In evul mediu ~i la inceputul epocii moderne au existat in Europa

mai multe imperii formate prin cuceriri. Pe teritoriul lor se aflau multe
natiuni sau popoare. Astfel, sultanul stiipinea, numai in Europa, mai mult
de cinci natiuni: romanii, bulgarii, sirbii, albanezii ~i inca un numar mare
de greci. Habsburgii stiipineau pe unguri, cehi, slovaci, o parte din polo-

74

nezi, romani ~i italieni. Germanii tnliau impiirtiti in 34 de state: unele mai

mari (Prusia, Bavaria, Saxonia), altele mai mici ~i fiira putere economica.
Dupa 1848, in toate tarile Europei s-a dezvoltat mult economia; industria ~i comertul au capatat o fmn'te mare importanta in viata oamenilor. S-a simtit o tot mai mare nevoie de a se extinde ~i u~ura legaturile comerciale; adica s-au construit ~osele moderne, canale ~i, mai ales, cai ferate. Burghezia dorea sa aibii o piata interna cit mai larga ~i cit mai sigura. Totodata s-a dezvoltat ~i cultura nationala proprie fiecanii popor.
S-a cristalizat con~tiinta nationala, sentimentul libertatii nationale. Se
ajunsese ca fiecare popor sa doreasca a avea statui lui national, intins
peste tot teritoriul unde se vorbea Iimba lui, nationala. Fieca:re popor intelegea acum ca nu-~i mai poate pastra fiinta nationala, daca nu sint uniti
~i liberi toti fratil de aceea~i origine, cu aceea~i limba, cu acelea~i obiceiuri ~i cu aceea~i nadejde de viitor.
Unificarea politica a statului, crearea statelor riationale a fost, pentru
toate popoarele care traiau despartite ~i subjugate, unul din obiectivele
mari ale revolutiilor din 1848.
Dupa infringerea revolutiilor, romanii, maghiarii, italienii, germanii,
polonezii, sirbii, grecii au continuat lupta pentru indeplinirea acestui vis.
Caile de infaptuire a unirii acestor popoare au fost diferite: romanii pe
cale diplomatica ~i politica, precum ~i prin actiunea intregului popor; italienii prin razboi, printr-o mi~care revolutionara ~i actiuni diplomatice;
'
germanii, prin razboi.
Pentru a~i indeplini acest ideal de unire, popoarele au fost silite sa
a~tepte momentele cele mai propice, dnd marile puteri se aflau
conflict
intre ele.
Un astfel de moment a fost riizboiul Crimeei.
De~i se numara printre statele mari ale acelei
vrem1, Imperiul otoman era totu~i foarte sHibit. Natiunile subjugate !uptau tot mai hotarit sa obtina libertatea nationala. Armata otomana se
dezorganiza. Marile puteri se amestt:cau mereu in viata interna a statului.
Tarul Nicolae I al Rusiei voia sa ocupe Constantinopolul ~i strimtorile
Bosfor ~i Dardanele. Aceea~i dorinta nutrea ~i imparatul Franz Iosif al
Austriei. In schimb, Victoria, regina Angliei, ~i Napoleon al III-lea, imparatul Frantei, aveau interes ca Imperiul otoman sa fie pastrat dt mai
multa vreme. Aceasta pentru ca, economice~te, el depindea de Anglia ~i
de Franta. Ur:marindu-~i interesele lor, marile puteri nu tineau seama de
dorinta popoarelor subjugate de turci: romani, bulgari, sirbi, greci ~i de
dreptul lor la libertate.
In 1853, tarul Nicolae I, socotind ca a sosit momentul prabu~irii
,omului bolnav", adica Imperiul otoman, a ordonat armatei sa-l atace.
Franta ~i Anglia s-au aliat ~i au sarit in ajutorul sultanului. Astfel a izbucnit razboiul dintre Rusia ~i coalitia anglo-franco-turca. I s-a zis rclz.
boiul Crimeei (1853-1856), numit a~a pentru ca principalele biitiilii s-au

in

75

Congresul de Ia Paris, 1856 (fn fata reprezP.ntantH marilor puteri: Anglia, Franta, Rusia, Austria, Turcia).

dat in aceasta peninsula din Marea Neagra. Soldatii ru~i au rezistat eroic
in apararea Sevastopolului, dar nlzboiul a ara tat slabiciunile ~i inapoierea
economica a Rusiei. Ea n-a putut rezista in fata armatelor franceze ~i engleze, inzestrate cu armament nou, mode~n, ~i cu o tehnica de lupta mai
buna.
In timpul razboiului Crimeei, popoarele din peninsula Balcanica,
prin pro teste, prin rascoale, prin p~titii ca tre guvernele marilor puteri au
incercat sa faca auzit glasul lor de libertate si independenta nationala.
Congresul de Ia Paris (1856). Tarul Nicolae I a murit in anul 1855.
sau a renuntat la pretenpa de a imparti Imperiul otoman ~i a cerut pace. Aceasta s-a incheiat prin Congresul de pace de la Paris (1856),
unde au participat reprezentantii tuturor t.arilor mari din Europa. S-a hotarit ca Rusia sa accepte libertatea navigatiei pe Dunare ~i Marea Neagra
pentru orice vas comercial, independenta ~i integritatea Turciei, iar sudul
Basarabiei sa reintre in componenta Moldovei.
Razboiul Crimeei a dovedit tarului ca trebuie sa reformeze statui rus,
daca voia sa se mentina printre marile tari ale lumii.
Congresul de la Paris are mare importanta ~i pentru poporul roman.
Principatele romane ramineau sub suzeranitatea Turciei, dar intrau ~i sub
garantia marilor puteri, ceea ce insemna un important d~tig in lupta pentru libertate ~i unitate nationala. Totodata Congresul de la Paris a deschis
problema eliberarii ~i unificarii statelor. 0 cereau italienii, romanii, grecii,
germanii, polonezii, sirbii.
Urma~ul

76

V.I. Lenin anita cii: ,Rusia taristii, cu armata ei supusii, cu diplomatia ei, era jandarmul Europei ~i sperietoarea m~ciirilor revolutionare ~i de eliberare nationalii in Europa. In
timpul domniei lui Nicolae I, aceastii influentii a Rusiei i$i atinge apogeul".
In 1853, discutind cu un ambasador englez despre Imperiul otoman, tarul Nicolae I spunea: ,Avem in brate unom foarte bolnav; ar fi bine sii ne intelegem din vreme ca sii nu Iiilui in seama intimpliirii ~i mai ales a revolutiei".
i~a riispuns: ,Guvernul englez nu se ginde~te Ia mo~tenirea bo!navului, ci,
dimpotrivii, cii va trebui sii se striiduiascii a-1 face sii triiiascii mult, cit mai mult cu putintii".
sam

mo~tenirea

Ambasadorul

De ce se punea problema formlirii amor state nationale?

Ce jari aveau interes sii pastreze integritatea
otoman ~i de ce?
Arlitati pe hartii: Lomira, Paris, Moscova. Constantinopol, Bosfor, Dardanele, Crimeea ~i Sevastopol ~i spuneti ce ~ titi in legaturli cu ele in anii

1853-1856?
De ce Rusia

~i

Austria urmareau destramarea

otoman?

Multi romani, surghiuniti in 1848, printre care ~i

poetul Vasile Alecsandri, au staruit din rasputeri sa convinga'guvernele
marilor puteri: Franta, Anglia, Prusia sa se preocupe de soarta poporului
roman.
La Congresul de la Paris, din 1856, marile puteri au discutat ~i problema Unirii Tarilor Romfme. Dar, pentru ca adversarii unirii se aratau
foarte indaratnici, Congresul de la Paris a hotarit sa fie intrebat poporul
roman daca dore~te sau nu unirea. Pentru aceasta s-au ales Adundrile
ad-hoc, formate din toa te pa turile social e.
Cu mare entuziasm, reprezentantii natiunii romane au votat pentru
unire. Deputatii tarani au cerut ~i rezolvarea problemei pamintului ~i a
drepturilor civile ~i politice ale taranimii.
Pentru ca s-au opus Turcia, Austria ~i Anglia, Conventia de la Paris
a admis numai ca statui roman sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei ~i Tdrii Romtine~ti, dar cu doi domni, doua guverne ~i doua armate
separate.
Poporul n-a respectat intru totul hotaririle Conventiei de la Paris. El
a ales, la 5 ianuarie 1859, ca domn al Moldovei pe Alexandru loan Cuza,
cunoscut inca din 1848 ca neinfricat partizan al unirii ~i al intaririi tarii
prin reforme economice, sociale ~i politice. La 24 ianuarie 1859, unioni~tii
~i poporul din Tara Romaneasca au impus alegerea aceluia~i domn, Alexandru loan Cuza.
77

ALEXANDRU lOAN CUZA - primul domnitor al Romaniei, om drept, cinstit, iubitor

de popor. El a intrat in istorie ca unul din
cei mai iubiti conducatori ai romanilor.

MIHAIL KOGALNICEANU - unul dintre

cei rriai de seama carturari ;;i oameni politici ai Romaniei moderne.

Avind un singur conduciitor, cele douii Tiiri Romiine erau, in fapt, unite
orin vointa poporului.
tatea
Alexandru loan Cuza a drmuit tara doar ~apte ani (1859-1866). Cu marea lui dragoste de tara ~i
popor, cu priceperea lui politica ~i diplomatica, Cuza 1-a convins pe sultan sa-l recunoasca domn ~i deci unirea. Ajutorul sau eel mai de seama a
fost carturarul ~i omul politic Mihail Kogalniceanu. Sub conducerea lor
s-au infaptuit importante reforme care au consolidat unirea: s-au unificat
administratia, guvernul ~i armata; s-au secularizat averile manastire~ti; s-a
dat legea rurala prin care s-a desfiintat claca~ia ~i s-au improprietarit
mare parte din taranii fara pamint.
Cu banii incasati pe pamint de la taranii improprietariti, mo~ierii au
construit fabrici ~i au intemeiat banci, contribuind astfel la intarirea capitalismului in Romfmia.
Ca sa dezvolte cultura poporului, Alexandru I. Cuza a dat o lege
prin care invatamintul elementar devenea obligatoriu ~i gratuit.
De asemenea, Cuza a sprijinit lupta de eliberare a popoarelor vecine.
Cu vremea, puterile garante au acceptat ca tara sa se numeasca Rorhdnia. Toate acestea au fost cu putinta pentru ca Unirea ~i modernizarea
Romaniei reprezentau vointa intregii natiuni romane.
Formarea statului national roman, eveniment deosebit de important
in istoria moderna a poporului roman ~i chiar in cea a Europei, a deschis
calea dezvoltarii mai puternice a foqelor de productie, a trecerii pe calea
capitalista a tarii noastre.
78

Din }alba Jdranilor in Adundrile ad-hoc: , ...Voim sii ne riiscumpiiriim, sii nu mai fim ai
nimiinui, sii fim numai ai tiirii ~i sii avem ~i noi o tara".
Sjfr$itul discursului injldctlrat rostit de C.A. Rosetti, in numele com.isiei muntene, venittl
Ia Ia$i sd-i prezinte omagii lui Cuza:
,Prim~te, deci, ales al Romftniei, odatii cu coroana Munteniei, pe care am venit sii
ti-o aducem, ~i inimile a douii milioane jumiitate de romani, care ne-au insii.rcinat sii ti le
oferim cu dragoste ~i cu respect ~i sii te-ncredintiim cii atita vreme cit vei purta steagul
Unirii, a! dreptiitii ~i al libertiitii, muntenii ca ~i moldovenii te vor urma ca un singur om".
Un ziarist francez scria in februarie 1859: ,Trebuie sii recuno~tem cii aceastii dublii
alegere constituie un mare pas inainte ciitre unirea completii ac Principatelor Unite. Este
mai ales un protest riisunii tor impotriva dezunirii; este o dovadii solemnii a perseverentei
romanilor in dorinta lor nationalii ... Iatii in sfi~it cii ei actioneazii singuri, iatii cii nu mai
intreabii Europa: ce trebuie sii facem?
Ei fac prin ei im~i, fiirii sii consulte Europa, ceea ce socotesc cii trebuie fiicut".
in Programul P. C.R. Unirea din 1859 este astfel caracterizatd:
,Un moment de o deosebitii importantii istoricii 1-a constituit infiiptuirea in 1859 a
statului national, prin unirea Munteniei ~i Moldovei sub domnia Iiiminoasii a lui Alexandru loan Cuza. Aceasta a marcat intrarea tiirii noastre in noua etapii' a evolutiei ei capitaliste, a ridicat pe 6 treaptii superioarii lupta de eliberare nationalii, m~carea revolutionarii
a maselor muncitoare pentru drepturi ~i libertiiti sociale."

in
in lecturii?
Care a

istoricil a Unirii?

Unificarea Italiei s-a infaptuit intre anii 1859 ~i 1871. A inceput ca un

razboi de eliberare impotriva Imperiului habsburgic, a continuat cu o revolutie populara pentru unitate ~i s-a desa vir~ it prin actiuni diplomatice.
Pentru ca traia impartit in mai multe state aflate sub jug strain, unirea era nazuinta intregului popor italian. El socotea ca numai intr-o Italie
unita, mare ~i Iibera va dobindi mai multe drepturi ~i libertati. Mi~carea
populara politidi ~i culturala pentru unitatea Italiei s-a numit ,Risorgimento".
~i
~i
In fruntea luptei
pentru unitate s-au ridicat mai multi oameni politici de seama.
Astfel Giuseppe Garibaldi, adeptul eel mai fidel al lui Mazzini, voia
ca Italia sa se uneasca intr-o republica democratidL Altul, Camillo Cavour, ministru al regelui Victor Emanuel din Piemont, dorea ca unificarea
Italiei sa se faca in jurul Piemontului ~i a Dinastiei Savoia. In sfir~it, altii
propuneau ca unificarea sa se faca 1n jurul Papei ~i al Statului papal.

79

GIUSEPPE GARIBALDI - eroul revolutiei din 11848 l?i al unificiirii ltaliei.

CAMILLO CAVOUR- luptiitor pentru unificarea ltaliei in jurul Piemontului.

Cea mai activa in ,Risorgimento" a fost burghezia ~i guvernul din

Piemont. Aliindu-se in anul 1859 cu Napoleon al III-lea, imparatul Frantei, regele Piemontului, sratuit de Cavour, a declarat razboi Imperiului
habsburgic ca sa elibereze provinciile pe care le stapinea in Italia. In urma
victoriei de la Solferino (1859), armatele franco-piemonteze au eliberat
partea de nord a Italiei.
La vestea victoriei armatelor franco-piemonteze, poporul din centrul
Italiei s-a nlsculat, a alungat principii straini ~i s-a alipit Ia Piemont.
lntr-o atmosfera de fierbinte entuziasm, Garibaldi a intreprins in sudul Italiei expeditia , Celor o mie de cdmd~i ro~ii" (1860). Antrenind poporul la lupta, cu un admirabil eroism, a eliberat Sicilia ~i toata partea de
miazazi a Italiei. Garibaldi a devenit un neintncat ~i legendar erou popular. El ar fi putut proclama Republica italiana, dar s-a temut ca se va ivi
un razboi civil intre republicani ~i regali~ti. Pentru a evita acest conflict,
s-a increzut in ragaduiala lui Victor Emanuel, care a promis crearea unui
regim democratic ~i eliberarea Romei de sub dominatia papei, ca sa fadi
din ,cetatea eterna" capitala Italiei.
Ca sa ramina singur stapin in Italia eliberata ~i ca sa zagazuiasca
mi~carea republicana, Victor Emanuel 1-a indepartat pe Garibaldi din
fruntea armatei din sud ~i 1-a surghiunit in insula Capri.
unifidirii. Pentru ca se temea ca nu cumva, continuind
razboiul pentru desavir~irea unificarii, masele populare sa se ridice ~i sa
proclame republica, regele a hotarit sa a~tepte imprejurari mai prielnice
pentru el.
80

in ann mmatori~ d'upii nn razbot Clill ~- ~m-gic: {fiind aJ!iiat):

ai Prnsiei), a fost alipim ~i Venetia (l~}- Ajwi m Wr.l an~- 1811~ dlllipa
ce Franta $i-a retra:s trnpele din Stat~ papa~. gtlNemmi italiian a mmat capitala Ia Roma.
Papa a refnzat sa recnnoasca stattdi ~. B sr-a retlrals intr-Q md
parte a o~ului Roma, Ia Vatican, ~i a eJE.0mB!11licat pe amdll~Citom m:m~
lui stat itallim.

Ziarele franceze in preajma unirii ltaliei saUm::

"Momrrhia piemonteza esre nu numai singtmd' guJvem natiio.nat ar ltaliiei,. dar ea este
de asemenea singma foqa nationali~.
"Independenta este sentimentul, strigiitui ~ in baJJiii!... &easta nevoie de independenta, spernnta pe care o au ~i pe care o ~~ im::ii, produc starea de inve~u:nare
inlilniti pretutindeni.... impotriva Austriei,. d~manm fliresc~lntrarea lui GillSeppe Garibaldi in or~ul Neepd;e. ca:piittrki statrdui din maul ltaliei,
co1Uius de WI rege bourbon; povestitii de el insU$if: ~Intrarea in marea capi.talii are ceva mai
mult de basm decit de realitate. insotit de citiva agbiotalil(i, am trecut printre trupele bombonice inca stipine pe o~, care hotirit cii-mi prezentan armde cu mai mult respect decit
ariitau atunci fata de generalii. loc ... Eram aclan:Iatt ~i sustinnt de cei cinci sme de mii de locuitoriT a ciiror f"rerbinte ~i i:rezistibilii vointa,. pa.raliziind o armaJta intreagii i1 impi:ngea spre
darimarea unei tiranii, spre dobindirea sfintelor drepturi ale lor~.

81
lslmia """'~ modemi ~ contamporani, cl. a VII -a -

coala

Ciiutati pe hartii: Roma, Florenta, Torino, Milano, Palermo, Neapole ~i povestiti tot ce
inviitat Ia istorie despre aceste ora~e.
Ce rol a jucat Garibaldi In tmificarea Italiei? Faceti o comparatie intre unirea Tarilor Romiine ~i cea a Italiei. _
Cititi in , Cuore", cartea
Edmondo de Ami cis, povestirea des pre bii tiilia
de Ia Solferino ~i povestifi-o_

Ca $i celelalte popoare, $i poporul german dorea sa desfiinteze cele

34 de state germane $i sa se uneasca intr-un singur stat mare $i puternic.
Dupa 1848, initiativa polit1cii de unificare a luat-o Prusia. Mai in:tii ea a
unit statele germane intr-o uniune vamald. Apoi a inceput lupta impotriva
influentei Imperiului habsburgic, care urmarea sa fad1 unirea statelor germane in jurul sau.
~i
In 1861, rege al Prusiei a ajuns
Wilhelm I. Guvernarea lui a fost ajutata de omtd politic Otto vim Bismarck, adevaratul unificator al Germaniei.
Dupa experienta lui Cavour, care a initiat unificarea statelor italiene in jurul Piemontului ~i a! Dinastiei Savoia, Bismarck a vrut sa realizeze unificarea Germaniei in jurul Prusiei
si in folosul Dinastiei Hohenzolkrn. Ca sa inlature Imperiul habsburgic din Confederatia germana si sa sileasca pe toti principii germani sa adere Ia unirea in jurul Prusiei, Bismarck a recurs !a calea armelor.

Unificarea Germaniei s-a facut in trei etape: 1864,

1!566, 1870-1871. Fiecare etapa a cuprins cite un razboi.
In prima etapa, Prusia, aliata cu Imperiul habsburgic, a purtat razboi
cu Danemarca, a 1nvins-o ~i i-a smuls trei provincii germane.
Doi ani dupa aceea, ca sa atraga burghezia $i sa lini~teasca muncitdrimea, Bismarck a fagaduit votul universal, s-a asigurat de neutralitatea
Frantei, a pregatit ~i a dezlantuit razboiul cu Imperiul habsburgic. Biruindu-1 in batalia de la Sadova (1866), 1-a silit sa incheie pace, sa iasa din
Confederatia germana $i a alipit inca o parte din statele germane, sporind
~i mai mult puterea Prusiei.
In acela$i timp, Bismarck n-a lasat Monarhia habsburgidi. ~a se prabu~easca. A ajutat guvernul din Vierra sa se inteleaga cu nob1hmea maghiara ~i sa formeze dualismul austro-ungar. Din 1867 Imperiul habsburgic s-a numit lmperiul austro-ungar sau Austro-Ungaria.
In afara teritoriului unificat de Prusia mai ramineau patru state germane, la sud de riul Main, care se bizuiau pe sprijinul Frantei lui Napoleon al III-lea care se temea de o Germanie unita, puternica. Ca sa le alipeasca si pe acestea, Bismarck s-a folosit de o abila diplomatie, silind
Franta sa declare razboi Prusiei, in 1870. Napoleon al III-lea voia razboi
cu Prusia, ca s-o impiedice de a desav1r~i unificarea in jurul ei. Dar Bismark a facut ca toate statele germane sa sara in ajutorul Prusiei, ,atacata" de vecinul d~ la apus.

82

Armata germana, mult mai bine

pregatita, mai bine inanhata ~i chiar
mai numeroasa, a d~tigat victorii rasuna toare, zdrobind, surprinza tor de
repede, pe francezi. La Sedan I-a:
luat prizonier chiar pe imparatul Na~
poleon al III-lea. Apoi a asediat Parisul, fortindu-1 sa capituleze, dupa
cinci luni de eroica rezistenta.
La 18 ianuarie 1871, la Versaif~:
les, toti principii germani (~i cei ai
celor patru state de la sud de riul
Main) s-au adunat ~i 1-au proclamat
pe .Wilhelm I imparat al Germaniei.
Au ales Versailles-ul ca loc a! proclamarii Imperiului german anume
ca sa-i umileasdi pe francezi. Franta OTTO VON BISMARCK - cancelar al Germaa suferit cea mai dezastruoasa infrin''- niei. Era un junker (mo~ier) prusac, cu mari
calitati de conducator, foarte bun diplomat,
gere ~i a Jncheiat cea mai umilitoare devotat dinastiei Hohenzollern; foarte trufa~,
pace din istoria ei de pina atunci: foarte voluntar, dornic de marire, era lntru totul convins ca prin forta se poate face orice
pacea de la Frankfurt (1871). Prin
aceasta pace, noul Imperiu german a anexat doua provincii bogate - Alsacia ~i Lorena, ~i a primit de la Franta ~i o imensa despagubire de razboi. Cancelarul Otto von Bismarck, fauritoru1 unirii, a fost rasplatit cu titlul de print. Pentru politica lui aspra, dura, razboinica i s-a spus , Cancelarul de Fier".
A~a s-a incheiat procesul de unificare a Germaniei. Statui condus de
Wilhelm I ~i de cance1arul Otto von Bismartk a devenit imperiu: Imperiul
german.

state pe .harta
Unificarea state/or a
jost un japt necesar, drept .}i progresist. Ea a avut mare inriurire asupra istoriei popoarelor: roman, italian, german, a Europei .}i chiar a lumii intregi.
Poporul roman, primul fntre popoarele Europei care a inceput sa-.}i fnjiiptuiascii unitatea politicii a stat'ului, a devenit mult mai cunoscut .}i mai
apreciat. Tara fiind acum mai mare .}i deci mai cputernicii, se putea elibera
mai u.}or de sub suzeranitatea Turciei: Romdnii dtn Transilvania au privit cu
mare bucurie unirea Moldovei cu Tara Romaneascii. Ei nddiijduiau cii momentul unirii tuturor jratilor in itcela$i stat .national nu va lntfrzia tnult: Prin
unire au sporit, deci, .}ansele pentru cueerirea independentei .}i pentru desavfr.}irea unitdtii politice a statului roman. in ltalia, dupd doisprezece atzi de
lupte, mi.}carea populard, politicii .}i culturdld ,Risorgimento" a triumjat.
Poporul italian .}i-a creat o tara ul1ijicatii, mare .}i,puternicii, a$a cum visa

83

r
J

'
de multe veacuri.Conducerea insii a romas.in miinile burgheziei #ale Dinastiei de Savoia. Mazzin~tii n-au izbutit sii creeze republica.
TotU$i. Italia a putut acum sii-# dezvolte economia # cultura. devenind
una din torile importante ale Europei.
Prin economia lui tot mai dezvoltato, prin armata lui numeroasii. bine
organizato $i inarmatii, prin ambitia conducotorilor lui, Imperiul german a
devenit unul din statele cele mai puternice ale Europei. Conducerea era in
miinile mo#erilor, a burgheziei # a militarilor. Pe plan extern, Germania a
dus o politico agresivo, rozboinico.
De asemenea, umilirea. Frantei $i anexarea celor douti provincii- A/sacia $i Lorena- au focut ca. intre 1871.-1914, rozboiulintre aceste douti fori
sii ameninfe, mereu ca o furtunti, lineytea # pacea lumii.

In "Amintirile" sale, Bismarck scria: "De cind am inat pnterea mi-am stabilit un singur scop: unificarea Germaniei sub hegemonia Prusiei... Tot restui este accesoriu (secundar)" ...
"Unitatea Germaniei va fi realizata nu prin discursuri, nici prin deciziile majoritatii,
ci prin fier ~i singe".
Ca sd explice cauzele irifnngerilor Franfei in riizboiul din 1870-1871, un ofiter superior
din armata franceztl scria: "N-avem nici o preglitire, nici cai pentru artilerie, nici echipa'ment pentru poduri, nici unelte pentru tra~ee; mitralierele soseau direct din fabrici ~i servantii nu ~tiau sli le foloseascii; artileria era inferioarii ca numar ~i putere balisticii; forma" tiile de lupta erau vechi chiar din 1859, demodate ~i rutinate. Comandamentul, d~i brav,
tot~i ignorant, flirii initiativa, iata cauzi:le infringerii noastre".

De ce a diutat Bismarck sa realizeze unificarea prin ,fier ~i singe"?

Cum se expli.dl victoriile armatei prusace In riizboiul en Danemarca, Imperiul ltabsburgic ~i Franta?
Ce teritorii franceze a ocupat Germania prin pacea de la Frankfurt?
Ariitati importanta unifidirii pentm Romania, ItaUa, Germania.

Istoria Statelor Unite ale Americii, dupa razboiul revolutionar de independenta, se caracterizeaza prin expansiunea spre vest, pina la Oceanul
Pacific, printr-o rapida cre~tere a populatiei ~i printr-o mare dezvoltare
economica.
spre vest. La incheierea pacii cu Anglia in 1783, Statele
Unite formau o republicofederativo. Ele primeau, tot de la englezi, teritoriUl pina la fluviul Mississippi.
~'-

84__

cautatori de aur in

~!ifornia.

Dupa 1800, guvernul Statelor Unit~ a cumparat Florida de Ia Spania

Louisiana de la Franta, extinzind astfel hotaml pina Ia Golful Mexic ~i
pina in Muntii Stinc~i.
Dupa un rnzboi cu Mexicul (1846-1848) au cucerit Texas, Noul Mexic, California ~i alte teritorii din Far West (Vestul indepartat), intinzind
astfel S.U.A. de la tarmul Atlanticului Ia eel al Pacificului ~i din hotaml
Canadei {de la marile lacuri) la Golful Mexic ~i la Rio Grande. intregul ~i
uri~ul bazin al fluviului Mississippi intra in componenta Statelor Unite.
In 1867 guvemul S.U.A. a mai cumparat ~i Alaska, de Ia Rusia. Un numar mare de locuitori dinEumpa, mai ales dupa 1848, clnd s-au descoperit in California mari cantitati de aur, s-au ~ezat in vestul S.U.A., colonizindu-L Sute de mii de oamem: englezi, idandezi, suedezi, germani, francezi, veneau anual in S.U.A. ~i intemeiau ferme, or~e. state. Astfel,
populatia S.U.A. a crescut foarte repede.
Cei care patmndeau intiia oarn ~i defri~au paminturile din Vestul indepartat se numeau pionieri. Ei au avut mult de luptat cu foqele naturii,
cu salbaticia paduruor ~i a preeriilor. Dar, pina Ia urma, au biruiL Cu o
repeziciune impresionanta, ei au transformat imensele cimpii in ogoare
pentm cereale ~i 'btimbac, in i~uri pentm vite, au exploatat uri~ele bogatii miniere, au amenajat navigatia pe fluvii, au construit ~osele ~i ciii ferate, precum $i o putemicii flotii fluviala ~i maritima.
Aceasta mare opera de :civilizare a unui nou
continent a fost umbrita de mmicirea aproape totala a populatiei basti-..
n~e {amerindiene) si de existenta sclavdor negri.

In 1860 erau in S.U.A. peste 4>milioane de negri. In statele din sud,

unde se cultiva bumbacul pe mari plantatii, toate muncile grele Ie faceau
~i

85

VTnzarea Ia licitatie a unui grup de

n~gri Tn ora~?ul Richmond, tnainte de. razbo.iul civil

sclavii negri. Stapinii Xi sileau, cu biciul ~i cu .pistolul,_sa n;nmceasdi pina

la completa istovire, apoiii aruncau pe drumuri, Din pricinaca se fofosea
munca sclavilor negri, in statele din sud capitalismul se dezvolta greu.
Aceste state ramineau mai mult agrar_e. Pentru ca aici se cultiva mai ales
bumbac, locuitorii ii ziceau <<regatul bumbacului.
In. schimb, in statele din nord se 9ezvoltalf repede industria ~i agri~
cultura in ferme.
Locuitorii din sud ..,-- sudi$tii - proprietar.i de .latifundii ~i de sclavi
negri, dispretuiau libertat.ile ~i dn~pturile dem()cratice.
In schimb, muncitorii ~i chiat: _burghezia din nord- nordi$tii.- urmareau ca Republica S.U.A. sa desfiinteze sclayia negrilor ~i regimul politic sii aiba un caracter democrat.
Inca din 1830, in ~tatele Unite a inceput o puternica mi~care pentru
desfiintarea sclaviei ~i eliberarea negrilor, numita.. abolit(onism. In fruntea
mi~carii abolitioniste se aflau cei mai de seama oarneni politici, filozofi,
scriitori ~i arti~ti nord-americani .
.......... .,",..... civil (1861-18.65)~ Sudi~tii nu voiau sa renunte la sclavi. Iar
atunci cind pre~edinte .al S.U.A. a fostales Abraham Lin~coln . adept al desfiintarii sclaviei, sudi~tii s.,-au despartit de nordi~ti ~i au -intemeiat un.alt
stat, cu capitala la Richmond.
Cum .era ~i firesc, Lincoln n-a recunoscut aceastadespartire - secesiune.Sudi~tii au vrut s-o impuna cu arma. Astfel s-a dezlantuit un lung ~i
86

ABRAHAM LINCOLN - pre~edintele Statelor Unite ale Americii in timpul razboiului

civil. Lincoln era un om inalt, subtiratec,
cu fata prelunga, cu ochii mari, melancolici. Provenit din parinti foarte saraci, a
muncit in ferma, a fost taietor de lemne ~i
pluta~ pe Mississippi. A fnvatat singur
carte. A studiat dreptul, fntretinindu-se
dintr-un modest salariu. Ajungind avocat, a
aparat mai ales pe cei saraci ~i nedreptatiti. Avea mare talent de orator. De~i trist ~i
ginditor, intre oameni era comunicativ. A
condus S.U.A. patru ani ~i jumatate
(1861-1865), intr-unul din cele mai grele
~i mai tragice momente din istoria poporului nord-american: riizboiul civil dintre
nord ~i sud.

foarte greu riizboi civil - de secesiune ' - intre nordi$ti $i sudi$ti. Acesta a
fost un razboi al libertatii ~i al omeniei, impotriva tiraniei ~i cruzimii sudi~tilor dar ~i un razboi pentru pastrarea ~i intarirea unitatii Statelor
Unite.
Ca sa atraga intreg poporul in aceasta lupta dreapta, Lincoln a desfiintat sclavia ~i a dat piimtnt gratuit tuturor albilor care voiau sa se a~eze
:n sud sau in vestul indepartat ~i sa intemeieze ferme.
Dupii grele Iupte ~i mari pierderi, armata sudi~tilor a capitulat (prima vara anului 1865).
La cinci zile dupii aceasta, pre~edintele Lincoln a fost asasinat de .un
;udist fanatic. Intreaga omenire progresista 1-a regretat ca pe un mare bilefiicii tor al omenirii.
victoriei
refacerea Unhmii. Asasinarea pre~ejintelui n-a schimbat nimic, victoria nordi~tilor a dimas definitiva. Uniulea a fost restabilita ~i refiicuta. Negrii au devenit Iiberi. In primii ani au
)articipat chiar la conducerea statului. Cu timpul insa li s-au luat multe
lin drepturile lor politice ~i cetatene~ti. In unele state li s-a retras dreptul
le vot. In altele nu li se ingaduia sa invete in acelea~i ~coli, sa mearga in
tcelea~i vagoane de tren sau sa manince in acelea~i restaurante cu albii.
>roblema drepturilor negrilor in S.U.A. nu s-a rezolvat complet nici azi.
Totu~i, razboiul civil a jucat un mare rol in istoria poporului nord-anerican. Eliberind peste 4 milioane de oameni, el este socotit ca o mare
evolutie burghezo-de!J1.ocratd. Iar pentru ca a intarit Uniunea, poate fi pus
Iii turi de unificarea Italiei, Germaniei, Romaniei. Lincoln are meritul de
fi condus, cu intelepciune ~i hotarire, pe nordi~ti pina au ci~tigat victota.
87

am

Dmpi ~~.. ~miia S ..U.A.

a a~ dm ~ F~,.

~a

dezvoltat vertiginos.

domizeci de
Oermania~ intred:ndu~le apoi tot

mi!dlt..

P!iro1iiP!riii, A~ ile ?IJiill.~lmjpliimtljmniitate a

S.U..A..: ~Am
:imliJ.niill: <ruumeml \CaT,e ~I! 1f~ ~ rda;r iHlm vazut maOOaU Ull gmp .de bliibati, feme! ~ii :cepii ;~a~. ll4i ~ :c~acii ?1 def."*an
~ii
~mdrna h
OO&a.. Femci'le ,~ ibnmncii ~ ~~ iar
Batdmi pregiitean

:ma:sa.._=

PcrJre:tJtil fflf!/!Ietliiacm lllfi'ill'M Wliifimml scrriu: .~&re iinadmi;;;ibil ca in Statde Unite

de pimimrt tml!J!;e sa !fie it~gidmm sdavia~.

sa elW>te o sm-

~ ~

!K.. ...~ fl 'lflihi!Jott iiJiill ~ ~ 1lW ifbtrabam Lincoln: ~a fost m1 om care nu pntea
fi ~lt !ille ~euti(tii san ~de~- can: .a m:mirit cu persever:enta rea.lirnrea min::~ \tel, ifiiia sa-'1 ~~ wre.adma ;pci!n wreo pripema Oarba, care a 'tempe;rat asprimea iEI!IJ"llif ~ l!Miin ~ miDi iWmi ~oase, .a J.ummat en iimbetm urn~ <eve~1e ~de.~ ~ii ~ ~m;at :ac:livitatea ~ titanicii. en .o modeslie~i o
.simp:lii;tatt:e care ~ ;D!I: de mmllt \Uillf.asml, remfaza ~i ;grnndiloc:vi:ilita .en SITe indeplinese roeile maii ~ 1tldmici ~om ;pHn mila 1m Dmnnezen; mtr-:ml nvint, .a fast
~ rliliimlrre :aoci ameni nuri, Qirre :acn ;ajnns sa fie marl ;tiUi .sa iooetew.e de. a fi bmn. Am .de
mode!l1 ;a If~ :ac:est (OOJl mai'e ~ii :limn, imii!l: llnmea ;a .des:c:o_perit in rel ;pe f70!l a'bia dnpi
.a

11m

rrmnurttiilr= .

ina
domi Jiumibllle a :sec. ;all XIX~ F~ 'iti-'a de'l:lllo:ltat mu'lt a:~o~. 0
dati \C\11 ~'Siia. a ~ ~ .e~ mlimcitrCllll!i'lo:r., iiM <D.~.
dii.mre Jbmp.em ~ ~ ~ :r.a:n :a~. Nnmer:m~.wle riizboaie p:mtate de ~~ ;aJl IJ.I.b :l!lllil :sm;ii;mit lh~ FOJB}ci 'P. ii-tam
~it apoi ~~ e~ ~ 1llmllte arestea pm;pm::m. :acnm ~~d.

imperi.aJL

in aml!IIll linD a i~ lim l1lim'l dibo:i, wiizbeilil '!fr.a~JD~J;~

(1110-1811). Gmm- de ita it~. aves1t rn.oo. :a fost de~ ~