1)

2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
10)
11)
12)
13)
14)
15)
16)
17)
18)
19)
20)
21)
22)
23)
24)
25)
26)
27)
28)
29)
30)
31)
32)
33)
34)
35)
36)
37)
38)
39)
40)
41)
42)
43)
44)
45)
46)
47)
48)
49)
50)
51)
52)
53)
54)
55)
56)
57)
58)
59)
60)
61)
62)

obiectul si metodele de studio in biotehn. Relatiile biotehnologiei cu alte discipline.

aparitia si dezvoltarea biotehn. Scurt istoric. Succese si perspective.
biotehn traditionale si divesitatea lor
etapele dezvoltarii m/b industriale
m/o ca obiecte de stidiu a m/b industriale . grupele de m/o si particularitatile lor de viata
culturile de m/o. regimul de cultivare a m/o.
mediile nutritive, tipurile de cultivare a m/o
utilarea laboratorului m/b
componenta mediilor nutritive si metodele de sterilizare a acestora
avantajele si dezavantajele utilizarii m/o in m/b industriala
functiile de ba a m/o
schema de obtinere a produselor m/b
procesele fermentative : biodiversitatea si semnificatia lor
procesele fermentative si tehnologia obtinerii prod de panificatie
biopreparatele obtinute in cadurl m/b industriale
procesele fermentative si utilizarea lor in fabricarea prod lactate . biodivversit prod lactate
procesele fermentative in fabricarea smintinei
fluxul biotehnologic in fabricarea chefirului
procesele fermentative si schema biotehn in fabricara brinzeturilor
procesele fermentative si schema biotehn in industria bauturilor alcoolice
procesele fermentative in obtinerea vinurilor linistite
procesele fermentative in obtinerea vinurilor spumante
biotehnologia fabricarii alcoolului etilic
tehnologia fermentative si schema biotehnologica in fabricarea berii
obtinerea pe cale m/b a vaccinurilor. Clasificarea si caracterist vaccinurilor
obtinerea pe cale m/b a antibioticilor
proprietatile antibioticilor si clasific lor
obtinerea pe cale m/b a vitaminelor. Clasificarea vitamin.
obtinerea pe cale m/b a aminoacizilor si enzimelor
producerea de ingrasaminte bacteriene. Diversitatea si importanta lor economica
utilizarea preparatelor m/b pentru combinarea daunatorilor culturilor agricole. Biodiv prep si caract lor
utilizarea m/o in obtinerea preparatel racenice, enzimatice si chimice pure.
utilizarea m/o in purificarea apelor reziduale
biotehnolog fabricarii divinului
capatarea prin fermentatie a tutunului, fibrele textile
obtinerea pe cale m/b a proteinelor furajere
bazele ingeneriei genice. Aparitia si dezvoltarea
baza tehnico- materiala a ingineriei genice. Obiectele de baza enzimele si clasific lor
restrictaze si ligaze: caracteristica si importanta in ingeneria genica
vectorii si cerintele prezentate sistemelor vectoriale
etapele principale ale ingineriei genice. Obtinerea de gene
obtinerea de molecule recombinate de AND in celula sau organism. Caracteristica etapelor principale de
obtinere a AND ului recombinat
transferul moleculelor recombinate de AND in celula sau organism
aplicarea practica a ingineriei genice in obtinerea hormonilor
capatarea pe calea ingineriei genice a interferonilor
bazele ingineriei genice. Obtinerea insulinei
perfectioonarea genica a pl. fixarea biologica a azotului
hormonii si clasif lor
obtinerea de somatostatina si somatotropina cu ajut molec recombinate deADN
cultura de cellule, tesuturi izolate metoda de baza a ingineriei celulare
cultura de protoplasti si hibridarea somatica a celulelor vegetale
etapele princip de izolare a protoplastilor
etapele aparitiei si dezvoltarii metodei de cultivare a celulelor si tesuturilor izolate
biotehnologiile mederne si diversitatea lor . premizele aparitiei biotehn moderne
particularitatile multiplicarii culturilor de tesuturi in vitro
posibilitatile aplicarii tehnicilor in vitro la solutionarea probl fundamentale si aplicative
etapele multiplicarii clonale. Directiile multiplicarii clonale
factorii ce influenteaza intensitatea multiplicarii clonale
obtinerea de biomasa calusalaa si a prod metabolice de origine vegetala
studiu de caz
probleme
explicati notiuni

1. obiectul si metodele de studiu in biotehn. Relatiile biotehnologiei cu alte

discipline.
Biotehn tehn de obtinere a prod necesare omului in baza celulelor vii de diverse origini.
Biotehn sa dezvolt rapid in ultimii decenii oferind noi posibilitatii in solutionarea multor
problemelor aplicative.
Biotehn traditionala a parut cca 6000 mii ani p.l era noastra, se bazeaza pe proc
fermentative la obtiner prod aliment, bauturi, tesaturi.
Sec. XIX inc. s.XX ptr obtinerea industriala a vaccine , dizolv organici , acizi organicil.
Biotehnologiile moderne reprezinta un complex de metode destinate solutionarii diferitor
probleme ale geneticii si ameliorarii pl si anim, fiziologiei si biochimiei m/b si
virusologieii si altor discipline biologice.
Biotehn se bazeaza pe urmt discipline: bacteriologia, m/b, virusologia , biologia si
genetica moleculara, biologia celulara, biochimia, fiziologia vegetala si animala,
enzimologia, fizica, matematica s.a.
Metodele de studio: met.microbiologice(obtinerea de culture pure, cultivarea), fiziologice
si biochimice(culturi de cellule, tesaturi in vitro), genetice(analiza genetica,clonarea
AND, mutageneza, contruirea de vectori), fizice(met de microscopie,analiza
radiobiologica), matematice(metode de analiza ,programare matematica), tehnice
Istoric
Biotehn a parut cca 6000 mii ani p.l era noastra, oamenii inconstient foloseau diferite
procese ptr a obtine prod aliment, bauturi, tesaturi.
Odata cu descop lu Parteur, s-a incep o noua etapa in dezlt biotehn.El pus bazele m/b
contemporane, ademonstrat fermentatia putrefactia si infectia ca sunt provocate de m/o.
Obtinerea si folosirea vacinului contra turbarii antraxului s.a boli folosind agenti cauzali
inacitvati ai acestor boli.
1.la incep secXX se produc acizii organici,dizolvanti organici, acid citric.
Anii 30 au fost perfection tehnolog de cultivare a pl in vitro , elaborate medii nutritive noi
In 1941 in anglia sa obtin primul prepar antibacterian penicilina
Dupa anii 40 sec XX sau obtin antibiot sintetice , au fost facute mari descop ce au permis
clonarea ADNului
Descoperirile ce au contibuit la dezvolt ingineriei genetice si genice:
1, transformarea (demonstrat in calitat de agent transformator molec de AND ce determ
propriet genice ale orgnismlui )
2.Transductia (tipul de recombinare genetic ace permite transmiterea de inf genetice cu
ajut fagilor)
3. conjugarea (in urma experim cu ESErihia coli prin cultivarea simultana a dif tipuri de
cellule)
Dupa anii 70 incepe era ingineriei genice prin obtinerea primei molecule recombinate de
AND
In ultimii ani se dezvolt tehnici de cultivare celulara si tisulara ptr solutionarea diferitor
probl ecologice biologice farmaceutice,alim s.a.

3.biotehn traditionale si divesitatea lor

Biotehn tehn de obtinere a prod necesare omului in baza celulelor vii de diverse origini.
Biotehn sa dezvolt rapid in ultimii decenii oferind noi posibilitatii in solutionarea multor
problemelor aplicative
Inca din antichitate omenirea folosia Biotehn traditionala cca 6000 mii ani p.l era
noastra, se bazeaza pe diferite procese ptr a obtine prod aliment, bauturi, tesaturi.
Se bazeaza pe procesele fermentative. Prod bauturilor alcoolice descoperit in china ,tarile
arabe, in europa obtinerea alcoolului apare la mijlc sec VII
Drojdiile se foloseau ptr dospirea aluatului.Astazi tehn sau perfectionat dar se bazeaza pe
tehn folosite de stramosi
4.etapele dezvoltarii m/b industriale

M/b industriala parte componenta a biotehn care se ocupa cu obtinerea produs

necesaree omului cu ajut m/o
Etapele de dezvolt:
1et.contemplarii folosirea incosntienta a m/o ptr a obtine prod alim, baututr, tesaturi,
care astazi sau transmis si se num.biotehn traditionale
2.et.fiziologica- incepe cu descop lui Pasteur ce a permis perfectionarea tehnolog de
obtinere a prod aliment datorita rolului important a m/o in process de femrentat,
putrefactie
3. et.organica incepe cu obtinerea ce cale m/b a dizolvant organici
acetone,butanol,glicerina;
4. et. Farmaceutica obtinerea pe cale m/b a antibioticilor ,vaccine,steroizi,hormone.
5. et,metabolica pe cale industriala sau obtin in cantit mari aminoacizi, poliglucidele,
enzimele, proteinea devenit posibila purific apelor reziduale sis au obitn noi surse
energetice
6 et.contemporana a inceput dezvolt ingineriei genice si celulare ce a dus la perfection
genetica a m/o si obtinerea de noi suse de m/o cu productivity inalta
5. m/o ca obiecte de studiu a m/b industriale . grupele de m/o si particularitatile lor de viata
m/o servesc ca obiect de studio a m/b industriale
M/o se intilnesc pe toate mediile de viata, in conditii incompatibille cu viata la temp mari , in
lipsa de oxygen, la pres inalte , radiatii,etc.la ad.de peste 15mii m,pe everest,in ghetarii arcticii si
arctantindei , in ape subterane, reactoare atomice.
O pic de apa contine citeva mil de m/o, 1 g sol-300mil-3mld , 1mg emal dentar 250 mil m/o.
Se folosesc: bacterii, acctinomicete, mucegaiuri, levuri(drojdi), virusuri, micoplasmele s.a.
Dimensiunile: f.mici cu diametru mediu 1-2 micrometri, inaltime 5-10 mKm, 1g cca 100mld
bacterii.
Structura : procariote , eucariote
Multiplicarea: are loc cu o viteza inalta, de ex,bact pod da nastere la o generet noua dupa fiekare
20-30 min , ce permite ca dupa 5 ore ca nr lor sa fie de 5mii. Drojdiile se divid peste viecare 1,52 h , celulele manif peste fiek 24 ore.
Capacitatea inalta de multiplicare ofera avantaje mari biotehnologiei, de ex, 300 kg drojdi in 24
ore obtin o masa de 11-13kg proteina furajera pe cind un taur in acelas timp capata un adaus la
masa sa de 1.0-1.2 kg.

6. culturile de m/o. regimul de cultivare a m/o.

Ptr obtinerea diferit m/o se utilizeaz 5 gr de m/o :

Bacterii- arhebacerii(ptr obtinerea biogazului din deseuri indusr si agricult,
hydrogen molecular,electricitatii) , eubacteria(obtinerea prod
aliment,vitamin,dizolvanti organici,enzyme ,aminoacizi ,antibiotic, bioinsecticide,
ingrasaminte bacteriene)
Actinomicete-ptr obtinerea antibioticilor
Drojdii- ptr obtinerea biomasei furajere
ciup de mucegai-degradeaza subst greu acesibila , se utilize ptr purific biology a
med inconj, ptr obtinerea acizilor organici, enzyme, antibiotice
alge microscopice- ptr obtinerea biomasei ca sursa de proteina furajera
alegerea medilor nutritive asigura cresterea culturilor si biosinteza produs
necesare in m/b industrial.
Ptr prepararea lor se utilizeaza surse minerale si organice.
Ele au eficacitate inalta si cost redus.
Cultura pura- cultura unei suse de m/o obtinute d.l.o sngura celula.se foloseste
in m/b industrial.
Metode de cultivare: la suprafata mediilor nutritive lichide ,in profunzime la
fundul mediului,care periodic se schimba/
Cultivarea m/o poate fi : Periodica , continua.
Schema biotehn de obtinere a prod m/b industrial:
Alegerea producentului, alegerea med nutritive, elaborarea regim de cultivare,
obtinerea produsului

7.
8. mediile nutritive, tipurile de cultivare a m/o
63) 9.componenta med.nutritive.si met de sterilizare a acestora.
64)
65) 10.avantaje si dezavantaj utilizarii m/o in m/b industrial.
66) Sporirea productivitatii multur culture de m/o(produc protein furajere,

antibiotic,prepar fermentative)
67) Tehnologii de obtinere a noi preparate.
68) Biopreparate ce contribuie la solutionarea dif probeleme ecologice,

alimentare, energetice, resurse material,medicina,economia.. solutionarea

probl agriculturii,probl industry,probl medicin si stintei.
69)
70) 11.Functile m/o: particip in circ subs in natura, laformarea zacamintelor miner,

la process fermentative, purificarea med inconj, obiect de studio a m/b

industrial
71) -agenti cauzali ai dif boli, agenti cauzali ai deteriorari produselor alimentare,
materialelor, surse de poluare a med inconj
72)
73) 12. Schema biotehn de obtinere a prod m/b industrial:
74) Alegerea producentului cu productive inalt, alegerea med nutritive acesibil,

elaborarea regim de cultivare, obtinerea produsului prin separare

concentrarea ,centrifugarea,purificarea.
75) 13.procesele fermentative: biodiversitatea si semnificcat lor
76) Tehnologiile m/b sunt larg utilizate in industry alimentara.
77) Fermentatia- transformarea oxido reducatoare a subst organice in conditii
anaerobe cu formarea unei anumite cantitati de energie sub forma de ATP

78) Fermentatie sunt supuse glucidele,acizii organici,alcoolii, aminoacizii, bazele

azotate.
79) In result fermentatie se obtin acizi organici,alcooli,acetone,co2, h2o
Dupa produs care predomina,se deosebesc:
Fermentatia acidolactica,alcoolica,butirica,propionica,s.a.tipuri.
14.procesele fermentative si tehnologia de obtinerea produs de panificatie.
Fermentatia- transformarea oxido reducatoare a subst organice in conditii
anaerobe cu formarea unei anumite cantitati de energie sub forma de ATP
Dupa produs care predomina,se deosebesc:
Fermentatia acidolactica,alcoolica,butirica,propionica,s.a.tipuri.
Preparatele racemice se utilize in industry alimentara. Ptr obtinerea lor se
utilizeaza dif specii de m/o :bacterii,drojdi,mucegaiuri.Cultura se obtine : lapte
degrasat+lapte uscat+citrate de natriu.procesul e anaerob.temp optima +3040C.
Utilizarea prep racemice contribuie la sporirea porozitatii piinii, in rezultatul
alctivitatii drojdii si eliberarea de CO2.
Sub actiunea enzimelor drojdiilor glucidelor si proteinele se hidrolizeaza
p.l.glucoza si subst azotoase ce servesc ca substrat nutritive ptr drojdii si bacterii
acidofile, ca rezultat are loc cresterea aluatului ,eliberarea de co2 si formarea de
subst pretioase.
15 biopreparatele obtinute in cadrul m/b industrial
1.bioprep ce au la baza m/o vii(boinsecticide,ingras bacteriene,prod racemice,
biodegradanti)
2.bioprep obtinute in baza biomasei celulare inactive (drojdii furajere,miceliu de
ciuperci)
3.obtinute in baza produselor metabolice a m/o
(vitamin,aminoacizi,enzyme,antibiotic,polizaharide)
16.procesele fermentative si utilizarea lor in fabricarea prod
lactate.biodiversitatea prod lactate.
17.procesele fermentative in fabricarea smintinei.
18fluxul biotehnologic in fabricarea chefirului.
19.procesele fermentative si schema botehn in fabric brinzeturilor.
20.

6
80)
81)
82)
83)
84)
85)
86)
87)
88)
89)
90)

utilarea laboratorului m/b

componenta mediilor nutritive si metodele de sterilizare a acestora
avantajele si dezavantajele utilizarii m/o in m/b industriala
functiile de ba a m/o
schema de obtinere a produselor m/b
procesele fermentative : biodiversitatea si semnificatia lor
procesele fermentative si tehnologia obtinerii prod de panificatie
biopreparatele obtinute in cadurl m/b industriale
procesele fermentative si utilizarea lor in fabricarea prod lactate . biodivversit prod lactate
procesele fermentative in fabricarea smintinei
fluxul biotehnologic in fabricarea chefirului
procesele fermentative si schema biotehn in fabricara brinzeturilor

21. procesele fermentative si schema biotehn in industria bauturilor alcoolice

22. procesele fermentative in obtinerea vinurilor linistite
23.procesele fermentative in obtinerea vinurilor spumante
24.biotehnologia fabricarii alcoolului etilic

25.tehnologia fermentative si schema biotehnologica in fabricarea berii

26obtinerea pe cale m/b a vaccinurilor. Clasificarea si caracterist vaccinurilor
27obtinerea pe cale m/b a antibioticilor
28proprietatile antibioticilor si clasific lor
29.obtinerea pe cale m/b a vitaminelor. Clasificarea vitamin.
30. obtinerea pe cale m/b a aminoacizilor si enzimelor
In cantit mari se adauga ca supliment la nutreturi de orig vegetala.66% din cantit totala de
aminoacizi se utilize ca supliment la nutreturi, 31% ndustr aliment, 3%
medicina,cosmetic,reagent chimici.
Se poate obtine prin sinteza chimica, hidroliza materialelor naturale,aminarea cetoacizilor ,
sinteza m/b.
Enzimele-aunt utilizate pe larg in economia nationala in ind alimentara,carnii si pestelui
(sporeste calit produsel,scad essential costul),ind cosmetic(obtinerea in masa a subs
aromatice,scad essential costul),ind.pielii,ind.cceaiului,ind.textila, ind cauciucului,ind gazului si
petrolului,
31.producerea de ingrasaminte bacteriene. Diversitatea si importanta lor economica
Unele sp de m/o au capacity de a fiza azotul atmospheric, un rol deosebit le revine bact
solului genul azotobacter si bact de nodozitati care activeaza in baza legaturilor simbiotice cu
leguminoasele.
Se utilize pe larg in agricult ptr a spori productivitatea pl, asigureare lor cu azot si fostfor.
Sunt create preparate introduce in sol odata cu semintele ceea ce solutioneaza utilizarea
efectiva a ingrasamintelor. Fiind rezistenti la fagi.
1.azotobacterina se pregateste pe sol sau turba la T25-26C pH=7.2. se pot pastra 2-3 luni.
Norma de utilizare 3-6kg/ha .eficacitatea_ sporeste recolta de graminee cu 10-18%
2.nitragina-se obtine din cultura rhizobium, rizobiile niste bacterii alungite asporulate, se
cultiva pe medii la baza pl leguminoase,la T +20-26C pH= 7.0. durata pastrarii 4 luni. Norma
0.5kg/ha de semanatri. Eficacitatea :sporeste recolt de lucerna cu 18%, de soie 35%
3.fosfobacterina- norma de utilizare 250g/ha. Eficacitate-mineralizeaza subst organice care
contin fosfor.sporeste continutul de fosfor acesibil din sol cu 10-11%
4.preparatele bacteriilor epifite se obtin pe extracte de pl la T +26-28C si pH 7.0. se aplica
500g/ha. Sporeste recolta gramineelor cu 10-15%
32 utilizarea preparatelor m/b pentru combaterea daunatorilor culturilor agricole. Biodiv prep
si caract lor
in result actiuni daunatorilor o mare parte din recolta se pierde. Se utilizeaza pe larg
metodele m/b avind la baza culturile de bacterii,ciuperci,virusuri care provoaca peierea
daunatorilor.
Preparatele : poseda un spectru specific de actiune,scad viabilitatea descendentilor
daunatori,nu polueaza med, isi pastreaza virulenta un timp indelungat,sunt effective in
combinare cu prepar chimice.
Preparate utilizate fregvnt:
1entobacterina- printer primele preparate de acest tip 1956, biomasa celulara se usuca ,se
obtine praf si se utilize in raport 2kg/ha. Eficacit inalta , in decurs de 5-10 zile pier 97%
daunatori. Actioneaza peste 30 sp daunatori.
2.dendrobacilina contra daunat lanurilor paduri livezi. Eficacitate inalta.p.l.100% de
alibilita verzii
3.insectina nimiceste p.l.90% de albilita verzii
4. prep cu destinatie speciala .turigina gindac de Colorado
5.boverina gindac de Colorado s.a.
6.atersonul 60%daunatori

7.virin-diprion contra insectelor, rozatoarelor,ciuperci microscopice

8.bactorodencidul, fitobacteriomicina,trihotecina.
33 utilizarea m/o in obtinerea preparatel racenice, enzimatice si chimice pure.
In dif domenii ale economy national se utilize bioprepar obtinute in cadrul m/b industrial

Preparatele racemice se utilize in industry alimentara. Ptr obtinerea lor se

utilizeaza dif specii de m/o :bacterii,drojdi,mucegaiuri.Cultura se obtine : lapte
degrasat+lapte uscat+citrate de natriu.procesul e anaerob.temp optima +3040C.
Utilizarea prep racemice contribuie coacerea piinii la sporirea porozitatii piinii, in
rezultatul alctivitatii drojdii si eliberarea de CO2.
Sub actiunea enzimelor drojdiilor glucidelor si proteinele se hidrolizeaza
p.l.glucoza si subst azotoase ce servesc ca substrat nutritive ptr drojdii si bacterii
acidofile, ca rezultat are loc cresterea aluatului ,eliberarea de co2 si formarea de
subst pretioase.
Obtinerea cascavalului, obtinerea otetului, vinurilor, sucurilor, conservelor,berii.

Enzimele-aunt utilizate pe larg in economia nationala in ind alimentara,carnii si pestelui

(sporeste calit produsel,scad essential costul),ind cosmetic(obtinerea in masa a subs
aromatice,scad essential costul),ind.pielii,ind.cceaiului,ind.textila, ind cauciucului,ind gazului si
petrolului,
Preparatele chimice pure
Se produc dif acizi organici si alcoolici. In calitate de producenti se utilizeaza bacteriile drojdiile
ciuperci de mucegai.
Acizii lactic,buteric si propionic se obtin in cond anaerobe, sunt produsele finale ale
metabolismului glucidic. Celelalte se obtin cu ajut m/o aerobe.
Obtinerea m/b a acizilor organici : prin blocarea care asigura utilizarea produs intermediare, prin
dereglarea mecanismelor ce regleaza procesele de sinteza a subst respective.
Acizi organici : 1.acid acetic ph 3.0 t +28C,aeratie abundenta, se utilize in ind alimentara
,chimica
2.Acid lactic _ ph 6.3.-6.5 t+48-50C , se utilize in ind alim farmaceutic,chimica
3.acid citric ph 7.2.-7.5 t +34-36 utilizare in ind alim cofetarie , supliment bauturi,conserve
pestelui.
4.acid gluconic, acid itaconic, dizolvanti organici, resurse energetice,
34 utilizarea m/o in purificarea apelor reziduale
dezvoltarea economiei a dus la o poluare permanent a med, in special a bazinelor acvatice
cu dif deseuri.
Marirea conc dif subst nocive duce la dereglarea process de autopurificare a apelor.
Puritatea apei e determ de conc.de oxygen dizolvat mg la 1l apa.sau conc limita a dif
subst.
Un rol impor le revine m/o.
1.dif culture de ciuperci si drojdii se utilize ptr purify apel rezid ale industriei m/b.
2.cultivarea unor suse de bacterii pe medii cu conc p.l.200mg/l crom a permis
transformarea cromatilor si biocromatilor.
3. bacilul finului e utilizat in apele rezid ale indust textile, ele utilize subst ca sursa de azot
si carbon
35 biotehnolog fabricarii divinului
divinul-bautura alcoolica tare obtinuta din distilarea dubla a vinuui sec alb. Cumaturarea
ulterioara a distilatului in butoaie de stejar.
Ptr prima oara coniacul apare in franta 1960
Distilarea- precede de trecere a unui lichid in stare de vapori prin fierberea acestuia intron vas
rezistent la t inalte si condensarea vaporilor obtinuti intron system de racier sau refrigerare.

Etapele produc divinului :

1.producerea vinului propriuzis
2.obtinerea distilatului de vin (prin destilarea vinurilor)
34.prepararea divinului
5.tratarea si imbutelierea
36 capatarea prin fermentatie a tutunului, fibrele textile
Pentru a se obine un produs conservabil de lung durat (5-6 ani) i cu nsuiri calitative mbuntite n timpul
fumatului, tutunul este supus fermentrii sau unor tratamente termic, urmate de maturizare.
Prima metod de fermentare -metoda natural (sezonal), la care fermentarea tutunului se produce n funcie de
condiiile naturale ale mediului exterior. Aceast metod de fermentare provoac adesea pierderi mari de materie
prim, datorit mucegirii tutunului, i reclam n acelai timp un mare volum de munc.
n vederea eliminrii acestor greuti s-a elaborat metoda de fermentare industrial (extra-sezonal, sau
artificial), la care parametrii procesului de fermentare pot fi meninui la valorile optime cu ajutorul instalaiilor
termice i de ventilaie cu care sunt dotate camerele de fermentare.
Fermentarea industrial a fost studiat i experimentat prima dat la Institutul de Cercetri tiintifice pentru
tutun i Mahorc din Krasnodar (U.R.S.S.). Tutunurile au fost fermentate la o temperatur de 25-30C i
umiditatea relativ a aerului de 75%. Metoda de fermentare s-a perfecionat mereu, astfel temperatura n faza de
stabilizare a fost ridicat la 40C, n 1930, iar n 1937 s-a stabilit un regim de fermentare general la 50C, cu o
durat a procesului de fermentare de 6-12 zile (P. G. Volgunov, S. V. Isaev, S. V. Avranov, A. G. Petrenko .a.).
Pe baza acestor cercetri s-a elaborat o tehnologie de fermentare a tutunurilor uoare i a mahorcii la 70-90C,
precum i o alt tehnologie, care s-a extins ulterior mai mult, de fermentare a tutunului la 50-60C.
Tutunurile grele (Kentucky i Mahorca) se fermenteaz la temperatura de 55-65C i 70-85% umiditate relativ,
timp de 7-8 zile.
Fibrele textile -

37 obtinerea pe cale m/b a proteinelor furajere

38 bazele ingeneriei genice. Aparitia si dezvoltarea
in ultimii 20-25 ani savantii acorda o atenite deisebita ingineriei genice .
este o directive moderna ,consta in obtinerea moleculelor recombinate de AND si
transferal lor in diferite genomuri ptr obtinerea organismelor genetice deosebite ,avind
sarcina de a elimina anumite gene din organism ptr tratarea dif boli ereditare.
Baza materiala a ingeneriei genice universalitatea purtatorilor informatiei ereditare ,
ceea ce a permis studierea legitatilor de transfer a inform ereditare d.l unele organisme la
altele.
Aparitia: 1.ingineria genica a fost initiate de descop lui berg 1972 a obtinut prima
molecula recombinata de AND
2.apare in 1944 descoperirea fenomenului de transformare
Descoperiri ale ingineriei genice : 1. Descoperirea mecanismelor principale de
transmitere a inform ereditare : transductie,transformative,sexductie.
2.descoperirea structurii molecule deADN
3.descoperirea enzimelor
4.descoper transcriptiei inverse
5.descoperirea posibilitatii sintezei artificialw a genelor
6.perfectionarea tehnicilor de laborator si industrial.
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48

baza tehnico- materiala a ingineriei genice. Obiectele de baza enzimele si clasific lor
restrictaze si ligaze: caracteristica si importanta in ingeneria genica
vectorii si cerintele prezentate sistemelor vectoriale
etapele principale ale ingineriei genice. Obtinerea de gene
obtinerea de molecule recombinate de AND in celula sau organism. Caracteristica etapelor
principale de obtinere a AND ului recombinat
transferul moleculelor recombinate de AND in celula sau organism
aplicarea practica a ingineriei genice in obtinerea hormonilor
capatarea pe calea ingineriei genice a interferonilor
bazele ingineriei genice. Obtinerea insulinei
perfectioonarea genica a pl. fixarea biologica a azotului

49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63

hormonii si clasif lor

obtinerea de somatostatina si somatotropina cu ajut molec recombinate deADN
cultura de cellule, tesuturi izolate metoda de baza a ingineriei celulare
cultura de protoplasti si hibridarea somatica a celulelor vegetale
etapele princip de izolare a protoplastilor
etapele aparitiei si dezvoltarii metodei de cultivare a celulelor si tesuturilor izolate
biotehnologiile mederne si diversitatea lor . premizele aparitiei biotehn moderne
particularitatile multiplicarii culturilor de tesuturi in vitro
posibilitatile aplicarii tehnicilor in vitro la solutionarea probl fundamentale si aplicative
etapele multiplicarii clonale. Directiile multiplicarii clonale
factorii ce influenteaza intensitatea multiplicarii clonale
obtinerea de biomasa calusalaa si a prod metabolice de origine vegetala
studiu de caz
probleme
explicati notiuni