SET APLICATII

-SEMESTRUL II-

CHIRILA FLORIAN COSMIN

Stagiu An I Expert Contabil

CECCAR Bucuresti
2014
Aplicatii Stagiu An I semestru II- 2014

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele

aspecte:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.

Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
Studiu de caz privind evaluarea capitalului.
Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.
Studiu de caz privind rezultatul reportat.
Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.
Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.
Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung.
Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.
Studiu de caz privind contractele de leasing operational.
Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare.
Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.
Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.
Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale.
Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.
Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale.
Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.
Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.
Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.
Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare.
Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.
Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.
Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.
Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului
profesional si rezolvarea aplicatei (fluxul informational).

1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

2

SC Flower SA s-a constituit sub forma unei societati pe actiuni, in conditiile unui capital subscris
in suma de 30.000 RON, numar de actiuni 300 titluri, iar valoarea nominala a unei actiuni a fost
de 100 RON. Cheltuielile de constituire platite cu un cec bancar au fost in suma de 1.000 RON.
Ulterior, s-a realizat eliberarea a 40% din capitalul social subscris prin depunerea in numerar
direct in contul de la banca, iar un actionar care a subscris 100 actiuni aduce ca aport un mijloc de
transport cu o valoare de 10.000 RON.
Contabilizarea operatiilor privind constituirea capitalului social:
1) Subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:
456
=
Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul

1011
Capital subscris nevarsat

30.000 RON

2) Inregistrarea cheltuielilor de constituire:

201
=
Cheltuieli de constituire

512
Conturi curente la banci

1.000 RON

3) Eliberarea a 40% din capitalul social subscris prin depunerea in numerar direct in contul de la
banca:
512
Conturi curente la banci

456
Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul

12.000 RON

4) Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat:

1011
=
Capital subscris nevarsat

1012
Capital subscris varsat

12.000 RON

5) Aducerea ca aport a mijlocului de transport:

2133
=
Mijloace de transport

456
Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul

10.000 RON

6) Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat:

1011
=
Capital subscris nevarsat

1012
Capital subscris varsat

Contabilizarea operatiilor privind majorarea:

3

10.000 RON

a) In vederea dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea SC Flower SA hotaraste

majorarea capitalului cu 15.000 RON, prin emiterea a 150 actiuni noi a caror valoare
nominala este 100 RON/actiune, iar pretul de emisiune este de 155 RON/actiune.
456
=
%
23.250 RON
Decontari cu actionarii/
1011
15.000 RON
asociatii privind capitalul
Capital subscris nevarsat
1041
8.250 RON
Prime de emisiune
b) Compania decide incorporarea profitului reportat in suma de 2.000 RON.
Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului:
117
Rezultat reportat

1012
2.000 RON
Capital subscris varsat

c) Entitatea hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve din reevaluare in
suma de 3.800 RON:
105
=
Rezerve din reevaluare

1012
3.800 RON
Capital subscris varsat

d) Majorarea capitalului social prin aporturi in natura, si anume un teren evaluat la 185.000 RON:
Subscrierea aportului in natura:
456
=
1011
185.000 RON
Decontari cu actionarii/
Capital subscris nevarsat
asociatii privind capitalul
Intrarea in patrimoniu a aportului subscris
2111
Terenuri

456
185.000 RON
Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul
Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat
1011
=
Capital subscris nevarsat

1012
185.000 RON
Capital subscris varsat

e) Majorarea capitalului social prin compensarea unor creante cedate de un actionar in favoarea noii
societati, creanta in suma de 1.000 RON.
Recunoasterea aportului
456
=
1011
1.000 RON
Decontari cu actionarii/
Capital subscris nevarsat
asociatii privind capitalul
Cesionarea creantei
461
Debitori diversi

456
1.000 RON
Decontari cu actionarii/
4

asociatii privind capitalul

Incasarea creantei
512
=
461
1.000 RON
Conturi curente la banci
Debitori diversi
Eliberarea capitalului
1011
=
1012
1.000 RON
Capital subscris nevarsat
Capital subscris varsat
2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
Diminuarea capitalului social poate avea loc in urmatoarele cazuri: acoperirea pierderilor,
scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate, rambursarea catre asociati,
rascumpararea si anularea actiunilor.
a) Micsorarea capitalului social prin acoperirea pierderilor:
Societatea Alfa SA are un capital social de 50.000 RON alcatuit din 2.500 actiuni cu o valoare
nominala de 20 RON/actiune. Rezervele legale sunt in suma de 5.000 RON, iar categoria Alte
rezerve are o valoare de 1.000 RON. Pierderea reportata este de 16.000 RON, ceea ce inseamna
ca total capital propriu este in suma de 40.000 RON, iar valoarea matematica contabila a unei
actiuni ste 16 RON (40.000 RON/2.500 actiuni).
AGA decide o diminuare a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportata.
Noua valoare nominala a unei actiuni stabilita in urma reducerii capitalului este de 15 RON.
Diferenta de 2.500 actiuni * (16 15) = 2.500 RON va fi mentinuta la rezerva legala.
Inregistrarea contabila este:
%
=
117
1068
Rezultat reportat
Alte rezerve
1061
Rezerve legale
1012
Capital subscris varsat
Dupa diminuare, situatia capitalului propriu se prezinta astfel:
Capital social : 2.500 actiuni * 15 RON/actiune =
Rezerve legale:
Total capital propriu

16.000 RON
1.000 RON
2.500 RON
12.500 RON
37.500 RON
2.500 RON
40.000 RON

b) Diminuarea capitalului social prin rambursarea catre asociati:

Societatea Beta SA are un capital social de 40.000 RON, rezerve in suma de 8.000 RON, ceea ce
inseamna un total al capitalurilor propriu in suma de 48.000 RON, format din 2.000 actiuni, cu o
valoare nominala de 20 RON/actiune. Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 10%.

Valoarea nominala a unei actiuni descreste de la 20 RON la 18 RON, astfel incat suma de 2.000
actiuni * (20 RON/actiune 18 RON/actiune) = 4.000 RON va fi rambursata actionarilor, ceea ce
inseamna ca fiecare actionar va primi suma de 2 RON pentru fiecare titlu de valoare detinut.
Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
1012
=
456
4.000 RON
Capital subscris varsat
Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul
Inregistrarea contabila aferenta rambursarii:
456
=
512
4.000 RON
Decontari cu actionarii/
Conturi curente la banci
asociatii privind capitalul
3. Studiu de caz privind evaluarea capitalului.
In general, capitalurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.
Astfel, pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale, in
calitatea lor de titluri de valoare. Avand in vedere ca actiunile ca instrumente de capital propriu cu
valoare negociabila se tranzactioneaza pe piata bursiera si extrabursiera, valorii nominale i se
ataseaza si alte forme de evaluare care, in procesul formarii valorii, au in vedere mai multe
elemente: piata capitalurilor, rezultatele obtinute de entitate, cresterea sa economica, calitatea
personalului.
a) Valoarea de piata: este valoarea de cumparare-vanzare a actiunilor stabilitata prin negociere la
bursa, in functie de raportul cerere-oferta. In stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea
nominala este pretul de emisiune care este platit de persoanele care subscriu actiunile in
momentul emiterii lor.
SC Gama SA decide sa emita 2.000 parti sociale cu valoarea de emisiune de 2 RON si
valoarea nominala de 1,5 RON, care se va incasa in numerar. Ulterior, primele de emisiune se
incorporeaza in capitalul social:
o Emiterea partilor sociale:
456
=
%
4.000
1011
3.000
1041
1.000
o Incasarea in numerar a valorii titlurilor:
5121
=
456
4.000
o Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011
=
1012
3.000
o Incorporarea primei de emisiune in capitalul social:
1041
=
1012
1.000
b) Valoarea de rentabilitate este o valoare estimata si calculata pe baza profitabilitatii entitatii si
se regaseste sub forma valorii financiare si de randament.
b.1) Valoarea financiara (VF): Pentru o actiune s-a primit un dividend in suma de 2.000 RON,
iar rata medie a dobanzii este 40%.
VF = Dividendul mediu distribuit pe o actiune / Rata media a dobanzii
VF = 2.000 / 40% = 5.000 RON
6

b.2) Valoarea de randament (VR): Dividendul pe o actiune este de 2.000 RON, partea din
profit afisata la titluri si incorporata in rezerve este de 400 RON, iar rata dobanzii este 40%.
VR
=
profit
Dividendul mediu distribuit pe actiune+Cota parte din
incorporata la rezerve
actiune
Rata medie a dobanzii pe piata
VR = (2.000 + 400) / 40% = 6.000 RON
c) Valoarea contabila sau patrimoniala a titlurilor se estimeaza pe baza activului net contabil,
fiind egala cu activul net raportat la numarul de titluri.
Societatea Alfa SA are urmatoarea structura a capitalurilor proprii:
Capital social:
100.000 RON
Rezerve (+):
16.000 RON
= Activ net contabil

116.000 RON

Numar de actiuni
400 titluri
Valoarea contabila a unei actiuni = 116.000/400 = 290 RON/actiune

4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.

Amortizarea capitalului social consta in rambursarea depunerilor catre actionari fara ca prin
aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile
constituite sau prin afectarea unei parti din beneficiu.
Societatea Beta are un capital social subscris varsat de 5.000 RON. Se decide sa se amortizeze
capitalul cu 1.200 RON prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.
a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pntru fractiunea amortizata:
1012

456

1.200

b) Afectarea rezervelor la amortizare:

1068

1012.02
1.200
Capital amortizat
c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:
1012

1012.01
Capital neamortizat

3.800

5121

1.200

d) Rambursarea efectiva a actiunilor:

456

5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.

Studii de caz privind rezervele

5.1. Rezerve legale

SC Beta constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii contabile de la sfrsitul

exercitiului financiar: capital social 20.000 RON, venituri obtinute 1.500.000 RON, cheltuieli
efectuate 1.300.000 RON, ceea ce inseamna ca profitul brut este in suma de 200.000 RON.

Rezervele legale repartizate din profitul brut=10.000 RON (5% din profitul contabil).
Inregistrarea repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul brut:
129

1061

10.000

Societatea Alfa constituie rezerve legale in suma de 2.000 RON din primele de emisiune,
dupa acoperirea cheltuielilor de constituire:
1041
=
1061
2.000

Societata Gama utilizeaza rezervele legale in suma de 1.500 pentru acoperirea pierderilor din
exercitiile anterioare:
1061
=
117
1.500

5.2. Rezerve statutare si alte rezerve

Anual, compania SC Alfa SA constituie din profitul net rezerve statutare in suma de 1.200
RON si alte rezerve de 700 RON:
117

1.900

1063

1.200

1068

700

Societatea Beta utilizeaza rezervele in suma de 5.000 RON pentru finantarea unor investitii,
prin incorporarea in capitalul social:
1068
=
1012
5.000
Societatea Gama acorda dividende in suma de 4.500 RON din rezervele disponibile:
1068
=
457
4.500
O societate constituie rezerve din diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea
neamortizata a imobilizarilor corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul
social al unei alte entitati:
261
=
1068
5.000
O entitate incorporeaza in alte rezerve, rezerve din reevaluare in valoare de 2.500 RON:
105
=
1068
2.500

Studiu de caz privind rezervele din reevaluare

In anul 2010, compania Alfa reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 12.000 RON, tinndu-se
seama de uzura sa fizica si morala. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 10.000
RON, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si morale) este de 2.000
RON.
In 2011, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 6.000 RON, amortizarea calculata ntre
cele doua reevaluari fiind de 1.500 RON.
a) Inregistrari contabile in 2010:
Valoarea contabila neta = 10.000 - 2.000 = 8.000 RON
Rezerva din reevaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila neta =
= 12.000 - 8.000 = 4.000 RON
2131

105

4.000

Valoarea contabila actualizata = Valoarea contabila neactualizata * (Valoarea justa / Valoarea

contabila neta)
= 10.000 * (12.000/ 8.000) = 15.000 RON
Amortizarea actualizata = Amortizarea cumulata * (Valoarea justa/ valoarea contabila neta) =
2.000 * (12.000/ 8.000) = 3.000 RON
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata
= 3.000 - 2.000 = 1.000 RON
2131

2813

1.000

b) Inregistrari contabile n exercitiul 2011:

Valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata =
= 12.000 - (3000 + 1500) = 7.500 RON
Rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 6.000 - 7.500 = - 1.500 RON
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/ valoarea
contabila neta)
= 12.000 * (6.000/ 7.500) = 9.600 RON
Amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) =
4.500 * (6.000/ 7.500) = 3.600 RON
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.600 - 4.500 = - 900 RON
In acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, deoarece valoarea justa stabilita prin
reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 1.500 RON. Acest minus din reevaluare
va fi acoperit va fi acoperit integral din rezerva din reevaluare pentru ca anterior s-a inregistrat o
9

rezerva din reevaluare in suma de 4.000 RON, fara a mai fi nevoie sa se inregistreze si o
cheltuiala (s-ar fi inregistrat daca scaderea valorii juste ar fi depasit rezerva recunoscuta anterior)
105

2131

900

Studiu de caz privind primele de capital

Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 15.000 RON, iar valoarea
nominala a actiunilor subscrise este de 13.000 RON. Primele de emisiune constituite se folosesc
astfel: 500 pentru constituirea de rezerve si 1.500 pentru majorarea capitalului social.

Constituirea capitalului social si a primelor de capital:

456

15.000

1011

13.000

1041

2.000

Incorporarea primelor de capital in capitalul social si in rezervele societatii:

1041

%
1012
1061

2.000
1.500
500

6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.

SC Alfa SRL a avut la sfarsitul anului cheltuieli in suma de 50.000 RON si venituri in valoare de
60.000 RON. Are loc inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, iar profitul rezultat se
repartizeaza astfel: 5 % la rezerve legale, iar restul profitului ramane nerepartizat.
o 121
=
o 7xx
=
o Repartizarea rezultatului:
121
=

6xx
121

50.000
60.000
%

129
1171
o Inregistrarea repartizarii rezervei legale:
129
=
1061

10.000
500
9.500
500

7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

7.1. Profitul reportat
Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat n suma de 2.500 RON:
117
=
1012
2.500
10

 Societatea Gama SRL corecteaza doua erori contabile concretizate in omisiunea inregistrarii
in exercitiul financiar precedent a unei facturi aferente vanzarii unor marfuri catre un client in
suma de 400 RON plus TVA.
o Inregistrarea facturii privind vanzarea marfurilor :
4111
=
%
496
1174
400
4427
96
o Inregistrarea impozitului pe profit aferent profitului neimpozitat in exercitiul financiar
precedent :
6588

441

64

7.2. Pierderea reportata

Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in valoare de 1.700:
129

117

1.700

Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta in suma de 1.200:

1061

117

1.200

Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 7.500:

117

121

7.500

8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

Societatea Flower SA detine un capital social in suma de 100.000 RON, reprezentand 10.000
actiuni, cu o valoare nominala de 10 RON/actiune. Entitatea desfasoara mai multe operatiuni in
ceea ce priveste instrumentele de capital propriu (actiuni proprii):

Societatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar

de 4 RON/actiune. Totodata, capitalul social va fi diminuat cu valoarea actiunilor
rascumparate.
Inregistrarea rascumpararii actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000
actiuni x 4 RON/actiune = 8.000 RON):
109

5121

8.000

Inregistrarea anularii actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora

(2.000 actiuni x 10 RON/actiune = 20.000 RON) si inregistrarea castigului rezultat
din anulare:
1012

20.000

11

109

8.000

141

12.000

Inregistrarea transferarii castigurilor obtinute din anularea actiunilor, la rezerve:

141

1068

12.000

Entitatea SCUT rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare

unitar de 5 RON/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea
actiunilor rascumparate.
Inregistrarea rascumpararii actiunilor proprii la valoarea de rascumparare
= 2.000 actiuni * 5 RON/actiune = 10.000 RON):
109

5121

10.000

Inregistrarea anularii actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora

(2.000 actiuni * 4,00 RON/actiune = 8.000 RON) si inregistrarea pierderii
rezultate din anulare:
%

109

10.000

1012

8.000

149

2.000

Inregistrarea acoperirii din rezerve a piederilor inregistrate:

1068

149

2.000

9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

O societate livreaza marfuri unui client in valoare de 10.000 RON. Clientul constata ca o parte
din marfuri prezinta dfecte si intenteaza firmei un proces judecatoresc. La sfarsitul anului 2009,
societatea estimeaza ca probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfarsitul anului
2010, procesul nu este finalizat, iar probabilitatea dxe pierdere se estimeaza a fi de 90%. In 2011,
procesul se termina, iar compania este obligata sa plateasca o amnda in suma de 5.000 RON.
2009: Constituire provizion pentru 10.000 * 40% = 4.000 RON
6812

1511

4.000

2010: Majorare provizion cu 10.000 * 90% - 4.000 = 5.000 RON

6812

1511

5.000

5121

5.000

2011: Plata amenda:

6581

12

Anulare provizion:
1511

7812

9.000

10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

10.1.

Societatea Gama emite un 2.000 obligatiuni, cu o valoare nominala de 15

RON/obligatiune, pret de emisiune 13 RON/obligatiune, dobanda anuala este de 15%, durata
de rambursare 2 ani, dupa care obligatiunile sunt rascumparate la un pret de 24.000 RON si,
ulterior, sunt anulate.
Subscrierea imprumutului sub forma obligatiunilor emise si distribuite:
%

169

4.000

Varsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris:

26.000

1681

4.500

5121

4.500

Rascumpararea in numerar a obligatiunilor la scadenta:

=

5311

24.000

Anularea obligatiunilor rascumparate:

161

461

Achitarea prin banca a dobanzii - se realizeaza in ficare an:

505

Inregistrare cheltuiala cu dobanda: 2.000 * 15 * 15% = 4.500 se realizeaza in fiecare an

1681

30.000
26.000

666

161

461

5121

26.000

505

24.000

768

2.000

Trecerea asupra cheltuielilor a primelor cu ocazia rascumpararii obligatiunilor:

6868

169

4.000

11. Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung.

13

Societatea Flower SRL contracteaza un imprumut bancar de 200.000 RON, pe 4 ani, cu o

dobanda de 10% pentru achizitia de noi echipamente in vederea dezvoltarii afacerii.

Acordare imprumut:
5121

200.000

Achizitionare echipamente:
213
=
512
200.000
Inregistrare dobanda anuala conform contractului toti cei 4 ani:
666

1621

Plata dobanda - toti cei 4 ani:

1682
=
Creditul este restituit in anul 4:
162

1682

20.000

5121

20.000

5121

100.000

12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.

Compania Beta SA incheie un contract de leasing pe o perioada de 3 ani cu scopul de a
achizitiona un echipament tehnologic in valoare de 300.000 RON, cu o durata de utilizare
economica a activului de 4 ani. Principalele clauze contractuale sunt: rata dobanzii 15% pe an, si
se plateste trimestrial pe data de 20 ale lunii impreuna cu transe egale in suma de 30.000 RON
fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 22.273 RON, valoare la care se efectueaza transferul
dreptului de proprietate si care nu contine dobanda. Fiecare transa este formata din dobanda si
rambursare de principal (cota parte din valoarea activului) conform graficului urmator:
Sold
initial

Doband
a

Rata

Principa
l

Sold
final

300.000

11.250

30.000

18.750

281.250

281.250

10.547

30.000

19.453

261.797

261.797

9.817

30.000

20.183

241.614

241.614

9.061

30.000

20.939

220.675

220.675

8.275

30.000

21.725

198.950

198.950

7.461

30.000

22.539

176.411

176.411

6.615

30.000

23.385

153.026

153.026

5.738

30.000

24.262

128.765

14

128.765

4.829

30.000

25.171

103.593

103.593

3.885

30.000

26.115

77.478

77.478

2.905

30.000

27.095

50.383

50.383

1.889

30.000

28.111

22.273

22.273

22.273

22.273

82.273

382.273

300.000

Total

12.1. Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata contractului de leasing financiar sunt:
a) Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:
213
Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii

167
300.000 RON
Alte Imprumuturi si datorii
asimilate

Evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing, in cont extrabilantier:

Debit cont 8051 Dobanzi de platit

82.273 RON

b) Inregistrarea primei facturi pentru rata scadenta:

%
=
167 Alte Imprumuturi si datorii asimilate
666 Cheltuieli privind dobanzile

404
Furnizori de imobilizari

30.000 RON
18.750
11.250

Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 11.250 RON:

Credit cont 8051 Dobanzi de platit

11.250 RON

Achitarea facturii:
404
Furnizori de imobilizari

5121
30.000 RON
Conturi la banci In RON

c) Primirea facturii pentru a doua rata in suma totala de 30.000 RON:

%
=
167 Alte Imprumuturi si datorii asimilate
666 Cheltuieli privind dobanzile
15

404
Furnizori de imobilizari

30.000 RON
19.453
10.547

 Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 10.547 RON:

Credit cont 8051 Dobanzi de platit 10.547 RON
Plata ceRON de a doua rate:
404
RON
Furnizori de imobilizari

5121

30.000

Conturi la banci In RON

In mod similar se inregistreaza toate operatiunile pana la sfarsitul perioadei de leasing financiar. La
plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul de proprietate juridica asupra
activului respectiv:
d) Primirea facturii de la societatea de leasing pentru valoarea reziduala:
167
=
Alte Imprumuturi si datorii asimilate

404
Furnizori de imobilizari

22.273 RON

e) Achitarea facturii catre societatea de leasing:

404

RON
Furnizori de imobilizari

5121

22.273

Conturi la banci In RON

f) Lunar, se inregistreaza amortizarea:

Amortizare lunara = 300.000 RON/4 ani / 12 luni = 6.250 RON
6811
Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

2813
6.250 RON
Amortizarea instalatiilor
mijloacelor de transport

12.2. Inregistrarile contabile efectuate de locator pe durata contractului de leasing financiar sunt:

Recunoasterea creantei la valoarea imobilizarii cedate in regim de leasing:

267
=
213
300.000 RON
Evidentierea dobanzii aferente contractului in conturile extrabilantiere :
Debit 8052 Dobanzi de incasat
82.273 RON
Emiterea facturii aferente primelor doua rate :
4111
=
%
60.000 RON
267
38.203
766
21.797
Extrabilantier, se inregistreaza diminuarea dobanzii de incasat:
Credit 8052 Dobanzi de incasat
21.797 RON
Incasarea facturilor :
512
=
411
60.000 RON
16

In mod similar se inregistreaza toate operatiile pana la sfarsitul perioadei de leasing.

La sfarsitul contractului se inregistreaza valoarea reziduala:
411
=
267
22.273 RON
Incasarea facturii :
512
=
411
22.273 RON
13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.
La data de 01.08.2010, societatea Alfa a inchiriat pentru un an o cladire de la Beta. Chiria lunara
este in suma de 50.000 RON, valoarea neta a cladirii este de 800.000 RON, durata d viata utila
ramasa 40 ani, iar metoda de amortizare utilizata este cea liniara.
La data de 01.08.2010, locatarul (Alfa) inregistreaza pe baza contractului de inchiriere valoarea
totala a chiriilor aferente cladirii intr-un cont extrabilantier :
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii
600.000 RON
Lunar, se fac urmatoarele inregistrari :
Se inregistreaza chiria :
%
=
401
62.000 RON
612
50.000
4426
12.000
Plata datoriei privind chiria :
401
=
5121
62.000 RON
Concomitent, extrabilantier se diminueaza rata de leasing cu 50.000 RON :
Credit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii
50.000 RON
La locator (Beta) se fac urmatoarele inregistrari :
Inregistrare amortizare lunara :
800.000 RON / 40 ani * 1/12 = 1.667 RON
6811 =
2812
1.667 RON
Facturarea chiriilor lunare :
411
=
%
62.000 RON
706
50.000
4427
12.000
Incasare chirie :
5121 =
411
62.000 RON
14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
Societatea Alfa achizitioneaza dreptul de explorare a unui perimetru in zona Valea Jiului pentru
suma de 50.000 RON. Durata licentei este de 5 ani, cu posibilitatea de a fi transformata in licenta
de exploatare. Totodata, compania efectueaza si studii geologice in suma de 4.000 RON, pentru a
estima cantitatea de carbune din subsol.
17

Inregistrarea achizitiei dreptului de explorare:

203
=
404
Inregistrarea studiilor geologice:
203

404

50.000
4.000

Inregistrarea amortizarii pentru fiecare din cei 4 ani:

6811
=
2803
10.800

15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare.

Societatea Alfa isi desfasoara activitatea in domeniul materialelor de constructie. Compania a
incheiat un contract cu un centru de cercetare in domeniu pentru a achizitiona o tehnologie de
obtinere a unui produs nou in suma de 40.000 RON. Se considera ca sunt indeplinite criteriile
pentru recunoasterea acestor cheltuieli ca activ. Compania inregistreaza inventia si la OSIM, iar
taxele platite pentru brevetarea acestei inventii sunt de 6.000 RON.

Inregistrare achizitie:
203
=
Inregistrare licenta:
205
=

404

40.000 RON

%
203
404

46.000 RON
40.000
6.000

16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.

16.1. Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare
In ianuarie 2010 o societate achizitioneaza un echipament cu valoarea de 20.000 RON,
amortizabil pe o perioada de utilizare economica estimat de cinci ani, folosind metoda de
amortizare liniara. Din punct de vedere fiscal, durata normala de functionare este de patru ani.
Potrivit datelor de mai sus, amortizarea contabila anuala este de 4.000 RON - 20.000 RON / 5
ani, iar cea fiscala este de 5.000 RON (20.000 RON/4 ani).
Amortizarea contabila lunara este de 334 RON (4.000 RON/12 luni).
Pe parcursul duratei de utilizare economica, lunar, in contabilitate se inregistreaza aceasta
amortizare in valoare de 334 RON:
6811

2813

334 RON

16.2. Durata de utilizare economica este mai mica dect durata normala de functionare
In ianuarie 2011 o entitate a achizitionat un echipament cu valoarea de 24.000 RON, amortizabil
pe o perioada de utilizare economica estimata de trei ani, folosind metoda de amortizare liniara.
Din punct de vedere fiscal, durata normala de functionare este de patru ani.
18

Amortizarea contabila anuala este de 8.000 RON (24.000 RON/3 ani), iar cea fiscala este 6.000
RON.
Amortizarea contabila lunara este de 667 RON (8.000 RON/12 luni).
Aceasta amortizare de 667 RON se inregistreaza in contabilitate, lunar, pe parcursul duratei de
utilizare economica de trei ani.
6811

2813

667 RON

17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.

17.1. O societate are o cladire achizitionata la data de 01.01.2009 cu pretul de 80.000 RON, iar
durata de utilizare economica este de 10 ani. La 31.12.2011, s-a constatat ca valoarea recuperabila
este de 50.000 RON, iar durata de viata ramasa s-a micsorat la 5 ani.

Amortizarea anuala = 80.000 / 10 = 8.000 RON

Amortizarea cumulata pana la 31.12.2011 = 8.000 * 3 ani = 24.000 RON. In fiecare an se
inregistreaza amortizarea:
681
=
281
8.000 * 3 ani
Valoarea contabila neta la 31.12.2011: 80.000 24.000 = 56.000 RON, iar valoarea
recuperabila este 50.000 RON, ceea ce inseamna ca valoarea cladirii s-a depreciat cu suma de
6.000 RON. Astfel, inregistrarile contabile sunt:
o Anulare amortizare cumulata:
281
=
212
24.000 RON
o Recunoastere depreciere:
682
=
212
6.000 RON
Amortizarea pentru urmatoarea perioada = 50.000 / 5 ani = 10.000 RON

17.2. In urma inventarierii efectuata la data de 31 decembrie 2011 la societatea Alfa, s-au constat
urmatoarele diferente intre valorile nete contabile si valorile de inventar pentru activele sale:

O cladire cu valoarea contabila neta (VNC) 200.000 RON, iar valoarea de inventar (VI) de
190.000 RON (distrugere partiala), ceea ce inseamna ca valoarea cladirii s-a depreciat cu
suma de 10.000 RON si astfel se va inregistra o depreciere ireversibila.
6811
=
2812
10.000 RON
Un copiator cu VNC = 4.000 RON, iar VI = 4.300 RON, apreciere in suma de 300 RON care
insa nu se inregistreaza;
O instalatie tehnica ce avea o VNC de 8.500 RON, iar VI constatata a fost de 7.000 RON,
diferenta de 1.500 RON fiind o depreciere reversibila, ceea ce inseamna ca se face urmatoarea
inregistrare:
6813
=
2913
1.500 RON

18. Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale.

19

Societatea Beta a achizitionat un program informatic de contabilitate pentru suma de 30.000

RON, program pentru care societatea a obtinut licenta de utilizare pentru o perioada de 5 ani.
Licenta este evaluata la 10.000 RON.
%
208
2051

404

30.000 RON
20.000
10.000

19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.

Societatea Gama SRL vinde o licenta la un pret de vanzare de 10.000 RON, TVA 24%,
achizitionata cu 8.000 RON, amortizata pentru 6.500 RON.

Vanzarea licentei:
461

%
7583
4427

12.400 RON
10.000
2.400

Inregistrarea scoaterii din gestiune:

%
6583
2805

205

8.000 RON
1.500
6.500

20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale.

20.1. Entitatea Alfa achizitioneaza un utilaj la pretul de 5.000 RON, TVA 24%. Utilajul este
receptionat pe data de 15.05.2011, dar este pus in functiune pe 20.06.2011. Cheltuielile cu
punerea in functiune au fost de 1.000 RON, TVA 24% (s-a apelat la o firma specializata).

15.05.2011 Intrarea in patrimoniu a utilajului:

%
=
404
231
4426
Inregistrarea cheltuielilor cu punerea in functiune
20.06.2011:
%
=
404
231
4426
Punerea in functiune a utilajului pe 20.06.2011:
2131
=
231

6.200 RON
5.000
1.200
ca parte a costului utilajului pe
1.240 RON
1.000
240
6.000 RON

20.2. Societatea Gama primeste sub forma de donatie un laptop in valoare de 5.000 RON.
Inregistrarea in contabilitate aferenta intrarii in patrimoniu a laptopului este:
214

4753
20

5.000 RON

20.3. Societatea Alfa schimba un automat pentru inghetata cu o lada frigorifica ce apartine
entitatii Beta. La data efectuarii schimbului, valoarea contabila, valoarea justa si amortizarea
cumulata erau:
Automat inghetata
Lada frigorifica

Valoarea contabila
7.000
6.500

Amortizarea cumulata
2.000
1.600

Pretul de vanzare
5.300
5.200

Societatea Alfa va derecunoaste automatul pentru inghetata si va recunoaste lada frigorifica la

cost de achizitie, in cadrul tranzactiilor separate de vanzare si cumparare pe baza facturilor:

Vanzarea automatului pentru inghetata:

461
=
%
6.572 RON
7583
5.300
4427
1.272
Descarcarea din gestiune a automatului pentru inghetata:
%
=
2131
7.000 RON
281
2.000
6583
5.000
Achizitia lazii frigorifice:
2131
=
404
5.200 RON

21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
21.1. Iesirea prin casare
Situatia la scoaterea din functiune a unui utilaj se prezinta astfel: cost de achizitie 50.000 RON,
amortizare cumulata 35.000 RON, cheltuieli ocazionate de casare: 8.000 RON (matriale
consumabile 3.000 RON si salarii 5.000 RON), iar piesele de schimb recuperate sunt in suma de
15.000 RON.

Colectarea cheltuielilor efectuate cu dezmembrarea utilajului:

602
=
302
3.000 RON
641
=
421
5.000 RON
Inregistrarea pieselor de schimb recuperate:
346
=
711
15.000 RON
302
=
346
15.000 RON
Scoaterea din gestiune a utilajului:
%
=
2131
50.000 RON
281
35.000
6583
15.000

21.2. Iesirea prin vanzare (cedare)

21

O societate vined o cladire la pretul de 10.000 RON. Cladire are un cost de 40.000 RON,
amortizare cumulata 35.000 RON.

Vanzarea cladirii:
461
=
7583
Descarcarea din gestiune a cladirii:
%
=
212
281
6583

10.000 RON
40.000 RON
35.000
5.000

22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.

22.1. Cost de achizitie
Societatea Alfa achizitioneaza un utilaj la pretul de 12.000 RON, cheltuieli de transport facturate
la furnizori in suma de 1.500 RON, avans acordat de 5.000 RON.

Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii:

%
=
512
6.200 RON
232
5.000
4426
1.200
Receptia utilajului:
%
=
404
16.740 RON
232
13.500
4426
3.240
Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat:
404
=
%
16.740 RON
232
5.000
4426
1.200
512
10.540

22.2. Cost de productie

Societatea Beta realizeaza o constructie in regie proprie. Executarea constructiei genereaza
urmatoarele cheltuieli: materii prime 150.000 RON; salarii 80.000 RON, amortizari 90.000 RON.
Dobanda aferenta creditelor de finantare a investitiei au o valoare de 40.000 RON. Lucrarea a fost
terminata si constructia este data in folosinta.
Inregistrarile contabile aferente obtinerii constructiei in regie proprie sunt:

Constatarea cheltuililor:
601
641
681
212

=
=
=
=

301
421
281
1682
22

150.000 RON
80.000 RON
90.000 RON
40.000 RON

Receptia si punera in functiune a cladirii, la cost de productie:

212

722

360.000 RON

22.3. Valoare justa

Societatea Gama primeste sub forma de donatie o masina in valoare de 10.000 RON.
Inregistrarea in contabilitate aferenta intrarii in patrimoniu a laptopului este:
213

4753

10.000 RON

22.4. Valoare de aport

Compania Beta emite 100 actiuni cu o valoare nominala de 50 RON/actiune. Actionarul care a
subscris aceste actiuni face un aport sub forma unui mijloc de transport, a carui valoare justa este
6.000 RON.
Valoare prime de aport = 6.000 100 * 50 = 1.000 RON

Subscrierea celor 100 actiuni la valoarea nominala de 50 RON/actiune:

456
=
1011
5.000 RON
Inregistrarea aportului reprezentat de mijlocul de transport:
2133
=
%
6.000 RON
456
5.000
1043
1.000
Varsarea capitalului:
1011
=
1012
5.000

23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

23.1. Subventii pentru investitii
La data de 08.05.2008, SC Gama SRL achizitioneaza o linie de productie la costul de 15.000 RON,
subventia guvernamentala fiind de 10.000 RON. Durata normala de utilizare a activului este de 5 ani,
iar metoda de amortizare este cea liniara. La 20.05.2011, ca urmare a nerespectarii clauzelor impuse,
societatea trebuie sa ramburseze 90% din valoarea subventiei primite.

Achizitia instalatiei:
%
=
404
2131
4426
Recunoasterea dreptului de a primi subventia:

4451
=
Primirea subventiei:
5121

18.600 RON
15.000
3.600

4751

10.000 RON

4451

10.000 RON

23

Inregistrarea amortizarii anuale:

6811
=
2813
3.000 RON
Trecerea anuala a subventiei la venituri:
4751
=
7584
2.000 RON
La data rambursarii subventiei (20.05.2011):
Sold subventie la venituri in avans = 10.000 3 * 2.000 = 4.000 RON
Subventie de rambursat = 10.000 * 90% = 9.000 RON
Astfel, la rambursarea subventiei, societatea recunoaste la cheltuieli surplusul de 5.000
RON (9.000 4.000):
%
=
5121
9.000 RON
4751
4.000
6588
5.000
23.2. Subventii de exploatare
Societatea Beta primeste sub forma de subventie suma de 20.000 RON, din care 4.000 RON se
incaseaza la data acordarii, iar restul de 16.000 RON se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de
10.000 RON este aferenta cifrei de afaceri (3.000 RON pentru perioada curenta si restul pentru
perioadelor urmatoare), iar 6.000 RON pentru plata personalului si este aferenta perioadei in curs.
20.000
16.000
4.000

%
445
5121

%
7411
7414
472

20.000 RON
3.000
6.000
11.000

24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.

24.1. Venituri in avans
In luna martie 2011 societatea Flower SRL primeste factura aferenta serviciilor de internet pentru
perioada aprilie - mai 2011 in valoare de 4.500 RON, plus TVA.

Inregistrari luna martie 2011 - Inregistrarea facturii privind serviciile de internet:

%
471
4426

401
4.500
1.080

5.580 RON

Aprilie 2011 Recunoasterea cheltuielii ca fiind aferenta perioadei:

626

471

2.250 RON

Mai 2011 Recunoasterea cheltuielii ca fiind aferenta perioadei:

626

471

2.250 RON

24.2. Cheltuieli in avans

24

Societatea Gama emite in aprilie o factura de chirie in avans pentru luna mai, in valoare de 5.000
RON, plus TVA.

Inregistrarea facturii emise privind chiria:

411

%
6.200 RON
472
5.000
4427
1.200
Descarcarea veniturilor in avans aferente lunii mai:
472

706

5.000 RON

25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare.

25.1.Intrari de imobilizari financiare
Entitatea Flower achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 40.000 RON, eliberate in proportie de
80% si achitate prin banca pentru 12.000 RON.

Inregistrarea achizitiei:
261
=

%
40.000 RON
269
8.000
5121
12.000
404
20.000
Varsaminte efectuate pntru emitent pe masura valorii elberate:
269
=
512
8.000 RON
25.2. Iesiri de imobilizari financiare
Dupa 2 ani, compania Flower vinde titlurile imobilizate achizitionate la pretul de 40.000 RON cu
50.000 RON, iar comisionul pe care il plateste este in suma de 1.500 RON.

Reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la pretul de cesiune:

461
=
7641
50.000 RON
Scoaterea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare:
6641
=
261
40.000 RON
Incasarea titlurilor si inregistrarea comisionului:
%
=
461
51.500 RON
512
50.000
622
1.500

26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.

Societatea Gama SRL achizitioneaza materii prime in valoare de 5.000 RON si materiale
consumabile in suma de 4.000 RON, din care combustibil de 1.800 RON si piese de schimb 2.200
RON. Ulterior, acestea sunt date in consum conform bonurilor de consum.
25

Achizitia materiilor prime:

%
=
401
6.200 RON
301
5.000
4426
1.200
Achizitia combustibilului:
%
=
401
2.232 RON
3022
1.800
4426
432
Achizitia pieselor de schimb:
%
=
401
2.728 RON
3024
2.200
4426
528
Consumul materiilor prime, combustibilului si a pieselor de schimb:
601
=
301
5.000 RON
6022
=
3022
1.800 RON
6024
=
3024
2.200 RON

27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.

Entitatea SC Alfa SA obtine din productie proprie produse finite (mobilier) la costul de productie
20.000 RON. Societatea retine produse finite in valoare de 13.000 RON pentru a fi utilizate ca
materiale de natura obiectelor de inventar.

Se obtin produse finite din productie proprie:

345
=
711
20.000 RON
Se transfera produse finite pentru a fi utilizate ca materiale de natura obiectelor de
inventar:
303
=
345
13.000 RON
Darea in folosinta a obiectelor de inventar:
603

303

13.000 RON

28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.

Societatea Flower SA trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoare de 50.000
RON. Prelucrarea costa 8.000 RON, la care se adauga TVA 1.920 RON. Dupa prelucrare, materiile
prime sunt returnate beneficiarului societatea Flower.

Inregistrarea transferului de materii prime in gestiunea entitatii prelucratoare:

351

301

50.000 RON

Inregistrarea facturii de prelucrare a materiilor prime:

%

401

9.920 RON
26

351
4426
Inregistrarea materiilor prime prelucrate:
301

351

8.000
1.920
58.000 RON

29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.

Societatea Alfa obtine din productie proprie 8.000 pungi la costul de 0,4 RON/bucata. Aceasta ii
vinde socitatii Gama 2.000 pungi la pretul de 1,00 RON/bucata plus ecotaxa de 0,2 RON/punga, TVA
24%.
Inregistrari la societatea Alfa:

Obtinerea pungilor din productie proprie:

345
=
711
3.200 RON
Vanzarea pungilor si descarcarea lor din gestiune:
4111
=
%
2.976 RON
701
2.000
446
400
4427
576
711
=
345
2.000 * 0,4 = 800 RON

Inregistrari la societatea Gama:

Achizitia de marfuri:
%
=
371
4426

401

2.976 RON
2.400
576

30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

Societatea Flower SRL are in stoc la inceputul lunii noiembrie marfuri in suma de 10.000 RON (250
bucati * 40 RON). Compania utilizeaza metoda FIFO pentru scoaterea din gestiune a marfurilor si
metoda inventarului permanent. In cursul lunii au loc urmatoarele tranzactii:
02.11. achizitie de marfuri 100 buc * 50 RON/buc = 5.000 RON
10.11. vanzare de marfuri 300 buc la pretul de 17.000 RON
23.11. achizitie de marfuri 200 buc * 45 RON/buc = 9.000 RON
28.11. vanzare de marfuri 150 buc la pretul de 10.000 RON
La sfarsitul lunii se face inventarierea si se constata ca soldul marfurilor este in suma de 2.000 RON.

27

Achizitie de marfuri:
371
=
401
5.000 RON
Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:
4111
=
707
17.000 RON
607
=
371
250 * 40 + 50 * 50 = 12.500 RON
Achizitie de marfuri:
371
=
401
9.000 RON
Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:
4111
=
707
10.000 RON
607
=
371
50 * 50 + 150 * 45 = 9.250 RON

La sfarsitul lunii, societatea are un sold de marfuri scriptic:

50 buc * 45 RON/buc = 2.250 RON
Soldul faptic este 2.000 RON, ceea ce inseamna ca trebuie sa se inregistreze un minus la nivelul
marfurilor in suma de 250 RON:
607

371

250 RON

Daca s-ar fi folosit metoda inventarului intermitent, s-ar fi facut urmatoarele inregistrari:

Anularea soldului initial:

607
=
371
Inregistrarea achizitiilor de marfuri:
607
=
401
607
=
401
Vanzarea marfurilor:
4111
=
707
4111
=
707

10.000 RON
5.000 RON
9.000 RON
17.000 RON
10.000 RON

Descarcarea din gestiune nu se inregistreaza, ci se determina la sfarsitul perioadei:

Iesiri = Sold initital + Intrari Sold de la inventar
Iesiri = 10.000 + 14.000 2.000 = 22.000 RON
Prin metoda inventarului intermitent, minusurile de inventar nu pot fi identificate, ci la sfarsitul
perioadei soldul final se determina pe baza inventarului faptic.

28

29