Aprobat prin Ordinul mi i, Educatiei $i Cercetarii nr. 4441 06.2006 ARGUMENTELE ‘AUTORILOR: © it rezolvari ale unor problei + problemele propuse la fiecai ©. epattea de indicatii si raspunsuri c suficiente pentru elevuPeare simte nevoia sa le consulte;, “a : stoxtit gaia se vor imbinate armonios pentru a.$pori interesul stuttiului individual;PROCESARE COMPUTERIZATK A TEXTULU §1 IMAGINU: FAIR PARTNERS Redactor: VioRICA CERASELA PosTOLACHE Editor gef: prof. univ. dr. Mita! PosToLAcH®: ‘TrpXner in antl 2006, la tipografia SEMNE'94, Referenti stiintificl: prof. dr. Brandusa NicoLa Colegiul Tehnic "Edmond Nicol prof, ded. Clavdiu Concopst. Grup Scolar Tehnic din Nehoin 2" din Bucuresti Editura FAIR PARTNERS sos. Mihai Bravu, nr. 47-49, Bl. PI6-PI6A, sc. C, ap. 89, sector 2, Bucuresti tel. fax (021)346.05.23; tel. 0722.79.84.17 E-mail: fairpartners@xnet.ro ‘Tatiara Saulea, Cristian Buican, Mihai Postolache (coord). ~ | Bucurogti: Fair Partners, 2006 | -Bibliogr. “ISBN (10) 973-8470.67-6 ; ISBN (13) 978-073-8470-67-5 ELEMENTE DE CALCUL MATRICEAL §I SISTEME DE ECUATII LINIARB Unitatea 1 Matrice 1 Tabel de tip matriceal Tabelele de numere si prelucrarea lor in rezolvarea anumitor probleme matematice, a sia operatiilor cu matrice. De exemplu, pentru a gisi sumele incasate gi beneficile unor magazine A, B slrespectiv C, care au vindut patra produse Fi, Pp, P $i ‘Tabelul 1 ‘Tabelul 2 Elementele 52, 50, 75 si 20 din tabelul 1 formeazié prima linie a acestui tabel, 45 §1 62 formeaz’ prima coloand a tabelului 1 ete shelul 2 au formele generale: Pret_Beneficiu A A Alou ein ais ave Bt fs Blan on am on ae Clas: asa ass ase ae Pal bar ban ‘Tabelul 3Matrice itu generalitate, fie K K se numese scalari. :plu matematic | ‘Tabelele de ip matriceal pot fi create si plecind de la un sistem de ecuniliniare. find dat sistemal de ecu turmitoareletabdle de tip matriea!: Gt Gnd °° Gran ‘adic un tablou dreptunghiular cu m lini gl m coloane, care cuprind valorile A = (a3), | cosficientul lui 2 _coeficientul Iai y weuatia T 2 ccuatia 2 1 8 | finctiei A. Notagile prescurtate sunt [A Bn prograncle de calculator, matrices se memoressi coloan cu clean ack mn, atune| matrices A se mimes matrce plait de ordinal n fntr-omatrice pitraticS A = (ay) de ordimuln, sitenmul ardonat de lemente Bc) on pacpie aponale presSeoie «salt A) ep eas ordonat (ain, 0;n-1,-.-,@n1) se numegte diagonala secunda-é a matricei A. ‘Tabelul 7 tabelele 5, 6 sf T sunt esentiale Putem consdera urmaitoarele mulfimi de matrice: | Mma(K) = mulfimea matricelor de tipul (myn) cu elemente di penteu studiul sclugii unor astfe de sisteme. 2 Matrice. Multimi de matrice Jind la semnificayia rmatrice asupra, cM.(0)| Mrnn(N) $i Tabelele de tip matriceal se modeleaz’i matematic (rent concretd a elementelor gi refinénd doar ideea de numér) )E Mnn(G)}; [Ma(Q) C Mal Mri Q) EM, Analog, , Se mai pot considera mulimile Man pot asocia matricele A gi respectiv De exemplu, tabelelor 1 si respectiv 2 lise B, unde: : 2 wm» 62 70 78 25Unitatea 1 1-3 8 Fe 0b ipalé (1, V3, 15) i diagoasla secundars (0, V3, - | dug © matrice cu o singurd linie, Ae se numeste matrice lini, iar 0 matrice cu o singura coloand, AC Mya (JK), se numeste matrice coloané. Matricea zero (matricea nul) Onn se defineste ca find matricea cu toate clementele zero. Notim Onn = O, © matrice patratici A= @ astfel incit ag # 0 se num matrice diagonals de ordin n in care age = 1, € = 1,2, ‘matrice wnitete de ordin n gi se noteaz’ cu Jn. Astfel aver: 100 DE b-[o10]), n= 001 dlintreformels de mai jos: fa 0 0 0 an a2 ais --- aim (inferior triwighiulard, respectiv superior triunghiulard), Matricea p&traticd A = (aij), cu ay = 0, 4 4 j, si au =a #0, i= Tn, se umeste matrice sealard de ordin n, © Bxenple: 1) Matricee (-1 5) 2 (51 eater an (4 ee eee yee ee are are propritiile aj = 0, i # j si exist tree diagonal 17, se numeste Ce ee Si(2 -3 1) sunt matrce lini, iar matricele (4): ) Sele ae Matrice i 4 Ds do mai jos sunt matrie diagonale a-( Definitia 2.2 Fie A = (a) € Pia) 0-5 ? & an ay ro A ‘A= Mrmnl 's¢ numegte transpusa matricei A Se observiic& ‘A se obtine din A prin schimbarea linillor in coloane (sau a coloanelor in lini) coe Dire Wis Bemis a=(3 $)ga—( 3 7 |. perma tice “4=(3 2) sremawin=(2 31) Dack A= (xj), numim opus matricei A, matri ith din opusde elementelor 0 Eecalone initia 2.3 Dowd matrice A = (aj) si B= (bj) se numese egale si seriem =B, dacd sunt de acelasi tip ‘ay = by, pentru orice (i,j) € Inn GN pe e(aatne (372 )ea- (15 thet 1=y-2glsvimo,ctchensayns By ess 228, mtnle Ag de al tel (ie) ) awn A= 8 dt O matrice pitratick A se numeste simetricd dack A = ‘4. O matrice A se numeste antisimetricd dack A = —‘A. El:mentele de pe di- Principald a unei matrice antisimetrice sunt nule: a4 = —ay implic’ =0. Notim m(IK)={A € J4,(K)| A simetrica)}; A,(K)={A © My(K)| A antisimetrica).8 Unitatea 1 a 9 i contraexemple: "rs os 1) Fe ms waa(3i ‘jer (2 240 ra AE SQ) 5 BE As 2) Matrices Jy este sim Q Sse oh 514) 0 dnl) = On 8, dar nu este antismetsicd, Dacit A =(ayj) este 0 aumarul ‘Mo(K), prin urme matriea! A ingelegezn ) € Me(Q). (suma elemertelor de pe diagonala principal). Numirul Tr() joaci un rol deosebit de important in matematici, ©) in tocul unsi “adrese” pe o lA de hate, ieul poate transmite mai departe ma © Fremple a( 2), Avem Tr(A) =1+2 = 3, 11 Fie mat Astfel, se obtine © nou matrice ce di informatia global Q Fie matriea 2 unde ry este restul impastiri produsululéj Ia 6 Dack Ae M, gata matricei A = (ij) se numeste conju- lei dy este conjugatul numérului complex a). BAe ee pees cy Eee ia tert 1 s-2 6 wae (StF atx) FF vrvtteme reroirate DsK prep ‘Tabelul 9 (Gish) eee = yl=2~5si10=5u~3 conduc laz=3,10 Unitatea 1 Matrice n 19 A fe simetricS, iar ma. 6 In fccare ca, sriti teanspusa matric: a-(7 } 1, $i.se caleueze urma matrcei: a= (RT ta cu un anumt tipde | 4 (1 2 se aprovieioneazt eu 1000, (34 2490) suman ty leety 4 my _(8 4 ety 23) ae= (100 8): see 1200 de buca Ia proful unitar de 40 de unitaji monetare. ‘8) Comple:atitabelul 10, de tip matriceal: 2 446 A={ 10 we Akt Ses a serve) =O2 Unitaten1 ——-Matrice 13 18, Aledtait gi rezolvatio problem’ aseminitoare problanei 12. Pentru punctul prezinti costul consumului din rerursa Rj, exprimat b), se va cereca.o matrice pitratics de ordinul 3 si fe matrices unitate de ie etotens e) Becies 2=(4oh rm a= { (5 £)|aee(m), be Rp. Se ve renfee dat 4 € 6 #441, Bacalaureat, sesiumea iunie-tule, 2005 Rleutén aatbe asthe 5°. Se da matriele: ee see Rylan tba amt o23+bs da(Beemier) ied (2 St); Pye 14 Daci in cele doa’ luni de activitate consumurile sunt aceleas, atunci consumal SA se determine numerele 2, y, =f, v sv asfel init: total este dat im tabelul 15: 2) A= hy) Bak Gesimetsick; ) C ak Ge antimetics. Pe ee 10°, Fe X = fejeniznss) 0 maline i Ar = (n1} CX, A =f Fi Bay, oie Fag Tabelul 15 Ay=(aa.r5.01} CX. Aritati ch matrices M = (ay)rcsce ay={ eee Ra |2an 2am 2am ‘ste © matric de tipul (4,3) cu elemente in maltimea (0-1) (0 aerenea matrice se Aceste exer tricelor de acelis Definitia 3.1 Fie matricele A = (a Tor este matricea [A+ B= (ais + sugereazi definirea operatilor urmatoare in multimea ma- ‘A, care contin pe x, iar nunarul de 1 de pe coloana le elemente al multimii A, Derularea unui program pe calculator consti in realiracea unui git atric booleene (0 imo dei cu cite ste de ‘mene din mules (0 © Fxemple i matrices A yA-B=A+(-B) 20 a3 1) Se considers matricele A= { 1 3} siB={ 2 1}. Suma tor este ot bi a4 z 33 9-3 DA+B=( 3 4 |, iscditerentaloreteA-B= | -1 2 j “19 Site. Dem i-sas-(1 “!).ctimmer=(8 2) 3 Operatii cu matrice 3.1 Adunarea a dou matrice. fnmultirea un cu ur scalar. Proprietati epem cu un ezemplu practic de prelucrare a tabelelor de tip matriceal roprindere sunt utilizate doud resurse Ry si Re pentra realizarea a trei produse P,, P; si Ps, timp de dou luni. Considerim tabelele 12 si 13, de tip matricea., care dau consumurile de resurve in prima und, respectiv a doua | unk de activitate: Proprietitile operatilor din K’ permit demonstrarea urmitoarei teoreme: feorema 3.1 (proprietatile adunis © © Adunarea matricelor are propriet Py Ps Fx Ps Ra a2 ais bn bis 1) [AEB=B +A) Palanan ax Ra| ba ba bos : 3) [A+ Om =A]; 4) ‘Tabelul 12 ‘Tabelul 13,pentru orice kf € K, A,B & Mr rmulfimea K. © Transpusa unei matrice are propriet @ Exempte: Dre maeae A= (1 setae elor eu sealari are propriet Unitatea 1 5) [asa} 6) [eA = Kea); 1) [&+OA=KA+CA], 8) [k(A+ B)=kATEB], unde 1 este elementul wnitate din 9) [4s B)=44 B]; 10) (ea) = H(A) araso=(2 4)+(2 aseron(2 4)+(2 310 aaarnsce(3 2) 2) Bie a = ( 123 134) Aefinitilor, sim: HA+B)=V8(_} f pee G3 3V3 caruna( BE SG 2 va ow aaa ° Bv3 15 IVS 8y3 6y8 §) #4 = VE. Conform Va 1 soft), ) Hare Matricele patratice au gi proprietigile specifice: TH(A + B) = THA) + 1¥(B) |; Tr(a) = KTv(A)], pent orice 4, Be Ma(K) si ke K Matrice #7 vrobrene rezotrate—___ O determina x yy = ante nse eee Soluve, Egalitatea devine 1a + 4 5-1) (57-1 4 -3 -)"(8 5 2 -4 M42 7 3-10 M)_(5 7 -1 4 ee yrs om -4)“(a5 nm 4): de unde objinem 2 =1, y= -1,:=34it=1. Ore mincing ($2 -h | mine matricea X pentru care 2X +A = B. Solute, Din proprietatile operatilor eu =i ee Ppeunainpa-a(-1 ft & @ scons tics A= (2 Boe car nan{ Solute. Din a dova relate, gisim X A+2B, deci X =3445B, Inlocuind 3-0 0 3)+ x ( Aq 3B+2(4~B)—(-1)™*.20 = )ea=(2 2 4), stm ae matin ohne X= HBA), Dap ce 1 5 4? ‘) Z F $37 = SY ~ B §\ inlocuind in prima, renultd Agi B, obtinem: ) in ia X= A~3B42A~2B 428 =3A-3B wa-ay=3(? 4 2) 6 um a 18-916 Unitatea 1 rea a dou’ matrice. Proprietati pem ou un ezemplu practic, care sugereazi modul de caleul al produsalui (rice. Pentru aceasta, folosim tabelele 3-4, din paragraful sma incasata si beneficil feckrui magazin, fermind tabs triceal obtinut din cele dou’ tabele mentionate Pret total Beneficu total + alan ry ‘Tabelul 16 Spat o, c| ot cy De exempta, ens = onbis +arabas +argbu + aruba eprezinta sua ineasat de primul magazin A pe cele patru produse, cr=a11bi2+c1abo2+arsbee+anaban in vanzarea celor patru produse etc. (am folosit notatille din paragraful 1 Definitia 3.2 Fie matricele A= (cj) © Min(K) si B= (byt) € Map(K) Produsul celor dow matrice, notat cu AB, este matricea Cetera ft leas mt Gnd °° Emp ip = aridip + aiabay + eat = aaybsy + anabar + eu clementele + ainbap Fanta Precizim c& nu putem inmulji decdt doui matrice pentru care nue mar eoloanelor din prima matrice este egal cu numérul Iiniilor din tmatrice. Aceasta inseamni c& este posibil ca produsul AB sit exist, in timp ce produsul BA si nu existe. Chisr daci AB si BA cexistS simultan, este posibil ca cle si mu fie de acslasi tip. eis = Cabs + Oabo t- Fenda], ¢= Tm, k=T HR, Matrice a sau presurtat, ca = Soy Aceasta inseamai ci pentru obtinerea unui element cy al matricei produs AB se agazd linia i din matrices A peste coloana k din matricea B, se inmultesc lementele corespondente si se adund rezultatele. Pe scurt, se spune ¢& produsul a doud matrice se face dupé regula "linie inmultitt cu. coloand”. Deci 4B ~ ( Eau) € Mmp(K). ‘Tipul matricei produs C= AB se obtine intuitiv din schema (rs, #) x) =(m 9). © Fxemple ) Fe mate = ( 1-1 2 04-3 av=(3 1+(-1)-042 1-44(-1)-042-1)_(-1 6 OF eoe CS. odreorcat)=( 3-8): e(oaee=(4 a ~},): Procedind ca la exemple 1), By 43) 23 aa-(12%) smatricelor dar ke (1 este matrices unitate)18 Unitaten 1 ‘Teorema 3.2 preaint urmétoarele idei: inmultirea es:e asociativa, are pe Ih, clement neutru, este distributivat la stnga si la dreapta fata de adunare ete. © Fx 2) Deck A= (1 -1) 8 B-( powa=(12)ee=(22)smmaas=(§ 2). 22) um 49 = (6 4) or BA arean(2-),a=(7 2) nc=(4 4) sem azvera(4 “$) (4 4)=(3 B): otao=(-H 2) +(-8 4)-(-8 f)- 4) Matricele AYA gi ‘AA sunt simetrice intrucit (AYA) = ANA gi (14A) ='4A. ‘in cazul matricelor pitratice, are sens si facem atat prod. O epee geese ein ote SAB ADA, ek tumares mater pas nucle coma Matricele pitratice 4 si B cu proprietatea AB = BA vor fi mumite co- rmutabile sau permutabile. (© obserratie interesantii este si aceea ci putem avea AZ Onn, B-# Onp si totugi AE = Omp. Mai mult, in multimea matricelor p&tratice de ordinul n, relatin AA = On, n > 2, este satisficuté de o infinitate de matrice. I aD Bas ot io Matrice 19 © Fxemple fa ") 1 oa Pentru A = awem A? = ALA = = (0 -1)swm atm adm (9 1)(9 1) = BoM Aah A= AGA = AA = A.A = ATS hy Prin umare, avem Bah, MaAgA = h ‘Mai precizim c&'o matrice pitratick A se numeste ortogonali dack satisface condita ‘AA = I, involuied dack A? = I (unde A? = AA) si idempotent dack (BHA Teoroma 3. wis (-2 8) (2 (3 8): ) e.g gee Brat at tes20 Unitatea 1 Matrice a Pini cand intuim edt este AY; ‘# se demonstreazX prin metoda inductiei matematic> propositia © Example 101 1) FieA= (010), Avem a cas sos 1 0100 At=(0 1 0}. Vom demonstra, prin metoda inductiei matematice, properitia {0 - =(o 910 aed i? Avem A=1e+B,euB=|9 5 4} peed 09 0000 Beech “ | joolo 0001 Poy ara (oo 1 0), mew | sae tap atendl Veg t prteeoia ° Remi B=] 9 9 0g 1: 2=| 0 0 oo f= Ones Cum Presupuniné P(n) adeviati, avem lo 000 9000 Ug: B= BIg, raulth A" = (4+ BY? = [y+ CLB + 2B? + C3, adicd arto ars ror At aA Aa =(0o1 amt o 2a ro dick P(n +1) este adevratt. extra unele matrice de ordinul al doilea, metoda inductiei matemat nfa=1) nin in Maat at welot = = oo 1 5 oo 0 1 ea i Gre TI, Metoda sfrurilor recurente 2) Pent atten A = ( ), stem 4 = 2 ade 3 1 v8 1 va ticd de ordinul p. Metoda sirurilor recurente const esd as in parcurgerea urmatoarelor etape: =a (St) “Hef ).¢-§; Prin nau otnem Arman (Sng — Bars ). + se decir elementele matricelor AM ca suri ‘edin A"+1 = A. A® deducem relatii de recurenji pentra cele p? ¢ din relate de recurentd gisim formulele generale ale termenilorsirurilor. romp Be (: '\inese-( Som Newton i ‘se descompune ca sumi de dow matrice X si inde ai mai folost inductia| Dar binomul lui Newton? = =(X+Y)"= sone Boreas (Sei) =(Ge Se).2 Unitatea 1 Matrice 23 nti = dn + Be ngs + bags = (048) hati, eee Bera { snes — baa = (= 2mm) (m2 0 4.392 et , are) ‘ B)Metcm Am ($2) meemie ansaid hatin a nin a(n-1) Os ag Ya21gia,=0, Deducemetag=""=sian=} gy | age 7 IV. *Metoda ecuatiei caracteristice pentru matrice de ordinul 2 le A: = 22 = 2. Chm det A = 4 gh 2q = m2", ave Femstiea A= (5 f ‘TrA=a+dgi determinantul det A = ad~ be. Aceste dook numere determing ‘ecuatia caracteristic’ 2? = (Ir AYA+ det A = 0), cu €C. Dack Ay,2 sunt solutiile acestei ecuati gi ) ina), Act mane soins wma wr —ae ) + pentru As #2 © Temi ce pentru Ay =a, DOCUMENTARE — REZOLVARE 20 de minute 40 de minute | rerultatele se diacu:k in las Probleme rezotate_ AD S& se determine matrices X care verifck relatia, ia ates o-1)x=( 3 0-3 aot 2-6 924 Unitatea 1 Solujie. Puntnd X = iG e a fectuind inmukjirea si folosind definitia. alti maticlr,obtinem a +24 = ~I, b+ 2e= -2, ¢42/ =2, -d=3,-e=0, “fa -$.tntda D2 Bten-t Set /=-9,deudex=(_§ 2-4) © stern sia (nts ante) ()=0 Solufie. ‘nmultind matricsle din membrul sting si folosnd egalitatea matricelor, ‘obtiner ecustia triganometrick sin dz + Ssin2r = 0. Deoarece sin dz ~ 2sin 2rcos 22, 2eos2e +3= 0, Eeuatia 2eos22 +3 = Ou Bona £€2, sau 2— ke, care represnt sluile cust 1 @ 25420) @ Fie un mums comples, A= (0 1 4a. Caleulati A, unde iowa 7) este un mumir natural, Sole. Nottm A= Xe) gi avem X(@)- X(0) = X(a +2). Prin induci,gtsim 1 me 2na(na-+1) araxinay= (0 Te Ip Catal @ Fie» un mums natural, n> 1, gi matrices A = etermine #astfelincit A= I ‘Solufie. Aplicind metoda inductei matematic, obginem aemeees | ea sm afc gmat (SM? nace {| .e7} (2. Sh). w= © Sk searate ch AE Ma(K) comuth cx orice matrice din M, ach A = kyu ke K. Sole ack A HU gi X c Mal) ete mats cree aun ave AX = HIX = AX gi XA= X(h en produs AE,, are pe coloana i elementele a, nae. Matricea produs ByjA are pe linia J elementele aj, fecuatia se poate scrie sin2r(2coe2s +3) = 0, De aici, sbjinem sin2r = Osan | i. Din sin2z = 0, avem 22 = kr, | ) dack gi mumai Matrice 25 ule, Egalitatea AB\y = B,,A impune ay = a deducem A = kJ, prin k noténd valoarea com fa matricei 4 © Tema do investigatie. Functia ERR, flev= af =anz tony Y =en2-+ ony a 1 este sugerat modul cum funetia f trans- ( met dou transform Kniar, gist matrices funcici compase si compara ca “muljrea matcicelor de ordnul al dole. (“Tp eee i) DOCIMENTARE —REZOWARE Taividval aca Tar 50 de minute _30 de minute_| renuatele ve dsculd in clash 4) 24-38; «| 2B +40; C+CD; i) CD-BA; }) 2AD 300. cori acest lucru est posiil:26 Unitatea 1 Matrice a bi Gee), (ia) ey ete a) AB; b)B-C; ©) ViA+ 4) (A+B)+0; pate Ce 4. Fiemtricele A=( 4 5 1) B= (8 5 -1 }. Si se determine saan 9 3-2 a) 44-23; b) ASB; o) AB-BA; a) AK; e) BB: AB); «) TH2A+5B); b) TAB); i) A(B+ Is}; 5) (AFB). a 101 Jo camns mtinieA=(12).0=(§ 2)se-(8 i :) “Determinai numerele reale a i bastfel incit: ae i Smead 9) Omeor+e abel achat al rece dy stemwineA=(-1$ 1) eo=(2 2 4) inte ane Sali ates o's EL Jee epee asin ser ab x 2d 6, in Beare dintre urmitoascle cazuri, si se determine matricea X. wes UE a) (E td) 1-21 ©) S(A)=A?-2A43h, A=[ 0-11 : 123 s: Firmala gi esolaio problemi aseminitoae problomei 12. 4.8) Daf compl de marie A € Ma(R), pentru care A? = $i se determine toate matrcele involutive A © Ma(R). ematical: 10-8 \ae=(9 7): » wo-(- 1 + oo 1 2 ovaen(F} 1 a o( t)(r 2: 428 Unitatea 1 Matrice 29 fn fecare caz, si se arate ch A(z)A(y) = Alz + y). Folosind acest rezultat, si se Min A= («@ Tf); Sse ante ot locas poterea na matricel A(z), pentru n> 1 (le) maec Da-Atheon and aaa fe (isin, ca ee Bee ere » aw (3 : *). ea oof 23. Si se demonstreze ci dac& A? = A, atunci (A+J)" =1+(2" ne N*. SOE asscnal ined Serta cb ome he forrest = A. ma-(t 12 | gi B= f(A), unde f(X) = X?— 3X + 2y gi dy este Hee 1 | jr pescemgssegt wutlccs AlgiBibd ft mtoda besventul li Nowion pants.” PME ce wstade ds el vans (oegst tepunell exes) i calcula A*, unde n € N, | | zie ars s02 | tS en (tai seH a 4=(021); » 4=(042]); 9 a=[010 : Pe e 002 oo4 203 ‘Adimitero, Universitatea "Constantin Brdncoveanu*,Pitet, 2005 a ear raters | 942(29): 9 4=(2 2); oae(3 ° i) erie aoa eee Indicafie. Pentru punctul b) se va folost metoda girurilor recurente. "10, Folosnd tecrema 3.4 si consecinfa sa, sk se calculeze A", unde n este numir natural, n > 2, want SN aa(h )e oe( 4 4) “20, Folend teorema 34, s se demonsteze ci ey 0 - (28 » (241 (Z)-0 9 & -9(2)-0 (a Dy eeee( Se 22) aoe ee eee 21, 2) She arate cl ack matinn X €-My(R) ete X= (? $), stunt ave | ientitaten X7—(p-+9}X + (pe ra} = Or 1) Shvearate ch doc matrices A= (2 4) c A(R), eis celaie A? = 0, stun a-+d'=0 gad be = 0 8) Si se calculere 42, B, AB si BA. ) Si se arate cf dack t,t” € R, atunci MiMy = Mur. ‘Adnitere, Facultatea de Matematies, 2005 26, Si se rezolve in C ecuaile: )=0. 9 vz) (f)=0, 9 (sine wz) (74)=0. © 27°. Si se rezoive sis se discute dupa parametral ral m ecuatia: By (aver (2) =O (cote ama D(s)-° 28. Si-se arate ci: ©) suma a dod matrice simetrice eate o matrice simetric&; suma a douS matzice antisimetrice este o iatriceantisimetrich; produsul a dou matrice simetrice este o matrice simetricd dack gi numai dack Jou matrice sunt comutabile. Bacalaureat, sesiuneafunie‘ulle, 2005sa Unitateal — Matrice aL a(t \wault 24s outied meine An( 2-2) we=( 1) i) ‘S& searate ch AB = BA gi A? = 4A. ise calculeze AM gi B®. Sd se arate c& (A+ B)" =4"-1A4 2°18, Tes (Timp de Ineru: 50 de minave) : 41 2a oat su reouim a=(41),2=(2 +) so=( 2-4) aes sisi Gadk ane is dhe cu topcase A= (21 2) p=(4 92), sue | eee la Reed pee 10 -2)8 3-20) # ‘aleuleze ~34 + 22. (2p) 8. Fie Ac Ma(2Z) o matrice simetricS, $8 se determine A stind ch suma — tlementelr sale este 2 wm-ore(2 f)-(4 8) ome sam tn (181), temmaienn eres. oe) ‘b) Caletlati AY, n> 1, 82, Se consider matricele: al-ao 100 A=(0 6 0), aber; n=-(010 O1-ae oon si aflagé (2-4 2)A — A 1) Determinati o matrice X ast 138°, Sise arate cf orice matrice pitratick A poate 8 seis, in mod unic, ca suma. dintre o ma:tice simetrick X gi o matric antisimetrick Y. $5 se apice acest rezultat | i are loc relaja (A— 1)(A? + A413) = Os. Cum A # Jy, rezlté de aici o& ratricdor: B+ A+ Iy = Os? Si ve justifice rspunsul wats do( or a (tp) 2. Cates AA dacs a= (3 Se) ‘Tostul IL (Timp de lueru: 75 de minute) pA. 8% we dtermine 2 € (0,5), 9 € (20) HR atl et mates %-8 ny 7 Ae FW 8, -7 3 1s 34,2) Shs arate ck matscen A= ( £1) e Mul) ete otogonls dacs umal dal stface real (cond de ortponalate Pevah ¥tv=1 1) Shc arate ol produa a dou matric orogonsl ele mati ertogoal 382, Fe A.¢ Mq(K) atl ict TAX) = 0, pete aie X € Ma(K). 58 4 anateck A= Oy 202, Fie A.€ Mg(R). Skee aatec& AYA = Op imple A = Oy. Se plete acest rezultat dack A € Mq(C)? aytw=0;2 Unitatea 1 41) staesc tnte mtr MR) cr ccomutl cu matricea A. Unitatea 2 (Up) 5. Si se caleuleze f(A) gt (f(A))- f(A), stiind e& f(A) = A? - 24+ 315 gi at a-(o 123 ‘Testul TIT (Timp de lueru: 75 de minu:e) 4. Be mates = ( Determinanti plu deja studiat este f(A) ehnstruieste cea m (Gp) 4. Fie ¢ una dintre te 0 matrice patraticd de ordirul inti, numrul se numeste determinantul matriei A oao © Excmple 10.1 ). Si se calutese f(A) 51 (33 ») A=(-1),B=(VT)sC=( oe =Visidec=1-1 tt ‘ srsnen tt A= ( i enh Fie f(A) = 42-44 +45 gh A= =1, atunet det A = —1, bse decid dack exist mumfrul real oastfl nest £( Determinanti de ordinul 2 LERELEELERELE defini de-erminan{i de ordinul 2 pornind de la rezolvarea sistemelor de re cu dou’ necanoseute prin metoda reducer, Pentru aceasta, liniar 22 = by Pentru coeficiengi reali, ssiemul este format din ecuafiile a doua drepte *2€K sunt necunosente, iar arr, a12,aa1, 29K, respectiv by, bo € K, mere cunoscute, numite coeficienfi, respectiv termeni liberi. Acestui 3336 Unitatea 2 Determinanti 37 [ban ay Termer sidy =| bo am ax pale, n a eee fie paralelii cu diagonala principals. ‘Termenti cu (~) se obtin analog, folosind diagonala secundar’, Dacit d = det 4 # 0, atunci folosind formulele & sistemal considerat mai sus are solutie w lui Cramer: | ” ee unde d,, este determinantul obginu 4 {1,2,5) cu coloana terme dey z= 1, d prin inlocuicea coloanei © Pemple 5-10 roi procedati de semnut (~). determinantului dupa linia 1 20 aa 2 8 feacenr|! [40 = -6-4-145)=-2 incepand cu oricare pereche dintre cele tre { repredint mumirul regula iui Sazrus, iar j numirul coloane). Formula (5) se poate retine ugor cu: Sarruis real det A=1-0-042 (5-0-341.(-1)-442 =-m. feats 200] ‘Termeni: din formula (5) precedati de semm |o @ e|=aa; |b © 0|=a0f elomentelor legate prin sigeti descreseitoare, iar cei precedati de seman Joos mee prin nmultreaclementelor legate prin sige creseitoar. | Alicind regula Il Sarr, one epataten + Regula triungl 5 A foo On gncfn 8 91 hae hice| =i ) central de greutate al triunghiului se al pe axa Oz. ‘Testul TV (Timp de Iueru: 50 de minute) GaX Avia unui paralelogram este 17 (unitati de suprafajd). Dow dintre viefuri t . aia mt, NAB a) Shes tocse clas deus vata ink punctaldetmersecief OP) 1 Sksemste cK pentru vce ze Zawem| | , |, | #0. Cesetatimls 2 dagnabelor sale se a8 pe axa ordonateler. ire R? 4 1 02 ea Pe mn a= (<8 : 2): mm eo ae anim atl nc det A 0 (05) 2. St ve recive eeasin 17 Seconsidrk puncte A(— ‘hw determine eoordon laze] =. b) St se determine coordonstele unsi punct D, situs: pe axa Oy, asf! tn (ABD) = : ©) Ala coordonatle punctuluiE situst pe mca Os, colina cu punctle A i Ba (2) 8. Se dau >unctete AC, ~2), B02, d) Aflaji coordonatele punct coliniar cu punctele A gi 5 ee 4. Se cal geometsic al puncelr M din plan, x propitaten ch ofA] = 1 a clini; sl pamaiealpo plan, cu pr een 1) aria triunghului ABC #8 fe egall cu 10. Fie m R\ {2,2}. Folosind formulele hui Cramer, si se rezolve sistem { (m+ zty=m Be+(m—Iy=2. ),€ R. Detenminati parametrul52 Unitaten 2 Testul V (Timp de Iucru: 70 de m acy ot es ede rode Unitatea 3 Sisteme de ecuatii liniare Gisii 1 BG, —2). 24i 8. 3—i 2-4 Cae dennis | 1 Matrice inversabile din M,(C), n= 2, 3 Se stie eX un numfr a € C are invers la iamultire (existé a”! incét aa = a™'o = 1) daca gi numai dack a #0. Inversulinversul este (0-1)? = Orice nmmiir « € C se identifies cu matricea pAtratick A = (a) € My(C) Becket mation 4! = (1) imma vr at sgeneraliza aceasti observatie la matrice din Mq(C), n = 3, 3, trecind Ia inmnltirea mumerclor la inmuljirea matricelor, de unitate Ip (3p) 5. Definitia 1.1 Pic Ac My(C). Matrices A se numeste inversabi 0 matrice B cu proprictatea AB = BA = Iy, in acest ens, noteazé A~! gi numegte inversa matrice A Dacé exist’, inversa este unici. Intr-adevir, dack exist A’ : AA! = A'A= Ing AA" = AMA = In, atunch fnvorsa matricei B. © Fxomple: 1) Matriole A = AB = BA=h, Hof) cas ero sae ee 2) manne A= ($2) ween oct} (4 2), dr ss tte Anh AAu Unitaten 3 Sisteme de ecuati tiniare 55 fats TATRA = I iar a patra din egalitates AB(B-!A~) = (B-1A~) AB = I ack matrices A este inversabilé, atunci det A #0. Intr-adevir, din AA = Ig, renulth c& det(4A-) = 1, care se transcrie (Get A); (det A“!) = 1, Deci det A # 0. si pe prima. Proprictatea a treia rezulti din kA tg daa’ (= = Se verifick imedict c& are loc si exalitatea BA = Ip. Deci B= A~ O privie atentd asupen matricei B = A! eonduce la urmdtoaren regulk bo = {in observatia anterioarA apare conditia necesari ca 0 matrice A si fie in- versabili, det A #0. Aceast& conditie este si suficienti, adied: ‘Teorems 1.1 O matrice patratic’d A ¢ M,(C) este iversabili dacé si numa daca det 4 #0. 9 Observatii 1) O matrice ptraticd A se numeste nesingulard duck det A + 0 gi respectiv singulardé dack det A = 0. Folosind aceast terminologie, rezult& c& matricea AI este inversabild dacd gi numai dacd este nesingulart, 2) Puterile intregi, negative, ale unei matrice nesingulare A, se definese prin} ™ formula ie © Feempte Pasul 1. Se calculeaza det A si ne asigurim cf este nenul. “Pasul 2, Se fermeaz matricea transpust ‘A = ( au =) 3 a2 am wntul objinut din det A eliminind linia 4 1 stului ays. Introducem complementul algebric Ana (a ], 2=1,2, nu este inversabils, deourece det A = 0. ‘eate inversabilf, deoaeece det A= 44 40. | Pasul 1. Se calculeaz’ det A (presupus nem). © Posul 2, Se caleuleazi complementii algebrici mala de mai sas. (in mumir de 9) dupa Unitatea 3 Sisteme de ecuafii liniare 7 tricea adjunct’ An An Ast Av=[ Ap Aw An |, “ justiffcareaalgoritmului de obtinere a inversei unei matric de ordinal” Ais Ans Ass 2 sau 3 se bazeazd pe rezolvarea unor sisteme de ecuaiiliniare! care se objine inlocuind fn ‘A fecare element prin complementul su algebric, | Pas | 2 Ecuatii matriceale 4. Se caleuleazi Vom introduce notiunea de ecuatie matriceal si vom prez-nta metoda ma~ tricei inverse de tezolvare a unor anumite tipuri de ecuatii matriceal. intr-adevir, A! este dati de formula (1), intrucdt A. A* = (det A)Is in bbaza urmnStorului artificiw + fixim i pentru 1 1), and cu 2; capacitatea de inckrcare a camionului Cj, i= 7,8, se objin relate ieee, 1 atpatnch atmtin=b aitetanb 1 Eq, unde In este 16, Sb se arate cf dack A,B,C € Mn(R) sl ABC BCA=Iy 17. Fie A € Ma(C) 3i PEN", p> 2 ast ste inversabilé $1 =n em un sistem de 4 ecuatiiliniare eu 9 necunoscute, 21, £2 51 Hel net AP =Oq. SE se arate cH In ~ Ip AY ATF AFAR a nitia 3.1 Fie matricea A = ( bm eK )€Man(K) gi numereleMatrices A se numeste matricea coeficientlor sistenului sau matricea sis- ‘ tent Mwy b ne een er a aon = ( : ) bm I ccs fete Mss (8) eo mcs dn Ap Se Se orcas aectcna erm Cait oooh sie Sinead eat eal ee © Fxenple gi contraexemple: Dy +2=21 ar—13y+62=8 te zy giz Matrices a sitomuh, matricea B a temerilor bet i matrices (ALB) ne art 5y~ 42 1) Sistemul { 182—9Y+5=15 este un sistem liniar de 4 ecuatii cw 3 necunos- ntm=T Fa cag me este sistem lniar. 2) itn { Sisemnl 2 Definitia 8.2 Uy se poate serie sub forma restréns’ astfel: 2st { Sisteme de ecuatiiliniare © Fxemple: z+2y=1 pty=2 urd soluti te se numeste compatibil nedeterminat. 65 3 nt { BY ae eons = oy 148 fee : I aes s C6 flee no tke de hints pie as Intr-adevar, prina ecuatie este verificatdintrucit 20+ 5(—2+2a)~4(~3+3a) = 2 analog se arata c2 este verificaté si a doua ecuatie. fa unich 2 = 3 §i y= =I are cel putin o solutie, spunem ci este compatibit Un sis- umegte compatibil deterrainat, iar dack sistem ‘nu admite solufii se numeste incompatibil. Tabelt care urmenzi ‘SISTEM LINIAR, NUMAR DE sOLUyn ‘Compatibil Cal putin o solugie Compatibil determinat ‘Compstibil nedeterminat Tacompatibil Nicio solugie nit2n=1 iniar ) 24 +72 =2 22 +32 =3 2a, +522 ~ Ay aa pe 22, + 2rq~ Pry = ex 2, objinem oontradictia 2 ~ 3). ‘este compatibil determinat cu solutia 2 = 3 =15 1819 +6r3 = 8 |= -3 +90, cua € C. Solutile depinzind de un parametru, spaneim eX sistemul fe compatibil I-neleterminat. 1g, ste incom© fxempte ‘ale sistemeor liniare omogene: ef aa Fass = -0, aR, SA preventim acum forma m: sub forma ecuatiei matriceale Peréchen 2, =O, 2) = 0 i tripletil 2) = 0, 3) = 0, 23= ax =, rnumitX forma matriceald a sistemului Kniar obsinem solutia sistemului X = n+n=0 + 2r+23=0 2p +22 +3z1=0. necunoscutelor, cu A = (aij) matricea ack Xp este Unitaten 3 0 sunt respectiv soluti 5 Primal sist are doar slutia banal. Sistema al doles are solufa general xx = Ba, coeficientilor i ew B = (bj) matricea termenilor iberi, sistemul (S) se mai sere ich gt nedetermi- emul este Sisteme de ecuafi tiniare or sa (50 2)(3)-=a (A) de woe gisin X= ( } ), adic 2y =1 9.29 =1 © SK oe reaclve matriceal sistemul son ermine (4 6 ia oe obtine din68 Unitatea 3 Sisteme de ecuati tiniare 69 OFolesind metoda tui Cramer, si se rezolve sistemul: (see 22 +5 os Gam d, = d, = d, = 0, sistemul are numai solutia banals 2 = y= == 0. Sai, Dtemioatl setcoa ete d= Q Unsitn Cramer omogen se mali Yana 7 si oe detersine parametral real a astfl inc sistema Tee es meen ea or ayo? @ Fotesind metoda Cramer, si se rezolve sisteanul = Solgie Avem 2, = $3 si zy = 5 ovide cde ord 40. Cum 1 0 0 3-3 10 solufiaente 25 = 1, 25 =~70 Unitatea 3 | Sisteme de ecuatitliniare n Metota tui Gauss, numité $i metoda elimindrit partiale, foloseste trans- {formirile elementare pentru a inlocui un sistem de ferma (S) printr-un sistem ‘triunghiular 9 dack an, =0 (i ~20 din care caleulind ne- = 925 = 21, objinem solutia nick 21 = 2, 23 = 1, # dina doua ecuatie a © dina treia ecuatie Inte ele sapol ave: 1 din ecuatia a r-a se climink 21, Urmeacit un numér finit de asemenea transformi = = gg, cusolutia unied = 2, 22 = 6. a { itatin=8 Ary + Dep — 32; Tis 2) om ( : 0-6-9: -6 fi tS21+35 8 cued sy =a, plea wl geld forma trapezoidal cu r 1 40, In sisterml cartesian de coordonate 2Oy se consider punt C(4,-3) si originea sistema de coordonate O(0, 0). 42) Aflati perinetrul si ara teiunghiului ABC. OA = 0B = 06 le triunghiuhai ABC sunt concurente. ‘Variant Bacalaureat, 2001 He A(3, 4), 0), 41. Si-se detormine inversn matricei A in flecare dintre cazuuile 2): wae(3 4): 94-(5 4)Recapitulae gi evaluare 85 49, Usilinind rogula lui Cramer, ezolvatsistemele: 1542-420 Be—y—2 a) } 2e—Syt3z=1 — b) 4} Se—By+2e= 324 12y~202 =1, Det Byrds = Det Sy t de = 16 Qe-2=1 ){ 5e-8yt2z=1 ed) | etty-z—1 Be—y-2=5; m2 8yt32— 2; 50, Folosind| metoda Gauss, rezolvati sist ar ty-02=0 z-w+s=0 » (Ek =0 » {for of <6 nele 155, Si se determine valorle parametrului real aastfel inet sisemele sails numat solutia banala: Taya af ; of is a {Fe 0 { Bgace F e2+2y-2=0 a) ) r+ (at 2y z+u+(a~ 51. 0 firm’ produce piese de &fiecae tp de pies fn ur tabel 2 Evaluare finala Tip | = emarrt 21 158. Rezolvati pe cale matriceal sistemele: 3. Sit ghseact valor at = penton care mation (2207 S85 ) wu 4x2 ~ 2x5 =6 ‘sto inversabilé, ae istemele Dry + zy = U1 Bet y+3:=0 4 e-yte=8 bet Sy+:=0. [ ztys2e=s | eaNat (ings =o p+ %y-2=2 o) | e+ y4de=13 ff ae¢4y—2=01 Be—y 442 = 13; 32 —2y + 4e=11.= 2 diagonale, de ordinul 2. Ur, — Oxy +35 = |) : i Teta 1V (imp dee (rls nwwaeoten (ome ams (Pa) sew ee ss ; A im dca Bee et onda etek eee ease aro - oe (9) 6 hell rad wh el psn 6 (22 pe(t 25) fi sty renls ; ~(})-stmetne ana 34 joi a ea 202 (G5)'5: Pein ch alec ae fat we gy matte Alm ( 010 ) satistace ‘ise alle coordonatel punetuli C de 202 eaitaten 4? = dt + nA ee nacmiag Rv aeecaedle. Vue Lc(d 2 é (2p) 5. Det wren X pentwewe (3 })x(1 3)=(3 7) ‘Tostal TH (Timp de ler: 75 de minute) ’ ‘Testul V (Timp de lr: 60 de minat) i (90)2. in reperacarterian 20 se considers puncteleA(-1,2),B(S,4) iC nde m este un name eal * 2) Sige serie ena dreptes AB. ES b) Si se determine m astel incat punctele A, B si C sk Be colaiare, ©) Pentru m = 19 38 se determine aria tringhiulul ABC. (ap) 2. Clout aria patrlaterulut ABCD gtind ef A(0,—2), B(L,~5), C(5,3) Bis.) $i 4e~3y-22=4 (Se 4 dea ~243y +42 =7age Unitaten 4 Gauss ELE NTE DE ANALIZA MATEMATICA, ‘Testul VI (Timp de era: 60 de minute) Unitatea 1 Notiuni elementare despre multimi de puncte pe dreapta reali ‘Se consider matricele 1 Dreapta reali 2, Ada det A oo 3 — B gi Bt. baza accstei Oy , maltimea numerelor reale R. Figura 1 fe mumith dreapta reald (figura 1). imea namerelor reale R s-au definit operapile de acumare gi prin care perechii (a,5) de A mumiirul a+b ds ordine notata, Ya,bc€ R. (aso 2 30ER astfelincit [@F0=a], YoeR; 3 YaeR,3(-a) €R astiel incat [a+ (-a) = 0]; 89Unitaten 1 4. [apbabea], vabeR 5. [eG = Bch, VahceR (aoc 6. HER IZO, astielincit [21a], VaeR: 1. YaeR,a 40,20 ER antel neat [a-a-* = 1) 8. [a-b=b-a], Va,beR (comutativitate) 9, [a-G+e)=a-bta-c], YabceR (distrbutivitate). Aceste progrietati se pot exprima pe scurt spuniind c& structurd de corp comutativ (relativ la operatile de adunae gi i Proprietif{i ale relatiei de ordine: 10, a ate a) este echivalenti cu a asi a#)) Din axiomele de ordline se pot deduce toate propristitile wauale ale inegaltigilor intre numere real. Proprietaie 1-13 se pot exprima pe scurt spunind ci muljimea Rare o structurd de cerp comutativ total ondonat. © Bxemple: 1) m2a}], +00) = {ze R|z> |, semidreapta inchisi nemaiyi inchis le dreapta Figura 2 semidreaptd deschisi nemarginiti la dreapta; la dreapta; yemidreaptd deschisit nemaryinit la stanga; 1a) = {e€ R] x < a}}, semidreaptat inchisa nemiirginitt la stinge; — + Figura 3 (Eee, +00) =] |, dreapta real © Observati ste extremitate a semidreptelor [a,00), (~20, a) ete rnumeste compact (inchis gi margin unt intervale nemarginite; nurjorant mal sta apart @ Pxompe: Deck A = (—2,1 ne <1, ¥eUnitatea 1 fest cel ma i majoritic Ye > 0, 3p € A ma ait y > 1, se a =x (0,1 3} fn logiturd cu relatia de ordine §i ropri 7 lea> 0 sib >0, existdé un mumir natural n astfel An particular, lund a = 1, avem: 4) Oricare ar f numarul real 6, exist un numér natural n estfel incét n> b, De accea, multimea R nu este majoratié. De asemenea, mukimea R mu este nici minorat’, lout numere reale diferite, de exempli a < b, exist cel putin tun numar rational r si cel putin un numir irajional s; scrian a 0 00 dact a 0] wep [== YoeR; ae a Pee See | Fo MU sunt definite; spunem c& sunt operafii far sens. © Ondine (eR |-w 0, este vecinatate a terval simetric sau intervalclementare despre multimi de puncte pe dreapta reabi 7 96 Unitatea 1 Solujie. Ineeuatia 2 > 2! concluzie, dacts © 26 (0,1, serisi in forma z(1~z) > 0, are solutia 2 € (0,1). in © Bxemple sf contraex © 2 (~00,0)U(1, too), atunel 2 < 24 mere J = (2-€ Rll <8}, J= (e€ Rls] =2). $4 2<2<3,adicdze Atonei TUS = [-3, Wingate, AI SD Cal see Ue Oca si bisumere reale fixate, b < 10. 84 se determine (~ 051 WT > 0 astiel incit 0, a) 215 VE od ek @) Bree Solute. Flom propricttile relate de ordine. Avem Ig 113 > Ig 100 = 23x > 2 Solute. = reducere Ik abrurd. Presupunem a > bs fe e = $22. Reruts stil, umerele~2, 00 sunt sal mil wou egale eu 2 sabe sets Resor oreo ce Q Fie asi dou numere reale. Serie in ordine ereseitoars numerele: fbn sia rminorani i majoranii min, max A (dock ex VaR: eee mitoarele subrmaltimi ale dreptei reale: ee seule sis , care se pot proba 5) A=[-5,9)U6.8; 6) A=(-oo,g]u tut dahatn Reel nem te Solute. a) Orze numar « < —5 este minorent al makin A serice mumas b> 8 He majorant al multimit A. Deci m(4) = {aja < ~5) = (oo, ~5] si respectiv @ Ssico compare numerele 2 gi 2? pentru teate valorle 2 ¢ R.98 Unitatea 1 Notiuni clementare despre multimi de puncte pe dreapta real » Aca) = 618 8 = 4), Com “8 eat cl ma mat sn Aut eacahai casi nee en ee 4 Greene Agey A Qn) pm vlmatinen A(t; scta MRP Sn Str mln, a Aver m()= 0 min A na exist, MCA) = 1 OUR ow min A, max (Jack exist) pent reals. ‘Slut. Vom demonstra ch inf A = -2. Evident, ~2 exte minorant, ~2 < 2, Yee A. Trebuie sharitim ck este cel mai mare minorant, adick Ye>0, 3y € A astfet ) A=(-5,2) ©) A=(~00,1] (8,00); incat y <-2-+6. Tnim y=~2+2 si rimine de demonstrat c& Ve> 0 2n €N atl =(-5,2)Ui5,10); ) A=[0,2)U (3,00); pf A={ee Rl2?—4< 0}; incat ~24+ 2 < 2-46, adie n > 2, ceea ce ene adevirat datorth propriet4g Int 8) A= {re R]lons(2? +2)>0}; W) A= {re Pout cy Art Kooi, sep A = +20. peter sa i) A={eeR\z< vzF3} panfeer Sx se arate chin orice interval mirgint din R ge ak cel mit un near fnit +e 5) FF Sie determine it A sp A pentea wrmitsrle mimi terval mirgot. Exist 0,6 € R, a, bite, a —1, YnENT (inegakitaten tui Bernoult). reuniunea a don intervale centr In aeste un interval “2 ; ; Bresso bc fatsserson PEAT rs Fa TER G8 S287 = Rilo +] = 3), 8 we cate100 Unitatea 1 problemi asemindtoare probleme! 16. ees tale onic <0 ies = : Unitatea 2 B) e>-h b) eS-% Q 22-2 a 2<-% 2-2 anatre, Usiversate Pl Gam Pct 208 Limite de functii 19, 5 se rear neal po —3 Apseh Wieltet D, astflineat A te+il= existing EN 1. Spunem ed un puncta din este punct de acemulare al mul orice veciniitate V"a lui a confine cel pu orice VE Va, avem VA\ {a} 40. BE nese ® ‘Testul I(Timp de lucru: 60 de minute) 3) Dack A = 2, atunei a0 si oe sunt singurele sale puncte de acumulare. 4) Dac A= R, atunci orice punct din Beste punct de acumlare pentru A. 5) Multimile fnite na an puncte de acumulare Si se arate of (ap) 1. Fie a,b sic aumere reale strict pot 248 Bre PHO, roy arb b+e * ete 1 <2 eee MT a, 1p) 2. Dacia, € R astfel inet a +8? = 1, arktati ch abl <5 E Definitia 0.2 Un punct a € A, care nu este punct de acumulare pentru A, se See numeste punct tzolat al mulfimié A. © Exemple: (ip) 4. $a se sere cu ajutor 1) Toate punctele multimii A = {o1,02,...yaq}; a4 € R, i = Ty, sunt reer ee faran..-sanhi a € Ry , sunt puncte yrpcrcut ye 2) Dack A = [-1,2) {5}, atunci orice punct al intervaului |-1,2] este punct de enn ‘acumulare pentru A, iar § este punct izolat al multimi A. drectabsicshitedsP+1PH2+#), ahodeR. b+ 0 pentru £€ Ry (€,00] pentru £ = 00; [-00,2) pentru = —co. Analog, veciratitile U ale lui disjunct Limite de functii {+00, 4) pentru a = =o, Interpretarea erafied pent | fiecare interval V = (é ~ intervalul U = (a~4,a+8), 5 > pentru orice 2 €U, 24, avem f| Ini 2, Deei, pentru orice ¥ = Limite laterale - E41, 2>2 Fie fumetia fsR-R, f(2)={ 2, 2=2 oot i, reprezentat in figura 3, facem tre observa ed 2 pen alo al mar in J spe de In at elit le ceaplaa fone Punctul 2, — ae 2) Dak zs aprope de? pin var mal mi Bs 2 stunt 7 oy oprona del Speman limita la stiinga a functici f in punctul 2. @ pot avea formele: (a ~ 6,a+5), 6 > 0 pentru a € R; (6,20) p (45,4 He) eM, exists U = fel ineat pentru orice = € U, 2 #2, s8 avem f(z) eV. e-fesjen Unmittind graficul acestei104 3) Pentru orice vecinitate a lui 2 de forma V = (2~ 62+ nu exist’ nicio vocinttate U a Ini 2 astfel incdt Va € RU, # # 2 fz) € V- Dec Lam f(z) mu exist Pentru cazul general introducem Sj e R punct de ac ‘Spunem ef £4 eR orice VE Vez Serer lia f(z) = fay sam f(a) = ta su H(0 +0) = ba 2 Definitia 2.2 Fie f: Pentru funetia din exemple, ave: ru f(2+) =8, sau f(2 +0) =3. vAn( decd pentra AR gia R punct de acumulare 1 fumetiei f fr pus ‘Spunem ed &, € este limita ta stinga Sr i CN aU evs onl alt Yee ANU, <0, fle) EV Scriem lim f(z) = a, sau f(a) = fy sau f(a ~ 0) = be Pentru functia din exempha, avem: Tim (2) = Ty atu f@2-) = 1,90 f(2-0) 9 =1 Legitura dintre limita functiei ‘Teorema 2-1 Fie f:A +R gia € Run punct de A, Punefia fare limita in a dat $i numai dacd ore fn acest eax, ere loc egalitatea [nie@=i Pentru orice functie elementaré f, definit’ pe un ‘interval deschis J, si ® penten ovce ae I, avem [im fC) = 70} © Bxomple si contracxemple: tele sale laterale este dati de acumulere (bilateral) pentru Timite laterale egale ino. (o-) = Her). 2) Tiy(a? +22) = 1242-1=3; 1) lim(Qz +8) =2-443= 15 a = 3+ V9 pop A a BP HA= 8 4) Time +82) = 84 IVS ee get) = l¥0 4 oP 0+ 1; 6) lim Mal 2V 2) + 3 = IVA) +34: ae ane, <5 Feoe1w Enaeesi 44 8) in, 2 on, 3-2 Limite de functii 105 atl, 2<1 8) Functia f2R-+R, fl2) =} 2 | f= 1 mu are limité in ponetul @ = 1, 4351 Aeoarece f(1-) # J(L4). vem f(1-) = Him 2241) =3, 004) = tin d= se, 250 ae 10) Funes -{ Vere AG eay, Z£) muarelinittin puncte = 0 ‘ntrucat limitele laterale in a = 0 mu sunt egale: f(0-) =e? = 1 gi f(0+) = 1+In2. FF wroviene resonate and ne wae fg 28 oa, Solujic. Fie V 0 vecinitate a tui 9 gi flz) = 25. Vom arita ck cists 0 ca Ve € ANU, £2, sh avem f(z) €V. +2), din (2) © V reauls [f(2)—3| <¢, a Sil << rns 2] < Ream 2—2e <2 < 2426, Putem lan = (2262422) i avem c& pentru crice re UNA, 2 #2, f(a) €V. 2 3 se stabilasc dacs fonctia are mit tn punctul +1, <1 Be+2, 2>1, PRR, se { Cum f-) #4 ), result cS feta f nu are limit in punctl a= 1. sisenmiecdfnctia p+, f)={ VERY ES) maaretints in punctul a = 0. obi Limide lateral t pncal« =O mut f(0-) = 1+ OF i (04) = TOV A it0H cea a kane av eal Macatee | © 8% se afle parsmotrul k asthe inci functa #8 aibA limita in punetul 2: PRR s0)={ Be+3, 222 seth, 222.Din s(2-) = f(24), remultS 4k +3 = 11, ded k= 2, 3 Calculul ‘Von studialimitele unor functii importante care au fost intalnite gi incl anterioare: functia de fanctia logaritmics, functia putere, functia radical, funcjia raport de ‘cu grad cel mult 2, Aceste Funetii st orice functie obtinuti din el aplicarea succesivi, de un mumar finit de ori, a operatilor algebrice sxidere, inmmuljce, Smp@rtire), a operatiel de compunere gi a operatiei de inver- Domeni Limite de functit lateral in 2. Avem: 43) = tk +3. Bal xt im (82 ~7) = +00 Vie + §]= co. itelor de functii 4:0, te deni pe Ratu su ete 0 parsball rei Sgurle 731) ns Pe atonal ‘sradul I, functia de gradul al TI-lea, functia exponential’, @>0 » lous, a<0 » maxim de definitie al unei functii elementare este format Figura 7 vais Tar cle intervale de numere reale = pe care susens operatile prin MM recturind graficle din fgurie 7 si respect 8, deducem: care este definita functia. + Functia de gradul T Dacd funciin fi are una dintre rept covficientului 2) a 2) Daca 6 > 1, atunei im b=: ears Lecturand graele din guile 5 gl respectv 6, prin comporarea valocilor (2) HME 3) Dack 00,b41,0eR. ) =H, b>0, 041 ine) o

Vous aimerez peut-être aussi

• Documentação Administrativa

  

  Document74 pages

  Documentação Administrativa

  Paula Lobo

  100% (4)
• Planejamento Bimestral de Português 9ºano

  

  Document37 pages

  Planejamento Bimestral de Português 9ºano

  Luiz Sousa

  Pas encore d'évaluation
• Daibert Sobre GS:V

  

  Document2 pages

  Daibert Sobre GS:V

  mchagut

  Pas encore d'évaluation
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• Estudos Disciplinares I - Questionario II

  

  Document7 pages

  Estudos Disciplinares I - Questionario II

  Daniel Gustavo

  100% (1)
• Resenha Do Livro ''Cartas A Um Jovem Poeta''

  

  Document2 pages

  Resenha Do Livro ''Cartas A Um Jovem Poeta''

  Jhon Ross

  Pas encore d'évaluation
• Iracema

  

  Document2 pages

  Iracema

  Luciano Luiz

  Pas encore d'évaluation
• O Que e Cura Interior

  

  Document17 pages

  O Que e Cura Interior

  Flavia Bessoni

  100% (1)
• PDF AULA 2 - Unlocked

  

  Document11 pages

  PDF AULA 2 - Unlocked

  jorge

  Pas encore d'évaluation
• 06 - Cura Da Alma Atraves Do Perdão

  

  Document6 pages

  06 - Cura Da Alma Atraves Do Perdão

  Rildoejadi Mascarenha

  Pas encore d'évaluation
• A Testemunha Fiel e Verdadeira

  

  Document14 pages

  A Testemunha Fiel e Verdadeira

  api-3736213

  Pas encore d'évaluation
• E Book Pare de Atirar No Escuro 5inco Passos para Transformar Sua Vida2 PDF

  

  Document55 pages

  E Book Pare de Atirar No Escuro 5inco Passos para Transformar Sua Vida2 PDF

  Bianca Moraes

  100% (1)
• Aprovar Ano05 Livro33 009

  

  Document1 page

  Aprovar Ano05 Livro33 009

  vestibaprovaruea

  Pas encore d'évaluation
• O Esquecimento Do Passado

  

  Document4 pages

  O Esquecimento Do Passado

  Cesar Paz Cesar Paz

  Pas encore d'évaluation
• Artigo e Numeral

  

  Document4 pages

  Artigo e Numeral

  gabriel.juniorbk07

  Pas encore d'évaluation
• Os Puritanos e A Conversão - Samuel Bolton, Nathaniel Vincent, Thomas Watson

  

  Document122 pages

  Os Puritanos e A Conversão - Samuel Bolton, Nathaniel Vincent, Thomas Watson

  api-3861555

  71% (7)
• 7 Teste GRAXA

  

  Document7 pages

  7 Teste GRAXA

  MagdaMagalhãesCosta

  Pas encore d'évaluation
• As Férias Da Bruxa Onilda

  

  Document2 pages

  As Férias Da Bruxa Onilda

  Lyndjonson Brazil

  100% (6)
• Gregório de Matos: 1-Poesias Selecionadas

  

  Document14 pages

  Gregório de Matos: 1-Poesias Selecionadas

  olrehjfope

  Pas encore d'évaluation
• Fiz Apenas Um Ramalhete de Flores Do Oriente

  

  Document12 pages

  Fiz Apenas Um Ramalhete de Flores Do Oriente

  Aphrodisiastes

  Pas encore d'évaluation
• O Principe Nabo

  

  Document8 pages

  O Principe Nabo

  Paulla Silva

  Pas encore d'évaluation
• Contradições em Ensinos Mórmon

  

  Document3 pages

  Contradições em Ensinos Mórmon

  Emerson Sakoda

  Pas encore d'évaluation
• Biblia JR

  

  Document16 pages

  Biblia JR

  AndrePaniz

  100% (1)
• Capitulo de Amostra Ukulele PL

  

  Document32 pages

  Capitulo de Amostra Ukulele PL

  Magda Ribeiro

  100% (2)
• Conheça As 12 Tribos de Israel - Restaurando Israel

  

  Document11 pages

  Conheça As 12 Tribos de Israel - Restaurando Israel

  rocksj

  Pas encore d'évaluation
• Silvio Ferraz

  

  Document11 pages

  Silvio Ferraz

  Henderson Rodrigues

  Pas encore d'évaluation
• Prova Cfaq 2013 PDF

  

  Document6 pages

  Prova Cfaq 2013 PDF

  Rajane Fois Lôbo

  Pas encore d'évaluation
• Noções de Língua Portuguesa

  

  Document90 pages

  Noções de Língua Portuguesa

  HernandodeNoronha

  Pas encore d'évaluation
• Estudo JONAS

  

  Document7 pages

  Estudo JONAS

  marciosatos100

  Pas encore d'évaluation
• Sequência Didática

  

  Document8 pages

  Sequência Didática

  Abdamides Carvalho

  Pas encore d'évaluation
• Caminhando Na Chuva - Charles Kiefer

  

  Document71 pages

  Caminhando Na Chuva - Charles Kiefer

  Alberto Melo

  0% (1)
• 

  D'Everand

  Pas encore d'évaluation
• 

  D'Everand

  Pas encore d'évaluation