himie cllsa

Proteirrele"zaharldele;igr:rslrlrileSLilli-CotllponentelutrriaillCntalC
ai protoplasrnt'i
vii. anirnaic ;i vcgetale. componen{ii oLiricipaii
rlaiiullii rllacLillii<"iJCiilitti tliriliiilti ciil-r
accstot celuic sr-utt pt.otcir-r.ia" ion-rpu;i
Iititittoltt'izi'
func{iuni mixte carc confin
Aminoacizii sunt compur;i oreanici cu
acid 9i grupa
lor grupa .rrno*it t.-coogl cu caracter
molecula
in
DeJinilie
ale celLrlelor

-amlno(-NHr)cucaracterbazic'legatedeunradicalhidrocarbonat'
Aminoatizii au formu lt

ftqil"ltto

NII.

unde:Resteunradicalorganiccarepoatesl-fieunresthidrocarhonat
func{ionale inclusiv grupe carboxil
sau poate sI con{in[ ;i olfi grupe
sau amino'

Deoarcce grupele

9i

--NH,

se neutralizeazl reciproc'

-COOH
(H.rN*-cH(R)-coO-)'
intramolecular, amin,acizii apar ca amficin
eleetrice'
ion ce con(ine amhele tipuri de sarcini

H,N-cH(R)--cooH -.-i FI.NI- cli( I{) -COO

tilritio lati cl.e gt.itl-'a eal'bo.';ii"
DttPi pozitia pc carc tl octtpit lirr'lpa

se cleosebesc:
carboxil.

l. p V.6- t
t.Hr

Etctrtpla'.

it

veciilil
a:'iiili,-lacizi' t'oziti:1 o''js'Lc l-'ozi1t'i
it_

-ci

tlpcl

tl

(-

ctt,- ctt,- c0oli

ooti

cLl.

!i1

NII.

Ni l.

ii -

u' - tttitittt)tlt i'i

''1111;"t:t'

i:l
:

rl - rinrinolici;i' )i:
Atninoacizii tlatitrali :Liiri' cLl putiriu e'''-clliii"
con]poziiiaproteirrelorintrir.itltrroclct..tlstatll.circa]()tlery"...lilllil()i}Cl,ul.

Dirlirccc!cclottiiglLlljciLillctionalc"rtitlitltllir.'at.L-.or.ii"',''.,.:u:.,:,l,i':
r:-i:'J
De accell' r-lCtrrtttllrcll'r"il.lLli ilirlilr()'i..
stabiiirea r-lenumtriiCsie gltrpa carborii'
ilt t:iii.llcle:icir-1tr1ui' S" irlriiu'i :i ;'t"''ir't
obtine prin iicihugarea p,:cli\r,itti illlitro
grupei auit-lo in catctla aciduiLii'
liltlittoar:i'rilot' 1ll'e1ill:i"' dirl
Sitllt itlsi t.rlttli tllai Llliliza'ic tlcr-rurt-tii'iie

biochtmie.

.ry

llta

rrttrlr".

CH.

CH-Ctl-COCII

*!*

.,ffi,

tt t :i

l.r

tl

2 - r t nt i rt

rtptrt 1t tr tt

:i

\lotlcltrl ntttlcc'ttlei de
'

ttt

t! ) -tr ;t t i tr ttpt ti' {! t ! i! i ( ) i ('

(ttt iti ?liitttttiit' )

rJ:

.;&?.'

'rb
locla

t r

I mo

l\-tt
,JA

:;1'1iiit:ti''t::it
3-ttiitirtolttrtltttrtt;ic' trti''l ) ttt;tint;-)
(t Lilitrii)
1i) - tilrttti;tti)

\rt.

t^r

.*C
,\

rrtitl

Crl' t'11 Cii -f,Uoli

CI i' rr' I t'

HOOC-CLI- CLl'; {lii; CCOI !

o--ulurrirtti
,

(ulurtitru)

rY-dgti:6
i 1-'-

Ll,

NH,

CII.-COCII

tt I c

iuttind

colectial

E[iitEot-cTfloTrtl

dc

Nt"lt-tlltrttigr.trpcioritil-.tiilrl5;i11g3;irrll'iil'iilllltoi;ciii.:Lli.itl]:-il

c'i:i.iile 'l': 'l:t:.";"t.i

Ii"tii"'tl't":ll'li
nrclcnta altot'gttr|c
in tabclui

5.

i . i strnt ir-rciicatc

ii-rti i.

i'':rttltlllr ,il'l

'tJt

'

iiiiljLii:ciri "rrtl

..-,,] ,"t'l''zi'o'-.
:i iici.l ili rl r'';l:

cicti Lit:.iil'c:i

l'li:i;irilliil ltll'il'oacizi itr-i1iti'aii'

prescr,rtatd iteniftl r:ttii tiirlil'c i:,:i tlutl

C'

ont p u ;

rtrgtr

ic

c' t

rt t

po rtu

rt

ir

b i o I o gi c

ti

Ttthal 5

-lipul

FI-COOH

\H.
izi mt'riroat.tt i t.tornouocarborilici

NH,

alanind

Ala

valina
(acid 2-amino-3-rnetil

HOOC-CH2-CH2 CI{-COOH
I

clicarboriiici

acid glutamic
(acid 2-arninoPentandioic)

CHz (CH);CF{-COOH

ll
NH.

lisind

NH.

Lis. Ll

serind

ll
OH NH.

Ser

(acidul 2-amino-3hidroxipropanoic)

cisteinl

CH, CH-COOH

tl
SH NH.

tloamlnoaclzl

Glr.r

(acid 2,6-diaminohexanoic)

CH. CH-COOH

hidroxianrittoacizi

Val

butanoic)

NFI"

acizi cliauiuornonocalboxilici

cli. Gh

(acid 2-arninoproPanoic)

cFIl CH-CH-COOH
CH. NFI,
acizi tironoatlillo-

prescurtata

glicocol saLr glicinai

(acid arninoacetic)

CHICH-COOH

ac

Dentttnirea

Denumirea

Formula pland

antrt',.,.,-l-:-.'.'

Cis. C1s

(acid 2-arnino-3tiopropanoic)

Anolizuli .\lt'ttc'lttt'o cottlptt$ilor org(lnici clin fiecat''

strrtl'
seL't)etl!;t clin schentu 5.1-2. Si inclica{i c:e fel de izonteri

)1

t-J
@

(o

CH.- CH- CH.

lr
CH,

CI-l

Schemq 5. I .) '
(uluttitttit

CHr-CH-COOH

COOH tl(ttLitt(i)

NH"

NIl,

CH,-CH'-CH

- qH- COOH

i:t'lcttt.itrti

@ CH, CHICOOH

(f7-ulortittilt

NH,

CH] NH,

izorneri de ...............

izomcri de ...............
COOH
I

H.N-C-H

't

(L-crloninci)

CH,
COOH
I

Il-C-NH.

(D-ttloninil)

CH,
izttntct'i
tL

in lunctie de cornpleritatea tttoleculei. attrinoacizii pot pl'ezclltc Ilr'r'

ere-e1'ttir
rnulte tipuri de izotnerie: cle catenf,, de pozilie. enantiomerie' Ctt

asitletric
glicinei. o.-aininoacizii naturali contin cel pu{in un atorn de carbon
..1e
li ,un, optic activi. Cu pu{ine excep{ii, in cx-aminoacizii naturali. atourul

Effisiil+m#

himie clasa a XI-a

carbon asimetric din pozilia o, are conflguralie S. ln formulele de proiec{ie,

grupa amino se afl6 in stdnga, iar atomul de hidrogen in dreapta.
cooH
COOH
\
S-a convenit ca aceEti s-aminoacizi sd facd parte din seria stericd L, iar
\E
lor din seria D. Notaliile L gi D nu au nici o legdturd cu cuvintele
NH.
enantiomerii
HC
H.\-C-H
L
dextrogir gi levogir, deoarece nu existd nici o legdturd intre configura{ia atomului
R
de carbon asimetric gi sensul in care este rotit planul luminii polarizate. De
E-:
I
D
exemplu, cisteina naturalS este levogird, iar alanina naturald este dextrogird, dar
ambele fac parte din seria L.
Aminoacizii sunt substanle cristalizate care se topesc la tetnperatut'i
ridicate (peste 250"C) cu descompunere. Aminoacizii sunt solubili in apa gi
insolubili in solvenli organici. Mul1i aminoacizi au gust dulce.
r-?
Sliind cd, aminoacizii in stare solidd Si in solulie qu strtrcturd
lti\,
arnfiorticd (H JN--R-COO ) ca untTare a schimbultri de protoni
/ \. ',.
L--J
intt'e gt'upa carboril cu caracter crcid si grupct aruino cu c'ctt'ocler
bazic, alegeli variantele care o./brii explicalii corecte penlnt
principalele proprietdYi fizice ale aminoacizilor.
a) Pt.rnclele de topire ale ominoacizilor sunt mull rnai ridicale dectit
:

cele ale acizilor corespunzdtori (de exemplu. p.t.ucid acetit.: + I6,6"C $i P.t.,,ti.,,,,,t
- +232"C), deoarece aninoaci;ii qu nruse rnolecttlare mai mari.

b) Punctele de topire ale aminoacizilor sunt.foarte ridicctle pentru cri

inlre sarcinile de semn contrar ale antfionilor se stabilesc alrac{ii electrostatice
puternice.

c) Aruinoucizii stutt solttbili in apd pentru cd intre moleculele lor Si

moleculele apei se slabilesc numai interacliuni van der Waals de di,spersie.
d) Antinoacizii se dizolvd in apd pentru cd intre antfionii lor Si ntoleculele
polare ale apei se stobilesc: alraclii electro,stalice.
Comportarea chimicd a aminoacizilor este determinat[ de existen{a

in aceeagi moleculd a grupelor func{ionale carboxil ( COOH) 9i amino

1_NH2).
Principalele reac{ii chimice specifice aminoacizilor sunt conrentate
exemplifi cate in continuare.

qi

1. Reac(ia de ionizare qi caracterul amfoter

Schema generald:

R-CH-COOH ---= R-CH-COO-NH,

I

NH,

amfiin

COOH), cu caracter acid, cedeazd un proton (H-)

grupei amino 1-NH2), cu caracter bazic. Crupa amino fixeazd protonul pe
dubletul de electroni neparticipanfi de la atomul de azot printr-o legdturd
Grupa carboxil

covalentd coordinativf, .
in urma acestui schimb de protoni, grupa carboxil este transformatd in
ionul carboxilat (-{OO-). iar grupa amino in ionul amoniu substituit (-N-H-.).
Ionul format prin ionizarea intramoleculard a unui aminoacid contine
ambele tipuri de sarcini gi este numit amfion sau fonn[ dipolard.

Echilibrul este deplasat aproape in totalitate spre dreapta.

Eremplrr. QHICOOH -;
I

NH,
glicina

t-l

tf

',

QHICOO-

*Ntt

amfionul glicinei

Efbctuayi erperinrcnlele A Si B indicate in fiSa de laborator

5.1.3. de lo pagina l48.

(lomptrsi organici cu importanl[r biologic'it

ln structura unui amfion se afld o grupa cu caracter bazic (-COO ) ;i

o grup[ cu caractel'acid ( N H-,). De aceea. aminoaciziipot reac{iona atAt ca
acizi cdt gi ca baze gi au, deci, caracter amfoter.
Scltemu generola

R- C H_COO- + rlo
I

N fL anion

R-CH-COO-NHj
I

R-CH-COOH

amfion

+ H,O

-NH-.

catiott

La tratarea solu{iei apoase a unui aminoacid cu o cantitate rnicd dintrLrn acid

tare sau dintr-o bazdtare, solu{ia aminoacidului nu-gi modiflcd semniflcativ pH-ul.

Solufiile care prezintd aceastd proprietate se nulresc solu(ii tampon.

E.t't'tttpltr: CH, COO

tl
NH.

NaOH

--> CH,

COONa r H,O

NH,

glicina

sare de soditt

--=> CH, COOH

CH, COO+ HCI

-NH,
I

- NHrCI

glicina

sare de amonitr

In solufii bazice, aminoacizii se afl5 sub fbnnd de anioni, iar in solutii

acide sub forma de cationi.
in solulra apoasI a unui aminoacid monoaminomonocarboxilic existl
urr-ndtorii ioni:

Valoarea pH-ului la
care anionul gi cationul
urtui arnirttrleid au aceeali
concentra{ie se nulne;te
pLrnct izoelectric. La punctul

R-CH-COOH
.*n,

Pluli.u.ot
nl
r-'li:rni

: 6' l
:91

NH,
onion

uur.Tion

concentra{ie foarte mic6.

an-rinoacid nrigreazE spre catoci

izoelectric migrarea inccteazi.

COO-

Forma amfionicd se gdse$te in mare exces, iar moleculele neionizate in

11 d %

solulie acida qi spre anod

solulie bazici. La punctul

'NH.
l

c'cttion

izoelectric predornind fbn.na

an.rfior.ric6. La electroliz6. un

in
in

R-CH-COO- R-CH

hq -t
tUT

ldcttificuli /itt'ntale o 5i h olr'ctntinoqt'iLltrlrtisi reactanriic

;i

d cut'e pctt'ticipti

la

*c---)t'-[X,-iX,t"".+H2o

' u--3 b

b+d

ol
-3.0
r Jclrl,il\|]JlJ!l!

urmdtoarele reac{ii;

----> CHICH-CH-COOH

1t NHsCf

cH,

2. Reacfia de condensare $i policondensare

Schema generalii:

H,N-CH-COOH
ttli
NH,RNHR

R-CH-COOH

aminoacid.

-.-+ R-CH-CO-NH-CH-COOH

+ H,O

dipeptidd

O proprietate important6 a aminoacizilor este aceea de a reaclioua

intermolecular prin interrnediul celor doud grupe func{ionale din moleculd.
condensdrile biochimice. se elimind apa intre grupele carboxil
(-COOH) dintr-o rnoleculd 9i grupa amino ( NH,) din altd molecnli.
rezultdnd peptide, polipeptide ;i proteine.
rcolectia
ilEl
IEDUCATIoNAL E
ir-r

Er,.,.

cras2r a

xl-a

Haralamb Vasiliu ( llt80

1954). chimist romin,

la Universitatea din
la5i. a stucliat t.netabolisn.rr-rl

prof-esor

substan{clor proteice. structura

proteinelor qi a polizaharidelor.

Aceqti colxpu$i slrnt fbrmati ciiu resturi cle anrinoacizi naturali truiti
intre ei prin legdturi CO--NH-. numite legdturi amidice salr peptidice.
Peptidele sltnt fbrmate dinlr-un nLrmdr rnic (rnai rric de l0) de rrolcctrlc
de aminoacizi. iar polipeptidele sunt fbrmate dirttr-un nur.)tir nrai lttarc ( l0 - 50)
dc rnolecule de arninoacizi.
Macromoleculele proteinelor sunt fbmrate dintr-un lttllnir luarc (ltttti
mare de 50 gi pAna peste 10.000) de molecule de artrinoacizi.
Peptidele pot fi:
. simple. cdr-rd sunt fbrmate dintr-Ltit sitlgltr anlinoacid;
. mixte. cAnd sunt tbrtnate din amirtoacizi dif-eriti.
Peptidele pot fi fonnate din doud molccttle de atritroacizi (dipeptide).
din trei molecule de aminoacizi (tripeptide) ctc.
Dacd la reac{ie participd doi aminoacizi dif"eriti se ol'r{in. alatLrn de cele
doud dipeptide sin,ple. qi dipeptidele mixte.
Exemple'.

CH, COOH+CH,

tl
NH,

fl

NH,'

NH,

.qlicil-glicittci (Gli - Gli)

glicind
t'"

G'..

r>cH] cFI-CO NH-CI'{,

';t'

,#}ilr
\,[ctla I u I tno I et'

-r{'+ cu. co-NH-cH, coot{

COOH

.:'..
u Ic

i t]c

cH, cH-cooH . cH.-cooH

I

:1 oluritrri
.NH,

l"'

NI!

-r

r.r)
I

N H,

--___1

glir:ina

,qlic'il - glic:ind

COOII

alattil-glic'ittit ('4lo - Gli)

L->cn.-co-NH-CII
1
CIlr
NH,

COOFI

glicii-alonind (Gli - Ala)

La reprczentarea ut.tci catelte polipeptidice, sc scrie la stAnga catcnei

aminoacidul cu grLlpa NH, liberd. r.rumit ar.nilroacid N-terminal. iar ia capattrl
din drc'apta al catenei se scrie aminoacidul cu grupa COOH liber'5. numit
aminoacid C-terrninal.

Denumirea peptidelor se tbrmeazd din nunielc acidului C-tertuinal la

prefir. unmele raclicalilor ceiorialti antinoacizi.

care se adaugd. ca

Eremplu'.

CHr CH-CO-NH-CH-CG-NH-CH1CO-NIJ-CH-

1i

NHr

CH

CH;OH

COOH
CFI.

alctnil - seril - glit'il - valind (Alo

,\lotlc

I tt

nt o I ec'tt I a

glicil - olttttirtti

i da

"f,

%
I hq*'-'

ru

Sct'ic1i

- Sa'- Gli - I/ul)

CH,

./brntulele clipeptideloi' r'c:trlto/e pt'irt r;ottdcn.\urcu

(tl(tttittL'i t tr trt itltrl .gltrtrtttti,

LL.)

Peptidele sunt produ;i de hidroliza parfiala a proteinclor ;i seivcsc ia

stabilirea structulii acestora. Ele se gdsesc in organisn,ele vii urrde ittdeplirtesc
anumite funclii.
Procesul de biosintezd a proteinelol prin policondensarea at'niuoacizilor
este complex. Aminoacizii se succed in lan{ul proteic conlbrtn inlbriuatier

genetice con{inute in ADN.

Sinteza in labolator a unei lteptidt: este cornplicati. arc loc in ctapc si
presupune blocarea -9rupelor intre care nu trebttie sd sc f-acir condensarca.

C Proccsul invers condcnsf,rii aminoacizilor

;i
ZZA
E

colectial
EDUGATIoNALI

a peptidelor.

estc hiclroliza proteinelor

C o rt t 1t t t.1

l:tcutpltr'.

CH.-CO-NH-CH-COOH -

->

l:

organisrnele

t'gtt rt i t' i t t t

i rt

NH,
glic'ina

glit'il - olunina

in

r ;,

por

rtI

ti

i rtI

tg

CH:-COOH + CH. CH-COOrI

H,O

CH,

Nfl,

h-H,
olanirtti

vii. aceste reactii sllnt catalizate de errzime speciirc..

11un]ite gcneric peptidaze.

are loc hidroliza proteinelor in etape succesire.

Iiecare etapd {iind catalizatd de citc o enzimd. Produ;ii de hidroliza sultt l-t-}ai
intdi peptidele qi apoi arninoacizii. Acegtia sunt fblositi de organisnt pentru 3
fbnua proteinele proprii necesare cre$terii. ref-acerii lesuturilor gi sintezei du'
enzinle 9i hormoni. Atrrinoacizii in erces introdr"rq;i prin hrana sau proveniii clin
metabolismul proteinelor sunl dezaminati. Amoniacul rezultat este eiimittat sLrb
formd de Llree sall acid r"tric. iar restul organic este trattsfonnat in zahat'ide sart
grdsimi. folosite la producerea enelgici.

in tirr,pul digcstiei,

Aminoacizii esentiali sunt:

valina. leLrcina,

izolcucina.

ll'rrilularrinr. trconittu. rtteti-

Organismul uman i;i poate sinLetizr printr-utt pl'oces brochimtc

cornplex nur.nai o parte din aminoacizii necesari. Acegti aminoacizi se nlur.s.neesentiali.
Arrrirroacizii cal'c lttl sttttl sintctizati de orgarlisl'l"lul [llrri'.: i. .-:'- :
procurali dil ltrand (din proteine vegetale sau anitnale) se nltlll:.: j: r ":esentiali.

onina. lisina gi triplolanul.

&
e3
LLI

lrrscrieli in spatiLrl libel r rl'ianta ditt ::,:.:: :: ' '.

a) Grupa cu caracter bazic din t.ttrrl:. - -'. .-: - i-b)Arr-rinoacidul natural llpsri ce t-..'. - : :- -c) Prin cotrdensare:: d..,..t -::,- ;---.= -- , --. - -'

rnixla).
d)

lVIacron-to1ec Lrleie Drir,; ii,c

in fiecare secvclttai. cotlpletati

considerate. dupd modelul clat.
a) CH: CH-COOH

snrl'!i11!-

i.i.':l'-.

.1,.1'

cHi-cH-coo-

CH.-CH-Ct-tt.-r;i-

-NH,

NH.

amlirlnul ulurtittei

alaninii

\H.
c

ttt i t,tttt

I o Iuittii r,

cH.-cH-cFi-cooH

b)

CH.

NH.

onrfiotutl

valinit

c) CH,-(CI{2);-CH- COOH
I

NH,

NI'Ir
untfionul

E]

Completati ecuatiile:
a) CII;CH--COOH

rutt

iotttrl

-=

NH,

b; CHICH--COO

oi{

HCI -)

-NH1

ffiffi"---lErm{El

C ortt 1t

i tt rgurt

t t.y

ct

r i n po rt ut yii

Lt i

o I o gi c

prin
Proteinele sunt compuQi macromoleculari naturali ob{inu{i

De.firtirie

n""'";Tl;ffi"j,*f,.[:structuri:

'rlrtll
c+
H,N,.GHj"
Derrrrrrrircr de plotcinc
vine din lirttba ureacd Trrotos

1tt'irtttrr',

.firnclctntental.

NH-.-c,1

[l

-c$Nn - cH-cooH

OL

--] ,

unde n are aproximativ valori intre 50 - 10'000'

O porliune dintr-un lant proteic poate avea strtlctura:

cH( '

CH,---oH
CH-C - NH- CH C - ru t C - g'
t
--y11--CH:'.- C - NH- Cu - -xtl i
Ir,
ocH.oo
o

it-t tllod
S-a demonstrat ca ia tbmarea proteinelor tlaturalc participa.
constant. l0 de g-anlittoacizi.
sunt compLrgi t-uacrotlrolecttlari tlaturali cLl o strtlctura

Proteineie

Vasopresina

hormon izolat

este ull
din lobul

posterior al glandei hiPofize.

care regleaza lettsittnel

arterialf,. VtrsoPresitra
strLlctura Primar[:

S-Cys -Tyrll

are

Phe

S-Qys-Asn-Gln
I

Pro-Arg -GlY- NH,

primar6'
cornplerf, pentru a cdrei clescriere s-au definit noliuniie de strttcturd
cuaternarS.
qi
structurf, secundarS, structura terliard structurS
Structura primar[ a unei proteine se ref-er5 la identitatea aminoacizilor

numlrul lor qi la rnodul in care acegtia

proteinei (secven{a aminoacizilor).
componen{i,

1a

se succed

Determinarea structurii primare a unei proteine este uu proces compler 9i

proteinei' identificarea
laborios ce presupune mai multe etape: hidroliza totala a
cantitativ dintre
raportului
cleterminarea
aminoacizilor rezultali din hidrolizd.
identificati
aminoacizii
succed
anrinoacizi. determinarea ordinii exacte in care se

in rnacrotnolecula Protelnel.

Numf,rul relativ mare de aminoacizi. dar, mai ales, posibilitatile

la o
multiple in care ace$tia se pot arartja in macrotloleculele proteice, conduc
rnare diversitate de Protelne.

Lintrs Par"rling

( 190 I

- 1994) a descoPerit in
1952 modelul elicoidal
al macrot.nolecttlelor de
proteine. A Prinrit

referd laorientareain spa{iu

proteice Ei la cauzele 9i consecinlele acestei orientdri'

'

Structura secundar[

se

n-racrotnoleculelor

intr-o
Grupa peptidica (amidic6) ce une$te unit61i1e de aminoacid

macromoleculd proteicd are sttuctura:

O,.r

-*
\)C-N(,Co.

C!,

Prer.r-riul

Nobel pentru chir.nie in 1954.

in macromolecula

unde

toli aton-rii sunt in acelaqi plan'

'H

de
intre atomul de hidrogen, unit printr-o legdturi covalent6 polar5
neparticipanti
atomul de azot clintr-o grup[ amidicd, 9i o pereche de electroni
realizeazd o
se
grupd
amidicd,
la legdturi de la atomut de o*igen dintr-o altd

legdturd de

hidrogen
,C
O:C(
,C
)N-u...:o:c(
gr
)N_H
c/

orient[ri in
Aceste aspecte structurale 9i alte cAteva determina anumite
spa{iu ale macrol-noleculelor proteice'

'*"-r-**""r,o-#

E.,.,.crasaaxr-a
.

Astfel, Lrnele proteine adoptd un aranjament elicoidal (de spirala)

stabilizat de leglturile de hidrogen intramoleculare ({igura 5.2.1.). Pentru cd
cr-aminoacizii naturali au configuratia L, elicele adoptate de macromoleculele
proteice au pasul pe dreapta gi sunt nnmite elice cr. Structura de elice o a
proteinelor reprezintd structura secundarA cx,.
Cele doud grupe peptidice intre care se stabilegte fiecare legdturl de
hidrogen se afld pe spire diferite ale elicer. Fiecare grupa peptidicd este legatd
prin legdturi de hidrogen de alte doud grupe peptidice.
Structura secundar6 cr se intdlneqte frecvent la proteinele globulare.
Alte proteine adoptd o structurd pliata (panglicd ondulati) ce permite
asocierea mai multor macromolecule proteice prin legdturi de hidrogen
intermoleculare (figura 5.2.2.).
Acest aranjament se numegte structurd secundard B qi este adoptat de

Clobina. proteina din

herno-e.lobirra" are in proporgie

de

75o/o structura secundard

CI. Structura elicoidald este

intrerupt[ in regiunile unde
existd resturi de prolind care
nu pot adopta un astfel de
aranjament.

. Fibroina din u.ritasea

r.raturald, B-keratina din
pene Ei pdr adopta strLlctura
secundard B.

proteinele fibroase.
F i gt ra
r

5. 2.

2.,1

soc

et'eu

tn o I e c' u I e I or' l no t ei

c'

e pt'

it

legitluri tle ltidrogeu int-utt ctrctrtjunrent plicrt.

{)
-j

,'

S ,,---c-_-c'- tt
\-'' n f
.ir
f'c--. it
-L'
(' tl ----NicQ
o\Y'
.,,i-c
: ./
irN-

'*S
,et':;a

'o

o,

,',

?-"'r

f)
Q:

t':

vw,'
tS*
I

.'.,iqp

,'0

- c- c-1iN
o t-,,
7c-c
c., H ./ o
N,
t'-,.-^--c

o.

l^

Q*{f,

/ i,

s 1"a

r)

r oc.,/
\\NH oc NH
// RIIC
RHC
\\
,co
.,Co
r]N\\ HN
,/

o
o'

/cHR /CHI{
OC
.NII OCtNIr

i3

OC
OC

CO

FI;\

RIIC

CHR

HN

CO

,/\

CTIR RHC

OC'\/

/\NH

,//

rJ

N-H

Nl{

NH
OC

f,/n

''\i
7

\u\t{
\:N

Figurtt 5.2.1. Legdluri de hiclrogen

c.. H
\1_1_:L

-./

crrtrnj otn

nt

eI

intrttt

co idu l.

Structura tertiarl se referd la plierea. la clispunerea in spafiu a trnei

macrotnolecule proteice cu o anumitd structurd secundar5. Acest aranjanrent
spa{ial este stabilizat de interac{iLurile ce se pot reahza intre radicaiii R lega(i de
atomul de carbon C,, (figura 5.2.3.).
F'igura 5.2.3 Inleraclittni cure stubi lizea:d slrttciltrut lerliot'd

proleiuelot'.

.Ul'R
C:O

O..H

o..H

Nn.

t'

NH,

H.

l
l

'c)

electrostatir:d

H,C.
. .CH--CH.

JA.Qatroc{te

H,C'-CH.'CH,

legdturi de hidrogen

o0!_
./brle van der Itr'eals

pmli

de sul/

Aceste interactiuni pot fi: for{e van der Waals intre radicalii alchil (din
(din acid glutamic.
valind etc.), legdturi ionice intre grupele
-NH.,- 9i -COOlisind etc.), legdturi de hidrogen intre grupele
legdturi
-OH,
-COOH,
-NH,
(punti
covalente
S-S-- rezultale din cistein[).
Aceste interac{iuni fixeazd macromoleculele proteice in anumite fbrme
cornplicate care sunt esen{iale pentru rolul biologic specific fiecirei proteine.

Comptt;i orgonici cu imprtrlurtlti biologicti

De exemplu. structllra tertiard a enzimelor are un rol decisiv in activitatea lor

cataliticd.
Le-sdturile care stabilizeazd structura terfiard pot apdrea intre regiuni
ale aceleagi lnacromolecule sau intre macrolnolecule diferite.
Structura cuaternari se ref-er[ la asocierea mai multor macromolecule
proteice. care au o structurd primard, secundard 9i terlial[ bine determinatd.
intr-o entitate cu Lln anumit rol biologic.
Denaturarea proteinelor, provocatd de agenlii fizici (temperaturd
ridicata etc.) sau agenlii chimici (acizi etc.), constd in modificarea structurii
ter{iare gi cuaternare.

Proprietdliie biochimice ale proteinelor sunt determinate de toate

aspectele structurale specifice acestor lnacromolecule: de tipul 9i numarul
aminoacizilor componenli, de modul in care acegtia se succed in molecula
proteinei. de aranjamentele spafiale ale moleculei etc.
Proteinele indeplinesc anumite funclii in organismele vii. De exemplu,
unele proteine sunt enzime. iar altele sunt horntoni.

Procese enzimatice. cum

sullt virrificutia. dospir,-'a

painii. alr fbst cunoscute
incd din antichitatc. Dar abia

in urrul
pr.rlc irr

1883
er

Spallarrzarri

ideuti

sr,rcului gastric

acliuncir

in proceselc

dc digestie. Prirnele enzilne

descrise au fost: amilaza din
rnall ( 1 814). arnilaza salivard
( I 83 I ). pcpsina ( I 836).

. Ribonuclcaza este
enzirna care hidrolizeaz6
acidLrl ribonucleic. Este
secretatd de pancreas. Are o
catcni protcicd lbrmatd din
124 dc anrinoucizi. Stnrctura

primard a ribonucleazei a lbst

stabilit6 in anul 1960 de W.H.
Stein gi S. Moore.

. O enzin.ri poate si
trauslbrrttc irttr-utt tnirtttt
o cantitate de substrat care
poate sa fie de o rnie dc ori
mai nrare dccat prtrpria sa
gl'eutate.

C Enzime
Enzitrele sunt catalizatori ai reactiilor chimice care au loc in
organismele vii. Ele mdresc viteza acestor reac{ii pdnb la nivelul adecvat unei
bune desfEgurdri a func(iilor vitale.

lnsugirile generale ale catalizatorilor

se regdsesc qi la enzime. Astf-el, ele

sunt necesare in cantita{i mici, grdbesc atingerea starii de echilibru a reac(iilor

biochimice. lird sd modifice constantele de echilibru.
Toate enzimele sunt de naturd proteicS. Unele enzime au structltra
r"rnitard. Sunt constituite dintr-o singurl catend polipeptidicd mai mult sau
mai pulin structuratd superior. Majoritatea enzimelor au structurd binara. Sunt
constituite dintr-o parte proteicd, numitl apoenzimS, gi o parte neproteica.

nurnitd coenzimd.

Pentru ca o reacfie enzimatica sa aiba loc. substratul organic de

transformat trebuie sf, se fixeze pe suprafala enzimei intr-o regiune bine
determinat[, care poarti numele de centru activ. Un cel]trtl activ este constituit
dintr-un nurndr redus de aminoacizi. Pentru enzimele cLl structurd binard. existd
fiecvent doi centrii activi. Unul dintle ei este situat pe ti'agmentul proteic. iar
celalalt pe lragrnentul coenzitnatic.
Enzimele se caracterizeazd printr-o specificitate deosebita. in sensul
cd sunt capabile sd fireze pe suprathfa lor numai cornpLtgii organici cu anutlite
structuri. chiar nuurai anumiti izomeri. sd determine scindarea numai a aulunitor
legltLrri gi sa concluca la tbnnarea nulnai a autttnitor izottteri.
De exemplu, enzima lactat dehidrogenazd din organismul maurif'erelor
controleazd reacfia de transfotmare a acidului piruvic in acid lactic ctt
stereospecificitate absolutd, astfel cd din reaclie rezultd exclusiv acidul L-lactic.

COOH
C:O

cH,
I

acid piruvic

COOH
{hcrrr tlelrrdro-:irlr/ir

> HO

-CCH,

ac'id

L-lactit

De reguld, coenzima poate cataliza reacfiile unui numdr t-uai tnare de

substraturi, dar proteina cu care este asociatd in enzirnd qi care este diteriti de 1a
o enzimd la alta catalizeazd reactiile unui anumit substrat gi asigurl specificrtatea
enzimei.
Activitatea catalitici a enzimelor sebazeazd pe formarea unui compler
activat enzimd - substrat, formd in care capacitatea substratului organic de e se
transforma pe o cale bine detenninatf, este mult mdritd.
lcolectia
IEDUCATIONAL

ZEZI
II

|!r,.,.crasaaxr-a
in cornplexul enzim[ - substrat, substratul este retinut prin atracfii
inile ioni, Iegdturi de.hidrogen sau regdturi covalente slabe. Du[i scindarea
moleculei substratului, produqii de reaclie sr-rnt indepdrtafi imediat de pe
suprafa{a enzimei, iar centrii activi eliberati pot fi angajati intr-o noud reactie

(scherna 5.2.3.). Acest proces ciclic se desligoara cu viteza ,,are.

-'
Substrat

Scheruq 5.2.3

Cornplex enzimd. - substrat

Centru activ

A.A.

A.A-

Repre:erttureu

Hidratarea CO.
fI,C03 este catalizaid

la
de

anl.ridraza carbonicl (AC).

Fiecare rnolecr,rlh de AC
poate cataliza transfbrrnarea

in I'I,CO., a 105 r.nolecr_rle cle

CO. ilrtr-o secundlt. Reactia
este de 107 ori ntai rapicla
decat reactia uccatal izara.

s c:

he

tnat

ic

ci cr

ne

t.e a c y i

tz i t n qt i c, e

Reac{iile enzimatice se desfEgoard in condilii blAnde: temperaturi mici

,
(30-40"c), pH neutru. slab acid sau slab alcalin, presiune obigiuita. clilutii
mari. ale reactanlilor etc. Datoritd structurii lor protbice, enzimeie sunt
fbarie
sensibile la variatii de terr-rperatLu'd. de pH, de concentrafii ale reactanfilor
etc.

Tot datoritd structurii proteice. enzirnele imbatrAnesc. intr-un orgauisrn

viu au loc in mod continuu degradarea 9i biosinteza enzimelor.
Denuurirea enzimelor se tennind in sufixul -azr gi provine din
denumirea substratultti care reactioneazi sau a reactiei catalizate. De exemplu,
tnaltaza cataliz,eazd,reactia de hidroliza a maltozei, lipazele catalizeazd,hidroliza
triacilglicerolilor, componente de bazd ale lipidelor.
Jinand seama de tipul reac{iilor enzimatice. enzimele cunoscute se
irnpart in Ease clase gi apoi in subclase (tabelul 5.2.4.).
Tqbelul 5.2.4.
Nr. crt.

CIasa

Tipul de reac{ie catalizatd

oxidoreductaze

oxido-reducere

2.

transferaze

J.

lTidrolaze

4.

liaze

reactii in care se transferl anLrmite grupe

hidroliza
reacfii in care se scindeazl legituri

5.

izotneraze

lzomeflzare

6.

ligaze

reac(ii in care se tbrrneazd noi lesdturi

studiul enzimclor este important pentru explicarea proceselor care au

loc in organismele vii, pentru stabilirea itrLrcturii produgilor naturali. pentru

separarea unor enantiomeri etc. Rezultatele cercetdrilor proceselor enzimatice

gi-au gdsit aplicalii in medicind (efectuarea unor analize, diagnosticarea

unor boli, corectarea deregldrii metabolisrnului unor compugi etc.), in

industria farmaceutici (ob{inerea aminoacizilor, a vitaminelor, a hormonilor,

a antibioticelor etc.), in industria alimentard (fennentarea lapielui, obtinerea
etanolului din amidon etc.) gi in alte dornenii.

O Hormoni
Horrnonii sunt compugi organici care exercitd o acliune stimulatoare,
reglatoare 9i integratoare asupra proceselor fiziologice ii rnetabolice din
organismele vii.

E4.,*-nmHl

C o nt p

rrS

i orgu

n ic

ic

tttpo rtcut 1d

bio

logi

ti

Hormonul este un mesager care duce informatia de la celulele

senzor. care percep rnodificdrile din mediu, la celulele (intd, care rdspund la
I nsul ina a fbst descoperit[
5i introdusd in terapeuticd de

rnodificdri.

Hormonii sunt secreta{i direct in sAnge de celule specializate $i sunt

transportali pe cale sangvind sau prin intermediul altor lichide biologice la

fiziologul romAn t'r-. Panlescu

in 1926, deqi aceasti mare

realizare in
este atribuiti

organele ef-ectoare !intd.

Ei pot fl clasificafi dupd origine gi mecanismul lor de ac{iune in:
. hormoni neurosecretori sau neurohormoni - sunt produEi de celulele
ner\oase care au 9i lunclii secretoare:
. hormorri glandulari - sunt produqi de glandele endocrine;
. hormoni tisulari - sunt secretali de celule specializate neconstituite in
glande endocrine.
In funclie de structura lor chimicd, se clasificd in:
. hormoni cu structurd polipeptidicd (ex.: insulina);
. hormoni deriva{i din acizi gragi (ex.: prostaglandinele);

terapeuticd

canadienilor
Banting. Mac Leod qi Best.

. hormoni steroizi (ex.: cortizolul);

. hormoni deriva(i din aminoacizi (ex.: adrenalina).

In sclrcma 5.2.5. sunt prezentate, penlrut ctiliva honnoni,

.formulele structurale Si scurle in/brmalii. Anolizuli acesle clete.
Indic'a{i a,\pecte structurctle imporlante din mctleculele ace,slor

Modelul insulinei

L'()tttPttsi'
s clterno

5.2.5.

(l'.-,r----,t----,.'---.'C
GJIyv
As

o
[\/zrl

3lu

I
I
S

Ser

Asn

lvr

cys Asn

lln

tr

cys

x
ctv

(Vrl

["."'.{]-1oH
,'-w

Glv)

><
(Glu

g/""-4'-"'

Thr

Arg

civ

cortizol

Lys

rvr)

His

Cortizolul este un honnon secretat

Pro

de

#
Phdar

landele suprarenale.

Phe

Val

3lu

Ala
B

NH:

CH,OH

coo

Sc-r

Asn

OH

rr.'' H,g C:o

eu[Cys
His

o 1tr ostaglondinci
. Prostaglandinele deriva din acizii
gragi cu 20 de aton,i de carbon care
pot avea in moleculd 3, 4 sau 5 duble
legdturi.

-eu

oe@ -ys lnl

clv)

n'-a-

OH

iln

ys

OO

,Jl

OH

tyr

Ho-(l-cH-cH2-NH2
\:./

insulina

lnsulina este principalul hormon pancreatlc.

rnetabolismul glucidic gi indirect influenjeazd
rnetabolismului altor cornpugi organici.

cHr

regleazd
asupra

OH

ctdrenalinii
Adrenalina este un hormon derivat

din tirosinS. un aminoacid. Este

primul hormon izolat gi identificat.
Este descoperita in 1901
.

lcolectia

IEDUCATIoNAL

?EEl

II

himie clasa a XI-a

in

Un rol

in.rporlant
mentinerea grer-rti{ii

corporale normale

il

au mai

mulli hormoni. De exen-rplu,

horrnonul uman de cre$tere
(HGH) lucreazd in tiu,pul
somnului avAnd un et'ect

de ardere a

gr6similor.

Hormonii de stres culr sunt

adrenalina qi noradrenalina
ajutir. de asemenea" la arderea
grdsmilor.

r.ffi
;-r

Pentru ca dif-eritele funclii ale organismului sd se desllgoare llormal

este necesar ca secretia de hormoni sd fie adecvatd. ali,t calitativ c6t $i cantitativ.
Reglarea hormonald are loc in cadrul unui sistem organizat ierarhizat, in care,
la nivelul cel rnai inalt. se afld sistemul nervos.

Prin honnonii hipotalamici. sistemul nervos controleazA activitatea

glandei hipoflze, care la rAndul ei regleazi activitatea glandelor endocrine
periferice. Acestea influenleazd prin secre{iile lor, direct sau indirect. pozitiv
sau negativ. reactiile enzimatice care au loc in interiorul celulelor coltstituti\,e
ale lesuturilor qi organelor.
Pe de altd parte, printr-un feed-back, concentralia produqilor rezultaqi

intr-o etapi rnetabolicd poate influen(a pozitiv satt negativ

proceselor la nivelele reglatoare superioare

desfigurarea

Secrelia hormonald poate fi perturbat5 fie in sensul producerii Linei

cantitd{i prea mici de honnoni in raport cu necesitdlile organismului (tulburdri
de hiposecre(ie), fie in sensul producerii utor cantitd{i prca mari de hortroni
(tulbr"rrari de hipersecrelie). Tulburdrile funclionale ale glandelor endocrine
reprezint[ o problemd complexd de sindtate.

Obezitatea e,ste datorola

d e regl ii ri

or horm

o n o Ie

*E

Indicali care dintre aflnnafiile de maijos sunt adevdrate qi care sunt f-alse complet6nd cu lilera A sau F
spaliul liber din lala enun(ului.
...... a) intr-o macromoleculd proteicd unitdlile de aminoacid sunt unite intre ele prin leglturi peptidice

(-co--NH-).

...... b) Macromolecula unei proteine este formatd din maximurn 50 de unitati de aminoacizi.
...... c) Structura primard a unei proteine se ret-erd numai la num[rul de arninoacizi din macromolecula

proteinei.
...... d) Structura secundard a proteinelor este stabilizatd de legdturile de hiclrogen realilzate intre grupele

peptidice.
...... e) Proteinele globulare au, in special, sttucturi secundare cx.
...... 1) Aranjamentul de elice cx, este adoptat, in special, de proteinele fibroase insolubile in apd.
. .... g) Structura terfiard a proteinelor constd in aranjamentul spalial complicat al t-uacromoleculelor.
stabilizat prin interacliunile ce se pot stabili intre radicalii organici lega{i de atomii de carbon din pozilia o din
unitatile de arninoacizi.
.,.ti
.TL=Jt

Asociati fiecdrei structuri din coloana A aspectele structurale specifice ditt coloana B. Indicali prin

sdge ti aceste coresponden{e.

@
. structufa primard
. structura secundard u

. structura

secundard p

. structura ter{iard

. sr"lccesiunea o-aminoacizilor in lnacromolecula proteicl

. spirald cu pasul spre dreapta
. identitatea gi numdrul cr-aminoacizilor
. asocierea mai multor molecule care all o orientare gen panglicd ondulatd
. legdturi de hidrogen intre grupe amidice
. multiple interac{iuni de tipul: fbr{e van der Waals intre radicali alchil. legdturi
legdturi de hidrogen intre grupele
ionice intre grupele N-H, gi
-COO-.
pun(i
de sulf
NH,,

-OH,

-COOH,

|!r,-,.crasaaxr-a

Din procesul de fbtosintezd

se elibercaza oxigenul rrecesar
ardcrilor clirr organisrrrelc r ii
(respira(iei). iar in urrna acestor

arderi se elibereazd dioridul

de carbon necesar in procesul
de tbtosir.rteza

;i

se restabilegte

echilibrul natural.

Generalitlti

O clasd irnportantf, de substanle care intrd in con-rpozilia oricdrei celule

vii sunt zaharidele numite Ei glucide sau hidra{i de carbon.
Zaharidele sunt componente esen{iale ale hranei alSturi de grdsimi,
proteine, vitamine qi unele sdruri minerale. Organisn-rele vii vlllizeaz.dzaharidele
in special pentru oblinerea energiei necesare proceselor vitale. Ele igi f'ac rezerve
de substan{5 energeticd sub fonnl de polizaharide (glicogenul in regnul anitnal
gi amidonul in regnul vegetal), la care apeleazd la nevoie.
Procesele de sinteza a zaharidelor qi de oxidare a lor cu eliberare de
energie, care au loc in organismele vii, sunt deosebit de complexe. SimplificAnd,
se poate spune ci zaharidele sttnt sintetizate de plante din dioxid de carbon Ei
apd, in procesul de fbtosintezS. lblosind energia furnizat[ de lumina solard prin
intennedir-rl clorofi 1ei :

nCO, + nHrO + energie

Fotosintezi

/\
6C0, + 611,9 + energie

CoHrzQo

+ 602

C,,Hr,.,O,,

nO,

qi sunt degradate oxidativ la dioxid de carbon gi ap5. cu eliberare de energie. in

organismele animalelor:
Restrirutic

--- "

CnHrrO,

-J:,

*nO, -

nCO, + nHrO + energie

O parte clin energia eliberatd este transformatd in cdldur6, iar altd parte
este inrnagazinatdin legdturile din moleculele de ATD (acid adenosintrifbsfbric)
qi serve;te la sintezele din organism.
in funclie de capacitatea lor de a hidroliza, zaharidele se clasificd in:
. monozaharide. care sunt zaharide simple ce nu hidrolizeazla'.

oligozaharide. constitllite din 2-10 resturi de monozahat'idc unite

prin pun{i eterice (C-O C) qi care elibereazd prin hidrolizd rnonozaharidele
constituente:

polizaharide, constituite dintr-un numir mare de resturi de

monozaharide unite prin pun{i eterice in lanfuri lungi liniare sau ranlificate ;i
care eliberea

z-d,

prin liidrolizd monozaharidele constitr"tente.

O Monozaharidele

Din punct de vedere chimic,

Defini(ie

monozaharidele sunt

polihidroxialdehide, numite aldoze, sau polihidroxicetone, numite

cetoze, cu formulele generale:
cHroH
I

CH:O
CH:O
I

H- C-OH

aldehida
alt uol stcuttdur

(qHoH)"
I

C:O
I

(qHoH),,
I

cH20H

CH,OH

aldozd

cetozd

CHr- Qll

ulcool ltrintttr'

aldoza

CH,- OH tlt "61

1ts1111n1'

C:O

cetond

H-C-OH

nlcool.secundttr

I
I

CHr- OH ul,ool Primtr

7E:l
III

cetozii

colectia|

EDUGATIoNALI

Molecula ltnei tnonozaharide este formati dintr-o grupd carbonil de

tip aldehidd sau cetoni, Llna sau doud gmpe alcool primar gi una sau mai multe
grupe alcool secundar.
in denurnirea lnonozaharidelor apare sufirtll caracteristi c 'ozra.
in funclie de numdrul aton'rilor de carbon din moleculd, monozaharidele
se nulresc tetroze, pentoze, hexoze etc.
De exemplu, D-glucoza este o aldohexoza pentru cd are in molecttlS
gase atomi de carbon gi grupa carbonil de tip aidehidd. iar D-fi'Lrctoza este o

C' o nt p

t r

rgcr n i c

i c' u

ntp o r' I a n 1 ci b i o I o g

cetohexozd pentru cd are in molecula sa gase atomi de carbon Ei -qrupa carbont

., -.:'

':

ir-:i:

de tip cetonf,.

. ^ln naturd nu se gdsesc

trioze libere, dar esterii lor,,

cu acidul fostbric au un ro1
impofiant, ca intennediar. in

CH:O

zaharidelor.

se glsesc in

naturd.

Pentozele qi hexozele cu
importanld biologicd deosebita
sur-rt: D-riboza. D-ribuloza. D-

xiloza, D-glucoza, D-fructoza,

D-ga lactoza. D-manoza.

C:O
HO-C-H
H-C-OH
H-C-OH

H-C-OH
HO-C-H
H-C-OH
H-C-OH

transfbrmdriie biochimice ale

. Tetrozele nu

CH,OH

Importar.rtd

din

Punct

de vedere biologic este 9i Dsedoheptuloza. o cetohePtozi.

cH20H

cH2oH

D - glttc'ozd

D - frtrctoza

Unele pentoze gi hexoze apar in naturd, libere sau in cornbinalii. in

cantitati mari gi de aceea sunt qi cele mai imporlante.
in schema 5.3.1. sunt indicate formulele de proieclie (formule Fischer)
gi denurnirile Llnor monozaharide'

CH:O

HO- C-H

CH,OH

H-C-OH
H-C-OH
H-C-OH

HO- C-H
I

CH,OH
D - ribilozd

cH20H
DO ribozii

C:O
H-C-OH
HO- C-H
H-C-OH

cH2oH
CH,OH
D(+) galactoza D(+) aloza

cH20H

HCF

H-C-OH
H-C-OH

H-C-OH
H-C-OH
H-C-OH
H-C-OH

ti

C-H
ll
FIO-C-H
ll
H-C-OH

C:O
H-C-OH
H-C-OH

CH,OH

ll
H-C-OH

cH2oH
D(+) manozit

='-

CH:O

CH:O

CH:O

schema 5.3.1.

ll

I
I

D - sorbozii

Notd; Dertrtnririle Si fbrntulele acestor monozaharide nu trebuie sd.fie memorate.

Penlnt rezolvorea aplicaliilor se cottsultd aceastd schemd

Pentru zaharide, se folosesc in mod frecvent denumirile din biochimie

care sunt inspirate, in general, din numele produqilor din naturd din care au fos:
izolate ini1ial.

Aldozele gi cetozele cu acelaqi numdr de atomi de carbon in molecu-i

au aceeagi formuld moleculara gi sunt izomere. Prin urmare, D-glucoza 9i Dfrgctoza sunt monozaharide izomere.
Monozaharidele au in molecula lor unul sau mai mul1i atomi de carb::'
asimetrici qi sunt oPtic active.
Cea mai simplS monozaharida, glicerinaldehida, are un atom de car': -:
asimetric gi exista sub fonna a doi enantiomeri cu conflguratiile:

CH:O
I

H-C-OH
CH:O

CH"OH

.Jro,

C:O

.J,ro,

*cHoH

.Jnon

^CHOH

.lro,

*CHOH

CH,OH

H:O
CH:
HO-C-H
I

H"OH
CH,O

cH2oH

cH2oH

aldoheroze

cetoheroze

(R) -

2,3-clihiclroxipropanal

(D - glicerinaldehida)

(S) - 2'3-dihidroxipropanal
1L - glicerinaldehida)

Saljo: +t,z'

JuJ2]: -l.,r"
Celelalte aldoze gi cetoze au mai rnulli atomi de carbon asimeir-.- -:molecul6qi existd sub formamai multorstereoizomeri. Numdrul stereoizor:--:--::
se calculeazd cu relalia 2n. unde n este numdrul de atomi de carbon ::-rr1-r
Astfel. sunt 2a: tO aidohexoze dintre care un izomer este D-glucoz: .. = '
cetohexoze, dintre care un izomer este D-fiuctoza.

__#

rcorecr

himie clasa a XI-a

In funcfie de configuralia atomului de carbon asirnetric cel mai depdrlat de

grupa carbonil (atomul de carbon vecin cu gmpa -{H,OH cu indicele de pozilie
cel rnai mare) rnonozaharidele au fbst incadrate in doui serii notate cu D gi L.

in seria D au fost cuprinse monozaharidele care au la acest atom de

carbon chiral o configuralie identicd cu a D-glicerinaldehidei.
Eremple:

CH:O

CH,OH
C:O

CH:O

l-rl

H-C-OH
H-C-OH

lll

CH:O
.--------l------------,

H-C-OH

itl
I
D
-

H-C-OH
HO-C-H
H-C-OH

CH,OH
I

C:O
HO-C-H
H-C-OH

.----_-_-l

H-C-OH

9Hu9l1

glicerinaldehida

D - riboza

D - fiactozci
In seria L au fost cuprinse monozaharidele care au la atomul de carbon
mai sus menlionat o configura{ie identicd cL a L-glicerinaldehidei.
D - glucoza

Exemple'.

CH:O
CH:O
I

HO-C-H
l

HO-C-H

CH,OH

ll

C:O
I

H-C-OH

HO-C-H
H-C-OH
HO-C-H
I
--.i HO-C-H
I

rirli

CH,OH
l

C:O
H-C-OH
HO-C-H
I
I

I -.._,
.|HO-C-H

9U;_9lll

cHpHl

L - ribozd
L - riltilozd
L - glucozii
L -.fructozd
Fiecare termen din seria L este enantiomerul corespunzdtor al unui
termen din seria D.
De exemplu, L-fructoza Ei L-glucoza" monozaharide care nu se gdsesc
in naturS, sunt enantiomerii D-fructozei qi, respectiv, D-glucozei care sunt mult
rdspAndite.

Nota{iile D sau L nu au nici o legdturd cu cuvintele dextrogir gi

levogir, care indicd sensul de rota{ie al planului luminii polarizate. De
exernplu, D-fructoza este levogird 1[cr]o20--OZ'), iar D-glucoza este dextrogird
,l4ode

Ie I

to I cct r l r' I ot'

L-glit crinaldt'hiLla (o)

de
Si

D-gl icerinaldehidci (b).

1;cr]r2o:+52,5';.
Stereoizomerii cu aceeagi fonnul5 moleculard qi acelaqi nurndr de atomi
de carbon asirnetrici, care nu sunt enantiomeri. sunt intre ei diastereoizomeri.
De exemplu, D-glucoza qi D-galactoza sunt diastereoizomeri. Marea majolitate
a monozaharidelor naturale fac parle din seria D.

Triozele qi tetrozele au structurd aciclicd. Toate monozaharidele cu 5,

qi
6 mai mulli atomi de carbon adoptd o formd ciclicd prin adilia unei grupe
hidroxil la grupa carbonil. Se formeazi heterocatene ciclice cu 5 sau 6 atomi.
Formele ciclice sunt mai stabile dec0t formele aciclice.
Aceste structuri ciclice sunt in concordan{d cu unele propriet5{i ale
monozaharidelor constatate experimental. cum ar fi reactivitatea mdritd a
unei grupe hidroxil comparativ cu a celorlalte grupe hidroxil din rnoleculd gi
lipsa reactivitSlii monozaharidelor fala de unii reactivi specifici aldehidelor gi
cetonelor.
ci

lEtil-""t*trel
EDUCATIONALI

Studiul propriet5lilor glucozei aratd cd glucoza adoptl

clicd r eztltatd printr-o adi!ie intramolecular6.

structurd

CornpuSi orgartici cu inportonld biologir:d

ciclic[ cu 6 atomi, dintre care unu

piranozic.ln unna ciclizlrii apare o grupd hidroxil,
numitA hidroxil glicozidic (indicata prin caractere ingrogate in formulele de
rnai jos), care prezintd o reactivitate deosebit5. De exemplu, este mai reactivd
in reacliile de eterificare gi de esterificare decAt celelalte grupe hidroxil.
I
r
O
rSe formeazd astf'el o heterocatend

este oxigenul, nurnit ciclu

,o=[,l
ILl
H-

Moclelti moleatlei

cle

c-oH

7(
\H

H-f-oH

ueb-H
U-L-rl
?i._ <tlotl
H-C-OH I

gltrc'ozii

<no-'f-n
IIL,T-L-r1
=_
]ALJ-L-I1
uo-f-u
H-C-OH
LI-r.-r\LI
H-C-OH

li,ll |
LI-lH-C
'
IcH2oH

CH,OH

ul
cH'oH

D-glucozd

B-D-gltrcopiranoza
(B-glucozii)
Co

nt o I e c' u I e i de
a-D-glttt opiratttt:u

r{igt t'ttl i tr
r

in I 925. Sir Walter

H-C-OH
IJ-l-I

cH2oH
u-D-glucopiranoza
(a-glucozd)

La inchiderea ciclului, hidroxilul glicozidic poate fi orientat, in raport

cu hidroxilul din pozilia 4 sau cu cel din pozilia 2, de aceeaqi parte a catenei, in
stereoizomerul u-glucozd, sau de cealaltd parte a catenei, in stereoizomerul
B-glucozd. cx-glucoza qi B-glucoza sunt doi stereoizomeri care pot trece unul in
celdlalt prin intermediul fonnei aciclice Ei se numesc anomeri.
La inchiderea ciclului, atomul de carbon din grupa carbonil devine
asimetric.

Norn.ran

Haworth ( 1883 - I950). chimist

englez,

n_;;_1
II
-f-o"

descoperit structura

piranozic6 a zal.raridelor. A
priuTit premiul Nobel pentru
chimie in 1937.

Pentru reprezentarea structurilor ciclice ale monozaharidelor sunt

recomandate formulele Haworth.
CFI2OH

OH
I
I

v
CH ,oH

CH,OH

-oH
1

OH

HO
t-

OH

OH
$-D-glucopiranozd
(P-glucozit)

'r, n."rrr,

parte qi de alta a 1ui. in aceste formule, hidroxilul

glicozidic qi hidroxilul din pozi{ia 4 sau din pozilia 2 se afl6 de aceeagi parte a
planului ciclului iri o-glucozd qi de o parte gi de alta a lui in B-glucozd.

perpendicular pe acest plan, de

J;

la care derivd denurnirile

ciclurilor n.ronozaharidelor. au
heterocaten.' ciclicc cu un atoln
de oxiger.r.

lI\-./

\/

piratt

fin'an

a-D-glucopiranozd
(u-glttcoza)

In aceste formule, catena ciclicd este reprezentati printr-un hexagon

orientat perpendicular pe planul foii, cu atomul de oxigen in pozilie opusd
privitorului. Celelalte doud valen{e ale fiecdrui atom de carbon sunt orientate

:::
Pirar.rul

D-glttcozd
(fornta aciclica)

La scrierea formulelor Haworth se line seama ca

substituenfii
atomilor de carbon care se afld in formula Fischer de aceeaEi parte a catenei
(spre dreapta) sd fie dispuqi in formula Harvorth de aceeagi parte a planului
(in partea de jos), cu exceplia substituen{ilor atomului de carbon din pozilia
5 a cdror pozilie este inversatd.
lcolectia
?EE!
IEDUGAT|oNAL II

himie clasa a XI-a

atingelea echilibrului. rotatia

in solulie apoasd, anomerii cr qi B se transformd ugor unul in cel5lalt

prin intermediul fonnei aciclice, cu stabilirea unui echilibru. De exemplu,
solu(ia ob{inutd prin dizolvarea in apd a cr-D-glucopiranozei sau a B-Dglucopiranozei are, dupd stabilirea echilibrului, urmdtoarea cornpozifie:
360% anorner a Si 640/o allomer B. Concentra{ia formei aciclice este extrem

specificd a solufiei este +52.5o.

de rnic5.

Inilial, solulia de cr-glucozd

are rotafia specificd +112'. iar
solulia de B-glucozd r l9o. Dupd

Acest fenomen este inso{it de rnodificarea puterii rotatorii a solu{iei

qi se numeqte mutarota{ie.
Fructoza libera are ciclu piranozic. oblinut prin adilia hidroxilului
din pozilia 6 la grupa carbonil.
CH,OH

,l

C:O
HO_- C-H
,rl
H-C-OH
H-C-Or{
,l

ol
o
H-c-oH
H-f

ol

-oH

CH:r

cH2oH

D-fi'uctozd

OH
5

CH.OH

OHH
p-D-fructopiranozd

Prodttse ce con{in glucozd Ei

.fi'uclozd

a-D-frutctopiranozit

Fructoza din di- sau polizaharide are ciclu furanozic rezultat prin
adilia hidroxilului din pozilia 5 la grupa carbonil.
I
CH,OH
2)1
,l

HO- 9-CFL-OH
:l
HO- C-H
.l

H-C-OH

C:O
HO- C-H
H-C-OH
,l
H-C-OH
,l

O-

*L

ul

cH'oH

cH2oH
D-/ructozd

HOCHrr,"

HOCH,

O\

lr"

CH,OH

B-D-fntctofuranoza

\i

CH,OH

,N-174,,

6,

i,

a--D-fr uctofirranozd

Monozaharidele sunt substanle solide, cristalizate, incolore, care la

incdlzire avansatd se descompun in carbon gi apa.
Punctul de topire al o-glucozei este de + I 46'C, iar al B-glucozei de + I 50'C.
Sunt solubile in apd, pulin solubile in alcool gi greu solubile in solvenii organici.
Au gust dulce, proprietate care se intensificd cu creqterea nutndrului
de grupe hidroxrl din molecul5. Glucoza are l5Yo din puterea de indulcire a

fiuctozei care este consideratd ca unitate.

7tltll
ts

colectial
EDUCATIONALI

(-,,n

tt'.!tt

1t 1 1, 1 r

t t

i r.

C I

t i tttl t,,i,...'.'.

Taitr{i cuvitltele nepott.ivite astfel inciit afir-ittttii.;

-;._

fie acleviiratci.
Anomerul o. al D-glucozei

se oblinc prin

cristalizare
din api. iar anorrerul p prin
cristalizarc dilr ecitl acctic.

Prin intermedful gnryelor hidroxil, s 1ts1 ,.-_-:..:inlre molecttlelc iii,.,,. .,-.

a u i nlre mo l ec' u l e le m o n ozalt or i de l or,s i tno lec. u l e l e o De i i.\ o l \-. j
coyalente/ionice/cle hiclrogen

,\

rtepolcu'i/qlcoolului, la di:olvar.eu lor in aceSti .solventi.

. E/bcntnli experimenttl A din fi;a de leborator. j.J._,. rL ._; :-,;_.- -.i-.Av6nd in moleculS mai r.nulte grupe hidroxil ;i o q*lpa c.trr,Lrr-i. :n
fonna aciclicS, monozaharidele vor da unele din reactiile specifice 3Ce Sitrr s:;ipi
funclionale. Degi forma ciclicd se afld in concentratie foarte mici iu solutia urei
lllonozaharide, consumarea ei in reac{ie determind deplasarea echrlibrLrlur in
sensul formdrii ei gi reac{ia poate continua.
cele mai importante proprietdfi chirnice ale monozaharidelor sunt
comentate gi exemplificate in continuare.

1. Reac{ia de oxidare

blAndi a aldozelor

Schema generalci:

Conclilii:

CH:O
I
.,.,,
(fHoH), -+

COOH

tfHoHr,

cH2oH
aldozd

a lbst utilizatd rnult tin,p

oblinerea

oglinzilor.

apd de brom sau apd de clor. reactiv

Tollens, reactiv Fehlin_e.

CH2OH
acid aldonic

in molecula unei aldoze. lonna aciclica. se afla o grupa aldehida

(--Cff:O) care este sensibila fa{5 de agen{ii oxidanti. trecdnd u;or in empa

de

reducere u
reactivului Tollens cu glucozi
Reactia

pentru carboxil (-COOH).

Ercntplu:

o, -

CH:O
H-C-OH
gltrco:i
s4lt

$ - glttc'o:[t

'

COOH

H-C-OH
HO-C-H
H-C-OH

HO-C-H
<=----

H-C-OH -

>

H-C-OH

Fi-c-oF{

cH:oH

CH.OFI

D - gluco:ci
atitl D - gltrtottit
Aldozele sunt sensibile fata de reactivii Tollens gi Fehling.

Reactivul Tollens este solutia de hidroxid de diarninoargint (l)

([Ag(NH.),]OH) gi contine ionul complex [Ag(NH.),]'. pe care aldozele il
reduc la argint rnetalic.
ri

C'l -:29-r. g': oxiclare

Ag'l +le t 4ttt reducere

CH:O
COOH
'I
(qHOrl)+ l[AgrNH.t]OI{ --- ) (qHoH)r I 2Ad' 4NH.. H.o
I

cH,oH

cH,oH

nlclohexo:i
ctcid uldonic
Reaclivul Fehling este solutia bazicd in care se afld ronul Cu2- complexat
cu ionul tartrat. Aldozele reduc ionul Cu2 - la oxid de cupru (I) (Cu,O), precipitat
ro$u - cararnlzlu.
,l

CH:O

l,
(qHOH)r : lCtr(OH). -----)

C*l

--:2s-r. 6+: oxidare

+1e , 6r. reducere
6r-1 2
I

t-

6H.oH
o

lcloherozti

+l

COOH
i

rCHOH)

-1

+ Cu,O + 2H,O

CH,OH
ocid ultlottic'

lcolectia
IEDUcarroNAL

TEla

II

E,,.

ie clasa a

XI-a

Aceste reactii sunt utilizate la identificarea aldozelor. Reactia dintre

glucozd gi reactivul Tollens se folosegte la oblinerea oglinzilor.
Efectuayi experintentele B Si C din.fiSa de lqborator'5.3.2. de

R?q
l }J\!,-f
LL-/

h Pagina

165.

2. Reac{ia de reducere
Schema generald:

Condilii:
cH2oH

CH:O

cH2oH

(cHoH),

'H:- (CHOH)"
.1...^... .-rr:
----j->

C:O
I

(?HoH),

'H, catalizator Ni;

. amalgam de Na Ei
acid.

cH2oH

cI{roH

cH2oH

aldozd

alditol

cetozd

Prin reducerea grupei carbonil din aldoze sau cetoze, cu hidrogen

molecular in prezenld de nichel sau cu amalgam de sodiu qi acid, se obtin alcooli
polihidroxilici. Hexozele dau prin reducere hexitoli.
Exenrplu:
CH.OH
CH:O

ll

. D-sorbitolul

H-C-OH
H-C-OH
HO-C-H
HO-C-H
l-u-l
H-C-OH H-C-OH
"II
H-C-OH
H-C-OH

tt

apare

in multe lructe, cel

mai
abundent in sorbul de munte,

Sorbus aucuparia. Se obline

industrial prin hidrogenarea

reprezinti
materia primd pentru sinteza
vitaminei C.

u - glucozd
.SAU
B - glucozd

glucozei gi

tt
cH,oH

D-glucozd

cH2oH
D-sorbitol

Prin reducerea cetozelor, atomul de carbon din grupa carbonil devine

asimetric Ai se ob{in doi alditoli izomeri care diferd intre ei prin configura{ia
acestui atom de carbon.
Exemplu:

cH20H
I

H-C-OH
HO-C-H
H-C-OH
H-C-OH
I

Preparate farmaceutice ce

contin yitamina C

CH,OH

D-manitolul este mult

r[sp6ndit

in natur[. Unele

alge marine brune conlin, in

timpul verii, pdnd la 37ok din

masa uscat6. D-manitol. Este

a -.fructozd

utilizat la ob{inerea rdqinilor

de tip gliptal gi a uleiurilor

B-

sicative sintetice.

C:O
HO-C-H
H-C-OH

sau

fructozd

CH,OH
D - sorbitol

H-C-OH
I

cH2oH
D - fructozd

cHroH
I

HO-C-H
HO-C-H
H-C-OH
I

H-C-OH
I

cH2oH
D - manitol

n!91---se!eera
ts EDUGATToNALI

ContpuSi orgctnici cu intportanlti bioIogicd

ru d e
I Aq*l
LL-i

le

proieclie a cetozei care fbrmeazd m

ffi
t'etltrcere pentilolii cu slructurile alciturrate. Comentati activitatea
Sct'ieyi ./brmula de
Scrieyi

otrtlicct o acc\tot'i cloi pcrttitoli.

CH,OH
I

H-C-OH
H-C-OH
H-C-OH
I

CH,OH
I

HO-C-H
H-C-OH
H-C-OH
I

cH2oH
ribitol

CH,OH

D - arahitol
Glucoza qi fructoza se gdsesc libere in sucul fructelor dulci gi in mierea
de albine gi intrd in compozilia unor di-, tri- gi polizaharide.
Prin ferrnenta{ie alcoolicS, glucoza se transformd in alcool etilic folosit
la prepararea bduturilor alcoolice.

C#,ro^ -.],Tffiii-b"f 2CH3-C}I2-OH + 2Cq

glucozd

etanol

Glucoza se fblosegte in rredicind pentru hrdnirea artificiald a unor

bolnavi, in alimentalie ca inlocuitor al zahdrului gi la fabricarea oglinzilor.

&

/1 \
r !:!;a
E

le

ia

lndica{i care dintre afirmatiile urntdtoare sunt adevdrate gi care sunt false completAnd cu litera A sau F
spaliul liber din fala enunlului.
...... a) Grupa carbonil este de tip aldehida in aldoze gi de tip cetond in cetoze.
...... b) Glucoza este o cetozd, iar fructoza este o aldozd.
...... c) Aldozele gi cetozele care au acelagi numdr de atomi de carbon in catenf, au aceeaqi fonnuld
molecular[.
...... *d) Formulei moleculare CuH,rO,, ii corespund 24 de stereoizomeri cu catend aciclicd.
...... e) Stereoizomerii cr-D-fructofuranozd qi B-D-tiuctofuranozd nu pot fi transformafi unul in celdlalt
decAt in urrla unor reaclii chirnice complexe.
...... *0 Toate aldozele gi cetozele cu aceeagi catend de atomi de carbon dau prin hidrogenare acelagi

poliol.
.... . g) Aldozele reduc reactivii Tollens 9i Fehling.

*E

Se considerd schema de reactii.

D-fructozi

A <+ll:(Ni) f

(aldohexozd din
seria D)

jffffi5P

Identifica{i compr"rgii organici din schemd gi scrie{i ecua}iile reacliilor chimice.

trl

p:l

O soltrfie de glLrcoz6 cu masa de240geste tratatd la cald cu reactivul Tollens, cAnd se depun 43,2gAg.
O alta probi de solu{ie de glLrcozd identicd cu prima este supusd fermenta{iei alcoolice. ConsiderAnd cd reactiile
au fost totale gi cd oxidarea are loc lird degradarea moleculei de glucozd, determinati:
a) concentrafia procentuald a solutiei de glucozd;
b) concentra{ia procentuald a solufiei de alcool.

fn

rLJ

O solufie de glucoza cu masa de 180 kg gi concentra{ia de 30% este supusd fermentaliei alcoolice cdnd
se capteazd 3,939 m3 de CO,, mdsura(i la2'7"C gi 3 atm. Detenninali randamentul fermentatiei alcoolice.

himie clasa a XI-a

Un proces biochimic irnportant in lumea vie este

condensarea

monozaharidelor cu obtinere de oligozaharide salt polizaharide'

Procesul este complex, dar, sirnplificAnd. se poate considera cd are
loc cu eliminare de ap[ intre gupele hidroxil (-OH) din doud sau mai multe
molecule de monozaharide.
Schenta generold:

\/\/

CH-OH + HO-CH

/\-rr':u/\

grupa

- -rb-+ CH-O-CH

hidroxil

legdturit eteticd

are loc cu eliminarea unei

molecule de ap[ intre doud molecule de-monozaharide identice sau diferite.
E,lirninarea se poate f-ace in doud rnoduri.

C De exemplu. oblinerea unei dizaharide

G lu

c'

o z ti .;

z tt h a

ro: it

/ \
1 \

Analizct{i structurile ruonozqhuridelor;i ale cli:aharidelor

tlin c'ela trei erentple pre:entate in schemcr 5.4.1 . .5i incliccr{i prtzi{ict
gnrpelor hiclroxil intt'e care se eliminii apii. Aprecicrli c'araclerul
reclucirlor al celor trei dizcrharide.
Sc'ltemct 5.4.1.

@
CH"OH
i-

!-O

CH"OH

a-D-gltrcopiranoza

L_O
l.

CH,OH

CH.OH

OHH
HOH
a.-D-glucopiranozir

],"

HOH

-tt.o

cH2oH
CH"OH
zal'Larozti

$-D-/ructofilranoza

CH"OH

CH"OI]
CH"OH

CH,OH

-H.O

p-D-gluc:opiranozit

$-celobioza

ConpuSi orgoniti cu importon[d biologicii

Maltoza

se

giseite in naturd

in cantitdti r.r.rici mai il1 toate

plantele" iar in cantit5{i mai
mari in cerealele geruriuate. de
exemplu in orzul incollit. Este
denumitd zahdr de mall de la
extractul apos al orzului incollit.
numit malt.
Maltoza

se

obline industrial

prin hidroliza

er.rzirnatici

amidonului gi este ur.r internrediar

in fhbricarea berii qi a alcoolului
etilic.

a '|
-l

:'"j
,.

q4

' .*.i"

si*f;

,...

. *"*

'xs

Imctgine clintr-o fabricd de bere

Dacd elirninarea apei se realizeazA intre hidroxilul glicozidic de la o

mo1ecul6 de monozaharidd Ei o grupA hidroxil, de obicei din pozilia 4. de la
cealaltd moleculS de monozaharidd, legdtura eteric6 (C-O-C) se nurne$te
legSturd lnonocarbonilicd (exernplele A gi B). Dacd hidroxilul glicozidic care
participd la condensare provine dintr-un anomer o, legatura etericd se mai
nllme$te qi cx-glicozidicd. Prin unrrare, cele doud unitAli de glucozd din molecr-rla

maltozei sunt unite printr-o legdturd monocarbonilica u-glicozidtcd.

Dacd hidroxilul glicozidic care parlicipd la condensare provine dintr-un
anomer B, legdtura etericd este B-glicozidica. in celobiozi, legStura etericd este
monocarbonil ic5 B-glico zidicit.
Dacd eliminarea apei are loc intre grupele hidroxil glicozidice ale celor
doud monozaharide, legdtura etericd (C O-C) formati se nLlme$te legituri
dicarbonilicd (cazul B). in molecula zaharozei, unitatea de glucozd 9i unitale:
de frLrctozd sunt unite printr-o legdturd dicarbonilica cx-glicozidica din D.lrl.;
glucozei 9i B-glicozidica din partea fructozei.
Proprietdlile dizaharidelor sunt detenninate de natura legitun- :.;r. - -:
Dizaharidele cu legdturd monocarbonilicS, avAnd un hidrorii
"..: 1iber, pot trece in fbrrna carbonilica qi pot da reac{iile specifice aces:..: .---=:,
dizaharide existd sub forma a doi anomeri cr gi B qi prezintd mu-": ,i -. :
oxideazd si reduc reactivii Tollens gi Fehling.
Astf-el de dizaliaride se numesc reducdtoare. Prin umt::-.
o dizaharidS reducdtoare.
Dizaharidele cu legdturi dicarbonilicd. neavAnd h-c:,'.liber, nu mai pot trece in forma carbonilicd qi nu mai pr-\I c: :-::
acesteia: fenomenul de mutarota{ie, reducerea solutii.t-: - :. =Aceste dizaharide se nlulesc nereducdtoare. Prin Llrrt::.. -:
dizaharidd nereducEtoare.
O Polizaharidele sunt compu;i tnacrotnolee'ul;:ri :-,.:*:,
policondensarea biochirnicI a unor monozaharide.
.1

rt

ct I i

: uti

I tl e t t t i lt c tt t i

5 t t' t ! C t

Da

ji

t!

i' ct

:.;,Ji"i

tt I i : rt

tt i'

tl t

t,.-.' .1,,;-,.' _i;.,',;,1,.

i' L. i'i i c ;''.

-_;,:

:-_;;..

ut'irrttcryiile de ntui ir-,s tt..tl.l irt.,i

HOH

CH"OH

CH.OH

HOH

a-

a - gluco:d

CH,OH

glucozii

u - glucozd

nHrO

CH,OH

CH"OH

fragment
amiloza

i:

tcolin
IEDUCT'-oE

?l=1,

Er,.,.crasaaxr-a
CH"OH

CH,OH

fragment de
amilopectind

CH.OH

CH.OH

CH.OH

:,OlI

HO

HOH

cH'oH

$ - gluco:u

fl - glut'ozti

H"OH
l: - glucozti

-nHrO

HOH

CH.OH

CH.OH

fragment de
celulozd

CH,OH
a) fu[ocronutlecttlele

CH,OH
cle

antilozti

,,si

ornilopeclinci .sttnt /brutqle din unitir{i

cle

b) Legdtttrile eterice .vtltt tnctnocarbctnilice a-glico;iclic'e in .................

c') Mqc'r'ontolec'ulele cle celttlo:ci stutt ctlc'tituire

tlin resttrri

cle ................

prin legiituri
cl) in umilozci si c'elulo:ii, ltcrrticiltd ltt conclensu'e gt'ttp(r hidroril
negl icct:id ica d i n po: i{ itl ..........................
e) in crmilopec'ricir, contlertsarccr a awi loc prirt elintinarca apei inlre
gnrpele hiclroxil glicozidic'e Si grultele hicfi oril tlin po:iliile
seLt ..............
unite

.ttt
a)^'

"t

,t

t t:

jr tlt'l
s J 31.+r

Proprietalile polizaharidelor sunt puternic influen(ate de structura

- .)

1O

eo

,at
rl,-!t

e-ria

* rgot

llo

de

Iu

cto'otn

ct I e

umilo:d

nil----se!ee!El
Ill
EDucATroNALl

t'

t t

le

cle

macromoleculei.

in amilozi.

restr.rrile de u-D-glucopiranozi sunt unite in pozitiiie

1-4 prin legdturi r.nonocalbonilice o"-glicozidice. De aceea, macromoleculele de
amiloz[ nu sunt ramificate. intre covalentele C-O clin puntea etericl este un
unghi de 111'. in amiloz5. toate punfile eterice aLr aceeagi orie-rrtare. atornii cle
oxigen afldndu-se de aceea;i parte a axei rnacrornoleculei. Din aceastd catrz'a,

rnacromoleculele cle amilozf, sr-rnt risucite in spirala. in canalul din interiorul

spiralei pot fi absorbite rnoleculele de iod, situatic in care apare o coloralie
albastrd persistentd.

itttltorluut,i bioIctgicri
laciliteaza accesu
de
arniiozd
Structura mai simpla a macror-uoleculelor
rnoleculclor de apa in jLrrul acestor rnolecule gi. iu consecin{i. amiloza este
C-ontprryi orgturic'i t u

in

amilolreclinir. ramificatiile sc gisesc la irrtcnale dc

circa 25 cle Linitiili de glLrcozii ;i

iiccare raurilicatie c'stc fbrnrati

l6 - 26 Lrnitirli clc glucozir

fLrnctie cle specia vegetalir.

clin

in

Catenelc laterale sc pot ral.trifica

la ranciLrl lor.

solubild in apd calda.

Macromoieculele amilopectinei all strllctlrri ramificati 9i stu-tt alcdtuite
din resturi de cx-D-glLrcopiranozd legate in poziliile 1-4 si din loc iu loc irl
poziliile I -6 prin legiitLrri lnonocarbonilici u-glucozidice. $i macromoleculele de
arnilopectini sunt rdsucite in spiral6. Forma mai complicata a lnacromoleculeior
de ar-nilopectini face mai dificil accesul moleculelor de iod in canalelc spiralelor'.
in pi'ezenfa ioclLrlui. amilopectina se coloreazd slab purpuriu. Auilopectitta nu
cste solubilS in api caldd.
An-riloza gi amilopectina sunt ccle doLrd polizaharide cotrponente a1e
anticionului. in plante" amidonul se gdsegte sLrb fbrmi de granule. a ciror ibi'::'.,-,
gi nrf,rirne estc cal'acteristicd fiecarei specii vegetale.
Amiloza reprezinti lO-20(% din tuasa atnidonuitri gi cotrsti:'..'.. 'lu-lare partc. miezul granulei cle amidon. Are lbrmula generali H(C.H O. , sau mai sinrplu --(C611,,,O,)n-.-,in care n - 300 - 1200. in lirnctie.: :::- vegetalI in care se gf,se;te.

Arnilopectina reprezintd 80-90% dirl lllasa atlli.. -: . constituie inveli;ul grattr:lelor cle at-ttidott. Ca 9i an-ri1oza. : . . I -

. dar n variazd intre 6.000 gi 36.000.

I kttte

tn

ot'r'ottt

o I et't

t I

de

untilopeclirtti

-renerald -(C(,H10Oi),,
AnridonLrl este polizaharida clc rezervd a plantelor.
Macromoleculelc c1e cclulozl sunt fbnr-rate din:-:.glucopiranozf,.
in celulozd. atornii de origen din punqile eterice

sull:

-:

--

r:- .-- - :

deopartegidealtaaareit-tracrotnoleculei9i,deaceea.jJ;...
au () oricnlarc lirtiari. Stt'ttciLtra fililblrni I Illsil'r\lll .;- - pcnlite orientarea lor paraleld gi realizarea uulti ilil::-.,,: rl--r: -- :-- hidrogen intre gmpele hidroril diu tlacrouok-c',il-.- '..'- -- .
acesta. rttaclottrtllcculcle suttt lbarte stralts irttpee iieL-,..
-- - - este rezistent. Moleculele de apa nu pot pdtrunde
celulozh gi aceasta nu este soh,rbild in apa.

Puielc dc gt'Lut c( tttlirt telttlrrd

printi; .l-.-::r

-' :--

CelLrlozdarefbmrula-ric'nerald-(C..H O. ) .'..:t.l; : - - - si3zi0(l.inlirnctiedespeeia\cgcttlidinu.l:'e:.1'',ri:-c.C- -. de sttstitret'e alc Illttrtclot'it:t1.1"''1'; i:. .:-.:'.'--. ' ....' :..:^:.-:' con1'eli pIanteIot' rcziste1lt:t l.ItL'ci-iltiaai .. c..s: . :-,::.
) Llt 1r1 .1gg- itlr.'l'. !\':1.:.:.:*:.: ''.. . ..:lli.; .- '--. - ..---- -hidroliza oligozaharidelor si a polizahirridelor
tlidroltza in ntc-ciitt acicl r-st"-. de regLllii. o hiir'.r.,2: . .. - '
rrortozritat'itleie eotttt i i ttcttie.
ll.rentplu'.

cr.H,.ornrulto:ir
I{(C(,f11.,O.),,OH
utniclon

- (n- i )H,O

(rr

H.o

nC,,H,,Oo

D-gluco:d

r:r

>

lc,,I{.:o
D-glttc'o:ti

sau -

(Q,F!,,O,).,-

- :-F:- ,

ttrttidort

hr mcdiu viLr. reactiile de hidroliz5 sttttt cr:".

Legdturile eterice cr--qlicozidice sr-rnt hiclrolizate dr' crmaltaza din drojdia de bcre este o o.-glicoztc.tz.,
hiclrolizd a maltozei.
Legiturile eterice B-giicozidice sLuri l.; , -E,muisina. crtzitni care catalizeazd reactia de -:-:- -B-glicozidaza.

:MF
--r3-O}rL

himie clasa a XI-a

. Dupd natura enzimelor care intervin in hidroliza unor zaharide se poate

identiflca configuratia hidroxilului glicozidic.

[ff1
lAtlw ,- -,

Analizalistructurezaharozeidinschema5.4.l.siexplicati
de ce zahcrroza este hidrolizcttd Si de maltaza (o u-glicozidazd) Si
de invertaza (oB-gl icozidazal.

in

procesul de digestie, amidonul este hidrolizat treptat pdnd

la D-glucozd,. in cavitatea bucal5, sub influen{a amilazei salivare, enzimd
secretati de glandele salivare, amidonul este scindat in dextrine gi eventual in
malt ozd. Dextrinel e sunt oligozaharide superioare.
Acliunea acestei enzime continuf,qi in stomacpAndcAnd aciditatea sucului
gastric o face inactivd. in intenstin, interuine amilazapancreaticd ce hidrolizeazl
amidonul la maltozd, cu formare intermediard de dextrine. in final, maltoza este

scindatd in D-glucozd sub ac{iunea cx-glicozidazei intestinale. Glucoza este

absorbitd la nivelul intestinului sublire gi constituie principala sursi energeticd
a organismului. Excesul de glucozd este transformat in glicogen depozitat la
nivelul ficatului gi in cantitdli mai rnici in mugchi. Glicogenul este polizaharida
de rezervd pentru om gi animale gt are stfucturd asemdndtoare amilopectinei.
Are macromolecule mai mici qi mai ramificate decAt amilopectina.

O Zaharozd
Zaharoza sau zahIrul este dizaharida cea mai rdspAnditd in

naturd.

Industrial, zahdrul se extrage din trestia de zahdr gi din sfecla de zahdr.

Prin hidroliza acidd sau enzimaticd a zaharozei se obline un

amestec echimolecular de D-glucozd gi D-fructozd. Zaharoza este
dextrogird ([o]o:+66,5o), iar solutiarezultatd,prin hidrolizd, care este formatd
din D-glucozd, slab dextrogird gi de D-fructoz[ puternic levogird, este levogird
([cr]r:-22'). De aceea, amestecul de glucozd gi fructozd rezultat din hidroliza
zahdrului se numegte zahdr invertit qi constituie mierea artificiald.
Zahdrul se foloseqte in alimentalie qi in industria alimentard gi are un
important aport energetic. Un gram de zahdr elibereazdprin oxidare biochimicd
Trestie de zahdt

4,2kcal sau 17,55 kj.

O Amidon
Sub formd de cocd fiarld sau coaptS, amidonul constituie hrana de bazd a
omului. CantitAfi mai mari de amidon se gdsesc in boabele de orez (62-82Y0), de
porumb (65-72%). de grAu (51-75%i) Ei in tuberculii de cartofi (14-20%).
Prin intreruperea hidrolizei acide sau enzimatice a amidonului, se obline
un sirop alcdtuit din dextrine, maltozd. Ei glucozS. Acest amestec este numit
melasd amidonatd sau sirop de porumb gi se fbloseqte la indulcirea produselor
de cofetdrie.

Amidonul din unele cereale este utilizat ca materie primd in industria

berii qi a bduturilor alcoolice. Alcoolul etilic se obtine din amidon conform
schemei:

C,rllrp,, -at, d"ffi".1"

-(CuH,nQ)"- -#fr__>
{orz incolir
amnon
maltozd
CuH,Ou -a*r##}i"l";> 2CH;CH;OH + 2Co2
}

glucozd

2C

glucozit

etanol

Prin distilarea amestecului de reac{ie se obline spirtul alb.

Amidonul se mai utilizeazd, in industria textilS ca apret,
farmaceuticd ca absorbant gi la prepararea unor pulberi etc.

Faitfi de rapioca

ffilil

(,Htp6

in industria

O Celulozl
Organismul uman nu are enzimele necesare hidrolizarii celulozei qi de
aceea celuloza nu este o substanld nutritivd pentru om. Celuloza are, insd, multe

utilizdri. cea mai mare cantitate ae

""riil:,:;'::;:
textile 9i hArliei.
Grupele hidroxil din celulozd sunt implicate in legdturi de hidrogen
qi de aceea sunt mai pulin reactive. Totugi, celuloza formeazd esteri ai acizilor
anorganici qi organici cu utilizdri imporlante.
. Prin tratarea celulozei cu acid azotic qi acid sulfuric, se oblin esteri ai
celulozei cu acidul azotic, nitrali de celulozd, numili impropriu nitroceluloza.

"*::;::;':"!;:;::tff.H

nzi ma c are h idr olizeazd

celuloza (celulaza) nu se
gdseEte in tubul digestiv al
animalelor superioare. De
aceea. aceste animale nu pot

utiliza celuloza pentru hrana

lor. Melcii, omizile, viermii

gi multe

microorganisme
secreta celulazd gi enzime
care hidrolizeazd celobioza,
ceea ce permite acestor

vie{uitoare sd se hr6neascd

cu celulozS. In felul acesta

cantitAli mari de celulozl
din plantele moafie sunt
transfbrmate de bacterii in
materiale nutritive pentru
sol 9i in dioxid de carbon.

in

procesele

asigur6nd

de

--l
I f',o'^ |

fin-"\,,.^ \l.'r3HNor--'

ls3/
rrrll,l

l^e=%

6-No.

LHOHrnL-rn

Ecualia reacliei poate fi redatd mai simplu:

/cou,o,lo,
,on \ +3nHNo,
j
f\.oH
/,

putrezire.

echilibrul

[l\r4^^:\,o.l_3nH2o
fla-*o, I

sau

-oH

+ HNO3--->

Lo-No, \

tc.H,or(-s-No,l
'o-Nor-

-O-NO2+

+3nH,o

/"

I{2O

in fiecare unitate de glucozd din celulozd, pot fl esterificate una, doud

grupe
hidroxil. in funclie de gradul de esteriflcare, produqii oblinuli au
sau trei
diferite utilizdri. Fulmicotonul (nitrat de celulozd ce con{ine circa 72oh azot\
este folosit la oblrnerea pulberii fbrd fum in industria explozivilor. iar colodiul
(nitrat de celulozd cu circa l}oh azot) este utilizat la oblinerea celuloidului.
Celuloidul este o masd transparentd oblinut[ din colodiu gi camtbr si
a fost utilizat ca supotl pentru filmele fotograflce qi cinernatografice. Pentru cd
era u$or inflamabil, celuloidul a fost inlocuit cu acetat de celuloza. mai pulin
inflamabil.

Nitralii de celulozd cu un conlinut scSzut de azot sunt utilizati la

fabricarea nitrolacurilor qi nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapidd
gi luciu puternic).

Prin ttatarea celulozei cu un amestec de anhidricd acetica ;i acid

acetic in prezen\a acidului sulfuric sau cu clorurS de acetil, grupele hidroril se
esteriflcd qi se oblin aceta{ii de celulozS.

"

Produse oblinute din

nitrocelulozd

--+ -o-co-cHr+ cHrcooH

-oH + (cH-colo
--+
-o-co-cH3+ HCI
-oH + crl- cocl

Acetalii de celuloz[ sunt utilizali la fabricarea mst5sii acetat, a filmelor

cinematograflce qi a unor materiale plastice asemdndtoare celuloidului, numite
celon.
Acetalii de celulozd se dizolvd in aceton6. Aceastd solulie este supusd
fllarii la cald, cdnd acetona se evapord gi se recupereazd, iar flrul de acetat
de celulozd coagtleazd qi se intdregte. lesdturile de mdtase acetat sunt mai
rezistente, dar mai pulin hidroscopice decAt cele din vAscozS.

e-

//,,{\m[!rs]Tr
i
^

Il-3lB

Alegeli variantele pentru care afirmaliile de mai jos sunt adevdrate. Tdiali cuvintele nepotrivite.
a) O leg[turd monocarbonilicl se formeazd prin eliminare de apd intre o grupd hidroxil glicozidicd
dintr-o moleculd Ei o altd grupd hidroxil glicozidica/de obicei. din pozilia 4 din altd moleculd.
colectia
EDUCATIONAL