Introducere OBIECTUL LUCRARII Se va realiza proiectul structurii meta de rezistenfi a unei hale industriale echipate cu oduri rulante. Structura va fi realizati din ofel OL37 in solutie sudata. Hala ce se va proiecta va avea urmatoarele caracteristici ~ amplasamentul constructiei: localitatea Roman, judeful Neamt; ~ 0 singuri deschidere de 24.00m si noua travei de 11.00m; > structura de rezistenfa este constituiti din cadre transversale plane, compuse din stAlpi {ncastrati in fundarii si rigle prinse articulat pe capetele superioare ale stalpilor; > stilpii vor fi cu sectiune plina; sectiunea stdlpului variaza in dowd trepte: + tiglele de cadru se realizeaza sub forma de grinzi cu 2ibrele (ferme) fixate articulat de stilpi; ~ hala este prevazuta cu doua poduri rulante care circula pe grinzi de rulare: capacitatea de ridicare a cArligului principal al podurilor este de 201/ si respective 40,f: ~ cota ce trebuie asiguratii ginei de rulare este de +12.00m; ~ grinzile caii de rulare sunt alcétuite fiecare din noua tronsoane calculate ca grinzi simplu rezemate; ~ _panele de acoperis vor fi calculate ca grinzi continue cu noua deschidk ~ grinzile caii de rulare si panele acoperigului sunt aleatuite cu sectiune plinds ~ invelitoarea este din tabla cutata si este izolata termic; ~ hala are iluminare perimetrala naturala; + terenul bun de fandare este la -3.8m, cota +t 0.00 find considerata la nivelul pardoselii finite; pres de calcul este de 0.3N/mm”, La alcatuirea si calculul halei se vor respecta prevederile STAS 10108/0-78.Introducere DESCRIEREA STRUCTURI DE REZISTENTA Alegerea unui anumite solutii constructive este condifionati de considerente economice, functionale si legate de terenul de fundare. Elementul principal al structurii de rezistenfa al unei construcfii metalice parter echipate cu poduri rulante il reprezinta cadrul transversal, format din stilpi ancoraji in fundafii de beton gi rigle legate rigid sau articulat de stalpi. In solutia analizata cadrul transversal este alcatuit din rigle realizate ca grinzi cu zabrele (ferme) fixate articulat de stalpi alctuiti cu sec TN aoe mia ame an | pe f g 2 fat Fig. 1: Schema constructiva cadru transversal (= lungime ronson superior slp: 1, = lungime tronson inferior stp) Ca urmare a echip&rii constructiei cu poduri rulante, stflpul se alcatuieste cu sectiune variabila, tronsonul inferior fiind mai dezvoltat decdt tronsomul superior. Tronsonul inferior poate fi realizat cu sectiune cu inima plind sau cu seejiune compust din dowd ramuri solidarizate cu zibrele, Tronsonul superior se alcatuieste de regula cu sectiune ou inimf pling. in tronsonul superior se prevede un gol de trecere care permite circulatia dintr-o travee in alta Ja nivelul cai de rulare Stilpii preiau si transmit la fundayii acjiunile verticale si orizontale din planul cadrului transversal. Stélpii de portal impreuna cu elementele portalului transmit la fundaii actiunile orizontale din planul cadrului longitudinal incastrarea stdlpului in fundatie se realizeazi cu buloanc de ancoraj. Pe directie Tongitudinala legatura stilpului in fundatie este considerati ca find 0 legiturd articulata din cauza bratului de pérghie mic al buloanelor de ancoraj Capetele superioare ale stilpilor sunt legate cu o barf longitudinala, De regula legatura Gintre grinda longitudinala si stilp este o legatura articulata. QeIntroducere Pentru preluarea forelor orizontale longitudinale pe sirurile de stilpi se provid contravantuiri verticale. Acestea se numesc portale si se amplaseazi pe cét posibil in traveea central pentru a nu impiedica dezvoltarea deformajiilor cauzate in elementele structurale longitudinale de variatiile de temperaturi. fnediredrile preluate de portal sunt: frinarea/demararea podurilor rulante, izbirea podurilor in opritoare, incdircdrile cauzate de ‘otiunea vantului in Tungu! halei (presiune/suctiune pe perefii de fronton, antrenare in lungul acoperisului si a peretilor laterali), incércdrile din actiunea seismicd ce se manifest in lungul halei. A Pattee) Petre fet | am i =e [Shown og | cs Fig. 2: Schema constructivi cadru longitudinal in traveile de capat se introduc portale partiale (portale superioare), denumite portale de vant, Portalul superior preia de la contravantuirea transversala a acoperisului reactiunile generate de acfiunea vantului, care apoi ajung prin intermediul grinzii caii de rulare la portal. ‘ : * om Zhe Bk a Fig, 3: Schema constructiva acoperig unde: 1 —pane de acoperis: 2—contravéintuire orizontala longitudinala (C.O.L.); 3 ~talpé superioard ferma (element stabilizat de catre C.0.T.); 4~contravintuire orizontal& transversala (C.O.T,) - element stabilizator; 5 -talpa contravantuirii orizontale transversale: 6 ~ portal superior; i ~lungime de flambaj talp& superioara ferma fn absenfa structuri stabilizatoare: ii —lungime de flambaj talp& superioara ferma in prezenta structurii stabilizatoare (C.O.T) 3.