Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Accidentul vascular cerebral (AVC) sau atacul cerebral apare atunci cand o parte a
creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara si deci si de oxigen, cauza putand fi
ruperea sau blocarea unuia dintre vasele de sange ce aprovizioneaza creierul.
Accidentul vascular cerebral este a treia cauza de deces, si prima cauza de invaliditate in
tarile industrializate. Un sfert dintre cei ce au avut un AVC mor, iar jumatate din cei ce au
supravietuit vor ramane cu sechele pe termen lung. Astfel, in functie de modul de producere,
accidentele vasculare se clasifica in:
-accidente vasculare ischemice: se produc atunci cand vasul de sange este blocat, fie de un
cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce iriga creierul, fie de un cheag ce poate se migreze din
orice regiune a corpului. Este cel mai adesea intalnit, afectand 80-90 % dintre pacientii cu AVC.
-accidente vasculare hemoragice: se produc atunci cand un vas de sange se rupe, sangele se
acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebral din jur. Acest tip de accident cerebral
este intalnit mai rar, in aproximativ 10-20 % din cazuri.
Cauzele ce determina aparitia accidentului vascular cerebral
Printre cauzele care determina instalarea unui accident vascular ischemic se numara:
- ateroscleroza este principala cauza a stenozarii si obstructiei vaselor cerebrale;
- embolia vasculara;
- artrite;
- traumatisme directe ale vaselor cervicale;
- compresiuni ale vaselor;
- tulburari de coagulare ale sangelui;
- aritmiile cardiace;
- prolapsul de valva mitrala;
- infarctul miocardic;
- unele interventii chirurgicale: pot determina formarea unui cheag de sange, care poate migra
si provoca un accident vascular cerebral.
Cauzele ce determina aparitia unui accident vascular hemoragic pot fi:
- hipertensiunea arteriala;
- anevrismul cerebral: exista oricand riscul ca vasul dilatat sa se rupa;
- malformatiile vasculare;
- traumatismele craniene;
- inflamatia vaselor sanguine;
- tulburari de coagulare;
- iradiere in cazul cancerelor localizate la nivelul capului.
Exista numerosi factorii de risc intalniti in cazul accidentelor vasculare cerebrale:
- varsta: riscul de producere a unui AVC creste odata cu varsta;
- sexul: barbatii sunt mai frecvent afectati, insa dupa varsta de 75 de ani femeile devin cele la
care se intalneste mai frecvent accidentul vascular;
- hipertensiunea arteriala;
- diabetul zaharat;
- diverse afectiuni ale inimii: afectiuni ale valvelor cardiace, cardiomiopatiile , endocarditele,
fibrilatiile atrial;
- afectiunile arterelor coronare: responsabile de aparitia unui accident vascular sau unui infarct
miocardic;
- existenta unui accident vascular cerebral in antecedente, sau prezenta unui AVC in familie;
- obezitatea;
- fumatul;
- diverse medicamente: cum sunt anticonceptionalele orale, anticoagulantele, corticosteroizii;
- consumul excesiv de alcool;
- utilizarea drogurilor.
Simptomele accidentului vascular cerebral
Simptomele care apar in cazul unui AVC se instaleaza de obicei brusc, fara
avertisment, si pot sa progreseze treptat sau dimpotriva sa se agraveze in timp. Daca sunt
prezente unele din simptomele unui AVC este foarte important sa apelati de urgenta la
ajutor medical pentru ca timpul este esential pentru recuperare.
Astfel printre simptomele care pot sa apara intr-un accident vascular cerebral se numara:
dureri de cap severe, confuzie, ameteli, stare de amorteala, slabiciune, tulburari de
mers/vorbire/intelegere/vedere/echilibru, gust anormal, greata, varsaturi, febra, convulsii,
inconstienta, coma.
Urmarile unui accident vascular pot varia de la persoana la persoana, unele persoane pot
ramane cu diferite tulburari fizice si psihice ca urmare a unui atac cerebral iar altele nu. Cele
mai frecvente probleme ce apar dupa un atac cerebral sunt: tulburarile de
memorie/mers/perceptie/comportament/vorbire, dereglari emotionale, incapacitatea de a te
alimenta singur.
Recunoasterea unui AVC se face pe urmatoarele criterii clinice:
-instalarea rapida (in cateva secunde, minute, ore sau rar in 1-2 zile) a unui deficit neurologic;
- evolutia tulburarilor care apar spre stabilizare sau spre regresiune;
- prezenta factorilor de risc.
Stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebral
Primul pas pe care medicul trebuie sa-l faca pentru a stabili diagnosticul este sa
realizeze anamneza. Medicul va obtine informatii detaliate - de la bolnav sau de la rude in cazul
in care bolnavul nu poate comunica - cu privire la simptomele prezente, la modul de instalare, la
factorii de risc prezenti, la afectiunile pe care bolnavul le prezinta sau de care a suferit, la bolile
prezente in familia bolnavului.
Apoi se va efectua un examen fizic al suferindului si doctorul va recomanda o serie de
investigatii pentru a stabili diagnosticul cu exactitate. Printre investigatiile pe care doctorul le
poate recomanda, se numara:
- CT: permite stabilirea rapida a diagnosticului, ajutand la alegerea celei mai eficiente metode de
tratament
- IRM (RMN): ajuta ca si CT-ul la stabilirea diagnosticului si tratamentului
- ecografia sau ultrasonografia Doppler: permite observarea fluxului sanguin
- punctia lombara: este utilizata in cazurile in care se suspecteaza ca exista o hemoragie la
nivelul creierului care sa fie responsabila de instalarea unui AVC.
Bibliografia:
Neurologie integrala -A.Hufschidt, C,H.Lucking
Neurologie clinica-Prof. Dr. Felicia Stefanache
Neurochirurgie-Mihai Rusu
Semiologie neurologica-Gh.Pendefunda, F.Stefanache, L.Pendefunda
Ghid de management al accidentului vascular cerebral ischemic-2008