevaru/, sa spui adevaru/. .. toti vor asta.
$i mai ales cei care va iubesc ... Dar cum sa
/e spui adevaru/ ace/ora care nu-i suporta
stra/ucirea?
Alice Rivaz

"Adesea mii doare spatele cfnd smt shiat


intre mai multe dorinte.1/

Pentru a-mi pastra imaginea idealizata despre celalalt, in


care mi-am proiectat intreg nardsismul, trebuie sa recurg
uneori la autosabotare $i alteori la acuzatie. Eu sint eel care
nu 1?tiesa vada, sa recunoasca, sa inteleaga, sa apredeze, sa
primeasca ... Eu trebuie sa fiu rau, pentru ca celalalt sa poata
ramine bun. Eu nu 9tiu prea bine, nu inteleg nimic, eu trebuie
sa ma schimb, sa evoluez. Eu, din toate puterile, trebuie sa
duc pe umeri lipsurile mele 9i slabidunile relatiei. Eu trebuie
sa inving obstacolele, sa inlatur neprevazutul, sa clarific nein-
telegerile. Da, de mine tine sa dau viata clipei 1?isa fauresc un
miine din eternul azi.
Atotputernida imaginarului in dauna realului sau a reali-
tatii celuilalt apare aid in toata splendoarea. In celalalt sens,
cel al acuzarii pe masura deceptiei mele sau a frustrarii, con-
struiesc 1?iconsolidez numeroase dovezi, un portret imaginat
al celuilalt explicind egecul relatiei.

~
Mitologiile personale 117

Observam doua tipuri de mitologii:


• Pseudo-realiste: Acestea se refera la ceea ce sint (ne-
demn de a fi iubit, nefericit, ci~tigator, seducator), la ce
Mitologiile personale sint ceilalti (amenintatori, binevoitori, indiferenti, supe-
riori, inferiori), la barbati (toti sint la fel), la femei (toate
Sau pove9ti pe care mi le spun 9i fictiuni sint la fel), la viata (0 vale a plingerii, 0 aventura minu-
pe care le intretin nata), la moarte (un scandal, 0 binecuvintare) ~i la rela-
tii (imposibile, vitale, dezamagitoare) .
• Normative: Acestea definesc cum ar trebui sa fiu (per-
fect), cum ar trebui sa fie un tata, 0 mama (nu ca ai mei),
Adesea nu observam resursele inepuizabile din noi fn$ine $i
din eelalalt. un iubit, un copil ~i cum ar trebui sa fie relatiile (sana-
toase, vii, stabile, echilibrate).
$i unele 9i celelalte sint imagini la pachet, scheme presta-
Fiecare dintre noi i~i construie~te, in primii ani ai existen-
bilite care, fara macar sa ne dam seama, ne fac sa negam evo-
tei, 0 retea de convingeri ~i de mitologii personale asupra vie-
tii, mortii, iubirii, barbatilor, femeilor, relatiilor ~i sinelui. lutia permanenta ~i necesara a persoanelor, a sentimentelor ~i
a relatiilor.
Uneori, aceste mitologii ne creeaza blocaje in rela~iile
noastre cele mai importante ~i ne bareaza accesulla bogatia "Ma a9tept ca geful meu sa ma critice, sa ma laude ~i sa-mi
momentului, pentru ca ele i se impun celui ce Ie poseda cu pretinda. El a~teapta de la mine ascultare ~i bunavointa.
toata forta evidentei, negind astfel aparitia imprevizibilului, Toate relatiile ierarhice sint la fel."
limitind uimirea in fata certitudinilor, blocind drumul catre
descoperirea miracolelor. Orice intilnire, orice relatie aduce "In pat, barbatul este cel care trebuie sa ~tie ce ~i cum sa
cu sine schimbare, rasturnare sau evolutie; este riscul schim- faca, el trebuie sa trezeasca ~i sa satisfaca dorinta femeii."
burilor interumane. "In primul rind, parintii trebuie sa fie drepti, sa dea in
mod egal fiecarui copil."
"Cind iube~ti pe cineva, e pentru toata viata."
(jj)
'1 .
. .

o
(fjJ)/1Ir,
0
"Daca tii cu adevarat lacineva,invingi toate obstacolele:'
."
"Cind nu e~ti vigilent ~i suspicios, vei fi fraierit."
"Eu nu mi-am in~elat niciodata sotul. Daca a~ face-o, n-a~
mai ramine eu el."

Aceste convingeri eapata uneori valoare de impunere, de


reguli, de lectii de viata. "Dad. ma conformez, totul ar trebui
sa fie bine, n-ar trebui sa apara probleme."
Nici ehiar experientele repetate, care contravin teoriilor
IIImaginarul nostru nu s-a fntflnit nieiodata. noastre intime nu aU.nici un efect asupra lor - credintele ra-
:;;i pe buna dreptate. E diferit."
min inflexibile. Mitologi~ B\SUOTECI'., in ufmrAE>f<perien-
PUBLIC
~
r-. ';.~;;--;:
•.~
1;;.05.
118 DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 119

telor de viata ~i se perpetueaza de-a lungul mai multor gene- conduita lli de buna-cuviinta, a limitelor impuse 'in relati-
ratii. Servesc drept cod de referinta pentru multe dintre com- ile familiale ~i de prietenie. Recunoallte drept singura lege
portamentele noastre ~i confirma temeiul actiunilor ~i al g'in- placerea fiecaruia ~i 'illiapara cu incr'incenare teza. Intr-un
durilOl' noastre. moment de confidente, el a povestit cu multa emotie eve-
nimentul care I-a marcat la virsta de 16 ani: "Mama mea
era paralizata de c'iteva zile, avusese 0 hemoragie cerebra-
Citeva convingeri la lli fiecare membru al familiei 0 veghea pe r'ind. Nu pu-
tea sa vorbeasca, dar parea ca lli-a pastrat luciditatea. Eu
Reactiile noastre s'int determinate mai mult de interpreta- eram un adolescent macinat de curiozitate si de dorinte
rea pe care 0 dam evenimentelor dec'it de evenimentele 'in sexuale. In familia mea orice expresie referito'are la sex e;a
sine. Sa vezi prin ochii altuia (privirea unei terte persoane interzisa.
este uneori utila), sa accepti sa-ti repui 'in discutie convinge- Intr-o noapte, c'ind 0 vegheam pe mama, am dat la 0 par-
rile este singura posibilitate de a avansa, de a evolua, de a te te cuvertura, i-am descoperit trupul lli aproape fara sa
maturiza, de a cre~te. vreau i-am atins s'inii, sexul. Apoi am m'ing'iiat-o. Eram
convins ca-i face bine. Dar am fost cuprins de panica ~i
Convingeri reactive chiar mi-a trecut prin cap sa-mi sufoc mama cu perna, ca
sa nu poata spune niciodata ce se petrecuse.
Convingerile noastre se construiesc 'in functie de tendinte- A murit c'iteva saptam'ini mai t'irziu, fara sa mai fi putut
Ie afedive, vorbi. IJ;ltoate acele zile, am fost terorizat de idee a ca ~i-ar
• fie pentru a Ie confirma, putea reveni."
• fie pentru a li se opune. Acest barbat lli-a transformat vinovatia 'in ideologie elibe-
ratoare (,,;,j de ce nu un incest", spune el). EI nu recunoall-
Acest barbat care 'int'impina dificuitati 'in a-~i exprima emo- te ca transgresarea regulilor i-a modelat convingerile. Se
tiile accentueaza importanta pudOl'ii, a retinerii 'intr-o rela- vede ca pe un inventator al propriului stil de viata. $i e
tie. EI proslave~te respedul pentru gradina secreta a celui- adevarat, 'intr-un anume sens, chiar daca el nu recunoa~te
lalt ~i a sa. El ~i-a facut 0 ideologie generala din propriul fortele care actioneaza 'in el.
temperament. Modelul sau de relatie se conformeaza aces-
tei convingeri, fara a tine seama de cine este 'in fata lui. Falsele imagini adevarate
Un alt barbat, caruia 'ii vine la fel de greu sa fie spontan ~i Ond vorbim despre noi 'inlline, simtim nevoia sa dam 0
deschis, predica comunicarea personala ~i directa drept descriere clara a felului nostru de a fi, pe care mai apoi 0 ofe-
conditie esentiala a unei relatii: "Cred'in importanta spon- rim, 0 prezentam celorlalti, dar mai ales noua 'inlline.
taneitatii fiecaruia." Descrierile noastre s'int reale 'intr-un fel, pentru ca noi cre-
dem cu adevarat 'in aceasta definitie a noastra lli 0 consolidam
Aceasta femeie care are tendinta de a se lasa prea influen-
cu explicatii ~ijustificari.
tata ~i invadata de celalalt ~i-a construit idealul de relatie,
Aceste imagini s'int perfect coerente: s'int trasate fara um-
convingerea de baza, pe valorizarea independentei ~i a
autonomiei. bre, fara contradictii, impuse celuilalt lli noua 'inlline ca repre-
zentari corede, reale lli de neschimbat a ceea ce s'intem. E ca
Acest barbat de 50 de ani, un anarhist al relatiilor, ~i-a pe- lli cum i-am prezenta celuilalt adevarul necunoscut sau pe ne-
trecut viata luptind impotriva tabuurilor, a regulilor de drept contestat despre noi 'in:;;ine:
120 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE Mitologiile personale 121

"Eu sint 0 persoana directa, spun intotdeauna ce gindesc. "Nimeni nu ma intelege. Nimeni nu ma iube9te. Am facut
Citeodata asta imi aduce neplaceri, dar urasc disimularea totul singur. Nimeni nu mi-a dat nimic."
sau ipocrizia."
"N-am avut niciodata no roc in viata. Cind ceva incepea sa
Prietenul sau interlocutorul apropiat care ascultii aceasta mearga, intotdeauna aparea ceva care sa distruga."
de clara tie ramine perplex. EI e convins d'i prietenul sau e de Imaginea de sine va fi intotdeauna ghidata de dorinta de
buna-credinta 9i ca intr-adevar se vede astfel. Oar aceasta
a fi bun sau faimos. Reprezentarile negative (nu sint bun de
imagine pe care 9i-a facut-o despre sine nu corespunde deloc nimic, nu sint capabil) nu sint decit inversul aparent al unei
aceleia de om timorat 9i ezitant pe care 0 au prietenii despre imagini de sine ideale. De obicei, aceste reprezentari sint in-
el. Gare sa-i spuna acest Iucru sau sa-I lase sa se descrie dupa sotite de explicatii justificatoare, menite sa ne scape de res-
bunul sau plac, fara a-I contrazice? ponsabilitate:
"Eu sint 0 persoana toleranta. Accept ideile diferite de ale "Daca tatal meu n-ar fi baut, a9 fi putut merge la universi-
meIe, dar cei din jurul meu nu sint a9a." tate. Oar a trebuit sa lucrez, s-o ajut pe mama sa se descur-
Aceasta mitizare a sinelui are 0 functie esentiaIa, ne arata ce cu cei mici. Mi-am jurat sa nu ma casatoresc niciodata:
mai bine mor. Am facut trei avorturi in cinci ani. Oar nu
Iumii 9i noua in9ine sub forma pe care 0 alegem noi. Nu este
intotdeauna 0 imagine flatanta. Unii, dimpotriva, cultiva un din vina mea. Nu suportam anticonceptionalele ... Ma in-
autoportret de ghinionist, de victima sau de neputincios. gra9am de Ia eIe."
Ce ne uime9te de muite ori este incrincenarea cu care su-
biectul se cramponeaza de descrierea propriei persoane, pe
care 9i-a elaborat-o cu detalii 9i exemple. Nu ii permite interlo-
cutorului sa-I vada altfel. $i daca acesta incearca sa se opuna:
,,- Oar eu nu te vad ca pe 0 persoana exploatata. Am im-
presia ca tu conduci 9i ca obtii ce vrei.
- Nu, nu, eu sint cel fraierit. Eu sint netotul, pentru ca.ma
tem sa nu abuzez, sa nu incurc sau sa nu ma impun. Ui-
ta-te la felul in care m-am casatorit. Prietena mea ma pa-
rasise de citeva Iuni dupa ce-i prop uses em sa ne casatorim.
S-a intors brusc la mine, spunindu-mi ca.era insarcinata cu
copilul meu. Eram emotionat 9i fericit. In aceea9i seara,
am hotarit sa ne casatorim 9i mai tlrziu mi-a spus ca nu
era insarcinata. Vezi bine ca m-a pacalit."
Imaginile false pe care Ie generam au 0 functie reiationaia
9i una interna.

"Nimeni nu m-a iubit nieiodata, Trei pietrari pe un 9antier taie piftre.


nici maear eu fnsumi." Cineva treee pe acola $i fi intrel7brJ et:fac.
122 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE Mitologiile personale 123

Primul raspunde: "Tai pietre". • Aceasta femeie descrie 0 serie de situatii in care ea se
Al doilea raspunde: Jnalt un zid." percepe ca negativista, inchisa in 9abloane, incapabila sa
Al treilea raspunde: "Construiesc a catedraIa." traiasca placerea 9i satisfactiile. Oaca interlocutorul ei ii
spune: "Nu vezi decit rau in tot ce traie9ti ... ", ea se va
Functiile relationale sint multiple 9i uneori ascunse pro- infuria 9i-l va respinge.
priei noastre con9tiinte. Poate fi dureros sa Ie descoperim.
"Iti port pica, ii va raspunde ea, pentru ca nu vezi decit
"Ma arM neputincios, 9i astfel nu voi mai fi criticat sau raul in ceea ce-ti spun eu."
atacat." E ca 9i cum ar spune: "Eu iti trimit negativism, tu trebuie
"Ma descriu ca pe 0 persoana generoasa, devotata, care sa-mi raspunzi eu eeva pozitiv, pentru ca eu sa-l pot refuza."
lasa de la ea 9i astfel ascund golul meu interior." • 0 asistenta sociala poveste9te ca asculta cu stupefaetie 0
"Ii explic ca sint perfect capabil sa iubesc mai multe femei tinara pe care situatia 0 facuse sa i9i abandoneze cei trei
deodata 9i sa-i ofer suficient fiecareia. Illini9tesc pe cela- copii 9i care se descria astfel: "Parintii mei nu mi-au dat
lalt 9i pe mine insumi 9i ascund, cu buna-credinta, ame- nimic. Nu m-au crescut 9i eu nu vreau sa fac acela9i lu-
nintarea care plute9te asupra relatiei noastre." eru pentru copiii mei; eu fac totul pentru ei. N-o sa-i
abandonez niciodata. I-am lasat la camin, dar ma gin-
"Fac un inventar complet al circumstantelor nemiloase
care m-au obligat sa-mi schimb serviciul de mai multe ori dese la ei tot timpul. $tiu ca datorita mie Ie merge bine."
in ultimii trei ani, pentru a nu fi obligat sa ma gindesc la Imaginea de sine de "tata bun" sau "mama buna" este
responsabilitatea ce imi revine in toata afacerea asta." printre eele mai puternice, respinge orice demistificare.
Functia interna consta in a-mi da 0 impresie de echilibru Se ereeaza 0 eonfuzie intre dorinta 9i realitate. Toti parintii
9i de con9tiinta de sine, de vreme ce pot defini cine 9i cum sint i9i doresc sa fie "parinti buni", chiar au aceasta intentie. Unii
in mod simplu 9i coerent. Unii se lini9tesc cu 0 buna imagine vor dezvolta 0 adevarata strategie de responsabilitati, de a
de sine. Altii, cu 0 proasta imagine de sine. eontrola grijile, curatenia, hrana, distraetiile sau 9coala copii-
"Sint cinstit cu mine insumi" poate insemna: "Ramin in lor. .. 9i vor deveni ni9te parinti insuportabili, daea nu chiar
mod constant inchis in imaginea de sine pe care mi-am con- imposibili. Acela9i lucru se observa 9i in relatiile conjugale:
struit-o 9i din care mi-e frica sa ies."
"Multa vreme chiar m-am erezut un sot perfect, in sensul
• Acest baiat din cor mai fura citeodata din cutia milei. Oar ca eram intotdeauna de aeord eu ea. Aeeeptam tot ce-mi
i9i pastreazii imagine a de sine a unui bun corist. Crede cu propunea. Ani maiJ:irziu, am descoperit in sfir9it ca pen-
adevarat ca activitatea lui anuleaza actul pe care-l comite tru ea era eumplit, ca lipsa mea de atitudine 0 obliga sa
sau di ii acorda circumstante atenuante. Ceea ce predo- propuna mereu cite eeva 9imi-a marturisit ca ura9te asta."
mina este convingerea lui intima ca e bun 9i devotat.
Ne pastram eehilibrul refuzind sa vedem ceea ee este in-
• Acest barbat este convins ca a facut totul pentru a-9i pla- aceeptabil in noi. Acest meeanism de anulare, de negare a re-
nifica timpul 9i activitatile in a9a fel incit sa petreaca cit
alitatii pare sa raspunqa unei nevoi magice 9i eopilare9ti:
mai mult timp cu partenera sa. Numai ca a uitat s-o in-
trebe 9i sa tina cont de problemele ei. Se crede deschis 9i "Asta nu e cinstit, nu vreau, asta nu trebuie sa fie a9a, deci
generos 9i se mira 9i sufera ca nu este perceput ca atare. nu este."
4

124 DACA M-A9 ASCULTA, M-A9 INTELEGE Mitologiile personale 125

Datorie ~i dreptate
Pentru a crea mai mult spajiu in mine pi in relafiile mele, va
trebui sa remmt la poveptile pe care mi Ie spun, fie ea sint
glorioase pi marete sau nefericite.
E mai greu sa renunji la ee nu ai deeft Ia ee ai.

Imi este greu sa abandonez sau sa schimb aceste pove1?ti,


pentm ca ele formeaza 0 schema in care eu incadrez eve- Una dintre convingerile cel mai greu de darimat este
nimentele din viata mea, formindu-mi astfel 0 con~tiinta 1?i aceea !=aexista, ca ar trebui sa existe 0 dreptate umana, iar in
relatii - 0 reciprocitate obligatorie 1?idrepturi 9i datorii fata
o coerenta. Chiar deformez evenimentele prin perceptia de celalalt.
mea pentm a Ie potrivi in scenariul initial pe care mi I-am
construit. ,,I-am pus 0 intrebare. Am dreptulla un raspuns."
"Eu nu am fost dorit, na1?tereamea a fost un accident. Deci "Te iubesc, atunci asculta-ma. Cite9te-mi scrisorile, aju-
n-o sa-mi gasesc niciodata locul in viata, sint mereu in ta-ma, iube~te-ma."
plus." Estevorba despre iubirea inteleasa ca un drept, iubirea ca
datorie.
"Mama a1?teptaun baiat. $i am vmt atit de mult sa-i fac pe
plac, incit pina la 13 ani am fast un fel de baiat deghizat. Jmi dau multa osteneala sa-l primesc cit mai bine pe fiul
Dupa aceea, mi-am facut regulile mele. Dar pentm mine sotului meu cind vine in week-end. Tin la el, simt tandre-
era ceva murdar, ca 0 corvoada. Am fost foarte fericita te 9i afectiune. Atunci el ar trebui sa ma iubeasca, 9i nu
cind am ramas insarcinata~i am avut un baiat, era primul sa ma tin a la distanta. Ar trebui sa-mi dea iubirea de care
din familie. N-a~ fi suportat sa am 0 fiica." am nevoie pentru a scapa de vina ca i-am inlocuit
mama ... "
Dar cine poate afirma ca un copil nedorit in mod con~tient
de catre parinti nu este un copil iubit? Va fi poate un copil ne- "Am sacrificat cu buna-9tiinta drepturile celorlalti copii ai
a1?teptat, obiectul unei afectiuni deosebite, tocmai pentru ca mei in favoarea baiatului preferat. Doar el putea sa-mi
existenta lui, nefiind planificata, e ceva miraculos. Cel care nu preia afa"cerea, i-am dat totul, am cumparat chiar partea
a fost dorit are 1?ansade a se crea din propria-i dorinta. Va fi asociatului meu pentm ca el sa fie singuml stapin.
mai putin constrins, pentru ca nu s-a nascut ca sa raspunda Astazi imi cere sa-i dau cheile unei vile cumparate din
a~teptarii altcuiva, nevoii altcuiva. fondurile mele, pe care 0 trecusem pe numele societatii
oschimbare de viziune, de unghi de vedere, 0 alta pri- din motive fiscale. Imi fura propriul meu bun cind de fapt
vire; iata primul pas catre modelarea falselor imagini care imi datoreaza totul. .."
ne apasa 9i ne impiedidi sa venim in intimpinarea a ceea ce lar acest tata nu intelege vinovatia pe care a creat-o in fiul
sintem. sau - aceea de a fi acceptat sa-9i prejudicieze fratii 9i su-
Inseamna sa ai 0 dorinta care in Sflr9it sa-ti apartina, 0 do- rorile. El nu intelege ca acest copilil va face sa plateasca
rinta de a fi pentm tine 9i nu pentru celalalt. scump daml nedrept al averii sale, care I-a privat de pla-
cerea de a 0 fi ci9tigat singur. Acest copillI va deposeda
de toate bunurile, nutrind 0 ura fara limite fata de acest
In umbra propriei persoane se petree eele mai mimmate
intflniri. tata care I-a supraestimat 9i I-a facut un paria printre fra-
tii sai.
126 Mitologiile personale 127
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Ea se oeupa de el, care la rmdullui nu se ocupa dedt de el


Ce bine ca nu avem puterea de a schimba sentimentele celui- 9i mtllnirea e imposibila. Nimic nu-i va putea darIma teoria
lalt, de a Ie amplifica sau de a /e miq;ora, de a Ie transforma. ca "altruismul din datorie/l este singura baza posibila pentru
E destul de greu sa ne contra/am propriile sentimente, pe ale o relatie de euplu. Eanu vede ea altruismul este 0 imensa ce-
celuilalt e imposibil. rere de reciprocitate, convingerea mradacinata ca ceea ee ai
dat ti se datoreaza m schimb. Intre dar 9i eerere se formeaza
Avem impresia di, In cazulin care renuntam sa influen- o alianta implicita. Ea Ii da din abundenta ceea ee tot ea Ii cere
tam sentimentele celuilalt, suferim un fel de castrare simboli- lui. De aceea el nu prime9te nimic.
ca. Renuntmd la aceasta atotputernicie infantila, lasam loc Aceasta dinamica ar fi de 0 banalitate cumplita daca nu ar
maturitatii relationale. cauza 0 multime de frustrari 9i, deci, de suferinte. 0 mtllnim
$i totu9i, continuam sa Incercam. In numeroase eupluri: Jmi ofera mult, mai ales ee nu-i eer.
Este foarte convins ca 9tie ce e bine pentru mine ... "
"Nu fi gelos, iube9te-ma a9a cum slnt, nu fi frustrat, nu fi
.-....
mmlOS ...
I' Multe femei smt profund eonvinse ca partenerul de pat ar
avea 0 datorie fata de ele: materiala, sa Ie poarte de grija, sta-
"N-ar trebui sa suferi 9tiind ca sl'nt fericita. Intotdeauna bilitate, exclusivitate, atentii, recun09tinta. In lipsa acestora,
mi-ai spus ca era cea mai mare dorinta a ta ... " Evident, au impresia ca au fost fraierite, indiferent de plaeerea pe care
voia sa spuna ea-9i dorea s-o vada fericita eu el. .. nu cu un au simtit-o facmd dragoste. Cultura noastra devalorizeaza re-
altul!
latia sexuala bazata pe placere 9i pe contactul fizic exclusiv.
"Nu mai piinge atlta dupa ate9ti bani. N-o sa murim din Folosim egecurile teoriilor noastre pentru a valida tocmai
asta ... " aces te teorii:

"Daea m-ar iubi, ar fi atent la nelini9tile mele, la subapre- "Daca ar fi fost bine aplicate, nu s-ar fi ajuns la egec. Daca
cierea mea, la deeeptiile mele. Jar el pare ca glnde9te: «E a9 fi fost mai ferma, nu s-ar fi Intimplat a9a ceva. Data vi-
problema ei, nu a mea.» Refuza sa se Incaree cu suferinta itoare n-o sa ma mai las pacalita./I
mea, chiar daea ea vine de la el, asta nu e iubire./I
,,$i mai ales daca celalalt s-ar fi comportat a9a cum cerea
Jar el adopta aceasta pozitie: "Cmd Imi vine bine, 0 ascult, teoria mea, daca ar fi 9tiut sa traiasca libertatea iubirii fara
Incerc sa 0 ajut sa vada mai clar m ea Insa9i, smt' atent la sa devina posesiv, ei bine, am fi mca impreuna, multumiti
nelini9tile ei, dar nu suport ca aceasta sa fie considerata 0 9i unul 9i celalalt ... "
datorie, 0 obligatie de catre ea 9i uneori de catre mine."
Adesea, convingerea intima pe care 0 numim mitologie
Notiunea de obligatie ce se alatura sentimentului de dato- personala va include un aspect, un punct de referinta, un
rie, profund Inradacinat m unii dintre noi va actiona ca un comportament pe care celalalt ar trebui sa-l aiba ea raspuns la
detonator m anumite relatii 9i va declan9a refuzul, fuga sau purtarea mea.
agresiunea. Psihologia din prima jumatate a sec. XX s-a dorit predicti-
"Sotul meu nu se gInde9te dedt la el. $i eu tot numai la el va 9i anticipativa, 9i multi au rasucit-o pentru a 0 pune in sluj-
ma gindese, la cum sa-l fac fericit. Daca viata noastra de ba propriilor convingeri.
cuplu e un egec, este numai din eauza lui, din cauza egois- Cercetatorii i9i modifica ipotezele teoretice in functie de
mului sau." experiente 9i de descoperiri. Nu fara efort, evident. Pentru ca
128 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 129
astazi 9tim ca mare parte dintre descoperirile importante sint Acest "cred ca trebuie" e legat de un fond de vinovatie, de
rezultatul unoI' erori sau al unoI' experiente ratate. mesaje primite anterior ("AI' trebui sa te ginde;;ti mai putin la
Principii Ie noastre normative 9i explicative din zona re1a- tine, ar trebui sa te ginde9ti la ceilalW') 9i de misiunile pe care
tiilor in.terumane 9i afective par de nezdruncinat, inaccesibile parintii Ie dau copiilor sau nepotilor, ca 0 confirmare ca, ori-
unoI' dovezi care sa Ie descalifice. ce-ar fi, celalalt este mai important dedt tine, ca merita aten-
Via~a nu Ie prea atinge. E ca 9i cum viata ar trebui sa se ~ia ;;i disponibilitatea noastra.
adapteze, nu noi. Cunoa9terea empirica este punctul central Acest "cred di trebuie" se inscrie, probabil, in nevoia ne-
al rezistente10r individuale 1anevoia de schimbare persona1a. sfir;;ita de a fi recunoscut, apreciat, valorizat facindu-i bine
celuilalt sau fiindu-i devotat.
Pentru a te dezvolta, pentru a cre$tc, trebuie sa renunti, sa Tocmai aceasta convingere ca trebuie sa-l satisfaci pe cela-
pui cruce mitologiilor atft de fndragite. lalt ne impiedica sa primim pur 9i simplu anumite cuvinte,
fara. a face presupuneri. In loc sa ascultam pur 9i simplu, sa
primim, ne lansam in diutare de raspunsuri, de soluPi, in a
analiza problema pe toate par~ile. 1ar celalalt, din dorinta de
"Cred ca trebuie" a evita aceste reactii previzibile, nu va indrazni sa se exprime,
se va inchide in tiicere.
Nu pot inte1ege 9i recunoa9te dorintele, cererile, dezama-
girile sau suferin~e1e ce1uilalt dadi sint prizonierullui "cred "Sint dezamagitii ca sotul meu a fost nevoit sa anuleze
ca trebuie/l.
sfir;;itul de saptaminii la Paris, pe care il prevazusem pen-
Unit se cred investiti cu misiunea de "a compensa" pentru tru a sarbatori 20 de ani de casatorie. Nu e gray, dar
cela1alt, de a-I satisface pe celalalt 9i chiar de a i se substitui. pentru mine era important. $i nu vreau sa i-o spun, s-ar
"Nu i-am spus ca tata1 ei era gray bolnav. Ginditi-va, la simti vinovat. Atunci spun ca nu-i nimic ... 9i el e probabil
trei saptammi dupa ce nascuse am crezut di e mai bine sa dezamagit de indiferenta mea."
nu o90chez ... /1 Sa renuntam la unele dintre aceste misiuni, sa refuzam or-
"E nehotarit intre doua op~iuni, cred ca trebuie sa gasesc dinele primite, sa renuntiim la "trebuie sa fac" - acestea sint
o solutie pentru situatia 1ui./1 ciiile pentru a descoperi posibilitati noi, pentru a avea mai
multa libertate.
,Jmi cere ceva, cred ca trebuie sa-i indeplinesc rugamintea."
Jmi spune ca e descurajat, cred ca trebuie sa-i ridic mora1u1./1 Sa te afirmi $i sa adopJi 0 pozitie fnseamna sa ie$i din obZi-
Altul crede ca trebuie sa lini9teasca teama, nelini9tea ce1ei gafia de a face, orieare ar fi originea constrfngerilor $i a pu-
care-i spune: terii ei (reaZesau fnchipuite), care ne apasa.
,,$tii ca mama mea a avut cancer la 38 de ani. 1eri am des-
coperit ca am un nodul sub sinul sting. 5int sigura ca e
/I
In timpul gedinte1or de dezvo1tare personala, se intimplii sa
cancer. proptmem gesturi 9i acte simbolice pentru a reformula un sce-
nariu vechi, pentru a ie9i din repetitia instaurata intr-o rela~ie.
Credem ca trebuie sa satisfacem 0 dorinta. 0
vedem ca pe
o cerere, cind nu e altceva dedt expresia unei uimiri, a entu- "Mama, am dus cu mine atitia ani nelini$tea ta fa~a de bar-
ziasmului, a unui vis. bati, mi-am inSU$it-o, am fost fidela percep~iei tale asupra
130 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale 131

lor, versiunii tale, i~am vazut ca tine, ca Hind nil;'tenenoro- - Ei bine, aminte9te-ti, mi-ai spus ca-ti dore9ti sa faci
citi care nu se gindesc decit la un sin&ur lucru ... acest stagiu 9i ti-am spus ca urma sa-ti dau 0 alocatie
Astazi iti inapoiez nelinil;'tea. E a ta. Iti dau inapoi viziu- lunara.
nea ta despre barbati. Cu siguranta ca aveai motive sa-i - Oar bineinteles, pentru ca lucram cu jumatate de nor-
vezi al;'a.Mama, iti inapoiez mesajul. Nu-mi mai face tre- ma din cauza menajului 9i a copiilor. Oar cursurile Ie-am
buinta. Am incredere in propria mea perceptie, in expe- platit din salariul meu."
rienta mea de viata." Sotul tacu. I9i spuse ca pentru sotia lui era foarte impor-
Prin acest gest, prin aceasta declaratie, insotita poate I;'ide tant sa creada ca 9i-a platit singura stagiul 9i ca n-o sa-i
inapoierea unui obiect sau a unui cadou, 0 persoana i9i recu- mai conteste impresia ... lar el ramine convins in sinea lui
pereaza 0 viziune asupra lumii, mai personala, mai intima. ca propria-i viziune este cea obiectiva. Se reconforteaza
Descoperim 9i posibilitatea de a renunta la cugetari, la acuza- pastrindu-9i 0 atitudine paterna: "Da, este mai important
tii, de a scapa de resentimente 9i de a repune in circulatie pentru ea sa creada asta, decit este pentru mine sa olamu-
resc ca nu-i a9a ... "
energii bloc ate de prea mult timp, imobilizate de suferinta,
interdictii I;'icenzuri. Este posibil sa nu accepti povestea spusa de celalalt ca pe
o realitate pentru tine, ci sa 0 intelegi ca pe 0 realitate imp or-
tanta pentru el. Sa renunti la dorinta de a-I convinge.
Fictiunile Acceptind trairea celuilalt ~ 9i nu identificindu-ma cu ea -
ajung la esenta comunicarii. Nu ne putem imparta9i decit expe-
Doua prietene se revad la trei ani dupa 0 calatorie aventu- rientele diferite. Marturisind,lasindu-l pe celalalt sa-9i marturi-
roasa pe care au fkut-o impreuna. $i iata-le evocind amintiri: seasca adevarul facem loc respectului de a trai impreuna.
"E ciudat, spuse una, nu avem acelea9i amintiri.
$i totul;'i te asigur ca e cum iti spun, raspunse cealalta." Una dintre caile tandretei este aceea de a putea sa canfirmi ce
$i vor discuta la nesfir9it pentru a stabili obiectivitatea vine de la celalalt fara sa vrei sa nuantezi in falasul prapriu.
nU-l;'tiu-carei intimplari, intilniri 9i gradul de pericol. Vor
ajunge sa se certe. Apoi, deodata izbucnesc in ris: "Am ca- Fiecare comunica pornind de la 9i in functie de: mitologia
latorit impreuna, dar nu a fost aceeal;'i di.latorie. Povestel;'- personala, imagine a de sine 9i imaginea despre ceilalti. Aceas-
te-mi-o pe a ta, iar eu ti-o voi povesti pe a mea." ta imagine de sine, aceasta fantezie personala se adreseaza
mai mult sinelui decit celuilalt. Oar am nevoie camitul meu
Fiecare, de buna-credinta fiind, construie9te povestea a
ceea ce a vazut, a simtit, a trait sau a fkut. Fiecare il;'iclade9- sa fie crezut, sa gaseascii uneori un ecou, 0 oglinda, chiar
te 0 imagine proprie in jurul unei intimplari, dar poate fi in- daca nici eu, nici celalalt nu ne las8.U\cu adevarat pacaliti.
suportabil sa asculti impresia celuilalt referitoare la 0 traire "Nu ai putea uneori sa minti un pic - ii cere un sot sotiei
com una, mai ales daca imaginea celuilalt 0 demoleaza pe a sale, inver9unate in cautarea ei de luciditate 9i de adevar
mea.
- sa ma la9i sa cred ca sint un partener bun pentru tine?"
,,- Sint fericit ca ti-am putut oferi acest stagiu care-ti des- o sotie i9i implora sotul, pe care il vedea ca pe un adeva-
chide noi posibilitati, declara tandru un sot sotiei. rat dragon al exigentelor: "E9ti nemilos pina 9i cu tine in-
- Cum? Eu am platit pentru stagiu 9i sint mindra de asta, suti, a9a ca n-am nici 0 9ansa sa scap de repr09urile tale.
raspunse sotia, uimita 9i umilita. Sint sortita imperfectiunii totale."
132 133
DACA M-A$ ASCUl.:TA, M-A$ INTELEGE Mitologiile personale
Acestui taUi i se intimpla adesea sa Ie aminteasca copiilor:
"Nu sint dedt tatal vostru, nimic altceva, 9i e putin, 9tiu. Asta ne face sa.spunem ca.,in materie de comunicare, adeva-
Oar sint singurul pe care il aveW' rul nu prea are valoare. Trairea e singurul plmct de referinfa.
Cu aceste dteva fenomene atingem doar in treacat dificul-
tatea unei vieti in comun. Cind un copil vorbe9te despre 0 intimplare, rareori spune
ce s-a intimplat. El poveste9te ce a trait. Trairea ii serve9te
drept punct de referinta 9i illeaga de intimplare, de persoa-
nele implicate. Adultul care, intr-o prima faza, va incerca sa

M
.·..
..·
conteste aceasta tdiire bazindu-se pe fapte, il va dezechilibra,
11va face sa aiba indoieli. $i in acest caz ar fi mai bine sa con-
-\..?,Iia _ III .
firmi perceptia 9i trairea celuilalt, renuntind sa-ti impui pro-
'

pria viziune.
-~OJJ :V
"E adevarat, a9a ai trait tu, a9a s-a intimplat pentru tine."
"A9a ai inteles tu ce s-a spus in ziua aceea, ce am facut eu
atunci."
Acest barbat .9iaceasta femeie care se cunosc 9i se aprecia-
za de 12 ani nu sint de acord asupra amintirii pe care fie-
care a pastrat-o despre prima lor intilnire.
"Te asigur ca tu m-ai invitat la 0 cafea dupa 0 conferinta."
"Oeloc. Eram la acela~i atelier 9i la un moment dat mi-ai
"Da, visasem ca.In acea zi vei fi al meu." cerut sa fiu partenerul tau pentru un exercitiu prop us de
moderator."
Clnd Maria 9i Paulincearca sa-9i povesteasca ziua casato- In acest caz, fiecare din ei refuza amintirea ca el a cerut.
riei, descopera, dupa zece ani, cu 0 anumita durere, ca Fiecare vrea sa se convinga ca a fost ales. Aceasta fictiune
trairea lor este atit de diferita, uneori opusa trairii celui- pare importanta pentru relatia lor i?itrebuie mentinuta in
ciuda oricarei dovezi.
!alt, in~it pentru 0 clipa se indoiesc ca acea zi a existat.
In viziunea lui era ziua fericita 9i luminoasa a unui om in Aceste fictiuni au 0 funcpe de reglare interna a imaginilor
cllimea fericirii, care se casatorea cu persoana iubita, in- de sine, sint de folos ca puncte de sprijinin fata complexitatii
conjurat de toti cei pe care-i iubea, inclusiv fiul sau (din-
vietii 9i a fiecarei personaliUl.~i..
tr-o prima casatorie).
Fic~illnile legate de relatii sint aproape tragi-comice dnd
o zi de frustrari, de neimplinire pentru ea, de violenta, va-
ascultam separat relatarile a doua persoane despre un eveni-
zindu-9i sotul asaltat de atitia altii, intr-o zi in care el ii
ment pe care I-au trait impreuna.
apartinea ... numai ei.
Multa vreme au crezut ca vorbeau despre acela9i mariaj, "Am un dialog extraordinar, atit de deschis ell fiul meu
ca aveall 0 viziune comuna, dar aceasta zi lasase urme di- adolescent - zimbe9te aceasta mama radioasa - are in-
ferite in trupul 9i in amintirea fiecaruia. credere deplina in mine 9i eu Ii spun totu1."
134 Mitologiile personale 135
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

"E cumplit cu mama, spune la rindul sau fiuI. Vrea sa ~tie seara, tatal sau are impresia ca este deprimat. "Maica-sa 11
totul, ma interogheaza permanent, se ofera sa ma ascuIte, deprima, i~i spune el, 11incarca cu problemele ei, nu-i per-
ma invita sa ma exprim~i, mai ales, imi poveste$te toata mite sa:devina autonom. Vinerea, cind pleaca, dupa cinci
viata ei conjugala. M-am saturat, dar nu vreau sa 0 ranesc." zile cu mine, e in plina forma."
El ii imparta~e~te viziunea sa fostei sotii ~ipe ea aproape ca
o aIta mama afirma in mod peremptoriu ca ~tie sa-~i as-
o umfla rlsul vazind orbirea lui paterna. "Nici macaI' nu-~i
cuIte fiul: "De fapt, numai asta fac, adauga ea. Mai ieri imi
da seama ca tocmai intoarcerea la tatal sau 11fate pe fiul
spunea ca nu-i place ~coala, ca se simte respins ~i ca ar
nostru trist. Bineinteles ca vinerea e bucuros, gindindu-se
vrea sa invete intr-un circ. I-am raspuns ca e prea curind
sa paraseasca ~coala, ca erau doar impresii ca nu e accep- ca vine la mine $i ca scapa de tatal sau pentru week-end."
tat, ca avea cel putin doi prieteni foatte buni, Michel ~i Fiecare li imputa celuilalt starea depresiva a copilului. Cit
Jean, care-l vizitau des, ~i ca mie mi se pare ca meseria de despre fiu, probabil ca el are 0 versiune cu totul diferita
circaI' este periculoasa ~i neprofitabila." prin care i~i explica aceste schimbari de dispozitie.
Aceasta femeie este convinsa ca ~tie sa ascuIte, raportin-
du-se la raspunsurile ei (zice ea) bine intemeiate. Sensul dat evenimentelor este pivotul viefii noastre cotidie-
La fel ca ea, multi parinti sint convin~i ca-~i asculta copiii, ne $i al relafiior noastre. Este povestea pe care ne-o spunem
pentru ca "nu refuza sa raspunda". $i din care se na$te istoria noastrii personalii, cu dinamismul
$i repetitiile ei.

A rCtspunde $i a asculta nu se pot confunda dadt vrem sa


comunicam, adica sa cream un spatiu comun. "Viata mea s-a schimbat intr-adevar, marturise~te un barbat
in virsta, in momentulin care m-am convins cu adevarat
In acest cuplu, pentru el totul merge bine: au 0 viata armo- di fericirea mea nu depindea de ceilalti, nici de circum-
nioasa, fara probleme ~i el se felicit~ pentru ca "in zilele stante. Am descoperit ca era 0 stare interioara asupra di-
noastre cuplurile reu~ite sint rare". reia aveam control. Mi-au trebuit multi ani pentru a crede
Oar ea Ie spune prietenelor ei, ~i numai lor, niciodata lui, asta ~i apoi pentru a-mi cultiva convingerea."
ca relatia sa conjugala a devenit fada, plictisitoare, chiar Aceasta descoperire fundamentala vine, din pacate, spre .
moarta, ~i ca aceasta aparenta 0 apasa ingrozitor. sfir~itul vietii. Starea interioara de care vorbe~te acest barbat
50tii ar fi stupefiati daca ~i-ar auzi sotiile vorbind despre este fasciculul din care se ramifica perceptiile noastre, curcu-
relatia lor ~i despre ei in~i~i, a~a cum au ele obiceiul sa faca beul in care se reunesc toate nuant~le vietii, creuzetul in care
atunci cind intra in primul salon de coafura ie~it in cale. se topesc ~i se unifica convingerile, evenimentele, relatiile.
Prin interpretarea personala, fictiva, in care imbracam Este 0 stare de intelepciune, de deschidere sau de serenitate,
evenimentele, avem tendinta sa ne atribuim rolul frumos, sa catre care unii se lasa purtati, in vreme ce altii se lasa indepar-
aruncam asupra celuilaIt responsabilitatea pentru ceea ce ne tati de ea.
deranjeaza.
Acest student de 28 de ani locuie$te de putin timp cu tatal Sa-l iubim pe celiilalt pomind de la fmplinirea noastra $i nu
sau, intr-un alt ora9 decit celin care locuie~te mama sa. I~i de la lipsurile noastre.
petrece week-end-urile la ea 9i, la intoarcere, duminica
136 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Evolutia
La baza oridirei posibile evolutii sUi modificarea convin-
geriil schimbarea normei, a punctului de vedere. Sa schimbi Cine ne saboteaza?
nn mit cu un alt mit mai eliberator, care la rindnl sau va lasa
loc unei alte versiuni. .. Sa substitui 0 fictiune dureroasa en
nna mai acceptabilil. Acela1ji scenariu va face obiectul unei
schimb.3.ri de sens ca in Rashaman1, un film in care aceeat;;ise-
rie de evenimente capata ° semnificatie diferita, in functie de
privirea t;;ide cuvintul celni care 0 relateaza.
eel mai adesea, convingerile nn evolneaza dedt dad. sint
scuturate de crize grave, de evenimente 90cante, de intllniri Sfnt deschis cu taate persaanele care au aceleal}i idei ca $i mine.
exceptionale sau de un demers infocat, asidun $i dureros de
cautare de sine.
Mitologiile personale devin ideologii atunci cind credem Relatii sanatoase, 0 comunicare activa - iata dorintele fie-
di se pot aplica lumii intregi. P )t deveni pericnloase dnd sint camia. $i cel mai adesea, nici bunavointa $i nici bunele inten-
servite de profeti intransigenti, care t;;tiusa-$i imp una pi:ireri- tii nu lipsesc. $i atunci cine Ie saboteaza, cine Ie face inutile?
Ie. 0 caracteristica a multor descoperiri din $tiintele nmanis- In noi exista constelatii, nisipuri mit;;dHoare de sentimente
te este aceea de a face sa apara 0 alta viziune, sa dezvolte 0 contradictorii $i atitudini profunde care, in ciuda vointei
alta sensibilitate, sa se deschida catre alte semne, sa se elabo- noastre, ne paraziteaza eforturile. Dialogurile dorite se lovesc
reze astfel 0 teorie $i un mod de viata. Oar, atentie, dnd des- de valuri emotionale din interi01~ irationale, care ne submi-
coperitorii se transforma in profeti, dnd initiatii devin initia- neaza, care ne infring intentiile $i deciziile de "a face bine",
tori, portile intredeschise ale libertatii se incuie $i mi$carea de a nu strica intilnirea de data asta, de a nn diiuna relatiei.
anuntata paralizeaza, se divide, se pierde pe cai prea riguros
trasate. "Voiam sa-i spun cu calm ce anume nu imi placea in rela-
Aici trebuie sa ne oprim 0 clipa asnpra noastra, cei care Fa noastra. Imi propusesem sa nu-i vorbesc dedt despre
scriem aceste rinduri, $i asupra voastra, cititorii. $i noi in mine, sa-i fac propuneri. De cum am inceput sa vorbesc,
acest text aducem ideologii, mitologii personale aSlipra totul s-a amestecat. M-am auzit fac1nd reprot;;uri t;;iemi-
schimbarii, asupra relatiilor vii, asupra comunicarii viabile. tind judediti, apoi banalizind problema, batind in retrage-
Credinta no astra este permanent reactualizata in practica de re, pentm a sfir$i prin a izbucrti in lacrimi $i nemaiavind
moderatori, $lefuita $i structurata prin conferinte, articole $i nimic de spus ... "
lucrari. Atentie, cititori, t;;inoi sintem purtiHorii mitologiilor $i
"Voiam doar sa-l fac sa-mi inteleaga punctul de vederel
convingerilor noastre despre iubire, despre relatii, despre
via ta. Poa te ca acceptam sa Ie propunem $i nn sa Ie impunem. sa-i Splffi cit de important era pentm mine sa ma intelea-
Oar $i asta poate fi 0 convingere. ga in aceasta chestiune, ca ma simtisem in$elata, nerespec-
tatal iar el m-a acuzat, mi-a aruncat cu 0 voce aspra: «Nu
te gindet;;ti dedt la tine, vrei mereu sa ai dreptate.» Am re-
simtit aceasta fraza ca pe 0 nedreptate, am plecat trintind
1 Film regizat de Akira Kurosawa, 1950. (N. red.) u$a, dupa aceea n-am mai $tiut cum sa revin."
.1
1
138 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 139

eu dt recunosc mai putin ce anume ma saboteaza din in- Autoconstringerea


teriorul meu, cu aUt mai mult aceasta actiune subterana se
face simtita in actele 9i m cuvintele mele. Daca doresc ca rela-
La suprafata, noi, occidentalii, parem a trai in abundenta
tiile mele sa evolueze catre profunzime, va trebui sa-mi m- 9i risipa. La nivel profund, ne simtim adesea limitati. Senti-
frunt demonii interiori 9i sa transform energia lor, mdraznind mentul de lipsa este uneori atlt de important, mclt ajungem
sa-i privesc m fata.
sa ne negam nevoile imediate 9i sa ne antrenam intr-o spira-
Va trebui sa-mi identific zonele de toleranta 9i mai ales pe la a frustrarilor, diutmd sa ne umplem goluri vechi, adevara-
cele de intoleranta, sa recunosc dt mai repede unde ma doa-
reoAceasta vizeaza trei aspecte: te prapastii fara fund, uitmd sa satisfacem prezentul 9i nevo-
ia imediata.
• invadarea teritoriului meu;
• rana narcisica, legata de imaginea pe care 0 am despre
mine; Pe plan afectiv, lipsurile fnscrise de timpuriu fn corpul unui
copil conduc adu/tulla autoconstrfngere.
• anticiparea unei viitoare persecutari.
De Hecare data dnd una dintre aceste dimensiuni este
"Frazele pe care cred ca Ie-am auzit cel mai adesea din
"atinsa in mine", smt impins sa reactionez, sa ies din compor-
tamentul relational pentru a intra in cel reaetional. gura mamei mele smt: «Nu am timp» 9i «Nu-l deranja pe
tata.» Imi dau seama nu numai di eu nu cer niciodata ni-
Pentru a ilustra acest eomportament reactional, yom evo-
ca 9apte familii de factori de sabotaj, 9tiind bine ca nenuma- manui sa-mi acorde putin timp, dar 9i ca nici macar eu
ratele lor chipuri sint toate eu dublu sens, ea ele constituie nu-mi acord. Las nevoile celorlalti sa treaca inaintea alor
forte vitale, in acela9i timp creatoare 9i distructive. Le numim: mele 9i mi-e groaza sa cer ceva pentru mine."
• autoconstringere, "Am auzit in copilaria mea: «N-are nici un rost sa ceri, nu
• resentiment, vei ajunge dedt sa fii umilit de un refuz.» $i teama de
• gelozie, acest refuz este aUt de vie in mine, mdt a cere mi se pare
• eulpabilizare, aproape 0 obscenitate."
• judecare,
• comparatie, Sentimentul de privatiune afectiva se exprima adesea prin
• proiectie 9i transfer. a avea: a avea un iubit, 0 sotie, prieteni, 0 partenera, parinti
- care sa fie mtr-un anume fel, care sa-mi dea ce am nevoie.
Aceste otravuri ale relatiilor par sa se fi naseut din temeri- Adesea este raportat la trecut, la imperfect sau la conditional:
Ie multiple care exista m noi, care ne tin m cle9te 9i ne mane-
vreaza inca din frageda copilarie. Functioneaza ca ni9te acizi ."A9 vrea sa fi avut 0 copilarie lini9tita."
cu actiune mai mult sau mai putin lenta (miicinare, coroziu- "A~ fi vrut sa cunosc marea iubire."
ne, dezechilibrare). "Daca a9 fi facut alte studii. .."
Nu putem fmpiedica pasariie sa zboal'e dea- Aceasta obsesie nostalgic a este un mijloc puternic de a in-
supra capetelor noastre, dar ie putem fm- tretine senzatia de lipsa m prezent. Ea apare ~i dintr-o dorin-
piedica sii-?i fad! cuiburi acoio. ta de mtoarcere la relatia de fuziune de la inceputul vietii,
(Proverb chinez) dnd eram satisfacuti prin nediferentiere.
140 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Cine ne saboteaza? 141

"Clnd locuiam cu bunica, eram inteles fara sa fiu nevoit sa zind combine stereo, magnetoscoape, aparate video i;>ialte
cer. Ea imi intelegea chiar gi tacerile. Apoi m-au luat parin- aparaturi sofisticate, care umplu goluri de alta natura din
tii gi a ram as un go1." apartamentele noastre.
$tiind ca banii nu aduc fericirea, dar necrezJ:nd acest lucru,
"A.;, vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa vorbesc." unii renunta la fericire pentm a avea bani. Planurile de inves-
A9teptarea magica a unei satisfaceri ("Ai;>vrea sa fiu iubit titii 9i goana dupa speculatii la Bursa din ultimii ani dove-
fara sa fiu nevoit sa cer sau sa dovedesc nu i;>tiuce... ") 9i idea- desc aceasta orientare. Sa d9tigi bani din bani, sa faci banul
lizarea cerintelor cu aer de ordine consolideaza sentimentul "sa. lucreze", sa fii in spatele loviturilor iti cere multe sacrifi-
de privatiune. cii pe seama fericirii.
E greu sa ne dam seama cu exactitate de ce anume ne sim-
"Mi se datoreaza ceva 9i nu mi se da ... "
tim privati, lipsiti.
Poate sint tentat sa.incerc 0 explorare exhaustiva a dorin-
telor mele, intrebindu-ma dad} asta vreau cu adevarat. E lill
demers indelungat, care (poate) ma va duce la miezul a ceea
ce este esential pentru mine, sau care ma va descuraja in fata
amplitudinii ai;>teptarilorinscrise in umbrele 9i luminile expe-
rientei personale.

Pentru ea sentimentul de Upsa este legat de a$teptare $i ast-


fel este fie un ferment, fie un erematoriu al posibilitatilor.

Ce ai;>teptde la ceila1ti, de la mine, de la viata.? Ce am a9-


teptat degeaba in timpul copilariei? Ce a9teptari fabuloase
aveam in timpul adolescen~ei? Ce nevoie din mine a ramas
treaza, intr-o agteptare infinita?

"Eu singura ma privez de relaxare, pentru di "Am nevoie de tandrete, dar nu cer. N-ar mai fi veritabila.
ml-mi aeord timp sa ma odilmesc." Ai;>teptsa vina."
"Nu ma pot indragosti dedt de un om inaccesibi1."
Adesea credem ca sentimentul nostru de lips a se va calma
prin posesilmi, prin tot ce ne dorim sa avem 9i nu avem: 0 "Ai;>teptimposibilul gi nu intilnesc dedt posibilu1. Ce dez-
casa frumoasa, mai multe vacante, tablouri celebre, covoare amagire!"
somptuoase, un calculator ... Aceasta acumulare de obiecte se "Agtept iubita pe care 0 caut in fiecare femeie 9i n-o gasesc
traduce pentru unii oameni in cumpariHuri repetate. Magazi- in nici una."
nele Dartyl fac 0 avere de pe urma acestor goluri din noi, vin-
Drumul care pleaca din opozitia dintre principiul placerii
1 Unul dintre marile magazine de aparate electronice ~i electro-
9i cel al realitatii pentru a Ie face sa. devina unul singur este
casnice, printre cele mai populare in Franta. foarte lung.
142 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE
Cine ne saboteaza? 143

"Cind 9tiu sa primesc ceea ce am la dispozitie, nu simt ca nimeni nu Ie interzice, bijbiind pentru a ghici 9i mai ales pen-
mi se ia ceva." tru a inventa ce nu i-ar placea mamei, tatalui, bunicii, i:;;icre-
eaza atitea bariere, inclt in viitor orice dezvoltare va fi 0 aven-
"In Hecare clipa de fericire e bine sa prime9ti; cliiar daca e tura de temut.
ceva efemer, care nu dureaza, fragil 9i vulnerabil, e cu atit Odata deveniti adulti, ei continua sa imprumute celorlalti
mai miraculos."
bariere :;;iinterdictii imaginare, evita sa verifice aceste reactii,
nu intretin decit un dialog interior steril :;;iinhibator ..
Fericirea e sa fndrazne~ti sa spui da. Nefericirea fericirii este
"N-am sa-i arat ca mi-a facut placere aceasta ie:;;irecu prie-
sa fii singurul care efericit.
tenii. L-a9 rani."
"Timp de cinci ani nu am indraznit sa ma despart de el de
Exista 9i privatiuni pe care ni Ie impunem cind nu a9tep-
teama sa nu-l ranesc prea tare :;;isa nu reeada in alcoolism.
tam. Amputam din propria noastra bogatie interioara.
Cind in sfir9it i-am vorbit despre asta, cu teama, am des-
"M-am spoliat de tot eet;a ce nu am indraznit sa fac." coperit ca :;;iel i:;;idorea acela9i lucru de mai rimlti ani 9i
"Cu fiecare raspuns banalla 0 chestiune vitala amputez ceva nu avea curajul sa-mi spuna de teama sa nu ma distruga."
din capacitatea mea de a ll}.aasculta 9i de a ma inventa."
"De fiecare data cind nu am indraznit sa ies din temerile Constrfngerea cea mai subtila ~i mai violenta este, poate, cea
care fmi mutileaza imaginatia ~i 0 inchide in prejudecati ~i in
mele, cind nu am intrat in imprevizibil, m-am privat de 0
posibilitate." principii a priori. Ramin astfel fidel ~i ma conformez acelor
constructii normative care sint imaginile mele despre mine.
Tot felul de autocenzuri vin sa mic90reze limitele posibili-
tatilor noastre. Numim aceasta reprimare imaginara: imi ima-
"Nu sint destul de cultivata pentru a vorbi cu acest autor
ginez consecintele ingrozitoare ale unui act ... pe care nu-l voi
cunoscut. Trebuie sa-mi cunosc locul 9i sa nu deranjez oa-
mai face, ale unui cuvint... pe care nu-l voi mai spune. menii."
Imi voi folosi imaginarul despre celalalt pentru a ma cen-
zura. Ii imprumut tot felul de reactii care ma impiedica sa fac "Eram atit de convins ca nu voi reu9i nimic, dupa cum imi
una sau alta. Gindesc in locul celuilalt pentru a ma limita. spusese tatal meu ani de-a rindul, inclt, atunci cind mi-am
vazut numele pe lista celor admi:;;i la universitate in urma
"Daca-i spun ca gindesc altfel decit el, se va supara 9i sea-
ra va fi distrusa ... " unui examen special, pe care 11pregatisem:;;i 11dadusem
pe ascuns, ei bine, am crezut ca se m:;;elasera. Am lasat sa
"Nu-i pot spune adevarul, nu l-ar suporta." treaca perioada de inscrieri :;;inu am mceput :;;coaladecit
in anul urmator."
"Daca n-are chef sa iasa, ma voi priva de aceasta plimbare."
"Nu Ie cer sa vina, 9tiu ca i-ar supara 9i ca n-ar indrazni sa Ne servim de principiile noastre ca de ni:;;teziduri de apa-
ma refuze." rare pentru a evita caile neexplorate.

Aceste proiectii sint legate de experientele din copilarie. ,,0 mama con9tiincioasa nu i:;;iduce copiii la cre9a astfel
Fluxul educatiei, de exemplu, absenta limite lor clare, trezesc inelt sa poata sa-9i continue studiile, mai ales eind are mij-
in copiii sensibili 0 autocenzura putemica. I9i interzic ceea ce loacele financiare (ale sotului) de a sta acasa."
144 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 145

"Nu parase$ti 0 femeie care nu poate avea copii, chiar "Aceasta femeie nu mi se pare interesanta, dar poarta 0 bi-
daca dorinta mea de a avea copii era uneori atit de puter- juterie ariginala. 0 s-o intreb din ce tara provine ... "
nica, indt imi venea sa ma omor."
"Ma plictisesc la aceasta intilnire de familie. $i daca at;im-
Ne autoconstringem, avind 0 incredere oarba in limWl.rile cerca sa discut cu acest nepot pe care apraape ca nu-l cu-
noastre, prin incapacitatea de a ie$i dintr-un cadru de referin- nosc t;iisa.descopar lumea lui?"
ta dat.
"Nu indraznesc sa iubesc, deoarece cred ca trebuie sa Hi
iubit."

"Nu dnt, deoarece cred ca nu t;itiusa cint."


"Sint in stare sa renunt la tot ce nu cunosc, la tot ce cred ca
nu-mi place, ca un copil care nu vrea sa guste dintr-o min-
care noua."

Partea cea mai grea fn a renunfa nu este ceea ce--mi lipse$te,


ci faptul ca nu ajung sa ma bucur de ceea ce am .
.
'f.,:.}:.,.:~<~,:<J«.}X;:i<-:-:-':","{·'«>>:'X'm~;¢:·:·x,,;.;.:·:«-;<:,,>>

Mai adinc dedt a nu at;itepta ("Nu se poate", "Nu e de do-


rit"), a nu-ti dori este 0 sursa de constringeri reale.
"Cind simt ca nu-mi mai dau asteneala pentru ceva, ma
intreb: aare ce a ostenit in mine?" "Am grijCfde dorinfele mele ... acordfndu-le atentie
$i chiar visfndu-le."
Mi se intimpla sa ma fortez sa ies din capcana nepasarii t;ii
sa descapar lucruri minunate. 5piritele creative sint visiitorii care gasesc mijlocul de a-t;ii
realiza visurile. Ce ne lipset;ite cel mai adesea este indraznea-
"Nu aveam chef sa ies duminica asta. M-am fartat t;iiam la de a cauta ce vrem cu adevarat, curajul de a ne Hisa imagi-
descoperit ce minunate sint cimpiile la munte in luna iunie." nea sa exploreze "pet;itera lui Ali Baba" a dorintelor noastre.
"N-aveam chef sa ma due la aceasta serata de teama sa nu
ma plictisesc $i tacmai in seara aceea I-am intilnit." Cfti de ;,Mi-ar placea sa ... " pentru un "Vreau sa ... "?

Sa nu ai chef paate H un refuz de a te lasa scas din pasivi-


tate sau din nevoia de retragere, pentru a te pastra pentru alt- Singura care nu tri!?eazi:ieste imaginatia,
pentru cd poetul inventeaza In libertate ;;i
ceva. 5-ar putea ca a persoana sau a situatie privita in ansam-
impune imagini inc01z!?tiente, simboluri
blu sa-mi dea intr-adevar impresia ca nu ma intereseaza. Oar care ni se par mai aprdape de realitate. Ade-
daca sint gata sa ma las stimulat de un semn, mi se vor des- varul este In imaginar.
chide parti nai. Eugen Ioneseo
146 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza.? 147

Exista parti ale sinelui care dimin inaccesibile con~tientu- S'mt surd, orb, violent 9i descumpanit, copil 9i cenzor re-
lui. Unele ne par amenintatoare sau ru~inoase 9i, fara sa dutabil cind am resentimente. Ma revolt in interior ~i nu per-
vrem, fara sa 9tim, Ie proiectam asupra celuilalt. Atunci se in- mit nimanui sa-mi atinga suferinta, care este unica. Doar eu
tore impotriva noastra ca un bumerang. am dreptul sa vorbesc despre ea sau sa 0 neg.
Acest tata afectuos 9i tandru se simte complet deconcertat
de agresivitatea virulenta a fiului sau. Copilul transpune Violenta este adesea 0 transpunere 1nfapt a neputintei.
in fapte 9i cuvinte violenta pe care tatal sau a ignorat-o la
'el insU9i dintotdeauna.
$i unii ~i altii avem praguri de frustrare variabile, in func-
Constringerea esentiala este la nivelul fiintei interioare.
tie de situatii, interlocutori ~i sensibilitati. Putini dintre noi i9i
Sentimentul de constringere rezuWi din aspiratia mea de a
cunosc zonele de intoleranta 1, adica aceasta parte din noi me-
cunoa~te 0 stare intema implinita ~i perfecta. Simtim ca nu
yom fi niciodata in posesia integrala a sinelui. reu hipersensibila, mereu fragila, facuta din rani niciodata in-
chise, redeschise la cea mai mica provocare.
Mi se intimpla uneori sa am aceasta senzatie ascutita ca 0 Resentimentul este urticaria relatiilor, 0 mincarime a lipsei,
lovitura de cutit, care-mi lasa un gust nostalgic, de a avea
trebuie sa-l zgindarim tot timpul, sa-l alimentam, sa-l intreti-
un corp prea mic, prea strimt pentru a contine viata care-l
nem sau pur 9i simplu sa-l sdirpinam. Cine nu a cunoscut
anima. Am sentimentul amar de a fi inghesuit, de a fi gre-
9it epoca 9i poate planeta. aceasta placere ambigua de a zgindari 0 rana care nu voia de-
cit sa se vindece, cine nu a cautat aceasta senzatie dulce-ama-
$i astazi, odata cu trecerea prea rapida a anilor ... de 0 vre-
me incoace, am prea putin spatiu pentru a permite tuturor ruie de a trezi 0 suferinta indepiirtata ~i totu~i prezenta?
posibilitatilor sa se dezvolte in mine. Resentimentul nu cauta asigurarea, ci confirmarea, face
Ma minunez In fata misterului omului, a foe din orice lemn 9i ii rastoama fara mila pe toti cei care l-ar
fragilitatii ?i a frumusetii fiecaruia, a cura- putea detuma de la scopul final: sa sufere 9i sa provoace
jului de care are nevoie tandretea. suferinta.
Marie Eve
Sursele profunde ale resentimentului se regasesc in lipsu-
rile resimtite in copilarie, lipsuri reale, lipsuri imaginare, caci
Resentimentul san dnd sim!irea pentru un copil distanta dintre lumea dorintelor, violenta ne-
minte voilor ~i sursa raspunsurilor posibile este infinita.
Cuvintele, limbajul devin puntea de legatura, pasarela
Toti cei care au trait acest sentiment ~tiu ce cumplit e sa fii care apropie ~i mai ales simbolizeaza un drum posibil catre
prins intr-un uragan, intr-un tsunami sau, mai bine zis, in va- inaccesibil. $i dnd cuvintele lipsesc, imaginarul preia ~tafeta.
lurile resentimentului. Un soi de vointa incrincenata ne stapi- Lipsa unei exprimari adevarate face sa se nasca resenti-
ne~te, ne impinge sa refuzam, sa respingem, sa spargem sau mentul, suscita rumegari, iluzii, confuzii, distorsiuni. Cu-
sa distrugem la foe mic 0 relatie la care totu9i tinem, care este vintul adevarat va numi, va spune ~i va lega astfel copilul
importanta ~i uneori vitaM pentru noi. de lume, este un cuvint care va face legatura dintre real ~i
Resentimentul este jungla sentimentelor: "La moarte", realitate.
"Razbunare!", ,,0 sa mi-o plate~ti", "Sa nu crezi ca tu 0 sa
fii fericit daca eu sint nefericita." 1 Dyer, Les zones erronnees (Zonele eronate), ed. Tchou.
148 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 149

A spune ce exista nu inseamna a transforma lumea in ame-


nintiiri. E de preferat sii spui: "E 0 searii in fata por!i(' de-
eft: "Atenfie la seariif"

Poti spune: "M-am simtit lezat de cuvintele tale" in loc sa


acuzi in tacere: "Inca 0 data m-a luat drept un idiot."
Resentimentul se nat;'te din neacceptarea faptului di do-
rintele nu mi s-au realizat, ca ceea ce am spus nu a fost inte-
les, ca at;'teptarile mi-au fost int;'elate, ca proiectele mi-au fost
stricate sau aminate, ca viata nu se ajusteaza dupa perceptia
mea.
In anumite momente, lumea apare ca un adevarat dmp de
mine ... de frustrari. Avansam, punem piciorul pe un refuz in-
tirziat, pe 0 lipsa de raspuns, pe detonatorul unei neintele-
geri. Anumite perioade sint pline de neintelegeri, de ~onf1ic-
te, de frustrari repetate.
Celalalt nu a raspuns at;'teptarii mele, realitatea s-a dove- "Toate acestea ma scot din fire."
dit diferita de ce speram eu t;'inu 0 pot accepta. Ma distruge
distrugindu-mi 0 imagine despre mine atund dnd celalalt Furie, minie :;;iin:;;iruire de acuzatii, toate irni permit sa-mi
irni atribuie un rol pe care eu nu-l vreau, dnd imi da un ras- ies din fire. E bine spus: "Sa-mi ies din fire", pentru ca daca
puns care nu-mi convine. ma intorc in mine voi trai tristete t;'idoliu. Nasc furie pentru
a nu ma confrunta cu durerea.
"Voiam ralul primadonei t;'iel mi-a dat ralul subretei sau
al sotiei sufocante." Furia, fuga sau violenta sint adesea sentimente-ecran, pe
care Ie scot in fata impotriva celuilalt, pentru a nu auzi sau a
"Ma credeam un amant minunat t;'iea m-a vazut ca pe un nu recunoa:;;te ce a fost ranit in mine. Aeeste sentimente-ecran
prafitor." dau nat;'tere comportamentelor fictive, ce nu vor permite
crearea unui schimb de cuvinte sau de trairi la nivelul senti-
"Ma eredeam un tata iubitor, el m-a numit eurcan."
mentelor reale, a ceea ce simt in mine.
"At;'teptam sa ma primeasca eu un suris, sa se bucure de Tristetea este singura scapare a resentimentului, aceasta
tot ce am adus ... :;;iea imi face mutre, imi reprat;'eaza ca durere care se pierde in revolta sau in tacere. Minia este une-
sint mereu plecat." ori rezultatul depresiei, pentru ca da friu liber furiei pe care 0
Aceasta distanta dintre speranta, viziunea mea asupra re- intorsesem impotriva mea.
la}iei t;'ieeea ce se intimpla va na:;;teun sentiment de depose- "Ma urase atit de mult pentru ca nu am fost capabiUi sa re-
dare (sint deposedat de atotputernicia mea?) t;'iva fi cautata 0 innoiese relatia no astra, s-o pastrez vie :;;isurprinzMoare,
iet;'ire cu scopul de a evita depresia. Voi nat;'te in mine till di- incit imi face bine sa-l acuz, sa inventariez tot ce-a facut :;;i
namism de reprat;'uri, autojustifieari, acuzatii pentru a scapa mai ales ce n-a facut, ca sa-l fac responsabil de aceasta de-
de senzatia de respingere, de subapredere, de pierdere. teriorare.Zed de exemple imi revin in memorie t;'iintretin
150 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 151

fladira resentimentului. Am nevoie de aceasta agresivita- nevoile, pentru a ma face auzit, pentru a ma desparti de ce
te pentru a ma smulge din nostalgie." nu-mi face bine.

Furia exploziva elibereaza preaplinul tacerilor, al supune- Aeest barbat ne spunea: "Simt furii ingrozitoare, dar sint
rilor sau al umilintelor. Exista $i furia salvatoare eare mar- reci :;;itran:;;ante ca un bisturiu. Furiile mele sint adevara:
cheaza limitele de netrecut, care da glas indignarii $i arata ne- te operapi chirurgicale :;;i,binemteles, operez pe mine."
dreptatea.
In stadiul de rumegare plina de suferinta pe termen lung,
Dimpotriva, resentimentul este 0 acumulare. De aceea Ii
resentimentul devine 0 otrava pentru sine :;;ipentru ceilalti.
vine greu sa se exprime prin cuvinte. Poate fi legat de 0 mul-
time de fapte nesemnificative, ridicole, derizorii, daca Ie "Ar fi putut sa ma conduea, dar a preferat sa ramma cu
luam separat. Oar prin repetitie, sentimentul de neputinta $i prietenii, sa bea :;;isa discute despre tot:;;i nimie."
de nedreptate va da na:;;tere ranchiunei.
Aceasta femeie va distruge, va masacra literalmente 0 zi
"Te urasc fiindea ma simt vinovat ea te-am agresat atit." minunata pe care a petrecut-o eu prietenul prin amintirea ul-
timelor minute.
Umilintele suferite fara proteste, fru,strarile repetate cu re-
Cind mcepem aceasta cugetare, intr-o situatie data, ne le-
zonante indepartate vor forma 0 magma apasatoare $i se vor
perpetua ca 0 tensiune insuportabila ce trebuie sa se des car- gam de un singur element, pe care eonstruim un scenariu de
repro:;;uri (invinovatirea celuilalt), de restaurare (grija pentru
ce, sa gaseasca 0 ie:;;iresau un suport pentru exprimare. Ta-
narcisismul ranit), de razbunare (replica, privatiune ... ).
pul ispa$itor va fi adesea persoana de la eare a$teptam cel
In ce prive:;;te resentimentul, tocmai placerea legata de cu-
mai mult, in eare investisem cele mai multe sperante. Ea, per-
soana apropiata, care "ar fi trebuit" sa ma inteleaga, sa ma getare, de repetarea ve:;;nie adaugita eu a secventa, un dialog
primeasca sau sa ma ajute, tocmai ea fuge. imaginar ne va impiediea sa 11depa$im. Cheltuim a gramada
de energie ca sa alimentam ceea ce ne face sa suferim.
In relatia mea de cuplu, ea $i in relatiile din copilarie cu
parintii, ii acordasem eeluilalt misiuni destinate sa-mi im-
Una dintre caile de a deveni un mai bun tovara~ pentru tine
plineasea dorintele :;;isa ma scape de temeri."
fnsufi este sa renunfi Larese11.timent, sa-lla~i sa treaca.
"A$teptam sa ma faci sa ma simt in sfir$it iubita pentru
ceea ce smt $i nu pentru rolurile care mi se dau." Altadata, aceasta posibilitate aparea prin intermediul no-
Parinti, parteneri $i copii vor eonstitui obiectul principal punii de iertare vehiculate de diverse religii. Astazi este :;;i
al resentimentelor profunde. Relatiile eele mai intime sint in- mai important sa recunoa:;;tem modulin care intretinem re-
earcate de un resentiment uneori apropiat de ura. Cu cit sentimentul, oricare ar fi elementul declan$ator, $i felul in
arunc mai tare asupra lor nevoia mea de a fi iubit $i recunos- care 11transformam mtr-o miza de supunere saude refuz m
cut, eu am mai mult Ie port pica atunci cmd ma dezamagese. relatiile esentiale.
Cuvintele au dreptate: Ie port pica, deoarece totul pica pe ei. Aceasta luciditate ne ajuta sa renuntam mcet-mcet sau de-
Furia impotriva celuilalt este 0 forma de evitare a sinelui. odata, eu un suds sau cu un suspin, la violenta acumulata,
Imi permite sa nu-mi vad e$ecul, insuficienta, imi mareheaza dupa ce i-am epuizat otrava:;;i binefacerile. Aceasta fluiditate
dependenta. Poate fi $i 0 etapa sanatoasa a afirmarii $i reven- regasita ne permite a u:;;urare, a departare :;;ia reapropiere m-
dicarii, un motor pentru a ma defini mai bine $i a-mi enunta tre ce e mai bun in noi ifi9ine $i imprevizibilul posibil.
152 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 153

ginara de violenta 9i distrugere, violenti'i Impotriva sa, a ee-


luilalt sau a rivalului (0 terta persoana).
Recunoa9tem gelozia dupa efecte. Are 0 deosebita putere
de eroziune. Ea uzeaza/ aduce la saturatie sentimentele cele
mai viiI relatiile cele mai frumoase.

Gelozia este flagelul iubirii ... uneori fara remediu, fntotdea-


una cu suferinta.

Astfel sintem trimi9i la natura iubirii sau a ata9amentului


care sustine gelozia. Este 0 iubire din nevoie sau din dorinta.
Oare este iubirea atIt de visata/ de idealizata, de inchipuita,
IncH nici 0 relatie reala nu 0 poate egala?
Gelozia este intllnita mai ales m cazul iubirii din nevoie.
Gelozia amoroasa este un ansamblu de sentimente 9i senzatii
"ered cli e timpul sa te parasesc, pe tine, incontrolabile/ impulsive/ care se autohranesc din orice ele-
cel care m-ai fnsotit atfta timp, resentimentul meu ment real sau inventat/ scoase dintr-o realitate in schimbare,
preferat." care se mtretine din migearile inimii 9i ale sufletului. Cei care
au simtit iubirea sau care au trait sentimentul indragostirii
9tiu ce amestec de bucurie, nelini9ti, plikeri 9i dureri, a9tep-
Gelozia
tari 9i deceptH, entuziasm 9i depresie traverseaza, sti:ipine9te
9i Inflore9te pasiunea amoroasa. La aceasta se adauga 0 sufe-
"Gelozia este un sentiment abominabiC una dintre dureri-
rinta specifica foarte intensa In cazul in care intervine gelozia.
Ie extraordinare ale .iubirii"/ spunea Jeanne Moreau ditre
Madeleine ChapsaJl/ 9i mi se pare adevarat, pentru ca nu Originile geloziei
exista gelozie tara iubire/ chiar daca exista multe iubiri fara
gelozie. Dnii psihologi vi'id m starea de gelozie 0 reminiseenta 9i 0
Cel care iube9te va fi gelos pe cineva de care a fost iubit. transpunere in fapt, deghizata a unei homosexualitati laten-
$i tot el se indoie9te de iubirea celuilalt 9i uneori il reduce la te. Putem uneori sa 0 presimtim vazInd cu dt freamat anu-
neant prin aceasta indoiala, suspiciune permanenta introdu- miti barbati 9i anumite femei W imagineaza 9i descriu scena-
sa in cotidianul Int1lnirilor 9i al absentelor. rii de seductie 9i de relatie amoroasa mtre partenerii lor 9i un
Ar trebui sa vorbim mai degraba despre starea de gelozie/ altul. I9i imagineaza scenele cu lux de amanunte 9i eu interes
o stare in esenta emotionala 9i corporala, care se sprijina pe precis pentru rivalul de aeela9i sex.
imaginar 9i se hrane9te din el. Putine persoane I9i recunosc 9i In ceea ee ne prive9te, noi vedem sursa acesteia mai ales In
I9i afirma gelozia. E un sentiment de care se rw;;ineaza cel ca- dlescoperirea inevitabila pe care orice fiinta umana 0 face in
re-I simte, pentru ca adesea ad\lee 0 Intreaga produetie ima- primii ani ai vietH - ca nu este unie, ca mama sa I-a "tradat"
deja 9i 9i-a daruit iubirea altuia mai puternic, dotat cu auto-
1 M. Chapsal, La jalousie (Gelozia), 1984, Idees,ed. Gallimard. nomie 9i mijloace.
154 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 155

Aceasta "tradare" este una dintre originile anxietatii de Ah! sa fac rau! Sa-mi fac rau, eel putin in acel rau exist,
abandon, ale temerii de a nu-~i gasi locul, de a nu fi recunos- simt, traiesc. Atunci ma agat de tot raul pe care mi-l fac 9i
cut, de a fi aruncat in golul existentei fara corzi de sustinere. .ma ridic, epuizat, sa infrunt lumea 9i viata asta imbecila
Mai tirziu, pentru oricine, gelozia va fi 0 forma de a lupta care nu se teme de nimic.
cu sentimentul distrugator al non-existentei, va fi un excitant Nimeni nu poate intelege tortura ascunsa care ma chinuie.
pentru a-i mentine dorinta, pentru a pastra vie atractia pe Nimeni nu-mi poate lua aceasta suferinta. Macar ea 1mi
care celiHalt 0 exercita asupra lui. lata de ce, chiar dad nu are ramine. E numai a mea!"
nici un motiv "real" de a fi gelos, va gasi incon~tient noi pre- Gelozia ~i dorinta se leaga mai mult de relatia inchipuita
texte pentru a fi, pentru d va extrage din acest sentiment sau doar anticipata dedt de persoana iubita. Aici, activitatea
energia necesara supravietuirii. imaginara legata de gelozie va face ravagii incredibile, pen-
tru di relatia asHel proiectata este incarcata de toate posibili-
Gelozia se hrane~te din imaginar tatile, de toate dorintele, de tot ce nu s-a intimplat.
Ne imaginam mai ales ce traie9te celalalt, partenerul, ce Acest lucru il observam adesea in gedintele de asistare, in
simte, ce nu mai simte sau ce nu simte. Acest imaginar ni se situatiile in care un barbat sau 0 femeie i9i imagineaza 9i con-
inscrie in corp prin senzatii fizice de 0 violenta care ne sur- struiesc cu mii de detalii "tot ce se poate intimpla" intre cela-
prinde 9i ne bulverseaza ca 0 tornada sau un taihm intens. lalt 9i rival sau rivala. Cererea neformulata, dar reactivata de
E dificil sa descrii intensitatea 9i nivelul sentimentelor ce- gelozie va fi legata mai mult de dorinta de a controla relatia
lui care sufera de gelozie. E inutil, de altfel, sa vrei sa lini9te9ti dedt de dorinta de a avea persoana insa9i.
sau sa consolezi un gelos. Revine fara incetare asupra unui "Vreau sa 9tiu tot ce se petrece intre ei."
detaliu, a unui cuvint sau a unui comportament care ii reacti-
veaza suferinta 9i il intoarce pe dos cum ar face-o un val ne- "Nu-i poate da celuilalt ceea ce mie nu-mi dadea (asculta-
sfir9it de seisme. re, dragoste fizica, daruire de sine, implicare»Qu Ie poate
Gelozia Ii da celui care 0 resimte sentimentul de panica, da altuia. Pina atunci imi imaginasem ca dad m~nu-mi
de neant sau de respingere. da, inseamna d nu are, ca nu depinde de mine. D~\ dad
altuia ii da acela9i lucru ca 9i mie, acelea9i gesturi, acelea9i
cuvinte, acelea9i priviri, este insuportabiC arund trilirea
Cunosc gustul neantu/ui $i cumplita amaraciune a non-exis-
noastra in derizoriu, nu mai are nici 0 valoare. $i tocmai
tentei.
(Un gelos) asta imi confirma ca nu valorez nimic ... pentru d ea avea
toate acelea 9i m:t mi Ie dadea sau Ie da altuia, pentru d eu
nu meritam sa primesc ceva unic. $i aceasta noua imagine
"Gnd descopar 0 schimbare in sentimentele iubitului sau
despre mine este insuportabila."
un interes nou pentru altcineva, cind surprind «tradarea»,
existenta mea este in joc mai mult decit relatia. 0 cascada In starea de gelozie supravietuie9te, in forma arhaica, do-
de senzatii haotice, violente 9i subtile ma invadeaza, ma rinta infantila de "a trai totul", de "a avea totul" de la ceUHalt
arunca in non-existenta. Dorinta de a disparea, de a curge, 9i nevoia: "Vreau ce ai tu." $i mai exista 9i aceasta dorinta,
de a ma pierde in neant 9i apoi, dupa citeva dipe, ca un niciodata implinita, de a controla sentimentele celui iubit.
vulcan in eruptie, sint scuturat de cutremure, de orari, de Stravechiul vis mitic de a-I putea dicta celuilalt ce sentimen-
imagini crimina Ie. te trebuie sa aiba, ce trebuie sa il emotioneze:
156 DACA M-A$ ASCUI.:TA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 157

• "Iube$te-ma deplin." Gregeala parintilor sau a educatiei este cel mai adesea de a
• "Nu ma iubi decit pe mine." vrea sa negi, sa minimizezi sau sa transformi sentimentul in-
• "Renunta la toti pentru mine." cercat de cel care este gelos, care se simte gelos ... mtr-un sen-
• "Pii numai ceea ce sint eu." timent pozitiv pe care nu-l are.

Gelozia intre £ra~i Gelozia parinteasd


E deja banal sa vorbe9ti despre gelozia dintre frati, insoti- Se recunoa9te, 9i mai ales se vorbe9te mult mai rar de acest
ta deseori de un sentiment de nedreptate. Este adevarat ca sentiment di£uz, ru9inoS sau derizoriu care strabate corpul ta-
orice iubire materna sau paterna e nedreapta, in sensul ca nu talui cind i9i prive9te cu dorinta, gelozie, baietelullini9tit din
se manifesta identic fata de toti copiii din familie. bratele mamei care este 9i sotia sa. Oare ar vrea locul copilu-
Copiii unui cuplu sint nascuti in momente diferite ale is- lui (linga mama), al mamei (aproape de copil), al sotului (cu
toriei lor, ale calatoriei sau ale tatonarilor lor. Fiecare sose9te osotie disponibila, primitoare, deschisa cerintelor)? S"mtati-
intr-un context complex, fiecare este inconjurat de a9teptari, tea mize puse in joc in aceste relatii triunghiulare create prin
dorinte, misiuni sau sperante diferite, in functie de scenele sosirea unui copilin cuplu. Bineinteles, exista convingerea
acestei istorii.
frecventa ca un copil va suda cuplul, il va stabiliza. De fapt,
Consecintele geloziei dintre frati ar putea fi atenuate dad\. deseori, sosirea unui al treilea dezechilibreaza relatia, modifi-
acest sentiment ar fi pur 9i simplu recunoscut 9i acceptat. ca dinamica interna a cuplului.
"Aveam 5 ani 9i treceam adesea cu camionul meu de lemn Citi barbati care "nu vor copii" ar trebui sa spuna: "Nu ma
simt capabil sa fiu tata in acest moment" sau "N-am chef de
peste capul fratelui meu de 1 an. Mama Jrni spunea: «Tu e9ti un rivalintre noi"!
mare, trebuie sa-l iube9ti, e fratele tau.» Imi cerea sa am sen-
Cu totii ne amintim aceasta scena extraordinara din filmul
timente pe care nu Ie aveam. Daca ea ar fi putut macar sa-mi
Moliere1, 'in care tatal micului Jean-Baptiste Poquelin, vazin-
confirme adevaratele mele sentimente: «Da, 11 dete9ti, crezi
ca ocupa prea mult loc, ca e in plus. E sentimentul tau, inte- dU-$i sotia cum omoara paduchii de pe capul fiului (paduchi
leg ca a9a simti », asta m-ar £i ajutat sa trec peste gelozie." pe care ii luase de la unul dintre prieteni numai pentru a sta
in poala mamei), alunga baiatul$i i9i ofera capul miinilor pri-
"Da, 9i tu ai vrea sa te tin la piept, sa te legan. E adevarat, mitoare ;;idisponibile ale sotiei cu dorinta de a fi rasfatat, pri-
am facut aceste gesturi 9ipentru tine, am simtit aceea9i ne- mit, ingrijit, a;;a cum era fiul pe care I-a respins ca pe un rival.
lini9te. Cind ,?ormeai, veneam sa te vad noaptea. Te-am Sentimentele de gelozie intre mama 9i fiiea, mai ales la pu-
hrani t la sin. II preferai pe cel sting, de llnga inima..." bertate, par mai evidente 9i se traduc mai deschis, printr-un
Aceasta transpunere in cuvinte ar elimina multe dureri, ar comportament agresiv al mamei fata de fiica, care-i raspunde pe
alina a9teptarile. masura. Mizele acestei gelozii sint multiple: fuca e evident mai
seducatoare, mama imbatrine9te, e legata de tata, ii datoreaza fi-
delitate - trimiterile sexuale sint evidente ... Aceasta £iicace in-
Cuvintele nu sfnt decft 0 izbucnire fugara 9i nefndemfnati- tra in viata reprezinta pentru mama 0 rena9tere a tuturor posibi-
ca a realitatii.
litatilor, pe care Ie saboteaza (£apt insuportabil pentru mama,
: care i9i retraie9te propriile sabotaje) sau Ie realizeaza (ceea ce
Recunoa9terea sentimentelor actuale, cele pe care Ie avem poate fi la fel de insuportabil).
la un moment dat - in loc sa Ie negam - este 0 forma de
confirmare a sinelui. "Exist prin ceea ce simt 9i sint inteles." 1 Regizat de Ariane Mnouchkine.
158 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE
Cine ne saboteaza? 159

Gelozia in cuplu Uneori, gelozia este 0 tentativa disperata de a pastra con-


trolul asupra celuilalt 9i de a-i interzice sa ne abandoneze,
In relatia de iubire, gelozia este asoeiata posedarii fiintei caei laradaeina geloziei sta anxietatea, teama ingrozitoare de
iubite. Dorinta de a-I poseda pe celalalt, de a-I pastra pentru abandon, pierdere sau respingere. Ordinul va fi: "Nu poti sa
tine, eventual, de a-I supune dorintelor ~i temerilor proprii, ma parase~ti."
iata pretul sentimentului de iubire din nevoie. Unii incearcasa redea imensitatea iubirii lor prin preocu-
In relatia de iubire, e bine ca fiecare sa se defineasca. repe- pari geloase:
de, devreme. Sa-9i delimiteze teritoriul (timp, spatiu), sa-~i
"Uite dt tin la tine. Nu e asta 0 dovada de iubire?"
redefineasca frecvent a~tepHirile, nevoile, sa-~i clarifice dorin-
tele 9i cererile. Sa recunoasca pragurile de toleranta ~i zonele Gelosuli~i face prozeliti.
de intoleranta. Sa invete sa spuna: "lata ce e bine pentru
"Daca nu e9ti gelos, iJ:tseamna ca.nu iube9ti."
mine, ce e mai putin bine sau inacceptabil pentru mine." Pare
un drum lung de parcurs intr-o relatie de cuplu fondata pe "E normal sa fii gelos cind iube9ti:'
durata, pe un proiect comun, pe schimb, pe 0 punere in co- Gelozia nu diminueaza iubirea pentru celalalt. Uneori 0
mun a sentimentelor 9i sperantelor. mare~te, 9i mai ales ii adauga 0 noua dimensiune, nemai~t11-
Daca. iubirea pentru celalalt este inradaeinata in vechi ne- nita, cea a suferintei, a durerii, care se ramifica in disperare 9i
voi totalitariste 9i care impun, va fi greu sa eviti gelozia care indoieli, dar 9i in speranta nefondata de a recuceri sau de a
polueaza relatia. Vor fi momente bune, indntatoare, contami- pastra partenerul iubit. Cind partenerul este pierdut (despar-
nate de repr09uri, revendica.ri exagerate fata de elementul de- tire, divort), gelozia se poate transforma in ura pentru parte-
clan9ator: 0 clipa de uitare, un suds, 0 privire, un cuvint ne- ner sau pentru rivalul fericH. In acest stadiu se trece la actele
potrivit. pasionale.
Armele de lupta preferate ale gelosului sint acuzatia indi-
recta 9i invinovatirea. Sa-l invinovate9ti pe celalalt asHel:
• "Nu-mi oferi destu1."
• "Nu te ocupi sufieient de mine."
• "E9ti egoist, nu te ginde9ti dedt la tine 9i la interesele
tale."
Cealalta arma frecvent utilizata este devalorizarea, desca-
lificarea propriei persoane, care in acela~i timp 11descalifica 9i
pe cela.lalt.
• "In orice caz, nu merit atita osteneala."
• "M-ai ales fara sa ma cuno9ti cu adevarat."
• "Nu am fost niciodata iubit."
Aceasta subapreciere vizeaza ~i descalificarea iubfrii, a
atentiei sau a semnelor de interes ale celuilalt. E ca 9i cum i-ai
spune: "E9ti ultimul idiot sau probabil ca nu valorezi prea
mult dad te interesezi de 0 mIlitate ca mine." "Celazia mea, mereu prezenta, atenta, vigilenta."
160 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 161

Gelozia in viata familiala ~i sociala sau pozitive, "E ca mine, un literat", il marcheaza profund pe
copilul care Ie provoaca. Unii VOl'fi sufocati de comparatii
Tot ee am de spus e ea nu am nimie de spus.
Dar elf a$ vrea sa spun eeva. Gare aspirajia ("E mai bun, e mai rau dedt, e1?ueaza precum ... "). In clasa,
eiftre a prommfa euvinte este deja 0 forma COl'onitaeste dorita pina pe la 7-8 ani, respinsa 9i dispretuita
de ruga, de rezistenfii In fafa neantului? mai tirziu.
E.lonesco Pozitia din relatiile cu personajele importante (tata,
mama, fratH mai mari) face obiectul unei rivalitati uneori fe-
roce, care alimenteaza geloziile familiale.
zieiIn9i viata cotidiana,
intaresc situatiile
numeroase ce servesc
tensiuni drept suport
sint numeroase. gelo-
In familie,
gelozia se manifesta cu mare acuitate in timpul mesei 9i lasa Nedreptatea partilor egale
urme profunde. Se observa:
"Nu ai de ce sa fii gelos, nu fac nici 0 diferenta."
• In priviri: Cine pe cine prive9te? Cine nu este privit?
Prea privit? Nevazut? Asta nu e 0 consolare pentru cel care vrea 0 iubire absoluta,
• In ascultare: Cum circula cuvintele? Cine este ascultat, neimpartita, care se vrea unk sau mikar sa se simta iubit altfel,
inteles, primit, amplificat, armonizat? Cine i9i vede cu- in cazul in care se resemneaza cu faptul ca nu este singurul.
, vintele pierdute in vid sau acoperite de ale altora? Multi parinti cred ca sint drepti, egalitari cind fac, de
• In circuitul mincarii: Cine e servit primul? Ce bucata? exemplu, "acela9i lucru pentru fiecare dintre cei doi copii".
Cu ce gesturi? Ce comentarii? "Maninci deja prea mult."
"Nu-ti place niciodata nimic." "Cind ii cumpar unuia 0 hainuta, fac la fel9i pentru cela-
lalt. Nici 0 diferenta."
• In treburile casnice: Cine stringe, curata, aduce farfurii-
Ie? (Rareori tatal... adesea copiii mai mari sau mama.) Tocmai aceasta atitudine neaga diferenta, pentru di cei doi
• Prin locul care ne este dat: Linga cine? Departe de cine? copii nu au acelea9i nevoi in acela9i moment.
"Ab! nedreptatea partilor egale! striga acest barbat de 40
de ani. Mama mea taia tortul in parp egale, crezind ca e
dreapta 9i echitabila. Dar eu aveam 0 poWi nepotolita, mai
ales in acest domeniu. Mincam resturile fratelui meu, care
avea un apetit scazut, dar a9 fi vrut sa mi se recunoasdi
nevoile ... 9i nu prin resturi."
"Nu vitd, nu simt, nu fn/eleg dedt E greu sa introduci intr-o familie sau intr-o colectivitate
ceea ce-mi va hrani gelozia ... transformind-o aceasta notiune de parti egale - adica diferite - 9i sa propui,
in suferin/a!" de exemplu, sa fad mai multe parti dedt persoane, sa Ie tai in-
egal, cerindu-i £iediruia sa-9i aleaga. Pentl'll unii va fi mai im-
Imbradimintea 9i modul personal de ingrijire intaresc portant sa aiba doua bucatele mai mici dedt una mare. Pentl'll
comportamentele de gelozie. Orice aspect e potrivit, culoa- altH partea cea mai mare va fi mai importanta 9i de dorit. ..
rea, forma, frecventa, pentru a alimenta suferinta.
$coala 9i miza notelor bune sau proaste sint un teren pen- Cunoa9tem 0 bunica ce taie in mod deliberat ciocolata in
tl'll gelozie datorita preferintei incon9tiente a anumitor pa- bucati inegale. Ea raspunde astfella protestele nepotilor:
rinti. Identificarile negative, "Va £ica taica-su ... zero la mate" "Cine a spus ca viata e dreapta?"
162 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 163

De altfel, poate unora Ie e mai putin foame decit altora. Raspunsul frecvent este: "E$ti egoist, nu te ginde~ti decit la
Sau au ficatul mai sensibil. Unii sint mai lacomi, altii se tine."
multumesc cu putin ... sau cu altceva decit ciocolata. Va invitam sa faceti diferenta intre sentimente, intre trairi:
"lubirea mea pare diferita de a ta, trairea ta este diferita de a
Gestionarea geloziei mea."
Gelosul folose~te adesea cuvintul"in$elat":
Cum sa-mi gestionez gelozia proprie ~ipe a celuilalt? Vor-
bind, vorbind ~i iar vorbind, cu unica conditie sa vorbe~ti de- • "M-am in$elat in privinta ta."
spre tine, mai ales sa nu vorbe~ti despre celatalt sau in locul • "M-ai in$elat."
celuilalt. Sa vorbe~ti despre tine ca ~i cum te-ai goU, ca ~i cum • "Ma simt in$elat de tine."
ai curata a piele, razuind in fiecare pUu camea prinsa pe in-
Ar fi mai drept Sa spunem ca gelosul nu se in~ala decit pe
terior, chiar dad pare imposibil sa reune~ti aceasta frematare
sine. De aceea ii este greu sa renunte la gelozie.
haotica de sentimente ~i senzatii.
$i sa rIzi, poate. Sa izbucne~ti in rIs.
Gelozia fnseamna sit vrei sa pitstrezi viitorul fn trec~tt (Ji sa
Acest cuplu tinar traversa a criza. Ea era uimita ~i atrasa
menfii clipa prezenta pentru totdeauna.
de un coleg stralucit, care Ii facea a curte asidua. El era
obiectul avansurilor flatante ale unei alte tinere fruinoase,
care-l emotiona.
La capatul unui dialog dureros, pUn de angoase ~i ame-
nintari, $i-au oferit a $edinta de descarcare nervoasa, ce i-a Culpabilizarea
facut sa plinga de ris $i de furie. Fiecare a facut un portret •
caricaturizat ~iinspaimintator - el, pe al colegului stralu-
cit, ea, pe al frumoasei tinere. Rivalizau in spirit $icruzime. In orice relafie, vinovittia apare ca un circuit integrat sub
,,- Frumoasa ta blonda, impaunata de prestigiul ei ofilit. plaja aparentelor, hranind comportamentele (Ji orientfnd ati-
- Ratoiul tau fandosit, cu gura de fund de pui." tudinile.
A durat a ora pina sa-~i cada in brate, inca scuturati de ho-
hotele de rIS, epuizind in acest catharsis salvator dtiva
Probabil ca societatea ar fi monstruoasa fara bomele ~i
dintre demonii care Ie rodeau relatia.
avertismentele induse de vinovatie.
Sa nu accepti niciodata sa intri in capcana falselor alegeri, Sentimentul straniu de a fi vinovat ne consfinte~te, oare,
a amenintarilor prop use de un gelos: ruptura? Sintem oare rupti de starea de inocenta ~i de implini-
• "Eu sau celalalt." re $i a voce interioara ne spune ca sarcina noastra este de a a
• "Te avertizez, W iau copiii." regasi?
De alHel, cuvintul"sex" inseamna rupere, iar sexualitatea
Sa nu-i permitem gelosului sa ne dicteze comportamente- este obiectul celor mai intense ~i mai irationale culpabilizari.
Ie, dupa dorinta lui. $i cel mai dificil ar fi sa-i dejucam culpa- Este arena, terenul privilegiat al vinovatiei 9i al rw]inii.
bilizarea, acel "lata dt de mult rau imi faci." Vinovatia se poate impra$tia ca un cancer in anumite rela-
Este adevarat ca a spune "Sentimentele tale iti apartin, su- tii $i Ie poate otravi. Multe persoane i~i administreaza singu-
ferinta $i nelini$tea sint ale tale" poate fi un lucru agresiv. re otrava ("Ma simt mereu vinovat de cite ceva"). Altele pre-
164 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 165

fera sa 0 serveasca aItuia ("Ii arat celuilalt ca este responsabil magi, mai ales de a fi respins, de a pierde iubirea, de a-I pier-
de ce mi se intlmpla"). In ambele cazuri, relatia este viciata, de pe ceHilalt, pierzind astfel 0 parte din mine.
intr-o stare proasta :;;iconfuza. Un tinaI' poveste:;;te chinurile prin care trece in relatia sa
"Ma simt vinovata sa-i eel', caci se simte am de vinovat de iupire: "Ne-am eertat un pic :;;inu ne-am vazut de zeee
dnd refuza :;;ima invinovate:;;te atit de tare cind accepta zile. In acea seara mi-a telefonat - ceea ce nu fiicea aproa-
cevaimpotriva vointei lui." pe niciodata - :;;imi-a propus sa 0 vizitez. Era pisicoasa :;;i
am inteles ca voia sa ne impaciim. $i eu voiam. Dar eram
Vinovatia se dezvolta in retele ce se intersecteaza, atit de prea obosit, trebuia sa prind un tren dimineata devreme :;;i
complexe incH eel care 0 simte nu mai :;;tieuneori daca e a lui i-am spun. Am aminat intilnirea pina simbata.
sau a celuilalt. De cum am inchis, m-am simtit rau, vinovat, nelini:;;tit.
Mai ales mi-era teama. Nu 0 sa ma mai sune niciodata, a:;;a
"Ma intreb daca nu-mi infantilizez sotul acceptind sa fac
pe nepregatite, ea sa ma invite. Am inteles ca am ranit-o.
tot ce-mi cere", spune aceasta soFe de 48 de ani, fara sa-~i
Trebuia sa ma stapinesc. E atit de sensibila! Ma tern sa nu-i
dea seama ca ea insa:;;ieste infantilizata de cererile contra- fae rau - iar cind 0 dinesc, ma respinge. Nu mai discern
dictorii ale sotului. teama mea de a ei :;;iasta se traduce printr-un sentiment
In aceasta sectiune, numimculpabilizari acele excrescen- difuz de vinovatie.
te ~i exagerari ale vinovatiei, care 0 transforma intr-o tumoa-
re maligna. DespartireC!: pastrez ce-mi apal'tine ~i pierd ... ceea ce ia ce-
Vinovatia normala ma prive:;;te doar pe mine. N-are nimic lalalt cu el.
de-a face cu ce cred sau simt altii. Este vocea con:;;tiintei mele,
care-mi semnaleaza printr-o stringere de inima ca am Incalcat
Invinovatirea :;;iteama de consecinte sint legate mai mult
o lege interna. Imi induce un disconfort interior, poate 0 re- de ceea ce nu fac decit'de ceea ce fac.
mu:;;care, dar nu 0 prelungire in ru:;;ine :;;icondamnare la
moarte. Este doar un semnal, 0 borna care-mi ghideaza con- "N-am sunat, n-am seris, n-am anuntat, n-am invitat."
duita, comportamentul de fiinta sociala. Repro:;;ul adus sie:;;i,permanent :;;ivag, al acelui "ce-am ui-
"Eu, care pun atita pret pe adevar:;;i onestitate, iata ca am tat?", "ee trebuia sa fac?" urmare:;;te acele persoane care au un
mintit, am tri:;;at.Nu ma simt bine astfel." simt excesiv allui "ar trebui" :;;ial a:;;teptarilor imaginare ale
eeluilalt, iar aeest lucru e cumplit!
Autoculpabilizarea Cad exista speciali:;;ti in ,/ar trebui" :;;i "ar fi trebuit".
Aceste instrumente de tortura inepuizabile pot fi de 0 vicle-
Culpabilizarea este un amalgam de senzatii indistincte, un nie incredibila, inclt nu lasa nid 0 scapare acelora care se per-
ames tee de temeri, subapreciere, nehoH'irire:;;inevoie de putere. secuta astfel:

Tea111ade l'eactia celuilalt • "Nu ar trebui sa ma chinui cu «ar trebui.. .»!"


• "Nu ar trebui sa incerc sa raspund la ceea ee imi imagi-
Teama de reactia celuilalt ocupa un loc de frunte in ceea ce nez ca a:;;teapta eeliilalt de la mine. Dadi-i indeplinese
in mod gre:;;itnumim "vinovatie". Ma tem de consecintele ne- toate cererile, ma va dispretui."
gative ale comportamentului meu. E 0 teama de minia • "AI' trebui sa fiu mai ferma, sa :;;tiusa spun nu, sa nu ma
celuilalt, de a nu ma conforma a:;;teptarilor lui, de a-I deza- supun intotdeauna, eel putin ma va respecta."
166 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 167

re se raporteaza la propria lor gelozie. Inconfortul vine atunci


cind culpabilizarea este legata de legea celuilalt.
Devalorizarea

Devalorizarea seamana cu invinovatirea.


"Sint insuficient, incapabil, jalnic, nu ma ridic la inaJtime."
Cei care cer cel mai tare sa fie iubiti, sa Ii se acorde atentie
duc cu ei 0 convingere de ne1;>ters:
I,Nu sint demn de iubire. Este imposibil sa se intereseze ci-
,,0, ce fericit ar fi ceUilaltfara mine."
neva de mine 1;>i
sa ma iubeasca pentru ceea ce sint."
Un copil neiubit sauiubit cu stingacie va capiHa convinge-
Aceste lIar trebut' $i ,,trebuie" slnt lovituri de crava$a $i lm-
rea ca nu e demn de iubire, 1;>inu pe aceea ca are parinti de ne-
punsaturi cu ajutorul carom anumiti oameni avanseaza ln
via/a. acceptat. Acest sentiment ca e1;>ti rau :;;ilipsit de valoare este
una dintre cele mai cumpIite torturi psihice pe care 1;>i Ie poate
induce cineva. Aceasta conduce la incercarea inspaiminUitoa-
Cum sa distingi vinovatia proprie de vinovatia legata de re de a nu mai fi tu insuti, la dilema cea mai distrugatoare:
reactiile celuilalt?
"Daca ma arat a:;;acum sint, gol, inconsistent, panicat, nu
Un om de 40 de ani se intreaba: "Timp de doi ani am in- voi fi iubit. Daca prezint 0 aparenta, voi fi iubit pentru ce
tretinut doua relatii paralele. Nici una dintre cele doua nu sint."
femei nu 1;>tia de cealalta. Nu ma simteam vinovat. $tiam Devalorizarea care te face sa te simti vinovat se hrane:;;te
ca, dupa doua rupturi dureroase anterioare, ma temeam de din comparatii.
o implicare unica. Nu voiam sa traiesc cu nici una. Lasind
lucrurile sa evolueze, putin cite putin m-am ata1;>atmai IIAspectele pozitive ale celorlalti Ie resimt ca pe ceva ce
mult de una dintre ele. In dimineata cataclismului, ele mie imi lipse:;;te."
s-au intilnit la mine 1;>iimpreuna au dezvaluit omisiunile,
tacerile, duplicitatea 1;>i
minciunile mele. M-am simtit cum- "Slnt lipsit de mcredere ln mine." 0 sa umplu, ded, aceastit
plit de vinovat de suferinta lor, un adevarat ticalos, un lipsa.
nemernic.
Chiar sint yn ticalos? Cita vreme nu 1;>tiau,eram in acord Este un fel de nevoie de a se defini prin eclipsare in raport
cu mine insumi. Atunci? Poate ca mai degraba imi place cu ceilalti, care ies in relief.
sa ma declar vinovat in fata lor, dedt sa-mi arat slabiciu- Multi conformi:;;ti ascund sub un comportament egal in-
nea, nehotarirea, teama 1;>i
mai ales dorintele." consecventele unei neincrederi fundamentale fata de adeva-
rata lor fiinta.
Am auzit multi barbati marturisind: monogamia nu cores-
punde unei legi interne, eventuala vinovatie nu este legata La 38 de ani, in timpul unei terapii, Anita a reu;;it sa vor-
dedt de reactiile partenerelor. Ei simt di in1;>aladoar punin- beasca despre aceasta suferinta bine ascunsa sub un com-
du-se in locul celuilalt, iar prin aceasta mi1;>carede identifica~ portament perfect normal: "Ma rane:;;te atlt de u1;>ororice
168
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 169

nimie, un euvint, un gest; e ca 0 prabu;>ire. Dar ~tiu sa as- feet lini~tit, eliberat de toate repro~urile pe care i Ie aduse-
eund ee se petrece in mine. Nimeni din anturajul meu nu sem in ace~ti ultimi ani.
ar banui a~a ceva, reu~ese sa zimbese ehiar ;;i atunci dnd In aeeste visuri cu ochii desehi~i, eu eram sotul ideal care
sint nelini;;tita ;;i panicata. nu puteam fi in realitate. $i apoi, mil.uram pentru ca i-am
E un eo;;mar ~i nimeni nu intelege violenta trairii mele. E dorit ei moartea ca sa scap de dilemele mele."
ca ~icum nu a~ avea identitate, sint invadata de ceilalti, nu
pot dedt sa fac pe fetita cuminte." Relatia de cuplu pare sa activeze cel mai puternic dialeeti-
ca ata~amentului;>i a eonflictului, pe care 0 traim inca din co-
In momentele de <;levalorizare maxima, are loc un proces pilarie. Ci~tigareaautonomiei este resimtita ca 0 componenta
de globalizare a unei lipse sau a unei gre;;eli. agresiva, ca 0 forma de abandon din partea celuilalt, parinte,
o mama enervata de copil i~i spune cu disperare: "Sint 0 copil sau partener.
mama rea", in loc sa constate pur ~i simplu: "Sint furioasa
in acest moment."
o infirmiera de 50 de ani, celibatara, crede ca trebuie sa-~i
consacre toate duminicile libere mamei sale, care traie9te
$colarul care nu a inteles 0 explicatie i~i va spune: "Nu intr-un camin de batrini. 5-ar simti vinovata sa 0 lase sa a9-
sint dedt un prost." tepte. 5imte impulsul de a-~i ingriji, de a-~i inconjura
mama eu atentie, de a-i face placere. Pentru ea este 0 dato-
rie de nestramutat, 0 marca obligatorie a iubirii filiale.
Devalorizarea e un mare flagel al relatiilor. 11umbre$te pe eel In timpul unui stagiu de perfectionare ce avea ca tema re-
care a simte, ea ;;i pe eel care mcearcii sa iubeasea aeea per- latiile dintre mgrijitor ~i persoana ingrijita, ea ~i-a des co-
saana care se devalorizeazii.
perit pe nea~teptate imensul resentiment fata de mama sa,
bine ascuns inca din adolescenta ~i poate chiar de mai
inainte. Grijile permanente fata de mama sa, m dauna tu-
Nch0 tarfl'ca
turor placerilor ei, aveau drept scop neutralizarea torente-
Nehotarirea sta la baza unei invinovatiri intense. Acest lor de repro;;uri agresive pe care Ie resimtea in ea msa;;i.
conflict interior dintre iubire ~iura nascut din frustrari, aceas- Devotamentul era pe masura urii ei vinovate. Dupa aceas-
ta lupta teribila intre atraqie ~i respingere da na;;tere unei vi- ta con~tientizare care a bulversat-o, femeia a regasit 1ega-
novatii care incearca sa inabu~e forte distrugatoare. tura de tandrete care 0 lega de propria-i mama ~i s-a ocu-
Dar cine poate jura ca eehilibrul atins nu se va rupe deo- pat de ea mult mai putin, dar mult mai bine.
data? Cine poate fi foarte sigur ca furia ~i impulsurile cel mai Nehotarirea este inevitabila in orice relatie. Fiecare este
bine controlate nu Val' darima bariera in nici a drcumstanta? de~irat mtre doi poli necesari: nevoile de independenta-dis-
Chiar ~i atunci cind sint tinute bine 1a respect ~i ascunse, tanta ;;i de intimitate-apropiere. Conflictul interior ;;i exterior
dorintele ~i fanteziile agresive fata de cei din jur ii creeaza un declan~at de aceste tendinte opuse va fi msotit adesea de cul-
sentiment de vinovatie eelui care iube;;te ~i detesta in ace1a~i pabilizare ;;i de judeeati morale. Independenta va fi taxata
timp.
drept egoism ~;;iata~amentul va fi considerat imatur.
Un barbat ne poveste~te despre visurile lui de a 0 vedea
Culpabilizarea omnipotentii
moarta pe femeia iubita: "Mil. vedeam vaduv, inconjurat
de compasiunea prietenilor ~i a familiei. Ma simteam "Toti cei trei copii ai mei au divortat; ;;tiu ca este vina mea.
cumplit de trist pentru aceasta iubire nefolosita, eram per- Nu am ~tiut sa-i pregatese penttu viata de cuplu ... "
170 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Cine ne saboteaza? 171

"Parin~ii mei se certau tot timpul dnd eram copil. $i intot- Altii i:;;ifolosesc suferinta pentru a se invinova~i:;;imai multo
deauna aveam impresia ca acest lucru se intimpla din ca-
uza mea; ma sim~eam responsabil." "Ce-am facut sa merit asta?"
Unii vor merge pina la a comite acte de delincventa, care
"Ma urasc ~ima judec sever cind simt in mine ginduri, do-
sa reprezinte astfel un suport concret pentru acuzarea difuza
rin~e sau sentimente negative. Chiar :;;ivisele ma culpabi-
:;;i permanenta adusa sie:;;i.Vor Iasa semnale care sa-i denun-
lizeaza. Vad in ele lucruri incredibile. Mil ru~inez cind ma
trezesc." te :;;itotul va fi ca :;;icum ar trai 0 u:;;urare:
"In sfir~it, sint cu adevarat vinovat de 0 fapta anume ~i
"Tatal meu a murit din cauza mea. Daca a:;;fi intervenit :;;i
sint judecat pentru ea!"
I-a:;;fi obligat sa nu mai munceasca, sa se ingrijeasca mai
bine, ar fi mca aiei." lnvinovatirea incon:;;tienta se poate fixa asupra vinovatii-
lor-ecran: .
Aceasta forma de invinova~ire intre~ine 0 iluzie: aceea de
a exercita un control :;;i0 putere absoluta asupra confortului "Imi repro~ez lucruri mici, fara importanta, ca ~i cum ar fi
:;;ievolutiei celuilalt, 0 putere de viata :;;ide moarte, ca in ulti- yorba de gre:;;eli grave. Am nevoie de 0 ordine obsesiva.
mul exemplu prezentat. Tinuta mea trebuie sa fie impecabila. Imi dezvolt intole-
Cei care nu pot renun~a la aceasta legatura de omnipoten- ranta fata de orice gre:;;eala, fata de orice imperfectiune.
~a asupra celuilalt :;;iasupra lor in:;;ile prefera sa-~i intretina Ma leg de astfel de mid imperfectiuni ca sa fug de 0 an-
vina. Mai bine sa se simta vinovati dedt privati de putere, goasa incon:;;tienta."
dezarma~i, neputincio~i. Aceasta omnipotenta este totu:;;iapa- Dincolo de dorintele obscure, interzise :;;iuitate ale copila-
satoare. Ea atribuie dorintelor :;;ifanteziilor noastre 0 ingrozi- riei noastre, toti ducem cu noi 0 vinovatie legata de fapte la
toare putere de a se realiza. Daca oamenii d'irora Ie-am dorit
care nu am participat, din timpuri dnd nu eram inca pe lume.
moartea ar muri imediat, am fi inconjura~i de cadavre!
Asumarea responsabilitatii celuilalt, asumarea nefericirii ce- Studiile au aratat ca ~i copiii de nazi~ti au sentimente de
vinovatie asemaniitoare copiilor de evrei persecutati. Due po-
luilalt da na:;;tere unor mesaje paradoxale.
vara distrugerii sau a nefericirii inainta~ilor.
Astfel, 0 femeie care s-a hotarit sa-:;;iparaseasdi so~ul pen- In orice transmitere de la 0 generatie la alta circula gre:;;eli
tru ca rela~ia lor 0 apasa, in vreme ce el dore:;;te sa conti- vechi ~i drame ale trecutului - mor~i violente, copii mor~i, si-
nue, i Se va adresa acestuia astfel: "Te parasesc ca sa poti nucideri, transgresiuni sexuale, avorturi, abandonuri, nebu-
gasi :;;itrai 0 rela~ie mai armonioasa." nie -, care ne apasa vie tile :;;ine indue 0 misiune compensa-
torie la fel de dinamiea. Uneori vinovapa permutata este atit
Vinova.!ia incon:;;tienta. de violenta, indt devine 0 condamnare la moarte.
Fara a :;;tide ce, anumite persoane se pedepsesc sever pe La 50 de ani, un tata a fost instrumentul complet nevino-
ele insele. Accidente, e:;;ecuri repetate, privatiuni autoimpuse vat al mor~ii unei femei. Aceasta a aparut pe un drum de
:;;idepresii par ni:;;teblesteme datorate unor gre:;;elipe care ei tara, conducind 0 motoreta :;;is-a aruncat in fata ma:;;inii
nu :;;tiusa le fi comis, semne care le atesta nevrednicia. In mod lui, care rula normal pe 0 artera larga de circulatie. Femeia
ciudat, suferin~ele pe care :;;iIe provoadi par sa Ie "spele" a murit la spital dteva ore mai tirziu. Acest barbat nu a
gre:;;elile,ca :;;icum pedeapsa ar aduce dezvinova~irea. scapat de autolnvinovatire in anii care au urmat. Avea in-
somnii, angoase :;;ii~i repeta fara incetare: "Era mama cui-
"Sufar, ispa:;;escfara sa :;;tiuce, :;;iasta ma face nevinovat. .. " va." La trei ani dupa accident, :;;i-aluat viata pe aceea:;;iar-
Cine ne saboteaza.? 173
172 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

tera, singur, in maf,iina, intrind intr-un porn, dimineata, in "Nu puteam sa talerez aceasta situatie: copiii mei sa aiba
zori. o mama adultera! A~ fi facut totul sa ii iau daca nu ar fi
cedat."
Ne putem intreba, dincolo de fapte, ce vina veche, legata
de inconsecventa lui fata de mama sa sau fata de sotia sa is-
Poveste: Un pe$ti$or nemultumit I$i scoate capul din apa
pa~ea acest om.
pentru a respira. $i de fiec..aredata ramlne fara aer.
Chinurile noastre din copilarie inca actioneaza asupra re-
latiilor din prezent f,iiinvinovatirea se sprijina pe urme ale
unor gref,ieli imaginare din memoria noastra inconf,itienta.
Fiecare dintre noi trebuie sa se protejeze de responsabilitatea
imensa a intregii suferinte umane impartite inegal, dar din Judecarea
abundenta pe intreg pamintul.
Se pot gasi asHel vinovatii deturnate, ce se raporteaza cu Judecarea este un factor de sabotare a relatiei f,iia comuni-
buna-credinta la un principiu a carui finalitate ii este de fapt carii, un ucigaf,ial increderii.
contrara. "Ah! sa tepoti exprima, sa te arati fara masca, Hira.a fi
imediat catalogat ~i etichetat!"
In timpul razboiului, comandantullagarului de extermi-
nare de la Treblinka Ie scria superiorilor de la Berlin scri-
sori disperate, in care se plingea ca nU-f,iiatinge obiectivul Copiii primesc avalan$e de judecati pe care orice adult ar ezi-
de morti. Nu reu~ea sa omoare atitea mii in fiecare zi. Se ta sa Ie arunce In fata unui alt adult.
simtea vinavat ca nu omara decit doua treimi din dt i se
cer~a. I~i insu~ise a idealagie care, ca toate ideolagiile, ii • "Chiar ef,itiun lene9!"
cerea sa elimine raul. $i raul era intruchipat de evrei. • ,,-TaUi, vreau sa.fiu fotograf!
-Mai bine ai invata decit sa-ti pierzi timpul."
• lICe neindeminatica e9ti, fetito!"
$i noi omorim, la un nivel mai putin Inspaimlntator, In nu-
• "E9ti chiar rautacios."
mele credinfelor noastre, sufoclnd un potential creator In co-
• "Nu 0 sa fii niciodata in stare de nimic ca lumea."
piii nO$tri $i In noi In$ine.
• "Ah! te crezi a9a de~tept!"
lroniile ~i luarea in deridere ii lezeaza $i mai tare $i le ra.-
nesc increderea in sine:
Invinovatirea celuilalt
"M-a$ fimirat sa termini masa fara sa ver$i ceva ... "
Anumiti indivizi, dimpotriva, par sa sufere de 0 deficien-
ta a capacWitii de a sesimti vinovati. Se apara din dlsputeri, "Vite, Josette a inteles gluma; asta nu se intimpla prea
ca~i cum faptul de a-~i recunoaf,ite lipsurile ar fi sfirf,iitullu- des!"
mii. Este yorba de 0 protectie personala, dub lata de 0 incer- Desfa9uram 0 permanenta activitate de a ne judeca pe noi
care de invinovatire a celuilalt. Cu sfinta indignare a drepti- in9ine $i pe celalalt - facem judecati morale, etice, culturale,
lor, ei cunosc adevarul, se simt indreptatiti. psihologice.
"Intotdeauna am spus ca infidelitatea nu paate duce dedt Atunci cind ascult pe cineva, prima mea reactie interioara
la dezastru. Culegi ce-ai semanat." este tendinta de a-i face 0 evaluare imediata.: e normal, bizar,
Cine ne saboteaza? 175
174 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

fals, adevarat, bine, corect etc. Astfel, clasez opiniile ;;i atitu- "Uite ce-am facut eu pentru tine (dnd erai bolnav, dnd
mama ta a venit sa locuiasca la noi, cind iti faceai studiile)
dinile celuilalt in sertara;;e, in functie de referintele mele. Cind
elimin aceasta evaluare normativa, pentru a-mi da voie sa in- ;;i uite ce fad (nu fad) tu acum pentru mine (cind nu mi-e
teleg fara prejudecati trairea celuilalt, exista riscul de a ma bine, cind parintii mei sint la noi, dnd ma gindesc sa ma
schimba - de a-mi schimba cadrul de referinta, atitudinea, intorc la ;;coaHi)."
de a-mi parasi certitudinile bine orinduite. $i toti ne temem Boala unuia nu are aceea9i semnificatie, aceea;;i greutate
de schimbare. Ne temem foarte tare sa ne schimbam senti- ca boala celuilalt. Prin urmare, va declan;;a un raspuns dife-
mentul de identitate minutios construit ;;i sa descoperim in rit sau contrar. $ederea unora dintre parinti a fost acceptata,
noi in;;ine rezonante necunoscute, care ne vor repune in discu- tolerata, dorita pentru un numar de motive sau de circum-
tie imaginea de sine ;;i felul de a gindi! stante care nu vor justifica neaparat 9i ;;ederea celorlalti.
E cumplit de greu sa-l asculti ;;i sa-l prime;;ti pe celaialt ,Multe sisteme relationale se bazeaza pe dinamica "Eu ...
fara a-I judeca ;;i totu;;i fara a-ti pierde spiritul critic. Poate fi atunci tu ... " ;;ipe invinovatire. Nevoia noastra de dreptate se
dureros sa acceptam ca parintii, copiii, partenerii no;;tri au love9te de asimetria relatiei. Schimburile interumane au mai
opinii ;;i reactii diferite de ale noastre in situatii importante degraba la baza trocul ;;i complementaritatea, dedt similitu-
sau vitale pentru noi. dinea.
"Am militat puternic intr-o mi;;care numita «Lasati-i sa "Admiram intr-atit spiritulintreprinzator al sotului meu,
traiasca», din convingere religioasa 9i umana. $i iata ca indt am incercat mult sa-l imit. Nu era in fire a mea. Dar
fiica mea vine sa-mi spuna ca s-a hotarit sa avorteze ;;i ca mi se parea ca e atit de bun, indt eu ma simteam un nimic.
se a;;teapta ca eu sa 0 inteleg ;;i chiar sa 0 aprob!" De-abia dupa divort am inteles ca el cauta 0 femeie care
Nu-I poti intelege pe ceialalt dedt cu conditia sa tred in era a;;a cum ... eram eu: sigura, incurajatoare, dar nu prea
rezerva ;;i intre paranteze sistemul de valori ;;i de credinte intreprinzatoare. Am crezut ca trebuie sa fiu ca el ca sa-i
personale. Sa observam totu;;i ca 0 critidi nu este un atac ;;i ca 0 pIac."
critic a binevoitoare este indispensabila in iubire ;;i prietenie.
Intr-un cuplu, nevoile ;;i dorintele partenerilor pot fi com-
plementare, prin diferentiere'la inceput, pentru ca pe masura
ce evolueaza, fiecare sa se asemene tot mai tare celuila1t.
Cornpara!ia Aceasta va aduce ajustarile necesare sau conflicte, uneori
chiar despartirea.
Fiica judecarii, comparatia, serve;;te la sprijinirea procesu-
lui de invinovatire. Comparam ceea ce este de necomparat, "Am auzit la radio ca 0 tara din Africa a schimbat cu Ger-
adica 0 persoana cu a1ta. mania schelete de dinozauri pe ma9ini Volkswagen. In
mod bizar, asta m-a facut sa ma gindesc la relatia mea cu
"Fratele tau n-are nevoie de meditatii, a;;a ca ;;i tu te poti
lipsi de ele." primul meu sot. Era mai in virsta dedt mine ;;i parca ma
invata totul. Ma invata sa traiesc, ma initia ;;i eu ma sim-
"Primul meu sot nu mi-ar fi vorbit nidodata pe tonul team implinita. Apoi m-am schimbat, am vrut sa invat
asta." singura 9i sa-i dau eu Iui din cuno;;tintele mele ... Nu a
Cererea de reciprocitate se sprijina inclusiv pe negarea di- mers. Ne-am despartit ;;i acum este cu 0 femeie pe care 0
ferentelor. invata sa traiasca ...
176 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE Cine ne saboteaza? 177

Ce se va intimpla dadi aceasta tara din Africa 0 sa aiM ;:;i Aceasta mi~care dublii favorizeaza dia10gurile ireale ~i comu-
ea nevoie de muzee?" nicarile absurde.
Comparatia-acuzatie denigreaza adesea prezentul in nu- Numim ireale acele dialoguri care se construiesc plednd de
mele "trecutului". 1a.reactii, prin intermediul comportamentelor-ecran ;:;icare
impiedica exprimarea trairii noastre profunde.
In trecut imi faceai propuneri, aveai entuziasm, ma as-
cu1tai, imi dadeai atentie, ;:;iacum ... e altfel."
"E un am care ar vedea departe, foarte departe, dadi nu s-ar
Perioada de inceput a relatiei de iubire ramine adesea un a$eza singur in fata sa."
etalon inamovihil ;:;inostalgic, care denunta evolutia relatiei
ca pe 0 pierdere. Degradarea nu Ie permite relatiilor sa imba-
trineasca, asemeni obiectelor moderne, care se strica, dar nu
se uzeaza. Dorinta de intoarcere la "ca in trecut" contribuie la Proiectia
aceasta degradare. Proiectia dintr-o relatie seamana cu prQiectia unui film:
"Inainte, ma luai pe genunchi. Ma lasai sa vin cu tine in celalalt este ecranul ~i eu privesc imaginile pe care i Ie tri-
pat. Ne jucam de-a elefantul care prinde caprioara ... $i mit, crezind cu toata convingerea di vin de la el. Am multe
acum spui ca sint prea mare ... " 1ucruride proiectat:
Comparatiile intre frati ;:;isurori, induse adesea de parinti, Imaginile parentale
par sa dureze uneori toata viata. Miza va deveni invinovati-
rea legata de parintii in vlrsta. Sint toate ace1e mesaje care mi-au ump1ut copiUlria, care
vin de 1a ai mei ;:;ipe care continuu sa Ie vad in exferioru1
"Locuiam in acela;:;iora;:;cu mama mea ;:;itrebuia sa-i port meu.
tot timpul de grija. Sora mea, care locuia la 200 de kilo-
metri, imi repro;:;a ca nu ma ocup suficient de ea. Eu 0 ve- "Mama mea, 0 femeie foarte ocupata, a;:;tepta de la mine,
de am pe mama de trei ori pe saptamina, iar ea 0 data pe care eram cea mai mare dintre frati, sa 0 ajut ;:;isa nu-i cer
luna. Sora mea imi spunea:«E;:;ti aproape. E simplu pen- nimic pentru mine. La fel e ;:;icu sotul meu: nu ma simt ac-
tru tine sa fad doi pa;:;i.»Apoi sora mea s-a intors in ora;:;, ceptata dedt daca sint utila ;:;idaca nu cer nimic pentru
dar a continuat sa 0 vadii pe mama doar 0 data pe luna." mine, mai ales atentie sau sa fiu ascultata. E1are nevoie de
o femeie care sa se puna in slujba dorinte1or 1ui ~i atit."
Prin comparafie imi sabotez relafiile $i imaginea de sine. lata viziunea pe care ;:;i-aconstruit-o aceasta femeie despre
locu1 pe care 11ocupii in cup1u. Ea a adunat toate semnele de
lipsa de disponibilitate manifestate de sotu1 ei pentru a-~i in-
tari convingerea proprie, pentru a-I atribui fara urma de in-
Proiec!ia ~i transferul doiala sotu1ui ei aceasta pozitie de profitor.
Cind i-am intllnit sotul, nu am recunoscut portretul pe
Hecare relatie intima, prin natura sa, este purtatoare a care mi-l facuse ea. El se prmgea ca sotia 1ui "nu ;:;tiesa pri-
unei sume de proiectii ale mele asupra celuilalt, dar ;:;ia iden- measca, nu cere nimic nidodata pentru ea, crede ca mereu
tificarii cu ceea ce celalalt proiecteaza, transfera asupra mea. trebuie sa ajute ~i sa fad ceva pentru ceila1ti."
178 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ IN'fELEGE Cine ne saboteaza? 179

Un barbat a fost idealizat de mama sa, care accepta m~con-


ditionat tot ce era ~i ce facea el. Acum e convi~s ca 9i par-
tenera lui are aeeea9i disponibilitate ~inU-9i imagineaza ca
ea ar putea sa nu tolereze anumite comportamente ale lui.
Pentru el totul e bine. Ii place rabdarea 9i receptivitatea
prietenei sale. Aceasta este prinsa intr-o proieetie care 0
flateaza, care corespunde idealului ei de toleranta, 9i prin
urmare incearca sa se conformeze, nu i9i arata reactiile ne-
gative, Ie ascunde pina ~i fata de ea insa9i 9i intare9te aces-
te proiectii printr-o tentativa de a se identifica cu viziunea
deformanta a celuilalt.
Aceste sisteme de proiectie-identificare nu functioneaza
decit prin colaborarea celor doua persoane in cauza. Cel care
este obiectul proiectiei trebuie sa' se readapteze permam.:nt,
specificindu-~i pozitia, spunind ce este cu adevarat, manifes-
tindu-~i adevaratele sentimente.
Sentimentele mele
Imi poate fi greu sa vad ca cineva care-mi este drag are
sentimente diferite de ale mele. Incerc sa-mi imaginez ce sim- "Pericolul e peste tot ... chiar ;;i fn mine!"
te raportindu-le mine insumi 9i interpretez atitudinile lui in
functie de ce inseamna ele pentru mine. 11 masor pe celalalt In acest caz, proiectia eade mai mult asupra relatiei deat
cu masura mea, pornind de la sentimentele mele con~tiente. asupra persoanei: "Intr-o relatie mama-£1ica nu poate exista
"Cind I-am nascutpe copilul nostru, in timp ce eram in ma- iubile."
Nimic nu e mai periculos decit a idee, atunci
ternitate, el i~i petrecea noptile eu alta. Sentimentele lui, iu-
cind nu avem decft una singurii.
birea lui pentru mine nu valoreaza nimic, pentru ca eu nu
i-a9 face niciodata a9a ceva unui barbat pe care-l iubesc." Paul Claudel

Vedem din nou ca cererea sau teama de reciprocitate are la "Sint atit de indragostit de aceasta fata, incit nu concep ea ea
baza proie~tia. Dupa caz, va £1: ' sa nu se simta atrasa de mine in aeeea9i masura. Cind 0
• "Ma tern sa nu-mi faca ce-i fac eu lui." intilnesc alaturi de cei din grupul sau, ea pare sa nu-mi
• "Ar trebui sa-mi faca ee-i fac eu lui." dea atentie. Dar 9tiu ca se preface. Nu vrea sa se manifeste
11 identific pe celalalt cu mine, imi imaginez ca are un me- in fata celorlalti sau poate ca nu vrea sa raneasca pe cineva
canism interior identic cu al meu. sau e timida. Cind imi intoaree spatele, eu ~tiu di nu se
ginde~te decit la mine."
"Nu-mi iubeam mama, am mentinut distanta intre ea ~i
mine, imi facea rau sa 0 ating. Ani de zile am fost eonvin- Indragostitii pot £i incredibil de inventivi in interpretarea
sa ea £iica mea nu ma putea iubi, pentru ca eram mama ei. semnelor care dovedese ca sentimentul lor este imparta9it
Nu putea simti decit ostilitate fata de mine." (sau respins).
180 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ YNTELEGE Cine ne saboteaza? 181

"Am un spirit critic foarte acut, am tendinta sa judec tot dedt proiectiile asupra celor apropiati. Dar m cazul unei difi-
timpul ceea ce vad 9i aud. $i nu pot crede ca ceilalti nu fac cultati in familie, sistemullor de gindire va functiona la fel.
la felm ce ma prive9te." "Daca ma confrunt cu 0 problema, e din vina imaturitatii,
"Ohd iubesc pe cineva, nu ma mai simt atrasa de nici un a egoismului sau a lacomiei celuilalt. Eu sint curat 9i bun,
alt barbat. $i dadi el are nevoie de alte relatii, pentru mine nimie nu ma poate ponegri."
eo dovada ca nu ma iube9te." Cu cit cineva simte mai mult nevoia sa-9i proiecteze par-
"Nimeni nu poate trai cu mine", spune un barbat care nu tea negativa asupra celuilalt, cu aUt putem crede ca i9i prote-
poate trai cu nimeni. jeaza asHel echilibrul precar, evitind sa se confrunte cu pro-
priile-i siabiciuni 9i lipsuri.
Aspecte necunoscute din mine fnsumi De aceea marii acuzatori sint ei in9i9i plini de indoiala, su-
focaF de lipsuri, deboramd de angoase ... pe care trebuie sa Ie
In fiecare om exista fatete multiple, care i9i cer dreptulla descarce asupra ceIuilaIt, asupra vietii, a Iumii intregi.
existenta, care incearca sa iasa la suprafata 9i de care adesea
nu sintem deloc sau aproape deloc con9tienti. ldealul ~i iluziile mele
Uneori, ne imaginam ca vedem 'in ceilalti aspecte interzi-
Proiectia care idealizeaza apare adesea in momentul in-
se sau subdezvoltate ale sinelui nostru. Poate fi bebelu9ul din
dragostirii sau intr-o relatie importanta cu un maestru, un te-
mine sau dimpotriva, adultul responsabil, eroul curajos sau
rapeut etc. Ea implicii 0 capcana reiationaia pentru ambii pro-
vrajitoarea cea rea, mteleptul sau nebunul.
tagoni9ti: cel ce face obiectul idealizarii nu se va simti recu-
"Sotul meu are intotdeauna dreptate. Are a judecata sigu- noscut a9a cum este, chiar daca din complezenta va cultiva 0
ra, opi:nii bine 'intemeiate, 0 viziune clara asupra oriearei viziune de sine grandioasa, iar cel care proiecteaza nu va pu-
situatii. Nu e ca mine, care am mereu mdoieli 9i sint inca;- tea construi a relatie reala cu a fiinta reala. Va ramine prins in
pabiHi sa inteleg. Mi-a spus ca aceste stagii de formare pIasa iluziei 9i intr-o pseudorelatie.
nu-mi vor servi la nimic. Nu inteleg de ce m-am inscris." In echipa medieo-sociaia pe care a conduc, este un medie
Aceasta femeie pare di accepta sa-9i asume imaturitatea, tinar care se incapatineaza sa ma vada ca pe 0 persoana
adica prostia, pentru a proiecta asupra partenerului proprii- care 9tie totul, care are raspuns la orice. Uneori ma sur-
le-i capacitati intelectuale ramase neexploatate. prind incercind sa corespund acestei imagini, alteori ii
Uniicopii se vor identifiea cu proiectiile mai mult sau mai spun despre incertitudinile, ne9tiinta sau neputinta mea.
Dar atunci el se extaziaza de modestia 9i de umilinta mea.
putin con9tiente ale parintilor 9i vor lntruchipa fatetele lor as-
L-am auzit odata spunind ca ma arat slab doar pentru a-I
cunse: vor deveni arti9ti sau delincventi, desfrinati sau mari
face pe ceilalti sa se simta in largullor."
luptatori pentru a cauza. Mai bine sau mai rau, Val' realiza
tendinte abandonate sau reprimate ale parintilor. Aceasta proiectie care idealizeaza se dovede9te goala in
Persoanele inclinate intr-o mai mare masura spre proiectie timp. Deoarece nu reugesc sa hranesc 9i sa intretin aceasta
slint nevoiasa Ie atribuie celorlalti "sentimentele lor urite", imagine pe care ceialalt 0 are despre mine, dezamagesc, ma
aviditatea, minia sau ostilitatea; pe care Ie-au reprimat intr-a- arat frustrant 9i neputincios.
tit, indt nu Ie mai recunosc 'in sine. Vor gasi intotdeauna co-
Intentii
;mri de gunoi in care sa arunce aceste parti din ei 1119i9i,pe
care nu Ie pot accepta. Situatia in care drept C09 Ie servesc Unul dintre factorii majori de neintelegere apare atunci
opozantii lor politici sau concurentii este mai putin dureroasa cind ii imprumuti celuilalt intentii pozitive sau negative, in
183
182
Cine ne saboteaza?
DACA M"A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

conditiile in care el nu Ie are. E 0 forma de a-mi proiecta do- Nu ~tim in ce fel se simte atins acest om de cochetaria care
rintele 9i temerile asupra celuilalt, de a-mi confirma sen- se treze;;te in sotia sa. Vedem doar ca aceasta femeie substi-
timentele de persecutie sau convingerea ca sint centrul tuie propriei perceptii de sine reactia subiectiva a sotului.
pamintului ... 9i al preocuparilor celuilalt. De fapt, imi dau
importanta atribuindu-i celuilalt intentii cu privire la mine, TransferuZ este mecanismul interior prin care ne lasam defi-
chiar daca intentia este aceea de a ma rani. Astfel, capat va- niti de celiilalt, de dorintele lui, de temerile, de nevoile ~i de
loare 9i e mai bine dedt sa realizez ca el este indiferent, nea- convingerile lui.
tent, uituc, preocupat de lucruri in care eu nu ma regasesc.
Cam acesta este sensul afirmatiilor de genul: ,,0 fad dina-
dins ca sa ma contrazid", "Ai ales tocmai ziua aniversarii ca Este un proces cu ant mai daunator pentru copll, Ia virsta la
sa lipse9ti", "Vrei sa ma fad gelos", "Fad totul ca sa ma po- care i;;i cauta propria identitate ;;isint inca influentabili. Ce po-
negre9ti" - afirmatii in care celalalt nu se recunoa9te. Une- tential este uds prin acele "tu e;;ti", cu care copiii se identifidi!
ori, eel care adopta astfel de comportamente, neintentionat, • "E;;ti timid."
de altfel, va descoperi cu uimire efectul acestora, ce constitu- • "E9ti la fel ca mine."
ie mesaje trimise eel mai adesea pentr,u a se descarca sau a se • "E9ti leit taica-tau."
exprima, dar pe care celalalt Ie considera ca fiindu-i adresate • "E9ti insuportabil."
personal. Justificarile primului ("Oar nu aveam nici 0 intentie • "E9ti generos."
rea fata de tine, am facut sau am zis asta fara sa ma gindesc") • "E9ti extraordinar."
ii vor face 0 noua rana, mai real a, celui care s-a simtit obiec-
tul unei intentii. Intentiile deliberate se afla doar arareori la
originea dificulUitilor relationale.

Transferul
Prin transfer imi insugesc imaginea pe care celalalt 0 are
despre mine. Ca 9i cum a9 deveni perceptia lui despre mine,
fara a ma diferentia, fara a departaja lucrurile, fiintele, ca 9i
reactiile ce ii apartin.
"Din adolescenta, spune 0 femeie de 30 de ani, ma imbrac
in stil unisex: blugi,pulovere largi, par scurt. Acurn simt
ca ma schimb, uneori am chef sa ma fardez putin, sa im-
brae 0 rochie draguta, sa ma coafez altfel. Cind ma aran-
jez astfet sotul meu imi arunca 0 privire dispretuitoare 9i
mi-a 9i spus de doua-trei ori: «Te joci de-a indienii?»
Atunci dorintele mele dispar, ma simt ridicola 9i proasta.
Imaginea din oglinda, care imi placea, devine 0 rnascara-
da. Imaginea lui despre mine este mai importanta dedt a
"A;; vrea sa fii 0 femeie adevarata ... AI' trebui
mea. Ferninitatea pe care 0 simteam in mine se risipe;;te ;;i sa te fmbraci mereu astfel."
eu ma imbrac din nou in bIugi."
185
184 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Cine ne saboteaza?

o aWi forma de transfer consUl in a-mi :insw;;La integra in Multi parinti de buna-credinta se identifidi cu proiectele
mine ceva ce apartine celuilalt. :;;idorintele copiilor, anticipindu-le ~i asummdu-:;;i meritul re-
Nelini;;tea lui, de exemplu, suferinta personaHi, frustrarile alizarii lor.
lui. Mi Ie pot insu1;>ifie simtindu-ma responsabil, fie simtin- "Fiul meu era plecat in SUA pentru a-:;;icompleta studiile
du-le eu insumi ca intr-o osmoza, intr-o identificare fara de- de economie ~ipregatisem totul pentru a-I da ocazia sa ca-
ta;;are. Astfel, se pare ca absorbim mai w;;or nefericirea celui- pete experienta intr-o firma pe care a creasem cu gindulla
lalt decit fedcirea, mai ales dnd fericirea nu este legata de noL el. La intoarcere, m-a anuntat ca avea sa faca :ineo~jurul
Imi pot insu;;i dorintele celuilalt, transformindu-le:in ce- lumii. Astazi e stabilit in Japonia", se pllnge cu nostalgie
red pe care ma angajez sa Ie satisfac . .aeest taUi.
"Imi raspundea intr-atit la cered, indt parca mi Ie fura." Putem erede ea aeest fiu a pus suficienta distanta intre el
"Sotul meu vreasa .•idea fiului nostru nenascut numele pe ~i tatal sau, intre dorintele sale :;;ieele ale tatalui.
care tatal meu voia sa mi-l dea mie daca a;; fi fost baiat. "Fiul meu voia sa-~i construiasdi a cabana in spatele gra-
Vrea sa-mi fad placere facindu-i pe plac tatalui meu. lar dinii, ~i atunci eu am com~ndat pUicile pe masura :;;itot ee
eu nu mai ;;tiu cum a~ vrea cu-adevarat sa se numeasca era nevoie. Am eonstruit-o Cll el in trei duminici, e super-
fiul meu, in acest cerc al «facutului pe plac». Oare sa-i fac ba... Dar nu inteleg de ce nu-i mai place sa se joace in ea."
pe plac sotului meu, lasindu-l sa-mi faca placerea de a-I Nu exista relatie fara un minim de proiectie 1;;ide transfer.
face pe plac tati1lui meu?"
Grice legiitura se eonstruie~te pe aeest schimb de subiecti-
Gfndirell este un foarfece cu carefiecare taie vitati. Aeeste mecanisme devin factori de subminare doar
cuvfntul celuilalt. atunci dnd capMa proportii uria~, dnd tree nevazute ~i nu
Jules Renard fae obiectul unor ajusti\l'i.

Transferind asupra mea dorinta celuilalt, nu mai trebuie


sa-mi caut, sa-mi ascult ~i sa-mi respect propria dorinta. Unii eu eft sint mai bine definit, mai autollom, eu ant trifiese mai
bine.
ajung sa traiasca parca prin procura, prin persoane interpuse
cum ar fi parintii, partenerul, prietenii ~i copiii sau chiar
~efu1. In aeest capitol, am :incereat sa adunam dteva dintre com-
"Nu prea ~tiu ce vreau, nid ce-mi place. Imi aleg prieteni l?ortamentele cele mai frecvente care inchid, ranese rela~ia eu
plini de dorinte 1;;ide preocupari. Ma integrez in proiecte- sine :;;ieu eelalalt. A nu ·lasa factorii de subminare sa zburde
in schimburile noastre inseamna sa deseoperim imensele po-
Ie ~i in activitatile lor, ma aliitur entuziasmului ~i ideilor
sibilitap de intilnire, de imparta:;;ire, de relationare.
lor 1;;i-migasesc locul... sau aproape ... "
eu totii cunoa~tem mame a caror conversape este a dare
de seama asupra activitatilor 1;;igindurilor sotului 1;>iale
copiilor.
,,-$i tu?
- 0, eu traiesc pentru ei."
De fapt, ei triHesc pentru ea.
Pllngerea 187

a fi iremediabile $i definitive, in timp ce ale tale sint tempora-


re 9i relative".
Exista doua feluri de a te prmge: te plingi de tine insuti
Plingerea sau te plingi de circumstantele exterioare - ceilalti, societa-
tea, destinul, viata, Dumnezeu. Astfel, fiecare are tendinta sa
repuna in discutie fie interiorul, fie exteriorul a ceea ce el con-
sidera nefericirea lui.

Te pllngi de tine insu!i


Mil pllng, deci exist.
Ma pIing de mine, adica de ce sint $i de ce nu sint. Uneori,
pastrez aceasta plingere in circuitul intern al cugetarilor
Plingerea circula enorm in comunicarea cotidiana. Sa as- mele. Alteori, 0 arunc asupra unui interlocutor.
cultam in jurul nostru $i in noi. Nu e zi in care sa nu auzim • "Sint a9a de neindeminatic."
lamentatii personale sau generalizate. • "Niciodata nu ma tin de hotaririle mele."
Ce ne spune plingerea? 0 insatisfactie, 0 durere, 0 jale? Cu • "Nu pot sa spun nu."
sigurantiL Oar sa ne intrebam mai ales la ce serve9te plinge- • "Nu reugesc sa ma concentrez."
rea. Cind arunc, impra$tii sau murmur 0 plingere, ma prezint • "Sint cumplit de timid ... "
ca victim a a unei injustitii. Fiecare $tie ca vie~imele sint me-
rituoase sau inocente $i ca e bine sa Ie arati 'compasiune 9i Fie ca ma ponegresc cumplit, ca ma jelesc pe mine insumi
cu 0 mila tandra sau ca-mi fac autocritica cu mai multa sau
admiratie.
Cel care se plinge are chef sa se plinga, nu cere neaparat mai putina bunavointa, m orice caz, ma pIing, ma declar ne-
despagubire. I$i exprima neputinta - nu e in cautarea unei putincios: "Nu pot nici sa ma accept a~;acum sint, nici sa ma
schimb."
solutii. Nu vrea sa vada decit aspectul negativ al situatiei.
In aceasta multime de "euri" care sint in mine, care este
"eul" nesatisfacut de ceilalti "eu" cu care intra in concurenta?
.Cel care se pUnge (lre chef sa se p/fnga, nu are chef sa fnla- Fiecare fiinta este 0 mul~ime de personaje, care nu se inteleg
ture obiectul plfngerii . . mtotdeauna bine. Printre ele, se aHa uneori un cenzor inexo-
rabil numit Ideal'l>au Ego; el devine disperat din cauza dife-
Incercati sa-i propuneti un remediu sau 0 ie9ire unui om rentei dintre a9teptari $i realizarile derizorii ale personajelor
care se plinge, $i el va va raspunde: "Da, dar ... ", mai ales da- pe care vrea sa Ie guverneze. Nu Ie incurajeaza cu un "Veti
evolua", ci Ie declara: "Sinteti zero." Paradoxul e ca.devalori-
ca-i spuneti: "Ai totul pentru a fi fericit."
Aceasta fraza ofenseaza, il trimite pe "norocos" la indato- zmdu-ma. imi dau valoare in ochii mei 9i ai celorlalti, pentru
ca.repro9ul meu spune:
ririle lui de privilegiat, in timp ce suferinta ii da drepturi $i
valoare. In anumite relatii sau conversatii, se ajunge la 0 in- "Sa. nu crezi ca. sint multumit de mine, ca-mi place cum
treaga demonstratie pentru a dovedi ca "suferintele mele sint sint. Idealul meu despre mine este mult diferit, mult mai
mai mari decit ale tale" 9i mai ales ca "ale mele au virtutea de malt. Nu sint 0 persoana mediocra., pentru ca. am 0 idee
189
188 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Plingerea

inalta despre ce vreau sa fiu. Aspiratiile mele de a fi altfel


imi aduc in acela~i timp disperare ~i grandoare." Plfngerea de sine este geamcttul unui suflet sfi$iat fntre di-
Ce sa faca interlocutorul ce se confrunta cu un barbat, ell versele forte care fl campun, fl depi'i$esc $i fi scapi'i.
a femeie sau cu un copil care se pUnge de sine? Va incerca
probabil sa-l lini~teasca, sa-l laude: "Dar fad faarte bine
asta sau cealalta, dar ai 0 mare calitate ... " Adesea, a ase-
menea atitudine va fi rau primita. Cel care se plinge se Te plingi de a1tii sau de soarHi
simte neinteles. 0 femeie pe care terapeutul incerca sa a li-
ni~teasca a exclamat: "Nid macar n-a vazut ca sint proasta," Plingindu-te de altii, pari, dimpotriva, ca eviti sentimen-
tul de devalorizare ~i chiar ca cultivi autasatisfactia. Este un
instrument strategic, ce vizeaza obiective di~erse.

Plingerea-chemare

Oaci'i a$ avea $unca, a$face 0 amleti'i cu $unca ... dar nu am


aua. (Oinamica amletei)

Plingerea poate fi 0 chemare, a cerere indirecta. Ea ineear-


ca sa capteze privirea ~i ematia celuilalt.
"Auzind neferidrile ~i ne~ansa mea, celalalt eu siguranta
imi va arata afectiune."
Persoanele nefericite nu sint aare mai demne de interest'
'lEu sfnt mic. Acolo, fnauntru, nimeni 'mai bagate, mai prafunde decit oamenii faraprableme?O su-
nu ma fntelege." ferinta anume este insemnul meu distinctiv.
Plingerea-chemare e greu de minuit, dozajul trebuie sa fie
Sfaturile despre a schimbare vor fi rau primite, in cazul in bine masurat pentru a provoca efectul dorit. Pentru ca aceia
care eel care se plinge are nevoie sa se plinga ~i nu sa se vin- care se pIing neincetat, cei care nu se vindeca de nenoroe te
dece. Plingerea nu este 0 cerere de ajutor. Poate fi 0 cerere de
fac sa pleci, iti provoaca repulsie ~i astfel se instaleaza un cere
confirmare, un "Nu e~ti multumit de tine" sau "Nu iti place vicios: respins de anturajul care a obosit sa-i asculte plingeri-
cum e~ti", care 11trimite pe eel ce se plinge catre sine ~iii per-
Ie, nefericitul se plinge pe buna dreptate ca a fost respins ~i
mite sa se inteleaga.
provaaea ~i mai multa repulsie.
Pentru unii, exista 0 erotica a plingerii, in sensul ca placerea
de a se pUnge e mai mare decit aceea a satisfacerii plingerii. Ne- Plingerea este a manevra de seductie (de apropiere a ce-
multumirea de sine se fixeaza uneori asupra unui aspect pre- luilalt), care e~ueaza adesea. Poate fi a reminiseenta a aminti-
cis al corpului: ,,5int prea gras, am nasul mare, parul nu se a~a- rilor din copilarie. Unii marturisesc ca nu au fast alintati de-
za etc." Aeea trasatura fizica dobinde~te importanta unei lipse. cit dnd erau balnavi sau ranitisau ca s-au imbalnavit tocmai
Neimplinirea fieearei fiinte se exprima prin aceasta plingere. pentru a primi ingrijiri atente.
Pllngerea 191
190 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NfELEGE

•0 femeie nu-i poate repro9a sotului faptul ca are copii


Unii compenseaza lipsa de iubire prin fmbrati~area lipsei. dintr-o prima casatorie. Atunci se plinge de migrene
cind vin vacantele.
• Un adolescent nu-i poate repro9a tatalui ca este surd. Se
Plingerea-repro~ va plinge de profesori, care nu inteleg nimic.
Plingerea este uneori un repro9 indirect adresat celui care • Un barbat prea ocupat, incapabil sa faca alegeri, se plin-
asculta. 0femeie, care nu-i reprogeaza nimic in mod deschis ge de timpul care trece prea repede, ii scapa 9i il impie-
sotului ei, se plinge in mod constant de inconfort, de obosea- dica... sa traiasca.
la, de mundi, de vecini, de imbatrinire sau de sodetate. Cei
• Un anumit angajat nu-i poate repr09a patronului ca e
apropiati inteleg ca e 0 revendicare neclara adresaUi lor, dar
mai inteligent 9i mai eficient dedt el. Se va plinge de
nu 9tiu nid unde, nid cum au gre9it. $i mai ales nu se pot conditiile de lucru.
apara de un rau care persista, de9i simt ca repro9ul subinteles
Ie este adresat. Astfel, plingerea imposibila este deviata asupra unui tert·
Pllngerea-repr09 indirecta duce la stagnarea relatiilor. Evi- Cei care se implica intr-o relatie de ajutorare ar trebui sa
ta adresarea de cereri 9i manifestarea agresivitatii. Evita afir- fie atenti la aceasta dinamica a plingerii deviate de la subiec-
marea Devoilor sau a dorintelor proprii. Eliminind crizele 9i tul real. Aceasta ii va face sa evite sa caute solutii pentru
conflictele deschise, ea pare sa exprime 0 dorinta de schimba- obiectul aparent al plingerii 9i Ii va determina sa se intrebe:
re dnd de fapt 0 impiedica.
"Care este motivul real al plingerii 9i careia dintre persoa-
"Oaca i-a9 spune ce-mi place 9i dadi ea s-ar adapta dorin- nele importante din prezentul sau din trecutul sau i se adre-
telor mele, nu m-a9 mai putea pllnge. Mi s-ar fura rev en- seaza?"
dicarea ascunsa, ca ea sa faca spontan ce-mi convine mie."
Cind repr09urile mele mi se par nejustificate, neclare, Ie Cele mai bune repro$uri trebuie sa fie nedrepte.
transform in plingeri.
• Un sot nu-i poate repro9a sotiei ca sta prea mult cu
mama sa muribunda. Atund se va plinge indelung de Plingerea-atac
problemele casnice sau de comportamentul copiilor.
Strategia plingerii-atac consista in a-I atinge pe celalalt in
punctele lui slabe 9i a-I face responsabil de eeea ee nu merge
la mine.
"Uite unde am ajuns din cauza tal Uite ee m-ai determinat
sa fad"
"Ma distrug pentru tine, uite, fae 0 depresie din eauza
eomportamentului tau."
"Cu tine nu ajung niciodata la orgasm 9i din cauza acestei
insatisfaetii cad in bulimie. M-am ingra9at eu inca trei ki-
"Ar fi mai amuzant sa fiu eu bolnav." lograme."
192 Plingerea 193
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

"Nu imi place casa in care locuim, ~tii ce sensibila sint la "Xnzilele noastre nu se pot stabili relatii spontane ~i pline
estetica, acest cadru ma deprima." de viata. Oamenii sint neincrezatori, inchi~i in ei in9i9i,
materiali9ti, individuali9ti 9i egoi9ti."
Aceasta forma de plingere, care 11confrunta pe ceUilalt cu
propriile-i insuficiente, asigura 0 pozitie superioara in relatie, "N -ai ce Ie face (lor, functionarilor, medicilor, profesorilor,
proprie victimei care persecuta, pentru ca 11plaseaza pe cela- politi9tilor ... celuilalt)."
lalt in rol de persecutor. E greu sa ii ierti celuilalt raul pe care
i l-ai facut, iar cel care se vede definit ca daunator va acumu- Acest "n-ai ce face" serve9te drept scuza generala pentru
la resentimente impotriva victimei acuzatoare. a nu incerca altceva 9i pentru complacerea intr-o pasivitate
inocenta.
eel mai cumplit resentiment este sa nu-i po{i ierta celuilalt Prin lamentatiile mele, incerc sa-mi fac· auzita neputinta,
raul pe care i l-ai facut. sa 0 provoc intr-un fel.
"De dteva saptamini, un dezechilibrat da foc padurilor de
pini din jur, 9i eu, care am defri9at, am hiiat Hecare tufa,
Plingerea-justificare
ma pIing de vecinii mei, care 9i~au Hisat pammtulla voia
Pfmgindu-ma de ceilalti, facindu-i cauza a ceea ce mi se intimplarii. Chiar n-am ce face in fata actelor imprevi-
intimpla, evit sentimentele de vinovatie sau responsabilitatea zibile ale celui care da foc."
mea.
Plingerea impotriva parintilor, a societatii, in general, e 0
sursa inepuizabila de justificari. "Ah, dadi macaI' m-a$ putea pUnge de tot ce merge bine in
mine $i in fund meu.!'
"M-au inhibat, m-au impiedicat sa-mi dezvolt potentialul,
m-au constdns; nu m-au ghidat suficient, nu mi-au dat 0
imagine satisfacatoare asupra vietii de cuplu, ea nu m-a
invatat sa fiu femeie, el mi-a indus ideea di nu trebuie Pllngerea-valorizare
sa-mi arat sentimentele etc."
Cind povestesc despre incerdirile prill care am trecut in
$i tirada continua. Toate lipsurile mele, toate insuficiente- viata, despre loviturile sortii, accidentele, nefericirile pe care
Ie, e~ecurile, mediocritatea, totul e din vina lor. Golurile din Ie-am infruntat, imi arat curajul 9i meritul. Pfmgerea mea imi
copilaria mea m-au adus in aceasta situatie iremediabila, eu arata valoarea pe care am dobindit-o trecind peste toate neca-
nu sint responsabil. zurile. Ce ar mai valora ca1atoria eroului fara incercarile prin
Prin demersurile noastre, ale autorilor, legate de dezvolta-
rea, de schimbarea personaM incercam sa restauram dinami- care trece ~i obstaco1e1e asupra carora triumfa?
ca autoresponsabilizarii fata de atitudinile de acuzare $i de ,,50tu1 meu m-a parasit, 1asindu-ma singura cu trei copii
demisionare intretinute de multi. mid; nu m-a ajutat nimeni. 5anatatea imi era ~ubreda, a co-
Ceilalti, societatea sau "epoca in care traim", par sa fie la pillar 1afel. Parintii n-au putut sa-mi pHiteasca studiile ... "
fel de buni pentru asta. Toate acestea arata dt de va1oroasa este aceasta femeie
"In acest ora9, in aceasta tara, nu se poate crea, inova. pentru ca a continuat sa traiasca, sa fie aco1o, astazi avind
Totul e atit de rutinat, invechit, sistemul imi :::aboteaza un mic suds modest pe buze, care inseamna: "Nu ma
potentialul." pling, dar admira-ma."
195
Plingerea
194 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE
parta9ita sau aprobata la adresa unui individ absent. Legatu-
Cei ce s-au ridicat prin propriile puteri sint mindri de ra defensiva uneori persecuta.
aceasta ("Am pornit de la zero"), iar copiii din familii bune
urasc sa se i9te discutii privind privilegiile lor.
o femeie i9i viziteaza parintii cam 0 data la doua luni. De
fiecare data, raminmd singura pentru un moment cu tatal
Plingerea-valorizare este intilnita frecvent la persoanele in sau cu mama sa, unul dintre ei profita de situatie pentru a
virsta. Acestea i9i enun.ta nefericirile ca pe ni9te bogatii:
se plinge de consort:
"Sint lucrwi care nu merg. Nu multi ar supravietui lovi- "Ea nu iese niciodata."
turii, ar continua sa traiasca a9a cum fac eu." "Tot mai bea."
"E mereu imbufnata."
Pe cei apropiati ii enerveaza aceste plingeri. Se simt vino- Jnca n-a reparat scaunul rupt acum trei luni."
vati ca au fost fericiti. Copiilor deveniti aduIti Ie vine greu sa "Eu fac totul in casa, nici n-ai spune ca e pensionar, nu e
asculte plingerea parintilor fara a 9i-o asuma, fara a incerca niciodata aici."
sa-i deposedeze de aceasta valoare sigura: 0 pllngere care nu
ajuta, chiar daca 0 folose9ti. Fiecare incearca. sa-9i antreneze fiica intr-o alianta impotri-
va celuilalt. Fidelitatea copiilor e pusa la grea incercare in
"Oadi ai 9ti toate cite Ie suport, nu-ti spun totul ca sa nu te aceste situatii, pentru ca. parintele care se plinge cere 9i 0
fac sa suferi, dar e greu, sa 9tii, sa fii singur ... " aprobare a propriei conduite, a bunei-credinte. Fiica se
Regasim sub 0 alta forma ecuatia:· suferinta = valoare. simte importanta in rolul de confidenta. Oar este prinsa
Adesea, in anunturile matrimoniale gasim printre calitatile intr-o capcana, pentru ca nU-9i da seama ca.nu este ~a su-
biectul de interes sau de conversatie, intrucit partenerul
enuntate: "Am suferit mult." Ce impact ar trebui sa aiba acest
absent ocupa tot spatiul.
mesaj asupra barbatului sau asupra femeii interesate de pro-
"Tatal meu, dupa ce se plinge de mama, pleaca. adesea
punerea de relatie? Ca noul venit "nu trebuie sa provoace su-
ferinta", ca.,in orice caz, "orice ar face, orice ar fi, nu va adu- spunind: «Noroc ca e9ti tu.» Asta ma reconforteaza."
Oare ea chiar exista in acea discutie?
ce prea multa suferinta". Sfidare, invitatie, negarea suferintei
viitoare, tot atitea semne menite sa indice 0 valoare sigura. Sa te plingi astfel de celalalt (ea face a9a, el face a9a) este 0
deghizare a adevaratei plingeri: aceea care ar marturisi ade-
varatele sentimente, frustrarea sau deceptia, dorintele sau a9-
In hierogliJele durerii, plfngerea este un ligament palpabil
teptarile.
fntre ranii ~i suferinfii.
Plingerea paradoxaUi
Pentru unii, viata e 0 vale a pllngerii. Inseamna durere, ne-
Complicitatea in plingerea despre un al treilea
cazuri, greutati, dezamagiri 9i, pe deasupra, mai e 9i scurta.
Practica de a te plinge de un al tr-eilea in absenta lui ocu- Dad! vorbesc, durerea nu se atenueaza.
pa un loc important in conversatii. Femeile se reunesc pentru Daeii tac, oare se diminueaza?
Job
a se plinge de soti, de prieteni, 9colarii - de profesori sau de
parinti, barbatii - de politicieni, de evenimente sau de 9efi.
Aceste disctitii creeaza 0 legatura de complicitate, un senti- Plingerea-supapa
ment de apartenenta la un grup de oprimati, iluzia unei so- Uneori, plingerea are 0 simpla functie de U9urare. Imi face
lidaritati sau chiar 0 adevarata solidaritate defensiva. Un bine sa ma pIing di am prea mult de lucru, ca am ni9te colegi
dU9man comun eo legatura puternica, la fel ca 9i 0 critidi im-
196 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

imposibili, di m-am siHurat de durerile de cap sau di ma epu-


izeaza copiii.
A~ vrea ca plingerea mea sa fie primita ca atare: ca expre-
sie a unui preaplin de 0 clipa, ~i m-a~ simti descarcat; u~urat.
$i mai ales Sa nu mi se raspunda: "Tu ai vrut-o" sau "Sint al- ,
Cind HlCereacuvintelor trezeste
tH mai rau ca tine" sau "Ar trebui sa te organizezi mai bine"! violenta, raului
Din cind in cind simt nevoia sa ma pIing cu voce tare, sa tip
in gura mare ~ide fata cu martori inainte sa-mi iau un nou
avint.
Plingerea poate fi 0 forma deghizata de a ma intinde, de a
casca, de a ascunde 0 necuviinta jenanta. Plingindu-ma, imi Nimic nu efitcut din nimic $i ce nu fntelegi
acord timp in dauna confortuluiceluilalt ~i fara a fi necesar sa fn corpuZ tau nu vei fntelege nicaieri.
i-o cer. Upanii?ade
Sa te plingi de conditiile pe care nimeni nu le-ar putea
schimba face parte din ritualurile de descarcare ~i de timp pe- Avem limbaje multiple pentru a spune r;;imai ales pentru
trecut cu ceilalti. De fapt, se refera la vremea De afara sau la a nu spune. Limbajele nonverbale sint infinite, iar vitalitatea
vremea care trece. Conversatiile meteorologice sint printre lor e pe masura diversitatii,fie ca e yorba despre ansamblul
cel-emai des folosite, iar plingerile permanente din jurullor de gesturi conr;;tiente r;;iincon~tiente prin care incercam sa
seamana cu corurile antice care anunta nefericirea eterna. aratam in afari1... ce este inauntru, fie de ritualuri (repetitii,
Plingerea e 0 descarcare ~i 0 imparta~ire. Stoicii care r;;iIe trecerea la fapte ... ) prin care incercam sa cunoar;;tem exterio-
interzic ir;;ineaga ranile sau r;;iIe ling singuri intr-un colt. Ei ru1... pentru a-I integra inauntru, in noi.
ajung uneori sa semene cu 0 plingere tacuta ~i mor fara un Mai ales corpul emite r;;iprime~te 0 infinitate de mesaje.
cuvint. Mult prea conr;;tienti di sint responsabili de ce Ii se in- Astazi, ~tim ca somatizarile sint limbaje simbolice prin care
timpla, prea mindri pentru a-r;;idezvalui slabiciunile, preane- incercam sa Ie comunicam celor din jur (~i nu intotdeauna
increzatori fata de semeni sau prea influentati de nefericirile
celor apropiati) adevaratcle noastre sentimente, cind acestea sint
celorIaIti, ei nu ajung pina la rezervorul imens al compasiunii cenzurate sau interzise de temeri.
umane.
Vom vedea in continuare ca ele exprima mai ales 0 traire
legata de pierderi r;;ide despartiri, de situatii neincheiate, de
,,- Ah, ce bine e sa te pUngi! misiuni de fidelitate, de conflicte inter- 9i intrapersonale.
- Da, dar in doze homeopatice. "1 Durerile constituie prin ele insele un adevarat limbaj co-
dat, structurat, care vin uneori sa umple lacunele unei relatii
pierdute sau devenite imposibile.
Corpul, a carui memorie este inalterabila, poarta mesaje
de confirmare sau de informare primite in copilarie - mesa-
jele de fidelitate, de loialitate fata de un parinte sau altul, mi-
siunile compensatorii de vindecare a ranilor ascunse ale ace-
1 Pastilele folosite In tratamentul homeopatic sint foarte mici. lora$i parinti (pe care copilulle intelege devreme $i incearca
(N. red.) sa Ie vindece, asumindu-9i sarcina de a Ie ingriji).
198 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE 199
Tacerea cuvintelor :;dviolenta raului
Copilul are 0 abilitate nemaipomenita de a enunta in-
tr-un mod simbolic, dar adesea cu multa neindeminare sau
violenta, ceea ce parintii sau anturajul nu spun; raniti de
aceste comportamente, parintii Ie combat, Ie descalifica 1Ji
merg pina la a-$i duce copiii la tratament ... fara a intelege
ca ace$tia exprima intocmai ce nu merge in ei $i intre ei. $i
fO$tii copii care sintem noi folosesc cu a incredibila creativi~
tate limbajul durerilor pentru a incerca sa existe $i sa fie re~
cunoscuti.
Astazi, imi pare inutil sa continuu sau sa intretin a falsa
disputa intre problemele fiziologice (alopatice) $i cele psiho-
somatice, $i mi se pare mai important sa ies din c1asificari,
scheme $i intrebari pentru a pomi la cercetarea cauzelor.
Sa nu ma mai las inchis in dinamici "explicative", pentru
a putea intra in dinamici de intelegere, chiar daca sint contra-
dictorii, nascute din conflicte existentiale 1Jirelationale prin
care a persoana incearca ~-$i mentina a stare de sana tate, de
bine (sau sa intretina fara sa $tie a stare de suferinta $i chiar Boli/e sfnt tipetele tacerii.
de violenta in propriul corp).
Chestiunile de sana tate nu tin doar de medicina, chiar Atunci dnd eomunicarea eu celalalt este vitala,eomunica-
daca astazi ele ajung doar pe mina medicilor. Ele tin in prin- rea eu sine ramine punctul esential. Trebuie sa aseultam care
cipal de a reinvatare a eomunicarii eu sine insu$i 1Jicu cela- sint urmarile vietii noash'e reeente sau trecute asupra corpului
lalt. Tin de 0 rea$ezare a relatiilor importante in fiecare etapa $i asupra imaginarului nostru. Trebuie uneori sa ie$im din
esentiala din viata noastra (na$tere, copilarie, adolescent a, ti- renuntarea autoimpusa in relatii, pe plan afectiv, emotional,
nerete, maturitate $i batrinete). care ne inchide $i ne mutileaza. Cuvintele tacerii smt la fel de
violente fata de noi in$ine ea $i fata de eelalalt.
Tin in egala masura de eapacitatea noastra de a deveni un
agent al schimbarii pe drumul vietii, de puterea noastra de a
ne defini mai bineea subiect in fata altui subiect, in lac sa ae- Clnd nu putem spune prin cuvinte, strigam prin dureri.
eeptam sa fim definiti de el, asumindu-ne astfel riscul de a ra-
mine un "obiect" inch is in dorintele sale, in temerile sau sis- Aceasta afirmatie preliminara poate parea un paradox $i
temul sau de valori. risca sa raneasca, sa $ocheze cititorul. Pentru ca aeela cesufera
Bolile sint limbaje simbolice prin care ineercam uneori se ginde$te sa scape de ele, adica (dadi mtelegem durerea ea
sa exprimam eu ineapatinare, eu disperare sau ... eu place- pe un limbaj) sa-l umplem de atentii, deci sa nu-l intelegem.
re ee nu putem spune prin euvinte, prin limbajele obi$nui-
te, aeel eeva la care nu avem aeces direct $i care totu$i stri- Mutenia $i tacerea trebuie fntelese la niveluri diferite pentru
ct avea acces la cuvfnt:
ga in noL
200 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor ;;i violenta raului 201

In planul relatiilor interumane, constatam astazi doua fe-


nomene aparent opuse 9i cu siguranta complementare. Unica aventura umana care ne ramfne este cea a relafiilar
interumane, cu descaperirea posibilitatilar $i impasibilitiifi-
• Pe de 0 parte, se manifesta 0 impasibilitate de camUliicare lar naastre.
din ce in ce mai mare intre indivizi (ma refer la comuni-
carea intima, apropiata, vitala, 9i nu la comunicarea de
masa, confundata cu 0 slJprainformare, cu 0 stimulare Oorim sa ne sprijinim tocmai pe acest curent de responsa-
constanta a consumului de cuvinte 9i de imagini, care bilitate de care este legata sanatatea noastra mentala 9i £1zicii.
totu9i nu ... ne satisfac). Inciuda progreselor uimitoare, fabuloase ale medicinei 9i
In jurul acestei imposibilitati de comtmicare, al acestei di- chirurgiei, constatam ca din ce in ce mai multi oameni sint nu
bolnavi, cicu probleme, sint suferinzi £1zic9i psihic. (Supra-
ficultati de a ne exprima, de a fi intele9i, de a primi, se aduna
consumul de medicamente e legat adesea de imposibilitatea
o imensa suferinta, 0 inchistare asimilata negarii sau devalo-
rizarii de sine (sau a celuilalt, perceput ca rau inaccesibil sau convietuirii cu celalalt 9i cu sine.)
Nu sintem boh1.avi sau saniito$i din intimplare. Bacteriile,
ingust), care duce la singuriitate. Este yorba de 0 dubla singu-
ratate, neintilnirea celuilalt, neintilnirea cu sine. (Cea mai bacilii, viru9ii sau accidentele sint primite, imbrati9ate, ade-
cumplita singuratate nu este sa fii singur, ci sa £1iun tovara9 sea pastrate 9i intretinute ell multii grija. Chiar corpul nostru,
rau pentru tine insuti.) organismull1ostru, Ie prime;;te, Ie intretine sau Ie respinge.
Am putea spune chiar ca ne producem singuri afectiunile
• Pe de alta parte, exista un interes, 0 ci:iutare din ce in ce
(ah, ce ambigmi e acest cuvint), ca Ie cream pentru a indeplini
mai exigenta, individuaHi, personala, de a ne cunoa$te o functie care ne scapa.
mai bine, de a trai mai bine, de a fi un partener mai bun Element integrant al personalitatii, limbajul e parte consti-
pentru sine 9i prin urmare 9i pentru ceHilalt. tutiva a sanatiitii. Oeci trebuie sa ne amintim regulile elemen-
$i aceasta noua cautare din ce in ce mai necesara unui nu- tare ale unei camunicari active.
mar crescind de barbati 9i de femei mi se pare esentiala 9i vi- Cel care vorbe;;te vrea sa fie inteles la nivelulla care se ex-
tala, tine de supravietuirea noastra. Nu prea avem control prima (verbal, nonverbal, emotional).
asupra fenomenelor sociale care ne inconjoara (9i care ne con-
"Daca ii vorbesc sotului meu de temerile mele, vreau sa
ditioneaza). Companiile multinationale prevad (fara noi) ali-
inteleaga ca mi-e teama 9i nu sa minimizeze ce spun. Nu
mentatia noastra de miine, distractiile, locuintele $i elemente-
vreau sa ma ironizeze sau sa incerce sa ma lini9teasca,
Ie de viata. Exista entitati anonime, politice sau birocratice
pentru ca resimt asta ca pe 0 nerecunoa9tere a mea ... "
care ne anticipeaza nevoile, care ne programeaza raspunsuri-
Ie $i ne vatama deja viitorul. Puterea noastra reala 9i persona- Intr-o relatie intima de incredere, trebuie sa am libertatea
Ia asupra optiunilor sociale e aproape nula; nu avem control de a cere, de a da, de a primi sau de a refuza. Daca unul din-
asupra acestor fenomene care ne scapa. tre aceste aspecte lipse9te, relatia e bolnava, iar eu sufar.
Ne ramine 0 putere potentiala, aceea de a actiona asupra
"Nu indraznesc sa cer ce e important pentru mine. A9tept
noastra, asupra conduitei cotidiene 9i asupra interesului ime-
diat: relatiile noastre apropiate. Ne ramine aceasta £1delitate sa ghiceas~a .... $i sint adesea dezamagit 9i frustrat."
fundamentala, permanent amenintata, mereu pe pozitie de "Nu 9tiu sa spun «nu». Am sentimentul cii celalalt trebuie
aparare, aceea de a fi sanato9i. - sa fie pe primul plan, ca placerea lui are prioritate."
Tacerea cuvintelor $i violenta raului 203
202 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
diu, care nu Ie intelege in calitate de mesaje, ci de "comporta-
"Mi-e greu sa primesc, nu ma simt demn sa accept. E ca ~i mente jenante sau ingrijoratoare", care trebuie, a~adar, corijate.
cum nu a~ merita sa iubesc, sa fiu iubit sau sa mi se arate
interes." Aceasta tinara, medic pediatm, poveste~te cum i s-a putut
adresa micutului Maxim de 1 an ~i 2 luni, spitalizat de c1-
Intr-un schimb, trebuie sa existe dubla posibilitate de a teva saptamini, in urma unei crize de isterie a mamei sale,
relata nu doar evenimentele, ci ~i trairea, urmele, adidi la ce care la rindul ei fusese internata intr-o clinica specializata.
ne trimite aceasta intilnire, acest eveniment, catre un trecut In fiecare noapte, Maxim se trezea buimac, se dadea cu ca-
indepartat sau mai apropiat. Oar trebuie sa am ~i posibilita- pul de tablia patului, i~i smulgea pami. Intr-o noapte, ea
tea de a ma exprima la cele trei niveluri esentiale ale comuni- I-a luat in brate ~i i-a spus: "Maxim, nu e~ti vinovat de su-
carii: ferinta mamei tale." Bebelu~ul a privit-o indelung, a sus-
• realist pinat, apoi s-a oprit din plins ~i a dormit pina dimine,ata.
• imaginar Oa, limbajele corpului ne vorbesc nu doar despre suferin-
• ~i simbolic. te, ci ~i despre aspiratii, despre tot ce inseamna dorinta de a
trai.
In multe schimburi, unul sau celalalt au zone "oarbe"; ei
Vom incerca sa ne ilustram aceste reflectii prin exemple
"nu inteleg" dimensiunile diferite care iti permit sa ajungi la
o relatie sanatoasa. traite, culese ~i studiatein sesiunile de formare privind dez-
Cind cuvintele nu-~i gasesc 0 cale de a fi mtelese ~i primi- voltarea ~i schimbarea personala. Nu propunem un model
te, se na~te un alt limbaj ... eel al durerilor care devin boli, dis- explicativ global, nici nu vrem sa cadem in generalizari abu-
functii, suferinte organice. zive, ~i deci oal'be, ci doar incercam sa intelegem un ansam-
Consideram important ca personalul medical sa asculte blu de fenomene la care luain parte nu din proprie vointa, ci
aceste liml;>ajepentm a Ie permite sa se exprime altfel decit mai degraba sub 0 forma de interactiune ~i inter-relationare.
Fiecare dintre noi a putut observa, repera, asculta citeva
prin violenta asupra corpului. Prop un notiunea de ingrijiri
relationale, Numesc fngrijiri relafionale ansamblul de atitu- dintre fenomenele psihice, trairile descrise in continuare, ce
dini, comportamente ~i cuvinte ale insotitorului, care ar tre- au fost catalogate drept stres sau portideschise catre agresiu-
bui sa-i permita unei persoane bolnave sa: nea externa sau apeluri la boala.

• incerce sa inteleaga sensul bolii in istoria sa personala ~i


familiala;
Ce ne spun durerile?
• se integreze in anturaj;
• i~i clarifice relatia cu tratamentul ~i cu persoanele-cheie Ourerile (care devinuneori boli) sint limbaje simbolice
care n prescriu (medici ~i speciali~ti); prin care incercam sa spunem:
• i~i reintre in posesia alegerilor din viata, pe cit posibii.
• conflictele interpersonale ~i intrapersonale;
Oaca accepti:im ideea ca bolile, oricare ar fi elementul de- • situatiile neincheiate (~i mai ales resentimentullegat de
clan~ator, sint limbaje simbolice, formarea personalului de ele), care sint tot atltea rani deschise in adincul corpului;
ingrijire trebuie sa aiba la baza notiunea de insotire tocmai • despartiri, pierderi, care nu au fost u~urate de un doliu;
pentm a nu se negape sine. • vechi mesaje de fidelitate, de compensare, de supunere
Copiii sint speciali~ti imbatabili in limbajele nonverbale. sau de conformare pe care Ie acceptam (sau carora ne
Corpullor este un adevarat centm de mesaje emise catre me-

---- ... --.-.- . ----.----


204 DACA McA$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor fliviolenta raului 205

opunemcu 0 cheltuiala energetiea considerabila $i cel de buza ... ea "profita" de acest inconvenient pentru a re-
maiadesea inutila). Prin culpabilizare, raminem legati fuzarelapile sexuale. In ziua in care areu9it sa intreintr-un
de suferintele celuilalt, prizonierii loialitatii noastre. conflict deschis, adiea sa puna fata in fata nevoile ei reale 9i
Din toate actele nezncheiate, din toate ges-
pe cele ale sotului. .. $i sa hotarasca sa $i Ie respecte pe ale ei,
turile neduse pzna la capat, din tot acest herpesul a disparut complet. (Multe infectii vaginale re-
aproape din care ne tesem noptile ?i zilele, zistente 9i dureroase se instaleaza fara 0 "cauza" evidenta
din toate zntflnirile abandonate cu sine ?i $i nu pot fi descoperite la analize: ele exprima adesea ne-
cu ceilalpi, zntr-o zi apare criza. intelegeri, refuzuri neexprimate, "violente" relaponale).
Christiane Singer, Histoire d' ame
(Poveste de suflet)
a alta femeie a facut la 44 de ani cancer la sin. Tratament,
operatie $i vindecare. Catre 50 de ani, spune cum a trait
lata marile stimulente aflate la originea unei somatizari aceasta aventura: "Am ascuns totul prietenilor. Nimeni
sau a trecerii la acte somatice. n-a 9tiut ce aveam. Am profitat de vacante pentru a ma
opera. Nici familia mea nu $tia ... "
Conflictele intrapersonale ~i interpersonale Aminvitat-o sa coreleze virsta din momentul aparijiei
Conflictele interioare izbucnesc de fiecare data cind intre cancerului cu ce i se intimplase mamei ei la aceea$i virsta.
ceea ce simt 9i ceea ce fac, intre ceea ce aTilt $i ceea ce traiesc Dupa 0 faza de negare e,nu s-a intimplat nimic deose-
exist a un decalaj. Clnd sint impartit intre 0 dorintii 9i 0 teama, bit. .. "), ne-a spus: "Ah, dC\.,imi amintesc. Mama mea a
intre doua dorinte, intre doua constringeri, creez in mine 0 nascut-o pe sora mea. La inceputul sarcinii, ii era rU$ine $i
a lasat sa se creada ca avea fibrom. Cum voiam sa devin
stare de tensiune, de violenta, care ma persecuta 9i ma deze-
chilibreaza. medic pediatru, eu m-am ocupat de copi1."
Ceva mai tlrziu, a recunoscut d aceasta na$tere i-a "invec
"Suna telefonul $i 0 prietena lmi spune di sint invitat la 0 ninat" viata: "Ma luau drept mama copilului 9i nu indraz-
serata, ca s-a angajat in numele meu. Pe moment, nu spun
neam sa spun nimic, ii lasam sa creada asta. Nu mi-am ex-
nimic, in9ir banalitati 9i inchid. Dupa aceea,am reactii fe-
primat sentimentele reale. Fratele meu, cind s-a intors din
brile, ma doare gitul, am toate simptomele unei angine ... "
armata $i a descoperit copilul, a spart u$a de la salon."
Cite angine, cite gripe nu sint "expresia" in actiune a ,unui
Regasim acela$i mecanism: sa ascunzi, sa nu spui nimie,
refuz nerostit, a unei exprimari personale care nu a gasit ca-
sa inchizi violenta resimtita.
lea de a se face inteleasa? Dadi fac rapid legatura intre ince-
putul meu de angina $i telefon, imi pot vindeca angina vor- Michele, care are 28 de ani, traie$te im.preuna cu parintii $i
bind: imi suninterlocutorul,condamn angajamentul facut in iese .cu un prieten devenit iubit. Trebuie sa se intoard
numele meu, imi reiau libertatea de a ma angaja eu insumi. acasa inainte de miezul noptii. La fiecare ie$ire, in timpul
Aceasta femeie s-a casatorit cu un alpinist celebru, teme- intllnirii, se simte rau. "Simteam un fel de bara pe frunte,
rar, care 0 duce in fiecare vara pe cele mai inalte virfuri. Ea mi se stringea stomacul, aveam crampe. Eram prost dis~
i$i urmeaza sotul, dar se teme cumplit de anumite ascen- pusa toata seara, eram 0 ruina. Deveniseun fapt notoriu.
siuni 9i ar vrea sa-$i fad auzita cererea ... de a ramine in Durerile incetau catre 11.30. Atunci ii propuneam sa ma
cabana sa citeasdi, sa viseze in timpul "ascensiunii" lui. In conduca acasa. Ultimele zece minute eram bine. Mereu fa-
fiecare vara, ea face un herpes, care se intinde pe jumatate ceam dragoste in ma$ina chiar inainte de intoarcere."
206 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE
Tacerea cuvintelor 9i violenta raului 207
Ca ;;i cum starea de conflict interior trebuia sa se exprime
in exterior printr-un simptom-limbaj. "Mama nu mi-a vorbit niciodata despre na;;terea mea. In-
tr-o zi, cind ii spuneam ca imi doresc sa am un copil cu
Situa!ii neincheiate prietena mea, mi-a povestit cum m-am nascut eu. «Te-au
pus sub un cIopot cu oxigen, medicul ti-a masat puternic
Corpul pastreaza amintirea a tot ce am trait (0 m~morie in- toracele, ti-a aspirat mucozitatile cum cureti 0 hazna», a
flexibila, chiar dadi amintirea se dilueaza sau se evapora de-a adaugat ea. Citeva zile mai tirziu, am retrait, la 29 de ani,
lungul anilor), a evenimentelor care ne-au marcat. .. sau care ni tot ce descrisese ea: sufocare, mucozitati in git ;;i in sinu-
s-au parut inofensive, dar au lasat urme violente. 0 fraza sau suri, dureri de cap, alergie violenta la lumina, care deoda-
o remarca va fi "inscrisa" ca 0 agresiune, va ramine ca 0 ranE!.. ta parea prea puternica ... am sentimentul ca m-am nascut
Situatiile nefinalizate din copilarie exista in numar infinit prea devreme, am respirat prea 4'epede, ca mai aveam ne-
in corp ;;i se vor exprima indelung prin limbaje care ne ui- voie de timp ... "
mesc ... ;;i cel mai adesea ne fac surzi.
Cind a aflat de moartea (intr-un accident de ma;;ina) a
Parintii acestui Mietel de 8 ani s-au mutat in timpul anu- prietenului saul cu care era impreuna de patru ani, Paule
lui ;;colar; el ;;i-a pierdut cea mai buna prietena, pe Claire, a dimas calma. A inchis telefonul ;;i a continuat sa se ma-
prima lui iubire. $i in Hecare an, fn.aceea;;i perioada, fe- chieze, pentru ca trebuia sa iasa in ora;;: "Eram ca aneste-
bruarie, el face Qtita. ziata, mirindu-ma de ce nu sufar." 15 ani mai tirziu, Paule
e casatorita deja de zece ani. Sotul trebuie sa-;;i schimbe 10-
cuI de munca. Lipse;;te de zece zile ;;i intr-o seara ii telefo-
neaza sa 0 anunte ca a avut un accident de ma;;ina, ca nu
e ranit, ca doar ma;;ina e distrusa. In<;hizind, Paule incepe
sa tremure, sa-i cIantane dintii, tresare: "Imi venea sa tip,
sa urlu, sa sparg, sa fac rau, imi vibra corpul. Cind mi-am
putut suna sotut i-am spus (fara sa-mi dau seama) pe nu-
mele primului meu iubit. Cred ca a inteles foarte bine ;;i
asta m-a ajutat sa trec prin perioada de violenta. Dupa
aceea, ne-am putut spune lucruri pe care Ie ascunsesem
ani de zile."
Situatiile neincheiate duc la numeroase frustrari, maci-
nari. Intretinsentimentul de nonvaloare, nonexistenta; tot
ele alimenteaza revenirea furiilor, dorinte de razbunare,
violente refulate ... care lnceardi sa se exprime prin dureri,
"N-ar fi trebuit sa accept niciadata sa ma mut cu parintii mai ales prih simp tome repetate (psoriazis, colici renale,
cfnd tata a fast chemat la Paris." ulcer etc.). Se vor exprima;;i prin ceea ce numim trecerea
la ade somatice: accidente, rani accidentale, lovituri.
Otitele "refuzului", ale acelui "nu sint inteles" sint frec-
vente la copiii raniti de neintelegerea adultilor. Ca ;;i cum "Nu am mai avut un accident de ma;;ina de 15 ani. Primul
ar spune: "Sfnteti surzi, acolo, in locul pe care vi-l indic a avut loc cind ma indreptam spre tinara pe care 0 iu-
prin boala mea ... " beam, cind inca nu indraznisem sa 0 parasesc pe cea cu
care locuiam. $i al doilea, astazi, 15 ani mai tirziu ... in
208
DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Tikerea cuvintelor ~;iviolenta raului 209

drum spre notar pentru un partaj de bunuri, tocmai pen- Mica Louise avea 9 ani cind 9i-a Plerdut dadaca, singura
tru a ma desparti de aceea9i femeie catre care ma indrep- mama pe care a cunoscut-o. Aceasta avea 60 de ani dnd a
tam acum 15 ani. De fiecare data, ceva a ramas neincheiat murit; 50 de ani mai tirziu, Louise, devenita bunica, a fa-
in aceste doua relatii, atit de diferite totu9i." cut 0 depresie. Mai tirzi)l, i-a spus fiului ei: ,,$tii, am cre-
zut cii 9i eu 0 sa mor la 60 de ani, ca mama mea."
Despartiri ~i pierderi
Angoasa de a muri la aceea9i virsta ca parintii sau vina de
Despartirile sint resimtite in grade diferite, in functie de a Ie supravietui, de a merge mai departe dedt ei e frecventa
virsta 9i de faza de dezvoltare. Adesea, emotia, sentimentele 9i tenace in multi adulti.
reale legate de aceasta nu sint exprimate direct, nu pot fi spu- Aceasta tinara de 30 de ani i-a povestit intr-o zi taUilui ce
se, nu se poate tine doliu 9i acest fapt se inscrie in corp prin- i se intimplase la 12 ani, in clasa a patra. "Eram intr-o cla-
tr-un semn, printr-o urma care se va face simtita mai tirziu sa in care ma simteam bine, acolo erau toti prietenii mei,
datorita unui mic eveniment declan9ator. colegii mei, ~;iintr-o zi dirigintele v-a chemat sa va spuna
Un barbat de 50 de ani poveste9te cu emotie intensa, ca sint foarte inteligenta 9i di 'ar trebui sa ma transferati la
amestec;!lta cu disperare 9i minie momentul cind, la 7 ani, tID alt liceu, mai bun, mai riguros. Anul urmator m-ati

intorcindu-se de la 9coala, 9i-a descoperit prietenul-purce- inscris la 0 alta 9coala; brusc, m-ati smuls, m-ati transplan-
lU9 "Boum Boum" taiat, agatat de zidul casei. Tatiil ii uci- tat intr-o clasa «plina de copii de cretini, burghezi pre-
sese cel mai bun prieten, confidentul. A stat ascuns toata tentio9i 9i infecti», care nu m-au acceptat:;;i poate di nu a~i
noaptea, avind un sentiment enorm de vinovatie: "N-am remarcat di exista 0 legatura intre infectia pe care am fa-
9tiut sa-mi apar prietenul." cut-o in acel an 9i aceasta situatie. Am intrat in spitat
unde am gasit un mediu bun pentru mine ...
$i ani de-a rindut la vremea Craciunului, gase9te mereu Tata, cind plantezi un arb ore, pregate9ti cu grija solul. Faci
mijloace pentru a se rani, a se taia, a se mutila. Corpullui asta pentru un arbore ... dar nu 9i pentru copiii taL"
poarta urma numeroaselor cicatrici ... dovada neputintei
Da, luciditatea copiilor :;;iexigentele lor in ce prive9te rela-
din acel moment al vietii sale dea-9i salva animalul prefe-
~ii1ede calitate ar trebui sa ne trezeasca. $i acest tata a inteles
rat - "fiinta cea mai draga din lume" - 9i dovada vino-
vatiei transformate in pedeapsa. dupa 18 ani legatura dintre infectie 9i dezradacinarea, scoate-
rea fetitei din mediul ei.
Aceasta femeie, mama a patru fiice, sufera de alergii "din-
totdeauna" (intotdeauna trebuie sa ne intrebam cind ince- Angele, 0 {mara de 32 de ani, casatorita de cinci ani, ne-a
spus inti-o grup de formare ca incepind de la casatorie are
pe acest "dintotdeauna" intr-o viata). E alergica la anumite
infec~ii urinare frecvente: "E ciudat, pentru ca am trait cu
mirosuri, la anumite particule; alergia e legata de pierde- sotul meu 9ase ani inainte de a ne casatori. $i n-am facut
rea unei papu9i, ce a fost aruncata pentru ca era "prea veche, nicio infectie ... " Ea 9i-a descoperit rana ascultind 0 alta
prea murdara". "N-o sa tii mizeria asta in pat", decretase
participanta, care vorbea de durerea ei de a-9i fi pierdut
mama. $i in fiecare an, in octombrie (dnd fusese aruncata
numele (numele tatalui) prin ca'siHorie :;;ide dorinta de
papu9a) ea face 0 sinuzita infectioasa puternica, agresiva. a :;;iregasi numele la care tinea.
Aceste urme au fost descoperite atunci cind, facind curat
in hambar, a descoperit prima papu9a a fiicei ei mai mari Dupa citeva saptamini, Angele ne scria pentru a ne spune
9i a izbucnit in hohote ... fara sa inteleaga. despre drumul parcurs, disparitia totala a infectiilor, relatiile
210
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Ti:icerea cuvintelor ;;i violenta raului 211

Vechi mesaje de fidelitate


reinnodate cu tatal, sentimentul crescut de armonie. Intele-
sau de compensare
gem in aceasta situatie ca Angele 1Ji-avazut mariajul ca pe 0
amputare a numelui, rana prost cicatrizata, care continua sa Cop iii, chiar ~i dupa ce au devenit adulti, sint adesea re-
se infecteze 1Jisa se exprime prin infectia urinara. paratorii ranilor ascunse ale parintilor. Ca 9i cum ar trebui sa
Unul dintre. misterele corpului fiecaruia este acela de a se ne inseram m corp ranile, deceptiile, lipsurile parintilor. Se
exprima pe cai imprevizibile ... $i ne miram de fiecare data creeaza 0 retea vasta de fidelitati ~i compensatii, m strmsa re-
dnd ne legam de un eveniment important 1Jidescoperim ca ... latie cu reactiile fizice (boli, accidente, rani diverse ... ).
Exista 1Ji"misiunile" atribuite unuia sau aItuia dintre co-
Durerile exprimate nu mai dor. pii, misiunea de a reu9i, de a fi fericit, de a nu fi fericit, de a
e1Jua,de a dovedi, de a apartine de ... Substratul acestor mi-
siuni apare sub forma supunerii, a identificarii, a datoriei sau
Un baiat a fost abandonat in ziua na1Jterii de 0 mama des-
a opozitiei.
cumpanita, innebunita, amenintata ea insa9i cu abando-
nul. A fost adoptat de mic de un cuplu de agricultori, care, Jean, 37 de ani, facea sinuzita de mai muIte ori pe an; aces-
dupa ce femeia pierduse mai multe sarcini, adoptasera 0 te raceli au durat pma cmd i-a putut spune mamei sale,
fiica, dar 9i aceasta murise de mica. Baiatul care a intrat in dupa 30 de ani, "adevarul" despre 0 mtimplare din copi-
aceasta familie a tipat in fiecare noapte m primele 1Jase larie. La 7 ani, era sa se inece ~iIe ascunsese acest lucru pa-
luni.
rintilor. In acea zi, ascu1tmdu-l, mama 1Ji-adeschis bratele
9i a spus: "Copila1Jule!" El a plins 9i a lasat sa se scurga ill
Mama 1Jitatal
pentru adoptivi
a-llini9ti. se trezeau
In prezenta cu rindul dar
lor adormea, 9i 11leganau
se trezea acel moment apa care-l angoasase 1Jicare-linchisese atltia
dupa 0 jumatate de ora 1Ji-9irelua tipetele nelini1Jtite 1Jine- ani in tacere. A scapat de sinuzitele cronice.
lini9titoare.
Dupa 40 de ani, evodnd anxietatea abandonului mereu Fidelitatea fata de vechi mesaje, angajamente, compensa-
tii exista.
mchisa in el 9i exploziile de furie dec1an1Jatede teama re-
activata de un cuvint sau de un gest, barbatul se intreaba: Aceasta femeie a vrut sa-i redea 1Jisa-i ofere mamei bebe-
Copilul tipa pentru a se asigura de prezenta parintilor, lu1Jul pe care aceasta 11pierduse din cauza unei compli-
pentru a fi sigur ca nu va fi iar abandonat? Sau tipa pen- catii de sarcina, un baietel care ar fi facut bucuria bunicii.
tru a Ie dovedi parintilor traumatizati ca el nu va muri su- In viata de cuplu nu a existat un fiu, "doar" trei fiice. $i
bit, in noapte, precum fiica decedata? dupa dtiva ani, tmara a facut un chist pe ovarul sting. (La
Aceste tipete erau un limbaj. Lini1Jtindu-1prin leganat, pa- masa de familie, mama era intotdeauna in stillga.)
rintii 11impiedicau sa-~i exprime angoasa. Lasindu-l sa
Cind ascultam, lasam sa se asocieze semnele emise de
tipe, ar fi lasat angoasa sa-l invadeze. Un cuvint ar fi pu-
corp, incepem sa mtelegem pove1Jti fabuloase ... 1Jinu neapa-
tut rezolva ... "Da, mama ta te-a parasit m ziua na~terii. $i rat dramatice.
ti-e teama sa nu fii iar abandonat. Noi smtem aici ~in-o sa
te parasim. Oa, fetita care eta aid inaintea ta a uitat deo- Pove1Jtidespre legaturi,. ata9amente, despre apartenente -
intr-una dintre acestea, un copilincearca sa spuna printr-un
data sa respire. Dar nu e vina ta. Tu nu iei locul ei. Aici e9ti
tu, viu ~i puternic. Nu trebuie sa porti spectrul ei ~i dure- simp tom tipic: "Vedeti ca sint §i un Durand" (cmd familia
rea noastra." Dubois mcearca sa-l fadi pe copil sa fie doar unul de-allor).

----_ .. ,~_._------
212
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Tiicerea cuvintelor ~iviolenta raului 213

E bine sa ingrije:;;ti de toate aceste aspecte. Ingrijirile rela-


tionale pe care Ie propunem vin sa sprijine, sa intareasca ac-
tiunile terapeutice propriu-zise.
Adesea, incon:;;tient, in relatia cu mgrijitorul apar repara-
tii simbolice - printr-un gest, un cuvmt, 0 asociere mtr-un
lant de semnificanp care scapa ingrijitorului :;;imgrijitului.
Anumiti terapeuti au darul de a introduce in relatie echiva-
lente simbolice care restaureaza aceasta dimensiune m cela-
lalt. Forta unei atitudini, a unui gest, a unei ascultari, va fi
proportionala cu dimensiunea sa simboHca.

Cauza sau sensu! bolii

Ansamblul de mgrijiri relaponale propuse ar trebui siH


permita bolnavului sa perceapa sensul bolii, functia simboli-
ca a acesteia. In multe dintre mcercarile de intelegere :;;ide
"ingrijire", se faceconfuzie mtre cautarea cauzei (pentru a ex-
plica, a justifica boala) :;;imcercarea de a mtelege sensul ei.
"Daca mi-a~ Ii ascultat sinuzitele sau anginele, Acest barbat de 40 de ani :;;i-areluat studiile pentru a de-
mi-a~ fi fnteles ... temerile ~i mai ales tacerea veni animator. Cu dteva zile mainte de sustinerea lucra-
din jurullor. " rii de diploma, e asaltat de dureri violente. Mediculll
diagnosticheaza cu fisuri ulcero-anale :;;i11invita sa se ope-
Memoria corpului e extrem de bogata :;;inu-i nimic ciudat reze urgent. Se simte abatut :;;ileaga aceasta situatie de ce
in faptul ca se exprima. Corpul striga astfel prin tacerea cu- i s-a intlmplat m diferite momente din viata, dnd avea de
vintelor. sustinut 0 confruntare: criza de apendicita maintea
Incearca sa vorbeasca, sa treaca peste conflicte, sa se deba- obtinerii brevetului, hepatita la bacalaureat, depresie ma-
raseze de,sentimente prea grele, de cereri refulate, sa se elibe- intea unui examen important ..
reze de sentimente de datorie sau de compensatie. Astfel, Legmd aceste fapte, i:;;ida. ;>ansa de a mfrunta pozitiv si-
tuatia, care, prin repetitie, n duce la mesajul primit m CO"
corpul poate deveni un dmp de batalie foarte fecund prin
discursurile contradictorii care se infrunta. pilarie: "Ah, tu n-o sa reu:;;e$tiniciodaUi! Nici nu merita sa
te prezinti undeva!" Aceste reu:;;ite posibile erau un fel de
Dilema celor care asculta :;;iingrijesc este: "Dad ingrijesc,
distrug simptomul. Blochez ceea ce incearca sa se rosteasca." transgresiuni. Riscul de a fi infidel acestui mesaj se tradu-
cea printr-un conflict manifest at de corp.
De aceea medicina clasica, tintind restabilirea functionarii,
suprimarea consecintelor unei infectii, risca sa treaca pe llnga Adesea vrem sa dam 0 explicatie unei bali, sa gasim fie 0
esential: intelegerea a ceea ce se spune, a ceea ce se striga,a cauza materiala sau fiziologica, fie una psihologid.
ceea ce se dezbate sub forma unei somatizari.
"De cind m-a parasit sotul, am insomnii."
214
DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Tacerea cuvintelor $i violenta raului 215

Aceasta incercare de a explica 0 somatizare, 0 dereglare, 0


disfunctie este pentru mine 0 capcana. Nu trebuie cautata ca- La a treia criza (cu citeva minute inainte sa pIece la spital
uza, explicatia bolii sau a traumatismului, ci semnificatia. pentru operatia de apendicita), un schimb de cuvinte cu un
Boala trebuie conceputa ca un limbaj dintr-un lant de semni- prieten va "deschide" conflictul. Va face sa se sparga ab-
ficanti care ne scap~i. cesul de contradictii ~iii va permite fetei sa se accepte mai
AsHel, insomniile acestei femei pot avea sensul unei auto- bine pe ea insa9i cu aceste atractii multiple ... fara a supor-
impuneri, al unei pedepse pentru ca nu 9i-a ascultat tatal, ta mutilarea unei operatii. "Apendicele s-a dezumflat ca 0
care ii spusese: "N-ar trebui sa te casiitore9ti cu un tip ca asta. ba9ica."
Ma dezamage9ti." Incearca sa se impace cu tatal. "Aveai Stephane are 8 ani. E ziua lui. Mama, celibatara, a invitat
dreptate, taUi. Uite cum sint pedepsita." Nu 9tim, dar "cau- bunicii 9i 0 matu~a. Totul pare bine, e vesel, relaxat. Dar
tind" sensul, 9i nu cauza, obtinem adesea 0 schimbare, dispa- suna telefonul, e prietenul mamei, care ar vrea sa petrea-
ritia simptomului,.refacerea unei relatii esentiale. ca citeva zile cu ea. A9a ca ea 11invita. La scurt timp dupa
Ce semnifidi otitele acestui copila~? "Mama, nu ma inte- sosirea prietenului, Stephane are 0 criza febrila, e consul-
legi. Nu intelegi nimic." Ni9te urechi trebuie destupate, tat, palpat. I se ia temperatura, are 40,8° C. Sta in pat.
dar nu cele care am crede noi .. Masa aniversara are loc fara el. .. "in jurul" prietenului
Cite cazuri rezistente de psoriazis, tratate, ingrijite ani la mamei. Ca 9i cum Sh~phane se pedepse9te 9i i9i pedepse9-
rind de catre dermatologi competenti. .. , dar surzi, "izbuc- te mama ca nu a facut 0 alegere ... in favoarea lui.
nesc", se dizolva literalmente cind violenta se exprima? G fetita de 10 ani, intorcindu-se de la schi, are dureri vio-
Minia teribila a acestei femei de 30 de ani impotriva sura- lente de burta, varsiituri, stari de rau. Aceasta stare durea-
rii ei, care ii furase prenumele papu9ii. .. atunci cind avea za doua luni, pina cmd ii spune mamei di a sarutat un ba-
5 ani Ii permite sa "se vindece" de un psoriazis tenace ... iat pe gura 9i ca a auzit la radio faptul ca SIDA se ia prin
care nu voia decit sa fie inteles! sarut.
Intoarcerea evenimentului refulat elibereaza punctele fixe Angoasa exprimahi prin corp este cunoscuta de majorita-
de ancorare 9i ne permite sa lasam in urma un "semn", un tea pediatrilor, 9i totu9i de cele mai muIte ori se trateaza
germene de conflict, un punct de tensiune. sindromul.

Bineinteles, mama unei adolescente de 13 de ani nu 9tie ca Paule, casatorita de 12 ani 9i mama a doi copii, e msarci-
inscrie in corpul fiicei sale ojudecata fara apel impotriva nata a treia oara. Sotul nu accepta sarcina 9i ii spune:
"oamenilor care nu 9tiu sa iubeasca 0 singura persoana "Daca pastrezi al treilea copil... divortez." Paule s-a re-
odata" (poate ca vorbea de iubitul ei, care avea mai muIte , semnat, a avortat9i de atunci are hemoragii abundente,
relatii). $i cind aceasta tinara se va simti atrasa la 15 ani de brutale, neregulate. Pe plan fizic, "totul e in ordine". Ce 0
doi baieti deodata ... va avea crize violente (diagnosticate poate ajuta sa "inteleaga" unde e rana? Ce smgereaza in
drept crize de apendicita). Ea i9i exprima conflictul ("tin la ea? Cine s-o asculte, ca sa inteleaga partea ranWi, atinsa de
ei, la amindoi") 9i ata9amentul fata de mama ("nu vreau intreruperea de sarcina?
sa te dezamagesc"). $i conflictul intern cu imaginea inte- Ii va lua 9ase ani (cu ajutorul unui mic eveniment) sa des-
riorizata ("nu vreau sa fin vazuta ca 0 femeie u90ara sau copere 9i sa recunoasca faptul ca insa9i relatia cu sotul fu-
ca 0 stricata ... "). sese ranita, fisurata. UItimatumullui ("eu sau copilul?")
sHirimase ceva in relatia lor. .. 9i singele din hemoragii
216
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Tacerea cuvintelor 9i violenta raului 217

exprirna aceasta ruptura dintre ei, rana deschisa din rela- fata de un iubit. Pe nepregatite, dar cu toata familia de
tia 10l~care singera. fata. $i a doua zi se treze~te bolnava coapta. Trei luni va £i
II chearna Jean - acesta este prenurnele fratelui mamei, boInava, avind acelea~;;isimptome (rau de la stomac, ar-
mort de tinar. I~i poarta numele ca pe 0 urma a ranii triH- suri, dureri de cap ... ). Dupa trei lurn, pleaca in Maroc cu
te de mama sa, care, fetita Hind, i~i ad ora fratele mai mare. iubitul ei ~i incepe sa ia anticonceptionale. La intoarcere,
Cum s-ar putea prezenta ca 0 fiinta sensibila? Fidelitatea simtomele se amplifica ~i se concentreaza in cele opt zile
lui. .. ii va dicta sase autopedepseasea, sa se anestezieze in dinaintea menstruatiei. "De Hecare data, timp de 0 sapUi-
planul simturilor ~i al pHicerii, sa nu intretina viata din el. mina intreaga, mi-era ingrozitor de rau."
Jean are de ~ase ani 0 relatie stabila cu 0 tlnara, dar nu Se casatore~te ~i timp de 16 ani este bolnava cronic, sufe-
simte "nid 0 plikere" cu ea. Erectiile il fae sa intre ... ~i sa rind mai multe zile pe luna... cu exceptia celor doua sar-
a~tepte. $i nu se intimpla nimic. "Neputinta" de a se lasa cini: "Greturi de sarcina? Nu .;;tiuce-i aia ... " In cuplu, in
dus de plaCerel11 duce la un sexolog. toti ace~ti ani, nid a cearta, nid un repro~, nid 0 revendi-
Cind Jean accepta sa-i inapoieze mamei suferinta care ii care: "Nici un cuvint mai ridicat decit celalalt, nici mai jos.
apartinea, aceea de a H pierdut un frate iubit, cind Jean va Eram vazuti ca un cuplu ideal", adauga ea.
accepta sa renunte la un prenume macabru pentru a-~i lua Intr-o zi, izbucne~te un conflict intre ea ~i sot. 0 adevara-
un nume viu ... dinamica sa personala se va schirnba ~i ne ta explozie eliberatoare, de care a fost ea insa~iuimWi:
va scrie pentru a ne spune ca "a ie~it din neputinta, ca a "Nu-mi credeam urechilor ce spuneam. Ma revoltam. Am
gasit placerea". tipat: «Sint bolnava de cind te cunosc. Nu aveam nimic
inainte ... Spui ca e~ti a victima. Oar eu sint sufocata de re-
Pierre este un israelian care studiaza in Franta. Traieste
latia noastra.» Dupa aceasta «ie~ire» salbatica, vehementa,
impreuna cu prietena lui. In citeva luni, i~i va l~a diplo~a
durerile au disparut .;;imi-am regasit sana tate a de tinara ...
de inginer. Parintii hotarasc sa il viziteze, cu intentia de a-i
dar relatia cu sotul a devenit dificila, adica reala.
aminti angajamentul fata de tara lui, adica sa se intoarca
Incepusem sa ma schimb .;;isa recunosc cii «angajamentul
acasa dupa ce-~i va obtine diploma; Pierre e impartit. I~i
meu de la sfir~it de an» era a punere in fapt, ~i nu 0 dorin-
iube~te prietena, ii place Franta ~i nu se ginde~te sa se in-
toarca "imediat" in tara lui. ta adevarata ... $i am platit atitia ani cu somatizarile mele.
Mai tirziu i-am spus sotului ca minia exprimata catre el
Cind parintii hotarasc sa-~i scurteze sejurul ~i sa pIece,
era impotriva mea, Hindea m-am mintit singura."
Pierre Ie propune sa-i insoteasca cu ma~ina la aeroport. Pe
autostrada, la citiva kilometri de aeroport, seopre~te in- Marie, mama a treicopii, .;;i-apierdut la 9 ani tatal, care
tr-o parcare pentru a-~i satisface nevoile fiziologice~i~~i avea 39. I~i aminte~te bine evenirnentul. I~i facea temele,
rupe piciorul pur ~i sirnplu coborind din ma~ina (dubla ditre seara, cind tatal s-a ridicat, a facut citiva pa~i, apoi a
fractura, spitalizare, placa de fixare ... ). cazut lingii ~emineu. Ani de zile a trait acest moment, "ca-
Pierre nu crede ca "accidentul" are de-a face cu conflictul derea serii", cu agitat.ie, iritare, "un fel de rau". A facut
lui, cu relatia cu parintii. .. sau cu iubita. Daca adaugam ca legatura intre acest comportament .;;i amintirea mortii ta-
prima proba de examen urma sa aiM loc in saptamina ur- talui chiar in ziua de aniversare ... a 39 de ani.
matoare ... ce ar h;ebui sa-l convinga? A~teptind, i~i tratea-
za fractura ca pe 0 fractura ~i atit. Asocierile de date sint inscrise in noi .;;ise reactiveaza in
mornente-cheie sau dezvaluie 0 situatie dificila sau neinche-
Jeanne a hotarit sa se casatoreasca, orice-ar fi, inainte de iata. Va propunem un demers de arheologie familiala pentru
sfir~itul anului. In ziua d" revelion, i.;;iia un angaiament a intelege legaturile ascunse care unesc nU9~)Ua fiinte, cum
BiBUOTEGA PUBLICA
,~. n i!.l
B_F. .••~ p'
(!onl:::&
if·h·"'''liH.J1i
f!o
j
~OS. Sit-fan C€)lMare Nr.20
Tacerea cuvintelor ~iviolenta raului 219
218 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE
bolice, asta inseamna ca ar fi posibil sa Ie vindecam nu doar
am crede, ci doua intimplari de viata. Cind apare 0 boala sau pomind de la simp tome, ci de la sens, de la discursul ascuns in
un accident, e interesant sa te intrebi ce s-a intimplat cu tata, care se inscriu ~i sa Ie tratam prin raspunsuri simbolice.
cu mama dnd aveau virsta noastra, in momentul evenimen-
Propunem uneori "raspunsuri simbolice", care sint inteIe-
telor. E 0 cautare dificila, pentru ca poate ingloba doua-trei se ~i devin elemente active in vindecare sau provoaca dispa-
generatii, sau chiar pe copiii no~tri.
ritia simptomelor.
Un barb at descopera ca infarctul pe care I-a facut la 42 de Micul Thomas, 6 ani, sufera de astm de doi ani~i jumata-
ani are un echivalent la tatal sau: la 42 de ani, acesta avu-
te. Tatal sau a parasit-o pe mama dnd Thomas avea 3 ani
sese un accident de ma~ina care aproape 11costase viata.
~i jumatate (elementul declanl?ator). Se joaca singur, refu-
o femeie a carei mama fusese bolnava inca de la na~terea za sa-I?iamestece fratele sau sora in jocuri, refuza viata so-
sa se trezise brusc, la 17 ani, in rolul de ingrijitoare, ciala propusa de mama, se rupe de tot. Spune adesea:
raspunzind de casa (~apte frati ~i surori). Tatal fusese spi- "Nu-mi place aerul din casa asta, prefer aerul tatei."
talizat pentru un cancer ~i mama dizuse la pat, suferind Ii propunem mamei sa foloseasca 0 sticla mare (numita da-
de sciatica. Ea a administrat totul cu devotament ~i com- migeana), pe care va lipi 0 eticheta cu "Damigeana cu aer
petenta, luindu-~i bacalaureatul ~i continuind sa dudi ani de tata", cu 'un mic furtun de aspirat. $i in ziua in care
de-a rindul 0 viata supraincarcata in "profesia" ei de in- mama aduce sticla cu aer, Thomas se joaca in baie, 0 striga
grijitoare. pe mama ~i ii spune: "Uite, fac ca pel?tele. $i respir sub
La 39 de ani, i~i descopera un cancer la sin. Cautind sen- apa." Ea spune: "Nu a mai facut crize de astm din acea zi.
suI ~i nu cauza afectiunii, i~i da seama ca fiica ei cea mare Am fost foarte emotionata de aceasta. impacare simbolica."
are exact virsta la care ea i~i luase in ingrijire parintii. Era
ca I?icum ar fi a~teptat ca fiica ei sa ajunga la virsta de a-~i Mai propunem ~i ceea ce numim jocuri, prescriptii simbo-
asuma rolul care ii fusese atribuitei: eel de a fi mama a pa- lice, care se refera Ia un aspect al discursului sau al simpto-
rintilor, pentru ca in sfir~it sa fie ingrijita, sa-~i inceteze mului, inteles ca avind incarcatura simbolica putemica. Ni se
hiperactivitatea. intimpla sa prescriem unei persoane sa asculte Mozart pentru
rinichi sau pentru ficat, sa-~i imagineze ceafa ca pe un burete
Repetitiile I?iscerariile ne jaloneaza existenta ... ~i noi Ie usca t care se umfla cu apa in timp ce coboara incet in mare ...
dam voie.
Micul Rene, 4 ani I?ijumatate, merge la cre~a pentru prima
"De fiecare data cind sint in conflict ~i nu-mi pot exprima data ~i din a treia zi incepe sa faca in pantaloni. Tatal se su-
pozitia, nu pot fi inteleasa, am un accident de ma~ina, nu
para, il ameninta ~iii promite 0 bataie in cazul in care con-
gray, dar. .. costisitor (caroseria ~ifonata, faruri, portiere,
tinua: "De acum e~ti mare!'~ Rene ii spune mamei: "Nu
roti). De aceea, dupa un conflict neexprimat, am obiceiul
sa iau un taxi. .. " pot sa ma abtin. lese singur. Imi vine ~i gata."
Ii propune mamei sa-i povesteasca despre nal?terea Iui. lz-
bucnel?te in hohote, spunind: "Nu i-am vorbit niciodata
despre asta ca sa nu-l traumatizez, e nascut prin cezaria-
Recomandari terapeutice ... na." Accepta totu~i sa-i povesteasdi ce a trait ea, decizia
prin simboluri obstetricianului ... Ne spune apoi ca dificultatile Iui Rene
privind defecarea au disparut de a doua zi dupa ce i-a
Daca acceptam ideea ca "durerile" produse de corp ($i care povestit.
devin dteodata boli ~isomatizari functionale) sint limbaje sim-
220 DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ IN'TELEGE Tacerea cuvintelor 9i violenta raului 221

Acest copil avea 12 ani dnd tatiH sau s-a sinucis, spinzu- bolice pe care Ie avem la dispozitie. El are nevoie mai muIt de
rindu-se. Tacerea din jurul acestui evenirnent, in familie ;;i intelegere dedt de control.
in viata sa, il face sa aiba adesea dureri de laringe (sufo- Taate baZile, durerile nu stnt am de negative pe eft par la ince-
.dri, spasme). Timp de 30 de ani, sufera mai multe opera- put; au un sens ;;i, intr-un fel, reprezinta un mijloc de a stabili
tii: amigdale, chist, ganglioni in git ;;i la ceafa. Intr-un joc un echilibru intr-un sistem intern amenintat, un mijloc de a
simbolic, ii vorbe;;te tatalui sau despre minia lui ;;i despre scoate la iveala ce nu se spune.
iubire, fidelitate, prin toate acele cicatrici. Totatitea dovezi Organismul individual este un ecosistem in sine, care nu
de existenta ale acestui tata care a dat bir cu fugitiiprea poate exista tara legatura cu un ecosistem mai vast, cel al me-
devreme ... Barbatului i-a fast imposibil sa-i spuna acestui diului ;;i al relatiilor apropiate. Fiecare boala, fiecare atingere
tata: "Te iubesc ;;i iti port pica." are una sau mai multe functii ascunse, care fac posibila des-
coperirea - pentru a trece de la ingrijire la vindecare.
Un prieten chirurg a acceptat sa Ie lase pacientilor sai 0
marturie simbolica pentru ceea ce le-a luat.
Sa-pi asculti corpul tnseamna sa asculpi pentru a mai buna
"Relatia mea cu ei s-a schimbat total. Am remarcat;;i 0 di- relapie cu tine tnsupi. Sa ne ascultam pe nai In fata celuilalt
minuare a complicatiilor postoperatorii." pentru a ne permite sa ramtnem vii ;>isanata;>i.De ce nu? .. ,
Propunem, de exemplu, sa se filmeze pe video cezariene-
Ie ;;i sa se ofere banda mamelor. Ele vor hotari dad, vor sa va-
da cum s-a nascut copilul.
In acest domeniu, al creativmitii, putem incerca muIte,
putem introduce fantezia 9i magia simbolicului. Putem incer-
ca mici povestioare pentru copiii no;;tri, lasindu-ne imagina-
tia sa faca asocieri libere ;;i active, pornind de la un simp tom,
legind astfel diferite aspecte ale lumii lor interioare de viata
cotidiana, dindu-Ie imagini, fabule care reprezinta realitatea
;;i vastul domeniu al incon;;tientului.
Sa traie~ti cuvinte dincolo de sensuri, sa
tri'iie~ti sensurile dincolo de dureri.
Dominique Meunier

In acest demers ce consta in a asculta durerile corpului


pentru a intelege mai bine ce spune, capcana care trebuie evi-
tata 0 reprezinta confuzia intre cauza;;i sens. Avem prea muIt
tendinta sa cautam cauza, adica explicatia unui lucru. Inlo-
cuim prea u;;or intelegerea - 0 dutare a semnificatiei, cu ex-
plicatia - 0 dutare a ;;tiintei,3 controlului ;;i a stapinirii.
Pre a adesea vorbim despre corpul nostru, varbim tn lontZ
corpului nostru, in loc sa-l lasam pe el sa vorbeasd. Dar ii
putem "vorbi" ;;icorpului nostru prin multiplele limbaje sim-
Terorismul relational 223

,
Terorismul relational
Sau Ifdadi m-ai iubi eu adevarat"

Fifrii imaginatie, iubirea n-are nici 0 ~ansa.


Romain Gary

Terorismul politic face uz de violenta pentru a provoca 0


schimbare de atitudine la ceilalti, impresionindu-i printr-un
climat de nesiguranta. Terorismul relational este la fel. Per-
versitatea lui consta in aceea ca nu invoca ura sau razboiul,
ci exercita violenta in numele iubirii familia Ie sau al indra- ~r~ G~~- __ ~
gostirii.
"Nu mai suport sa 0 ascult vorbind in locul meu.
Sentimentele generoase, loialitatea ~i teama de a pierde Ma darfma. "
iubirea sint exploatate pentru a-I face pe celalalt sa se su-
puna. La baza terorismului se afla 0 tentativa de substituire:
Terorismul relational se desfa~oara zilnic, la mesele de fa-
milie, in lumina slaba a veiozei, in paturile conjugale sau in • Substitui dorinta mea dorintei celuilalt.
ma~inile ce se indreapta spre soarele vacantelor. Familie, cu- • Nevoia mea e mai importanta dedt a lui.
• Ideologia mea 0 Wocuie~te pe a lui.
plu, relatii apropiate, zone de implicare ~i de a~teptari afecti- .
ve intense, in toate acestea violenta exercitata asupra celuilalt Terorismul relational poate lua forma dulce a bunavointei:
este pe masura dorintelor ~i a temerilcir proiectate asupra lor "AI' fi mai bine pentru tine ... " sau a unui aer patern: "Am cre-
~i a deceptiilor traite. zut ca e mai bine pentru tine sa nu pleci singur in vacanta, de
Cuvintele utilizate de cei care se simt victime ale unui te- aceea i-am cerut lui Jean sa te insoteasca." Sau 0 forma mai
rorism afectiv sint violente: posesivitate, sufocare, strivire, violenta (critica, ~antaj ~i repro~uri): "Daca nu te casatore~ti in
pu~carie, tiranie, paralizie, mumificare, moarte ("sint ca ~i biserica, inseamna ca nu ne mai iube~ti, nu mai e~ti fiul meu",
mort"). "Daca te mai vezi cu fiinta asta, nu mai avem ce discuta."
Oar poate lua ~i forma teribila a unoI' ordine paradoxale
"Pentru el, eu nu mai exist." (mesaje contradictorii) sau a negarii (sa faci ca ~i cum celalalt
n-ar fi spus nimic, ca ~i cum opiniile ~i dorintele lui nu ar
"Cind vorbe~ti a~a in locul meu ma descompun, imipierd
unitatea." exista). Una dintre formele subtile ale negarii este sa-ti apro-
priezi cuvintul celuilalt, spunind:
225
224 DACA M-A$ ASCUI.:TA, M-A$ INTELEGE Terorismul relational

"Da, 9tiU." ansamblul de intentii, dorinte 9i temeri exprimate, proiectate


asupra celuilalt, ancorate in. celiHalt sub pretextul iubirii.
,,$tiam ca 0 sa-mi spui asta." Cind eram copil, era de ajuns sa strig sau sa ma strimb
Gindul celuilalt este astfel devalorizat, pentru ca eu il pentru ca un om mare sa-mi ghiceasca nevoile 9i sa mi Ie sa-
aveam inaintea lui. tisfaca. E greu sa renunti 1a aceasta putere.

"Am l1evoie de tine $i am sa fac ca aceasta nevoie sa fie a ta."


Un arsenal complex
Terorismul poate fi sub tit lipsit aparent de lupta sau dra- Bineinteles, in orice re1atie se transmite dorinta ca celalalt
ma. Printre arme, se numara tacerea imbufnata, sarcasmul, sa gindeasca, sa fadi sau sa simta a1tfe1decit 0 face. Face par-
semnele de intoleranta. cum ar fi suspinele, privirile semnifi- te din cautarea confirmarii ea eelalalt e sensibil la iubirea
cative, remarcile acide, ocheadele ucigatoare, admonestarile, mea, la relatia pe care i-o propun, i-o ofer:
apelurile la altruism sau la sentimente de mila, de vinovatie '"A9 vrea sa vorbeasca mai mult cu mine."
sau de ru9ine. Refuzurile sexuale sau de alta natura, tacerile
apasatoare, gesturile iritate, lacrimile, interogatoriile, deni- "Mi-ar placea ca 9i copiii mei sa indrageasca munte1e, ca
grarea 9i multe aIte tactici. In acest domeniu, gasim adevarati 9i mine."
arti9ti, jongleuri ai relatiei, echilibri9ti extrem de abili pe coar- "Mi-a9 dori sa fie mai vesela 9i mai primitoare cind ma in-
da subtire a manipularii. tore acasa."
Daca putem da un pas inapoi sau nu sintem implicati di-
rect, s-ar putea sa rIdem sau saadmiram programele de acro- "Nu poti sa-mi fad asta./J
batie relationala care vor sa provoace disconfortuL dezechili-
brut chiar nebunia celuilalt. Aceste dorinte asupra celuilalt ajung sa il terorizeze dad
se transforma in impuneri 9i daca se folosesc mijloace de pre-
Dar in ce conditii este pus in scena acest arsenal extrem de
variat? Scopul urmarit pare sa fie schimbarea celuilalt sau im- siune pentru a viola 9i a ataca existenta ceb1ilalt.
piedicarea schimbarii lui - in oriee caz, folosirea lui (ea pe lata un adolescent de 15 ani, care urIa ill te1efon cind
un C09de gunoi, ea bun mobil, ea auxiliar, ca sursa de multu- mama sa il anunta ca nu se va intoarce 1a prinz, cum era
miri etc.), mentinerea in dependenta, legarea de 0 situatie, de prevazut, ci pentru masa de sear a:
o persoana. "Trebuie sa te intord, nu poti sa-mi fad asta. Trebuiesa vii
Cind eu nu-mi pot oferi destula iubire, atentie, grija, cei imediat. Ma auzi? Vreau sa vii cum am stabilit ... "
apropiati vor fi obligati sa mi Ie dea. Daca n-o fac spontan, Nu sentimentele sau dorinte1e noastre 11ataea pe ceUilalt, ci
dupa cum imi convine mie, voi deveni violent, ca sa raspun- mecanismele noastre de aparare, temerile 9i crisparile noastre:
da a9teptarilor mele. Prin invinovatire sau seduqie, prin for-
tal voi incerca sa obtin ceea ce nu mi se da de buna voie. "Mi-e atit de frica sa nu-mi pierd respectul de sine, inclt
Astfel, dinamica terorista apare atunci cind fac in a9a fel shut nevoia sa-1 devalorizez pe ceHUaH."
inclt nevoile mele sa depinda de eeilalti intr-o prea mare m a-
"Mi-e atit de teama sa nu fiu abandonat, indt imi supra-
sura, dnd nu suport ca aceia care-mi sint dragi si4 nu corps·
veghez cu gelozie partenera./J
punda sp:::rantelor mele, cind nu suport ca ei sa he diferiti de
'maginea pe care 0 am Jespre ei. Teror'smul se bazeaza pc "Ca sa nu risc sa ma ingeL nu iau niciodata initiativa."
Terorismul relational 227
226 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

"Sentimentul ca mi-am ratat viata;;i cuplul e ant de puter- Acest week-end planificat cu entuziasm ;;i care se prezin-
nie, indt imi oblig fiica sa reu;;easca intru totul, sa traiasca ta sub cele mai bune auspicii devine chiar in ajun un de-
pentru mine, sa fie fericita in locul meu." zastru din cauza unui detaliu care va servi drept cal troian
pentru sabotarea sistematica a planului.
,,_ Dar eu a;;teptam telefonul tau pentru a ;;ti daca mai e
Cum sa scapi de ceva ce-ti lipse?te? Cum sa scapi, de exem- valabil.
pIu, de Upsa de i:ncredere?
_ Asculta, te-am sunat acum trei zile ;;i am vorbit despre
aceste planuri. Trebuia sa vin sa te iau la 10.
Cei care se tem de abandon, cei care triHesc cu teama per- ~ Da, dar daca acest week-end era atit de important pen-
manenHi de a fi respin;;i exercita asupra celor din jur presiuni tru tine, m-ai fi sunat de dimineata. Pentru tine e ceva ba-
nemiloase (de fapt, demne de mila) ;;i patetice. Nimic nu-i nal, obi;;nuit. Putin iti pasa dad\. nu merge. Ai alte posibi-
poate lini;;ti ;;i totul e interpretat in sensul devalorizarii lor litati.· .
profunde. _ Nu e yorba de alte posibilitati, ci de acest week-end cu
tine.
"Nu-mi mai ceri nimic, inseamna ca nu mai contezi pe
_ Nu mai am chef sa vin. Simt ca nu dai importanta rela-
mine, ca nu temaiinteresez.ca ocup un loc neinsenmat in
viata ta ... " $i dteva zile mai tirziu: ,Jmi ceri tot timpul sa tiei noastre ... "
fac dte ceva pentru tine ;;i apoi nici nu.,.mi spui daca ceea $i astfel incep lungi ore de asigurari, de promisiuni, de
ce-am facut ti-a convenit, nu spui multumesc, ca ~i cum ti marturisiri;;i atentie. Acest week-end e platit scump chiar
s-ar fi cuvenit. Nu exist pentru tine dedt daca-ti sint de fo- inainte sa inceapa ...
los la lucru sau in altele ... !"
Bunele intentii
Repro~ul ~i lamentatia sint folosite ca ancore pentru a-I re-
tine pe celalalt ~i in acela;;i timp ca respingeri ale celuilalt, "Daca m-ai iubi, n-ai lipsi atit de mult."
pentru ca la rindullui sa te respinga. Astfel, vei aVea dovada "Dad m-ai iubi, m-ai dori in momentul in care te doresc
convingerii tale intime ca vei fi abandonat. ;;i eu."
"Nu pot fi dedt respins, mai ales daca ma arat a;;a cum "Daca m-ai iubi" inseamna nu ma iube?ti. $i eel care iube;;te
sint. $i dad ma prefac, nu eu voi fi iubit. Ma arat insupor- este prins in capcana acestor cuvinte, care-i dicteaza cum tre-
tabil cerindu-i celuilalt sa ma accepte a;;a, neconditionat ~i buie sa-;;i dovedeasca iubirea, negind ill acela$i timp iubirea.
sa ma respinga."
"Te iubesc, dar vreau sa locuiesc ill continuare in aparta-
Aceste mesaje dubIe, catre sine ;;i celalalt, declan~eaza an- mentul meu", ii spunea 0 tinara iubitului ei, care-;;i para-
xietatea ~iimpresia ca nu exist a scapare, 0 alta ie;;ire dedt res- sise de curilld parintii. "Daca m-ai iubi cu adevarat, ras-
pingerea sau instrainarea. Cel care se teme de abandon -;;i punde iubitul, daca m-ai iubi cum te iubesc eu, ai dori, ca
toti ne temem, mai mult sau mai putin - incearca, cu 0 tena- ;;i mine, sa traim impreuna."
citate disperata, in acela;;i timp sa evite ;;i sa induca repetarea
Iubirea este asociata aici asemanarii, similitudinii in gus-
sau implinirea dramei care-l obsedeaza. Orice mijloc e bun,
mai ales atunci cind el functioneaza bine pentru a "amenin- turi, dorinte ;;i sentimente. Se confunda eu relatia. Persoana
ta" relatia, a 0 descuraja ;;i a 0 duce in pragul disperarii. careia i se spune asta ar putea raspunde:
229
228 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE Terorismul relational

Jmi reeunosc iubirea pentru tine, diferita de a ta, dar ee fi rebirth1, strigatul primar2, pasaje din cartile pe care Ie citea,
spun eu, ea vreau sa loeuiese singura 0 vreme, tine de re- cele din Janine Fontaine :?iLes Dialogues avec l'ange (Dialoguri-
latia mea eu tine ~i cu mine insumi." Ie Crt ingerul) de Gitta Mallaz. I-au fost luati cop iii, pentru d

Unul dintre lucrurile cele mai dificile este sa diferentiezi judecatorul a spus: "Sinteti prea independenta pentru a fi 0
mama buna."
relatia de sentimente. E greu sa desparti aceste doua registre,
In efortuI de a-I mentinepe celalalt slab sau bolnav, putem
cu atlt mai mult dad unul dintre pal'teneri are interesul de a
simti confuzia imensa in care se aHa cel care se eramponeaza
men tine osmoza.
de 0 pozitie superioata. Dar aceasta confuzie nu va fi spusa
"M-am saturat de studiile tale: lipse~ti mereu, nu egti niciodata, va fi negata gi combatuta prin violenta impotriva
niciodata aici; gi copiii se pllng. Trebuie sa alegi: eu sau
studiile." celuilalt,
bune. in numele
Aceasta violentaprincipiilor inalte
a PISB face gi aldesentimentelor
ravagii durata, care
despart pentru totdeauna doua fiinte ... mai ales daca ramin
"Ani de zile am avut migrene in fiecare week-end, poves- impreuna.
tegte 0 sotie. Sotul meu a fost extraordinar de rabdator ~i In numele interesului pentru celalalt ineerc sa-i impun
de atent. Se ocupa de copii, ma dadacea. Acum, in urma modul de viata despre care ~tiu eu ca e bun pentru el. ..
unuicurs de dezvoltare personala gi a unui tratament ho-
meopatic, nu ma mai doare capul. Dar sotul meu continua Aceasta tinara provenita dintr-o famiHe numeroasa i~i
sa ma intrebe in fiecare simbata daca mi-e bine, dad ma preseaza mama sa iasa mai mult, acum, di nu mai are co-
dOal'e, daca sint obosita. Solieitudinea asta imi devine in- pii de ingrijit: "Ar trebui sa te duci la expozitii, sa-ti cum-
suportabilii, roa agaseaza. Vrea sa-mi fie rau?" peri haine, sa calatoregti, sa-ti faci proiecte." La fiecare vi-
zita, insista: "Ce-ai mai facut nou?"
Aceasta femeie s-a revoltat intr-o zi, strigind ca nu mai Mama se simte vinovata, fiindca ii place sa fie linigtita, sa
vrea sa fie tratata ca un bolnav, ca 0 femeie fragila ~i ires- dea friu liber oboselii, sa se relaxeze. Piica 0 tracaseaza,
ponsabila. In fata revoltei pina la paroxism, sotul a ramas pentru ca ii este greu sa conceapa ca mama se aHa intr-o
calm, apoi i-a spus eu compasiune: "Vad ca egti obosita, etapa a vietii complet diferita de a sa gi ca energia gi do-
nu-ti mai controlezi nervii, ar trebui sa te odihnegti. Nu te rintele ei sint diferite.
ingrijora, 0 sa ma ocup eu de toL" Intoleranta are la baza 0 lipsa deimaginatie care ne impie-
EI folosea, cu bune intentii, arma negarii - aceasta forma didi sa vedem ca celalalt are reactii gi nevoi diferite; se bazea-
de a nu lua in considerare cuvintul celuilalt. Fara sa vrea, igi za pe 0 identificare tara distanta.
continua represiunea, In acest caz, el reprima schimbarea ce-
luilalt, schimbare care ii ameninta propriullui echilibru. In A facemutre
acest exemplu, putem distinge revolta, 0 migcare spontana de Privirea s£1giata~i s£1gietoarein acela~i timp face parte din
reactie, de represiune. Aceasta pare structurata, organizata arsenalul terorism111ui. Proiecteaza asupI'a celuilalt frustrarea
sub forma unor tactici teroriste implacabile. pe care nu ti-ai putut-o potoli.
Povestea acestui cuplu gi incercarea acestei femei de a
deveni autonoma au trecut printr-un proces de divort in- 1 Metoda psihoterapeutica prin care subiectul este ajutat sa-9i re-
grozitol~ in care represiunea exercitata de sot gi-a gasit un tri:iiasca na9terea. (N. red.)
sprijin in judecator. S-au folosit ca probe ale dezordinii ei 2 procedeu psihoterapeutic prin care subiectul este ajutat sa re-
menta Ie descried ale exercitiilor la care participase, cum ar gaseasd\ originea afectiunii prin strigi'i.te. (N. red.)
230
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Terorismul relational 231

"Te-ai simtit bine fara mine, ei bine, a sa-ti distrug pina ~i Toatil aceasta nevoie de a vorbi Iii teama de
amintirea!"
a spune.
M. Benin
Aceasta femeie ~i fiica ei au plecat intr-un week-end la Pa-
ris: Muzeul Picasso, Opera franceza, restaurant. La intoar-
La originea terorismului emotional se afla adesea 0 expe-
cere, indi se bucura de descoperirile lor. Pe palier, mama rienta dureroasa, traita prin tacere, prin fuga ~i compensatiL
imita tenorul, iar fiica, pe eroina. U~a se deschide ~i apare Riinile provocate sint de nedescris.
chipulintunecat al"tatalui-sot": "Credeam ca va intoar-
ceti cu trenul de 1,30." "Ma simt ranit fara sa ~tiu de ce, poate doar de aceasta du-
Ele tac, i1poiraspund intr-un glas: "Sintem sf1r~ite.Ne cul- rere din mine pe care a resimt ca pe 0 atingere adusa inte-
cam imediat."
gritatii mele."
A face mutre inseamna un refuz incapapnat de a spune in Cel care se inchidein imbufnare afi~eaza de fapt minie ~i
cuvinte ceea ce pare de nerostit pentru orgoliul meu: "Sint ra- suferinta. Oar dincolo se ascunde rana. Multe suferinte ii as-
nit, sint gelos, ma simt exclus." cund chiar celui care Ie traie~te rana care Ie provoaca.
La intoarcerea dintr-un week-end placut la munte, cu prie-
tenii, acest barbatsimte cum i se duce toata bucuria amin- Esenta suferintei insuportabile este de a spune $i de a ascun-
tirilor vazind chipul intunecat ~iindurerat al iubitei, care 1l de t11acela$i timp rana interioara.
prime~te cu acestecuvinte: "A, deci te-ai simtitbine ... !"
$i totu~i ea ii spusese: "Ou-te, simte-te bine, nu-ti fa griji
pen tru mine ... " Unii, copii sau adulti, se joaca de-a tikerea numita ~i "a fa-
ce mutre". Consta in a nu-i vorbi celuilalt, urmind un anume
cod. Pentru a nu se dezice, trebuie sa-l a~tepte pe celalalt sa
fadi primul pas. Aceasta necesita a mare concentrare ~i mul-
ta atentie ... fata de celalalt. Aerul de normalitate e mentinut
cu emfaza.
"Sotia mea nu e niciodata atit de draguta sau de atenta cu
mine ca atunci cind e imbufnata. Se adreseaza inveli~ului,
iar eu nu exist."

In grupurile de copii, ceilalti il pot aduce pe unul dintre ei


la disperare, punindu-l in carantina.
"Haideti, fetelor, n-o sa mai vorbim cu el, e in stare sa-i
spuna tot invatatoareL"
"Aveam 8 ani cind unul dintre colegii de clasa a raspindit
vestea ca eu a~ avea origini africane.""E buzat, se vede,
"Va a$tept de ore tn $ir trist $i disperat ... imaginfndu-mi nu? Oaca ar recunoa~te, noi n-am avea nimic impotriva
cum va distraji fara mine!"
negrilor."
232
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELECE Terorismul relational 233

,,$i eu incercam sa spun ca strabunicul meu era}talian ... vine terorist; trebuie sa-~i convinga fiul ca ceea ce a facut
Doi ani am fost respins de aproape toata ~coala. lmi uram era un act legitim ~i sa-~i transfere asupra acestuia propria
parintii ca au facut un asemenea copil." vinovatie: ,,0 faci dinadins ca sa ma iriti dnd ma intorc
"Tu e~ti raul" acasa. N-asculti niciodata ce-ti spun, tu ... tu ... tu ... "
Aceasta nevoie a tatalui de a se justifica ~i de a se lini~ti
Intr-un conflict, 0 problema, despartire sau dezacord du- aruncind asupra altuia agresivitatea din el este pentru co-
reros intr-o relatie, terorismul consta in a incerca sa arlmci pH mult mai apasatoare ~i mai nociva dedt palma primWi.
raul asupra celuilalt. Pentru a pastra 0 imagine de sine intac-
ta, pentru a ne simti buni, ni se pare necesar sa-idovedim ce- Copiii sint adesea genero~i $i dependenti, accepta U$or sa
luilalt ca totul e din vina lui. ia asupra lor ceea ce nu merge in familie. Adesea, sint tapi is-
pa~itoride buna voie ~i chiar se ofera. Numai ca aceasta cre-
"Mi se pare insuportabil sa am sentimente «urlte», rateuri dinta ca 'iun tata bun are intotdeauna dreptate" $i ca, in orice
~i insuficiente. Trebuie sa arunc afara raul. $i atunci ma in- caz, ,,[ne] VOl' multumi mai tirziu" este atit de inradacinata,
capatinez sa-i arat celuilalt ca problema vine de la el, ca eu inclt acest lucru nu este recunoscut niciodata.
sint 0 victima inocenta, in ciuda bunavointei de care am
dat dovada." Confuzia intre iubire $i educatie este des intilnita. $i aceas-
ta se vede in iubirHe noastre de adulti.
Fiecare e convins ca demonii sai interiori apar mnnai ca
reactie la demonii celui de alaturi ~ica acest lucru nu i s-ar in- "Daca nu ma conformez, nu voi fi iubit."
timpla cu un alt partener. Anumite depresii care apar in urma "Traiam cu speranta mereu in$elata, dar niciodata stinsa
pierderii unui partener perceput ca "rau" tin de faptul ca nu ca voi fi iubit mai mult daca fac ceea ce-mi inchipui ca do-
mai poF proiecta raul asupra celuilalt ~i ca trebuie sa 11recu- re~te celalalt ... Misiune imposibila, infinita. Traiam fara
no~ti in tine.
incetare intr-o stare de autoprivatiune, sperind ca astfel
"Cel mai mare rau pe care mi I-a putut face a fost ca s-a la- voi fi iubit de parinti, fiind pregatit sa primesc ceea ce
sat ucis de un ~ofer prost. .. " «trebuia» sa-mi dea $i n-am primit niciodata."
AceasUi sotie, care s-a casatorit la 18 ani pentru a scapa de Nevoia de a-I transfonna pe celalalt in "rau" poate fi reac-
familie, ii va repro~a sotului ei toata viata ca nu e cum vrea tia la oranire.
ea. "Nu ti-ai asumat rolul de barbat, de tata. Uite, tot tata
ti-a imprumptat banii ca sa-ti incepi afacerea. Intotdeauna Pentru aceasta femeie pe care sotul a parasit-o, devalori-
zarea e inacceptabila. De disperare, ea Ii striga: "Poti dis-
eu iau deciziile: sa schimbam apartamentul, sa cumparam
o casa, sa organizez vacantele copiilor. .. Tot eu te-am im- truge totui, dar nu copiii: asta n-o sa te las sa faci." Ea mer-
pins ~i sa ma ceri in casatorie de la tata ... care la rindullui ge pina la a-i imprumuta tata1.ui intentia de a-~i distruge
ma presa sa nu ma casatoresc prea repede ... " Aceasta fe- copiii. Tentativa de a-I transform a pe celalalt in persecutor
meie incearca sa puna in spatele sotului propria-i dificul- o ajuta sa-~i ridice moralul. Rearanjeaza lucrurile in favoa-
tate de a se indeparta de tata, de a renunta la fidelitatea rea ei, ilincarca pe eeUilalt pentru a ascunde un adevar de-
profunda fata de acesta, care 0 impiedica sa admita exis- spre ea insa~i.
tenta unui alt barbat.
Pentru a nu infrunta partea negativa din sine, eel mai bun
Acest tata obosit i-atras 0 palma fiului care nu s-a confor- mijloc este sa Ii atribui celuilalt rolul negativ, rolul de "rau" $i
mat pe data. II cuprinde sentimentul de vina ~i atunci de- sa 1tijustifici prin comportamentullui violenta din tine.
234 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Terorismul relational 235

Copiii invata foarte devreme sa defineasca 0 cearta prin- Pune nevoia lui de a fi aprobat 9i de a evita confruntarile
tr-un tIel a inceput", spus pe un ton de inocenta ofensata. Ei inaintea nevoii copiilor, care ar putea fi aceea de a primi
trag 0 perdea alba peste placerea pe care au simtit-o prin aprobari 9i reactii clare. El nu dicteaza reguli, dar atitudi-
agresiune. Deschid astfel drumul catre 0 dinamica frecventa nea lui implora: "Nu fa ce nu mi-ar placea!"
a ir~sponsabilitatii: "Nu e vina mea." Aceasta forma de indulgenta dublata de 0 presiune afecti-
In anumite perioade ale anului, 90selele 9i autostrazile par va tacuta e 0 agresiune veritabila. $i e cu atit mai puternica cu
frecventate numai de iresponsabili. Eu ii numesc "dreptii".
cit copiii au nevoie sa vada 0 pozitie clara a parintilor. Ei simt
Nu au vazut niciodata ca manevra de depa9ire executata cu
nevoia sa vada, sa simta cum stau in raport cu 0 problema, 0
abilitate I-a facut pe cel din fata sa se precipite, ca aproape I-a intrebare.
aruncat in 9ant. El, dreptul, e deja departe, testind posibilita-
tea unei noi manevre abile. Mai sint 9i cei care dau lectii, gata
oricind sa i9i asume orice risc pentru a-I inspiHminta sau pen- Anumite taceri sfnt prea rasunatoare pentru a nu fi fntelese.
tru a-I trezi pe celalalt, neatentul sau neindeminaticul care i-a
deranjat. .. chiar daca acesta habar n-are.

Nu spun nimic Somatizarile


eel ce nu spune, nu cere 9i nu impune nimic se poate do-
vedi cel mai subtil terorist. Vrea sa obtina afectiune si atentie
fara sa ceara, fara a-9i arata nevoia. II ~onstringe pe ~el car~ il
CorpuZ are nevoie de un cuvfnt pentru a se fnteZege ~i de 0
iube9te sa-i ghiceasca, sa-i testeze, sa-i pindeasca reactiile fara
incetare. ureche pentru a se spune.
Acele ,,fa ce vrei", "mi-e indiferent" sau "cum vrei tu" sint
adevarate otravuri pentru 0 relatie. Cel care Ie enunta nu se In dinamica terorismului relational, boala, cu multiplele ei
define9te, ii lasa responsabilitatea celuilalt. In viata conjugala functiuni, poate avea dublu rol. Poate fi 0 arma 9i 0 forma de
sau de familie, acesta declangeaza in celalalt respingere, vio- aparare strategica. Detine 0 extraordinara putere de a invino-
lenta, adesea retinuta, care se va exprima prin puneri in fap- vati - de exemplu, intr-o conversatie telefonica:
te 9i dislocari.
lI$tii, nu ma simt bine. Ma simt obosita, dar nu-ti face griji.
,,- Ce ti-ar placea de ziua ta? Pleaca totu9i in vacanta ... "
- Ce vrei tu.
- M-am gindit la un pulovar albastru, cum iti plac tie ...? "Nu 9tiu ce s-a intimplat; ieri, dupa ce ai plecat la stagiul
- Daca. tie-ti place!" de formare, mi s-a facut rau in bucatarie. Iti dai seama,
daca copiii ramineau singuri! Acum totul e bine. Am che-
Dar cel ce nu cere nu cauta intotdeauna sa primeasca. EI mat ambulanta, dar nu a venit. Dupa aceea, mi-a fost mai
poate indica astfeilldistanta regulamentara" in ce-l prive9te bine. Trebuie sa ma duc la un control. Nu-ti fa griji. .."
9i poate resimti atentiile, raspunsurile celuilalt ca pe incalcari,
lezari ale intimitatii. Boala e 0 forma de aparare impotriva terorismului relatio-
nal al celuilalt, dindu-ti posibilitatea sa refuzi fara a infrunta
Acest tata care adopta 0 atitudine de nepasare in numele
un conflict deschis.
libertatii 9i al autonomiei i9i agreseaza in felul sau copiii.
236 Terorismul relational 237
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

,,$tii bine ca nu pot ciHatori mult din cauza durerilorde $i banii. Ah, banii! Asta a inceput acum dtiva ani, dnd a
spate. Cum ai vrea sa te insotesc la mama ta?" venital treilea copil pe care el nu-l voia. El vrea sa fiu $i
eleganta, sa pregatesc mese variate, sa administrez banii
"Cistitele ~;idurerile de sciatica sint totu~i folositoare. So- din casa, adica pe ai lui, ~i sa mai fac ~i economii. Uneori,
tul meu nu imi mai cere nici macar sa facem dragoste. Ina- am impresia ca i-ar place a daca i-a~ da bani mapoi. Am fii-
inte, ma-hartuia permanent. Era chiar prea mult." cut acest lucru a data. Am transferat un cec in contullui.
"De cind am scolioza, tata nu ma mai obliga sa plivesc Mi-a spus: «E bine. Inseamna ca de-acum pot sa-ti dau
gradina." mai putin!» Care di1.l.trenoi este atit de incon~tient? Cel
mai adesea, imi spune: «Dar cum imparti tu toti banii pe
BoHle, aceasta forma de terarism asupra sinelui ca reactie care-I d$tig?» Da, eonfunda banii pe care ii d$tiga cu cei
la terorismul celuilalt, au ~i functia dea aduce un rau mai mic pe care-i cheltuiesc pentru familie.
intr-o relatie prast echilibrata. Ce ma rane9te cel mai tare e atunci cmd propun sa ie~im,
el imi raspunde: «Mai sa fie! Dar tu eind ai de gind sa ne
intoarcem? Eu miine lucrez!» $i eu lucrez din greu, fara sa
Colaborarea d~tig nimic! Ci~tig umilinta de aJi intretinuta, de a-i fi me-
reu indatorata ~idisperarea de a ma gindi ca nu se va sfir~i
Terarismul nu se po ate exercita dedt cu colaborarea victi- niciodata. Nu raspund pentru a nu invenina situatia. Tin in
mei. De altfel, el are doua victime, pentru di terorismul'poa- mine sentimentul unei gre~eli nereparate $i a unei lipse.
te fi reciprac, iar forta slabiciunii, imensa. Cel care se supune Celalalt e mai bun dedt mine $i mai ales trebuie sa aiba
ii atribuie celuilalt 0 atotputernicie fantastica sau cel putin ii dreptate."
imprumuta ~i chiar ii da 0 putere exagerata. Astazi, dupa a lunga perioada de gindire, eu putin ajutor,
Evelyne deseopera dt s-a maltratat, s-a neglijat $i s-a pier-
Evelyne a venit la consultatie. Sa 0 ascultam pe ea, con- dut in atotputernicia sotului. "La ineeput, mi se parea ca
centrindu-ne asupra ei, asupra felului de a se comporta ~i rigiditatea ~i exigentele lui denota forta de caracter. EI ~tia
nu asupra sotului, dupa cum pare sa ne ghideze discursul ee vroia. Eu eram adesea nehotarita."
ei.
Treptat, ~i-a dat seama d avea posibilita!ea sa fie altfel, sa
"A~ vrea sa respir un pic $i sa ma gindesc la viata mea ina- capete valoare fa:t;aa 0 cauta in revolta. I$i poate exprim~
inte de a lua decizia sa ma intorc la lucru sau sa ne despar- punctul de vedere malt fel dedt prin refuz sau sabotaj. Ii
tim." (Disociaza cele doua decizii, neintelegind ca au ace- lip sea aerul. A inceput sa fad yoga, dar: "Nu ajunge. Tre-
la$i sens.) "Ma sufoc, nu mai sup art aceasta viata in care buie sa-mi gasesc spatiul meu." I~i descopera dorinte pro-
nu exist dedt pentru a-mi servi sotul ~i copiii ~i chiar so- prii, diferite de ale lui Franr;ois, plaminii ~i sufoeati de pu-
erii, carese amesteca in toate. Pentru sotul meu a fi impre- terea acordata altara incep Sa se dilate. I$i intelege ~i i~i
una nn este 0 alegere, ci a datorie." respecta aspiratiile. Aeum, Franr;ois e eel care intelege
"A ineeput simbata dimineata, cu a intrebare a lui greu schimbarea. $i vor fi necesare noi ajustari.
Franr;ois: «Ei, ce facem azi ~i miine?» Nu am timp nici ma-
car sa propun ceva; el are deja 0 propunere gata pregatita. Sii te enun}i pi nu sii te denun}i.
Sint iuata din scurt. A~ vrea sa-i raspund: «Nimic. Sa stam
aici impreuna.» Dar ma simt vinovata ~i rea ca nu ma en-
tuziasmez de un plan care nu-mi convine. Nu mai pot, ma Colaborarea la terorismul celuilalt devine a forma de tero-
sufoca, imi ia oxigenul. rism fata de sine prin autoreprimare $i autoeenzura. Tranchi-
238 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE Terorismul relational 239

lizantele pot ajuta la instalarea acestei stari. Intre 66% ;;i 70% "Daca a9 arata ce simt cu adevarat, ceilalti ar ride de mine,
dintre consumatorii de tranchilizante sint femei. Femeilor de- m-ar dispretui 9i eu m-a9 uri."
primate de violentele conjugale Ii se prescriu medieamente psi- "N-are nici un rost sa vorbim. Nu schimba nimic. Nu
hotrope mult mai des decit barbatilor. Acestea vor calma sotia
vreau sa ranesc pe careva."
9i 0 vor ajuta sa indure mai mult timp situatia de vidima, ca
o cortina adusa sa mascheze necazul din relatie, singuratatea "De ce sa vorbesc despre tristetea mea de a fi singur? E fi-
9i neputinta. reasca, nu?" (Ca 9i cum ce e firesc nu merita sa fie spus.)
Aceasta aducere la tacere se adauga presiunii exercitate in Copiii simt foarte devreme ca aceasUi exprimare prin cu-
multe familii de a nu fi abordate anumite subiede. vinte, de9i vitala 9i necesara, risca sa declangezealte amenin-
,,- Mama, de ce tanti Micheline e insarcinata, daca nu are tari, violente sau respingeri. $i atunci taco
sot? Ca Fecioara Maria?!
- Nici pe departe. Spui ni$te gogomanii! Termina de min-
cat 9i du-te afara la joaca."
Pentru a depa~i terorismul
relalional
,,- La 9coala se spune ca exista tati care fac anumite lu-
cruri cu fetele 9i ca trebuie sa vorbim despre asta. Tu crezi Nervul terorismului e teama. Puterea lui consta in intilni-
ca tata ar face asemenea I lucruri? rea 9i combinarea a doua temeri, a mea 9i a celuilalt. Simtim
- Vrei sa-ti trag 0 palma? E9ti nebuna sa-ti imaginezi a9a temeri numeroase, in care se intrepiitrund prezentul, trecutul
ceva! Frumoase lucruri va invata acum la 9coala!" 9i viitorul, 0 pinza tesuta cu imprevizibil, necunoscut 9i
cunoscut.
Dupa un anume numar de astfel de raspunsuri care muti- Cind exercit 0 presiune, 0 violenta, intotdeauna pornesc
leaza, reprimarea deschisa devine inutila, copiii se autocen- de la frica mea:
zureaza cu grija 9i 0 vor face 9i in viata adulta. Mijloacele de
"Nu te imbraca a9a."
exprimare vor fi punerile in fapte, accidentele, somatizarile
sau blocajul in stereotipuri. "Cred ca te earn la9i antrenat de prieteni."
Marea majoritate a adultilor pe care ii intllnim se plIng de "Nu vad la ce !i-ar servi sa faci studii, sa pleci la 200 de ki-
terorismul tacerii care domnea in familie.
lometri pentru un curs de formare. Ti-e bme a9a. sa-!i 0
"Fara cuvinte. Nu existau cuvinte. Doar tacere. La masa, creezi probleme inutile ... "
peste tot." "Nu crezi ca ar trebui sa incetezi sa ... "
"Mama ne dadea sa mincam, nu spunea nimie."
Cea mai rea forma de terorism este sa fllasam pe ceWalt sa
"Mama mea vorbea tot timpul 9i nu spunea nimie."
creada ca exprimam punctullui de vedere.
Cei mai multi se pIing ca au continuat aceasta tacere sub
forma unei reprimari interioare, conduse de imaginar. "Nu vorbi cu altii despre relatia noastra."
"Daca-i spun asta, n-o sa inteleaga 9i in oriee caz se va Mi-e teama ca va vorbi in locul meu, ca va crea 0 imagine
supara." deformata, ca-mi incalca intimitatea. Nu am incredere in el, ii
240 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Terorismul relational 241

cer sa taca. Vreau sa ii jalonez cuvintele, sa-l conduc chiar din o asemenea copilarie nu pot duce 0 viata proprie, pentru ca
absenta. Adaug forme de presiune cum ar fi judecatile sau aceasta este permanent definita de celalalt. Auzim adesea in
chiar amenintarile. terapie aceasta supunere, revolta inchisa.
"Ce nevoie puerila ai, de a-i spune mamei tale totul de- "Nu pot face altfel. Ma opun, fug, ma zbat, fac 0 criza, $i
spre noi! Risca sa ne indeparteze." apoi fac cum vrea ea."
"Oaca tu spui tot ce se petrece intre noi, eu nu mai pot Anumiti toxicomani i$i inte1eg dependenta de drog ca pe
continua."
un fel de bariera care ii ajuta sa puna un ecran de netrecut in-
Pe linga team a, s-ar putea, bineinteles, sa fie dorinta de a-ti tre ei $i mama. Orogul, ca un tert separator care ii va invada
conserva intimitatea, de a pastra 0 relatie deosebita, de a-i la rindullui, ii va devora cu 0 violenta din care uneori nu
acorda un spatiu privilegiat. $i celalalt care se teme de judeca- exista scapare.
ta 9i de despartire va asculta, i9i va bloca exprimarea 9i liber-- De multe ori, in relatii, alternativa este: ma definesc sau mil
tatea. Nu va indrazni sa ia 0 pozitie 9i sa spuna, de exemplu: las definit de ce/ala/t?
"Spun ce vreau $i cui vreau, dar tin cont de tine."
Sau va raspunde imediat $i la rindu11ui va face presiuni
asupra confidentului:
"Sa nu-i spui ca F-am spus."
Teama il va face sa se supuna sau sa nu se supuna ascun-
zindu-se.

Sa te supui, sa te conformezi
Ce ma face sa ma supun mesajelor 9i impunerilor celuilalt,
facind terorismul relational eficace? Temerile, cu siguranta,
dar 9i greutatea de a ma defini, de a 9ti clar ce vreau, ce simt,
ce gindesc, ce sint in acest moment. Intii trebuie sa $tii $i apoi
sa indrazne$ti sa afirmi, sa 0 arati celuilalt $i sa 0 mentii. Ceea
ce ma face, ma conduce 9i ma obliga uneori sa ma las definit
de celalalt este sentimentul unei datorii, al unei obligatii.
"Daca ma las definit de tine, mama,
"Trebuie sa accept sa-mi tai pamI. Oaca nu, va fi nefericit." eu cum 0 sa mai cresc?"
"Trebuie sa merg s-o vad pe mama (chiar 9i atunci cind nu
am chef), pentru ca-mi va spune ca 0 neglijez, ca e prea Mesaje/e parinte$ti ce/e mai daunatoare sint cele caredeftl1esc
singura ... " esenfa copilului. Remarcile care contin 'itU e$ti" sint mai vio-
Relatiile dintre mama 9i copil sint adesea incarcate de ce- lente dedt ce contin "ar trebui". "Ar trebui" lasa totu$i putina
reri, acestea avind valoarea unor adevarate ordine $i repre- libertate, loc de liber arbitru, posibilitatea de a nu te confm-
zentind definitii nemiloase date copilului, ce-l fac sa se con- ma. "Ar trebui" se refera la ce faei, la conduita, $i nu la per-
formeze a9tepti.'lrilor mamei. Unii dintre adultii care au avut soana, precum "tu e$ti". "Tu e$ti" fixeaza 0 imagine de sine
242 Terorismul relational 243
DACAM-A$ ASCULTA,M-A$ INTELEGE

care ne marcheaza ca 0 definitie de nedepa~it intr-un moment Atunci, intrebarea esentiala in ce prive~te definirea pro-
in care personalitatea nu este inca farmata. prie s-ar putea enunta astfel: "Ce domina in mine in acest
moment, in aceasta situatie?"
"E~ti ca sora mea mai mare, care nu se gindea niciodata la
ceilalfi." • Domina oare nevoia mea de a fi aprobat ~i de a fi in
acord, care va domina ~i va reduce la tacere judecata,
"Tu nu e~ti fkut pentru ~coala."
critica sau opozitia mea sau smt cu adevarat convins ~i
"Ai un temperament de artist." aprob?
• Ce domina in mine? Dorinta de a-i face rau, spunindu-i
Nici chiar imaginile flatante nu sint bune, pentru ca ne im- despre reactiile mele agresive fata de tradarea lui? 00-
pun sanu dezamagim, ne impun 0 provocare permanenta, rinta de a-I intelege ~i de a-I accepta? Dorinta de a tacea
obligatia de a ne confarma modelului propus. Ne "obliga" sa ~i de a ma indeparta, de a-I uita?
nu dezamagim.
• Ce parte din mine voi asculta?
"E~ti mai inteligent ~i mai intelegator decit fratii tai." In aceasta confruntare interioara a unor forte multiple,
,,$tiu ca pot conta pe tme intotdeauna." uneori e mai simplu sa ma las definit de celalalt, de cerinta lui
reala sau presupusa. Daca ma las definit astfet scap de alege-
Copilul sensibil i~i va dirija potentialul ~i fiinta catre for- rea mea prea dificila, de ambivalenta, scap de definitia mea,
ma care ii este atribuita ~i impusa. El va fi un raspuns la a~- care nu ma poate cuprinde in intregime.
teptarea ~i la definitia celuilalt. Toate acestea, bineinteles, in Agresivitatea pe care 0 simteam fatii de celiilalt in timp ce
cadrul unei dinamici de supunere. ne aflam departe unul de celalalt mai multa vreme dispare in
$i unui adult ii este greu sa se defineasca. Fiecare dintre clipa in care il intilnesc, zimbitor, calduros, lncreziitor, sigur
noi are mii de fete. Fiecare are in el multe dorinte contradic- ca-l voi primi neconditionat. Pe care dintre aceste douii euri i
torii ~i posibilitati. Caleidoscopul temerilor, al dorintelor ~i al Ie voi arata? Pe eel care-~i miicina frustrarea 9i agresiunea sau
ideilor formeaza imagini in permanenta schimbare. Sintem pe cellini9tit 9i satisfacut?
prin~i intr-un virtej de aspiratii, care sint in acela~i timp bo- Indiferent pe care 11refulez, eu ma tradez. Atunci ma las
gapile ~i tatonarile noastre in fata imensitatii vietii. cuprins de sentimentul· dorit, a9teptat de celalalt 9i care se
Cind celalalt imi rastoarna dintr-o mi~care caleidoscopul regase9te 9i in mine. Furia nascutii va izbucni altiidata, alt-
cumva!
~i imi transmite: ,Jata ce e~ti sau ce ar trebui sa fii", am posi-
bilitatea sa ma recunosc sau sa recunosc anumite parti din Grice relatie este 0 interactiune. Mii simt schimbat, nuan-
mine in proiecpa pe care mi-o prezinta et in definitia lui de- tat, impacat uneori de intilnire. Cind eram singur, confruntat
spre mine. Ma atrage pe terenullui, dar acela este ~i al meu. cu propriile mele sentimente divergente, traiam un conflict.
Pot simti in mine un da - "Da, sint ca tine", "Da, sint cum ma In mintea 9i in inima mea, se luptau aspecte diferite ale eului;
vezi", "Da, sint cum dore~ti tu sa fiu", chiar daca acum 0 cli- pentru a Ie combate mai bine, proiectam 0 parte dintre ele
pa eram altfel. Nu e yorba de a fi versatil sau inconstant, ci asupra celuilalt.
dimpotriva, de 0 dinamica interioara in care se imbina, se in- Pot sa iau astfel 0 pozitie, exprimind cele douii triiiri:
tretaie, se amplifica sau paralizeaza mii de incercari de a fi ~i • dorinta de razbunare,
tot atitea de a nu fi asta sau cealalta. • bucuria 9i piacerea.
Terorismul relational 245
244 DACA M;A$ ASCULTA, M-A$ IN'TELEGE

"lata prin ce-am trecut a$teptindu-te, iata ce simt cind te atribuindu-i rolul negativ $i accentuind astfel propria pozitie
vad." de victima sau de "cel bun".
o mama in virsta $i insingurata ii cere fiicei sa a sune in
Am fnvaJat sa spun da fndriiznind sa spun nu. fiecare duminidi seara. Ea define$te momentul $i frecven~
ta cu care fiica trebuie sa Ilia initiativa" de a surra. Oare i$i
mentine iluzia di fiica dore$te sa a sune regulat?
Mentinerea pozitiei Fiiea nu a $tiut ce pozitie sa ia, a spus da, insa i$i uita ade-
sea angajamentul. Suna intr-o luni $i, bineinteles, prime-
Tatal e ingrijorat. Fiica adolescenta trece printr-o criza. E Ie cuvinte pe care Ie au de sint a plingere $i un repro$: "Nu
inchisa in sine, ostila, revoltata. El e convins ca ar avea ne- m-ai sunat aseara."
voie sa vorbeasca cu a a treia persoana, pentru di el nu are Atunci se justifica, explica faptul ca a fast plecata; ele vor
a pozitie care sa favorizeze dialogul dintre ei. Intr-o zi, ii dezbate indelung motivele $i consecintele lipsei acelui te-
da adresa unui centru despre care a auzit vorbindu-se $i lefon, fara a-$i da seama ca de fapt sistemulle prinde in
unde ar gasi ajutor. "De ce-mi dai asta? exclama fata. $tii capcana $i ca fiica nu e de acord cu definitia data relatiei
bine ca nu ma voi duce!" Tatal ia biletul de pe masa din ca- de catre mama. Ar putea, de exemplu, sa ia a pozitie: "Sint
mera fiicei $i pleaca amarl:t. "Nu vrea sa primeasdi nimic acasa vineri seara. Oaca vrei, poti sa ma suni intre 8 $i
de la mine. Refuza tot ce vreau sa-i dau ... "
9.30." Sau: "Nu-mi place aceasta regula. Te sun dnd pot."
EI s-a lasat definit $i oprit in incercarea de a oferi de reac-
tia ei. (,,$tii bine"); nu $i-a menfinut pozitia. Ar fi fast suficient
sa-i spuna: Autodefinirea
"Eu iti dau adresa. Tu faci ce vrei cu ea."
"E drept, prin asta iti arat ca-mi fac griji pentru tine. Fac
ceva ca sa-mi lini$tesc grijile. Dad tu recuno$ti grijile Sit confirmi dorinta celuilalt pentru a putea scitpa de ea.
mele, poate vei face ceva in legatura cu ale tale."
Fata este in cumpana, intr-o dilema in ce prive$te alegerea: Singurul antidot al terorismului relational pare sa fie au-
todefinirea permanenta, recunoscind in acela$i timp cererea
• Sa se recunoasca in perceptia tatalui $i sa primeasca sau sentimentul celuilalt.
semnul.
• Sa nu se,recunoasca $i sa nu-l primeasca. "Inteleg ce important ar fi pentru tine sa ma casatoresc la
• Sa inteleaga nelini$tea tatalui tara sa participe la ea, dar biserica. Oar pentru mine nu are sens."
sa a admita, astfel inclt tatal sa se simta inteles. Te poti proteja de sadism indepartindu-te interior, gestio-
nindu-ti mai bine emotiile fara a te identifiea cu ele. "Va tre-
Intreruperea sistemului propus ce $i asta." Inainte de a te plinge de poluare sau de a lasa te-
de ceUilalt
merile celuilalt sa te influenteze prea mult, inainte de a-I
Oialogurile in care se folose$te raportarea directa, "tu", acuza ca e un tiran, ar trebui sa $tii ca nimeni nu e obligat
sint adesea incercari ale ambelor parti de a-I defini pe celalalt, sa-$i bage nasul in teava de e$apament a celuilalt.
246 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Terorismul relational 247

Opozantul pe care il are pentru mine, incearca sa lmi influenteze emoti-


Opozantul colaboreaza adesea la terorismul relationalla ile, comportamentul, gindirea 9i modul de viata pe care a9
vrea sa-l am?
care e supus. Contrar aparentelor, cel care se opune, care de-
clara .sistematic ca "nu e de acord", care lupta impotriva • Daca ma sup un, am grija de el, illini1;;tesc pe el in dau-
punctului de vedere al celuilalt, de fapt mai mult se lasa de- na mea.
finit dedt se define$te. Se define$te "impotriva", dar adesea • Dadi ma revolt, ii declar razboi $i risc sa ne despartim.
nu i$i arata propria dorinta sau propriul plan. Nu reu$e$te sa • bad nu tin cont de presiunile lui, Ie va accentua.
iasa din reactie pentru a intra in relatie. • Cmd ii spun ca nu lmi acorda libertate, neaga acest lucru.
"Prietena mea ar vrea sa ne facem 0 casa lmpreuna. Are 0 Cum sa nu te la$i contaminat de temerile, de lipsurile sau
gramada de idei. Eu nu smt de acord. Nu $tiu ce vreau. de convingerile incrmcenate ale celuilalt?
Dar cel putin $tiu ca ma opun ideii ei." "E foarte abila in a-mi arata prin mid atingeri zilnice ca
"Protestantii" se definesc prin numele pe care 9i-1 dau, sint un sot nesatisfacator."
doar drept contestatari ai practicilor unei Biserici stabilite 9i "TaUHmeu imi da mereu de mteles ca nU are mcredere m
nimic mai mult.
mine, ca-l dezamagesc daca fac asta sau cealalti}. Aceasta
Probl~ma pseudoconsistentei fondate pe opozitie $i revol- atitudine imi distruge mcrederea in mine $i imi intare1;;te
ta este 0 etapa necesara in adolescenta, inainte ca tinerii sa-9i indoielile."
poata construi propriul sistem de referinta. Unii ramin anco-
rati toata viata pe pozitia lIma opun" $i se scutesc astfel de Multi avem SIDA relatiilor, nu smtem imuni m fata angoa-
definirea propriei pozitii. selor celuilalt, care ricogeaza asupra alor noastre. Cum sa te
conservi?
Unii aleg fuga. $i vor repune in practidi, in alta parte, un
sistem asemanator, pentru ca nu s-au deta1;;atsuficient de me-
Rezistenta la terorism canismele care ii faceau sa induca $i sa intretina acele scheme
relationale.
Terorismul practicat $i suportat ne marcheaza t'?merile $i
slabiciunile. Exishi totu9i 0 diferenta esentiala intre teroris- Altii, patiti, prefera singuratatea.
Cit despre noi, m capitolele urmatoare yom mcerca sa pu-
mul politic 9i cel relational. Primul e dorit, cautat, premeditat, nem dteva borne care sa indice drumul catre 0 mai buna di-
con1;;tient.Al doilea apare, in general, in mod impulsiv, invo-
ferentiere 9i responsabilizare, pentru a deveni in primul yind
luntar $i cel mai adesea incon$tient. .. Se strecoara in relatii cu
un mai bun partener pentru sine 1;;iapoi pentru ceilalti·
abilitate, subtilitate 9i 0 incredibila statornicie, dejudnd pre-
viziunile, blodnd intentiile, sabotmd cele mai bune hotariri.
Credem ca terorismul relational din trecut sau din pre- E nevoie de limite pentru a merge mai departe.
zent este cauza multor dureri fizice sau psihice. Ele devin cro-
nice pentru a-i permite unei persoane - $i acesta este un
paradox - sa supravietuiasca mtr-un haos care altfel i s-ar
parea intolerabil.
Cum sa-ti construie$ti 0 imunitate in fata celui care, in nu-
mele iubirii pe care ne-o purtam unul altuia $i al interesului
Responsabili tii tile 249

"Sint pierdut, panicat, sufar ... deci nu eu trebuie sa fac


ceva pentru mine."
$i dnd celalalt face la fel, intram in binecunoscutele cer-
ResponsabiliHitile curi vicioase ale relatiilor.
,,- Daca bombanesc, e pentru ca lipse9ti aUt de multo
- Lipsesc atit de mult pentru ca fug de repro9urile tale,
de proasta ta dispozitie 9i de lamentatii."

Cea mai frecventa pozitie intr-o relatie consta in a nega


printr-un transfer responsabilitatea a ceea ce simtim.

"CeHilalt e responsabil de ceea ce simt"


"Daca simt ceva, e din cauza cuiva sau a ceva, deci celalalt
sau situatia e responsabila de ceea ce simt."
lata, pe scurt, una dintre mitologiile relationale cele mai
puternice.
"Fac mutre pentru ca eaface mutre ...
"Resimt furie, dezamagire, tristete pentru ca celalalt a ui-
vazlndu-ma cafac mutre."
tat de intilnire, pentru ca nu ainteles, pentru ca imi spune
ca ma iube9te 9i imi intoarce spatele de cum neagezam in
Putem gasi combinatii infinite pentru a nu ne simti respon-
pat, pentru ca nu mi-a raspuns la scrisoare ... "
sabili de ce ni se intimpla, pentru a gasi mereu 0 cauza exte-
Acel "el" sau "ea" care este acuzat esteun parinte, 0 per- rioara 9i adesea pentru a nu face 0 alegere sau a lua 0 decizie.
soana iubita, apropiata. Acum devine 0 fiinta care ne deza- Celalalt mi-a 5pUS... a vrut. .. a procedat in a9a fel indt eu
mage9te, ne in9ala a9teptarile 9i uneori aruncam asupra lui nu puteam dedt 5a-l agresez, 5a-l parasesc, sa-l ajut, safac in
resentimentul, il acuzam de toate insuficientele, il facem res- locullui, sa-mi asum ....
ponsabil de ce ni se intimpla, bun sau rau, desucces 9i de In primavara, Gerard ii spune lui Odette ca ar dori ca in
egec, de zimbete 9i de lacrimi.
vara sa-9i ia doua saptamini de vacanta singur. Odette nu
Aceasta atotputernicie atribuWi celuilalt duce la deres- se impotrive9te (dar e pentru?) 9i i9i planifidi sa petreaca
ponsabilizarea noastra; fugim de asumarea propriei persoa- acest timp intr-o tabara de nudi9ti. Gerard reactioneaza
ne, ca 9i cum am fi iresponsabili 9i dezarmati. violent: "Nu sint deloc de acord!"
250 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Responsabilihitile 251

Odette renunta. I~i fac planurile de vacanta ilnpreuna, dar Oare nu juram implicit fidelitate acelor mesaje primite de
in iunie, Gerard spune din nou ca pleaca fara ea. Se ofera sa la parinti pe care totu$i Ie respingem? Transfedim adesea mi-
siunea de parinte asupra persoanelor importante din viata
11ia ~i pe fiul lor cu el $i adauga: "Daca chiar tii la experien-
ta asta de nudism, du-te." Odette incearca sa se inscrie intr-o noastra, in relatiile apropiate sau in mediul social mai largo
Aceasta dinamica este frecventa in cuplurile in care unul din-
tabara, dar nu mai sint locuri. Cauta in alta parte, nu mai e
locnicaieri. E furioasa. "Ce sabotaj! M-a jrnpiedicat sa~mi re- tre protagonWi i$i reprezinta in celalalt partea inacceptabila
din el insu$i. In acest caz, celalalt este considerat $i cauza a
alizez planul, mi-a interzis sa ma duc, apoi mi-a dat voie schimbarii sentimentelor noastre.
atunci dnd nu mai era posibil. A stricat tot, m-a manipulat."
Odette i~i pune intrebari in legatura cu schimbarile de "Daca nu m-ai fi fortat sa avortez, te-a$ iubi inca."
opinie ale lui Gerard, dar nu in ce prive~te supunerea ei
"Daca nu ai fi continuat sa ma suni ~i sa ma cauti, astazi
sau felul in care s-a lasat manipulata, in care I-a lasat pe
celalalt sa-i dicteze decizia. Ea nu se intreaba: "Ce ma face a~ fi uitat de tine ~i n-a$ mai suferi."
sa-l ascult?" Vacanta ratata a produs un ~oc. Mai tirziu, in- "Daca nu ai fi atit de dependent, m-a~ simti libera."
vata sa iasa din acuzarea unilaterala, i~i cauta echilibrul
Celalalt e vazut drept sursa a sentimentelor ~i resentimen-
intre doua tendinte care 0 stapinesc ($i se lupta in ea).
telor noastre. A$adar, va trebui sa $i Ie asume, sa Ie repare, sa
"Am impresia ca traiesc ca 0 salbatica $i ca risc consecinte
suporte descarcarile.
grave, daca-mi urmez drumul fara a tine seama de reacti-
ile celuilalt. Nu ma simt eu ins ami cind sint influentata de "Din cauza lui sint a~a, trebuie doar sa inceteze sa se mai
dorintele $i temerile celuilalt." poarte astfel $i totul va fi mai bine."
Strategia relationala bazaHi pe convingerea ca celalalt e Paradoxul consta in faptul ca-i imprumutam celuilalt 0
responsabil de ce simt duce la neputinta, la stagnare, chiar la putere fara limite ~i in acela$i timp ne consideram suficient
nebunie. Oar ne ofera justificari $i alibiuri, mai ales daca se
de puternici pentru a-I obliga sa se schimbe, transferind asu-
leaga de experientele noastre din copilarie. pra lui nefericirea, invinovatirea $i violenta cu care ne victi-
"Nu m-au lasat niciodata sa ma exprim, a$a ca nu pot ara- mizam. Un fel de "brat de fier" fantastic (fantasmagoric sau
ta ce simt." real) patrunde in anumite relatii apropiate (conjugale sau pa-
rentale) $i se mentine ani de zile. Razboaie conjugale sau pa-
"M-au fortat sa ma controlez. A$a ca nu pot sa fiu eu Insami."
rentale care se continua generatE de-a rindul, pornind de la 0
"Mi-au descris sexualitatea ca pe ceva rau, a$a ca sint regula formaHi complet aberanta. IIRevendic iresponsabllita-
frigida." tea a ceea ce simt, a ce traiesc."
$i atunci vrem sa-l schimbam pe ceJalalt pentru binele lui
De$i nu negam conditionarile impuse copilului de depen-
sau pentru bineleOnostru.
denta sa emotionaJa, psihica $i senzoriala, este totu~i frapant
felul in care intretinem aceasta conditionare.
Vreau sa-I schimb pe celalalt
Pe de 0 parte, slntem ceea ce s-afi'icut dinnoi intr-un moment Perspectiva responsabilitatii celuilalt (pentru ce traiesc, ce
al viepii noastre, pi pe de alti'iparte, slntem ceea ce noi intreji- mi se intimpla) ma arunca in aceasta capcana frecvent intll-
nem din toate acestea de-a lungul anilor pi deceniilor care au nita in rela}ii: incercarea de a-I face pe celalalt sa se schimbe.
unnat.
Pare atit de logic, am de evident!
253
252 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Responsabili Hitile

"Nu sup art nervozitatea colegei mele. Rew;;e:;;tesa mi-o Aceastaatitudine imi permite sa inchid ochii in fata pro-
transmita:;;i mie. E clar ca trebuie sa devina mai calma. De priilor mele gre:;;eli:;;iadesea e adoptata de ambele parti.
altfel, i-ar face bine."
"Nu ma obliga sa aleg", ii cere un barbat disatorit amantei.
"A:;;vrea ca prietenul meu sa mi se opuna ca sa ma pot "Nu-mi cere sa ne despartim, raspunde iubita, :;;inu ma
afirma, sa ma pot defini. El e mereu de acord cu mine :;;i forta sa ascund ca sufar."
nu :;;tiuin ce pozitie ma aflu fata de el." Fiecare ulcearca sa i:;;irezolve dilema cermdu-i celuilalt
"Nu reu:;;esc niciodata sa ma pozitionez in rap art cu ea, sa-:;;imodifice a:;;teptarea sau dorinta. Fiecare se situeaza in
pentru ca planurile :;;iintentiile ei fata de mine sint vagi :;;i raport cu celalalt cerindu-i sa-:;;iretraga cererea.
confuze." Una dintre utopiile cele mai vechi pare a fi incercarea de a
exercita 0 influenta asupra dorintei:;;i cererii celuilalt. Cau-
"Sint tot timpul frustrat in comunicarea cu tatal meu, pen- tam in aceasta dovada iubirii sale, forta legaturii.
tru ca nu-:;;iexprima niciodata sentimentele. De ani de zile
a:;;tept sa comunicam cu-adevarat. Probabil ca simte ceva, "Daca m-ai iubi, ai accepta sa renunti la dorinta ta. Nu ai
dar nu-mi spune. ~i nici eu nu pot vorbi cu el. Atunci 11 vrea sa-mi provoci suferinta mentinmd supozitia."
atac, il contrazic, se supara :;;irupe relatia." o mama care nu mai suporta prezenta acasa a fiului ei de
24 de ani, 11impinge pe acesta sa actioneze in locul ei: "Ar
"Mama ma sufoca cu dorintele:;;i temerile ei, ar trebui sa in- trebui sa ai 0 meserie, sa-ti cl:;;tigiexistenta, sa fii indepen-
vete sa se controleze, sa nu-:;;iverse angoasele asupra mea." dent, ar trebui sa vrei 0 locuinta a ta." ~i el ii raspunde:
Aceasta dorinta profunda ca celalalt sa se schimbe pentru "Am tot timpul. Dar daca vrei sa ma dai afara, spune a:;;a."
ca in sfir:;;itsa ne fie mai bine, pentru a nu mai suferi :;;ia nu Ea ar vrea ca el sa aiba forta de a pleca. EI vrea ca ea sa
ne mai simti rau e una din aspiratiile cele mai legitime :;;imai aiba curajul de a-I da afara!
sortite frustrarii. Incercarea de a-I schimba pe celalalt, de a in- Efortul de a-I schimba pe celalalt potrivit dorintelor mele
cepe cu celalalt cimenteaza :;;iIntretine relatiile statice pe un e sortit e:;;ecului, duce la 0 comunicare repetitiva, plina de
teren cunoscut'9i familiar. violenta surda :;;iura refulata.
"Deja :;;tiu<;.ea sa se intimple. Eu ii spun asta, el Imi ras-
punde aia. Intotdeauna e la fel. .."
"N-am. s;H pot spune niciodata mamei ca traiesc cu un
barbat divortat sau ca am facut deja un avort. M-ar respin-
ge ca :;;i cum nu a:;;mai fi fiica ei."
Punlnd pe primul plan reactia celuilalt, refuz sa ascult ce-l
rane:;;te cu adevarat.
Sint astfel extraordinar de abil in a-mi crea relatii fictive :;;i
a nu recunoa:;;te:
• In mine:ce inseamna pentru mine relatia cu un biirbat
casiitorit.
• In celalalt: ce 0 neciije:;;tepe mama dadi descopera rela- "Tare mi-a9 dori sa piece de buna voie."
tia mea cu un barbat casatorit. "Tare a9 vrea sa ma dea afara."
255
254 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE ResponsabilWi tile

"Vreau sa fiu responsabil care i~i imagineaza ca sint responsabili. lar ceilalti (parinti
de ceea ce simte celalaItI/ sau persoane apropiate) profita de toate acestea, uneori chiar
abuzeaza, simtind ca aceasta vinovatie ~i putere iluzorie sint
Anurnite persoane au tendinta de a se simti responsabile o coarda sensibila, gata oricind sa vibreze.
de tot ceea ce simt cei din jurullor. Multi parinti i~i atribuie "Sotul meu a avut un accident gray chiar dupa 0 cearta in-
e~ecurile, reu~itele, trasaturile pozitive sau negative ale copi- tre noi. Ma simt vinovata, responsabiHi, e din cauza mea."
lului lor. Le considera un fel de prelungiri ale lor in~ile ~i co-
piii Ii Ie inapoiaza mai tirziu, acuzindu-i ca sint cauza tuturor Ne intrebam cum s-ar simti aceasta sotie - dezamagita
problemelor (rareori a binelui). sau u~urata? - daca ar descoperi ca nu avea puterea sa
$i c,opiii slnt destul de puternici pentru a-~i asuma false determine comportamerttul sotului. Daca el se distruge,
responsabilitati, pentru a lua asupra lor sarcina dureroasa chiar crezind ca e din cauza ei, aceasta nu poate fi decit 0
perceputa la parinti, pentru a incerca sa Ie vindece ranile as- decizie personala ~i 0 alegere a sa.
cunse sau sa-i scape de deceptii ~i angoase. "Mama nu s-a impacat niciodata cu ideea ca sint casatori-
Se simt cauza certurilor, a divortului parintilor, a supara- ta cu un barbat divortat. Ar prefera sa fiu moarta, mi-a
rilor sau a bucuriilor lor. Egocentrismullor natural nu Ie per-
spus ea, ~i uneori chiar imi vine sa ma sinucid ... dar nu
mite sa conceapa ca se poate "sa nu aiba nimic de-a face" cu
~tiu daca macar asta i-ar face pli'kere."
ce se intimpla. E dureros sa nu ai nimic de-a face cu ce se in-
timpla in viata persoanelor importante pentru tine. Ce nu facem cu buna-~tiinta pentru a-I proteja pe celala1t?
Vinovatia provine dintr-un sentiment de omnipotenta ilu- "Nu-i arM sotului meu ca ma pot descurca ~i singura. Are
zorie. Poate de aceea este un sentiment foarte raspindit (~i atita nevoie sa se simta puternic ~i protector."
foarte distrugator) in cultura occidentala. 0 mare parte a
educatiei se bazeaza pe amenintare, devalorizare ~i agresiu- ,;Aveam migrene de mai bine de 20 de ani. Dupa 0 perioa-
ne. Vinovatia joaca un rol compensatoriu in aceasta negare de da de psihoterapie, au disparut. Dar cel mai uimitor este
sine, care dureaza multi ani. ca sotul continua sa ma convinga ca ar trebui sa ma odih-
Copiii care au crescut alaturi de un parinte deprimat sau nesc ~i ca migrenele apar inca. El voia cu orice pret sa ~i Ie
care suferea de anxietatea abandonului pastreaza adesea un asume, chiar cind nu mai existau!"
sentiment difuz de vinovatie, bazat pe 0 convirigere falsa. "Imi ascund indoielile ~i vulnerabilitatea in fata fiului
"A~ fi putut sa-i redau bucuria de a trai, implinirea, sana- meu. Nu ar suporta sa aiba un tata neajutorat."
tatea, a~ fi putut sa nu-l dezamagesc, "Nu discut cu el problema banilor. Ii face prea mult rau."
• dadl a~ fi facut .
Sistemele de protectie reciproca in cupluri, familii sau
• dad a~ fi fost .
in relatiile profesionale ~i de prietenie sint adesea stabile ~i
• daca a~ fi ramas ...
lini~titoare. Sistemele illimiteaza pe fiecare 9i mai ales pro-
• dadi a~ fi ~tiut. ..
pune roluri ~i comportamente cunoscute, in care fiecare
• daca a~ fi crezut. .. "
,,~tie ce are de facut".
Unii introduc acest elan vindecator in relatii ~i intretin 0 Dadi ne simtim responsabili pentru reactia celuilalt, avem
activitate de recuperare, restaurare ~i reparatie a raului de un alibi confortabil ~i evitam capcanele ambivalentei noastre.
257
256 DACA M-A:;>ASCULTA, M-A:;>INrELEGE
Responsabili hi tile

Aceasta femeie nu mai suporta, spune ea, dependenta so-'


tului fata de ea, supravegherea ~i cererile permanente, ne-
voia lui de a trai totul prin ea. Dupa multi ani de ezitari,
ea i~i anunta decizia de a divorta. El face 0 depresie ~i ea
renunta. Se hotara~te sa ramina cu el. "Daca plee, sint res-
ponsabila de disperarea ~i distrugerea lui."
Ea ~i-a rezolvat dilema (a ramine sau a pleca) prin nein-
crederea in capacitatea sotului de a evolua ~i prin asu-
mare a intregii responsabilitati pentru starile lui psihice.
Raminind mchi~i in dorinta sau in lipsa de dorinta a celui-
lalt, ne seutim de efortul de a ne diferentia, de a ne smulge
din sistem, de a descoperi 0 atitudine mai activa, uneori apa-
rent "egoista" sau chiar eruda. Aceasta acuzatie de egoism
provine de alHel de la cei din jur ... asHel indt ne victimizam
~i mai mult ~i perpetuam aeuzarea sau devalorizarea.
Impresia di e~ti responsabil de ce simte eelalalt ne duce
inapoi in copilarie, in perioada in care nu ne diferentiam ~ine /IDa, slnt femeie, slnt sotie, mama, amanta,
credeam atotputernid. fetifil... $i bebelu$f"

o femeie casatorita are de opt ani un amant. Ea afirma ea A te simti responsabil de ce simte celalalt inseamna ~i sa
nu se simte bine in aeeasta situatie. Ar vrea sa aleaga. I':JU-9i cultivi 0 senzatie de putere ~i de influenta, care este greu de
poate parasi sotul, pentru ca acesta ar face 0 depresie; abandonat. Inseamna sa incerci sa pastrezi controlul asupra re-
nu-~i poate parasi amantul, pentru ea el ameninta eu sinu- latiei 9i sa mentii cu orice pret iluzia atotputernidei asupra
dderea. In timpul unei lungi conversatii, ea nu a putut celuilalt, asupra sentimentelor, trairilor lui. Prea adesea 0 asoci-
nid 0 clipa sa-9i exprime adevaratele dorinte ~i sentimen- em in mod gre9it cu puterea ata~amentului. Celalalt va recu-
te. Nu traia dedt prin impresia ca este responsabila de ne- noa9te puterea iubirii mele dadi pun la suflet cea mai mica vi-
feridrea viitoare a unuia sau a eeluilalt. bra tie a sensibilitatii lui, cea mai midi schimbare de dispozitie.
Mai tirziu, evocindu-~i copilaria, poveste9te ca atunci dnd
avea 6 ani, s-a naseut sora sa, iar mama lor a faeut 0 depre-
sie dupa na9tere. Ea se simtise responsabila de starea ma- Nu sint responsabil
mei, in ambele sensuri ale euvintului. Ea era cauza prin pentru ceea ce simte ceUHalt
eomportamentul sau, prindorintele sale agresive, asHel ca
trebuia sa ~i Ie asume 9i sa Ie repare,<oeupindu-se de eopil Cultura ~i educatia colaboreaza la crearea sentimentului
~i de casa. de responsabilitate 9i de vinovatie.
Cind 9i-a dat seama di nu avea nid 0 legatura eu depresia "Sora ta sufera din cauza ta."
mamei, a exclamat: "Dar atund eu n-aveam nid 0 putere.
Eram in plina iluzie de atotputernide." "Iti fad fratele sa sufere."
258 259
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE Responsabilita tile
"TaUil tau e suparat din cauza comportamentului .tau ~i mine, intre el ~i ceilalti, este tovara~ullui preferat, e pro-
mama ta mi-a spus ca-~i dorea sa moara cind a auzit ce-ai blema luL Imi reiau libertatea ~i prioritatile ... "
facut!/I
Un tata i-a anulat fiicei sale anorexice mare parte din pu-
Oar ce copil i-ar putea spune tatalui: "E~ti dezamagit de terea distructiva in ziua in care i-a declarat: "Nu ma simt
e~ecul meu la ~coala ~i este dezamagirea ta, tata. Cred di responsabil pentru faptul ca tu manmci sau nu. Responsa-
tu trebuie sa te ocupi de deceptia ta. Nu vreau sa mi-o bilitatea mea este sa ai ce minca./I
asum nici lucrind mai mult, nici invinovatindu-ma ca nu
lucrez destul./I Nepreluind responsabilitatea celuilalt, refuzi in acela~i
timp sa-l ajuti sa scape de consecintele hotaririi sale.
Invinovatirea e 0 deformare, 0 excrescenta a compasiunii Un tata evreu i-a declarat fiului sau ca daca se casatore~te cu
care exista in fiecare dintre noi inca din copilarie, a acestei ca- iubita lui neevreica, va refuza sa-~ivada nepotii· Fiul, devenit
pacitati de a ma iderttifica cu celalalt prin care ma doare sa-i tata, nu ~i-a ajutat tatal'sa-~i tina cuvinttil. II invita mereu la
vad suferind pe cei pe care ii iubesc ~i care ma iubesc. Cind ii el, in ciuda refuzurilor repetate, venea la u~a cu copilul, £or-
spun celui care afirma ea e nefericit din cauza mea ~a nu ma tindu-l pe bunic sa-~i reactualizeze de fiecare data hotari-
simt responsabil de suferinta lui, se indigneaza, bineinteles, rea. Acest fiu i~i manifesta astfel dorinta de a mentinerela-
~ima acuza de incon~tienta, perversitate sau sadism. E 0 afir- pa ~iIi arata tatalui (~ifiului) di respingerea era unilaterala.
matie care ne ~ocheaza sensibilitatea, generozitatea, nevoia
de putere ~i felul in care gindim ~i simtim.
Ar trebui oare ca un sot care-~i parase~te sotia sa fie res-
ponsabil de nefericirea ei? 0 femeie care-~i parase~te sotul ~i
copiii pentru ca nu se simte capabila sa se ocupe singura de
ei nu trebuie sa se simta vinovata imaginindu-~i singuriitatea
lor! (Nu a ei, bineinteles, care va fi numita de ceilalti /lliberta-
te/l sau "inco~tienta/l.) Nu sint responsabil de eel pe care
I-am crescut? (Ca vulpea din Micul Print.) Nu - ~i totu~i da,
putin. Atunci apar conflicte de fidelitate, ale caror ri'idacini
sint mult mai adinci dedt viata mea.
E complicat sa actionez in conformitate cu ceea ce ma ghi-
deaza. Aceasta complexitate include dorinta mea de a face
placere, de a ajuta, de a nu dezamagi ~i de a-I sfatui pe cela-
lalt. Oar daca ma simt responsabil pentru felul in care celalalt
i~i gestioneaza sentimentele, am cazut in capcana.
Oupa ani de lupte ~i incercari, aceasta fiiea devotata da "AI 9i tatal meu este fiu./I
din umeri: "Oaca tatal meu alege sa se distruga prin
alcool, eu nu-l voi mai contrazice ~i nu-mi voi mai distru- Cind evitam sa colaboram in sistemul relational propus
ge viata incercind sa-l salvez. Ii inapoiez alcoolismul, ii sau impus de cel~lalt, ne regasim capacitatea de a fi, de a ne
apartine. Oaca acest tert pe care I-a interpus intre el ~i defini mai bine ~i de a adopta 0 pozitie. Oorinta noastra de a
261
260 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Responsabili ta tile

fi aprobati este atit de puternidi ~i de imperioasa, incit este tit de fireasca este tendinta de a trata la celalalt problema pe
foarte dificil sa ne afirmam ~i sa ne definim in fata celuilalt, care 0 avem noi in raport cu el. Adam ar trebui sa recunoasca
asu:nindu-ne riscul de a nu fi aprobati. faptul ca a mine at marul de bunavoie, chiar daca din solidari-
Incercind sa inducem comportamente de autoresponsabi- tate ~iprin imitare, iar Eva nu poate nega ca ea a hotarit sa as-
lizare participantilor la sesiunile noastre de formare, simtim culte de ~arpe.
ca declan~am reactii puternice, ca producem bulversari in $i eu, care am venit la mii de ani dupa ei, a trebuit sa re-
cascada, di provocam dezordine, 0 scoatere din circuitele re- cunosc (dupa mnlte eforturi) ca eu iubeam aceasta femeie la
lationale obi~nuite. (A lucra pentru dezvoltarea ~i schimbarea nebunie ~i ca toata forta ~i frumusetea sentimentelor mele nu
personala inseamna sa aduci la lumina formele cele mai sub- avea nici 0 influenta asupra alor ei. .. care se indreptau spre
tile ~i permanente ale terorismului relational: eel care se dez- un altul. Da, sint responsabil (cuvintul nu e coreet), sint cores-
volta in relatia intima, care se exercita in numele iubirii.) ponsabil de ce simt. Nu mi-ar servi la nimic sa tip, sa ma dez-
Revolutia relationala, care anunta zile grele ~i de deschi- integrez sau s-o agresez pe cea care nu-mi prime~te iubirea,
dere in acela~i timp, urmeaza cu siguranta aceasta cale. pentru ca a ei e primita de un altul. Cel care incepe sa-~i res-
peete sentimentele, judecata, pentru ca ~i Ie recunoa~te ca
apartinindu-i, dobinde~te 0 noua forma de demnitate.
Sint responsabil
Ce cultivam?
pentru sentimentele mele
Sintem responsabili de sentimentele pe care Ie cultivam in
Ne e greu sa admitem ca intr-o relatie sintem responsabili noi ca un gradinar de gradina sa. Bineinteles, exista un cli-
de ceea ce simtim ~i traim. De fapt, senzatiile care circula prin mat, un sol, evenimente, furtuni, prea multa ploaie sausoare,
noi sint resimtite de corp; sentimentele, de catre sensibilitate. dar asta nu sup rima responsabilitatea gradinarului, adidi, vi-
Adesea, un eveniment, un gest, un cuvint, 0 atitudine a ce- gilenta ~i munca.
luilalt trezesc ~i declan~eaza emotiile care se afla in noi. Doar
declan~eaza, nu creeaza emotii. Reactiveaza, reaetualizeaza
sentimente, senzatii sau perceptii care sint ale noastre, inscrise
in trairea noastra. Aceasta afirmatie - Jiecare e responsabil de
sentimentele sale/l - poate parea 0 adevarata agresiune ~ipoa-
te duce la proteste vehemente.
"Mama e deprimata. Nu sint responsabil de apasarea ~i de
nelini~tea pe care Ie simt. Vin de la ea ... iar eu port in mine
aceasta apasare toata saptamina dupa ce am vazut-o ... /I

"Mi-a murit fiuI. Sint responsabila de disperarea care ma


cuprinde?/1 "Sa ne cultivam./1
"Patronul meu e tiran ~i nedrept. Revolta ~i descurajarea Responsabilitatea este in primul rind felul in care imi in-
care ma incearca sint inevitabile." veninez sau intretin r2mile.
Inceperea acestui demers ce consta in a accepta responsabi- Cineva a lasat fereastra deschisa. A intrat un tintar ~i m-a
litatea propriilor sentimenteprovoaca un adevarat ~oc,intr-a- pi~cat. Dadi ma scarpin, ma irit, transform pi~catura in
263
262 DACAM-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE
Responsabili ta tile

rana sau in handicap. Aceasta nu e responsabilitatea per- Citi oameni ar putea sa-9i interpeleze partenerul, spunm-
soanei neglijente. Oar 11 acuz ca mi-a facut aceasta rana du-i: "Da, te simti neputincios in fata suferintei 9i vrei sa fac
imensa ... pentru ca a lasat fereastra deschisa. ceva pentru a 0 diminua. Ai vrea sa-mi schimb comporta-
mentul, sentimentele pentru a-ti alunga durerea. Eu iti cer
Ciudat, multe persoane interpreteaza semnele emise de doar sa 0 asculti, te invit sa 0 mtelegi, pentru ca este a ta ... "?
ceilalti i'n sensul cel mai defavorabil imaginii de sine. E foarte raspindita convingerea d sentimentele nu pot fi
controlate.
"Dadi nu tine cont de parerea mea, inseamna ca nu am
dreptate." "A9a si'nt eu, nu pot face nimic, nu ma pot schimba."
"Daca nu ma iube9te cum a9 vrea eu, e pentru ca nu sint "Fac adesea ceea ce nu a9 vrea sa fac, ceea ce-mi face rau
demn de a fi iubit./f
s~u ma face nefericit. E mai putemic dedt mine."
,,$tiu ca suspinullui mseamna ca 11 plictisesc, vorbesc prea Ca 9i cum sentimentele ar veni de sus, printr-o forta exte-
mult, n-are chef sa fie cu mine ... " rioara sau interioara imposibil de determinat.
,,$tiu ca aceasta aluzie la vacanta stricata imi este adresata." "M-am inddigostit."
Eu numesc acest mecanism transfer, adica acea capacitate "Nu te mai iubesc."
de a-mi insu9i un cuvint, un sentiment, un gest sau un com-
portament care ii apartine celuilalt 9i de a-I face al meu, deve- "Mi-am pierdut increderea in el."
nind ce spune el ca si'nt. Devin ingrat, idiot sau rau atunci Nu imi asum raspunderea pentru acest aitul din mine pe
dnd celalalt ma vede asHel 9i eu incerc sa ma apar. Nu ma care 11 numesc incon9tient. De Ia "inventarea" sa de catre
gindesc ca e doar parerea celuilalt. "Da, ma vedeti asHel, in- Freud, aceasta notiune e folosita adesea pentru partea incon-
grat, idiot sau rau. Puteti sa-mi spuneti ce va face sa ma ve- trolabila a unui alt eu care actioneaza i'n ciuda mea, in Iocul
deti a9a...?" Ma pot diferentia suficient 9i pot sa nu-mi insu- meu. "Am facut-o incon9tient." Incon9tientul-alibi, incon-
gesc trairea, perceptia celuilalt sau pot sa ma integrez - 9i i'n 9tientul-scuza e amestecat in toate relatiile pentru a justifica
acest caz trebuie sa i'ncerc sa gestionez ce a declan9at celalalt anumite limite sau incapacitati. Este necesar un efort ce pre-.
in mine (pentru ca nu am 9tiut sa ma diferentiez!). supune vigilenta, atentie, deschidere 9i acceptare pentru a-mi
Celalalt ma rane9te, ma frustreaza, e insuportabil. Oar in relua i'n posesie comportamentele, sentimentele 9i pentru a
mine se afla rana, frustrarea, intoleranta, intr-un cuvint, sufe- alunga influentele care m-au marcat.
rinta. $i de aceasta suferinta a mea va trebui sa ma ocup.
Aceasta incercare pare daunatoare dnd este propusa ace- "IIdetest. E responsabilitatea mea, felul meu de a Iupta 9i
de a infrunta impactul a ceea ce a spus sau a facut, a ceea
lora care, pietrificati de suferinta, disp'erare sau deprimare, i9i
ce este ... "
expun situatiile i'n grupurile de formare sau la gedintele de
terapie. "Dad si'nt dezamagit, eu si'nt autorul deceptiei. M-am la-
"Dar eu sufar din cauza lui. Cum ma pot ocupa de sufe- sat amagit de a1]teptari, I-am inzestrat pe ceialalt cu cali-
rinta mea?" tatile pe care eu a9 fi vrut sa Ie aiba, probabil cu acelea pe
care n-am reu9it sa Ie dezvolt in mine./f
Pare nedrept 9i mai ales imposibil. Citi copii ar putea spu-
ne mamei, tatalui: "Mama, tat a, te fOg, mcearca sa faci ceva "S'mt gelos; sa am grija de gelozia mea 9i sa vedem ce face
ea cu mine sau eu cu ea."
pentru tine, sa-ti calmezi temerile, grijile, mini a, suferinta"?
265
264 DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE Responsabilitatile

"Tata era prea important pentru mine, il iubeam prea mult


9i mult timp n-am indraznit sa-l infrunt. Astazi imi asum
riscul de a-I contrazice, de a-I critic a, de a-i spune despre
lipsurile 9i a9teptarile mele, despre sperantele dezamagi-
tel despre realitatea rzmita ... "
Singurul razboi adevarat e cel interior. Singura transfor-
mare posibila e a mea. Nu e exclus sa declangeze 0 alta modi-
ficare in celalalt 9i in relatie.
In loc sa a9tept ca tatal meu sa-mi vorbeasca de sentimen-
tele lui, sa-i vorbesc eu despre ale mele. Libertatea mea consta
in a decide cum vreau sa traiesc situatia care-mi este impusa.
Daca eu consider ca geful meu are atitudini arbitrare, nedrep-
te 9i contradictorii, pot trai aceasta experienta in multe feluri:
• Ma pot limita la placerea \de a-I birfi la nesfir9it cu colegii.
• Ma pot face mic, plin de amaraciune 9i tristete.
• Pot sa incerc sa-i vorbesc 9i sa ma apropii. "Sint responsabila doar de capeaul rneu ... dar tare
• Pot sa incerc sa-i inteleg neputinta 9i disperarea. mi-ar placea sa-l controlez pe al celuilalt./I
• Pot sa incerc sa-mi depagesc reactia 9i sa ma folosesc de
fiecare schimbare de dispozitie pentru dezvoltarea mea Nu sint responsabil de intreaga relatie, ci doar de ce se in-
personala sau sa cultiv alte atitudini interioare 9i exte- timpla in partea mea, de ceea ce aduc eu in relatie 9ide felul
rioare, J:ntrebindu-ma daca sint fecunde sau sterile. In in care primesc ceea ce aduce celalalt. Aceasta pozitie ma va
cele din urma Ii voi multumi, poate, ca a aparut in calea obliga uneori sa-mi asum ceea ce critic in celalalt.
mea ca 0 incercare care mi-a permis sa ma dezvolt: este "Ma nelini9te9te, spunea 0 femeie, ideea unei relatii stabi-
ceea ce numim realjezarea situatiilor 9i a sentimentelor. le, de9i mi-o doresc. M-am indragostit de trei ori; de
fiecare data am ales un barbat care se temea sa se implice.
Con9tientizarea responsabilitatii pentru ceea ce traim ne Cred ca in felul acesta evit stabilitatea - care ma inspai-
po ate da un sentiment de libertate nemaiintilnit.chiar dad la
minta - 9i astfel continuu sa 0 doresc 9i mai ales sa Ie re-
inceput ne simtim prizonierii n09tri 9i nu ai celuilalt.
progez oamenilor di fug 9i Se tem./I
Daca percep orice relape ca avind doua extremitap, imi revi-
ne sarcina de a ma ocupa de extrernitatea mea 9inumai de a mea. "Ani de zile am acceytat sa ma las judecat, definit sau po-
zitionat de celalalt. Illasam sa vorbeasca despre mine in
Capatul meu de relatie locul meu 9i ma inchideam intr-o imagine, un meca-
nism ... in care nu ma recuno9team dtu9i de putin. Astazi
Intr-o relape, am tendinta sa ma simt responsabil fie de nu ma mai las definit 9i ma maturizez."
arnbele extremitafi ("Dadi celalalt nu este satisfacut dnd facem
dragoste, inseamna ca nu sint atragator, nu sint destul de ,,- Nu aveti dreptul.
bun, nu 9tiu ce sa fac"), fie de nici unul ("Aceasta seara a fost _ Da, dumneavoastra credeti ca n-am dreptul- deci nu
plictisitoare, ceilalti nu au 9tiUt sa intretina 0 discutie intere- mi-l puteti da. Asta inseamna ca dvs. nu-mi puteti da
santa, stimulatoare/l). acest drept.
266 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Responsabili til tile 267

- Oar va spun ca nu aveti dreptulla acest tarif, la acest ta ea cu ardoare de la mine! Ne-am despartit ~iinca ma gin-
loc ... desc cu nostalgie la inti:lnirile noastre, atit de vii, de pline."
- Oa, imi spuneti ca nu mi-l puteti acorda. Exista cineva
Acest barbat dore~te sa discute despre dificultatea "lui" de a
care ar putea lua aceasta decizie?"
trai relatii "simple", dar descrie situapa ca pe 0 dificultate a ce-
Acest schimb ar putea dura luni de zile, ajungindu-se la
luilalt, a partenerei - 0 evoca ~i 0 pune in discutie. El nu i~i
biroul directorului general, unde a~ primi un raspuns
percepe inca partea sa din raspunsurile prietenei sau ale prie-
pozitiv ...
tenelor, pentru ca ne spt-meca e yorba de 0 adevarata constelape
"Oaca medicul meu preferat imi spune, dupa consultatie: de relapi (de indata ce apare repetipa, cu ant mai mult trebuie sa
«A, sint nelini9tit! 0 sa va fac 0 radiografie», prefer sa-i ras- ne intrebam mai degraba despre noi ~ine dedt despre celalalt).
pund: «Rezolvati-va nelini9tea, voi reveni ... » Nu mai Acest barbat va descoperi mai tlrziu ca prin alegerea parte-
vreau sa fiu ingrijit in functie de nelini9tea celuilalt, ci in nerelor ~i a comportamentului el aduce ~i intare~te evolupa re-
functie de nevoile mele." lapei amoroase tocmai in sensul pe care il denunta ~i-lrespinge.
Fiecare poate transforma, inversa dinamica energiei unei "T~-ai indragostit de 0 femeie care nu te-a iubit?" Raspun-
relatii redefinindu-se fata de celalalt. Va trebui sa descopar de rastit: "A, nu, nid pe departe! Intotdeauna celalalt ma
cum imi sporesc singur suferinta. iube~te ~i-mi cere prea mult. Oa, particip activ, parca im-
La un curs de dezvoltare personala, un barbat vorbe~te potriva mea, la ceea ce declan~ez ~i refuz."
despre disperarea sa ~i despre dificultatea de a trai relatii Cel mai adesea in viata, raspunsurile pe care Ie primim
"simple, directe ~i imediate": "Aveam 0 relatie noua cu 0 (agresiune, blindete, protectie etc.) sint 0 informatie despre
tinara, 0 relatie frumoasa, u~oara, plina de creativitate. mesajele pe care Ie trimitem. Fiecare exprima prin corp toate
Propunerile amindurora ne stimulau ~i dadeau existentei aspectele personalitatii sale, ale fizicului ~i ale metafizicului
noastre culoare ~i savoare. Intr-o seara, m-a intrebat: «A~ ~i Ie percepe in ceilalti fara a-~i da seama. In jocul comple-
vrea sa ~tiu ce sint pentru tine, ce sentimente 9i intenpi ai mentaritaplor din lantul de atractii ~i respingeri, ne canto-
fata de mine. Eu te iubesc ~i tin la tine.» Eu i-am raspuns: nam adesea in preajma aceluia~i gen de oameni.
«Eu nu te iubesc, dar tin la tine. Ma buctira intilnirile In apropierea dintre doua fiinte, intr-o intilnire, incon~tientu-
noastre, prezenta ta, felul tau de a fi.» rile ~tiu dintr-o sclipire sa se recunoasca, sa interacponeze in bine
Clteva saptamini mai tirziu, am inteles di acest «nu te iu- ~iin rau. Intra in joc aproape automat ~icreeaza un lant de com-
besc» fusese insuportabil pentru ea. II resimtise ca pe 0 portamente impuse, legate adesea mai mult de trecut dedt de pre-
violenta. $i totu~i imi exprimasem sentimentele fata de ea, zent. (Din aceasta dubla viziune asupra indivizilor - care sint, pe
placerea, ata~amentul fata de relatia noastra. Nu era sufi- de 0 parte, modelati de mediu ~ipierdup in jocul de oglinzi fara
dent. Trebuia sa simt ceva dincolo de prezenta ei, sa fie sfir~it,iar pe de alta parte, izolap, responsabili, stapini pe ei ~~i,
parte din mine. Faptul ca imi pHicea, ca eram fericit cu ea, prin~i numai in capcana propriilor conflicte - se poate na~te
ca petreceam timp impreuna nu era suficient. confuzia. Oificultatea de a ingloba cele doua aspecte intr-o vi-
Relatia nu era echilibrata. Din partea ei existau sentimen- ziune unica se reflecta in dezbaterile aprinse sau chiar in conflic-
te ~i dorinta de ceva mai mult dedt timpul petrecut impre- tele dintre anumiti terapeup de familie ~i psihanali~ti. Unii se
una. Din partea mea exista trairea, intilnirile, dar nu acest ocupa in principal de interactiunile din familie, institupi ~imi~-
faimos sentiment al iubirii. Nu 0 iubeam. $i nu puteam carile sociale. Ceilalti se opresc in primul rind asupra aparatu-
sa-:ispun ca 0 iubesc, chiar dad aceasta iubire era ce a~tep- lui psihic interior individual ~iasupra conflictelor individuale.)
268 Responsabili Uitile 269
DACAM-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Puterea interdependentei gi a amestecului congtient gi in- , si, intrarelatii,


Interrelatii
congtient care se instaleaza mtre indivizi, mai ales in cupluri
gi intre parinti ~i copii, conduce persoanele caire terapie. In Trebuie sa gasim un cuvint·care sa traduca $i sa includa m
acest angrenaj complex, in care smt m acelagi timp mecanism, acela$i timp e1ementele constitutive ale relatiei cu ceilaJti (sti-
migcare gi rezultat, oamenii incearca sa gaseasca ceea ce vine mulare, raspuns, reactie, interactiune, responsabilitate, com-
de la ei. Inceardi sa-gi regaseasdi dorinta m amestecul de con- plementaritate, reciprocitate) $i ale .relatiei cu sine (proiect,
ditionari gi reflectari. memorie, repetitie, amplificare, diferentiere, imagini de sine,
Unii se indreapta spre cunoagterea unui spatiu misterios, conflicte interioare con$tiente sau incon$tiente, perceptii cor-
originat aflat in ei ingi$i, pe care nimeni gi nimic nu-l poate dis- porale, responsabilitatea propriei vieti, resurse $i lipsuri, ad-
truge. Acegtia simt nevoia de a stabili $i de a pastra contact cu ministrare intrapsihidi). Propunem 0 distinctie mtre ace$ti
acest nucleudin ei, separat de mediu, $i pornind de la care ar doi poli prin termenii intrarelafie $i interrelafie. Intrarelatie (re-
putea pairunde cu mtreaga lor fiinta in relatii $i actiuni, fara latie in interior): un cuvint care exprima notiunea de legaturi
a se dezice, a se pierde sau a aluneca, fara a se proteja, ca 0 sa- reunite in fascicule, focalizate asupra unor puncte centrale,
minta inchisa in coaja. Cauta ce smt, dincolo de privirea ce- ce-gi trag semnificatia din interiorul sinelui. Vorbim despre 0
lorlalti, de somatiile prezentului $i de cerintele viitorului. . mcercare de recunoagtere a relatiei cu sine, a circuitelor rela-
Oar intotdeauna aceasta cautare a ceea ce vine din tine (fe- tionale care smt legate, programate, care induc gi inchid tre-
lul meu de a da, de a primi, de a cere $i de a refuza) $i a ceea ceri, care mtaresc comportamente $i inhiba conduite.
ce vine de la celalalt este infocata, neprevazuta, confuza, pli- Imaginea evocataeste aceea a circuitelor care IIdecodea-
na de mcerdiri repetate de redefinire. Oamenii de $tiinta ne za" informatia venita din exterior m functie de un anume
arata ca nu exista frontiere precise mtre un organism viu $i cod, chiar de un scop. Mai simplu, confruntind aceste doua
ecosistemul din care face parte. notiuni, intrarelatie gi interrelatie, vrem sa ariHam aparenta
lor contradictie.
"Doar eu sint responsabil de tot ce mi se intimpla $i toti
smtem dependenti unii de altii."
"Pot participa activ la ce nu-mi convine; tot ce vine de la
celalalt ma poate atinge fie prin marire, fie prin diminua-
re ... Nu pot sa nu comunic. 5int parte integranta a unui
circuit de schimburi, ale caror forte $i substraturi uneori
imi scapa, dar m care eu smt motorul."
Orice perceptie, pentru a deveni senzatie, trece. printr-un
circuit de filtre gi canale deja imprimate prin mijlocirea expe-
rientelor importante din copilarie. Circuite multiple ajung la
acelea$i impasuri, la acelea$i intersectii gi devin asemenea ra-
darelor ultraperformante, care capteaza tinta $i apoi dirijeaza
orice aparat catre ea.
Un barbat de 39 de ani poveste$te ca nu suporta sa manm-
ce din farfuria altcuiva. Refuza sistematic gesturile de tan-
"Sit merg ci1tre centrul fiinfei mele ... Ce mai drum!" drete propuse de partenera sa m restaurant sau acasa
270 Responsabili tii tile 271
DACAM-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

("Uite, gusta din asta"), intinzindu-i furculita, de exem- un sentiment fantasmagoric de a fi mai puternic, de a do-
plu. Adauga: "In zece ani, nu i-am putut spune niciodata mina situatia,de a ma razbuna pentru un refuz, pentru 0
sotiei mele ca aceasta imi rascolea amintiri dureroase. Eu nerecunoa~tere. Da, semaforul actioneaza asupra mea ca
eram fratele mai mare ~ieram obligat sa termin ce nu min- ni~te ace declan~atoare fara sa-mi dau seama."
ca sora mea Florence. Ea miroseaurit, nu 0 puteam refuza Descopar, ascult ~iinteleg totul in mine. Chiar daca nu pot
pe mama, imi era greata ~i trebuia sa maninc ... Un iad;" schimba aceste compo:rtamente, ma pot exprima prin ele ~iin
Intelegem ca orice experienta de acest gen se va lega de felul acesta trecutul circula prin cuvinte.
vechea situatie ~i va trece obligatoriu prin circuitul "determi- Comunicam cu ceilalti pornind de la comunicarea cu noi
nat din farfuria surioarei care mirosea urit", sfir~indu-se prin- i~ine. De aceea ni se pare important sa explicam unele ma-
tr-un refuz, 0 repulsie nespusa, dar de neinlaturat, oricare ar nifestari ale comportamentelor incon~tiente, sa Ie dezvaluim
fi stimulul actual. fatetele atunci cind ne joadi prea multe feste in viata. Nu e
yorba de control, de a controla viata incon~tienta, ci de a-i in-
Un altul ne povestea despre micile certuri pe care Ie avea telege mai bine influenta, jocurile ~i fatetele.
cu sotia datorita comportamentului adoptat la mas a in ce Inco~tientul are 0 atitudine conservatoare inraita ~i adesea,
prive~te bautura. din nefericire, privilegiaza raul, dificilul, durerosul, periculosul,
"Nu ma puteam impiedica sa-mi umplu paharul cu apa sau tot ce am ascuns pentru ca nu am putut infrunta. $i aceste san-
cu vin pina sus, oriunde m-a~ fi aflat, la mine sau in alta par- tinele invizibile din noi devin cenzori inexorabili ai schimbarii ~i
te. Beam totul dintr-o singura inghititura. Acest mic detaliu ai innoirii. Daca am putea sa Ie imblinzim putin puterea, sa pu-
a fost cauza multor conflicte ~i remarci dezagreabile, dar nem fO$ lor inepuizabila in serviciul potenpalului nostru de a ne
care nu mi-au putut schimba comportamentul. A~a eram bucura, al vitalitatii, pe care 11irosim! Fiecare are tendinta de a ve-
eu. Apoi mi-am amintit ca in copilarie nu am putut nicioda- dea cu precadere fata sau reversul acestei medalii paradoxale:
ta sa-mi pun singur de baut. Mama imi spunea intotdeauna:
• Fiecare este artizan unic al suferintei ~i al bucuriei sale.
«A~teapta, 0 sa spargi ceva.» Ma servea ea, intotdeauna
Nimeni nu poate da na~tere in locul sau propriei bucu-
paharul fiind plin doar pe jumi:itate,pentru ca un pahar plin rii sau dureri.
de apa imi facea rau ~iimi taia foamea. Beau intotdeauna cu
• Fiecare depinde de mediu, care inseamna totul, incepind
aceea~i violenta ~i incintare jumatatea de pahar oferit ~iju-
cu mo~tenirea biologica, sociala, culturala ~i in acela~i
mi:itatea refuzata. Paharul plin baut dintr-o singura inghiti-
timp de relatiile apropiate, pina la cele mai indepartate
tura este autonomia mea, libertatea, placerea totala, dovada
stele, care, undeva in imensitatea cerului, prin pozitie,
independentei mele."
stralucire, mi~care, influenteaza ~i ele ceea ce sintem ~i
Altul a remarcat ca intotdeauna dnd ajunge la un semafor ce facem.
care indica ro~u, opre~te ma~ina acoperind putin zebrele.
"Nu ma pot opri la timp. Opresc am de in fata, indt nu Ne putem da totu~i repere cAaresa ne permita sa distingem
responsabilitatea noastra reala. In capitolul urmator, yom arata
mai vad semaforul. Apoi fac 0 adevarata gimnastica pen-
dteva piste de reflectie care ne-ar putea duce spre starea de a fi
tru a vedea verdele. De curind, am asociat acest compor-
mai buni parteneri pentru noi in~ine, a~adar ~i pentru ceilalti.
tament cu transgresiunea, ca ~icum mereu ar trebui sa fac
un pas ditre interzis. Ca ~i cum eu hotarasc, ~i nu celalalt.
Am astfel impresia ca frustrarea e mai mica ~i ma deran- Sa faci totul pentru a-ti cuceri libertatea nu fnseamna sa
jeaza mai putin. Aceasta ma face sa «tradez» in relatii, sa imi ajungi fn America, ci sa pleci din Spania.
deranjez putin colegii, sa Ie in~elin vreun fel increderea. E
Partener mai bun pentru tine insuti 273

Cum sa devii un partener mai bun


pentru tine insu!i

E greu sa accepti ca nu te na?ti femeie sau biirbat, ci ca devii.

Este de datoria mea sa fiu nu doar administratorul evolu-


tiei sentimentelor mele 9i a transformarilor lor, ci 9i un mediu
care prime9te sentimentele celuilalt, daca aces tea sint. .. ac-
Sa nu eziti niciodata sa fntinzi mfna ...
ceptabile.
partii celei mai bune din tine.
Daca adopt atitudinea: "Sint responsabil de ce simt", va fi
necesar sa-mi modific multe atitudini S;ifelul de a gindi. A fi un bun partener pentru sine inseamna sa-ti dezvolti a
Aceasta va produce a schimbare in opinia mea despre ceilalti mai mare unitate, nu eliminffid sau acoperind lipsa, ci vinde-
9i despre mine insumi. Aceasta transform are este minutioa- cffid rana care a inconjoara. $i aceasta pentru ca adesea ne
sa ca a asceza 9i lunga cit a viata. Este a sarcina de a viata: asumam riscul de a ne intretine suferinta legata de a lipsa, ca-
de a deveni, de a fi cel mai bun partener ... pe care I-as;putea utindu-ne implinirea in exterior S;iacordffidu-i astfel celuilalt
avea vreodata.
puterea de a ne vindeca. Este 0 reminiscenta a dependentei
A fi un partener pentru sine: infantile ffi care am trait atitia ani, la inceputul vietii extrau-
• inseamna sa descoperi ca singuratatea poate fi fecunda, terine, cind a9teptam satisfacerea 9i bunastarea de la lucruri,
poate aduce implinire 9i intilnirea cu sine; gesturi 9i cuvinte care proveneau de la celalalt. Implicit sau
• inseamna sa descoperi ca se poate sa nu te plictise9ti ffi explicit, e ca 9i cum a9incerca sa-l pun pe celalalt in serviciul
campania ta; dorintelor 9i al temerilor mele. Incercam sa mentinem depen-
• ffiseamna sa Hi capabil sa-ti arunci privirea dincolo de denta fonnata in primii ani 0 buna parte din viata, punind in
primele impresii despre celalalt 9i de asemenea sa ai a slujba acestei dinamici toata puterea ata9amentului nostru.
atitudine binevoitoare 9i stimulatoare fata de sine; Aceasta interdependenta intretinuta se afla la originea tero-
• inseamna sa poti scapa din dinamica autolimitarii, re- rismuluirelational ffi relatiile cu parintii sau de cuplu.
zultata din nerecunoa9terea propriilor nevoi S;idorin- Noi vedem patru puncte esentiale ce trebuie respectate
pentru a deveni un partener mai bun pentru sine:
te. Pentru ca adesea sintem fata de noi ins;ine ni9te pa-
rinti critici 9i exigenti, care lauda 9i incurajeaza prea • Sa gase9ti a cale de a gestiona cit mai bine poluarea ine-
putin. vitabiUi oricarei relatii.
274 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE 275
Partener luai bun pentru tine insuti
• Sa gestionezi impactul ~i resentimentul mesajelor celui- asum riscul de a fi influentat, dezamagit, destabilizat sau
lalt catre tine.
"umplut" de celalalt, uneori chiar dincolo de limitele mele.
• Sa inveti sa incadrezi corect evenimentele, problemele Pentru a-mi administra mai bine poluarea relationala, sint
sau agresiunile care apar in cotidian. obligat sa stabilesc 0 lista de prioritati a a~teptarilor mele. A9-
• Sa-ti asumi in mod direct responsabilitatea unei parti teptarile prea avide sau prea dure fata de celalalt sau fata de
ain nevoile tale.
mediu ma vor dezechilibra ~i ma vor face vulnerabilla frus-
trari atunci dnd raspunsurile vor fi diferite, insuficiente sau
decalate fata de ce proiectasem eu.
Cum sa gestionezi poluarea rela!ionala
inevitabila "Ma a~tept ca celalalt sa-mi satisfaca dorintele tara ca eu
sa mai fiu nevoit sa cer. arice decalaj intre a~teptarile mele
arice corp viu secreta de~euri. Acesta este insu~i semnul ~i raspuns e resimtit ca 0 agresiune personala ~i ma infu-
ca traie~te - in mod paradoxal, aceasta producere de de~euri rii ~i resping ceea ce ma frustreaza. Traiesc intr-o stare de
ii demonstreaza vitalitatea, dinamismul.In starea de hiberna- insatisfactie permanenta fata de toata lumea., inclusiv fata
re se produc mult mai putine de~euri. Aceasta explica starea de mine insumi."
de supravietuire, de mumificare a unor persoane care traiesc
Ne imaginam cu prea mare u~urinta cum trebuie sa se
la foe mic, cu pa~i mici, intr-o viata mica. Daca 0 relatie e vie,
comporte celalalt ~i il inchidem (adesea, fara ca el sa ~tie) in-
ea va produce de~euri. Va secreta murdarie,. paraziti, care
tr-un ansamblu sau in tipul de comportament-raspuns pe
daca nu sint adunati ~i evacuati, otravesc schimburile ~i une-
care ar trebui sa-l aiba fata de noi. lata sursa lmei infinitati de
ori viata personala, profesionala ~i sociala.
De unde vin de~eurile ~i ce sint ele? Vin mai ales din nein- deceptii, de frustrari ~i a inconfortului,· care vor cere apoi
telegerile inerente oricarei incercari de relationare. multa energie pentru a fi depa~ite.

• Una spun ~i alta se intelege. "Sint indragostita de el, marturise~te 0 tinara din America
• Nu raspund la ceea ce a spus celalalt, ci la ceea ce am in- Latina, dar nu-i arat. a femeie nu trebuie sa spuna asta.
teles eu din ce a spus el. A~ vrea sa ~tiu daca invitatia lui de a ie~i impreuna e ceva
• Decodez ~i fac asocieri folosind filtre ~i sensibilitatea serios sau eo gluma. Imi ascund sentimentele, ma tem sa
proprie ... fara a intelege intotdeauna sensibilitatea, co- nu ma ghiceasca, ~i de fapt mi-ar place a sa ghiceasca..."
durile sau sistemul de valori al celuilalt. Dupa muIte luni de a9teptare ("El trebuie sa aiba initiati-
• Uit sa negociez cu mine insumi (cu temerile, cu dorinte- va!"), tinara indrazne9te intr-o buna zi sa-i vorbeasca de-
Ie, cu resursele, cu limitele mele) inainte de a negocia cu spre sentimentele ei.
celalalt. ,,$i eu!", raspunse tinarul.
• Incerc sa-l inscriu pe celalalt in convingerile mele. $i primul strigat al tinerei la acest inceput de relatie este
• Vreau sa-l conving ca eu am dreptate ... pentru binele lui. un repro~: ,,$i de ce nu mi-ai spus?"
• Vreau sa-l schimb ...
Pot incerca sa fiu mai selectiv, mai lucid, mai realist in a~-
De~eurile provin ~idin otravuri. In orice relatie, acestea sint teptarile mele, mai suplu chiar, pentru ca a9teptarea fixata pe
reprezentate de judecati, proiectii, comparapi, a~teptari la reci- ce ar trebui sa fie, pe ce ar trebui sa vina de la celalalt ma im-
procitate, decalaje. (A se vedea capitolul "Cine ne saboteaza?".) piedica sa primesc ~i uneori sa vad ce exista, ce vine de la ce-
Pe scurt, de Hecare data cind incerc sa intru intr-un schimb, imi
lalalt - nu conform a~teptarilor mele, dar real.
276 DACAM-A$ ASCULTA,M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine insuti 277

Sa-mi administrez poluarea, sa incerc sa a diminuez in- Avem 0 putere fabuloasa, rareori folosita, de a-i aduce ce-
seamna mai ales sa fiu atent cum comunic, cum ascult, cum luilalt confirmarea. Confirmam reformulind ceea ce-am auzit.
cer, cum trimit mesaje, cum ma inteleg pe mine. In calitate de
emitator, sint la rindul meu responsabil de calitatea ascultarii
o infirmiera a incercat de mai multe ori sa prop una 0 mo-
dificare in derularea vizitelor la pacienti. $eful serviciului,
pe care vreau sa a primesc.
un medic clinician, 0 repezea: "N-o sa ma invatati voi pe
mine sa-mi fac treaba. Cine e responsabil aici?" $i mai mul-
te zile raminea descumpanita, ne$tiind "cum sa raspunda la
Gestionarea impactului mesajelor
celuilalt aceasta agresiune". Descoperind posibilitatea de a se con-
frunta, nelasindu-se definita de reactia celuilalt, ea poate
afirma in continuare, in acela$i timp aducindu-i celuilalt
E sarcina mea sa gestionez impactul, rezonanta, emotiile
trezite in mine de actele sau de cuvintele celuilalt. Intr-ade- confirmarea: ,,$tiu ca sinteti geful, dar nu e yorba de asta.
Eu va vorbesc despre posibilitatea de a modifica progra-
var, n-avem nici 0 forma de imunitate in fata incarcaturii ne-
mul de vizite pentru 0 mai buna ingrijire a bolnavilor. .. "
gative a anumitor mesaje. 0 mica fraza nesemnificativa, un
cuvint cu conotatie afectiva ne vor otravi pur 9i simplu. Fie- Pentru a pastra contactul, pentru a crea 0 alaturare 9i nu 0
care a avut experienta unei asemenea intilniri in care, dupa opozitie, exista mijloace simple, dar greu de aplicat in condi-
un schimb, un telefon, 0 scrisoare, avem un sentiment difuz tiile in care dialogul treze9te emotii:
de disconfort, de tensiune, chiar angoasa, care ne va dezinte-
• Sa asculti ce este atins in tine prin reactia, comporta-
gra organismu19i gindurile ca un acid, ca 0 otrava persisten-
mentul, atitudinea celuilalt $i sa recuno$ti: "Da, e in
ta timp de mai multe ore, chiar zile.
In acest domeniu, regula ar fi: cu cit comunicarea e mai mine. Ce simt e in mine. Dar ce-mi spune el?"
proasta, cu atit relatia trebuie mentinuta mai vie - adica sa • Sa soliciti reformularea mesajului de fiecare data cind
se ofere ascultare, atentie, deschidere, in loc de indepartare 9i
ruptura.
Ii pot cere celui care m-a ranit sa spuna cu alte cuvinte, sa
• Sa-i
Sa incer
ceri ieluilalt
sa intelegi
sa-$ice
precize.
spune7",celalalt
mtentia,$i,en,ul
cui se adreseaza.
cuvintelor.
reformuleze mesajul. Poate asHel va gasi cuvinte mai apro- oeste inctmPlet sau ambiguu.
femeie;ii spune fiului ei: "Ma intrebcu cine a sa semeni
piate de intentia sa, se va defini mai bine, va descoperi un cu- daca 0 sa f¥i tot a$a!" Ce spune ea 9i cui se adreseaza de fapt?
vint care sa-l reprezinte mai bine. Pot reformula ceea ce am Sa redte9ti mesajul, sa cauti semnificatia cuvintelor 9i a
inteles, am auzit, pentru a avea confirmarea ca e ceea ce vrea faptelor. Sa revii asupra unei situatii trecute $i mai ales asu-
celalalt sa spuna.Pentru ca putem intelege pe dos, in functie
pra trairii, perceptiei diferite a fiecaruia fata de aceasta situa-
de gradul nostru de vulnerabilitate $i de intoleranta (pe pie- tie. Sa ne reamintim ca nu putem comunica decit prin dife-
lea no astra, in anumite domenii: corpul 9i manifestarile sale,
rentiere. Acest efort ne va ajuta sa ne lasam mai putin inchi$i
de exemplu) $i dupa lipsa de limpezime a exprimarii.
sau ne va impiedica sa ne inchidem noi in9ine in sensu 1prim,
"Cind mi~a spus ca relatia noastra cu siguranta n-o sa du- agresor sau devalorizant al mesajului, pentru ca primitorul
reze prea mult, am inteles ca avea chef sa pIece, sa ma res- estecel care da sens mesajului.
pinga. Ani de zile mai tirziu mi-am dat seama ca el i$i ex- Cind te la$i atins, ranit de ce vine de la celalalt, iti poti di-
prima asHel teama $i nesiguranta, dorinta de stabilitate in minua printr-un act simbolic disconfortul, suferinta sau ma-
ce privea relatia noastra." cinarea care se afla in tine:
278 Partener mai bun pentru tine insuti 279
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE

• De exemplu, poti sa-ti a~terni pe hirtie, fara retinere, ba Cit accent pus pe gre~eli 9i ce putina recunoa~tere a reu9i-
chiar cu violenta, minia, disperarea, acuzatiile. Sa scrii telor!/I
pentru tine ~i apoi sa arunci foile cind fur tuna s-a lini~- "Mi s-a intimplat sa-i scriu unui inalt functionar pentru a
tit. Sa simbolizezi situatia prin obiecte. Sa-ti acorzi 0 obtine 0 autorizatie. $i scrisoarea mea continea urma-
gratificatie imediata, ciocolata (pentru Marina Svetaia, toarele: «Bunica imi spunea ca exista doua feluri de func-
ciocolata era remediul ideal impotriva tristetii. .. in doze tionari. Cei care cauta in regulament un articol care sa nu
homeopatice) sau 0 baie (apa absoarbe negativul, 11spa- permita satisfacerea cererii ~icei care gasesc in regulament
la), pentru a pansa rana. Sa desenezi sau sa pictezi ce se un articol care sa permita .satisfacerea ei. ..»"
petrece in interiorul tau.
• Sa introduci 0 u~oara distanta, care-ti va permite sa nu te Poti pastra, poti capitaliza lucrurile bune, experientele
identifici total cu sentimentul de minie, respingere, tris- bune. Ele se alatura celor rele, dar nu Ie neutralizeaza. Sa ac-
tete, cu senzatia ca e~ti rau sau nul. Sa reperezi ce parte cepti a9adar ca relatia sau tu insuti nu sinteti nici in intregime
din tine este ranita, ce imagine a ta a fost compromisa. buni, nici complet rai. Citi dintre noi nU-9i imagineaza ca tre-
• Sa intelegi resentimentul-la ce anume din trecut te tri- buie sa fii fara cusur, fara slabiciune pentru a fi iubit ~i a iubi.
mite aceasta traire. Sa iti dai seam a, de exemplu, ca iro- o despartire, de exemplu, poate fi reagezata, vazuta ca un
niile sau remarcile despre corpul tau iti amintesc de iro- proces dinamic, ~i nu ca 0 catastrofa. E posibil sa treci de la
niile tatalui, te trimit la situatiile in care ro~eai sau paleai "M-a lasat balta/l la "Ne-am ajutat sa ne dezvoltam pina ce el
de emotie ca urmare a unei priviri sau a gesturilor lui. m-a putut parasi, pina ce eu am putut trai fara el./I
Da, exista iubiri-pepiniere, care-i permit unui protagonist
sa creasca, sa se dezvolte, sa capete incredere pentru a mer-
Rea~ezarea evenimentelor ge ... mai departe. Citi parteneri n-au trait aventura iubirii ...
~i a sentimentelor pentru a se putea desparti ~i a se putea parasi.

Privindu-ma cu alti ochi, pe mine, pe celalalt, situatia, ra prizonierullibertatii sale ... Voia sa pardseasca pe cine-
operind 0 reagezare, pot inversa polul sentimentelor. Vazind a pentru a nu pierde aUe posibi/itati·
aspectul pozitiv al unui eveniment, ii modific influenta. $i
aceasta imi permite sa arat alHel, sa-mi sporesc sau sa depa-
gesc sentimentul de egec, sa dau na~tere unei comunicari au- IAceasta viziune mai dinamica asupra circumstantelor vie-
tentice pornind de la 0 neintelegere. tiymele imi dezvolta imaginatia ~i creativitatea.
"Cind c.eva nu merge in cuplul nostru, vorbim mult ~i ne Acest barbat ne spunea cite refuzuri primise ~i cum 11fa-
intelegem./I cusera sa se depageasca, sa caute solutii, sa gaseasca in el
resurse pe care nu 9i Ie cuno~tea: "Astazi Ie multumesc ce-
/lCind ma dete~ti, simt ca ma iube~ti. 0 sa fac in a9a fel in- lor care mi-au spus «nu»./I
cit sa ma dete9ti din cind in cind./I
Pot asculta, pot citi in mai multe feluri acela~i eveniment.
"Visam sa am un profesor care sa accepte ~i raspunsul
meu, ~i nu doar raspunsul corect pe care 11a~tepta (allui "Acest copil e insuportabil. De fiecare data cind incep sa
sau din carte). Un profesor mi-a spus intr-o zi: «Jacques, discut cu sotia mea, face numai prostii, a9a ca trebuie sa-l
intr-o compunere de 453 de cuvinte, ai scris corect 445... » pedepsesc./I
280 DACA M-A~ ASCULTA, M-AS INTELEGE Partener mai bun pentru tine Insu~:i 281

"Acest copil face in af?afel incH furia sa se abata asupra lui, Asumarea propriilor nevoi
iar parintii lui sa nu se certe. $tiecum s-au incheiat alte
discutii. Se sacrifica pentru a mentine armonia intre ei." Imi pot asuma in mod direct multe dintre nevoile mele, in
loc sa-l fac pe celalalt responsabil de satisfacerea lor. Acest
Rearanjarea este f?i0 reluare in posesie, iar uneori e 0 re-
din urma aspect e sursa unora dintre cele mai crunte frustrari
conciliere intre aspecte opuse din mine.
reciproce care pot interveni intr-un cuplu.
"Am visat urit. Era un om care ma dispretuia."
"Te fac responsabil de satisfacerea nevoilor f?ia a9teptari-
Eu visez despre mine. Ce parte din mine dispretuie9te 0 alta lor mele, de starea mea de suficienta sau insuficienta, adi-
parte? $i cite dintre acele lIte detest" inseamna lIma detest"? ca 9i de frustrarile, suferinta, durerea sau dorinta mea de
Rearanjarea inseamna' f?isa cauF parte a pozitiva a ceea ce a trai."
se intimpla. In aceasta privinta, ne sensibilizeaza cu precade- Ma definesc mai bine intr-o relatie daca accept sa spun nu,
re curentul pozitivist al psihologiei americane, a9a-numit
ceea ce-mi va permite sa spun da, un del.adevarat.
"new age". Ma ridicun pic deasupra, adopt punctul de vede-
re al "convingerii mele", caut sensul vietii, al copilariei mele, ACORDURI $1 DEZACORDURI
in durere sau placere.
Clnd ma refuzit
• Oare aceasta iubire nefericita m-a ajutat sa cresc, sa ma
recunosc prin multiple descoperiri? Treze~ti 111 mine vechi angoase,
• In ce fel a reuf?it fiul meu adolescent sa dinamizeze fa- Temeri Inca neexplorate,
milia prin revolta lui? Umbre fugare cu rnesaje incerte
• In ce fel mi-a deschis acest faliment calea spre alte valori Abisuri de nelini~ti surde.
decit reuf?ita materiala? Clnd rna refuzit
• Cite alte posibilitati nu mi-au deschis egecurile 9i lipsu-
Cerul se fnchide
rile parintilor?
• Ce curaj i-a trebuit acestei femei pentru "a-9i abandona $i viata sta fn loc
familia", a infrunta vinovatia f?ia-f?iurma propria cale? Speranta se naruie
$i se a~terne neantul,
Ceea ce mi se intimpla (in orice circumstante) are sens, $i regasesc
poarta un mesaj 9i eu pot incerca sa inteleg dincolo de efecte Chipul fascinant
f?ide consecintele imediate. Prin intelegere, ascultare, realita- Al clipelor de nebunie.
tea devine realul meu.
Astfel, pentru a deveni un mai bun partener pentru tine in- $i totu~i,
suti, iti dezvolti acest al f?aselea simt, adesea ignorat, cel de a Clnd ma refuzit
te mira, de a te minuna inaintind astfel in imprevizibil, accep- De fapt, fmi dez'Qalui
tind riscurile necunoscutului pentru a descoperi posibilitatile. existenta ta,
Mi-o reaminte(3ti,
Refuzfndu-mi-te.
Fiecare gest poate fi 0 crea}ie. Fiecare Intflnire poate deveni
opera de arta. De fapt, iTI afirmi dorinta,
mi-o dezvalui
282 DACA M"A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine Insuti 283

cu temeri nerostite gindesc sau simt, ce fac sau nu fac. Justificarea aproape perma-
Cu sperante inmugurite. nenta a faptelor noastre, a cuvintelor, a modului de a trai Ii Im-
Cind ma refuzi! pinge pe multi dintre noi sa nu existe dedt prin confirmarea
$i eu inteleg sau aprobarea celuilalt, intr-un fel de dependenta emotionala
$i accept care amputeaza creativitatea ~i inventivitatea in viata.
Fara sa ma simt negat, Imi pot dezvolta capacitatea de a trece de la dorinta la
Fara sa ma simt indepartat. proiect, de a-mi Inscrie visurile In realitate, leglndu-le de ceva
Putem in cepe sa FIM posibil. Piind confruntati cu 0 dorinta, multi ramln la vis sau
EUfji TU la imaginar. Trecerea de la dorinta la proiect pare decisiva
pentru 0 eventuala realizare. Ie~irea din dorinta inseamna
o clipa suspendata, trecerea In planul real, primul pas catre createa unei relatii,
Oar am de propice
Unei MARl fNTfLNlRl.
prin inscrierea dorintei intr-un act (ceea ce nu Inseamna pu-
nere in fapt), prin confruntarea ei cu un element din realitate.
Sarah Charlier Odata cu proiectullncepe cautarea mijloacelor, gasirea limi-
telor, a constdngerilor, asocierea cu alte proiecte. Luarea de-
Cunoscindu-mi mai bine zonele de toleranta, descopar mai ciziei va definitiva calea catre realizare, prin alegeri care pre-
repede ce e bine sau rau pentru mine Intr-o anume situatie. supun ~i renuntari.
Evit sa intretin ceva ce nu-mi doresc.
Avem 0 incredibila abilitate de a Intretine In celalalt ceea
Libertatea inseamna sa ai posibilitatea sa alegi, deci sa renunti.
ce nu e bine pentru noi.
"Eu, care-mi doresc atlt de tare sa fiu recunoscut ca fiul
A fi un bun partener pentru sine inseamna a accepta sa fii
acestui barbat, tatal meu, nu fac dedt sa-l denigrez, sa-l
tandru, binevoitor, indulgent fata de corpul sau ~i fata de ac-
critic ... ~i sa nu-l recunosc."
tivitatile vitale (hrana, somn, locuinta). Pot arata respect, da
Pot Invata sa traiesc mai mult In prezent, aici ~i acum, ~i atentie meselor,de exemplu? Daca maninc singur, Imi pot da
nu In a~teptare, fie blocat sau pierdut intr-un trecut care ma osteneala sa-mi pun mas a, sa pun muzica, sa ma primesc a~a
urmare~te, fie inchis intr-o dependenta de un viitor mereu cum prime~ti invitatii de soi.
nesigur sau amenintator. Punlnd placerea sau satisfacerea ne- Imi pot ingriji tinuta ~i starea, Imi pot lua ragazul unui
voilor mele in mlinile altcuiva, Imi asum riscul de a ma moment In compania mea. Pot reintroduce dsul, umorul, tan-
Infrunta cu multe frustrari. dretea, bunavointa.
Conceptul responsabilitatii pentru satisfacerea propriilor Imi pot schimba optica ~i felul in care ma privesc diminea-
nevoi e greu de acceptat ~i de Inteles. Ne pastram mitologia ta in oglinda. Pot duc~ gesturile pma la capat. Sa ~tiu sa ma
infantila: "Doar ceilalti pentru asta sint aici, nu? Daca ne iu- bucur de placerea de a nu tine cont de celalalt un anumit
besc, trebuie sa se ocupe de noi ... " Misiunea apostolica a timp. Sa ies, sa citesc, sa fac 0 baie, sa-mi acord timp, un timp
existentei - ideea ca mlntuirea, fericirea, recompensa vin de am de pretios, indt uneori ne e greu sa ni-l oferim. Devorato-
undeva de sus - e probabillnscrisa in noi. rii de timp sint adesea nemilo~i cu ei in~i~i.
Pot sa-mi definesc ritmul realizarii unui proiect, sa-mi deli- Cel ce nu se suporta va mcerca permanent sa fuga prin in-
mitez mai bine teritoriul, sa-mi afirm ~i sa-mi balizez spatiul, tilniri (telefoane, ie~iri, petrecerL.). Cel care nu-~i este sufi-
sa-mi acord timp. Sa nu fiu nevoit sa dau socoteala despre ce cient sie~i noaptea, I~i va impune prezenta, corpul unui pat-
284 DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE Partener mai bun pentru tine lusuti 285

tener. Se va juca de-a legaturile. Va fi pe post de 9tafeta, va Invatind sa recunosc 9i sa pastrez amintirea bineIui, a ferici-
transmite insatisfactia, devalorizarea sau angoasa sa celuilalt. rii, fara a Ie transforma aici 9i acum in regrete, in amaraciune,
Acceptind sa recunoasdi faptul ca insatisfactia sau discon- in suferinta, imi intaresc ... motorul vital de care am nevoie.
fortulii apartine, nevoile sau sentimentele reale, fiecare i9i poa- o femeie ne scrie: "Astazi, de cite ari ma simt impinsa sa
te confirma ce este, ce simte, 9i poate cauta in el ce-i trebuie.
mai iau 0 partie, sa maninc mai mult decit imi trebuie, imi
Poate ca ar fi posibil sa propun 0 actiune cu scopul de a lnfrun-
ta sau de a diminua aceasta nevoie, cautare (un act clar, 0 pun intrebarea: «De ce ti-e foame cu adevarat? De ce ti-e
chemare directa, acceptabila, opusa celei indirecte, impulsive pofta ... ?» ~i simplul fapt de a-mi recunoa9te foamea reala
(dincolo de cea aparenta), dorinta profunda (dincolo de
sau neauzite) sau sa-mi accept singuratatea ca pe 0 secventa, ca
caderea in bulimie) ma scute9te sa ma imbuib, a9a cum am
pe 0 parte, 9i nu ca totalitate a vietii mele. ~i daca aceasta do-
rinta nu e satisfacuta imediat, pot doar sa 0 recunosc, sa 0 nu- facut in ani de indopare agresiva 9i nesanatoasa.
mesc, sa 0 primesc in loc sa 0 las sa se dezvolte sub forma ne- Am dat un stoc de kilograme de ciocolata 9i de biscuiti pe
determinata a unei angoase a singuratatii. care Ie inmagazinasem pentru poftele mele afective."
A fi un bun partener pentru sine nu inseamna sa traie9ti in Privirea paterna are functie de reper. lmi dau a directie, ma
autosuficienta relaponala, intr-un univers inchis la orice rap ortez Ia 0 scara de valori, llni marchez drumul, mentin ,mu-
schimb, ci sa intri in dialog, in relatie cu diferite aspecte din mite exigente, arnin unele satisfacpi in vederea altara mai mari.
tine, pentru a te cunoa9te mai bine, a vedea mai clar 9i a te in- A fi un bun parinte pentru propriile sentimente inseamna
telege mai bine. ~i aceasta tocmai pentru a deveni mai des- a Ie recunoa9te, a Ie asculta, a invata ceva din eIe, dar 9i a Ie
chis, mai sensibil9i, deci, mai atractiv. lntr-un cuvint, mai viu.
limita, a Ie face sa te respecte, neacordindu-Ie 0 putere neli-
Existd doua atitudini fatd de viatd: 0 visezi mitata. lnvat sa ma ghidez singur catre ceea ce-mi face bine,
sau a trdie$ti. dincolo de satisfactia imediata pe care mi-ar aduce-o, de
Rene Char
exempIu,alcoolul, tutunul, tranchilizanteIe, somniferele. Ma
ma a:j,uta..
folosesc de "trucuri" interioare care ma. ghidea:za 1j';i
Sa fii un tata bun ~i 0 mama buna A9a cum fi:icea 0 femeie care spunea: "Cind ma surprind
pentru tine insuti cazind pe panta devalorizarii 9i a compararii (altul e mai
a9asau mai a9a dedt mine ... ), imi pun 0 interdictie. Nu
9tiu de ce imi vorbesc in engleza: «Drop comparison»
Singurul lei in care nu ri$ti sa rnori de sete este sa devii izvor. (adica dara comparatii»). ~i-mi raspund: «OK!» E distrac-
tiv diaIogul meu interior."
Renuntind la dependenta, pot deveni un bun partener "Am invatat cu greu sa identific persoanele 9i situatiile ca-
pentru mine. Accept sa fiu un tata bun 9i 0 mama buna pen- re-mi fac bine, ma inspira, ma construiesc. ~i cultiv aceste
tru mine insumi, adid'i sa nu ii mai caut in exteriorul meu. relatii. Evit sau Ie limitez pe cele care ma arunca in angoa-
lmi asum 9i disting aspectul patern 9i matern al acestei rela- sa, disconfort, ma fac sa ma simt prost cu mine insumi 9i
tii cu mine. Tandrete, d'ildura, intelegere, bunavointa mater- cu ceialait. Rectmosc ce e rau pentru mine, arice ar spune cei-
na, atentie nediscriminata fata de mine. Nu imi retrag iubirea Iaiti. Invat sa elimin, sa dau drumuIIa ce nu imi face bine."
fata de mine in cazulin care critic ceea ce fac sau ceea ce sint.
Daca in aceasta relatie, astazi disparuta, am trait ceva bun Ne gindim la numeroasele somatizari ce sint urmarea vi-
9i vital care a ramas TIl mine, J;lU trebuie sa distrug, sa resping. noviijiei, a miniei reprimate, a interdicjiilor. Ma pot autoriza
286 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Partener mai bun pentru tine insuti 287

trebuie sa fiu acolo, trebuie sa fac aia, trebuie ... " Aceste
(in sensul: sa devin autorul) sa fiu femeia sedueatoare sau sen-
zuala, barbatul vulnerabil sau impetuos. impuneri erau ca ni~te ordine teribile carora nu li se putea
sustrage. 0 viata de supunere fata de cel mai nemilos
"lata-ma inveselita de ceva timp, cu zece kilograme mai tiran: el fnsu?i. Cind s-a hotarit sa abandoneze acel "tre-
putin in urma acestei con~tientizari din timpul ultimului buie", sa-~i incalce propriile ordine, au cazut 9i kilograme-
stagiu. Ie. A gasit greutatea naturala a corpului, cele 70 de kilo-
Zece ... ! E 0 cifra importanta pentru mine, dar nu vreau sa grame ...
ma opresc aiei. Vreau ca aceasta cifra sa creasea. Poate
ceva mai lent. o (mara ne-a descris descoperirile sale, legaturile care exis-
tau intre fiiea~i mama sa prin ea. "lau cuno~tinta, in sflr-
Zece kilograme! 0 povara data jos putin cite putin. La in-
ceput, cred doiam pierdut citeva kilograme de teama ~iin- :;;it,de lunga tacere impusa de mama mea asupra faptului
grijorare - au fostcele ale gindului la «ce va spune lu- ea trupul meu a fost pingarit. M-am ucis ... multa vreme,
fara sa indraznesc sa spun." (Se refera la un viol prin care
mea», cele ale dorintei de a ma exprima, de a ma defini, de
a spune «da» ;;i mai ales «nu» ... a trecut in copilarie, la 11 ani.)
$i apoi au disparut partial acele kilograme care voiau "Imi amintesc ca pe cind aveam 15 ani 0 agresam verbal, cu
sa-mi ascunda corpul de femeie fata de mine :;>ifata de cei- cuvi,nte mU9catoare, feroce 9i mama imi spunea: «Scuipi
lalti. Am putut avea cu parintii mei 0 conversatie extraor- venin. E~ti 0 vipera. Cu ce ti-am gre9it, Doamne, sa merit
o astfel de fiiea?» Da, cuvintele pot fi mu;;catoare, inteleg,
dinar de apropiata, in care in sfir~it am putut sa Ie arat 0
femeie care a trait 0 viata de femeie, cu corp de femeie, lin- la fel cum pot fi 9i cuvintele intoarse, negate, ascunse ....
ga barbatul iubit. Inainte, fiecare dintre noi ~tia, dar tacea. Dupa acest stagiu, m-am gindit ca n-am avut niciodata in-
credere in mama 9i cu ant mai mult n-am avut iricredere
$i in clipa in care mi-am putut imbrati~a tatal, cu siguran-
in «statutul de mama» ... $i daca aceasta dificultate de a fi
ta am mai dat jos citeva kilograme ames tecate cu lacrimi.
Apoi am remarcat ca anul acesta nu am mai facut otita, ca mama (singura cu copilul) am proiectat-o :;;irasproiectat-o :;;i
lainceputul fiecarei veri ... apoi mi-am cumparat 0 fusta. asupra fiicei mele ... ! $i daca copilul meu a suferit din ca-
Imi face bine. uza asta la fel de mult ca dill cauza divortului parintilor ...
In sfir~it, kilogramele in plus, care formau un amalgam de Julie, care are astazi 6 ani, imi arata deja de vreo trei ani ca
regrete, amaraciune, incredere tradaUi, tandrete brutaliza- are ceva pe fata, 0 urticarie rezistenta, se scarpina, i~i face
ta audisparut toate ... ~i cred ca am inceput sa port doliul rani, i9i lasa urme. Astazi accept ca sint urmele fricii mele,
iubirii. 0 rana s-a inchis ... dupa cinci ani. ale angoaselor mele negate, pe care ea le-a inteles. Accept
lata din ce cred eu ca erau adunate acele zece kilograme. :;;ilas in urma vinovatia care ma sufoca.
Acum mai am de dat jos angoasele, care imi par intot- • Vinovatia de a-mi fi infruntat tatal, de «a-l fi dezamagit».
deauna bine ancorate in strafundul meu. $i uneori «sabo- • Vinovatia de a 0 fi facut pe mama sa plinga adesea, de a
torul meu favorit» imi aminte~te ca e mereu in preajma, ma fi bucurat de asta.
mai ales pe creasta valurilor. • Vmovatia propriului corp, prea devreme obiect al dorintei.
Imi voi acorda timpul necesar ~i putin cite' putin ma voi • Vinovatia de a-i fi spus fostului sot: «Nu te mai iubesc.»
debarasa de asta, voi invata sa traiesc mai bine in compa- • Vinovatia de a desparti un copil de tatal sau, de a strica
nia mea." viata conjugala :;;ifamiliala.
• Vinovatia de a strica 0 alta familie, cea a iubitului meu,
Un barbat obez a inteles greutatea greutatii sale, apasarea
teribila a tuturor acelor "trebuie", care ciocaneau fiecare cu care traiesc 9i care are trei copii.
clipa a existentei sale. "Trebuiesa plec, trebuie sa ma ridie, Of! iata 0 gramada de vinovatii.
288 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Partener mai bun pentru tine Insuti 289

Multi mi-au spus: «0 sa regreti. Vei plati in viata. Mai de-


vreme sau mai tirziu, vei fi nefericita ... » Aceste predictii Cfnd fiecare gest devine opera de arta, creapie.
m-au inspaimintat foarte tare. Aveam impresia ca trebuia
sa-mi plaiesc scump aceste obligatii, ca aveau sa-mi cada
in cap intr-o zi, dnd ma a~teptam mai putin .... $i Ie a~tep-
tam permanent. $i a9a am trait pina de curind. Sa accep!i sa fii un partener mai bun
Astazi, remcep sa ma iubesc 9i sa-I iubesc pe cei din jur (era pentru tine insu!i
~i timpul dupa atitia ani), 9i atunci m-am gindit sa va scriu
Sinteti la baza tuturor relatiilor voastre. Ceea ce nu in-
pentru a va povesti despre reconcilierea cu mine insami." seamna in centrul. ..
A H un tata bun pentru sine inseamna sa nu la~;ipe mline Sinteti deci responsabili de stima, iubirea, respectul pe
ce poti face azi ... Sa-ti traie9ti 9i sa-ti pastrezi dorinta sexuala care vi Ie aduceti.
in loc s-o omori prin diverse mijloace. Sa-ti pastrezi dorintele Sinteti responsabili 9i de posibila imbunatiWre a relatiilor,
~i visurile fara a Ie pierde in dezamagirea insatisfactiilor. Nu ceea ce nu inseamna ca sinteti responsabili de relatie.
e yorba de acte de vointa, ci de acte relationale - despre Aveti sarcina 9i placerea infloririi lJia fericirii voastre.
aceasta legaturArespectuoasa, binevoitoare pe care 0 pot sta- Nu mai contati pe ceUilalt sa-lJiasume raspunderea pentru
bili cu mine insumi, cu partea cea mai calda din mine. Lega- voi, pentru a va asigura 9i implini nevoile, pentru a va lini9ti
tura pe care 0 stabilesc intre diferitele aspecte ale persoanei temerile 9i a va cocololJi panica. Nu a9teptati raspunsul de la
mele, intre fatete ale personalitatii mele este un act de reuni- ) eelalalt. Puneti-va intrebari, largiti-va pereeptia, aseultati-va
Hcare. Prea adesea lasiitn sa se infrunte in noi, sa se razboias- tdiirea. $i incredeti-va in imprevizibilul din voi. Indrazniti sa
ca aspecte opuse ale fiintei noastre. Meditatia ne permite sa va definiti lJipunctati diferenta emd celalalt ineearca sa va de-
regasim unitatea prin apropierea, punerea in relatie a opozi- fineasea ... pomind de la 0 idee proprie. Experimentati ereind
tiilor, a elementelor antagonice. Sa cultivam arta epicurieni- realul dineolo de convingeri. Nu produeeti nimic ee nu ati
lor, care ~tiau sa-9i limiteze 9i sa-9i amine placerea. Sa degus- putea rezolva.
tam in loc sa consumam. Aveti grija de voi eu adevarat in Hecare zi. Sinteti unici ~;;i
Devin mai exigent cu calitatea relatiilor care imi fac bine. extraordinari ... ehiar dad\. ati uitat. Traiti ea 9i cum ati fi sin-
Imi recunosc limitele, nu ma mai las persecutat sau chinuit de guri l?iacceptati sa va aHiturati celorlalti de Hecare data cind
un ideal de sine intangibil. e posibil...
A Hun mai bun partener pentru sine inseamna sa inveti sa Priviti-i pe ceilalti ca pe nil?te cadouri; :?imai mult, cape
identifici rapid factorii de sabotaj din tine, mai ales com para- ni9te cadouri care va imbogatesc viata.
tia care te descalifica, transferul prin care iti insuge9ti judeca- Cel mai. rau lucru in singuraiate nu e sa Hi singur, ci sa fii
ta altuia, devenind ceea ce percepe el despre tine. un prost partener pentru tine ... sa te plictise9ti de tine.
Navigind asHel intre bunavointa 9i exigente, nu pierd din Atunci nu ezitati, fiti un bun partener pentru voL ..
vedere scopul care mi se pare cel mai important. Ma des co- Viata va va rasplati insutit.
par ca ofiinta in expansiune, a carei dezvoltare e nesfir9ita, cu Ajungem la Ull plmct fn care experienta il1-
acea nesiguranta stimulatoare data de senzatia ca nimic nu a dividualii se aliiturii celei a gcneratiilor an-
fast obtinut sau incheiat. Mline e prima zi a vietH mele terioare, sueeesiunii infinite de fiinte vii,
viitoare. Sint diferit 9i distinct de tot ce ma inconjoara, con- fmiidaci11l1rii profimde fn adfneul original'
9tient de mine. Nu-mi pot gasi unitatea dedt in mine, sint sin- 9i insondabil.
gur cu viata mea unica9i astazi, aici imi gasesc sursa vietH. Lou Andreas-Salome
Diferentierea 291

"Cind vine, ar putea sa treaca prin bucatarie sa ma intre-


be ce fac inainte sa priveasca :;;tirile."

,
Diferentierea

Nasdndu-ne, trecem de la 0 autonomie cosmica1la depen-


denta umana, incepind eel mai adesea prin dependenta psiholo-
gica :;;iafectiva fata de parinji, care devine mai nrziu emojionala,
psihica:;;i relajionala. Ca:;;i cum aceste prime relatii semnifica-
tive ne-ar servi drept model, drept schite pentru scenarii de A$teptarile nerostite sint cele mai disperate.
viata pe care ne multumim sa Ie rejucam :;;isa Ie reactualizam.
Dezvoltarea in sensul cre:;;terii, prosperitatii, creativitatii, "La birou, ma a:;;tept sa fiu recunoscuta de colegul meu
orice schimbare :;;iscapare din repetitie porne:;;te de la necesi- drept 0 femeie atractiva, chiar daca nu vreau mai mult de
tatea de diferentiere :;;ide definire. am. Dar toate remarcile :;;icomentariile entuziaste se refe-
ra la trecatoarele pe care Ie vede pe fereastra: «Ai vazut-o?
Cind ceUilalt ne define~te Ce eleganta! Imi place acest stil.»"

Mare parte din dificultatile relationale din viata adulta se


bazeaza pe faptul ca ne lasam definiti de celalalt :;;iincercam,
la rindul nostru, sa-l inchidem pe celalalt in definitia noastra.
Imi imaginez cu u:;;urinta cum ar trebui sa se comporte ce-
lalalt fata de mine; :;;iel face la fel in ce ma prive:;;te.
"Cind sosesc, ar putea sa iasa din bucatarie :;;isa ma pri-
meaSca in hol, sa-mi spuna eel putin «buna ziua»", i:;;ispu-
ne el, deschizind televizorul.

1 Omul nU-$i mai aminte$te originea sa diviniL Nascindu-se e


despartit, rupt, deei in eautare, dependent. Paradox: fetusul nedes-
partit este independent. A fi dependent inseamna a te simti legat in-
tr-a maniera incerta printr-a legatura care s-ar putea desfaee, de
unde $i angoasa $i intaleranta fata de aceasta legatura, agatarea in-
crineenata $i disperata de persoana ce simbalizeaza aeeasta legatura.
Misticii eauta fuziunea eu intregul pentru a-$i regasi independenta. ,,$tii, mama ta are dreptate."
$i eu cit sint mai "supu$i" (discipoli), cu ant sint mai liberi. ,,$tii, tatal tau are dreptate ... "
292 DACA M-A$ ASCUL:TA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 293

A~teptarile sint tacute, nu se rostesc, deoarece fiecare con- Evident, putem intelege sensu1 daru1ui (,,0 vei pastra in-
sidera ca sint de la sine intelese, iar celalalt trebuie sa'reacti- totdeauna") ca pe 0 asigurare a perenitatii relatiei. Persoana
oneze "spontan". Poate di pastrez din copilarie convingerea care accepta 0 asemenea ofranda se angajeaza implicit. Per-
ca celalalt ~tie mai bine de ce am nevoie. De altfel, mi-o ~i soana care accepta cadoul i:;;ipoate enunta pozitia: "Accept
spune: cadoul fara a ma simti 1egat. II pot accepta ca pe ceva care in-
tare:;;te relatia noastra de azi."
"Ar trebui sa te duci mai putin la acest grup de studii de
Darurile :;;iofran dele sint ca ni~te bule de oxigen care pu-
hinduism ~i sa fii mai cu picioarele pe pamint, sa-ti faci
rifica apa unei fintini, bulbuci care anima mi:;;carea apei.
alti prieteni." Mi-am instalat 0 fintina in casa pentru a face tacerea sa vi-
"Cind nu vrei sa facem dragoste, nu-ti dai voie sa fii 0 fi- breze. Curge de 1a est 1avest ca sa insoteasG~ mersu1 soare1ui
inta intreaga." :;;imerge tot anu1 pentru a lega anotimpurile intre ele.
"N-ar trebui sa-ti pari:ise~tisotia. Ea te iube~te ~i, de altfel,
~i tu 0 iube~ti."
A te diferen!ia
Ast.£elne Uisam definiti de reactia ce1uilalt, prin atitudinea
sa, prinrefuzul sau sau lipsa de dorinta. Nelasam definiti cel Progresul inseamna separare. $i nu e acela:;;ilucru cu para-
maiadesea printr-o modalitate simp1a: reactia (a reactiona sirea sau pierderea. Am ajuns sa considedim viata ca pe 0 suc-
nu inseamna a actiona) celuilalt. Reactia este un comporta- cesiune de na:;;teri. Odata ie:;;itidin pintecelemamei, trebuie
ment-ecran, care ascunde emotia reala. apoi sa ne diferentiem de copilul ei imaginar, ~i apoi de c~l a1
"Cind m-am dus la psmoterapie, sotul meu ~i-a luat un aer tatalui. Sa ie~im din temerile lor, din dorinte1e, din deceptiile
zeflemitor fata de ceea ce e1 numea «scarpinatul in buric». :;;imitologiile lor persona1e. Efort~l se continua $i se repeta:
A~adat~am evitat sa-i vorbesc despre descoperirile mele. Ani personaje1e care ne iubesc vor sa ne faca sa intram in temeri-
Ie, dorintele, mito1ogiile lor personale.
mai tirziu, mi-a spus ca se simtea gelos, ca se temea de ce
aveam sa spun despre el ~i ca i-a parut rau ca nu i-am spus
nimic despre ce insemnase pentru mine aceasta terapie." Astfel, din na$tere In na$tere, alimentafi de seva viefii, fnce-
Multe fraze incep cu 0 definitie a celuilalt, 0 confuzie intre pem s~ trifim.
el ~inoi.
• "Nu crezi ca... ",
• "E:;;tide acord ca ... ",
.',,,Nu ai chef sa ... ".
Incerdim astfel sa obtinem aproba~ea celuilalt inca inainte
de a ne enunta parerea sau dorinta. Nevoia de a fi recunos-
cuti :;;iaprobati e atit de puternica, inclt ne sacrificam adesea
pozitia, definirea pe care 0 dam unei situatii.
"Iti ofer aceasta carte, un obiect, ~i sper ca ai s-o pastrezi
intotdeauna, ca nu ai s-o dai copiilor:"
Ea ar trebui sa refuze un asemenea cadou. 0 carte sau un
obiect oferit scapa de sub controlul ce1ui care 11ofera. " Viafa este 0 succesiune de lw$teri."
294 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 295

Existenta e aceasta mi~care, incercare de a te recunoa~te


un altul, distinct. lmi asum riscu/ de a mit oferi, de a mit defini a~a cum sfnt ~i
Orice demers in vederea dezvoltarii personale rezulta din cum simt.
posibilitatea de afirmare, de confruntare ~ide ie~ire din starea
de supunere sau de opozitie. Am remarcat ca, in cea mai ,,- Mi-a$ dori un al doilea copil, spune el.
mare parte, interactiunile umane ajung la aceste doua pozitii - Dar nu-ti dai seama, deja avem greutati! Asta ne-ar
relationale. Implicit sau explicit, evantaiul supunerii e larg;
complica viata ... "
merge de la pseudoacceptare ("A, nu ma costa nimic sa ac-
Ea nu adopta a pozitie, ci ataca punctul de vedere al celui-
cept!", "Daca lui ii face placere!") sau de la falsa adeziune
lalt. Inceardi sa-i modifice dorinta. $i el, care vrea sa-$i
(care nu ma angajeaza cu adevarat) pina la instrainarea de
propriile mele pozitii. mentinii pozitia, repetii: "Dorinta mea e sa avem un al doi-
Evantaiul opozitiei este la fel de larg ~i subtil, mergind de lea copil."
Atunci ea a sa incerce sa-l defineasdi, atribuindu-i inten-
la sabotajul con~tient la eel incon~tient.
tii: "Nu te ginde$ti la mine, la dorinta mea de a-mi relua
"La frontiera, am descoperit ca mi-am uitat pa~aportul. .. $i activitatea, la faptul ca ma tern de na$tere. E$ti egoist."
am inteles ca nu voiam sa fac acest voiaj in strainatate ... " lar el, ca un disc stricat, continua: "Am spus doar ca do-
"Imi spusese ca nu voia copii ~ieu i1ascultam, folosind un rinta mea ar fi sa avem un al doilea copil."
contraceptiv. $i apoi nu ~tiu ce s-a intimplat, ca m-am tre- Ce 0 impiedica pe aceasta femeie:
zit insarcinata, de~i aveam sterilet. .."
• Sa recunoasca dorinta celuilalt?
Opozitia se poate exprima prin refuz deschis sau voalat, • Sa adopte ea insa$i 0 pozitie, aceea de a nU-$i dori in
fuga, conflict ~i chiar dorinta de a-I distruge, de a-I suprima acest moment un al doilea copil?
pe celalalt.
Ar fi putut sa asculte ce insemna aceasta dorinta pentru
E nevoie de tenacitate pentru a lua pozitie ~i a rezista tenta-
sotul ei. Ar fi putut sa-l faca sa inteleaga ca pentru ea acest co-
tivelor celuilalt de a te defini, pentru a nu-llasa sa te ateze acolo
unde vrea el, pentru a nu ne lasa inchi~i in perceptiile celuilalt. pil insemna a renuntare $i sa-i vorbeasca. de prioritatile ei.
Intr-un cuplu, de exemplu, atunci cind unul dintre parte- $i-ar fi putut comunica unul altuia pozitiile diferite, ar fi pu-
neri adopta 0 pozitie clara, aceasta declan$eaza la celalalt tut comunica asupra a ceea ce nu aveau in comun.
opozitia ~i a tentativa de a-I face pe partener sa-~i paraseasca Intr-o punere in comun, fiecare e confruntat cu pragurile
pozitia proprie, pentru a 0 transforma intr-o reactie de opozi- sale de toleranta, cu zonele de nerabdare, cu prapastiile din-
tie. Ne intrebam daca nu e 0 modalitate occidentala de a pre- tre dorinte $i temeri. Comunicarea ramine a incercare $i a pla-
fera o-pozitia a-pozitiei. Am remarcat ca orice propunere de cere de a accepta sa pui in com un, pe linga punctele de vede-
dialog prin apozitie i se pare insuportabila celuilalt, care dez- re comune, $i diferentele.
volta ~i restimuleaza comportamente de opozitie pentru a
"suprima" ~i a anula adoptarea unei pozitii de catre tine. Distinctia Intre "IntelegereU
Oare ne simtim mai bine luptind dedt daruind? Aceasta di-
namica pare sustinuta de doua pozitii-feti~, certitudinea ~i mdo-
, "acordu
si
ia/a. Certitudinea inchide u$a dialogului, schimbului. Indoiala Limbajul curent creeaza a confuzie intre intelegere (inte-
sau incertitudinea invita la lini~tire, la raspuns. Intre certitudi- leg dorinta ta, cererea, nevoia) $i acord (sint de acord sa satis-
ne ~i incertitudine exista loc de incredere, adica de rise. fac, sa raspund, sa implinesc). Cit timp ne ia sa descoperim $i
296 DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE Diferentierea 297

sa acceptam ca a comunica nu inseamna a te pune de acord, ce am paW. I-am raspuns bine dispusa ca dimineata am
cum da de inteles expresia "ne-am inteles". nevoie de calm ~i ca nu mi-ar face bine sa ramin acolo
"Inteleg doitu ai chef sa facem dragoste. Oar eu in seara unde ma simt agresata. Daca i-ati fi vazut fatal Dupa
asta sint prea ocupat, obosit, putin doritor. Acesta e senti- aceea, a facut it} a~a felinclt sa Ie urmareasca dt mai putin
mentul meu, nu depinde de tine." sau se scuza: «In lume se petree lucruri importante!» Nu
Aceste cuvinte fac mai putin rau dedt sa intorci spatele mi-ar place a sa renunte la ~tirile care n intereseaza, ci sa Ie
sau sa refuzi. asculte fara mine ~i fara sa se simta ofensaL"
In acest exemplu, femeia i~i respecta ritmul, dorinta per-
Grice dorin/a este prim ita, dar nu neaparat realizata. sonala de a-~i lua micul dejun in lini~te. Celalalt 1iimprumu-
ta 0 intentie de respingere, critica sau cerere. A-i imprumuta
celuilait dorinta sau a te simti riinit de comportamentul auto-
in ce prive~te comunicarea, toti avem a~teptari bazate pe
mitologii. Este cazul mai ales al celor legate de confirmarea nom al celuilait sUi la baza multor neintelegeri. Intentiile im-
sau aprobarea celuilalL prumutate celuilalt reflecta temerile noastre, se leaga de in-
doieli, sentimente de devalorizare sau de persecutie.
"Zi-mi ca e~ti de acord cu mine."
"Spune-midi am dreptate sa cred asta, ca am facut bine."
Pentru cei mai multi, 0 buna comunicare inseamna sa te
pui de acord, sa te intelegi, sa nu existe discordanta, opozitie
sau diferentiere.
Aud adesea: "Nu pot comunica cu el (ea)"; ~i cind cer pre-
cizari, descopar ca ar trebui spus mai degraba: "Nu sintem de
acord, nu avem aceea~i parere."
"Nu pot vorbi cu el despre filmul asta. Lui nu i-a placut ~i
mie mi s-a parut extraordinar./I
"Nu inteleg de ce-i plac filmele de groaza! Sta dteodata
pina la 1 noaptea, ca sa urmareasca efectele acelea stupi-
de. 5int chiar proste~ti."
Ea cere, atadi: "De ce te uiti, ce gase~ti la el?" ~i nu desco-
pera ceea ce vede, ceea ce simte el. Nu este important ce
prive~te el (ce e in exterior), ci ceea ce vede, ce simte, cee
in interiorullui.
"A.m chef sa pIcc singur ... "
Distinc!ia intre inten!ii
,,- Am chef sa plec singur in vacanta, spune un adolescent.
~i reac!ii - Oar ce nu e in ordine cu noi? raspund parintii./f
"Mi s-a intimplat intr-o dimineata sa-mi iau farfuria cu Daca. liu va didea in cape ana acestui decaIaj dintre ceea ce
micul dejun ~i sa ma due sa maninc in camera de aliituri, spune ~i ceea ce se intelege, adolescentul i~i va mentine
pentru ca ~tirile imi spargeau urechile. 50tul m-a intrebat atitudinea ~i i~i va urma proiectul. fiN-am spus ca nu e
298 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 299

bine cu vot, ci ca vreau sa merg singur in vacanta. Vreau Eu masimteam atacata, criticata, ca 0 mama prea ingadui-
sa plec in Corsica in jur de 30 iulie./I toare :;;ifaceam totul pentru a 0 convinge pe mama: «Tim-
/lMi-au luat ani buni, spune 0 tinara, sa inteleg ca atunci purile s-au schimbat, in zilele noastre ... » Ani de zile intilni-
cind sotul meu imi spunea «Vreau sa fiu singur», nu era 0 rile noastre au fost viciate de aceste infruntari, pina in ziua
critica sau un atac la adresa mea./I in care i-am spus: «Oa, e:;;ti~ocata datorita convingerii tale
ca a trai in concubinaj nu e bine, e un pacat. Inteleg ca nu
crezi in asta.» Nu am mai vrut sa 0 conving de faptul ca ti-
infruntarea sau confruntarea nerii de azi, moravurile sau nopunea de cuplu au evoluat.
Am refuzat sa ma simt invinovatita :;;ilupta dintre noi a
In mod paradoxal, dorintade acord, nevoia deconsens incetat. Am acceptat in sinea mea ca mama are convingeri
creeaza infruntarea. Atatam opinia saudorinta celuilalt in diferite de ale mele :;;imai ales am inteles ca aceste convin-
speranta ca 0 yom distruge ~i 0 yom inlocui cu un punct de geri erau importante pentru ea, ca tinea la ele :;;ica ~i Ie pu-
vedere asemanator cu al nostru: /IN-ar trebui sa-ti dore:;;ti tea pastra fara ca eu sa incerc sa i Ie distrug."
asta./I
In confruntare, doua puncte de vedere sint puse unullin- Multi copii deveniti adulti Ie cer astfel parintilor sa Ie re-
ga celalaltintr-o dinamica de apozitie,:;;i nu de opozitie. Ama cunoasca valorile personale, modul de viata diferit, refuzind
confrunta inseamna a dezbate ceva fara sa vreau sa-l reduc pe in acela:;;itimp sa recunoasca valorile parintilor lor.
celalalt la pozitia sau la convingerile mele. Marea teama de
confruntarea unor pozitii diferite este legata de dificultatile Ajungem 1aparadoxul de a cere toleranfa aratfndu-ne into-
de separare din fiecare. Teama de a descoperi ce ne-ar putea leranti·
reuni, in conditiile in care sin tern atit de diferiti. Ce ne-ar pu-
tea reuni? Ce ne-ar putea aduce la un loc ~i tine impreuna?
Oar poate ca e tocmai placerea de a fi impreuna, bucuria de a "Convingerile tale religioase te inchid ~i iti sufoca viata,
fi tu insuti, de a fi acceptat in unicitatea ta. tata. Intotdeauna am suferit de pe urma intolerantei tale ..
Vreau sa recuno:;;ti pretul eu care mi-am cucerit libertatea
Cite suferinfe pi cheltuiala de energie ar fi evitate printr-un
de a gindi.
demel's simplu: recunoapterea convingerii ce1uilalt, confir- Ai ramas eu mama, de:;;inu 0 suportai, eu :;;tiam.Mai bine
marea punctului sau de vedere pi definirea propriu1ui punct ai fi divortat, ca mine. E mai putin ipocrit./I
de vedere ..
Pentru a fi recunoscut, trebuie sa-l recunopti pe ceWalt.
"De ani de zile eram in conflict cu mama pe tema fiicelor
mele. Era scandalizata ca ele traiesc in concubinaj sau ca Copiii care au fost supu~i unor ceririte multiple de schim-
i~i schimba iubitii. Era dezorientata, mai ales fiindca nu bare de-a lungul vietii (/lfii altfel, fii cum vreau eu/l) se incar-
putea pune 0 eticheta: «logodnic» sau un reper: «e om de ca la rindullor de cereri nebune~ti in ce-i prive:;;te pe parinp.
afaceri sau inginer» asupra aces tor tineri identificati doar
printr-un prenume sau, mai diu, printr-o poreda:;;i care "Mama, tare mi-a:;;dori sa te ocupi mai mult de tine, sa ai
erau in cautarea unei profesii sau a unui loc de munca ... grija de corpul tau, de tinuta ... /I
300 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 301

"Tata, a~ vrea sa bei mai putin, sa lucrezi mai putin, sa ie- Pozitia pe care 0 mentinem $i 0 reafirmam rezistind tenta-
$iti mai des impreuna, tu $i mama. A$ vrea sa fii alHel, tivelor de definire de catre celalalt e puternica, mai puternica
tata.;." dedt opozipa, care consta in a-I ataca pe celalalt printr-o dez-
batere in contradictoriu.
Cautarea unui acord, chiar daca uneori e importanta, nu Daca-l "reducem/l pe celalalt pina la.a-I face sa dispara sau
trebuie sa reprezinte scopul final al oricarui schimb. Innlni- pina la a-I distruge ca fiinta distincta, nu mai avem interlocu-
rea, imparta$irea, confruntarea ideilor, a punctelor de vedere tor $i schimbul nu mai este posibil.
$i a dorintelor ramin mizele esentiale ale relatiilor vii.
Bineinteles, cind pozipile divergente se refera la un pro-
iect sau teritoriu comun (aavea un copil, a cumpara 0 casa, a Definirea sinelui
reorganiza 0 firma, a stabili un anumit mod de viata), con-
fruntarea nu rezolva problema, 0 lamure$te, permite identifi- Cind nu ma mai las definit de celalalt, cel mai greu e sa
carea pozitiei fiecaruia. Pot adopta patru pozitii posibile fata $tiu ce vreau:
de un proiect care ma implica: • Care sint prioritatile mele printre dorintele multiple?
• aderare fara rezerve, • Care sint temerile, nevoile, limitele, resursele, refuzurile?
• aderare cu rezerve,
Trebuie sa-mi reperez pragurile de ~pteranta $i de vulne-
• lipsa de adeziune ("Nu conta pe colaborarea $i resurse- rabilitate. Toti avem puncte slabe, zo~de imaturitate care
Ie mele"), fac ca in fata anumitor cuvinte sau comportamente sa simtim
• pozipe contrara ("Voi face tot posibilul sa impiedic o inveninare sau 0 rana care ne lasa fara cuvinte. Aceste
aceasta") . puncte sint legate de lipsurile din trecut, se sprijina $i se inta-
resc prin situatii neincheiate, in urma carora am pastrat mai
Cind vorbim despre aceste lucruri in sesiunile de formare mult sau mai putin con$tient dorinta de implinire. Cite e$e-
din intreprinderi sau la diverse locuri de munca, se rididi va- curi, umilinte, frustrari continua sa transpire, sa se intrevada
luri de proteste, critici nemiloase de respingerein masa. prin comportamente pentru a-$i gasi reparatia, justificarea
Daca acceptam sa ne dam osteneala de a aplica principiul sau realizarea? Ani mai tlrziu vor erupe intr-o relatie fara a
confruntarii, de a-I transforma intr-o metoda reaM de colabora- avea vreo legatura cu situatia propusa de celalalt.
re posibila - diversificata, actualizata 1;;1, mai ales, recunoscu-
ta -, vedem ca relapile se schimba total; mai ales ereativitatea, lICe m-a apucat in timpul mesei sa-mi iau iubita deoparte
in mod agresiv ca sa-i imput un comportament sau 0 ima-
eompetenta se exercita eu mai mult entuziasm $i eficienta.
gine in care nu se recunoa$te $i care a ranit-o pentru tot
Aceasta permite $i dinamizarea permanenta a relatiilor, care restul serii...?/I
s-ar putea bloca, inchista in rutina zilnidL Grice relatie vie "De ce simt nevoia sa fac aluzie la 0 reuniune de familie,
poarta in ea propriul sfir$it, bazat pe evolutia noastra, a celui- la ceva din intimitatea noastra, declan$ind asHelo drama
lalt, pe schimbarea necesara $i eliberatoare. $i UI)- blocaj care va persista in relapile apropiate timp de
Clarificind pozitii ireconciliabile, se poate ajunge la re- mai'multe luni?"
nuntare. $i atunci va trebui sa-mi gestionez frustrarile.
Da, aceasta aspiratie de a ma defini intllne$te diferite ob-
• "Renunt la vacantele in comun." stacole, legate de zonele mele de umbra, de conflict, de repe-
• "Renunt la aceasta relatie in care nu ma simt bine./I titiile pe care Ie intrepn sau defalsele certitudini care ma con-
• "Renunt la aceasta colaborare./I string $i ma instraineaza in ciuda mea.
302 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Diferentierea 303

e u~or sa-ti recuno~ti adevaratele sentimente. Sint adesea as-


Dincolo de aceste riscuri ?i obstacole, trebuie sa incerci to- cunse in spatele unor ecrane de supravietuire, de convingeri,
tu?i sa te define?ti, sa adopti 0 pozi}ie. de imagini de sine, de protectii rigide.

"Lasam in grija celuilalt sa aleaga pentru mine; acum aleg eu.


Asta-mi da 0 forta creatoare incredibila, un curaj fenomenal.
E un lucru nou, e greu sa ma definesc. Uneori inca-mi do-
resc ca celalalt sa propuna totul, sa-mi spuna cum sa fiu,
ce sa simt, sa apreciez sau sa refuz."
Cind nu-l mai fac pe celalalt responsabil de ceea ce nu
merge la mine, imi dau seama ca ceea ce mi se parea un con-
flict exterior se reduce la unul interior, la 0 nehotarire.
Intr-un cuplu, nevoile de distanta ~i de apropiere ale par-
tenerilor sint in general asemanatoare inainte ca ei sa se intll-
neasca. Apoi se instaleaza un sistem, care repartizeaza expri-
marea nevoilor intre cei doi, astfel'indt unul pare sa-~i do-
reasca apropierea, iar celalalt, distanta. Conflictul interior al
fiecaruia se traie~te astfelin exterior intr-o maniera repetitiva.
Sa te cuno~ti pe tine, cu schimbarile, cu constantele tale e
un ve~nic ~antier in lucru. "Am invatat sa nu arat niciodata baietelul care traie?te
?i plinge in mine."

Pastreaza un ochi de veghe asupra interiorului tau, da-i voie "Cred ca acel copila~ violent ~i disperat ascuns in spatele
sa mearga mai departe.
adultului inteligent ~i competent care sint se exprima prin
ironia mea."
Recunoscindu-mi din ce in ce mai rapid sentimentele in Sa te schimbi inseamna sa treci dincolo de acceptarea a
succesiunea de senzatii, pot alege, pot incerca sa gestionez ceea ce se ascunde in spatele propriului ectan de aparare, de
mai bine ceea ce declan~eaza, adica sa accept sa ma confrunt protectie sau de teama. Durerea se poate imbraca in minie
direct cu emotiile mele ~i, deci, sa fac ceva cu ele. sau resentiment, la fel cum tristetea poate acoperi ~i ascunde
agresivitatea. Exilam in spatele unor sentimente frumoase
Sentimentele sint copii fragili ?i puternici in acela?i timp, emotii considerate de catre noi inacceptabile sau considerate
care au nevoie de ingrijiri constante. Ascultindu-Ie eu aten- astfel in mediile noastre de origine.
tie, vom intelege mai bine sentimentul care ne sustine sau
"N-aveam de gind sa-i vorbesc despre bani intr-un aseme-
resentimentul care ne sufoca. nea moment ~i sa-i amintesc de promisiunea de a-mi da ~i
mie aceea~i suma pe care i-o dad use ~i fratelui meu pentru
In loc sa-l acuz pe celalalt, in loc sa ma indoiesc de el, sa a se instala. Astazi a murit. Nimeni nu mai vorbe~te despre
ma irosesc chinuindu-l, ma pot ocupa mai bine de mine. Nu asta, iar mie mi-ar fi ru~ine sa mai cer ca atunci cind eram
304 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ tNTELEGE Diferentierea 305

copil. Eram considerat egoist de fiecare data dnd imi ce- tele mele. Fara asta, risc sa las alegerea in miinile celuilalt, sa-i
ream partea mea sau sa mi se dea la fel ca fratilor mei. .." imp un acestuia alegeri false.
De dte ori ura nu exprima in realitate profunzimea ata:;;a- "Eu sau studiile."
mentului :;;ia a~teptarilor? Ezitam sa ne spunem asta chiar ~i
.noua in~ine, pentru ca ni se pare fals. Dar :;;iopusul ar fi ade- ,,0 termini cu bautura sau plec."
varat. Am putea spune ca totul e adevarat, de la cea mai mare "Daca nu te porti mai frumos, te trimit la intemat."
contradictie la cea mai mare incoerenta, pentru ca ~i sentimen-
tele se pot impaca mai bine prin alaturare dedt prin opozitie. "E:;;tidestul de mare sa locuie:;;tisingur. Ai putea sa te ho-
tara:;;ti sa locuie:;;ti in aHa parte, sa-ti gase:;;ti un serviciu
.,Te iubesc :;;ite detest." stabil, in loc sa traie:;;ti aid, ca un fel de parazit. .."
"Te inteleg :;;isint furios." Astfel, ilimping pe celalalt sa ia in locul meu 0 decizie pe
Jti accept cererile :;;ima revolt ca Ieindeplinesc in totalitate." care eu nu 0 pot lua ... aceea de a-I da afara, de a pune capat
acestei vieti de dependenta care ma apasa. De dte ori nu in-
Aceasta acceptare de a te Uisa definit de dorintele :;;icere- cerdim sa-l facem pe celalalt sa ia 0 decizie in locul nostru, sa
rile celuilalt detine 0 functie proprie in economia dinamidi exprime alegerea noastra, sa realizeze dorinta noastra?
personale. Rezolva conflictul intern :;;iinconsecventa, facin-
du-le sa treadi numai de 0 parte.
Autodefinirea este 0 incercare de a aduce lumina in hao-
Cind ceUilalt se opune
suI propriilor dorinte. Ne face sa alegem, adica sa renuntam schimbarii
la alte alegeri posibile.
Adesea, nu aleg cu adevarat. De pilda, am doua dorinte Autodefinirea prin diferentiere se va lovi de rezistente in-
contradictorii de a-mi petrece seara. Simt nevoia ;d imi doresc
credibile din partea celor din jur, mai ales la inceput. Ca :;;i
sa fiu singur. Dar in acela:;;i timp sint tentat sa fac 0 vizita cum sistemul de relatii apropiate s-ar simti amenintat, nesi-
unui prieten care m-a invitat la el. Oricare ar fi dedzia mea,
gur pe valorile sale.
daca nu renunt complet la cealalta dorinta, ea va ramine aco-
10 ca 0 nostalgie, care imi va perturba fie singuratatea, fie in- "Revolutia din relatiile mele, ne poveste:;;te 0 femeie casato-
tilnirea. De aceea, daca apare 0 noua propunere neprevazuta, rita de 12 ani, a inceput in ziua in care sotul meu a spus, in
ma grabesc sa 0 accept, sdipind astfel de contradictia mea. timp ce luam masa: «Nu e solnita pe masa.» La care am ras-
$i intr-adevar, adesea pare mai simplu sa te la;d determi- puns: «Da. Ai vazut ca nu e nici sare, nid piper.» Am con-
nat de dorintele, de nevoile, de a:;;teptarile celorlalti. Oar :;;iin tinuat sa marunc. El era nemultumit, uimit. Ma vazuse atit
acest caz ramineo urma de otrava in relatie: e dorinta mea, de des ridicindu-ma in graM :;;iscuzindu-ma ca am uitat.
pe care n-am ~tiut s-o recunosc, pe care n-am putut nici ma- S-a simtit nedreptatit. A murmurat: «Eu lucrez toata ziua.
car sa 0 enunt pentru mine. Aceasta pseudoacceptare se va Nu vreau sa ma ocup de toate ... » Mai tirziu, m-a atacat din
manifesta involuntar printr-o sabotare, mai mica sau mai nou: «Eu nu-ti cer sa verifici nivelul uleiului din ma:;;ina!»"
mare, intr-o forma In general pasiva, a ceea ce voi trai in com- Sentimentul de nedreptate e uneori am de putemic, incH
pania celuilalt. intreaga relatie pare sa se clatine in urma unei fraze ca aceea
Inainte de a negocia cu celalalt, trebuie sa negociez cu care poate provoca replici dure, invinovatiri de a violenta ne-
mine insumi, cu temerile, eu dorintele, cu resursele:;;i cu limi- maipomenita. pentru ca iese din schema o15i:;;nuita.Diferen-
306 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 307

tierea propusa de unul e resimtita ca 0 respingere de catre ee- disperare. Vrea sa-~i mentina pozitia, dar are nevoie ~i de
lalalt, ca 0 atingere insuportabila adusa valorilor sau sistemu- aprobare.
lui sau de referinta.
"Simt nevoia sa ma afirm, dar $i sa fiu aprobat de persoa-
"La doi ani dupa easatorie, el a intrat la acest institut de na pe care 0 contrazic: apare astfel 0 incompatibilitate.
cercetare a sinelui, pe care eu il aseman cu 0 secta. A vrut Atunci sint tentat sa renunt la adoptarea unei pozitii."
ca imediat sa ma inscriu ~i eu, sa ma preoeupe psihomor-
«N-o sa fac 0 tragedie din asta. Nu ma deranjeaza atit de
f010gia, instinctoterapia. M-a pus sa citese carti, artieole, tare ... »
prevenindu-ma ea eei care incereau sa edtice ideile fonda-
torului (mort in 1912) erau eopilaro~i, «neinitiati $i deci in- «Ma pot afirma in alte domenii. Nu e grav ... »"
aeeeptabili». Am fost ~ocata de prefata eartii pe care voia $i apoi se spera in reciprocitate.
sa 0 citese in primul rind; am perceput-o ea rasista, dez-
,,«Ma las definit in anumite domenii ~i eu 11definesc in
voltind teze elitiste, opuse propriilor mele idei. A~adar,
altele.»
am refuzat sa eontinuu, reafirmindu-mi propriile optil'ni.
Dupa 0 luna, a revenit 1asubiect, spunindu-mi ca anali$tii «Accept eu astazi, miine va accepta ea pozitia mea.»"
de la institut, vazind 0 poza de-a mea, ii spusesera ca nu
Analizind comportamentele zilnice din viata conjugala,
eram femeia potrivita, ca (eu) facusem 0 gre~eaUi casato-
profesionala sau dintre prieteni, constatam ca intotdeauna
rindu-ma eu el ~i ca trebuia sa-l parasese pentru binele ~i exista un dominator. intotdeauna doar unul, mereu acela~i 11
prosperitatea lui viitoare.
define~te pe celalalt; intotdeauna partenerul dominator ~i-a
Eram ~ocata de faptul ea aeeeptase acest «diagnostic». A
construit 0 parte din dinamica personala bazindu-se pe eon-
pleeat dupa patru luni, el." trolarea celuilalt.
Aeest exemplu ilustreaza, intr-o forma aproape caricatu- Cind pozitiile fiecaruia sint bine aceeptate, :rnentinute de 0
rala, un alt fenomen, corolar schimbarii. Este yorba despre parte ~i de cealalta, nu exista probleme, tensiuni; fIe bine"
prozelitismul aecentuat al anumitor persoane care, deseo- pentru fiecare. Darapare 0 problema cind unul i$i sehimba
perind sau avind revelatia unei cai in viata, vor sa devina pozitiain relatie ~i nu mai accepta sa se lase definit de cela-
predicatori, daea nu chiar inchizitori, impunindu-~i noua cre- lalt. La inceput aceasta noua pozitie in relatie seamana eu 0
dinta, convingere sau practica, sub forma unor secte in care opozitie $i da na1}tereunui conflict.
nu mai e loc de sehimb sau de iniparta~ire, care eer adeziune
Punctele nevralgice ale relatiilor familiale se manifesta
neconditionata... ~i deci dependenta.
Regasim aeest proces in aderarea la "secte" a neofitilor de prin lueruri mici din viata cotidiana: alimentatie, igiena,
ierarhizare, impartirea sarcinilor, contacte sociale.
arice virsta, din orice mediu. Unii participanti la sesiunile
noastre de formare, de exemplu, au tendinta sa-~i prezinte ,,- Marianne ~iPierre ne invita 1amasa duminidi. Am ac-
descoperirea, entuziasmul cu 0 violenta relationala care ii ceptat. Mi-ai spus ca e~ti liber, il anunta ea.
blocheaza ~i ii face pe ceilalti sa reactioneze ... uneori de-a - Ti-am cerut deja sa nu~tiiei angajamente in numele
lungul mai multor ani. Ace~tia din urma ne asociaza cu ni~te meu.
guru periculo~i, de care trebuie sa se apere ~i sa se fereasca. -,- Nu erai de gasit 1}i~tiu ca-ti place sa-i intilne:;;ti."
Astfel, aceasta carte risca sa ajunga in foc, de ce nu? El ezita, e adevarat, e Jiber, ii place sa-i intilneasea... 0 sa
Cel ce incearca sa se afirme astfel traie$te 0 sfi~iere inte- faca 0 drama? Se va simti atacat pentru un lucru atit de
rioara pe care trebuie s-o lnfrunte in singuratate ~i uneori cu neinsemnat?
308 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE Diferentierea 309

,,-Ei bine, te-ai angajat in numele meu, eu nu merg! Sentimente ~i rela!ii


- Bine, dar ce vor spune? Faci asta special ca sa ma su-
peri, ca sa-mi strici placerea!" In domeniul diferentierii, ni se pare necesar sa distingem
$i el simte 0 stare de disconfort. A fost nevoit sa faca ceva nivelul sentimentelor de cel al relatiei 9i sa dezvoltam mai pe
pentru a se face inteles. Oar nu-i place sa produca suferin- larg aceasta idee enuntata in capitolul doL
tEl.Week-end-ul e ratat. Ar dori sa conserve armonia cu- Pot exista sentimente intre doua persoane, dar acestea pot
plului. Tine la aceasta relatie. 19ipastreaza pozitia, ascul- sa nu circule 9i sanu se manifeste intr-o relatie.
tindu-l in acela9i timp pe cel care se zbate sub impactul
Jmi iubesc tatal 9i cred ca 9i el simte afectiune fata de
schimbiirii relationale, pe care a initiat-o 9i intr-un fel a im-
pus-o. mine, dar nu ne putem intilni fara sa incepem dezbateri
aprinse pe subiecte de politica sau armata. Aproape ca nu
Cind diferentierea antreneaza 0 revizuire a comporta- ne mai vedeltl."
mentelor relationale, propunem oschimbare in relatie 9i ex-
primarea ei prin cuvinte, intrudt celalalt va fi 9i el obligat Ni se pare uneori ca relatia intre doua persoane este bolna-
sa-si revizuiasca atitudinile. Va trai la rindul sau un conflict va, viciata, deformata, adica distructiva sau pur 9i simplu ne-
i.nt~rior, i se va impune 0 diferentiere pe care nu 0 dore9te. In satisfaciitoare, in timp ce sentimentele unuia sau ale celuilalt
asemenea momente, anumite relatii se dovedesc inutile, lip- sint plinede tandrete 9i de bunavointa. Trebuie sa ingrijim le-
site de sens. gatura intre persoane, adesea rigida in urma neascultarii 9i
neexprimarii.
"Cind i-am cerut sa nu mai gindeasca 9i sa nu mai actio- Un cuplu pare prins intr-o relatie imposibila, in care fieca-
neze in locul meu, sotul meu a strigat, jumatate in gluma, re se invenineaza cu otrava celuilalt, in timp ce iubirea lor
jumatate in serios: «$i atund, eu la ce mai sint bun?»" pare reala 9i vie.
o altapersoana exclama: ,,$i atunci de ce mai vorbim, "E omul vietii mele. Nu vreau sa traiesc cu nimeni altcine-
daca nu mai pot vorbi despre tine?" Confunda, bineinte- va, 9i totu9i e ceva ce nu merge. Dupa 24 de ore impreuna,
les, a vorbi. .. despre celalalt cu a vorbi. .. cu celalalt. sintem in razboi. Parca simtim 0 nevoie de a-I descalifica
Anumite relatii nu vor tine pasul, altele vor trece prin pe- pe celalalt, de a sfarJ:ma ce e bun in noi. Nu 9tiu cine ince-
rioade dificile, vor fi amenintate de crize 9i vor gasi poate un pe, dar fiecare week-end sau vacanta sint un infern! ... II
nou sens, 0 dinamica diferita. iubesc 9i 9tiu, simt ca ma iube9te, dar sint atitea neintele-
In relatiile afective de durata sintdoua repro9uri funda- geri 9i refuzuriL .. De opt ani..."
mentale: "Te-ai schimbat cind eu te voiam stabil"; "Nu te-ai
Jmi iubesc fiul, care are 15 ani. Inteleg pina 9i revolta lui,
schimbat dnd voiam sa evoluezi in paralel cu mine."
Vedem zilnic ca "relatia buna", "comunicarea buna" nu provocarile. Oar imi este imposibil sa stabilesc 0 relatie cu
exista. Nu exista dedt incercari de ajustare, cu gregelile 9i tato- el in prezent!"
narile lor inerente, care permit, in anumite momente, sa-l intil- Intr-un cuplu, era atit de greu ca fiecare dintre pat·teneri
ne$ti pe celalalt, sa i te aliituri, sii-l intelegi 9i sa te simti inteles. sa-l asculte pe celalalt fara sa reactioneze pe loc pentru a
se justifica sau a se exprima, incit au inventat un cod pen-
"Sa nu diu tam 0 relatie potrivitii, ci una care sii-i permita tru dialoguri importante. Fiecare avea zece bile 9i de fieca-
fiecaruia sa fie i'i sa devina." re data dnd unul voia sa ia cuvintul punea 0 bila intr-o
cupa r09ie. Cind scotea bila 9i 0 punea in cupa verde, ii in-
310 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 311

dica celuilalt daca poate interveni sau nu. Acesta punea intimpla e 0 utopie raspindita printre parinti. Trebuie sa im-
bila in cup a ro~ie ~i vorbea. Nici unul nu vorbea cit timp braci in cuvinte ~i relatia, nu doar sentimentele.
bila era in aceea~i cupa. I~i dadeau astfel unul altuia ~an-
"Cind fiul meu a revenit de la ~coala, in ace a zi, rava$it de
sa de a se exprima ~i de a solicita atentia celuilalt.
Un alt cuplu, care ajunsese sa foloseasca plingerea-acuza- furia $i de violenta pe care directorulle manifestase fata
tie ca mijloc aproape permanent de interactiune, a hotarit de eel mai bun prieten allui, careimitase semnatura pa-
intr-o zi sa aplice un tratament de ~oc timp de 0 luna. Au rintilor, nu am 9tiut sa-mi exprim decit iubirea, tandretea,
incheiat un contract cu trei interdictii ~i trei libertati: dorinta ca el sa nusufere. Oar n-am $tiut sa comunic, in-
cercind sa ascult ce-l suparase, cum intelegea el faptul di
• Interdictie formaM de a cere in locul celuilalt. Orice ne-
prietenullui voia sa-~i ascunda carnetul de note fata de
voie, a~teptare sau dorinta exprimata nu trebuie sa fie 0
parinti sau faptul ca directorul avusese $i el probleme cind
cerere facuta in locul celuilalt, ci expresia propriei trairi,
era mic. Astazi mi se pare ca sint capabila sa ma imp lie in
ca atare, apartinindu-i celui care a trait-o.
to ate aces tea ... "
• Interdictie formala de a-i repro~a celuilalt ce face pentru
el sau ce nu face pentru celalalt. Fiecare este responsabil Exista relatii fosilizate, care supravietuiescsentimentelor
fata de el insu9i pentru ceea ce face. ~i care ramin ani $i decenii la un stadiu de minima comunica-
• Interdictie formala de a vorbi in locul celuilalt despre el, re pentru a nu declan$a imposibilul. Exista iubiri care supra-
pe orice subiect, de a-I intrerupe pe celalalt cind vorbe9- vietuiesc relatiilor rupte $i care ramin vii in amintire, fara
te despre sine sau de a comenta ceea ce spune.
nostalgie, melancolie sau amaraciune. Sint sentimente care
• Libertate de a nu raspunde intrebarilor 9i cererilor. supravietuiesc trecererii timpului, uitarii, ca ni$te puncte de
• Libertate totala de a-9i exprima orice dorinta, vis, fante- sprijin, oaze de lini~te interioara ce nu tin cont de distante.
zie, nevoie, a9teptare, de a vorbi despre sine pe orice su-
biect (prevazind intotdeauna un timp suficient pentru a
vorbi 9i dindu-i apoi, oferindu-i celuilalt timp pentru sine). Transformarea sentimentelor
• Libertate totala de a da ~i de a oferi tandrete, mingiiere,
joe, glume, priviri, imparta9iri. Intr-o anumita masura, raminem analfabeti in domeniul
Incercau astfel sa se ingrijeasca de relatia lor, ie:;;ina din iubirii $i pentru ca orice iubire sufera transformari. A9a cum
confuzie, fara a-9i pune in discutie sentimentele. un baiat care a amutit incearca cu stingacie sa-$i foloseasca
noua voce, astfel incercam $i noi sa traim muteniile iubirii.
"Iubesc" nu inseamna ca 9tiu sa gasesc felul potrivit de rela-
tie in care sa se inscrie aceasta iubire. Cum ar trebui sa fii intr-o "Am 40 de ani 9i afectiunea pentru mama mea care imba-
relatie in care e~ti parinte, fiu, fiica, sot, sotie? Ce modele sa co- trine$te nu mai are nimic din adoratia pe care 0 simteam
piezi, sa refuzi sau sa inventezi? Cum sa stabile~ti 0 relatie cu la 5 ani. $i ata~amentul care ma leaga de fiica mea de 18
tatal, daca e 0 fire repnuta, cu mama, care e ant de speriata in- ani nu mai seamana cu felul in care 0 iubeam la 3 ani."
cit ti-e teama sa nu 0 dezechilibrezi? Ce forma sa dai atractiei pe
Cafe 0 simti pentru acest barbat sau pentru aceasta femeie? "Iubirea mea pentru tine din primii ani nu mai are nimic
Pe intuneric, fara busola sau ghid, incercam sa ne inscriem in comun cu ceea ce simt astazi pentru tine. Am sentimen-
sentimentele in relatii. A crede ca e suficient sa-i spui copilu- tul ca sint un alt biirbat 9i te vad ca pe 0 alta femeie, pe
lui lIte iubesc" atunci cind el are nevoie sa i se spuna ce i se care 0 descopar fara incetare."
312 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Diferentierea 313

Evolutia este legea vietH. Fluctuatiile, modifidirile senti- ce smulgere dintr-un univers familiar, din certitudini e 0 su-
mentelor sint adesea prost primite ~i de ditre cel care Ie tra- ferinta; orice tranzitie e dureroasa.
iel?te, ~i de ditre cei din jur, care Ie suporta. Fidelitatile noas- Modelul relational supravie~uie~te uneori etapei in care
tre profunde pot fi capcane pentru schimbari, atunci cind corespundea unei nevoi. Multi parinti nu reu~esc sa iasa. din-
aduc sentimente de vinovatie. tr-o relatie ce presupune ingrijiri :;;iprotec~ie pentru a trece la
"Sa iube~ti ~idupa 20 de ani ca in prima zi mi se pare idea- una de schimb. $i copiii pot da inapoi in fata schimbarilor in-
lul stagnarii. Oaca iubirea e vie, contine germenii schimbarii. evitabile, a transformarilor corpului, a modului de viata.
Legaturile cele mai puternice ~i cele mai daunatoare sint cele
"Tata, a~ vrea sa imi dai sfaturi, sa te ocupi de mine, sa in-
in care schimbarea este cu greu acceptata. Raminem cu u~u- tervii ca inainte", cerea cu lacrimi in ochi 0 tinara de 20 de
rinta agatati de stadiile primitive sau arhaice ale relatiilor." ani.
Un om spune: "Oaca i-a~ spune mamei de grijile mele ac- Alta striga minioasa: "Nu e drept. Crezi ca sint mare :;;iin-
tuale, am impresia ca mi-ar raspunde: «Maninca mai mul- dependenta. Ei bine, nu. Ma simt midi, dezorientata de
te legume» sau «5pala-te mai des.»" atitea responsabilitati. Sub pretextul de a nu interveni, tu
De fapt, ceea ce nu s-a schimbat pentru el ~i poate ca nici nu te mai interesezi de ceea ce fac ~i mie mi se pare ca e:;;ti
pentru ea este imaginea relatiei mama-fiu. Oar nici nu a veri- indiferent, atit de departe, mi se pare inacceptabil!"
ficat, nu i-a vorbit de preocuparile lui actuale. $i el continua Se mai intimpla ~i ca rolurile sa se inverseze, fara. a schim-
sa-~i inchida mama in obi~nuinta, intr-o imagine ... poate de- ba modelul: acum fiul sau fiica adulta crede ca trebuie sa.aiba
pa~ita. Unul dintre marile obstacole in fata schimbarii pare a grija de parinti. Acum el sau ea $tie ce e bine pentru celalalt,
fi dificultatea no astra de a recunoa~te ~i de a accepta lipsa de 11protejeaza, il ghideaza, il influenteaza, se amesteca in viata
permanenja inerenta vietii. Viata nu este un lung fluviu lini:;;- sa materiala :;;irelationala.
tit. Se agita, face valuri, se impra:;;tie in mii de directii posibi-
Ie. Oar simtim nevoia unor repere fixe, care ne face sa catalo- IIAcum n-o sa mai pastrati casa asta mare, daca sinteti numai
gam fiecare relatie 0 data pentru totdeauna, ca l?i cum ar fi voi doi. Ca sa nu mai stai mereu sa :;;tergipraful de pe mobi-
imuabila. Or, in timp, spatiul unei relatii consta tocmai in a le, mama, iar tu, tata, sa cultivi legume, pe care apoi yeti
inventa noi structuri in care sa pot tl'ai sentimentele mele mo- fi nevoiti sa Ie dati. Gasiti un apartament :;;itraiti lini:;;titi-"
dificate sau sa Ie pot primi pe ale celuilalt. I
Evolutia e frinata de cautarea sigurantei, aceasta. dorinta
profunda de a te intoarce in Clliloscut, care te arunca in repeti-
tie. Sa te sprijini, sa inaintezi in cunoscut e ca $i cum ai merge
Relatiile parentale ~i filiale inapoi pe urmele deja facute. Asumindu-ti riscul de a-ti gasi
drumul, ti-l asumi :;;ipe acela de a te pierde, de a te rataci prin
Relatia parinte-copil se caracterizeaza printr-o permanen- nisipuri mi~ciitoare sau pe cai neumblate.
ta modifical'e, printr-o evolutie progresiva, prin schimbari Schimbarea inseamna 0 modificare de traiectorie, deci ris-
profunde sau superficiale. Intr-o relatie parentala, poate mai cuI de a te indeparta de cei apropiati. Sosirea unui copil ii
mult decit in altele, nimic nu este vl'eodata incheiat, ca ~i cum schimba pe cei care l-auconceput, ii transforma uneori in pa-
singurul model acceptabil ar fi improvizarea unei noi l'elatii. rinti. Modifica relatia femeii cu ea insa$i, cu propriul corp, cu
Multe dificuWiti provin din teama, deci din refuzul schim- imaginarul :;;icu viitorul sau. La fel pentru barbat. Clnd un
barii :;;idin dorinta de cramponare de etapa precedenta. Ori- barbat refuza "sa aiba un copil", el nu refuza copilul, ci i:;;iex-
314 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 315

prima teama sau incertitudinile in legiitura cu competenta 9i pierderea sint resimtite ca veritabile amputari, care ne frag-
capacitatea sa de a fi taUi. menteaza, ne lasa infirmi.
Cre9terea copilului e un factor major de schimbare. Copiii In procesul schimbarii, va invitam sa regasiti, sa va recu-
ne clatina certitudinile, ne obliga sa ne precizam calea, ne cla- perati aceasta parte lasata in ceUilalt, ca un demers simbolic
tina imaginea de barbat sau de femeie, dincolo de roluI de pa- de reunire cu ce-i mai bun din noi in9ine.
rinte. Pe linga intrebari, ei aduc indoieli, rearanjari, stimulea- ,,I-am oferit, la inceputurile intilnirii noastre, bucuria mea
za incon9tientul 9i alimenteaza zonele secrete de refulare. de a trai, entuziasmul pentru muzica. Dupa zece ani, in
Pentru a deveni cu adevarat adulti, trebuie sa ne ucidem
momentul divortului, eram 0 femeie secata, alergica la
parintii imaginari, pe care am fi vrut sa-i avem, pe care i-am muzica, incapabila de fericire. Mai tlrziu, printr-un de-
idealizat sau mon9trii pe care i-am construit, pentru a invata mers simbolic 9i 0 reprezentare mentala, m-am dus sa caut
sa ne acceptam parintii reali. Dincolo de parinti, sa incercam la el ce-i lasasem in dar (9i cu care, de altfel, nu facea ni-
sa vedem barbatul sau femeia 9i poate chiar copilul care exis- mic). Natura 9i muzica nu erau in meniullui! Era ca 9i
ta inca in noi.
cum remtineream, regaseam un chip familiar: eu."
Unul dintre scopurile schimbarii este sa te regase9ti m to-
Situa!iile neincheiate talitate.

Din fiecare etapa - a copilariei~ a adolescentei 9i a matu-


ritatii - avem de tras invataminte inainte de a trece la etapa
urmatoare. Indragostirea
Vor fi invataminte pierdute sau incomplete, care intra in
noi ca lipsuri, goluri in dezvoltarea noastra. Anumite relatii Iubirea pare sa se supuna unor legi ale evolutiei pe care
Joaca apoi un rol compensatoriu, lasind loc unor experientede nu Ie cunoa9tem, dar pe care Ie aplicam cu 0 constanta care
substitutie pentru a recupera invatamintele pierdute sau des- sfideaza experienta. Indragostirea se traie9te in prezent, cuce-
coperirile netraite. Uneori se regasesc in terapii sau prin me- re9te clipa 9i ii da uneori dimensiuni cosmice. Oar imediat
ditatii simbolice, care vin sa acopere in prezent rati'.iriledin tre- pleadi in cautarea viitorului, a unor garantii impotriva im-
cut. Acestea permit crearea unui epilog pentru situ\l.tii ramase previzibilului din trecut sau din prezent.
in suspensie: cuvinte nespuse, rupturi1 neip.telese, tristeti re- Degeaba pretinde Carmen: "Iubirea nu cunoa9te legi",
primate. Uneori pierdem pe cineva, lasind agatata de el acea pentru ca imediatenunta una: "Daca tu nu ma iube9ti, eu te
parte din imaginarul nostru pe care nu ne-o mai insu9im. iubesc. $i daca eu te iubess< paze9te-te."
Singura lege generala, adesea negata, pare cea a metamor-
"Puterea mea de a iubi, dorintele sexuale au ramas linga foz~i permanente. Multe deceptii provin din confuzia intre
acest barbat care m-a parasit." ceea ce era in momentul intilnirii 9i ceea ce se petrece in de-
Uneori, ce e mai bun in noi in9ine ramine acolo ... la cela- rularea 9i consolidarea unei relatii.
lalt, care ne-a parasit sau pe care I-am pierdut. Ruptura sau Indragostirea, ca toate int,llnirile importante din viata
noastra, ne aduce perceptii noi, treze9te laturi adormite, ne
dezvaluie fata de noi in9ine. Oar interactiunile active durea-
1 Vedem ruptura ca pe 0 schimbarebrusca de stare, ca pe 0 dis-
continuitate, precum sint na~terea sau moartea. Noi folosim cuvm- za putin 9icurind se va instala un sistem relational organizat,
tul "despartire" in sensul de evolutie sau diferentiere fata de 0 stare care ne stimuleaza sau nu. Legatura trebuie hranita 9i iubita
anterioara. ca un copil. Are nevoie de 0 exprimare completa. Se schimba,
316 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Diferentierea 317

polueaza, poate pieri, se poate sufoca, imbolnavi sau ins ana- Schimbarea
tO$i.E copilul care se ridica, cel care ingrije$te sau maltratea-
za fiintele care I-au creat impreuna. Schimbarea personala e singura aventura inepuizabila pe
Evolutia de la indragostire la a legatura de iubire e greu care ne este dat sa 0 traim, 0 aventura inscrisa in tatonarile 9i
de acceptat. Se transforma, pentru ca imaginile idealizate ce entuziasmul cotidian.
fusesera proiectate asupra celuilalt se pierd, pentru ca se nasc Schimbarea e 0 chemare din noi, 0 mi9care interioara, ire-
nevoi infantile 9i convingeri personale. Se 10ve9te de fidelitati zistibila, uneori dureroasa, careia Ii cedam in lumina desco-
inv!zibile, inscrise adinc in fiecare dintre protagoni9ti. peririlor sau careia, dimpotriva, ii rezistam, crispati in teme-
Indragostirea e sortita pieirii pentru a face loc unei relatii rile 9i convingerile noastre.
de iubire care aduce cu sine cerinte 9i proiecte comune. Din- Transformarea interioara, schimbarea din relatiile 9i eve-
colo de mituri, legatura se imbogate9te atunci dnd fiecare ac- nimentele din viata noastra sint ca doi poli legati. Daca vad
cepta sa devina, iar 9i iar, con9tient de tot ce este in elinsu9i. viata ca pe 0 posibilitate de a invata $i de a ma descoperi,
Nimic nu e sigur 9i cautarea absolutului nu se satisface nici- aceasta devine fascinanta chiar 9i pri:n suferintele care 0 mar-
odata prin relatii interumane. Aventura ramine deschisa, ne- cheaza 9i prin metamorfozele subtile ale maturizarii.
spus de deschisa $i de fragila.
Sa devin eeeace sint, unie, eifru secret al unei cuceriri.

"Am atttea rfnduri de piele de fnlaturat pentru


a ma recunoa$te fn sfir$it."
Concluzie

Aceasta carte, a~a cum am proiectat-o, construit-o, impar-


ta9it-o 9i scris-o, nu poate fi considerata mcheiata. $i va rami-
ne astfel atita timp cit vor exista lucruri de spus despre extra-
ordinara aventura a relatiilor interumane.
Ramme deschisa asupra mtrebarilor multiple din noi, din
voi poate, cititorii aces tor rinduri. ,
Se poate prelungi prin schimburi. Rammem deschi9i sti-
mulilor, criticilor, descoperirilor care vin din partea voastra.
Va reamintim di 0 carte are intotdeauna· doi autori, eel
care 0 scrie 9i cel care 0 cite~te.
Cuprins
Cuvfnt fnainte 7
1. Comunicarea ; 9
Anticomunicarea 9
A vorbi 14
A nu spune 20
A asculta 23
A intelege 25
Decalajele 29
Metacomunicarea 31
Comunicarea cu sine 32
2. Relatiile 35
Legaturile 36
A darui 40
A primi 44
A cere 49
A refuza 51
Calea catre echilibru 54
3. Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri 55
Dorintele 56
Cererile 65
Nevoile 9i lipsurile 71
4. Reactiilein lant " 77
Dinamica buretelui : 82

-'- ~
Falsele angajamente 85 Sint responsabil pentru sentimentele mele 260
Nevoia de a raspunde a9teptarilor celuilalt 88 Interrelatii 9i intrarelatii 269
Impasurile in iubire , 101 11. Cum sa devii un partener mai bun
5. Mitologiile personale 116 pentru tine insu!i ; 272
Clteva convingeri 118 Cum sa gestionezi poluarea relationala inevitabila 274
Datorie 9i dreptate 125 Gestionarea impactului mesajelor celuilalt 276
"ered c21trebuie" 128 Reagezarea evenimentelor 9i a sentimentelor 278
Fictiunile : 130 Asumarea propriilor nevoi 281
Evolutia 136 Sa fii un tata bun 9i 0 mama buna pentm tine insuti 284
Sa accepti sa fii un partener mai bun
6. Cine ne saboteaza? 137
pentru tine insuti 289
Autoconstrmgerea 139 12. Diferentierea 290
Resentimentul sau dnd simtirea minte 146
Gelozia 152 Clnd celalalt ne define9te 290
Ate diferentia 293
Culpabilizarea 163
Judecarea 173 Distinctia intre "intelegere" 9i "acord" 295
Distinctia intre intentii 9i reactii 296
Comparatia 174 Infruntarea sau confruntarea ; 298
Proiectia 9i transferul 176 Definirea sinelui 301
7. Pllngerea 186 Clnd celalalt se opune schimbarii 305
Te plingi de tine insuti 187 Sentimente 9i relatii 309
Transformarea sentimentelor 311
Te plingi de altii sau de soarta 189
Relatiile parentale 9i filiale 312
8. Cind tacerea cuvintelor treze~te violenta raului 197 Situatiile neincheiate 314
C~ne spun durerile? 203 Indragostirea 315
Cauza sau sensul bolii 213 Schimbarea 317
Recomandari terapeutice prin simboluri 218
COl1cluzie 319
9. Terorismulrelational 222
Un arsenal complex 224
Somatizarile 235
Colaborarea 236
Pentru a depa9i terorismul relational 239
Autodefinirea , 245
Rezistenta la terorism 246
10. Responsabilitatile ; 248
"Celalalt e responsabil de ceea ce simt" 248
Vreau S21-lschimb pe celalalt 251
"Vreau sa fiu responsabil de ceea ce simte celalalt" 254
Nu sint responsabil pentru ceea ce simte celalalt 257
CURTEA VECHE PUBLISHING
arh. Ion Mincu 11, Bucure~ti
tel.lfax: (021) 222 57 26, 222 47 65;
e-mail:arsene@kappa. rOi internet: www.curteaveche.ro

Talon de comandil
Curtea Veche va ofera prin acest talon ca.rti eu reducere de aproximativ 15% 9i taxe po~tale gratuite. Completa~i
d'i.su~acoresptmzatoare titlului pe care doriti sa-l comandati ell numarul de exemplare dOfite, indicati apoi datele
dumneavoastra 9i trimiteti talonul pe adresa editurii. Plata se face ramburs in momentul prirnirii coletului.
Editura i~i rezerva dreptul de a modifica pre!urile diI1ilor.

COLECpA CARp CHEIE


AUTOR TITLU PRET
(redus)
o Dale Carnegie Secretele succesului 100.000
oo Napoleon Hill
David J. Schwartz
De la idee la bani
Puterea magid a gmdului
100.000
100.000
o
o John Chaffee
Walter Anderson
o dHauza sigura 100.000
85.000
o David Reuben
Curs practic de Incredere
Tot ce ai vrut sa ~tii despre sex*
* Dar ti-a fast teama sa intrebFM 120.000
o Maxwell Maltz Psihocibernetica 100,000
o Norman Vincent Peale Forta gindirii pozitive 100.000
o Steven K. Scott Pa;;i simp Ii catre vise imposibile 100.000
o Les Giblin Arta dezvoltarii relatiilor interwnane 100,000
o Hemiette Anne Klauser Noteaza si actioneaz~ 85.000
o William Glasser Cum sa alegern fericirea 100,000
o Zig Ziglar Putem cre;;te copii buni
intr-o lume negativa! . 100.000
o Dale Carnegie Lasa grijile, incepe sa tri:Jje~ti 120,000
o Alan Loy McGinnis
Editor: GR. ARSENE
[lo Gary Chapman Importanta prieteniei
Cele cinci limbaje ale iubirii
Dincolo de vIrf
85.000
100.000
100.000
o Zig Ziglar
Robert T. Kiyosaki Tata bogat, tata sarac 100.000
CURTEA VECHE PUBLISHING
o Dale Carnegie Cum sa vorbim In public 100.000
str. arh. Ion Mincu 11, Bucure~ti o Glenn Van Ekeren 85.000
tel./fax: (021)222.57.26, (021)222.47.65 o Spencer Johnson Cine mi-aspre
Drumwi luat fericire
Cascavalul? 85.000
[] Allan Pease Intrebarile sint, de' fapt, raspunsuri 85.000
e-mail: arsene@kappa.ro o OgMandino Al doisprezecelea Inger 85.000
web: W\'\Tw.curteaveche.ro o Mandino Cel mai vestit vlnzator din lume 85.000
o OgBurke Hedges Afirma-te sub propria firma 85.000
o Norman Vincent Peale Spune "pot" ~ivei putea 100,000
[J K. Blanchard, S.Johnson Manager la Minut 85.000
o Daniel Goleman Inteligenta emoponala 120.000
rd oo John C. Maxwell
M. Scott Peck
Cum sa devii popular
Drumul ditre tine insuti
85.000
100.000
MULTlPRIMf
o Cel mai bun an ' 85.000
llpografia MULTIPRINT la:;;i o Jinny S. Ditzler
OgMandino Alegerea 85,000
Calea Chlflnaulul 22, la,l, 6600
tel. 0232-211225, 236388, fax. 0232·211252 o Zig Ziglar Motive pentru a zimbi 85.000

-_._-~------_.----
0 Lig LJig.ar 0[J0al.AUTOR
0CiTE
00INEDIT Tata
E
Andreea la
rindul
Succesul
Secretul
Acolo
DAsauNU minut
nu
Calculatorul:
Inventarea
Forta
Mama
TITLU tau
si PRET
165.000
120.000
80.000
100.000
atitudinea
a85.000
ciisnidei
mai
200.000
130.000
120.000
70.000
100.000
170.000
110.000
Ruritaniei
85.000 fericite
exista
0binefacere
entuziasmului
la Marin
minut enid un
sau riu
blestem?0IDEEA
0
;;i0
lJ
OM Gene
AUTOR
(redus)
100.0001.Rochlin
EUROPEANA
• IDEE
85.000 0
• SOCIETATE (redus)
Marian
Michael
Norman
Tara
S.
Scott
Willis
Ron
F.
A.
Jim
J.
M.
L. C.
Maxwell Barnstone
Alexandru
Tzvetan
Ivan
David
N.
Rhea
Hanna
Allan
R.
D. Lelord,
Pirani,
Faber,
Hill,
Jcihn
Bill
Z. Stan
Sardar,
J.Quain
1""7"

C.
Schwartz
Gane,
Napoleon
Anthony
Ross
Jacques
Jorge
Robert
Deepak
Roger
Peter
Spencer
Vesna
M.Hyde
Gary
Plinio
Dale
S.
Philip
R.
(redus)
Cll
George
J.
persona
Beer
Hinshelwood
C.Hoff
Ilcev
Cristina
Benson
Pease
Lowenthal
Krall
Todorov
RobinsonMaltz
W.
Dornan
Elias E.
C.
Ch.
K.B.
et
,...".

C.
Maxwell
I. 1
Bennett-Goleman
Lundin
W. Ventrella
Vincent
Raducanu
Mazlish
Roche
al.Andre
Stone
Abrams
Van
Chan
Robbins
Hill
Appignanesi
Campbell
Campbell,
F.
Chapman
Smalley
Luis
Apuleyo
Goldsworthy
Dawson
T.
Sugar
Salome
Chopra
Johnson
Kiyosaki
CarnegieBorges
Longworth
Philander
Crampton
AUTORitatile difidle
Peale
et
COLECpA
Loon
Mendoza
BIBLOS De
Pa;;i
;;i
Daca
Cre;;te
Crearea!com.ert
ce
Trecutul
Bucuria
Puterea
Un
Fis
Calea
Start
Arta
ale
Educatia
Copiii
Memoria
CEVA
Stela
Cum
barbatii
uria;;i
femeile
Psihodbernetica
Alchimia'
m-a;;
Comunicarea
Cum
Parfumul
Vorbe;;te-mi,
Nationalismul
Cele
Copil
Europa
Are
Magia
Forta
10 ceva
cindde
triunghi
oare se
este
Traie;;te-ti
copiilor
poetica
spre
sa-ti
magului
Europei
no;;tri
Curajul
Orke
Re~ulile
prin
f'olitetea
Sperante DES
Popescu
sa ne
unei
uitase
emotionaIa
asculta,
PROMETEU
parteneriatului
bogat,eficienta
de convingere
Inteligentaemop.onala
Borges,
CIte
Cite uita
in
tara
Invinge
psihanalitic
am
copil
Rasariteanain
dreptate
imaginii
glndirii
intr-o
Realizeaza-te
reguli
cevadespre
Descopera
Liderul de
poti limbaje
despresau apiata!
eficienta
guayaba
Intelegi
temperatura
raului,
pentrude
femeie de
PRE
(redus)
(redu~)
iliurtam
Studii
de
zide
cei
fiistet
Est
;;idrogurile
it),bire
ispita
cu
prezentari
la
m-a;;
strama
psihologie
atltea
sotia
sotul
est-european
Jung
Freud
nu, iubire
see.XX...
Melanie
filozofie
Nietzsche
pozitive
incalcat,10
forta
fipeseara
tupersonale
deplin
haos
mass
din in
Platon
Univers
Einstein cumeci
oglindii
2000
patria lain
intelege
culturale
copiii
sa-ti Buenos
spun
0
educa!iacapiilor100.000
obi;;nuita,
in
zi ,afaceri
reguli
tinemedia
despartiti
tu
poate! insutiKlein
(vol. de
planetei?
binelui sec.
Convorbiri
de succes
XX
;;idupa
mea!
1urrnat Aires
AUTOR85.000
85.000
2) 100.000
165.000
170.000
AUTOR
POVESTEA
cu 100.000
Garda
120.000PRET
PRET SUCCESULUI
Marquez PRET
Va<rugam sa completati talonul citet, cu majuscule ~i sa-l trimiteti pe adresa:
CURTEAVECHEPUBLISHING,str. arh. Ion Mincu nr. 11,sector 1, Bucure~ti

Nume Prenume

Virsta Localitatea judetul

strada bl. sc. ap.

Cod po~tal Telefon Semnatura

Data:

Comentarii:

Pentru informa}ii a;;teptam sa ne contactap la tel./fax: (021) 222 57 26, 222 47 65;
e-mail: arsene@kappa. ro; internet: www.curteaveche.ro

~
~
:'>

~ "
"oj' n
x

~~
Q "
~
tb
C7
·10