Istoria Frantei

Singura tara europeana care are iesire la Marea Nordului si la Mediterana, Franta, a
fost subiectul unei varietati deosebite de influente culturale. Desi faimoasa pentru
inradacinarea populatiei sale rurale, Franta a fost, de asemeni si un creuzet cultural european,
chiar inainte de sosirea galilor celti, cu secole inainte de Hristos, fenomenul propagandu-se
pana tarziu, in secolul al XX-lea, o data cu emigrarile dinspre Marea Mediterana. Cucerirea
romana, prin Iulius Cezar a avut un impact de durata, dar, incepand cu secolele IV si V e.n.,
valurile de triburi barbare au distrus mare parte din mostenirea romana. Francii germanici au
asigurat conducerea politica in secolele care au urmat, pana la sfarsitul secolul al X-lea, iar
cand linia lor a disparut, in Franta incepe un proces de fragmentare sociala si politica.
Formarea Frantei
Dinastia Capetiana a reconstituit treptat Franta pe parcursul Evului Mediu, o perioada de mare
prosperitate economica si vitalitate culturala. Moartea Neagra si Razboiul de 100 de ani a
stopat avantul Frantei si puterea dinastiei dominante a inceput sa fie amenintata de catre ducii
burgunzi rivali. Franta a recuperat insa in timpul Renasterii urmat de grandoarea domniei lui
Ludovic al XIV-lea. In perioada Iluminismului, secolul al XVIII-lea, cultura si institutiile
franceze au constituit invidia Europei. Revolutia din 1789 a pus capat monarhiei absolute si a
introdus reforme majore, sociale si institutionale, multe dintre acestea fiind aprobate si
consolidate de catre Napoleon. Pe de alta parte, tot revolutia a fost punctul de plecare a unei
oarecare instabilitati politice si sociale. Din 1789, Franta a cunoscut, pe rand, cinci republici,
doua imperii, trei branduri de puteri regale, plus guvernarea Vichy din timpul celui de-al II-lea
Razboi Mondial. Rivalitatea cu Germania a dominat sfarsitul secolului al XIX-lea si secolul
XX. Pierderile suferite de catre Franta in timpul Primului Razboi Mondial au fost traumatice,
urmatate de ocuparea germana dintre 1940-1944. Cu toate acestea, dupa 1945, ccele doua tari
au devenit coloana vertebrala a ceea ce va deveni mai tarziu Uniunea Europeana.
Preistorie
Cele mai vechi urme ale prezentei omului pe teritoriu Frantei dateaza de aproximativ 2
milioane de ani. Incepand cu 40.000 i.Hr. Homo Sapiens isi face cunoscuta prezenta
itineranta, ca si vanatori si culegatori. In jurul anului 6.000 i.Hr., dupa ultima era glaciara, a
avut loc o schimbare majora in stilul de viata, iar oamenii renunta la viata de nomazi,
cresterea animalelor si cultura plantelor substituind incet viata nomada. Aparitia obiectelor din
metal a permis construirea unor unelte si arme mai eficiente. Epoca de Fier este asociata in
mod deosebit cu celtii, care au sosit pe teritoriul francez cu 1 mileniu i.Hr.. S-a format o noua
ierarhie sociala, consistand in razboinici, agricultori, mestesugari si druizi (preotii celtilor).
Dominatul Monastic

Prabusirea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate si invazii. Atat dinastia
franca merovingiana cat si carolingienii au fost in imposibilitatea de aduce mai mult decat
perioade spasmodice de stabilitate si calm politic. In aceasta perioada turbulenta, Biserica
devine un element de continuitate. Ca si centre pentru invatatii crestini si artisti, manastirile
au ajutat la restabilirea valorilor lumii antice. Ei au dezvoltat, de asemeni, agricultura si
viticultura, devenind in acest mod extrem de puternici, dominand tara din punct de vedere
economic si cultural.
Franta gotica
Stilul gotic, exemplificat prin constructia catedralelor, apare in secolul al XII-lea, intr-o
perioada de prosperitate, de cruciade si definirea unui sistem monarhic puternic. Curtile rivale
franceze si burgunde devin modele de eticheta si conduita pentru intreaga Europa. Poemele
epice "Chansons des gestes" cantate de trubaduri devin purtatoarele codului cavalerismului.
Razboiul de 100 de ani
Invazia englezilor in Franta incepe in 1337 si are efecte devastatoare. Daunele de razboi sunt
amplificate de foamete si ravagiile frecvente provocate de ciuma bubonica incepand cu 1348.
Franta a fost foarte aproape de a fi impartita intre regele Angliei si ducele de Burgundia. In
1429 - 1430 tanara Ioana d'Arc reuseste sa ajute francezii sa iasa castigatori si pe parcusul
unei generatii, englezii sunt alungati din Franta.
Renasterea
Ca un rezultat al invaziei franceze in Italia, in 1494, idealurile si estetica Renasterii italiene sau raspandit in Franta, ajungand la apogeu in timpul regimului lui Francisc I. Cunoscut ca un
adevarat print renascentist, el a fost calificat in litere si arta, dar si recunoscut pe plan sportiv
sau strategic. A invitat artisti italieni precum Leonardo da Vinci si Cellini si s-a bucurat de
povestirile licentioase ale lui Rabelais. O alta persoana foarte influenta a fost Caterina de
Medicis, care, prin fii sai, Francisc I, Carol al IX-lea si Henric al III-lea, a condus efectiv tara.
A fost elementul decisiv si in Razboiul Religiilor 1562 - 1593, intre catolici si protestanti, care
a divizat nobilimea si a rupt in bucati tara.
Le Grand Siecle
Sfarsitul razboaielor religioase marcheaza o perioada de influenta franceza exceptionala.
Cardinalii Richelieu si Mazarin paveaza calea monarhiei absolute a lui Ludovic al XIV-lea.
Dezvoltarea politica a fost insotita de stiluri artistice fara precedent: edificii enorme in stil
baroc, drama lui Moliere si Racine, muzica lui Lully. Versaille, construit sub atenta
supraveghere a ministrului de finante francez Colbert, a devenit gloria Europei acelor timpuri
dar costul acestuia si razboaiele nesfarsite ale lui Ludovic al XIV-lea s-au dovedit prea
costisitoare pentru statul francez care a fost saracit iar regimul lui Ludovic se incheie.
Iluminismul si revolutia

In secolul al XVIII-lea, filozofii iluministi precum Voltaire si Rousseau, redefinesc locul

omului intr-un cadru de principii naturale, o provocare pentru vechea ordine aristocratica.
Eseurile lor au fost citite in intreaga Europa, chiar si in coloniile americane. Dar, desi Franta
exporta pe langa ideile sale si produse comerciale, datoria in crestere a statului a adus cu sine
tulburari sociale, care au culminat cu Revolutia Franceza in 1789. Cu motto-ul "Libertate,
Egalitate, Fraternitate", noua Republica si reformele sale au un impact de anvergura asupra
restului Europei.
Franta sub Napoleon
Doua generatii de Napoleoni au dominat istoria Frantei, din 1800 pana in 1870. Napoleon
Bonaparte ia titlul de Imparatul Napoleon I. El isi extinde imperiul in aproape tot vestul
Europei, intronandu-si fratii si surorile in teritoriile ocupate. Dinastia napoleonica a fost
invinsa in 1814 si inlocuita de catre dinastia Bourbon, urmata apoi de Revolutie de la 1830,
supranumita Monarhia de Iulie, dar revine in 1848, sub nepotul lui Napoleon Bonaparte.
Ludovic Napoleon devine presedintele celei de-a doua republici franceze si se autoproclama
imparat, sub numele de Napoleon III. In timpul regimului sau, Parisul a fost modernizat si
incepe transformarea industriala a Frantei.
Belle Epoque
Perioada de pana in Primul Razboi Mondial este amintita de catre francezi ca Belle Epoque, o
epoca de aur pentru totdeauna pierduta. Cu toate acestea, perioada este dominata de turbulente
politice, cu militantismul clasei muncitoare, miscari socialiste si Afacerea Dreyfus, polarizand
tara intre Stanga si Dreapta antisemita. Noi inventii, precum electricitatea sau vaccinurile
contra bolilor infectioase periculoase, face viata mai buna la toate nivelurile sociale. Scena
culturala a prosperat si a luat noi forme, cu Impresionismul, Art-Nouveau, romanele realiste
ale lui Flaubert si Zola, cabaret si cancan si, in 1985, nasterea cinematografului.
Franta avangardista
In ciuda ravagiilor provocate de catre cele doua Razboaie Mondiale, Franta isi pastreaza
renumele international ca centru avangardist. Parisul a fost, in mod particular, un magnet
pentru scriitorii, artistii si muzicienii experimentali. Cafenelele au fost pline de artisti
americani, cantareti de jazz, suprarealisti francezi si regizori de film. Riviera Franceza a atras
de asemeni valuri de artisti si scriitori, de la Matisse si Picasso, pana la hemingway si Scott
Fitzgerald, impreuna cu industrialisti si aristocrati bogati, care sosesc in automobile sau in
faimosul Train Bleu. Si din 1936 concediile platite institutionalizate fac cunoscute clasei
muncitoare trendul vacantelor si moda bronzatului la soare.
Franta moderna
Dupa 1950 bazele societatii franceze traditionale se schimba. Numarul taranilor fermieri
scade, vechile industrii neperformante decad, lasand locul noilor locuri de munca in serviciul

public si industriile inaltei tehnologii. Francezii au inceput sa se bucure de beneficiile culturii

de masa si al consumismului pe scara larga. Proiectele de mare prestigiu, precum Concorde
(avionul supersonic), TGV (trenul de mare viteza), cartierul ultramodern La Defense si
Centrul Pompidou, ii aduc recunoasterea internationala. Eforturile pentru integrarea
europeana si inaugurarea tunelului de sub Canalul Manecii tintesc spre relatii mai bune ale
Frantei cu toti vecinii sai.
Republica Franceza este cel mai vechi stat constituit in jurul unui domeniu regal. Istoria sa
este una spectaculoasa, plina mister si incantare.
Jacques Madaule in Histoire de France spunea Franta nu este un dar al naturii, ci o creatie
a istoriei, a oamenilor." Marea parte a teritoriului tarii se afla in vestul Europei. Franta este
constituita si din teritorii aflate in America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul si sudul
Oceanului Indian, nordul si sudul Oceanului Pacific si Antarctica.
Suprafata totala a Frantei metropolitane este de 551.659 de km.
Din punct de vedere administrativ, Republica Franceza este impartita in 26 de regiuni, la
randul lor subdivizate in 100 de departamente si 5 colectivitati de peste mari. Primele urme
ale prezentei umane pe acest teritoriu dateaza inca de acum 1.800.000 de ani. In timp aici s-au
dezvoltat mai multe culturi, dintre care cea mai cunoscuta este cea de la Lascaux, fiind datata
la 15.000 de ani i.Hr.
La inceputul secolului al IX-lea I. Hr. in regiune apar galii, triburi de origine celtica. Romanii
cuceresc Galia in secolul I I.Hr, iar drept urmare cele doua culturi se intrepatrund.
In secolelel II si III pe aceste teritorii crestinismul aduna din ce in mai multi adepti.
In perioada medievala dinastiile Capet, Valois si Burbon marcheaza istoria Frantei, capetienii
conducand statul pana in 1789, la Revolutia Franceza.
Perioada lui Richelieu scoate Franta dintr-un con de umbra. Urmeaza o perioada de glorie, de
la Ludovic al XIV pana la Napoleon Bonaparte.
Odata cu Revolutia Franceza este proclamata si Declaratia drepturilor omului si ale
cetateanului, ce sustine ideile de libertate, egalitate si fraternitate.
Urmeaza Guvernul revolutionar, Directoratul, Revolutia de la 1830, lovituri de stat, al doilea
imperiu si a treia Republica.
Sfarsitul Primului Razboi Mondial lasa in urma multe victime si numeroase pierderi
economice. Dupa cel de al doilea razboi mondial intra in vigoare cea de a patra Republica
Franceza, fondata dealtfel dupa principiile celei de a treia republici.
Din 1958, in perioada lui Charles de Gaulle, Constitutia celei de-a cincea Republici Franceze
pune bazele unui sistem parlamentar stabil. Ulterior apar anumite modificari ce sporesc
puterea Presedintelui, iar Republica este considerata a fi semi-prezidentiala.

Azi Republica Franceza este recunoscuta ca fiind membra a Consiliului Europei, membra
fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro, a spatiului Schengen, ONU si unul dintre cei 5
membrii ai Consiliului de Securitate ONU.
Totodata, face parte si din Uniunea Latina, Organizatia Internationala a Francofoniei si din
G8.
Drapelul national al Frantei, cunoscut si sub numele de Tricolore, este format din trei benzi
verticale egale de culori albastru, alb si rosu, de la stanga la dreapta.
Prima data a aparut in timpul Revolutiei Franceze. Rosu si albastru provin din stema Parisului
iar albul este culoarea regala.
Simboluri frantuzesti
Cand vorbim despre rafinament, cultura franceza este prima la care ne gandim. Parfumuri,
sampanie, gastronomie ce impresioneaza si cel mai pretentios critic, moda vestimentara,
design sunt doar cateva domenii.
Chanel 5 este simbolul sarmului autentic.
Sansonetele, voci inconfundabile precum Charles Aznavour, Edith Piaf sau Jacques Brel
vorbesc despre trairi intense, pasiuni, sentimente.
Bistroul sau cafeneaua de mici dimensiuni ce aminteste de o strada cu parfum de epoca aduce
in fiecare colt al lumii o frantura din aceasta cultura.
Cocosul galic este emblema nationala a Frantei revolutionare, regasindu-se pe monedele ce au
inlocuit vechii ludovici.
Statuia libertatii a fost oferita Statelor Unite de catre Franta, la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Invelisul de cupru al statuii a fost proiectat de Frederic Auguste Bartholdi, iar scheletul
metalic de inginerul Gustave Eiffel.
Festivalul de la Cannes si industria cinematografica au adus in atentia publicului din intreaga
lume valorile autentice franceze. Idoli a generatii intregi, Jean Gabin, Simone Signoret, Alain
Delon, Brigite Bardot, Catherine Deneuve, Louis de Funes sau Gerard Depardieu sunt
protagonistii unor pelicule ce ne incanta pe oricare dintre noi.
Graniele Franei moderne sunt aproximativ aceleai ca cele din Galia antic, care a fost
locuit de galii celtici. Galia a fost cucerit de Iulius Cezar n sec.1 .Hr. i galii au adoptat
limba romanilor (latina - din care s-a dezvoltat limba francez). Cretinismul a aprut pentru
prima dat n sec.II i III D.Hr. i s-a nrdcinat aa de bine n sec. IV i V nct Sf. Gerome a
scris despre Galia c era singura regiune "liber de erezie".
n sec. IV D.Hr. grania de est a Galiei de-a lungul Rinului a fost invadat de triburi
germanice, n special franci, de unde i numele vechi de "Francie". Numele modern de Frana
deriv de la numele domeniului feudal a regilor Capetani ai Franei din jurul Parisului. Francii
au fost printre primii dintre Germanici care au cucerit Europa dup cderea Imperiului Roman
i s-a convertit la cretinismul catolic: astfel Frana obine titlul de "Sora cea mai mare a

Bisericii" (La fille ainee de Leglise) i francezii au adoptat aceasta ca o justificare pentru
faptul c au fost numii "Regatul cel mai cretin al Franei".
Existena unei entiti separate a nceput cu Tratatul de la Verdun (843), cu divizarea
Imperiului Carolingian Charlemagne n Francia Estic, Francia de Mijloc i Francia Vestic.
Francia Vestic acoperea aproximativ suprafaa ocupat de Frana modern i a fost
precursoarea Franei moderne.
Dinastia Carolingian a condus Frana pn n 987, cnd Hugh Capet, Duce al Franei i
Conte de Paris, a fost ncoronat Rege al Franei. Descendenii si, Capetanii Direci, Casa de
Valois i Casa de Bourbon au unificat ara progresiv printr-o serie de rzboaie i moteniri
dinastice.
n 1337, n ajunul primului val al "Ciumei", Anglia i Frana au pornit rzboiul care va fi
cunoscut ca Rzboiul de 100 de ani. Monarhia a ajuns la apogeu n decursul sec.XVII, pe
timpul domniei lui Louis XVI al Franei. n acea vreme Frana avea cea mai mare populaie
din Europa i a avut o influen imens asupra politicii, economiei i culturii europene.
Franceza a devenit i a rmas pentru o vreme, limba diplomatic n afacerile internaionale.
Ilumunismul a nceput n mare parte n cercurile intelectuale franceze, i realizri tiinifice
majore au fost realizate de oamenii de tiin francezi n sec.XVIII. n plus, Frana a obinut
posesiuni n cele dou Americi, Africa i Asia.
De la monarhie la republic
Monarhia a condus Frana pn la Revoluia Francez din 1789. Ludovic al XVI-lea i soia
sa, Marie Antoinette, au fost executai n 1793, alturi de ali muli ceteni francezi. Dup o
serie de scheme guvernamentale de scurt durat, Napoleon Bonaparte a preluat controlul
Republicii n 1799, devenind Prim Consul, i mai trziu mprat a ceea ce este acum cunoscut
ca Primul Imperiu (1804-1814). n decursul a ctorva rzboaie, armatele sale au cucerit mare
parte a continentului Europa, cu membrii familiei Bonaparte pui monarhi n noile regate
formate.
Dup nfrngerea final a lui Napoleon Bonaparte n 1815 n btlia de la Waterloo, monarhia
francez a fost restabilit, dar cu noi reglementri constituionale. n 1830, o revolt civil a
stabilit Monarhia Constituional de Iulie, care a durat pn n 1848. Cea de a doua Republic
a durat foarte puin sfrindu-se n 1852 cnd Louis-Napoleon Bonaparte a proclamat al 2-lea
Imperiu. Louis-Napoleon a fost rsturnat, urmnd nfrngerea n rzboiul Franco-Prusac din
1870 i regimul su a fost nlocuit de cea de a treia Republic.
Frana a avut colonii, sub diferite forme, ncepnd cu sec.XVII i pn n anii 1960. n
sec.XIX i XX imperiul su colonial de peste mri a fost pe locul doi n lume ca mrime dup
Imperiul Britanic. La apogeul ei, ntre 1919 i 1939, cel de al doilea imperiu colonial francez

se ntindea pe mai mult de 12.347.000 km. Incluznd Frana metropolitan, suprafaa total
aflat sub suveranitatea francez a atins 12.898.000 km n anii 1920 i 1930, ceea ce
nseamn 8,6% din suprafaa total a lumii.
Frana a fost o naiune victorioas n cele dou rzboaie mondiale. Pierderile umane i
materiale n primul rzboi au atins aproximativ pe acelea din cel de al doilea rzboi, dei doar
o parte mic din teritoriul ei a fost ocupat n primul Rzboi Mondial. Perioada interbelic a
fost marcat de reforme sociale variate introduse de guvernul Frontului Popular. Ca urmare a
campaniei dus de Germania (campania Blitzkrieg) din timpul celui de al doilea Rzboi
Mondial Frana metropolitan a fost mprit, divizat ntr-o zon de ocupaie n nord i
Frana Vichy, un regim marionet loial Germaniei, n sud.
Cea de a patra Republic s-a format dup cel de al doilea Rzboi Mondial, i n ciuda
creterii economice spectaculoase (Les Trente Glorieuses), s-a zbtut s-i menin statutul
politic de stat dominant. Frana a ncercat s-i menin imperiul colonial, dar curnd au venit
necazurile. Dup ncercarea din 1946 de a rectiga controlul asupra Indochinei franceze s-a
declanat Primul Rzboi Indochinez, care s-a terminat cu nfrngerea francezilor n Btlia de
la Dien Bien Phu n 1954.Dup cteva luni, Frana a avut de nfruntat un conflict i mai mare
n Algeria.
Dezbaterea cu privire la meninerea sau nu a controlului asupra Algeriei, pe atunci cmin
pentru peste un milion de europeni, a distrus ara i aproape c a fost adus n pragul unui
rzboi civil. n 1958, a patra Republic slab i instabil a cedat locul celei de a cincea
Republic, care a avut o preedenie puternic. Charles de Gaulle a reuit s in ara unit n
timp ce fcea pai spre terminarea rzboiului. Rzboiul Algerian i rzboiul civil francofrancez s-a ncheiat cu negocieri de pace n 1962 fapt ce a dus la independena Algeriei.
n deceniile recente, reconcilierea icooperarea Franei cu Germania au fost importante n
integrarea politic i economic a viitoarei Uniuni Europene, incluznd introducerea monedei
Euro n ianuarie 1999.
Frana a fost n fruntea statelor membre ale UE ncercnd s exploateze momentul uniunii
monetare pentru a crea o Uniune European mai unit i capabil din punct de vedere politic,
al aprrii i securitii. Electoratul francez a votat mpotriva ratificrii Tratatului European
Constituional n mai 2005, dar urmtorul Tratat de la Lisabona a fost ratificat de Parlament n
februarie 2008.